SINTETIZOARE

DE EFECTE
STEREOFONICE
GeneraUtilL FfeClul stereofonic esle reZl
tatul unei lehnlCI speciale de redare a unui
program sonor prin intermediul a doua ca-
nale. care creeaza iluzia poz!\iel do
la care provin sunetele.
Efectul cvadrolonlC apare la redarea so-
nora prin intermediul a patru canale olerind
ascultatorului pOSibilitatea de a percepe o
imagine sonora n relief
Este important de n contextul
acestui articol, ca att stereolonia Ct eva
drolonia se ba7eaza pe proprietatea auzului
uman de a distir'ige de timp intre
diferitele unde sonore incidente, Perceperea
acesto' diferente de t;mp permite formarea
unei Imagini sonore aparente, corespun-
zatoare ca si sursei sonore
reale.
Un slntetizor de e<ecle stereofonice sau
clladrolon,ce este U'l aparat care perm.te
oblinerea artif.c.ala a efectelor stereofon.ce.
respectiv cvadrofon.ce, prin d.ferite tehrltcl.
ca, aceste efecte artificiale
pot fi deoseb.t de impresionante, ele nu co-
respund cmpului sonor real. de unde de-
numirea de efecte pseudostereofo-
nice, respectiv pseudocvadrofonice
Pseudostere%nia este o de
nere arti/iciala a e/ectului stereofonic. prin
procesarea unui semnal mon%nic. in sco-
pul monoton iei specifice audierii
programelor monofonice. Prin aceasta pro-
cesare se Imaginea sonora ini-
datorita efectelor de relie-
fare sonor.
Pseudocvadrofonia presupune procesarea
unui semnal stere%nic in scopul
unui cimp sonor omogen, relielat, cu un pro-
nunlat efect perceplual asupra ascultatoru-
lui.
Eficacitatea sintetizoarelor de efecte pseu-
dustereofonice pseudocvadrofonice de-
pinde in mare de reSl,area a in-
sonore pe canalele auxiliare, de
fazarea a difuzoarelor de tipul de
procesare adoptata.
Pseudostereofonia se realizeaza de obicei
prin intermediul schimbatoarelor de sau
al in a semnalului monofo-
nic. Efectul stereo oblinut este slab percepti -
bil impresia de nefiresc.
Pseudocvadrofonia se prin sisteme
pasive sau prin sisteme active. Sistemele pa-
sive electul cvadrofonic printr-o
conectare a difuzearelor. Sistemele
active constau in circuite care ra-
poarte determinate ale fazei intre semnalele
distribuite difuzoarelor sau in
de dispersate.
In ultimul timp s-a de;!voltat o de
procesare cu rezultate mai bune in
efectelor pseudostereofonice pseudocva
drostereofonice. pe folosirea liniilor
de intirziere (ctelay line.). Liniile analogice de
intrziere sinI circuite integrale
specializate, cunoscute sub denumirea de
BBD sau CTD. Descrierea a
acestora a lest in 12/ 1990 al
revisle. noastre. Aceste circuite integrate
constituie "inima" monlajelor prezentate in
acest articol.
Prezent,rea .'ntetizosre'or. Primul sinteti-
zor permite efectelor pseudoste-
reofonice poate fi lolosit la ascultarea unor
surse mono provenind de la vechi
pe sau disc, emisiuni radio AM sau FM-
mono, de la TV sau videocasetofon. Men-
principiulUI sau de lunc-
AURELtAN LAzAROIU,
CATALIN LAzARolU
1ionare. acest s.ntet.zor creeaza un efect au-
ditiv deoseb.t de .nteresant. numai la
in
Cet de-al doilea sintet.zor poate fi folosit in
trei scopuri distincte. in funqie de configu-
n care este .nclus
- transformarea unui program monotonic
i ntr-unul pseudostereolonic (Iig. 5):
S60k
20'
" ,n' I nF
TDA
>\r,
5
1022
Tf
4
SO.
41k
Tactl
2
3
Tact2

5

1
Iesire

4,.
"
220.

680pF

10.
Vss(+)
Polarizare

1
+1SV.t.
T2
lesin"
2,2>oF
---
MONOo-j-\
5
- Imaginii sonore a unui
S8li nal stereofonic (fig. 6):
- transformarea unui program stereofo-
nic ntr-unul pseudocvadrofonic (fig. 7).
MenI efectele de mai sus, inute
prin prezentate in figurile 3. 5
6. sni pregnante numai la in din
motive asupra vom reveni.
L.inla de intirziere. Pentru realizarea aces-
tor sinletizoara esle mai nti con-
struirea liniei de ntrziere. care constituie
blocul fundamental. Elementul
principal al liniei de ntrziere este circuitul in-
tegrat specializat (BBD) de lip TDA1022P.
existent n unele dintre magazinele noastre
de specialitate.
cum se la aceste circuite inte-
grate. capacitatea liniei la
impuisuriior de tact timpul de intir-
STcH--(
100k
100k
DRo-i-f
-------,
ziere. care, la rndui determina profunzi-
mea efectelor pseudostereofonice pseu-
docvadrof onice. Timpul de intirziere optim
pentru realizarea acestor efecte este de
40 ... 50 milisecunde. Acest timp poate fi
nut printr- o linie de capacitate mare !iau prin
inserierea a 3-4 linii de tip TDA1022; ambele
dezavantajul unui foarte
ridicat.
in montajele experimentate de noi. intirzie-
rea este de numai 10 milisecunde.
printr-un singur circuit integrat TOA1022_
Din efectele prin in-
termediul din figurile 3. 5 6
slnt numai la n (cele
de mai sus sinI valabile pentru
din figura 7. dac aici este n
Pentru ca efectul fie sesizabil la
p,'in difuzoare. este necesara o "com-
pensare' care se prin manrea
nivelului pe canalele auxiliare.
Revenind la circuitul integrat TOA1022P. a
carui a terminaielor este prezen-
in figura 1, reamintim acest circuit
integrat este realizat in tehnologia MOS. mo-
tiv pentru care asupra respectarii in-
specifice referitoare la stocare.
manipulare folosire_
--,
J
[>
-- -
[>
I
-'
- - - - - -.,
""
,
_______ J

6
[>
ST

SPATE
[>
DR
[>
7
Schema a liniei de ntrziere este
prezentata in figura 2_ a
circuitului integrat TOA1022 se prin
aplicarea unor corespunzatoare pe
terminaiele 5 13 a impulsuri lor de tact in
antifaza pe terminalele 1 4. Impulsurile in
p'rovin de la un circuit basculant
astabil realizat cu din circui!ul in-
tegrat 4011. celelalte se folosesc
ca bulfere.
Pentru a o intirziere de- 10 milise-
cunde. impulsurilor de tact trebuie
fie de 25 kHz. Conform teoremei
tionarii. maxima a semnalului pro-
cesat poate fi in acest caz de 12.5 kHz. Frec-
este limitata de condensatorul
de cuplaj de la intrarea liniei. Pentru valoarea
de 100 nF. in frec-
este de 40 Hz.
Etajul realizat cu tranzistorul TI are un rol
dublu:
amplificator pentru compensarea ate-
de introdusa de circuitul inte-
grat TDA1022;
filtru trece-jos pentru atenuarea diSlor-
siuniior de
Etajul realizat cu tranzistorul T2 are de ase-
menea un rol dublu
- filtru trece-jos cu panta de atenuare de
-40 pentru reziduuri-
lor componentei de tact;
- repetor pe emitor. pentru asigurarea
unei de relativ
Cele tranzistoare TI T2 sint de tip
BC107, BCtOS, BC17I, BC173 etc_
Punerea In ,1 reglarea liniei de in-
tirziere
Inainte de alimentarea montajului. se vor
cele semire-
glabile la cursei; se face aceasta
precizare in mod special pentru semireglabi-
lui SR2 care fixeaza polarizarea circuitului in-
tegrat TDA1022, n scopul dis-
torsiuni armonice minime.
Se succesiv un osciloscop la
celor bulfere. Vor fi vizualizate
impulsuri dreptunghiulare cu factor de um-
plere de cca 50% amplitudinea virf-la-virf
cu tensiunea de alimentare. Tot prin in-
termediul osciloscopului (sau, pentru preci-
zie, un digital). se va
acestor impulsuri care va fi cu-
intre 25 ... 28 kHz.
Pentru re!;llare se osciloscopul
la liniei se la intrarea acestuia
un semnal sinusoidal cu de 1 kHz, a
amplitudine va fi progresiv
la distorsiunilor.
acestora se va face din ' aproape in aproape.
prin intermediul fine a lui SR2.
Semireglabilul SRI de la intrare are rOlul de
a stabili o amplificare a liniei de intir-
ziere. absolut pentru funq ionarea
a sintetizorului din figura 3. In acest
scop se la intrarea liniei un semnal cu
amplitudinea de 1 Vrms de 1 kHz_
Se la liniei un milivoltmetru
electronic se SRl cind se ci-
valoarea de I Vrms.
Cu aceasta re'i!lajul liniei de intirziere s-a
terminat. ea pu\1nd fi intr-unul din
montajele de mai jos. Parametrii liniei sint
comparabili cu cei ai unui magnetofon cu vi-
teza de 9.5
Realizarea a slnletlzoarelor. Pri-
mul sintetilor. cum se vede n figura 3.
este foarte simplu. Practic, el se compune nu-
mai din linia de intirziere mai sus,
unui amplificator stereo. Se vede
c semnalul mono este trimis am-
plificatorul stereo pe una
din linia de nlrziere. Re-
acest sintetizar este deosebit de efi-
cient. dar numai la in O comu-
tare a modului de a
amplificatorului monotstereo - va pune in
o a imaginii
sonore a sursei monofonice.
Pentru celor trei tipuri de efecte
enumerate anterior, este realizarea
montajului din figura 4. care va fi inclus n
le din figurile 5. 6 7_ in aceste
montajul apare in cadrul trasat
cu li nie avind intrarile in punctele
1.2 3. iar n punctele 4 5.
Schema din figura 4 pe linia
de intirziere un circuit care
divide semnalul intirziat in canale
le corespunde un Ilanger static pozi-
tiv. respectiv un flanger sttic negativ_ in
acest fel, spectrul semnalului monofonic este
distribuit prin canale cu in frec-
complementar. Datorita acestei com-
Ia auditor, sp.ectrul se reface
n intregime. suplimentar o
a imaginii sonore.
cum am pentru a face sesizabile
efectele amintite mai sus la n difu-
zoare, este necesar ca nivelul sa fie mai mare
pe canalele auxiliare de cele principale.
a nivelului se poate face fie
din SR1, fie din notate cu aste-
risc. Valoarea nivelului pe cilnalele auxi liare
va fi stabilita experimental in. de dis-
ntre difuzoare de
rului de difuzoare. Orientativ, cele doua
notate cu asterisc. din figura 4, vor
avea valoarea intre 220 k!l ... 470 k!l
Amplificatoarele folosite n
schema din figura 4 vor fi de cva-
druplul LF347, LM34g sau lS404. dar pot fi fo-
losite amplificatOllrele de tip
741.

M ontajul propus Cifrei pe un element de
pentru un digil.
, Schema de principiu este n figurii se com-
pune din
- un oscilator realizat cu Pt P2;
- un numarator decadic CDB490E;
- un elemen! de de un digi!;
- circuite de realizate cu P3-P8;
- un circuil de pentru realizat cu tranzistorul TI
Semnalul generat de oscilator este aplicat la intrarea numrato-
rului, care ncepe ciclul conform tabelului de cunoscui, apoi
urf!leaz decodificarea, iar pe apar cu o mare cifrele
ZAR
ELECTRONIC
de la O la 9. Se reducerea ciclului de numarare pina la 6
eliminarea cifrei O. n acest scop s-au introdus circuite de
realizate cu inversoare porti NAND cu 3
(CDB410).
Cind ajunge la secventa 7, pe A, B, Cale
avem stare "1", care este pe
pa, Aceasta la stare "O" care, prin
P3, este de initializare Ro(l) Ro(2) ale
rului, care sare la O. Astfel s-a realizat la 6.
La O, pe cele trei amintite ale avem
stare logica "O" care, prin P4, P5, P6, se
P7, Aceasta la stare logica "O" tranzistorul TI se blo-
nepermilnd vizualizarea cifrei O pe La orice alta sec-
de la P7 avem stare "1" la
pe butonul B, tranzistorul TI conduce, iar pe apare o
de la 1 la 6, blocindu-se prin deschiderea contac-
tului NI al butonului B. de numarare fiind mare, nu se
poate anticipa cifra la care se prin pe butonul B.

--
+SV
+SV
o
O,33pF
6,2
kll.
O 22pF
6,2 k-'L
11
-sv
l2
6-t11-__ .. 2,7k1l. 120kll.
+SV
S6.n.
. T3
1
+sv
o
2
n
vaE 2H

r-,
l\
P7
P4 PS

10011/ JlIIIIIUL Il
li
.l.1O
L./ Pl-P6"",


(08404
1


f-lj
441

P6
Pa

1
2
h
,
-
'".490
14 3

"
C!USuF

PI
1 r. r;"
2
r
1S0..o.

RI1
om
4=
la nu se lumineaza,
se in O se pe butonul B. posi-
bilitatea ca se blocheze de mai multe ori la rind la
O; de aceea, la uJilizarea zarului se se
fac succesive ale butonului B la primei cilre,
care este o aleatoare, la Iei ca la aruncarea zarului.
o ispozitivul este format din circuitul integrat CDB400HE
trei tranzistoare, TI, T2 de tipul BC107, BC10a BC109, respectiv T3 =
AC181K (Iig. 1).
Cu cite din CDB400HE snt realizate cele doua
multivibratoare, comandate de tranzistorul T1 sau
T2. semnalele provenite de la cele multivibratoare sint ampl ifi-
cate de tranzistorul T3.
CIRCUIT
DE
ALARMARE
in normale, bazele celor tranzistoare snt legate la
-prin fire LI L2. Cele tranzistoare sint blo-
cate. iar ridicate din punctele A B blocarea
celor doua mUltivibratoare Daca tirul LI este intrerupt, tranzistorul
TI n punctului A la 0,3-0,6 V,
ceea ce amorsarea in multivibrator amplifi-
carea acestora de catre T3. lucru se Si in cazul ntre-
ruperii firului L2. Rezistenlele Rbl Rb2 se aleg pentru a aduce la
cele tranzistoare in date. celor
mullivibratoare vor li diferite pentru o
Dispozitivul poate fi folosit pentru a sau doua
ferestre, precum ca sesizar de incendiu, datorita arderii celor doua
fire.
Alimentarea se poate face la baterii de 4,5 V sau de la un alimenta-
tor stabilizat de 5 V. este prezentat circuitul imprimat pe
care a fost realizat dispozitivul (fig. 2).
[
+9V
E2
DETECTOARE
L 1, L2- 0scilatar UL
C6
750pF
L2
ev
R5
1MQ
T2
8C107
L1
C5
C4 750
10nF 1 pF
E1
de
PROXIMITATE
RL +9V
Sub denumire se rea-
lizeaza mai mul te categorii de
aparate destinate sesizarii pre-
unui obrect ntr-o zona
determinata.
Din aceasta familie mare pre-
zentam doua tipuri de detec-
toare.
Primul model (figura 1) este
un sistem de pe
unde ullralungi (20-40 kHz), cu
un cuplaj de prezenta
obiectelor in zona controlata.

este bazat pe un
oseilator Colpltts. re-
glata urmind a li determinata la
limita superioara pentru care
perturbalia' radio este mlfllfl13,
prin intermediul condensatoru-
lui C5. Tensiunea de se
culege de la polen\iomelrul R4,
I,ind aplicata electrodului emI-
sie al cuplajului . ASllal se asi-
gura un mal(liT'Ium de stabilitate
al Irecven!ei.
R7
3,3
C8 C9

1 1N4148
C3
47nF

T!C10
115PF
3 .il
R11
1 kil
L1-11 Sp.Cu Em 0,9
L2-4Sp.wEm 09
Carcasa <P 8mm
1
2
Receptorul are un circuit os-
cirant acordat pe frecventa
emitatorului Prin divlzorul ca-
paCitlV. tensiunea receptionata
se aplica la baza lui T2. cu o
amortizare minima a circuitului
oscilant. Dupa redresarea prin
dioda Dl semnalul se aplica la
cirCUitul basculant monostabil
format din T3 T4
in mOd normal. T3 e5te satu-
fat si T4 este blocat, releul nefi-
Ind alimentat La modificarea
cuplalulul. tensiunea receplio-
nata scade releul anclan-
seaza Prin comutatorul 52 se
pot alege modUri de
dilerite. Astfel. daca patrunde-
rea Obiectului intre electrozi tre-
bUie sa releul, trece-
rea lui 52 in '2 prin an-
clansarea releului (coniact au-
xitlar) intrerupe alimen,area lui
T2 si astfel se memoreaza sta-
rea. releul fiind menjinut an-

Functionarea invCf$a se obline
prIn nchiderea lui 53 la declan-
releului. aplicind o ten-
siune pozitiva prin R8 lil baza lui
T3 .$ i meni ini ndu-se astfel sta-
rea. 51 este contactul de lucru.
PnnCipiul de functionare a
schemei dm figura 2 e5te funda-
mental dirent La apropierea
unuI corp de placa metalica. co-
nectata la cirCUitul de acord din
COlectorul lUI TI. se Oezacor-
deaza oscilatorul. La o valoare
prestabilita (care sen-
SIbilitatea schemei). sem"illul
aplicat la intrarea lUI T2 devine
sufiCient de mare ca sa asigure
anclansarea releului. Schema
nu prezinta a!te particularitati
deosebite
,
APARATE
PENTRU

T3 sa nu conduca decit daca tensiunea emi-
tor-colector a tranzistorului TI este mal mare
decit 0,8 V. n acest fel se face stabilirea nive-
lului de prag
Evitarea supratensiunilor la ntreruperea
curentului pnn releu se face prin elect Miner,
cu ajutorul condensatorului CI (amortizarea
curentului)
O versiune de termoreleu este
cea din figura 2 Ea are la bala un termistor
care controleaza tensiunea de atac a unui
trigger-Schmitl.
La temperaturi" T2 se polari-
z.eaza prin R4 intra n releul

La temperaturii peste o valoare
prest!;lbilita, T1 intra n iar tensiu-
nea la bornele R4 cade brusc si face mai pozi-
tiva baza lui T2. blocindu-I
CONTROLUL
TEMPERA TURII
Rt
-{
Rl
Dz

33dJ24Z
2000
P1

27V
2kn.
U2.
+
n aceasta categorie se deosebesc
grupe de aparate:
- aparate de a temperaturii;
- aparate de control-reglare a temperatu-
rii.
Vom prezenta mai jos citeva scheme din
cele grupe amintite.
SCHEME DE TERMOREL.EE
(TERMOSTATE)
Prima (fig. 1) esla
temperaturij din in domeniul
20-30
0
C. cu o precizie de circa 0,1
0
C. Pen-
Iru reducerea erorilor, alimentarea se face cu
surse diferite (pentru fiecare nivel de
amplificare cite una).
Elementul sensibil esle monlal ntr-o punte
i?i se constituie dintr-un termistor cu
coeficient negativ de Puntea
este cu ajutorul unui circuit de sta-
bilizare cu dioda OZ (PL24Z),
PI asigura reglarea punc-
tului de comutare (respectiv pragul de tempe-
ratura).
Orice dezechilibru al este amplificat
de amplificatorul apoi de tran-
zistorul de comanda T3.
Puntea este formata din RI, RI. R4, Rl.
T3 poate fi
conectat direct cu TI In emitorul lui T3 se
afla n sens direct dioda O (1N4148),
care produce o cadere de tensiune astfel nct
iZ"
\l.<,
Sk.o.
5k.o. Ek.o.
T1 T2
ASY70 ASY 70
5kll
8.1
6k.n.
RS
Pragul se regleaza cu ajutorul lui R5. iar
sensibilitatea prin RI (comutare
Pentru preciziei punctului de co-
mutare s-a introdus dioda 03.
SISTEME DE TERMOREGLARE
Aceste scheme fac reglarea a cu-
rentului n sisteme de functie de
temperatura dintr-o anume.
Cele mai uzuale scheme moderne sint in
structura diac-triac.
Un model simplu de termoregulator este
cel din figura 3.
la nceputul triacul TI
este blocat, iar pe este
Condensatorul CI se prin RI, R2
R3 cnd tensiunea la bornele sale atinge
pragul de conductie al diacului 01. acesta n-
cepe sa
condensatorului pe poarta triacului. care se
deschide. alimentind sarcina.
La finalul triacul se
procesul se reia la urmatoarea
Ca urmare a de R2 se
schimbind timpul de a
condensatorului CI. Corespunzator se modi-
unghiul de deschidere al triacului
implicit. puterea prin Cu ct tempera-
tura cu att puterea n se re-
duce.
sint de LI-C4, grupul
R4C3 compenSnd eventualele compo-
nente inductive ale sarcinii prol epnd tria-
eul.
TERMOMETRE
i n decursul anilor. revista "Tehnium" a pre-
zentat mai multe modele de termometre de
constructii foarte diferite.
Aici propunem o const ructie cu un prin-
cipiu de functionare mai deosebit pentru
gama 22-42 C. cu o stabi1itate sensibili-
tate bune cu o (fig. 4).
Schema de principiu este cea din
figura 5. cum se este vorba de
un multivibrator. avind ca element variabi l
complexul RB,
RBI = RB2, cele doua durate TI T2
ale impulsului sint egale curentul prin in-
strument este nul. La valorii lui RB2.
scade durata prin in-
strument trece un curent
rina 'diagramele din figura 6. se poat e
explica faptul pentru 11 # t2. valoarea
medie a curentului este dif erita de zero
cu
1, -
Ime<I = lIT)Ix
1, + t
2
in cazul n care RB2 este un termistor, avem

t
2
= AB2C In H, unde a este temperatura

Este evident acest mod de lucru con-
duce la o de masurare (figur a
4). Cu ajutorul lui P se capatul de
(temper atura de la care ncepe
r ea).
-U1
1
Pentru semnalul se
cu T3 T4,
e, cea mai
iar cu 8
2
cea mai
RBI = Ath (fi). avem:
de aici curentul mediu prin instrument
I
rned
= Ae, - . 1 max
Rs, + R'h
ceea ce de etalonare.
n sint cteva piese care
trebuie cu atentie.
Prima esle seleC\ionarea n pe-
rechi a tranzistoarelor TI, T2 T3, T4. pre-
cum a tuturor pieselor simetrice din

RB2 de 23,2 kfi, precum cele
de 19.1 kfi 6,04 kfi se vor selecta prin
rare sau se vor realiza prin nseriere.
C3 se va alege de cu tantal n
orice caz, trebuie sa un curent de
mic,
Tranzistoarele se a ' fi cuplate
termic prin montarea tranzistoarelor TI,
T2!T3. T4 pe un radiator comun de tip ste-
ca n figura 7.
[
2
RZ
R4
100pF
180n
680n
OZ5V6
tO
03
T1
Rt 1N41l.8
R1
R5
100!l.
100n.
R3 R6
68.n. 47n.
AC18o"'-
02
"-----"11N4148
R7
0,25Jl.
Rl-
gy
5
-
2'2fN
C4

t-- -
-
t1
10
ax.
01
C3 0,1pF
- - - --
o'0!f
F
tj
L..

v +5,.6
RU

RB1
19,1kn.
Rc2 1{1
1,5k
1,5k.n. Z, II.
23,2kn. 2,4k!i. Z,4kll
PM
0
38
" _ta
6P4k!l.
84Y38
10kll f
BC107A

Z5C
. C2
.0
. LoO
-'
r--
T3 1''''

oi' F r
16kn.
........ 16kn.
,p
1P
Rl
33kl1
0' J3

T1
El
T2 sC'mA
BC 107A
--2-
BC107A
II.
1k-.n.

4
l
CLe }'J
:.:1
RS
2
C
- - --
tz
6
- - ----
tz
t1 ;r'tz
o O
in aceasta categorie de aparate se intilnesc
diferite scheme Cafe genereaza o comanda
de (cel ma! curent reglaJul une il,,-
mlnan) n de un semnal luminos
O prima schema (Iigura 1) comanda aprln
derea Iluminatului la scaderea luminii natu
rale sub un anumit prag
Elementul sensibil este un fotoelement cu
siliciu. Cind acesta este iluminat. baza JUI TI
pflmesle un POZItiV acesla este
blocat. Cind iluminarea scade sub 20-30 Ix,
pOlarizarea prin RI negatlVeaza baza. TI se
deschide blocheaza pe T2
Blocarea lui T2 esle accelerata prin
realizata de RS. la blocarea lUI T2, T3 se sal u-
reaza releul Rl (6 V!2S mA)
O versIune este cea din li-
gura 2 Aici apar n plus posibilitatea reglarii
pragului de basculare prin Pt
si posloilltalea conectarii sau deconectar"
unei sarcini la scaderea iluminari; prin comu-
tatorul dubIu K
R1
250K1L
R2
4K"- So <L
R3
AC151
R6
15 Jl. 100<>-
R7
T2
RL - fN
R9
100A
1
Relee FOTOELECTRICE
-
Principiul de este SImilar sche-
mei din fIgura I
Elementul senSibIl esle de asemenea un 10-
taelement cu silici u (BPXt l sau similar).
in cazul iluminarii normale se regleaza Pl
astfel ca n baza lui TI sa avem circa 130 /JA
O de tO- 15 /JA conduce la bascula-
rea celuleI Irigger formata de Tl-T2 Pentru
blocarea certa a lui T2 atu!l-CI cind TI este in
s-a IntrOdus diodi'l cu siliciu. n
sens di rect. ea conduce la o scadere de ten-
siune de 0.7 V. baza lui T2 neputind sa pri-
measca un potential negativ de emitor),
decI daca TI esle blocal
Releul este de 24 V/15 mA
Pentru reducerea dependentei cu tempera-
tura. se recomanda cuplarea termica a lui TI
cu lotoelementul,
O evidenla se obline daca
montaJul poale varia nivelul IluminatulUI
pentru compensarea in tolalitate a luminii na-
turale
O prima schema de acest tiP est e prezen-
tata n Ilgura 3
Elementul fotosensIbIl este o fotorezis
(APY61 sau SImilara), amplasata astfel
ca sa nu fie Inlluentata uecit de lumina natu-
rala. Reglarea se prin varlerea unghiu'
lui de apnndere al triaculul. Particulantatea
schemei consta in modUl de a Impul-
SUrllor de aprindere cu ajutorul unui oSCllator
de relaxare cu bec de neon (lN). tIP MH8
Se vede ca scaderea FR (ilumi-
nat pulemic) unghiul de aprindere al
tiristorului reduce pulerea in lampa LA. la
scaderea iluminatului scade unghiul de
aprindere deci puterea n lampa (ma-
ximum 200 W/220 V).
O versiune cu tiristoare este cea din f'gura 4
la ambele scheme se recomanda utilizarea
unui f,Uru antiparazit (figurat numai n hgura
3) EI poate li similar cu cel utitizat la o masina
de cusut electrica.
O varianta diac-triac, cu element
senSIbil. pentru 100 W. este cea din Ilgura 5
NIvelul iluminatului la locul de munca se re-
gleaza cu Pl el esle apoI mentinul in limlle
largi automat
la aceasta Schema se recomanda de ase-
menea utIlizarea unui !iUru antipa razi!. ca in
figura 3
In Ilgura 6 prezentam o schema pentru co-
manda unui semnal de avertIzare. cu prag de
20 Ix,
Esle VOI ba de un multlvibrator de 1.5 HL a
carui se asigura penlru o valoare
mare a fotoreZlsten!ei FR(FW98l Daca se
cre;le iluminatul peste 25 Ix rezisten\a FR
scade. T2 se satureaz3 $1 TI Ilind blocat
FE
[
L1
CAP
220Y I
L2
R2
01>
eZY83
s
4 R5 0,4K
2' 10 K
,- .(

20
2
x
O:
r
F
[1

cz
1nF
lKtl- 2
3
565t
lampa se stinge.

[
______ __
1
R2
1K.t
LA
1 N4002
50 K.rL
J'!F R
lN
TR1
P1
25Ka. FR
R1
S,2KtL
(1
R2
2
o'P o'2jF
R3
11<". BAY61
1809.
LA
4
TR
RPY 61
O
4,7 K-
FR
5
-3+6V
3,SV/O,1A
T1,T2=
,SSY 59, fI(. iBo
6
Cu aj utorul acestui releu se pot stabili timpi foarte e)(acti pen-
tru expunerile fOlografice. Duralee acestor expuneri slnt
0.5- 1- 2- 4- 8 se<:unde. Elementul de baza este circuitul inte-
grat tip CDB4121 cu ajutorul caruia se comanda timpul de des-
chidere a tnacului KT205l4OQ. Dupa cum se observ. triacul per-
mite allmentarea becului aparatului da marit
AIJmentarea monlajulUl este aSigurata de un transformator de
sonefle ce are montata, in secundar, o punte redresoare. Dupa
rezistorui Alt, dioda Zener Dz o tensiune de alimen-
tare de aproximativ 5 V. Triacul se monteaza pe un radiator de

montajului este indicata de o LED, notata
pe Dt.
Releu
DE TIMP
!/ flIJNf1 /1/'
-.-_1-
"
.""


o
,
do
o o

o
- D. 1'3

.......

o-d!-c ---
1
'"

IJ

u.=r .
"

T I( rv O .l. O O O?
- '>V
TEMPOH,I/,t,&l
Moo"i"' ."M" pe,mi" o,,, I 1 'i"1 oc T2 _ ..:u. Tl P
rea automata a unor consu- 220V! t".)
maton allmentati de la 501"l,z "/
dupa un interval de timp presta- I "V LED" (" 1.: '" _
bl lil. reglabil din potenliometrui L :.J;-.'-. 07 r ...... R
I "L- ,-' __ \I)I-ll" 1N I'T
nentelor P (100 k!l-1 M!l) C3 I L: 01 l.'.:t:, I Dt::' {v '
(47 j.(F-loo0 /.lF) din circuitul uol 27';, -"
de temporizare, durata maxima J1b ,. "..... l.: -'el
poate fi aleasa de la citeva se- 'H
cunde la ordinul sutelor de 1':'l.VVIOV Ulii'" 220).lF
secunde_ Cu valorile indicate 1n IR 16V
s-a o plaja ma-
xima de cea 70 S, pen-
tru ut il izarea montajului ca lem-
porizator foto. durata
maxima la ordinul Ctorva mi-
nute. aparalul poate fi folosit ca
automat de
Blocul de alimentare cuprinde
un transformator de sonerie, o
punte redresoare un conden-
sator de filtraj. Pentru a se
obtine o mai buna reproductibl -
titate a duratelor de tem pori-
za re. a fost introdus un stabiliza-
tor care debiteaza o tensiune de
cca 8,4 v (s-a utilizat un releu cu
tensiunea de de 6 V).
De asemenea, a fost introdus
un i ndicator optic pentru co-
nectarea aparatului la
(LED) .
T emporizatorul propriU-ZIS este
alcatuit din circuitul R-C, care
da constanta de timp, si dintr-un
comutator electronic de tip trig-
ger-Schmitt. realizat cu tranzis-
toarele T2 T3, care are ca sar-
releul electromagnetic ReI.
La alegerea releu lui se va avea
in vedere faptul ca prin contac-
tele sale de lucru, k (normal des-
chise) , se nchiderea,
respectiv deschiderea, unuI cir-
cuit de
Modul de si de
utilizare a montajului rezulta din
Schema. conectarea la
din dublu
Il, se trece comutat orul K n po-
APRINDERE
I
I
220V 0-- - ---'

zi\ia T. Prin aceasta condensa-
torul C ncepe sa se ncarce prin
grupul serie R6 + P. menlll"1nd
astfel tranZistorul T3 blocat.
ceea ce permite conduet ia lui
T2 Releul este deci
contactele sale de lucru k nchi -
znd circuitul de alimentare a
consumatorului conectat la priza

incarcarea condensato-
rului C pina la o ten-
siune. curentul absorbit de el
scade, la un moment
dat intrarea n conduetie a lui
T3. n acest moment ci rcuitul
trigger T2 se blo-
cheaza releul revine n repaus.
ntrerupnd alimentarea consu-
matorului.
nainte de a comanda un nou
ciclu de temporizare. comutalo-
rul K se .trece pentru un timp
scurt n R. ceea ce per -
mite descarcarea a con-
densatorului C3 prin rezistenta
de limitare R5
Pentru o utilizare po-
tent iometruJui P i se va monta un
buton cu "cioc"' (sau cu un re-
per), iar pe panoul cutiei se va
fixa un disc pe care vor fi divizate
marcate diverse valori interme-
diare ale duratei de temporizare
Experimental s- a o va-
aproximat iv a dura-
tei cu Re + P.
T EPT A LUMINII
Schema permi te aprinderea in trepte a lu-
minii elect rice dintr-o sub
unor comenzi acust ice sau tactil e.
Se montajul se trece comu-
tatorul MC (control de mod) in pozitia ,. Se
o sau se atinge sen-
zarul , ce poate fi un mic disc metalic. Becul se
aprinde Sl ab (treapta I). Se trece MC in pozitia
2, care la fieca re se bas-
culeaza montajul in treptel e (II -
medie. III - maxi m de IV -
stingere) apoi ciclul se reia.
lui in starea SenSibil itatea ma-
a microfonului se la din
palme (semnal e acusti ce scurte i puternice) .
Iri ce di n jur. Bobinele SF1, SF;2 vor avea cca
de spire. din CuEm 0 0,4- 0,6 n
aer, diamet rul bobinei fii nd de 1 cm.
Pentru vizuali zarea bascularii monost abl-
lului se poate monta o luminescenta, ca
in schema.
Regul at orul de est e cu ti r istor, sin-
gura particularitate aici fiind comanda n
trepte a unghiului de deSchi dere a ti ristorului
pri n comutarea unor rez istent e. de
comutare_ este r eali zata prin deschiderea
a unor tranzist oare cu efect de
cmp de tipul ROSO" ROS'04. Ti ri storul tre-
buie ales astfel nCt suporte curentul ma-
xi m al becuri lor.
Comanda TEC-urilor s-a real izat cu un re-
gistru de deplasare conectat n inel
ulti mei celule la intrare) Pentru
aceasta este o CDB495. De-
oarece acesteia nu au potent ial e
adecvate pentru a deschide FEl -urile, sint in-
troduse tranzistoarele T2- T6. al imentate cu
- 15 V (n montaj de inversor).
Registrul comenz i de deplasare
pe intrarile de tact.
Traductorul acustic un microfon
cu un transformator minia-
tura (delazor ,Zefir"' ). Poate fi realizat pe un
t or sau de fer ita avi nd nI = 100 de spire.
n2 = 500- 1 000 de spire. un ampli -
ficator nel i niar senSibil, compus din doua
tranzistoare in etaj Darli ngt on, TI T2. 13
pentru impulsul ui de co-
mutare la at ingerea cu degetul a unui senzor
Astfel. in colectorul lui
T2 se obt ine un impul s care este aplicat apoi
unui circuit basculant monostabil int egrat
(CDB41 21). Acesta permit e obtinerea la
a unui impuls cu durat a de cca o {in
acest ti mp al te ' comenzi nu au nici un efect}'
Impul sul obtinut tr ecerea registru-
Blocul de alimentare 15 V pentru
blocul de comutare 5 V pentru circuitele in-
tegrale traductor.
Regul atorul de lumina este cu fil-
tru de antiparazitare. pentru instalatiile elec-
"" )11,1 r.7)T,
S,"" ,; I41T1 IkQ 1
;, 1 U ti?' -CJ----<>
, .
"'_:' -8['01
,. L'. -13(109 ,---
PL\V 1 6.1. : 1 I_
T 8 1) 1
IOkn
110 1 r:-1 e-
J;. 1 _, _ _ , 1 "
8 910 1,'
r
SEMNALIZARE
Pe timp de noapte, unele zone periculoase trebuie puse in evi
Avertizorul prezentat emita pe timp de noapte impulsuri lumI-
noase cu de circa 1 Hz. iaf pe timp de zi inceteaza auto-
mat
rul TI Incepe treacA In stare in momentul in care tensiu-
nea in colectorul sAu 1 V, oscilatorul tranzis-
torul T2 tlristorul Th, care se deschide, iar becul l Voi ilu-
mina Intermitent. DacA se schimbarea frecven1ei de osci-
latie, se va modifica valoarea lui RS. Reglarea pragului de intrare in
funcliune se cu ajutorul ajustabilului R2. Alimentarea se
face direct de la de 220 V c.a., prin D3-R1Q--OZ-C3. Bobina
de conline 100 de spire din conductor CuEm 0 0,8 mm, pe un
miez de ferita cu C5 constituie un filtru de antiparazitare
Grupul R9-C4 la protec1ia tiristorului impotriva supraten-
siunllor.
Elementul al schemei I constituie Circuitul integral ,BESS5,
lolosil ca basculan! astabil, ta care comanda de intrare in funC1iune
se pe terminalul ALO(4). Se cunoaste ca daca terminalul
ALO este pus la oscilalorul inceteaza este
liber osclleza tensiunea terminalului ALO esle
pesle 1 V.
Pe timp de zi, fololranzislorul FT este iluminat, tranzistorul T1
conduce pune terminalul ALO la nu se produc astfel osci-
laIii, iar becul L este stins. O data cu lasarea intunericului. tranzisto-
la realizarea practica. fototranzistorul FT se monteaza in fel
incit s nu fie perturbat de becul l sau alte surse artificiale de
R1
,
SE 555
C2
5 pF
tarft",l
J
01
L
220V/IIJW
(4
Q
O"
P
f/500V
R9
47!1.

ClJ.
IN J.
-- C2
P. ';'
500' 'i
kll " "
kSl.
Montaful din se de obicei in paralel cu microfonul intrarea caseto-
fonului sau magnetofonului pe care il Sensibilitatea comenzii (pragul de la
care se prin Pv "" 500 kn.
Pornirea (deci releului de 12 V, Rei) se face aproape instantanau cu
aplicarea unui semnal de intrare IN.
Oprirea se produce la aprollimativ o secunda Intreruperea ultimului sunet,
iar acest interval de timp se ajustind valoarea condensatorului ce (ce se
a fi cu tantal). Alimentarea se face la tensiunea de 12 V este de dorit a fi se-
de cea a aparatului comandat, pentru ca montajul realizat fie complet inde-
pendent. Tranzistoarele folosite sint de tip putind fi folosite altel e
echivalente.
R4
560
It
" ,
R5
l,2kQ
RJ R7
15
kSl
+ 12V
BC"'"
171
R6 R8
2.7 560
kl> Il
llk.Q.
R9 Rl0

Tl
lN4148
01g T4
BC't:.
177

22k.
[
,
IN
AMPLIFICATOR
PENTRU
OSCILOSCOAPE
Cu ajutorul tranzistoarelor FET se poate realiza o simpla
de calitate pentru deltexia verticala intr-un osciloscop (fig 1)
Cuplajul direct conduce la o amplificare globali de 13 ori cu o
banda de la 10 Hz la 30 MHz.
Schema este neslmetrici. avnd o cale $i o cale in
etaje inverseare. Alimentare. se face cu mai multe niveluri. cores-
punzind schem.:"or clasice de alimentare a tuburilor mici (5l037,
]09 etc.) .
Condensatearele de Inlrare trebuie sa fie absoiui idenlice, iar to-
pieselor nu lie mai mar. de 19:. Tranzistoarele finale se
in perechi pe caracterogral.
Potenliometrul Pl serveste la centrare. imaginii.
mare de intrare permite cuplarea la orice tip de
preamplificator.
O versiune de preamplilicator poate fi cea din figura 2-
Amplificarea obtinuta eSte de 400 de ori, cu un zgomot mai mic de
2mV.
COndensatoarele CI si C2 se pun pentru limitarea tendintei de
au valori ce se experimental intre I nF 0,6 "F.
Nu a fost figurat dlvizorul de intrare necesar, el urmind a fi ales de
constructor una din schemele publicate in
t 300V
+ 30V
ISOkll..
2N 5543
2knj
7,SkA
T2
168V OUT
2N 3823
IN
t-l,.
'"
23,W
0,'1' F '-'
2lV
2SV
100kll
6,8k ll.
130kn 8,2kll.

-- -- +
-300V
t300V
l00kll.
OV

2N 5S43 1S0kn

2--.
680kn Pl
O:'fF
168V
OUT
-100V
"
'O TOV
lIIOkll
'O,2kn.
-'-

'1,25PF
lOOfL


',er
'
10kn
[1

TIS 7!..
2N 4416
l ' f
R . OUT
rP
..
1

"'---'

271Jkn. 2
.

"r
f
2
t 3"
Semnalul de la microfon este aplicat unui
etaj repetor pe emitor realizat cu TI, apoi esle
pretuat amplificat de T2 , dupa care prin in-
termediul R9 se dozeaza.
urmind sa fie amplificat de T3 Semnalul este
IntroduS intr-un etaj Oarlington. ce aSigura ta
sa o putere maxima de 200-250 mW
Prin C9 semnalut se liniei (in cazul nos-
Iru este un conductor de cupru emailat Cll
dlametrul de 0.6 mm). Pentru a evita folosirea
a doua conductoare. unul este conSiderat
Priza de se poate lua de la o
teava de gaze. apa sau calorifer. Semnalul so-
sit prin linie de la aparat strabate con-
densatorul C9 ajunge la difuzor. unde este
repr()('lu,; Singurul dezavantaJ al sistemulUI
I
"" f,
doua exemplare (pentru fi ecare corespon-
dent). Acest dezavantaj aduce cu sine nsa
avantaje. in cazul folosirii sistemului clasic
(postul central difuzoarele corespull-
I
zatoare semnalul sosit de la un
abonat trebuie obligatoriu amplificat. or.
acest lucru comporta doua riscuri pentru diS-
mari: creste zgomotul si
in plus. riScul ca o data cu semnalul ulii sa fie
amplificat semnalul unei de radiodifu-
ziune Sistemul experimentat inlatura aceste
dezavantaje; exista posibilitatea instalarii
unei muJlitudini de prin simpla cu-
plare prin C9 la linia existenta oflcare abo-
nat poale vorbi asculta concomitent (du-
plex).
SISTEM
DE


A
DESCHIDERII

LA
GARAJ
-
T1 T2 T3 T4 TS
____ __ __ __ -o+
., .'2.3 'IV
S,2kll. OF 4,7kA d'l<Il. IltO h
.,
in cele ce urmeaza vom prezenta numai sis-
temul de comanda (nu cel mecaniC).
SIStemul de comanda este de tipul emISie-
receptie in banda de 7 kHz, el putind li utilizat
tara probleme de perturbare radio
Emllatorul (figura 1) este realizat ca un os-o
Cllator simetric. cu doua tranzistoare. Bobma
se realizeaza pe un pachet de tole 16.8,
Dlamet rul interior al bob,nei este de 15 mm,
iar cel extenor de 25 mm. lungimea bobinaju-
lui limd de 18 mm, In colector are
75 +25+25+-75 spire cu sirma de CuEm 0.4
mm, iar n baza are 2)(5 splre cu sirma
I\llmenlarea se face la e-V sau la 12 V {prin-
tr-un reductor electronic)
Tranzistoarele se monteaza pe radiator
(cul i a emitatorUlUI)
Em'tatorul se monteaza sub astfel
ca fata de SOl fie de circa 350 mm
Receptorul. prezentat in figura 2. are un cir-
cuit acordat pe urmat
de trei etaje de amplificare
Antena receptorului este de liP cadru se
realizeaza prin inserierea flrelor dintr-un ca-
blu de 3 x 0,5 pe un diametru de circa 1 m
Astfel se ob\ine un cablu de I m diametru cu
trei spire.
Transformatorul acordat se realizeaza din-
If-un transformator de cupla, de la aparatele
de radiO care se acordeaza cu ajutorul unui
condensator (CI ). tatonind o valoare i ntre
2500 pF 0,05 ,IIF,
ce este ce 1.5 2.5 m intre
antena-cadru
A
lS0yF -:
r--+-!lc.-l1tii,--
1<)0P'
1
.. ( 1
2N2061A
1,
DIF3 ABONAn
+" ,
w,
DIF 1
-,' l ,
Ce' Ce
, 'v
-+-----
fCj
LlN"
- -
;oO..,.1000m
TS ABONAT 2
- 9V _______ -9V
2 "'--P!Mft,ir - - \-'"
LISTA DE 90MPONENTE
C'l = 15 nF: C2 = 0,1 pF; C3 = 0,1 pF: C4
4,7 pF: C5 = 0.1 pF; C6 = 4,7 pF: C7 - 0,2 pF:
ca =: 5 pF: C9 = 20J pF: ClO = 150 pF; Al :: 12 k!):
R2 1 M!l:A3=8.2k!I:R4=1,2k!I:R5 10k!):
R6 = 1 k!1; R7 = 120 k!1; AS:: 5,6 k!t R9 10 kH
lin; RIO = 120 kH, RII = 10 kJl; R12:: 4,7 k!):
R13 470 kH: TI = BC10S (BCI07, BC109j,
T2 :: BC108 (BCI07. BC109): T3 BCH2
(BCHI. SCH3); T4 :: BCH2 (SCHI, BCH3):
T5 80135 (80137, 80139j Difuzor: 0.5
W'l6 !l. Microfon: dmamic, 600 !l - 2.2 k!l
3,3K
2N2061A
6V
1
-6 V
50$1
RL
T1-T4
ac 304
Tj
Rl
KSl 68
s;L
METRONOM
intregul aparat este constrUit
cu elemente discrete, semnalul
acustle fiind emis de un difuzor
Programarea duratei de
nare se din R2. iar rit-
mul. respectiv caden1a, se re-
gleaza din Al AS. Altmentarea
se face cu 9 V_
4"-
+'N
T1-EFT37.3
T2-T4HT323
f-+T3-AC181
5fF
47.
3
Il.
15.
<l
CIRCUITE
DE
A ILUMINATULUI
-
DE REZERVA
Circuitul din figurA permite aprinderea a unui bec de re-
atunci cind becul principal s-a ars.
Se utiUzeaz.ii becuri de 220 Vl25 W, alimentate la 160 V prin rezis-
Rl (640 fi/18 W).
Elementul de comutare este dat de dioda frijoncliune O. Cind lampa
de serviciu este in de tensiune de pe Rl menline
dioda O sub tensiunea La arderea lui LI , tensiunea este
dioda conduce lampa da L2 se aprinde.
Condensatorul CI (0,5 "F) impiedicA deschiderea diode! la conecta-
rea montajului sau la impulsuritor accidentale de supraten-
siune in
Schema din figura 2 cu tranzistoare o la
joasA tensiune.
Alimentind montaJul la 10 V utiliz.ind care la ten-
siune 0,2 A, se pot folosi tranz.istoare AC1SOK.
Cii: timp L 1 este T1 este n T2 este blocat. La arde-
rea lui L 1. starea se se aprinde L2. Condensatorul este fa-
cultativ, el nefiind necesar alimentarea este din baterii sau
RELEU
de
TEMPORIZARE
Cu o foarte cu tranzistoare complementare,
se poate realiza o temporiz.8r8. La inchiderea contactului 51 se des-
chide T2 se cu un curent mic CI. Tensiunea in baza lui TI
creste 1. tensiunII Zener, cind TI se deschide, Prin
deschiderea lui 51 se descarci e, se revine in starea Prin
pOlenliometrul R2 se reglead tem pori zarea intre O si 60 de secunde.
Releul este de 12 Vl20 mA.
-12V
Sl
Rei
lN
1001
1'1
12,o;Q
AC
T1
RZ Iz.
181 K 1()() k"-
680k"-
51
(1
1<;
OZ3
ll.'Jf
R1
220V
L
1
(1
0=4J200S
O
1
51051.
-1c11
L1 L 2
2
AVERTIZOR
Montalul permite supravegherea unuI
zin cu apa. Electrozii A. B C se introduc n
bazin. Electrooul C Indicti supraplinul cind
apa atinge acest electrod dioda LED se
stinge. Nivelul apel intre electrOZli B C pro-
duce o ilummare normala a diodei
Gnd nivelul apei scade sub electrodul 8.
dioda are o iluminare intermitenta.
c
A
g
2
SEMNALIZATOR
DE
Sig O. lA
-24V
-220V
Tr.1
Semnalizatorul de nivel indica situati ile li-
printr-un LED si-
in care nivelul lichidului ni-
velul de sus NS prm alt LED situalla in care
nivelut lichidulul scade sub nivetul de jos. NJ
De asemenea. semnalizatorul n
cele doua situalii, un releu care poate fi folosit
. pentru avertizarea sau optica la dis-

Montajul se de la tensiunea de
24 Vcc. presup.unem nivelul apei este
sub nivelul de jos. In acest caz. tranzistorul T2
este polarizat si este n conduqie. in timp ce
TI si T3 nu sint polarizate. In momentul n
care apa nivelul NJ. are loc polari-
zarea lui T3 prin divizorul rezistiv din (R3
R4): acesta, intrind in saturatie. duce la blo-
carea tranzistorului T2 deci LED-ul 04 care
era aprins se slinQe. tranzistorul TI fiind n
continuare nepolaflzat. Deci cind apa se
intre nivelul NJ NS. nu este aprins nici un
LED si nici releul nu este aqionat. Cind nive-
lul apei nivelul sus NS. are loc po-
larizerea tranzistorului TI care. intrind in
pune sub tenSiune LED-ul 03. In
dicind situa1,a in care apa a nivelul
sus NS, Dec' daca apa se afla sub nivelul NI
mdica LED-ul 04, iar daca apa depas&>te ni-
velul de sus indica LED-ul 03 in ambele SI-
tualii este pus sub tensiune releul Re de 24 V,
care prin contactul sau ta 2'20 V
realizeaza semnalizarea donta a li-
mitelor
Transformatorul de relea este de mica pu-
tere se poate realiza prin reboblnarea la
circa 22 V a unui transformator de sonene
Usta oe piese
Trl - translormator relea;
01. 02 - lN4001:
03.04 - LED-uri:
Ct - 1 000 ,..Fi4() V:
C2. C3. C4 - 0,1 ,..F:
Pl. P2 - 1 M!l:
RI - 5.6 k!l; R2 - 10 k!l: R3 - 3.9 k!l. R4
- 27 k!l;
Re - releu 2200 !l/24 V. lip .Electromag-
netica .
TI T2 - 80140. T3 - Bel77
NJ
1
-24V
- - - -------------1
NJ
Releu 24V/2200n :
-220V -220 I
-24V
(- 24Vl
NS 2
------------------ -
COMUTATOR pentru
OSCILOSCOP
Cele dooa operationale Sint comutate de
un cirCUit basculant blstabil C0B472E (avin-
du-se in vedere consumul mic. 'sub 10 mA. al
Circuitelor).
COrcuitul CDB413E. care doua pOl"li
NANO. esle un tngger-Schmlt! si are rOlul ca
din tensiunea n dinti de lerastrau a bazei de
timp sa faca un semnal dreptunghiular cu
Iront negativ (cel pe care comuta cirCuitul
bascul ant) suprapus cu frontul negativ al
semnalului bazei de timp
. Tranzistorul (repetor pe emi tor) adapteaza
impedanta de intrare a bazei de t imp a comu-
tatoruluj la bazei de timp a oscilosco-
pului,
Toate semnalele (baza de timp. semnale
aplicate la intrarile 11 SI 12) se aplica intre
punctul Rl SI R2 SI borna de Inlrare corespun-
zatoare
Intrarea osciioscopuiui se conecteaza la
borna de les ,re a comutatorulw. laf masa OS-
ciloscopului. care este totodata masa bazei
de timp. se conecteaza la punctut .. masa sem-
nat"
Cete doua imagini care apar pe ecran se pot
departa sau apropia pina ta suprapunere.
aplicnd pe intrarile neinversoare ate Circui te-
lor 74t cite o componenta continua de cu-
ren\. una pozitiva alta negativa Departarea
imaginilor se modifica din PI
1+
10
Circuitul mai con!ine diode de la
depasirea accidentala a tens1Unll maxime de
Intrare. 03. 0 4, 05. 06. iar d,odele 01 si 02 au
rOlul de a elimina dlafoma i1tre cele doua ca-
nale
MontsJul nu necesita reglaje deosebite
Nivelul semnalului de mtrare nu trebuie sa
2.5 v, tensiune ce se ob(lI1e cu
ajutorul unui de 5 M!!. monlat
la fiecare din Intrari.
Montajul se alimenteaza la o tensiune de
5 v si consuma cea 6Q mA
O utilizare t estata este la int rarea OSCllo-
scopului.
R9 1<
D\ 1Ai41
(
J. L-__
METRONOM
Montalul contine un clrculI/lE555, care poate functiona ca ma-
noslabll. astabil sau retea de intirziere
In montal de astabiL daca la plnul 7 - .. descarcare' mjeclam
un curent vaflabrl intre O SI 1.5 mA atunCI fOl"lam basc<./Iarea Ctr-
cUltuluI intern. obtinind astlel o Irecventa mal mare sau mal mica
TenSiunea vartablla de pe cursorul lUi P ajunge pe
baza-emitor a lUI TI SI rezistenta R2 SI se obtine curent,,! variabil
pe care il dorim.
Frecvcnta de maxima esle de 50 Hz Umila ae JOS eSle
la utilizalorulul. putind da ImpulSUri chiar la 24 de ore
Daca dOflm ca frecventa maxima sa flc mal mtca vom
valoarea condensalorului CI sau ii vom scadea valoarea daca
dorim sa frecventa
Etajul de furnizeaza un curent maxim de 200 mA. astfel
ca putem comanda nu numai LED-ul (sau) difuzorul. dar SI
(printr-un tlflst or) un bec de put ere marc. o sonene etc
lucr u I obt inem si cu alutorul unuI tranzistor avi nd ca sarci-,a un
re leu sau direct cuplind la iesi re un releu de tensiune mica
Montajul l unC! loncaza SI cu alimentare de la baterii astfel inCit
pulem sa-I folosim n aer liber. Ia practicarea unor miscan in nt-
mul dorit etc
Potentlometrul va fi etalonat in unltall de timp
. ... l. ,;t-
R10 'h
-r L S ;:'
10
':.J_j---{= J-l
.. 5 n (:;1.1 ,.,..
h ---j
D6
Q C' 6
-
14
CDBI,72E

R'- 1M
"
/\/
1,70
[
'"
ZAVOR CODIFICAT
ELECTRONIC
Montalul alaturat este destinat
unui electromagnet ce rolul unui
zavor DeSigur. deschiderea (ali-
menlarea electromagnetului) se poate realiza
doar cupa a 5 taste din 9 (sau lT'ai
multe). SI asta nu Oricum. ci n\r-o ordine de-
terminata si in timp ul iI. Apasarea unei s,n-
gure taste ,.false" face ca deschiderea zava-
rulu i sa fie imposibila. chiar daca in contmu-
are se apasa lostele in ordine corecta
Dupa cum se observa dUl schema montaju-
lui, ac!ionarea (deSch iderea) zevorului (ah-
menlarea electromagnetului) se face prin
contactele normal deschise ale unui releu, re-
leu a carui nla$urare este alimentata pr,n tre-
cerea n a tmstoruiui Ty4 PentrU'
ca Ty4 sa treaca in trebUie sa se
aC1lonele KA KE in urmatoarea ordine
1 sa se inchida tasta KA sufiCient IImp
pentru ca CI sa se incarce la tenSiunea sursei
de alimentare Astfel. TI $' T2 vor trece in
conduqle, polarizind anOZIl tmstoareior Tyl
Ty2 Ty3,
2 sa se inchloa pentru scurt \lmp tasta KB.
Cnd prin 01 poarta lui Tyl se polaflZeaza po-
ZitiV. deci Tyl va trece in
3 sa se inchida pentru scurt timp tasta KC,
cind w:: trece in conduqle $i Ty2 {evlden!. cu
conditia ca Tyl sa I,e deja in
4 sa se inchida tasta KO. cind trece ,(1 con-
Ty3, facind astfel pOsibila polarllarea
pOlltlva a pOl1li lui Ty4 daca
+
11i..fl
5 se inchide tasta KE, cind trece in con-
duqle si Ty4 alimentii'ld releul de comanda
Rol
va ramine anclansat ati,t t,mp cit nu
se mtrerupe corcultul anOdlC al lu, Ty4 pnn
apasarea pe tasta KO. Cind pentru reanclansare
trebuie repetate de la 1-5
este realizata pnn fap-
tul ca, pe r,nga taslele utile KA KB. KC. KD si
KE. care pentru ,.deschldere trebUie apasate
n ordlOea deSCrisa la 1-5 panoul mii i contine
si un numar (in schema 4-Kt K2.
K3 si K4) de tasle .,deruta' Apasarea pe una
din aceste taste (necunoasterea COdulUI), in
oflce faza a ,programarii" face ca pfln tasta
respectiva sa se descarce CI deCI autOmat se
desch,d TI si T2 deci chiar daca p,na in laza
respecltla "s-a nlmept COdul tlnstvarele
eventual In conduct,e. ramin la'a alimentare
anodlca deCI se oeschld anclansarea releu-
lui fiind posibila numai dupa reluarea corecta
a de!a 1-5
Tot .,Slguranta zavorulUI SeN9$te laptul ca
CI se descarca in t,mp (cea 10 secunde) prin
JCflq,unea baza-emitor a lUI TI SI Rl deCI
daca de la 1-5 nu se fac in \Imp Util.
adica pina la descarcarea lui CI TI SI T2 se
deSChid lasind fara polaflzare anOdlca tiflS-
toarele eventual deja amorsate. dec, mont81ul
r",IOe in starea Timpul de "operare"
s"! "ca;e mar. prIO cresterea valOfll lUi CI
si 'sau AI si Invers
R5
Dupa cum se observa. tastele KI K2. K3
K4 KA. KB, KC. KD KE sint normal des-
chise. I8r KO este normal inchisa
Consumul montajulUi esle de cea 50-100 mA
la 6-13 V Tensiunea de alimentare se va
alege cu 1 V peste tensiunea de
ferma a releului ut ilizat n .,repaus" monta)ul
practic nu consuma curent Consumul de cu-
rent creste treptat (incepind cu apasarea Itll
KA), pe tl'asura electuafll de la
1-5 scade brusc la zero ori de cite Ori se
apasa pe una din tastele derula' fKl--K4)
sau trec 10 secunde de la ultima apasare re
KA
Pe panoul de comanda dulap. seif etc)
se vor monta butoanele tastelor Kl K4 I
KA -KE. evident intr-o ord,ne (dezordlOe)
data SI se vor marca cu s,mOOlufl dlfente s,"
balurile corespunzatoare tastelor ."tl
KA-KE fIInd cunoscute doar ae cel ce au
ces ta spatiul inchis cu acest zavor electroniC
Pentru cel care au parcurs acest matenal $1
l-au mdllerent daca s-au deciS sau nu
sa-I realizeze propun un miC calcu-
laII cite incercari are de lacul unllO'l
care nu codul) pentru ca macar ,ma
sa f,e cu succes? Pentru Simplificare se con-
Sidera ca toate illGereafile se fac In .. bmp ,,"
Imax 10 secunde) SI sint montate numa, la
Iru taste deruta'
Va doresc succes'
fJ
________ ..... --------------------------------.. ---------.. ----------------P ......
TERMOREGULATOR
UNIVERSAL
Reglarea
rui lui R6
i etajului se face cu ajute-
Aparatul permite reglarea temperatufli i ntr-un mma reglar ea automata a unui
domeniu foart e larg. depinznd de senzorul electromotor etc" senzorul i n acest caz fiind
lolosL!. Cu valorile din schema. el a fost expe- inlocuit corespunzator.
rimentat in plala 0-IOQ"C. senzorul fiind o Cu K2 n 2 se face un reglaj manual
dioda lN414S. al tensiunii de
Reglarea temperaturii se poate face in Schema cuprinde urmatoarele blocuri
doua moduri, nale: etajul de detectare amplificare a ten-
Tensiunea de a amplificatorului prm
Kl etajul de direct sau prin
triggerul-Schmitt, format din tranzistoarele
T2. T3 histerezisului introdus de
trigger, precizia reglajutui se
plJ\in, aceasta fiind de fap-
tul nivelul perturbaliilor introduse i n
este foarte mic.
Etajul de este tor mat din tranzis-
toarele T4, T,5 T6. Tranzistoarele T5, T6 (si-
mulator de TUJ) un oscilator de re-
laxare care produce impulsuri pentru co-
manda ti ristorul ui T. Si ncronizarea i mpulsu-
fllor de amorsare a tiristorului cu frecven\a
se face prin alimentarea etajului de ce-
- cu Kt $; K2 in 1. reglarea se face siunii de comanda. triggerul-Schmilt si etajul _ 1_
dlsconhnuu, tiristorul T funqlOnnd in regim de comanda, 't- ' .
inchis-deschis se poate folos, pentru ter- Senzorul D se intr-un montaj in punte 1110 1- J6 " _ : .. ;1"
mostatare Si acolo unde perturbaliile intro- aceasta fiind la o tensiune stabili- , '>(l.. ,
duse n trebuie sa fie foarte micI. h zata de dioda 03, care la rfndul ei este aJimen- 6 .... al :
- cu Kl in !lozltla 2Si K2 in t. regla- taIa de generatorul de curent constant format I .''N-I ,
rea se lace 1 n mod continuu: se poate
. IL
o termostatare mai precisa deat in cazul an- este amplificat; de circuitul integrat j3A741 II 6OV/f)p4 10 SI 1
terior, la reglarea iluminatului in functie de lu- fl,O' A
"
O.
fl07
-
l
k\.
J1 1-101 Rtt \m
L : )1''''
"
1 \OKn

6.1M
'" -1;(171
'"
''''''
o
Monlajul propus esle un temponzator a
carui se bazeaza pe incarcar ea
unor condensat oare de capacitate relatl ....
mare (vezi figura) . Practi c, cum se poale
observa. circuitul esle format din punerea n
serie a trei circuit e de baza identice, pr imul
comandindu-I pe al doi lea, i ar acesta pe cel
"'a-al treilea. are loc dupa Uf-
log ,ca condensat orul CI", 470 ,..F
se prin intermediul AI de
la sursa de alimentare E 0-0 12 V, Acest con-
densator este conectat n ba<l:a tranzistorului
TI. respect iV T3 T5, care ca
amphflcator Cu prag. Emitorul eSle polanzat
de catre grupul RS, Pt, R6. respectiv A12. P2,
R13 Pl. AlO. impuri ndu-se
de emllor. Acest tranzistor limi ne blocat ati t
timp cit tensiunea "e baza nu este
cu circa 0.65 V (pentru tranzistoarele cu sil i-
ciu) emitorului fixat din Pl . r n
momentul in care condensatorul CI s-a n-
cu o se deschide
tranZistorul. trecind in stare tie
prin R4 R3 ncepe ci rcule un
curent. Acest curent produce o de
tensiune l a bornele I.i A4 pentru a
deschide tranzistorul T2. Ca urmare se va
apflflde LED-ul rosu montat i n colectorul lui
T2 prin rezlslenla Al = 390 !l de limi tare in
acest moment. T2 fiind saturat , potel'llialul
coleclorulul sau se practic la valoarea "' E
prin RS incepe se ncarce con-
densatorul C2. ciclul repetfldu-se acest al
doilea etaj , dupa aprinderea LED-ului galben,
etajul al treilea implicit aprinde-
reii LED-ului verde.
Inainte de nceperea trebuie
aceste condensatoare cu ajutorul
contactelor Kl, K2, K3 ce pun rezistenlela R2 ,
R9 R16 la Acest lucru se face prin
scurta a celor trei contacte.
I "
2.7Kro. 1,
2}Kn ",! 1 2
"J' 1 ,. " 119
" ' " n R10
,: ":",' & 'M '" r-:: '" :-
'" W C e 6,1Kn r". l R16
1112 RI1 17 O.1jlf U
tKll. lSIVl. 2S0V I'n.
TEMPORIZATOR
T1,TI,T5-B( 171 T2,T4,T6-B( 251
'"
.M

'" '1'
, n
"
O,luF
"'"
Reglajul se face prin aOlionarea semiregla-
bilelor (eventual Pl. P2 P3
in vederea prin succesive a
timpilor Prima se va aOliona asu-
pra lui Pl astfel incit LED-ul rO\lU se
1-3 minute (in funqie de va-
loarea condensatorului CI). stabilit
acest prim timp TI, nu se mai Pl se
semireglabilul P2 in vederea
rii unui al doilea timp, T2 de
P3, T3. Prin alegerea unor timpi
se pol prin insumarea tem-
poriUrilor. variante diverse necesitatea

E
[
rnanda cu o tensiune de 12 Y. de forma !rape-
zoidalii
la un osalator cu 555 elemente RC, montajul
permite generarea a trei dfsllncle, in de butonul
apasat.
la apasarea unuia din butoane, in Circuit esle introdus unul din .
rezistoarete Al, A4 sau A5. '
Se poate monta un tranzistor BCIQ7. Allmentarea se face cu
4,5 V, din baterie
Unghiul de deschidere a tiristorului poate fi
reglat (automat sau manual) la
in regim continuu intre 10' $1170'. lari.n cazul
funC;ionarii in regim dlscontinuu tiristorul se
amorseaza la aprOKimatlv 5' 10' (practic la
trecerea tensiunii prin zero). T poale fi orice
Iinslor cu tensiunea mversa mai mare de 600
V curentul maxim de 10 A. Grupul R22-C!
la proIectia !Iflslorului la SUpi"sten-
sluni, Pentru diminuarea se fo-
grupul C5, C6. L L se obtine bobinind
pe un miez de 100 de spire cu conductor
CuEM Il> 1 mm.
intrucit alimentarea ntregului montaj se
face la tensiunea se va acorda o
deosebita la izolarea intregului mon-
taJ. inclusiv butoane, axele
SONERIE
ST
,
1 STI
1r
R4
La alimentarea montajului, lampa l t se
aprinde, iar pe diodele D5 D3 vom masura
tensiunile de 12 V, respectiv 6,2 V.
Cu K) K2 in 1 se Pl
ca tensiunea U
o
sa fie mai de 5 V: n
acest caz, tensiunea in U" trebuie sa lie de
aproximativ 7 V, Se regleaza acum A14 asllel
ca T4 fie complet deschis Cu Kl in
2 cu K2 in 1 se din Pl tensiunea U
o
la 6 V, Se acum RIS asllel ca T4 sti lie
blocat.
MULTITON
R

1
..


6,21dl,

.:

"
f-
Etalonarea aparatului ,se face folosind un
termometrv industrial. In cazul folosirii ca
senzor a unei diode care are o liniara
U = f(t), etalonarea este la capetele
,aceasta divizindu-se apoi corespun-
Zlitor In cazul folosirii ca senzor a unui ter-
mistor de 1 kn la 2OC, sensibihtatea monta-
jului Etalonarea se va face n acesl caz
n al mai multe punCle, De asemenea, la
schimbarea lermistorului (chiar de
tip) esle necesara reetalonarea,
se o extensie a unui domeniu, I
de exemplu pentru termostatare foto, pentru
domeniul 15-25C, A3 se
la aproxi mativ 700 n (se experi-
mental), Pl avnd in acest caz 200 n_ Pl va fi
un de calitate, bobinat.
I
Primul etaj este detector cu superreaqie
Circuitul oscilant din COlectorul tranzistoru-
lui TI este acordat pe 27 MHz. Bobina 12 eSle
pe o carcasa cu miez magnetic pe
care se 12 spire CuEm 0.6 (Priza la
mijloc). Bobina LI are 6 spire 0 8, bobinate in
aer, spinI. din CuEm 0,6. Aeleele
la.9 V.
\
"
"
100kP
Filtrele pe fiecare canal de no-
tate F, trebuie rezoneze pe de
lucru ale de exemplu 1 400 Hz:
I 700 Hz elc.
0,
22nF
"
47
kJl
Rl
1()
kJl
VO 1...3
SAY
-.l'
8555
l '-' ""
.i'&nF lWJl
I1Ml,
)-
'-
8(107
4,
S
1
i
RECE TOR ,

o
_ "' .. m_=' ..
ma electrica de prinCipi u se corn- S Che
pune dint
declansat
ri al SI un os
impul suri el
r- un Ci rcui t bascul ant monostabll
prin at i ngerea unui contact senzo-
cllator de relaxare oferind l a les ire
reptunghl ulare.
I basculant monostabil este reali-
torul unui CirCUli Integrat ,8E555 La
C,fcullu
zat cu a,u
at ingerea
mlnalul P
basculeaza
Aceasta s
T dat de re
senzorului 5 tensi unea de pe ler-
J scade sub 0.33 V cc . circuitul
SI 'es 'rea
trece
;,
starea .t "
tare se mefl\ Ine un interval de Ilmp

T" 1.1 R, (k!l) C,(,.. F) "'" 50 ms
R.loo<
-
k- "
"
e
+
: IN""
f-
f
1
(ff:) 3
-
6

1

r I O" !"F _
L-

5
Osci latorul este realizat cu ajut orul c<rcui-
'ulU, Integrat TBA315N la car e fr ecver>ta de
este determinata de externa
RC. precum SI de nNelul de t ensiune apltcata
pe terminalul CONTROl. p,n 2. conform ta-
helulu'
Frecventa de se poaTe determ,na
cu aj utorul
aoo
5 300 Hz
L,
aparatura electronica alimentata Cu
energ,e electrica de la re\eaua de ca pro-
ducatortll garanteazd funq,onarea cores-
punzatoare daca lenSlunea de alimentare se
incadreaza in intervalul 15'1b 10% fala de
tensiunea nominala de 220 V c.a. Acest lucru
se specihca in ca:tea tehnica a produsuluI,
MontajuJ. a carui schema electrica de pron-
ClplU este p'ezentald in figura. urmareste va-
de tensiune pe re\ea aSigurind o sem-
nalizare optica. precum s' decuplarea consu-
matorilor in limita
Elementul de bazd i l constituie Circuitul 10-
tegrat spec,alizat /lUIOIO destinat semna-
!izafll continue a starII electrice a baleriei de
automobiL
Prin lOtenned'ul transformaioruiur Tr al
unu, 'egulstOr de tef'lSiune reahzat cu tranZIS-
torul TI se asigura altmentarea CtrCUltulUi 'n-
tegrat cu tensiune var;ab,la n lunetie de ten-
om 'etea
In tabel esle prezentata aceasta corespon-
precum $; raspunsul montaJuluI.
UfOle < 185 V
185.240 240-:-275
> 275 V
V V
u, < 10 V 10 13 V 13 ,-t5 V > 15 V
LEO D2 03 04 D7
apnns galben verde
",su
decuplare
<
SONERIE
.

c:z HnJ'
R,IU

I
1 f 6

"
@ I
RS
315N S
/001<
P-
. r

li BClol I

+
I
d,:;:
. L
I C
3
10,,!,f

-'-
Sarcma oscilatorul ui o constitwe un difu-
zor adaptat pri n transformatorul de iesire Tr
VCO"i'OI (V)
Frecven\a
O
"
I
1,6 -'- 4 21
8 -i- 12 O (blocat)
TESTER

La depasirea tenSIUniI de 275 V pe retea_ C.I
aSIgura mvel .,sus pe 8 si 2. tranzis-
toarele T2 T3 vor In\fa n regim de conduc-
S' releul R Prin contactul sau
12 iSi realizeaza aulore\tnerea, (ar prin con-
laclut r3 intren/pe alimentarea contactorulUI
de F si consumatori, C sint de
la retea
este posibila numai ma-
nual. prin apasarea butonului B $i cu
ca tensiunea sa lie sub valoarea de 275
V, LED-ul D7 semnalizeaza starea decuplat Si
implica interventIe pentru remedierea avafiel
Transformatorul Tr se realizeaza pe un pa-
chet de tole E+I cU sec\iunea de 2,5 cm' Si are
n primar 6400 de spire bob,nate cu sirma
Astlel. In stare de repaus tensi
pe terminalul CONTROL trebl.lle
unea aplicata
f,ede8V
t La atinge-
ulan! mono-
pentru ca oscllatorul sa fII" bloca
rea senzorului S. circuitul basc
stabil basculeaza. tranz,storul TI va Intra in
Inalul CON
u o
RS.
conduq,e punnd la masa term
TROl Se lIor genera il c
din rezistorul semireglabil
se Introduce condensato rul electroh-
nii pe term.
ca
u f
nal .
pe
tiC C3. viteza de a t enslu
nalul CONTROL est e 'TIai
oscllatorul sa funqioneze ati t c
cit $12f. un efect bito
Transformalorul de se r
T,
+
I
It>>.
o/.Z5VA
-'-
un m,ez cu seqiunea de 1.5 cm
2
$1 are in pri -
mar 700 de spi re bobinate cu conducior
CuEm 00.12. Iar n secundar 80 de splfe bob, -
nate cu conductor CuEm 0 0.4.
Allmentarea se reali zeaza de la o sursa de
12 V c.c_. consumul fiind de 20 mA in stare de
repaus $i 60 mA in lucru. din1fe sen-
lOrul S Si montaj se realizeaza pnn cablu
ecranat.
CuEm 0 0,08 mm. iar n secundar 460 de spire
cu sirma CuEm 0 0.20 mm Se poate folOSI
orice alt transformator de mica putere. capa-
bil sa asigure n secundar 24 V ca .. hind ali-
mentat in pnmar cu tensiunea de 380 V, deci
la Ure!ca = 220 V furnizeaza o tensiune de
aproxImativ 17 V c_a
Conlactorul de poate fi de tip TCA6
sau TCA10. in lunqle de consumatorii co-
nectati prin el.
Reglarea montajului este loarle simpla. $i
anume la tensiunea re\elei de 220 V se
rez,storul R2 pina Cnd tensIunea Uc are valoa-
rea de 12 V, LEDcul 03 trebuie sa fie aprins. Cu
alutorul unei surse de tensiune reglabila (de
exemplu. un transformator ridicator de ten
sit;ne 220/380 V un reosta! bobIna'" se mo<:Ii-
tlca U i se veriliea. buna lonare con-
form tabelulu,.
-
I fot oelect ric esle ilumi-
natului dintr-o locuinta pe timpul cind iluminatul natural des-
zilnice.
Consumul nedorit de energie intervenit dir, in
a unor becuri la esle exclus. in cazul
echipArii tabloului de a circuitelor electrice de iluminat cu un
fotoelectric.
Releul fotoelectric va li montat in serie cu circuitul (circuitele) de ilu-
minat {bornele Rl-"I2\. Nu se va insista asupra modului de amplasare.
cafe oricum trebuie fie intr-un loc unde "vede" lumina
zilei, nici asupra modului de conectare in circuitele electrice, aceasta
urmind se in de
Oricum, racordul la relea se va face la bornele R1-N1. iar conecta-
rea circuitului (circuitelor) de iluminat se va realiza la bornele A2-N2.
Puterea ce poate fi prin va
fi de curentul tri acului din dar de radiato-
rului pe care este montat acest element.
Schema se la o put ere de 600 W. tri acul
amplasindu-se in acest caz pe un mic radiator ce nu va solicita un
deosebit.
Componentele electronice active pasive ale schemei sint ampla-
sate pe o de circuit imprimat cu dimensiunile de 50 J( 67 mm.
consumatorilor la scurtcircuit izolarea a intre-
electronic de o valoare a curentului nominal prin
scurtcircuit se n printr-un fuzibil rapid de
0,1 A.
Schema in
pe timp de 90 de zile de numai componente active
zece componente pasive. Elementul principal n constituie fototranzis-
torul ROL 32. care schema din starea ,,' " n starea
.,0", n de gradul de iluminare de pragul de basculare ales din
semireglabilul de\ 1 MO.
Comutarea se din circuitul integrat temporizator din seria
PE555 astfel: presupunem in starea fototranzistorul este ilu-
minat deci circuitul basculant din PE555 se n
starea ,.1" Tensiunea da este mare. aproape de valoarea tensiunii
de alimentare, sarcina (prin triacul TB10N3) fiind
Tranzistorul de din PE555 este blocat schema se n
starea
fototranzistorul nu mai este iluminat, el se blocheaza. provo-
cnd comutarea circuitului basculant din CI in starea .. 0". Tranzistorul
de intern aduce terminalul 4 (ALO) la masei n
timp tensiunea de n "O". pe TB10N3.
(starea de a electronic pe tim-
pul zilei) este de aprinderea LED-ului vizibil el din exte-
rior prin capacul transparent. La stingerea acestuia. triacul conduce
circuitele de iluminat ale pot fi lolosite.
Alegerea pragului critic, dar a de iluminare a
prin iluminatul natural, se face prin semireglabilul de 1 MO. prin relace-
rea reglajului in zile de supraveghere a schemei
la de lumina.
Pentru prevenirea rapide a schemei din starea .. ,"
in starea "O" invers, pe bornele 11-t2 se poate monta un condensator
..
-
INTRERUPATOR
FOTOELECTRIC

J, 'a;.< l

<CD
AMM
:

.r
1 8
IrOOv
Ioa
10
c,
2
la
< <
3
2.8'
6 4f--
Jw
100

' ''1
A
,wJ( :!
rJJ1QNJ <
1
J( BeII)'} ROL.,3Z
o,M
A. ft,
2 '1

.
polarizat cu o valoare intre 5 12 ",F, cu plusul pe borna t,.
tensiunii continue este de puntea l PM1. pe ale
bome de este montat coodensatorul de filtraj de 10 ",F/35 II.
Umitarea tensiunii la valoarea a circuitului inte-
grat, minimum 5 II. maximum 15 II, se face prin rezistorul de 2.8 k!l/3 W
condensatorul fix de 0,15 ",F, ales pentru tensiunea de 400 IIcc, pe
care trebuie de tensiune dintre aceea a ten-
siunea medie de alimentare a schemei. 5e ca rezistorul de
2,8 kO/ 3 W fie al es prin tatonare cu un pentru a evita
surprizele
" ,.,
INTRERUPATOR
De multe ori. persoa-
nele care urmaresc un
program la televizor din
mulliple motive adorm
televIzorul
consumind inutil energie
electrica MontaJul pre-
zentat in continuare eh-
mina aceasta neplacuta
in sensul ca din
zece in zece minute emite
un semnal acuslic SI lumi
nos. iar persoana trebuie
sa apese pe buton: daca
acest buton nu este apa
sat. televizorul esle auto-
mat deconectat de la
relea
Schema bloc a tempori-
zateruiui cupnnde, de
(
AUTOMAT
SlSV
T1
fapt, doua temporlZ8- BP
toare: unul. numit prinei- -l
pal. timpul de li-
care nu trebUIe sa
"e prea lung (consum de
energie la tolevizor). dar I
nici prea scurl. ca sa nu
enanleze pe telespecta-
tor; al dOilea lemponzalor
este pentru generarea
alarmei sonore optice
Cind ciclul de lucru
al acestor temporizatoare
esle terminat si nu are loc
o revenire (apasare bu-
ton). alimentarea televi-
zoruluI este oprita (se
poate opri de catre utili-
zator la terminarea pro-
{)ramului).
Schema electrica este
data in figura I se com-
pune. in esenta. din doua
cirCUite basculante cu
prag decalat
O mtrare CMOS boscu
teaza la 1/2 din tensiunea
de alimentare. aceea de la
poarta NI. a doua in-
trare este sensibila la un
prag reglabi l N3-N4 (de
fapt. un trlgger Schmitl)
Este Important sa. pu-
tem regla pen-
tru timpii de alarma
Condensatorul C este
incarcat brusc la valoarea
tensiunii de alimentare
prin butonul BP Aceasta
produce bascuta-
rea triggerului. scazi nd
n VI la zero.
V2 trece n nivel
superior. ceea ce
deschiderea Darlingtonu-
lui T3. 14 respectiv
deschiderea triacului (care
ramine n conduqie).
Oscilatorul lormat din
NI N2 ramine blocat
daca una din intrarile lui
NI se la un
inferior cu jumatatea ten-
siunii de alimentare.
Oscilat orul va ncepe sa
cind VI va
de l en-
siune (sali de la Q logic la
I logic).
La timpul ti (Iigura 2)
butonul BP
cum unui NAND
CMOS valor ile
de G!l , singurel e ele-
mente R, RI , R2.
respectiv C la
tensiune (VaDI. Cu
C = I 000 I'F R :::: 1 MH
2
se obline o constanta de
t imp de I ()()() s.
Rezistoarele RI R2
nu contribuie la des-
lui C. ci tocmai
Re
1602.
22CV
1
la ment inerea sa i n-
carcata ele trebuie sa
fie practic de zece Ofl mal
man ca R.
Butonul i n par alel cu
tri acul este pent ru porni
rea instant anee a t elevi-
zor ul ui se o
CU BP.
Cei ce nu un
triac pot modifica schema
nlocuind aceasta piesa
cu un releu. Tranzistoa-
rele sint BCIQ7.
cum se
transformato"rul de ali -
mentare este unul recu
perat . care n secundar
scoate 6,3 V.
Montajui pr92ental (fig. 1) este folosit
pentru comanda automata. a. unei electro-
pompe, in vederea menllOeni nivelului unuI li-
chid dintr-un r92ervor intre doua limite pre-
stabilite Introducerea s.coalerea lieh.duh,!.
se pot face in doua feluri. In pnffiul caz hchl
COMANDA

A
UNEI POMPE
DE
du 'of' Iwroduce cu <lJ"tOful let;r
c:..omanoate tar evacuarea se tace In mod n
co trolal jn ce' de-al dadea ('dZ. Inlrod ce
r a 'lChldulu' eSla neco<\lro ata. ,ar evacua-
se 'aGe Cu ajutorvl pompe, Cind .- ,el
dulUi 31,mge la un prag 11)(31 Montalul ple-
zenta! poate fi lolos,\ ,O) ambele cazur. trece-
rea de la un mod de lucru la altul nece<;'!nd _
putine modificari.
Fixarea nivelunlor 'imita se face cu ajutorul
unor sonde formale dm doua V;rfUfI metali ce,
introduse in liChid prmtr-ur dop Izolator ( fi-
gura 2). Di&tan\a ntre Virfuri e5te de 2 ... 5 fTl fTl ,
in de lichidul dm ree,plCn! (pentru li -
chid mai lIuld si cu rezistlvitate mai milre dis
tanta trebuie sa fie mai m,ca). intre
cele doua vrfun care In hpsa I.chldulu. e5to
foarte mare (de ordinul zecilor de M!!) In pre
zenla Iichidului aju(1ge la o valoare CUPflll5a
inlre 50 k!l si 500 k!l. Aceasta schimbare de
rezlstenla este sesilata de cirCUitul electroni c
este in comanda electnc
pentru electromotor
Circuitul electronic astfel
amplilicatorul AI are doua stari stabile 1 re-
cerea dintr-o stare in alta se lace In felul ur-
mator: atunci cind pe amplificatoare-
101 A3 nu este semnal (deci tensiunile la
lor sint in jur de 1 V). curentul car e
mtra in bema inversoare a lui AI este nul
Drept urmare. tensiunea la ie!;lirea lUI va f i
mare. conlorm ecualiel Vg K(r 1-)
M ontajul est e un instrument
deosebit de ut il i n diverse
Tranzistorul TI ca generator de
curent constant compensat n
Valorile s-au ales astfel nct se o
de 1 V/minut (tensiunea de pe con-
densator legea u = 2U
o
tl(CR).
unde U
o
= 0.6 ... 0.7 V, iar t = timpul considerat
in secunde). Pentru C se va avea n vedere un
curent de cit mai mic. eventual ,se cu
tantal. Rezultate loarte bune s-au Insa
Si cu un condensator electrolitic
EG5113.
"
"
"
"


+15v
6II0K.a
"
"
1
2
IX8( lOi
.'"

KIILI
( ."
.,
(
"
"'o:
MATERIAL PO!TRU
(SI'IOALl)
LIMITJ.
,"




"
>--I ..... __ I( 1(f1
lX1H4148
1,100
loIV2sv
4
va mai li actionat. TenSiunea la lui A2
dispare curentul prin R2 devine nul.
amplificatorul A I va schimba starea de-
oarece, avnd tensiune mica la iesire. curentul
pnn Rpl este mic I > 1- se
pastreaza Comutarea va avea toc n momen-
tul in care lichidul va cobori sub senzorul lIM
JOS ca urmare. dispare curentul 13 la
amplilicatorului AI apare din nou ten-
siune mare. ceea ce in linal se transforma n
oprirea pompei de evacuare.
Cnd senIorul LlM JOS sesizeaza
apei, la A3 apare o tensiune mare (in
Jur de + 14 V). Aceasta tensiune produce un
curent prin R3. curent care va intra in borna
minus a amplilicatorului AI. sint
astfel alese i ndl valoarea acestui curent fie
sub valoarea lui r (care esle suma curen\ilor
prin RI Rpt). Ca urmare. n starea lui Al nu
intervine nici o schimbare. Cind insa va fi
senzorul UM SUS, va cu-
rent prin R2. astfel incit r devine mai mare
decit r. In acest moment, tensiunea la
ampl i ficatorului AI va la o valoare
mica (in jur de 1 V). tensiunii la
rea l\Ji AI duce la blocarea tranzistorului TI
si, prin urmare. Ia intreruperea re-
leului ALI Electromotorul alimentat pnn
contactele I'IOrmal inchise ale releului se
pune in si incepe extragerea lichi-
dului (apei), Nivelul lichldului incepe sa
scada un timp senzorul LlM SUS nil
Tranzistoarele T2 T3 servesc pentru ali-
mentarea releului RLI. atit timp cI senzorul ..
LtM JOS nu se aIIa in apa. opnnd motorul
(pompa) chiar a interveniI o
in principal de Aceasta
de ie este deoarece
pompei apa poale duca
la distrugerea acesteia
Amplilicatorul A4 este loloslt pentru
narea unui circuit de alarma n caz de ne-
CRONOMETRU
Tranzistoarele T2...:... T4 realizeaza o amplifi-
care foarte mare i " curent o Impedan\a
mare de Intrare pentru a nu se in-
carcarea condensat orului. Pe masura ce ten-
siunea de pe condensator creste. se aprind
LEO-urile la de cea I V. in ordinea 1.
2 ... 5. Toat e diodele sint cu siliciu. Dioda DZ
caderile de tensiune pe JOnc-
ti Uol'l ite ale celor trei tranzistoare_
Ea se poat e.nlocui cu 3-4 diode cu si l iciu in
Inchi zind comutatorul K. se in-
cepe o cronometrare.
TranZistorul T4 se va prevedea cu un miC
radiator de (28 cm
2
).
DZ
2V7
R
't-,ok
Ti
C
12.
lS0,lt F
8e. 177
.

/ / p-
L/ liCHID

SUS
JOS
RHiPtENT

3
voie. a unei pompe suplimentare. Circuitul de
alarma pompa n lunc-
Iiune atunci cind nivelul apei o li-
din cauza unei inter-
venite n de automatizare descris
inainte (sau eventual din cauza
pompei principale).
Daca electropompa este pentru in-
troducerea lichitlului in balin. Iar scurgerea
este circuitul prezentat va fi fo-
losit cu
- motorul pompei se alimenteata prin
contactele normal deschise ale releu lui RLI:
- n locul circuitului de format
din tranzistoarele T2 T3 piesele din jur se
va folosi montajul prezentat in figura 3
Sursa de alimentare este prezentata in fi-
guri 4
1'iDV
'M
h
T.
r.
e2 100 '20
''''
{;
10


,
2
8C109 ee 107 8Df U
(
-
VENTILATOR
ILUMINARE

in mod ventilatorul are tural18 eh-
eei constanta. indiferent de temperatura me-
diului. C.Z in care la temperalufI ridicate
ef[cacltatea acestuia scade
In continuare prezentam schema de princI-
piu detaliile constructive ale unui ventilator
electric cu IUrall8 elicei in de
temperatura mediului n care
Ca senzor de temperatura folOSim un ler-
mistor HL cu valoarea de 100 k!l. iar ca ele-
ment de comanda a mOlorulul un !lrISlor Th
de tipul 2N2329 sau altul echivalent (TI N6)
pentru 400 V 0.8 A. Motorul de antrenare a
elicei trebuie sa fie de 20-30 w
Ca elemente de reglaj al mOlorului, in spe-
Aparatul permite aprinderea, un
timp limitat. a unui bec alimentat la 220 V, co-
manda lacindu-se prin Simpla atingere a sesi-
zorului S
Cu ajutorul potentlometrulul de 1 M!l se re-
gleaza nivelul tenSiunii in punctul E la aproxI-
mativ 1.5-1.6 V. Aceasta tensiune deschide
amplilicatorul de curent continuu. realizat cu
tranzistoarele T4 T5. releul este
deschiZind contactele de alimentare a becu-
lui. Tensiunea pe emitorul lui T4 se aduce la
O)' V cu ajutorul diodei 01
Intre baza tranzistorulUI T2 si dlVizorul re-
Un montaj relativ simplu. cu ajutorul caruia
se poate pune in sau scoate din
once consumator elec1ric (Ia 220 V- ),
utilizind pentru aceasta un faSCicul de lumina
dat de o lanterna este prezentat
alaturat.
Pentru a pune in consumatorul
(aparat de radio. televizor elc.). legat la bor-
nele AS. trebuie luminata pentru scurt timp
lotodioda 01. consumatorul raminind n lunc-
!iune dupa fascicul ului de lu-
mina. Daca dorim scoaterea din funC!lune II
consumatorului respectiv. va trebui sa lu-
v
TELECOMANDA
mlnam, tot pentru un scurt timp, fotodioda
D2
Principiul de a aparatului este
urmatorul. Att timp cit lotodioda 01 nu este
luminata, rezlsten1a ei interna este foarte
mare, tranzistorul TI, neprimind polarizarea
n bala, este inchis. T2 de asemenea, iar re-
leul (care trebUie sa aiba doua perechi de
contacte normal dechise) Prin
iluminarea fotodiodei 01, rezistenta ei
interna se baza lui TI va fi pOlari-
zata pOZitiv deci el se va deschide. Ia fel
T2
.
eial pentru fi xarea pragului de temperatura. Ia
care trebuie sa intre in functiune venlilatorul .
avem semi r eglabilul R3 poten1iometrul li-
niar R4.
in etajul de alimentare avem puntea redre-
soare din patru diode de t ipul 1 N4005
sau alte diode echivalente.
Montajul se pe o de Circuit
imprimat (in de potenliometrul R4
senzorul HL),. cu dimensiunile 60 l( 85 mm
(dependente de gabarilul pieselor l olosite).
La reali zarea montajului trebuie avula n
vedere ampl asarea rezistor ului de putere AS
in Iei ca se asigure o pentru
a putea disi pa caldura ce se in el.
ZISliv format din AI R2 se t ranZIS-
torul TI. intre baza colectorul acestuia se
sesizorul S: rezisten1a R3 limiteaza cu-
rentul bazei in cazul unui scurtcircuit.
Prin atingerea senzorului baza este polari-
zata. rezisten1a echivalenta a lui TI scade $i
aduce un curent suplimentar pe baza lui TI.
TranZistorul T2 se iar T3 se blo-
cheaza. tensiunea in E scade. blOCnd amptifi-
catorul de curent continuu $i elibereaza re-
leul, care pfln contactele sale alimenteaza be-
cul. Releul se mentine pina la des-
carcarea condensatorului C. Acest timp de-
in aceasta releul in-
chizindu-se perechile de contacte I II. Prin
contactele inchlse II se asigura alimentarea
consumatorului de la iar prin contac-
tele I se realizeaza automentinerea releu lui n
aceasta situape ce foto-
dioda 01 nu mai este luminata. Acest lucru
este posibil intruct releul continua f ie ali-
mentat prin intermediul contactelor I inchlse
$i prin tranzistorul T3. care este deschis. baza
lui liind negali... prin rezistorul de
2.7 kn .
Consumatorul legat la bornele AS ramine
deci in stare de pina in momentul
Cnd fotodioda D2. n acest moment
rezistenta ei scade, baza tranzistoru-
lui T5 va fi polarizata pozitiv T5 se va des-
chIde. Curentul de cOlector al lui T5 produce
deschiderea tranzistorului T4. in acest mo-
menI tensijmea pe baza lui T3 va fi pozitiva
deci el se va bloca, nemaiasigurind curent re-
leului. care Prin aceasta, con-
tactele I $i II se deschid consumatorul Iese
din
Tipurile de tranzistoare lolosite $i valonle
sint trecute in schema. Releul
trebuie sa alba o de 200-300 n, sa
anclanseze ferm la tensiunea de 9 V iar con-
tactele II sa suporte curentul absorbit de con-
sumatorul telecomandat. Transformatoru!
din blocul de alimentare al montajului este de
sonerie, folosindu-se de 5 V.
Din semireglabile Pl $i Fi2
se ajusteaza sensibilitatea celor doua amplili-
caloare de curent continuu, astlel inCt dis-
tanta de la care poate fi pus n
respectiv scos din consumatorul sa
fie (aproximativ 4 m) ,
Este schema circuitului impnmat
la scara 1:1
Datorita curentului de pornire ridicat. se re-
comanda montarea unei fuzibile d
,
O.:'JA
LISTA DE PIESE
lOII 82 k!llO,5 W: R2 - 10 k!1I0.5 W; R3 =
50 k!1/0,25 W; R4 = 50 k!llO,2 W: R5 22 k!l
0,5 W; A6 = 22 klVO,5 W; R7 - 10 k!!lO,5 W: R8
33 k!lJ4 W; R9 = 100 k!!lO.5 W; HL lermisto
100 kO: CI = 0.1 IJ.F/50 V; C2 0,1 IJ.F/400 V
TI BC250S, BC308A; T2 = 8C250B
SC308A: T3 == 8C170A, SC238A: OZ = PLl8Z
Gl = 4 x IN4005: OrI, Dr2 - 50-100 IJ.H sau
55 spire din srma CuEm 0 0.65 mm. pe o bara
de ferita de 50 mm lungime un diametru de
/
,
8 mm
D;
R4
Y
Rz
C
-r,:;
R?

'i(
-1
RS
(1

RS
,
-U-
s
,
:Dr1 Motor

,
T2 Th
:
;:(2,

R7
LQ
Or2
21

-----
------------------------------------------------------
-
n,,,,,

"
Kn
l
TS
"
8
F
401

DC>




pinde de capacitatea condensatortllui PIOn-
"' tru C - 500 .,F se un timp de 20 s. Pen-
tru continua a becu llJ i se poale
monta in paralel cu tranzistorul TI un intrerupa-
tor, in serie cu o rezisten1a de 200-300 k!L
Tranzistorul TI este pent ru cu-
rent rezidual minim. Tranzistoaroele TI. T2.
T3. T4 snt de tipul BCln, SC17a. BC251, iar
T5:: ACI81. B0135. Diodele 01, 02 sint de ti-
pul F407. lN40as. oCI Alimentarea monla-
jului se face la 9 V, iar releul actioneaza l a
30-60 mA. Dioda 02 protejeaza tranzistorul
T5
1
s 2

Montajul (fig_ 1) sesizeaza inchiderea a
intrerupatoare independente si declan-
o timp de 30 s dup 5 s de la
schimbarea unuia din intrerupatoare
Montajul are nevoie de' un singur
K pentru alimentare.
CII CI2 asigura de 5 s. res-
pectiv de 30 S. Condensatorul de 0,1 ",F m-
cu de 5.1 kn asigura. pen-
tru C13. Q O in momentul (un
RESET automat). Tranzistorul Tt
oprirea alarmei 30 s.

E
. 12 V
Mod de ullllUlre. Se deschide (se in-
chide unul 'din se inchide K;
alarma este la o desq,idere a
sint disponibile 5 s pentru a decupla intre-
rupiltorul K.
F
2
1k
din emitorul lui T2 se alege in
de tipul liristOfului. Elementul sonor
de avertizare trebuie asigure dezamorsa-
rea tirislerului (un claxon aulo), in caz con-
tfaf tiristorul se cu un releu si T2
cu un tip mai puternic (BC327 sau chlsr
80135).
S este un stabilizator de minimum 5 V/l00
mA; poate fi un circuit integrat (7805).
dorim supraveghem mai multe obiective
la 61' se c.u schema din fi-
gura 2. n caz contrar. din figura 2 se
rezistente diode Ze-
ner. Montajul decuplat nu ni"!ic. O
aplicatie esle o sulO: de
aceea s-au folosit cu becuri Si
lensiunea de 12 V.
1
.sv

2x COS4121E 10 k T1


4V 3
10k
COS 474E
1
G
SC 107
T2
A2
probabil. schema
(fig. 1). ea a mai in
revista .. Tehnium" in diverse va-
riante a fost bine de tinerii
cititori. Este vorba despre un gene.-
ralor de semnal audio care su-
netul sirenei de cu po-
de reglafe a
a ritmului de succesiune.
Revenim asupra ei cu o mo-
dificare de principiu, anume simpli-
ficarea amplificatorului finsl. care
practic se reduce la un tranzistor
80 cu un mic radiator. Acesta va
aqiona difuzorul (4";' 8 O la 1 ..;. 3 W
prin intermediul unui transformator
coboritor de tensiune cu raportul
de cea 5 . 1. De e:o:emplu, se poate
reboblna un transformator din difu-
zoarete de radloficare ($ - 1.5 cm1)
cu cca 350 de spire CuEm 0.2 mm in
primar (1) 70--80 de spire CuEm
0,7 mm n secundar (II). pentru un
difuzor de 4 O.
Pe s-au indicat tranzis-
toare de tip BCt07C,
avind factorul beta mai mare (litera
C de la fapt ce permite utili-
zarea unor condensatoare CI. C2

-
COMUTATOR
C\asicele butoane sint din ce in ce mai mult
nlocuite de comutatoare senzoriale.
Schema electrica de principiu a variantei
propuse este n figura 1 se com-
pune din:
- doi senzori cu cte un circuil de amplifi-
care;
- un CBa de tip R-S realizat cu
NAND cu cte doua (CDB400E);
- un circuit de pentru releu;
- un stabilizator de tensiune.
montajului este foarte simpla
pentru explicarea ei ca mo-
ment initial alimentarea cu tensiune. Ambele
tranzistoare T1 T2 sini n stare blocata. in-
trarea R a CBa are o stare ,{J", iar intra
rea S stare logicii .,1", port ii inver-
soare P1 Conform tabelei de adevar,
Q stare logica ,,1" care este negata
prin poarta P4, iar LED-ul D2, de culoare
va lumina, indicind stare "decuplat"
Pentru cuplare se atinge senzorul p, Tranzis-
torul TI va conduce. Ia intrarile CBB se aplica
stare logica ,,'" pentru A stare logica ,f)"
pentru S, acesta basculeaza, 6 trece
n stare logica ,,1", tranzistorul T3 conduce
releul LED-ul Dl. de culoare
verde. va lumina. semnaliznd starea "cuplat".
Pentru decuplare se atinge senzorul O:
tranzist orul T2 va conduce. CBB va bascul a,
iar Q va deveni ,f)" logic: tranzist orul
T3 se rel eul pierde alimentarea,
D2 semnaliz nd st area .. decuplat".
Al imentarea se lace de la o de 12 Vcc:
reducerea la 5 V pentru montaj se face prin
rezistorul A6 dioda stabilizatoare D3.
senzor se pe cablaj impri-
mat, conform desenul ui ( fig. 2).
C4, C5 de valori mai mici pentru
valori ale rezistenlelor de
polarizare a bazelor. Practic se pot
folosi orice SC-uri de putere.
npn, cu tatonarea a con-
densatoarelor CI, C2 (10 -;. 47 ,IlF),
C3 (47 -;. 100 ,IlF), C4, C5 (10 -;. 22 nF)
a A2, A3, A7, AS
(30 -;. 120 kfll R5 (5 -;. 25 kn), n
de tonalitatea ritmul de
variat ie dorite.
*
"
" 3kJl 81k1l
(,

IJ
i
<:)
}

*
" "
82k/l lkru
*
'5
(,
..:
.
CAZ
INTERZIS
o



OkJt
* 1,2 Jt R7
(,
(,
.2kru

J
C
<:)
0
r
. .
*
'.
82kll
"
(5
Am mai revenit asupra schemei
sub pretextul de a oferi celor intere-
o de cablaj (cla-
sic sau imprimat), in figura 2
prin dinspre
a Nu am mai no-
tat componentele. schema fiind su-
ficient de pentru a putea fi
.. cu ochiul liber". Men-
doar s-au con-
densatoarele Cl-C3 cu tantal
rezistoare Rl - R9 cu me-

10jJF 10pF 47p F IOn F
Alimentarea se poate face de la
sau trei baterii de tip 3R12
(4.5 V) legate in serie, de la un
acumulator sau de la un redresor de
9 -;. 12 V. bine filtrat.
"'"'
="
laX

"1

laX
"
2><B.Cl07C
2
2

1 U
"
(9+12 VI
1,2kil.
1
IIU'"
II 4fl.(3
-
1
(
'5
107\ B0237
'<>( (rad.)
oi. OV
Ins1al8\18 propusa ofera posibilitatea rea-
lizarii unor comenzi la distanta avnd ca su-
port un CirCUli alee, Irie compus din, dOdua cO,n- K
ducl oara. princip ul transmiterII lin ana 0- ---.;"" _
gic; la fiecare comanda. pe linie se transmite
o tensiune cont inua di ferita
Schema bloc a este prezentata n
figura 1 se compune din urmatoarele pal'\i
componente: emitatorul E. receptorul R.
sursa de alimentare cu energie electrica S.
precum IIma de transmiSie L Emitatorul ge-
nereaza pe linia l nivelur de tensiune conti-
nua diferite corespunzatoare comenzii pri-
mi te prin intrerupatorul K. laf receptorul sesI-
zeaza valoarea acestei tensiuni. o decodifica
determina releu lui C, care la
rndui sau realizeaza prin conlactele sale co-
menzI asupra consumatorilor care constllule
obiectul telecomenzii,
tnstala!ia se poate realiza cu 4 8 sau chiar
12 comenzi transmise individual
(E)
L
E +y


c
I
R
f-
I
,
$(
+s
1
L
2
n figura 2 este prezentata schema electrica
de pnnClplu a cu 4 EI
are in sa diodele semiconduc-
toare Dl Dl0 r.trerupatoarete Kl -;- K4
L-______ ______ ______ ______ __
Receptorul (R)
De la sursa de ' alimentare S pe borna se
aplica o tensiune contmua de 12 V, iar in SI-
de repaus (Kl K4 in stare deschisa),
datorita cadenlor de tensiune pe diode. Ia Ie-
sire pe Imia l se transmite tensiunea de 6.5 V
Prin aC!lonarea intrerupatoarelor Kl K4 se
realizeaza scurClfcultarea grupurilor de
diode. tensiunea pe m,e mOdilicindu-se con-
form tabeiuiui 1
Prin emitator curentul maxim care se
scurge este de 1,2 mA, ceea ce determIna
caderi de tensiune miCI pe lin,e, caie se com-
penseaza pnn reglate la p"nerea in funC!lune
a instalat iei
Schema electrica de prinCipIu a receptoru-
lui capabil sa Identifice 4 comenzi este pre-
zentata in figura 3,
Elementul de baza il constituie circu;tul
care patru comparatoare in-
L (Imi-
:4::
I I,zV C, el el C",
"--__ --'-1 ' 1'- 3 aN 33' D. ,x /(]()K A - ....:. r r-
, - r' ,:,- < -i "" R, R t, .'0. C;:J I [z] le;
R".IOO .5 + q D" Dt
R. 10
" L-cR:;::"J.--.J 1" l ] ]
, '''''K r, - '- L-
'-+-+--r-:D'-i li R,.iJt l' 1 '
+IN
(tVJ
R, 1110 I 1/0>1'1-- -.4.---l-+-'C'--j I!/ r;;;c(5 r
V,:Irl---t='1r I'Vi- Ru ': ISI!:!!)/i 1--_R.
t
":: t:!:: Kt--------i-k,( 7i
v R, 10 R,,"K -L V
, IaK r,
-f,) 100 ,: ____ .J L_-' d","","" '" oi:: d, .:,m,OI'"
ComparalOful Indica prm marimea tensiunii
de iesire daca una din tensiunile de intrare
este mai mare sau mai mica decit tenSi'Jnea
Iv' R3 celeilalte intrari. considerata drept refennla
1" n;.: 100... :ntrarile" ale celor patru comparatoare sint
_
'- legate la IInta l $1 li se aplica tensiunile de re-
- '-- - --'''i fenn\a obi inute cu ajutorul rezistoareior se-
'J mireglabile RI R4 corelate cu nivelul de
fU ::"", t-________ .J tensiune de pe I:nie, astlel nct primul com-

parator tiI sa sesizeze cel mal mic nivel de

R'j 100 /1 + tensiune, iar ul to mul. 1/4. cel mal mare nivel
de tensiune Comparatoful activat iSI
I /(/3 schimba starea la din tens'une inalta
IGOIls1deram ,1' logic) in tensiune joasa ( .. O'
--=v' 3 log'c)
{OOJ(. Rezistoarele Rl0 Rt3 realizeaza
pozitIVa, Iar R14 Rt7 constituie adaptarea
1 __
pentru comanda circuitului Integrat CMOS,
decodificalor MMC4028. Acest circuit reah
zeaza decodi f icarea stanlor conform tabelu-
lui 2
decodificatorului aliata in ,,1" logic
determina intrarea in stare de conductie a
tranzistoarelor TI T4 JeteulUi
corespunzator
Surse de allmenlare (5)
Schema electrica de principiu este prezen-
tata n figura 4 este realizata cu ajutorul cir-
cuitului i ntegrat specializat f3A723C in mOntaj
fara tranzistor .I\tern, cu posi bilitatea de reglaj
al tensiunii st abilizate in intervalul 11.5 c 15 V
la un curent maxim de 150 mA. EI se ampla-
seaza alaturi de receptor satisface cerintel e
de consum pentru vari anta de 8 12 co-
menzi LED-ul 0 1 semnalizeaza prezent a ten-
siunii.
Modul de reglare. Performante
Se conecteaza eml!at or ul la receptor prin
inter mediul celor dOua conductoare daca se
poat e face reglarea pe t eren, sau in laborator
pri n rezistenta echivalenta a cablului, dupa
core se lace montarea pe t eren cu' mici re-

Se rezistoarele semireglabile
Rl -;.. R4 in ma)(lma (cursor la borna .)
se KI se regleaza RI p'ina cind
releul CI in mod l erm. In conti-
nuare se deschide Kl se inchide K2 se
asupra lui R2 pina
releul C2 Idem in continuare cu K3 K4 Se
verifica succesiv toate comenZile se lac
mici uri in reglaje astlel incit sa avem
lerme ale releelor, fara ezitari sau
fenomene de a contactelor
S-au facut incercari ale instala;iei pe tronsoane
de cablu cu IUl'Igimi cuprinse intre 100 -;.. 200 m,
cu diametrut conductorului de 0.5, 0,7: 1.00
mm mai multe imbinari in cutii de ramili-
catie cu de cleme. rezultate
foarte bune. pierderile aparute pe Imle dato-
rate conductorului. imbinarli in
cutii. liind compensate prin reglarea cores-
punzatoare a instalat iei, inclusiv prin
asupra tensiunii de alimentare (R4, lig oi).

,
I
I
I
I

-'-
- - ---- ---- -,
r-
r-
r-
e
I
- - , _ _ -___ -_'--jC
R
, :':/lj0;:. K_El<If:
V
r.

I
I
- --- - ----
,
r-
r-
r-
,
r-
5
I

E)(tinderea la 8 comenzi Tabel ul 1
n ligura 5 este prezental modul In care se
dou'l montaje .;rezentate antenor
(fig. 3) pentru unei Instalal ll capa-
bile sa prelucreze 8 comenzi.
La comenzii K5, pr imul etaj 1
ramine cu toate comparatoarele actlvate Si cu
releul C4 in paratel cu releul C5 din
etajul 2, cet care este corect sa Ile
Comanda
Kl
K2
K3
"
Pentru a impiedica acest fenomen sa in-
trodus tranzistorul T9, care in momentul in
care comparatorul 2/1 trece in .fJ" logiC se
blocheaza nu permite releu lui
C'
Tabelul 2
in Ilgura 6 este prezentalB schema electrica
a cu 8 comenzI TenSiunile de ie-
din vor fi cuprinse imre 3 10.8
V in de intrerupatorul Re-
glarea se face ca in cazul anterior
Sistemul poate fi e)(tins in acest mod Sila 12
comen.z,. dar se recomanda marirea tensliJnli
de alimentare la minimum 15 V

" [( ..
0" (),
...
"
'1
K,
""
I
D
1
O
O
O
O
C B A
1 1 1
1 1 1
O 1 1
O O 1
O O O
...
.
TenSiune Uinl r
pe linia l (V)
7 .
8.7
9,8
10.9
decod
in ,,1" logiC
-
7
3
1
O
L
6
+v
Releu

-
Cl
C2
C3
C'
.

.:
-
ELA
-
TAB
ELEC
DE
SCO
TRONICA
l,vtfl,e
I
IUK
D,
il 0J,I, D, 4,1 09

l '
L
R,/OK
.
1

L
/?/r lof
1


1
o

lE Bl iT O C 8 A

b c d e f 9
X
,
X X X X j 1
, ,
)
, ,
X O X X

,
O O O O o o O
O O O O O
, ,
j
, ,
! O
O
, ,
O O
,
O j
,
O o o o
O
, ,
O O
,
O
, ,
O
1
,
O
,
O
, ,
O O
, , , ,
j
,
O O
,
O
, ,
O O O O
,
1 O O 1
,
O
, ,
o I o
, ,
O
, ,
O
,
I
O J
,
O
, ,
O O
, ,
I
, ,
O
,
O I
,
O O O O
O
,
X O o O 1.
, ,
O
,
O O 1 O
, ,
06. X .lflJ':foffn/
4

p
O""H 0"
0.



O
1
3
" ,
6
1
B
g
2
.
rBC
il
- - - - - -1
iT I
Ba. I
Rn IOO/;'"
1

3
"
+
I
I
'4'
l- D
,
etRs/fK:l I
"
I TJ T{', I RIi3
-
It ' .
c
r' -
:!'
2

r:,.
I
ri-
I T8'1tif .
-
10
G 4
A
T

, ______ ' .
r!-
,
------
"
' I
,
7" p" liK I 1
If
li
7R,
I
I
S,i
'- - - - -
_J
l..
Instalal ia este desti-
pentru dotarea de
sport, terenurilor, stadioanelor
etc. n vederea sco-
rului la.o
In figura 1 este prezentata
schema de principiu a
unei celule de de o
n sistemul 7 segmente.
Elementul de I
B?
-
-
.
-
"i'
,
lule circuitul integrat MMC4511 , toarele Al -7- R4 se nivelul
care este un latch/decodor/dri- logic ,.o", pe A .;- D fiind
_- 7 segme.nte construit cifra . .0". iar prin
cu logica CMOS care reali- rea K1 -7- K9 se
decodificarea 10- cifrelor 1 .;- 9.
gice de la A .;- O CQn- Cu ajutorul butonului SC se
form tabelei de prezen- pune la terminalul LT,
in figura 2. ceea ce Cif rei
Cu ajutorul unei matrice reali- 8. efectund;;- se astfel testarea
zate cu diode semiconductoare becuri lor. Acestea vor fi dispuse
(01 .;- DIS) prin co- ntr-o de
a exemplu conform figurii 3.
lor Kl .;- K9 se niveluri 10- care se fie reali-
gice ,,1" pe decodifica- din table': sau
torului conform tabelei de aluminiu cu
' necesare pentru a
logice ,,1" pe Se vor conecta mai multe be-
a .;- g a cifrei curi n paralel, n de di-
zecimale n cod 7 segmente. le- mensiunile cifrei. astfel incil
trecerea in con- se realizele o iluminare uni-
a tranz istoarelor TI .;- T7, suficient de a
care amorsarea triace- intregului segment. n de
lor TAI .;- TR7 deci aprinderea aceasta se vor dimensiona si-
bec:Jrilor 91 .;- 97 care fuzibile de
ceJe 7 segmente. Prin a patru astfel de
In faza Ia punerea sub celule se poate un panou
tensiune a montajului cu capacitatea de 99 .;- 99,
/+A !3V) "';: . iar partea de design la
apreCierea constructoruluI.
U Alimentarea cu tensiune con-
B060-'_--, 7r

se cu ajutorlJl
montajului prezental in figura 4
dimensionat asigure func-
CI'\. #"\ a 4 celule de
\ '\ / J Partea de a triacelor
>
2NV
N
v
'-- ./ este cu tensiune din
R, - - punctul A la un nivel de 13 V c.c ..
fTO.Jl nestabilizal, iar montajul elec-
tronic din punctul B la un nivel
de 12 V c.c. stabilizat cu ajutorul
unui montaj electronic care de-
un curent de 100 mA
(consumul maxim al montaju-
lui) Transformatorul trebuie
asigure un curent de minimum
3 A la un nivel de tensiune de 14
V c.a.
Butonul BC este comun pen-
tru toate celulele de ter-
minalele L T tiind legate n para-
leL

.
>".\.,.
-
?'>
'.
. .

Releu RM1
Releu mlnl.turi RM-4
"
Are o cu
;
- T1mp de 10 ms/8 ms
6 contacle comuta-
- Tensiune de contact 110 VII A. putere maxima 30 W .
loare.
'"
timp do

-Se In mai multe combinalii
"
contacte simple
de 15 ms o

cOmulatoare (8 - " contacte de comutatoare)
tenSIune pe contact de C IRCUIT DE
mpimum 60 V c.c.ll A
cu o putere de
j
RM.'"
CIRCUIT DE
30W
electriti RS-71S01
" .. ri .. "t .. de

curent curent curent t .. ,,,,un' nominal ..
U"
6, 12; 2"' ... S,
t,,",iun.
,.
"
,. 60 Ve,e.
" .. r;
variantl
,. aqlo_ elibe_ bob;n,.1
antl funqlonn .. nar. n_re
r"re (U)
'0
Con_
(mA) (mA) (mA)
tenSiunI>
binl
ta<;t e
V de lucru 0,75.;.-1.3 Un
5,
A
,

I
59,3 285 '.0 585.8 tenS'U'H! de min, 0,15 U"
--
, ,
5,0 : 14,0 20.0 S,S 165'6,S
puterea 1.2 W
:'
c
,
6,0: 16.5 36,0 17.5 S.O 19019
- ---
D
, 7.4 .. 20,0 )O.S 14.6 .. , 22021
, , +14.0 lS,S 12.2
,..
HS31

, , 11,4 : 31.0 19.6 ',l ... SlOS3
G
, 14,0- 36,0
I
18.5
I
,.,
I
"
I
70010
--
14.7.,.40,0
I
Releu de putere RM-5
H
,
15.0

>., 890:0: 89
Are un singur cOf'l1act nonnaJ deschis cu o tensiune admisa. de 2S(J VI
, ,
21.6-;."'.0
15,0
7.0 >.O 12SOI88
,.
! S.s
$O pentru tensiuni de de 3; 6; 12; 24; 48 V sau la ce-
K
,
12,7-;.5-4.0 11,6
U
I
17002SS rere pentru orice tensiune intre 1.3 65 V c.c. Tensiunea de lucru este
I ' (0.55 -;- 1,1) Unom., iar tensiunea de revenire de 0, 1 Unom. Pulerea de
comandi este de 1.1 W. Este dest inat montari i directe pe cablaj impri
Il
mat,
Releu RM-2
CIRCUITUL DE
Este o versiune cu numai contacte comutatoare (versiune A)
-
l '
CIRCUIT DE
I j
.. ",I"nti de
DIMENSIUNI

curent e ... rent c ... r e nt
tensiunea ,.
"
,.
vari- ,.
nenli. elibe

MASA: cea. 0,025 kg bobini
anii .. arlantl .. r . na r . ner. rare
( O)
bob; contact. (mA) (mA) (mA)
o,
.
1-.
c A 3,8+ 16.5 22,9 10,5 3.S 19019
B35
I
O A 4.7..,. 20.0 20,0 '.0 3.0 22022
:1[
<J ce

U>
e ..
-

f-"
" ce
,
A 5,8+204.0 20,0 7.l l.l 125ll

'C.
I
27. 8
iL
,
A 7. 2+31,0 12.5 S.7
','
5lOSl
-- I

G A 8,7-;. 36,0 10,8 S.S '.7 l0070
--
I
H A 9,3+40.0 ',S ... ... 890B9
--
ti
,
A 13.6+ 46,0 ...
..,
U 1250188
l..
--
K A 7.> 3.3
"O
1700255
- -

,
A 30.3+115,0 l.S .. , O.S 7600114O
--
I

.
.d
I Rph", de putere RM-6
Este versiunea cu contacte comutatoare. Are o te:lsiune de lu-
Rel eu plat 'de putere RMP-2NP
cru pe contact de 250 V/6 A, cu o putere de 150 W. Se in Este o varianta cu 4 contacte comutatoare are paramet rii din tabel.
var iante de ca AM-S.

C I RCUIT' DE CIRCUIT DE
codificare ten.iune domeniul ten.iunii

I bobin,.;
DIMENSIUNI,
tlOn,iune nomina ll de
la +lO'C
U n (V c. c.) la +20'C
( n )
I .
--
lil MASA 0,020 kg
'"
,
l 81.8
'"
'"
, sos
---
'"
"
(0.67-:- 1.75) Un 18S19
,2< 2<
HO73
47 35
I
0<'
<8
2 10040S
O
' 1'.

@
put ere
max. 1 W
0,
O

CI RCUIT DE
contacte: .. comutatoare
cursot maxim. 2 A
"
d. +50"C
1 A
r, temperatura de + 70"C
r
: 1
.C3paeitate de

1
durata
,

. . \ I );;
ttns iune !
,-
natura
pe contacte
,-
.arc;nii manev.eJori(io, i
COMacte
,

,
I I I
2< ", I
"
ohm_ci 18000
,

110 V t.C .. 0.2 A
'"
ohrnid 18000
,
1
,
factorul de mers 50%
I
.tlmpul de aqiorare: 10 ms
timpul de revenire J m'
,
Releu pl at de putere RMP- 1NP
Este o varianta moderna a lUI se n variantele din la-
bei cu un contle! comutator Se monteaza direct pe cablajul imprimat.
CIRCUIT DE
"IT DE ten.iu"e pe
curent
durata

natura
m.n"' ....... lor
contact
,-
de ,arcin;;
contact pe
codificare tensiune dome"iul tensiunii
;
;
I
ten.iu"" "Ominilll de
"
24 V <;.c. , A O,Sx 10" ohmid 3600
nominall Un (V c.c.) la +20C
V (.c, -1,5 A O,5X 10' inducti ...
"'"
'"
5
L/R _ 40 ms
'"
, U,
BO8 30 V c.C. <A 2)(10' ohmld.
""
'" "
HOll
60 V Ce 0,8 A 10' ohrnid.
"'"
,2<
"
1200180 250 V u .. 0.4 A 6x 10' ohmicl
""
,
220 V c .. 0.35 A 2X10"
<os 9_ 0.4
"'"
Supliment realizat de revista editura "GENEZE"
t,
Tiparul executat la Combinatul Poligraflc
,
. .
',"
OI
;'[
, "
II 't!
t. R.
II ,
.a...e- - o.
.,
" ::;..
-"'-
Iho;