Ilustreaza conceptul operational roman, prin referire la o opera literara studia ta, alegnd un tip de roman din lista

urmatoare: traditional, modern, obiectiv, su biectiv. Romanul este specia genului epic, n proza, de mare ntindere, cu actiune c omplexa ce se poate desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a car or personalitate este bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de caracter si de ntmplarile ce constituie subiectul operei. E. Lovin escu l fixeaza pe Liviu Rebreanu drept creatorul obiectiv prin excelenta al romanul ui romantic. Romanul Ion a aparut n 1920 n forma sa definitiva si fundamenteaza ro manul obiectiv si realist. Este o monografie a realitatilor satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea. Conflictului este generat de lupta apriga pentru pamnt. ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n functie de pamntu l pe care-l poseda, este firesc faptul ca mndria lui Ion al Glanetasului sa-l duc a spre patima devoratoare pentru pamnt. Solutia lui Rebreanu este aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana, desi nu o iubeste, Florica se va casatori cu George pentru ca are pamnt, iar Laura, fiica nvatatorului Herdelea l va lua pe Pin tea nu din dragoste, ci pentru ca nu are zestre. Personajul central al cartii, I on al Glanetasului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti si a vremurilor careia i apart in. Sfrsitul lui Ion este naprasnic, este omort de George Bulbuc, care-l surprinde iubindu-se cu nevasta lui. Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individua lizeaza prin cteva trasaturi: precizia termenilor, acuratetea si concizia exprima rii, sobrietatea stilului, stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice si re spectul pentru adevar de unde reiese obiectivitatea si realismul romanului. -------------------------------------------------------------------------------Ilustreaza conceptele operationale incipit si final, folosind ca suport un text narativ studiat. Romanul Ion a aparut n 1920 n forma sa definitiva si fundamenteaz a romanul social modern, obiectiv si realist. Incipitul romanului descriind drum ul, semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. Numele locurilor: Cisme aua Mortului , Rpele Dracului , sugereaza faptele malefice petrecute acolo, numele sat ului Pripas, o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. Cruc ea de lemn strmba, Hristosul de tabla ruginita, coronita de floare vesteda sunt i ndiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina, facndu-si alti idoli : pamntul si averea. Finalul romanului reia metafora drumului, viata merge nainte, comunitatea n-a nvatat nimic din faptele petrecute n Pripas; singurele care se ndr eapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. Generatiile se succed, tnarul nv atator Zagreanu va continua truda socrului sau, ducnd crucea unei existente medio cre nsufletite nsa de sentimentul datoriei. Comunitatea a ramas aceiasi, o vltoare de patimi omenesti fara nceput si fara finalitate. -------------------------------------------------------------------------------Ilustreaza trasaturile prozei realiste prin referire la o opera literara studiat a. Realismul este curentul literar prin care conceptia artistica, literara, are ca preocupare reprezentarea obiectiva, veridica a realitatii. Romanul Ion a apar ut n 1920 n forma sa definitiva si fundamenteaza romanul realist modern. Subiectul are o intriga simpla: Ion Pop al Glanetasului dorelte pamntul cu o patima mistui toare caci tatal sau sarac iasca si lenevitor de n-avea pereche a mncat repede zest rea Zenobiei. Iubea pamntul de mic copil. A crescut rvnind si pizmuind pe cie boga ti, dorind cu orice pret sa aiba pamnt ct mai mult . De pe atunci pamntul i-a fost mai drag ca o mama. n acest scop o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, bocotanul satu lui, desi era urta si n-o iubea. Batuta, alergnd mereu ntre un barbat care abia o m ai cunostea si un tata care o trata ca pe o dusmanca, Ana, care ramasese nsarcina ta, vedea n nunta ei capatul necazurilor. Urmarindu-si scopul cu tenacitate, Ion intra n posesia pamnturilor pe care jindui-se cu lacomie. Odata nunta facuta, Ion se ndeparteaza de Ana De-abia acum ntelesese Ion ca odata cu pamnturile trebuie sa p rimeasca si pe Ana si ca fara ea n-ar fi dobndit niciodata averea. I se parea o s traina si nu-i venea a crede ca n pntecele ei se plamadeste o fiinta din sngele lui . Iubirea ascunsa pentru Florica, cae frumoasa si saraca, maritata mai trziu cu Ge orge Bulbuc, nu-i da pace. Tratata inuman si de catre Ion si de catre tatal ei, Ana si curma viata. Copilul ramas se mbolnaveste si moare spre disperarea lui Ion

care vedea n el granita pastrarii pamnturilor lui Vasile Baciu. Ion este ucis de c atre George Bulbuc, barbatul Floricai, fiind astfel pedepsit pentru faptele sale nelegiuite. -------------------------------------------------------------------------------Ilustreaza modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un rom an de tip obiectiv studiat. Personajul Ion este unul de referinta n literatura ro mna, concentrnd tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secol ului trecut. nca de la nceputul romanului, la hora satului se evidentiaza feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion, urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, apoi o vede pe Florica, care i era draga, nsa e constient ca Ana are pamnt. Conflictul i nterior care marca destinul flacaului este vizibil nca de la nceput. Ion era iute s i harnic ca ma-sa chipes si voinic, dar sarac, el simtind dureros prapastia dintr e el si bocotani . Astfel cade victima celor doua patimi: glasul pamntului si glasul iubirii. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat n sat, stapnit de o violenta navalnica, un temperament controlat de instincte primare, hotart si perseverent n atingerea scopului, dar si viclean, Ion o seduce pe Ana. Cnd s-a nsurat cu Ana, Io n s-a nsurat de fapt cu pamnturile ei, sotia devenind o povara jalnica si incomoda . Odata satisfacuta patima pentru pamnt, celalalt glas ce mistuie sufletul lui Io n, iubirea patmasa pentru Florica, nevasta lui George Bulbuc, duce la destinul t ragic al eroului, fiind omort de George dupa ce i surprinde pe amnoi n flagrant. Ast fel, Ion este drastic pedepsit de Rebreanu, ntruct el se face vinovat de dezintegr are morla, raspunzator de viata Anei si a copilului lor, tulburnd liniltea unui c amin, linistea unei ntregi colectivitati. -------------------------------------------------------------------------------Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narrative (autor, narator, person aje, cititor) intr-un roman modern studiat Ex. Ion -L. Rebreanu -Rebreanu este adep tul romanului de creatie obiectiv modern, impune un narrator obiectiv, omniscien t si omnipresent; acesta respinge romanul subiectiv considerand ca introziunea eul ui diminueaza veridicitatea -este interesat de aspectul veridic al operei, de ac eea refuza confesiunea si scrierea la pers. II -relatia narator-personaje-> nara tor obiectiv (prez. venimentele detasat fara a se implica) -> narator omniscient (naratorul stie mai multe decat personajele sale) -> narator omniprezent (adeva rat demiurg al universului pe care in creaza; are rolul unui regizor personajele fiind marionette; stie dinainte destinele personajelor sale dovada fiind tehnic ile anticipaive ex. Hrisovul de tinichea anticipeaza destinul lui Ion) ->naratiu ne la pers. III ->focalizare zero (viziune dindarat) -rel. narrator-cititor->efe ctul pe care naratorul il urmareste sa-l creeze asupra cititorului este impresia de veridic, verosimil -pers. rep. destine umane individuale: Ion, Ana, George, Titu -Rebreanu isi lasa pers. sa actioneze liber, sa izbucneasca in tensiuni dra matic -------------------------------------------------------------------------------Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata apartinand prozei realiste Ex. Ion -L. Rebreanu ION- tipul parvenitului, taran intelligent, sarac AN A- tipul femeii supuse, bogata, dar urata GEROGE- tipul taranului bogat, mandru, violent FLORICA- tipul femeii frumoase, sarace BACIU- tipul taranului avar HERD ELEA- tipul carturarului de la tara, ipostaza a burgheziei rurale TITU- tanarul carturar patriot BELCIUG- preotul avar GLANETASU- taran lenes, risipitor -------------------------------------------------------------------------------Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara stud iata. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu si aparut n anul 1920. Liv iu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romna . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihol ogic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana, d eterminata nu numai de factori sociali, ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufn esc n mprejurari, uneori patimase. Obiectiv, n desfasurarea lui epica, de fresca so ciala, romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptul ui uman Romanul Ion este o monografie a realitatilor satului ardelean de la nceputu l secolului al XX-lea, ilustrnd conflictul generat de lupta apriga pentru pamnt, nt r-o lume n care statutul social al omului este stabilit n functie de averea pe car e-o poseda, fapt ce justifica actiunile personajelor. Solutia lui Rebreanu este

aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana, desi nu o iubeste, Florica se va casatori cu George pentru ca are pamnt, iar Laura, fiica nvatatorului Herdelea l va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre. Personajul cent ral al cartii, Ion al Glanetasului, este personaj reprezentativ pentru colectivi tatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti careia ii apa rtine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. Rebreanu construiest e doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion, iar pe de alta parte, viata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara , deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satulu i adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramulu i noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul este struct urat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii, ca pitolele au titluri sinteza ( Inceputul , Hora , Nunta , Nasterea ). Romanul Ion este mo pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal, naratiunea la persoana a II I-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. -------------------------------------------------------------------------------Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, persona je, cititor) intr-un roman modern studiat. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. Autorul Este persoana care s crie o carte, redacteaza o piesa de teatru, un eseu etc. 4se afla in afara textu lui 5are o viziune de ansamblu asupra continutului 6concepe mesajul 7alege modal itatile de a opera cu tehnicile narative 8creeaza opera, alege modalitatile de e xprimare si personajele, carola le atribuie roluri 9se adreseaza cititorilor 10a utorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator, pe rsonaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara fa ptele, de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. Narato rului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 11povesteste la persoan a a III-a 12cracteristic prozei obiective 13independent de autor si de personaj 14autorul ii confera independenta narativa totala 15este tipul clasic, cel ce di rijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaz a evolutia, inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 16este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 17perspecti va sa este unica Personajul Cel ce joaca rolul imaginat de autor, participand la evenimente .In text emite si recepteaza mesaje Cititorul este introdus intr-un univers care ii este sau ii devine familiar si despre care va fi informat si doc umentat Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv, impersonal, narand la persoana a III-a. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un obser vator (atat si nimic mai mult). Un observator omniscient, desigur, dar lipsit de voce proprie .(N. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva nara torului, dar si din perspectiva relatiei narator personaj. Ca in toata proza rea list-obiectiva, naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat ) naratorul este obiectiv, detasat (atitudine detasata in prezentare si i n descriere) este un narator omniscient, stiind mai mult decat personajele, si o mniprezent, dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Acest tip de narator cu noaste traiectoriile existentiale ale personajelor, destinul prestabilit al aces tora, finalul. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Si in Ion , destinele personajelor, ca si evenimentel e sunt previzibile, finalul nu surprinde, creandu-se astfel iluzia vietii (obiec tivitate si verosimiliate) -------------------------------------------------------------------------------Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, apartinan d lui Liviu Rebreanu Ion Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp sfe roid , se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitul ui cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satu l Pripas, loc al actiunii romanului. Personificat cu ajutorul verbelor (se despr inde, alearga, urca, inainteaza), drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. El separa viata reala a c ititorului de viata fictionala a personajelor din roman. Descrierea initiala a d rumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului a l XX-lea, cu aspecte topografice, etnografice (hora), sociale. Descrierea caselo

r ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticip eaza rolul unor personaje (Herdelea, Glanetasu) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului , cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaz a tragismul destinelor. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai a ccesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata. Mai mult: http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/70/0/Subiecte-oral--romanul-obiectiv --Ion-de-Liviu-Rebreanu#ixzz30HZXB3fI