Capitolul I Istoria medierii 1.1 1.2 1.3 1.

4 Obiective Intelegerea necesitatii medierii de-a lungul istoriei si aplicarea acesteia. Cunoasterea specificului medierii. Cunoasterea aprofundata a unor modele de aplicare a medierii; modelul francez si Intelegerea functionarii acestor modele. 1.1 Activitatea de mediere exista din cele mai vechi timpuri. Istoricii prezuma ca, cele mai timpurii cazuri de mediere au avut loc pe timpul fenicienilor. Practica medierii s-a dezvoltat in Grecia Antica, apoi in timpul civilizatiei romane !igestele lui "ustinian recunosteau medierea#. $omanii denumeau mediatorii folosind o varietate de nume si anume% Internuncius, &edium, Intercessor, Philantropus, Interpolator, Conciliator, Interlocutor, Interpres, &ediator. In cursul 'vului &ediu medierea a fost privita diferit. (neori era interzisa practicarea medierii in relatiile cu autoritatile centrale. &ulte civilizatii au privit mediatorul ca fiind o persoana sacra, demna de un anumit respect. &edierea si ar)itra*ul sunt metode traditionale de rezolvare a disputelor intre indivizi, corporatii si tari. Partile pot fi de acord sa utilizeze o metoda alternativa de solutionare a Scurte consideratii istorice Aplicatii Rezumat Bibliografie

modelul american.

conflictului dupa ce acesta a aparut, sau pot solicita utilizarea unei astfel de metode in viitor, prin introducerea unei clauze o)ligatorii de mediere+ar)itra* in contractul lor. In mediere, o a treia parte neutra se intalneste cu protagonistii conflictului, fie ca acestia sunt persoane fizice sau *uridice si le face sugestii neo)ligatorii referitor la modalitatea in care isi pot rezolva controversa. !in timpuri indepartate, istoria si medierea au fost folosite pentru solutionarea diferitelor tipuri de dispute. Aceste dispute au fost fie dispute internationale, fie comerciale, fie de dreptul muncii. (n exemplu recent de mediere internationala este cel condus de presedintele "imm, Carter in -osnia. In plus sunt numeroase exemple de conflicte internationale care au fost solutionate prin metode alternative papii catolici care actionau ca ar)itri in cadrul conflictelor dintre tarile europene in timpul $enasterii#. In afara de domeniul politic, ar)itra*ul si medierea au fost folosite de oamenii de afaceri din toata lumea pentru rezolvarea disputelor lor comerciale. In ..(.A. ar)itra*ul si medierea sunt adesea folosite pentru rezolvarea disputelor de dreptul muncii rezultate din interpretarea conflictuala a clauzelor contractelor de munca, dispute in domeniul constructiilor in general intre contractori si su)contractori referitor la clauzele de plata a despagu)irilor sau intre constructori si proprietari referitor la clauzele de plata a contractelor, dispute in domeniul dreptului comercial si al societatilor comerciale referitor la evaluarea activelor, a partilor sociale in cadrul corporatiilor inchise. Introducerea unei dispute comerciale pentru a fi solutionata pe calea medierii si+sau ar)itra*ului poate fi facuta in mod voluntar de catre parti sau la initiativa unei agentii guvernamentale. In ..(.A. Guvernul federal a promovat ar)itra*ul comercial inca din 1//0, cand a fost adoptata o lege in acest sens. Acest document stipula un mecanism de prezentare voluntara a disputelor din cadrul dreptului muncii din domeniul cailor ferate catre ar)itra*. In timp ce in cele mai multe cazuri decizia de a se anga*a sau nu o mediere+ar)itra* este o pro)lema ce este decisa de parti. 'xista cateva ocazii in care Guvernul a intervenit in a solicita medierea+ar)itra*ul unei dispute comerciale atunci cand s-a simtit ca disputa ameninta nevoile nationale. !e exemplu in 1123 Guvernul ..(.A. a emis $AI45A6 4A-7($ AC8

pentru a monitoriza relatiile de management al muncii atat in domeniul cailor ferate, cat si in domeniul cailor aeriene. .u) incidenta acestui document -ordul 9ational de &ediere 9ational &ediation -ord # poate interveni intr-o disputa si poate solicita medierea. In 111:, pornind de la violentele etnice din -alcani, Centrul Carter a fost un mediator neutru care a determinat o incetare a focului timp de patru luni. ;ostul presedinte al ..(.A. si sotia sa s-au deplasat in Iugoslavia, in decem)rie 111: pentru a sustine eforturile de a pune capat luptelor de acolo. Personalul din cadrul Centrului Carter a avut un deplin succes in sensul incheierii unui acord de incetare a focului pe o perioada de patru luni. Programul Centrului de solutionare a conflictelor a monitorizat dezvoltarea in regiune incepind cu luna fe)ruarie 111<. In -alcani, presedintele Carter a avut discutii extinse cu presedintele -osniei, Croatiei si .er)iei, cu reprezentantul 7.9.(. din fosta Iugoslavie, cu liderii )osniacilor sir)i, etc. !upa doua zile de discutii, liderii gruparii musulmane )osniace si )osniacii sir)i au semnat un acord de incetare a focului. !esi lupta a reinceput dupa incetarea acordului in mai 111=, personalul Centrului Carter a mentinut liniile de comunicare deschise intre partile din -osnia, !epartamentul de .tat din ..(.A. si 7.9.(. Guvernul ..(.A. a avut convor)iri in noiem)rie 111= timp de douazeci si una de zile in urma carora a rezultat un acord intre Croatia, -osnia si .er)ia, acord care a pus capat la patruzeci si trei de luni de raz)oi si a condus la aducerea a 3>.>>> de militari 9A87 in -osnia in vederea pregatirii alegerilor programate pentru luna septem)rie 1113. Centrul Carter, in cadrul programului de solutionare a conflictelor continua sa monitorizeze situatia in -osnia si au loc frecvente deplasari la fata locului.

U.S.A. The qua ers au o lunga istorie in practicarea medierii, cat si a ar)itra*ului. &odelul american de mediere a fost in proportie de />? munca celor de la @uaAers. In 9eB 6orA Cit, comunitatea evreilor si-a sta)ilit un forum de mediere. Imigrantii chinezi au sta)ilit .ocietatea Chineza de -enevolenta pentru a rezolva disputele prin mediere, dispute legate de viata de familie si de comunitate. In ..(.A. procesele de solutionare alternativa a disputelor au fost

transformate ca alternativa la instanta incepand cu anul 111<, cand !epartamentul de .tat al &uncii din .tatele (nite a ela)orat un panel de Ccomisionari ai concilieriiD, care sa rezolve disputele de drept al muncii. Acesti comisionari au devenit .erviciul de Conciliere al .tatelor (nite, iar in 11:0 aceasta entitate s-a transformat in .erviciul ;ederal de Conciliere si &ediere. In anul 1123, Asociatia Americana de Ar)itra* a infiintat un serviciu comercial pentru rezolvarea disputelor in sectorul privat. Asociatia Curtilor de Conciliere si ;amilie a fost fondata in 113< pentru a promova concilierea in familie ca o alternativa la procesele de dreptul familiei. &edierea in dreptul familiei a devenit un domeniu extrem de )ogat pentru mediere si au aparut Asociatia de &ediere in !reptul ;amiliei si Academia &ediatorilor in !reptul ;amiliei. In 11/>, Congresul ..(.A. a emis actul de rezolvare a disputelor !isput $esolution Act# in care se stipula ca toate programele nationale pentru A!$ sa fie administrate de &inisterul "ustitiei. Pe plan local guvernele locale si statele au finantat programe de mediere in scopul rezolvarii disputelor din dreptul familiei, mediului, contracte guvernamentale, etc. Constitutia statului 8exas stipuleaza inca de la 1/:= nevoia de adoptare a unor metode alternative de solutionare a conflictelor. .i totusi, acest lucru nu s-a intamplat decat in 1/0/, atunci cand presedintele Curtii .upreme din 8exas, "oe Greenhill s-a intalnit cu seful primei Curti de Apel, ;ranA 'vans pentru a discuta modalitatea de reducere a numarului imens de dosare in instanta. In final, -aroul din Eouston a infiintat un Comitet A!$ si a solicitat finantare din surse guvernamentale si private pentru infiintarea unui Centru de solutionare a conflictelor. (n astfel de centru a fost deschis in luna octom)rie 11:>. In 1//0, -aroul din 8exas F A!$ a recomandat o noua legislatie care sa sustina A!$, legislatie referitoare la taxe, modalitati, etc. Marea Britanie &edierea a fost institutionalizata in secolul al GIG-lea fiind recunoscuta cu rol de sinestatator. A fost emis Actul concilierii in 1/13 care reglementa relatiile industriale. In anii 11/>-111>, medierea a cunoscut o perioada de dezvoltare, rolul primordial avandu-l reformele din *ustitie, respectiv% in anul 1113 F 'nglish Ar)itration Act si in anul

1111- Civil Procedure $ules. !omeniile in care se aplica medierea in &area -ritanie sunt urmatoarele% - medierea pro)lemelor familiale in parteneriat cu centrele de asistenta sociala mai ales in cazurile care implica un minor; - medierea disputelor comerciale; - medierea in scoli; - medierea comunitara, in cazul disputelor care se ivesc in interiorul comunitatilor datorate zgomotului, disputelor privind spatiul sau comportamentelor anti-sociale; - medierea victima-atacator, mai ales in cazul tinerilor aflati la prima sau la a doua infractiune, cazurile variind de la furt la crima. In unele zone din &area -ritanie mem)rii ai Politiei sunt antrenati si pregatiti pentru medierea de acest gen.

Olanda &edierea ca proces asistat de solutionare a conflictelor a existat de secole su) nume diferite. Aceste activitati de rezolvare a disputelor erau practicate de *udecatori, primari sau alti functionari. Istoria ne arata ca medierea era cunoscuta cu secole in urma. In secolul al GHI-lea exista o practica )ine documentata in mediere cunoscuta su) numele de 4e,dn PeacemaAers. Holtaire si-a familiarizat pu)licul sau francez cu aceasta institutie, iar oamenii legii in timpul $evolutiei ;ranceze au reintrodus C-iroul de PaceD si ulterior *udecatorii de pace in ;ranta si in 7landa. !upa introducerea *udecatorilor de pace, acestia se comportau ca mediatorii in salile de *udecata. Aceasta era o practica folosita in disputele de familie, particular in cazurile de divort, cu scopul de a salva casatoria. In 7landa si in alte state europene Codurile de Procedura Civila stipulau incercarea de mediere a cazului inainte de audierea in instanta. Astfel de concilieri preliminare au fost a)olite aproape peste tot in 'uropa in perioada anilor 11=>-113>. In anul 112<, guvernul olandez a introdus institutia &ediatorului Guvernamental care nu a mai existat dupa al doilea raz)oi mondial. In anii 110>-11/> cetatenii olandezi au devenit extrem de nemultumiti de gradul de accesi)ilitate al instantelor, de supraaglomerare, de formalism excesiv, de durata foarte mare a

proceselor si de costuri ridicate. In plus se simtea faptul ca instantele de *udecata erau de cele mai multe ori nepregatite in a rezolva esenta pro)lemelor. Astfel un grup de academicieni si practicieni ai dreptului au luat ca model tehnicile moderne de mediere din ..(.A. Cel care va com)ina practica si studiul academic al medierii incepand cu anul 110: va fi profesorul de dreptul familiei din $otterdam, Peter Eoefnagels. Asa cum am mentionat medierea moderna s-a nascut in ..(.A., unde aceasta procedura s-a aplicat in numeroase domenii la sfarsitul anilor I0>. 'ntuziasmul americanilor pentru medierea profesionala si institutionalizata s-a raspandit in 'uropa la sfarsitul anilor I/> si inceputul anilor I1>. In 7landa, initial reprezentantii sectorului privat au devenit interesati si implicati in metode alternative de rezolvare a disputelor inspirati de modelul american si )ritanic. In 111< s-a infiintat Institutul 7landez de &ediere care avea ca principal scop organizarea de campanii de informare a populatiei despre mediere si stimularea practicarii medierii. Infiintarea acestei institutii a fost primul semn de institutionalizare a medierii in 7landa. Aceasta structura detine un registru al mediatorilor acreditati si are legaturi cu alte institutii si departamente guvernamentale. Pentru a fi inregistrat ca mediator, persoana tre)uie sa participe la cursurile de pregatire profesionala organizate de institut si sa a)solve examenul final. In acest moment sunt inregistrati peste 2>>> de mediatori acreditati. Institutul 7landez de mediere a reprezentat un stimulent pentru guvern, in particular pentru &inisterul "ustitiei care s-a anga*at in procesul medierii. (na dintre primele actiuni derulate de &inisterul "ustitiei a fost instalarea platformei A!$ in luna august 1113. Principalul o)iectiv era acela de a investiga aplica)ilitatea si viitorul medierii in cadrul procedurilor de instanta.

Canada .erviciul de &ediere si Conciliere este o agentie guvernamentala canadiana. Agentia este responsa)ila pentru furnizarea serviciilor de rezolvare si prevenire a disputelor pentru sindicate si anga*atori su) *urisdictia Codului canadian al &uncii.

Franta In prezent A!$ este promovat de autoritati ca o modalitate de degrevare a instantelor si de rezolvare a disputelor intr-o modalitate mai simpla, mai rapida si mai ieftina. In ;ranta exista o lunga traditie in ceea ce priveste solutionarea alternativa a disputelor. Principiul concilierii optionale sau o)ligatorii ca o faza preliminara a procesului a aparut in legislatia franceza la intervale variate de timp si in forme diferite in ultimii 2>> de ani. 8otusi, exista o practica lunga in ;ranta de folosire a medierii pentru rezolvarea disputelor. Concilierea a fost pentru prima oara institutionalizata in ;ranta in timpul $evolutiei ;ranceze. Ganditorii acestei perioade au considerat concilierea ca fiind metoda ideala de rezolvare a disputelor. !ecretul din 13-2: august 10/1 stipuleaza concilierea o)ligatorie pentru toate pro)lemele care cad su) *urisdictia Curtilor Civile 7rdinare. "udecatorii de pace propuneau concilierea ca o metoda preliminara. 7)ligatia *udecatorului civil era aceea de a solicita concilierea fiind o o)ligatie su)secventa introdusa in 1//3 in Codul de Procedura Civila francez. 4a inceputul secolului GG, o)ligativitatea concilierii a cunoscut un declin fiind a)andonata ca cerinta legala in 11:>-11=>. 8otusi, in practica, concilierea era inca folosita de sistemul *udiciar francez atat de mult incat era inclusa ca una dintre misiunille *udecatorului civil in noul cod francez de procedura civila la art. 21. 4egislatia recenta doreste sa intareasca concilierea *uridica si permite *udecatorului sa delege functiile sale de conciliator unei persoane sau unei entitati su) supravegherea lui. Astfel legea din fe)ruarie 111= si decretele conexe autorizeaza un *udecator sa numeasca o a treia parte pentru a incerca concilierea partilor su) supravegherea *udecatorului. 4egea din 111= se refera pentru prima oara in legislatia franceza la mediere. &edierea *uridica su) aceasta dispozitie legala este complet optionala si este necesar consimtamantul partilor pentru numirea unui mediator sa le asiste in rezolvarea disputelor. !in momentul adoptarii legii in 111= si a decretului conex in 1113 Curtile de Apel din Paris si Greno)le au decis in mod sistematic sa recomande numirea unui mediator. Acestea sugereaza interventia unui mediator chiar din momentul sta)ilirii primei infatisari in cauza respectiva. &odelul francez de mediere are un procent ridicat de reusita F />?. Centrul de &ediere si Ar)itra* din Paris specializat in medierea comerciala a dezvoltat tehnici, reguli si standarde pentru diferite tipuri de A!$.

1.2

Aplicatii A# Completati spatiile punctate: In timpul romanilor mediatorii purtau urmatoarele denumiri%........................ Cele mai timpuri exemple de mediere dateaza de pe timpul.......................... 9otiunea CJuaAersD apartine modelului..........................de mediere. In Anglia medierea a fost institutionalizata in secolul.......................... Institutia &ediatorului Guvernamental este introdusa in statul..............................si se refera la K........................................... In anul 1113 in &area -ritanie s-a emis actul......................., iar in anul 1111 s-a emis actul...... . B) Incercuiti varianta pe care o considerati corecta din urmatoarele enunturi: 1. &ediatorul purta la romani urmatoarele denumiri% a# F internunucius; )# F mediator; c# F interpolator. 2. 4a romani medierea este aminitia in lucrarea numita a# F !igestele lui Iustin; )# F !igestele lui "ustinian; c# F !igestele lui &arc Aureliu. <.Asociatia Curtilor de Conciliere si ;amilie in America pentru a promova concilierea in familie ca o alternativa la procesele de dreptul familiei a fost fondata in anul% a# - 113<; )# F 11=:; c# F 1132. :. In anul 111< in 7landa s-a infiintat% a# F Institutul 9ational de &ediere; )# F Consiliul 9ational de &ediere; c# F -ordul national de &ediere.

=. In ;ranta secolului GG medierea este prevazuta in legi speciale aparute in anii% a# F 2>>>-2>>1; )# F 111=, 1113; c# F 111<. 3. In anul 112<, guvernul olandez a introdus% a# - institutia &ediatorului Guvernamental; )# F institutia Conciliatorului 9ational; c# F institutia &ediatorului 9ational. 0. In Paris exista% a# F Centrul de &ediere si Ar)itra*; )# F Centrul de Conciliere; c# F Centrul de Ar)itra*. 1.< Rezumat &edierea a functionat inca din cele mai vechi timpuri. 'ste recunsocuta de !igestele lui "ustinian, practicata inca din timpul fenicienilor. !esi interzisa apoi o perioada medierea s-a dezvoltat in stransa legatura cu istoria omenirii, dar mai ales in folosul omenirii. 'xemplul scurt de mediere nu face alteva decat sa confirme si imprtanta si necesitatea medierii pentru rezolvarea conflictului armat. !ar medierea este folosita si pentru rezolvarea altor tipuri de dispute de natura comerciala, civila, chiar si pentru dispute de dreptul muncii. Cele mai cunoscute si mai aplicate modele de mediere sunt modelul american si modelul francez care pe langa conceptul de mediere introduc si conceptul de ar)itra*. .e mai mentioneaza notiunea de C)irou de paceD. 1.:. -i)liografie% - www.wikipedia.or ! - www.ultrasilvan.ro! - www.mediere.ro.

Capitolul II "rincipiile etice ale medierii

2.1 2.2 2.3 2.4 2.$ 2.%

Aspecte generale !um functioneaza medierea" #rincipiile etice ale medierii. Aplicatii. Rezumat. Bibliografie

&biecti'e - Cunoasterea principiilor medierii; particularitati - Intelegerea functionarii procedurii de mediere prin insusirea principiilor si a regulilor etice ale medierii.

2.1 Aspecte generale &edierea este folosita in toate tipurile de dispute de la divorturi si situatii de drept civil, la pro)leme de politica pu)lica si conflicte internationale. &ulte dispute care nu au reusit sa fie rezolvate pe calea negocierii, isi gasesc solutia pe calea medierii.

10

In cadrul 9atiunilor (nite, actul medierii implica a)ilitati politice si eforturi depuse de .ecretarul General al 7.(.9. si reprezentantii sai, prin intermediul oficiilor specializate, pentru a nu se utiliza forta si a fi respectate principiile Cartei 7.9.(.

2.2 Cum functioneaza mediereaL !esi mediatorul nu poate forta rezultatul, procesul medierii este adesea eficient. Cheia consta in a)ilitatea mediatorului de a determina discutii productive pentru am)ele parti, discutii care nu ar fi avut loc fara &ediator. In acest scop mediatorul a*uta partile sa determine faptele; manifesta empatie si impartialitate fata de parti; a*uta partile sa genereze idei noi. &ediatorul isi foloseste a)ilitatile politice, diplomatice si foloseste persuasiune pentru a determina partile sa-si im)unatateasca pozitiile. Adesea, dar nu intotdeauna, mediatorul cunoaste foarte mult despre pro)lemele disputei. !esi multi mediatori sunt foarte )ine pregatiti cu expertiza, nu toti sunt )uni profesionisti si provin din foarte multe segmente profesionale. Avocatii considera adesea ca scopul medierii este acela de a a*unge rapid si eficient la o rezolvare a unui caz particular. Cateodata scopul medierii este mai mult de a im)unatati relatiile interpersonale ale partilor implicate sau sa le invete pe acestea modalitati mai )une si eficiente de a se adresa pe viitor situatiilor conflictuale. Adesea mediatorul tre)uie sa stie care din aceste scopuri servesc cel mai )ine interesul partilor. &ediatorii tind sa se specializeze in acest sens% i# - medierea care se focuseaza pe rezolvarea situatiei M &edierea tip rezolvarea pro)lemei. ii# - medierea care se focuseaza mai mult pe relatii+relationare M medierea transformativa In timp ce unii mediatori vor)esc despre neutralitate, alti o)servatori considera ca a fi neutru este uman imposi)il. Altii au concluzionat ca si mediatorii )iosed sunt utili , atata timp cat inclinarea lor catre o parte nu este ascunsa si astfel parttile au posi)ilitatea de a se prote*a impotriva partialitatii mediatorului.

11

&ediatorii internationali sunt adesea mediatori partiali su)iectivi# deoarece un mediator eficient international este adesea un ministru sau presedintele unei tari, chiar daca toata lumea intelege ca tara mediatorului are interesele proprii. &edierea Presedintelui Carter dintre 'gipt si Israel a fost un exemplu.

2.< Principiile etice ale medierii &edierea este un proces voluntar, in care exista intreventia celei de-a treia parti pentru a a*uta partile implicate in solutionarea disputei. &ediatorul a*uta partile sa-si rezolve disputa, facilitand dialogul si comunicarea promovand intelegerea, asistand partile pentru identificarea pro)lemelor, intereselor si posi)ilelor )aze pentru a intelege si in anumite situatii sa a*ute partile sa evalueze un ipotetic rezultat in tri)unal sau la ar)itra* daca nu reusesc a se intelege la mediere. &edierea, prin natura sa, este un proces cursiv si flexi)il.

1. &ediatorul tre)uie sa se asigure ca partile sunt incunostiintate de rolul mediatorului si natura procesului de mediere si ca partile implicate au inteles conditiile acordului. N &ediatorul tre)uie sa se asigure ca toate partile inteleg si sunt de acord cu procesul medierii, rolul mediatorului in proces si relatiile mediatorului cu partile. N Partile tre)uie sa inteleaga procedurile particulare pe care mediatorul intentioneaza sa le utilizeze. N &ediatorul tre)uie sa se asigure ca partile au inteles termenii acordului, si, daca e cazul, sa sfatuiasca partile in vederea anga*arii unui avocat. N In situatia in care mediatorul realizeaza ca una dintre parti nu isi poate da in mod vala)il consimtamantul pentru participarea in procesul de mediere, medierea nu tre)uie sa continue+inceapa numai dupa o)tinerea acordului in mod legal.

12

2. &ediatorul tre)uie sa prote*eze participarea voluntara a fiecarei parti. !reptul partilor de a a*unge la un acord voluntar reprezinta centrul procesului de mediere. Pe cale de consecinta, mediatorul tre)uie sa actioneze si sa conduca procesul de mediere in sensul maximizarii voluntariatului. In ma*oritatea cazurilor care nu au a*uns in instanta, partile vin voluntar si doritoare a procesului de negociere asistata. In situatia in care mediatorul considera ca una dintre parti a fost fortata sa participe la acest proces de mediere de exemplu de catre familie sau de catre reprezentantul legal #, mediatorul are o)ligatia profesionala de a analiza in limitele confidentialitatii daca procesul de mediere tre)uie sa inceapa si daca incepe atunci tre)uie sa se asigure ca partea fortata a inteles exact procesul. &edierile o)ligatorii cuprind un aspect de nevoluntariat. &ediatorul tre)uie sa fie atent la acest aspect si sa se asigure de faptul ca, desi medierea a fost dispusa de catre instanta de *udecata, totusi un acord se va semna numai daca va fi in avanta*ul reciproc al partilor.

<. &ediatorul tre)uie sa fie competent in a media conflictul. &ediatorul tre)uie sa ai)a suficiente cunostinte referitoare la aspectele procedurale si su)stantiale pentru a le da eficienta si asistenta. 'ste o)ligatia mediatorului de a-si pregati inainte de sesiunea de mediere documentele si declaratiile partilor.

:. &ediatorul tre)uie sa mentina confidentialitatea procesului. 'ste vital ca mediatorul si toate partile implicate sa ai)a o imagine clara referitoare la confidentialitate inainte ca procesul de mediere sa inceapa. Inainte ca sesiunea de mediere sa inceapa, mediatorul tre)uie sa explice tuturor partilor implicate, legile aplica)ile in materia dezvaluirii informatiilor si sanctiunile aferente.

13

&ediatorul nu tre)uie sa nu divulge informatiile confidentiale fara permisiunea partilor implicate sau daca este solicitat in conditiile legii. &ediatorul nnu tre)uie sa foloseasca informatiile confidentiale din timpul procesului de mediere pentru a o)tine avanta*e personale sau pentru terti sau pentru a pre*udicia interesele altora. !aca medierea este guvernata de legi care stipuleaza dezvaluirea anumitor informatii, in atare conditii, mediatorul tre)uie sa notifice partile in acest sens inca de la inceputul procedurii de mediere. !e asemenea, actele, documentele, notele si alte documente in legatura cu cauza dedusa medierii tre)uie a fi depozitate intr-o locatie sigura si pot fi distruse la 1> de zile dupa finalizarea procesului de mediere sau mai devreme, daca toate partile solicita si isi dau consimtamantul in acest sens. =. &ediatorul tre)uie sa conduca procesul de mediere in mod neutru, impartial &ediatorul tre)uie sa ramana impartial pe toata durata procesului de mediere. &ediatorul tre)uie sa fie o)iectiv, sa evite su)iectivismul. &ediatorul tre)uie sa depuna toate diligentele pentru derularea unui proces corect in care fiecare parte are drepturi+o)ligatii egale. !aca mediatorul nu mai poate asigura impartialitatea, acesta tre)uie sa se retraga imediat.

3. &ediatorul tre)uie sa se a)tina de la furnizarea unei opinii legale. &ediatorul tre)uie sa se asigure ca partile inteleg ca rolul sau este unul neutru, impartial si nu este avocatul sau reprezentantul vreunei parti. (n mediator nu tre)uie sa ofere opinii legale partilor. !aca mediatorul evalueaza *uridic situatia partilor, eventualitatea unui proces ar)itral sau in instanta de drept comun, atunci acesta tre)uie sa se asigure ca partile au inteles ca nu actioneaza ca avocat pentru nici una dintre parti si nici nu exprima pareri legale.

14

0. &ediatorul tre)uie sa se retraga in anumite circumstante &ediatorul tre)uie sa se retraga din procesul medierii daca% - medierea este folosita pentru activitati ilegale; - lipsa consimtamantului; - conflict de interese; - imposi)ilitatea mediatorului de a fi neutru+impartial; - incapacitate psihica+mentala a mediatorului.

/. &ediatorul nu tre)uie sa ofere rezultatul medierii.

2.4 Aplicatii% A) Completati spatiile punctate: &edierea este un proces........................ &ediatorul a*uta partile sa................. &ediatorul tre)uie sa ramana K.......................fata de partile din mediere. &ediatorul nu.................rezultatul medierii. &ediatorul se retrage in urmatoarele circumstante%................................. B) Incercuiti varianta pe care o considerati corecta din urmatoarele enunturi: 1. &edierea este un procedeu% a# F secret; )# F confidential; c# F flexi)il si cursiv.

15

2.&ediatorul manifesta calitati% a# F diplomatice; )# F de persuasiune; c# F de orator. <. &ediatorul are o)ligatia sa se retrga din procedura medierii daca% a# F nu s-a pregatit; )# F nu poate fi impartial si o)iectiv; c# F se afla intr-o incapacitate psihica. :. &ediatorul are o)ligatia% a# F sa fie neutru si impartial; )# F sa fie o)iectiv; c# F sa pastreze confidentialitatea procedurii. =. 4a mediere partile pot veni% a# F prin reprezentant; )# F personal si in cunostinta de cauza; c# F cu avocatii. 3. &ediatorul tre)uie sa discute cu partile pentru% a# F a le furniza rezultatul medierii; )# F a le indruma sa a*unga la un rezultat pe care il vede avanta*os pentru parti; c# F a le facilitta comunicarea.

16

2.3

$ezumat%

.e prezinta cateva aspecte generale ale procedurii de mediere. .unt prezentate si dez)atute pe larg principiile medierii. .e detaliaza regulile medierii. ;iecare regula este analizata su) aaspectul aplica)ilitatii sale de-a lungul procedurii de mediere astfel% cum pregateste un mediator procedura, cum conduce acesta procedura, cand este o)ligat sa se retraga, dar mai ales ce nu tre)uie sa faca, ce este interzis su) aspectul nerespectarii procedurii. &ediatorul tre)uie sa stie sa foloseasca si alte instrumente de exemplu notificarile. .u) aspectul proceedurii mediatorului i se incredinteaza de catre parti anumite inscrisrui pe care are o)ligatia ca dupa incheierea sedintei sa le inapoieze sau sa le distruga. 2.0 -i)ligrafie% #$ierr% &ar'%, curs (nion )nternationale des A'ocats* -aroul -ucuresti, 2>>0-2>>/. Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atesatare Standardul ocupational al +ediatorului( -ucuresti 2>>>

17

Capitolul III Medierea si le ea 3.1 !onsideratii legislati'e. 3.2 +ica Reforma in ,ustitie. 3.2.1 +edierea in cazul procedurii de di'ort. 3.2.2. +edierea in -oul !od de #orcedura !i'ila. 3.2.3. +edierea in -oul !od de #rocedura #enala. 3.3 !onsiliul de +ediere. 3.4. .irecti'a 2//01$21!2. 3.$ Aplicatii. 3.% Rezumat. 3.3 Bibliografie.

&biecti'e Cunoasterea cadrului legslativ al desfasurarii procedurii de mediere in $omania. Analizarea modificarilor legislative conform legii nr. 2>2+21>. Cunoasterea activitatii Consiliului de &ediere, for tutelar. !irectiva 2>>/+=2+C' F particularitati.

18

<.1 Consideratii legislative Cadrul legislativ pentru exercitarea profesiei de mediator este sta)ilit de 4egea nr. 112+2>>3, modificata si completata prin 4egea nr. <0>+2>>1 si 7rdonanta Guvernului 1<+2>1>; de Eotararea nr. 12+2>>0 a Consiliului de &ediere privind .tandardul de ;ormare a &ediatorului; $egulamentul de 7rganizare si ;unctionare a Consiliului de &ediere, adoptat prin Eotararea nr.=+1<.>=.2>>0, modificat prin Eotararea nr. 13<+2>>/ a Consiliului de &ediere unde se modifica articolele% 11, 2>, <0, :1, :<, ::, :=, :3, :/; 9orme de raspundere disciplinara a mediatorilor autorizati; .tandardul 7cupational al &ediatorului, Procedura de Autorizare a mediatorilor adoptata prin Eotararea nr.<=1+>3.>:.2>>/; !irectiva 2>>/+=2+C.'. a Parlamentului 'uropean si a Consiliului 'uropean din 21.>=.2>>/ privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala. &edierea este activitatea reglementata prin 4egea nr.112+2>>3, modificata si completata prin 4egea nr. <0>+2>>1 si 7rdonanta Guvernului nr. 1<+2>1>. 'a este o procedura ce se )azeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele spri*inindu-le pentru solutionarea conflictului. Conflictele ce pot fi deduse medierii, sunt conflicte din materie civila, comerciala, dreptul familiei, in materie penala, din domeniul protectiei consumatorului in situatia in care consumatorul invoca existenta unui pre*udiciu ca urmare a achizitionarii unui produs sau serviciu, daca clauzele contractuale nu sunt respectate sau exista clauze a)uzive cuprinse in contractele dintre consumatori si furnizorii de servicii sau in situatia incalcarii drepturilor prevazute de legislatia (.'. in domeniul protectiei consumatorului. 9u pot face o)iectul medierii drepturile strict personale referitoare la statutul persoanei sau drepturi de care partile nu pot dispune prin conventie. In orice conventie in care partile pot dispune se poate introduce o clauza de mediere a carei vala)ilitate este independenta de validitatea contractului din care face parte. &edierea este o activitate de interes pu)lic; poate avea loc intre doua sau mai multe parti; se poate realiza de catre unul sau mai multi mediatori. Poate fi mediator persoana cu

19

deplina capacitate de exercitiu, are studii superioare, are o vechime in munca de cel putin trei ani sau a a)solvit un program de nivel post- universitar, master avizat in domeniu, este apta din punct de vedere medical, nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, a a)solvit cursurile pentru formarea mediatorilor, a fost autorizata ca mediator in conditiile legii. Cetatenii statelor mem)re ale (niunii 'uropene, posesori ai unei diplome de mediatori o)tinute in unul dintre aceste state do)andesc accesul la profesia de mediator in $omania dupa recunoasterea documentelor de catre Consiliul de &ediere. &ediatorii autorizati sunt inscrisi in ta)loul mediatorilor intocmit de Consiliul de &ediere care are o)ligatia sa actualizeze ta)loul periodic si cel putin o data pe an punandu-l la dispozitia Instantelor "udecatoresti, al Autoritatilor Admnistratiei Pu)lice 4ocale, precum si la sediul &inisterului "ustitiei. Calitatea de mediator se suspenda de drept, in cazul in care impotriva mediatorului s-a luat masura arestarii preventive pana la solutionarea procesului penal. ;apta savarsita de mediator prin care sunt incalcate dispozitiile legii, ale $.7.;., Codului de 'tica si !eontologie Profesionala si Eotararea Consiliului de &ediere, constituie a)atere disciplinara si se sanctioneaza conform art. <1 din lege, in raport cu gravitatea a)aterii putandu-se dispune o)servatia scrisa, amenda de la =>-=>> lei, suspendarea calitatii de mediator de la o luna la sase luni sau incetarea calitatii de mediator. $aspunderea disciplinara a mediatorului este atrasa de neindeplinirea o)ligatiilor profesionale sta)ilita prin actele normative enumerate mai sus. In acest sens Consiliul de &ediere se poate sesiza din oficiu cu privire la neindeplinirea o)ligatiilor profesionale ale mediatorilor. $aspunderea disciplinara a mediatorului nu exclude raspunderea civila, penala sau administrativa. Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de zile de la data a)aterii. In cadrul Consiliului de &ediere functioneaza Comisia de !isciplina care cerceteaza a)aterea si sesizeaza Consiliul, fiind constituita ca instanta diciplinara.

20

7rice persoana interesata poate sesiza Consiliul de &ediere in legatura cu savarsirea de catre mediator a unei a)ateri prevazute la art.</ respectiv% a# FIncalcarea o)ligatiei de confidentialitate, impartialitate si neutralitate; )# F $efuzul de a raspunde cererilor formulate de autoritatile *udiciare in cazurile prevazute de lege; c# F $efuzul de a restitui inscrisurile incredintate de partile aflate in conflict; d# F $eprezentarea sau asistarea uneia dintre parti intr-o procedura *udiciara sau ar)itrala avand ca o)iect conflictul supus medierii; e# F .avarsirea altor fapte care aduc atingere pro)itatii profesionale.

Plangerea se va face in scris, va cuprinde toate datele de identificare ale petentului, lipsa acesteia ducand la respingerea cererii. In termen de cel mult 3> de zile de la data inregistrarii, va fi desemnata in conditiile legii Comisia de disciplina, fiind instiintat mediatorul de respectiva sesizare pentru a-si putea formula apararea. Atat mediatorul cat si reclamantul vor fi convocati pentru a se prezenta in fata Comisiei in vederea cercetarii disciplinare. In urma cercetarii se va intocmi un dosar al a)aterii cercetate, dosar ce va cuprinde un referat scris, pro)ele administrate, pozitia celui cercetat, propunerea de sanctionare sau neaplicarea unei sanctiuni. !osarul intocmit va fi inaintat Consiliului de &ediere care in termen de <> de zile de la primirea lui care va hotari cu privire la raspunderea disciplinara a mediatorului. Eotararea Consiliului de &ediere prin care s-a aplicat una din sanctiunile prevazute de lege poate fi atacata la Instanta de Contencios Administrativ competenta de la domiciliul sau resedinta mediatorului, in termen de 1= zile de la data comunicarii acesteia. Actiunea in instanta suspenda executarea hotararii atacate. &ediatorul sanctionat se rea)iliteaza in termen de 1 an de la data terminarii executarii sanctiunii aplicate. $aspunderea civila a mediatorului poate fi anga*ata in conditiile legii civile pentru cauzarea de pe*udicii prin neindeplinirea o)ligatiilor profesionale.

21

<.2. &ica reforma in *ustitie. 4egea nr. 2>2+2>1> Instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate pentru a facilita eficientizarea procedurilor *udiciare; s-au introdus masuri de simplificare si sporire a solutionarii cererilor in instanta; <.2.1 Medierea in ca)ul procedurii de divort: *udecatorul recomanda medierea, iar daca partile o accepta, se vor prezenta la mediator in vederea informarii cu privire la avanta*ele medierii. dupa informare partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere; mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru sedinta de informare; pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 1= zile, partile depun procesul-ver)al intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.

<.2.2 Medierea in noul Cod de "rocedura Civila 9oul Cod de procedura civila a fost adoptat prin 4egea 1<:+2>1>; Inscrierea medierii in acest act normativ contri)uie la recunoasterea acestei metode alternative de rezolvare a disputelor si la cresterea credi)ilitatii eficientei medierii; .e inlatura astfel teama ca acordul de mediere poate sa nu fie vala)il; Art. 2> 1# *+udecatorul va recomanda partilor solutionarea amia'ila a liti iului prin mediere( potrivit le ii speciale., Art. :2/ *-ispo)itiile pre)entei sectiuni se aplica in mod corespun)ator si in ca)ul in care tran)actia partilor este urmare a procedurii de mediere.,

22

<.2.< Medierea in noul Cod de "rocedura "enala: Modi.icari re.eritoare la Codul de procedura penala: 4egea 1<=+2>1> a adoptat viitorul Cod de Procedura Penala; Art. 1> lit. h prevede drept cazuri in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata, pe langa retragerea plangerii preala)ile ori impacarea partilor, si situatia in care a .ost inc$eiat un acord de mediere in conditiile le ii medierii. Art. 13 intitulat #ran)actia( medioerea si recunoasterea pretentiilor civile//.. In vederea solutionarii laturii civile a fost reglementata expres posi)ilitatea tranzactiei, medierii si recunoasterii pretentiilor civile. Art. 1= se introduce drept caz care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale inc$eierea uunui acord de mediere Art. <13 alin 3% inc$eierea unui acord de mediere ce intervine in .a)a de 0udecata atra e pronuntarea unei solutii de incetare a procesului penal. Art. 22 alin 1% in cursul procesului penal cu privire la pretentiile civile( inculpatul( partea civila si partea responsa'ila civilmente pot inc$eia o tran)actie sau un acord de mediere potrivit le ii. Art. <12 alin <: se dispune suspendarea urmaririi penale si pe perioada des.asurarii procedurii de mediere.

<.<

Consiliul de &ediere

'ste organism autonom cu personalitate *uridica de interes pu)lic; se organizeaza si functioneaza potrivit 4egii nr. 112+2>>3 cu modificari si $.7.;. 'ste format din 1 mem)ri alesi prin vot deschis, validati de &inisterul "ustitiei pe o perioada de 2 ani. &andatul fiecarui mem)ru poate fi prelungit pentru aceeasi durata o singura data. Consiliul de &ediere se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar la convocarea presedintelui. 4ucrarile

23

Consiliului de &ediere sunt pu)lice si se desfasoara in prezenta a cel putin sapte dintre mem)ri. Eotararile sunt adoptate cu votul ma*oritatii mem)rilor care il compun. Consiliul de &ediere reprezinta interesele mediatorilor autorizati, promoveaza activitati de mediere, ela)oreaza standardele de formare in domeniul medierii, autorizeaza mediatorii, intocmeste si actualizeaza ta)loul mediatorilor autorizati, adopta codul de etica profesionala a mediatorilor, ela)oreaza codul de etica si deontologie preofesionala etc. Conform dispozitiilor legale, mediatorii isi pot desfasura activitatea in cadrul unei societati profesionale, al unui )irou in care pot functiona unul sau mai multi mediatori autorizati sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale. Conform legii, medierea se aplica si in cauzele penale care privesc infractiuni pentru care, potrivit legii retragerea plangerii preala)ile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala. In cauzele penale medierea tre)uie sa se desfasoare incat sa fie garantat dreptul fiecarei parti la asistenta *uridica si daca este cazul, la serviciile prin interpret. In cazul in care procedura de mediere se desfasoara inaintea inceperii procesului penal si aceasta se inchide prin impacarea partilor, persoana vatamata nu mai poate sesiza organul de urmarire penala pentru aceeasi fapta. !aca procedura de mediere a fost declansata in termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii preala)ile acest termen se suspenda pe durata desfasurarii medierii. .uspendarea dureaza pana cand procedura medierii se inchide, dar nu mai mult de < luni de la data semnarii contractului de mediere. &edierea conflictelor de munca ramane supusa dispozitiilor propuse de legile speciale.

24

<.: !irectiva 2>>/+=2+ C' 4a data de 21.>=.2>>/ Parlamentul 'uropean si Consiliul (niunii 'uropene avand in vedere tratatul de instituire a Comisiei 'uropene a adoptat !irectiva 2>>/+=2+C' privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala. In mai 2>>> Consiliul (.'. a adoptat concluzii privind metodele alternative de solutionare a litigiilor in materie civila si comerciala, metode care sunt menite sa duca la simplificare si im)unatatirea accesului la *ustitie. In aprilie 2>>2 Comisia a prezentat o Carte Herde privind metodele alternative de solutionare a litigiilor in materie civila si comerciala initiind o consultare cu statele mem)re privind posi)ile masuri de incura*are a utilizarii medierii. .copul este acela de a asigura un acces mai )un la *ustitie ca parte a politicii (.'. de instituire a unui spatiu de li)ertate, securitate si *ustitie. Prezenta directiva ar tre)ui sa contri)uie la )una functionare a pietei interne in special in ceea ce priveste disponi)ilitatea serviciilor de mediere. !ispozitiile prezentei directive ar tre)ui sa se aplice numai medierii in cazriule litigiilor transfrontaliere, dar nimic nu poate sa impiedice statele in a aplica aceasta norma si procedura interna de mediere. Prezenta directiva se aplica procedurii in care doua sau mai multe parti ale unui litigiu transfrontalier incearca din proprie initiativa sa a*unga la un acord amia)il cu asistenta unui mediator. Aceste dispozitii nu aduc atingere legislatiei nationale. Pentru a asigura securitate *uridica. Prezenta directiva tre)uie sa indice modalitati de determinare daca un litigiu este transfrontalier sau nu. In domeniul protectiei consumatorului, Comisia a adoptat o recomandare

nr.2>>1+<1>+C' care sta)ileste criteriile minime de calitate pe care organenle extra*udiciare implicate in solutionarea amia)ila a litigiilor ar tre)ui sa le ofere *ustitia)ililor. Prezenta directiva se aplica in cazul litigiilor transfrontaliere in materie civila si comerciala; sunt exceptate acele drepturi si o)ligatii de care partile nu pot dispune in conformitate cu legislatia aplica)ila corespunzatoare; directiva nu se aplica chestiunilor fiscale,

25

vamale, sau administrative si nici raspunderii statului pentru actele sau omisiunile sale in exercitarea actiunilor autoritatii pu)lice. Conform dispozitiilor directivei litigiul transfrontalier este acel litigiu in care cel putin una dintre parti isi are domiciliul+resedinta intr-un alt stat mem)ru decat cel al oricarei alte parti la data la care% 1- partile decid sa recurga la mediere dupa aparitia litigiului; 2- medierea este impusa de instanta; < - exista o o)ligatie de a recurge la mediere care rezulta din dreptul national; :- este adresata partilor o invitatie in acest sens conform articolului =. .tatele mem)re asigura partilor sau uneia dintre parti cu consimtamantul expres al celeilalte, posi)ilitatea de a solicita do)andirea caracterului executoriu al continutului acordului scris rezultat in urma medierii. Acordul de mediere poate do)andi caracter executoriu printr-o hotarare, decizie, act autentic emis de o instanta sau de o alta autoritate competenta in conformitate cu dreptul statului mem)ru in care a fost facuta medierea. 9u mai tarziu de 21.>=.2>11, Comisia va prezenta Parlamentului 'uropean, Consiliului si Comitetului 'conomic si .ocial 'uropean un raport privind aplicarea prezentei directive pentru a analiza evolutia medierii in (.'. si eventualele modificari ale prezentei directive. .tatele mem)re asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege necesare pentru a conforma prezentei directive pana la 21.>=.2>11.

3.$ Aplicatii4 A) Formulati raspunsuri pentru urmatoarele: +entionati cadrul legislati' al desfasurarii medierii in Romania 5 reglementari legale6. 2'identiati acti'itatea !onsiliului de +ediere din punct de 'edere legislati'. .irecti'a 2//01$21!2 7 necesitate si aplicabilitate. +odificarile propuse de +ica Reforma 7 necesiate si importanta.

26

B) Incercuiti varianta pe care o considerati corecta din urmatoarele enunturi: 1. &edierea este o procedura voluntara reglementata in $omania de% a# F lege; )# F statututl profesiei; c# F codul de procedura civila. 2. Consiliul de &ediere este alcatuit din% a# F : mem)ri; )# F 0 mem)ri; c# F 1 mem)ri. <. .edintele Consiliului de &ediere sunt% a# F pu)lice; )# F anuale; c# F trimestriale. :. Cea mai recenta modificare a 4egii 112+2>>3 legea medierii s-a produs in anul% a# - 2>>/; )# F 2>>1; c# F 2>1>. =. &edierea conflictelor de munca este supusa% a# F codului civil; )# F codului muncii;

27

c# F legilor speciale. 3. !irectiva 2>>/+=2+C' pentru tara noastra este% a# F o)ligatorie; )# F facultativa; c# F se aplica din mai 2>11.

<.3 $ezumat% - !escrierea cadrului legislativ in care functioneaza medierea in $omania 7rdonanta Guvernului 1<+2>1>. - Prezentarea &icii reforme in *ustitie. !escrierea modificarilor propuse prin mica reforma. - Prezentarea modificarilor propuse pentru 9oul Cod de Procedura Civila si 9oul Cod de Procedura Penala. - !etalierea activitatii Consiuliului de &ediere din perspectiva 4egii si a regulamentelor care guverneaza activitatea acestui for; - Prezentarea !irectivei 2>>/+=2+C'; o)ligativitatea acestei directive; continutul ei. 4egea 112+2>>3

cu modificarile suferite; enuntarea legilor de modificare respectiv 4egea <0>+2>>1 si

<.0. -i)liografie% 4egea nr. 112+ 2>>3 F privind organizarea si exercitarea profesiei de mediator; 4egea nr.<0>+2>>1 F care modifca si completeaza 4egea 112+2>>3; 7G nr. 1<+2>1> de modificare si completare a 4egii 112+2>>3; 4egea 2>2+2>1> F privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor;

28

$egulamentul de 7rganizare si ;unctionare a Consiliului de &ediere, adoptat prin Eotararea nr.=+1<.>=.2>>0; 9orme de raspundere disciplinara a mediatorilor autorizati; .tandardul 7cupational al &ediatorului; Eotararea nr.<=1+>3.>:.2>>/ F privind procedura de autorizare a mediatorilor; !irectiva 2>>/+=2+C.'. a Parlamentului 'uropean si a Consiliului 'uropean din 21.>=.2>>/.

29

Capitolul IH Con.lictul :.1 .efinitia conflictului. 4.2 Tipuri de conflicte. 4.2.1. !onflictul relational. 4.2.2 .!onflictul structural. 4.2.3 !onflictul informational. 4.2.4. !onflictul de e'aluare. 4.2.$. !onflictul de interese. 4.3 Aplicatii. 4.4 Rezumat. 4.$ Bibliografie. &biecti'e4 - Cunoasterea notiunii de conflict; definirea notiunii de conflict, intelegerea notiunii din perspectiva psihologica. - Cunoasterea specifica a tipurilor de conflict. - Intelegera tipurilor de conflict si a modalitatiii de remediere a fiecarui tip de conflict.

:.1 Ce este conflictulL Conflictul este expresia unor interese opuse; este caracteristic societatii si este endemic in societatile moderne. (n conflict exista atunci cand doi oameni doresc sa duca la indeplinire actiuni care sunt incompati)ile reciproc; am)ele persoane vor sa faca aceleasi lucruri sau vor sa

30

faca lucruri diferite care sunt incompati)ile reciproc. Conflictul prin urmare, poate fi definit ca fiind un dezacord in care partile implicate percep o amenintare la adresa nevoilor, intereselor si preocuparilor lor. (n conflict este rezolvat atunci cand se a*unge la identificarea unui set complet de actiuni, compati)ile reciproc, avanta*oase reciproc. Conflictul se refera intotdeauna la ceea ce dorim sa facem; el mai poate fi definit ca fiind doua vointe opuse astfel incat satisfacerea uneia dintre ele este in detrimentul satisfacerii celeilalte. !efinirea conflictului poate fi extinsa de la persoane fizice la grupuri, la persoane *uridice, state, si natiuni si pot fi implicate in conflict mai mult de doua parti. Principiile conflictului raman aceleasi. Pentru a rezolva starea conflictuala tre)uie incercata crearea unei situatii convena)ile am)elor parti; sa se o)tina multumire reciproca, cooperare, deschidere la dialog; este practic o relatie de tip CBin F BinD. Analiza, prevenirea, managementul si solutionarea conflictelor nu au ca tinta eliminarea conflictului si nici eliminarea intereselor opuse. .copul consta in cautarea acelor forme de comportament conflictual care permit o a)ordare non-violenta a intereselor opuse intr-un proces organizat, aran*at a carei desfasurare si rezultat sunt acceptate de toate partile implicate. Participantii intr-un conflict tind sa raspunda in )aza perceptiilor lor asupra situatiei si nu in urma unei revizuiri o)iective a ei. Ca in orice pro)lema, conflictele contin dimensiuni de su)stanta, de procedura si psihologice care pot fi negociate. Pentru a intelege cat mai )ine dimensiunea conflictului tre)uie sa luam in calcul aceste elemente.

:.2 8ipuri de conflict% 1. Conflict relational; 2. Conflict structural; <. Conflict informational; :. Conflict de evaluare; =. Conflict de interese.
31

1.2.3 Con.lictul relational F poate fi determinat de% - emotii puternice; - intelegeri gresite, stereotipuri culturale; - sla)a comunicare; - neintelegeri in comunicare; - comportament negativist repetitiv.

Cum ne adresam unui conflict relationalL Care ar fi remediile posi)ileL A F Controlul expresiilor negative prin proceduri si reguli.

- F Promovarea unui proces care legitimeaza trairile, sentimentele.

C F Clarificarea perceptiilor F construirea unor perceptii pozitive.

! F Im)unatatirea calitatii si cantitatii comunicarii.

' F -locare unei atitudini negativiste repetitive.

; F Incura*area unor atitudini pozitive de solutionare a pro)lemelor.

32

'motiile sunt puternice. Intotdeauna ele sunt prezente si este dificil a le gestiona. Ce este emotiaL Psihologii ;ehr si $ussell o)servau ca 4 8toata lumea stie ce este o emotie pana cand ii ceri sa9ti dea o definitie. Atunci se pare ca nimeni nu mai stie nimic:. Asa cum folosim noi termenul, o emotie este o experienta traita, simtita; de regula simti emotia si nu o gandesti. 'motiile pot fi pozitive sau negative. Intr-o negociere o emotie pozitiva indreptata catre cealalta persoana este foarte pro)a)il sa reuseasca a crea o relatie de )unavointa, intelegere si o stare de )ine. Contrar, furia, frustrarea si alte emotii negative sunt considerate ca incapa)ile de a genera un raport de cola)orare intre parti. !esi emotiile sunt adesea un o)stacol intr-o negociere, totusi sunt situatii cand emotiile pot constitui un mare )eneficiu. !e exemplu, presedintele Carter a folosit in timpul istoricelor negocieri dintre Israel si 'gipt, puterea emotiilor. I-a invitat pe primul ministru israelian F &enachim -egin si pe presedintele 'giptului F AnBar .adat la Camp !avid. .copul lui era acela sa-i a*ute pe cei doi lideri in a negocia acordul de pace. !upa treizeci de zile de discutii, procesul de negociere s-a intrerupt, iar israelienii erau destul de circumspecti ca s-ar putea *unge la un acord. Carter investise foarte mult timp si energie in procesul de pace. Ar fi putut foarte usor sa manifeste frustrare, poate chiar sa-l a)ordeze pe primul ministru israelian cu o avertizare de a accepta ultima sa propunere sau orice altceva. !ar o astfel de a)ordare agresiva l-ar fi putut determina pe -egin sa a)andoneze complet procesul de negociere si totodata s-ar fi riscat avarierea relatiilor personale dintre cei doi lideri. Carter a facut un gest de un mare impact emotional. -egin a solicitat niste picturi autografiate ale lui Carter si .adat pentru a le da nepotilor sai. Carter a personalizat fiecare poza cu numele unuia dintre nepotii lui -egin. In momentul in care convor)irile de pace se aflau intr-un mare impas, Carter a inmanat aceste fotografii lui -egin care a fost vadit emotionat; discutia s-a mutat intre Carter si -egin despre nepotii acestuia din urma si despre raz)oi. Acesta a fost momentul decisiv, cheie in negociere. Putin mai tarziu in acea zi -egin, .adat si Carter semnau acordul la Camp !avid . !iscutia deschisa dintre Carter si -egin nu sar fi putut intampla daca relatia dintre cei doi ar fi fost una saracacioasa. Pentru a construi o
33

relatie interpersonala solida este necesar timp si munca. Carter si -egin au inceput sa sta)ileasca raporturile dintre ei cu un an inainte de a incepe negocierile de pace. .-au intalnit la Casa Al)a unde primul ministru al Israelului a fost invitat la o discutie deschisa, privata referitoare la conflictul din 7rientul &i*lociu. (lterior, dupa cateva luni, Carter si sotia sa l-au invitat pe -egin si sotia sa la o cina privata vor)ind despre lucruri personale. Carter nu si-a dorit ca negocierile sa esueze, nici -egin, nici .adat. 8oti aveau un interes in rezolvarea pro)lemelor. Iar emotiile pozitive pe care Carter le-a folosit in negociere cu cei doi lideri i-a a*utat sa a*unga la un acord. In negocieri, emotiile pozitive pot fi )enefice din cel putin trei puncte de vedere% a#F emotiile pozitive te pot a*uta sa identifici mai usor interesele celorlalte persoane; )#- emotiile pozitive pot accentua o relatie; c#- emotiile pozitive nu sporesc riscul ca una dintre parti sa fie exploatata. Cunoastem faptul ca emotiile ne pot a*uta sau dauna intr-o negociere; ceea ce tre)uie sa cunoastem este modalitatea in care le putem manageria si cum putem sa extragem )eneficiile. 9u putem ignora emotiile.

:.2.2 . Con.lictul structural 'ste un conflict datorat unor cauze ce sunt dincolo de parti si anume% - modele distructive de comportament sau actiune ; - control inegal, distri)uirea resurselor; - autoritate, putere inegala; - modificari legislative; - constrangeri temporale; - modificare unor factori de mediu, geografici, fizici.

34

Atunci cand am identificat conflictul ca fiind un conflict structural COO"45A54A este singura modalitate prin care se va rezolva conflictul. Acest lucru presupune ca mediatorul va tre)ui sa deruleze actiuni prin care sa defineasca nevoile, sa indeplineasca tiparele de atitudine destructiva, sa determine, sa sta)ileasca o acceptare corecta si reciproca a procesului decizional din partea partilor, sa transforme negocierea dintr-o negociere asupra CpozitieiD intr-o negociere asupra CintereselorD, sa schim)e relatii de mediu si fizice.

:.2.< . Con.lictul in.ormational Ha exista ori de cate ori o parte nu va avea suficienta informatie sau ii va lipsi o informatie initiala pentru solutionarea diferendului. Conflictul informational se datoreaza% 1. F lipsei de informatie; 2. F dezinformarii; <. F consideratii diferite asupra a ceea ce este relevant; :. F interpretari diferite ale informatiei; =. F surse diferite de informatie. Ceea ce este important este ca informatia tre)uie sa fie data intr-un mod legitim am)elor parti; tre)uie ca partile sa fie de acord asupra procesului de o)tinere a informatiei.

Cum putem remedia un con.lict in.ormational6 1.F cel mai important remediu il constituie identificarea; 2.F o)tinerea unui acord intre parti asupra informatiei care este cel mai important; <. F acordul partilor asupra procesului de strangere a informatiilor; :. F acordul partilor asupra procesului de evaluare a informatiilor.

35

:.2.: Con.lict de evaluare 'xista in situatia inc are partile au criterii diferite de evaluare a o)iectului conflictului. Ce poate sa determine un conflict de evaluareL - emotii puternice; - informatie incorecta sau lipsa informatiei; - diferente de viata, ideologie, religie, pozitie sociala, cultura; - constrangeri externe.

Cum re)olvam un con.lict de evaluare6 - identificarea; - identificarea unor criterii comune de evaluare; - identificarea unor valori comune; - evitarea definirii pro)lemei in termen de valori.

1.2.7 Con.lictul de interese .e datoreaza intereselor diferite ale partilor. Posi)ile cauze ale nasterii unui conflict de interese% - competitia; - interese psihice; - schim)area survenita in interesele existente; - continuturi diferite ale intereselor.

36

Cum se poate solutiona un con.lict de interese6 - identificarea; - separarea intereselor de pozitii; - cautarea unor criterii o)iective; - cautarea unor solutii care satisfac nevoile tuturor partilor; - cautarea unor metode de extindere a optiunilor+resurselor. !efinim interesul ca acea nevoie care tre)uie sa fie indeplinita interestOdeep need #. Intr-o situatie conflictuala este foarte important sa stim cum comunicam. &ediatorul tre)uie sa faciliteze comunicarea intre parti sa construiasca o strategie pentru a initia comunicarea si pentru a asigura procesul comunicarii pe toata procedura medierii. 'ste important a se crea intr-o stare conflictuala o anumita relatie care sa permita negocierea. 7 comunicare eficienta presupune sa asculti si sa intelegi cealalta parte. ;ara dorinta de a asculta cealalta parte procesul nu poate sa fie eficient. 8re)uie sa existe o )alanta intre afirmatie si ascultare; ele dureaza in timp si tre)uie sa fie de calitate implicand discutii complexe si dificile. Atunci cand partile unui conflict isi pot pune in )alanta afirmatiile si conceptiile si pot asculta cealalta parte, atunci sansele de a se a*unge la o mediere si o negociere a conflictului cresc.

4.3

Aplicatii4 A) Formulati raspunsuri pentru urmatoarele: .efiniti conflictul. !ate tipuri de conflict cunoasteti"

37

!e este emotia" Are 'reun rol in conflicte" !are este rolul ei intr9un conflict" !onflictul structural. Remedierea acestuia. !onflictul de interese. Remedierea acestuia. !onflictul de e'aluare. Remedierea acestuia. !onflictul informational. Remedierea acestuia. !onflictul relational. Remedierea acestuia. B) Incercuiti varianta pe care o considerati corecta din urmatoarele enunturi: 1. Conflictul apare in societate% a# F intre doi sau mai multi oameni; )# F intre persoane *uridice; c# F intre o persoana *uiridca si o persoana fizica. 2. .unt deduse medierii urmatoarele tipuri de conflict% a# F informativ, structural, relational si de interese; )# F structural, relativ si de evaluare; c# F structural, relational, de evaluare, de interese. <. (n conflict de interese poate aparea din cauza% a# F intereselor diferite ale partilor; )# F intereselor financiare; c# F competitiei.

38

:. Conflictul de interese se solutioneaza prin% a# F cola)orare; )# F intelegere; c# F identificare. =. Conflictul de evaluare este determinat de % a# - constrangeri externe; )# - emotii puternice; c# F lipsa informatiei. 3. Conflictul relational poate fi determinat de% a# - emotii puternice; )# - intelegeri gresite, stereotipuri culturale; c# - comportament negativist repetitiv.

:.: -

$ezumat !efinitia conflictului. Prezentarea notiunii din perspectiva psihologica. &entionarea

tipurilor de conflict, descrierea fiecarui tip de conflict in detaliu. - Identificarea posi)ilitatile de remediere a fiecarui conflict in functie de tipul sau. - 'motia, aspecte psihologice;

39

:.= -i)liografie% #$ierr% &ar'%, curs (nion )nternationale des A'ocats* -aroul -ucuresti, 2>>0-2>>/ 5o er Fis$er( -aniel S$apiro, Be;ond reason* $andom Eouse, 2>>=; 5o er Fis$er( 8illiam Ur%( <etting to ;es* negotiating an agreement =ithout gi'ing in* $andom Eouse, 11/1,1111; 8illiam Ur%( <etting past no* $andom house, 1111; -ou las Stone( Bruce "atton( S$eila 9een( .ifficult con'ersations* Penguin Group, 1111; C$ristop$er 8. Moore, The mediation process* "osse, -ass, 2>><

40

Capitolul H :e ocierea $.1 Scurte consideratii $.2 -egocierea principiala $.2.1. !riterii de negociere $.2.2.#osibile metode de negociere $.3 Aplicatii $.4 Rezumat $.$ Bibliografie &biecti'e - Cunoasterea specifica a notiunii de negociere. - Intelegerea si aprofundarea notiunii de negociere principiala.

=.1 .curte consideratii Care este modalitatea cea mai )una pentru ca oamenii sa-si rezolve diferendeleL !e exemplu care este sfatul cel mai )un pe care cineva poate sa-l dea sotului si sotiei care vor sa divorteze, cum sa a*unga la o intelegere reciproc avanta*oasa fara a se termina totul intr-un amar si mare scandalL

=.2 9egocierea principiala Cartea lui ;isher trateaza pro)lematica intelegerii si a limitelor negocierii C principialeD%

41

- cum sa tratezi cu cineva care pare sa fie irational sau care are un sistem diferit de valori+ stil de negociere; - care este rolul puterii in negociere. ;iecare negociere este diferita, dar elementele de )aza nu se schim)a. Ideea fundamentala Pn orice negociere este% ;d<-mi ceea ce vreau =i->i voi da ceea ce vrei,. .ecretul negocierii constQ Pn a reuRi sQ-l antrenezi pe partener Pntr-un *oc de-a ;$ai s< c?=ti <m @mpreun<,. Indiferent daca negocierea priveste un contract, o cearta de familie sau sta)ilirea pacii intre natiuni, de regula, oamenii se situeaza in proces de negociere asupra pozitiilor pe care le detin. 'i adopta o anumita pozitie, se cearta pentru ea si fac concesii pentru a a*unge la un compromis sau nu. =.2.1. Criterii de negociere Indiferent de metoda de negociere aplicata, aceasta tre)uie sa urmeze trei criterii% a# F sa produca in final un acord intelept daca acest lucru este posi)il#; )# F tre)uie sa fie eficienta ; c # F tre)uie sa im)unatateasca sau cel mult sa nu strice relatia dintre parti. C(n acord inteleptD poate fi definit ca fiind acel acord care intruneste+contine interesele legitime ale fiecarei parti, rezolva interesele conflictuale in mod corect, este dura)il si ia in calcul interesele comunitatii. -iscutand in contradictoriu asupra po)itiilor se vor produce acorduriA intele eri neintelepte. In aceasta situatie, partile tind sa vada numai propria lor situatie. Cu cat incerci mai mult sa convingi partea cealalta despre imposi)ilitatea schim)arii atitudinii+pozitiei cu atat mai dificil devine. 'ste foarte important sa poti fi mai deschis la negocieri; ego-ul tau se identifica cu pozitia ta.

42

Cu cat mai multa atentie este acordata pozitiilor, cu atat mai putina atentie este acordata prezentei pro)leme care se disputa, iar a*ungerea la un acord este din ce in ce mai putin infaptui)ila. -iscutand in contradictoriu asupra po)itiei este ine.icienta si a.ectea)a relatia dintre parti. 9egocierea asupra pozitiilor devine o intrecere de orgolii si vointe. ;iecare parte va incerca sa determine cealalta parte sa isi schim)e pozitia. Atunci cand sunt implicate mai multe parti in procesul de mediere, discutiile asupra pozitiilor devin si mai periculoase.

A .i ama'il( *so.t, intr-o ne ociere nu este o solutie. Intr-o negociere CsoftD, standardele difera de negocierea dura si anume sa se faca concesii, oferte, sa se ai)a incredere in partea adversa, etc. 9egocierea CsoftD pune accentul pe importanta construirii si mentinerii unei relatii. !aca ar fi sa alegi intre negocierea CsoftD si cea dura ar tre)ui sa alegi negocierea de mi*loc, cea care va conduce la rezultate intelepte, eficiente si amia)ile. Aceasta metoda de negociere este denumita negocierea principiala sau negocierea asupra valorilor+meritelor. =.2.2. Posi)ile metode de negociere &etoda negocierii principiale se focuseaza asupra a patru puncte importante care pot constitui metode de negociere si poate fi folosita in aproape toate circumstantele% 1. Separa oamenii de probleme. 2. Negociaza asupra interesului si nu asupra pozitiei. 3. Creeaza o varietate de posibilitati inainte de a decide ce e de facut. 4. Insista ca rezultatul sa aiba la baza standarde obiective.

43

Separa oamenii de pro'leme. Cu totii cunoastem cat de greu poate sa fie a negocia o pro)lema atunci cand partile nu se inteleg, devin nervoase si iau lucrurile in maniera personala. 8re)uie sa tinem cont de faptul ca negociatorii sunt in primul rand oameni. (n aspect de )aza intr-o negociere usor de uitat in cazul tranzactiilor cooperatiste sau internationale este aceea ca avem de a face nu cu niste persoane reprezentative a)stracte a celeilalte parti, ci avem de-a face cu fiinte umane. Acestia au emotii, valori la care tin, puncte de vedere diferite etc si de aceea pot fi imprevizi)ili. !e aceea, tre)uie sa luam in calcul sentimentele personale ale celor cu care negociem, sentimente care vor avea un mare impact asupra rezultatului final. Acest aspect uman al negocierii poate sa fie folositor sau extrem de daunator. Procesul condus de mediator si care are ca drept final a*ungerea la un acord poate determina o anga*are psihologica si un rezultat )enefic tuturor partilor implicate. 7amenilor le place sa se simta )ine in pielea lor, iar gri*a lor referitor la ceea ce gandesc altii despre ei ii pot determina adesea sa devina mai atenti si sensi)ili la interesele celuilalt. Pe de alta parte oamenii au ego-uri, pot fi furiosi, frustrati se pot simti *igniti sau amenintati. !aca nu se acorda suficienta atentie aspectului sensi)il al persoanei, acest lucru se va rasfrange negativ asupra procesului de mediere. A intelege cum gandeste cealalta parte nu este o activitate doar folositoare care te va a*uta sa rezolvi pro)lema. 8ocmai modul lor de gandire este pro)lema. Indiferent ca inchei o afacere sau rezolvi o disputa, diferente exista. AvSnd Pn vedere cQ cei implicaTi Pn procesul de negociere sunt PntSi de toate oameni dominaTi de sentimente Ri emoTii, este foarte important Pn orice proces de mediere ca pro)lema dedusQ medierii sQ fie separatQ de oamenii implicaTi. $elaTia contractualQ existentQ Pntre pQrTi Ri supusQ procedurii medierii nu tre)uie sQ fie Pm)unQtQTitQ cu orice preT prin concesii referitoare la su)stanTa pro)lemei. $elaTia partenerialQ tre)uie sQ se )azeze pe% - PercepTii adecvate+corecte. - 'moTii adecvate.

44

- Comunicare clarQ. .Q luQm Pn calcul situaTia unui contract de Pnchiriere Ri percepTiile diferite ale proprietarului Ri ale chiriaRului referitor la negocierea contractului de Pnchiriere% "ercep>iile c$iria=ului Chiria este de*a prea mare. 9u-mi permit sQ plQtesc mai mult. Apartamentul tre)uie sQ fie zugrQvit. Cunosc oameni care plQtesc mult mai "ercep>iile proprietarului 1 Chiria n-a mai fost mQritQ de mult timp. 2 Umi tre)uie un venit mai mare din chirie. < A distrus+ a avariat apartamentul. : Cunosc oameni care plQtesc mai mult pentru un aparatament asemQnQtor. = &uzica lui mQ Pnne)uneRte.

1. 2. <. :.

puTin pentru un apartament asemQnQtor. =. .unt un )un chiriaR fQrQ copii sau animale.

IatQ un exemplu de percepTii diferite unde dacQ se PnTelege punctul de vedere al fiecQrei pQrTi nu PnseamnQ cQ pQrTile vor fi Ri de acord Pn acest sens. 'ste adevQrat cQ o mai )unQ PnTelegere a modului de gSndire ar putea determina pQrTile sQ-Ri revizuiascQ punctele lor de vedere, iar aceasta reprezintQ )eneficiul PnTelegerii situaTiei. Conflictul are la )azQ percepTiile diferite ale pQrTilor asupra pro)lemei dedusQ mediereii. Pro)lema conflictului este aceea a nePnTelegerii de cQtre pQrTi a o)iectului disputei. C $ealitatea o)iectivQD F nu este punct de discuTii Pn procesul medierii. Pro)lema constQ Pn cum este perceputQ realitatea de cQtre pQrTi. AdevQrul Ri legea nu sunt puncte de discuTie pentru cQ aceste douQ elemente nu vor schim)a modul de percepTie al pQrTilor.

'moTiile stau la )aza comportamentului uman, iar din cercetQrile medicale s-a tras concluzia cQ lipsa emoTiilor determinQ imposi)ilitatea luQrii unei decizii. AcTiunile noastre sunt rezultatul emoTiilor pe care le reprezentQm, iar gSndirea logicQ este o piedicQ Pn calea emoTiilor li)er exprimate. 'moTiile Pn timpul procesului de negociere au un rol )ine sta)ilit. &ediatorul tre)uie% 1. - sQ previnQ+elimine emoTiile negative.

45

2.- sQ creeze+Pncura*eze emoTii pozitive. <. F sQ menTinQ toate emoTiile Pn limite accepta)ile. 'moTiile sunt consecinTele percepTiilor pQrTilor asupra faptelor. 'moTiile aduc Pn primplanul atenTiei ceea ce pQrTile vor sQ fie, vor sQ se PntSmple. 7 datQ recunoscute Ri PnTelese reciproc de cQtre pQrTi, emoTiile corect manageriate pot determina un succes al negocierii. $oger ;ischer Ri !aniel .hapiro Pn cartea lor V-e,ond $easonD, referindu-se la emoTii fac precizarea cQ noi alegem ceea ce vrem sQ fim Ri cQ ne construim emoTiile ca rezultat al celor cinci elemente% 1# 2# <# :# =# F apreciere, F afiliere, F autonomie, F statut social, - rol. 'moTiile negative pe care le experimentQm provin din ignorarea celor cinci elemente, iar emoTiile pozitive sunt generate din contrQ de cele cinci elemente. &ediatorul tre)uie sQ Pncura*eze comunicarea non-ver)alQ. !e este comunicarea non9'erbal>" 'ste acea comunicare care se )azeazQ pe o atitudine non-agresivQ, pe exprimarea Ri PmpQrtQRirea emoTiilor. Conceptele comunicQrii non-ver)ale% 1 F procesul negocierii se )azeazQ pe emoTii, emoTii ce determinQ Pnaintarea Pn negociere. 2- pQrTile tre)uie sQ-Ri exprime emoTiile pentru ca procesul de negociere sQ funcTioneze. <- pentru a PnTelege emoTiile pQrTile tre)uie sQ PnTeleagQ faptele care au stat la )aza emoTiilor, fapte care tre)uiesc a fi explicate, descrise. :- descrierea faptului generator al emoTiei nu tre)uie sQ ridice o)iecTii. =- o datQ ce nevoia este exprimatQ se poate sugera Ri o soluTie. 'xistQ patru etape ale comunicQrii non-ver)ale% 1.- descrierea o)servaTiei. 2 - exprimarea sentimentelor.

46

< - exprimarea nevoilor.

4 - exprimarea solicitQrilor.

;ara comunicare nu exista negociere. 9egocierea este un proces de comunicare continuu, cu scopul de a se a*unge la o decizie comuna. 9u este niciodata un lucru usor sa comunici, chiar intre persoane care au un anumit fundament de valori si experienta. 'xista trei pro)leme in comunicare% 1 F partile nu-si vor)esc una alteia, sau cel putin nu-si vor)esc in sensul de a se face intelese; 2 F partile par a nu da atentie la ceea ce spun ; <F neintelegerea+ intelegerea gresita F cand partile vor)esc lim)i diferite sansa de a se intelege+interpreta gresit este foarte mare

!e putem face atunci cand ne confruntam cu probleme de comunicare" Ascultarea activa si cunoasterea a ceea ce se discuta. Ascultarea iti da posi)ilitatea sa intelegi perceptiile, sentimentele. !aca nu acorzi atentie la ceea ce se spune si nu demonstrezi ca intelegi ceea ce se spune partile pot intelege+crede ca nu-i auzi si atunci cand vei incerca sa le explici un punct de vedere diferit, partile vor considera ca nu ai inteles nimic din ceea ce au spus. $eformularea este foarte importanta si tre)uie sa fie pozitiva si clara. A intelege ce se discuta nu insemna a agrea. a fi de acord #.

Bor'este pentru a .i inteles. 9egocierea nu este o dez)atere, nici un proces. 9u incerci sa convingi a treia parte. !aca comparam negocierea cu un proces legal, atunci situatia se aseamana cu aceea a doi *udecatori care discuta pentru a decide asupra unui caz.

47

Bor'este cu un scop. Cateodata pro)lema tine de prea multa comunicare.

"revenirea este mai 'una. 'ste foarte important ca discutiile sa fie structurate si sa ai)a loc in asa fel incat sa nu fie afectate ego-urile persoanelor, sa se separe pro)lema su)stantiala de relatia ce tre)uie construita.

Construirea unei relatii .unctionale. Cu cat mai repede reusesti sa transformi un strain intr-o persoana apropiata, cu atat negocierea are sanse foarte mari de reusita.

:e interesea)a pro'lema si nu persoanele implicate. .epararea oamenilor de pro)leme este un proces continuu; tre)uie sa lucrezi mereu la el. 4ucrul cel mai important este sa tratezi persoanele ca pe fiinte umane si pro)lemele la valoarea si importanta lor.

:e ocia)a asupra interesului si nu asupra po)itiei .a luam in calcul povestea a doua persoane care se cearta intr-o )i)lioteca daca fereastra sa fie deschisa sau sa fie inchisa. -i)liotecarul, incercand sa gaseasca o solutie ii intrea)a pe fiecare imparte de ce este pentru fereastra deschisa F ptr aer curat, iar fereastra inchisa impotriva curentului. !upa un minut, )i)liotecarul deschide o fereastra in camera alaturata pentru aer curat si fara current in acelasi timp. Pentru o solutie inteleapta tre)uie sa reconciliem interesele si nu pozitiile.

48

'xemplul dat constituie o situatie extrem de frecventa multor negocieri. !in momentul in care pro)lema partilor apare ca un conflict de pozitii, si din moment ce scopul lor este acela de a conveni asupra pozitiei, in mod natural partile vor tinde sa creada si sa gandeasca numai despre pozitie. In acest moment orice proces de negociere a*unge in impas.

Interesele de.inesc pro'lema Intr-o negociere, pro)lema de )aza se gaseste nu in conflictul pozitional, ci in conflictul nevoilor, dorintelor, temerilor si preocuparilor fiecarei parti. !orintele si preocuparile sunt interese. Interesele motiveaza oamenii. Interesele sunt locomotiva actiunilor noastre. Pozitia pe care o avem este ceva asupra careia decidem iar interesele noastre sunt cele care ne determina sa ne decidem de un anumit fel pozitia. 8ratatul de pace dintre egipteni si israelieni care s-a )locat la Camp !avid in 110/ demonstreaza utilitatea analizarii pozitiilor. Israelul a ocupat Peninsula egipteana .inai in timpul raz)oiului din 1130. Cand 'giptul si Israelul s-au pus la masa negocierilor in 110/, pozitiile lor erau incompati)ile. Israelul insista sa mentina .inai. 'giptul dorea, pe de alta parte retrocedarea .inai complet. Analizand interesele si nu pozitiile se poate dezvolta o solutie acceptata de am)ele parti. Interesul Israelului era legat de securitatea si securizarea zonei; nu se doreau tancurile egiptene la granita. Interesul 'giptului era sa detina suveranitatea provinciei .inai; .inai a fost parte a 'giptului de pe vremea faraonilor. 4a Camp !avid, Presedintele 'giptului si primul ministru al Israelului au cazut de acord asupra planului de returnare a provinciei .inai si demilitarizarea zonei. $econcilierea intereselor fuctioneaza mult mai )ine decat reconcilierea pozitiilor din doua motive% 1. pentru fiecare interes exista de regula mai multe posi)ile pozitii care l-ar satisface. !e regula sa adopta pozitia care este cea mai evidenta, asa cum s-a intamplat cu Israelul care a anuntat ca vrea sa pastreze o parte din provincie.
49

2. reconcilierea intereselor functioneaza mai )ine decat compromisul pozitional deoarece in pozitii opuse regasim mai multe interese comune decat conflictuale.

Cum identi.ici interesele6 Interesele sunt pentru pQrTi Pntotdeauna legitime Ri se aflQ la )aza conflictului dedus spre soluTionare medierii. PoziTiile reprezintQ ce anume solicitQ o parte celeilalte pentru satisfacerea intereselor. Untotdeauna poziTiile sunt greu de satisfQcut, va priva cealaltQ parte de un lucru anume care se opune interesului sQu. 7ri de cSte ori pro)lema pQrTilor va fi consideratQ ca fiind un conflict de poziTie, pQrTile Pn mod firesc vor tinde sQ discute despre poziTiile lor a*ungSndu-se adesea Pntr-un impas. Untre)area care se pune Pn negocierea principialQ este%D !acQ poziTiile exprimate de pQrTi sunt soluTiile potrivite pentru satisfacerea intereselor lorLD V !acQ putem sQ gQsim o modalitate ca fiecare parte sQ-Ri vadQ interesul satisfQcut Ri dacQ se poate gQsi o modalitate, o soluTie ca satisfacerea interesului uneia dintre pQrTi sQ nu fie frustrant pentru cealaltQ parteLD &ediatorul tre)uie sa a*ute pQrTile Pn identificarea intereselor reciproce, sQ le determine sQ discute despre interese o data identificate. &ediatorul va Pntre)a pQrTile de ce au o anumitQ poziTie, de ce nu pot accepta Ri o altQ poziTie, care le sunt interesele, reuRind astfel sQ determine pQrTile sQ diminueze adevQrata pro)lemQ supusQ medierii. 8ratatul de pace egipteano-israelian )locat la Camp !avid Pn anul 110/ demonstreazQ necesitatea de a privi dincolo de poziTii. Israelul a ocupat Peninsula 'gipteanQ .inai Pn anul 1130. Un anul 110/ 'giptul Ri Israelul s-au aRezat la masa tratativelor de pace, iar poziTiile lor erau incompati)ile. Israelul insista Pn pQstrarea provinciei .inai, iar 'giptul insista ca aceastQ provincie sQ le fie returatQ. Au fost trasate hQrTi cu posi)ile graniTe care PmpQrTeau provincia .inai Pntre 'gipt Ri Israel. Pentru 'gipt un astfel de compromis era inaccepta)il, iar pentru Israel era de-a dreptul inaccepta)il sQ returneze Pn Pntregime provincia. Atunci cSnd pro)lema a fost a)ordatQ din perspectiva intereselor Ri nu a poziTiilor s-a putut dezvolta o soluTie. Interesul Israelului era acela de securizare a graniTelor, iar interesul

50

'giptului consta Pn suveranitatea egipteanQ PncQ din timpul faraonilor.

provinciei avSnd Pn vedere cQ .inai fusese provincie

4a Camp !avid preRedintele 'giptului Ri primul ministru al Israelului au fost de acord Pn final la un plan de returnare a provinciei .inai Ri de demilitarizare a zonelor de frontierQ care sQ asigure securitatea Israelului. $econcilierea intereselor este de preferat compromisului poziTional. !eterminaTi pQrTile sQ discute despre interesele lor, sQ Ri le exprime, punSndu-le astfel Pntr-o situaTie de negociere asistatQ Pn care interesele sunt identificate Ri gestionate Pn interesul pQrTilor. Putem considera Pn mod greRit cQ atunci cSnd pQrTile au poziTii opuse poziTiilor noastre PnseamnQ cQ au Ri interese opuse. !acQ interesul nostru este sQ ne apQrQm PnseamnQ cQ ei vor sQ ne atace. !acQ interesul nostru este sQ reducem costul chiriei PnseamnQ cQ interesul lor tre)uie sQ fie mQrirea costului chiriei etc. Un multe negocieri o examinare atentQ a intereselor va scoate la ivealQ existenTa multor interese comune ale pQrTilor aflate Pn procedurQ de mediere. 7 eroare care se sQvSrReRte Pn mod frecvent Pn diagnosticarea unei situaTii de negociere este asumarea de cQtre fiecare parte a faptului cQ au aceleaRi interese. Cele mai puternice interese sunt nevoile umane Ri anume% securitate, )unQstare economicQ, apartenenTQ, recunoaRtere, control asupra vieTii. Un multe negocieri se considerQ cQ singurul interes ar fi de naturQ financiarQ. .Q luQm Pn discuTie sta)ilirea unei pensii de PntreTinere Pn cazul unui divorT, pensie pe care soTul tre)uie sQ o plQteascQ soTiei. !e ce Ri-ar dori o astfel de pensieL Pentru a se simTi Pn siguranTQ economicQ, psihologicQ, pentru recunoaRtere Ri anume sQ simtQ cQ a fost tratatQ corect Ri egal. Un scopul identificQrii Ri discutQrii diferitelor interese ale fiecQrei pQrTi este indicat ca mediatorul sQ facQ o listQ pentru interesele fiecQrei pQrTi, stimulSnd astfel pQrTile sQ genereze idei pentru a-Ri satisface aceste interese. .copul negocierii asistate este de a servi intereselor pQrTilor, prin facilitarea comunicQrii de cQtre mediator. CealaltQ parte poate sQ nu cunoascQ ce interese are o parte lucru ce funcTioneazQ reciproc. Atunci cSnd pQrTile vor)esc despre interese PnseamnQ cQ vor un viitor reconciliant a*utSndu-le sQ gQseascQ soluTii.

51

Un timpul procesului de negociere Pn condiTiile Pn care pQrTile reuResc sQ respecte cSteva elemente cheie Ri anume% 1 F sQ-Ri facQ cunoscute interesele; 2 F sQ priveascQ spre viitorul relaTiei parteneriale Ri nu Pn trecut; <- sQ analizeze PntSi pro)lema dedusQ negocierii Ri ulterior sQ caute rQspunsul; :- sQ fie concreTi Ri flexi)ili F conceptul cheie este acela de specificitate ilustrativQ care presupune gSndirea unor mai multe opTiuni care sQ satisfacQ interesul; = F sQ analizeze cu profunzime pro)lema Ri sQ devinQ agresivi cu partea implicatQ Pn pro)lemQ negocierea va fi una de succes, iar pQrTile vor a*unge la reconciliere. Cum a*ungem sa identificam intereseleL 1. .e ce" C o tehnica de )aza este aceea de a te pune in situatia celuilalt. Analizeaza fiecare

pozitie pe care ei o adopta si intrea)a-te de ce. !e exemplu de ce proprietarul prefera sa-ti sta)ileasca chiria an de an intr-un contract de inchiriere pe cinci ani. $aspunsul pe care poti sal o)tii reprezinta pro)a)il unul dintre interesele proprietarului. !e asemenea poti sa-l mai intre)i pe proprietar de ce adopta aceasta pozitie particulara daca faci acest lucru asigura-te ca nu-i ceri o *ustifcare, ci doresti doar sa-i intelegi nevoile, sperantele, temerile si dorintele. 2. .e ce un" C ia in calcul alegerea lor. 7 modalitate extrem de folositoare pentru a descoperi interesele este aceea de a identifica ce asteapta partea adversa de la tine in primul rand si sa descoperi ce anume i-a impiedicat sa ia acea decizie. 3. .iscuta despre interese? fiecare parte are multiple interese C in aproape orice negociere fiecare parte are mai multe interese. 7 greseala comuna care poate sa apara intr-o situatie de negociere este aceea sa presupui ca fiecare persoana are acelasi interes. .copul negocierii este de a servi intereselor tale. 'le tre)uie sa fie comunicate. !aca vrei ca partea cealalta sa ia in calcul interesele tale tre)uie sa le explici. Ia in calcul transparenta si veridicitatea celor afirmate.

4. !ele mai puternice interese sunt ne'oile umane de baza . 9evoile umane de )aza includ % securitate, )unastare economica, apartenenta, recunoastere, controlul asupra vietii unei persoane.

52

$. !onstientizeaza faptul ca interesele partii celeilalte sunt parte a problemei negociate . ;iecare tinde sa fie preocupat mai mult de interesele sale decat sa acorde atentie intereselor celeilalte parti. 7amenii tind sa creada ca aceia care-i inteleg sunt inteligenti si simpatici sunt oameni a caror opinie merita sa fie ascultata. Asa ca daca doresti ca cealalta parte sa ia in calcul interesele tale, atunci incepe prin a demonstra ca tu apreciezi si intelegi interesele lor %. @ii concret* dar fleAibil. Intr-o negociere vrei sa stii incotro te indrepti si sa fii deschis la ideile novatoare. !e regula, partile vin la o negociere fara un alt plan decat acela de a astepta ofertele partii celeilalte. Cum poti sa treci de la etapa identificarii intereselor la etapa dezvoltarii unor optiuni specifice si sa ramai in continuare flexi)il referitor la aceste optiuni. Pentru a-ti converti interesele tale in optiuni concrete intrea)a-te%D !aca maine partea cealalta agreaza optiunea mea, care ar fi aceeaD. Pentru a-ti mentine flexi)ilitatea trateaza fiecare optiune pe care o formulezi ca fiind o optiune simplu ilustrativa. Gandeste-te la mai mult de o optiune care sa serveasca interesele tale. Speci.icitatea ilustrativa este conceptul cheie. 3. @ii dur asupra problemei si gentil cu oamenii. Poti sa fii cat de dur vrei, atunci cand vor)esti despre interesele tale. !e regula, se recomanda sa fii dur. Aici este momentul intr-un proces de negociere sa-ti consumi toate energiile agresive. Pe de alta parte tre)uie sa acorzi un suport pozitiv omului direct proportional cu taria vigorii cu care-ti aperi interesele. 7 negociere de succes implica fermitate si deschidere.

Creea)a o varietate de posi'ilitati inainte de a decide ce e de .acut. <enerarea opBiunilor 1 posibilit>Bilor. Un ma*oritatea negocierilor existQ patru o)stacole ma*ore care PmpiedicQ procesul de inventare+generare a opTiunilor 1 F *udecarea prematurQ. 2 F cQutarea unui rQspuns singular. < F supoziTia greRitQ cQ situaTia este neflexi)ilQ.

53

:F aplicarea Pn mod eronat a principiului cQ% Drezolvarea pro)lemei este doar pro)lema celeilalte pQrTi.D Pentru ca pQrTile sQ reuReascQ Pn procesul de identificare a mai multor opTiuni, mediatorul tre)uie% 1 F sQ separe identificarea opTiunilor de *udecarea acestora. 2 F sQ nu se limiteze la rQspunsul singular. < F sQ caute avanta*e comune. : F sQ identifice modalitaTi mai uRoare de luare a deciziilor.

ii# Analiza
!iagnosticare .imptome. Clasificare Cauze .e identifica ce anume lipseste Piedici pentru rezolvare

iii# A)ordare
Posi)ile strategii .olutii teoretice de rezolvare Identificare idei+optiuni

i# Pro)lema Identificare ;actori pertur)atori

iv# Idei practice Ce tre)uie facutL

Cum tre)uie procedatL

Utili)area unor criterii o'iective !eoarece negocierea principiala are drept scop si finalitatea a*ungerea la acorduri amia)ile si eficiente, folosind criterii o)iective, reusim sa identificam standarde si posi)ile solutii.
54

Pentru a dez'olta criterii obiecti'e ne raportam la 2 intre)ari% 1. cum le dezvoltamL 2. cum le folosim intr-o negociereL Indiferent de metoda de negociere pe care o folosesti, tre)uie ca procesul in sine sa fie pregatit. Astfel, este oportun sa dezvolti anumite standarde alternative si sa analizezi modul in care ele se pot aplica situatiei concrete. Standarde !oncrete In functie de analiza si specificitatea cazului tre)uie luate in considerare urmatoarele criterii pentru identificarea standardelor o)iective% 9 'aloarea pietei? 9 precedentul? 9 analiza stiintifica? 9 standarde profesionale? 9 eficienta? 9 costuri? 9 e'entualitatea unui proces* rezultatul dat de o instanta de ,udecata. 7 datQ identificatQ Ri analizatQ, pro)lema va avea o rezolvare avSnd Pn vedere faptul cQ pQrTile identificSnd-o Pn mod corect au generat Ri o serie de opTiuni Pn rezolvarea ei. Atunci cSnd discutQm despre luarea unei decizii pQrTile tre)uie sQ cunoascQ Ri sQ ai)Q o imagine clarQ asupra a ceea ce este accepta)il Ri ceea ce nu este accepta)il. Aflarea acestui lucru se realizeazQ prin aplicarea metodei denumita BA#:A DBest alternative to a ne ociated a reement). Prin aplicarea -A89A partea calculeaza in mod corect pana unde poate negocia ca solutia finala sa fie accepta)ila. $.3 Aplicatii4 .efiniti negocierea?

55

!onceptul comunicarii non9'erbale. !e este comunicarea non9'erbala" !riterii de negociere. 2tapele comunicarii non 'erbale. #robleme in comunicare. !um se dez'olta criteriile obiecti'e" .efiniti BAT-A. =.: $ezumat % - Consideratii despre negociere; - $ecunoasterea fiecarui tip de negociere; prezentarea pe larg a fiecarei modalitati de negociere. - Prezentarea notiunii de CemotieC si CinteresD . Integrarea notiunilor in procesul de negociere 'videntierea psihologica a acestor notiuni. =.= -i)liografie% #$ierr% &ar'%, curs (nion )nternationale des A'ocats* -aroul -ucuresti, 2>>0-2>>/ 5o er Fis$er( -aniel S$apiro, Be;ond reason* $andom Eouse, 2>>=; 5o er Fis$er( 8illiam Ur%( <etting to ;es* negotiating an agreement =ithout gi'ing in* $andom Eouse, 11/1,1111; 8illiam Ur%( <etting past no* $andom house, 1111; -ou las Stone( Bruce "atton( S$eila 9een( .ifficult con'ersations* Penguin Group, 1111; C$ristop$er 8. Moore, The mediation process* "osse, -ass, 2>><

Capitolul HI Contractul de mediere

56

%.1 !onsideratii generale %.2 !ontractul de mediere si acordul de mediere %.3 #rocesul 'erbal de inchidere a mediere. %.4 Aplicatii %.$ Rezumat. %.% Bibliografie &biecti'e Cunoasterea specifica a notiunilor de contract de mediere, proces ver)al de inchidere a medierii si acord de mediere.

3.1. Consideratii enerale Contractul de mediere tre)uie sQ cuprindQ, su) sancTiunea anulQrii, urmQtoarele clauze% a6 identitatea pQrTilor aflate Pn conflict sau, dupQ caz, a reprezentanTilor lor; b6 menTionarea tipului sau a o)iectului conflictului; c6 declaraTia pQrTilor cQ au fost informate de cQtre mediator cu privire la mediere, efectele acesteia Ri regulile aplica)ile; d6 o)ligaTia mediatorului de a pQstra confidenTialitatea Ri decizia pQrTilor privind pQstrarea confidenTialitQTii, dupQ caz; e6 anga*amentul pQrTilor aflate Pn conflict de a respecta regulile aplica)ile medierii; f6 o)ligaTia pQrTilor aflate Pn conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului Ri cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii Pn interesul pQrTilor, precum Ri modalitQTile de avansare Ri de platQ a acestor sume, inclusiv Pn caz de renunTare la mediere sau de eRuare a procedurii, precum Ri proporTia care va fi suportatQ de cQtre pQrTi, TinSndu-se cont, dacQ este cazul, de situaTia lor socialQ. !acQ nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de cQtre pQrTi Pn mod egal;

57

g6 PnTelegerea pQrTilor privind lim)a Pn care urmeazQ sQ se desfQRoare medierea. h6 numQrul de exemplare Pn care va fi redactat acordul Pn cazul Pn care acesta va fi Pn forma scrisQ, corespunzQtor numQrului pQrTilor semnatare ale contractului de mediere; i6 o)ligaTia pQrTilor de a semna procesul-ver)al Pntocmit de cQtre mediator, indiferent de modul Pn care se va Pncheia medierea. !e mentionat ca fara exsietnta acestui contract de mediere incheiat asa cum s-a specificat nu se va putea incepe nicio procedura de mediere. 4egea 112+2>>3 cu modificarile pe care le-a suferit pana in prezent prevede de asemenea, in art. :3 urmatoarele% 516 Pn contractul de mediere pot fi prevQzute Ri alte clauze, Pn condiTiile legii. 526 .u) sancTiunea nulitQTii a)solute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii pu)lice. 536 !acQ, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevQzute, efectuate Pn interesul pQrTilor Ri cu acordul acestora, se va Pncheia o anexQ la contractul de mediere. Conditiile de forma su) sanctiunea nulitatii sunt prevazute la art.:0 si anume forma scrisa. 9erespectarea acestei conditii atrage sanctiunea nulitatii a)solute. 4egea prevede si numarul exemplarelor in care se intocmeste contractul. 'ste vor)a despre atatea exemplare cate parti se afla in conflict. 8oate exemplarele sunt originale. Partile aflate in conflict pot da procura speciala unei alte persoane in conditiile legii pentru a incheia contractul de mediere art. :0 alin. 1 si 2 din 4egea 112+2>>3 cu modificari#. Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la o)ligaTia pQrTilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului. 8ermenul de prescripTie a dreptului la acTiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendQ PncepSnd cu data semnQrii contractului de mediere, pSnQ la Pnchiderea procedurii de mediere Pn oricare dintre modurile prevQzute de prezenta lege.

3.2 Contractul de mediere si acordul de mediere

58

9u tre)uie sa apara confuzii intre cele doua notiuni. Acordul de mediere se incheie la finalul procedurii de mediere in conditiile in care s-a a*uns la un rezultat comun, adica la o intelegere. CSnd pQrTile aflate Pn conflict au a*uns la o PnTelegere, se poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimTite de acestea Ri care are valoarea unui Pnscris su) semnQturQ privatQ. !e regulQ, acordul este redactat de cQtre mediator, cu excepTia situaTiilor Pn care pQrTile Ri mediatorul convin altfel. Un cazul Pn care conflictul mediat vizeazQ transferul dreptului de proprietate privatQ privind )unurile imo)ile, pQrTile vor prezenta acordul redactat de cQtre mediator notarului pu)lic sau instanTei de *udecatQ pentru Pndeplinirea condiTiilor de fond Ri de formQ impuse de lege, su) sancTiunea nulitQTii a)solute. 7)ligaTia astfel prevazuta se aplicQ Pn toate situaTiile Pn care legea impune, su) sancTiunea nulitQTii, Pndeplinirea unor condiTii de fond Ri de formQ. Un cazul Pn care legea impune Pndeplinirea condiTiilor de pu)licitate, notarul pu)lic sau instanTa de *udecatQ va solicita Pnscrierea contractului autentificat, respectiv a hotQrSrii *udecQtoreRti Pn Cartea ;unciarQ. 3.< "rocesul ver'al de inc$idere a medierii 4a inchiderea procedurii de mediere se redacteaza de regula un proces ver)al de inchidere a medierii. Acest document se redacteaza in mod o)ligatoriu indiferent de rezultattul procedurii de mediere. 4a Pnchiderea procedurii de mediere, Pn oricare dintre cazurile prevQzute de 4egea 112+2>>3 cu modificari , mediatorul va Pntocmi un proces-ver)al care se semneazQ de cQtre pQrTi, personal sau prin reprezentant, Ri de mediator. PQrTile primesc cSte un exemplar original al procesului-ver)al.

%.4 Aplicatii4 #ornind de la consideratiile legislati'e redactati unui contract de mediere. Redactati un proces 'erbal de inchidere a medierii. .efiniti no1tiunea de acord de mediere* contract de mediere.

3.= $ezumat %

59

- Prezentarea contractului de mediere conform 4egii 112+2>>3 cu modificari; conditii de o)ligativitate. - !escrierea clauzelor contractuale; - Precizari cu privire la termenul de prescriptie. - $ecunoasterea diferentelor dintre contractul de mediere si acordul de mediere; - Intelegerea notiunilor discutate; - !escrierea procesului ver)al de inchidere a medierii conform dispozitiilor 4egii 112+2>>3. - 'vitarea confuziei intre cele trei notiuni.

3.3 -i)liografie% 4egea nr. 112+2>>3, 4egea nr. <0>+2>>1, 7rdonanta Guvernului nr. 1<+2>1>

BIBEIO&5AFI4 1. $oger ;ischer, 5illiam (r, F <etting to Ces* negotiating an agreement =ithout gi'ing in 1DD1 2. 5illiam (r, F <etting #ast -o 7 negotiating =ith difficult people* 1DD1 3. !ouglas .tone, -ruce Patton, .heila Eeen F .ifficult !on'ersation* 1DDD.

60

4. $oger ;isher, !aniel .hapiro F Be;ond Reason* 2//$. 5. "im Camp F Start =ith no* 2//2. 6. Christopher 5. &oore F The mediation process* 2//3. 7. 4egea nr. 1D211%./$.2//% privind medierea si organizarea profesiei cu modificarile aduse prin 4egea nr. 33/12//D si 7G. nr. 1312/1/. 8. 4egea nr. 2/212/1/ privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor 9. BBB.BiAipedia.org; 10. BBB.ultrasilvan.ro; 11. BBB.mediere.ro 12. $egulamentul de 7rganizare si ;unctionare a Consiliului de &ediere, adoptat prin Eotararea nr. =+1<.>=.2>>0; 13. 9orme de raspundere disciplinara a mediatorilor autorizati; 14. .tandardul 7cupational al &ediatorului; 15. Eotararea nr.<=1+>3.>:.2>>/ F privind procedura de autorizare a mediatorilor; 16. !irectiva 2>>/+=2+C.'. a Parlamentului 'uropean si a Consiliului 'uropean din 21.>=.2>>/. 17. 8hierr, Gar),, curs (nion )nternationale des A'ocats* -aroul -ucuresti, 2>>0-2>>/.

61