Sunteți pe pagina 1din 4

Dermatita Dermatita poate fi tradusa simplu ca o inflamatie a pielii, insa aceasta afectiune este caracterizata printro multitudine de simptome

precum: piele uscata, hiperemie (piele rosie), prurit (mancarime), cruste si alte leziuni exfoliative, papule (leziuni hiperemice, reliefate), vezicule (leziuni cu continut lichidian). Exista mai multe tipuri de dermatita, in functie de factorul declansant, insa tratamentul acestora este oarecum asemanator. Dermatita Generalitati Dermatita poate fi tradusa simplu ca o inflamatie a pielii, insa aceasta afectiune este caracterizata printro multitudine de simptome precum: piele uscata, hiperemie (piele rosie), prurit (mancarime), cruste si alte leziuni exfoliative, papule (leziuni hiperemice, reliefate), vezicule (leziuni cu continut lichidian). Exista mai multe tipuri de dermatita, in functie de factorul declansant, insa tratamentul acestora este oarecum asemanator. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Tipuri TipuriSus Dermatita de contact Aceasta forma de dermatita este caracterizata prin aparitia unor pete roz-rosietice, pruriginoase (cu mancarine) sau nepruriginoase, determinate de contactul cu anumite obiecte, plante, animale sau substante. Plantele sunt cel mai frecvent incriminate in determinarea leziunilor de dermatita (iedera sau stejarul otravitor). Unele legume, fructe, ierburi sau chiar pamantul pot determina iritatia tegumentului. Iritantii chimici cel mai frecvent incriminati in aparitia dermatitei de contact sunt: detergentii, sapunul, clorul, materialele cu fibre sintetice, lacul de unghii, acetona, antiperspirantele, formaldehida (folosita in industria chimica). Dermatita numulara Este o forma de dermatita care prezinta leziuni sub foma unor placarde eritematoase (de marimea unor monede mici), localizate la nivelul membrelor superioare, mainilor, membrelor inferioare si torsului. Este mai frecventa in randul barbatilor cu varste cuprinse intre 55 si 65 de ani. Dintre factorii care predispun la aparitia acestei forme de dermatita sunt: - ambientul cald si uscat - dusurile si baile calde - stresul - afectiunile asociate ale pielii. Dermatita atopica Dermatita atopica cunoscuta de asemenea si sub numele de eczema, este o forma frecventa de dermatita care provoaca leziuni tegumentare pruriginoase (cu mancarime), care pot evolua catre leziuni eritematoase si chiar pustuloase (cu continut lichidian). Dermatita atopica este o afectiune cu transmitere genetica, familiala si este asociata de asemenea cu alergenii, astmul bronsic sau cu stresul.

Dermatita seboreica Este o forma de dermatita care prezinta leziuni tegumetare eritematoase sau de culoare galbuie, care sunt localizate la nivelul pielii bogate in glande sebacee (scalpul, pielea regiunii genitale, axila, regiunea submamara sau pielea fetei). Dermatita seboreica este determinata de o secretie excesiva a glandelor seboreice cu blocarea canalelor excretoare si acumularea subtegumentara de sebum. Aceasta forma de dermatita este mai frecvent intalnita in randul sugarilor, la adult fiind legata de modificarile hormonale generale si de stres. Dermatita de staza Aceasta forma de dermatita apare in randul persoanelor cu insuficienta circulatorie periferica (varice hidrostatice, arterite, insuficienta cardiaca, renala, ciroza hepatica, diabet zaharat). Insficienta circulatorie determina edem local (acumulare de lichid in tesuturile subcutanate), care pot evolua spre eritem si ulceratii. Dermatitele Dermatita este o inflamatie a pielii produsa de diferiti factori: fizici, chimici, toxici, paraziti, contact cu anumite substante. Factorii fizici produc dermatita solara (cand se sta mult la soare). Pot fi dermatite toxice produse de microbi sau de dermatite streptococice sau stafilococice produse de paraziti. e1z9424eq62jxx Dermatita alergica sau de contact este produsa de sensibilitatea organismului fata de o anumita substanta. Leziunile vor fi de la simpla roseata pana la aparitia de vezicule, pustule (dermatita piogena), eczema etc. se previne prin evitarea contactului cu factorii respectivi. a) Piodermitele stafilococice cuprind boli ca: - acneea, abcesul; - foliculita aparuta la baza firului de par, fiind favorizata de diabet; - furunculoza; - panaritiul. b) Piodermitele streptococice cuprind boli ca: - pecingine (buba dulce); - impetigo - contagios, apare mai mult la copii, pe fata; - ectima - pe membrele inferioare; - erizipel (dat de streptococ); - zabaluta (crapaturi in coltul gurii); - pemfigus epidemic la nou-nascut; - intertrigo streptococic la locul de frecare a pielii: sub sani, interfesier, in axile; - eczema; - scabia; - eritem; - lupus; - psoriazis. Se consuma: morcov, telina, varza, gutuie, cartof, gulie. 1 telina (250 g - frunze si radacini)/1 1 apa se fierbe 1 h; se fac bai calde ale zonelor afectate timp de 10 min., apoi se aplica o panza deasa. Se mai pot aplica comprese si sa se faca bai cu otet in care s-au macerat radacina si frunze de telina. Comprese cu suc de ceapa. O mana de samburi de gutuie macerati in 1/2 pahar apa calduta sau 10 g samburi in 2 pahare apa comprese. Frectii cu suc de lamaie. Frunze de varza fierte in vin sau crude zdrobite, puse pe locurile degerate. Bai sau cataplasme cu ceai de galbenele, seninei, soc, cicoare (infuzie), coaja de stejar (decoct), nuc, decoct cu 30-50 g coada-soricelului/1 1 vin, decoct de frunze de nuc. Bai cu macerat (100 g/5 1 apa) de radacini de obligeana. Alifie de propolis, galbenele, ulei de migdale, ulei de catina, ulei de ricin.

Cataplasme calde cu un strat de 1,5 cm argila si, peste noapte, comprese cu apa argiloasa. Se aplica pe degeratura decoct de morcovi sau cataplasme de frunze proaspete. Se freaca degeratura cu 1/2 nap copt cu coaja, presand usor, sa iasa sucul. Bai sau cataplasme cu infuzie de galbenele 20 g, menta 20 g, coaja de stejar 25 g, musetel 10 g - se fierb 10 min., 2 linguri amestec/l cana apa; schinel; flori de camp. Dermatita alergic de contact Dermatita de contact este o afeciune cutanat inflamatorie aprut dup contactul pielii cu anumite substane chimice, numite alergene. Majoritatea acestor reacii cu sunt iritative, iar numai aproximativ 20% sunt de natur alergic. Dermatita de contact se instaleaz la mai multe zile, sptmni sau luni de contact cu substana respectiv. Pielea devine mai roie (eritematoas), frecvent apar vezicule, iar pruritul este constant. n urma gratajului (scrpinatului) veziculele se sparg. Dac expunerea persist, leziunile cutanate se cronicizeaz, pielea devine mai groas (lichenificat). Reacia este mai pronunat la locul de contact, dar poate s erup i n alte regiuni cutanate. Unele zone cutanate sunt afectate mai frecvent, ca de exemplu pleoapele, organele genitale, gtul, minile pe poriunea interdigital i dorsal a degetelor. Aceast predilecie este explicabil prin faptul c n aceste zone pielea este mai subire. Din aceleai motive, plmile, tlpile i scalpul sunt rar afectate. La unii pacieni dermatita de contact se manifest numai n zonele expuse de soare, fiind numit dermatit de fotocontact. Care sunt persoanele afectate de dermatita de contact ? Dermatita alergic de contact poate s apar la orice vrst, dar este mai frecvent la persoane de vrst medie. Pacienii cu dermatit atopic sunt predispui la dermatit de contact din cauza scderii capacitii proctoare a pielii. Nu este mai frecvent la pacienii care sufer de alte alergii, ca de exemplu alergie la polen, acarieni, alimente sau medicamente. Este cea mai mai rspndit boal profesional. Care sunt substanele care cauzeaz dermatit alergic de contact ? Aproximativ 3.000 de substane chimice pot cauza dermatit alergic de contact. Acestea sunt coninute n special n cosmetice, detergeni, solveni, uleiuri, bijuterii, medicamente, mbrcminte, materiale de construcii. Datorit utilizrii ndelungate a mnuilor de cauciuc, personalul medical este frecvent sensibilizat la latex. Substanele care provoac cel mai frecvent dermatit de contact sunt: nichel, tiomersal, parfumuri, cobalt, formaldehid, balsam de Peru, colofoniu, isotiazolon, crom i tiuramix. Care metale cauzeaz dermatit de contact ? Nichelul, cromul si mercurul sunt metalele cele mai alergizante. Nichelul este prezent n toate metalele albe, bijuterii, fermoare, ceas de mn catarame, nasturi de metal. Soluiile pentru lentilele de contact pot conine mercur. Pacienii sensibili la mercur trebuie s foloseasc soluii pentru lentile de contact care nu conin mercur. Oelul inoxidabil i aurul de 14 karate sunt recomandate ca alternative n locul nichelului. Care cosmetice cauzeaz dermatita de contact ? Vopselele de pr, ojele, cremele de fa i de corp, parfumurile pot cauza dermatit alergic de contact. Soluia de permanent pentru coafur conine parafenilendiamin i monothioglicolat. Vopselele textile pot conine i ele aceste substane. Cremele de fa i de corp conin paraben sau tiomersal, substane conservante care cauzeaz frecvent iritaii, urmate de sensibilizare. Parfumurile din diferite cosmetice, ap de colonie pot fi deasemenea sensibilizante.

n toate cazurile de dermatit de contact la cosmetice sunt recomandate produsele hipoalergenice. Ele nu conin nici colorani, nici parfumuri; se gsesc n farmacii i drogherii. Medicamente care pot cauza dermatit alergic de contact Cea mai frecvent cauz farmacologic a dermatitei de contact este neomicina, folosit n cremele antibiotice pentru aplicare cutanat. Penicilina, streptomicina, anestezicele locale, conservanii din creme sunt alte cauze relativ frecvente. Cele mai expuse categorii profesionale la aceste substane sunt personalul medical auxiliar, medicii, stomatologii i farmacitii i muncitorii din industria farmaceutic. Diagnosticul dermatitei de contact Istoricul bolii i aspectul erupiilor cutanate orienteaz medicul i pacientul spre diagnoaticul de posibil dermatit de contact. Localizarea dermatitei este deseori sugestiv pentru contactul cu un anumit alergen. De exemplu, dermatita localizat la picioare poate fi cauzat de materialele din care este confecionat nclmintea, cea de la ncheietura mini, lobul urechii sau de la gt de contactul cu bijuterii. Dermatita feei este frecvent cauzat de cosmetice, ampon, lac de pr i vopsea de pr. Dermatita de contact a pleopelor poate fi cauzat de fard, tu, rimel, dar i de lacul de unghii. Pielea coapselor poate fi sensibilizat prin contactul cu obiecte din buzunar (monede, chei etc.). Cauza dermatitei alergice contact este certificat prin testare epicutan sau patch. Aceasta const n aplicarea pe suprafee cutanate mici timp de 48 ore a unui set de substane cu intenia de a reproduce n miniatur dermatita alergic de contact. Reacia se citete la 72 ore. Locul de aplicare cel mai conveniabil este pe pielea spatelui. Testul epicutan (patch) este indicat i interpretat de alergolog sau dermatolog. Cel mai des se aplic un set standard de 20 de substane, cunoscute a cauza mai frecvent dermatit de contact. Tratamentul dermatitei alergice de contact Compresele locale umede si reci reduc inflamaia, deschid veziculele i reduc pruritul. Pentru calmarea acestuia antihistaminice orale sunt utile, dar cel mai eficient tratament al formelor acute este cel topic cu corticosteriozi. n reaciilor severe extinse poate fi necesar corticoterapia sistemic cu prednison de scurt durat. Evitarea substanelor responsabile de dermatita de contact rmne singura msur eficient de tratament. n cazurile n care agenii sensibilizani au fost descoperii, medicul va trebui s dea instruciuni detaliate cu privire la evitarea acestora. Lista surselor poate fi foarte lung. O scurt list a produselor care conin cele mai importante substane sensibiliante cutanate este redat mai jos. n cazurile n care antigenul nu poate fi evitat vor fi utilizate creme i mbrcminte protectoare.