5/Q,

lol

teq

5 IABILITATEA

AUTOVEHICULELOR DE ROTI

9.

I. DETERMINAREA PARAMETRILOR STABILITATII LONGITUD INALE

cnl,I'l*()LLtt.

STAB|L|TATEA AUTOVEHTCULELOR pE ROTI

Se considerd un autovehicul, prevdzvt cu doul punfi, cea din spate fiind nlotoare, care are o migcare acceleratd pe un drum de calitate bund, cu inclinarea longitudinali a acestuia fa{[ de orizontali sub un unghi cr (Fig. 9.l).

nu afuneca, patina, derapa sau ristunta pe drurnuri orizontale, cu inclinare longitudinald sau transversald, curbe etc., atet in timpul
deplasirii c6t
Ei

Stabilitatea autovehiculului reprezintd capacitatea acestuia de

in stare de repaus,

Pierderea stabilitetii longitudinale se manifestl sub forma: r[sturndrii in raport cu una din punfile autovehiculului; aluneclrii sau patindrii longitudinale pe suprafa{a drumului. Pierderea stabilit6tii longitudinale este posibild: la urcarea sau cobordrea pe drum cu inclinarea longitudi_ nald fafd de orizontald sub un unghi cr mare;

in timpul demarajului sau frAndrii; la deplasarea pe drum orizontal cu vitez[ excesiv de mare.
Pierderea stabilit[tii transversale se poate produce: fi e prin deraparea autovehiculului (alunecarea laterald); fie prin risturnarea laterald, o sub acfiunea componentei transversale a forfei centri_ fugale, ce apare la deplasarea in viraj; I sub acfiunea componentei paralele cu drumul a greu_ tdfii autovehiculului, la deplasarea lui pe un drum cu inclinare transversald.

Fig. 9.1. Schema forfelor care aclioneazd asupra autovehiculului cu douf, pun{i, cea din spate fiind motoare, la deplasarea pe un drum cu inclinarea longitudinald a acesfuia fala de orizonta16 sub un unghi cr.

Dac[ inclinarea transversali a drumului este mare,

sau rdsturnarea lateral5 poate avea loc gi in cazul deplasdrii

deraparea

rectilinii

autovehiculului.
174

Notafiile din figura 9.1 sunt urmltoarele: A - ampatamentul autovehiculului; a, b - distanfa pe orizontald, in lungul axei longitudinale a autovehiculului, a centrului de greutate fa{i de puntea faldlspat:; h, - indlfimea centrului de greutate (in cazul de fafd se considerd h* ho, hu fiind inll(imea de presiune); Go - greutatea totald = a autovehiculului; R,, - for{a dc rezisten{5 a aerului; Ra - forfa de rezisl7-s

BAZE LE DINAN4I CI I AUTOVEHICULELOA

ABII ITATEA AUTOVFI-IICULELOA DE

AOlI

tenfi la accelerare
forfa f a roatd,;
21,2

sau demararei R,

- forfa de rezistenfd la rulare; Fp reacliunile nonnale ale solului la puntea fa[d, re-

tg(.r.,

b <-.
hs

(9 l)

spectiv puntea spate. 9.1.1. Determinarea parametrilor

b) La coborkre, criteriul de stabilitate longitudinal6 este dat de

stabilitlfii longitudinale la risturnare

Determinarea unghiului limitd de rd.sturnare
a,,,

mlrimea reac{iunilor 22, deoarece rbsturnarea se produce in jurrrl

pun{ii din fafd. in acest caz, unghiul pantei maxime ct,,. , la care stabilitatea longitudinal5 la rdsturnare este la limitd (rlsturnarea autovehiculului la cobor6re, sub acest unghi, este posibil6 in orice moment) este dat de relafia |9,20,22,231:
CX,_

a) La urcare, criteriul de stabilitate longitudinali este dat de

jurul punfii din spate.
mdrimea reacfiunilor 21 (Fig. 9.1), deoarece rlsturnarea se produce in

Zr > 0 -+ stabilitatea longitudinal6 este asiguratb; Z, < 0 -+ autovehiculul se rdstoarnd; Zr = 0 -+ stabilitatea longitudinall este la linritd. Avdnd in vedere condigiile iniliale. rezisten{a la rulare R, = 0

Dacd:

-h8 '' = arctg-,

(9.:1

(coeficientul de rezistenfh la rulare f 0). = Valoarea forfei la roatd Fp depinde de numdrul punfilor motoare ale autovehiculului: Fp = rp.Zl - pentru autovehicul cu puntea motoare in fatd; Fs= e.Z2 - pentru autovehicul cu puntea motoare in spate; Fp = tp.(Z; + Z) - pentru autovehicul cu ambele pun{i motoare, g este coeficientul de aderenfi longitudinalS. Pe baza ecuafiei de momente fafi de punctul de risturnare B (Fig. 9.1) gi avAnd in vedere cd autovehiculul se deplaseazd cu vitezZr redusd gi constanti (R.r = 0, R, = 0), prin condilia de men{inere a stabilitefii longitudinale la limiti (Zr : 0), se obfine unghiul rampei maxime c[," , la care stabilitatea longitudinald la rdsturnare este la limitd (rdsturnarea autovehiculului la urcare in plan longitudinal, sub acest unghi, este posibilI in orice moment) f19,20,22,231:

iar condilia de stabilitate la rdsturnare, la coborAre, va fi:

tect- < 3.

"hs

(e.4)

9.1.2. Determinarea parametrilor

stabilitflfii longitudinale la alunecare

Deterntinarea unghialui lirnitd de alunecare q,. Pe baza ecua{iei de momente fa{5 de punctul A (Fig.9.l) gi fin6nd seama de condilia de deplasare a autovehiculului (Fp ) W'G,, ty fiind coeficienttrl
rezistenfei totale a drumului), se obline unghiul rampei ma,xitneGn,o*" ,

care incepe alunecarea longitudinald a autovehiculului sau patinarea rofilor motoare la urcare in plan longitudinal [20,22,23]:

0,. '" = afctg-. -hs

DacS rdsturnarea autovehiculului

(e.l)

c{-.
toare

= arctg "

0.a

A-e'h,

(e.s)

nu este precedatl de

alunecarea longitudinald a acestuia sau patinarea rofilor, atunci trebuie indeplinitd condilia limiti de stabilitate la rlsturnare [20,22,23]:

Pentru ca rdsturnare;r autovehiculului, prevbzut cu puntea mospate, sd nu fie pr:sibi15, fiind precedatd de patinarea rofilor, trebuie indepli nitd condili;r:

in

t76

t11

BAZELE DINAMICII AUTOVIHICULELOP

IAIJILITATEA AUTOVEhICULELOIQ DE POTI

q'a -. tscx,.> _ A e.he

(9.6)
9.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR

Pentru autovehiculul cu puntea nlotoare in fafl, condilia ca alunecarea ro{ilor sd aibd loc inaintea rdshrmdrii (rdstumarea longitudinali si nu fie posibild), este:
(9.6',)

STABILITATII TRANSVERSALE

viraj O (Fig. 9.2), acceleralia longitudinald a* 9i

transversald ay

La un autovehicul care se deplaseazd in curbd cu centrul

de

accelera[ia

iar"pentru autovehiculul cu anrbele pun(i motoare: tgcru >

a centrului de greutate C6, S determini conform refafiilor |9,22,23):

(9.6")

e.

Pentru asigurarea siguranfei de circulalie a autovehiculului este

nccesar ca C[r"

dv.) tx =-;-b.(t)ot
bdv a,, =-.-+K.O" JRdt
)

(e.8)

. > 0,no*, 120,22,23]:

t. t'\

\
a

(e.1)

'

(9.7')

Notafiile din figura 9.2 sunt urmdtoarele: 0 - unghiul de bracaj al ro{ilor de direc{ie fafi de puntea spate; 0'- unghiul de bracaj al rofilor de direcfie fafa de centrul de greutate; ol - viteza unghiulard a autovehiculului aflat in viraj; R - raza de viraj; R,- distanta de la centrul de viraj O la centlul de greutate C6; a.o = R,0)2 - accelerafia
centripetd a centrului de greutate al autovehiculului; are = R,(dcD/dt) accelerafia targenfial5 a centrului de greutate al autovehiculului. In centrul de greutate al autovehiculului aclioneazd forfa de inerlie cu doui componenre, forfa de iner]ie longitudinald Fi* gi fon{a de inerfie transversalI Fi, (Fig. 9.3) [22,23]:

care reprezinti condi{ia pentru care nu este posibilS rdsturnarea longitudinal[, precedatd de patinarea roJilor nrotoare. Rela{ia (9.7) este
valabild la urcarea autovehiculului, iar relatria (9.7') la cobor6re. Pentru verificarea stabilitdfii longitudinale, in condilii statice de laborator [], 15], autovehiculul se amplaseazd pe o platformi basculantd prev6zuti intr-o parte cu un dispozitiv special de ridicare. Unghiul limitd astfel determinat va fi de folos pentru alegerea rampei in vederea incercdrii pe parcurs. Testele se efectueazd pe poligoane prevdzute cu rampe av6nd inclindri diferite gi paliere intercalate,

=9o f+-u I \ot o^ n fiy=mu'uv=l=\R

E* =ma.u*

,rl)
)

(e'e)

suficient de lungi pentru a se obline viteza doritd. Autovehiculul verificat este tractat printr-un cablu de cdtre un alt autovehicul care se depfaseazd cu aceeagi vitezd pe palierul orizontal, Unghiul rampei la care incepe desprinderea ro(ilor de sol se numegte unghi de stabilitate lon gitud inali la rlsturnare.
i

f_o_.gr+n.rr)' dt

in care nL este masa totald a autovehiculului. Momentul de inerfie M;, ia nagtere la deplasarea curbilinie neuniformd datoritd masei autovehiculului la rotirea lui in iurul centrului de greutate (se opune virajului) 122,231

178

l9

irl

BAZEIf DIIAMICII AUTOVTHTCULELOR

STABI LITATEA AUTOVEHICULELOR PE I]OTI

Mi,

=I,"#=k

#=:"

e, #,

(e.10)

in care: I. este momentul de iner{ie al autovehiculului in raport cu axa verticald (perpendiculard pe suprafafa drumului) ce trece prin C6; p, _ raza de iner{ie in raport cu axa verticall ce trece prin O.

iR'

Fig. 9.3. Forlele gi momentele care acfioneazd asupra autovehiculului la deplasarea in viraj.

9.2.1. Determinarea parametrilor stabilitnfii transversale la risturnare

o
Fig. 9.2. Accelerafiile centrului de greutate la un autovehicul care se deplaseazf, in curb6 cu centrul de virai O.

Reac{iunile laterale ale rofilor Yr, yz echilibreazi forfa centrifugtr, care ia nagtere la deplasarea in viraj a autovehiculului.

Pentru stabilirea criteriilor de stabilitate transversal[ se consider[ autovehiculul in viraj, pe un drum cu inclinarea transversald p. Rdsturnarea transversali a autovehiculului se produce in raport cu punctul S (Fig. 9.4) [19, 20,22,231. Considerdnd cd viteza autovehiculului v gi raza de viraj R sunt constante, pe baza ecuafiei de momente fa{a de punctul de rdsturnare S (Fig. 9.4), fin6nd seama de expresia forfei de inerfie F;r, prin condifia de

r80

I8I

BAZELE DII.JAI\4ICII AUTOVEI-JICULELOQ

s r ABTLTTATEA AUTO\tH|CULELO|I pE AOTI

menfinere a stabilitnlii transversale la risturnare la limitd

(Zo:0),

se obli-

ii

22,23):

limit[ de inclinare hansversald a drumului p,,la care stabilitatea transversall la rdstumare este la limitd (rdstumarea autovehiculului, sub acest unghi, este posibill in orice moment) llg, Z0,
ne unghiul

(e.12)

Rbsturnarea transversald a autovehiculului este posibila in conditiife arbtate mai sus, dacd nu este precedatd de deraparea laterald.

9.2.2. D eterminarea parametrilor

in care E este ecartarnentul rofilor autovehiculului.

stabilitdlii transversale la derapare

Considerdnd cdviteza autovehiculului v 9i razade viraj R sunt constante, pe baza condiliei de menfinere a stabilitdfii transversale la derapare t,O, '(2, +Zi> Y1 .cos0+Y2) GiS. 9.4), 1in6nd seama de expresia fo4ei de iner(ie Fiy, S obline unghiul limiti de inclinare transversald a drumului po, la care stabilitatea transversali la derapare
este la limitd (deraparea agtovehiculului, sub acest unghi, este posibild

in orice moment) 119,20,22,231: p6 =

,)

VD) -

arcrg!_-_.
g+gv.

-Qv'8
R

(9.13)

in care gy este coeficientul de aderen{l transversali (Qy = 0,8'q). Suma reacliunilor normale ale drumului la puntea din fafd, respectiv din spate a autovehiculului este egal6 cu suma reacfiunilor normale ale drumului la rofile din stanga respectiv din dreapta acestuia
Fig. 9.4. Forfele gi momentele care acfioneazd asupra autovehiculului la deplasarea tn viraj pe un drum cu inclinarea transversalf, p.

(2,+zr=z,izo).
Yiteza

limit[

v"ro de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj,

Yiteza lirnitd v.,, de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj, pe un drum cu inclinare transversal5, la care nu are loc, dar poate incepe risturnarea laterald, este datd de relafia 119,22,231:
t82

pe un drum cu inclinare transversald, la care nu are loc, dar poate irrcepe deraparea lateral[, este datd de rela{ia [19,22,231:

r83

I]A,/t LE DINAMICII AUTOVTHICULELOR

\ | Ar',[

||A t

LA AUTOVEI-i|CULELIBIE

Aq]!

s'R(q,
cr,r

1- e, 'tg0

(e.14)
9.3. TESTE GRILA

deraparea autovehiculului nu este at6t de periculoas[ ca rbsturnarea, pe baza condiliei ca alunecarea laterald sd aibd loc inaintea rdsturndrii laterale ( v.,a ( vcrr sau Fo a 0, ) ," obtine:

AvAnd

in vedere cd

E qv.z\.

(e. t5)

consecin{5, pierderea stabilitatii transversale a autovehiculului este caracterizatd cel nrai frecvent de alunecarea lateral[ gi nu de rdsturnarea transversald. Condiliile de stabilitate transversald,, ardlate rnai sus, sunt valabile in situa{ia cdnd la rofile autovehiculului nu acfioneazd gi for{e tangenfiale de tracfiune sau de frAnare. in realitate, atdt alunecarea laterald cAt gi rdsturnarea transversald a autovehiculului au loc mai repede dec6t valorile ob{inute in condiliile respective [19]. Pentru verificarea stabilit[tii transversale a autovehiculelor, se poate proceda la determinarea ultor parametri constructivi, de care depinde nemijlocit aceasta, sau la deterrnin[ri in condilii de laborator (pe standuri de rdsturnare) sau pe parcurs.
Testele pe parcurs se efectueaz6: in timpul virajelor pe un platou orizontal circular cu raze de pdnd la 50 rn (viteza autovehiculului cregte la fiecare turd a poligonului circular cu l-2 km/h, pAnd la atingerea valorii critice de rdsturnare):

ale lui gv.In

Relafia (9.15) este intotdeauna adevdrata, chiar gi la valori mari

c)

trece Peste anumite obstacole;

pe pante' drumuri capacitatea autovehiculului de a se deplasa sau a se inilinate, curbe etc., lird a aluneca, a patina' a derapa
rdsturna.

a)

bi ,j

derap6rii sau alunec[rii laterale a autovehiculului; r[sturnf,rii in raport cu una din pun{ile autovehiculului; alunecirii longitudinale pe suprafala drumului'

b) ;i

faid de orizontal[ sub un unghi u mare; in timpul demarajului sau frAndrii; de mare' ta cleplasareu p. iru* orizotrtal cu vitezd excesiv

deplasdrii pe drumuri cu inclinare transversala cunoscutd (autovehiculul se deplaseazd. cu aproximativ 5 km/h pe un drum cu suprafa{i neted[, dura gi cu aderenld bun[, avdnd inclinarea transversald din ce iu ce mai mare, pAnI la aparilia tendin{ei de risturnare) [ll, 15]. Stabilitatea transversald se apreciazd dupi valoarea vitezei la
care incepe deraparea sau tendinfa de rdsturnare.

in timpul

b) c)

viraj; cu- drumul rdsturnlrii laterale sub acfiunea componentei paralele drum cu pe un lui a greutdlii autovehiculului, la deplasarea inclinare tran sversal d; rdsturndrii in raport cu una din pun(ile autovehiculului'
185

184

1BAZELE
DI I.IAMI CI I

AUTOVEHICULELOA

5 I AP,ILITATEA

AUTOVEHICULELOA DE POTI

,a c) Q>"

n^ D

in care: a, b, h, se exprimd in m; o,,, oq, in grade,

a) X' + Xr 3q.(z4+Z): b) X1 +X2(g.Gr.coscx; c) (} < arctgg,

in uare: G*, X,,r, Z1,2se exprimd iu N; ct, in grade. 6. fiq cazul'c.0nrir,rofile diri fa{[ ale,un_ui aulgvelricul sunt rofi motrxircr lipsa patinltii este tlaffl de condili;r;

a) b)

(Y1 .cose +

Yz)> wy

-@r+z);

(v1 .coso + Yz (v1

c)

). q, '@t +z);
exprirnd in N; 0, in grade.

.cos0+Yz)>e.Gu .cosp,
r.z, Go se

',\) X1> <p'21; h) Xr ) <p .Go .cos cx ;

in care; Zt,z,Y

c) Xt < e.Zt

, clt,,

in care: G,, Xr, 21 se expriml in N;

in grade.

a) b)
a)
.a
ho
b

p, ) arctg

2.h_

_3: b,

cx,r

< 0a
b

D) (D>-.
b

c)

2.h,. B, < arctg _i; tr 2.h_

p,

h-'

arctg _9, tr

in carer E, h, se exprim6 in nr; [j,, in grade.

c)

in care: a, b, h* se exprimi in m; du, cro, in grade.

a)

o(r < cta;

a) b)

Ba

= arctge; 2

Fo

arctgl'

b)

,=n?,

^l 5 arctgc) P.1 '

in care: pa se exprimd in grarle
87

186

TI

BAZELE DI NAMI CI I AUTOVEhI CULELOII

\ |AtJtt|TAIEAAl.JTOVEfllCULELOti

DE

tl( )lI

a) V4(v1i

b) rgpd > rgpr; .EO<-, c)

2.h, D
in care: E, h, se exprimd in m; va, v, in km/h; 00, F, in grade.

asliill in starc bund; drunr de piintArrt trdat drrpi ploaie; teren nisipos untczit, drum de zdpatld bat[torit[. Se considerd viteza de deplasare a autoturismului relativ mica aproximativ uniformd.
pe pe pe pe
gosea de

. . . .

qi

Sa se calculeze unghiul limita de alutrecare uu, respectiv

de

r6stunrare cr. gi sd se stabileascd condi{ia la care nu este posibila rdsturnarea longitudinali, la un autocamion inclrcat, cu fonrtula rofilor 4x4, care are ampatamentul A = 3,400 m' marca anvelopelor 10.00-20, presiunea de utnflare a pneurilor P = 0,75 MPa' greutatea utrl[ Gu = 4000 daN, coeficientul de utilizare a greuthfii

tg(/.

' > -e-e'he

> -

<p'b

fl6 = 0,84 gi care se deplaseazd in urm6,toarele situalii: o urcl pe o $osea de asfalt umedl-nturdard cu inclinarea longitudinalI fali de orizontalE sub un unghi a; I coboarh frAnat pe o $osea de asfalt in stare butrl ctt inclinarea longitudinali a acesteia fatd de orizontal[ sub un
unghi
cr.

b) c)

(0'b

tsc)(,, 'o""r

A+tp.h,
e,

'

Se considerd viteza de deplasare a autocamionului relativ mica $i

tgo(, >

aproxilnativ unifonnd.
oq,

in care: A, hs, b, se exprimd in m;

in grade.

3 l.

Aplica{ii

Sd se calculeze unghiul limiti de alunecare cru, respectiv de r[sturnare oq Si sd se stabileascl condiJia la care nu este posibild ristumarea longitudinali, la un autoturism inclrcat, prevlzut cu doud punfi, cea din spate fiind motoare, care are marca anvelopelor 215/65 HR 16, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,23 MPa, ampatamentul A = 2,555 m, greutatea proprie Go = 1380 daN, greutatea utild G" = 1960 daN gi care urcd pe un drum cu inclinarea

3. Si se calculeze unghiul limitd de alunecare c[o, respectiv de ristrrrnare OG gi sd se slabileasc[ condilia la care nu este posibilii r[sturnarea longitudinala, la un autoturism incdrcat, previzut cu dou6 punfi, cea din fa{n fiind motoare, care ars marca anvelopelor' 185/65 R 14 T, presiunea de umflare a pneurilor P = 0,24 MPa' greutatea utilS Gu = 1725 daN, greutatea proprie Go = 1225 daN' ampatamentul A = 2,510 m,9i care urcb pe un drum cu inclinarea longitudinald fald de orizontalb sub un unghi cr in urmitoarele condilii:

longitudinald fald, de orizontali sub un unghi cx in urmdtoarele conditii:

r88

. . . .

pe gosea de asfalt urnedd; pe teren cu sol argilo-nisipos umezit pAnS in stare de curgere; pe drum de pdmAttt rrscat;

pe gosea pietruitti trscati.

ti9

BAZELE

DIMIVICII AUTOVEHICULELOR
SI

AIJILITATEA AUTOVEHICULELOA PE AOTI

se considerd viteza de deplasare a autoturismului rerativ aproximativ uniformi.

mic[

si

derapare a autoturistnului respectiv in funcfie deraza de virare. Relatiile de calcul se vor demonstra.

4. Un autoturism inc[rcat, prevdzut cu doui punfi, ambele fiind motoare, care are rnarca anvelopelor 195/65 R l5 V, presiunea de um_ flare a pneurilor p = 0,22 MPa, ampatamentul A = 2,511 m, ecartamentul fati E1 = 1,5 13 m, ecartamentul spate Ez= I,494 m, greutatea proprie Go : t 187 daN, greutatea util6 G. = 1620 daN, se deplaseazi in urm[toarele condilii: urc[ pe o $osea de asfalt in stare bunl cu inclinarea longitudinall, fa\6, de orizontalb sub un unghi a gi in acelagi timp executi un viraj pe $oseaua respectivi, cu inclinarea transversali a acesteia sub un unghi p, curazade vi-

rareR=70m.

7. Un autoturism incircat, prevdzut cu doui pun{i, cea din fatd fiind directoare, ecartamentul rofilor de direclie E : 1,516 m, greutatea totafd Go =2368 daN, ampatamentul A=2,512 m, se deplaseazdin viraj pe o fosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a acesteia sub un unghi p = 10o, cu coeficientii de aderenfi transversali g, = 0; 0,1;...; 0,8 Si raza de virare R : 100 m. Sd se determine legea de variafie a vitezei limitd la derapare a autoturismului respectiv in funclie de coeficienfii de aderenfd transversali. Relaliile de calcul se vor demonstra.
8. Un autoturism incdrcat, cu doud pun{i, cea din fatd fiind directoare, grerrtatea totald Gu = 2240 daN, ampatamentul A = 2,555 m, ecartamentul rotilor de direcfie E= 1,534 m, se deplaseazdin viraj pe o gosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a acesteia sub un unghi p = 0, 1,..., 10o, cu raza de virare R : 90 m. Sd se determine legea de varialie avitezei limiti la derapare a autoturismu-

Sd se calculeze:

a) b)

unghiul limitd de alunecare cr,a, respectiv de rdsturnare oq la deplasarea autoturismului in plan longitudinal gi sd se stabileascd condilia la care nu este posibili rlsturnarea longitudinard; viteza criticI la care este posibild alunecare v.,o, respectiv rdsturnarea v., lateralS 9i s[ se stabileasc[ condilia la care nu este
posibild risturnarea latera
15.

5. SI se calculeze viteza limitl de derapare gi viteza limitI de risturnare a unui autoturism inclrcat, care are marca anvelopelor L65170 SR 13, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,22 Mpa, greutatea util6 G" = 1380 daN, greutatea proprie Go = 950 daN, ampatamentul A = 2,460 m, ecartamentul fat6 Er = 1,400 m, ecartamentul spate E2 = 1,370 m gi care se deplaseazd in viraj pe o Sosea asfaltatd uscat[ cu inclinarea transversall de: p = 5, 15, 20,25, 30", iar razade virare: R = 10, 20,..., 100 m.
6. Un autoturism incdrcat, previzut cu doud punti, cea din faf[ fiind directoare, greutatea total6 G" = 2475 daN, ecartamentul rofilor de direcfie E:1,420 m, ampatamentul A =2,390 m, se deplaseazdin viraj pe o gosea de asfalt in stare buni cu inclinarea transversald a acesteia sub un unghi B = 15o, cu razele de virare R = 15, 30, 45. 60,75,90 m. Sd se determine legea de variatie a vitezei limita la
190

respectiv in func{ie de unghiul de inclinare transversald drumului. Rela{iile de calcul se vor demonstra.

lui

9. S5 se determine legea de variatie a unghiului limitl de alunecare in functie de coeficientul de aderenfd Q = 0,1;0,2;...;0,8, pentru un autoturism incircat, prevlzut cu doul punti: . cea din spate motoare; . cea din faf[ motoare;

" o

ambele motoare; ambele frdnate.

Relafiile de calcul se vor demonstra atAt pentru urcare, cdt 9i pentru coborAre pe pant[. 10. Sa se determine relafiile de calcul ale forfelor gi momentelor de inerfie care acfioneaz[ asupra unui autovehicul, considerdnd c[
acesta se deplaseaz6:

I o

in viraj cu vitezd constantd gi raz6 de virare constantd; rectiliniu cu vitezh variabild.

l9l

BAZELE DIIiAMICI I AUI

OVrI 1ICULELOA

IAP,ILI I'ATEA AUTOVEHICULTLOA PE POTI

Exemplu numeric

A = a *b = 2,650
a

rn

=r b = A(l -0,52) = I,272m;

l.

Un autoturism incdrcat prevdzut cu doud punfi, cea din spate fiind motoare, are greutatea totald G, = 2621 daN gi ampatamentul A = 2,650 m. Autoturismul urcd cu o migcare acceleratd pe o $osea de asfalt in stare bund cu inclinarea rongitudinal6 a acesteia faf5 de orlzontald sub un unghi o (Fig. 9.1).
Sd se calculeze:

1.378 m; h' = 0,6625 m.

+ ct" " hs =62,48". ' =arctel La un unghi al pantei q < 62,48", stabilitatea longitudinalS = la rdsturnare este asiguratI.
b): (IM)e: h. A -h*.G,.sincr - a.Gu'cosct = 0; Fn = Gu'sinct | 'h* =r <p'22'Itt= hs'Gu'sincr;

a) unghiul limitd de rdsturnare 0,; h) unghiul limitd de alunecare o,o. f - coeficientul condi{iile date) + R, = 0.
a): R. = f-Zri
Fs=
<p.7a,

de rezistenfa la rulare (= 0 pentru

este:
Gu.cr:scr(

coeficientul de aderentd;

A - e.he Condilia de deplasare a autoturismului, pentru cazul de fafh,

Zz'(A

g'hg) =

a'Gn'cosclt,

Zz

a.G^'coscr

Pentru cazul de fa{d:

21 +22 = Go.coso,
9.

l):

Zr; R[sturnarea se produce in jurul punfii din spate (punctul B, Fig.

- 0,8. +Zr - Go.coscn -Zz;Zz=

rp

e'Zz2 ty.Gu, unde: A.Zr- forfa de aderen{6, iar ty - coeficientul rezistenfei totale a drumului (ty = f' coscx, + sincx sinu). = a 'Gt 'cosct

(2M)e: Zr.A + hr.Go.sinc, - b.Go.coscl + Rn,h* + R6.h, 0; = Deplasarea are loc cu vitezd, redus[ gi aproximativ uniformd =+

(P'

R_e.he

>

G'

'sin

cr

Ro=0giR"=0.

Dac6: 21= 0 -+ stabilitatea longitudinali este la limita.

da = arctgJf I - e.he

unghiul pantei maxime, la care

h*.G".sin0 = b.Ga.coscr b

+ tgo, =

hs

incepe alunecarea (patinarea) rolilor motoare a autoturismului la urcare in plan longitudinal.

DacS: teo

3 0, = arctg; +

unghiul pantei maxime, la care stabilita_

" t

Q"u
A_e.he

--+ r[sturnarea autoturismului nu t]ste

posibilS, deoarece patinarea rofilor va avea loc inaintea rdsturn[rii. tea longitudinali la rrsturnare este la limittr, dar rdsturnarea autoturismului la urcare in plan longitudinal, sub acest unghi, este posibild in orice moment (condifia limitr de stabilitate la rdsturnare, dacr rdsturnarea nu este precedatd de alunecare longitudinal6 sau patinarea rofi-

= 27,47o ' Se observd c5: au < o, + risturnarea autoturismului nu este posibi16, deoarece este precedati de alunecarea (patinarea) ro{ilor

Q(u

motoare.

lor).

Din tabelul 3.1 se alege:

h"

Pentru ca risturnarea autoturismului s[ nu fie posibil6 inaintea patin[rii rofilor motoare trebuie indepliniti condi{ia: = 0'25

=0,52;

;;

r93

BAZE LE DINAIV ICI I AUTOVFI-IICULELOA

AIJII ITATEA AUTOVEHICULELOQ

ff

AOII
ir

Q'a
n

b
condi{ia respectivi este indeplinit5.

b
hn

scade odatd

ctt tnirrirea indlfimii centrului de greutalc

-g.he hs + 0,8< I})2 +

2. Av6nd urmdtoarele date inifiale: despre autovehicul: autoturism in stare incircatl, prevdzut cu doul punfi - cea din spate fiind motoare; ampatamentul A = 2,634 m; ecartamentul fa{i E1 = 1,466 m; ecartamentul spate Ez= 1,456 m, greutatea totalS Go = 2725 daN;

acestuia, atAt la tn'care ciit gi la coborAre. Pentru mirirea stabilitatii l:r rdsturnare centrul de masd trebtr lc si fie cAt nrai in fal6 (Fig. 9.5) 9i c6t mai apropiat de calea de rularc (Fie. e.6).

Unghiul critic de inclinare longitudinalS a

drumulLri

oa1,2,3u.1o611

, la care apare alunecarea longifudinalb a autoturismului,

condifii de deplasare: o in urcare, respectiv cobordre pe un drum inclinat fa{i de orizontalI la un unghi cr: r in viraj cu R = 10+70 rn, pe un drum cu inclinare transversal6 sub un unghi 0 = 0+10o, categoria gi starea drumului (Tab. 5.7): o beton-asfalt in stare uscatl (qr = 0,7+0,8); o beton-asfalt in stare umedd (qz = 0,45+0,55); o beton-asfalt in stare umed-murdar(<p3 = 0,25=0,40), sa se determine analitic gi grafic parametrii care caracterizeazd stabilitatea longitudinald gi transversald a autoturismului.
Se urmireqte posibilitatea alegerii coordonatelor optime (a, b, h*) ale centrului de greutate al autoturismului, ?n scopul imbunitdtirii performanfelor stabilit[fii acestuia. Notdm: avuiab1, bvriabir - pozilia centrului de greutate in plan orizontal fafh de puntea din fafd, respectiv din soate a autoturismului, in Inl hg vuiauir - inilfimea centrului de greutate al autoturismului, in m. Valorile medii ale parametrilor centrului de masd se determind pebaza datelor din tabelul 3.1.

cregte odatd cu imbundthfirea aderenlei dintre rofile acestuia 9i calea de rulare (Fig. 9.7); cregte odatd cu mirirea distanfei de la centrul de greutate al acestuia p6nd la puntea din fafS (Fig. 9.8); este influen(at de in6l{imea centrului de greutate al autoturismului (Fig' 9.9)' Patinarea gi alunecarea se pot produce mai ugor, indeosebi in cazul drumurilor cu coeficient mic de aderen{d, pentru care unghiul lirnita de alunecare poate avea valori relative mici (Fig. 9.7). Pentru mSrirea stabiliteii la patinare centrul de mas[ trebuie s6 fie cdt mai in spate (Fig. 9.8) Sic6t mai ridicat fafd de calea de rulare (Fig' 9'9)'

,-9
!e I

pr9

x5 o:?

-.: -:
I 16 1.20 | 2+ 128 132 1,36 I +0
|
4+

Unghiul critic de
oruv*iur,ir ,or""*iub,r

inclinare longitudinald

drumului

la care este posibili ristttrnarea autoturismului, in caDistanla de la centnrl de gleutate al arrtotttrismului pdnl la puntea dln faiJ (4,",,,,,,,).respectir-spatc (b.-,.,,,,) a acestuia Irnl

zul urcdrii, respectiv cobordrii, depinde de pozilia centrului de greutate al acestuia, astfel (Fig. 9.5, Fig. 9.6): cregte/scade odat[ cu mdrirea distanfei de la centrul de gleutate al autoturismului p6nd la puntea din spate/fafd a acestuia. in cazul urcdrii/cobordrii;
194

Fig. 9.5. Varialia unghiului limiti de inclinare longitudinala a drumului.

pentru care este posibil6 rf,sttttnarea autoturismului, in cazul urcf,rii/coborArii, in func{ie <1e pozitia centrultti de greutate al acestuia. r95

BAZELE DINAN/ICII AUTOVEHICULELOA

51 ABI LITATEA

AUTOVEHICULELOA DE AOTI

-
6tl

.6!

'5r
IJ 'J

-^,=t
=i'

9U

EI ,J !2

=e
'tr

=E9
'

@5 =E
6()

4= rl

40

44 0.+8

,0

52

_s6 0,60

(;4

0 6tr

l2tt

132

136

l.l0

l+4

ini\.imca centrului de gleutate al lutoturisnrului (h,r-."). [N]

Distanta de la centrul de gEuttrlc al autoturismului p6ni la punten din fad n acesllia (a,",",") [ml

Fig. 9.6. Variafia unghiului limitd de inclinare longitudinald a drumului, pentru care este posibild rasturnarea autoturismului, in cazul urcdriilcoborArii, in funcfie de indlfimea centrului de greutate al acestuia.

T'io pent

i,
ea

trDb 3,4 .=I

,^ .=r
E6

co ,l

ia"
Ee E3 tro g3 .9;
=!

E1
=e P
.9c ?E
95 :o
!.1

rt

E)E

5:

5
0

02

03

04

05

0.6

07

+0

+'l 0.18

51 0.56

60

64

0 6t{

0.8

in'ilLirnea centrului de greutate al nutoturismului

th**)

[tnl

Coeficientul dc adelcnti ((lr. ,,..,,)

Fig. 9.7. VariaJia unghiului critic de inclinare longitudinald a drumului,

la care incepe patinarea rolilor motoare, in funclie de categoria gi starea cdii de rulare

Fig. 9.9. Varia{ia unghiului critic pentm diferite categorii $i stdri al rotilor motoare, in functie de autoturismului.
t91

t96

BMELE

DI NAM ICI I

AUTOVEHICULELOA

| AtJl L ITATEA

AUTOVEhICULELOA

pE IlOTl

Vitezele limitd de deplasare a autoturismului in viraj, pe un

drum cu inclinare transversald, la care inci nu are loc, dar incepe rdsturnarea laterald vcrr respectiv deraparea vcrd cresc odavriabir , variabir , =
1:
-! _F I |

2(' -l

I
ro:-.1

t6 cu mdrirearazei de viraj (Fig. 9.10), considerent ce se poate aplica in construcfia drumurilor, pentru optimizarea porfiunilor de curb6, in scopul imbuniti{irii performanfelor stabilitdfii transversale. Se observd c[ v.r, vriabir ) vcrd fapt care indicd cd autoturismul va pativariabir ,
na inainte de a se rdsturna.

E.s
tr-

Vitezele

vcr,"_,or,r

, respectiv

vcrau*,or,r

, cresc odati cu

inclinarea
N_ a.

transversald a ciii de rulare, cu panta urcdnd spre exteriorul curbei @g. 9.I l), considerent de care trebuie sd se {ind seama in construcfia drumurilor pentru optimizarea porfiunilor cdii de rulare cu inclinare transversald.

i0
t5

l--l-j

j i s 6 7 8 e
a

ro

Urlghiul dc incltrrare transvsrsali

drutnului tD''-'"0")' Igradel

respectiv derapare in viraj' Fig. 9.11.. Variafia vitezei limitd la rlstumare' .aii de rutare), in tunc1ie de unghiul de (penrru diferite .u,.gor;li ,liri

.t
i:

"i. transversald' inclinare

*E U6 !!r sE
:.1

9-

N_

Influenfadiverselorcategoriigistdrialec6iiderulare(caracterizateprincoeficienfiideaderenp)asupravitezeilimit[laderapareinUn in figura 9'12' viraj vcrau*,o',r a autoturismului se poate urm1ri fac.iliteazd indeplinirea drum caracterizat de o ader a autoturismului' rsale concliliilor de men{inere a transversal' ;;h ;l;;;;.ea vitezei limita
longitudinald Condifia la care nu este posibild r[sturnarea nu este (deraparea motoare precedatd de patinarea ro{ilor o"our"."
72

8.

16

21

32

.10 +8
tiraj
(R,,",-,,,,).

56

(r4

"rte este: at6t de periculoasd ca resturnarea)'

Raza de

[nrl

Fig. 9.10. Varialia vitezei limitd a autoturismului in viraj, pe un drum cu inclinare transversal6 la care incf, nu are loc, dar incepe rdsturnarea laterali, respectiv deraparea (pentru diferite categorii gi st[ri ale cdii de rulare), in func{ie de raza de viraj.

*.H#

-laurcare;

*.ffi

-lacoborare'

r99
198

BAZETI DINAMICI I AUTOVEHICULELOR

S I ATJII I

IATEA AUTOVEHICULTLOR PE DU

II

90
80

60

I
o

50 40 30

supraunitare. iar valorile rrraxirnt: rrlc coelicientului de aderen[6 trarr, versale sunt subunitare pcrrlru oricc tip de cale de rulare (<pr;=0,8'tpt. in consecinfd, condifia de men[incre a stabilitdlii transversaie la rhsturnare este indeplinitd + pierderea stabilit6{ii transversale este carflctenzatd de alunecarea latelald si nu de rlsturnarea transversalb a autoturismului. AvAnd in vedere cb rdsturnarea este mai periculoasl decAt aluuecarea, este de preferat, din punct de vedere a pierderii stabilitetii, ca autoturismul sd patineze (derapeze) inainte sd se rdstoarne. Acest exemplu numeric a urmdrit evidenfierea compoftamentului autoturismului in cazul pierderii stabilitttrii. Autoturismul va aluneca inainte de a se rdsturna.

I0

0_llr 024 030 016 0+2 0.18 054 060 Ceticj tut d. ddernd lmn$.Grti (,1,.r_)

Fig. 9.12. Variafia vitezei limite h denpare in viraj, ?n tunclie de coeficienful de aderenE transve$alr, carc camcte zeazi diferite categorii fi std,ri ale clii de rularc.

ln cazuf de tirta. rapodut b".i,N / ho*i"ur = 3.09l;2.719; 2-513; 2,286;2,089,, l,9l1i 1,765, iar raporul a,,i.61 / hr,.i.r,;t 2,97:2,j7g: = 2,615;2,476; 2,356;2,25; 2, 157. Se observd c[ roite valorile rapoartelor sunt supraunitare, iar valorile maxime ale coeficientului de ade_ renltr sunt subunitare pentru odce tip de cale de rulare. in consecinti. conditia de menfinere a stabiliEtii longitudinale la resturnare este lndepliniti + pierderea stabilittrtii longitudinale oste canoterizati de alunecarea longitudihald ti nu de risturnarea in jurul unei punti a autoturismului. Conditia ca deraparea laterald a autoturismului sd aDard inaintea rEstumerii laterale a acestui4 este: E

ay

<

ll_i_

in cazul de fali, raportul: E(2.hg,,i"bir) = 1,6g3., I,S43t I,424: 1,323; |,234;1,157; 1,089. Se observe ci to6te valorile raDortului sunt

2M

201

lvlAltllAtJlL|TATEA AUTOVEHICUI ELOQ DE AOTI

ciAI,lt'ot,UL l0

MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE ROTI

ManiabiIitatea autovehiculului rep'cziutd capacitatea acestuia de a se deplasa cat mai exact in direcfia comandati de conducdtorul auto, adicd de a executa virajele dorite sau de a menfine mersul rectiliniu. Aceasttr caracteristicd are o rnare impoftantd pentru securitatea circulafiei rutiere prin asigurarea unei bune stabilitdfi pe calea
rutierd.

ef
Fig. 10.1. Variante de realizare a virajului la autovehicule pe ro{i
10.1.

MANIABILITATEA iN VINAJ I AUTOVETIICULELOR PE ROTI

10.1.1. Autovehicule singulare cu

bracarea ro{ilor din fa{i

Metode de realizare a virajului [23]:

modificarea poziliei rofilor de direcfie in rapoft cu planul longitudinal al autovehiculului; aceastd metodd se realizeazd fie cu rofi de direcfie numai pe fa{d (Fig. l0.l,a,c), fie cu toate rolile de direc{ie (Fig. 10.1,b); rotirea relativd a semiplanelor autovehiculului (Fig. l0.l,d); modificarea poziliei ro{llor de direcfie gi frAnarea concomitentd a ro{ilor motoare spate interioare virajului (Fig.
10.1,e);

rnodificarea turafiei gi momentelor de torsiune transmise rofilor din partea in care se realizeaza virajul (Fig. I 0.1,f).

Pentru realizarea unui viraj corect, fbri alunecdri laterale, toate ro{ile autovehiculului trebuie s6realizeze niqte cercuri concentrice cu centrul in O, numit centrul instantaneu al virajului. La autovehiculele cu dou[ punfi, centrul O se gdseqte la intersecfia prelungirii axei pun]ii din spate cu prelungirea axelor de rota{ie ale rofilor de direc{ie, iar unghiul de virare 0 este unghiul cuprins intre prelungirea axei pun[ii din spate gi dreapta care unegte centrul O cu centrul pun{ii directoare din fatd (Fig. 10.2) [23]. ConsiderAnd cb distanfa e dintre axele pivofilor fuzetelor este aproxinrativ egal6 cu ecartamentul E, condilia de execufie corectd a virajului (Fig. 10.2) este datd de relafia 122,231: t03

202

BAZELE

DIMMICI I AUTOVEHICULELOR

MANIABILITAIEA AUTOVEHICULELOP PE ROTI

ctsee

-ctget

=*

(10.1)

Razele de viraj R" $i Ri, in cazul unui autovehicul singular (Fig. 10.2) sunt determinate de rela{iile [23]:

Deplasarea rectilinie sau in viraj a autovehiculului este caracdejisia de gabarit B' prin care se infelege aria generati de acesta la deplasarea rectilinie sau curbilinie, limitati de proiecfiile pe sol ale punctelor de gabarit extreme. Lifimea teoreticd a fhgiei de gabarit este determinati de diferen{a dintre R" gi interioar[ R, (Fig. 10.2). in realitate, sale ale autovehiculului, fhgia de

terizatb

(r0.2)

razel datoriti gabarit nu este

0,5 m.

iar fbgia de gabarit este datl de relalia:

abateri laterale de aproximativ

Bs

=R. -Ri
R

=^l**--*,J+(E-e)'
o

( t

r\

(10'3)

Raza de viraj

rezulta ca distanfa dintre centrul

9i centrul (10.4)

punlii

din spate

(Fig.l0.2):

R= 4.,

ln care: 0 este unghiul mediu (0J de bracare a rofilor de direcfie,

o'*o' g = -m2

10.1.2. Autovehicule singulare cu

bracarea tuturor rofilor

de viraj (Fig. 10.3) [23] 9i o reducere apreciabila a fi'iei de gabarit:

Aceste autovehicule permit reducerea aproape la jumltate a tazpi

(10.5)

o
Fig. 10.2. Schema virajului autovehiculului singular cu rofile de direclie inclinate la unghiuri diferite.

Bs = R.

-Ri

{#

#"J +

(E-e),

(10.6)

204

205

BAZELE DINAMI CII AUTOVEHICULELOQ

MATJIABILITATEA AUTOVEHICULELOQ DE AOTI

(r0.7)

Fig. 10.4. Schema virajului autovehiculului cu ramf, articulati'

Fig. 10.3. Schema virajului autovehiculului cu toare rolile de direcfie.

Deobicei: At =Az
tamentul,

=A =
L'

0t =02 =+'undeAesteampa-

10.1.3. Autovehicule cu rama Razele de viraj,

articulati
se

iar 0r - unghiul de frangere a celor doud semirame A (0r =01 +02).lnacest caz,BE =E,iar R =-j? '

2.te1
v^

v f69ia de gabarit

determind pe baza
10.1.4.

r0.4 [23]:

A,E =-+_ tg0z 2

=
B, =R" -Ri

Autotractor cu semiremorcl

-E' tg0, 2
(10.e)

At

(10.8)
sarea

in cazul autotrenurilor cu semiremorci sau remorci, la deplain viraj, llfimea fagiei de gabarit este mai mare decat in cazul

=+-4*e, rg0z tgo,

tgo,

in carq A;,2 sunt lungimile celor doud semirame. In cazul general:

R= A'

autovehiculului singular cu acelaqi ecartament 9i ampatament' Pe l6ngd oscilafiile transversale ale autotractorului mai apar 9i oscila{ii transvirsale la semiremorci sau remorcd. Aceste oscilafii influenleaz6,la rdndul lor, oscilaliile autotractorului, reducdnd calitlfile de maniabilitate ale intregului autotren prin mdrirea fdqiei de gabarit. $i in acest caz ro{ile autotrenului trebuie sd descrie cercuri concenffice cu cenrrul in o (Fig.10.5). Unghiul o, se neglijeazi, avdnd valori mici [23].

(10.

l0)
207

BAZELE DINAMlCI I AUTOVEHICULELOQ

N4ANIAI]ILITATEA AUTOVEHICUTELOA DE

POII

Br=R--R, sin 0"-++E-:. tg0r 2

ale autotractorului ( 0. =

A,

(10.12)

in care: 01 este unghiul dintre axele longitudinale ale autotractorului gi semiremorcii; 0 - unghiul mediu (0",) de bracare a rofilor de direclie

qg
L

); Ar

ampatamentul semiremorcii.

10.1.5. Autotractor cu remorctr

in cazul autotrenurilor cu remorci, la deplasarea in viraj, l6{imea fAgiei de gabarit B, este mai mare decAt in cazul autotrenurilor cu semiremorci, ceea ce conduce la o scddere a maniabilitdfii acestora. Razele de viraj (exterioari R*, interioard Ri, a autotractorului R, a remorcii R1) gif6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii 10.6
I
ILJ

??t' ].

Fig. 10.5. Schema virajului autotrenului cu semiremorcd. Razele de viraj (exterioari fu, interioard R;, a autotractorului R, a semiremorcii R1) gi f6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii 10.5 [23]:
Re

R.=
(10.13)

Ri =

A E-e =sin 0. 2
Ar - tgOr -E 2

R=

A
tgo
-

(10'll)
I\f

sin

0r
. cos

( 10.

l4)

Ri

tgOr I ' tg9z t$9z

A
=-=:=,-J

0r

tB0r

Bg =Ro --c-Ri --r=

(10.1 1)

:'i - tgOt +E-:, 2' sinO.

/'co!oz

(lo.15)

unghiul format de axa longitudinalS de simetrie a remorcii fali de prelungirea axei profapului; 0r - unghiul format de axa longitudinalb de simetrie a autotractorului gi axa profapului; [ - lungimea profapului remorcii.

in care:

02 este

208

DAZELE DINANIICI I AUTOVTI.IICULELOA

MANIABILITATEAAUTOVEHI(I]II I( X,,I

I I ,{ II

salA Fy (F ig" I 0.1) 1231, determinatd de o forfi centrifugir (ttn vinl lrrlt'' ral, inclinarea transversald a drurnului) roata incepe sd lttlezc sttb tttl unghi 6 fafd de planul de sirnetrie, numit unghi de deviclc latot'.'rlir. Unghiul 6 depinde de mdrimea forfelor transversale, rtormale 9i tangenfiale care acfioneazl asupra rotii gi de elasticitatea tratrsversald a pneului.

Fig. 10.7. Schema rullrii ro{ii cu deviere laterali.

Fig. 10.6. Schema virajului autotrenului cu remorcd.

Pentru imbun[tdfirea calitd{ilor de rnaniabilitate ale autotrenurilor cu remorci gi semiremorci, se folosegte solufia ca gi rolile remorcii gi semiremorcii sa fie directoare. in acest caz, l6{imea fAgiei de gabarit a autotrenului devine aproximativ egal6 cu cea a autovehiculului singular, deoarece rofile remorcii sau semiremorcii pot rula pe urrnele ro{ilor din spate ale autotrenului.

Reacfiunea laterale Y ia nagtere datoritd forfei transversale Fr:

4=Y=k,'6,
in care: ral[

10.16)

k, este coeficientul de rezisten{a al pneului la devierea latekr = 500+1500

=
12=18o,

a acestuia, exprimat in N/grd, ( kr = 300+700 N/grd pentru pneuri

de autoturisme,
10.2.

N/grd pentru pneuri de autocamioane

INFLI ENTA DEVIERTI LATERALE A PNEURILOR ASUPRA MANTAEILITATII AUTOVEHICULULUI SINGULAR

gi autobuze), iar 0*r* ral6 a rofii 122,23].

dup[ care se produce alunecarea late-

Pneurile, pe lAngd elasticitatea radiald gi tangenliald, au gi o elasticitate lateral[, care influenfeazi asupra traiectoriei rolilor in viraj sau la mersul rectiliniu. Daci asupra rolii acfioneazd o for\d, transver210

Dacd Fr<(rp'Gx), pneul nu alunecl transversal 9i roata se deplaseazl lateral fafl de suprafafa de contact datoriti deform[rii pneului in partea inferioarS. Ca rezultat, roata ruleazi intr-un plan deviat cu unghiul d fafd de planul initial de migcare.

2l

BAZELE DIIIAMICII AUTOVT HICULELOR

N4ANIABILITATEAAUTOVEhICUI I | ( )l'r I'l

l'(

)l

10.2.7. Deplasare in

viraj

(6r.2 =

Pentru unghiuri mici de bracare 9i de deviere a llttcttrilot 7+l0o), rela{ia (10.17) se poate scrie sub forma 122,231:

R6=

0-61 +62

(10.17')

in exploatarea autovehiculelor,
prin trei stdri [23]:
instantaneu al virajului O se deplaseazd in
C)6.

capacitatea de viraj poate trece

indiferenti sau neutrd (Fig. 10.9, a)' la care 6t = 6z ; insuficientl sau subviratorie (Fig. 10'9, b), la care 61 > 62; excesivd sau supraviratorie (Fig. 10'9, c), la care 6t 6z '

'

ryr-

Fig. 10.8. Schema virajului autovehiculului singular finAnd seama devierea laterall a pneurilor.

de

Fig. 1.0.9. Capacitatea de viraj a autovehiculului'

Raza de viraj efectiv[ (real[) R6 este datd de relatia [22,231:

10.2.2. DePlasare rectilinie

R6=

tg(o

- a1)+ tgb2

'

(10.

l7)

in care: 0 este unghiul de bracare a rofilor de direclie, fa{i de planul longitudinal al autovehiculului.
212

La asupra lui inciinerii

autovehiculului, in conditiile in care sversald (datoritd unui vint lateral sau i), capacitatea de viraj determinatd de a pneurilor 61 9i 62 Gig.l0.10) laterala mdrimea unghiului de deviere I ulu i' i cu autoveh [2 3 ] in fl uen leazd traiectoria
213

BAZELE DINAMICII AUTOVEHICULELOQ

N/A|IIABILITATEAAUTOVEhICIJI I | ( )l') l'}l lr(

)ll

Datoritd devierii laterale a pneuriror, autovehiculul are tendin{a de a p[rbsi direcfia rectilinie de migcare gi de a se incadra p,e o alta direcfie, tot rectilinie, sau chiar in viraj cu o raz6 oarecare. pentru menfinerea direcfiei de mers, conducdtoiul autovehicuiului trebuie sd aclioneze volanul intr-un sens sau altul.

Analiza efectului vantului lateral asupra rnarriabilitillii Ei stabilitetii autovehiculutui la deplasarea rectilinie poate fi ltrctrtd ln
urmdtoarele cazuri 123): - Cu = C6, de unde rezultl 6r=6::6 (capacitatea de viraj este indiferentd); Cu se afl6 in fa{a lui C6, de unde rezultd 61>62 (capacitate de

viraj insuficient[); C" se afld in spatele lui C6, de unde rezultd 61<62 (capacitate de viraj excesivl). Migcarea r""iilini" a autovehiculului este stabil6 pentru orice
vitezd de deplasare, dacdl22.f:

- b6 ' kz, J= 0 (virare neutr[ constructivd); - bo 'k t)<O (subvirare constructivd)' --.:.. - t 'K/r - o6 'klz l. 0 lsupravirare constructivd), migcarea rar oaca: J> \a6
lua ' kn, (us 'kr,

rectilinie a autovehiculului este stabi16 pentru viteze de deplasare mai mici dccAt viteza criticd: va, = 11,3'
Fig. 10.10. schema autovehiculurui asupra cdruia ac{ioneazd un v6nt raterar.

Gz-Gt

, km/h,

(10.

l8)

k,t,

kl,

in care Gr,z sunt greutalile pe punlile din faf6, respectiv din spate ale
Reacfiunile laterale

(\,,

=kr,., .6,,r), la rofile din fa{d 9i din

autovehiculului, in N. Rezerva de stabilitate statica a autovehiculului se poate determina conform relaliei [22]: a6 'kz, - bb 'kr,

Ns-

A.(kr,+k2r)

10.1e)

gi poate

fi folosit6 la aprecierea caracterului virdrii'

Caracterul virdrii se poate aprecierea 9i astfel [22]:

( 10.1

7)

dace dace

R6
Rao

= 1,0- virarea autovehiculul este neutr6; >

1.0

R6
Rao

autovehiculul subvireazd;

2r4

215

BAZELE DINAMICI I AUTOVEHICULELOII

I"IAI.IIAP,I I I I ATEA AUTOVEHICULELOA DE ROTI

6ur5 5

<

Roo

1,0- autovehiculul supravireazd,

R6e

in care: R6 este raza de viraj efectivd (calculatd pentru 61*62); razade viraj efectivb (calculatd pentru 5r=62).

10.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

RAZELOR DE VIRAJ
Razele de viraj caracterizeazd posibilitatea autovehiculului de a vira pe o suprafald cdt mai redusd la mersul cu vitez6, micd gi cu volanul intors la limita maximd a unghiului de bracare a rolilor de direcfie (asemenea situafii existd atunci c6nd autovehiculul se
deplaseazd pe drumuri cu

Dac[ vatorile paratnetrilor-. ob(ittttte pentru virajul la stAnga 9i la dreapta difer[ prea mult, trcbuic rcpottrtc incercbrile (in prealabil, se efectueazi o reglare gi velificarc alorrltr a sistemului de direc{ie) [ll, l sl. in figura l0.ll sunt indica{i parametri de viraj ai autovehiculului singular: R;,s - raza de viraj interioard, respectiv exterioari a rofilor de direclie din faf6; Rn,. - raza gabariticd interioar5, respectiv exterioard; R;n1- foZs de viraj a rofii din spate din interiorul virajului; R.in - raza minimi de viraj a autovehiculului; u - ldfimea urmei virajului (u =R, -R,n,); au - decalajul autovehiculului in viraj in

raport cu roata exterioard din fa{d (au =Rr" -R"); E" - spa{iul ocupat de autovehicul in viraj (spafiul minim necesar pentru intoarcerea autovehiculului) Eu = Rge - Rgi .

lilimi

reduse).

Determinarea razelor de viraj se efectueazA I l, l5] pe un platou orizontal, betonat sau asfaltat, cu suprafa(d netedS, uscatd gi curat6, suficient de mare pentru a permite virarea gi manevrarea autovehi-

culului,

fiind repetate 9i direcfia verificatl 9i reglat6. Rolile autovehiculului se pulverizeazd cu vopsea (ap6, ulei sau praf de cretd) astfel incAt pe platforma de incercare sb se inscrie urmele acestora. Centrul virajului se determina prin mdsurarea diametrului cercului obfinut (de roata din interiorul sau exteriorul virajului) in doud direcfii perpendiculare una pe alta. Razele interioare, respectiv exterioare virajului se mdsoari de la centrul obfinut pdnd la mijlocul urmelor ldsate de rofile considerate. Razele gabaritice se stabilesc prin oprirea autovehiculului in viraj gi determinarea proiec{iilor pe drum ale punctelor extreme ale
probele
acestuia.

Pentru determinarea parametrilor rnaniabilit6fii (Fig. l0.l l), autovehiculul se deplaseazd cu viteza medie de 3-5 km/h cu viraje la dreapta gi la stdnga, cu rofile de direcfie bracate pAn[ la limitatoare,

F6gia de gabarit se determina prin mdsurarea distantei dintre mijloacele urmelor l6sate de rofile din interiorul gi exteriorul virajului, sau prin diferenla dintre raza exterioard gi cea interioar[ virajului.
216

Fig. 10.11. Parametri de viraj ai autovehiculului 2r7

9#ELE

ptfiAMlqlt

AU

t-ovEt1curEloR
NIANIABI LITATEA AUTOVEHICULE LOR DE AOTI

b)
I0.4. TESTE GRILA

ctg0. -

ctgO;

c)

ctg0. - ctg0l
0;,",

in care: A, E, R se exprimd in m;
calitatea autovehicurului de a putea circula pe drumuri rele, accidentate, desfundate gi in teren ftrd drum, precum gi dc a trece

in grade.

tr)
r-'

rdsturna.

capacitatea autovehiculului de a se deplasu p" pon,.,-Jr"_rri inclinate, curbe etc., Ibrd a aluneca, a patina, a derapa sau a se

peste anumire obstacole; capacrtatea autovehicurului de a-gi conserya migcaree rectirinie 9i de a se deplasa cdt rnai exact in diieclia comandatd
cre

conducitor:

'
b) R=

tB0.
A

-E,inm;
,

tgo-

in tn;
rn

c)
a) f.tgO<9; b) 9.tgo<f;
c,) f 'Zt.
tgO <

R=

i^--9,
rg0*
2

*,

in care: A, E se exprimd in m; 0r, in grade.

y1,

a.) R=--{--E,inm; 2.t90^

A b) IR= ^' z.tgo- -E a) b)

c;)

' tn tn;

in condi{iile unor alunecdri transversale: in condi{iile unor ruliri cu patindri in direclia virajului; in prezenfa unor uzuri accentuate a pneurilor rotilor

c)

--4-, 2.t90-

in m"

de direcfie.

in care: A, E se exprimd in m; 0., in grade.

a)

ctgO.

crgO;

A'

a) b)

ctgO.

ctg01

2.8
=-r

A'
A

ctg0. - ctgOl

=-r

2.8'
219

2t8

BAZELE DINAM CI I AUTOVEHI CULELOR

I

MANIAI]I LITATEA AUTOVEhICULELOA DE AOTI

c)

ctg0e

-ctgOi = A.

R'

b)
01,

in care: A, E, R se exprimd in m;

0" in grade.

c)

a)

Ki = -------;---;,

AE

Ufs ,. to --o2

lll IIl]
2

in care:

A,

E se exprimd in m; 0r., in grade.

A"F b) p - -JlZ- + 3. in m; t802, 2 ,A1 E c) R - ----r- - -, ln m, tgOt, 2

in care:

A,

Ar,z, E se exprimi in m; 0f., 0rr, 02", in grade'

a)

R.=-to

"rt 2.tg "2

*9.
2

in

*,

a) b)

R".,. =

A,
tgo.
tg0.

in

-'

^ArE + _, in m; b) *. = ,rur, ArE c) R- --r---,inm,

tBOt.

R..-

A.1n *' AE r,n -l,inm,

c)

R,, =

in care: A, Ar,z, E se exprimd in m; 0f,, 0r,, 02r, in grade.

in care: A, A,, E, se exprimd in m; 0,, in grade.

a)

A * . E-e =Jnq ". z 'rnm;

221

BMELE DINAMICI I AUTOVET lIC,ULELOR

N/ANIABILITATEAAUTOVEhICIJtI

l(

)1.,1

,l

1.,(

)ll

b) R.=AL+EL,inm; tgO. L AE c) x.=sin%-+-.lnm,

in care: A,

c) R- -!,tn-,
tgo.
in care: A,

A' Er, I se exprimd in m; 00, 0r, in grade.

A'

e, E, E, se expriml in m; 0", 0r, in grade.

a)
b)

R'
R,

=.4-.inm; sin 0u

A .E-e \ h 1' a) . rn m; =;;q ^. 2 b) n. = j]_ *!.,inrn, '-

=5-It,in '' tg0. 2

A
A'
E, E, se exprim[ in m; 0., 0., in grade.

tgO, c) R.= A *'E sino. -'

in care: A,

ln m'
se

c) R,= eJ ..t -Sin% --'lnm' --E

in care: A,

A'

e, E,

E'

exprim[ in m; 0r, 0r, in grade.

al K, =l,

cose,

t80p
2

E,
2

,rnml
n,';

a) b) c)

Bs Bs

A, =sinA -E.in-, 0. tgO, 2'

-Re-R1,inm;

b) c)

R, = -!-

tgO,

Er,

in

P,

Bs =----r-E--.ifiifr. sin

A A. 0. tg0.
se

e^
2

=-l--E sino. -'

ln m'

in care: A, A,, l,8,E, se exprimd in m; 00, 0", 0,, in grade.

in care: A, Ar, e, E, &, Ri,

exprimd in m; 0., 0., in grade.

a)

R- =l'to'.O' int, tgOp

R=

a) b)

Bs Bs

=-

A.cose,-e^ rE--.inm; tgoo 2 sin 0"

R1, in m;

b)

4.-1,
tgo,
2

- Re

rn

-,
223

222

EMEI.I DIMMICII

AUTOVTI-JICULELOR

N,.tANtABtL|TATEA

AUIOVEHICULTLOp pE lloTl

c)

in care:

=*; # ", A,
=1. kr-

*"-;,inm,

Se cere:

&, l, e, E, Rs, R; se exprimi in m; 0", 00, 0r, in gfade.

a) si se calculeze coeficienfii de rezistenfi la deviere a pneurilor; b) s[ se verifice dac6 migcarea autoturismului este stabild pentru
orice vitezd de deplasare a acestuia.

a)

b)

o=I, k1

c) 6=4'k,,
in care: Fr, Y, se exprimi in N; k, , in N/grd.

3. Un autoturism inclrcat, previzut cu doul punfi, cea din fa]n fiind directoare, care are masa totall m" = 1870 kg, ampatamentul A:2,670 m, se deplaseazd rectiliniu cu o vitezi de 60 km/h pe un drum cu inclinare transversal[ de 6".
Se cere:

a) b)

s[ s[

verifice dacl autoturismul prezintii subvirare constructiv[; se calculeze rezerlta de stabilitate staticl a autoturismului.
se

Aplicafii
4. S[ se determine experimental parametrii maniabilitiifii, la diferite tipuri de autovehicule.

1. Un autoturism inclrcat, previzut cu dou directoare, care af,e masa totall m, = A : 2,580 m, intrl in viraj cu o vitezd de este necesar un unghi de bracare a rofilor de l5o.
Sd se calculeze:

a) ruzade viraj a autoturismului; b) forfa centrifugl care apare in timpul virajului; c) fotfa de inerfie care apare in timpul virajului.

2. Un autoturism inclrcat, prevlzut cu dou6 punfi, cea din fap fiind directoare, care are masa total[ m" = 3368 kg, ampatamentul A = 2,572 m, intr6 in viraj cu o vitezi de 40 km/h, viraj pentru care este necesar un unghi de bracare a rotilor de 10o.
225

224

aAspuNsutlt coaEcTE 14

TESTELE GATLA

4. ROTILE CU PNEURI DE AUTOVEHICULE

n4spulsuRt coRECTE
tA TESTELc cRII.A
r. TERMINOLOGIE PRIVIND AUT'OVEHICULELE I 2 3 4 6 7 8
a b
c

I
a

)
x

6
rk

8
)t

b
c 10
a

*
t<

ll t2
*

13

t4
*

15
t<

16

*
,t

t7 l8
*
,(

b
c

>k

,k

*
5. PROPULSAREA

AUTOVEHICULELOR
4 6 7

2. oRGANTzAREA

AUTOVEHICULBLOR

coNsTRUcrrvA e
a 8 9

I
b
c 10 a

3
{.

I )
a

*
;t

* * *

3
,k

*
{(

* *

l0 ll

72
x

b
c
13 a
,*

,(

1l
*

t2

13
t

l4
* *
:t

15
r*

t6
4
*(

17

t4
*

15

l6

L7

l8 l9
,1.

20
,|.

2l

1',' 23 24
rt(

b c

*
rl.

b
c

:*

:t

6. REzrsrENTEr,E

3. PARAMETRI CONSTRUCTIVI

AUTOVEHICTILELOR

AI
a
11

la IN.uNTAREA AUTOVEHICULELOR
)
,*
,F

I
b c z.

4
,*

6
;ft

7
;t

I
a

)
x

r
x

I
,N

l0
)k

*
,*

b
c

t2 t3 t4 l5 t6 t7 l8 l9 20 2l
a b c 226
rt

PUNT rL

iNcAncARrLE DTNAMTcE ALE

O

R AUTOVEHTCULELOR
4
x x

I
a b

3
*(

6
)*

9
,<

10

*
t(

,t(

rk

fr

221

BMELE DINAMICII AUTOVEHICULELOA 8. PERF'ORMANTELE

AUTOVEHICULELOR
6
t*

I
a
il

3
'*

4
:r

J
'|(

7 x
f

8 x

9
,t(

l0
{(

11 x
rk

b
c
12 13

*
'F
)t

BIBLIOCRAFIE

t4
,<

*
:t

15 t

t6 t7
rk r*

18
,+?

t9
ta

20

2l

*
x

b c
9.

l. 2. 3. 4.
l3
:i<

Aramd, c., f .a., Automobilur de la A Ia Z. Bucuresti, Edit. Militard, 19g5. B6{aga, N., $,o., Motoare cu ardere internd. Bucuregti, Edit. Didactic6 gi
Pedagogic6, S.

ry

:*

A.,

1995.

STABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE ROTI

,,

I
a

3
x

4
il

J
:t

10

t1
)k

t2
*
x

t
x x

Brebenel, A., Dumitru, Y., Autoturisme Si performan[e. Bucuregti, Edit. $tiinfd gi Tehnicd, t 983. Burnete, N., B[{aga, N., Karamusantas, D., Construclia Si calculul mo_ toarelor cu ardere internd (Mecanismul motor), Vol. L Cluj-Napoca, Edit. Todesco, 2001. Can{tr, T., Urdf,reanu, T., Propulsia Si circulasia autovehiculelor pe roli.

b
c
x x

*
t

5. 6.

10. MANTABTLITATEA AUTOVEHTCULELOR pE

ROTI

Bucuregti, Edit. gtiinlifica pi Encictopedicd, 19g7. Cdpruciu, Filoftia, Alexandrescu, p,, Drdgug, C., Anvelopele autovehicu_ lelor. Exp laatar e, Intreliner e, Reparare. Bucuregti, Edit. Tehnica,
1990.

I
a b c
+

.,
tr

4
rt(

5 x

7
l.

9
'|!

10
,r

1. 8.

Cordog, N., Rus, I., Burnete, N., Automobile, Conslrucfie, Uzare, Eva/uare. Cluj-Napoca, Edit. Todesco, 2000.
Cordog, N., Todoruf, A., Dinamica autovehiculelor pe rofi. Teste Si aplicalil. Cluj-Napoca, Edit. Todesco, 2001.

*
13
+

1l t2
a
b c
+

t4
*

15

l6 t7
,t

18
!fi
,|(

l9
rr

20

9.

*
rl.

*
x
il

x
f

Durluf, C., lonescu, H., htdrumar pentru expertize tehnice auto. Bucuregti, Oficiul de Inf-ormare Documentard pentru Aprovizionarea Tehnico-Materiald gi Controlul Gospoddririi Fondurilor Fixe,
1986.

10. Gaiginschi, R., Filip, 1l

L: Expertiza tehnicd a accidenteror rutiere. Bucuregti, Edit. Tehnicd, 2002. Hif ohi, C., 9.a., Metode Si rnijloace de incercare a automobilelor. Bucureqti, Edit, Tehnicd, 1982.

t2 Macarie, T.N., Zransrnisii continue pentru autovehicule. pitegti, Edit.

13

Universitatii din piteqti, 1999. Mdnoiu, I.D., FiSier auto-moto Si de circulalie rutierd. Bucuregti, Edit.
Tehnic6,1988.
Y .,

t4 Neculiiasa,
228

Miscarea autovehiculelor.IaSi, Edit. polirom, 199d.

229

BMTtf

DINAMICII AUTOVTHICULTLOR

15. Negrug, E., $.?., lncercarea autovehiculelor. Bucuregti, Edit. Didacticd gi Pedagogici, 1 983. 16. Nistor, N., stoleru, M., Expertiza tehnicd a accidentului de circulalie. Bucuregt| Edit. Militare, 1987. 17. Rus, L, Autovehicule rutiere. Cluj-Napoca, Edit. Sincron,2OO2. 18. Stratulat, M., Vlasie, Y., Automobilul pe tnlelesul tuturor. Bucuregti,
Edit. Tehnicd, 1991.

19, Tecugan, N., Ionescu, E., Tractoare Si automobile. Bucuregti, Edit. Didacticl 9i Pedagogicl, 1982. 20. Untaru, M., $.a., Automobile. Bucwegti, Edit. Didacticd gi pedagogicf,, r975. 21. Untaru, M., $.o., Calculul si construclia automobilelor. Bucuregti, Edit. Didacticd 9i Pedagogicl, 1982. 22. Untaru, M., 9.a., Dinqmica autovehiculelor pe rofi. Bucuregti, Edit. Didacticf, 9i Pedagogic[, 1981.

23. Untaru, M., g.?., Dinamica autovehiculelor. Bragov, Universitatea din

Bragov, sectorul Reprografie U02, 1988, 24. Urdtrreanu, T., 9.3., Propulsia Si circulagia autovehiculelor cu rofi. Bucuregti, Edit. Stiintificl gi Enciclopedicd, 1987 .

-O

230

/i \J