3

11. TOLERANELE I ABATERILE GEOMETRICE 11.1 Suprafee i profile adiace !e. In desenele de execuie ale pieselor se sugereaz prin simboluri si reprezentri grafice formele si dimensiunile suprafeelor ideale sau geometrice. Procedeele tehnologice utilizate in mod practic la executarea pieselor conduce inevitabil la obinerea unor suprafee reale diferite de cele geometrice. In categoria abaterilor de forma se includ numai abaterile ce apar la macrogeometria suprafeelor si sunt repetabile la intervale comparabile cu dimensiunile de gabarit ale pieselor. Principalele cauze generatoare de abateri de form sunt: imperfeciunile mainilor-unelte, imperfeciunile de construcie si poziionare ale sculelor, deformaiile elastice in sistemul scula piesa - dispozitiv - main, neuniformitatea procesului de achiere ca urmare a variaiei adaosului de prelucrare sau avansului, uzura progresiv a sculelor etc. tudiul amnunit al abaterilor suprafeelor d posibilitatea cunoaterii i limitrii acestora astfel !nc"t piesele s corespund din punct de vedere funcional. #oiunile sunt definite in $% &'()-(* +%bateri i tolerane geometrice. $erminologie,. - "uprafaa real# este considerata suprafaa ce separ materialul piesei de mediul !ncon-urtor. - "uprafaa efec!i$# este suprafaa pusa in evidenta cu mi-loacele de msurare. .ste apropiata de suprafaa reala astfel !nc"t in studiul practic al formei pieselor ea va fi luat !n considerare. - "uprafaa adiace !# e"!e o "uprafa# ide !ic# cu "uprafaa %eo&e!ric# 'repre(e !a!# ) de"e *+ !a %e !# la "uprafaa efec!i$a di "pre par!ea e,!erioara &a!erialului pie"ei "i ae(a!a a"!fel ) c-! di"!a !a &a,i&a pa a la "uprafaa efec!i$# "a ai.# cea &ai &ic# $aloare po"i.il#. /esigur c studiul global al unei suprafee este deosebit de complex. Pentru simplificare se vor utiliza profilele obinute prin secionarea pieselor cu plane de .diferite orientri. 0ai mult, suprafaa si profilul vor fi limitate in spaiu la "uprafaa de referi a si respectiv lu %i&ea de referi #, !ntinderi !n limitele crora se determin abaterea de form sau poziie. /enumirile profilelor sunt similare cu cele ale suprafeelor intersectate cu plane. /rofilul adiace ! e"!e profilul de aceeai for&# cu profilul %eo&e!ric+ !a %e ! la profilul efec!i$ di "pre par!ea e,!erioar# &a!erialului pie"ei "i ae(a! a"!fel ) c-! di"!a !a &a,i&a &#"ura!a pa a la profilul efec!i$+ i li&i!ele lu %i&ii de referi a+ "a fie &i i&#. 1ntruc"t marea ma-oritate a pieselor !nt"lnite in practic sunt mrginite de suprafee simple, plane, cilindrice sau sferice, sunt definite in $% noiunile de2 dreapt adiacent, plan adiacent, cilindru adiacent, cerc adiacent, iar pentru cazul general suprafa adiacent i profil adiacent de form dat. 11.1.1. 0reap!# adiace !#. /reapta adiacent este dreapta tangent profilului efectiv de partea opus materialului piesei si aezata astfel !nc"t distanta maxima pana la profilul efectiv sa aib valoarea cea mai mic posibil, aa cum se sugereaz !n figura. 33.3. /intre toate tangentele %, numai una satisface condiia impus distanei hmax. este dreapta %3 a crei distan maxim, h3 este cea mai mic dintre toate.

5 0reap!a adiace !# e"!e .i e de!er&i a!# ca for&#+ dar are po(iia depe de !# de profilul i &a!erialul pie"ei

4ig. 33.3. /reapt adiacent 11.1.1. /la adiace !.

4ig. 33.5. Plan adiacent

Plan adiacent este planul tangent la suprafaa efectiv in exteriorul materialului piesei si aezat astfel !nc"t pe suprafaa de referina, distanta maxim p"n la suprafaa efectiv sa aib valoarea cea mai mic aa cum se sugereaz !n figura. 33.5. 11.1.2. Cerc adiace !. 6erc adiacent este cercul tangent cu diametrul minim circumscris unui arbore ca !n figura. 33.', a sau cu diametru maxim !nscris intr-un aleza- ca !n figura. 33.' ,b.

4ig. 33.'. 6erc adiacent, a--la arbore i b--la aleza-. 11.1.3.Cili dru adiace !. 6ilindru adiacent este cilindrul de diametru minim ,tangent la suprafaa efectiv de partea opus materialului piesei. Pentru arbori aa cum se poate vedea !n figura 33.) ,a este cilindrul cu diametrul minim !n care mai ptrunde arborele pe lungimea de referin, iar pentru aleza-e 7figura.33.). ,b8 este cilindrul cu diametrul maxim, ce mai poate fi introdus in aleza-.

'

4ig. 33.).6ilindru adiacent2 a--la arbore i b--la aleza-. 11.1.A.a!eri i !olera e %eo&e!rice. 11.1.1. A.a!eri %eo&e!rice. %baterea de form este abaterea formei suprafeei reale fat de forma suprafeei nominale sau abaterea formei profilului real fat de forma profilului nominal i se exprim prin mrimea distantei maxime msurat intre suprafaa efectiva si suprafaa adiacenta, respectiv intre profilul efectiv si profilul adiacent. 9a msurarea abaterii de form nu se ia in considerare rugozitatea suprafeei. %baterea limita de forma reprezint valoarea maxima a abaterii de form. 11.1.1. Tolera a de for&#. $oleranta de form este zona determinat de abaterea limit de form, cu alte cuvinte este spaiul dintre suprafaa sau profilul adiacent si suprafaa sau profilul echidistant situat la distana egal cu abaterea limit , de partea materialului piesei. e impune observaia ca suprafaa adiacent, respectiv profilul adiacent limiteaz de o singur parte materialul piesei av"nd rolul hotr"tor asupra -ocului ce se obine la asamblarea pieselor. 11.2.Cla"ificarea i "i&.oli(area a.a!erilor i !olera elor %eo&e!rice. /up tipul suprafeei sau profilului abaterile de geometrice !nt"lnite in practic au denumiri i simboluri consacrate. 1n $% &'(*:3-(* sunt prezentate toate toleranele geometrice !mpreun cu simbolurile grafice cu care se !nscriu !n desenele de execuie ale pieselor. 1n tabelul 33.3.se prezint clasificarea toleranelor geometrice !mpreun cu simbolurile lor grafice. 1n continuare se vor definii toate toleranele !mpreun cu abaterile aferente. 11.3. A.a!eri i !olera e de for&#. 11.3.1. A.a!ere de la rec!ili i!a!e %baterea de la rectilinitate 7nerectilinitatea8 este distana maxim dintre profilul efectiv si dreapta adiacent, in limitele lungimii de referina2 distana maxim ,h 3 , din figura 33.3. $olerana de la rectilinitate apare ca zona dintre dreapta adiacent, %3 i o dreapt paralel , la distana egal cu abaterea limit situat !nspre materialul piesei Pentru a se !ncadra !n toleran profilul efectiv al piesei trebuie s se !nscrie !n acest spaiu pe toat lungimea de referin.

11.3.1A.a!ere de la p1a i!a!e %batere de la p3anitate 7neplanitate8 este distana maxim !ntre planul adiacent si suprafaa efectiv a piesei2 distana maxim, hmax din figura. 33.5 . !n limitele suprafeei de referina. $olerana la planitate este spaiul cuprins intre planul adiacent si un plan paralel, la distanta egal cu abaterea limit situat !n partea dinspre materialul piesei. 11.3.2.A.a!ere de la circulari!a!e. %baterea de la circularitate este distana maxim dintre profilul efectiv si cercul adiacent. $oleranta la circularitate este coroana circular cuprins !ntre cercul adiacent si un cerc concentric ce intersecteaz materialul piesei astfel !nc"t diferena razelor sa fie egal cu abaterea limit. 4ormele cele mai des !nt"lnite ale abaterii de la circularitate sunt ovalitatea, poligonalitatea si forma de spiral prezentate !n figura 33.*.

4ig.33.*. %bateri de la circularitate2 a-- ovalitatea, b --poligonalitatea i c --forma de spiral. ;valitatea 7figura. 33.* ,a 8 apare c"nd profilul efectiv este asemntor unei elipse. /iametrul cercului adiacent este egal cu axa mare, dmax astfel !nc"t abaterea de la circularitate este semidiferena axelor. 0rimea ovalitii este prin definiie diferena diametrelor extreme, deci dublul abaterii de la circularitate. Poligonalitatea 7figura. 33.*, b8 este determinat de un profil efectiv aproximativ poligonal. e observ ca ovalitatea este un caz particular de poligonalitate. Pentru un numr impar de laturi sau pentru un numr relativ mare de laturi, abaterea de la circularitate nu poate fi pus in evident prin msurarea diametrului !n diferite poziii unghiulare. In aceste cazuri este necesar trasarea profilogramei la o scar mult mrita. 4orma de spirala 7figura 33.*, c 8 apare la piesele rectificate cu avans radial. /ac poriunea de racordare a capetelor spiralei arhimedice este scurt, la msurarea diametrelor apare o variaie brusca de diametru in poziii apropiate, iar dac poriunea de racordare este tot o spirala i se !ntinde p"n la -umtate din lungimea profilului efectiv, diametrul rm"ne constant in orice poziie s-ar msura 7profilul seamn cu o cardioid8. Punerea in eviden a abaterii de la circularitate poate fi fcuta numai prin trasarea profilogramei.

<

11.3.3. A.a!erea de la cili drici!a!e %baterea de la cilindricitate este distana maxim dintre cilindrul adiacent si suprafaa efectiv !n limitele lungimii de referin. /ar cum cilindrul adiacent este o suprafaa greu de materializat, !n practic se are in vedere ca abaterea de la cilindricitate se compune din abaterea de la circularitate !n seciune transversal i din abaterea profilului longitudinal median. /rept profil longitudinal adiacent se consider perechea de drepte adiacente paralele astfel !nc"t distanta intre ele sa fie minim 7 a se revedea figura. 33.) 8.

4ig.33.<. %bateri de la cilindricitate2 a--conicitatea, b --forma de butoi , c --forma de ,a, i d--curbarea axei . 4ormele deosebite ale abaterii de la cilindricitate sunt prezentate !n figura 33.<..le sunt: - co ici!a!ea, in cazul cind generatoarele profilului longitudinal nu sunt paralele 7figura. 33.<,a8. 6onicitatea este, prin definiie, diferena diametrelor extreme raportate la lungimea pe axe dintre seciunile in care s-au msurat diametrele. %ltfel spus, conicitatea este variaia diametrului cu deplasarea de 3 mm in lungul axei 7capitolul (.3.8. %baterea de form de la cilindricitate este semidiferena diametrelor extreme si nu depinde de lungimea piesei.1n mod greit se consider aceast conicitate numai diferena diametrelor extreme2 - for&a de .u!oi, daca generatoarele sunt curbe si diametrul minim apare la unul din capete ca !n figura 33.* b2 - for&a 4a5+ daca profilul efectiv are generatoarele curbe,.concave i diametrul maxim apare la unul din capete ca !n figura 33.<, c2

& - cur.area a,ei+ dac locul geometric al centrelor seciunilor transversale este o linie curb 7axa de simetrie a suprafeei este curbat ca !n figura 33.<, d.8 I ca(ul co ici!#ii+ for&a .u!oi "i for&a 4a5+ a.a!erea de la cili drici!a!e apare ca "e&idifere a dia&e!relor e,!re&e. I ca(ul cur.#rii a,ei dia&e!rul d6 e"!e co "!a ! ) lu %ul a,ei. I ace"! ca( a.a!erea de la cili drici!a!e apare ca a.a!ere &a,i&# de la rec!ili i!a!e a %e era!oarei. Tolora a de la cili drici!a!e apare ca "paiul di !re cili drul adiace ! "i u cili dru coa,ial ce i !er"ec!ea(# &a!erialul pie"ei a"!fel ) c-! difere a ra(elor "# fie e%al# cu a.a!erea li&i!#. 11.3.7.A.a!erea de la for&a da!# a profilului. %baterea de la forma dat a profilului, este distana maxim dintre profilul adiacent de form dat i profilul efectiv !n limitele lungimii de referin. /e obicei profilul dat este o curb compus din mai multe curbe simple sau o curb definit prin puncte discrete la care se prescriu coordonatele. 11.3.8. A.a!erea de la for&a da!# a "uprafeei. %baterea de la forma dat a suprafeei este distana maxim dintre suprafaa efectiv i suprafaa adiacent de form dat !n limitele suprafeei de referin. Tolera ele de for&# ale "uprafeelor !re.uie "a "e %#"ea"c# ) i !eriorul c-&pului de !olera # pe !ru di&e "iu ea care li&i!ea(# ) !i derea pie"ei. 11.7.Tolera ele i a.a!erile de orie !are. 11.7.1. A.a!eri de la paraleli"&. %baterea de la paralelism, este diferena !ntre distana maxim si minim pe direcie normal la baza de referina dintre aceasta i profilul sau suprafaa adiacent, !n limitele lungimii sau suprafeei de referina.

9i%. 11.:.0rep!e copla are.

9i%. 11.;.0rep!e oarecare.

9i%. 11.<.O dreap!# i u pla .

%baterea de la paralelism poate apare intre doua drepte 7axe8, o dreapt i un plan sau !ntre dou plane 6"nd dreptele7axele8 sunt coplanare, figura 33.&, abaterea de la paralelism este diferena !ntre =max si =min !n limitele lungimii de referin. $olerana la paralelism apare ca suprafaa cuprins intre dou drepte paralele cu baza distanate cu abaterea limit.

( /ac dreptele sunt cuprinse !n spaiu, figura 33.(. msurarea se face !n dou plane perpendiculare Px si P= , fiecare conin"nd cate una din drepte, >3 si respectiv >5 . %baterea de la paralelism intre dreptele >3 si > 5 este suma geometric a abaterilor %Plx si %Pl= msurata !n raport cu intersecia celor doua plane >'. In acest caz tolerana apare cu spaiul cuprins !n interiorul unei prisme dreptunghiulare cu muchiile paralele cu baza de referina si de seciune transversal, %Plx limit i %Pl= limit sau ca spaiul interior unui cilindru paralel cu baza de referina de diametru egal cu abaterea limit. Pentru aprecierea abaterii de la paralelism intre o dreapt 7axa8 i un plan, figura 33.? se va considera proiecia dreptei pe planul respectiv. /reapta si proiecia ei determina un plan perpendicular. %baterea de la paralelism intre o dreapt i un plan este identic cu abaterea de la paralelism a dou drepte !n plan. $olerana la paralelism dintre o dreapt i un plan este spaiul cuprins !ntre dou plane paralele cu planul dat, distanate !ntre ele cu abaterea limit. %baterea de la paralelism !ntre dou plane este diferena dintre valorile extreme ale distanelor dintre plane msurate in cele patru colturi ale unui dreptunghi cu suprafaa egala cu suprafaa de referina, figura 33.3@. $olerana la paralelism dintre dou plane este similar cu cea dintre o dreapt i un plan. 11.7.1 A.a!erea de la perpe diculari!a!e. %baterea de la perpendicularitate sau abaterea de la unghiul drept este abaterea de la paralelism intre elementul considerat i un plan sau o dreapt ce formeaz unghiul nominal de ?@@ cu baza de referina, msurat !n limitele lungimii de referina. %baterea de la perpendicularitate nu se msoar !n dimensiuni unghiulare !ntruc"t cea mai mic unitate de unghi , secunda, nu satisface nevoile practice fiind si foarte greu de apreciat. Anghiul drept nominal poate fi materializat !ntre laturile unui echer, laturile unui bloc de cale unghiulare sau de o axa de rotaie si planul determinat de traiectoria unui punct solidar cu axa !n micare rotaie in -urul axei.

4ig. 33.3@.Plane paralele.

4ig. 33.33./ou drepte perpendiculare.

4ig. 33.35.$olerana dreptelor perpendiculare.

%baterea de la perpendicularitate intre dou drepte are sens numai dac ele se intersecteaz, deci dac sunt coplanare, figura 33.33. In acest caz tolerana la perpendicularitate apare ca zona cuprins intre dou plane paralele intre ele, perpendiculare pe baza de referina si distantate cu abaterea limita, figura 33.35 . %baterea de la perpendicularitate !ntre o dreapt i un plan este egal cu abaterea de la paralelism intre o dreapta si normala la plan daca planul este baza de referin, figura 33.3',a i cu abaterea de la paralelism !ntre un plan P si planul normal pe dreapt determinat de normalele #3 i #5 c"nd baza de referina este dreapta, figura 33,3'. ,b.

4ig. 33.3' /reapt perpendicular pe plan

In cazul c"nd baza de referina este planul, figura 33.3', a, dac exist dou plane Px si P= perpendiculare, abaterea de la perpendicularitate se poate msura separat, %Pdx si %Pd= , astfel abaterea total este suma geometric $olerana de la perpendicularitate apare ca zona interioar a unei piramide dreptunghiulare normal pe plan de seciune 5%Pdxlim B 5%Pd=lim sau a unui con normal drept cu raza bazei %Pd limit.

4ig. 33.3). /ou plane perpendiculare In cazul c"nd baza de referin este dreapta, tolerana la perpendicularitate este identic cu cea de la perpendicularitatea !ntre dou drepte, figura 33.35. %baterea de la perpendicularitate !ntre dou plane este egal cu abaterea de la paralelism dintre normala pe planul baz de referina, #3 7figura 33.3)8 i cellalt plan, P5 sau abaterea de la paralelism dintre normala la planul baz de referina si normala pe muchia comuna # 5 coninut !n cellalt plan, msurat !n limitele lungimii de referin. $olerana la perpendicularitate !ntre doua plane este spaiul cuprins intre dou plane paralele distanate cu dublul abaterii limit i perpendiculare pe planul baz de referin

3@

11.7.2. A.a!erea de la ) cli are. %baterea de la !nclinare este abaterea de la paralelism !ntre drepte sau plane ce formeaz cu baza de referin 7dreapt sau plan8 unghiul nominal, msurat in limitele lungimii de referin. Problemele ce se pun sunt similare cu cele de la abaterile de la perpendicularitate. .xcepie face numai c"mpul de tolerant de la !nclinarea a doua drepte care este spaiul dintre dou conuri coaxiale cu baza av"nd distana dintre generatoare egal cu abaterea de la !nclinare limit 71n micare de rotaie, in -urul unei axe, o dreapt determin un con si nu un plan ca atunci c"nd unghiul dintre ele este drept8, figura 33.3*.

4ig. 33.3*. %baterea de la !nclinare 11.8. Tolera ele i a.a!erile de po(iie. 4uncionarea corect a dispozitivelor si mainilor este condiionat de poziionarea corect a pieselor si a subansamblelor. 4aptul ca suprafeele pieselor vin in contact prin montare, conduce la concluzia c poziiile relative ale diferitelor suprafee ale aceleiai piese trebuie sa fie c"t mai corecte. /o(iia o&i al# a suprafeelor, axele sau planele de simetrie este indicata in desen prin dimensiuni liniare sau unghiulare fata de alte elemente numite .a(e de referi #. A.a!erea de po(iie este abaterea de la poziia nominal a unei suprafee, a axei ei, a unui profil sau a unui plan simetric fat de baza de referin sau abaterea de la poziia nominala reciproc a unei suprafee a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie. 9a aprecierea abaterilor de poziie nu se iau !n consideraie abaterile de form. 1n locul suprafeelor sau a profilelor efective se vor considera suprafeele sau profilele adiacente respectiv axele sau planele de simetrie ale acestora. In practica msurrii poziiile axelor sau a planelor de simetrie pot fii determinate !n funcie de generatoare sau de suprafeele simetrice. A.a!erea li&i!# de po(iie este valoarea maxim admis a abaterii de poziie. Tolera a de po(iie este zona delimitat de abaterile limit de poziie.

33 11.8.1 Tolera ele "i a.a!erile de la po(iia o&i al#. %baterea de la poziia nominal este mulimea abaterilor dimensiunilor efective fat de cele nominale care determin poziia unei suprafee 7axe8 !n raport cu bazele de referin. 1n figura 33.3<. se prezint abaterea de la poziia nominal a unui aleza- pe suprafaa unei plci dreptunghiulare.

4ig. 33.3<. %baterea de la poziia nominal. Poziia nominal este dat prin coordonatele carteziene ale centrului, #3 si #5 in raport cu bazele de referin 7marginile plcii8. %baterea de la poziia nominal !n acest caz este suma geometric a abaterilor %PP3 si %PP5. $oleranta la poziia nominal este zona din -urul punctului, axei sau planului prin care este precizata poziia nominal, delimitat de distana maxim egal cu abaterea limit. 11.8.1. A.a!erile de la coa,iali!a!e i de la co ce !rici!a!e. %baterea de la coaxialitate sau de la concentricitate este egal cu distanta maxim !ntre axele de simetrie a dou suprafee de rotaie, msurat in limitele lungimii de referin. /aca abaterea se msoar intr-un plan transversal pentru suprafee ce se cuprind reciproc ea va apare ca abatere de la concentricitate sub forma de excentricitate, ,e,. 1n aceast situaie tolerana la concentricitate apare ca interiorul unui cerc cu raza egal cu abaterea limit.

4ig.33.3&. %baterea de la coaxialitate.

35 1n cazul c"nd abaterea se msoar !n limitele lungimii de referin se va numi abatere de la coaxialitate i dac lungimea de referin este mai scurt dec"t distana !ntre capetele limit ale celor dou suprafee de rotaie, este necesar precizarea poziiei lungimii de referin. %v"nd in vedere c, !n general, axele sunt dou drepte oarecare, pentru evaluarea c"t mai riguroas a abaterii de la coaxialitate este necesar sa se precizeze poziia distantei minime 7 sau chiar interseciei8 in raport cu limitele lungimii de referin. %stfel pot fi !nt"lnite dou cazuri distincte: c"nd punctul de distant minim se gsete !ntre limitele lungimii de referin, figura 33.3&, a , i c"nd punctul de distan minim se gsete !n afara limitelor lungimii de referin, figura 33.3&, b. .ste evident deosebirea intre poziiile !n cele dou cazuri dei abaterea de la coaxialitate se consider valoarea maxim dintre h3 si h5 . %baterea de la coaxialitate se prezint sub forma de fr"ngere 7necoaxialiate unghiular8 dac suprafeele de rotaie sunt cap la cap i axele se intersecteaz, ca !n figura 33.3(.a. i sub form de necoaxialitate !ncruciat, c"nd axele sunt oarecare in spaiu, figura 33.3(.b.

4ig. 33.3(. #ecoaxialitate2 a--fr"ngere i b--!ncruciare.

4ig. 33.3?. %batere de la simetrie

$oleranta la coaxialitate se prezint sub forma unui cilindru cu raza egal cu abaterea limit, coaxial cu baza de referin. 11.8.2. A.a!erea de la "i&e!rie. %baterea de la simetrie este distana maxim dintre planele 7axele8 de simetrie ale elementelor considerate, msurat in limitele lungimii de referin, figura 33.3?. %ceasta abatere are sens numai daca cel puin o suprafa nu este de rotaie. $olerana la simetrie apare ca zona din -urul bazei de referin la distan egal cu abaterea limit. 1n toate cazurile !n care se pot msura distanele p"n la limite ce reprezint elementul de simetrie, a i b valoarea abaterii este egal cu semidiferena dintre a i b luat !n modul. 11.:. Tolera a de .#!aie circular#. 11.:.1. Tolera a de .#!aie circular# radial#. Ctaia radiala i btaia frontal sunt abateri ale suprafeelor pieselor !n micare de rotaie !n raport cu axa de rotaie .aceste abateri nu cuprind -ocurile in lagrele de susinere.

3'

Ctaia radial este diferena dintre distanta maxim si minim !ntre suprafaa efectiv si axa de rotaie msurat pe direcia normal la generatoare ca !n figura 33.5@. $olerana la btaia radial este o coroan circular concentric cu axa de rotaie la care diferena razelor este egal cu btaia radial limit

4ig.33.5@.Ctaia radial. 11.:.1.Tolera a de .#!aie circular# fro !al#.

4ig.33.53.Ctaia frontal.

Ctaia frontal este abaterea de la paralelism intre un plan perpendicular pe axa de rotaie i planul unui cerc de diametru. / dat, cum se sugereaz !n figura 33.53. Ctaia frontal este diferena dintre valorile extreme indicate la instrumentul 6 cu direcia de msurare paralele cu axa de rotaie la distanta /:5 de aceasta, pe parcursul unei rataii complete. Pentru eliminarea -ocului axial se aplic de obicei o for axial, 4a . $olerana la btaia frontal este similar cu tolerana la perpendicularitate intre dou drepte, figura 33.35, dar planele sunt distanate cu btaia frontal maxim. 11.:.1.Tolera a de .#!aie !o!al# radial# i fro !al#. Ctaia total este ca i btaia circular, numai c se evalueaz pe !ntreaga lungime a generatoarei dac este vorba de btaia total radial sau pe toat lungimea razei la btaia total frontal. .ste o extindere a abaterii de btaie la !ntreaga suprafa. = "crierea ) de"e ele de e,ecuie "e $a face cu "i&.olurile %rafice i folo"i d drep!u %>iuri cu dou# "au !rei ca"e!e i cu "#%ea!#. = pri&a "e !rece "i&.olul a.a!erii+ ) a doua a.a!erea li&i!# i ) a !reia ele&e !ul de referi #. .xemplele de simbolizare pot fi vzute !n figurile '.) , *.) i *.* 7monta-e cu rulmeni i calibre8.