Sistemul limfatic

Sistemul limfatic ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor

infectiosi. Este alcatuit din urmatoarele elemente:
- limfa, un lichid translucid
- vase limfatice, transportoare ale limfei
- structuri si organe care contin tesut limfatic (organele limfatice sunt
organe parenchimatoase alcatuite cu precadere din tesut limfoid)
- celule: limfocite, celule care apartin sistemului fagocitar
mononuclear, granulocite si APC (celule prezentaatoare de antigen) .
imfa este responsa!ila de asigurarea circulatiei in intregul organism
a anumitor nutrienti indispensa!ili celulelor, precum lipidele,
repartizarea limfocitelor si eliminarea rezidurilor celulare. a nivelul
intestinului subtire, poarta denumirea de chil, avand un aspect laptos
datorat a!sor!tiei grasimilor. "n adult are apro#imativ $ de limfa in
organism. imfa este un lichid incolor alcatuit ma%oritar (&'() din apa
si format din lichidul interstitial care este prezent in spatiile
intercelulare.
)esutul limfatic este un tesut con%unctiv reticular specializat, avand in
compoenenta sa un numar mare de limfocite. Acesta este inalnit cu
predilectie la nivelul cailor respiratorii, in tu!ul digestiv, in ganglionii
limfatici, splina, maduva osoasa rosie s.a.
*eteaua de vase limfatice:
Pentru a circula in organism, limfa foloseste o retea de vase paralele
cu venele, al caror diametru creste progresiv. +n functie de cali!rul lor,
se diferentiaza:
,. Capilare
- sunt cele mai mici vase ale retelei limfatice, avand dimensiuni
microscopice
- sunt localizate in intreg organismul cu e#ceptia creierului, oaselor,
fanerelor(unghii, par) si ochilor.
- reprezinta o cale de acces a lichidului interstitial dar si a proteinelor,
!acteriilor, virusurilor, deseurilor celulare, celulelor cancerigene s.a.
- sunt o e#tremitate -in fund de sac. si sunt prevazute cu numeroase
valve mici care impiedica reflu#ul limfei.
/. 0ase colectoare
- sunt formate din fuzionarea capilarelor
- sunt analoage venelor
- se diferentiaza vase colectoare superficiale (insotesc venele
omonine) si vase colectoare profunde : ale trunchiului, ale sistemului
digestiv (insotesc arterele omonime) .
$. )runchiuri limfatice
- sunt formate din fuzionarea vaselor colectoare mari.
- se disting:
a) trunchi lom!ar stang1 drept, care dreneaza mem!rele inferioare,
rinichii, glandele suprarenale, !azinul si peretele a!dominal.
!) trunchi intestinal : acesta dreneaza stomacul, pancreasul,
intestinul, splina si o parte din ficat
c) trunchiul !ronho-mediastinal: stang1 drept, dreneaza inima,
peretele toracic si plamanii.
d) trunchiul %ugular:stang1drept, dreneaza capul si gatul
e) trunchiul su!clavicular: stang si drept, dreneaza mem!rele
superioare.
2. Canale limfatice
- prin intermediul trunchiurilor limfatice, limfa este colectata in doua
vase mari, numite:
a) canal toracic: are o lungime de apro#imativ 23 cm si se formeaza la
nivelul verte!rei lom!are / printr-o dilatatie care poarta denumirea de
cisterna Pi4uet.
- are traseu ascendent in torace, indreptandu-se catre !aza gatului si
varsandu-se apoi in vena su!claviculara stanga.
- dreneaza partea stanga a capului, gatului si toracelui, mem!rul
superior stang si toate partilecorpului situate su! coaste.
!) canal limfatic drept are o lungime de apro#imativ , cm si este
localizat la !aza gatului, varsandu-se in vena su!claviculara dreapta
si in vena %ugulara interna.
- dreneaza partea dreapta a capului, a gatului, toracelui si mem!rul
superior drept.
5rganele limfatice:
a) timusul: este un organ limfoid primar si are o structura
limfoepiteliala.Prezinta la e#terior o capsula care trimite septuri care
impart timusul in lo!uli. Acestor lo!uli li se descrie o zona periferica
(corticala) si o zona centrala (medulara) .
+n lo!ulul timic se gasesc timocite, care sunt precursori ai limfocitelor
).
)imusul este sediul maturarii limfocitelor ) care se produce in doua
etape: selectia pozitiva (supravietuiesc celulele capa!ile sa
recunoasca antigenele proprii organismului) si selectia negativa
(supravietuiesc doar timocitele care nu reactioneaza impotriva
propriilor antigene).
!) ganglionii limfatici: vasele limfatici merg catreganglionii limfatici.
Acestia sunt structuri mici, avand forma de !o! de fasole, cu
lungimea de ,-/' mm.
Sunt in numar de apro#imativ 633, dintre care o parte sunt ganglioni
superficiali (cei mai voluminosi sunt localizati in regiunile inghinala,
a#ilara, la nivelul gatului) si ganglioni profunzi (localizati la nivelul
!azinului, plamanilor, de-a lungul aortei) .
*olul ganglionilor este de a filtra limfa, evitand in acest del
patrunderea in sange si circularea in organism a !acteriilor, celulelor
cancerigene si altor agenti infectiosi self sau non-self. 7e asemenea,
ganglionii reprezinta centre de producere si depozitare a limfocitelor,
leucocitelor, monocitelor, toate acestea fiind implicate in apararea
imunitara a organismului.
Structural, ganglionii sunt alcatuiti dintr-o capsula con%unctiva la
e#terior, o zona medulara (situata central) si una corticala (situata
periferic) .
c) splina: este cel mai mare organ limfoid secundar din intregul
organism. Splina prezinta la e#terior o capsula care trimite septuri
spre interior, care insa nu compartimenteaza organul. Splina este
impartita in pulpa al!a (teaca limfoida periarteriala si foliculi limfoizi
splenici) si pulpa rosie (cordoane celulare 8illroth)
- splina nu are circulatie limfatica
d) 9A) (tesut limfoid asociat mucoaselor) este alcatuit din:
- amigdale
- placi Pe:er
- apendice
+n principiu 9A) e alcatuit din foliculi secundari agregati, localizati
in su!mucoasa tractului digestiv, respirator si urogenital.
9asa%ul de drena% limfatic manual (dupa educ ; scoala franceza)

Acest tip de masa% se e#ecuta in trei etape succesive:
- drena%ul ganglionilor limfatici<
- drena%ul de apel (drena%ul colectorilor limfatici)<
- drena%ul de resor!tie.
,) 7rena%ul ganglionilor limfatici
=anglionii pot face acumulari de limfa si pot avea marimea variind
intre cea a unui !o! de orez pana la cea a unei masline. 7rena%ul se
face in scopul evacuarii limfei lor prin presiuni repetate, lente si de
intensitate medie.
9ana este culcata pe nucleele ganglionare, degetele apasa
perpendicular prin presiuni moderate: /-$ miscari la fiecare ,3
secunde< aceasta manevra se repeta de '-,3 ori pe fiecare nucleu
ganglionar.
/) 7rena%ul de apel - se e#ecuta asupra vaselor colectoare si de
evacuare a limfei, in aval de regiunea tratata. Are drept scop golirea
colectorilor prin realizarea unei -aspiratii. la nivelul regiunii pe care
dorim s-o drenam.
*olul vaselor colectoare: - diri%eaza limfa colectata din capilare
spre nucleele ganglionare.
)ehnica de e#ecutie:
9iscarea mainii rela#ate urmeaza miscarea de circumductie a
umarului. Contactul dintre mana maseurului si corpul pacientului
incepe intotdeauna pro#imal si se termina distal. Pozitia mainilor:
degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice, in scopul de a le
stimula in timpul presiunii. Presiunea are in vedere stimularea
limfaticelor superficiale hipodermice, astfel ca presiunea degetelor
tre!uie resimtita la nivelul su!cutanatului, adica tre!uie sa ramana
foarte usoara. 9iscarile tre!uie sa se e#ecute foarte lent, in ritm
apro#imativ de $ manevre la ,3 sec., de 2-' ori in acelasi loc si din
aproape in aproape.
Stimularea colectorilor incepe de la radacina mem!relor (dupa ce
stimulam mai intai nucleele ganglionare) si mainile se deplaseaza
odata, progresiv, spre regiunea pe care dorim s-o drenam.
$) 7rena%ul de resor!tie se realizeaza doar daca avem edem.
Edemul periferic invadeaza tesuturile situate intre derma si fascia
musculara. ichidul e#cedentar din spatiul interstitial este progresiv
impins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa incet
spre colectori. 7rena%ul de resor!tie se realizeaza la nivelul zonelor
infiltrate si are rolul de a diri%a lichidul interstitial spre capilare si apoi
spre vasele colectoare.
)ehnica de e#ecutie
9ana rela#ata urmeaza miscarile induse de circumductia
umarului< presiunea e#ercitata in cursul manevrei incepe distal si se
termina pro#imal, fiind orientata spre colectori. 7aca avem un edem
mare el tre!uie fragmentat in decursul manevrei de resor!tie, adica el
va fi drenat progresiv, din aproape in aproape. Pozitia mainilor:
mainile vor cuprinde in !ratara zona edematizata (umflata) in
totalitatea sa< daca acest lucru nu este posi!il, tre!uie sa cuprindem
total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. Presiunea este
orientata spre colectori. 9anevrele tre!uie sa fie lente< faza cea mai
importanta a manevrei este rela#area presiunii, moment in care
capilarele isi regasesc cali!rul initial< daca presiunea propulseaza
limfa din capilare spre colectori, rela#area permite capilarelor sa se
umple din nou.
Succesiunea manevrelor: $ miscari la ,3 secunde.
+ndicatii:
7rena%ul limfatic manual este indicat in:
- in faza initiala a tratamentului tuturor formelor de edem de
origine venoasa, cardiaca sau limfatica, cu e#ceptia edemului
elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu
avem ce stimula)<
- in tratarea proceselor inflamatorii cu continut mare de
proteine<
- in perioada pre- si post-operatorie a insertiilor de grefe
cutanate<
- tratarea leziunilor cutanate: drena%ul limfatic manual al pielii
si al tesuturilor su!cutanate accelereaza procesul de
regenerare<
- tratarea tul!urarilor trofice cauzate de insuficiente arteriale
sau venoase.
7rena%ul limfatic are de asemenea un efect rela#ant, ritmul lent al
manevrei asociat cu !landetea e#ecutiei contri!uind la rela#area
fizica si psihica a pacientului.
Efectele masa%ului
antiedematos (edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in
vene sau de prezenta unei cantitati mari de clorura de sodiu si
apa in sange< de o!icei, edemele sunt localizate la nivelul
picioarelor si mainilor)<
cicatrizant (marirea numarului de celule constructoare si
eliminarea din zona afectata a su!stantelor iritante< cu cat este
mai crescuta cantitatea de limfa din %urul unei rani, cu atat
vasele limfatice afectate sunt stimulate sa se vindece)<
imunizant (stimuleaza fa!ricarea de anticorpi)<
regenerant (util in cazul unei pieli uscate, descuamate)<
rela#ant (la nivelul musculaturii si nu numai)<
stimulant(la nivelul microcirculatiei - previne aparitia celulitei)
*ezultatele drena%ului limfatic
imfa - +nainte de drena% imfa - 7upa drena%
> intarirea sistemului imunitar datorita stimularii ganglionilor limfatici<
> dinamizarea circulatiei limfei in spatiile intercelulare<
> accelerarea curentului limfatic si eliminarea rapida a reziduurilor
to#ice<
> antrenarea to#inele care !locheaza procesele fiziologice<
> intensificarea schim!urilor nutritive si eliminarea to#inelor din corp<
> usurarea transportului acizilor grasi si al colesterolului<
> intensificarea, prin masa%, a curentului limfatic, de pana la ,3-,' ori ?
Sfaturi practice
5 sedinta de drena% limfatic tre!uie sa dureze o ora, caci limfa isi
schim!a consistenta dupa o %umatate de ora, trecand de la o stare
de gel la una lichida. Aceasta se numeste th:#otropie.
9anevrele drena%ului tre!uie sa fie e#trem de !lande, deoarece
limfa circula chiar su! epiderma. 7aca simtiti cea mai mica durere
la comprimarea tesuturilor, principiile drena%ului nu sunt
respectate.
Pentru a nu traumatiza tesuturile, nu tre!uie niciodata sa palpam
sau sa se efectueze miscari de rulare, ci doar miscari mici, foarte
delicate care pot fi surprinzatoare la inceput, dar e#trem de
eficace.
Contraindicatii
7rena%ul limfatic are si contraindicatii, motiv pentru care este important
sa se consulte un medic inainte de a se apela la aceasta procedura:
astm !ronsic (si in orice inflamatie acuta cauzata de !acterii, virusi sau
alergeni, deoarece e#ista riscul ca aceste su!stante otravitoare sa fie
raspindite in organism), eczeme, insuficienta cardiaca, hipertiroidism,
tu!erculoza, tumori maligne (din teama de a nu se raspandi cancerul),
pro!leme cardiace ma%ore, trom!oza si fle!ita (prin masa% pot fi
eli!erate cheagurile de sange).
7e asemenea, este contraindicat in urmatoarele cazuri:
+mplante metalice<
Stimulator cardiac<
Sterilet metalic<
8oli de piele<
Epilepsie<
Sarcina<
Ciclul menstrual<
a mai putin de ,1/ ora de la servirea mesei.