Sunteți pe pagina 1din 22

Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

Identificarea si prezentarea actorilor ce joac pe scena serviciilor publice,presupune


precizarea prealabila a unor notiuni precum:serviciu public,administratie publica locala si
centrala,prestori de servicii,beneficiari(consumatori) si mass-media.Desi pe parcursul
acestei prezentari se vor relua detaliat si explicit atributiile,responsabilitatile si rolul celor
ce particip la infptuirea serviciilor publice,pentru inceput este suficienta o interpretare
succinta a acestora.
Dac ar trebui sa incepem cu evolutia serviciilor publice am afirma faptul ca ele au
captat atentia specialistilor in acest domeniu,odata cu dezvoltarea exploziva a sectorului
tertiar.Astfel,apare intrebarea evidenta ce contine acest sector si ce leatura are cu
serviciile publice.Asadar,conexiunea evidenta intre cele dou este aceea c,sectorul ter!iar
este format din servicii,precum telecomunicatii,turismul,administratia de stat si locala,dar
si administratie,asiurari si comert.
"ea mai simpl definitie data serviciilor publice,potrivit definitiilor intalnite in
literatura de specialitate,este aceea ca ele reprezinta activitati de interes eneral infaptuite
de un oranism,adica o persoana juridica,autorizata de o autoritate a administratiei
publice,pentru satisfacerea unor nevoi sociale.
#entru notiunea de $serviciu public % exist o palet divers de interpretri,ins nu
aceasta este tema pe care incearca sa o promoveze aceasta lucrare,ci definirea acestor
servicii din perspectiva celor ce particip la realizarea lor.Astfel,vom incepe cu
perspectiva celui mai influent actor al serviciilor publice,si anume:administratia publica
centrala.Informatii detaliate cu privire la acest interpret vor fi prezentate pe parcursul
referatului,iar pentru moment este suficienta o identificare a acestei autoritati.Acest tip de
furnizare a serviciilor publice de catre stat,care joaca rol atat de arbitru,oranizator sau
c&iar arbitru,se incurajeaza in statele unitare.
'n termeni simpli,administra!ia public central sau administratia cu caracter de stat,
reprezint sistemul in care se desfasoara activitatea de oranizare a executarii si
executarea in concret a leii.Avand in vedere ca cerintele si nevoile societatii sufera
(
modificari frecvente,administratia este cea care trebuie sa prezinta un caracter dinamic si
o adaptabilitate pentru a se conforma acestor realitati.
)data stabilita responsabilitatea enerala a administratiei centrala,urmatorul pas
consta in identificarea partilor ce contribuie la desfasurarea acestor activitati.
Institu!iile centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt:presedintia *om+niei
prin administratia prezidentiala,,uvernul,prin aparatul de lucru al acestuia,precum si
administra!ia central de specialitate prin intermediul ministerelor, autorit!ilor
subordonate ministerelor -i autorit!ilor autonome.Administratia prezidentiala este o
institutie cu personalitate juridica ce functioneaza in baza leii si potrivit "onstitutiei.In
aceasta prezentare,importante nu sunt atributiile si competentele acestei autoritati,ci
compartimentele care infatuiesc serviciile publice,din subordinea presedintelui,care sunt
in numar foarte mare si care sunt distribuite pe cateorii si functii.
"ele mai importante compartimente sunt cele ce promoveaza actiuni in domeniul
politicii interne,precum si relatiile acestuia cu ,uvernul,#arlamentul,administratia local
si oranizatiile non-uvernamentale.De asemenea,un alt departament esential in
evidentierea uneia dintre conexiunile actorilor,este cel cu mass-media,prin birourile de
presa,mesajele de comunicare,etc.
In ceea ce priveste ,uvernul,el este cel ce .exercita conducerea enerala a
administratiei publice%.
(
In structura actualului ,uvern al *omaniei se afla (/
ministere,cu atributiii si competente specifice,ele fiind totodata si a treia componenta a
administratiei centrale.
0inisterele conduc din punct de vedere administrativ, serviciile publice cuprinse 1n
sfera de competen!, asiur+nd: letura dintre politic -i administrativ2 oranizarea -i
func!ionarea serviciilor publice ale ministerului2 estiunea financiar a fondurilor publice
prin buet."elelalte autoritati de specialitate ale admininistratiei centrale sunt cele
subordonate ,uvernului si cele autonome,care vor fi precizate pe parcursul lucrarii.
Administratia publica locala functioneaza potrivit leii administratiei publice
locale,principiului descentralizarii si este relementata de "onstitutia *omaniei.In ceea
ce priveste acest domeniu,subiectul aferent referatului este leat descentralizarea
serviciilor publice si de consultarea cetatenilor,prin referendum,privind binele
(
Armenia Androniceanu-0anaementul serviciilor publice-editia II,ed.3niversitar,455/
4
comunitatii."a atare,infiin!area serviciilor publice este atributul exclusiv al autorit!ilor
deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar oranizarea -i func!ionarea lor constituie
atributul autorit!ilor executive,adic al prefec!ilor -i primarilor.
Dupa cum am precizat la inceputul lucrarii,serviciul public este mijlocul prin care se
presteaza cetatenilor servicii de interes social,in reim de putere publica.De aceea in
cadrul administratiei locale functioneaza servicii publice ce tin de paza cetatenilor,de
evidenta populatiei,de protectie civila si pentru situatii de urenta.
Al treilea actor prezent pe scena serviciilor publice este aentul prestator de serviciu.#e
acesta il asim si sub denumirea de aent economic.Acesta din urma,persoana fizica sau
juridica,controleaza sau utilizeaza factori de productie,participand astfel la bunastarea
economica a unei tari.Aici,putem vorbi de diverse cateorii de servicii publice
precum:menajele,oranizatiile non-profit,reiile autonome,serviciile de asiurari si
.restul lumii%.Aceasta ultima cateoria se refera la aentii economici nonrezidenti care
intreprind activitati de orice natura cu rezidentii.
"onsumatorii reprezinta beneficiarii serviciilor publice.De asemenea,spunem ca ei
joaca un rol important in infaptuirea serviciilor publice,deoarece se implica in furnizarea
acestora,prin respectarea leislatiei in vioare si prin informarea cu privire la noile
relementari in materie de servicii publice.Instiintarea apartine mass-media,care asiura o
informare corecta a cetatenilor,a administratiei centrale si locale,precum si a
prestorilor.6a este sinura care realizeaza o comunicare propice in cadrul celor ce asiura
functionarea si oranizarea serviciilor publice.
6ste esential de precizat ca serviciile publice vor suferi anumite modificri odata cu
aderarea *omaniei la 3niunea 6uropeana, deoarece se incearca o armonizare a serviciilor
publice nationale si locale cu ambitiile europene.Astfel se doreste crearea unei piete
europene unice,prin punerea in opera a retelelor transeuorepene,precum
telecomunicatii,transporturi,electricitate,etc,dar si anumite norme impuse cadrelor
juridice nationale.
4
Avand in vedere prezentarea succinta a ceea ce contine proiectul intitulat%Actorii
implicati in oranizarea si functionarea serviciilor publice7,in continuare,se vor putea
4
Draos Dinca-8ervicii publice si dezvoltare locala,ed.9umina 9ex,455:
;
observa principalele responsabilitati,competente,relationari intre partile ce fac subiectul
lucrarii.
ADMINISTRAIA !"#I$% $&NTRA#% 'I #($A#% DIN R(M)NIA
"and vorbim de serviciile publice reiese o clara trasatura a acestora si anume,
relatiile ce se stabilesc intre aceastea. #rincipala relatie a serviciilor publice si cea mai des
intalnita este cea de autoritate,ce cuprinde relatiile ierar&ice (determinate de structura
ierar&ica) si relatii functionale (determinate de structura si competenta specifica.).
De asemenea,in cadrul acestor relatii se asesc si cele de cooperare care pot fi
formalizate sau neformalizate. 8unt relatii ce iau nastere in raport cu elementele
exterioare sistemului autoritatilor administratiei publice si acestea se numesc relatii se
reprezentare.) a patra cateorie de relatii este cea de control care este determinat de
deleare. In functie de ponderea in raporturile cu cetatenii sunt relatiile de prestari
servicii.
'n societatea romaneasca,administratia are un rol primordial deoarece prin ea se
realizeaza leatura dintre palierul central si palierul constituit de cetateni. Din acest motiv
administratia trebuie sa mentina o situatie de ec&ilibru si c&iar o buna relatie intre
autoritatile administratiei centrale si celelalte autoritati ale administratiei,pentru o
furnizare impecabila a serviciilor publice.
Astfel,multitudinea de leaturi ce se stabilesc intre autoritatea de varf a administratiei
publice si celelalte autoritati ale acesteia din urma,sunt extrem de variate si
complexe.Astfel identificam:
Intre autoritatea de varf a administratiei publice si ministere se instituie o relatie de
subordonare (dintre uvern ca autoritate de varf si ministere si oranele de specialitate,
fiecare in ramura de activitate specifica). Deoarece si uvernul si ministerele actioneaza
pe acelasi teritoriu,ne aflam in fata unei subordonari orizontale. Aceasta relatie de
subordonare permite ,uvernului sa detina un control al activitatii ministerelor si
celorlalte orane de specialitate. <ot relatie de autoritate ierar&ica se intalneste si intre
oranul de varf al administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei,si anume
/
consiliile locale si primari. Acest fapt este justificat de competenta uvernului in teritoriu,
precum si de dreptul uvernului de a emite acte juridice obliatorii pentru autoritatile
locale.
In realitatea administrativa, relatiile de autoritate ierar&ica nu se realizeaza
intotodeauna direct, intre ,uvern si serviciile publice descentralizate,existand prefectul.
"el de-al doilea tip de relatii sunt cele intre ministere si celelalte orane de specialitate
ale administratiei publice centrale si autoritatile locale si teritoriale ale administratiei
publice,iar in aceasta cateorie de relatii se cuprind ministerele si consiliile locale.
'n opinia Armeniei Androniceanu,intre consiliile locale si ministere se contureaza o
relatie de cooperare, deoarece ele sunt determinate de pozitia acestor autoritati in sistemul
eneral al administratiei publice.
In practica administrativa se intalnesc si relatii de autoritate de natura functionala intre
ministere si celelelalte orane de specialitate ale administratiei publice centrale si servicii
publice descentralizate ale acestora. 6ste vorba de o subordonare verticala a serviciilor
publice fata de oranele centrale care au competenta sa le suspende dispozitiile ileale si
sa le dea indicatii obliatorii, dar care functioneaza sub directa conducere a prefectului.
*ela!iile dintre autoritatile administra!iei publice locale,adica "onsiliul 9ocal si
#rimarul sunt asemntoare.Ambele sunt constituite prin votul direct al cetatenilor,dar
exista si o deosebire de natura juridica. . Astfel se poate vorbi de o relatie de cooperare si
de control prin deleare.
Asadar,enul de relatii cu institu!iile publice care exercita puterea leislativa,implica
8enatul si "amera Deputatilor. . Intre autoritatea de varf a puterii executive,si anume
,uvernul si autoritatile ce exercita puterea leislativa (8enat si "amera Deputatilor) se
instituie o relatie de cooperare dar si de control deleare care atribuie #arlamentului
competenta de a realiza controlul #arlamentar.
Alte relatii de cooperare sau de control se stabilesc intr-o forma directa intre ministerele
si celelalte orane de specialitate ale administratiei publice si autoritatile .
Acelasi tip de relatii se stabilesc si intre 8enat si "amera Deputatilor si "onsilii locale
si primari.
In cadrul institu!iilor publice care exercita puterea judecatoreasca se pot realiza trei
tipuri de leaturi si anume : de cooperare, de reprezentare si de control. Astfel, se
=
realizeaza o relatie de cooperare intre autoritatile administratiei publice si autoritatile
judecatoresti, relatii de control prin delaare cand o autoritate a administratiei publice
controleaza o autoritate judecatoreasca.
'n ceea ce priveste serviciile publice din administra!ia local din *om+nia, este bine
cunoscut faptul ca societatea romaneasca functioneaza in directa executare a leii si astfel
colectivitatile locale sunt obliate sa se supuna ei. Dar prin lee se incearca si asiurarea
unui confort al cetatenilor. #entru ca acest lucru sa decura normal, autoritatile
administratiei publice trebuie sa cunoasca nevoile populatiei pentru solutionarea
acestora."unoscand cele doua tipuri de nevoi ale cetatenilor,enerale (oranizate de stat
pentru intre teritoriul) si speciale (oranizate la nivel de judet,oras sau comuna).Acestea
din urm,constau in servicii publice,precum salubrizare, enerie electric,enerie termic,
aze sau alimentare cu ap ).
#entru asiurarea realizarii acestor nevoi ale cetatenilor, autoritatile administrative
sunt impr!ite 1n functie de competent si dispun de resurse pentru atinerea cerintelor.
Astfel se justific si repartizarea administratiei de stat pe paliere cu diferite atributiii de
competen!.Aceasta cuprinde serviciile publice centrale si locale.9a nivelul celei
centrale,avem: #resedin!ia *om+niei prin administra!ia preziden!ial,,uvernul prin
aparatul de lucru al ,uvernului -i administratia centrala de specialitate,prin intermediul
ministerelor, autoritatile autonome.In ceea ce priveste responsabilitatile si atributiile
acestor structuri,importante nu sunt cele de ordin politic sau juridic,ci cele ce privesc
serviciile publice.De exemplu,presedintele este cel care elaboreaza standarde enerale de
evaluare a performan!elor serviciilor publice -i stabileste politica local in domeniu.
;
In ceea ce prive-te ,uvernul sau autoritatea puterii executive,acesta are rolul de a
asiura functionarea ec&ilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social,
precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii
intereselor nationale.
/
,uvernul *om+niei are la baza "onstitutia in textul careia functioneaza si isi exercita
functii atat cu caracter administrativ,cat si politic.
Administratia publica de specialitate,este o componenta a administratiei publice
central,fiind reprezentata de ministere. 0inisterele sunt acele .impartiri%ale
;
Drao- Dinc >8ervicii publice -i dezvoltare local, ed. 9umina 9ex, 455:
/
Armenia Androniceanu > 0anaementul serviciilor publice,ed 3niversitara,455?
?
administratiei cu o competenta specifica, 1nfiin!area acestora facilit+nd oranizarea
societatii romanesti.
=
Asadar,fiecare minister promoveaza un anumit tip de serviciu,care se
realizeaza prin stransa colaborare a celor cinci actori implicati $jocul% numit
$)ranizarea -i func!ionarea serviciilor publice%.De exemplu, 0inisterul 6duca!iei,
"ercetrii -i <ineretului asiur un serviciu non-mar@et,adic servicii colective furnizate
popula!iei cu titlu ratuit sau cvasiratuit,precum inva!m+ntul si educa!ia.3n alt minister
este 0inisterul 8nt!ii,care asiur serviciile de sntate.
A doua componenta a administra!iei de stat este cea local care func!ioneaz pe baza
prevederilor "onstitu!iei si 1n completarea acesteia pe baza unor &otr+ri si ordonan!e ale
,uvernului, ordine ale ministerelor.
"and vorbin de administratia publica locala se vizeaza "onsiliul Audetean si #rimarul.
Astfel, "onsiliul Audetean reprezinta autoritatea deliberativa autonoma ce urmareste
rezolvarea problemelor de interes local. #rimarul, reprezinta autoritatea executiva
autonoma cu rolul de a safisface cerintele si nevoile membrilor comunitatii si actioneaza
ca reprezentantul statului in unitatea administrativ-teritoriala.
"a atare, serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor
servicii de interes eneral, in reim de putere public. 'nfiintarea serviciilor publice este
atributul exclusiv al autoritatilor deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar
oranizarea si functionarea lor constituie atributul autoritatilor executive, adica al
prefectilor si primarilor.9a nivel local,serviciile publice au o eficienta mai mare,deoarece
se adreseaz unei colectivitati mai restranse -si constau in serviciile de paz si protec!ie
civil,privind eviden!a popula!iei,serviciile comunitare pentru situa!ii de uren!,precum
-i serviciile de autorizare a construc!iilor.De asemenea,administra!ia public local
asiur finan!area serviciilor publice din buetul local,surse extrabuetare,dar -i aprob
tarife pentru unele servicii.Deoarece,1i revine competen!a de a oraniza servicii
publice,administra!ia local efectueaz -i controlul asupra modului in care este asiurat
serviciul public in conformitate cu normele leale -i reulile specifice.
S&R*I$II !"#I$& R&STAT& D& A+&NII &$(N(MI$I
=
Armenia Androniceanu > 0anaementul serviciilor publice,ed.3niversitar,455?
B
#ersoanele fizice sau juridice care dispun, controleaz sau utilizeaz factori de
produc!ie -i particip la via!a economic a unei !ri sunt cunoscute sub denumirea de
ageni economici.Ansamblul de aen!i economici care sunt omoeni din punct de vedere
al funciei principale pe care o au 1n cadrul vie!ii economice -i al naturii resurselor
utilizate formeaz o cateorie de ageni economici sau un sector instituional, cum mai
este cunoscut 1n literatura de specialitate.
"ontabilitatea na!ional distine -ase cateorii de aen!i economici. 9a acestea se
adau sectorul exterior care este 1n realitate o unitate contabil fictiv, pentru c ea
intereaz func!ii -i resurse eteroene. "ele -ase cateorii de aen!i economici (sectoare
institu!ionale) sunt: menajele, (ospodriile), societ!ile nonfinanciare, administra!iile
publice, administra!iile private, societ!ile financiare -i 1ntreprinderile de asiurri.
I. Mena,ele sau gospo-ariile
0enajul este o entitate care cuprinde una sau mai multe persoane care ocup aceea-i
re-edin! principal.Cunc!ia principal a menajelor const 1n consumul final al bunurilor
-i al serviciilor2 menajele pot, de asemenea, s produc bunuri -i servicii, atunci c+nd ele
1mbrac calitatea de 1ntreprinztori individuali. 'ntreprinztorii individuali sunt, 1n acela-i
timp, -i 1ntreprinderi -i menaje, deoarece nu se poate face o distinc!ie net 1ntre
patrimoniul 1ntreprinztorului -i cel al menajului su: 1ntreprinztorul individual
anajeaz bunurile sale personale 1n 1ntreprinderea sa.*esursele principale ale menajelor
provin din veniturile activit!ilor desf-urate (pentru salaria!ii sau pentru 1ntreprinztorii
individuali) -i din veniturile din transferuri (din opera!ii de reparti!ie).
II. Societ.ile nonfinanciare
8ectorul institu!ional al societ!ilor nonfinanciare rerupeaz unit!ile a cror func!ie
principal este produc!ia de bunuri -i de servicii comerciale (de pia!). *esursele lor
principale provin, 1n cea mai mare parte, din v+nzarea produc!iei lor pe pia!. 'n func!ie
de natura relaiilor de proprietate distinem:
a/ Societile private care se caracterizeaz prin faptul c tot capitalul su apar!ine
unor persoane private. Din punct de vedere al statutului juridic, societ!ile private pot fi:
societ!i cu rspundere limitat, societ!i pe ac!iuni, societ!i 1n comandit simpl,
societ!i 1n comand pe ac!iuni, societ!i 1n nume colectiv, societ!i cooperatiste.
:
b/ Societile i regiile autonome din sectorul public.'ntreprinderile din sectorul
public au statut juridic: unele (*6D69,*AD6E, #)F<A, *A83G, *A<G0
*)0<696")0, 8D"C* etc.) au un statut de reie autonom, 1n timp ce altele
("ompania Da!ional de #etrol, <arom etc.) sunt societ!i mixte (cu capital mixt).
"apitalul reiilor autonome apar!ine 1n totalitate statului sau unei autorit!i publice (1n
cazul reiilor autonome de interes local)."apitalul societ!ilor mixte este partajat 1ntre
stat sau colectivit!i publice -i persoanele private. *eiile autonome sunt oraniza!ii
publice de dimensiune mare, care produc bunuri -i servicii comerciale (de pia!) -i pentru
care administra!ia nu este sinurul lor client. *eiile autonome 1-i ob!in resursele
principale din v+nzarea produc!iei lor pe pia!: aceasta este de fapt -i principala deosebire
dintre reiile autonome -i administra!iile publice.
*eiile autonome au 1n comun pozi!ia lor de monopol 1ntr-un sector de baz.
8ociet!ile mixte sunt 1ns unit!i care 1-i desf-oar activitatea 1n sectorul comercial,
concuren!ial, deci ele trebuie s--i dispute pia!a cu societ!ile private -i cu cele strine.
Prin HG 597/1992 au fost trecute sub autoritatea consiliilor locale reiile autonome
-i societ!ile comerciale cu capital interal de stat, care presteaz servicii publice de
interes local. Ace-ti aen!i economici s-au reoranizat 1n conformitate cu prevederile
9eii (=H(II5 privind transformarea 1ntreprinderilor de stat 1n societ!i comerciale. De
asemenea, reiile sau societ!ile 1nfiin!ate dup intrarea 1n vioare a &otr+rii au trecut
sub autoritatea consiliilor locale care le 1nfiin!eaz.
Prin Ordonana 13/1993 s-au stabilit msuri pentru restructurarea activit!ii reiilor
autonome 1n scopul eficientizrii lor, respectarea disciplinei financiare, estionarea
bunurilor din domeniul public, precum -i relementarea raporturilor dintre autorit!ile
administra!iei publice -i reii.
Prin Ordonana de urgen 30/1997 privind reoranizarea reiilor autonome s-a
prevzut, printre altele, -i 1nfiin!area de servicii publice de interes local care vor trece sub
autoritatea administra!iei din unitatea administrativteritorial respectiv.Din dispozi!iile
actului normativ sus-men!ionat a reie-it, 1n primul r+nd, oblia!ia administra!iei publice
locale de a 1ntocmi proramele de reoranizare, 1ns, din pcate, la nivel local, nu exist
1nc o strateie de restructurare.
I
Din economia )3, ;5H(IIB se pot re!ine c+teva direcii de aciune deosebit de
importante:
J vor fi supuse reoranizrii, cu prioritate, reiile care presteaz servicii de
utilitate public -i 1nreistreaz pierderi2
J reiile autonome care nu sunt supuse lic&idrii se vor reoraniza ca societ!i
comerciale pe ac!iuni2 de re!inut c statul va pstra un pac&et de ac!iuni sau numai
ac!iuni nominative de control (olden s&are)2
J bunurile ce urmeaz a fi folosite de societ!ile comerciale nou 1nfiin!ate se
transmit prin concesiune.
#otrivit, .univ.dr. Ion #lumb, conf univ.dr. Armenia Androniceanu, prep.univ.drd. )ana
Abaluta,. cei mai importan!i aen!i economici care presteaz servicii pentru cet!enii
dintr-o anumit unitate administrativ-teritorial sunt reiile autonome.Acestea au
personalitate juridic -i, ca atare, func!ioneaz pe baz de estiune economic -i
autonomie financiar, dar sub autoritatea consiliilor locale. Aceast particularitate
determin o serie de consecin!e juridice pe care orice consiliu local trebuie s le aib 1n
vedere, -i anume:
-prin actul de 1nfiin!are se va stabili denumirea, sediul, obiectul de activitate
(potrivit leii) -i patrimoniul reiei2 In ceea ce prive-te patrimoniul trebuie precizat c
bunurile domeniului public nu sunt alienabile -i ca atare trebuie eviden!iate separat de
bunurile proprietate proprie.
-reiile autonome particip la circuitul civil ca subiect de drepturi -i oblia!ii de-i se
afl sub autoritatea consiliilor locale. <rebuie precizat 1ns c, 1n ceea ce prive-te
capacitatea de folosin! a reiei autonome, aceasta este limitat prin actul de 1nfiin!are
care a stabilit scopul activit!ii. 'n letur cu capacitatea de exerci!iu men!ionm c reia
autonom are aptitudinile de a--i exercita drepturile -i de a--i asuma oblia!ii prin acte
juridice proprii.
- 1n principiu, c&eltuielile nu pot dep-i veniturile, cu excep!ia lucrrilor sau
serviciilor de interes public cu condi!ia ca acestea s fie aprobate de consiliul local 1n
mod nominal. 'n cazul 1n care mijloacele financiare ale reiei sunt insuficiente, se pot
contracta credite financiare 1n valoare de cel mult 45K din veniturile brute realizate 1n
(5
anul anterior. 'n cazul deficitelor, reia autonom poate beneficia at+t de subven!ii de la
buetul de stat, c+t -i de la buetul local.
- conducerea reiilor autonome este numit de consiliul local 1n virtutea calit!ii de
proprietar al patrimoniului pe care-l folose-te reia. "onducerea operativ a reiei revine
consiliului de administra!ie numit pe o perioad de / ani, dar care poate fi re1nnoit 1n
propor!ie de(H4 la fiecare doi ani. 'ntre -edin!ele consiliului de administra!ie conducerea
revine directorului, anajat prin contract de manaement de ctre reie.
"ea mai rea problem cu care se confrunt astzi administra!ia public local
este aceea a patrimoniului reiilor autonome.'n primul r+nd, relementarea leal a
domeniului public -i privat este deficitar 1n special1n ceea ce prive-te dreptul
autorit!ilor administra!iei publice de a stabili care anume bunuri sau lucrri fac obiectul
.interesului public%
?
. 'n aceast situa!ie se afl, de exemplu reelele de ap cele de
canali!are termoficare,precum -i instala!iile aferente acestora.'n practic s-a considerat
1n mod eronat c aceste bunuri fac parte din patrimoniul reiilor autonome, dar ele
apar!in de fapt domeniului privat al unit!ilor administrativ-teritorial,iar bunurile din
domeniul privat al statuluiHautorit!ii locale se afl 1n circuitul civil -i ca atare trebuie
transmise pe cale leal ctre reiile supuse reoranizrii.
De-i potrivit leii consiliile locale au dreptul de a oraniza reii autonome -i
societ!i comerciale, acestea nu--i pot realiza scopul (interesul social) 1ntruc+t:nu exist
1nc relementarea juridic a patrimoniului -i a dreptului de administrare a
acestuia,precum -i surse de finan!are, astfel c majoritatea serviciilor publice rm+n
dependente de subven!iile de la buet.
#restarea de servicii de ctre administra!ia public local este un fenomen definitoriu
al vie!ii socio-economice rom+ne-ti, prezent 1n special 1n comunit!ile mici. #restarea
serviciilor prin intermediul reiilor autonome se caracterizeaz prin:
(. lipsa unei diferen!ieri 1ntre activitatea de conducere -i cea de execu!ie, dintre
proiectarea -i realizarea investi!iilor, dintre munca productiv -i cea administrativ2
4. un control excesiv al estiunii, care devine 1ns ineficient at+ta timp c+t nu exist
?
Managementul serviciilor publice; editia II, prof. universitar dr.Ion Plumb, conf. univ. Aenia
Adronienu, prep. Univ. drd. Oana Abaluta, cap.6
((
mijloace financiare necesare bunei func!ionri -i dezvoltrii reiilor2
;. calitatea slab a serviciilor datorate absen!ei concuren!ei, lipsa motiva!iei personalului
(salarii mici), interven!iei politicului 1n administra!ie (numirea membrilor consiliilor de
administra!ie pe criterii politice)2
/. birocra!ie 1n executarea sarcinilor -i lips de ini!iativ specific oricrui sistem
centralizat.
III 1 A-ministraiile publice1
Administra!iile publice au dou func!ii principale:
a" producia de ser#icii noncomerciale destinate colecti#itii$
%" redistri%uirea&
*esursele lor provin 1n principal din prelevrile obliatorii (impo!ite 'i coti!aii sociale).
B
Administra!iile publice rerupeaz trei sub-sectoare:a) administraiile pu%lice centrale:
statul -i anumite oranisme ata-ate acestuia2b) colecti#itile locale (comune, jude!e),
precum -i diverse administra!ii locale (comunit!i urbane, birouri de ajutor social, camere
de comer! -i industrie etc.)2 c) organismele de securitate social, a cror func!ie esen!ial
este redistribuirea: ele percep cotiza!iile sociale -i le redistribuie apoi menajelor sub
form de presta!ii sociale
I* A-ministraiile private 2organizaii neguvernamentale0 nonprofit/1
<ermenul de administra!ii private reune-te institu!ii cum ar fi: sindicatele,
asocia!iile, liile, funda!iile etc.Administra!iile private au ca func!ie principal producerea
de servicii noncomerciale rezervate unor rupuri specifice de menaje, sau v+nzarea de
servicii comerciale, dar .fr scop lucrativ, adic fr profit%.0ajoritatea resurselor lor
provin din contribu!iile voluntare ale membrilor administra!iilor private respective.
L 1 Instituiile financiare
Au ca func!ie principal finan!area economiei, concretizat 1n trei activit!i
principale: colectarea, transformarea -i repartizarea disponibilit!ilor financiare:
intermedierea financiar 1ntre aen!ii economici care doresc s 1-i plaseze economiile -i
cei care doresc s 1mprumute fonduri2transformarea economiilor plasate pe termen scurt
1n credite pe termen mediu sau lun -i circula!ia -i crearea de mijloace de plat.
B
Managementul serviciilor publice; editia II, prof. universitar dr.Ion Plumb, conf. univ. Armenia Adroniceanu,
prep. Univ. drd. Oana Abaluta, cap.6
(4
*esursele institu!iilor financiare provin 1n principal din economiile colectate sau din
1mprumuturile contractate pe pie!ele de capital, precum -i din moneda pe care ele o
creeaz.
LI Societ.ile -e asigurare
Au ca func!ie asiurarea, adic arantarea unor pl!iHindemniza!ii 1n cazul realizrii
unor riscuri la care sunt expu-i cei care se asiur.*esursele acestor societ!i provin din
primele prevzute 1n contractele subscrise de ctre cei care se asiur, din cotiza!ii
voluntare (1n cazul mutualelor), precum -i din dob+nzile aduse de ctre plasamente
(fondurile plasate).
LII 3Restul lumii45Ageni nonrezi-eni
.*estul lumii% rerupeaz ansamblul aen!ilor nonreziden!i care fac opera!ii de orice
natur cu aen!ii reziden!i pe teritoriul economic na!ional.
Do!iunea eneral a unit!ii economice prestatoare de servicii publice -iHsau
productoare de bunuri publice este 'D<*6#*IDD6*6A #3G9I"M. 6a este unitatea cu
personalitate juridic care nu este constituit exclusiv pe baza capitalului privat -i care se
raporteaz la autoritatea statului. *a!iunea existen!ei acestor 1ntreprinderi este de a
asiura statului posibilitatea de a controla anumite sectoare de importan! deosebit
pentru economia na!ional -i de a influen!a unele evolu!ii social-economice pe termen
lun. Acest lucru presupune 1ns -i asumarea de ctre stat a eliminrii consecin!elor
nefavorabile enerate de eventuala func!ionare ineficient a 1ntreprinderilor publice.
<rstura comun tuturor 1ntreprinderilor publice este raportarea lor de principiu la
dreptul privat -i mai ales la dreptul comercial. *eula se aplic tuturor aspectelor
activit!ii lor.Activitatea 1ntreprinderii (rela!iile cu furnizorii, clien!ii, ter!ii, participrile
1n cadrul altor societ!i rom+ne-ti sau strine) se exercit conform prevederilor dreptului
comercial -i eventual conform normelor de drept civil.) alt cateorie de aen!i
economici prin care se realizeaz serviciile publice sunt societ!ile comerciale pe ac!iuni
sau cu rspundere limitat. "a -i reiile autonome, societ!ile comerciale de sub
autoritatea consiliilor locale au anumite particularit!i,precum modul de infiin!are,statutul
de oranizare -i func!ionare,capacitatea de folosin! etc.
Atunci c+nd administra!ia public nu a putut satisface nevoile colectivit!ilor locale a
trebuit s apeleze la societ!i comerciale private crora s le 1ncredin!eze estiunea
(;
serviciilor publice,iar aceast 1ncredin!are s-a realizat pe temeiul contractelor, 1n primul
r+nd a celui de concesiune
Avanta,ele prest.rii serviciilor publice prin interme-iul societ.ilor comerciale
private sunt evidente:
J derevarea buetului local de c&eltuielile necesare cu oranizarea -i prestarea
serviciului public. 3na din condi!iile esen!iale ale delerii estiunii serviciilor publice
fiind tocmai capacitatea financiar a concesionarului2
J cre-terea eficien!ei presta!iilor 1n paralel cu reducerea costurilor 1n condi!iile
concuren!ei la care este supus societatea comercial2
J realizarea de investi!ii, reabilitarea -i dezvoltarea bazei materiale pe spezele
concesionarului2
J posibilitatea de a relementa sectorul privat prin norme emise de administra!ia public
(standarde de calitate, licen!e, facilit!i pentru comercian!ii care investesc 1n domeniul
public etc.)2
J posibilitatea administra!iei publice locale de a retrae oric+nd estiunea serviciului
public 1n condi!iile 1n care prestatorul nu--i realizeaz oblia!iile fa! de beneficiari.
Abor-area serviciului public -in perspectiva utilizatorului2consumatorului/
3n alt actor implicat 1n 1nfiin!area,oranizarea -i furnizarea serviciilor publice este
consumatorul sau beneficiarul.#entru utilizatori, no!iunea de serviciu public este foarte
extins, 1ndeosebi 1n !rile care au o puternic tradi!ie 1n acest sens.Coarte multi 1l
asimileaza cu no!iunea de serviciu indispensabil vie!ii individuale.3tilizatorii percep
serviciul public prin intermediul beneficiului direct, al utilit!ii -i al implicarii 1ntr-o
form sau alta 1n actul prestator, a radului 1n care nevoile sunt satisfacute.8erviciul
public influen!eaz via!a fiecrui individ -i implicit nivelul de trai al fiecruia.A-teptrile
utilizatorilor de servicii publice sunt 1n str+ns rela!ie cu radul de civiliza!ie.'n concep!ia
tradi!ional, no!iunea de utilizator reprezint un administrat cu drepturi -i oblia!ii.0ult
timp, utilizatorii serviciului public au fost $supu-ii%acestuia.Aceast terminoloie a
ve&iculat competi!ia unui public $supus%, pasiv,pentru care presta!iile sunt concepute
1ntr-un mod unilateral -i centralizat.#ublicul suport op!iunile, activit!ile,
(/
disfunc!ionalit!ile 1ntreprinderilor publice.De fapt 1n sistemul birocratic tradi!ional, 1n
cadrul unui stat de drept, puterea public de!ine 1ntreaa -tiin! -i leitimitate.(a cror
aran!ii este dat de votul democratic):ei 1i revine a-adar sarcina de a orienta activit!ile
publice, 1n func!ie de nevoile pe care le determin pentru bunstarea
popula!iei.Activitatea prestat pentru el se presupune c se realizeaz spre binele lui, ceea
ce el 1nsu-i confirm prin op!iunile sale electorale.
3tilizatorii joac un rol deosebit 1n evolu!ia serviciilor publice, revendic+nd
necesitatea de a fi parte component 1n estiunea serviciilor publice, prin prisma
mecanismelor de reprezentare -i pretind,mai mult sau mai pu!in explicit, un ealitarism 1n
ceea ce prive-te condi!iile de furnizare.6volu!ia raportului cu utilizatorii de servicii
publice reprezint centrul modului tradi!ional de furnizare a serviciilor.0ult vreme,
ace-tia nu jucau niciun rol 1n definirea -i evolu!ia serviciilor publice.De exemplu,1n
Cran!a, recunoa-terea drepturilor utilizatorilor a fost marcata de o decizie a "onsiliului de
8tat din (I5?, intitulat $()ndicat des proprietaires et contri%ua%les de *uartier +roi,-
de-(egue)-.i#oli/, etap important 1n atacarea excesului de putere.De asemenea,
drepturile utilizatorilor au reprezentat un element central al Fcolii serviciului public,
1ndeosebi pentru #ierre 9aroNue.*olul utilizatorilor 1n definirea serviciilor publice a
devenit din ce in ce mai important, pun+ndu-se accentul pe cet!eanul client, ale crui
nevoi trebuie satisfcute.Acest fenomen a fost accentuat -i de dimensiunea de pia! a
unor servicii, apari!ia concuren!ei -i posibilitatea aleerii operatorului, elemente ce au
condus -i la o mai mare rij pentru calitate.) influen! important 1n acest proces o are
"omisia 6uropean, 1n ale crei documente retorica consumatorului este adesea
prezent.
:
) stricta raportare a serviciului la client, presupune luarea 1n considerare a
urmtoareloraspecte:accesul,aleerea(op!iunea),informarea,corectarea(restabilirea
ec&ilibrului),reprezentarea.'n multe !ri a existat un interes crescut fa! de satisfac!ia
clien!ilor 1n prestarea serviciilor publice.3n motiv a fost convinerea c, acordand mai
mult aten!ie dorin!elor clien!ilor, serviciile destinate utilizatorilor individuali s-ar putea
1mbunt!i semnificativ fr cre-terea costurilor sau cu o cre-tere redus a costurilor.3na
dintre modalit!ile de a acorda mai mult aten!ie dorin!elor clien!ilor a fost extinderea
posibilit!ilor clien!ilor de a opta.
:
Draos Dinca,8ervicii publice si dezvoltare locala,6d.9umina 9ex,Gucuresti,455:, p.((I
(=
'n !rile )"D6 exist o conven!ie referitoare la faptul c administra!ia trebuie s fie
receptiv la cererile clien!ilor si, receptivitate care se transpune 1n:
I
a/Transparen.-clien!ii trebuie s recunoasc modul de func!ionare al administra!iei,
care sunt constr+nerile asupra ac!iunii func!ionarilor publici, cine este responsabil -i
pentru ce este responsabil -i care sunt remediile daca lucrurile nu mer bine.
b/articiparea clienilor-clien!ii nu trebuie s fie trata!i doar ca beneficiari pasivi ai
serviciilor prestate de administra!ie.'n multe cazuri este necesar implicarea lor, dac
administra!ia doreste s--i 1mbunta!easc activitatea2
c/Satisfacerea cerinelor clienilor-pe c+t posibil, clien!ilor trebuie s li se ofere servicii
care s corespund situa!iilor lor specifice.3n serviciu care s se potriveasc la toate
cerin!ele nu mai este adecvat -i nici necesar, deoarece noua flexibilitate din sectorul
public permite armonizarea serviciilor publice cu cerin!ele.
-/Accesibilitatea-clien!ilor trebuie s li se ofere un acces facil la institu!iile publice, la
ore convenabile precum -i informa!ii 1ntr-un limbaj adecvat.
#ractic aceste idei presupun existen!a unei administra!ii care 1-i cunoa-te bine clien!ii -i
dore-te s 1i implice 1n activitatea complex a procesului de uvernare.#e de alt parte,
sunt necesare un transfer continuu de informa!ii de la administra!ie la cet!eni -i
modalit!i eficiente prin care administra!ia culee informa!ii de la cet!eni.Du 1n ultimul
r+nd, cet!enii-clien!i trebuie s se informeze -i, 1n!ele+nd problemele administra!iei, s-
-i onoreze oblia!ia de a participa ca parteneri eali 1n activit!ile acesteia.
A-adar, 1ncorporarea a-teptrilor utilizatorilor de servicii publice presupune un
parteneriat ce are la baz informarea -i consultarea acestora.
"onsumatorul poate solicita plata unor despubiri, potrivit clauzelor contractuale
sau dispozi!iilor leale,1n cazul remedierii ori a 1nlocuirii serviciilor necorespunztoare.
8olu!ionrile privind plata unor pl!i pentru prejudicii morale sau daune conexe
remedierii ori a 1nlocuirii serviciilor necorespunztoare cerute de consumatori sau de
operatorii economici este de competen!a instan!ei judectore-ti ori a oranismului de
mediere.*ela!iile ce se stabilesc 1ntre autorit!ile administra!iei publice -i cet!eni pot
fi:()relaii de cooperare0cola%orare"-sprijinul pe care cet!enii sunt c&ema!i s-l dea
administra!iei publice 1n vederea realizrii misiunii acesteia,prin ofertele pe care le fac
I
Draos Dinca,8ervicii publice si dezvoltare locala,6d.9umina 9ex, Gucuresti, 455:,p(4(
(?
cet!enii pentru a sprijini ac!iunea administra!iei prin modalit!ile de care dispun
(contracte de furnizare de produse cerealiere sau animaliere , ajutorul 1n caz de incendii
sau inunda!ii),precum -i sarcinile privind ospodrirea localit!ilor.2 4) relaii de utili!are
a ser#iciilor pu%lice0deci de prestaii din partea administrtiei ctre ceteni" -
administra!ia public nu se limiteaz la oranizarea realizrii 1n concret a leii, ci ea are
drept mobil oranizarea unor servicii publice 1ntr-o ama variat -i complex de
probleme,servicii publice care s presteze activit!i(de exemplu,emiterea unei autoriza!ii
de construc!ii 1ntr-o zon interzis creeaz numeroase dificult!i .0ai 1nt+i cet!eanului, a
crui construc!ie poate fi demolat, apoi aspectului eneral urbanistic -i eroarea 1n
stabilirea impozitului pe venit sau eroarea 1n actele de stare civil pot avea consecin!e
neplcute2;) relatii de autoritate 0sau de su%ordonare a cetenilor fa de organele
administraiei pu%lice"
10
-sunt determinate de voin!a unilateral a autorit!ilor
administra!iei publice 6le sunt impuse cet!enilor nefiind necesar acceptul celor care sunt
c&ema!i s participe 1n aceste rela!ii.De exemplu, oblia!iile cet!enilor pot fi:de a face
verificarea periodic a instala!iilor de 1nclzire,, de a plti unele taxe,de a se implica 1n
furnizarea serviciilor publice etc.)&
11
<oate procesele de reform ale administra!iei publice din *om+nia au 1ncorporat 1ntr-
un fel sau altul aceste idei, numi c realizarea practic a acestora se las 1nc a-teptat.

Rolul Mass5Me-ia n nfiinarea0 organizarea i funcionarea serviciilor publice1
0ass-0edia trebuie sa aib ca pincipal obiectiv asiurarea unei informri corecte a
cet!enilor, a administra!iei centrale -i locale, a prestatorilor serviciilor publice.*ela!iile
bune de lucru cu jurnali-tii sunt 1ntotdeauna importante pentru o func!ionare fr
probleme,dar ele sunt cruciale atunci c+nd pot facilita, 1mpiedica sau c&iar distrue
anumite informa!ii, prorame cu privire la furnizarea serviciilor publice.8ecretul
succesului 1n plasarea materialelor de informare public este dezvoltarea unei bune rela!ii
(5
Ion #lumb,Armenia Androniceanu,0anaementul serviciilor publice editia II
((
Ion #lumb,Armenia Androniceanu,0anaementul serviciilor publice editia II
(B
cu mass-media prin cunoa-terea -i anticiparea nevoilor presei.Acest lucru se realizeaz
eficient dac exista 1n cadrul institu!iilor publice, a reiilor autonome, societ!ilor
comerciale etc... departamente de rela!ii publice care s realizeze o bun comunicare cu
cet!enii -i apoi s ofere jurnali-tilor informa!iile necesare cu privire la activitatea
prestrii diverselor servicii.0ass-media ar trebui s se asiure c pe baza materialelor
primite de la institu!iile -i oraniza!iile publice ofera o informare corect, adevrat -i
complet cu privire la furnizarea serviciilor publice de ctre administra!ia public
cet!enilor.6a trebuie s furnizeze material informativ just at+t prestatorilor de servicii c+t
-i beneficiarilor acestora 1n scopul realizrii unei bune coordonari 1ntre ace-tia -i a
satisfacerii c+t mai eficiente ale nevoilor utilizatorilor.
Administra!ia central -i local trebuie s fie pus 1n permanen! la curent cu nevoile
cet!enilor , cu dorin!ele acestora -i s 1ncerce s ofere solu!ii c+t mai bune pentru
satisfacerea lor.<rebuie s se deruleze un proces de comunicare riuros -i bine pus la
punct at+t 1ntre administra!ia de stat sau local -i prestatorii de servicii, 1n subordinea
crora se afl c+t -i 1ntre ace-tia -i beneficiari sau utilizatori.Astfel, rolul 0ass-0edia
capt o semnifica!ie crucial .
)rice informa!ie de interes public trebuie s apar 1n pres -i nu poate fi omis.6ste
foarte important ca institu!iile publice s men!in o bun rela!ie cu mass-media pentru ca
aceasta contribue decisiv la informarea publicului, la formarea imainii autorit!ilor
publice -i la prezentarea serviciilor oferite utilizatorilor de ctre prestatorii acestora.
Institu!iile mass-media trebuie s fie tot timpul la curent cu ultimele modificri,
relementri ce apar 1n domeniile de interes public -i s asiure o corect -i precis
informare 1ntre leturile ce apar la nivelul conducerii dar -i la cel al
cet!enilor."onsumatorii au dreptul de a fi informa!i, 1n mod complet, corect -i precis,
asupra caracteristicilor esen!iale ale produselor -i serviciilor oferite de ctre operatorii
economici,institu!ii publice -i al!i prestatori ai serviciilor astfel 1ncat s aib posibilitatea
de a face o aleere ra!ional, 1n conformitate cu interesele lor, 1ntre produsele -i serviciile
oferite -i s fie 1n msura s le utilizeze, potrivit destina!iei acestora, 1n deplin
securitate.
'n concluzie se impune s precizam c pentru a vorbi de servicii publice de calitate ,
to!i actorii implica!i 1n 1nfiin!area, oranizarea -i func!ionarea acestora ar trebui s fac
(:
dovada asumarii unor responsabilit!i concrete -i s ofere o implicare concis 1n
realizarea acestora astfel 1nc+t satisfac!ia consumatorilor s fie una maxim..De
exemplu,1n anumite condi!ii interesele cet!eanului -i ale administra!iei sunt
contradictorii,prin serviciul de 1ncasare a taxelor )biectivul de baz al acestora este s
1ncaseze taxele de la cet!eni.Dac cetteanul, pe l+na faptul c nu poate alee sau c
afacerea pe care a avut-o p+na a ajune la acest serviciu i se pare incomod, crede c a
fost $maltratat% (frustrat), este foarte probabil s se supere si s se simta foarte
nesatisfcut."u toate acestea, func!ionarul din administra!ie poate stabili o rela!ie
individual (element fundamental 1n atentia cetateanului), transmi!+ndu-i acestuia c este
interesat 1n rezolvarea problemei sau a estionrii sale c+t mai devreme posibil si 1ntr-un
mod c+t mai adecvat, 1n cadrul normelor, ceea ce va mri satisfac!ia cet!eanului sau 1i va
mic-ora insatisfac!ia.
<ocmai de aceea,este foarte important,dupa cum am mai spus -i letura care se
creeaz 1ntre actorii implica!i, pentru o bun comunicare ce rezult dintr-o informare
justa -i reciproc 1ntre ace-tia.
(I
Ci.( $Actorii implica!i% 1n oranizarea si func!ionarea serviciilor publice
Mass5Me-ia
Mass5Me-ia
"eneficiari
2consumatori/
"eneficiari
2consumatori/
restatori
-e
servicii
2Agenii
economici/
restatori
-e
servicii
2Agenii
economici/
A-ministraia
public.
local.
A-ministraia
public.
local.
A-ministraia
public.
central.
A-ministraia
public.
central.
S&R*I$I!
!"#I$
S&R*I$I!
!"#I$
45
BIBLIOGRAFIE:
9ucica 0atei :$8ervicii publice%,6d.6conomic,455/
Ion #lumb,Armenia Androniceanu:$0anaementul serviciilor publice,edi!ia a-
II-a%,6d.3niversitar,455/
Dou DeOsom:%<otul despre rela!iile publice%6d.#olirom,455;
Drao- Dinc:%8ervicii publice -i dezvoltare local%,6d.9umina 9ex,455:
,eore 0oldoveanu:%0anementul calit!ii 1n sectorul
public%,6d.3niversitar,455/
4(
44