ONCOLOGIE CURS 1

13.10.2008 - 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE in ONCOLOGIE -

Cancerul : - nu e o boala contagioasa , dar exista exceptie : tumora Stiker de cancer transmisibil ) . Cauze : F. fizici F.chimici F.biologici

(singura forma

animal

Cancer

om

F. genetici oala canceroasa este formata din mai multe componenete si afecteaza intreg organismul .

C!("#$%&'S()! ) * & * ( * S+
) , tumora , poate fi diferentiata (cu celule mari ) sau nediferentiata ( celule mici ) . +ot fi: - benigne - maligne : cu celule mici si cu celule mari . & , nodul limfatic ( prima bariera de extindere a tumorii ) . ( , metastaze. S+ , sindroame paraneoplazice: manifestari imunologice , biochimice sang-inice , determinate de metastaze . Etimologia te menilo ! )umora : lat. tumor ! tumefactie , crestere tisulara datorita multiplicarii celulare &eoplasm , neoplazie : limba greaca ( l.g.) neos ! nou , plasam ! formatiune . lastom : l.g. blastos ! germen . omo ! umflatura . )umora nediferentiata cu celule mici . Se denumesc in functie de tesutul in care se dez-olta : - )umori cu origine epiteliala ( ectodermica ) - )umori cu origine mezenchimala ( mezodermica ) - )umori cu origine embrionara , mezodermica . /x : melanom , malignizarea melanocitelor , se dez-olta pe piele desi sunt celule ner-oase la origine . /xista tumori cu origine embrionara cu e-olutie la ni-elul pielii , adenocarcinom sau carcinom . %denocarcinom : - tumora la ni-elul epiteliului secretor. /x : - glanda mamara : - acini glandulari , adenocarcinom . - canaliculi - carcinom . T"mo i me#enc$imale ! - sufixul sarcom - sarcos ! carne . omo ! umflatura . T"mo i %enigne e&iteliale : sufixul om . papilom , lipom . 0a tesuturile mezenchimale o categorie aparte : homeopatii maligne , se impart in : - tumori lichide , leucemii .
1

- tumori solide : - cu -isceralizare ale sangelui : limfoame ce dau manifestari de tip sarcomatos in limfocentrii . Caracterisctica tumorilor benigne e data de rata de crestere scazuta fara anaplazie celulara , fara recidi-e si fara metastaze . Caracteristica tumorilor maligne : - indicele mitotic 1 de proliferare modificat . 2iperplazia : - process benign de proliferare celulara si nu trebuie confundat cu o tumora benigna .2iperplazia este re-ersibila . (etaplazia : - proces de inlocuire a unui tesut diferentiat cu un tesut tot diferentiat ( ex: tesutul cartilaginos in tesutul osos ) . 3isplazia : - tulburare proliferati-a si de diferentiere a epiteliilor .

CURS 2 2. ETIOLOGI' (ROCESULUI TU)OR'L

20.10.2008

2.1.*'CTORI +IOLOGICI ! /xista determinism genetic dar si factori determinantii -irale , capabili sa declanseze malignizarea celulara . 2.2.*'CTORI *I,ICI ! - agenti oncoinductori . /x : - radiatiile electromagnetice ,penetrante , fotonice ( nepenetrante) . Ra-iatiile elect omagnetice : penetreaza celula !4 cromozomul -a fi fragmentat de radiatii !4 moartea celulara ( doza mare ) si apoptoza ( la doze unica ) !4 mutatii punctiforme ( prin : linkage , crossing , o-er , etc .) . %ceste fenomene stau la baza declansarii schimbarilor . /x : - lumina solara ! emisii fotonice , pot strabate 5-6 mm din grosimea pielii ( efect benefic stimuleaza producerea -itaminei 3) #adiatii electromagnetice : - naturale , emise de substante radioacti-e iar artificiale mai masi-e . 2.3.*'CTORI C.I)ICI ! - substantele chimice interactioneaza cu organite , %3& !4 substante chimice %3& reacti-e se substituie , fractioneaza lanturile de %&3 , iar alte substante chimice inter-in in sinteza proteinelor , hormonilor . 2.3.1.CL'S' I : - $i- oca %" i a omatice ! petrol , 7,6 benzpiren .benzantracenul realizeaza subductie in pozitia cheii , la ni-elul azotului al 5 lea al guanine, citozinei , adeninei din structura %3& . /fecte cancerigene sub forma metabolitilor ce blocheaza citocromoxidaza ( la ni-elul mitocondriilor ) !4 metabolism anaerob !4 acumulare de acid lactic . 2.3.2.CL'S' III : - micotoxine , printre cele mai toxice sunt aflatoxinele , hepato si nefrotoxici . 3oze mici sunt cumulabile , exista multe tipuri de toxine dintre care aflatoxinele 8 cele mai cancerigene fiind ma9oritatea eliberate la ni-el renal 2.3.3.CL'S' IV ! 5.5.7.8. 'nsecticide organoclorurate : /x : - 0inda-et , actioneaza cumulati- , 33) , remanenta 4 8: ani in tesutul adipos . 2.3.3.2. In/ectici-e o gano0o/0o ice ! /x : &egu-on , a-and o remanenta mai mica in organism . 2.3.3.3.Ie %ici-e ! /x : - %mitraz : deri-ate carbamic cu toxicitate mica dar mutagen , folosit in ectoparazitoze ( raie ) . 2.3.3.1.De#in0ectante ! /x : - naftalina , foarte cancerigena planta fiind interzisa . 2.3.3.2.)etale g ele ! /x : +b , Cd , benzina , motorina !4 se depune pe caroserie !4 apoi odata cu ploaia a9unge in panza de apa freatica !4 plante ! 4 cancerul cornetilor nazali . 2.3.3.3.'genti c$imici a-4"5anti ! - detergenti ( enzimatici , biodegradabili . osmotic ) .

2.4.SUBSTANTE ALIMENTARE : &itriti , nitrati , condimente artificiale , /x : - gluten : proteina -egetala ( in faina de grau ) alct. din doua componente - gliatina ( prin metabolizare !4 substante toxice ) si gluteina ( bogata in acid glutamic si nu este cancerigena ) . 3etermina hiperstimulare antigenica permanenta la ni-elul mucoasei intestinale !4 leziune precanceroasa . "rice hiperstimulare antigenic poate fi cauza unei reactii leucemice . 2.5.ADITIVII ALIMENTARI : +ot modifica caracterele organoleptice ale unor produse . / , uri : - foarte periculosi / 8:5 , / 88: , / 85: , / 856 . /- uri canceroase : / 855, 878,865 , 587 , 586 , 58; , 58< , 58= , 58> .

CURS 3 St "ct" a tinta a cel"lei 6 'CI,I NUCLEICII

28.10.2008

/x: ? Ra-iatiile elect omagnetice : penetreaza celula !4 cromozomul -a fi fragmentat de radiatii !4 moartea celulara ( doza mare ) si apoptoza ( la doze unica ) !4 mutatii punctiforme ( prin : linkage , crossing , o-er , etc .) . %ceste fenomene stau la baza declansarii schimbarilor . ? Ra-iatii 0oa te &"te nice : autodigestie !4 celule balonizante . ? S"%/tante c$imice : - 2idrocarburile aromatice duc la alterarea %3& . 2.3.Etiologia 5i ala a & oce/"l"i t"mo al !

St "ct" a 5i "/"l"i ! 8. Invelisul viral : - di-erse forme , an-elopa , capsida -irala

3e natura glicoproteica !4 este antigenica . %re in structura lui molecule specifice fiecarui tip -iral . 5. Genomul ( miezul ) materialul genetic : este format dintr-un lant de acizi nucleici %3& , %#&

@irusuri cu %3& monocatenar ( circular ) , bicatenar . @irusuri cu material genetic %#& @irusurile cu material genetic %3& , %deno-irusuri . @irusuri %#& , #etro-iridae : nu au capacitate de replicare si folosesc re-ertranscriptaza ce le asigura copierea de %3& si transcriptia in %#& . )ecani/m"l -e & o-"ce e al cance "l"i ! @irusurile oncogene : - sunt acele -irusuri capabile sa produca inductia unui proces neoplazic sau con-ersia unui proces neoplazic ( unele sunt a9utatoare iar altele determinante ) . @irusurile cu genom %3& sunt helper in general ( produc cancer in foarte putine cazuri , ele fiind patogene ) . /x : -irusurile gripale sunt cele mai inductoare spre o stare neoplazica . Cele mai agresi-e -irusuri transformante sunt cele %#& . @irusurile oncogene sunt agenti etiologici ai multor tipuri de tumori , cele %3& predominant benigne , cele %#& predominant maligne .

o Cla/i0ica ea 5i "/" ilo ! @irusuri oncogene directe : - printr-o mutatie transforma celula intr-una maligna .
5

 @irusuri inductoare : - ma9oritatea %3& , cele care nu au capacitatea genetica de a produce maliginizarea , dar prin multiplicare si -irulenta contamineaza masi- . @irusuri 2elper : - cele mai periculoase aduc una din cele 6 gene cardinale a. $%$ b. /&@ c. +"0 d. 0AB Sunt gene ancestral ce au existat in genele celulelor embrionare si sunt responsabile de proliferarea si diferentiere ( crestere mai rapida , sinteza mai multa ) /xista 7:: de gene capabile sa transforme malignizarea celulei . &umarul de gene este relati-e stabil , trebuie sa impiedicam factorii oncogeni sa modifice structural gena . @irusul gripal ! gripoleucemia ( contine cele 6 gene ) .

3upa genomul -iral : 2.3.1.Vi "/" i 'DN ! Sunt -irusuri epiteliotrope !4 daca o tumora apare la ni-elul tesutului epitelial !4 poate fi data de radiatii A@ , -irusuri %3& , factorii chimici de contact . 'n cursul ciclului lor celular , -irusurile %3& dupa multiplicare au efect citopatic , citolitic . /x : 2erpes -irus aparitia -eziculei ( -irus epiteliotrop ) , boli erupti-e , produse de -irus %3& cu efect citolitic . '-eno5i "/ c" &otential t an/0o mant ! Oncona-eno5i "/" i c" 1 cla/e : '. Clasa Papova ( papiloma , polioma , -acuolizant ) 7 adeno-irusuri ce produc efecte citopatice ,citolitice , dar si oncogene in anumite situatii .

'n functie de patogenitatea pot pro-oca leziuni , tumori benigne , cancer . %cest tip de pluralitare antigenic este determinate de tropismul -irusului fata de tesutul infectat @irusuri %3& cu ciclu litic , etapele ciclului repetati- la -irusuri .

%derarea -irusului : 8. Fixarea -irusului pe celula , la ni-elul membranei prin receptorii transmembranari.
6

5. 'ntrarea -irusului in celula partial !4 recunoastere si adeziune 7. /ndocitoza- absorbtie transmembranara (-ezicula care contine -irusul ) -ezicula -a fi atacata de catre organite !4liza 6. 3upa liza, -irusul e detasat iar miezul (core) a9unge sa fie transferat la ni-elul %&3 la celula gazda. atasarea %&3--iral la %&3- gazda se desfasoara cu a9utorul unor enzime restricti-e. celulele se replica impreuna cu fragmente de -irus !4 en-o e-"&lica e &a tiala ,!4balonizarea nucleului : 8:-5:C informati-e proprie , >:-D:C informati-e -irala.miezul -a fi replicat din nucleu printr-un in-elis proteic primit de la celula. ;. /xocitoza!4 -irusul matur este expulzat. /x : +apiloma-irus ( tumori epiteliale benign , specific omului ) ! celule epiteliale selectionate pentru a rezista atacului celular ( -irusul bo-in se transmite si la om ) . @. +olioma ( %3& ) a fost identificat si la maimute . %re mai multe forme de manifestare clinica , de obicei afectiuni renale . ''. '''. '@. Clasa Adeno ! - (astadeno-irus Poxv !"s"! : - pro-oaca boli erupti-e, fibromul ShoE , mixomatoza la iepure si fibromatoza la iepure . #e!pesv !"s"! : - forme agresi-e ,

2. simplex 8 , herpes cu localizare orala dar si con9uncti-ala poate determina cheratita 2. simplex 5 , localizare genitala ! cancer de col uterin .

2.3.2.Vi "/" i 'RN ! 7 subfamilii : ? "nco-iridae ( cele mai agresi-e ) . ? 0enti-iridae . ? Spuma-iridae . #etro-irusurile afecteaza foarte multe specii cu specificitate redusa ca efect al malignizarii , afecteaza tesutul mezenchimal , au limfotropism , produc sindrom proliferati- mezenchimal . '. $n%ov ! dae : - produc sarcoame si leucemii, fiind clasificate in mai multe subclase :

? $rupa de -irusuri de tip : ? $rupa C ( mamifere ) .

7

? $rupa de -irus

( murid - sobolan) .

? $rupa de -irus 3 ( om , maimuta ) . ? $rupa de -irus % ( pasari ) . ? $rupa de -irus / ( "m , bo-ine ) . 'n cazul S'3% : - -irusul produce imunodeficienta pentru limfocitele ) si proliferare pe linia limfocitelor . (ecanismul patogenetic este similar cu al celor %3& cu 5 diferente : $enomul -iral : - format din 8 sau 5 lanturi de %#& ( re-erstranscriptaza ) /liberarea -irionilor : se realizeaza prin inmugurire , nu liza celulara . Celulele infectate supra-ietuiesc atacului de-enind sursa de -irioni pentru restul organismului .

CURS 1
8

03.11.2008

3.EVOLUTI' CLINIC' ' +OLII C'NCERO'SE /ste etapizata pentru ca boala canceroasa este un process complex , ma9oritatea cancerelor au debut uniclonal ! malignizarea porneste de la o singura celula , si debut policlonal , ca exceptie presupune ca in aceasi fractiune de secunda se malignizeaza mai multe celule . /ste o boala a intregului organism Simpla e-aluare a tumorii reprezinta un examen incomplet . %celasi tip de tumori pot e-olua diferit de la un indi-id la altul /xista boli care pot fi standardizate ca e-olutie /xista o clasificare a stadiilor clinice .

- " celula malignizata fractionata ? tumora primara ?se di-ide mai rapid decat celulele sanatoase . 3.p.d.- al localizarii : - Anicentrice - (ulticentrice ( +oliclonale ). - 3ebuteaza cu scaderea in -olum a mai multor limfocentrii simultani . - 3iagnosticul clinic se bazeaza pe depistarea formatiunii tumorale primare . T"mo i

0imba9 : sistem )&( ( sistem international de e-olutie clinica a tumorilor ) ) , tumora primara & , limfocentru ( nodulus ) . ( , metastazele : - grupuri de celule tumorale care sunt -ehiculate ( pornesc ) pe calea sangelui 1 limfatica , prin ca-itati preformate si sunt fa-orizate de metode nereceomandate precum : punctia , extirpare . 'n cazuri tumorilor mamare metastazele apar in : +laman Ficat 0a ni-elul coloanei -ertebrale

" celula malignizata se multiplica , iar cand a9unge la un milliard de celule a9unge sa fie -izibila cu ochiul liber ( bob de orez ) . Celulele epiteliale se dez-olta pe membrana bazala .

3.1.Sta-ii TN) ): ,stadiu preclinic )8-)6 ,stadiu clinic " celula trece prin mai multe stadii :

Se malignizeaza 3e-ine -izibila la 8 milion de celule Celulele care formeaza un cancer nediferentiat -or ocupa un -olum mai mic. Celulele epiteliale se dez-olta pe membrane bazala( retea fibre colagen ) . /xista 5 situatii : ? )umora in-izibila clinic nemetastazata . ? )umora in-izibila clinic metastazata .

T0 7 in/it"" 8 ! nu a depasit membrana bazala ( tumora alba )

Se dez-olta exclusi- deasupra membrane bazale . ): &: (: , nu exista in-azie limfonodala , sau metastaze .

(embrana bazala reprezinta o bariera naturala pentru procesul de metastazare . Cand celula depaseste 8:D ? incepe sa apara ne-oia de "5 si lipsa de nutritie . ): , tumora alba , a-asculara se hraneste prin imbibitie .

T1 6/ta-i" in0ilt ati5 7 /ta-i" 5i#i%il 8 !

Ca sa a9unga spre patul -ascular trebuie sa penetreze membrana bazala cu a9utorul unor echipamente enzimatice si infilatrarea lor pana spre -asul sang-in !4 tumora -izibila clinic . "rice tumora maligna depistabila clinic trebuie considerate aprioric ca fiind metastazata 3aca e in stadiul )8 atunci numarul celulelor afectate si distantala care s-au raspandit este mica . - +rimul stadiu de malignizare ! displazie epiteliala si simpla ( fenomen acut ) - %l doilea stadiu ! displazie epiteliala agra-ata ( fenomen cronic ) - /-olutia poate sa urmeze doua directii ? tumora benigna ?cronicizare ( tumori lichide si solide ) . ? tumora maligna ( lichida si solida ) . /x : - /tiologia -irala : - -irus %3& ( +apiloma-irus ) ? displazie epiteliala simpla ? agra-ata ? papilom .
10

+apilomul : care se poate croniciza , sau se poate transforma in malign . )8 , metastazarea pe cale limfatica ( -acuolara ) . T2 , tumora realizeaza conectarea vasculara ( neoangiogeneza ) , elaboreaza factori angiogenezici care determina mitoza celulelor endoteliale din regiunea respecti-a , apoi apar muguri -asculari ( de forma unor degete de manusa care pornesc dinspre -asul de sange spre tumora .

)5 ! tumora rosie -asculara . )5 , metastazarea pe cale sang-ina * limfatica .

T3 , metastazare limfatica in limfonoduri apropiate si metastazare sang-ina in organe .

T1 ! (etastaze limfonodale (etastaze -iscerale Sindroamele paraneoplazice .

3aca e in stadiul )6 numarul de celule metastazate si distanta lor este mult mai mare .

$rupe de diferentiere histopatologic : $8 , gradul 8 de diferentiere $5 , gradul 5 de diferentiere $7 , gradul 7 slab de diferentiere $ x , gradul nu poate fi e-aluat . 0 , in-azia -aselor limfatice . 0: , fara in-azia -aselor limfatice superficial 08 , in-azia -aselor limmfatice superficiale 05 , in-azia -aselor limfatice profunde 07 , in-azia -aselor limfatice nu poate fi e-aluate . @ - in-azia -enelor + , profunzimea infiltrarii in organe sau tesuturi . 1.DI*ERENTELE anatomo 6 ('TOLOGICE INTRE TU)ORILE )'LIGNE SI +ENIGNE

T"mo ile %enigne ! - ca acte i/tici clinice

11

/x : -

Se caracterizeaza printr-o crestere cu perioade de regresie +roliferare centrifuga Forma neregulata , sferica , net delimitata de o capsula con9uncti-a . Consistenta formatiunii este uniforma Fara necroze si tesuturi indurate +astreaza culoarea tesutului de origine Celulele care formeaza tumorile benigne sunt celule similarec cu cele din tesutul de origine . #ata multiplicarii crescuta si a mitozelor &u metastazeaza &u recidi-eaza Fibroamele , 0ipoamele . )umorile benigne pot fi : ? tumori sarace in cellule . ? tumori bogate in cellule !4 o dediferentiere a celulelor din tumora cu o rata mai mare !4 cellule mai periculoase Fibromul este o tumora a fibroblastelor mai frec-enta la femele de origine mezenchimala . (alignizarea clinica este in-ers proportional cu cu modificarile anatomo-patologice .

T"mo i maligne ! - ca acate i/tici clinice . - %u o rata rapida de multiplicare +olimorfism celular si genetic ( celulele nu seamana intre ele %u tendinta de a difuza , exponsi-itate 'n-azi-itatea +enetrabilitatea , datorita echipamentelor enzimatice . Procesul de metastazare , capacitatea celulelor tumorale de a parasi tesutul in care sau dez-oltat prima data si de a in-ada tesurile cu origine embrionara comuna .

CURS 2
12

10.11.2008

2.)EC'NIS)UL CELUL'R SI )OLECUL'R 'L ONCOGENE,EI 7 &atogene#a & oce/"l"i t"mo al 8 "nCogeneza : - procesul complex patogenetic, alcatuit dintr-o succesiune inconstant de e-enimente celulare si moleculare care afecteaza genomul celulei normale . "ncogeneza recunoaste o etiologie polifactoriala si e-olutie multistadiala . &eparcurgerea tuturor etapelor obligatorii determina fie transformarea celulelor normale intr-o clona celula benigna sau oprirea procesului intr-un stadiu intermediar de leziune de granita . "ncopatogeneza are urmatoarele etape : 8) 'nductia : - este o etapa aleatorie 5) 'nitierea : - este obligatorie 7) +romotia : - este obligatorie 6) Con-ersia : - este aleatorie ;) +rogresia : - este obligatorie 8.In-"ctia ! - la ni-elul unor cromozomi pot apare ruperi monocromatice ? permite replicarea lantului ? imposibilitatea repararii aparatului genetic ? alterari fenotipice . - @arsta ? la animalele 4 87 , 86 ani aproximati- 8:: C cancer - Sex : cancer de intestin gros , la mascul mai frec-ent . Cancer de -ezica urinara , tiroidian mai fec-ent la femela . - 2ormonii : - mai ales cei sexuali . 2. Initie ea ! - au loc doar modificari biochimice in celula in rest este o celula normala ? ea are doar o mutatie punctiforma ? aceasta se produce prin lezarea directa 1 indirecta a %3& , ului normal prin inter-entia unor factori mutageni ? modificari permanente in structura unor gene ce codifica reglarea proliferarii si diferentierii celulare . - Cromatina in mitoza se fragmenteaza dand nastere cromozomi . - 3in loc in loc exista gene fiziologice ale proliferarii si diferentierii celulare ( 8 :1:: ) , 7:: de gene . !4 sansa ca o astfl de gena sa fie de factorii oncoinductori este de 8 :1:: . - 3aca actioneaza in timp un factor sau mai multi factori sansele cresc . - /tapa de initiere se caracterizeaza prin mutatia punctiforma a unor gene . - Celula initiata poate urma 5 directii : - +oate trece in urmatoarea etapa - +oate sa se transforme direct in celula maligna ( -irusurile care au in genom cele 6 categorii de gene : $%$ , ..) . 'n etapa de initiere sunt implicate niste clase de gene : ( otooncogenele ! - capabile ca urma unei singure mutatii punctiforme sa determine maliginizarea celulelor pentru ca ele se transforma in oncogene . (alignizarea directa se poate face in 5 situatii : - @irusurile cu cele 6 categorii de gene ( substitutie ) - )ransformarea protooncogenei dintr-o gena dormanda intr-o gena maligna ( radiatii , subst . chimice ) . Genele a&o&to#ei ! - '&oto#a ! - fenomenul genetic prin care anumite gene programeaza moartea celulelor. - $enele apoptozei de replicare si reparare a %3&-ului . - 3aca gena $8 este alterata replicarea nu trebuie sa aiba loc . 3aca mutatia reuseste sa treaca de $ 5 -or exista urmasi modificati genetic ? celula tumorala nu are receptori proprii organismului ? este recunoscuta de celulele C(2C (
13

Complexul (a9or de 2istocompatibilitate ) si este omorata ? dar exista posibilitatea ca o mica parte sa scape . /xista si gene de repararea %3&-ului dar ele nu au intotdeauna timp sa le repare . %poptoza afecteaza un singur strat de cellule 3e la suprafata spre interior ( centripet ) care mor instantaneu Celula canceroasa nu are gena apoptozei , mai ales cu cat este mai nediferentiata . Cele diferentiate au gena apoptotica . Inacti5a ea genelo /"& e/oa e Fiecare gena supresoare sub influenta a 5 gene reglatoare : " gena simplificatoare , o gena supresoare An alt mecanism prin care poate apare malignizarea +rea multe gene amplificatoare +rea putine gene supresoare 8 gena amplificatoare si mai multe gene supresoare . 3. ( omotia ! )otalitatea sec-entelor de e-enimente care au loc in urma efectului repetat al promotoriului . %gentii promotoriului nu sunt cancerigeni , actiunea lor este re-ersibila , necesita un anumit prag minim al actiunii si agentii promotori nu actioneaza asupra %3&-ului . /xista o etapa de promotie precoce care apare de obicei spontan si se caracterizeaza prin aparitia alterari la ni-elul expresiei unor gene reglatoare si o etapa de promotie tardi-a care influenteaza sistemul de control celular . Celulele promotoare prezinta urmatoarele caracteristici : ?au alterate mecanismele de control al cresterii si diferentierii celulare . ? au stimulata productia endocrina de factor de crestere celular . ? +rezinta sensibilitate scazuta la inhibitori de crestere si o sensibilitate crescuta pentru factorii secretati de alte cellule sau autosecretati ( hormoni autocrini ) . Celulele promo-ate : - de asemenea , fie nu prezinta receptori de membrana pentru liganzii semnal de diferentiere fie nu sunt capabili sa ii recunoasca . Agenti promotori : fenobarbital , hormoni steroidieni ,( hormonii estrogeni nu pro-oaca ei insisi modificari ale %3& , ului , ei doar modifica genele cu receptori pentru estrogeni , ei crec sinteza proteica , acti-eaza celulele proliferarii ) , substante din grupa maselor plastic si azbestul , etc . Agenti antipromotori : substante chimice di-erse care au proprietatea de a inhiba celulele promo-ate. /x : - #etinoizi , substante din grupul -itaminei % - Seleniu si deri-atii lui - 'nhibitorii de prostaglandine - %ntioxidantii fenolici - Ceaiul -erde 1. Con5e /ia ! /ste aleatorie +resupune transformarea celulelor promo-ate intr-o celula maligna in urma unei mutatii punctiforme printr-o leziune la ni-elul unei protooncogene &u este depistabila clinic 2. ( og e/ia !
14

/ste etapa finala in care celula este transformata ire-ersibil in celula maligna . Se exprima fenotipic ? forma , dimensiune , aspect , culoare , mitoze accentuate , capabila sa metastazeze .

CURS 3 3.(ROCESUL DE )ET'ST','RE

15

19.11.2008

+rocesul de metastazare : /ste un proces dinamic de diseminare si extindere in afara procesului tumoral primar ,determinat de pierderea legaturilor celulelor neoplazice.
/x. )umora mamara : - metastaza in pulmon

- coloana . tesut osos 3.1.In5a#i5itatea ! 3ef : - +roprietatile celulei maligne de a se deplasa acti-e datorita caracteristicilor particulare,conferite de citoscheletul lor si de echipamentul lor enzimatic care le permite tunelizarea tesuturilor in-ecinate. - /xtinderea procesului de metastazare poate fi consecinta migrarii din aproape in aproape in cazul in-aziei locoregionale adiacente cat si a diseminari la distanta cu microagregate celulare tumorale . - %gra-area bolii canceroase este direct proportional cu gradul de extindere al tumorii ea putand a-ea loc loco-regional,in limfocentri sau intr-un organ -ital. - (a9oritatea tumorilor maligne sunt constituite dintr-o multitudine de subpopulatii, care au genom propriu , ceea ce le confera capacitatea de multiplicare , in-azi-itate si metastazare -ariabile. - 'n e-olutia tumorilor , se selectioneaza doar clonele capabile sa se adapteaza la mecanismele homeostatice ale organismului afectat si sa prolifereze, metastazeze si sa nideze la distanta . - " caracteristica importanta este identitatea morfofunctionala a tumori secundare indiferent de teritoriul unde se dez-olta , cu cea primara . Reci-i5a locala ! - /ste fenomenul prin care o tumora histopatologic benigna , se reface dupa ablatie, fara sa determine in-azie loco-regionala sau metastazare la distanta . o 3epistarea tumorii primare /ste important sa se faca intr-o etapa cat mai precoce, posibilitatile de inter-entie terapeutica ca si sansele de supra-ietuire fiind mult mai bune. Din &"nct -e 5e-e e i/to ic ! - +rocesul de metastazare a fost obser-ant si descries inca din antichitate de catre $allenus si a confirmat sa suscite un -iu interes pana in zilele noastre (878-5:7) - FirchoE in sec 'GG a fost cel care a descris procesul de metastazare si primul care a sustinut ca celula canceroasa poseda caracteristici specifice, capacitatea de a se desprinde din tumora primara, de-enind migratoare datorita unor miscari de tip ameboidal. - )hierch (8>55-8>D;) a studiat sistematic metastazarea in cazul tumorilor epiteliale si a remarcat prezenta de celule tumorale in limfocentri. Dete mini/m"l ontogenetic (igrarea celulara reprezinta un proces biologic celular , fiind un mod de adaptare si perpetuare a diferitelor specii . (etastazarea poate fi considerate o hemogrefa , deoarece pro-ine dintr-un tesut propriu al organismului prin emisia spontana de celule libere , dar cu particularitati genetice diferite fata de organismul gazda . - 0a organismul adult exista numeroase celule migratorii capabile sa iasa din patul -ascular sis a strabata di-erse , tesuturi, a-and rol direct in diseminare microtrombusurilor tumorale .
16

/x: macrofagele si limfocitele %ceste celule sunt capabile sa se deplaseze si sa se fixeze in structuri diferite de cele din care pro-in . 3.2.Ra/&an-i e ! - 'n-azie neelecti-a sau din aproape in aproape , e-olutie expansi-a , infiltrate ulcerati-e sau mixt. - 'n-azie electi-e , raspandirea generala a tumorii primare sau secundare , la randul ei poate fi neelecti-a ,aparitia succesi-a a tumorii primare in diferite structure sau tesuturi si electi-a - cand se produce intr-un singur organ sau sistem. 3.3.Caile meta/ta#a ii 2ematogena 0imfatica +rin transmitere naturala ( fasciile) +rin ca-itati seroase +rin conducte natural +rin inoculare 3.1.Ca acte i/tici Cito-)o 0o-*"nctionale )oment"l a&a itiei ! (omentul decelarii clinice depinde de natura tumorii primare.%pare de obicei dupa o perioada de e-olutie locala a tumorii primare si la un anumit -olum al acesteia , in stadiile a-ansate a9ungandu-se la diseminari generalizate prin explozia metastazelor. 'n functie de momentul metastazarii , e-olutia clinica poate sa fie : acuta , in cazul metastazelor ultraprecoce sau precoce , sau cronica ,metastaze tardi-e sau torpide (metastaze depistate in stadii finale ) . o (etastazarea ultraprecoce : Se caracterizeaza prin absenta simtomelor anatomo-clinice de-ansand chiar aparitia clinica a tumorii primare . /x : adenocarcinomul pulmonar cu celule mici o (etastazarea precoce : %re loc in organe sau tesuturi unde exista corespondent circulator, tumora primara neafectand functia tesutului in care se dez-olta. o (etastazarea tardi-a ,torpida : +oate fi primara , la un inter-al de timp apropiat inainte de diagnostic si secundar sau imediat dupa diagnosticul tumorii primare, e-olutia fiind foarte lenta . o (etastazarea ultratardi-a 'mplica celule in stadiul $: sau dormand. din cazuri. 3.2.Inci-enta /i locali#a ea meta/ta#elo ! 3epinde de tipul de tumora si calea de metastazare, astfel in functie de originea embrionara comuna a tesutului tumorizat primar si a celui in care are loc metastazarea a-em 5 situatii : - +referential sau electi-e (tesuturi cu origine embrionara comuna ) - &epreferentiale sau aleatorii(tesutul cu origine embrionara diferita ) /x: carcinom mamar ,metastaze pulmonare -metastaze osoase Cancer bronhopulmonar-metastaze la ni-elul S&C
17

)umoare la ni-elul tesutului ner-os-metastazare in acelasi teritoriu 3in punct de -edere al metastazarii tumorile pot fi clasificate in 6 categorii : )umori maligne care metastazeaza precoce sau tardi )umori maligne care nu metastazeaza ( din punct de -edere clinic depistabil ) )umori benign histologic dar care totusi metastazeaza ( epitelii tranzitionale ex : procese la ni-elul -ezicii urinare , papiloame care se transforma in carcinoame metastazante) . )umori benigne histologic care au malignitate clinica dar care nu metastazeaza niciodata ( ex : la caine ,epulisul , process benign la ni-el gingi-al) . o Potentialul metastazant al sarcoamelor moi : - 0a caine si pisica poate sa fie inalt ( ex: hemangiosarcom , la ni-el de pat -ascular , pereti -asculari , limfangiosarcom- la ni-elul sistemului circulator limfatic ) sau scazut ( fibrosarcom- la ni-elul tesuturilor ner-oase periferice ) - Sarcoamele si carcinoamele nediferentiate metastazeaza mult mai repede fata de cele bine diferentiate . - (alignitatea clinica nu este obligatoriu insotita si ce cea histologica insa malignitatea histologica este mereu insotita de un grad -ariabil de malignitate clinica . 3.3.Eta&ele meta/ta#a ii Eta&a I ! #eprezinta desprinderea celulei maligne din tumora primara .%ceasta poate sa fie izolata in cazul sarcoamelor sau microembolusuri in caz de carcinoma. Eta&a II ! #eprezinta in-azia loco-regionala. Consta in patrunderea celulelor maligne in patul -ascular fiind asociata cu penetrarea unor ca-itati preformate. Eta&a III ! #eprezinta etapa de -ehiculare.+atrunderea celulelor maligne de la ni-elul membrane bazale in stroma organului in care s-a dez-oltat tumora primara sau in -ase . @ehicularea se poate face in 5 moduri : @ehicularea pasi-a , odata cu curentul sang-in , limfatic , sau lichidul interstitial . @ehicularea acti-a , prin miscari proprii fa-orizante de mobilitatea citoscheletului. @ehicularea este mai frec-enta pe cale limfatica in cazul celulelor epiteliale, hematogena in cazul celulelor con9uncti-ale. Eta&a IV ! /tapa implantarii , nidarii , insamantarii , grefonului celulelor neoplazice in tesutul gazda . /ste o etapa usor inconstanta ca timp si se caracterizeaza prin stationarea si ramanerea celulelor in stadiul $: dormand , pana la inter-entia factorilor care fa-orizeaza proliferarea lor.

Eta&a V !
18

3ez-oltarea focarelor neoplazice secundare sau metastatice.%cestea urmeaza etapele specifice dez-oltarii tumorii primare, ceea ce explica similitudinea e-oluarii anatomopatologice a metastazei fata de tumoarea primara . 3.9.*acto i im&licati in meta/ta#a e ! 3.9.1.*acto i 0a5o i#anti en-ogeni ! Factori dependenti de gazda : - Statusul imunitar, - substantele nutriti-e ale teritoriului metastazat primar , - leziuni endoteliale - fenomene de adezi-itate determinate de acti-area tromboplastinei de catre celulele tumorale. - (embrana bazala endoteliala , bogata in colagen tip '@ si care poate fi lizata de enzima colagenaza , specifica celulei neoplazice maligne. - (acrofagele , au rol de -ector , remarcand celulele neoplazice metastazate. - &i-elul de Ca , hipoglicemia fiind in corelatie directa cu scaderea adezi-itatii intercelulare. Factori dependenti de tumora : - Celula canceroasa este energofaga H (% 3'@'3 &A (% 3'F/#/&)'/I H . - 3atorita citoscheletului are loc miscarea celulelor. - /chipamentul enzJmatic al celulelor metastazante este diferit si specific fata de celelalte celule neoplazice. 3.9.2.*acto i a-4"5anti : e;ogeni ! *acto i te a&e"tici ! - +alpatie - +unctie - /xereza chirurgicala - #adioterapia - 2ormonoterapia *acto i acci-entali ! - 3i-erse traumatisme oli infectioase oli imuno supresi-e *acto i /e#onie i ! - +erioada de prima-ara si toamna +resiunea atmosferica 3.9.3.*acto i -ete minanti ! *acto i t"mo ali ! - &ecrobioza : - factor premergator si declansator al metastazelor . - )umori maligne -oluminoase prezinta zona centrala de necroza care nu influenteaza malignitatea dar care prin extindere poate sufoca tumora primara . - )umorile cu celularitate scazuta intra in necrobioza partiala( dezintegrarea unei celule epiteliale !4 desprinderea celor din 9urul ei . *acto i cel"la i ! - +articularitati citologice ale celulei maligne ( gradul de diferentiere)

19

+articularitati morfologice (prezinta receptori pentru factorul de crestere epitelial , predictioneaza capaciatea celulei de a realize in-azia loco regionala dar si de a metastaza pe cale limfohematogena) . - +onderea celulelor tumorale in tesutul sau organul malignizat - +aricularitati genetice - +articularitati functionale sau biochimice 3.9.1.*acto i in$i%ito i ! De&en-enti -e ga#-a ! - (embrana bazala a epiteliilor: bariera biologica naturala in carcinoame si adenocarcinoame . - 2eparina si fibrinotizina : - au efect antimetastazare . De&en-enti -e t"mo a ! - Fibronectina ca proteina marker din structura citoscheletului are rol in adeziune , este esentiala pentru ca o celula sa nu aibe potential de metastazare .

20

CURS 9

21.11.2008

9.Ti&" i citomo 0ologice -e t"mo i "rice tumoara in stadiu final este mixta. - /piteliale sau carcinoame . - %denocarcinoame , tumori ale glandelor epiteliale secretorii - Sarcoame : , tumori ale tesuturilor mezenchimale . - (elanom malign: , neuroectodermic , piele sau mucoase , in final este tumoare mezenchimala. - (etastazarea carcinoamelor se face pe cale limfatica - (etastazarea sarcoamelor se face pe cale sanguina - )umora primara creste pana la masa critica ( -olum de celule pe care tesutul nu il mai poate sustine ). - " tumoare care este mica si nu se mareste are metastaze .( metastazeaza foarte repede ) - ) 8- racordare -asculara si limfatica . pentru tumorile epiteliale metastazarea pe cale limfatica predomona datorita -aselor limfatice si datorita dez-oltari tumori la ni-el epitelial. '0ecta ea lim0ono-" ilo in t"mo ile mama e 0antul 8 si 5 , ln. axilari 0antul 6 si ; , ln. inghinali superficiali si profunzi , lomboaortici , splenici . 0atul 7 , datorita reminescentelor -aselor ombilicare , se produce metastazare la ni-elul ficatului . Celulele sarcomatoase sunt fusiforme , ele se intrepatrund intre celelalte celulele mai mari sau mai mici , -asele de sange aflate in contact foarte apropiat cu structura muscular si care intra in contact cu celule sarcomatoase se -a rupe iar celulele tumorale -or intra in circulatie. 9.1.Cai /ec"n-a e ale meta/ta#a ii 'n organele ca-itare se produce o metastazare din aproape in aproape . 'n organele tubulare metastazarea se produce in lungul structurii . (etastazarea poate fi realizata si de macrofage . 9.2.Sin- oamele &a aneo&la#ice 7S(N8 Sunt manifestari extrem de complexe clinici sau paraclinici , la distanta producerea de tumori primare sau tumori primare si metastazele lor . Se exprima sub forma unui complex de manifestari morfopatologice cu gra-itate crescanda odata cu e-olutia bolii. 9.3.)ani0e/ta ile meta%olice gene ale %fectarea metabolismului glucidic , lipidic , protidic si lipomineral !4 cahexie neoplazica - (anifestari functionale hepatice , renale , gasrointestinale si cutanate . - (anifestari hematologice, anemie leucopenia , trombocitopenie. - (odificari biochimice sang-ine , crestere uree , creatinina , fosfataza alcalina si scaderea albuminemiei ,globulinei , acumulare de trigliceride .

21

Febra , hiperemie , manifestari endocrinologice , etc . )abloul acestor manifestari este sters in primele stadii si se agra-eaza pe masura ce creste numarul de metastaze.

o Sindroamele metabolice : &especifice clinic , manifestari sistemice, de foarte multe ori manifestarile nu au legatura cu boala primara . - %norexia , componenta neurologica dar mai ales gastrointestinala. - /ste determinate de alterarea perceptiei gustului sau al mirosului . - Consecinta anorexiei- slabire treptata a animalului ( cu aport alimentar , perfuzii slabirea continua ) e-olutie stadiala . /tapa asimtomatica : - depistata paraclinic prin -aloarea glicemiei sub =: mg1dl (hipoglicemie ) . /tapa in care manifestarile de-in clinic e-idente : - dispar depozitele de grasime , pentru ca ulterior masa muscular sa se emacieze . 9.3.1.)eta%oli/m"l gl"ci-ic /ste primul , hipoglicemie cronica , se epuizeaza rezer-a de glicogen , apare acidoza metabolic ( in urma arderii incomplete a glucidelor ) . %nimalele cu cancer au sensibilitatea la insulina diminuata . 9.3.2.)eta%oli/m"l & oti-ic Cel mai afectat datorita utilizarii in exces a aminoacizilor din proteinele plasmatice . hipoalbuminemia si hipogamaglobulina determina cahexia ( specifica stadiului 6 ) . 9.3.3.)eta%oli/m"l li&i-ic Scade lipogeneza si creste lipoliza , cresc trigliceridele serice . 9.1.)ani0e/ta i clinice gene ale ! 9.1.1.)ani0e/ta i enale ! - %par in fazele finale - sindrom nefrotic indus de reabsorbtia unor toxine , a catabolitilor si a proteinelor excretate in exces . 9.1.2.)ani0e/ta i ga/t ointe/tinale ! - +ierdere proteica , - (alabsorbtie , - (odificari de tranzit ,(constipatie sau diaree ) - @oma si melena . 9.1.3.)ani0e /ta i c"tanate - 3ermatopatii , - %lopecie , - /ritem , coagulare -asculara diseminata , - 0imfadenita : - stari patologice cronice progresi-e, ce constau in acumularea de trans-azat, datorita unoe dezechilibre ale metabolismului hidromineral . - (etastazarea limfonodurilor axilari sau inghinali determina blocarea drena9ului limfatic . E;! ca cinom"l ne-i0e entiat 6 t"moa e maligna a canalelo galacto0o e . cel"lele maligne /"nt 0oa te a& oa&e mo 0ologic : /t "ct" al -e cele /tem . ele & oli0e ea#a "lt a

22

a&i- in lim0ono-" i 6 a&a e /in- om"l -e <coa4a -e &o tocala < 7 in0ilt atia 5a/elo lim0atice c" e-eme cel"la e ga#oa/e 8 . 9.1.1.)ani0e/ta i $ematologice ! - %nemie primara - 0eucemie secundara , - (etastaze la ni-elul madu-ei hematogene , - 0imfopenia : - scaderea numarului de limfocite datorita 0)> supresoare ,limfocite killer si natural killer , - $ranulomatoza : - raspuns al organelor la infectii secundare , neutrofilie . 9.1.2.)ani0e/ta ea $e&atica - /puizarea functionala fiind determinata de un consum prea rapid al rezer-elor enzimatice detoxifiante, foarte frec-ent anemii in stadiile 8 si 5 , transaminazele cu -alori mici . - Ficatul a epuizat rezer-a enzimatica , transaminazele incep sa urce si sa depaseasca -alori maxime , izoenzime. - &i-el crescut al bilirubinei , - /meza : - stare patologica formata din 5 simtome : greata si -oma a-and cause digesti-e sau extradigesti-e , a-and origine cutanata sau periferica , greata fiind principalul miti- al anorexiei . - /meza poate fi : acuta , tardi-a , reflexa . 9.1.3.*e% a - 2iperemia apare ca o consecinta a acumularii de agenti patogeni endogeni. - 0) elaboreaza interleukina 5 care stimuleaza macrofagele si neutrofilele a.i. sunt eliberati in organism agentii piretici . 9.1.9.'lgia - Sindrom de durere . - %nimalele elaboreaza un program al eliberarii endorfinelor mult mai ridicat . - /xista hiperalgezia : - 3urere manifestata la un stimul , extrem de puternica care afecteaza o anumita zona sau organ . - %pare prin fenomenul de compresiune al tumorii primare . /x : metastaze osoase Cla/i0ica e $r : , fara durere $r 8 , durere slaba $r 5 , durere moderata $r 7 , durere se-era 'nalge#ice in 0"nctie -e g a-"l -e -" e e ! co-eina : mialgin : meta-ona :mo 0ina : t amal : t ama-ol .

23

D" e ea ac"ta ! Scurta ore sau zile , poate sa apara post operator , poate fi determinate de proceduri de diagnostic , tratamente antitumorale . D" e ea inci-enta ! %pare in anumite pozitii ( tumora comprima un ner- ) D" e e c onica (ai lunga de 7 luni , se caracterizeaza prin comportament retras , abatut ,cedeaza la analgezice pe baza de morfina .

24

CURS 8

02.12.2008

8 . TEORIILE ONCOGEN,EI

Se refera la inducerea mutatiei punctiforme . $ena #C%8 determina sinteza estrogenilor , daca este amplificata ea -a determina hipersinteza de receptori . O /ing" a m"tatie &"ncti0o ma &oate -eclan/a maligni#a ea . Teo ema e&igenetica Celula nu se malignizeaza datorita unei mutatii ci se malignizeaza datorita genei reglatoare.3ereglare a functiei genelor reglatoare . +rin aport de factor biologic si transfer de %&3 gena amplificatoare se dubleaza sau tripleaza . Teo ema oncogenelo Se bazeaza pe 5 mecanisme de melignizare . " celula se poate maligniza prin aportul de oncogene -irale , sau transformarea prin mecanisme protooncogene .+rotooncogena se poate transforma in oncogena a.i. celula sa de-ina maligna . =.Diagno/tic"l oncologic /ste un diagnostic multidisciplinar deoarece ,cancerul este o boala a intregului organism . Armareste stabilirea stadiului clinic , gradului de extindere , stabilirea terapiei pentru fiecare indi-it in parte .3iagnosticul oncologic urmareste aceleasi obiecti-e si etape ca si diagnosticul in alte boli , numai ca examenul trebuie sa fie mult mai complet . 'n diagnostic se urmareste existenta : ) , & , ( *S+& 'namne#a @arsta : #asa (predispozitie genetica ) : boxer , rotEailer, dog german , caniche, coker, ciobanesc . %ntecedente 3ata aparitiei

E;amen clinic In/&ectia ! - simetrie , localizare ,examinarea pielii si mucoaselor (al&atia : , tumora sau metastazele nu dor , hiperemia locala poate fi masurata prin termografie computerizata , proliferare inflamatorie sau neoplazica ,palpatia trebuie facuta centripet , uniformitate . - tumora maligna : ): si )8 , bine delimitate )7 si )6- consistent neuniforma lipsa durerii

25

%spectul limfocentrilor : limfocentrul hiperemiat , consistent crescuta , tumorizare limfocentru , zone dense , ramolire central ,depistare pachet limfonodal . - 'n-azia !4 contactul antigenic (e c"tia ! , poate fi un mi9loc de inspectie orientati '/c"ltatia ! - Ca-itati nazale - 0aringe - )rahee - ronhii - @arful lobilor pulmonarJ )i4loace -e in5e/tigatie mo-e ne /xamen anatomopatologic : - recoltarea unei bio probe . +unctia aspirati-a cu ac fin .Se foloseste in tumorile solide explorabile clinic . +unctie ecoghidata . '5anta4e /i -e#a5anta4e ! iopsia , se incearca obtinerea unei cantitati de lichid , fragment. iopsia incizionala ,fiind acceptata doar intraoperator la gheata . 3upa stabilirea naturii tumorii , trebuie stabilit gradul de extindere . /xamenele sunt : o +entru ca-itatea abdominala : /xamen ecografic : - pe baza ecodensitatii -a pune in e-ident diferite formatiuni . /xamen radiologic )omografie computerizata #.(.&. (#ezonanta (agnetica &ucleara ) : e-identiaza metastazele de oridinul milimetrilor. /ndoscopia o +entru tumorile solide si lichide : , flaucitometrul E;amen"l %ioc$imic al /angel"i . Constantele hematologice modificate :anemie , neutrofilie ,limfopenie . 3in punct de -edere metabolic principalele organe care sufera sunt : - Ficat : , modificare transaminaze , bilirubina ,triglJceride si cholesterol . - #inichi : , uree si creatinina .

26

CURS =

ONCOLOGIE 1O. TER'(I' (ROCESULUI TU)OR'L 10.1. C.IRURGI' ONCOLOGIC'

12.12.2008

)erapia reprezinta dezideratul , scopul , pe care il urmarim , daca cunoastem cauza , obiecti-ul , procesul de malignizare se poate alege o terapie corecta . )erapia are ca scop efectuarea di-erselor manopere asupra intregului organism efectuate stadial . Chirurgia oncologica are ca principal obiecti- indepartarea formatiunii neoplazice.'n functie de stadiul bolii se pot efectua mai multe tipuri de chirurgie: T atament"l c$i " gical a-ical ! Sa fie surprinsa tumoarea in ): sau t8 cand se presupune ca extirparea linfonodulilor sateliti opresc recidi-a. T atament"l c$i " gical & e5enti5e /a" & o0ilactic ! +rofilaxia foarte importanta , se realizeaza prin mi9loace chirurgicale cand exista leziuni de granite (tumori benigne ,polipi ,papilom , cicatrici , ulcere cheloide). )erapia curati-a se bazeaza pe citoreductie partiala .%cest tratament trebuie asociat cu celelalte tratamente . C$i " gia e/te t atament"l t"mo ii & ima e >> T atament"l c$i " gical &aleati5 ! Se adreseaza formelor a-ansate , incurabile , -oluminoase , recidi-ante cu multe metastaze ( tumori in ca-itatea bucala si nu-i permite hranirea ) . T atament"l c$i " gical -e econ/t "ctie /i ea%ilita e ! - +rotezare , confort fizic , psihic al animalelor . T atament"l c$i " gical al eci-i5elo /i meta/ta#elo ! - /xtirpare , nu e recomandata Reg"li ale c$i " giei oncologice ! 1.( egati ea animal"l"i : 'n -ederea inter-entiei chirurgicale , trebuie e-aluat pe langa gradul de extindere al procesului neoplazic , starea de sanatate a organismului . morfologic gradul de extindere al tumorii si hematologic . /xplorarea regiunii care trebuie abordata . ( inci&i"l -e %a#a ! a-icali/m - -e5 eme : la g /i a-anc .e;ci#ie in %loc . 2.)ani&"la ea t"mo ii ! )rebuie manipulate ca si cum ar fi un focar septic , principiul -asului inchis .)oate -asele macroscopic -izibile sa fie ligaturate inaintea indepartarii tumorii .3pd- strict tehnic , se foloseste un instrumentar pt. deschiderea ca-itatii si excizia tumorii si un alt instrumentar pt inchidere . 3.T atament"l eci-i5ei ! " a doua excizie a tesutului afectat la 86 zile de la prima inter-entie . Hsecond look H. 1.S0a /it"l inte 5entiei c$i " gicale n" in/eamna /0a /it"l t atament"l"i ! - tratamentul se continua pe tot parcursul -ietii pacientului . Ra-iote a&ia 'n cadrul terapiilor sistemice exista un trial therapeutic : chirurgie si chimioterapie , hormonoterapia si imunoterapia , si terapia ad9u-anta .

27

Cel mai important din trial , chimioterapia citostatica pentru tumorile primare dar si pentru metastaze si in-azie limfonodala ., separate sa se asigure terapia sindroamelor paraneoplazice . 10.2.S"%/tante cito/tatice 7 C$imiote a&ia 8 ! @'&C#'S)'&% : , antimicotic , nu are fus de di-iziune , nu se foloseste decat in tumorile cu fus de di-iziune . 3efinitie : #eprezinta un grup heterogen de substante chimice natural , de sinteza sau semisinteza , care produc modificari ire-ersibile asupra celulelor sau ciclului cellular .Sunt neselecti-e , ele sunt absorbite de toate celulele organismului aflate la momentul cantactului cu citostaticul intr-o faza acti-e a ciclului cellular . $: , inatacabila $8 , administrare citostatice , produce modificari in starea de sinteza $5 , modificari in mitoza /tapele acti-e S si ( (ecanisme /le -or ataca in primul rand celulele cu multiplicare rapida ( intestinal , orofaringian , etc ). *acto "l meta%olic ,orice substanta necesara organismului celular -a fi absorbita de 8: -5: ori mai repede de celulele tumorale decat de cele normale . Gene alitati Anele actioaneaza la ni-elul acizilor nucleic , %&3 ,%#& altele actioneaza asupra metabolismului enzJmatic . Cla/e -e cito/tatice o Cito/tatice ca e in$i%a %io/inte#a aci#ilo n"cleici . actioneaza in faza S , cand are loc sinteza acizilor nucleici . - (ecanism - 7 feluri de substante - Structura omoloaga bazelor purinice - Structura omoloaga bazelor pirimidinice - Compusi care au structura diferita de bazele purinice si pirimidinice dar pot sa le substituie . o Cito/tatice in$i%itoa e ale %io/inte#ei & oteinelo .'nter-in in di-erse etape ale sintezei . %cidul folic modificat structural blocheaza sinteza proteinelor citostatice care inhiba sinteza tuburinei , aceasta este o protein sintetizata de reticulul endoplasmatic rugos in profaza .)uburina intra in structura microtuburilor care formeaza fusul de di-iziune mitotic . o Cito/tatice ca e in$i%a e&lca ea interferand cu acizii nucleici fara a modifica sinteza de nucleotide . +roduce ruperi de %&3 in mitoza .0ipirea capetelor de pe cromozomi diferiti , se deregleaza multiplicarea si cromozomi nu mai transmit informatii . Cla/i0ica e in 0"nctie -e cicl"l cel"la +opulatia celulara temporar proliferati-e . &euronii si tesutul muscular nu sunt afectati de chimioterapice . Ficat : celulele dormande se reacti-eaza si formeza tesut . +roliferarea continua , pielea , madu-a hematogena .

28

 )e-icamentele in 0"nctie -e mecani/m"l -e acti"ne : Ciclodependente : , medicamente cu toxicitate mare actioneaza asupra tuturor etapelor ciclului celular . Citostatice fazodependente : , actioneaza intr-o anumita faza , de obicei S si ( dar si in $8 si $5 . St ategii te a&e"tice ! Se poate alege un anumit citostatic in functie de gradul de oxigenare al tumorii : o Cito/tatice &ent " ! )umori cu oxigenare buna )umori cu hipoxie si necroza )umori cu orice fel de oxigenare Atilizarea simultana sau consecuti-e a mai multor citostatice creste a-antan9ul terapeutic ,elimina riscurile rezistentei chimioterapice , permite diminuarea dozelor , creste si potenteaza efectul terapeutic . C"m /e alege me-icatia /i a/ociatii %gentii citostatici fazodependenti daca sunt administrati in doza unica chiar si in doze foarte mari nu sunt foarte toxici -4 sunt selecti-e , distrug doar celulele aflate in multiplicare si stadiul S . - Celulele care nu se gasesc in faza la momentul tratamentului nu sunt afectate si continua ciclul celular . - &umarul de administrari trebuie sa se faca pe un timp suficient de lung pentru tumoare dar nu foarte lung incat sa inhibe definiti- ciclul celular . - +entru a preantampina rezistenta la citostatic se asociaza medicamente cu actine diferita de obicei care actioneaza pe etape diferite ale ciclului celular , dar fiecare medicament in parte trebuie administrat in doza maxima .doza se scade , eficacitatea creste pe efectul cumulati- . Nici o-ata n" /e a-mini/t ea#a 2 me-icamente c" to;icitate c"m"lati5a a/"& a acel"ia/i o gan . '5anta4e &olic$imiote a&ic com&a at c" monoc$iote a&ic +rin polichimioterapic se obtine maxima distrugere tumorala in limitele toxicologice admise .Atilizand mai multe medicamente simultan se acopera in numar mai mare fiecare clona maligna ./ste important sa cumulam di-erse medicamente ca principii diferite . %legem citostaticul cu efect maxim asupra tumorii .3intr-o populatie care formeaza tumora , maxim 7:C sunt afectate , cumuland se a9unge la K =: C , intre 5 citostatice din aceeasi categorie se alege cel cu eficacitate mai mare . &u se administreaza 5 pentru aceeasi faza a ciclului .)erapia se stabileste pentru fiecare indi-id in parte . Combinatiile de citostatice trebuie administrate la anumite inter-ale de timp care apartin fazei ciclului celular .3in cand in cand trebuie inlocuit unul din citostatice .%dministrarea si dozele se fac in functie de stadiul clinic si scopul urmarit. Sinc oni#a ea &o&"latiei -e cel"le t"mo ale 'n scopul sincronizarii , celulele sunt blocate intr-un anumit stadiu $8 sau $5 , agentul nu le da -oie sa sa treaca din etapa respecti-a . Se administreaza cate-a zile la rand.

29

Recolta ea cel"lelo t"mo ale ! Se poate utiliza un citostatic care blocheza celulele intr-o anumita faza iar cand trec in urmatoarea sunt distruse . (olic$imiote a&ia cito/tatica con5entionala ! Se practica fara alte mi9loace de tratament in 5 feluri : 0inia 8 , bland pentru /uropa 0inia 8 -agresipentru SA% 0inia 5 , agresi0inia 5 ,bland (olic$imiote a&ia cito/tatica c" ati5a Singura are eficacitate foarte mare .'n general limfoamele au remisiune totala. (olic$imiote a&ia nea-4"5anta 'naintea inter-entiei chirurgicale , are loc o reducere a tumorii primare si distrugerea tumorilor metastatice partial. (olic$imiote a&ia &aleati5a Cand tumoarea este inoperabila se prelungeste -iata animalului cat se poate .

30

ONCOLOGIE CURS 10

1=.10.200=

11.ONCOLOGIE S(ECI'L' 11.1.TI(URI DE TU)ORI E(ITELI'LE 11.1.1.t"mo i ale a&a at"l"i genital 11.1.1.1. TU)ORI 'LE '('R'TULUI GENIT'L 0emel! 11.1.1.1.1.TU)ORILE GL'NDEI )')'RE ! Ca"#e ale t"mo ilo mama e ! - $landa mamara este un teritoriu de tranzitie , un teritoriu hormondependent - 3eoarece este hormonodependent prima cauza este dezechilibrul hormonal - 3eterminim genetic : - adica exprimari fenotipice a doua gene aceste gene se gasesc pe 5 cromozomi diferiti : cromozomul 87 si cromozomul 8= . $ena de pe cromozomul 8= este raspunzatoare pt cancerul de prostata ( gena #C% 8 ) si gena de pe cromozomul 87 ( #C% 5 ) producand cancerul de gl.mamara . %tunci cand o celula are #C% 5 5 -a a-ea risc dublu de a face cancer . - Factorii ad9u-anti : - 3ulciurile pro-oaca elaborarea hormonilor steroizi - %limetatia bogata in carbohidrati - )raumatismele . (alignizarea glandei mamare are loc in mod etapizat ( in timp , ani ) la fel si cancerul de prostata : /tapa ' : - /tapa de 'nitiere Se porneste de la celula initiala a glandei mamare sau a glandei prostate nediferentiate care -a suporta in perioada de pubertate actiunea factorilor genetici , fizici , chimici , taumatici ? se
va produce o mutatie punctiforma la nivelul unei gene sau baze azotate

(utatie punctiforma 3eletie %ditie )ranslocatie

31

Crossing o-er 0inkage - Celula poate muri sau nu poate fi afectata de mutatie

/tapa '' : - /tapa de +romotie - 'nca o mutatie care agra-eze - %ceasta alterare determina un ritm de proliferare mai rapid al celulei - Celula promo-ata displazie simpla dublarea numarului /tapa ''' : /tapa de Con-ersie : (odifcarile genetice sunt completate de modificari structurale !4 diplazie agra-ata - Clinic : catea la pubertate cu lactatie ner-oasa - 3isplazia agra-ata este dL9M o stare cronica ? poate fi o mamita cronica sau fie poate o mastoza chistica ? lactatie ner-oasa 8*5*7 ? 32enita pretumorale . /tapa '@ : - /tapa de +rogresie sau Cancerizarea propriu-zisa - +rima situatie ( stadiu ) in situ celula maligna este deasupra membrane bazale , stadiul ): . - )8 , tumora de dimensiuni mici ( N 7 cm ) . - 3aca o tumora este mica nu inseamana ca este in stadiul initial ci ea are o rata de pierdere celulara mare ? metastaze la 32enital ( pulmon , oase , etc ) . - )'(+A0 3/ 3A 0%#/ %0 (%S/' )A("#%0/ ( +%#%(/)#A 3/ 3'%$&"S)'C ) . - O ice t"mo a maligna -e&i/ta%ila clinic e/te o t"mo a meta/ta#ata . - Stabilirea prin examen clinic a )&( - Ca mi9loc de in-estigare a tumorilor de prostate si o-ariene pentru depistare )&( este examenul ecografic . - +entru oase , tesuturi dure , #aze G ( #oentgen , #adiologie ) , #(& ( #ezonanta (agnetica &ucleara ) , C) ( Computer )omograf , )omografie Computerizata ) . - +rin termografie , - aplicatie militara . - Cu a9utorul termografului se cauta in-azia limfonodala E;amen"l cito&atologic ! - Se practica atat la ni-elul formatiunilor primare are cat si la ni-elul limfocentrilor suspectati a fi infestati cat si la ni-elul unor metastaze - Secretiilor glandei mamare - Secretiilor glandei prostate - Se e-alueaza microscopic gradul de extindere a tumorilor - 'n cazul tumorilor epiteliale frotiul de sange urmareste stabilirea statusului functional al organismului 1. formula leucocitara : anemie , limfocitoza , eozinofilie , - Sindroame paraneoplazice ,duc la stabilirea gradului de extindere . o E;amen"l cito&atologic al t"mo ii & ima e ! o +unctia aspirati-a cu ac fin : - ac :,> seringa 5: ml - acul nu trebuie sa depaseasca limitele tumorii
32

- iar dupa aceasta manopera este recomandat sa se inter-ina chirurgical cat mai repede pentru ca punctia este o metoda in-azi-a . o iopsia : - 'ncizionala : - nu este recomandata - /xcizionala : o /xamenul secretiilor glandei mamare : - Se face usor , prin presarea usoara si e-identierea unei secretii - Se face amprenta si colorare ($$ - Celule epiteliale cu citoplasma acidofila ( enzimele lizozomale ) , culoare roz - Cellule tumorale citoplasma bazofila datorita sintezei proteinelor - Celule uniforme dar si marite in -olum , numar crescut cu hiperbazofilie acestea se intalnesc in )8 - 'n displazia agra-ata ? cu forme diferite , anaplazie celulara , dimensiuni diferite , nuclei mariti in -olum , aneuploidie ! modificari genetice . E;amen"l t"mo ilo c" a4"to ilo ma ?e ilo t"mo ali !

- Sunt reprezentati de diferite substante ( proteine , enzJme , ) elaborate de catre celula tumorala in cantitate mai mare decat de organism . o )a ?e ii t"mo ali ne/&eci0ici ! - /ozinofilia - 2ipercalcemie - 0imfocitoza - 0eucocitoza - Fosfataza alcalina crescuta ( %0+ ) - OOO daca un animal are fosfataza alcalina crescuta nu inseamna ca el are cancer ( pot fi alte modificari , colecistite , etc.) o )a ?e ii /&eci0ici t"mo ali ! - Substante patognomonice : ? antigenul carcinoembrionar , alfabetoproteina : sunt substante elaborate de catre celulele embrionare . - %ntigenul +S/ : - Cancerul de prostata - Fosfataza acida : o o o Te a&ia t"mo ilo )erapia cu citostatice : -nead9u-anta %ntibiotice antitumorale ( de -azut ) )erapia chirurgicala : - 'n cazul unei tumori la mamela (7 se -a recurge la extirparea mamelei impreuna cu mamelele (5 si (6 de pe aceasi parte a lantului mamar . - Se -a lasa mamelele (8 si (; pentru ca daca s-ar extirpa tot lantul mamar -or fa-oriza aparitia mai repede a metastazelor pulmonare . - &A este recomandata "2) odata cu extirparea tumorii pentru ca riscam sa inseminam ca-itatea abdominal cu cellule tumorale . - 'n ultimii ani apare mai des la catea carcinoma mamar nediferentiat care este o forma foarte agresi-a de cancer mamar ? are aspect de coa9a de portocala cuprinzand in bloc glanda mamara , nu rapsunde la citostatice +ostoperator citostaticele se adreseaza : - (etastazarii
33

- #ecidi-ei - +aleati- %d9u-anta o )erapie ad9u-anta : - nu se face "2) pentru ca in stadele initiale sunt hormodependente o 2ormonoterapia : - )amoxifen : - blocheaza receptori pentru oxigen - (astoprofen : inhibarea receptorilor pentru estrogeni ( toata -iata la femelele care au a-ut cancer si la mascul pentru cancerul prostatic ) . o 'munoterapia nespecifica : - stimularea imunitatii Cantastim , )heranecron o )erapia antioxidanta : - @itamine : %, / C * Seleniu - 0egume - Fructe

CURS 11 ONCOLOGIE 11.1.1.1.2.TU)ORILE VULV'RE

23.01.200=

(ai frec-ent papiloame produse de +apiloma -irus . Fibroame : - tumora benigna rezultata din proliferarea tesutului con9uncti- , a histiocitelor . Condiloame : - tumora specifica a zonei genitale apare pe preput sau pe mucoasa genital la femele , este tot un papilom dar condilom este o tumora care apare pe mucoase a-and caracteristic un epiteliul necheratinizat ( in papiloame este cheratinizat ) si -egetatii . 3. p.d.-. epidemiologic frec-enta mai redusa : - animalele N 8 an sau mai tarziu la >-D ani . 3iagnostic : - clinic este suficient ? inspectie ? formatiuni initial pediculate . )ehnici de indepartare : - +apilom 9u-enil : - exereza chirurgicala ( termocauterizare , ligatura ) , dupa care se indeparteaza formatiunea si se cauterizeaza patul respecti- . - Cauterizarea poate duce la ? cicatrici ? regenerare * -irus ? se poate initia procesul de malignizare . - Se face a"to5acin : - pentru ca -irusul este considerat non& sel' 'n tumora mamara nu merge deoarece celula tumorala este self . - Se recolteaza papiloame cat mai tinere , sunt conopidifome , se mo9areaza , -irusul este eliberat din celule si adaugam un antibiotic 8:8: . - Se mai poate administra ca antibiotic in9ectabil $entamicina 8ml 1 8: kg . - +apilome la animale batrane : - nu sunt produse de -irusuri - semai pot folosi unele extracte precum , )heranecron ( extract de -enin de tarantula ) . 11.1.1.1.3.TU)ORILE UTERINE 11.1.1.1.3.1.t"mo ile col"l"i "te in

34

Cea mai sensibila zona , si cu precaderea cea mai mare in aparitia tumorilor uterine este cer-ixul , floarea in-olta : - pentru ca epiteliul de la acest ni-el este un epiteliu de tranzitie , cellule identice din punct de -edere fenotipic dar diferite d.p.d.-. genetic !4 au o mare labilitate genetic . %ceasta zona reprezinta sediul malignizarii , punctul in care debuteaza carcinomul cervical cancerul de col uterin . /tiologie : - +apiloma-irus - Factorii genetici - /xistenta receptorilor pentru estrogeni - Factori ereditari - Factori iritati-i , mecanici . - incidenta mare la femele cu o acti-itate sexuala intensa . - %ctiunea spematozoizilor : - o parte sunt fagocitati de macrophage din zona respecti-a /xista riscul contaminarii genetice , datorita faptului ca spermatozoizii contin %3& . 3iagnostic : - 3iagnosticul precoce este foarte important Se face un screening celular ? coloratia +apa &icolau . - +un in e-identa celule specifice ! Boilofocite ? demonstreaza prezenta -irusului , anomaliile celulelor produse de -irusul +apo-a ( 2+@ ) . - /xista 7 stadii celulare : C'& 8 , C'& 5 , C'& 7 - C'& 8 ! displazie epiteliala simpla ( modificari inflamatorii acute cer-icale ) - C'& 5 ! displazie epiteliala agra-ata ( inflamatie cronica ) - C'& 7 ! carcinom -erra ! cancer 11.1.1.1.3.2.TU)ORILE COR(ULUI UTERIN )umori endometriale ? Carcinoamele ( la mucoasa ) ? Sarcoamele ( tumori musculare ) (ai frec-ent apare fibromul ! proliferare a fibroblastelor ? fie se malignizeaza stratul muscular ! rabdomiosarcom . ? fie se malignizeaza in stroma ?fibromul sarac celular , bogat celular ? fibrosarcomul . 11.1.1.2.t"mo ile a&a at"l"i genital ma/c"l 11.1.1.2.1.t"mo i te/tic"la e 'ncadrate in categoria seminoamelor sau carcinoamelor testiculare si nonseminoamelor ( cellule 0aJdig , secreta testoteron ) ? afecteaza ambele testicule . 11.1.1.2.2.t"mo ile glan-ei & o/tate - )umori endocrinodependente - Se dez-olta pe baza excesului de testoron in perioada de andropauza hipertrofie endocrina fara spermatogeneza . , deci o

35

- Cand se inter-ine chirurgical datorita particularitatii anatomice a prostatei ( portiune diseminata in mucoasa uretrei si corpul propriu-zis al prostatei ) se extirpa impreuna cu uretra . - Te a&ie la caine ! - "rhidectomia - Citostatice cu alchilanti , tetracJcline , inhibitori ai receptorilor pentru testoteron !4 terapie endocrina inhibiti-a .

11.1.1.3.t"mo a Stic?e )umora transmisibila ! singura tumora care se transmite . /tiologie -irala +rezinta rezistenta la -incristina ( alkaloid care blocheaza fusul de di-iziune mitotic ) CELUL' C'NCERO'S' SE DIVIDE ')ITOTIC 6 (RIN SCI,I('RIT'TE : C' +'CTERIILOR .

- @incristina acti-eaza genele rezistentei multietiotrope - %stfel ca nu mai putem administra alte citostatice , pentru ca nu au efect dupa -incristina . - %cest cancer are si alte localizari decat cele genitale : - se nideaza ( insamanteaza ) pe orice mucoasa ( ochi , ureche , nas , mucoasa bucala ) . - /ste o heterogrefa pe alt organism - /ste o celula uni-ersala pentru caine - /ste un pasa9 tumoral P in -i-o H - 3a metastaze in limfocentrii sateliti tumorii primare si in organele interne 11.1.2.t"mo i ale a&a at"l"i " ina 11.1.2.1.cance "l 5e#icii " ina e /piteliul format din celule de acoperire , in umbrela , racheta , proliferati-e . (embrana bazala este formata din fibre con9uncti-e ( reticulina , colagen , uneori elastina - Carcinomul de -ezica urinara initial se numeste polip ( benign ) pediculat asemanator papilomului ? apoi de-ine polip sesil ? carcinom in stadiul ) 8,)5 ( microcarcinom ) ? carcinom in-azi- care de obicei obstrueaza toata -ezica , nu mai are loc urina . - "rice formatiune la ni-elul -ezicii urinare trebuie considerate cancer de -ezica urinara - 3aca inter-enim numai chirurgical prin excizia 1 cauterizarea formatiunii respecti-e !4 recidi-a ( mai multe formatiuni si mai mici ) ? daca inter-enim din nou si extirpam o portiune din peretele -ezical este total gresit . - Carcinom tranzitional deosebit de in-azi- . E5ol"tie g a5a ! - )umori epiteliale maligne primare dez-oltate direct la ni-elul epiteliului transitional al -ezicii urinare , fara leziuni precanceroase in prealabil . - )umori epiteliale secundare trecand prin cistita cronica proliferati-e , papilom sau fibropapilom , carcinoame cu diferite aspect histopatologice . Etiologie !
36

- actiunea factorilor traumatici-calculi ? care actioneaza mechanic , iritati- local - Cazuri exceptionale fibrosarcoamele . Diagno/tic"l ! /xamenul clinic /xamenul ecografic /xamenul urinei : - Sedimentul urinar - Sumar de urina - /xamenul citologic al urinei Citodiagnosticul : /xamenul /cografic : - @ezica urinara sa fie in stare de plenitudine sau semiplenitudine - +ermite identificarea unor formatiuni tumorale - Se produce o ingrosare a peretelui -ezicii urinare Citodiagnosticul : Se poate folosi ca mi9loc de in-estigare in zonele cu poluare chimica intense si ca mi9loc de monitorizare postterapeutica . Carcinomul in situ , se e-identiaza prin prezenta unor placarde de cellule hiperplazice cu discarioze accentuate si intensa acidofilie ciroplasmatica , cellule fusiforme , alungite , nuclei tahicromatici , polinucleozis . rapotul nucleu 1 nucleol $rupari de cellule tumorale in sincitiu Se obser-a amitoza , prin di-iziune directa Te a&ia t"mo ilo -e 5e#ica " ina a ! 'nter-entie chirurgicala : - excizia tumorii daca este localizata pe fundul -ezicii urinare . , plastia -ezicii urinare ca in medicina umana . 'nstilarea in -ezica urinara cu : Farmarubicin si ; fluoro uracil +e cale generala : - Citostatice alkilante : 'fosfamida

11.1.2.t"mo ile /e oa/elo - )umori epiteliale ale seroaselor ! mezotelioame ? proliferarea celulelor epiteliului pa-imentos peritoneal , pericardic , pleural - Sunt tumori exsudati-e : - trans-azare de plasma cu acumulare de lichid ascitic 1 hidrotorax 1 hidropericard - 3iagnostic prin punctie ? se recolteaza lichid , se centrifugheaza 8: minute la 8::: rotatii 1 minut , se arunca supernatantul iar din sediment frotiu , coloratie ($$ ? celule pleiomorfe ( celule cu forme diferite ) , de marimi diferite , cu mai multi nucleoli , celule binucleate , ? se inmultesc prin di-iziune directa 1 sciziparitate . - Citoplasma celulei canceroase intens bazofila pentru ca au o hipersinteza proteica , nucleu mo- , intens cromatic ( bulgari de heterocromatina ) , dar si zone clare roz ( eucromatina ! cromatina acti-a ) . - &ucleoli multiplii . nucleolul e o component responsabila de sinteza acizilor nucleici si se gaseste doar intre fazele di-iziunii
37

- 'n celula canceroasa : nucleoli in faza de di-iziune ( paradox ) - 3iferiti ca marime , cu forme patrate , stelate etc . 11.2.T"mo i me#enc$imale : )umori in tesuturi cu origine embrionara in mezoderm ( tesut mezenchimal 1 con9uncti- ) Sarcoamele ! tumori maligne ale tesuturilor mezenchimale formate din : 8. Celule mezenchimale ( fibroblaste , fibrocite , histiocite , celule con9uncti-e diferentiate , celulele tesutului osos , celulele tesutului sang-in , celulele tesutului muscular , celulele tesutului adipos ..) 5. Fibre 7. Substanta fundamentala Sarcomul este format din : - Structura propriu-zisa a tesutului de origine ! parenchimul tumoral - Structura de sustinere ! stroma Sarcoamele nu se dez-olta pe membrana bazala ca si carcinoamele ci in profunzimea tesutului . /-olutia este mult mai rapida &u are ne-oie de -ase de neoformatie deorece stroma asigura dL9M -ascularizatia . Cresterea este exponentiala deoarece tumora se hraneste direct din sange . Celula musculara are celule stem ( microcelule Stem , cati-a micron ? care se malignizeaza ? sarcom ) . )esutul muscular striat : - rabdomiosarcom )esutul muscular neted : - leiomiosarcom &u exista tratament sarcoamele se dez-olta mai repede dupa terapia citostatica , proliferare mai rapida dupa radioterapie ( ele se hranesc cu bazele azotate dupa ruperea lanturilor de %3& ) . 11.2.1.t"mo i me#enc$imale ale te/"t"li o/o/ 11.2.1.1.o/teo/a coamele - "steosarcomele sunt : - scheletale . - extrascheletale . - tumori cu localizare osoasa . - /xista tesut con9uncti- care se poate transforma in celula osoasa fara a fi la ni-el de schelet !4 formatiuni osoase din tumorile mamare ( carcinoame mamare -echi ) . - "steosarcoamele scheletale cele mai importante : - 0a ni-el de periost ? tum. periostale )umori - )umori ale compactei osoase osteoproliferati-e cu - )umori ale canalului medular diferent. osteoclastica si osteoblastica - )umori osteolitice - 0a ni-elul cartila9ului de con9ugare , aici exista o zona de tranzitie cu cellule Stem - %par mai frec-ent la caini de talie mare : ciobanesti , rotEeiller , 3oberman . - 0ocalizarea la metafiza oaselor lungi este explicata prin persistent nuceilor de osificare pana la paroximati- 5 ani ( osificarea encondrala ) . /tiologic : -irusuri , radiatii , unii autori sustin ca si traumatismele pot cauza aceste osteosarcoame mai ales in zonele unde au fost fracturi .

38

Diagno/tic ! - Confirmat prin examen radiologic .

- %lte tumori ale tesutului osos : "steomul : - tumora benigna alcatuita din tesut osos lamellar cu localizare endostala sau subperiostala . Ionele care sunt mai frec-ent intalnite sunr la ni-elul craniului , mandibulei . "steocondromul : - tumora localizata la oasele la metafizele oaselor lungi si -ertebre a-and aspectul unor exostoze unice sau multiple .

ONCOLOGIE - CURS 12 02.02.200= )EL'NO)UL )'LIGN 2iperplazie neoplazica a melanocitelor fiind cea mai agresi-a tumora. E&i-emiologie : 'ncidenta se raporteaza la : o Specie 1 #asa : caine 1 pisica o @arsta : =-8: ani . o Sex : - neconcludent o Iona $eografica : - 3obrogea (elanomul are o incidenta crescuta de aparitie la animalele cu pigmentatie melanica accentuate si cu expunere prelungita la radiatiile A@ . Etiologie : *acto i -e i/c ! - /xpunere la radiatii A@ - #adiatiile Q , R, S - 3eterminism genetic Sim&tomatologie ! - Caz clinic 0a Feline localizarea oculara inregistreaza cea mai mare frec-enta , se dez-olta mai ales la ni-el de iris de regula nu metastazeaza . Diagno/tic"l !
39

/xamen clinic oftalmologic : - care a e-identiat o proliferare la ni-elul proceselor ciliare si irisului in cadranului inferior , care deformeaza marginea pupilara . /xamenul termografic Confirmarea : Citologic : ? melanocite atipice ( anizocitoza , anizocarioza , pigment melanic dispus sub forma de granule fine ) . ? celule binucleate , melanofage 2istopatologic : - +roliferarea papilifera a corpului ciliar si abundenta de melanocite care sa extinda stroma subadiacenta .

)ratament :

40