CAPITOLUL I:

1.1 Anatomia aparatului respirator

1.2 Notiuni de fiziologie
CAPITOLUL II:
2.1 Definitie
2.2 tiologie
2.! Patogenie
2." #imptomatologie
2.$ Diagnosti%
2.& Tratament
2.' Profila(ie
CAPITOLUL III:
!.1 )ol propriu
!.2 )ol Delegat
!.! Des%rierea unei te*ni%i
CAPITOLUL I+:
".1 Culegerea de date
".2 ,rila de dependent
".! #tudiu de %az
"." pi%riza
)OLUL A#I#TNTI -DICAL IN IN,)I.I)A PACINTILO) CU
TU/)CULO0A

CAPITOLUL I
ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
ste al%atuit din doua parti distin%te:
a)
Caile respiratorii extrapulmonare:cai respiratorii superioare,cai nazale,frainge
Cai respiratorii inferioare:laringe,trahee,bronhii principale
b)plamanii
a) Caile respiratorii extrapulmonare
Caile nazale. )eprezinta poarta de intrare a aerului1 au forma apro(imati2 piramidala1 %u 3aza
mare in 4os1 iar %ele doua %a2itati sunt despartite de o portiune mem3ranoasa1 numita
sept.Ca2itatile sunt %aptusite %u o mu%oasa %e se%reta mu%us1 %u rolul de a retine impuritatile.
-u%oasa nazala are la 3aza un tesut de natura %on4un%ti2a1 foarte puterni% 2as%ularizat1
asigurand in%alzirea aerului pe %a2itatile nazale.Peretii proeminenti ai %ailor nazale se numes%
cornete nazale1 iar spatiile se numes% meaturi. -eaturile mares% suprafata mu%oasei nazale si
mi%soreaza 2iteza d 515g&24 e deplasare a aerului in timpul inspiratiei. In partea posterioara1
%a2itatile nazale %omuni%a %u faringele prin orifi%iul naso6faringean sau coane. A%este orifi%ii pot
fi in%*ise prin ridi%area 2alului palatin 6 luetei 6 in%*idere %e are lo% in timpul deglutitiei.
7aringele. ste un segment su3 forma de palnie1 %u orifi%iul mi% in partea inferioara si %omuni%a
%u laringele si esofagul. Are in %omponenta sa mus%ulatura striata1 a2and rol de a separa %ele
doua %ai: %alea digesti2a si %ea respiratorie.
Laringele. ste un segment lung de $6& %m1 %u rol de a %ondu%e aerul in plamani si in fonatie.
ste format din mai multe %artilagii1 %el mai dez2oltat fiind %artilagiul tiroid1 orientat anterior1 iar
pe mi4lo% e(ista o parte mai proeminenta1 marul lui Adam1 fiind asezata glanda
tiroida.Des%*iderea orifi%iului laringian se numeste glota1 iar in%*iderea orifi%iului laringian se
fa%e %u un %apa%el numit epiglota.In interior sunt %orzile 2o%ale %are au mus%ulatura striata si
produ% sunete.
Tra*eea. ste segmentul aparatului respirator1 %are %ontinua laringele1 fiind asezata inaintea
esofagului. ste formata apro(imati2 din 18629 de inele %artilaginoase1 a2and partea posterioara
su3tire si elasti%a.Tra*eea este %aptusita pe tot traie%tul ei %u o mu%oasa %are prezinta o
3ordura de %ili 2i3ratili1 %e s%ot impuritatile1 e2itand 3lo%area 6 refle( tusea. Tra*eea se 3ifur%a in
doua bronhii formate din inele %artilaginoase. 7ie%are 3ron*ie patrunde in plaman.
/ron*ii prin%ipale. /ifur%area tra*eei da nastere %elor doua 3ron*ii prin%ipale: dreapta si stanga.
7ie%are 3ron*ie prin%ipala patrunde in plamanul respe%ti2 prin hilul pulmonar./ron*iile
prin%ipale fa% parte din pediculul pulmonar.Pedi%ulul pulmonar %uprinde formatiuni %are intra si
ies din plaman:
6 3ron*ia prin%ipala:
6 artera pulmonara:
6 2enele pulmonare:
6 2asele si ner2ii pulmonari.
/ron*iile prin%ipale sunt formate fie%are din 5612 inele %artilaginoase. /ron*iile prin%ipale
%onstituie segmentul e(trapulmonar al ar3orelui 3ronsi%. Dupa patrunderea in plaman1 ele se
ramifi%a1 formand segmentul intrapulmonar al ar3orelui 3ronsi%.
b)Plamanii.
)eprezinta organele in %are se realizeaza s%*im3ul de gaze1 O2 si CO2. #unt in numar de
doi1 drept si stang1 fiind asezati in %a2itatea tora%i%a de o parte si de alta a medianului.Culoarea
plamanilor 2ariaza %u 2arsta si %u su3stantele %are sunt in*alate:
6 la fumatori si la %ei %are lu%reaza in medii %u pul3eri1 au o %uloare %enusie6negri%ioasa:
6 la %opii1 %uloarea plamanilor este roz.
Forma plamanilor este asemanatoare unui trun%*i de %on1 %u 3aza spre diafragm.
Configuratia externa.
Plamanul drept este format din ! lo3i: superior1 mi4lo%iu si inferior.
Plamanul stang este format din 2 lo3i: superior si inferior.
Lo3ii sunt delimitati de niste santuri adan%i 6 scizuri 6 in %are patrunde pleura 2is%erala.
7ie%arui plaman i se des%riu:
6 2 fete: %ostala1 in raport dire%t %u peretele tora%i%: mediastinala1 la ni2elul %aruia se afla *ilul
pulmonar:
6 ! margini: anterioara1 posterioara si inferioara:
6 o 3aza sau fata diafragmati%a1 in raport %u diafragmul si prin el %u lo3ul *epati% drept in
dreapta si fundul stoma%ului in stanga:
6 2arful1 %are are forma rotun4ita: 2ine in raport %u %oastele unu si doi1 si %orespunde
regiunii de la 3aza gatului.
Structura !a"anu!ui. Plamanii sunt al%atuiti dintr6un sistem de %anale rezultat din
ramifi%area 3ron*iei prin%ipale 6 arbore bronsic si un sistem de sa%i1 in %are se termina ar3orele
3ronsi% 6 lobuli pulmonari.Arborele bronsic reprezinta totalitatea ramifi%atiilor intrapulmonare ale
3ron*iei prin%ipale: 3ron*ie prin%ipala ; 3ron*ii lo3are <! pentru plamanul drept si 2 pentru %el
stang= ; 3ron*ii segmentare <%ate 19 pentru fie%are plaman 6 %ate una pentru fie%are segment
pulmonar= ; 3ron*ii interlo3ulare ; 3ron*iole terminale ; 3ron*iole respiratorii ; %anale
al2eolare.Bronhiile intrapulmonare au forma %ilindri%a1 regulata. Pe masura %e 3ron*iile se
ramifi%a1 fi3rele mus%ulare netede de2in din %e in %e mai numeroase1 astfel in%at 3ron*iolele
respiratorii si terminale1 sunt lipsite de inelul %artilaginos1 dar prezinta un strat mus%ular foarte
dez2oltat1 %are inter2ine a%ti2 in modifi%area lumenului 3ron*iolelor si astfel in reglarea
%ir%ulatiei aerului in %aile pulmonare. Ar3orele 3ronsi% poate prezenta dilatatii patologi%e su3
forma de sa%i1 in %are se strang se%retii1 puroi 6 bronsiectazii.
Lobulul pulmonar %ontinua ultimele ramifi%atii ale ar3orelui 3ronsi%.Lo3ulul pulmonar reprezinta
unitatea morfologi%a si fun%tionala a plamanului1 la ni2elul %aruia se fa%e s%*im3ul de gaze.
Lo3ulul pulmonar este %onstituit din: 3ron*iola respiratorie ; %anale al2eolare ; al2eole
pulmonare1 impreuna %u 2ase de sange1 limfati%e1 fi3re motorii ner2oase si senziti2e.
Alveola pulmonara 6 peretele al2eolar este format dintr6un epiteliu1 su3 %are se gaseste o
3ogata retea %apilara1 %are pro2ine din ramifi%atiile arterei pulmonare <%e adu% sange 2enos din
2entri%ulul drept=.piteliul al2eolar formeaza %u epiteliul %apilarelor al2eolare o stru%tura
fun%tionala %omuna 6 membrana alveolocapilara. La ni2elul a%esteia au lo% s%*im3urile gazoase
prin difuziune1 intre aerul din al2eole1 a %arui %ompozitie este mentinuta %onstanta prin 2entilatia
pulmonara si sange.
#uprafata epiteliului al2eolar este a%operita %u o lama fina de li%*id 6 surfactant. Distrugerea
peretilor al2eolari reprezinta emfizemul. -ai multi lo3uli se grupeaza in unitati morfologi%e si
fun%tionale mai mari 6 segmente pulmonare.#egmentul pulmonar este unitatea morfologi%a si
fun%tionala1 %ara%terizata prin teritoriu anatomi% %u limite pre%ise1 %u pedi%ul 3ron*o62as%ular
propriu si aspe%te patologi%e spe%iale.#egmentele pulmonare %orespund 3ron*iilor segmentare
%u a%elasi nume1 fie%are plaman a2and %ate 19 segmente. #egmentele se grupeaza la randul
lor1 formand lo3ii pulmonari.
#a$cu!ari%atia !a"anu!ui.
La ni2elul plamanului e(ista doua %ir%ulatii sanguine:
a= fun%tionala:
3= nutriti2a.
a) Circulatia functionala este asigurata de artera pulmonara %are ia nastere din
ventriculul drept si se %apilarizeaza la ni2elul al2eolelor pulmonare. Cir%ulatia fun%tionala de
intoar%ere este asigurata de 2enele pulmonare1 %are se 2arsa in atriul stang. #e in%*eie astfel1
circulatia mica1 in %are artera pulmonara %ontinand sange neo(igenat1 %u CO2: se in%ar%a %u O2
si se intoar%e prin 2enele pulmonare %are %ontin sange o(igenat1 rosu1 la atriul stang.
b) Circulatia nutritiva fa%e parte din marea circulatie si adu%e plamanului sange
in%ar%at %u su3stante nutriti2e si o(igen. ste asigurata de arterele bronsice1 ramuri ale aortei
tora%i%e: ele iriga ar3orele 3ronsi% . O parte din sange se intoar%e in 2enele 3ronsi%e1 %are se
2arsa in 2enele azygos si a%estea in 2ena %a2a superioara si atriul drept: o alta parte din sange
se intoar%e prin 2enele pulmonare in atriul stang.Cir%ulatia limfati%a este tri3utara ganglionilor
*ilari si ganglionilor tra*eo3ronsi%i. De ai%i se 2arsa in final1 in %analul tora%i%.
Iner2atia plamanilor este:
a) motorie, asigurata de simpati% <fi3re opstganglionare= si parasimpati% <ner2ul 2ag=.
> simpati%ul are a%tiune:3ron*odilatatoare si 2asodilatatoare: rela(eaza mus%ulatura
3ronsi%a:
> parasimpati%ul are a%tiune:3ron*o%onstri%torie: 2aso%onstri%torie:*iperse%retie de mu%us.
b) senzitiva, ane(ata simpati%ului si parasimpati%ului: %ele mai multe fi3re senziti2e sunt in
legatura %u ner2ul 2ag.
Capa%itatea plamanului: 2olumul de aer pe %are il %ontine este de ?"$996$999 %m
!
.
Pleura. Plamanii sunt in2eliti de o foita seroasa numita pleura. a are rolul de a usura
mis%arile plamanilor prin alune%are. 7ie%are plaman este in2elit de o pleura. Pleura1 la randul ei1
este formata din doua foite1 una in %ontinuarea %eleilalte: pleura viscerala %are a%opera
plamanul si pleura parietala %are a%opera peretii %a2itatii tora%i%e.Intre %ele doua pleure1 e(ista
o %a2itate in%*isa 6 cavitatea pleurala, %are in mod normal este 2irtuala si %are %ontine o
%antitate infima de li%*id1 %are fa2orizeaza alune%area.In %onditiile patologi%e1 %a2itatea pleurala
poate de2eni reala1 putand fi umpluta %u: puroi <pleurezie=: sange <*emotora(=: aer
<pneumotora(=.Cand %antitatea de li%*id sau aer este mare1 plamanul respe%ti2 apare turtit spre
*il <%ola3at= si fun%tia sa respiratorie este nula.
-ediastinul. Tora%ele este impartit1 din pun%t de 2edere topografi%:
6 intr6o regiune mediana 6 mediastin;
6 2 regiuni laterale 6 pleuropulmonare.
!ediastinul reprezinta regiunea mediana %are desparte %ele doua regiuni pleuro6pulmonare. l
%orespunde:
6 in sens antero6posterior spatiului dintre stern si %oloana 2erte3rala:
6 in sens supero6inferior1 orifi%iului superior al tora%elui si diafragmului.
-ediastinul %ontine organe apartinand aparatului respirator1 %ardio62as%ular si digesti21 dar
tre3uie pri2it %a o unitate1 datorita relatiilor stranse intre a%este organe pre2enind
simptomatologia %omuna a a%estora in %ursul unor 3oli."egiunile pleuropulmonare sunt
dispuse de o parte si de alta a mediastinului si %ontin plamanul si pleura respe%ti2a.
&.'. NOTIUNI (E FIZIOLOGIE
Respiratia reprezinta un pro%es 2ital in %are au lo% aportul de O2 la tesuturi si eliminarea
CO2 %a rezultat al meta3olismului1 fiind una dintre fun%tiile 2egetati2e si de nutritie.
)espiratia %uprinde urmatoarele etape:
&) Etaa u!"onara %and aerul patrunde prin %aile respiratorii in al2eolele pulmonare:
') Etaa $anguina reprezentata de s%*im3ul de gaze dintre al2eolele pulmonare si sangele
din %apilarele sanguine:
)) Etaa circu!atorie %and are lo% transportul de O2 la tesuturi si CO2 la al2eole:
*) Etaa ti$u!ara+ %and se fa%e s%*im3ul de gaz la ni2elul tesuturilor se primeste O2 si se
eli3ereaza CO2 in sistemul 2enos.Pro%esul de respiratie este %ontinuu. Oprirea lui du%e in s%urt
timp la moartea %elulelor1 deoare%e organismul nu dispune de rezer2e de O21 iar a%umularea
CO2 este to(i%a pentru %elule.
+entilatia pulmonara
Aerul atmosferi% este introdus in plamani prin pro%esul de 2entilatie pulmonara1 prin %are se
mentine %onstanta %ompozitia aerului al2eolar.
a) Mecanica re$iratiei. #%*im3urile gazoase la ni2elul plamanului se realizeaza datorita
su%%esiunii ritmi%e a doua pro%ese: inspiratia si e#piratia.
$. Inspiratia reprezinta un pro%es a%ti21 realizat prin efort mus%ular1 %and aerul patrunde in
plamani in%ar%at %u O2.
Prin%ipalii mus%*i inspiratori sunt:
6 mus%*ii inter%ostali:
6 mus%*ii supra%ostali:
6 diafragma.
Prin a%tiunea a%estor mus%*i1 %us%a tora%i%a isi mareste 2olumul. Prin marirea 2olumului
pulmonar1 presiunea aerului s%ade in plamani1 fata de %ea atmosferi%a.
In timpul inspirului fortat inter2in si mus%*ii inspiratori a%%esori <sterno%leidomastoidian1
pe%toralul mare1 dintatul mare si trapezul=
%. &#piratia reprezinta un pro%es pasi21 prin %are se elimina aerul din plamani1 in%ar%at %u CO2.
In timpul e(piratiei1 %utia tora%i%a re2ine pasi2 la dimensiunile a2ute anterior.
Tipuri de respiratie:
> Tip %ostal superior 6 intalnit la femeie1 %and %utia tora%i%a se dilata antero6posterior:
> Tip %ostal inferior 6 intalnit la 3ar3at1 %and %utia tora%i%a se dilata trans2ersal:
> Tip a3dominal 6 intalnit la %opii si 3atrani1 %and dilatarea este mai mult 2erti%ala.
Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se su%%ed ritmi%1 fara pauza1 %u o fre%2enta de
1"61& @ minut la 3ar3at si 18@minut la femeie. 7re%2eta respiratiei %reste in fun%tie de ne2oia de
O2 si de prezenta CO2.
In timpul efortului fizi% sau in %az de o3sta%ol pe %aile aeriene1 e(piratia poate de2eni a%ti2a
prin iner2atia mus%*ilor e(piratori. Contra%tia lor %omprima 2is%erele a3dominale1 %are
deplaseaza diafragmul spre %utia tora%i%a si apropie re3ordurile %ostale1 redu%and 2olumul
tora%elui.
In inspiratie1 prin %resterea 2olumului pulmonar1 al2eolele se destind si 2olumul lor %reste. Ca
urmare1 presiunea aerului in regiunea al2eolara s%ade. #e %reeaza astfel o diferenta de
presiune intre aerul atmosferi% <unde presiunea ramane nes%*im3ata= si presiunea
intrapulmonara <%are s%ade=. In felul a%esta aerul patrunde prin %aile respiratorii pana la
al2eole 1 pe 3aza fortei fizi%e.
In e(piratie1 prin retra%tia plamanului si re2enirea la forma initiala a %utiei tora%i%e1 se intalnes%
doua faze :
6 prima1 in %are re2enirea %utiei tora%i%e se fa%e pe seama elasti%itatii %artila4elor si
ligamentelor ei:
6 a doua1 in %are plamanul elasti%1 in tendinta de a se retra%ta spre *il1 e(er%ita o presiune de
aspiratie asupra %utiei tora%i%e. Ciclul respirator<1 inspiratie A1 e(piratie= are o durata de !
se%unde1 %eea %e re2ine la 29 mis%ari respiratorii@ minut<normal apro(imati2 12629= ' frecventa
respiratorie.
In efort fizi%1 fre%2enta respiratorie poate a4unge la "96&9@minut1 de asemenea in %onditii
patologi%e: fe3ra1 *ipertiroidism1 *iper%apnie1*ipo(ie<tahipnee).
,) #o!u"e!e re$iratorii. In timpul %elor doua mis%ari in plamani sunt 2e*i%ulate o serie de
2olume respiratorii:
6 la o inspiratie normala este introdus un 2olum de $99 %m
!
de aer <2olum inspirator %urent=
6 +.I.C.:
Dar1 nu tot a%est 2olum de aer parti%ipa la s%*im3urile respiratorii %are se fa% la ni2elul
al2eolelor 1 deoare%e o parte din aerul inspirat ramane in %aile respiratorii. #patiul o%upat de
a%est 2olum de aer1 %onstituie spatiul mort anatomi% si are 2alori de apro(imati2 1$9 %m%.
#e mai utilizeaza notiunea de spatiu mort fun%tional %are defineste 2olumul de aer1 %are nu
parti%ipa efe%ti2 la s%*im3urile pulmonare.
In %onditii normale1 spatiul mort anatomi% %oin%ide %u %el fun%tional1 dar in anumite %onditii
patologi%e se produ% de%ala4e intre a%este 2olume.
6 la o inspiratie fortata este introdus in%a 1$99 %m
!
de aer <2olum inspirator de rezer2a= 6
+.I.).:
6 la o e(piratie fortata este e(pulzat 1$99 %m
!
de aer <2olum e(pirator de rezer2a= 6 +..).:
6 Capa%itatea 2itala
+ICA+I) A+) B %apa%itatea 2itala <C+= se determina prin efe%tuarea unei e(piratii fortate
dupa o inspiratie ma(ima.
6 la 3ar3at este mai mare <C"18 l= :
6 la femei este mai mi%a <C!12 l=.
Capa%itatea 2itala pulmonara 6 2aloarea fiziologi%a este de apro(imati2 !&996"999 ml. C+
%reste in timpul efortului fizi% si s%ade in timpul sedentarismului. a depinde de suprafata
%orporala1 de 2arsta1 de antrenament la efort.+olumele si %apa%itatile pulmonare sunt
importante pentru sta3ilirea diagnosti%ului si prognosti%ului diferitelor 3oli pulmonare1 totusi ele
nu dau indi%atii dire%te despre fun%tia 2entilatorie.C.+. este o %ifra apro(imati2a si difera de la
un indi2id la altul1 fiind influentata de efortul fizi%.-asurarea a%esteia se fa%e %u un aparat numit
spirometru.
Tran$ortu! ga%e!or
ste realizat de sange.
a) Tran$ortu! O'. O %antitate mi%a de O2 este dizol2ata in plasma sanguina1 iar %ea mai
mare parte este transportata prin formarea unui %ompus insta3il %u *emoglo3ina din sange
D3 A O2 E O(i*emoglo3ina
tesuturi plaman
#e formeaza %and sangele este la plamani1 a4unge la tesuturi si are lo% des%ompunerea
o(i*emoglo3inei.
,) Tran$ortu! CO' <se formeaza in urma arderilor %elulare=
1. dizol2are in plasma <%antitate mi%a=:
2. formarea unui %ompus %u *emoglo3ina
D3 A CO2 E Car3o*emoglo3ina
!. prin formarea unor saruri a%id <%ar3onat a%id de sodiu si potasiu=.
Cu unele gaze1 *emoglo3ina formeaza %ompusi sta3ili %are 3lo%*eaza D3
a= CO <mono(idul de %ar3on= se formeaza a%olo unde se produ% arderi in%omplete:
3= o(igenul in stare atomi%a1 %are poate fi eli3erat de su3stante puterni% o(idante.
Re$iratia ti$u!ara
In %adrul respiratiei tisulare are lo% arderea su3stantelor %u eli3erarea energie prin ardere de
glu%oza. Organismul transforma energia %*imi%a in alte forme de energie:
6 energie de %ontra%tie mus%ulara:
6 energie %alori%a:
6 energie ele%tri%a.
Sc-i",u! a!.eo!ar /e ga%e
Aerul atmosferi% a4uns in plamani prin 2entilatie este %ondus in al2eole1 unde are lo% s%*im3ul
de gaze intre aerul al2eolar si sange1 la ni2elul mem3ranei al2eolo6%apilare. A%est s%*im3 se
fa%e prin difuziune, in fun%tie de presiunea partiala a gazelor respiratorii O2 si CO2 de o parte si
de alta a mem3ranei al2eolo6%apilare.
+entilatia pulmonara normala sau normo2entilatia se realizeaza la %on%entratii al2eolare ale :
6 CO2 de $6&F mentinute la o fre%2enta respiratorie normala1 de repaus<12629@min.=
6 O2 de 1"F
(iperventilatia ) %and CO2 s%ade si O2 %reste. Pro%esul este %omple(at refle( prin apnee
si 3radipnee.
(ipoventilatia) %and CO2 %reste si O2 s%ade1 %ompensate refle( prin polipnee.
Presiunea partiala a unui gaz in ameste% <legea lui Dalton= este proportionala %u
%on%entratia gazului in ameste% si este egala %u presiunea pe %are ar e(er%ita6o asupra
peretilor re%ipientului 1 un gaz1 da%a a%esta ar o%upa singur re%ipientul.
In aerul al2eolar1 presiunea partiala este : pentru6 O2B199 mmDg
6CO2B"9 mmDg
In sangele 2enos1 presiunea partiala este : pentru 6 O2 B !'6"9 mmDg
6CO2 B "& mmDg
Datorita diferentei de presiune1 CO2 tre%e din sangele 2enos in aerul al2eolar1 iar O2 tre%e din
aerul al2eolar in sangele 2enos. #%*im3ul de gaze se fa%e %u 2iteza foarte mare.
Da%a mem3rana al2eolara este ingrosata <edem pulmonar1 emfizem= s%*im3ul de gaze este
alterat 1 mai ales in %e pri2este CO2 si se instaleaza hipo#emia.
"eglarea respiratiei
Pro%esele meta3oli%e a2and o intensitate 2aria3ila in fun%tie de a%ti2itatea organismului1
%onsumul de O2 si produ%erea de CO2 2or fi1 de asemenea1 diferite. Adaptarea 2entilatiei
pulmonare la ne%esitatile 2aria3ile ale organismului se realizeaza permanent1 gratie unor
me%anisme e(treme de fine1 %are regleaza 2entilatiile prin modifi%area atat a fre%2entei1 %at si
amplitudinii respiratiilor.
"eglarea nervoasa ) o respiratie se realizeaza prin inter2entia %entrilor respiratori. A%estia
asigura o reglare automata a respiratiei. (ista %entrii respiratori primari1 situati in 3ul3 1 si
%entrii respiratori a%%esorii1 lo%alizati la ni2elul puntii. A%ti2itatea %entrilor ner2osi 3ul3opontini
este modifi%ata atat in intensitate1 %at si in fre%2enta1 su3 influente ner2oase si umorale.
Influentele ner2oase pot fi de doua feluri :
6 dire%te1 de %entrii ner2osi en%efali%i < din *ipotalamus si s%oarta %ere3rala= sau de alti %entrii
2e%ini:
6 refle(e1 de la re%eptorii raspanditi in organism.
Influentele ner2oase dire%t %orti%ale permit %ontrolul 2oluntar1 in anumite limite1 al mis%arilor
2entilatorii. le e(pli%a modifi%arile respiratorii in stari emotionale1 pre%um si refle(ele
%onditionate respiratiei. #u3 influenta s%oartei %ere3rale are lo% reglarea %omportamentala a
respiratiei. )espiratia poate fi oprita 2oluntar<apnee) pentru %ate2a ze%i de se%unde sau !6"
minute la %ei antrenati. A%tul 2entilator se adapteaza unor a%ti2itati psi*o6so%iale <2or3itul1
%antatul 2o%al sau la instrumente muzi%ale de suflat= sau psi*o6fizi%e <eforturi profesionale=.
(piratia poate fi a%%elerata <polipnee) sau in%etinita *bradipnee)2oluntar. "eglarea umorala a
respiratiei se datoreaza influentelor e(er%itate asupra %entrilor respiratori de %atre o serie de
su3stante.
)olul %el mai important in a%easta reglare il 4oa%a CO2 si O2 si 2ariatiile de pD ale sangelui si ale
LC). )olul CO2 este esential si de a%eea a fost denumita a%easta su3stanta 6 *ormonul
respirator . l a%tioneaza dire%t asupra %entrilor respiratori. Cresterea presiunii de CO2 in
sangele arterial %u numai 91$ mmDg este urmata de du3larea de3itului 2entilator pulmonar.
#%aderea presiunii CO2 determina rarirea respiratiei si %*iar oprirea ei.)olul O2 este de
asemenea important. #%aderea O2 din sangele arterial e(er%ita %*emore%eptorii 2as%ulari si
determina intensifi%area respiratiei.

CAPITOLUL II
TU0ERCULOZA1
2.1 (EFINITIE1 Tu3er%uloza este o 3oala infe%tioasa pro2o%ata de 3a%teria
-G%o3a%terium tu3er%ulosis1 numita si 3a%ilul Ho%*. 7orma %ea mai fre%2enta de tu3er%uloza
ata%a plamanii <tu3er%uloza pulmonara=1 unde 3a%teriile distrug tesuturile si %reeaza %a2itati. In
tu3er%uloza e(trepulmonara1 3a%teriile ata%a alte regiuni ale %orpului I oase1 rini%*ii1 ganglionii
limfati%i1 meningele si sistemul ner2os %entral.
(ista si tu3er%uloza diseminata1 in %are 3a%teriile se raspandes% prin sistemul sang2in si ata%a
intreg organismul.
/oala a fost 3ine %ara%terizata in se%olul al JIJ6lea %u trei momente importante: indi2idualizarea
%lini%a a 3olii de %atre Laenne%1 demonstrarea naturii transmisi3ile de %atre +illemin si in fine
identifi%area -G%o3a%terium tu3er%ulosis de %atre )o3ert Ho%*1 %are pune 3azele diagnosti%ului
3a%teriologi% al tu3er%ulozei.#e%olul al JJ6lea adu%e o re2olutie terapeuti%a in tu3er%uloza %u
aparitia 2a%%inarii /C,1 urmata de des%operirea se%2entiala a antitu3er%uloaselor de prima
linie: streptomi%ina1 izoniazida1 etam3utolul1 rifampi%inasi pirazinamida: ulterior au fost
des%operitesi alte medi%amente antitu3er%uloase1 ultima grupa fiind %ea a fluoro%*inolonelor.
#farsitul se%olului JJ a fost mar%at de ideea integrarii %*imioterapiei antitu3er%uloase intr6un
%onte(t de masuri so%io6e%onomi%e1 %eea %e a %ondus la %onstituirea unor strategii %uprinse in
Programe Nationale de Control al Tu3er%ulozei.
2.' ETIOLOGIE
-i%o3a%teriile sunt 3a%ili mi%i1 aero3i1 imo3ilisi nesporulati. -G%o3a%terium tu3er%ulosis
<-T/= sau 3a%ilul Ho%* <3H= %onstituie agentul etiologi% al tu3er%ulozei la om. Comple(ul
-G%o3a%terium tu3er%ulosis %uprinde -G%o3a%terium tu3er%ulosissi alte spe%ii strans inrudite
3a%teriologi%: -. 3o2is1 -. afri%anumsi -. mi%roti. -. tu3er%ulosis1 -. 3o2issi -. afri%anum
determina o 3oala %lini% similara1 dar au importanta epidemiologi%a inegala. )aritatea -. 3o2is
<prin %ontrolul T/ 3o2inelor si pasteurizarea laptelui=si a -. afri%anum <restrans la arealul Afri%ii
Centrale si O%%identale= %ontrasteaza %u raspandirea mondiala a -. tu3er%ulosis.
Peretele %elular mi%o3a%terian este gros si 3ogat in lipide si1 %a urmare1 relati2 impermea3il
pentru mole%ulele polare <%oloranti *idrosolu3ili1 a%izi1 al%ooli=. Drept %onse%inta mi%o3a%teriile
sunt rezistente la %olorarea o3isnuita <%olorarea %u fu(ina poate fi realizata prin in%alzire=si la
de%olorarea %u a%id6al%ool <i.e. sunt 3a%ili a%id6al%oolo6rezistenti B /AA)=. A%este doua
proprietati stau la 3aza metodelor de %olorare spe%ifi%a prin %are sunt puse in e2identa
mi%o3a%teriile in mi%ros%opie <2ezi e(amenul 3a%teriologi%=. -. tu3er%ulosis <%a si ma4oritatea
mi%o3a%teriilor= %reste lent1 a2and un timp de generatie in 4ur de 2" ore: astfel sunt ne%esare
minim ! saptamani pentru aparitia %oloniilor 2izi3ile pe mediile solide de %ultura %um este mediul
LKLenstein6.ensen.
-. tu3er%ulosis este un germen o3ligatoriu aero31 tesuturile 3ogate in o(igen fiind %ele mai
sus%epti3ile de a fi in2adate. ste un parazit intra%elular fa%ultati21 2irulenta lui fiind in mare
masura legata de %apa%itatea de a supra2ietuisi de a se multipli%a in mediul intra%elular al
fago%itelor mononu%leare. /a%ilii sunt rapid distrusi in mediul am3iant de radiatiile ultra2iolete.
A. #U)# D IN7CTI
#pre deose3ire de alte mi%o3a%terii %are sunt u3i%uitare in natura1 3H nu se multipli%a in
afara organismelor1 iar infe%tiile naturale la animale sunt foarte rare. Astfel 3H este e(trem de
adaptat la organismul uman si1 drept %onse%inta1 rezer2orul de germeni este aproape e(%lusi2
uman <personae infe%tate sau 3olna2i=1 iar transmiterea infe%tiei este pra%ti% e(%lusi2
interumana1 pe %ale aeriana. #ursa de infe%tie o reprezinta 3olna2ul %u T/ pulmonara . ,radul
de %ontagiozitate al unei surse de infe%tie este dependent de densitatea -T/ in sputasi de
fre%2enta tusei. T/P %a2itara este prototipul de sursa inalt %ontagioasa datorita densitatii
enorme de -T/ din sputa <19&6195@ml de sputa=si tusei in general fre%2ente. (amenul
mi%ros%opi% al sputei este poziti2 in %azul unei densitati a -T/ in sputa de minim $9996
19999@ml: astfel mi%ros%opia sputei separa %azurile poziti2e <-A=1 %onsiderate %ontagioase1 de
%ele negati2e <-6= %onsiderate putin sau delo% %ontagioase.
/. T)AN#-IT)A IN7CTII
Transmiterea este realizata prin intermediul nu%leilor de pi%atura mi%a1 %e au un diametru
%uprins intre 16$ mm1 ideal pentru a ramane suspendate in aer timp indelungat <ore=si1 odata
in*alate1 pentru a a4ungesi a se depune in al2eole. ,enerarea a%estor parti%ule de %atre surse
<3olna2ii %u T/P= %uprinde doua etape: aerosolizarea se%retiilor respiratorii %ontaminate ale
sursei prin mane2re e(piratorii fortate <tuse1 stranutsi %*iar 2or3ire=1 urmata rapid de
des*idratare %u redu%erea dimensiunilor parti%ulelor rezultate. +entilatia redu%e numarul de
parti%ule infe%tante iar e(punerea la radiatii ultra2iolete <lumina soarelui= distruge -T/.
Aso%ierea a%estor metode redu%e %onsidera3il ris%ul de transmitere a tu3er%ulozei.In*alarea
parti%ulelor infe%tante de %atre o gazda sus%epti3ila este urmata de depunerea a%estora in
al2eolesi fago%itarea -T/ de %atre ma%rofagele al2eolare. #upra2ietuireasi multipli%area
intra%elulara a -T/ %onstituie primum mo2ens al infe%tiei tu3er%uloase. )is%ul unei persoane
sanatoase de a se infe%ta %u -T/ depinde in primul rand de numarulsi gradul de %ontagiozitate
al surselor %u %are 2ine in %onta%tsi de duratasi pro(imitatea %onta%tului %u a%estea.La ni2elul
unei populatii ris%ul mediu de infe%tie este dependent in spe%ial de densitatea surselorde
infe%tie <in spe%ial T/P@-A=si de %onditiile de %on2ietuire <de e(. supraaglomerare=1si in mai
mi%a masura de 2irulenta tulpinilor de -T/si de rezistenta indi2izilor la infe%tie.Transmiterea
noso%omiala a tu3er%ulozei <in%lusi2 a T/ poli%*imiorezistente B -D)6T/1 multidrug resistan%e
tu3er%ulosis= a fost des%risa in spitalesi azile1 atat la personal %atsi la pa%ienti1 %onstituind o
pro3lema epidemiologi%asi medi%o6legala.
2.) PATOGENIE1
/oala se produ%e prin patrunderea 3a%ilului in organism si a%tiunea lui in %onditii
fa2orizante1importante de retinut pentru profila(ia 3olii.Cauzele fa2orizante sunt numeroase insa
2arsta 4oa%a un rol important o3ser2andu6se %a 3oala se instaleaza %u mare fre%2enta la tineri si
%opii.Un alt fa%tor este %el al terenului neuroendo%rin1la %are se adauga %onditii de 2iata si de
mun%a neigieni%e<lo%uinta1alimentatie1stres=13oli %orni%e<D01*epatita %roni%a1%iroza *epati%a=.
-e%anismul de produ%er al 3olii in prezenta fa%torilor etioptatogeni%i a fost interpretat in mod
diferit de la teoria tristadiala a lui )anMe %are des%ria infe%tia primara<al2eolita1limfangita=urmata
de diseminarea se%undara %u lo%alizari 2ariate<3ron*o6pleuro6
pulmonare1peritoneale1meningeale et%= si stadiul T/C6ului tertiar %u lo%alizare pulmonara pana
s6a a4uns la %on%luzia %a infe%tia nu tre3uie o3ligatoriu sa trea%a prin %ele trei stadia.
A 4uns in organism13H determina infe%tia tu3er%uloasa<al2eolita1limfangita1adenopatii si
modifi%ari 3iologi%e=.Infe%tia primarL %are poate e2olua asGmptomati% sau dimpotri2a1gasind
%onditii fa2orizante1mi%ro3ul se multipli%a1de2ine agresi2 si da nastere 3olii manifestate %lini%.De
la ni2elul leziunii primare mi%ro3ul se poate raspandii in organism pe %ale sanguine1limfati%a sau
3ronsi%a determinand forme %lini%e pulmonare 2ariate sau la ni2elul altor organe.
2.* SIMPTOMATOLOGIE1
Se"ne $i $i"to"e
6 tuse
6 e(pe%toratii de %uloare neo3isnuita sau sanguinolente
6 fe3ra usoara
6 inapetenta si s%adere in greutate
6 transpiratii no%turne
6 dureri in piept la respiratie sau in timpul tusei
6 dureri ale %oloanei 2erte3rale sau ale prin%ipalelor arti%ulatii
Peste $9F din persoanele afe%tate nu prezinta ni%iun simptom o lunga perioada de timp.
Tusea este %el mai fre%2ent simptom al tu3er%ulozei. Dar1 intru%at de3utul 3olii este insidios1
persoana infe%tata poate pune tusea pe seama fumatului sau a unui episod re%ent de gripa.
Tusea poate produ%e o %antitate mi%a de sputa 2erde sau gal3ena dimineata. In %ele din urma1
sputa poate prezenta striatii sanguinolente1 dar %antitatile mari de sange sunt rare.
Transpiratiile no%turne a3undente %onstituie un alt semn al T/C1 dar la fel %a si tusea1 nu este
spe%ifi% tu3er%ulozei.
2.$ (IAGNOSTIC1
)adiografie tora%i%a6element %entral in diagnosti%ul tusei persistente
Nu permite sta3ilirea diagnosti%ului poziti2
Imagine %a2itara:6pereti relati2e su3tiri1fara ni2el li%*idian
6lo%alizare %ara%teristi%a api%al1dorsal1api%al L#1api%al LI adesea insotita de
leziuni mai tinere .
Diagnosti% diferential tuse persistent:
Tuse peste ! saptamani:6)( normalNastm 3ronsi%1/),
63ron*oree purulentaN3ronse%tazii
6dispnee progrsi2a1sindrom o3stru%ti2N3ronsita %roni%a@/POC
6istori% fumat1)( 6@A 3ron*os%opie sugesti2aNneoplasm
3ron*opulmonar
6e(punere profesionala imagine )(Npneumo%onioza
2.2 TRATAMENT1
/olna2ul tu3er%ulos este un fo%ar de raspandire a infe%tiei la %ei din 4ur.Prima -aura este
izolarea la domi%iliu sau in se%tii spe%ilizate.
La domi%iliu13olna2u treuie plasat in %amera separate1%u 2ase1ta%amuri1len4erie
separate1luandu6se masuri de edu%are si supr2eg*ere pri2ind %ura de repaus1igiena
in%aperii1alimentatia1e(pe%toratia si dezinfe%tia produselor patologi%e.
In spital1ingri4irea 2izeaza %ura de repaus si %onditiile de igiena1alimentatia 2a fi
su3stantial13ogata in oroteine animale<%arne1lapte13ranza1oua= si 2egetale1%u aport de 2itamine
si minerale.
Tre3uie sa se urmareas%a e2olutia fe3rei1sputa si masurile de pre2enire a infe%tiei prin sputa.
Pentru diagnosti% sun ne%esare o serie de e(aminari para%lini%e:e(amenul sputei5e(amen
3a%teriologi% pe lama1%ulture1anti3iograma=1e(amenul su%ului gastri% da%a 3olna2ul ing*ite
sputa sau spalatura 3ronsi%a.se pra%ti%a e(amenul radiologi%<radiografie1tomografie=.+#D6ul
este de regula %res%ut1permite urmarirea e2olutiei alaturi de e(aminarea %lini%a si
radiologi%a.De asemenea se pra%ti%a numaratoarea *ematiilor1*emato%rit si formula leu%o%itara.
Tratamentul medi%amentos antitu3er%ulos se fa%e %u o gama larga de medi%amente.Le
mentionam pe %ele %lasi%e:streptomi%ina1izoniazida1etam3utol.In apli%area
tratamentului 2om urmari rea%tiile 3olna2ului mai ales pentru streptomi%ina1%are poate
du%e la lezarea ner2ului auditi2.
Tratamentul simptomati% 2a %om3ate tusea sea%a prin administrarea de preparate de
%odeine sau siropuri e(pe%torante.
Tratamentul tonifiant se realizeaza prin administrarea de 2itamine17e1Ca.
Tratamentul *emoptizieiNurgenta pulmonara1ne%esita urmatoarele masuri:6repaus
fizi%1psi*i%12o%al1in pozitie semisezand1apli%are de pungi %u g*eata pe tora%e
Tratament medi%amentos:%al%iu si 2itamina C i21adrenostazin
Tratamentul pneumotora%elui spontan %u supapa se apli%a imediat %om3atandu6se
durerea1dispneea seadministreaza morfina sau mialgin.o(igenoterapie prin sonda
nazala1da%a starea 3olna2ului o %ere se pra%ti%a inter2entie %*irurgi%ala.
2.3 PROFILA4IA1
6depistarea1izolarea si tatarea fo%arelor de infe%tie
6%ontrol periodi% al %onta%tilor
6%*imioprofila(ia %u *idrazida a %onta%tilor tineri
6%ontrolul periodi% al fostilor 3olna2i a%ti2e1pana la s%oterea din e2ident
6ID) la polulatia tanara12a%%inarea /C, la nou nas%uti si populatia tanara %u ID) negati2e
6mo3ilizarea si edu%area pouplatiei pentru e(amenele de depistare
6%resterea ni2elului material si %ultural

CAPITOLUL III
)OLUL A#I#TNTI -DICAL IN IN,)I.I)A PACINTILO) CU TU/)CULO0A
!.1 Ro! roriu1
Prin%ipalele tul3urari fun%tionale pro2o%ate de o afe%tiune pulmonara sunt: dispneea1 durerea
tora%i%a1 tusea1 e(pe%toratia1 *emoptizia1 sug*itul si tul3urarile 2o%ii.
Dispneea este difi%ultatea de a respira. #pre deose3ire de respiratia normala1
%are este in2oluntara1 respiratia dispnei%a este %onstienta1 2oluntara1 peni3ila.
/olna2ul resimte o Osete de aerP. Cu alte %u2inte1 3olna2ul dispnei% simte pe de o parte
ne%esitatea de a respira1 iar pe de alta %a efortul respirator pe %are61
fa%e este insufi%ient.
#e stie %a1 in stare normala1 mis%arile respiratorii au o fre%2enta %onstanta1 o amplitudine egala
si un ritm regulat1 in timp %e in stari patologi%e a%este %ara%teristi%i se modifi%a si apare
dispneea.
Durerea poate sugera deseori diagnosti%ul1 dar nu ori%e durere tora%i%a e(prima o 3oala a
aparatului respirator. #e disting dureri: pleurale <4ung*iul din pleurezie1 durerea atro%e din
pneumotora(ul spontan=1 paren%*imatoase pulmonare <4ung*iul din pneumonie1 durerea
2iolenta din em3olia pulmonara1 gangrena pulmonara=1 parietale <fra%turi si neoplasme %ostale1
*erpesul zoster1 %an%erul sau tu3er%uloza 2erte3rala1 3oli reumatismale et%=1 tora%i%e1 de origine
%ardio62as%ulara1 a3dominale iradiate la ni2elul tora%elui <dureri 2ezi%ulare1 pan%reatita a%uta=.
Tusea este un a%t refle( sau 2oluntar1 %are are drept rezultat e(pulzarea 2iolenta a aerului si in
unele %azuri a %orpurilor straine din %aile respiratorii. Ca me%anism general1 a%tul tusei %uprinde
o faza inspiratorie1 in %are aerul patrunde in plamani1 o faza de %ompresiune1 prin in%*iderea
glotei1 si o faza de 3rus%a e(pulzie a aerului prin %ontra%tia mus%*ilor a3dominali1 ridi%area
2iolenta a diafragmului si des%*iderea fortata a glotei. Tusea poate fi: uscata, fara e(pe%toratie
<pleurite1 faza initiala a 3ronsitelor a%ute sau a tu3er%ulozei pulmonare= sau umeda, urmata de
e(pe%toratie. A%esta este semnul unui pro%es 3ronsi% sau paren%*imatos pulmonar <3ronsita
a%uta sau %roni%a1 supuratii 3ronsi%e sau pulmoanre1 pneumonie et%=.
Asistenta medi%ala tre3uie sa urmareas%a si sa stie sa interpreteze tusea. Tre3uie sa
linisteas%a tusea de iritatie <laringita1 3ronsita=1 o3isnuind 3olna2ul sa6si stapaneas%a tusea si
re%omandandu6i sa e2ite fumatul1 dis%utiile1 des%*iderea gurii in inspiratie1 aerul us%at sau
temperatura prea ridi%ata1 sa tuseas%a %u 3atista la gura et%. De asemenea1 tre3uie sa aseze
3olna2ul in pozitia %are permite e(pe%toratia si1 la ne2oie1 sa utilizeze tusea artifi%iala1 aspiratia
3ronsi%a et%.
Expectoratia este pro%esul prin %are se elimina produsele formate in %aile respiratorii. in mod
%urent1 prin e(pe%toratie se inteleg atat a%tul de e(pulzie1 %at si produsele eliminate <sputa=.
)olul asistentei medi%ale %onsta in a fa%e edu%atia 3olna2ilor asupra modului %um tre3uie sa
e(pe%toreze si %um sa utilizeaze s%uipatorile: sa in2ete femeile si %opiii sa e(pe%toreze si sa
lupte impotri2a rezistentei a%estora fata de utilizarea s%uipatorilor1 sa remar%e si sa o3isnuias%a
3olna2ul %u utilizarea pozitiei in %are sa e(pe%toreze %u mai multa fa%ilitate si a3undenta1 sa
stearga %u tampoane de 2ata montate pe pensa1 sputele adunate pe gura si dintii 3olna2ului. De
asemenea1 tre3uie sa stranga si sa masoare 6 in epru3ete sau pa*are gradate 6 e(pe%toratia
a3undenta.
Dezinfe%tarea s%uipatorilor este o regula a3soluta.
Pentru dezo3struarea %ailor aeriene se foloseste1 uneori pro2o%area tusei artifi%iale. #e
%omprima 3rus% si sa%adat1 2entral1 3aza tora%elui 6 3olna2ul aflandu6se in pozitie semi6sezanda
6 dupa o inspiratie fortata1 in timp %e 3olna2ul fa%e un efort de tuse. (ista doua %ontraindi%atii
spe%iale: traumatismele %raniene si fra%tura de %oloana. in a%elasi s%op se efe%tueaza uneori
3olna2ului 6 in pozitie sezanda 6%ompresiuni 3ruste si sa%adate la 3aza tora%elui1 la sfarsitul
unor inspiratii fortate1 urmate de eforturi de tuse.
Hemoptizia este eliminarea pe gura a unei %antitati de sange pro2enind din %aile aeriene
inferioare. Asistenta medi%ala are rolul sa %almeze pe 3olna2 si pe %ei din antura4ul a%estuia1 sa6
1 dez3ra%e %u 3landete si sa61 aseze in pat1 in pozitie semi6sezanda: sa6i asigure izolarea1
semio3s%uritatea1 aerisirea1 temperatura moderata <1&Q=: sa6i impuna imo3ilitate a3soluta si
ta%ere1 sa re%omande 3olna2ului sa nu tuseas%a1 sa inspire lent si profund: sa6i %urete gura de
%*eaguri si sa6i administreze 3u%ati de g*eata: sa nu re%omande alimentatie si 3auturi timp de
2" de ore.
Cunoasterea parti%ularitatilor tratamentului antitu3er%ulos in %ate2a situatii parti%ulare:
6in sar%ina #treptomi%ina are ris% to(i% se poate inlo%ui %u tam3utol
6alaptarea nu ne%esita adaptari ale regimului t*erapeuti% pentru mama si sugar
6aso%ierea %u %ontra%epti2ele orale )ifampi%ina s%ade efe%tul pilulelor %ontra%epti2e6a4ustarea
pilulelor sau s%*imarea metodei %onta%epi2e
6monitorizarea *epati%a in %azul administarii izoniazidei1)ifampi%inei
6monitorizare renala pentru )ifampi%ina sau tam3utol
Prin%ipii de tratament:
6se utilizeaza medi%amentele esentiale la %are este pastrata sensi3ilitatea
6regimul 2a %ontine in prima faza !6" medi%amente la %are pa%ientul este sensi3il in
administarea orala A un medi%ament in4e%ta3il in faza de %ontinuare " medi%amente orale
Tratament su3 supra2eg*ere dire%ta<pa%ientul este supra2eg*eat in timp %e ing*ite
medi%amentele=
)esponsa3ilitatile asistentilor %omunitari:
6sa se prezinte la fie%are intalnire programata de medi%al pneumolog
6#a 2ina lunar pentru ridi%area medi%amentelor pentru pa%ientii aflati su3 supra2eg*erea
lui
6#a supra2eg*eze administrarea tratamentului
6#a s%rie in fisa de tratament fie%are doza luata
6sa predea fisa de tratament la in%*eierea tratamentului1medi%ului spe%ialist
#a supra2eg*eze re%oltarea %ore%ta a pro3elor de sputa
6sa %omuni%e imediat ori%e modifi%are sur2enita in a%ti2itatea lui
!.2 Ro! /e!egat1
Administrarea medi%amentelor antitu3er%uloase:
sentiale1ma4ore1de linia I:I0ONIA0IDA1)I7A-PICINA1#T)PTO-ICINA1TA-/UTOL
De rezer2a1minore1de linia AII6a:HNA-ICINA1TIONA-IDA1CIP)O7LOJACINA
Inter2entie %*irurgi%ala da%a este %azul
!.! D#C)I)A UNI TDNICI:
CPTRE !P"TE#:
SCOP1 1. drena4ul se%retiilor 3ronsi%e
2. e(amen flora 3anala
!. e(amen 3a%teriologi%
MATERIALE NECESARE1
- a-ar $au cutie Petri
- '5) $cuiatori
TE6NICA1 #e pregates% materialele si se transporta la patul 3olna2ului. ste pregatit fizi% si
psi*i%. ste instruit sa nu ing*ita sputa1 sa nu o imprastie1 sa nu o e(pe%tore in 3atista sau prin
salon1 %i sa %ole%teze in s%uipatorile spe%iale1 pentru a pre2eni infe%tiile nozo%omiale. I se
asigura %el putin 26! s%uipatori de rula4. A%estea sunt s%*im3ate in fun%tie de %and tre3uie
prezentate medi%ului. #e edu%a 3olna2ul sa nu arun%e %orpuri straine in s%uipatoare. #e tre%e la
reorganizarea lo%ului de mun%a.
(efinitia $utei1 Suta rere%inta tota!itatea $u,$tante!or ce $e exectorea%a /in cai!e
re$iratorii rin tu$e. Prin exectoratie $e inte!ege e!i"inarea $utei /in cai!e re$iratorii
$uerioare7C.R.S.).
In %onditii fiziologi%e1 mu%oasa %ailor respiratorii se%reta o %antitate mi%a de mu%us1 ne%esara
prote4arii suprafetei interioare a organelor respe%ti2e fata de efe%tul no%i2 al aerului1 prafului si
fata de us%a%iune. In %onditii patologi%e se aduna in CAIL )#PI)ATO)II #UP)IOA) o
%antitate 2aria3ila de sputa %are a%tioneaza %a un %orp strain si pro2oa%a a%tul tusei. #puta este
al%atuita din se%retia si e(udatia patologi%a a mu%oaselor 3ron*opulmonare din des%uamatia
epiteliilor pulmonare dar si din su3stante straine in*alate<praful=. (pe%toratia are o mare
importanta pentru sta3ilirea multor diagnosti%e. Pentru determinarea %antitatii se 2or folosi 2ase
gradate a%operite %u pla%i de sti%la1 in 2as se afla o %antitate fi(a de su3stanta dezinfe%tanta de
lizol $Fsau fenol 199g sau permanganat de potasiu1 %are tre3uie s%azuta din %antitatea de
sputa %ole%tata in 2as<re%ipient=. Da%a sputa se %apteaza pentru apre%ierea aspe%tului se
utilizeaza s%uipatoare emailata %u %apa%1fara a se adauga o alta su3stanta in 2as1 %are ar putea
denatura aspe%tul sputei.

CAPITOLUL I#5CULEGEREA (E (ATE
".1
DAT )LATI+ +A)IA/IL:
NU-:-
P)NU-:-
+A)#TA:"9 ANI
#J:-
)LI,I:O)TODOJA
L/.+O)/ITA:)O-ANA
DO-ICILIU:/)A#O+
O/ICIU)I:7U-ATO)
NU #T AL),IC LA NICIUN -DICA-NT
INALTI-:1.89 %m
DAT +A)IA/IL:
T.A:1!9@&9 mmDg
PUL#:59/ATAI@min
T-P)ATU)A:!5grade
,)UTAT:89 Mg
-ANI7#TA)I D DPNDNTA:fe3ra1transpiratii1inapetenta1s%adere in greutate1dispnee1tuse
JA-INA)I PA)ACLINIC6IN+#TI,ATII D LA/O)ATO):
Analiza sputei
)adiografie pulmonara
ID) la tu3er%ulina
+#D
Demato%rit
7ormula leu%o%itara

".2 GRILA (E (EPEN(ENTA
N+OIA
7UNDA-NTAL
A
-ANI7#TA)I
D
DPNDNTA
#U)# D
DI7ICULTAT
DIA,NO#TIC
IN,)I.I)
,)AD D
DPNDNTA
1.A )#PI)A #I
A A+A O /UNA
CI)CULATI
Dispnee1tuse
suparatoare
Durere
Alterare
mu%oasa
3ronsi%a
respiratie
inade%2ata
DPNDNT
2.A -ANCA #I A
/A
inapetenta #indromului
fe3ril
durere
Ne2oie afe%tata DPNDNT
!.A LI-INA Transpiratii
Durere1greata
#tare patologi%a Ne2oie afe%tata DPNDNT
".A # -I#CA #I
A A+A O /UNA
PO#TU)A
INDPNDNT
$.A DO)-I #I A
# ODIDNI
Tuse1durere dispnee Ne2oie alterata DPNDNT
&.A #
I-/)ACA #I
D0/)ACA
INDPNDNT
'.A -NTIN
T-P)ATU)A
CO)P IN LI-IT
NO)-AL
Transpiratii
frisoane
#tare patologi%a
a
organismului1fe3r
a ridi%ata
Temperatura
afe%tata
DPNDNT
8.A 7I CU)AT
IN,)I.I #I A
P)OT.A
T,U-NTL
#I -UCOA#L
INDPNDNT
5.A +ITA
P)ICOLL
INDPNDNT
19.A CO-UNICA INDPNDNT
11.A ACTIONA
CON7O)-
P)OP)IILO)
CON+IN,)I
INDPNDNT
12.A 7I INDPNDNT
P)OCUPAT IN
+D)A
)ALI0A)II
1!.A #
)C)A
INDPNDNT
1".A IN+ATA
CU- #A6#I
PA#T0
#ANATATA
,reseli de
edu%atie
profila%ti%a
Cunostinte
insufi%iente
Ne2oie afe%tata DPNDNT
".! P!an /e ingri8ire:
1.Ne2oia de a respire si a a2ea o 3una %ir%ulatie:
Diagnosti% de ingri4ire:ne2oie afe%tata din %auza durerii1alterarea mu%oasei 3ronsi%e manifestata
prin dispnee sit use suparatoare.
O3ie%ti2e: pa%ientul sa prezinte o respiratie ade%2ata1pre2enirea infe%tiei si e%*ili3rare psi*i%a
)ol propriu:6e(pli% pa%ientului te*ni%ile %are urmeaza sa I se pra%ti%e
6edu% pa%ientul sa foloseas%a 3atista atun%i %and tuseste
6ii e(pli% %a este de preferat sa e2ite s%*im3arile 3ruste de temperature
6in2at pa%ientul %um tre3uie sa tuseas%a sis a %ole%teze sputa
)ol delegat:6administrez tratamentul pres%ris de medi%: antitusi2e1e(pe%torante.
2.Ne2oia de a 3ea si a man%a:
Diagnosti% de ingri4ire:ne2oie afe%tata din %auza sindromului fe3ril1durerii manifestat prin
inapetenta1greturi.2arsaturi
O3ie%ti2e:pa%ientul sa o stare de 3ine fara greturi si 2arsaturi1sa se *reneas%a %orespunzator
)ol propriu:asez pa%ientul in pozitia semisezand sau in de%u3it dorsal1il a4ut in timpul
2rasaturilor si il in2at sa inspire profund
)ol delegat:apli% tratamentul pres%ris de medi%:antiemeti%e12itamine
!.Ne2oia de a elimina:
Diagnosti% de ingri4ire:ne2oie afe%tata din %auza starii patologi%e manifestata prin
greata1transpiratii si durere
O3ie%ti2e:pa%ientul sa nu mai simta starea de greata si sa fie e%*ili3rat psi*i%1realizarea unui
transit intestinal normal
)ol propriu:edu% pa%ientul %u pri2ire la importanta *idratarii1il sfatuies% sa 3ea %at mai multe
li%*ide1se informeaza asupra deprinderilor alimentare si de eliminare ale
pa%ientului1in%ura4area3olna2ului sa e2ite sedentarismul1asigura im3ra%aminte %omoda1a4uta
pa%ientul la toaleta partial1fa%e 3ilantul ingesta e(%reta
)ol delegat: re*idratare orala la indi%atia medi%ului<li%*ide re%i=
".Ne2oia de a dormi@a se odi*ni:
Diagnosti% de ingri4ire: somn pertur3at din %auza dispneei manifestata prin tuse si durere
O3ie%ti2e: pa%ientul sa 3enefi%ieze de un somn %at mai 3un %antitati2 si %alitati2
)ol propriu: e2alueaza somnul1determina gradul de an(ietate1%omuni%a %u pa%ientul
inlaturandu6I teama
)ol delegat: determina afe%tiunile %are pot determina insomnia12erifi%a da%a e(ista in medi%atia
pres%risa 2reun medi%ament %are are effe%t in2ersBinsomnia
$.Ne2oia de a mentine temperatura %orpului in limite normale:
Diagnosti% de ingri4ire:temperature afe%tata din %auza starii patologi%e a organismului<fe3ra
ridi%ata=manifestata prin tanspiratii1frisoane.
O3ie%ti2e: mentinerea temperaturii in limite normale1*idratare normal
)ol propriu:monitorizarea temperaturii la 3olna2ii fe3rile la "6& ore1anuntarea medi%ului asupra
temperaturii si a modifi%arilor %e apar1administrarea suplimentara de li%*ide in fun%tie de
pierderi1s%*im3area *ainelor ori de %ate ori este ne2oie
)ol delegat: administrearea medi%amentelor antipireti%e1anti3ioti% %onform indi%atiilor.
"." Eicri%a1
/olna2 in 2arsta de "9 ani1fumator se interneaza a%uzand urmatoarele manifestari de
dependenta:
fe3ra1transpiratii1inapetenta1s%adere in greutate1dispnee1tuse.In urma %er%etarilor<Analiza sputei
)adiografie pulmonara1+#D marit=se da diagnosti%ul de T/C pulmonar1urmand %a pa%ientul sa
fie internat o3ligatoriu sis a I se efe%tueze %at mai repede tratamentul %orepunzator pentru
pre2enirea infe%tiei.<#treptomi%ina1Izoniazida1Codeina= timp de ' zile.Totul a de%urs
normal1pa%ientul se afla intr6o stare mult mai 3una urmand tratamentul si a%asa si re2enind la
%ontrol periodi%.
0I0LIOGRAFIE1
6Te*ni%i de ingri4ire a omului 3olna2 si sanatos6Liliana )ogozea1Tatiana Oglinda1)odi%a #toi%a
6/oli Interne Pentru %adre -edii67L.-arin.C.Popes%u
6Ingri4irea Pa%ientilor III6Liliana )ogozea si Tatiana Oglinda
6RRR.,oogle.)o