RAPORT DE PRACTICA

Radulescu Andreea Daniela

Facultatea de Psihologie si Stintele Educatiei, Universitatea Bucuresti
An 2, ru!a ", Seria "
"
Ca#inetul de !sihologie unde a$ e%ectuat stagiul de !ractica se nu$este &'aharia (
Asociatii), cu sediul in Bucuresti, B*dul +i#ertatii ,r- "2, Bl-""., Sc-., A!-/0, Sector 1-
Aceasta este o societate civila atestata si acreditata de catre Colegiul Psihologilor din
Ro$ania, acordand servicii de testare si evaluare !sihologica, consiliere !sihologica cali%icata,
servicii de !sihologie 2n do$eniul trans!orturilor, a !sihologiei $uncii si organi3ationale,
servicii de !sihologie clinica si alte servicii $edicale si !ro%esionale- In cadrul serviciilor de
!sihologie clinica, consiliere !sihologica si !sihotera!ie, societatea acorda variate $odalitati
de tera!ie4 individuala, de cu!lu, de %a$ilie si tera!ie de gru!-
Societatea 'aharia ( Asociatii a %ost in%iintata la initiativa a !atru asociati, cu totii
%iind !sihologi atestati cu li#era !ractica- Co$!etentele detinute de catre cei !atru !sihologi,
$e$#rii %ondatori, aco!era ur$atoarele s!ecialitati4 !sihologia $uncii si organi3ationala,
!sihologia trans!orturilor, !sihologie clinica si !sihologie a!licata in do$eniul securitatii
nationale-
In acest stagiu de !ractica, e%ectuat intre 2/ octo$#rie 2556 * "1 ianuarie 25"5, su#
indru$area doa$nei !siholog Corina 7ihaela 'aharia, a$ avut oca3ia sa interactione3 cu
$odalitatile de lucru dintr*un ca#inet de !sihologie, sa co$!lete3 teste si sa invat sa le
inter!rete38 de ase$enea, a$ a%lat in%or$atii des!re $odalitatile de evaluare din !sihologia
clinica si $edicina $uncii, cat si care sunt datele !e care tre#uie sa le cu!rinda un registru de
e9a$inare-
Pentru e%ectuarea unei evaluari standard intr*un ca#inet !sihologic, !ersoana
e9a$inata tre#uie sa se$ne3e un contract de !restari servicii !sihologice, caruia i se acorda un
nu$ar alocat- Declaratia cu!rinsa in %isa de evaluare !sihologica tre#uie sa ateste ca !ersoana
nu a consu$at #auturi alcoolice, ca nu a trecut recent !rin e9!eriente trau$atice care sa
a%ecte3e e9a$inarea si ca a luat la cunostiinta care sunt !rocedurile- Pro#ele e%ectutate sunt de
ti! creion*hartie si !e calculator, acestea relevand as!ecte ce tin de a!titudini, de !er%or$anta,
de !ersonalitate sau !roiective- In%or$atiile ast%el o#tinute sunt o#iective si cuanti%ica#ile si,
de ase$enea, usor de o#tinut, intr*un ti$! relativ scurt- Alte !roceduri %olosite sunt interviul
si o#servatia su#iectului in ti$!ul e9a$inarii- A!oi se reali3ea3a ana$ne3a %inala si
re3ultatele testarii, acestea %iind con%identiale- Cel $ai adesea, evaluarea !sihologica se
reali3ea3a in vederea eli#erarii de avi3e !entru !entru o#tinerea !er$isului de conducere auto,
!entru anga:area;con%ir$area !e diverse !osturi, !entru o#tinerea !er$isului de !ort*ar$a, cat
si ra!oarte si !ro%iluri !sihologice !entru alte e9a$ene !sihologice o#ligatorii-
In ceea ce !riveste do$eniul clinic, o !ersoana !oate sa vina direct sau la tri$iterea
$edicului !sihiatru, de %a$ilie sau la tri$iterea altor s!ecialitati $edicale- Daca este tri$isa
2
de un $edic !sihiatru si are contract cu !sihologul sau individual cu casa de asigurari, atunci
serviciul $edical este aco!erit %inanciar de casa de asigurari-
In do$eniul $edicinii $uncii, $edicul intra in cola#orare cu !sihologul si %ace
evaluare de $unca- Aceasta se a!lica si in trans!orturi si securitate nationala- +a $o$entul
e9a$inarii !sihologice, !ersoana tre#uie sa ia la cunostiinta legea ."6 si hotararea de guvern-
De ase$enea, !sihologul are o nor$a $a9i$a de o!t testari !e 3i, deoarece ast%el s!oreste
calitatea e9a$inarii, di$inuand !ro#a#ilitatea ca aceasta sa %i %ost reali3ata su!er%icial, in
gra#a- De cele $ai $ulte ori, intre !ro#ele colective <creion*hartie= si !ro#ele !e a!arate se ia
o !au3a, a!oi se continua cu !ro#a %inala, ana$ne3a-
Un registru reali3at du!a e9a$inarea !ro!riu*3isa cu!rinde4 un nu$ar de ordine,
nu$ele si !renu$ele su#iectului, C-,-P-*ul acestuia, sco!ul;$otivul e9a$inarii, unitatea sau
$edicul care a %acut tri$iterea, re3ultatele e9a$inarii, data cand aceasta a avut loc, nu$ele
e9a$inatorului si o#servatii <aici sunt $entionate detalii cu$ ar %i daca a %ost eli#erata
chitanta sau %actura, daca avi3ul a %ost in$anat !ersonal etc=-
A$ avut de ase$enea oca3ia sa co$!lete3 si sa a%lu cu$ se inter!retea3a anu$ite
chestionare si sa !artici! la cateva !ro#e !e calculator- Unul dintre testele des!re care a$
invatat este Chestionarul P-A-, reali3at de Sch$ieschec> !entru a de!ista tendintele accentuate
de !ersonalitate, din !unct de vedre clinic- Din ite$i reies anu$ite co$!orta$ente, care
cores!und unor tendinte s!eci%ice- Tendinta accentuata este o trasatura de !ersonalitate care
este atat de !uternica, incat di%erentia3a clar su#iectul %ata de ceilalti si il individuali3ea3a !rin
co$!orta$ente $ai $ult sau $ai !utin ada!tative- ?aliditatea testului se %ace nu$ai du!a
criteriul continutului intern si are @@ de ite$i, !utand %i a!licat nu$ai !e su#iecti cu varste
ince!and de la "/ ani- Testul are 3ece scale, si anu$e4 de$onstrativitate, hi!ere9actitate,
hi!er!erseverenta, nesta!anire, hi!erti$ie <o!ti$is$=, disti$ie <de!resie=, cicloti$ie
<schi$#ari de dis!o3itie=, e9altat, an9ios, e$otiv <la#il e$otional=- Scorul se calculea3a luand
%iecare ite$ in !arte, %iind se$ni%icative ras!unsurile cu &,u) la ite$ii4 A, "2, 2A, .", .1, 1/,
A", A., A6 si /A- In rest, sunt considerate se$ni%icative ras!unsurile cu &Da), !entru care se
acorda cate un !unct- Se vor lua in considerare scorurile care de!asesc "@ !uncte <li$ita dintre
nor$al si !atologic=- Ast%el, scorurile $ai $ici de "2 sunt inter!retate ca indicatori ai
tendintei s!re accentuarea res!ectivelor trasaturi in co$!orta$ent, in ti$! ce scorurile $ai
$ari de "@ scot la iveala tendinte severe !re3ente in co$!orta$ent- ,u e9ista o nor$are
!ro!riu*3isa a testului, dar !rin !onderare, cota $a9i$a cu se$ni%icatia de accentuare a
res!ectivului as!ect este aceeasi <21= in ordine descendenta- ?aloarea "2 re!re3inta li$ita de
la care !ute$ diagnostica o tendinta in co$!orta$ent-
.
Alte teste creion*hatie des!re care a$ avut oca3ia sa invat sunt4 chestionarul +a3arus,
inventarul de de!resie Bec>, testul Cattel, !ro#a de calcul Brae!elin, testul &se$nale) <A-D-S-
C atentie distri#utiva=, chestionarul R-D-E- !entru reactivitate si dina$ica e$otionala- Acesta
din ur$a contine 0A de intre#ari la care su#iectul tre#uie sa ras!unda cu &Da) sau cu &,u)-
rila de corectie a chestionarului R-D-E- cu!rinde cinci scale4 7inciuna <7=, Energie
nervoasa <Eg=, 7o#ilitate nervoasa <7n=, Forta inhi#itiei <Fi=, Reactivitate si dina$ica
e$otionala <RDE=- Daca !uncta:ul o#tinut !entru 7- de!aseste scorul de "/, acesta releva o
tendinta !uternica s!re $inciuna si disi$ulare, iar un scor !este "2 !entru Eg- denota %orta
crescuta a e9citatiei- Scorul de !este "2 la 7n este unul ridicat, inse$nand $o#ilitate
nervoasa #una, in ti$! ce un scor !este "" denota %orta crescuta a inhi#itiei- Un !uncta: de
!este 21 !entru RDE !oate inse$na e$otivitate sca3uta, re3istenta crescuta la stress si un
echili#ru e$otional #un- Inter!retarea acestui chestionar se %ace !rin ra!ortarea la $edie si
a#atere standard, !entru cele cinci scale- Ast%el, !entru 7, nor$a $edie este 0 * ".8 un scor
$ai $are de ". !oate indica tendinta accentuata s!re $inciuna, ceea ce %ace ca chestionarul sa
devina irelevant, insa daca !uncta:ul este $ai $ic de 0, acesta are relevanta se$ni%icativa-
Pentru Eg-, nor$a $edie este 0 * "58 un scor $ai $are de "5 !oate releva %orta crescuta a
e9citatiei, in ti$! ce $ai !utin de 0 !uncte !ot indica sla#iciune nervoasa, re3istenta sca3uta
la solicitari intense si de lunga durata, la situatii stresante si !redis!o3itie s!re neurastenie-
Pentru scala 7n, nor$a $edie este de A,A C @,A, un scor $ai $are de 6 !utand sa arate
insta#ilitate ideativa, $otorie si e$otionala, ca!acitate de concentrare in ti$! redusa si
tendinta s!re su!er%icialitate, iar un scor su# A se$ni%ica reactivitate sca3uta, grad de inhi#itie
crescut si initiativa si !ro$!titudine redusa- ,or$a $edie !entru scala Fi este @ * ""8 un scor
$ai $are de "" !oate inse$na ca su#iectul este hi!er!rudent, avand ast%el reactii e9cesiv de
intar3iate <!ro$!titudine redusa=, !raguri sen3oriale crescute, indi%erenta sau a!lati3are
e$otionala, in ti$! ce un scor $ai $ic de @ !oate indica o i$!ulsivitate e9agerata,
$ecanis$e de autocontrol $ai sla#e si di%icultati de echili#rare in situatii tensionate,
a%ectogene- Pentru RDE, ulti$a scala $asurata, insa si una dintre cele $ai i$!ortante, nor$a
$edie se incadrea3a intre "5,A * "A,A- Un scor !este "/ este un indicator !entru e$otivitate
sca3uta, re3istenta rescuta la stress si un echili#ru e$otional #un, in schi$# un scor $ai $ic
de "5 !oate %i se$n al unui echili#ru e$otional %ragil, denota insta#ilitate8 ast%el !redo$ina
e%ectul astenic, de3organi3ator al e$otiilor asu!ra co$!orta$entului si trairilor, tensiune
e$otionala si an9ietate crescuta, !redis!o3itie la tul#urari nevrotice si !sihotice, cat si
sensi#ilitate e$otionala- S*a constatat ca valoriile $edii !entru lotul de su#iecti cu tul#urari
nevrotice diagnosticate sunt ur$atoarele4 7 D 68 Eg D 18 7n D A,A8 Fi D 1,08 RDE D 0-
1
In ur$a autoa!licarii chestionarului R-D-E- !entru reactivitate si dina$ica e$otionala,
a$ o#tinut ur$atoarele scoruri4 7 D A8 Eg D /8 7n D 68 Fi D "58 RDE D "2- De aici reiese ca
acest chestionar are o relevanta se$ni%icativa < 7 $ai $ic de 0= si !oate continua
inter!retarea sa- Energia nervoasa este usor su# $edie, !utand %i se$n al unei sla#iciuni
nervoase, cat si al re3istentei $ai sca3ute la situatii stresante- Scorul !entru $o#ilitatea
nervoasa este !este $edie, ceea ce !oate %i indicator al unei ca!acitati de concentrare in ti$!
redusa si al unei tendinte catre su!er%icialitate- Puncta:ele !entru %orta inhi#itiei si RDE se
incadrea3a in $edie, ceea ce !oate inse$na, !e de*o !arte, li!sa de i$!ulsivitate, autocontrol
#un, reactii e$otionale nor$ale si echili#ru e$otional-
A$ avut de ase$enea te$a sa inter!reta$ ras!unsurile unei %etite de @ ani, du!a
$odelul %a#ulelor Duss si Blac>E, enunturile %iind ur$atoarele4
"- se duce unul la $a$a si unul la tata si chea$a !e a$andoi <si !e 7 si !e T= intr*un alt
co!ac-
2- !entru ca nu*i !lace sa stea la $unti-
.- a !lecat de acasa !t ca s*a su!arat !e 7 lui !t ca nu*i $ai dadea la!te-
1- o cartita-
A- un co!il $ai $are-
/- sora $ai $ica s*a :ucat cu el si l*a stricat-
0- o sa i*l dea-
@- !t ca si*a adus a$inte ca are ceva de %acut <T=-
6- sa se s!ele !e $aini-
"5- ca l*a $ancat un $onstru-
Din ras!unsurile %etitei, reiese ca aceasta este atasata de a$#ii !arinti si ca nu este
geloasa !e relatia dintre !arintii ei- Ea nu are co$!le9ul intarcarii, insa are un usor co$!le9
de rivalitate %raterna, dar nu se incadrea3a in !atologic- +a intre#area nu$arul 1, ras!unsul
este usor a$#iguu, deoarece co!ilul a denu$it un ani$al, ceea ce !oate inse$na ca acesta
re%u3a sa acce!te $oartea unui o$, !oate a unei !ersoane dragi si !re%era sa o trans!una in
lu$ea ani$ala- A!oi reiese o !osi#ila tea$a de autoritate, insa nu denota angoasa sau tendinta
catre auto!ede!sire si nici nu da dovada de co$!le9ul castrarii- Co!ilul nu are un caracter
!osesiv sau o#sesiv, dand dovada !osi#il de res!ectare a autoritatii <in ca3ul acesta, a
autoritatii $a$ei= si;sau %ire generoasa- ,u reiese !re3enta co$!le9ului lui Oedi!, %etita
o%erind un ras!uns caracteri3ant !entru o %a$ilie nor$ala- +a intre#area nu$arul 6, co!ilul a
o%erit un ras!uns #anal, o situatie o#isnuita de viata, si cu toate ca se incadrea3a in li$itele
nor$alului, nici nu reies te$erile sau dorintele sale, asadar nu se atinge sco!ul acestei %a#ule-
A
Ulti$ul ras!uns are sco!ul de a le controla !e celelalte si intr*adevar, reiese din nou ca %etita
nu su%era de co$!le9e severe si ca nu are !ro#le$e in stadiul sau de de3voltare-
A$ avut de ase$enea oca3ia sa e%ectue3 testul +uscher !e calculator- Acesta se $ai
nu$este si &testul culorilor) si este de ti! !roiectiv- Teoria doctorului 7a9 +uscher, cel ce a
creat testul, este ca se$ni%icatiile culorilor sunt adanc inradacinate in !sihicul u$an, si acestea
!rovin din ti$!uri stravechi- +u$ina 3ilei, !erce!uta !rintr*un gal#en deschis, se$ni%ica un
nou ince!ut, s!re deose#ire de al#astrul inchis sau negrul no!tii, ce aducea cu ea tea$a de
necunoscut- De aceea, du!a dr- +uscher, al#astrul inchis este culoarea Flinistii si a !asivitatiiF
iar gal#enul deschis culoarea Fs!erantei si activitatiiF- Rosul, in s!ecial tonul $ai inchis, s!re
$aro, era asociat cu culoarea sangelui si de aceea avea legatura cu vanatoarea si agresiunea-
?erdele s!eci%ic vegetatiei re!re3enta asigurarea hranei, !recu$ si diversele $edica$ente
naturiste- De aceea era asociat cu a!ararea si gri:a de sine, %iind culoarea co$!le$entara
rosului- Aceste !atru culori, al#astru, gal#en, rosu si verde, sunt culorile de #a3a in testul
+uscher- Testul +uscher al culorilor are doua versiuni, cea co$!leta si cea ra!ida- Cea e9tinsa
contine 0. de culori avand 2A de nuante, necesitand 1. de alegeri- ?arianta scurta a testului
%oloseste doar @ culori, dar cu toate acestea !oate arata cu o #una !reci3ie 3onele de stres si
as!ectele unice ale unei !ersonalitati individuale- In a%ara culorilor de #a3a, celelalte culori
au9iliare sunt violet, $aro, gri si negru-
In conclu3ie, aceasta e9!erienta a %ost %oarte utila !entru evolutia $ea ca !siholog,
deoarece a$ !utut sa interactione3 direct cu $odalitatile si cu stilul de lucru dintr*un ca#inet
!sihologic- De ase$enea, a$ avut oca3ia sa a%lu $ai $ulte detalii des!re activitatea generala
a unui !siholog, des!re indatoririle sale si de$ersurile !e care acesta tre#uie sa le initie3e
!entru a o#tine atestatul de li#era !ractica-
/