EVALUARE I INTERVENIE N ASISTENA SOCIAL

Lect.univ.dr. Rodica Enache

Asistent socia !arinea "ri#ore
$siho%eda#o# Lui#i &raico
Cu%rins
'. Asisten(a socia) de a ac(iunea e*%iric) a interven(ia +tiin(i,ic)
1.1 Metodologia asistenei sociale. Definire i componente
1.2 Teorie i metod n asistena social contemporan
-. !ana#e*entu de ca. in asistenta sociaa
2.1 Definirea managementului de caz si importanta sa in in oferirea de servicii pentru copil si familie.
2.2 Descrierea profesionistilor implicati in managementulde caz
2.3 Managementul de caz si utilizarea lui ca metoda de lucru in asistenta sociala
/. Evauarea ca.uui in asistenta sociaa
3.1 Etapele evaluarii
3.2 Domeniile de evaluare
3.3 Evaluarea din perspetica punctelor forte
0. !etode +i tehnici de investi#are 1evaauare2 %sihosocia)
.1 Metoda o!servaiei
.2 Te"nica documentrii n asistena social
.3 #nterviul
. Te"nicile aplicate in vederea efectuarii investigatiilor sociale $intrevederea%
convor!irea&
.' (enograma ) instrument de evaluare a structurii i funcionalitii familiei
.* Ecomapa
.+ ,onsilierea ) ca metoda de evaluare initiala in asistenta sociala
.- .tudiu de caz% /plicarea metodelor i te"nicilor n demersul de rezolvare a cazului
3. Interventia in asistenta sociaa
'.1 Ela!orarea planului de interventie
'.2 #mplementarea planului de interventie
'.3 Monitorizarea cazului
4. Instru*ente de ucru in Asistenta Sociaa
*.1 /nc"eta sociala
*.2 0lanul de servicii $0.&
*.3 0lanului individualizat de protectie $0#0&
5. Rou activit)(ior de consiiere 6n asisten(a socia)
+.1 ,omunicarea eficienta conditie esentiala in procesul consilierii
+.2 Definirea aciunilor de consiliere. /!ilitile consilierului
+.3 Teorii1 modele si te"nici de consiliere a familiei
+. /specte ale consilierii copiilor i adolescenilor
+.' Elemente de psi"opatologie a copilului si adolescentului
+.'.1 .trategii de consiliere i psi"oterapie cognitiv2comportamental pentru copii i adolesceni
+.'.2 Etape n consilierea copiilor si adolescenilor
1
+.* ,onsilierea de grup
+.+ ,onsilierea persoanelor cu diza!iliti
+.- ,onsilierea n situaie de criz
7i8io#ra,ie
2
'. ASISTENA SOCIAL 9E LA ACIUNE A E!$IRIC LA
INTERVENIA TIINI&IC
/3utorarea persoanelor aflate n dificultate1 n !aza valorilor solidaritii umane i a caritii
cretine1 este o constant a vieii comunitare. 4iecare epoc istoric a iniiat forme specifice de a3utor
social1 adecvate sistemului politico2economic i modelului cultural dominant n societatea respectiv.
Evoluia formelor de asisten social1 de la aciuni carita!ile p5n la activiti profesionalizate1
fundamentate tiinific1 a fost condiionat de conte6tul istoric n care acestea au aprut i s2au
dezvoltat. .ocietatea modern i de!utul erei industriale au generat transformri radicale n privina
condiiilor de via1 a valorilor i mentalitilor1 aduc5nd n prim2plan alte pro!leme sociale i
impun5nd sc"im!area perspectivei de a!ordare a acestora.
Timp de aproape dou milenii1 din zorii cretinismului i p5n n secolul al 7#72lea1 asistena
social s2a practicat n forma aciunilor carita!ile1 patronate de ctre 8iseric sau iniiate de persoane
private1 fr intervenia statului. 9n tot acest interval1 asistena social s2a practicat ntr2o manier
empiric1 nefundamentat tiinific1 mai puin sistematic i coerent1 concretizat n aciuni spontane
i izolate.
0rimul rz!oi mondial a demonstrat ns c pro!lemele sociale nu se pot rezolva doar pe !aza
prestaiilor 8isericii sau prin intermediul asigurrilor sociale1 destinate anumitor categorii profesionale1
sau prin intervenia represiv a statului. /cest conte6t a generat o sc"im!are de optic n analiza
pro!lemelor societii moderne i o redefinire a rolului statului n administrarea comple6itii sociale1
care au fcut posi!il apariia asistenei sociale ca domeniu distinct de activitate. Transformrile
social2politice i culturale specifice societii moderne au influenat considera!il dezvoltarea
sistemelor de securitate social1 apariia i autonomizarea profesiei de asistent social1 precum i
perfecionarea metodelor de intervenie psi"osocial.
/adar1 aciunile de tip asistenial sunt la fel de vec"i precum societatea uman1
ns apariia unei profesii centrate pe "tratarea maladiilor sociale" n mod tiinific i sistematic este
un fapt relativ recent. /!ia n primele decenii ale secolului 77 s2au creat sistemele naionale de
protecie social i1 implicit1 a demarat procesul construirii identitii profesiei de asistent social.
#niiativa1 coordonarea i coerena acestui proces se datoreaz1 n mare parte1 statului. :!iectivul
dezvoltrii asistenei sociale profesionalizate1 fundamentate tiinific1 a impus iniierea unor aciuni n
mai multe direcii;
2 dezvoltarea unui sistem de nvm5nt specializat%
2 formularea unei metodologii a interveniei asisteniale%
2 precizarea statutului profesiei de asistent social.
0rimele coli de asisten social s2au dezvoltat n .</ $=e> ?or@1 1ABB& i1 la scurt timp1 au
aprut i n Europa :ccidental. Cara noastr dispune de o tradiie a nvm5ntului de asisten
social1 cu rezultate remarca!ile n formarea specialitilor. 9n anul 1A2A s2a nfiinat Dcoala .uperioar
de /sisten E0rincipesa #leanaE1 cu profil universitar1 care a funcionat p5n n 1AA. Dup aceast
dat i p5n n 1A*A a e6istat doar nvm5nt postliceal de asisten social. 9n perioada 1A+B21AAB nu
a mai funcionat nici o fonn de nvm5nt asistenial% n aceast perioad a regimului comunist1
sistemul de asisten social a nregistrat un regres considera!il1 activitatea asistenial reduc5ndu2se1
n cea mai mare parte1 la punerea n aplicare a unor mecanisme administrativ2!irocratice $Mnoiu1
Epureanu1 1AA*1 pp. 21+&. Dup 1AAB s2a renfiinat nvtm5ntul asistenial universitar i postliceal
i1 n acelai timp1 a demarat procesul de reformare a sistemului de asisten social1 a cadrului
instituional i legislativ1 a practicilor de intervenie1 a statutului tiintific i profesional al asistenei
sociale.
Fa nceputul secolului 771 profesia asistenial s2a practicat n instituiile medicale1 serviciul
asistenial fiind conceput ca un mi3loc de eficientizare a interveniei medicale. 4aptul c1 iniial1
profesia asistenial s2a dezvoltat n relaie cu cea de medic a contri!uit la adoptarea unor maniere de
aciune mai sistematice i mai eficiente1 precum i la formarea lim!a3ului de specialitate. Totui1
asistena social nu2i putea construi identitatea n raport cu asistena medical1 dec5t n msura n care
i definea o metodologie proprie. ,onstrucia metodologiei asistenei sociale s2a realizat ca urmare a
asimilrii ac"iziiilor teoretice i metodologice din tiintele sociale i a EstocriiE e6perienei acumulate
3
n practica asistental; ,onfigurarea metodologiei asistenei sociale este legat de numele autoarei
americane !ar: Rich*ond1 care a ela!orat primele lucrri de metodologie n domeniul asistenial;
Social Diagnosis $1A1+& i What is Social Casework? $1A3B& ncep5nd din al doilea deceniu al
secolului 771 asistena social i asum ca metod distinct ajutorul psihologic individualizat
casework!. /stfel1 se impune ideea c a3utorul social tre!uie s fie individualizat1 personalizat prin
construirea unei relaii dinamice ntre asistent i client. #mportat din .</ n Europa dup cel de2al
doilea rz!oi mondial1 metoda casework se va dezvolta permanent pe cele dou coordonate ale sale;
psi"oterapia i socioterapia.
9n ultimele trei decenii1 metodologia de tip casework tinde s fie nlocuit1 parial1 de ctre "modelul
de intervenie "n sensul schim#$rii" 1 strategie com!inat i1 la limit1 integral $8ocancea1 =eamu1
1AAA1 p. 112&. 0ornind de la dinamica psi"osocial n care se afl clientul $individul1 grupul sau
comunitatea&1 asistentul social definete o serie de o!iective i mi3loace adecvate procesului de
sc"im!are social pe care l crede necesar1 construind1 n acest sens1 un proiect de intervenie. /ceast
nou manier de lucru confer adevrata identitate a asistenei sociale1 delimit5nd2o de alte profesii
$asisten medical1 pastoral1 3uridic1 psi"iatrie& ntre care e6ist unele suprapuneri de competene. 9n
raport cu celelalte profesii de tip asistenial1 asistentul social 3oac rolul de integrator i coordonator al
efortului de pstrare i restaurare a normalitii sociale.
.ocietatea contemporan presupune o reevaluare a strategiilor asisteniale1 a rolului asistentului
social i a statutului su n cadrul comunitilor. /stzi1 operm cu urmtorul concept de asisten
social; un ansam!lu de instituii1 programe1 msuri1 activitti profesionalizate1 servicii specializate de
prote3are a persoanelor1 grupurilor i comunitilor cu pro!leme speciale1 aflate temporar n dificultate1
care nu au posi!ilitatea de a realiza prin mi3loace i eforturi proprii un mod normal1 decent de via
$Gamfir1 Gamfir1 1AA'1 p. 1BB&. .copul fundamental al asistenei sociale este acela de a restaura
capacitatea de funcionare social normal a clienilor1 mo!iliz5nd n acest sens resursele umane1
materiale i instituionale e6istente n societatea respectiv.
/flat la intersecia mai multor su!sisteme sociale1 activitatea asistenial se deruleaz pe
urmtoarele coordonate;
2 economic $vizeaz alocarea unor resurse materiale i financiare&%
2 3uridic $se concretizeaz n aplicarea legislaiei referitoare la protecia social& %
2 social $regizeaz procesele de integrare i reintegrare social n plan familial1 profesional1 cultural1
normativ etc.& %
2 psi"ologic $presupune a3utorul acordat clienilor n vederea formrii a!ilitilor necesare pentru a2i
rezolva singuri pro!lemele1 pentru construcia propriei identiti i rec5tigarea autonomiei&%
2 politic $influeneaz mediul social i politica social&.
9n vederea ndeplinirii atri!uiilor profesionale1 asistentul social utilizeaz diferite metode de
investigare i intervenie1 care se integreaz n strategii e%ecut$rii $de aplicare a politicilor sociale1 de
normalizare i control al devianilor1 marginalilor i asocialilor& sau n strategii creative $de a3utorare a
clienilor prin declanarea unor procese pozitive de sc"im!are social&.
9n cazul strategiilor de e6ecuie a politicii sociale1 asistentul acioneaz ca un salariat sau c"iar ca un
funcionar1 a crui li!ertate este mult limitat de e6igenele funcionale ale instituiei% strategiile
inventive1 n sc"im!1 pun accent pe dezvoltarea capacitilor relaionale ale asistentului i pe
responsa!ilizarea clientului1 trec5nd pe plan secundar aspectele instituionale ale relaiei de a3utorare i
mecanismele de aplicare a controlului social.
#ndiferent de stilul de aciune rezultat din gradul de li!ertate pe care instituia i societatea l acord
asistentului1 acesta are nevoie de o metodologie a interveniei sociale fundamentat teoretic pe
cunotine din sfera tiinelor socioumane 2 aceasta fiind condiia esenial a depirii empirismului i
improvizaiei ce au caracterizat mult vreme actul asistenial1 n favoarea afirmrii profesionalismului
n acest domeniu.
Hezumat
Momente ale evoluiei profesiei asisteniale de la empiric la tiinific;
a& trecerea de la aciunile carita!ile la o practic profesionalizat $1ABB21A2B&%
!& implicarea statului n rezolvarea pro!lemelor sociale;

2 strategii represive& constituirea unor instituii i mecanisme de constr5ngere1 specializate n

meninerea ordinii sociale%
2 strategii nonrepresive& aciuni preventive1 educative1 asisteniale% crearea sistemelor naionale de
protecie social $cadru instituional i legislativ specific& %
c& construirea identitii tiinifice i profesionale a asistenei sociale;
2 dezvoltarea nvm5ntului asistenial $1ABB& %
2 ela!orarea unei metodologii proprii $1A2B21AB&; casework $spri3in psi"ologic individualizat&%
modelul interveniei n sensul sc"im!rii% dezvoltarea strategiilor de intervenie la nivel de grup i
comunitate%
2 precizarea scopurilor1 atri!uiilor i rolului profesiei asisteniale $asistentul social ca agent de
nonnalizare i control social% asistentul social ca agent al sc"im!rii& .
'.'. !etodoo#ia asisten(ei sociae. 9e,inire +i co*%onente
:rice ramur de cunoatere tiinific i de aciune eficient are un corp metodologic propriu care
direcioneaz i organizeaz activitatea specific domeniului respectiv. 9n sfera socioumanului1
metodologia este definit ca o analiz sistematic a metodelor i te"nicilor pe !aza crora se realizeaz
o cercetare teoretic sau aplicativ. Metodologia nu este ns pur i simplu o colecie de metode i
te"nici de a!ordare cantitativ sau calitativ a socialului% nu este un EinventarE de te"nici1 fie acestea i
integrate strategic. Este esenial s amintim c o metod este totdeauna un mi3loc1 i nu o finalitate n
sine% metoda este maniera de a aciona1 dar ea nu definete o!iectivele de atins i valorile la care ne
raportm. Metoda este un instrument pentru atingerea unor o!iective preala!il definite1 ea este
su!ordonat valorilor i finalitilor postulate n teorie $De Ho!ertis1 1AA'1 p. +A&. :ri de cte ori optm
pentru o anumit metod de investigaie i intervenie1 pornim de fapt de la o supoziie teoretic $teorie
de referin& care condiioneaz demersul cercetrii i cel al aciunii. =ici domeniul asistenei sociale
nu face e6cepie de la aceast condiionare teoretic. 9n practica asistenial se contureaz strategii
diferite de investigaie i intervenie1 n funcie de perspectivele teoretice pentru care se opteaz.
De aceea1 se consider c metodologia oricrui domeniu de cunoatere fundamental sau aplicativ
are o component$ teoretico'epistemologic$ $format din teorii de referin i modele e6plicative& i o
component$ tehnic'normativ$ $incluz5nd metode i te"nici de culegere a datelor empirice1 te"nici i
procedee de prelucrare a datelor1 de analiz i interpretare a acestora% principii metodologice etc.&.
/sistena social1 ca sistem de reflecie teoretic i activitate specializat n rezolvarea disfunciilor
sociale1 i2a constituit1 treptat1 propria metodologie1 recurg5nd la dou modaliti principale de
ela!orare a acesteia;
prima se !azeaz pe sistematizarea e%perienei practice de lucru cu clienii $rein5ndu2se
procedeele care au dat rezultate pozitive n mod repetat&%
a doua modalitate a constat n asimilarea achiziii(or teoretica'metodologice din )tiinele
socioumane.
E6ist1 aadar1 un demers pragmatic i unul )tiinific de construcie a metodologiei asisteniale1
care sunt complementare $De Ho!ertis1 1A-+1 p. -B&.
Eforturile de sistematizare a unei metodologii a interveniei au nceput n al doilea deceniu al
secolului 77 n .</ $MarI Hic"mond1 Social Diagnosis* =e> ?or@1 1A1+&1 manifest5ndu2se i n
Europa o dat cu deceniul al cincilea.
+etodologia asistenei sociale este domeniul de reflecie preocupat de manierele de aciune1 de
principiile i procedeele utilizate n practica asistenial. Metodologia ne permite s nelegem care este
logica ce guverneaz cunoaterea i aciunea asistenial1 av5nd n atenie1 deopotriv1 procesul de
investigare a pro!lemelor sociale1 precum i strategiile de intervenie n vederea soluionrii acestora.
,omponentele metodologiei asistenei sociale sunt urmtoarele;
a& teoriile de referin $teorii sociologice% teorii psi"ologice% teorii psi"osociologice% teorii asisteniale&
!& metodele1 te"nicile i strategiile de cunoatere i intervenie $metode i te"nici de investigaie
psi"osocial; metode i te"nici de intervenie asistenial&%
'
c& procedeele de evaluare a realitii empirice $a situaiilor pro!lematice& i procedeele de evaluare a
gradului de eficien a demersului asistenial.
/adar1 metodologia asistenei sociale are o dimensiune teoretic$* una tehnic'normativ$ i alta
evaluativ$* de sintez. 9ntre teoretic i empiric% autorefle6iv i autoevaluativ $8ocancea1 =eamu1
1AAA1 p. 1B2&. /ceasta este perspectiva de definire a metodologiei asistenei sociale cu care ne2a
familiarizat literatura de specialitate francez$ $,ristina De Ho!ertis1 Jenri 0ascal1 /ndree
Ment"onne6 .a&.
9n literatura asistenial$ american$* metodologia este privit mai putin ca un comple6 de teorii i
principii ce structureaz1 dup criterii logice i epistemologice1 modalitile de intervenie1 i mai
degra! ca o colecie de metode )i tehnici cu relevan$ practic$. /stfel1 au fost identificate mai multe
tipuri de practici $aciuni de intervenie&1 n funcie de dimensiunea interveniei i de o!iectivele
propuse;
a& social casework 2 acea orientare sau acel tip de practic utilizat de asistentul social n spri3inirea
preponderent psi"ologic a unui individ sau a unei familii%
!& social group work 2 metoda ce const n a3utorarea unui grup de persoane constituit pe criteriul
comunitii de interese sau al confruntrii cu aceeai pro!lem $a3utorarea vizeaz dezvoltarea
a!ilitilor de comunicare i integrare1 promovarea unui nou sistem de valori ale vieii comunitare1
reorientarea energiilor grupului spre scopuri pozitive etc.& %
c& communit, organisation 2 practica a3utorrii indivizilor1 grupurilor i comunitilor care locuiesc n
aceeai arie geografic sau care se confrunt cu aceleai pro!leme1 pentru a a3unge la identificarea
scopurilor i intereselor comune1 mo!ilizarea resurselor n vederea realizrii proiectelor de dezvoltare
comunitar%
d& administration in social work 2 managementul asistenei sociale $8ar@er1 1A-+1 p. A-&.
9n cadrul acestor practici asisteniale care vizeaz clientul individual1 grupul1 comunitatea i
instituia1 s2au dezvoltat te"nici de intervenie specifice1 precum; a!ordarea centrat pe sarcin1
intervenia n situaii de criz1 a!ordarea psi"osocial1 asistena cognitiv2comportamental etc. 9n
practica asistenial contemporan s2au delimitat dou arii teoretico2metodologice principale care
acoper ntregul c5mp al aciunilor asisteniale; practica de tip pozitivist $reparatorie1 recuperatorie sau
represiv& i practica umanist'e%istenial$. 0romov5nd principii de aciune opuse1 dar complementare1
aceste tipuri de practici descriu tendinele generale ale interveniei asisteniale1 raportate la marile
paradigme ale cunoaterii socioumane $paradigma pozitivist i paradigma interpretativ2
fenomenologic&.
Fa ora actual1 metodologia asistenei sociale are o fizionomie proprie1 graie acumulrilor din
tiintele socioumane i din e6periena profesional n domeniu. ,u toate acestea1 eforturile de ordonare
i sistematizare teoretic1 menite s redea metodologiei asisteniale mai mult coeren i demnitate
tiintific1 sunt reduse ca numr. /sistenii sociali au tendina de a cuta EreeteE de intervenie1 moduri
de a aciona1 preocup5ndu2se mai puin de cadrele generale teoretico2epistemologice ale muncii lor. 9n
literatura asistenial recent de lim! francez1 e6ist unele ncercri de construcie a metodologiei1 n
sensul adevrat al termenului1 ncercri centrate pe recuperarea dimensiunilor teoretice i
epistemologice ale practicii asistentiale1 pe conturarea unei logici generale a investigaiei* interveniei
)i evalu$rii "n asistena social$.
,oncepte2c"eie
!etoda K n sensul utilizat n tiinte i n filosofie1 este un mod de cercetare1 o manier de cunoatere
sau de transformare a realittii% este o manier de a face un lucru urm5nd anumite principii i
parcurg5nd nite etape ntr2o anumit ordine1 imprim5nd aciunii coeren i continuitate.
Tehnica K ansam!lu de prescripii metodologice $reguli1 procedee& pentru o aciune eficient n planul
pra6isului sau al refleciilor teoretice. Te"nicile sunt formele concrete pe care le m!rac metodele1
fiind posi!il ca una i aceeai metod s se realizeze cu a3utorul unor te"nici diferite.
$rocedeu K modul de utilizare a instrumentelor de investigare tiinific.
*
Instru*entu K un mi3loc material utilizat de cercettor pentru cunoaterea tiinific a fenomenelor
sociale $de e6emplu; foaia de o!servaie1 g"idul de interviu1 aparatura te"nic&.
Strate#ia K arta de a pune n relaie un ansam!lu de factori 2 resurse umane1 materiale1 instituionale 2
i organizarea lor n vederea atingerii scopului propus. .trategia presupune com!inarea unor metode i
te"nici de investigare i intervenie social1 g"idate de un set de presupoziii adecvate o!iectivelor
sta!ilite. .trategia a devenit un termen de referin n terminologia actual a asistenei sociale i se
concretizeaz n iniierea unor proiecte de intervenie "n sensul schim#$rii.
+
'.-. Teorie +i *etod) 6n asisten(a socia) conte*%oran)
.olicitrile multiple ale societii moderne1 diversitatea i comple6itatea pro!lemelor sociale
ridic profesiei asisteniale noi e6igene teoretice i metodologice. .pecialitii n asistena social
tre!uie s lucreze metodic i organizat1 s ai! scopuri clare i o!iective feza!ile1 s recurg la teorii
tiinifice adecvate i e6plicite. #mportana teoriei n practica asistenial este considera!il pentru
faptul c nelegerea i e6plicarea corect a pro!lemelor sociale reprezint un pas important n
rezolvarea lor.
#nstrumentarul teoretic i metodologic utilizat n asistena social provine din domeniul
tiinelor socioumane1 n special din psi"ologie i sociologie. 4iecare teorie ofer un model e6plicativ
al realitii socioumane1 propune un anume tip de evaluare i diagnostic al pro!lemelor umane1 n
funcie de care sunt adoptate strategii diferite de intervenie asistenial. /stfel1 opiunea teoretic
organizeaz i eficientizeaz aciune a asistenial.
Construcia teoretico'metodologic$ a asistenei sociale s2a realizat pe ntregul parcurs al secolului 771
reunind mai multe tendine;
Fa nceputul secolului 771 nu e6ista o recunoatere e6plicit a rolului teoriei n practica
asistenial. /sistena social era considerat Earta de a a3utaE folosind !unul2sim n situaii
dificile.
/nii L2B2 L3B aduc n prim2plan moda psihoterapiei- prima teorie psi"ologic de interes pentru
asistena social a fost psi"analiza 1 care a dominat spaiul teoretic al asistenei sociale timp de
3umtate de secol1 rivaliz5nd cu teoriile comportamentale.
9n acelai interval temporal1 se afirm coala funcionalist1 din care se dezvolt1 ulterior1
sistemismul1 care va sc"im!a perspectiva asupra a!ordrii pro!lemelor sociale i asupra rolului
asistenei sociale. .e impune ideea c asistena social nu const n a depista i a trata o
maladie psi"ologic1 ci n a sta!ili o relaie de ajutor* o relaie activ cu clientul1 pentru a2i reda
capacitatea de funcionare social normal. /sistentul social este cel care1 prin te"nici
specifice1 activizeaz i susine potenialul de dezvoltare personal a clientului. /ccentul nu
mai cade pe trecut i pe introspecie1 ca n cazul psi"analizei1 ci pe circumstanele prezentului i
pe coordonatele mediului social.
05n n anii L*B1 asistena social a acumulat1 ntr2o manier mai puin sistematizat1 foarte
multe teorii psi"ologice i sociologice. 9n deceniile care au urmat1 s2a pus pro!lema selectrii i
ordonrii acestor teorii din perspectiva eficienei lor practice.
Teoreticienii domeniului asistenial ncearc o inventariere i o clasificare a teoriilor utilizate n
asistena social1 invoc5nd mai multe criterii* dintre care amintim;
2 domeniul de provenien; teorii sociologiee $funcionalism1 structuralism1 sistemism1
culturalism1 mar6ism1 interacionalism1 fenomenologie etc.&% teorii psihologice
$psi"analiza1 teoriile comportamentale1 teoria nvrii sociale1 teoriile dezvoltrii
personalitii etc.&% teorii psihosociologiee $teoria comunicrii1 teoria sc"im!rii1
analiza instituional1 analiza tranzacional etc.& %
2 gradul de generalitate; teorii generale $sistemism1 mar6ism etc.&% teorii de rang mediu
$teoria ataamentului1 teoria identitii1 teoria participrii etc.&%
2 paradigma dominant; paradigma pozitivist$- paradigma interpretati v$- paradigma
ordinii sociale- paradigma schim#$rii sociale.
/ceste acumulri teoretice au avut consecine importante n plan metodologie1 impun5nd sc"im!ri
de perspectiv cu privire la; analiza pro!lemelor sociale% dinamica relaiei asistent 2 client% principiile1
etapele i dimensiunile strategiilor de intervenie% terminologia de specialitate. /stfel1 n prima
3umtate a secolului 771 practica asistenial este dominat de un individualism metodologie de tip
pozitivist $influenat de !e"aviorism& sau umanist $marcat de psi"analiz&. /m!ele variante se afl su!
incidena practicii medicale1 fapt ce transpare din terminologia utilizat i din conceperea secvenelor
procesului de asistare ce constau n investigaie* diagnostic )i tratament. /ceste practici asisteniale au
n atenie clientul individual i grupurile mici $familia&.
-
9n varianta sa pozitivist $!e"aviorist&1 individualismul metodologic pornete de la premisa c
orice comportament se nva% nvarea greit este cauza comportamentului anormal1 astfel nc5t
individul poate i tre!uie s nvee comportamentul corect sau socialmente accepta!il. Din aceast
perspectiv1 asistena social are o funcie reparatorie i1 uneori1 represiv.
9n varianta sa umanist $dezvoltat de psi"analiz&1 individualismul metodologie este orientat ctre
nelegere insight!* consider5nd c pro!lemele pot fi rezolvate optim prin creterea nivelului de
contientizare a individului asupra propriilor nevoi i motivaii.
9n a doua 3umtate a secolului 771 n practica asistenial 2 alturi de individualism 2 se afirm
holismul metodologie "n variant$ pozitivist$ $influenat de funcionalism i sistemism& i n variant
umanist'e%istenial$ $aflat su! incidena ideologiei feministe i comunitariste&. Dincolo de diferenele
specifice1 aceste tipuri de practici au marcat1 ncep5nd din anii 1A*B21A+B1 o sc"im!are de paradigm
n aciunea social; de la intervenia individual1 dispersat1 ctre a!ordarea social glo!al1 simultan
asupra unor categorii diferite de clieni i iniierea unor strategii de intervenie comunitar.
0erspectivele teoretice i practicile sociale asociate lor se !azeaz pe un set de presupoziii
fundamentale despre om i societate din perspectiva crora acestea se plaseaz ntr2o anumit
paradigm. /stfel1 n orice proces de asistare1 pro!lema identificat1 e6plicaiile oferite1 scopurile
propuse i metodele folosite variaz n functie de paradigma $teoria& aplicat. 9n continuare1 vom
prezenta1 sintetic1 paradigmele g5ndirii psi"ologice i sociologice care au influenat practica
asistenial1 punct5nd astfel tendinele teoretico2metodologice generale asumate de asistenta social
contemporan.
-. !ANA"E!ENTUL 9E CA; IN ASISTENTA SOCIALA
-.' 9e,inirea *ana#e*entuui de ca. si i*%ortanta sa in o,erirea de servicii %entru co%i si
,a*iie.
#n conformitate cu ordinul nr.2--M2BB* pentru apro!area .tandardelor minime o!ligatorii privind
managementul de caz n domeniul proteciei drepturilor copilului1 managementul de caz1 reprezint o
*etod) de coordonare a tuturor activitilor de asisten social i protecie special desfurate n
interesul superior al copilului de ctre profesioniti din diferite servicii sau instituii pu!lice i private.
0romovarea managementului de caz1 prin sta!ilirea unor standare minime o!ligatorii la nivelul tarii1
reprezinta o etapa importanta in dezvoltarea unor servicii de calitate in domeniul asistentei sociale.
N Managementul de caz in asistenta sociala este o metoda de a oferii servicii1 prin care asistentii sociali
profesionisti evalueaza nevoile clientului si ale familiei sale in cola!orare cu el1 coordoneaza1
monitorizeaza 1 evalueaza si sustine clientul pentru a accesa servicii sociale care sa raspunda acestor
nevoi$,o3ocau .1 2BB'&
/stfel 1managementul de caz se centreaz pe coordonarea1 organizarea i direcionarea tuturor
interveniilor destinate asigurrii serviciilor i integrarea acestora n !eneficiul copiilor i familiilor
acestora1 pe reducerea perioadei de edere a copiilor n sistemul de protecie prin urmrirea
permanent a progreselor nregistrare n atingerea finalitii planurilor individualizate de protecie i
concertarea activitilor destinate prevenirii separrii copilului de familia sa.
4iecare furnizor de servicii sociale a adaptat forma managementului de caz n funcie de nevoile
clienilor1 de resursele disponi!ile i de categoriile specifice ale personelor care solicitau servicii
sociale. .tructura procesului management de caz1 asa cum este prevzut de standardele minime
o!ligatorii1 este similar pentru toate categoriile de persoane crora li se acord servcii sociale
parcurg5ndu2se urmtoarele etape; evaluarea iniial1 planificarea interveniei1 realizarea interveniei1
monitorizarea1 evaluarea rezultatelor etc.
Diferenierea1 n derularea procesului management de caz1 este dat de o!iectivele sta!ilite i
activitile propuse care sunt adaptate nevoilor identificate ale clientului.
A
-. - 9escrierea %o,esionistior i*%icati in *ana#e*entude ca.
2.2.1 Cine sunt profesionistii implicati in managementul de caz si atributiile lor?
!ana#eru de ca. 1!C2 este profesionistul care1 asigur coordonarea activitilor de asisten social
i protecie special desfurate n interesul superior al copilului1 av5nd drept scop principal ela!orarea
i implementarea;
planului individualizat de protecie $0#0& pentru copiii separai de familie%
planului de recuperare pentru copiii cu diza!iliti.
planului de rea!ilitare iMsau reintegrare social pentru copiii a!uzai1 negli3ai iMsau e6ploatai1
inclusiv victime ale traficului1 e6ploatrii prin munc1 e6ploatrii se6uale n scop comercial%
!ana#erii de ca. sunt<
2 asisteni sociali conform Fegii nr. **M2BB privind .tatutul profesiei de asistent social i au o
e6perien de cel puin 2 ani de munc n servicii pentru protecia copilului%
2 au studii superioare socioumane sau medicale i o vec"ime n servicii pentru protecia copilului de
cel puin 3 ani%
2 au studii superioare1 altele dec5t socioumane sau medicale1 au a!solvit un curs postuniversitar n
domeniul asistenei sociale i au o vec"ime n serviciile de protecie a copilului de cel puin ' ani.
Atri8utiie *ana#eruui de ca.<
1. coordoneaz activitile de asisten social i protecie special desfurate n interesul
superior al copilului%
2. ela!oreaz $I$ si celelalte planuri prevzute n legislaie
3. alctuiete ec"ipa multidisciplinar i1 dup caz1 interinstituional1 i organizeaz nt5lnirile
cu ec"ipa1 precum i cele individuale cu profesionitii implicai n rezolvarea cazului%
. asigur cola!orarea i implicarea activ a familieiM reprezentantului legal i a copilului1 i i
spri3in pe acetia n toate demersurile ntreprinse pe tot parcursul managementului de caz $de
e6. :rganizarea de nt5lniri periodice sau la solicitarea acestora1 acompaniere1 spri3in
emoional1 consiliere&%
'. asigur comunicarea ntre toate prile implicate n rezolvarea cazului%
*. asigur respectarea etapelor managementului de caz%
+. ntocmete i reactualizeaz dosarul copilului%
-. coordoneaz metodologic responsa!ilii de caz prevenire%
A. comunic1 cu avizul superiorului ierar"ic1 la .E#1 cazurile pentru care a fost luat decizia de
nc"idere.
Res%onsa8ii de ca. din %rotec(ia s%ecia) sunt profesionisti din cadrul serviciilor rezideniale $cu
e6cepia centrelor maternale& care asigur coordonarea activitilor legate de ela!orarea i
implementarea tuturor programelor de intervenie specific $0#.&%
Res%onsa8iii de ca. din centree *aternae sunt profesionitii din cadrul acestor centre care asigur
coordonarea activitilor legate de ela!orarea i implementarea programelor personalizate de
intervenie.
Res%onsa8iu de ca. %revenire este profesionistul care asigur coordonarea activitilor de asisten
social desfurate n interesul superior al copilului din familie1 av5nd drept scop principal ela!orarea
i implementarea planului de servicii $0.& pentru prevenirea separrii copilului de familie.
.esponsa#ilul de caz prevenire este angajat al serviciului pu#lic de asisten$ social$ S/0S!.
1B
Hesponsa!ili de intervenie sunt profesionitii care ela!oreaz i implementeaz programele
personalizate pentru copii n cadrul serviciilor de prevenire $de e6. 0rogram personalizat de intervenie
n centrele de zi1 program personalizat de consiliere n centrele de consiliere& si cola!oreaza cu
responsa!ilii de caz.
Hesponsa!ilii de caz $prevenire1 din protectia speciala si din centrele maternale& sunt cel puin
a!solveni de liceu cu diplom de !acalaureat i au o e6perien de cel puin doi ani de munc n
servicii sociale.
Res%onsa8iii de ca. din %rotectia s%eciaa= din centree *aternae si res%onsa8iii de ca.
%revenire 8ene,icia.) de coordonare *etodoo#ic) din %artea unui *ana#er de ca.= dar nu este
su8ordonat acestuia.
Atri8u(iie res%onsa8iuui de ca. %revenire sunt ur*atoaree <
1. coordoneaz activitile de prevenire a separrii copilului de familia sa%
2. ela!oreaz $S%
3. asigur comunicarea ntre toate prile implicate n rezolvarea cazului%
asigur respectarea etapelor managementului de caz%
. ntocmete i reactualizeaz dosarul copilului.
2.2.2. Formarea continua a specialistilor in management de caz
Managerii de caz i responsa!ilii de caz particip la diverse cursuri de formare semnarii si conferinte1
care i pot a3uta n optimizarea muncii lor. Educatia permanent i
formarea profesional continu a M, i a responsa!ililor de caz se realizeaz conform legislaiei n
vigoare.
,onform standardelor minime o!ligatorii specialisti in domeniul managementului de caz tre!uie sa
!eneficiaze de formare continua 1 dupa cum urmeaza;
M, !eneficiaz de cel puin 2 de ore pe an de formare continu n domeniul managementului de caz
i de cel puin 2 de ore de formare continu n domeniul proteciei copilului sau domenii cone6eM
interdisciplinare1 asigurate din !ugetul anga3atorului.
Hesponsa!ilii de caz prevenire !eneficiaz de cel puin 2 de ore pe an de formare continu n
domeniul managementului de caz i de cel puin 1 2 de ore de formare continu n domeniul proteciei
copilului cu accent pe identificarea factorilor de risc pentru a!uz1 negli3are1 separarea copilului de
familia sa i administrarea serviciilor de prevenire de la nivel local.
Hesponsa!ilii de caz din protecie special i din centrele maternale !eneficiaz de cel puin 2 de ore
pe an de formare continu n domeniul managementului de caz i de cel puin 2 de ore de formare
continu n domeniul proteciei copilului.
,oordonatorii serviciilor i ali specialiti anga3ai ai furnizorului de servicii care desfoar activiti
de supervizare intern !eneficiaz de cel puin 2 de ore de formare continu n aces domeniu.
4ormarea continua se asigur de catre anga3ator.
11
2.2.3 Supervizarea in managementul de caz
0otrivit standardelor minime o!ligatorii1 furnizorii de servicii $D(/.0,2uri1 .0/.2uri1
compartimente de asistenta sociala etc&1 au o!ligaia de a asigura supervizarea intern i e6tern a
managerilor de caz i responsa!ililor de caz
Managerii de caz i responsa!ilii de caz !eneficiaz de supervizare din partea unor specialiti pregtii
i cu e6perien n acest sens.
#n ce priveste supervizarea interna1 coordonatorii serviciilor organizeaz cel puin o dat pe lun
nt5lniri de supervizare cu M,1 individual i n ec"ip1 i la cererea acestora.
Supervizarea e%tern$ se realizeaz de catre specialiti cu studii superioare socioumane sau medicale cu
e6perien de cel puin ' ani n servicii pentru copil i familie1 pregtire n supervizare i e6perien de
cel puin doi ani n servicii pentru copil i familie n plus fa de persoanele crora li se asigur
supervizarea respectiv.
-./ !ana#e*entu de ca. si utii.area ui ca *etoda de ucru in asistenta sociaa
2.3.1 Cum se utilizeaza metoda managementului de caz.

Managementul de caz este metoda de lucru o!ligatorie n domeniul proteciei drepturilor copilului i
reprezint ansam!lul de te"nici1 proceduri i instrumente de lucru care asigur coordonarea tuturor
activitilor de asisten social i protecie special desfurate n interesul superior al copilului de
ctre profesioniti din diferite servicii instituii pu!lice i private. $:rdin 2--M2BB*&
<tilizarea managementului de caz intr2un mod profesionist presupune o intervenie multidisciplinar
i interinstituional1 organizat1 riguroas1 eficient i coerent pentru copil1 familie1 reprezentant
legal i alte persoane importante pentru

2.3.2 Etapele managementului de caz
Managementul de caz este un proces care implic parcurgerea unor etape interdependente1 care sunt
aceleai n soluionarea fiecrui caz n parte /plicat n domeniul proteciei drepturilor copilului1
managementul de caz presupune parcurgerea urmtoarelor eta%e %rinci%ae<

1 Identi,icarea= evauarea ini(ia) +i %reuarea ca.urior
2 Evauarea detaiat)>co*%e?) a situa(iei co%iuui

3 $ani,icarea serviciior +i interven(iior concreti.at) 6ntr@un %an %rev).ut 6n
e#isa(ie< $I$= %an de recu%erare= %an de rea8iitare +i>sau reinte#rare
socia)= $S

&urni.area serviciior +i interven(iior %entru co%i= ,a*iie> re%re.entant
e#a +i ate %ersoane i*%ortante %entru co%iA

' !onitori.area +i reevauarea %eriodic) a %ro#reseor 6nre#istrate= deci.iior
+i interven(iior s%eciai.ate

* nchiderea ca.uui.
12

1.2.1.3 4dentificarea* evaluarea iniial$ )i preluarea cazului
Evaluarea iniial a situaiei copilului se realizeaz n ma6im +2 de ore de la nregistrarea
solicitriiMsesizrii1 cu e6cepia situaiilor de urgen c5nd se realizeaz n cel mai scurt timp posi!il1
dar nu mai mult de o or.
Evaluarea initiala a cazurilor sesizate sau autosesizate este realizata de catre serviciul pu!lic de
asistenta sociala de la nivelul primariilor $.0/.&sau de catre compartimentul de prevenire al
D(/.0,2urilor de sector in 8ucuresti. /ceste sesizari sunt inregistrate de .erviciul Evideta
#nformatzata la nivelul D(/.0,2urilor.
5n situaiile de urgen$* evaluarea iniial se realizeaz de ctre;
- ec"ipa mo!il de intervenie din cadrul telefonului copilului de la D(/.0,1 care include
o!ligatoriu un asistent socialMpsi"olog i un lucrtor de poliie
- .0/.Mpersoanele cu atri!uii n asistena socialMpersoane resurs mpreun cu un lucrtor de
poliie din comunitatea n care se afl copilul1 daca ec"ipa mo!ila a3unge la adresa la care se
afl copilul dupa o ora.
#n ma6im 2 de ore de la efectuarea evalurii initiale. se ntocmete un raport de evaluare iniial

1.2.1.1. 6valuarea detaliata sau comple%$
Evaluarea comple6 se realizeaz de ctre ;
1. Managerul de caz impreuna cu ec"ipa multidisciplinar a serviciului de evaluare comple6 de
la nivelul D(/.0,
2. Hesponsa!ilul de caz prevenire se implica in realizarea evaluarii detaliate a situaiei copilului
mpreun cu o ec"ip corespunztoare de profesioniti1 asigur realizarea evalurii detaliate a
situaiei copilului.
Copilul i familiareprezentantul legal sunt implicai activ !n procesul de evaluare iar modul de
participare al acestora se regaseste in contractul inc"eiat intre acestia si furnizorul de servicii
sociale
Managerul de caz1 respectiv responsa!ilul de caz prevenire consemneaz informaiile o!inute n
cadrul acestor nt5lniri n rapoarte de vizitMnt5lnire care includ urmtoarele aspecte;
1. sinteza discuiilor purtate n cursul nt5lnirii
2. data1 locul i scopul vizitei urmtoare agreat n preala!il cu familia i copilul
9n urma evalurii detaliate1 Managerul de caz1 respectiv responsa!ilul de caz prevenire1 ntocmete un
raport de evaluare detaliat realizat pe !aza rapoartelor specialitilor implicai n evaluare i a
rapoartelor de vizit1 n ma6im 2 de ore de la ultima evaluareMvizit. Haportul tre!uie avizat de eful
pe ordine ierar"ic i transmis1 n termen ma6im de 3 zile de la ntocmirea sa1 mem!rilor
ec"ipei1familieiMreprezentantului legal i1 dup caz1 copilului.

1.2.1.2 6chipa multidisciplinar$
0e parcursul tuturor etapelor managementului de caz1 managerul de caz1 respectiv responsa!ilul de caz
prevenire asigur implicarea i conlucrarea1 a unei ec"ipe de specialiti1 multidisciplinar i1 dup caz1
13
interinstituional1 precum i intervenia punctual a unor specialiti cola!oratori atunci c5nd este
necesar
#unca !n ec"ip$ i parteneriatul interinstituional asigur$ o abordare global$ a situaiei copilului
M,1 respectiv responsa!ilul de caz prevenire asigur organizarea nt5lnirilor ec"ipei $numite
nt5lniri de caz& n mod periodic 2 cel puin o dat pe sptm5n 2 pentru a discuta cazurile i a lua
deciziile necesare soluionrii acestora. 9n funcie de situaie1 M,1 respectiv responsa!ilul de caz
prevenire se poate nt5lni i individual cu profesionitii implicai n rezolvarea cazului. Fa aceste
nt5lniri pot participa familiaMreprezentantul legal i copilul dac ec"ipaM profesionitii consider c
este necesar.

1.2.1.7. /lanul individualizat de protecie /4/! )i planul de servicii /4S!
%n cel mai scurt timp & de la inc"eierea evaluarii se v' a intocmi (%( si celelate planuri pentru a fi
prezentante Comisiei pentru (rotectia Copilului sau instantei dupa caz.
2 Managerul de caz1 mpreun cu ec"ipa multidisciplinar1 ela!oreaz planul individualizat de
protecie1 sau dup caz1 celelalte planuri prevzute n legislaie1 n termen ma6im de 3B de zile de la
nregistrarea cazului la D(/.0,.

2 Hesponsa!ilul de caz prevenire ela!oreaz planul de servicii n termen ma6im de 3B de zile de la
nregistrarea cazului la primrie.
Co%iu +i ,a*iia sa>re%re.entantu e#a sunt i*%ica(i activ 6n %rocesu de %ani,icare a
%resta(iior= serviciior +i interven(iior.

$anu este trans*is 6n ter*enu *a?i* de /B de .ie %rev).ut de S!O %re.ente= *e*8rior
echi%ei= ,a*iiei= re%re.entantuui e#a +i= du%) ca.= co%iuui.
Co%iuui i se aduce a cuno+tin() con(inutu %anuui utii.Cnd *iDoace +i *ateriae adecvate
vCrstei= #raduui de *aturitate= ti%uui de di.a8iitate +i>sau #raduui de handica%.

4urnizarea prestaiilor1 serviciilor i a interveniilor cuprinse n 0#0M0.Malte planuri prevzute n
legislaie1 se face n !aza contractuui cu familiaMreprezentantul legal1 nc"eiat cu furnizorul de
servicii.
Tre!uie sa se realizeze ;
3. (lan individualizat de protectie )(%(* pentru fiecare copil pentru care Comisia pentru
/rotecia Copilului hot$r$)te o m$sur$ de protecie special$.
1. (lan de recuperare pentru copiii cu dizabilit$i din familie care sunt "n evidena serviciului de
evaluare comple%$.
2. (lan de reabilitare isau reintegrare social$ pentru copiii a#uzai* neglijai )i(sau e%ploatai
care r$m8n "n familie )i sunt "n evidena D90S/C.
7. (lan de servicii)(S* pentru copiii pentru care se previne separarea de familie "n condiiile prev$zute
de S+: prezente.
1
1.2.1.;. +onitorizare )i reevaluare
Dupa realizarea planului indiviualizat de permanata sau a celorlalte planuri prevazute de legislatie1
managerul de caz monitorizeaz implementarea acestora1 respectiv progresele care se nregistreaz n
soluionarea situaiei copilului p5n c5nd procesul de asisten iMsau protecie nu se mai dovedete
necesar.

Hesponsa!ilul de caz prevenire monitorizeaz implementare planului de servicii1 respectiv progresele
care se nregistreaz n soluionarea situaiei copilului p5n c5nd procesul de asisten nu se mai
dovedete necesar.
Ce se ur*areste in *onitoi.arE
Managerul de caz1 respectiv responsa!ilul de caz prevenire are n vedere urmatoarele aspecte in
procesul de monitorizare;B+21B+A'3
1. verificarea demarrii serviciilorMactivitilor prevzute1 n ma6im 2 zile de la termenele de
iniiere sta!ilite n planul respectiv%
2. verificarea modului de furnizare a serviciilorMactivitilor $de e6. progrese o!inute1
atingerea o!iectivelor1 pro!leme aprute& cel puin lunar n limita de timp sta!ilit pentru
fiecare serviciuMactivitate%
3. rspuns imediat la orice pro!lem care apare n derularea serviciilorM activitilor $de e6.
identificarea de resurse pentru transportul familiei i copilului1 rezolvarea pro!lemelor
logistice sau procedurale&%
. asigurarea flu6ului de informaie ntre mem!rii ec"ipei1 ali specialiti implicai n
implementarea planului1 familie i copil%
'. medierea relaiei dintre familie i copil pe de o parte i profesioniti pe de alt parte $de e6.
prin acompaniere1 negocierea conflictelor&%
*. reevaluarea situaiei copilului1 respectiv a modului de implementare a planului1 cel puin o dat
la 3 luni i1 dac este necesar1 revizuirea planului respectiv%
+. nregistrarea permanent a informaiilor1 progreselor1 evoluiei cazului n dosarul copilului%
-. modificarea contractului cu familiaMreprezentantul legal1 atunci c5nd este cazul.
1.2.1.<. +onitorizarea post'servicii )i "nchiderea cazului
9nc"iderea cazului are loc n momentul n care procesul de asisten iMsau protecie a copilului nu se
mai dovedete a fi necesar i familia i redo!5ndete capacitatea optim de autonomie i funcionare.
/stfel1 monitorizarea postservicii se deruleaza pentru o perioad de minim 3 luni.

Ce se ur*areste in *onitoi.area %ost servicii E
9n procesul de monitorizare postservicii1 managerul de caz si responsa!ilul de caz prevenire au in
vedere urmatoarele;
1. <rmrirea calitatii integrrii sociale a copilului
2. ,ola!orarea M, cu .0/.Mpersoanele cu atri!uii n asistena social din comunitatea n care
locuiete familia cu copilul.
3. ,ola!orea responsa!ilului de caz prevenire cu mem!rii structurilor comunitare consultative
din comunitatea n care locuiete familia cu copilul.
. ,ola!orarea cu profesioniti din serviciiMinstituii care pot consolida rezultatele o!inute n
urma implementrii 0#0Malte planuri prevzute n legislaie1 respectiv 0..
1'
/. EVALUAREA CA;ULUI IN ASISTENTA SOCIALA
/.' Eta%ee evauarii
/.- 9o*eniie de evauare
/./ Evauarea din %ers%etica %uncteor ,orte
1*
0. !ETO9E I TEFNICI 9E INVESTI"ARE 1EVALUARE2 $SIFOSOCIAL
0.'. !etoda o8serva(iei
+.1.1. Caracteristicile observaiei tiinifice
O8servatia este o metod fundamental de culegere a datelor empirice1 utilizat n tiinele
socioumane i n practica asistential. .pre deose!ire de o!servatia spontan1 folosit n conte6tul
vietii cotidiene1 o!servatia tiinific este o actiune planificat1 g"idat de scopuri i ipoteze1
desfurat dup reguli precise i ndelung verificate.
:#servatia )tiintific$ se remarc prin urmtoarele caracteristici;
2 este fundamentat teoretic; utilizeaz concepte1 sc"eme de analiz1 teorii i modele e6plicative cu
privire la fenomenele investigate%
2 este sistematic i organizat metodic%
2 este integral; Eo!iectulE o!servat este privit ca ntreg situat ntr2un conte6t determinat%
2 este repeta!il i verifica!il; pentru o!tinerea unor date veridice1 o!servatia poate fi repetat1
reconstituind pe c5t posi!il conditiile initiale. /cest lucru nu este ns realiza!il n cazul
fenomenelorMevenimentelor unice%
2 are o finalitate teoretic $testarea sau m!ogirea teoriilor e6istente% constructii teoretice noi& sau o
finalitate practic $viz5nd sc"im!area social& !ine precizate.
+.1.2. ,ipuri de observaie
#nvestigatia psi"osocial1 realizat n scopul cercetrii teoretice sau al interveniei practice1 poate face
apel la un tip sau altul de o!servaie1 n funcie de o!iectivele urmrite. 9n literatura metodologic sunt
menionate mai multe ti%oo#ii ale o!servaiei care au la !az criterii diferite de clasificare;
2 dup scopul investigaiei deose!im; o!servaia e6ploratorie1 o!servaia de diagnostic1 o!servaia
e6perimental%
2 dup gradul de implicare a o#servatorului n conte6tul realitii de studiat; o!servaia e6tern
$nonparticipativ& i o!servaia participativ%
2 dup gradul de structurare& o!servaie structurat i o!servaie nestructurat $calitativ&.
1& O8serva(ia e?%oratorie se utilizeaz atunci c5nd nu deinem informaii suficiente despre
realitatea ce urmeaz a fi investigat. /stfel de o!servaii au fost utilizate pentru prima dat de
antropologi i etnologi n studierea societilor ar"aice. :!servaia e6ploratorie se realizeaz la primul
contact al cercettorului cu fenomenul social1 motiv pentru care acest tip de o!servaie este puin
sistematizat1 situ5ndu2se la nivelul descriptiv al cunoaterii tiintifice. 0ractica asistenei sociale
presupune apelul frecvent la asemenea te"nici de investigare1 dat fiind faptul c fiecare client i fiecare
situaie pro!lematic reprezint Ecazuri uniceE1 n felul lor $8ocancea1 =eamu1 1AAA1 p. 11'&. /stfel1
n etapa de reperare a pro!lemei i de analiz a situaiei clientului1 asistentul social realizeaz
o!servaii e6ploratorii1 n cadrul crora i construiete ipotezele pentru investigarea metodic
ulterioar $respectiv1 pentru fazele de diagnostic psi"osocial i de planificare a interveniei&. .
2& O8servatia de dia#nostic const ntr2o analiz de profunzime a situaiei pro!lematice cu care se
confrunt clientul asistat1 presupun5nd interpretarea i ncadrarea cazului n tipologia consacrat a
diagnozei psi"osociale. <n diagnostic realizat pe !aza unei investigaii tiinifice cuprinde1 n fapt1
dou componente; un diagnostic descriptiv $diferenial& i un diagnostic e%plicativ $cauzal1 etiologic&.
Diagnoza psi"osocial este un demers comple6 i de durat ce presupune utilizarea unor modaliti de
investigare com!inate; o!servaii i interviuri repetate1 analiza documentelor. 0recizarea diagnosticului
diferenial const n descrierea amnunit a condiiilor o!iective i su!iective ce caracterizeaz
pro!lema de asisten i analiza sistematic a EsimptomatologieiE cazului respectiv $Hcanu1 1AA*&.
De e6emplu1 n categoria pro!lematic a Eminorilor cu tul!urri de comportamentE1 putem repera ca
diagnostic diferenial cazurile de Ea!andon colarE1 EdelincvenE1 Evaga!onda3E1 Eto6icomanieE etc.
1+
Diagnosticul diferenial1 descriptiv1 tre!uie completat de un diagnostic e6plicativ1 care inventariaz
cauzele ce au generat pro!lema respectiv. Diagnosticul cauzal servete ela!orrii unui plan de
intervenie adecvat soluionrii cazului.
3& O8servatia e?%eri*enta) este utilizat n asistena social1 ndeose!i pe parcursul derulrii
planului de intervenie prin care se declaneaz procese de sc"im!are social ce reunesc caracteristicile
unei situaii e6perimentale $manipularea varia!ilelor% verificarea unor ipoteze% construirea unui sistem
controla!il de o!servat&.
& O8servatia e?tern) 1non%artici%ativ)2 este utilizat de ctre 3urnaliti1 oameni de tiin1
medici i asisteni sociali. 9n acest caz1 o!servatorul se situeaz n afara sistemului o!servat. /cest tip
de o!servaie se recomand n situaiile n care ncadrarea investigatorului n grupul sau colectivitatea2
int este dificil1 inadecvat sau imposi!il.
'& O8servatia %artici%ativ) presupune integrarea o!servatorului n comunitatea cercetat1 pentru o
perioad lung de timp1 n scopul unei cunoateri n profunzime1 de tip calitativ. :!servatia
participativ se definete prin c5teva caracteristici de !az;
2 surprinde e%istena cotidian$ a unei comuniti pentru a o!ine o imagine autentic asupra acesteia%
2 este un studiu comprehensiv )i holistic asupra unei uniti sociale $cultur1 su!cultur1 grup1
organizaie1 credine1 o!iceiuri1 modele acionale1 interaciuni sociale etc.& % .
2 este un demers de tip calitativ at5t su! aspectul realitii studiate $aspecte unice1 particulare ale vieii
sociale&1 al principiilor i strategiei metodologice utilizate $primeaz a!ordarea compre"ensiv1 Edin
interiorE1 a fenomenelor sociale% ipotezele i categoriile de analiz sunt fle6i!ile1 suport5nd modificri
pe parcursul cercetrii prin confruntarea cu noi date&1 c5t i su! aspectul rezultatelor $teorii particulare
sau cu raz medie de generalitate1 teorii interpretative etc.&%
2 se deruleaz potrivit unor principii )i reguli specifice de ordin metodologic i deontologic&
o!servatorul tre!uie s respecte normele de convieuire i o!iceiurile colectivitii investigate% s nu
lase impresia c este o autoritate i s nu 3oace rolul de conductor sau sftuitor% s nu oc"eze prin
voca!ularul utilizat1 prin cunotinele sale sau prin vestimentaie% s nu foreze situaia de o!servaie%
s nregistreze c5t mai fidel datele empirice% s manifeste interes egal fa de toi mem!rii comunitii
respective1 pentru a c5tiga ncrederea lor i1 mai ales1 pentru a o!ine acordul autoritilor formale i
informale $8ocancea1 =eamu1 1AAA1 p. 11+&%
2 identitatea o#servatorului poate fi dezvluit total1 parial sau deloc. De asemenea1 gradul de
implicare n viaa comunittii poate varia1 implic5nd o pozitie de neutralitate sau una de actor social
$mem!ru activ sau mem!ru periferic& %
2 pe parcursul o!servatiei participative este necesar adesea utilizarea unor o!servatori mem!ri ai
grupului investigat sau asistat. /ceasta este tehnica participantului o#servator care este solicitat de
ctre investigator $asistent social& s culeag informaii cu privire la activitatea propriului grup. 9n
asistena social1 participantul o!servator este o persoan din pro6imitatea clientului care1 adesea1
sesizeaz instituia asistenial1 formul5nd i cererea de a3utor n favoarea celui pe care l crede n criz
sau n situaie de risc.
<tilizarea o!servaiei participative n practica asistenei sociale permite o mai !un evaluare a
pro!lemelor clientului individual sau multipersonal1 surprinde dinamica realittii trite1 cone6iunea
factorilor o!iectivi i su!iectivi ai acesteia.
*& O8servatia structurat) se distinge prin faptul c face apel la grile de categorii* scale de
evaluare* ta#ele de analiz$* construite n preala!il1 care g"ideaz o!servaia i ordoneaz materialul
empiric vizat. ,ategoriile de o!servaie sunt clase de fenomene sociale1 comportamente1 atitudini1
reprezentri1 formulate ca indicatori relevani care permit analiza cantitativ $statistic& a proceselor i
relaiilor sociale. .istemul de categorii1 construit pe !aza operaionalizrii unor concepte i ipoteze1
este utilizat i su! denumirea de ghid gril$! de o#servaie. ,onstruirea sistemului de categorii pune
pro!lema fidelitii1 validitii i eficienei acestui instrument de culegere a datelor. .u! aspectul
gradului de cuprindere a realitii1 sistemul de categorii poate fi e%haustiv $acoperind toat gama
actelor comportamentale specifice fenomenului studiat& sau non e%haustiv $selectiv&% n raport cu
gradul de omogenitate a fenomenelor vizate1 sistemul de categorii poate fi unidimensional sau
multidimensional $,"elcea1 2BB11 p. 3*&.
1-
:!servatia structurat este o metod cantitativ1 riguroas i sistematic. :!ieciile pe care
calitativitii le aduc1 n mod frecvent1 acestui tip de o!servaie vizeaz faptul c Efragmenteaz
realitatea social at5t de policrom1 n categorii presta!ilite1 ls5nd pe dinafar dimensiuni i aspecte
importante i neput5nd reda comple6itatea i fluiditatea interaciunilor umaneE $#lu1 1AA+1 p. +A&.
9n practica asistenei sociale1 se utilizeaz grile de o!servaie care faciliteaz aciunea de investigare
i diagnoz psi"osocial. Heproducem grila de o!servare a efectelor a!uzului i negli3rii la
adolesceni1 pe !aza creia pot fi evaluate pro!lemele care apar la aceast categorie de populatie;
(rila de o!servare a efectelor a!uzului i negli3rii la adolescenti
/!uz fizic $indicatori&; retrasMapatic% comportament agresiv% comportament antisocial%
incapa!il s ai! legturi cu cei de aceeai v5rst% se identific cu Etipii duriE punk* gti&%
caut atenia adulilor% pro!leme cu coala% fuga de acas% prostituie% consum de droguri i
alcool% tul!urri de nutriie etc.
/!uz se6ual $indicatori&; comportament se6ualizat% promiscuitateMprostituie% nesupunere sau
!unvoin duse la e6trem% izolare% fricMan6ietateMdepresie% automutilare% gesturi sinucigae%
pseudomaturitate% consum de droguri i alcool% fuga de acas% comportament delincvent.
=egli3are $indicatori&; retrasMapatic% agresiv% incapa!il s2i fac sau s2i pstreze prietenii%
o!ezitate sau alte tul!urri de nutritie% consum de droguri i alcool.
+& O8servatia nestructurat) 1caitativ)21 spre deose!ire de cea structurat $cantitativ&1 nu face
apel la o sc"em presta!ilit de categorii sau ipoteze1 acestea urm5nd s fie ela!orate pe parcursul
investigaiei sau la sf5ritul acesteia. /cest tip de o!servaie se utilizeaz n cercetrile antropologice1
n studiile etnografice i n practica asistenei sociale1 mai ales su! forma o!servaiei participative.
+.1.3. -eguli de observare
<tilizarea o!servaiei1 ca metod fundamental de investigare psi"osocial1 presupune respectarea unor
reguli generale referitoare la pregtirea o!servaiei1 la realizarea acesteia i nregistrarea datelor
empirice. 9n acest sens1 n orice tip de o!servatie1 cercettorul $asistentul social& tre!uie s rspund la
un set de ntre!ri care sistematizeaz activitatea de o!servare;
Ce s$ o#serve?
Cum s$ o#serve?
Cum s$ "nregistreze faptele o#servateO
Cum s$ le interpreteze O
5n ce scop realizeaz$ o#servaia?
Cum valorific$ rezultatele "n cadrul planului de intervenie?
,u a3utorul metodei o!servaiei putem culege date de natur diferit1 precum;
2 manifest$ri de conduit$ $comportamente individuale i colective surprinse n conte6t natural%
activitti de 3oc1 nvtare sau munc% actiunile i interactiunile umane cotidiene& %
2 aspecte legate de comunicarea interpersonal$ $lim!a3 ver!al i nonver!al% calitatea comunicrii%
mesa3ele transmise& %
2 aspecte referitoare la mediul social $condiii materiale i de locuit% reeaua de relaii& .
/adar1 prin intermediul o!servaiei nregistrm1 n mod direct1 date viz8nd factorii o#iectiv'
structurai ai realitii sociale i1 indirect1 prin reflectarea lor n acte de conduit1 o!inem date despre
universul su#iectiv'sim#olic.
0entru a culege aceste tipuri de informaii putem efectua o!servaii integrate sau selective1
structurate sau nestructurate1 spontane sau provocate1 transversale sau longitudinale. #ndiferent de tipul
de o!servaie pentru care opteaz investigatorul1 pregtirea acesteia presupune cumularea urmtoarelor
condiii; sta#ilirea o#iectivelor cercet$rii* selectarea unit$ilor de o#servare secvenele
comportamentale!* alegerea tehnicilor de o#servare )i a procedeelor de notare a datelor $,"elcea1
2BB11 p. 3-1&.
#nformaiile culese prin o!servaii tre!uie notate cu fidelitate i la intervale c5t mai scurte de timp.
=otele de o#servaie tre!uie s includ; data1 ora1 durata o!servaiei1 locul desfurrii1
circumstantele o!servrii1 aparatele utilizate etc.
:piniile1 ipotezele i interpretrile o!servatorului tre!uie notate separat de datele empirice.
1A
=otele de o!servaie tre!uie revzute1 completate1 corectate i clasificate de ndat ce acest lucru
este posi!il $,"elcea1 2BB11 pp. 3-123-2&.
#nformaiile o!inute prin intermediul o!servaiilor1 completate cu datele culese prin interviuri i
analiza documentelor1 furnizeaz asistentului social materialul necesar investigrii cazului i
clarificrii pro!lemelor clientului n scopul proiectrii unei intervenii specializate.
EF/8:H/T# : (H#F/ DE :8.EHP/C#E
a& pentru cazul unui copil adoptat care prezint tul!urri de comportament
!& pentru cazul unei femei a!uzate
c& pentru cazul unui !tr5n care are nevoie de instituionalizare
0.-. Tehnica docu*ent)rii 6n asistena socia)
+.2.1. Ce este un document social?
9n cercetarea i intervenia social1 te"nica documentrii este utilizat n scopul culegerii de date
despre un aspect al socialului la care nu avem acces prin o!servatie direct sau n scopul inform$rii
teoretice* n sensul consultrii unei !i!liografii i a rapoartelor de cercetare cu privire la un domeniu
studiat anterior1 precum i n ncercarea de a reconstitui spiritul unei epoci. Documentele sociale sunt
valorificate n cadrul unor tiinte teoretice i aplicative precum istoria1 sociologia1 antropologia1
psi"ologia1 tiintele 3uridice i administrative1 asistena social. 9n funcie de modul de valorificare1
documentele vor fi utilizate ca surs principal de informaii sau1 complementar1 alturi de alte metode
i te"nici.
Documentele sociale conin relatri despre evenimente1 fapte sociale i despre reflectarea acestora
n contiinta su!iecilor $reprezentri1 opinii1 credine1 producii literare etc.&. Din aceast perspectiv1
un document social este orice o!iect material sau te6t care conine o informaie compre"ensi!il
despre o realitate oarecare% ele sunt EurmeE ale faptelor i proceselor sociale. <rmele lsate de faptele
anterioare pot fi urme directe $rezultate din activitatea productiv a oamenilor& i urme indirecte $te6te
scrise1 acte oficiale& $,"elcea1 2BB11 p. *+&.
9n categoria docu*enteor sociae intr1 aadar1 at5t te6tele scrise1 c5t i imaginile fotografice i
cinematografice1 nregistrrile audio1 produsele activittii umane1 o!iectele casnice1 sim!olice i de
vestimentaie etc. $8ocancea1 =eamu1 1AAA1 p. 11A&.
9n practica asistenei sociale1 analiza documentelor sociale oficiale i neoficiale ale clienilor este o
activitate curent1 reprezent5nd una dintre sursele complementare de informare utilizate n scopul
realizrii unor investigaii i diagnoze psi"osociale c5t mai complete.
9n asistena social1 documentarea este at5t o metod distinct de evaluare a clientului1 c5t i un
proces care se desfoar pe toat perioada de instrumentare a cazului. .pre deose!ire de celelalte
metode de evaluare i intervenie1 documentarea se realizeaz numai de ctre asistentul social care
sta!ilete un plan de documentare ce cuprinde resursele c"eie din sistemul client care pot oferi
informaii relevante despre acesta.
E6.; pentru un copil instituionalizat cu deficiene psi"o2motorii care urmeaz a fi reintegrat n
familia !iologic1 planul de documentare presupune nregistrarea unor informaii privind datele de
identificare ale copilului i ale mem!rilor familiei1 situaia 3uridic1 documente medicale privind starea
de sntate a copilului1 evaluri psi"ologice ale prinilor i frailor1 documente privind statutul
profesional al familiei i starea material1 etc. Hesursele c"eie n acest tip de caz pot fi reprezentate de
instituia de ocrotire $,entrul de 0lasament&1 Direcia (eneral pentru 0rotecia Drepturilor ,opilului1
,omisia pentru 0rotecia ,opilului1 mem!rii familiei1 :ficiul de .tare ,ivil1 familia lrgit1
dispensarul medical1 etc.
2B
+.2.2. Clasificarea documentelor
Marea diversitate a documentelor1 utilizate de cercettori i practicieni pentru descrierea i e6plicarea
fenomenelor sociale din trecutul mai ndeprtat sau mai apropiat1 impune clasificarea lor. 0rincipalele
criterii de clasificare menionate n literatura de specialitate sunt forma $natura&1 coninutul1
destinatarul i emitentul. ,om!inarea acestor criterii acoper diversitatea documentelor sociale
$,"elcea1 2BB11 pp. *-2*A&.
,lasificarea dup criteriul formei include; documente scrise $te6te propriu2zise% documente oficiale
i neoficiale% pu!lice i personale etc.& i nescrise $o!iecte cu utilitate practic1 documente fotografice1
sonore i cinematografice&.
,lasificarea dup criteriul informaional include documente cifrice $statistici1 recensm5nturi& i
necifrice $av5nd ca suport lim!a3ul natural&.
9n functie de destinatar * deose!im documente personale i pu#lice* iar n functie de emitent*
documente oficiale $emise de guvern sau alte autoritti de stat& i neoficiale. Dupa sursa de
provenienta &
.urse directe $primare& ) ofer documente i informaii direct de la client% aceste tipuri de
documente sunt; acte de stare civil1 scrisori1 3urnale1 rapoarte1 etc. /ceste tipuri de documnte
descriu de cele mai multe ori primele aspecte legate de pro!lema e6istent.
.urse indirecte $secundare& ) ofer documente din sistemul client1 ndeose!i din familia lrgit1
documente 3uridice i medicale.
0entru clentii ocrotiti in sistemul rezidentia1 clasificarea dupa tipul documentelor se face astfel;
Documente pu!lice ) pu!licaii1 rapoarte1 acte emise de ctre instituiile de ocrotire $centre de
plasament& sau instituii 3uridice unde clientul este cel mai adesea reprezentat de persoane
ocrotite n sistemul rezidenial.
Documente private ) 3urnale i scrisori ale copiilor ctreMde la prini.

Dup modalitatea de emitere a documentului se poate vor!i de &
Documente solicitate ) reprezint documente pu!lice care pot fi solicitate de ctre asistentul
social diferitelor instituii implicate n sistemul client $,omisia pentru 0rotecia ,opilului1
Tri!unal1 0oliie1 Dispensar&. /ceste documente nu se eli!ereaz dec5t la o solicitare scris
$cerere& i !ine argumentat de ctre asistentului social.
Documente nesolicitate ) reprezint documente care fac parte din dosarul clientului i care
ulterior1 atunci c5nd cazul este redesc"is1 sunt din nou reanalizate i comparate cu alte
documente noi. ,ele mai des documente de acest fel sunt actele medicale1 evalurile
psi"ologice1 actele colare1 anc"etele sociale1 etc.
9n asistenta social1 o utilitate special o au documentele pu#lice oficiale cu caracter infonnativ $cu
privire la aspecte ale vietii politice1 economice etc.& sau prescriptiv $legi1 ordonante de guvern1
regulamente de ordine intern1 coduri deontologice&% documentele personale oficiale $certificate de
natere1 cstorie1 deces1 !uletin de identitate1 acte de proprietate1 testamente1 adeverintele dovezile
eli!erate de autoritti1 documente colare1 fie medicale etc.& servesc n primul r5nd pentru
identificarea su!iectilor investigati. Documentele personale neoficiale 3urnale1 memorii1 scrisori1
produsele activittii& ofer asistentului social un !ogat material informativ1 relat5nd e6periente
individuale unice sau reprezentative pentru o categorie de populatie. .pecificul documentelor sociale
const n am!ivalenta su!iectiv 2 o!iectiv1 individual social. /cestea sunt utilizate de psi"ologi i
asistenti sociali pentru studierea personalittii i a conditionrii sociale a acesteia.
(ordon Q. /llport sintetizeaz astfel motivele posi!ile pentru care oamenii scriu documente
personale; Epentru auto3ustificare1 din egotism1 cu intentia de a se prezenta ntr2o lumin favora!il1
din dorinta de a pune n ordine propria viat1 n scop estetic1 n vederea gsirii unei perspective sigure
n viat1 pentru autoe6plicarea conflictelor trite1 din motive pecuniare1 cu intentia de a le pu!lica1 la
cererea e6pres a cercettorilor sau a oficialittilor1 spre a gsi Rm5ntuireaS sau pentru a facilita
21
reintegrarea n societate1 cu scop tiintific1 spre a servi ca e6emplu celorlalti sau din dorinta de a2i
asigura RnemurireaS $...&E apud ,"elcea1 2BB11 p. 'B2&. ,unosc5nd motivele care i determin pe
oameni s scrie 3urnale1 auto!iografii etc.1 cercettorul $asistentul social& poate verifica gradul de
o!iectivitate a relatrilor. 9n acelai timp1 deformarea voluntar sau involuntar a relatrilor poate fi
interpretat i e6ploatat tiintific. Documentele personale ofer o important !az de date
investigatorului pentru ela!orarea sau verificarea ipotezelor1 pentru ntelegerea concret a motivatiei
sociopsi"ologice a clientului. /naliza i interpretarea acestor date pot fi fcute la nivelul simtului
comun sau realizae sistematic prin metode tiintifice de studiu al documentelor sociale.
+.2.3. .naliza documentelor sociale
/naliza documentelor sociale face apel la un ansam!lu de te"nici de cercetare calitativ i cantitativ
pentru descifrarea semnificatiilor e6plicite i implicite ale te6tului. 0naliza calitativ$ a unui document1
utilizat deopotriv n critica literar1 n cercetarea istoriei1 n sociologie i asistenta social1 se remarc
prin faptul c nu aplic sisteme precodificate de nregistrare a informatiilor1 presupun5nd o minim
sistematizare a instrumentelor de lucru cu te6tul. .pre deose!ire de aceasta1 analiza cantitativ$*
su!ordonat dezideratului o!iectivittii i preciziei1 recurge la cuantificarea documentului $sta!ilirea
unor categorii de analiz1 semnalarea frecventei acestora1 clasificarea1 ierar"izarea lor etc.& i la analiza
statistic a datelor $<ut1 1AA+1 p. 1*2&. Dei introduce un plus de rigoare n cercetare1 analiza
cantitativ se oprete mai ales asupra mesa3ului manifest al comunicrii1 asupra componentelor vizi!ile
i repeta!ile1 pierz5nd semnificatiile profunde i inedite. De asemenea1 analiza cantitativ nu este
aplica!il oricrui tip de document i nici nu se utilizeaz n Eform purE.
/deptii perspectivei calitativiste n cercetarea socioumanului aplic1 la r5ndullor1 i un tratament de
tip cantitativ1 de sta!ilire a unor categorii1 de codare i numrare. E/dopt5nd strategia
multiperspectival $.. .& i coro!or5nd n aceeai cercetare metode structurate $cantitative& cu unele mai
fle6i!ile1 nestructurate $calitative&1 se poate a3unge $...& la rezultate care s depeasc truismele
stereotipizate ale simtului comun sau interpretrile speculative fr acoperire n date sistematice 2
oric5t de su!tile i seductoare ar fi ele 21 dar i datele empirico2statistice care1 n sine1 nu spun nimic
sau spun oriceE $#lut1 1AA+1 pp. 1+121+2&. T
Fa ora actual1 n metodologia cercetrii sociale se sustine ideea m!inrii adecvate ntre cercetarea
de tip cantitativ i cea de tip calitativ1 dorindu2se o EtemperareE a cantitativismului1 du!lat de aspiratia
spre rigoare a calitativismului. /ceste tendinte metodologice se reflect i n practica asistentei sociale
n cadrul crei a analiza documentelor se raporteaz la premisa c documentele sociale1 cele scrise1 ca
i cele materiale1 se prezint ca adevrateE te6te socialeE ce ofer informatii asupra unui caz particular
i asupra conte6tului general n care acesta se ncadreaz. /v5nd n atentie documentele personale
oficiale i neoficiale de tipul 3urnalelor1 memoriilor1 scrisorilor1 produselor activittii1 asistentul social
realizeaz1 ndeose!i1 analize calitative centrate pe analiza intern $descifrarea sensurilor i
semnificatiilor& i e6tern $conte6tual& a documentelor. /ceste tipuri de analiz necesit aplicarea
cunotintelor din c5mpul psi"ologiei i sociologiei.
Dupa cum s2a amintit mai nainte1 documentarea implic i o foarte atent analiz de ctre asistentul
social a documntelor str5nse1 respect5ndu2se n general urmtoarele %rinci%ii<
3. 0nalizarea datelor pe parcursul document$rii
/nalizarea documentelor este o activitate care tre!uie s se desfoare nainte ca etapa
documentrii s se fi nc"eiat1 evit5nd astfel o suprancrcare a cazului cu documente care nu prezint
nici o coeren intern i nici un a3utor n vederea rezolvrii pro!lemei. 9n literatura de specialitate
aceast a!ordare este cunoscut su! numele de Nprincipiul interaciunii dintre documentare i
analizU.
1
1. Concentrarea asupra conte%tului pro#lemei
Documentarea1 ca i alte te"nici i metode folosite1 nu se poate desfura fr o preala!il
determinare a conte6tului pro!lemei1 a granielor ei i a punctelor de interaciune cu un alt domeniu.
De foarte multe ori1 n instrumentarea unui caz1 asistenii sociali uit care este pro!lema care a generat
1
Erladson1 Jarris1 .@ipper V /llean1 1AA31 pag. 11
22
situaia de urgen1 a!ord5nd aspecte au6iliare acesteia i de o mai mic importan. /ceast a!ordare
greit determin o perioad mai mare de instrumentare a cazului1 mai multe resurse c"eltuite i de
cele mai multe ori1 soluii neadecvate.
2. Confidenialitate
De cele mai multe ori1 asistenii sociali intr n contact cu documente care reprezint diferite nivele
de interes pentru client. /desea1 clientul i e6prim ver!al dezapro!area ca o parte din
documentele NpersonaleU din dosar s nu fie fcute pu!lice% n cele mai multe dintre cazuri
asistentul social tre!uie s in cont de aceast prere. Dar1 e6ist situaii n care clientul nu
contientizeaz faptul c anumite documente persoanle1 o dat fcute pu!lice #2ar aduce atingere i
discomfort. 9n aceste situaii1 asistentul social tre!uie s fie refle6iv i s anticipeze efectele unui
astfel de gest1 pun5nd n !alan avanta3ele i dezavanta3ele pentru soluionarea cazului. Este
posi!il ca NdeconspirareaU clientului prin prezentarea pu!lic a anumitor documente s provoace
in"i!iii i !ariere de comunicare ntre acesta i asistentul social i s afecteze negativ imaginea
clientului.
7. 0rgumentarea cu documente a deciziilor )i aciunilor asistentului social
<na din regulile de !az n instrumentarea oricrui caz social este ca orice intervenie i decizie
a asistentului social s poat fi verificat prin documente ataate la dosarul cazului.
0./. Interviu
#nterviul este o te"nic care presupune1 prin intermediul comunicrii directe1 culegerea datelor1
diagnosticarea situaiei clientului i spri3inirea acestuia n vederea rezolvrii pro!lemei.
9n literatura de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu;
interviul de e6plorare ) are scopul de a culege informaii structurate i comple6e despre situaia
de3a cunoscut a clientului $ informaiile de !az au fost o!inute de3a prin te"nica ntrevederii &%
interviul diagnostic ) are scopul de a sta!ili1 prin intermediul unor ntre!ri specifice1 clar
direcionate1 natura pro!lemei i a resurselor sistemului client $ familie1 comunitate1 prieteni1
etc&%
interviul terapeutic ) are scopul de a spri3ini clientul n procesul de sc"im!are i de rezolvare a
pro!lemei diagnosticate. /ceast form a interviului este utilizat cu precdere de ctre
psi"oterapeui.
,a metod de investigaie n asisten social1 interviul presupune ascultare activ1 interpretare i
c"estionare. /sistentul social este o persoan specializat n intervievare1 iar a!ilitile sale te"nice
sunt cel mai adesea nsoite de cunotine teoretice1 valori adecvate i o considera!il e6perien
practic.
0scultarea activ$ este o sarcin fundamental a interviului. <n !un interviu se !azeaz pe
capacitatea asistentului social de a fi un !un asculttor. <n !un asculttor nu este pasiv1 ci arat interes
sincer fiind concentrat asupra a ceea ce clientul spune.
4nterviurile iniiale sunt adesea dedicate unei treceri n revist generale1 pentru a vedea dac
persoana respectiv are nevoie de intervenia profesionist a unui asistent social. 9n acest caz
potenialul client devine utilizator real al serviciului. 0entru asistentul social practicant intervievarea
nu tre!uie s devin niciodat o rutin. Doar prin ascultarea i o!servarea atent a modului n care
oamenii caut spri3in se poate a3unge ca faptele o!iective i sentimentele su!iective s devin pri
componente ale unui sc"im! interpersonal care percepe mesa3e desc"ise sau nc"ise1 le decodeaz i
rspunde la diferitele niveluri de comunicare iniiate.
23
4iecare interviu tinde s ai! o direcionare )i o structur$ $nceput1 mi3loc i sf5rit&. Tre!uie
s se reflecteze asupra fiecrui interviu i s se revad mereu coninutul acestuia.
&a.a introductiv) a interviului ) sunt recomandate ntre!ri sau discuii cu caracter general1 pentru o
pregtire emoional a clientului. ,ele mai importante a!iliti sunt cele de punere a ntre!rilor
$desc"ise sau nc"ise& i de ascultare activ.
9n faza introductiv1 ntre!rile urmresc;
e6plorarea pro!lemei i a situaiei clientului%
socializarea clientului n rolul de intervievat%
ncura3area clientului s mprteasc informaii factuale i afective%
a3utarea clientului s se simt respectat i conforta!il n relaia de interviu.
E6ist i o e6ersare a altor tipuri de ntre!ri;
directe; ce implic n mod direct responsa!ilitatea clientului pentru rspunsul dat%
indirecte; responsa!ilitatea este difuz%
ntre!ri de clarificare ) concretizare.
&a.a de *iDoc a interviului ) asistentul social va e6plica scopul i o!iectivele ntrevederii. .unt
necesare urmtoarele deprinderi;
de e6plorare i nsoire $nonver!ale i ver!ale&%
de orientare spre sc"im!are%
de o!servare $lim!a3ul ver!al1 lim!a3ul nonver!al al clientului1 contactul vizual1 evitarea unor
su!iecte sensi!ile pentru client1 o!servarea unor inconsistene sau lipsuri1 con3uncturi stresante sau
conflictuale&%
de ascultare $activ1 pasiv1 etc.&%
de a pune ntre!ri $ntre!ri nc"ise1 desc"ise1 de g"idare1 ntre!ri care urmresc continuarea
rspunsului1 ntre!ri cu rspuns apro!ator&%
de a focaliza1 g"ida i concentra%
de a ndruma clientul pentru realizarea o!iectivelor propuse%
de a parafraza%
de a rezuma%
de a se confrunta%
de a tcea%
de dezvoltare a climatului.
ncheierea interviului ) are loc atunci c5nd clientul a depit pro!lema sau profesionistul nu mai poate
lucra cu acesta. /sistentul social va tre!ui s ai! deprinderi n a pregti clientul pentru aceast etap1
s sumarizeze1 s tie s identifice clienii care i e6prim ngri3orrile doar n aceast etap.
9n cadrul interviului1 asistentul social tre!uie s se asigure c este neles de clientul su%
asistentul social va avea un comportament profesional1 va respecta confidenialitatea informaiilor
furnizate n cadrul interviului.
Piorel 0relici $2BB2& a identificat un numr de ntre!ri care pot eficientiza un interviu n asisten
social;
unde este mai potrivit locul de desfurare a interviuluiO $condiii conforta!ile pentru client1
evitarea unor ntreruperi $ e6. telefoane1 colegi1 etc.&%
care va fi coninutul interviuluiO $n funcie de scopul acestuia&%
cum se va realiza acomodarea la condiiile interviuluiO $anticiparea tre!uinelor i
sentimentelor clientului de ctre asistentul social&.
Este de recomandat ca te"nica interviului s fie aplicat numai dup ce asistentul social a conceput un
ghid de interviu. /sistentul social tre!uie s evite confuzia ntre interviu i te"nica c"estionarului1
2
c"iar dac am!ele urmresc nregistrarea unor opinii $c"estionarul se utilizeaz pentru identificarea
unor opinii pe un eantion mare&.

#nterviurile din asisten social au caracteristici speciale care le difereniaz de conversaiile
cotidiene. Ele au un anumit conte6t1 sunt direcionate spre un scop particular1 munca are de o!icei o
durat planificat1 iar uneori limitat1 n timp ce dezvoltarea de relaii pozitive sau negative1 este
inevita!il o parte a procesului.
#nterviurile ncununate de succes nu depind de coninut $de ce anume s2a spus& sau de faptul c clientul
a o!inut sau nu ceea ce a solicitat. <n rezultat semnificativ pentru primul interviu este ca asistentul
social s fie perceput ca cineva capa!il s neleag preocuprile clientului i sentimentele acestuia cu
privire la dificultile prin care trece.
<n rezultat pozitiv al intervievrii se !azeaz de asemenea pe ncercarea de a elimina unele
dintre !arierele de comunicare care pot duce la nenelegeri. <tilizarea 3argonului profesional este de
asemenea un o!stacol evident pentru un !un interviu% el distaneaz clar clientul de asistentul social.
Erorile pe care le comit c"iar i intervievatorii e6perimentai constau n anticiparea a ceea ce are de
g5nd s spun persoana respectiv sau presupoziia c ai neles sensul unor cuvinte sau semnale non2
ver!ale.
Te"nica interviului se utilizeaz n toate etapele de instrumentare ale unui caz dup cum
urmeaz;
n etapa de evaluare asistentul social va folosi att interviul de e6plorare c5t i interviul
diagnostic.
#nterviul de e6plorare se utilizeaz n vederea o!inerii informaiilor cu privire la situaia
clientului. /v5nd n vedere c ntrevederea presupune culegerea unor informaii generale despre client
$date de identificare1 stare civil1 stare de sntate1 structura familiei1 etc&1 n cadrul interviului de
e6plorare asistentul social va urmri s analizeze mai profund caracteristicile pro!lemei $ natura1
cauzele1 durata &1 un istoric al clientului i familiei sale1 sistemul de relaii n familie i comunitate1
resurse care pot fi implicate n rezolvarea cazului.
#nterviul de tip diagnostic1 prin natura intre!rilor specifice1 va fi orientat spre delimitarea
pro!lemei1 contientizarea acesteia de ctre client1 identificarea resurselor
personaleMfamilialeMcomunitare i responsa!ilizarea clientului pentru implicarea n procesul de
intervenie i alegerea tipurilor de servicii de care clientul va !eneficia. ,a urmare a analizei
informaiilor o!inute prin interviul de tip diagnostic se va ela!ora planul de intervenie M permanen i
structura g"idului pentru interviul terapeutic.
n etapa de intervenie asistentul social1 alturi de alte te"nici i metode specifice1 poate utiliza
i interviul terapeutic n cadrul unei ec"ipe interdisciplinare. /cest tip de interviu are scopul de a2l
spri3ini pe client n sc"im!area acelor comportamente care au generat situaia de criz n vederea
resta!ilirii ec"ili!rului psi"o2social.
n etapa de monitorizare asistentul social poate utiliza din nou interviul de e6plorare prin
intermediul cruia va urmri modul n care sunt realizate o!iectivele din planul de intervenie M
permanen. /sistentul social va formula ntre!rile astfel nc5t din rspunsurile clientului s o!serve
progresele realizate de acesta pe parcursul instrumentrii cazului.
0entru reuita interviului se va sta!ili n preala!il locul de desfurare al acestuia1 durata1
participanii i alte aspecte care in de !una desfurare a te"nicii.
9n structura oricrui tip de interviu e6ist o serie de ntre!ri specifice pentru desc"iderea
interviului1 pe parcursul i la nc"eierea acestuia. /stfel1 la inceputul i nc"eierea interviului clientului
i se vor adresa ntre!ri cu caracter general care au drept scop crearea unui confort emoional al
acestuia1 un cadru familiar $de e6. ,um v simii astziO sau /i gsit greu !iroulO&. 0rezentarea
asistentului social1 a scopului interviului i a rolului clientului n cadrul interviului sunt elemente
importante n de!utul interviului i pot stimula comunicarea ulterioar cu clientul.
9ntre!rile care constituie coninutul interviului tre!uie s fie clare1 concise i la o!iect i
aezate ntr2o ordine logic n cadrul g"idului de interviu. 0e parcursul interviului1 asistentul social va
2'
utiliza i ntre!ri care s a3ute clientul n e6plorarea tririlor i e6teriorizarea sentimentelor sale $e6;
,e sentimente aveti fa de soul dvs. O&.
9nc"eierea interviului resta!ilete relaia iniial ntre asistentul social i client i puncteaz
importana viitoarelor nt5lniri.
: condiie foarte important pentru aplicarea te"nicii interviului n instrumentarea unui caz
este ca intervievatul s2i dea acordul pentru realizarea acestuia. Dac clientul este un copil su! 1B ani
este recomandat s fie o!inut i acordul a cel puin unuia dintre prini.
/sistentul social va informa clientul cu privire la caracterul confidenial al informaiilor oferite
n cadrul interviului. /cest lucru va fi confirmat prin desfurarea interviului ntr2un cadru securizant
$e6; dac interviul se desfoar n !iroul asistentului social se recomand evitarea ntreruperilor i a
prezenei altor persoane&.
0entru a realiza un interviu !ine direcionat asistentul social tre!uie s construiasc un g"id de
interviu care s cuprind mai multe tipuri de ntre!ri. 9ntre!rile pot fi ;
ntre!ri desc"ise ) aceste ntre!ri nu au un rspuns predestinat1 oferind clientului posi!ilitatea
de a e6prima li!er opinii1 sentimente1 triri1 etc. $e6; ,e prere avei despre relaia cu fostul so O%
,um v2ai simit n perioada divorului O&
ntre!ri nc"ise 2 aceste ntre!ri constr5ng clientul s ofere un rspuns predestinat $e6;
.untei cstoritO% ,5i ani aveiO% P place locul de muncO&
0entru a nu se induce un anumit rspuns1 n cadrul interviului este recomandat alternarea
ntre!rilor nc"ise cu cele desc"ise. /ceast structur a g"idului de interviu poate1 de asemenea1 s
stimuleze desc"iderea i disponi!ilitatea clientului pentru comunicare. Este recomanda!il s se evite
intre!arile cu raspuns sugerat $e6; ,red ca v2ati suparat atunci1 nu2i aaO & sau cele care contin
e6presia Nde ceU care pot da impresia de interogatoriu $e6; De ce nu ai anunat la timpO&. 9n funcie de
v5rsta clientului $copil sau adult& ntre!rile pot fi adaptate la nivelul acestuia de nelegere i al
lim!a3ul specific.

:#servaii )i recomand$ri
Este recomandat ca te"nica interviului s fie aplicat de ctre asistentul social numai dup
construirea unui g"id de interviu%
#nterviul este o te"nic structurat care are la !az un g"id de interviu disting5ndu2se1 astfel1 de
te"nica ntrevederii. /ceasta este o convor!ire li!er ce vizeaz o!inerea unor informaii cu
caracter general care permite i e6plorarea altor domenii dect cele propuse iniial de asistentul
social datorit fle6i!ilitii sale%
/sistentul social tre!uie evite1 de asemenea1 confuzia dintre interviu i te"nica c"estionarului1
c"iar dac am!ele urmresc nregistrarea unor opinii. ,"estionarul este un instrument specific
sonda3elor de opinie i se aplic unui numr mare de persoane $un eantion reprezentativ pentru
populaia studiat&. 9ntre!rile predominante sunt cele de tip precodificat1 scalate sau cu variante de
rspuns i urmresc nregistrarea opiniilor1 reprezentrile1 credinele personale1 mediul de via al
c"estionatului $e6. ,u ce frecven urmriii programele TP; a& zilnic% !& la 223 zile% c& n
>ee@end% d& niciodat&.
0entru reuita interviului este recomandat ca acesta s fie aplicat dup construirea n preala!il a
unei relaii de incredere ntre asistentul social i client. ,lientul tre!uie s fie desc"is pentru a
comunica1 oferind asistentului social informaiile necesare pe parcursul instrumentrii cazului.
EF/8:H/C# <= #=TEHP#<
a& n cazul unei familii n situaie de divor
!& n cazul unui copil a!uzat
c& n cazul unei femei care dorete s devin asistent maternal
2*
0.0. Tehnicie a%icate in vederea e,ectuarii investi#atiior sociae
0entru o !una demarare in practica asistentului social este necesar sa analizam cu atenie
condiiile in care tre!uie sa se desfoare ntrevederile si sa se stea de vor!a cu cei asistai. #n
terminologia profesionala a asistentului social aceste doua aspecte ale muncii sale sunt denumite ;
uarea contactuui cu cientu 1intrevederea2
convor8irea
/m5ndou presupun investigatorului anumite caliti personale si deprinderi te"nice pe care
lucrtorul social sa le poat m5nui in practica pe care o desfoar.

Calitatile personale si atitudinea asistentului social.
.e afirma deseori c unii oameni au caliti deose!ite de o!servatori1 nascute1 astfel ei i vad
mult uurat munca cu clientul. /ceste calitati nu le au de la natura1 ele fiind efectul unui anumit profil
psi"osocial1 rezultat com!inat al unor condiii !iologice si al unor caracteristici ale mediului social n
mi3locul cruia s2au format si al efortului pe care ei nsui l2au fcut pentru a se forma. <nii oameni
sunt simpatici1 alii antipatici1 cei simpatici au anse de a fi investigatori sociali mai !uni dec5t cei care
inspira altora sentimente de nencredere1 c"iar de repulsie. Este deci cazul s ne g5ndim asupra
atri!utelor care fac unii oameni sa fie antipatici1 pentru a ne feri sa le semnm.
9n primul r5nd1 antipatia fa de cineva se nate din pricina atitudinii lui. ,5nd un om ne arat
sentimente de dispre1 de superioritate1 de ironie1 c5nd este distant i neatent fa de tot ce spune1 este
evident ca nu ne poate fi simpatic. 4iecare din noi simim necesitatea de a fi luai n serios1 de a fi luai
n considerare de ctre alii si ne este deci antipatic oricine trece pe l5ng noi1 ca si cum nu am fi1
desconsider5ndu2ne.
/sistentul social tre!uie1 deci s ai! o atitudine de interes fa de cel cruia i vor!ete1 tiind
s asculte cu gri3 ceea ce i se spune1 fr s manifeste semne de ner!dare sau de plictiseal.
#nteresul fa de clieni este de fapt $atunci c5nd este sincer& un rod al )curiozitii tiinifice.
,ine este !ine pregtit teoretic1 cine cunoate aspectele infinite ale dramelor omeneti1 este
firesc interesat de tot ceea ce este viata uman.
=u numai interes si curiozitate infinit se cere n munca noastr cu oamenii1 ci si o mare
dragoste fa de acetia. <n om adevrat se simte solidar cu semenii si1 rspunztor n oarecare
msur de soarta fiecrui om n parte1 dator s2l neleag si s2l a3ute n limita puterilor lui1 cu at5t
mai mult1 tre!uie sa ai! aceasta dragoste de oameni cei care lucreaz n asisten social1 de vreme ce
nsui rostul misiunii lor este s neleag i s a3ute pe semenii si sa se descurce n situaiile dificile
n care se pot afla.
<n om care are defectul de a fi egoist1 un om care nu se g5ndete dec5t la sine1 la cum s2i
mearg lui mai !ine1 la nevoie strivind n calea lui pe alii1 nu s2i a3ute1 acela nu poate fi un !un
asistent social.
,el care nu este suficient de altruist ca s ai! sentimente de iu!ire fa de semeni1 tre!uie
mcar s respecte formele tradiionale create in viaa social pentru a o face posi!il si anume formele
politeii. /dic nu facem i nu spunem nimic din ceea ce i2ar putea 3igni sau ndurera1 prin toate
gesturile i cuvintele noastre le artm respectul pe care l avem fa de persoana clienilor.
/ asculta interesat1 a fi politicos1 sunt deci atitudini care se pot cpta prin e6perien1 dar cu
greutate1 pentru c cel care nu este sincer interesat de viaa altora1 cine nu e6prim sincer o
solidaritate cu alii1 rm5ne rece1 lipsit de cldur. /cest lucru se simte i rezultatul este antipatia si
eecul n munca social.
(reutile pe care le poate nt5mpina un lucrtor social sunt mult mai mici dec5t ale altor anc"etatori
ai vieii sociale1 care muncesc n domeniile sociologiei concrete1 ale etnografiei1 folclorului sau
psi"ologiei sociale.
#n aceste discipline anc"etatorul este pus n situaia de a 3ustifica prezena lui ntr2o familie.
Este greu s2i e6plici unui om neinformat1 c alctuieti o anc"et cu scopul e6clusiv de a afla
Npsi"ologia socialU1 Nlim!a3ulU 1 sau alte asemenea lucruri1 n spatele crora1 cel anc"etat este dispus
2+
s vad mai cur5nd capcane ndreptate mpotriva lui. / c5tiga ncrederea oamenilor n asemenea
condiii este mult mai greu i este necesar o !un e6perien ca s poi a3unge totui la rezultate !une.
Fucrtorul social ia contact cu clienii n condiii clare i de la nceput acceptate de acetia. El
vine 2./ /T<TE21 pe cel anc"etat si deci de cele mai multe ori el este ateptat i primit cu !unvoin.
Hare sunt cazurile n care lucrtorul social are alte roluri dec5t de ndrumtor1 sftuitor i
cola!orator activ la rezolvarea unor pro!leme de asisten1 adic de prestator de servicii. E6ist desigur
i situaii in care asistentul social instrumenteaz mpotriva unui om sau a unei familii1 atunci c5nd se
afl in faa unei fapte imorale1 duc5nd de pild la decderea prinilor din autoritatea lor fa de copil1
dar i n aceste cazuri rolul lucrtorului social este clar i invaria!il1 sunt lmurii s primeasc anc"eta.
Fucrtorul social nu cerceteaz doar situaia cazului1 dar acioneaz mpreun cu acesta1
urm5nd uneori o munc foarte ndelungat. ,azurile cu care urmeaz s lucrai sunt impuse de
necesitile vieii i anc"eta social nu este dec5t un prim pas1 nu un scop n sine. Cinta lui este
aciunea de asistena i de aceea anc"eta tre!uie purtat n aa fel nc5t s nu ngreuneze aciunea.
.impla prezen a lucrtorului social c"iar n faza anc"etei1 este de fapt o aciune1 dovedind c1
societatea prin el a luat n m5n rezolvarea unui caz1 ceea ce este adeseori suficient pentru a determina
mo!ilizarea forelor familiei1 individului aflat n impas1 pentru recptarea nde3dii i a ncrederii n
ziua de m5ine. Este necesar ca lucrtorul social s se g5ndeasc !ine asupra acestor pro!leme1 pentru
ca s2i controleze c5t se poate de atent atitudinile1 i s 3udece cu fiecare nou prile3 fiecare pas care
urmeaz a fi fcut pentru succesul aciunii sale1 care nu este alta dec5t1 de a repune individul sau
familia n stare de funcionalitate normal n societate.
Din toate gesturile i vor!ele noastre tre!uie s rz!at seriozitatea. /sistatul tre!uie s ai!
sentimentul c1 lu5nd contact cu noi a avut ansa de a cere sfatul unui om destoinic1 n care poate
avea ncredere. El tre!uie s ai! convingerea c e ascultat1 c situaia lui este !ine neleas1 c vrem
s2l a3utm1 fr ns s fim complicii lui atunci c5nd este n greeal.
+.+.1 /ntrevederea
0e parcursul instrumentrii unui caz social1 din momentul nregistrrii unei solicitri i p5n la
nc"iderea cazului1 profesionistul realizeaz continuu un proces de evaluare. 0entru realizarea acestei
evaluri1 at5t a pro!lemei clientului c5t i a rezultatelor o!inute n urma interveniei1 asistentul social
utilizeaz o serie de metode i te"nici specifice1 printre care regsim ca te"nic i 6ntrevederea.
9n demersul de intervenie ntrevederea reprezint modalitatea prin care1 n cursul unei nt5lniri
ntre asistentul social i client1 se sta!ilesc relaii care vizeaz o!inerea de informaii primare necesare
e6plorrii pro!lemei i1 ulterior1 sta!ilirii modalitilor de rezolvare.
9n literatura de specialitate
2
ntrevederea $fact2gat"ering2intervie>& reprezint o form de
interviu n care asistentul social urmrete anumite informaii specifice i predeterminate de la client.
/sistentul social adreseaz ntre!ri specifice i nregistrez doar rspunsurile relevante pentru scopul
su1 adesea folosind o fi de evaluareMnregistrare. .copul acestei te"nici nu este unul cu precdere
terapeutic1 ci acord prioritate oportunitilor clientului de a2i e6prima anumite emoii1 sentimente n
legtur cu pro!lema.
9ntrevederea reprezint te"nica prin intermediul cruia se investigeaz$ situaia clientului pentru
a str5nge c5t mai multe informaii despre pro!lema acestuia1 iar pe !aza acestor informaii primare se
vor contura direciile viitoare de aciune.
/stfel1 ntr2un cadru de comunicare realizat fie la !iroul specialistului fie la domiciliul
clientului1 asistentul social va susine o investigaie ver#al$* n care comunicarea este orientat ctre
realizarea unei evaluri comple6e care va fi !aza ntocmirii planului de intervenieMpermanen.
9n funcie de comple6itatea cazului1 ntrevederea va lua forma unei convor#iri ' cercetare n
care se manifest repetiia1 fiind nevoie de clarificri1 completri realizate prin conversaia dintre
specialist i !eneficiarul serviciului de asisten social.
2
Robert L. Barker The Social Work Dictionary, NASW Press 1999
2-
9ntrevederea constituie o te"nic comple61 care se apropie prin specificul su de o#servaie.
0rin aplicarea acestei te"nici1 asistentul social o!ine informaii cu valoare de fapte1 ntruc5t au aceeai
importan at5t informaiile ver!ale c5t i informaiile cu privire la conduite1 fapte1 stri afective1
credine1 etc. ale clientului.
De asemenea1 ntrevederea conine elemente similare consilierii deoarece prin intermediul
acestei te"nici de investigaie se va dezvolta o conversaie n cadrul creia1 pe parcursul identificrii
pro!lemei1 se va urmri i o contientizare i responsa!ilizare a clientului cu privire la implicaiiile
rezolvrii situaiei.
Caracteristici
9ntrevederea este o te"nic de investigaie1 pe care asistentul social o utilizeaz alturi de alte
medode de evaluare pentru a cunoate pro!lema clientului1 sistemul de atitudini i valori al acestuia i
pentru a contura modalitile de rezolvare.
Datorit spectrului su larg de utilizare1 asistentul social va aplica aceast te"nic pentru a
str5nge informaii1 pentru a clarifica o situaie sau pentru a evalua rezultatele aciunilor sale mpreun
cu clientul.
/naliz5nd rolul te"nicii se constat c ntrevederea se aplic atunci c5nd specialistul;
urmrete s$ cerceteze(evalueze* astfel nc5t te"nica va fi utilizat pe parcursul ntregului demers
de instrumentare a cazurilor sociale%
s transforme mediul social investigat1 astfel nc5t ntrevederea va avea valoare de aciune
asupra individului1 familiei prin responsa2!ilizarea !eneficiarului serviciului de asisten social.
>ocul "ntrevederii.
<neori1 cel care are nevoie de a3utor se prezint personal la sediul primriei sau a serviciului
social. 9n general1 n toate ageniile care au contact cu pu!licul1 funcionarii tre!uie s ai! deprinderea
politeii1 sentimentul c eti ntr2adevr n serviciul pu!lic i nu pu!licul n serviciul tu. ,lientul care
se prezint la asisten social tre!uie primit cu toat atenia. 9ncperea tre!uie s fie curat1 ordonat1
deoarece !iroul de asisten social nu este numai un !irou de informaii ci i de consultaii. :amenii
vin c5nd nu2i pot rezolva singuri o situaie. Tre!uie s li se dea o ndrumare1 un sfat.
<neori sfatul este de natur 3uridic1 lmurind drepturile care le are i cile prin care le poate
o!ine. /lteori consultaia este pedagogic1 const5nd din sfaturi cu privire la rezolvarea greutilor pe
care le ridic un Ncopil pro!lemU.
/lteori consultaia are un caracter mai intim1 pentru o!inerea unor sfaturi privind conflicte de
ordin moral. .unt cazuri n care este necesar $dac vrem s lucrm profesional & ca un mem!ru al unei
familiei s fie c"emat la !iroul de asisten social1 anumite convor!iri cpt5nd astfel un caracter mai
NoficialU prin nsui faptul c au loc ntr2un !irou.
Este strict necesar1 dac vrem s lucrm profesional1 n condiii optime1 ca asistentul s ai!
posi!ilitatea de a rm5ne singur cu clientul1 fr prezena unor persoane strine1 pentru a se putea1 nu
numai1 acorda toat atenia celui cu care se vor!ete dar i pentru a2i da certitudinea discreiei1 de
asigurare a pstrrii secretului profesional.
,rearea acestor condiii e necesar1 dac vrem ca din consultaia pe care o d asistentul social1
s trag toate foloasele prin convingerea celui cu care se vor!ete.
,ea mai des nt5lnit i cea mai !un modalitate de luare a contactului este aceea a vizitei
fcute la domiciliul asistatului1 acolo fiind principalul nostru c5mp de aciune. Pizita la domiciliu pune
pe asistat n situaia de a se simi mai dega3at1 n am!iana o!inuit lui. :ric5t de !ine am aran3a
!iroul nostru el nu poate oferi totui toate condiiile necesare ca asistatul s se simt nesting"erit.
/ceast modalitate de efectuarea unei anc"ete sociale ne ofer un summum de informaii suplimentare
necesare unei investigaii sociale cum ar fi modul de comportare cu ceilali mem!ri de familie1
o!servaiile pe care le facem asupra o!iectelor casnice1 mo!ilierului1 modului de desfurare a vieii de
familie1 igiena locuinei1 dotrilor e6istente1 etc. #nvestigaia social se mai poate efectua la locul de
munc al clientului.
9n nici un caz ntrevederea nu tre!uie s ai! loc la domiciliul nostru. 0entru a putea face munca de
asisten social tre!uie n primul r5nd s ne organizm viaa noastr i nu s o dezorganizm
2A
transform5ndu2ne locuina ntr2un !irou pu!lic iar pe mem!rii de familie n secretari ai notri1 care s
dea informaii celor care ne caut.
?impul "ntrevederii
,a regul general1 data i ora vizitei la domiciliu se anun din vreme1 in5nd seama de
programul nostru general i n special de necesitile efecturii anc"etei sociale1 de urgena pe care o
prezint cazul respectiv $divor1 adopie1 internare n cmin de pensionari sau cronici1 etc.&
<neori este nevoie ca vizita s nu fie anunat $e6. un copil se afl n plasament1 nu este indicat s
anunm vizita&. Tre!uie s constatm situaia de fapt aa cum se petrece n mod o!inuit i nu aran3at
n mod special pentru a face fa unei vizite anunate. Tre!uie s ne g5ndim de fiecare dat1 dac
anunm vizita sau nu1 dup specificul cazului respectiv.
Pizitele la vecini1 rude1 prieteni1 la locurile de munc ale clientului se fac de asemenea1 anunat
sau nu1 dup cum este cazul. :ri de c5te ori este posi!il1 se anun sosirea pentru a nu pierde timpul.
Dac nu este posi!il1 sau socotim c nu este prudent s anunm vizita1 vom efectua o vizit
neprevzut. :ra la care mergem n familia asistat sau la diveri informatori1 tre!uie 3udecat n
raport cu orele de serviciu ale acestora. <neori este necesar s nu gsim acas dec5t unul din mem!rii
familiei1 alteori este util s2i nt5lnim adunai pe toi. Pizitele vor fi n aa fel calculate1 nc5t s
o!inem ma6im de eficien. 9ntrevederea tre!uie s ai! o durat care s corespund necesitilor de
investigaie si aciune prevzute pentru vizita respectiv. =u sunt indicate nici vizite prea scurte1 care
las impresia de superficialitate1 nici prea lungi1 care au darul de al o!osi pe asistat. 0rimele vizite
tre!uie s fie scurte1 pe msur ce asistatul s2a o!inuit cu noi1 acestea se pot prelungi1 dar niciodat s
nu se transforme n vizite dincolo de timpul necesar o!inerii de informaii.
@ariantele "ntrevederii
#n ma3oritatea cazurilor1 investigaia social este o Nanc"et discretU1 n sensul n care1 ea
tre!uie s se desfoare n condiii care permit clientului s spun ntreg adevrul1 n mod sincer1 fr
s se 3eneze de ceva. /nc"eta s fie efectuat fr martori1 d5nd asistatului certitudinea c vom pstra
pentru noi tot ceea ce declar1 c tim s pstrm secretul profesional. ,ele spuse de asistat constituie
un adevrat Nsecret profesionalU acesta1 neput5nd fi comunicat nimnui1 cu e6cepia celor care sunt
legai ca i noi de secretul profesional i care tre!uie s cunoasc situaia1 ntruc5t cola!oreaz la
rezolvarea acestui caz; medici1 psi"opedagogi1 3uriti1 directori de agenii etc.

+odalit$i de luare a contactului cu clientul.
Pizita1 constituie modalitatea cea mai indicat1 n aceast situaie anc"eta prezent5nd cele mai
mari avanta3e. Fegtura direct cu cel investigat1 posi!ilitatea de a2i urmri reaciile n cursul
convor!irii i a ne modela n consecin atitudinea1 sunt lucruri care fac indispensa!il acest gen de
contact. Fegtura telefonic este uneori necesar pentru anumite comunicri pe care le facem celui cu
care lucrm sau pentru a2i cere unele lmuriri. Dar valoarea ei este mic. =eav5nd n fa pe cel cu care
vor!im1 nu putem avea indiciile pe care ni le pot semnala fie unele reacii ale lui fa de cele spuse de
noi1 fie unele ezitri care s traduc intenia lui de a ne nela prin cele afirmate. .e evit o!inerea de
informaii eseniale la telefon.
Fegtura prin coresponden este i mai puin indicat. =u seamn nici cu o convor!ire
telefonic unde mai putem sesiza infle6iunile vocii care s ne arate1 c5t de puin1 reacia celui cruia i
comunicm ceva sau intenia lui de a ne ascunde ceva1 de a ne relata modificat o situaie. #n plus1 nu
putem avea rspunsul imediat al asistatului1 o ntre!are a lui1 care s ne permit s reparm imediat o
greeal fcut. :rice greeal1 orice confuzie nu pot fi remediate dec5t dup un interval de timp mai
ndelungat1 fiind depit momentul de aciune al nostru.

:#servaii )i recomand$ri
9n cadrul unei intervenii sociale este necesar s se disting ntre ntrevedere i interviu1 te"nici
care se deose!esc printr2o serie de caracteristici.
3B
9ntrevederea ne ofer informaii cu valoare de fapte1 asistentul social fiind interesat de
sintetizarea rspunsurilor1 dar i de analiza conte6tului n care are loc1 a ateptrilor clientului i a
sistemului de valori1 credine1 semnificaii legate de !eneficiarul cazului.
.pre deose!ire de ntrevedere1 care este o convor#ire li#er$ ce vizeaz o!inerea unor
informaii cu caracter general1 interviul este structurat1 av5nd la !az un g"id de interviu i se apropie
de te"nica c"estionarului.
0rin comparaie cu alte te"nici1 ntrevederea sta!ilete o relativ$ egalitate "ntre cei doi
interlocutori1 asistentul social fiind interesat s sta#ileasc$ un climat conforta#il )i o relaie non'
directiv$1 caracteristici ce faciliteaz procesul de a3utorare !eneficiarului.
0entru a o!ine aceste rezultate1 profesionistul tre!uie s susin o convor!ire ce are la !az
"ntre#$ri deschise* non'directive e%& Ce p$rere avei despre....* care este motivul deciziei dvs.* cum
credei c$ vei rezolva aceast$ situaie ?!. /ceste tipuri de ntre!ri confer li!ertate clientului i sunt
semnificative n procesul de cunoatere i evaluare a cazurilor sociale.
9n te"nica ntrevederii sunt importante atitudinea i conduita asistentului social1 aspecte care
sunt mai puin relevante n cazul altor metode sau te"nici1 cum ar fi interviul. /cesta tre!uie s
manifeste; r$#dare* #un$voin$* toleran$ )i spirit de intuiie1 tre!uie s$ evite criticile sau alte aciuni
nedorite de clieni1 aa numitele sfaturi* judec$i de valoare* discuii contradictorii.
,eea ce este important de reinut este faptul c ntrevederea surprinde femonene mai profunde*
"ndeose#i afective1 care reprezint aspecte relevante n soluionarea eficient a cazurilor.1 dar pe care
nu le putem urmri n cadrul altor te"nici cum ar fi interviul directiv1 c"estionarul.
+.+.2 .,e"nica convorbirilor.
05n acum am prezentat diferite aspecte ale realizrii contactului cu cei investigai. Miezul
acestor contacte l constituie )convor!irea2 pe care asistentul social o poart cu clientul.
/sistentul social tre!uie s cunoasc i s m5nuiasc !ine te"nicile de convor!ire utilizate n
asistena social.
E6ist diferite profesiuni care practic convor!irea1 ca metod de lucru i fiecare i are
modalitile proprii n efectuarea ei.
- convor!irea avocaial $avocat pledant cu cel pe care2l apr&.
- convor!irea medical $medic2!olnav&.
- convor!irea comercial $lucrtorii din comer2pu!licul consumator&1 etc.
9n asistena social1 convor!irea are un caracter comple6 ntruc5t ea tre!uie s rspund at5t
necesitilor de investigaie c5t i celor de aciune1 ea fiind n acelai timp investigaie1 dez!atere de
pro!leme i aciune de convingere. (ama te"nicilor de convor!ire pe care le m5nuiete un asistent
social este deci foarte variat1 at5t la nceputul unei vizite c5t i n finalul ei.
0rocedm la aa numita convor!ire li!er. /ceasta const n e6primarea formulelor conveionale
de politee i n convor!irea !anal de toate zilele. .copul ei este de a nltura atmosfera de 3en dintre
cei doi1 de al apropia pe client. ,onvor!irea li!er se a!ate apoi de la asistentul social ctre scopul
vizitei1
0lec5nd de la o o!servaie fcut n legtur cu un o!iect din gospodrie1 cu un gest al unei
persoane din cas1 cu prezena unui copil1 se aduce conversaia la ceea ce se urmrete a se o!ine prin
investigaia respectiv.
Convor#irea provocat$ 2 cel supus investigaiei tre!uie pus n situaia de a povesti singur fr
intervenia noastr. El va relata cu at5t mai sincer1 cu c5t la nceput atmosfera este mai destins.
0rovocm povestirea1 pun5ndu2l n tem1 realiz5nd o pregtire a conversaiei1 ce urmeaz a se
desfura. 9ncercm s crem condiiile afective care2l fac s retriasc o anume situaie1 n aa fel
nc5t frazele spuse de el s fie c5t mai sincere1 mai veridice.
31

Convor#irea dirijat$ 2 cel investigat niciodat nu relateaz totul prin povestire. De aceea tre!uie s
procedm sistematic. Dup ce am ascultat totul cu atenie1 procedm prin intervenii directe$ntre!ri
sau comentarii scurte&1 redirecion5nd convor!irea astfel nc5t ea s ating elementele pe care le2am
sta!ilit n planul nostru de investigaie. Diri3m n felul acesta convor!irea spre pro!lemele care ne
intereseaz1 asistatul s trec5nd uor de la o tem la alta. =u ntrerupem firul povestirii acestuia1 ci l
modelm sistematic1 r5nd pe r5nd1 la temele care ne intereseaz
4nterogarea sistemic$ ' const dintr2o serie de ntre!ri precise care pretind rspunsuri clare. /tenie
asupra felului n care se pun ntre!rile. =u se vor folosi ntre!ri sugestive1 nu se va afla realitatea1 ci
vom primi su! form afirmativ rspunsul sugerat n ntre!are. Dac tre!uie completat un formular el
nu se citete ci va fi strecurat n convor!ire. : parte din informaii le o!inem singuri1 prin o!servarea
direct a o!iectelor i aciunilor1 o alt parte o aflm din convor!irea provocat i din cea diri3at i
doar ceea ce nu s2a putut completa n acest mod se afla prin interogare a sistemic.
0lte tehnici de o#servare* "n paralel cu convor#irea.
:!servarea1 de ctre asistentul social1 a micrilor corpului1 ale m5inilor1 ale oc"ilor1 mimica1
tensiunea sau destinderea 1care tre!uie nregistrate continuu i 3udecat comparativ modul i
semnificaia lor la nceputul i la sf5ritul ntrevederii. Diferitele situai care se creeaz n timpul
investigaiei1 conduc la modificri privind atitudinea1 gesturile clientului. Micrile capului pot traduce
faptul c cel anc"etat se simte neles sau nu de asistentul social.
(esturile lui pot arta ncredere1 furie1 nelinite1 indiferen 1 etc.
E6ist n practica asistenei sociale1 o anumit te"nic de a asculta. Tre!uie ascultat n primul r5nd ce
spune1 modul n care spune1 de!itul ver!al1 care poate fi diferit n funcie de unele momente ale
convor!irii1 aptitudinea de e6primare coerent1 infle6iunile vocii.
Dar tre!uie ascultat i ce nu spune1 tcerea1 frazele neterminate1 sunt uneori indicaii preioase
n nelegerea strii de spirit a clientului.
Tcerea tre!uie utilizat1 i pentru a da clientului rgazul s reflecteze pentru a spune ceea ce vrea s
spun1fr a lsa ns pauzele s se prelungeasc n aa fel nc5t s se rup contactul cu clientul1
realiz5nd pauze peni!ile n conversaie.
,5nd am analizat variantele ntrevederilor si posi!ilitile diferite de determinare a locului sau
timpului n care ele urmeaz sa ai! loc1 c5nd am nfiat tipurile de convor!ire i modul lor de
utilizare1 de fiecare dat am remarcat necesitatea ca ele s urmeze un anume plan de desfurare a
interveniei.
/stfel1 naintea oricrei investigaii tre!uie sc"iat un plan de intervenie1 prin care s prevedem
c5nd se va desfura aceasta1 sta!ilind anumite te"nici de lucru i punctele de atins n investigaie. .e
ine cont de condiiile specifice1 scopul urmrit1 anc"etele anterioare si temele ce tre!uie atinse n
convor!ire.
=otarea )i transcrierea rezultatelor.
<na din dificultile pe care le simim la nceput1 este teama de a lua notie n timp ce asistatul
vor!ete. /ceast team1 tre!uie nvins pentru c altfel va fi transmis i celui asistat.
Tre!uie notat tot1 simultan cu efectuarea anc"etei1 altfel memoria degradeaz o!servaia efectuat.
,arnetul de notie si creionul n m5n1 vor nlturi 3ena de a scoate carnetul ulterior nceperii
convor!irii1 precum i greeala de a nota numai ce pare important1 deoarece clientul devine !nuitor i
reinut. (estul de a nota tre!uie s fie perceput ca fiind natural1 i pentru lucrtorul social i pentru
client. =otarea nu tre!uie s ne fac a!seni1 participarea tre!uie s fie continu1 ascult5nd1diri35nd
convor!irea1 o!serv5nd mimica. .e noteaz esenialul1 completarea ideilor se face la prsirea
domiciliului clientului. Dup a3ungerea la !irou1 notiele succinte se transcriu1 se sistematizeaz pe
capitole i se verific critic.
Convor#irea telefonic$
32
,onvor!irea telefonic reprezint una dintre cele mai utilizate te"nici au6iliare de
str5ngereMconfirmare a datelor i de realizare a contactului dintre asistentul social i !eneficiarul
serviciilor sociale prin comunicare e6clusiv ver!al. ,onvor!irea telefonic nu este localizat ntr2o
anumit etap n instrumentarea cazului1 ci se poate realiza oric5nd este necesar1 sau la orice solicitare
a clientului.
,ele mai frecvent nt5lnite situaii c5nd este utilizat aceast te"nic sunt;
semnalarea cazului 2 se poate realiza prin autoreferire de ctre client sau referireMreclamare de ctre
o alt persoan $vecin1 rud& sau instituie $primrie1 organizaie ne2guvernamental1 servicii
pu!lice specializate1 etc.&
str8ngerea informaiilor cu privire la caz ' se poate realiza su! forma unei convor!iri telefonice
fr a avea scopul unei incursiuni n universul psi"ic al !eneficiarului. De o!icei1 n aceast situaie
sunt colectate informaii privind datele de identificare ale solicitantului i alte date sumare% dac
solicitarea este realizat prin referireMreclamaie se solicit date despre instituia sau persoana
reclamant%
vizitele "n familie pot fi de cele mai multe ori programate telefonic.
9n etapa de documentare i evaluare a solicitrii este recomandat ca asistentul social s
foloseasc un instrument de nregistrare a convor!irilor telefonice1 iar nainte de nc"eierea acestora s
realizeze mpreun cu !eneficiarul o sumarizare a convor!irii pentru a pstra o c5t mai mare fidelitate
a informaiilor.

:#servaii )i recomand$ri
,aracterul particular al acestei te"nici este faptul c ea nu poate fi aplicat oricrui tip de client i
n orice conte6t. 0rintre aceste situaii putem enumera; persoanele care nu posed un aparat telefonic
$e6; frecvent nt5lnit pentru clienii din mediul rural&1 persoanele cu manifestri psi"otice i grave
tul!urri de comportament1 persoanele private de li!ertate1 minorii1 persoanele anonime $poteniali
clieni sau reclamani&1 persoanele cu deficiene de auz iMsau vor!ire1 etc.
De asemenea1 convor!irea telefonic prezint avanta3e limitate pentru demersul de soluionare
a cazului. ,"iar dac se realizeaz ntr2un timp scurt i poate aduce informaii de prim necesitate1
anumite aspecte privind mediul de provenien al clientului $comunitatea1 familia1 locuina& i
comportamentul non2ver!al al acestuia sunt greu de nregistrat. Tocmai de aceea este recomandat ca
asistenii sociali s nu confunde i s foloseasc aceast te"nic n detrimentul ntrevederii1 consilierii
iMsau interviului. :rice informaie rezultat prin aplicarea acestei te"nici tre!uie s fie confirmat i
completat cu date o!inute prin alte te"nici.
33
0. 3. "eno#ra*a G instru*ent de evauare a structurii +i ,unc(ionait)(ii ,a*iiei
(enograma este o te"nic utilizat n evaluarea situaiei pro!lematice cu care o persoan sau o familie
se confrunt. Ea presupune culegerea de informaii cu privire la structura familiei i la relaiile dintre
mem!rii afectai de pro!lem1 fiind aplicat n etapa de evaluare i av5nd rol de diagnostic social. Este
realizat n scopul crerii unei sc"eme a structurii i relaiilor din familia implicat n rezolvarea
situaiei pro!lematice1 astfel nc5t s poat fi evaluate posi!ilele surse de spri3in din familie sau
posi!ilele cauze ce au determinat sau meninut situaia pro!lematic. 0entru a fi realizat sunt utilizate
sim!oluri specifice.
Lista de contro
Structura ,a*iiei< si*8ouri
&unc(ionarea ,a*iiei<
E?erci(iu
"ENO"RA!A &A!ILIEI ".
Brbat
brbat/femeie decedat()
cstorie i copil
copil-biat
femeie
divor
separare
3
relaie de concu!ina3
Relaii foarte apropiate
Relaii conflictuale
Relaii distante
nstrinare (rupere)
Relaii apropiate i conflictuale
/sistentul social din cadrul serviciului de asisten social a fost informat de ctre vecinul lui
Hadu c acesta i !ate copiii n fiecare sear1 iar copiii se tem s mai doarm seara acas% cei mai mici
fug la vecini1 iar cei mari pleac la mtua lor1 Maria1 n alt sat. 9n 2BB3 soia lui Hadu1 /driana1 a
murit n urma unui cancer la 3A de ani. De c5nd i2a murit soia1 la care a inut foarte mult1 Hadu i
ngri3ete singur cei ' copii1 a3utat doar de sora soiei lui1 Maria. Tot n anul 2BB3 i moare i tatl1 n
urma unui accident de main. Di de acesta Hadu a fost foarte apropiat. /cum nu mai are serviciu i
lucreaz cu ziua prin sat% iar seara a3unge acas de cele mai multe ori !eat. De copii nu mai are gri3.
Din cei trei copii de v5rst colar1 numai #on mai merge la coal. (eorge1 12 ani1 i /na1 A ani1 au
gri3 de fraii mai mici $.ilvia de 3 ani1 Fili de ' ani i #on de + ani& i i petrec timpul cerind pentru a
cumpra m5ncare.
0.4. Eco*a%a
Ecomapa $eco"arta sau "arta eco& este o reprezentare grafic1 sc"ematic1 a relaiilor
individului cu mediul social $persoane i instituii cu care interacioneaz&.
Fa fel ca i genograma1 ecomapa utilizeaz o serie de sim!oluri specifice pentru a reprezenta
tipurile de relaii;
Helaie ec"ili!rat
Helaie foarte puternic
Helaie stresant
Helaie ncordat
Helaie unilateral
Helaie !ilateral
Caracteristici
9n construcia ecomapei se deseneaz1 mai nt5i1 persoanaMclientul n centru1 dup care se
traseaz relaiile acestuia cu persoane $mem!rii familiei1 prieteni1 colegi1 persoane relevante din viaa
acestuia& sau instituii $!iserica1 coala1 poliia1 locul de munc1 etc.&.
3'
'
Hadu
12
A
+
' 3
+'
*
A
A
''
2
B
Maria
(eorg
e
/na #on Fili .ilvia

/driana
d;2BB
33W
/nton
Ecomapa se realizeaz spre sf5ritul etapei de evaluare1 c5nd asistentul social deine1 de3a1
suficiente informaii pentru a putea aprecia tipul i calitatea relaiilor clientului cu alte persoane sau
instituii. Ea poate fi refcut i pe parcursul etapelor de intervenie i monitorizare dac n sistemul
clientului apar modificri la nivelul relaiilor datorit unor evenimente neprevzute sau a aciunii altor
factori $e6; o relaie foarte puternic ntre doi soi poate s devin ncordat dup decesul unui copil1 o
relaie stresant !ilateral ntre tat i fiic se transform ntr2o relaie ec"ili!rat datorit consilierii i
medierii conflictelor intra2familiale&.
Ecomapa este foarte important deoarece ofer o imagine clar a resurselor n sistemul client
utile pentru intervenie n funcie de calitatea i intensitatea relaiilor $asistentul social va aprecia ca
puncte tari relaiile puternice1 !ilaterale i ca puncte sla!e realiile stressante1 ncordate i unilaterale&.
,onstruirea ecomapei necesit implicarea i comunicarea cu clientul1 dar1 spre deose!ire de
genogram $unde informaiile au valoare de fapte1 pot fi verificate scriptic1 din actele de stare civil&
datele oferite de client tre!uie s fie verificate i completate cu informaii primite i de la alte persoane
$un tip de relaie nu poate fi apreciat doar din perspectiva clientului1 presupune i investigarea
punctelor de vedere ale celorlalte persoane implicate&. Din acest motiv1 ecomapa tre!uie s reprezinte
rezultatul analizei asistentului social fa de relaiile n care este implicat clientul i nu perspectiva
acestuia $posi!il su!iectiv i prtinitoare&. E6; dac clientul afirm c relaia cu prinii este foarte
!un1 c i iu!ete i i respect prinii1 iar sentimentele sunt reciproce1 asistentul social tre!uie s
verifice aceast opinie ntr2o ntrevedere cu prinii. El poate afla c1 dimpotriv1 n stare de e!rietate
clientul i2a a!uzat fizic i ver!al mama n repetate r5nduri. 9n aceste condiii relaia nu poate fi
apreciat ca una puternic1 ec"ili!rat1 aa cum a sugerat iniial clientul.
:#servaii )i recomand$ri
Ecomapa se poate construi n prezena clientului1 dar este finalizat de asistentul social dup o
analiz temeinic a informaiilor primite din mai multe surse.
Ecomapa tre!uie s fie nsoit o!ligatoriu i de o legend care s prezinte sim!olurile pentru
relaii utilizate n construcia acesteia $la fel ca i n cazul genogramei1 e6ist specialiti care
utilizeaz sim!oluri diferite&.
:rice dosar instrumentat de un asistent social tre!uie s cuprind o genogram i o ecomap pentru
o mai rapid vizualizareMinterpretare a structurii familiale ce poate constitui un punct de plecare n
sta!ilirea resurselor i a planului de aciune pentru cazul respectiv.
Ecomapa ce prezinta relatiile unui client si a familiei sale 1 cu diferite institutii.
3*
Le#end)
Helaie ec"ili!rat1 normal
Helaie foarte puternic
Helaie stressant
Helaie ncordat
Helaie unilateral
Helaie !ilateral
0.5. Consiierea
9n asistena social consilierea reprezint cea mai important metod de intervenie pe care
profesionistul o utilizeaz n procesul de ajutorare a clientului individ* familie* grup!. Misiunea
asistentului social este de a ajuta clientul s$ devin$ independent de serviciile sociale1 iar metoda
principal prin care se atinge acest scop este consilierea.
0rin consiliere1 asistentul social are posi!ilitatea s$ e%ploreze* s$ descopere )i s$ clarifice care
sunt resursele clientului )i "mpreun$ cu acesta s$ sta#ileasc$ care sunt soluiile pentru rezolvarea
pro#lemei cu care se confrunt.
,onsilierea reprezint o procedur utilizat n asistena social1 c5t i n alte profesii1 n vederea
ndrumrii indivizilor1 familiilor1 grupurilor ctre activiti specifice.
0rocesul de consiliere are la !aza comunicarea eficienta intre asistentul social si clientMclientii sai si
de asemenea presupune e6istenta unor deprinderi de asistare pe care asistentul social tre!uie sa le ai!a.
Dispensar
medical
3+
,lientM
familie
:=(
.coal
0olitie
8iseric
D(/.0,
Tri!unal
0rimarieM
.0/.
0e larg1 aceasta metoda folosita in asistenta sociala1 este mentionata intr2un capitol ulterior .
0.H. Studiu de ca.A A%icarea *etodeor +i tehnicior 6n de*ersu de re.ovare a ca.uui
Fa .ervicul 0u!lic .pecializat $Direcia (eneral pentru 0rotecia Drepturilor ,opilului )
prezentat n continuare ca D(/.0,&1 !iroul N/lternative de Tip 4amilialU s2a primit o solicitare a
unui asistent maternal profesionist din localitatea 7 pentru revocarea msurii ,omisiei pentru 0rotecia
,opilului $,0,& prin care copilul /ndrei1 n v5rst de + ani1 era ocrotit de ctre acesta n regim de
asisten maternal. /sistentul maternal motiva decizia sa prin faptul c nu cu mult timp n urm i se
oferise posi!ilitatea de a pleca n #talia pentru a munci.
,a rspuns la solicitarea asistentului maternal1 supervizorul de zon al D(/.0, a realizat
c5teva convor!iri telefonice de informare cu lucrtorul social din localitatea 7 i 4undaia G care a
instrumentat n prim faz cazul1 nainte ca el s fi fost referit D(/.0,. Dup discuiile realizate cu
acetia din urm i dup consultarea unor documente din ar"iva D(/.0,1 a reieit faptul c /ndrei
provine dintr2un centru de plasament1 este orfan iar naterea a fost nregistrat tardiv. 9n istoricul social
al acestui copil s2au evideniat complicaii de ordin medical1 copilul suferind de malnutriie i afeciuni
ale pielii. 0remergtor plasamentului n regim de asisten maternal1 copilul a fost internat ntr2o
unitate spitaliceasc. 9n spital1 /ndrei a fost a!uzat fizic i se6ual de ctre un alt minor1 coleg de salon
cu acesta.
9n urma sesizrii acestor fapte1 copilul a fost supus unor investigaii la un la!orator de medicin
legal unde medicii au diagnosticat a!uzul se6ual. <lterior acestor evenimente1 copilul a fost introdus
ntr2un grup terapeutic1 dar pentru o perioad scurt de tip. Deoarece 4undaia G a identificat un
asistent maternal $cel n cauz&1 /ndrei a fost dat spre ocrotire acestuia prin "otr5rea ,0,. 05n n
momentul referirii cazului ctre D(/.0,1 4undaia G a instrumentat i aplicat planul de permanen
pentru copil1 realiz5nd totodat i supervizarea asistentului maternal i a lucrtorului social comunitar
pe acest caz. Toate rapoartele de activitate ale asistentului maternal i rapoartele realizate n urma
vizitelor n familie de ctre 4undaia G nu au sesizat nici o a!atere de la planul de permanen al
copilului.
0entru a evalua solicitarea asistentului maternal de revocare a msurii de ocrotire1 supervizorul
de zon D(/.0, s2a deplasat n localitatea 7 unde1 mpreun cu lucrtorul social comunitar a realizat
o vizit n familia n care era ocrotit /ndrei. 9nainte ns de a a3unge la domiciliul asistentei maternale1
cei doi specialiti au fost a!ordai de ctre un vecin care a reclamat faptul c soul asistentei maternale1
c5t i aceasta din urm au agresat copilul n nenumrate r5nduri i c"iar l2au forat pe acesta s se
autostimuleze i s2i e6pun prile intime. Mai mult1 copilul ar fi fost nfometat de nenumrate ori i
forat s2i spele singur "ainele. Totodat1 vecinul a mai declarat c soul asistentei maternale era
cunoscut ca o persoan consumatoare de !uturi alcoolice.
:dat a3uni la domiciliul asistentului maternal1 cei doi au nt5mpinat pro!leme deoarece
nimeni nu desc"idea ua1 cu toate c era evident c cineva era acas. Dup lungi insistene1 mama
asistentei maternale a desc"is ua1 afirm5nd c aceasta din urm plecase de3a n #talia1 iar ea ngri3ea
singur copilul.
Fa apariia supervizorului D(/.0, i a lucrtorului social1 /ndrei a devenit an6ios1 refuz5nd
s rspund la ntre!rile acestora. Din primul contact1 cei doi specialiti au o!servat c acesta
prezenta o igien precar1 iar lim!a3ul era foarte sla! dezvoltat. 9n urma ntrevederii cu copilul1 acesta
a mrturisit c a fost !tut de nenumrate ori de ctre asistenta maternal i de ctre soul acesteia i c
a fost nc"is n toalet unde su! presiunea celui din urm i2a e6pus prile intime i s2a autostimulat.
,a urmare a celor constatate1 supervizorul D(/.0, a sesizat ,orpul ,ontrol al D(/.0, cu
privire la e6istena unei posi!ile situaii de a!uz n familia de plasament.
0rin urmare1 s2a dispus efectuarea unei anc"ete de ctre ,orpul ,ontrol al D(/.0, care a
realizat o evaluare psi"ologic a copilului i a mem!rilor familiei asistentului maternal. Fa scurt timp1
msura de ocrotire a fost revocat1 iar asistentului maternal i2a fost retras atestatul. ,opilul a fost dat
spre ocrotire unui alt asistent maternal.
3-
/plicarea metodelor i te"nicilor pentru studiul de caz prezentat anterior ofer un model de
instrumentare a unui caz social1 fr a e6clude alte perspective sau a!ordri1 n funcie de stilul de
lucru al fiecrui asistent social.
+.0.1 1ocumentarea
#mediat dup ce cazul a fost semnalat ctre D(/.0,1 supervizorul de zon a solicitat ar"ivei
instituiei eli!erarea dosarului de plasament al copilului. 9n dosarul copilului s2au evideniat o serie de
acte medicale i evaluri psi"ologice n care nu se regsea a!uzul se6ual suferit de ctre acesta n
spital. ,u toate acesta1 ntrevederile avute cu lucrtorul social din localitatea 7 i cu directorul
centrului de plasament din care provenea copilul au adus informaii suplimentare1 c"iar dac nu
oficiale1 care sugerau acest a!uz. 0rin urmare1 supervizorul a contactat spitalul n care a fost internat
/ndrei i1 printr2o solicitare oficial1 a cerut documente suplimentare despre presupusul a!uz. /stfel a
identificat o serie de referate de situaie i evaluri psi"ologice care au confirmat trauma suferita de
/ndrei. 0e parcursul instrumentrii cazului1 supervizorul a comparat aceste documente cu alte evaluri
psi"ologice realizate mai recent1 ncerc5nd s identifice o coeren a acestor informaii care s
convearg ctre diagnostic.
Dosarul instrumentat n acest caz a cuprins; acte de stare civil $certificat de natere1 certificate
de deces ale prinilor&1 acte medicale $fia medical de la medicul de familie1 fia epidemiologic1
!ilete de e6ternare1 evaluri psi"iatrice&1 documente colare $adeverin de elev1 foaie matricol1
caracterizare de la nvtor&1 fia de evaluare psi"o2social din centrul de plasament1 anc"et social
realizat de centrul de plasament1 acte 3uridice $"otr5re de internare n centrul de plasament1 sentin
civil de a!andon1 "otr5rea de plasament la asistentul maternal&.
0aralel s2a recurs la identificarea unui alt asistent maternal cu o pregtire i o dispoziie mai
mare pentru ocrotirea unor copii cu o astfel de traum n istoricul social. 0entru familia identificat s2
au solicitat acte de stare civil1 acte medicale $fia de anga3are&1 evaluri psi"ologice anterioare i
prezente1 acte de studii1 declaraii de venit1 acte de proprietate pentru imo!il1 recomandri1
auto!iografie1 acte 3uridice i caziere 3udiciare. #nformaiile cuprinse n aceste documente au fost
confirmate prin intermediul ntrevederilor realizate cu asistentul maternal i mem!rii familiei acestuia.
+.0.2 2bservaia
9n prima vizit efectuat n familia asistentului maternal cu ocazia primirii sesizarii situaiei
pro!lematice se folosesc urmatoarele forme ale o!servaiei;
$a& o#servatia indirect$ $datele o!inute vor completa pe cele o!inute prin documentare& ) o!servaia
vizeaz aspecte legate de primele persoane nt5lnite n comunitate 2 vecinul si lucrtorul social
comunitar.
:!servaia este neprogramata1 spontan%
.e pot o!ine informaii despre pro!lem $care pare a avea alte conotaii dec5t cea din sesizare&%
:!servarea comportamentului non2ver!al al vecinului
denuntor
coleric
aduce grave acuze asistentului maternal i familiei acestuia cu privire al modul de ngri3ire a
copilului plasat
/titudinea incriminatoare a vecinului relev pro!leme de relaionare a familiei asistentului
maternal cu comunitatea%
9ntrevederea $neprogramat& cu vecinii i rezultatele o!servrii acestora va determina modificarea
g"idului de o!servatie pentru ntrevederea cu clientul $copilul plasat& i familia de plasament%
#! o#servaia direct$
:!servarea mediului care face parte clientul
asistenta maternala si sotul acesteia lipsesc de la domiciliu%
3A
int5rzie s rspundMs desc"id poarta%
refuzul soacrei asistentei maternale de a prezenta locuina $motiveaza c locuina este
incuiat si c nu are c"eia acesteia&%
gospodaria are aspect ngri3it i curat%
:!servarea clientului $a copilului&
igiena acestuia este precar%
copilul pare a fi su!dezvoltat%
im!racmintea este sumar1 deteriorat si murdar%
copilul este descul dei vizita se realiza n luna octom!rie %
diferena de ngri3ire dintre client si copilul natural al familiei $apropiat ca v5rsta&%
lim!a3 sla! articulat1 incoerent1 evidentierea unor pro!leme de natura logopedica%
detaarea emotionala a copilului fata de presupusul a!uz se6ual din partea sotului asistentei
maternale%
in final copilul este timorat si evident st5n3enit despre discutarea presupusului a!uz se6ual%
copilul este ataat de familia asistentului maternal i are o relaie pozitiv puternic cu
copilul natural al /M0.
o!servarea altor mem!ri ai familiei
soacra asistentei maternale este foarte agitat1 prezinta comportamentul unui om surprins1
luat pe nepregtite%
fiica asistentei maternale era foarte !ine ingri3it%
un alt mem!ru al familiei iese din casa pe care soacra asistentei maternale a refuzat sa o
prezinte asistentului social%
atitudinea soacrei asistentului maternal fa de copilul luat n plasament este de autoritate
e6cesiv1 indiferen fa de dezvoltarea i ngri3irea adecvat a acestuia%
o!servarea n cadrul ntrevederii cu soul asistentei maternale $presupus a!uzator&;
nfiarea unei persoane prezenta!ile%
comportament desc"is1 cooperant%
atitudine optimist1 z5m!ete frecvent%
este ngri3it i atent la contactul cu asistentul social%
promoveaz imaginea unei relaii foarte !une cu copilul aflat n plasament%
nu recunoaste a!uzul se6ual%
+.0.3 /ntrevederea
/naliz5nd demersul pe care tre!uie s2l realizeze asistentul social pentru evaluarea corect i
complet a cazului1 este recomandat s se utilizeze te"nica "ntrevederii n urmtoare situaii;
Healizarea ntrevederii cu cu un medic din unitatea spitaliceasc unde s2a realizat a!uzul.
9ntrevederea1 n acest caz1 va urmri s culeag informaii cu caracter general despre situaia copilului1
av5nd urmtoarele direcii de analiz;
informaii cu privire la stadiul de dezvoltare p"i"omotorie a copilului; dezvoltarea motorie1
cognitiv $n special a lim!a3ului&1 comportament socio2afectiv%
comportamentul de relaionare fa de adult i ali copii%
starea de sntate%
evaluarea medical dup semnalarea a!uzului1 etc.
Healizarea unei ntrevederi cu terapeutul de la grupul de suport unde a participat copilul;
informaii cu privire la starea copilul la nceputul terapiei%
sc"im!rile care au aprut pe parcursul terapiei%
recomandri pentru lucrul cu copilul1 etc.
9ntrevedere cu lucrtorul social comunitar
cunoaterea datelor pe care le deine lucrtorul social cu privire la realizarea plasamentului1
ncep5nd cu momentul de potrivire asistent maternal 2 copil%
informaii cu privire la evoluia copilul n familie1 dac acesta s2a adaptat noilor condiii%
B
informaii despre modul cum recunoate i rspunde asistentul maternal la necesitile de
dezvoltare armonioas a copilului%
cunoaterea situaiei asistentului maternal i a copilului prin prisma mem!rilor comunitii
etc.
9ntrevedere cu o persoan din comunitate;
informaii cu privire la asistentul maternal i la modul cum se ocup de ngri3irea i educarea
copilului%
date despre familia aistentului maternal1 cu e6emplificarea fiecrei caracteristici prezentate
etc.
9ntrevederea cu copilul aflat n plasament la asistentul maternal
Discuia cu copilul a fost centrat pe evaluarea adaptrii n familie; cum relaioneaz cu toi
mem!rii familiei i asistentul maternal1 ce i place mai mult la familie sau dac sunt lucruri care l
nemulumesc1 dac are prieteni n comunitate i cum i petrece timpul cu acetia1 persoanele din
familie de care se simte ataat copilul1 etc.
+.0.+. %nterviul
Dup ce n preala!il asistentul social a realizat o ntrevedere cu persoanele implicate n caz1
acesta a programat realizarea interviului de e6plorare cu /ndrei. <lterior1 va utiliza i metoda
interviului diagnostic.
/sistentul social va aplica metoda interviului la domiciliul asistentului maternal dup ce i2a
construit n preala!il un g"id de interviu cu ntre!ri specifice pentru fiecare intervievat n parte.
Datorit faptului c asistentul maternal era plecat din ar1 pot fi intervievate urmtoarele
persoane;
mama asistentei maternale%
copilul plasat in asisten maternal.
Interviu cu *a*a asistentei *aternae
9hidul de interviu
,e a nsemnat pentru dumneavoastr venirea lui /ndrei n familieO
,um apreciai dezvoltarea lui /ndrei n momentul venirii lui n familieO
,e sc"im!ri de comportament ai o!servat la mem!rii familiei dup venirea copilului O
,e sc"im!ri de comportament ai o!servat la /ndrei dup o perioad de acomodareO
1
1. ,um se nelege /ndrei cu nepoata dvs.O
2. ,um intervin prinii dac apar conflicte ntre eiO
3. ,um relaioneaz /ndrei cu copii de v5rst apropiatO $grdini1 copiii vecinilor&
. ,um reacionai dac copilul greeteO
'. ,um reacioneaz copilul c5nd este mustratO
*. ,e momente dificile au fost n familie dup venirea copiluluiO
+. 11. De o!icei cine i face !aie copiluluiO
-. ,u cine doarme copilulO
A. ,um i manifest ataamentul fa de un mem!ru al familieiO
1B. ,e a povestit copilul din perioada petrecut la centrul de plasament i n spitalO
11. ,redei c si2ar dori s se ntoarc n centrul de plasamentO
Interviu cu Andrei
9hid de interviu
1. ,um ai fost primit de mem!rii familiei c5nd ai venit acas la asistentul maternalO
2. ,um te 3oci cu cellalt copil din familieO
3. ,u cine dormi tu O
. ,ine i face !aie O
'. Te duci la !aie singur sau te nsoete cineva din familieO
*. Dac te insoete cineva la !aie se uit la tineO
+. ,e prere ai despre felul n care se poart familia cu tineO
-. ,rezi c familia se poart cu tine altfel dec5t cu copilul lorO D2mi c5teva e6emple.
A. ,um eti pedepsit c5nd eti o!raznicO
1B. Te simi !ine n acest familieO
11. ,t timp ai vrea s mai stai aiciO
+.0.3 4enograma familiei asistentului maternal care are copilul !n plasament
2
6
!9
"
"#
6
7
Le#enda
0ersoan de se6 masculin

,opil n plasament
0ersoan de se6 feminin
Helaie de cstorie
0ersoan decedat
+.0.5 Ecomapa
3
/ndrei
$ ani
%o&il'l
asistent'l'i
(aternal
L'cr)tor'l
social
co('nitar
@ecinul
asistent'l
.ocrii
asistentei
maternale
coaa
S%ita
Le#end)
Helaie ec"ili!rat1 normal
Helaie foarte puternic
Helaie stressant Helaie
ncordat
Helaie unilateral
Helaie !ilateral
+.0.6 .naliza c7mpului de fore
Ta8eu cC*%uui de ,or(e
1I2 &or(e %o.itive 1@2 &or(e ne#ative
1. 0articiparea lui /ndrei la grupul de
terapie pentru copii a!uzai
1. /!uzul fizic suferit de /ndrei n spital
2. E6ternarea lui /ndrei din centrul de
plasament i plasarea la un asistent maternal
2. 9ntreruperea terapiei ntr2un moment favora!il
recuperrii lui /ndrei
3. .olicitarea retragerii atestatului
asistentului maternal a determinat
identificarea unui posi!il a!uz asupra lui
/ndrei
3. 0lecarea neanticipat a asistentei maternale n
strintate a generat o situaie de inceritudine i
nesiguran cu privire la ocrotirea copilului plasat
. #dentificarea unei alte familii de
plasament pentru /ndrei
. 9ntreruperea relaiilor create n prima familie de
plasament prin revocarea "otr5rii de plasament.
+.0.0 4rupul de suport
9n etapa de intervenie s2a recurs la formarea a dou grupuri de suport multidimensionale;
3. 9rup terapeutic pentru copilul a#uzat
9n acest caz1 supervizorul de zon din partea D(/.0, mpreun cu psi"ologul instituiei au
organizat un grup de terapie format din + copii dintr2un centru de plasament1 care n istoricul social
prezentau evenimente similare cu cele ale lui /ndrei $a!uz fizic i se6ual&. /ndrei a fost cuprins n
acest grup terapeutic care avea o frecven sptm5nal i se desfura la sediul centrului de
plasament. 0si"ologul1 care ndeplinea i funcia de terapeut al acestui grup1 a aplicat mai multe te"nici
i proceduri specifice acestui tip de a!uz1 n special te"nici de interaciune ingroup prin care s2a
ncercat depirea traumei prin diferite 3ocuri de rol1 psi"odrame1 terapii ludice1 etc. 9n cea de a doua
perioad a acestui grup au fost introdui copii care n istoricul lor social nu prezentau astfel de
evenimente1 cu scopul de a lrgi sfera de interaciune ingroup.
1. 9rup de suport profesional
Fa iniiativa lucrtorului social comunitar care instrumenta cazul s2a format un grup de suport
profesional ai crui mem!ri au fost; supervizorul de zon D(/.0,1 psi"olog D(/.0,1 medicul de

%o&il'l care
l*a a+resat
,n s&ital
So-'l
asistente
i
familie1 directorul centrului de plasament din care provenea /ndrei1 eful ,orp ,ontrol D(/.0,1
eful !iroului X /!uz X D(/.0,1 eful serviciului X /lternative de tip familial X D(/.0,1 asistentul
social al fundaiei G. Tema acestui grup de suport a fost identificarea unor soluii alternative i
construirea unui plan de permanen pentru /ndrei. /stfel s2a recurs la identificarea unui nou asistent
maternal care a fost supus1 mpreun cu ntreaga familie1 la o evaluare psi"o2social comple6.
/u6iliar1 grupul de suport a tratat aspecte legate de prevenirea a!uzului se6ual la copiii ocrotii n
familiile su!stitut. Mem!rii grupului au czut de acord ca acest grup de suport profesional s devin o
resurs permanent i pentru ceilali lucrtori sociali din comunitile rurale.
3. INTERVENTIA IN ASISTENTA SOCIALA
3.1 Elaborarea planului de interventie planificarea interventiei
0entru ela!orarea unui plan de interventie coerent si conform cu necesitatile clientuli este nevoie de
parcurgerea urmatorilor pasi;
Identi,iacrea resurseor individuae si co*unitare care ar %utea ,i ,oosite %entru a
ras%unde nevoior
:dat ce a fost realizat evaluarea initiala ; identificarea nevoilor1 si a punctelor tari $forte& ale
clientuluiM familiei1 se trece la interventia efectiv.
#nitial se vor identifica resursele e6teren disponi!ile1 folosind in acelasi timp si punctele forte
ale clientului ca resurse interne utile in procesul de interventie . Dintre resursele identificate $materiale1
financiare1 umane 2 suport social1 reteaua familialaMcomunitara etc& ca fiind disponi!ile1 asistentul
social impreuna cu persoana asistata tr!uie sa gaseasca si sa prioritizeze resursele nesesare si specifice
interventiei.
#nterventia va folosi cu precadere punctele tari ale clientuluiM familiei pornind de la premisa c
acestea vor constitui un fundament pozitiv pentru actiunile ce vor fi intreprinse pentru satisfacerea
nevoilor. /stfel1 asistentul social se v2a focaliza mai mult pe ceea ce persoana poate face si ceea ce
doreste sa faca decat pe ceea ce nu poate face.
Identi,icarea o8iectiveor si a actiunior care ur*ea.a sa ,ie reai.ate
0lanul va include sta!ilirea o!iectivelor1 strategiile care vor fi folosite pentru atingerea
o!iectivelor1 prioritizarea si detalierea conte6tului n care se vor derula interventiile.
/sistentul social impreuna cu persoana asistata tre!uie sa transforme nevoile in o!iective ale
interventiei .
/stfel1 pornind de la nevoile formulate in conte6tul evaluarii initiale1 asistentul social l va
spri3ini pe client s sta!ileasc setul de o!iectie care odat atinse vor duce la satisfacerea nevoilor sale.
#n sta!ilirea o!iectivelor asistentul social tre!uie sa cunosaca si sa se !azeze pe prioritatile
interventiei. #n multe cazuri asistentul social si clientul vad situatia pro!lematica si o!iectivele ce se
urmaresc 1 in mod diferit1 astfel incat este nevoie ca impreuna cu persoana asistata1 sa formuleze un
scop clar al interventiei si sa sta!ileasca aceeasi linie de inteventie.
0entru formularea o!iectivelor intr2un mod coresct este nevoie ca acestea sa nu se confunde cu
activitati ori metode. Tre!uie stiut ca un o8iectiv este va.ut ca un %unct ,ina in timp ce metoda este
drumul catre acel punct final 1 iar activitatile sunt pasii ce2i parcurgem spre punctul final al
interventiei.
'
: conditie ce tre!uie indeplinita de catre un o!iectiv este ca acesta sa fie .M/HT; specifice1
msura!ile1 tangi!ile1 realiste si limitate n timp.
S 2 .pecific % simplu $nu t! sa contina con3unctia XsiU
! 2 Masura!il $ sa poata fi evaluat cantitativ&
A 2 /tins $sa poata fi atins&
R 2 Healist
T 2 limitatMincadrat in Timp
E6emplu de formulare a unui o!iectiv;
$ro8e*a #onut1 aflat in clsa a #71 a inceput sa a!senteze foarte des de la scoala1 avand de
asemeena rezultate scazute la invatatura.
Sco% /!solvirea invatamntului o!ligatoriu de catre #onut
O8iectiv
>o8iective
#onut va frecventa anul scolar fara a a!senta nemotivat1 a!solvind clasa a #72a
#onut isi va im!unatati rezultatele scolare
Activitate
>activitati
,onsilierea tanarului
#nscrierea intr2un program de Xscoala dupa scoalaU
.uport material
&or*uarea unui %an reaist si reevant %entru atin#erea o8iectiveor
0lanificarea este practic puntea de legatura intre evaluare si interventie.
0lanificare
Evaluare #nterventie
4ormularea unui plan de inteventie are ca efect practic realizarea cone6iunii dintre evaluare si
o!iectivele sta!ilite. 0lanificarea interventiei presupune;
.ta!ilirea actiunilor concrete1
0rioritizarea acestor actiuni
.ta!ilirea persoanelor responsa!ile pentru fiecare actiune n parte1
.ta!ilirea locului de desfasurare al actiunilor
.ta!ilirea timpului necesar asociat fiecrei actiuni.
#n conte6tul managementului de caz1 mangerul de caz respectiv responsa!ilul de caz prevenire va
intocmi 0lanul de #nterventie 0ersonalizat sau 0lanul de .ervicii in functie de nevoile identificate si
o!iectivele sta!ilite1 specificand timpul alocat si persoanele responsa!ile ptr fiecare actiune.
Mai 3os este prezentat un model de planificare al unei interventii corespunzatoare unei pro!leme
identificate si sesizate asistentului social.
*
$ro8e*a A8senteis*u scoar a eevuui I. a,at in cs a IJ@a
Sco% &recventarea caseor
o8i#atorii
0erioada in luni Focul de
desfasurare
Hesponsa!il
F1 F2 F3 F F'
O8iectiv ' A8sovirea casei a IJ a
a eevuui I.
6 6 6 6 6
/ctivitate 1. .uport material 6 6 0rimarie /s. social
/ctivitate 1.2 ,onsilierea 6 6 6 6 6 ,a!. scolar 0si"olog
/ctivitate 1.3 Monitorizare 6 6 .coala 1familie /s. social 1
psi"olog
O8iectiv - I*8unatatirea
re.utateor scoare
6 6 6 6
/ctivitate 2.1 #dentificarea unei forme
de invatamnt Xscoala
dupa scoalaU
6 /s. social 1
diriginte
/ctivitate 2.2 #dentificarea resurselor
financiare
6 /s.social
/ctivitate 2.3 #nscrierea si frecventarea
programului X scoala
dupa scoala
6 6 6 /s. social %
Elev
/ctivitate 2. Monitorizare 6 /s. social 1
psi"olog
%mportant este ca persoana asistata clientul& sa fie motivat si incura8at de catre asistentul social
sa participe la stabilirea interventiilor si sa'si asume responsabilitatea implic$rii !n actiunile
prev$zute in planul de interventie.
3.2 %mplementarea planului de interventie
:dat ce s2a realizat o planificare a interventiilor1 acestea vor fi transpuse efectiv n practic1 dand
valoare efectiv planului.
#nterventia propriu2zisa in conte6tul managementului de caz1 reprezinta punerea in practica a planului
ela!orat $0.10#01 0#.& urmarindu2se o!tinerea rezultatelor sta!ilite in momentul formularii scopului si
a o!iectivelor specifice.
#n aceasta etapa de implementare a activitatilor concrete se pun urmatoarele intre!ari;
,e rezultate se asteaptaO
,e tre!uie sa faca specialistul implicatO
,e tre!uie sa faca !eneficiarulO
,ine mai poate interveni pentru o!tinerea rezultatelor asteptateO
#nterventia propriu2zisa se realizeaza in functie de carecteristicile fiecarei situatii si in functie de
specificul serviciilor sociale e6istente in acel moment . /stfel1 pot fi oferite servicii primare iar
acestea1 confrorm :( -*M2BB1 au caracter general si urmresc prevenirea sau limitarea unor situatii de
dificultate sau vulnera!ilitate1 .erviciile sociale primare se refere la toate serviciile de prevenire1 fiind
asigurate de catre autoritatile pu!lice locale si :=(2uri ;
/ctivitti de identificare a nevoilor sociale
/ctivitti de informare privind drepturile sociale si o!ligatiile !eneficiarului
Msuri de identificare a situatiilor de risc
Msuri si actiuni de urgent n situatii de criz
+
msuri i aciuni de meninere n familie i comunitate a persoanei aflate n situaie
dificil%
activiti de consiliere primar%
activiti de organizare i dezvoltare comunitar%
aciuni de sensi!ilizare a opiniei pu!lice locale%
aciuni de cola!orare cu alte servicii.
#n ce priveste oferirea de servicii specializate1 acestea au ca scop meninerea1 refacerea sau
dezvoltarea capacitii de funcionare social a indivizilor i familiilor. /ctivitile specifice sunt cele
de;
recuperare i rea!ilitare%
suport i asisten pentru familiile i copiii n dificultate%
suport i asisten pentru persoanele v5rstnice%
suport i asisten pentru persoanele cu "andicap1 dependente de droguri1 victime ale
violenei domestice1 victime ale traficului de persoane etc.
mediere social%
consiliere%
ngri3ire medico2social pentru persoanele n situaia de dependen total sau parial din
cauza v5rstei1 diza!ilitii1 !olilor cronice sau !olilor incura!ile. .e !azeaz pe
cola!orarea cu serviciile medicale.
#n aceasta etapa se aplica te"nicile de interventie sta!ilite in cadrul 0.1 0#0 si 0#. cum ar fi;
consilierea1 spri3in material1 terapia individuala sau de grup1 informare1 educatie patentala1 consultanta
3uridica etc
0entru fiecare modalitate de interventie se ela!oreaza instrumente de lucru si monitorizare
concretizate in 0#.1 prezentat in capitolul anterior.
3.3. #onitorizarea cazului
Monitorizarea se refera la inregistrarea continua a ceea ce se intampla pe parcursul desfasurarii
actiunilor1 la urmrirea modului n care se deruleaz interventiile sta!ilite n cadrul planului.
Monitorizarea permite reformularea unor o!iective sau c"iar modificarea planului de actiune1 n
situatia n care efectul interventiei nu este cel scontat.
0entru ca o!iectivul M o!iectivele s fie atinse1 este important ca in procesul de monitorizare a
implementrii planului 1 asistentul social s tin cont de urmtoarele;
De multe ori* oamenii desi fac planuri #une* ele nu sunt duse la "ndeplinire deoarece nu
toti "si duc la "ndeplinire sarcinile. 0sistentul social tre#uie s$ intre "n contact cu toti
cei implicati si s$ s$ se asigure c$ fiecare "si va asuma rolul si c$ planul functioneaz$
.
Ana dintre cele mai #une modalit$ti de a evita o criz$ este de a p$stra suficient contact
cu clientul si familia sa pentru a identifica din timp potentialel pro#leme.
Dac$ clientul nu urmeaz$ planul* asistentul social tre#uie s$ identifice #arierele si s$
ajute clientul s$ le dep$seasc$.
-
0sistentul social nu tre#uie s$ permit$ preluarea tuturor responsa#ilit$tilor. Cu c8t
fiecare va fi mai implicat cu at8t va fi mai pro#a#il succesul planului.
Dac$ cineva nu "si asum$ responsa#ilit$tile "n mod consecvent* poate fi necesar$ o
discutie direct$ cu persoana respectiv$ cu privire la comportamentul respectiv. Bolositi
elementele de comunicare eficient$.
Anele momente de descurajare pot apare* "n special "n momente de stres. 0jutati
clientul s$ "si g$seasc$ motivatia de a merge mai departe
4mp$rtiti o#iectivele "n pasi foarte mici* astfel "nc8t clienul s$ poat$ s$ "i realizeze si
astfel s$ se #ucure de succesul acestor pasi.
.ealizati un grafic colorat unde s$ notati o#iectivele realizate ale planului* pentru o
reamintire vizaul$ a succeselor
.eamintiti'v$ c$ profesionistii se implic$ deoarece doresc s$ ajute* dar clientul tr$ieste
efectiv situatia. =u uitati de c8t$ determinare are nevoie pentru a urma planulC

4. INSTRU!ENTE 9E LUCRU IN ASISTENTA SOCIALA
5.1. .nc"eta sociala
9n munca de asisten social1 o!inerea unor rezultate concrete este esenial1 dar nu tre!uie s
negli3m redactrile n scris a celor constatate cu ocazia investigaiei noastre.
Hedactarea n scris1 merg5nd paralel cu aciunea1 este necesar din mai multe motive;
1. 9n primul r5nd1 asistena social are un caracter pu!lic1 fiind efectuat de ctre funcionari ai statului1
sau de ctre organizaii neguvernamentale1 c"eltuielile fiind suportate din !ugetul statului sau1
respectiv al organizaiei neguvernamentale. ,a atare aceste aciuni sunt supuse controlului at5t din
punct de vedere financiar c5t i din punct de vedere te"nic. /sistentul social i desfoar activitatea
su! ndrumarea i controlul unor manageri de programe sociale.
Dup ce studiaz pro!lema ce i s2a dat n sarcin i a3unge la anumite concluzii 1asistentul social
supune planul lui de aciune apro!rii organelor superioare i numai n msura n care primete
apro!rile i fondurile necesare1 procedeaz la punerea lui n e6ecuie.
2. Deseori o aciune nceput de un asistent social tre!uie continuat de altul. ,el care preia cazul
tre!uie s cunoasc1 din mers1 toate cazurile aflate n lucru1 prin studiul documentelor scrise ntocmite
de cel care a plecat.
3. /sistentul social are el nsui nevoie de redactri scrise1 deoarece nimeni nu se poate !izui pe
memoria sa1 oric5t de !ine dotat ar fi din acest punct de vedere. /cesta lucreaz cu multiple cazuri1
unele de lung durat i este fireasc uitarea unor amnunte1unor informaii.
Este cunoscut faptul c a face o vizit intr2o familie fr o cunoatere deplin a tuturor amnuntelor
cazului1 nseamn a comite o grav eroare profesional1 datorit faptului c cel asistat i pierde
ncrederea n cel care afirm c vrea s2l a3ute dar se dovedete c nu cunoate cazul sau nu2i d
suficient importan de vreme ce uit ce i s2a spus n vizitele anterioare.
A
Hedactarea n scris a o!servaiilor fcute constituie i o modalitate de autocritic necesar n aceast
munc.
0rin redactare se sistematizeaz cunotinele1 se verific valoarea lor1 se sta!ilesc lipsurile1 se 3udec
eficacitatea rezultatelor o!inute1 deci se analizeaz autocritic aciunea pe care astfel i2o poate corecta
pe parcurs1 m!untind2o mereu.
9n redactarea anc"etei sociale1 asistentul social tre!uie s fie limpede1 succint i n acelai timp
convingtor. /pro!area pentru finalitatea aciunii1 fiind dat de o persoan care nu are timp de pierdut1
care are rspunderea financiar i administrativ a activitii serviciului su1 anc"eta ce i se prezint
tre!uie s fac dovada c apro!area solicitat este legal1 3ustificat i util.
,apitolul # 2 D/TE 4/M#F#/FE
Fa prima vizit se procedeaz la identificarea persoanei1 prin solicitarea !uletinului de
identitate1 se noteaz numele1 prenumele1 data i locul naterii1 numele prinilor1 dac sunt sau nu n
via1 o sc"em a familiei $ genograma&.
/ceste date se noteaz pentru toate persoanele care locuiesc mpreun cu asistatul nostru. De
asemenea1 sunt solicitate date despre colarizare1 profesionalizare1 locuri de munc ocupate c5t i cel
actual. Datele de mai sus sunt trecute n primul capitolul al anc"etei sociale care se numete XDate
familialeU.
,apitolul ## 2 .#T</C#/ M/TEH#/FY
.e solicit date despre orice venit intr n !ugetul acestei familii;salarii1 pensii $se trece
numrul cuponului de pensie& !urse1 venituri din nc"irieri1 venituri realizate din munci ocazionale1
prestri servicii etc. .e face o analiza a !ugetului familiei1 sta!ilirea soldului ntre venituri i c"eltuieli.
#n urma analizei se sta!ilete diagnosticul diferenial i cel etiologic al familiei respective1 aceasta ne
va a3uta s ntocmim planul de aciune pentru rezolvarea pro!lemei sociale pe care clientul o prezint.
,apitolul ### ).#T</C#/ .Y=/T/T##
#n urma investigaiei sociale efectuate se culeg date privind starea de sntate a fiecrui
mem!ru de familie1 ncep5nd cu pro!lematica cazului pentru care am efectuat deplasarea i se arat
dac asistatul1 prezint o !oal sau diferite acuze medicale. 9ntotdeauna vom solicita !ilete de ieire
din spital1 decizii medicale de ncadrare n grad de invaliditate1 reete1 carnet de sntate. Fa
redactarea anc"etei sociale se ine seama de diagnostice nscrise n acte oficiale. Dac ele nu e6ist este
!ine s ndrumm cazul la medicul de familie pentru o!inerea unor documente de specialitate. /ici i
numai aici vom descrie n anc"eta social datele privind starea de sntate1 !oli1 infirmiti etc.
,apitolul #P2HEF/C## 9=THE MEM8H## 4/M#F#E#
#n funcie de o!iectivele anc"etei sociale se completeaz si acest capitol. .ta!ilirea liderului de
familie1 criteriile care l2au propulsat pe lider n funcia pe care o ocup1 relaii dintre soi1 relaiile
afective1 relaiile dintre copii i prini1 cine se ocup de educaia lor1 cine are statutul de liant ntre
generaii1 care sunt mem!rii familiei care pot resta!ili relaiile pozitive n familie.
,apitolul P2F:,<#=C/
.e afl n proprietate1 c"irie1 su!c"irie1 dotat cu mo!ilier suficient sau insuficient1 !ine
ntreinut1 curat1 igienic sau dimpotriv murdar1 neigienic. =umrul de camere1 raportate la
numrul de persoane1 este ncptoare1 satisface desfurarea zilnic a vieii de familie. 9nclzitul se
realizeaz cu so! de tuci1 teracot sau nclzire central1 iluminatul electric sau nu1pardoseala este din
parc"et1 podele1 nepardosit1 ciment. Depinde de pro!lema investigat pentru completarea fiecrui
capitol cu noi repere de anc"etat. /stfel la investigaia n familie a condiiilor de nvare n cazul unui
copil cu eec colar. Fa capitolul locuin vom arta insuficiena spaiului rezervat copilului1
ine6istena unui spaiu rezervat activitii colare a copilului1 lipsa de amena3are a spaiului1 lipsa unui
!irou sau mas de lucru1 a unui raft de cri1 dulap pentru g"iozdan i rec"izite. Fipsa condiiilor;
cldur1 lumin1 aerisire1 etc.
'B
,apitolul P#2,:=,F<G## D# 0H:0<=EH#
.e concluzioneaz asupra pro!lemei investigate i se fac propuneri de soluionare a cauzelor
care au dus la apariia carenei n familie sau se propun1 p5n la soluionarea acestora1 mi3loace
paleative de asisten social cum sunt; a3utorul !nesc1 cantin sociala1 PM(1 internri n uniti
medico2sociale.
.e face referire n momentul unei propuneri la suportul legislativ n vigoare. /nc"eta social este
semnat1 fiind trecut numele si prenumele asistentului social. Fa nceputul anc"etei sociale se trece
antetul instituiei1i numrul si data efecturii anc"etei. /nc"eta sociala se semneaza si de catre client.
/nc"eta social este un instrument de lucru care contine documentarea evalurii si a planului de
interventii. Ea este component a dosarului social si reprezint pro! legal pentru instantele
3udectoresti.
/nc"eta social se efectueaz si este semnat n mod o!ligatoriu de 2 persoane care si asum
si responsa!ilitatea cu privire la cele consemnate. /nc"eta social se completeaz pe msur ce se
realizeaz evaluarea cazului.
/sistent social ...............................................................................
.ef serviciu ....................................................................................
#. Date de identificare
a& =umeleM prenumeleM ,=02ul ........................................................................................................
Data nasterii ..................................................................................................................................
Focul nasterii ................................................................................................................................
Domiciliul .....................................................................................................................................
Heligie ...........................................................................................................................................
Etnie ..............................................................................................................................................
!& 0rinti
!a*a
=umeM prenume .............................................................................................................................
,=0 .....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M 8#M,#M,#0 seria............nr.....................
Domiciliul .....................................................................................................................................
0rofesia .........................................................................................................................................
Focul de munc .............................................................................................................................
Heligie ...........................................................................................................................................
Etnie ..............................................................................................................................................

Tata
=umeM prenume .............................................................................................................................
,=0 .....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M.....M 8#M,#M,#0 seria............nr.....................
Domiciliul .....................................................................................................................................
'1
0rofesia .........................................................................................................................................
Focul de munc .............................................................................................................................
Heligie ...........................................................................................................................................
Etnie ..............................................................................................................................................
II. Co*%onenta ,a*iiei 1,rati= surori= ate %ersoane care ocuiesc 6*%reun) cu co%iu2
1. .......................................................................................................................................................
2. .......................................................................................................................................................
3. .......................................................................................................................................................
. .......................................................................................................................................................
'. .......................................................................................................................................................
*. .......................................................................................................................................................
+. .......................................................................................................................................................
III. Situatia socio@econo*ic) a ,a*iiei
a. Climatul familial* relatiile dintre mem#rii familiei&
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
#. .elatiile familiei cu comunitatea&
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
c. Situatia economic$ a familiei venituri!&
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
d. Climatul educational al familiei* care poate diferi de nivelul educational profesie!&
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
e. >ocuinta& conditii igienico'sanitare* utilit$ti* facilit$ti speciale&
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
f. 9radul de integrare si participare social$&
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
IV. 9escrierea %ro8e*ei
a. /rezetarea faptelor si evenimentelor "n conte%tul "n care se desf$soar$
............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................
#. 4dentificarea nevoilor copilului si familiei
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
P. 0lanul individualizat de interventie $din punct de vedere social&
.ecomand$rile asistentului social
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Data; .......................................................
Se*n)tura asistentuui socia ........................................................................
Se*n)tura se,uui de serviciu ........................................................................
'2
5.2 . (lanul de servicii
:rdinul /=0D, nr. 2-*M2BB* cuprinde =ormele metodologice privind ntocmirea 0lanului de servicii
$0.& si a 0lanului #ndividualizat de protectie $0#.&
Ce !nseamn$ planul de servicii?
0lanul de servicii este documentul prin care se realizeaz planificarea acordrii serviciilor si a
prestaiilor pe !aza evalurii psi"osociale a copilului si a familiei1 in vederea prevenirii separrii
copilului de familia sa.
%n ce situaii se realizeaz$ planul de servicii?
(lanul de servicii /S! se "ntocme)te "n scopul prevenirii separ$rii copilului de p$rini "n urm$toarele
situaii&
a2 pentru copiii aflai la risc de prsire de ctre prini%
82 pentru copiii reintegrai n familie dup ncetarea msurii de protecie%
c2 n orice situaie care impune acordarea de prestaii iMsau de servicii n vederea respectrii
drepturilor copilului.
Cine realizeaz$ planul de servicii?
.erviciul pu!lic de asisten social i1 dup caz D(/.0, de sector1 desemneaz ca res%onsa8ii de
ca. %revenire cu precdere pe aceia care au nceput instrumentarea cazului.
Res%onsa8iii de ca. %revenire au o8i#a(ia 6ntoc*irii $anuui de servicii 1$S2.
0ersoanele desemnate ca responsa!ili de caz tre!uie s ndeplineasc condiiile prevzute de
standardele minime o!ligatorii privind managementul de caz n domeniile asistenei sociale i
proteciei copilului.
ntoc*irea= i*%e*entarea +i *onitori.area $S vor respecta prevederile standardelor minime
o!ligatorii privind managementul de caz n domeniul proteciei drepturilor copilului.
Hesponsa!ilul de caz prevenire are o!ligaia de a completa &i+a de *onitori.are a situa(iei co%iuui1
care se centralizeaz trimestrial de ctre serviciul eviden intrri2ieiri din cadrul D(/.0, de la nivel
de 3udeMsector1 n sistemul ,"ild Qelfare Monitoring and Trac@ing #nformation .Istem .
$resta(iie +i serviciie cu%rinse 6n $S se adresea.) co%iuui= ,a*iiei > re%re.entantuui e#a=
%recu* +i %ersoaneor ,a() de care co%iu a de.votat e#)turi de ata+a*ent 1%ersoane
i*%ortante %entru co%i2.
Tudeul ..........................................................
.erviciul pu!lic de asisten social al 0rimriei ...............
&IA 9E !ONITORI;ARE A SITUAIEI CO$ILULUI
=umele copilului ..............................................................................
0renumele copilului ...........................................................................
,=0 ...........................................................................................
.e6ul .........................................................................................
=umele mamei ..................................................................................
0renumele mamei ...............................................................................
=umele tatalui ................................................................................
'3
0renumele tatalui .............................................................................
Heprezentantul legal ..........................................................................
Domiciliul ....................................................................................
Hesedinta .....................................................................................
Este inscris la medic de familie Z [ Da Z [ =u
4orma de invatamant frecventata ...............................................................
Data luarii in evidenta .0/. ..................................................................
Data realizarii 0lanului de servicii ..........................................................
Data revizuirii 0lanului de servicii ..........................................................
Motivul revizuirii 0lanului de servicii .......................................................
Hesponsa!ilul de caz prevenire ................................................................
$restatii
Nr>crt Ti%u %restatiei 1co%i>,a*iie2 7i,ati
1
/locatia de stat pentru copii
2
/locatia complementara
3
/locatia de sustinere pentru familia monoparentala

/locatia pentru nou2nascuti

'
#ndemnizatia lunara de "rana cuvenita adultilor si copiilor infectati
cu J#P si !olnavi de .#D/
*
/3utorul pentru incalzirea locuintei
+
Penitul minim garantat
-
/lte tipuri $precizati&
Servicii
Servicii de %revenire a se%ararii co%iuui de ,a*iia sa
Nr>crt Ti%uri de servicii de %revenire 7i,ati
1 ,entru de zi
2 ,entru de zi si recuperare a copilului cu "andicap
3 ,entru de consiliere si spri3in pentru parinti
,entru de asistenta si spri3in pentru readaptarea copilului cu
pro!leme psi"osociale
' .erviciile de monitorizare1 asistenta si spri3in al femeii gravide
predispuse sa isi a!andoneze copiii
* /ltele $precizati&
Servicii de
sanatate ...................................................................................................................................
...............
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
'
\\\\\\\
Servicii de
rea8iitare ...............................................................................................................................
................
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
\\\\\\\
Atee 1%reci.ati& .........................................................................
Dac n procesul de evaluare se identific o situatie de risc de separare a copilului de printii si1 sau
care ar putea s ai! un impact negativ asupra dezvoltrii sale1 asistentul social din cadrul .0/.
tre!uie s ela!oreze un plan de servicii care va cuprinde necesarul de spri3in si de resurse pentru
prevenirea separrii1 respectiv ndeprtarea factorilor care ar putea afecta dezvoltarea acestuia
,oninutul unui plan de servicii cuprinde informaii referitoare la servicii<
Tipuri de servicii care urmeaz s fie oferite $protecia copilului% educaie% asisten medical%
rea!ilitare% altele&
#nstituiile responsa!ile
:!iectivele generale ale serviciilor
Data de ncepere
0erioada de desfurare
Hesponsa!ilul de caz2persoana responsa!il
si informaii referitoare la %resta(ii<
Tipul prestaiei ce urmeaz s fie acordat
,uantumul prestaiei
/utoritatea local responsa!il
Data de ncepere
0erioada de acordare
Tudetul .........................................................................................
.erviciul pu!lic$compartimentul& de asistent social al 0rimriei .........................
Direcia general de asisten social i protecia copilului
a sectorului ............... 8ucureti
$LANUL 9E SERVICII
=umele si prenumele copilului ..............................................................
,=0 ........................................................................................
Mama .......................................................................................
''
Tata .......................................................................................
Heprezentantul legal al copilului ..........................................................
Domiciliul .................................................................................
Data realizariiMrevizuirii 0lanului de servicii ............................................
Dosar nr.Mdata .............................................................................
Motivul intocmiriiMrevizuirii 0lanului de servicii .........................................
Hesponsa!ilul de caz prevenire .............................................................
Managerul de caz care asigura coordonarea metodologica a responsa!ilului de caz prevenire ..
...............................................................................................
Mem!rii ec"ipei si institutia din care provin ..............................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................

$restatii
Tipul ,uantumul /utoritatea
localaMinstitutiaM
:0/ responsa!il
Data de ncepere 0erioada de
acordare

Servicii %entru co%i
Tipul #nstitutia
responsa!il
:!iective
generale
Data de
ncepere
0erioada de
desfsurare
Hesponsa!il
de interventie
$caz&M
persoana
responsa!il
1 2 3 ' *
0revenirea
separarii
copilului de
parinti
Educatie
formal si
nonformalM
informala
.ntate
Hea!ilitare
/ltele
'*
Servicii %entru ,a*iie
Tipul #nstitutia
responsa!il
:!iective
generale
Data de
ncepere
0erioada de
desfsurare
Hesponsa!il
de interventie
$caz&M
persoana
responsa!il
1 2 3 ' *
0revenirea
separarii
copilului de
parinti
Educatie
formal si
nonformalM
informala
.ntate
Hea!ilitare
/ltele
Servicii %entru %ersoana ,ata de care co%iu a de.votat e#aturi de atasa*ent
Tipul #nstitutia
responsa!il
:!iective
generale
Data de
ncepere
0erioada de
desfsurare
Hesponsa!il
de interventie
$caz&M
persoana
responsa!il
1 2 3 ' *
0revenirea
separarii
copilului de
parinti
Educatie
formal si
nonformalM
informala
.ntate
Hea!ilitare
/ltele
'+
:!servatii.........................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
Hesponsa!il de caz prevenire1
.............................................
Mem!rii ec"ipei1
..............................................
..............................................
0entru ntocmirea planului de servicii asistentul socialM responsa!ilul de caz prevenire tre!uie
s ia n considerare toate resursele sau serviciile disponi!ile1 pe care familia le poate accesa n vederea
depsirii situatiei de criz.
#n manualul .olul si responsa#ilit$tile asistentilor sociali "n protectia si promovarea drepturilor
copilului ela!orat de /=0D, $2BB*& se recomand ca .0/. s ntocmeasc o list a resurselor si
serviciilor disponi!ile care s cuprind;
8eneficiile financiare care pot fi acordate conform legislatiei n vigoare;
alocatia de stat pentru copii1
alocatia de stat pentru nou2nscuti1
alocatia de sustinere pentru familiile monoparentale1
alocatia familial complementar1
venitul minim garantat1
a3utorul pentru nclzirea locuintei
#nstitutiile si organizatiile care pot furniza asistent si consiliere
Fa nivel local
scoala
!iserica
primria
medicul de familie
politia
Fa nivel 3udetean
D(/.0, $Directia (eneral de /sistent .ocial si 0rotectie a
,opilului&
/T:4M $/gentia Tudetean pentru :cuparea 4ortei de Munc&
DM..4 $Directia de Munc1 .olidatitate .ocial si 4amilie
#.T $#nspectoratiul scolar Tudetean&
,T/. $,asa Tudetean de /sigurri de .ntate&
,T0 $,asa Tudetean de 0ensii&
:=(
.ervicii de protectie a copilului
centre de zi1
centre de consiliere si spri3in pentru printi1
centre maternale
centre de recuperare pentru copii cu "andicap
servicii de educatie
grdiniteM scoliM licee
'-
transport scolar
clase de alfa!etizare
cursuri de educatie parental
educatie pentru adulti1 formareM reconversie profesional
cercuri si clu!uri pentru copii
servicii de ngri3ire de n afara orelor de scoal
servicii medicale
medic de familie
mediatori sanitari
spitaleM policlinici
planificare familial
servicii de monitorizare a femeilor gravide
servicii de natur 3uridic
!irouri de asistent 3uridic
ca!inete de avocatur
ca!inete notariale
ca!inete de e6ecutori 3udectoresti
servicii de reintegrare si rea!ilitare de pe l5ng instanta 3udectoreasc
alte servicii
cantina social
grupuri de spri3in
adposturi pentru victimele violentei domestice
consiliere premarital
!irouri de consiliere pentru cetteni
agentia de dezvoltare regional
proceduri
pentru furnizarea utilittilor
pentru nregistrarea nasterilor
pentru o!tinerea actelor de identitate
%mportant este sa retienti ca9
Dup nc"eierea perioadei de acordare a serviciilor $a interventieie& pe !aza planului de servicii1
responsa!ilul de caz are o!ligaia de a monitoriza situaia copilului i a familiei sale pe o perioad
de cel puin 3 luni%
4urnizarea prestaiilor1 serviciilor cuprinse n planul de servicii se face n !aza unui contract cu
familiaMreprezentantul legal nc"eiat cu responsa!ilul de caz%
/ccesul la serviciile de zi se face in !aza planului de servicii.
9iscutarea unui ca. G 4amilia Marin
Bamilia +arin este alc$tuita din mama +aria 2D ani* tat$l @asile 72 ani si patru copii minori& 4on de
3< ani* Blorica de 37 ani* >ucica de D ani si 9heorghita de 3 an.
>ucica prezint$ semnele unei deficiente mentale pentru care insa nu a fost diagnosticata si datorita
pro#lemelor pe care le are* p$rinii nu au "nscris'o la )coala.
Blorica este in clasa a Da si de la o vreme se comporta ciudat* este retrasa si pl8nge foarte des.
4on a terminat doar E clase* nu'si g$se)te un loc de munca sta#il si mai munce)te cu ziua pentru
vecinii din sat- putinii #ani pe care ii c8)tiga ii pierde insa la jocurile de carti.
'A
/$rinii nu au nici ei un loc de munca. ?at$l* cu cativa ani in urma* a lucrat la ora) la o fa#rica care
s'a desfiinat si a fost dat in )omaj. +ama nu a lucrat niciodat$ cu carte de munca* a muncit cu ziua*
la c8mp.
>ocuina de doua camere* din paianta* este intr'o stare proasta* pe alocuri ferestrele sunt sparte* iar
curentul electric a fost "ntrerupt datorita datoriilor la plata facturilor.
@enitul sta#il al familiei "l constituie doar alocaia a doi copii iar ocazional tat$l mai c8)tiga #ani pe
care nu "ntotdeauna ii aduce acas$* ci ii consuma la c8rciuma din sat.
/$rinii nu s'au g8ndit niciodat$ insa sa instituionalizeze vreunul din copii* insa le este din ce in ce
mai greu sa'l "ngrijeasc$ pe 9heorghita.
E:erciiu9 realizarea unui plan de servicii pentru cazul menionat mai sus $familia Marin&
5.3 (lanului individualizat de protectie )(%(*
9ntocmirea unui 0lanul individualizat de protecie$ $I$2 se realizeaza n urmtoarele situaii;
a2 dup referirea cazului din partea .0/.1 respectiv a persoanelor cu atri!uii de asisten social din
aparatul propriu al ,onsiliilor locale comunale din unitatea administrativ2teritorial n care locuiete
familia cu copilul%
82 dup ce Directorul generalMe6ecutiv al D(/.0, de la nivel de 3udeMsector a dispus plasamentul n
regim de urgen.
#n cazul cererii pentru instituirea unei msuri de protecie special ca urmare a solicitrii directe a
familieiMreprezentantului legal al copilului sau a referirii din partea unor instituii din comunitate1
inainte de luarea deciziei cu privire la oportunitatea unei msuri de protecie si implicit intocmirea unui
0#01 9"AS$C de a nive de Dude( soicit) S$AS>%ersoaneor cu atri8u(ii de asisten() socia)
6ntoc*irea= i*%e*entarea +i *onitori.area unui %an de servicii cu sco%u %revenirii se%ar)rii
co%iuui de ,a*iie.
#n aceeasi situatie1 in cazul D(/.0,2urilor de sector1 reprezentantii acestora1 initial ntocmesc1
implementeaz i monitorizeaz un plan de servicii 1 n scopul prevenirii separrii copilului de familie.
9n situaii e6cepionale1 de criza1 cum ar fi situaiile generate de calamiti naturale1 accidente1 care nu
pot fi gestionate de autoritatea local1 D(/.0, de la nivel de 3udeMsector poate ncepe ntocmirea
unui 0#0 imediat dup nregistrarea cererii pentru instituirea unei msuri de protecie special.
Heferirea cazului din partea .0/.Mpersoanelor cu atri!uii de asisten social1 n vederea instituirii
unei msuri de protecie special1 este nsoit o!ligatoriu de un ra%ort %rivind *odu de
i*%e*entare a $anuui de servicii.
ntoc*irea= i*%e*entarea +i *onitori.area $I$ vor respecta prevederile standardelor minime
o!ligatorii privind managementul de caz n domeniul proteciei drepturilor copilului.
$I$ %oate avea dre%t ,inaitate= du%) ca.<
a2 reinte#rarea 6n ,a*iieA
82 inte#rarea socio%ro,esiona) a tinerior cu vCrsta de %este 'H ani care ur*ea.) s) %)r)seasc)
siste*u de %rotec(ie a co%iuuiA
c2 ado%(ia intern).
*B
0restaiile i serviciile cuprinse n 0#0 se adreseaz at5t copilului1 c5t i familiei Mreprezentantului legal
i persoanelor importante pentru copil.
9n cazul n care mpre3urrile care au stat la !aza sta!ilirii msurilor de protecie special dispuse de
,omisia pentru protecia copilului sau de ctre instana de 3udecat s2au sc"im!at1 managerul de caz va
prezenta aceste situaii n faa comisiei1 iar la instana de 3udecat acestea vor fi susinute de
reprezentantul D(/.0, de la nivel de 3udeMsector1 iar cand acesta nu poate fi prezent1 de catre
responsa!ilului de caz protecie special.
(%( este dezvoltat !n programe de intervenie specific$ pentru urm$toarele aspecte9
' =evoile de sntate i promovare a sntii
- =evoile de ngri3ire1 inclusiv de securitate i promovare a !unstrii
/ =evoile fizice i emoionale
0 =evoile educaionale i urmrirea o!inerii de rezultate colar corespunztoare potenialului
dedezvoltare a copilului%
3 =evoile de petrecere a timpului li!er
4 =evoile de socializare
5 Modalitile de meninere a legturilor1 dup caz1 cu prinii1 familia lrgit1 prietenii i cu
alte persoane fa de care copilul a dezvoltat legturi de ataament
H Dezvoltarea deprinderilor de via independent
K Heintegrarea n familie.
0entru meninerea relaiei copiluluiMcopiilor cu familia de origine masurile de interventie se realizeaz
concret prin petrecerea vacanelor n familie1 >ee@enduri i sr!tori n familie1 vizite ale copiilor n
propriile familii1 vizite ale rudelor n instituii1 coresponden1 discuii telefonice.
9ncura3area i stimularea contactelor dintre copil i prini1 precum i cu persoanele fa de care copilul
a dezvoltat legturi de ataament vor fi realizate de ctre D(/.0, de la nivel de 3udeM sector prin
informri periodice despre situaia copilului1 nsoite de invitaia de a vizita copilul1 sta!ilirea unui
program de vizite sau alte modaliti concrete care s faciliteze contactul direct cu copilul.
0rogramele de intervenie specific tre!uie s conin
:!iective pe termen scurt1 mediu i lung1
/ctiviti corespunztoare acestor o!iective1 care pot fi periodice1 de rutin sau ocazionate de
anumite proceduri ori evenimente1 durata aferent activitilor1 personalul de specialitate
desemnat i alte persoane implicate1
Modalitile de monitorizare i de evaluareMreevaluare a acestor programe.
TudeulM.ectorul ................................................
Direcia general de asisten social i protecia copilului
sau organism privat acreditat ...................................
*1
$LANUL IN9IVI9UALI;AT 9E $ROTECIE
=umele si prenumele copilului ..............................................................
,=0 ........................................................................................
,ererea pentru instituirea unei masuri de protectie speciala nr.Mdata .....................1
efectuata de ..................................................................................
Heferire din partea ........................................................................
:!iectivul general .........................................................................
4inalitatea ................................................................................
Masura de protectie ........................................................................
#n !aza Jotararii $,omisia pentru protectia copiluluiMinstanta 3udecatoreasca& .............
#nstitutiaM0ersoana responsa!ila pentru aplicarea masurii de protectie .....................
Heprezentantul legal al copilului ..........................................................
Domiciliul .................................................................................
Data realizariiMrevizuirii 0lanului individualizat de protectie ............................
Dosar nr.Mdata .............................................................................
Manager de caz .............................................................................
Delegarea totalaMpartiala a responsa!ilitatilor catre responsa!ilul 0lanului de interventie
specifica $0#.& ...............................................................................
.c"im!area managerului de caz $motive& .....................................................
Mem!rii ec"ipei si institutia din care provin ..............................................
$restatii
Tipul ,uantumulM
cantitatea
/utoritatea
localaMinstitutiaM:0/
responsa!il
Data de ncepere 0erioada de
acordare
Servicii %entru co%i
Tipul #nstitutia
responsa!il
:!iective
generale
Data de
ncepere
0erioada de
desfsurare
Hesponsa!il
de
interventie M
persoana
responsa!il
1 2 3 ' *
0rotectia
copilului
Educatie
formal si
nonformalaM
informal
.ntate
Hea!ilitare
.ocializare si
petrecerea
*2
timpului li!er
Mentinerea
legaturilor cu
familia
Dezvoltarea
deprinderilor
de viata
Heintegrarea
in familie
/ltele
Servicii %entru ,a*iie
Tipul #nstitutia
responsa!il
:!iective
generale
Data de
ncepere
0erioada de
desfsurare
Hesponsa!il
de caz
protectie
speciala M
persoana
responsa!il
0rotectia
copilului
Educatie
formal si
nonformalaM
informal
.ntate
Hea!ilitare
Servicii %entru %ersoana ,ata de care co%iu a de.votat e#aturi de atasa*ent
Tipul #nstitutia
responsa!il
:!iective
generale
Data de
ncepere
0erioada de
desfsurare
Hesponsa!il
de caz
protectie
speciala M
persoana
responsa!il
0rotectia
copilului
Educatie
formal si
nonformalaM
informal
.ntate
Hea!ilitare
*3
/ltele
:!servatii ................................................
Manager de caz1
.......................................................
Meme!rii ec"ipei;
............................................
.............................................
.ef compartiment1
...........................................
Directorul institutiei responsa!ile .
........................................................
/. ROLUL ACTIVITILOR 9E CONSILIERE N ASISTENA SOCIAL
3.1 ,omunicarea eficienta conditie esentiala in procesul consilierii
,omunicarea interpersonal este un proces comple6 care1 simplificat1 presupune un emitor i
un receptor care sc"im! mesa3e ntre ei. #n comunicarea interpersonal rolurile de emitor sau
receptor se sc"im! permanent.
,omunicarea interpersonal este o nevoie fundamental a fiinei umane. /a cum reiese din
cele spuse de dumneavoastr1 comunicarea este seva vital a oricrei relaii. =oi toi suntem implicai
n relaii familiale1 de prietenie1 de amicitie1 etc. ,u toii avem nevoie s fim ascultai i nelei de
oamenii la care inem. ,omunicarea interpersonal eficient este o c"eie pentru a atinge acest scop.
Este nevoie de practic pentru a nva s comunici pozitiv i eficient. /ceasta nu este o a!ilitate
nnscut1 dar poate fi invat.
,omunicarea este canalul prin care mprtim cu cei din 3urul nostru nevoi1 dorine1 impresii1
g5nduri i sentimente. 0entru ca acestea s fie nelese este necesar ca s folosim mesa3e adecvate.
#n comunicarea eficient1 este esenial ca ntre cele trei registre ale comunicrii s e6iste
concordan $$ver!ale ) prin cuvinte vor!ite sau scrise% non2ver!al; mimic1 privire1 gesturi1
pro6emic1 c"ronemic1 postur% metacomunicare ) tonul vocii1 infle6iunile vocii1 ritmul vor!irii1
pauzele1 etc...&/tunci c5nd ntre mesa3ele transmise pe toate cele trei registre e6ist discordan sau
conflict1 receptorul va lua n considerare mesa3ul nonver!al1 dar concomitent va suspecta o lips de
sinceritate.
:#stacolele "n calea comunic$rii eficiente
3. Comportamentele emi$torului
Sensuri diferite ale cuvintelor ) acelasi cuv5nt poate fi atri!uit unor sensuri diferite de ctre doi
parteneri implicati ntr2un proces de comunicare; De e6emplu; .unt ngri3orat \ /lteori nu
suntem capa!ili s gsim cuvintele cele mai adecvate pentru ceea ce dorim s transmitem.
*
0scunderea sentimentelor )i a g8ndurilor se poate datora modelului transmis peste generatii
conform mitului c e6primarea g5ndurilor si sentimentelor ne face vulnera!ili. /tunci1 din
motive de sigurant1 evitm s comunicm g5nduri sau sentiment sau a!ordm alternativa de a
le codifica. /cest tip de comportament ncura3eaz un altul1 si anume acela de a presupune1 de
a interpreta
6mi$torul poate fi or# la emoiile sale sau poate fi or#it de c$tre acestea ) n anumite situatii1
putem s ne pierdem capacitatea de a ne recunoaste propriile sentimente si s le acceptm. #n
alte situatii putem s cdem prad emotiilor intense1 pasiunilor si astfel s ni se !loc"eze
capacitatea de a rationa.
1. Comportamentele receptorului
Biltrarea mesajului& deoarece organismul are nevoie s fie prote3at de multitudinea de
informatii n crestere care ne !om!ardeaz1 capacitatea noastr$ de a fi atenti este restr5ns la
c5tiva stimuli1 ceea ce1 pe de alt parte poate afecta procesul de comunicare. 0e de alt parte
ntelegerea realittii poate fi influentat de emotiile asociate unei situatii sau eveniment. #ar n
cazul n care ne setm propriile asteptri vizavi de o situatie sau eveniment1 acesta va fi filtrat
prin prisma criteriilor sta!ilite anterior.
Distragerea ateniei ) se datoreaz faptului c e6ist o diferent semnificativ ntre viteza cu
care g5ndim s# cea cu care vor!im1 asa c asculttorul poate cu usurint s fie distras de alte
g5nduri sau stimuli.
.eacii care #locheaz$ comunicarea
2. Belul "n care mintea noastr$ funcioneaz$
/ercepiile asupra realit$ii ) fiecare dintre noi si construieste propria realitate1
deoarece perceptiile pe !aza creia se construieste aceasta sunt foarte su!iective; din
multitudinea de informatii se selecteaz$ doar o parte si se pare c doar pe acelea pe
care suntem pregtiti s le colectm conform prove!ului F@ezi doar ceea ce vrei s$
veziG. Dup ce colectm informatiile1 ntr2o anumit$ ordine1 asezm informatiile pe
categorii; !londele sunt ...1 !r!atii sunt ...etc
.
Stereotipuri )i prejudec$i ) strereotipul este un fel de etic"et prin care creierul nostru
simplific realitatea comple6 pentru ca organismul s poat dezvolta rspunsuri
automate la stimuli similari. 0e de alt parte1 creerea de stereotipuri culturale poate
duce la etic"etarea negativ a unui grup ntreg de persoane1 prin generalizare1 pe !aza
unui comportament inadecvat a unui individ care apartine grupului respective.
.tereotipurile cele mai frecvente sunt legate de; v5rst1 se61 ras1 religie1 vocatie1
nationalitate1 locuri1 lucruri.
Diferenele "ntre se%e ) din punctul de vedere al stilului de comunicare e6ist anumite
diferente ntre !r!ati si femei. ,5teva dintre acestea sunt; !r!atii vor!esc de trei ori
mai putin dec5t femeile1 !r!atii prefer s a!ordeze c5te un su!iect o dat1 pe c5nd
femeile pot vor!i despre mai multe lucruri concomitent1 !r!atii nu se ntrerup n timp
ce vor!esc1 dec5t n situatii de rivalitate sau conflict
#odalit$ti de ameliorare a comunic$rii
1. #esa8ele de tip ;eu<
Mesa3ele de tip NeuU vor!esc de propria e6perien1 fr a ataca sau a critica pe alii1 doar
pentru c acetia nu rspund la propriile tale nevoi. /ceste declaraii pot opri escaladarea ostil a unui
*'
proces1 cldind ncrederea i sensi!ilitatea. 0resupunerea este c dac oamenii vd ceea ce eti tu cu
adevrat1 ceea ce simi tu cu adevrat sau ceea ce doreti cu adevrat1 atunci ei vor ncerca s rspund
de o manier corespunztoare. $To"n /modeo and ]ris Qent>ort"1 X.elf2revealing ,ommunication; /
Pital 8ridge !et>een T>o QorldsU1 1AA'&.
Mesa3ele de tip XeuU
0revin declanarea reaciilor defensive n comunicare prin evitarea criticii i a evalurii
persoanei cu care comunici.
4aciliteaz comunicarea emoiilor i
0ermit m!untirea relaiei i modificarea comportamentelor care nu sunt adecvate ntr2o
relaie
/ceste mesa3e pot nlocui cu succes mesa3ele de tip XtuU care dau sentimentul unei acuze1 al
unui atac1 al manipulrii i pedepsirii1 al ncercrii de a sc"im!a comportamentul celeilalte persoane.
Ele ntrerup comunicarea datorit reaciilor defensive pe care le declaneaz. ,5nd auzim cuvintele
NtuU1 NntotdeaunaU sau NniciodatU rostite ca un repro sau nvinovire1 noi ncetam s mai ascultm.
E ca i cum cineva arunca cu mingea n noi n loc s ne2o arunce nou.
/adar1 mesa3ele de tip XeuU ne a3ut s spunem;
ceea ce simim%
c5nd ne simim aa%
de ce.
E6emplu;
.unt ingri3oratM
c5nd nu m suni sa2mi spui c vei nt5rzia
pentru c mi2e teama s nu ti se nt5mple ceva.
.punei ce simii1 c5nd simii1 i de ce. /ceasta are tendina de a micora tensiunea situaiei i
a ncura3a persoana cealalt s fac o pauza i s asculte. 0entru a folosi Mesa3ele NEuU intr2un mod
adecvat1 tre!uie s tim ce simim i apoi s spunem aceasta simplu i onest persoanei celeilalte. =u
urmrim s !lamm cealalt persoan ci s descriem modul n care comportamentele sau aciunile sale
ne afecteaz pe noi. . vizionm caseta video pentru a vedea cum functioneaz mesa3ele NEuU.
2. E:plorarea alternativelor
Este o metod eficient n procesul de spri3in. /ceasta este o metod diferit de oferirea de
sfaturi care este contraindicat1 deoarece scade capacitatea clientului de a evalua situatia si de a
identifica solutii la pro!lemele sale. 0rin opozitie1 e6plorarea alternativelor presupune spri3in pentru
dezvoltarea a!ilittilor de identificare a pro!lemei1 de identificare a solutiilor posi!ile si de luare a
deciziei.
0asi n e6plorarea alternativelor;
a. identificarea pro#lemei; Pd c esti preocupat. 0utem s discutm despre ceea ce te frm5ntO
!. 4dentificarea solutiilor alternative; ,are crezi c ar fi solutiile posi!ile ale acestei pro!lemeO
c. 0legerea solutiei optime& ,are din solutii crezi c ar fi cea mai !unO
d. 6valuarea posi#ilelor consecinte& ,e crezi c se va nt5mpla dac vei alege aceast solutieO
e. 0sistarea "n luarea deciziei& :rice decizie vei lua1 o putem discuta dac crezi c este necesar.
f. /lanificarea pentru evaluare; ,5nd o!tii primele rezultate vom putea vedea dac solutia aleas
este cea mai !un
/tunci c5nd clientului i este permis s si evalueze optiunile si s ia decizia1 implicit si asum
responsa!ilitatea ducerii la ndeplinire a deciziei.
2. 6%primarea sentimentelor si emotiilor
<na dintre cele mai mari dificultti n comunicare este dat de capacitatea sczut de
identificare si e6primare a sentimentelor si emotiilor. #n general1 suntem o!isnuiti s folosim o gam
restr5ns de cuvinte care e6prim emotii; nervos1 suprat1 vesel. 0e de alt parte emotiile si
sentimentele pe care le e6perimentm sunt e6trem de diverse si le resimtim intern ns avem dificultti
**
n a le identifica1 respectiv recunoaste1 deoarece nu am fost nvtati s facem aceasta. 0e de alt parte1
e6primarea emotiilorM sentimentelor este !locat si de teama de autodezvluire. /utodezvluirea este
perceput ca fiind o cauz pentru vulnera!ilitate1 de aici si aceast team de a nufi rniti1 acolo unde ne
doare mai tare1 acolo unde suntem mai sensi!ili. /ceasta este una din stereotipurile sociale ale
e6primrii emotionale. #n fapt1 a comunica eficient presupune1 printre altele si a sti s ti e6primi
emotiile.
Modalitti de m!unttire a e6primrii emotiilorM sentimentelor
a.. discutarea miturilor despre emotii; identificarea miturilor legate de emotii1 evaluarea validittii
acestora1 impactul lor asupra comportamentului1 utilizarea unor metode de contracarare a impactului
#. identificarea diferitelor tipuri de emotii si dezvoltarea capacit$tii de a le denumi adecvat& e6ersarea
asocierii tririi su!iective a emotiei cu denumirea acesteia
c. acceptarea responsa#ilit$tii propriilor emotii& n loc de m2ai 3ignit se poate folosi M simt 3ignit
c5nd ...
d. identificarea evenimentelor care declanseaz$ emotiile& identificarea efectelor situatiilor1
evenimentelor asupra strii emotionale1 constientizarea rolului interpretrii evenimentelor asupra
declansrii emotiilor
e. constientizarea relatiei& g8nd H emotie ' comportament
f. e%primarea sentimentelor "ntr'o manier$ clar$ ) n loc de sunt suprat1 poti spune sunt suprat
c5nd nu ti faci temele la timp
/.'.9e,inirea ac(iunior de consiiere. A8iit)(ie consiieruui
9n asistena social consilierea reprezint cea mai important metod de intervenie pe care
profesionistul o utilizeaz n procesul de ajutorare a clientului individ* familie* grup!. Misiunea
asistentului social este de a ajuta clientul s$ devin$ independent de serviciile sociale1 iar metoda
principal prin care se atinge acest scop este consilierea.
0rin consiliere1 asistentul social are posi!ilitatea s$ e%ploreze* s$ descopere )i s$ clarifice care
sunt resursele clientului )i "mpreun$ cu acesta s$ sta#ileasc$ care sunt soluiile pentru rezolvarea
pro#lemei cu care se confrunt.
9n literatura de specialitate
3
1 consilierea ) counseling 2 reprezint o procedur utilizat n
asistena social1 c5t i n alte profesii1 n vederea ndrumrii indivizilor1 familiilor1 grupurilor ctre
activiti specifice. 9n acest sens se utilizeaz o serie de proceduri cum ar fi; oferirea de soluii1
delimitarea i analiza unor alternative1 suportul pentru conturarea unor o!iective1 informare.
0rin consiliere1 profesionistul construiete o relaie de sprijin1 n sensul motivrii clientului de
a aciona pentru sc"im!area acelui comportament care a determinat situaia de criz i pentru
resta!ilirea ec"ili!rului psi"osocial al vieii.
,omple6itatea aceastei metode de intervenie este dat de faptul c procesul de a3utorare a
individului se desfoar pe parcursul a mai multor edine $numrul l sta!ilete asistentul social n
funcie de dificultatea cazului&1 n cadrul crora1 mpreun cu clientul1 profesionistul parcurge
sistematic mai multe etape.
/sociaia !ritanic de consiliere definete conceptul de consiliere ca fiind Naciunea n care o
persoan ocup cu regularitate sau temporar funcia de consilier1 ofer i accept e6plicit s acorde
timp1 atenie i respect altei persoane1 care va fi temporar n rolul de clientU $Mem!ers"ip =otes1
1AAB&. .arcina consilierii este aceea de a oferi clientului posi!ilitatea de a e6plora1 de a descoperi i de
a2i clarifica modurile de trai cu resurse mai multe i !unstare mai mare.
E6ist mai multe coli de consiliere; !e"aviorist1 psi"odinamic1 umanistic1 etc. 0rin
raportarea la modelul teoretic pe care se a6eaz.,u toate acestea1 indiferent de coala de g5ndire creia
3
Robert L. Barker The Social Work Dictionary, NASW Press 1999
*+
i aparin1 n general asistenii sociali tre!uie s fie capa!ili s) ascute1 s) o8serve i s) r)s%und).
0entru aceasta ei au nevoie de a!iliti specifice; a!iliti de a atepta1 de a specifica1 de a confrunta1 de
a personaliza1 de a rezolva pro!leme i a planifica aciuni.
9n cadrul acestui demers1 asistentul social mpreun cu clientul va analiza mai nt5i care este
natura pro#lemei1 apoi se vor e6plora care sunt resursele individului(familiei(comunit$ii $caliti1
credine sau valori ale individului1 persoane din familia lrgit care i pot oferi suport1 serviciile unei
instituii&. <lterior1 clientul va alege o soluie pentru rezolvarea situaiei sale i va realiza schim#area
dorit$ cu sprijinul profesionistului.
0entru a atinge scopul vizat de metoda consilierii1 de ajutorare a clientului "n procesul de
schim#are )i de dezvoltare personal$ "n concordan$ cu valorile )i a)tept$rile individului1 asistentul
social tre!uie s uzeze de toate calitile unui !un profesionist1 alturi de te"nici specifice ale
consilierii.
/stfel1 urmrind sc"ema general de intervenie n procesul de consiliere1 asistentul social
tre!uie s pro!eze;
empatie )i "nelegere pentru a cunoate c5t mai o!iectiv realitatea vieii clientului%
manifestarea "ncrederii n capacitatea clientului de a2i rezolva dificultile%
tact "n orientarea clientului c$tre centrul pro#lemei1 direcion5nd discuia de la general la
particular i a3ut5nd individul s2i e6prime g5ndurile i sentimentele%
suport pentru identificarea unor posi!ile soluii i n contientizarea riscurilor alternativelor
prezentate%
motivarea pozitiv$ a clientului pentru fiecare aciune reuit%
susinerea clientului n depirea o!stacolelor i atingerea scopului propus de ctre acesta.
0e parcursul edinelor de consiliere1 discuiile cu clientul tre!uie ndreptate ctre determinarea
individului de a a3unge la auto2cunoatere1 auto2contientizare i auto2determinare. Dificultatea
consilierii const tocmai n capacitatea profesionistului de a determina ca individul1 singur1 s
contientizeze dificultile1 dar i propriile resurse pentru ca apoi1 s aplice modele de rezolvare a
pro!lemei confom cu ceea ce dorete s realizeze.
9n literatura de specialitate modelele de consiliere au ca !az ideea prezentat anterior1 n
sensul c fiecare individ are potenial pentru a2i rezolva dificultile1 puterea de a2i conduce viaa i
capacitatea de a realiza o cretere constructiv n sensul pe care l dorete pentru sine.
Caracteristici
<rmrind etapele de instrumentare a unui caz se o!serv c n etapa de evaluare profesionistul
i sistematizeaz aciunile ctre str5ngerea a c5t mai multor informaii despre sistemul client1 date care
l a3ut s sta!ileasc mpreun cu clientul planul de intervenieMpermanen. :dat ce au fost sta!ilite
scopul i o!iectivele interveniei1 asistentul social va utiliza o serie de metode i te"nici care s2l
susin n demersul vizat.
/stfel1 consilierea1 prin scopul i caracteristicile sale1 se ncadreaz n categoria metodelor de
intervenie.
Holul i te"nicile consilierului sunt centrate pe spri3inirea persoanelor ce se afl n procesul de
schim#are* cre)tere )i dezvoltare personal$.
0rincipala modalitate de realizare a consilierii este reprezentat de comunicare1 utiliz5ndu2se o
serie de tehnici specifice;
Deprinderile fundamentale de asistare
3. 0scultarea activa
: glum afirm c din moment ce avem doua urec"i si doar o gur1 ascultatul s2ar putea s fie
una dintre a!ilitile cele mai importante de comunicare. / asculta presupune mai mult dec5t a auzi.
/scultatul este o com!inaie ntre a auzi ceea ce spune cealalt persoan i implicarea noastr n a
*-
nelege ceea ce ne transmite cealalt persoan. Din pcate1 puini oameni i2au dezvoltat aceast
a!ilitate. Ea nu este nnscut1 ea se e6erseaz i tre!uie s fim pregtii c acest e6erciiu cere efort
din partea noastr.
. asculti clientii si s demonstrezi c faci asta este o a!ilitate mportant n cadrul procesului
de ntra3utorare. <tilizarea unor a!ilitti adecvate de ascultare1 demonstreaz interes1 empatie si ofer
oportunitatea de a culege informatii despre nevoile clientului. /scultarea nseamn s ti folosesti at5t
urec"ile c5t si oc"ii la ceea ce are de transmis clientul. :!servarea comportamentului nonver!al al
clientului poate oferi informatii foarte importante referitoare la mesa3ele clientului.
/scultarea !un face posi!il comunicarea desc"is. #n relaiile cu clientii nostri este important
n mod special s folosim a!ilitile de ascultare !un i deseori este foarte usor s facem greseli de
ascultare. De e6emplu1 c5nd clientul se afl ntr2o situatie e6trem de dificil1 este agitat sau poate c"iar
pl5nge1 considerm c mai !ine dec5t s ascultm tot ceea ce are de spus1 s ncercm;
'. s rezolvm pro!lema%
-. sa2i dm sfaturi% i
/. s2i spunem ce s fac data viitoare.
Este foarte greu s vedem oamenii suferind i s nu ncercm s NreparmU situaia n maniera
noastr proprie. Dorim s dm sfaturi1 s alinm durerea1 s artm c tim ce este mai !ine1 sau s
emitem 3udeci. Totui1 dac dorim cu adevrat s ascultm ce spune cealalt persoan1 tre!uie s
nvm s lsm la o parte sentimentele i prerile noastre pentru moment i s participm tcui.
Dac putem s ascultm ce are de spus clientul nostru aceasta l a3ut s tie c ne pas i c el este
important pentru noi. /scultarea !un deseori a3ut oamenii s identifice singuri solutii la pro!lemele
cu care se confrunt.
Transmiterea mesa3ului c asculti se realizeaz cu a3utorul elementelor de comunicare
nonver!al care s transmit n mod adecvat acest mesa3;
a. /rivirea ) contactul vizual dintre asistentul social si client este foarte improtant. Este !ine s fii
capa!il s privesti direct n oc"ii clientului atunci c5nd vor!esti cu al sau l asculti. ,lientul tre!uie s
se afle la acelasi nivel vizual cu asistentul social. Dac clientul este un copil1 este !ine s fie ridicat pe
un scaun sau asistentul social s co!oare la nivelul copilului. 0rivirea poate s ofere multe informatii.
#. /ostura ) /ceasta se refer la pozitia corpului $nclinat nspre n fatM spate1 rigid1 rela6at&. .unt
!ratele ndoite1 at5rn pe l5ng corp sau sunt tinute unite n fatO 0entru a transmite un mesa3 corect de
ascultare1 asistentul social tre!uie s ai! o pozitie cu trunc"iul usor aplecat n fat spre persoana cu
care comunic. /plecarea spre client cu m5inile ncrucisate si n spatele unui !irou va comunica o
pozitie de putere si autoritate.
c. /ro%emica ) aceasta se refer la c5t de aproape sau de departe stau cei implicati n comunicare.
0entru o comunicare eficient este indicat s se foloseasc o distant adecvat1 n functie mesa3ul
comunicrii. #n general asistentul social tre!uie s pstreze fat de client o distant care s2i permit
acestuia s se simt n sigurant si conforta!il. #n anumite situatii clientul poate simti nevoia s fie
ncura3at printr2o !taie pe umr1 o str5ngere de m5n1 etc.
d. Chronemica 2 sau folosirea timpului. #n cadrul relatiei cu clientul1 asistentul social tre!uie s i
transmit acestuia c este disponi!il s asculte1 s se ocupe de pro!lema clientului1 c o s ofere at5t
timp c5t este necesar pentru asta. Totodat clientul tre!uie s cunoasc limitele de timp ntre care v
ocupati de pro!lema lui. /cest lucru se face direct sta!ilind cu clientul aceste aspecte. Dac sunteti
gr!it spuneti acest lucru direct. ,omunicarea acestui lucru printr2o metod nonver!al poate s i
sugereze clientului mesa3ul c elM ea nu este important.
e. +etacomunicarea ) se refer la elementele vocale care nsotesc vor!irea1 adic tonul vocii1 ritmul
vor!irii1 ondulatiile vocii1 caracteristicile vocii $rgusit1 groas1 su!tire1 etc&. #n cadrul consilierii1 este
*A
important ca asistentul social s s vor!easc cu o voce calm1 linistit1 av5nd un ritm al vor!irii
constant. /ceasta comunic cldur1 gri31 sinceritate si compasiune.
%ncura8area comunic$rii verbale
/!ilittle de ascultare solicit1 de asemenea si utilizarea unor meas3e ver!ale care s ncura3eze
clientul s comunice si1 mai mult de at5t1 acestea pot g"ida discursul clientului astfel nc5t el s se
concentreze asupra principalelor fapte1 sentimente si idei pe care acesta doreste s le aduc la
cunostinta asistentului social.
/sa cum am discutat anterior1 dup ce s2a sta!ilit relatia cu clientul1 scopul asistentului social
este s identifice pro!lemele si ngri3orrile clientului. #at c5teva te"nici de comunicare ver!al care
s spri3ine asistentul social n demersul su.
a. 4ntre#$rile deschise. /cestea sunt ntre!rile care ncep cu XceU1 XcumU1 Xde ceU1 Xe posi!il ....OU 1
Xai putea ...OU #ntre!rile care ncep cu aceste cuvinte l solicit de o!icei pe client s dea un rspuns
mai lung1 mai detaliat. /cestor ntre!ri nu li se poate rspunde usor cu da sau nu. E6emple; Xcum te2
ai simtitOU1 Xce anume nu a mers !ineOU1 X De ce a fost at5t de dificilOU1 X/i putea s e6emplificiOU
#. 4ntre#$rile "nchise. /cestea sunt ntre!rile care ncep cu Xnu2i asa c ...OU1 Xstiai cU1 Xtu ai
fcut ....OU1 etc. /cestor ntre!ri li se poate rspunde usor cu da sau nu. De e6emplu; X=u2i asa c nu
te2ai supratOU1 XTe2ai simtit ruOU
c. 4ncurajarea minimal$. /cest tip de mesa3 presupune preluarea unui fragment restr5ns din discursul
clientului1 cum ar fi de e6emplu Xerai supratMU1 Xnu esti sigurMU1 sau comentarii scurte precum X"U1
XdeciU1 Xspune2mi mai multU. /ceste mesa3e ncura3eaz clientul s si continue conversatia1 art5ndu2i
totodat c este ascultat. #ncuviintrile involuntare $miscri ale capului& de asemenea1 par s faciliteze
comunicarea.
d. /arafrazarea este repetarea a ceea ce a spus clientul1 cuprinz5nd esenta1 folosind cuvintele c"eie din
discursul clientului1 are valoare de feed2!a@ cu privire la ceea ce clientul a spus anterior si i indic
faptul c a fost ascultat ntr2adevr. /cest fapt1 l a3ut pe asistentul social s organizeze ceea ce s2a
spus1 s clarifice pro!lemele si s2l fac pe client s se concentreze. ,ea mai eficient parafrazare are
urmtoarea structur; 1. numele clientului siM sau prenumele tu sau dumneavoastr $s2a evidentiat
faptul c personalizarea parafrazrii o face mai eficient&1 2. cuvintele c"eie folosite de client si 3. o
propozitie simpl1 scurt si clar ce cuprinde esenta celor comunicate de client. De e6emplu; NTu spui
c... N#oana1 "ai s vedem dac te2am neles...U NDle 0opescu1 cu alte cuvinte1 ceea ce vrei s spunei
este...U
e. Sumarizarea. .e refer la oferirea unui feed2!ac@ clientului cuprinz5nd esenta unor fraze lungi ce
descriu conportamente1 g5nduri sau emotii. .umarizarea continutului discursului sau sentimentelor
clientului este similar parafrazrii1 dar oarecum diferit1 deoarece perioada de timp acoperit de
sumarizare este mai mare. : parafrazare are n vedere ultimele c5teva propozitii ale clientului. :
sumarizare se refer la o mare parte din sesiunea de consiliere1 ntreaga sesiune sau c"iar la pro!lemele
e6primate de2a lungul mai multor sedinte. E6emplu; XDin ceea ce mi2ai spus n cursul acestei nt5lniri
am retinut trei aspecte c"eie; 1. esti foarte ngri3orat pentru ceea ce s2a nt5mplat% 2. cu toate acestea
doresti s ncerci s ti m!unttesti performanta la locul de munc% 3. ai dori s ne nt5lnim din nou
sptm5na viitoare pentru a face un plan de actiune n acest sens. /m nteles !ineOU
f. .eflectarea sentimentelor identific si ofer un feed2!ac@ clientului despre e6perienta sa emotional.
E6plorarea emotiilor este important pentru a a3uta clientul s ia o decizie si s actioneze ulterior
conform acestei decizii. E6emple; Pd c esti supratM1 poti s mi spui ce s2a nt5mplatO
Ascutarea activ) H este o te"nic care m!in comunicarea ver!al cu cea nonver!al1 cu
scopul de a demonstra clientului interes i atenie fa de pro!lemele lui1 ndeprt5nd !loca3ele n
relaia de a3utorare i stimul5nd desc"iderea acestuia.
+B
$ara,ra.area ' este o modalitate de confirmare de ctre asistentul social a nelegerii mesa3ului
clientului1 prin reformularea coninutului utiliz5ndu2se e6presii proprii.
E6; Clientul ) 9n ultimul timp a3ung t5rziu acas i nu reuesc s mai vor!esc suficient cu soul i
copiii mei.
0sistentul social 2 . neleg c avei un program ncrcat la serviciu care nu v permite s v
ocupai aa cum v dorii de familia dvs\\.
Cari,icarea ) prin adresarea unei ntre!ri clientului este determinat s fie mai e6plicit i s
detalieze ceea ce a vrut s spun.
E6. Clientul 2 =u vreau s renun la copil. Preau s2i gsesc o familie care poate s2i ofere totul.
0sistentul social ) =u sunt sigur dac am neles. .punei c vrei s pstrai copilul1 dar nu putei
face acest lucru O
ncuraDarea 2 4olosirea unor cuvinte sau propoziii precum1 X,ontinuaiU sau X.unei2mi mai
mult despre aceastaU 1 n vederea ncura3rii clientului s nu ntrerup comunicarea.
Re,ectarea G determinarea coninutului afectiv fa de situaia clientului1 prin ncura3area
individului s2i e6prime emoiile1 sentimentele.
E6; Clientul ) :ri de c5te ori o vizitez pe mama la cminul2spital1 ncep s pl5ng1 inima mi st n
loc i m sufoc.
0sistentul social 2 . neleg c1 ori de c5te ori v vizitai mama la cmin1 suntei trist i
ngri3orat O
Su*ari.area H sistematizarea afirmaiilor clientului prin aezarea lor ntr2o structur logic1
e6prim5nd concret ntreaga situaie a acestuia i coninutul discuiei.
E6. 0sistentul social ) 9ncerc s v neleg. .punei c v sperie g5ndul de a v prsi soul
deoarece nu suntei sigur de modul n care vei supravieui singur. =u ai mai lucrat de mult timp i
suntei nervoas pentru c nu putei s v gsii o slu3!. Dar n acealai timp tii c ar tre!ui s2l
prsii deoarece el pune n pericol viaa dvs. i a copiilor.
E?%orarea t)cerii ) concentrarea ateniei pe momentele n care clientul tace.
E6. Clientul ) 0auz i tcere.
0sistentul social 2 0rei a fi foarte suprat1 putei s2mi spunei care este motivulO
Co*unicarea nonver8a) ) utilizarea gesturilor1 e6presiilor faciale i lim!a3ului corpului
pentru a transmite un mesa3 clientului. /sistentul social tre!uie tot timpul s menin contactul vizual
cu clientul1 s foloseasc un ton calm care s e6prime empatie i compasiune1 s dovedeasc interes i
s evite e6presiile faciale de dezapro!are fa de afirmaiile clientului.
:#servaii )i recomandari
<n element deose!it de important pentru realizarea acestei metode de intervenie1 este
realizarea relaiei de sprijin dintre asistentul social i client1 care se construiete pas cu pas. #niial
profesionistul tre!uie s comunice clientului despre confidenialitatea informaiilor1 apoi tre!uie s
su!linieze dorina acestuia de a se schim#a spre direcia dorit$ "n via$* s dezvolte "ncrederea
clientului n puterea lui de a se integra n grupMcomunitateMsocietate i apoi tre!uie "nl$turate unele
tendine de a da sfaturi sau de a moraliza )i judeca situaia prezent.
/cest din urm aspect este important deoarece1 dac un asistent social ofer XsfaturiU iar
clientul le aplic n viaa sa i reuete s2i rezolve dificultile1 atunci se creaz dependen de
seviciile sociale i individul nu nva s2i utilizeze propriile modele de rezolvare a pro!lemelor. Dac
clientul accept ndrumrile profesionistului i acestea nu dau rezultate !une1 atunci asistentul social va
fi nvinovit de consecine.
.tandardele asistenei sociale recomand n cazul aplicrii metodei ca profesionistul s
e6ploreze mpreun cu clientul care sunt soluiile de rezolvare a dificultilor1 s ofere alternative pe
care s le analizeze "mpreun$ cu individul1 fiind su!liniate riscurile i responsa!ilitile pentru fiecare
soluie dac ar fi aplicat.
E6.; 9n cazul unei tinere nsrcinate aflat n situaie de criz1 asistentul social va e6plica pe
r5nd care sunt alternativele i cu ce riscuri se poate confrunta pentru fiecare decizie aleas $alternative;
avortul1 pstrarea sarcinii i a3utorul de care ar !eneficia1 consimm5ntul pentru adopie1 etc.&
+1
/plicarea consilierii ca metod de intervenie presupune i cunoaterea de ctre asistentul
social a unor situaii specifice care pot deveni momente dificile pentru un consilier fr e6perien
profesional. /stfel1 este recomanda!il cunoaterea acestor situaii.
T)cerea 2 sunt situaii c5nd clientul nu dorete sau nu poate s vor!easc. Din e6periena
profesional s2au constatat dou situaii; tcerea intervine la nceputul conversaiei sau clientul devine
tcut n timpul conversaiei. 4iecare din aceste situaii se trateaz n mod diferit;
la "nceputul sedinei 2 clientul poate s tac deoarece a fost trimis mpotriva dorinei lui sau se
simte 3enat c are nevoie de consiliere. ,onsilierul tre!uie s2l ncura3eze spun5nd de e6emplu ;N Pd
c2i este greu s vor!eti. /desea cei care vin s m vad pentru prima oara se comporta aa. M
ntre! dac nu te simi puin nelinitit.U
/ceste afirmaii tre!uie urmate de o alt perioad de linite1 timp n care consilierul menine
contactul vizual cu clientul i are un lim!a3 corporal ncura3ator.
"n timpul sedinei; n aceast situaie conte6tul este foarte important1 iar consilierul tre!uie s
aprecieze motivul pentru care a aprut aceast tcere. 0oate fi pentru c individului i este foarte greu
s recunoasc un secret sau pentru c l nemulumete reacia consilierului la ceva care tocmai s2a
spus.
9n general este cel mai !ine s ateptm deoarece este vital ca persoana s fac efortul de a2i
e6prima sentimentele sau g5ndurile1 dei asistentul social poate s nu se simt conforta!il cu aceast
tcere. E6ist momente c5nd tcerea se datoreaza pur i simplu faptului c persoana se g5ndete. =u
este nevoie ca tcerea s fie ntrerupt sau s dm de neles ca ea ar fi inaccepta!il.
Cientu %Cn#e 2 Dei am fi tentaii s2l linitim1 aceasta nu este cea mai !un soluie ntr2o
sedin de consiliere. 0l5nsul poate aprea din diferite motive;
0entru unii este o descrcare !enefic a emoiilor i cel mai potrivit rspuns este s ateptm
c5teva minute i dac pl5nsul continu vom spune c este !ine s pl5ng1 c este o reacie natural
atunci c5nd suntem triti. 0l5nsul va nceta1 de o!icei1 dup un timp. <n alt motiv al pl5nsului ar putea
fi dorina de a atrage simpatia consilierului sau de a opri orice investigaie ulterioar.
0oate fi un mod de a manipula consilierul1 aa cum clientul procedeaz cu alte persoane. Din
nou1 este cel mai !ine s2l lsm s pl5ng indic5nd totodat c1 dei ne pare ru c este trist1 este un
lucru !un faptul c i e6prim sentimentele. Dac intenia clientului era de a manipula1 pl5nsul se va
opri n cur5nd atunci c5nd va realiza c nu2l poate influena pe consilier la fel ca pe ceilali aduli.
Dei unii consilieri1 pentru a reconforta clientul care pl5nge1 vor dori s2l ating1 gestul poate fi
adesea duntor. Dac dificultile clientului sunt de natura se6ual1 atingerea c"iar ntr2un mod neutru
din punct de vedere se6ual1 cum ar fi str5ngerea m5inii sau punerea m5inii pe umr1 poate fi greit
interpretat i l poate nspim5nta pe client.
Cientu a*enin() cu sinuciderea 2 ,ele mai multe persoane care amenin cu sinuciderea nu
recurg la acest gest1 deoarece acest comportament are1 de cele mai multe ori1 scopul de a atrage atenia.
.unt c5teva lucruri care tre!uie reinute;
Este practic imposi!il s opreti pe cineva care vrea cu adevarat s se sinucid.
: reacie de panic din partea consilierului l poate nspaim5nta pe client. Este mai potrivit s
spunem clientului c1 dei nimeni nu poate opri o persoan de a2i lua viaa1 am fi foarte triti dac
aceasta s2ar nt5mpla. ,"iar dac relaia dintre client i consilier nu este construit cu mult timp n
urm1 asistentul social poate cunoate i tre!uie s su!linieze caliti1 puncte tari1 a!iliti sau aspecte
pozitive din viaa clientului.
/desea cei care comit sinucideri nu au speran. Ei simt c nimnui nu2i pas de ei. ,onsilierul
tre!uie s su!linieze faptul c ne pas i prin asta i dm clientului suficient speran s continuie s
triasc.
<nii clieni amenin cu sinuciderea ntr2un mod manipulativ1 pentru a o!ine ceea ce vor. Ei au
nevoie1 de asemenea1 de a3utor1 dar tre!uie s li se arate c sunt i alte moduri de a o!ine atenia i
gri3a celorlali. ,ea mai !un a!ordare este de a2i comunica clientului c5teva sentimente pozitive
despre el1 nu despre ameninarea cu sinuciderea.
=u este deloc neo!inuit ca ameninarea cu sinuciderea sau !nuiala c individul s2ar putea
sinucide1 apare la sf5ritul edinei. 9n acest caz cel mai !ine este s2i comunicm c ceea ce ne2a spus
este foarte important i c apreciem faptul c este dornic s ne mprteasc sentimentele sale n
+2
legtura cu o pro!lem at5t de important i c odata ce am a3uns la acest su!iect dorim s discutm
mpreuna n sesiunea viitoare. Este foarte important s o!inem de la client confirmarea c va fi
prezent la urmatoarea sedin.
: reacie nepotrivit ar fi s intrm n panic i s spunem c deoarece pro!lema este at5t de
important tre!uie s o discutam pe loc. ,"iar dac prelungim sesiunea n acel moment1 acest
comportament al nostru poate trda starea noastr de nelinite.
Mai folositor pentru client ar fi un comportament reinut1 care e6prim preocuparea noastr i
totodat ncrederea c persoana se va ntoarce.
9ntruc5t sinuciderea unei persoane este un eveniment at5t de tragic1 n cele din urma rm5ne la
latitudinea consilierului cum va proceda atunci c5nd este confruntat cu o astfel de ameninare. ,u c5t
raporturile sale cu clientul sunt mai !une1 cu at5t scade pro!a!ilitatea apariiei acestui comportament.
De aceea este foarte important s construim raporturi !une nc de la nceputul relaiei de consiliere.
Cientu re,u.) aDutoru 2 ,ea mai important sarcin a consilierului este de a afla care este
adevratul motiv pentru care clientul a apelat la serviciile sale. Multe persoane sunt trimise la consilier
mpotriva voinei lor. ,"iar dac ei refuz total s coopereze la prima nt5lnire1 consilierul tre!uie s se
asigure c a lsat o ans pentru ca acesta s poat reveni atunci c5nd se decide s o fac de !un voie.
E6.; N9neleg cum te simi1 nu sunt sigur dac te pot a3uta cu ceva1 dar poate c putem sta de
vor! c5teva minute i1 mpreun1 s vedem dac are sens s ne mai vedem i s mai discutm i alt
dat N.
Consiieru nu %oate sta8ii o rea(ie 8un) 2 9n acest caz1 n loc s renune sau s recomande
pe altcineva1 consilierul tre!uie mai curand s cear a3utor de la un alt profesionist pentru a revedea
edinele de consiliere. /ceasta poate fi o soluie util pentru a nelege care este cauza dificultii1 iar
dac ceva n legatura cu individul este respins de ctre consilier atunci acesta din urm tre!uie s
ncerce s a!ordeze pro!lema direct.
Dac din discuia cu un alt consilier cu mai mult e6perin se constat c pro!lema ar fi aceea
c persoana nu a reuit niciodat s ai! o relaie apropiat cu nimeni1 atunci nu a3ut cu nimic s
renunm la consiliere sau s2l ndrumm ctre un alt profesionist. ,lientul ar putea suferi n acest caz.
Este mai !ine s ncercm s continum1 n special pentru a2l a3uta s se simt mai !ine cu el nsui.
Consiieru +i cientu se cunosc dinainte 2 /cest lucru se nt5mpl destul de frecvent n
comunitile mici. Dac relaia nu este str5ns= atunci ntre cele dou persoane se poate sta!ili o relaie
de tip consilier2client. ns= n acest caz consilierul tre!uie s asigure clientul c va pstra
confidenialitatea asupra celor petrecute n timpul edinelor. Dac cei doi se cunosc foarte !ine1 atunci
i se va e6plica persoanei c tre!uie s consulte pe altcineva deoarece nu este n interesul lui s lucreze
cu un consilier pe care l cunoate n viaa personal. 0endularea ntre rolul de prieten i cel de
consilier poate creea confuzie sau poate conduce la rnirea sentimentelor am5ndurora.
,lientul vor!ete continuu dar pe l5ng su!iect 2 Dac ceea ce se spune este lipsit de
importan sau se repeta1 ar fi !ine ca discuia s fie ntrerupt din c5nd n c5nd pentru a2i face
cunoscut clientului comportamentul lui i a analiza motivele $E6. N.cuz2m c te ntrerup1 dar m
ntre! dac i2ai dat seama c de c5tva timp repei aceleai lucruri. (seti c este greu s vor!eti
despre altcevaOU&. /stfel1 se poate aduce discuia de la ceva situat n afara edinei la focalizarea pe
client sau pro!lem1 ceea ce este suficient pentru a opri a!aterea de la su!iect.
Cientu %une 6ntre8)ri des%re via(a %ersona) a consiieruui 2 Este important de fcut
o!servaia c relaia client ) consilier este una profesional i nu una personal. /cest lucru este greu
de nteles de ctre client deoarece consilierul d dovad de cldur i gri3 n cadrul acestei relaii.
<neori clientul ar vrea s tie dac consilierul are aceeai pro!lem. Dac asistentul social
rspunde afirmativ1 clientul poate g5ndi c at5ta vreme c5t cellalt nu a fost capa!il s2i rezolve
propria pro!lem el nu are competena necesar. Dac asistentul social rspunde negativ1 clientul poate
crede c nu este neles. De aceea1 este indicat s se rspund la ntre!rile personale prin a arta c nu
i este de nici un folos clientului dac se vor!ete despre consilier. Din aceste motive e6ist regula de a
nu se lua n discuie asemenea ntre!ri. ,lientul va accepta regula. Este mult mai !ine s2i rspundem
dec5t s ocolim pro!lema1 ceea ce poate distruge ncrederea n onestitatea relaiei.
Consiieru este stCnDenit de su8iectu discu(ei 2 <neori clientul vor!ete despre lucruri care l
pot st5n3eni pe consilier1 dar dac acesta este !ine pregtit poate identifica zonele n care se simte
+3
vulnera!il1 deci este mai puin pro!a!il s fie luat prin surprindere. Dac1 totui se simte st5n3enit1
atunci este mai !ine s fie cinstit cu clientul pentru c acesta oricum i va da seama.
Rea(ia cu cientu *ani%uator 2 Este cunoscut faptul c muli dintre aceti clieni sunt
psi"opai sau sunt evaluai ca av5nd tul!urri de personalitate. /sistentul social va ine seama de
urmtoarele aspecte;
dei aceti su!ieci tre!uie a!ordai cu respect1 asistentul social va manifesta pruden n
e6plicarea propriului rol i a ateptrilor fa de client%
nt5lnirea nu poate avea succes dac asistentul social nu este ferm i "otr5t n discuie.
,lientului manipulator este cel care gsete i folosete momente pentru diversiuni1 vor!ete
despre evenimente astfel nc5t s apar ca o victim !lam5ndu2i pe ceilali pentru eecul sau n via.
,onsider c poate s impresioneze pe consilier1 afi5ndu2i simpatie i compasiune i ncearc s2l
conving de punctul su de vedere. 9n caz de eec folosete foarte multe tactici pentru a se apra. .e
poate preface timid1 nfricoat1 poate avea reacii violente.
orice interes al clientului fa de sentimentele asistentului social referitoare la profesia sa sau
viaa personal intr su! incidena suspiciunii $E6.U Dumneata eti singura persoana care m
nelegeU M X =imeni nu m2a a3utat ca dumneataU&.
asistentul social tre!uie s e6plice clieniilor consecinele comportamentului lor.
.piritul de nelegere al asistentului social tre!uie s fie invers proporional cu 3udecarea acestor
clieni. Manipularea este considerat de client ca cel mai important lucru pe care tie s2l realizeze sau
cea mai eficient strategie de a se adapta la cerinele sistemului.
Dup =elson Tones $1A-3&1 consilierii tre!uie s dein urmtoarele caliti;
empatia sau nelegerea1 efortul de a vedea lumea prin oc"ii celuilalt%
respectul $ncrederea n capacitatea celuilalt de a rezolva pro!lema&%
concreteea sau specificitatea $cel consiliat s2i reduc astfel confuziile&%
autocunoaterea i autoacceptarea%
autenticitatea n relaiile cu clienii%
congruena $lim!a3ul ver!al se potrivete cu cel nonver!al&.
<n consilier e6perimentat realizeaz faptul potrivit cruia consilierea este un proces cu du!l
direcionare n care asistentul social i clientul tre!uie s in cont unul de cellalt $]ell i Mueller1
1A-*&.
.copurile terapiei sunt de a a3uta persoanele n procesul de dezvoltare1 de a a3uta individul s
devin o persoan cu funcionalitate deplin prin desc"iderea ctre e6perien i am!iguitate1 ncredere
n sine1 dezvoltarea unei surse interne de evaluare i nvarea faptului c creterea i revizuirea sunt
procese continue1 nu rezultate odat pentru totdeauna ale terapiei.
Holul clientului este de a renuna la Nar tre!uiU i Nar fi !ineU1 adic la a tri n funcie de
ateptrile celorlali. : persoan decide asupra propriilor standarde i valideaz independent alegerile
i deciziile pe care le ia.
9n general1 sunt cunoscute dou tipuri de consiliere; una centrat$ pe rezolvarea de pro#leme i una
centrat$ pe persoan$. ,arl Hogers a dezvoltat un model de consiliere nondirectiv1 aceasta nsemn5nd
n !un parte c nu consilierul1 ci clientul decide ce se va discuta i n ce succesiune. Holul
consilierului este doar de a facilita i ncura3a discuia. De cele mai multe ori1 acesta se concentreaz
asupra lumii emoionale a clientului1 i nu asupra unor pro!leme. 0ro!lemele pot fi o manifestare a
unor tul!urri emoionale ale clientului. ,onsilierul tre!uie s fie mpreun cu clientul nc de la
nceputul procesului. /ceasta nseamn c atitudinea consilierului este una desc"is1 autentic1 astfel
nc5t clientul va renuna la mecanismele de aprare. Empatia este fundamentul procesului de
consiliere.
,ondiiile de desfurare a unei !une consilieri sunt e*%atia1 Lc)duraM non@%osesiv)1 acce%tarea i
autenticitatea.
+
E*%atia se poate defini ca NintrareMpireU n lumea interioar a unei alte persoane1 cu scopul de a
nelege g5ndurile1 sentimentele1 comportamentele i semnificaiile pe care pe care persoana respectiv
le atri!uie unor evenimente. 9n acelai timp1 consilierul rm5ne ns el nsui1 empatia nepresupun5nd
identificare. =ivelul empatiei este str5ns corelat cu gradul n care clientul reuete s2i e6ploreze
lumea interioar.
XC)duraM non%osesiv) se e6prim n general prin; lim!a3ul trupului $postur1 pro6imitate1 spaiu
personal1 contact vizual&1 cuvinte i vor!ire $tonul1 tipul cuvintelor1 etc&1 congruena acestora. :rice
nepotrivire a cuvintelor cu lim!a3ul nonver!al creeaz confuzie. ,ldura i apropierea tre!uie utilizate
cu ma6im atenie. ,ineva foarte XreceU1 distant1 cinic i nencreztor se poate simi ameninat n faa
unei persoane care se arat XcaldU i plin de afeciune. ,ldura i apropierea sunt atri!utele care
nlesnesc formarea alianei de lucru dintre client i asistentul social.
Autenticitatea reprezint gradul n care consilierul este el nsui n cadrul relaiei cu clientul.
,a !az a comunicrii1 autenticitatea este n acelai timp o precondiie a empatiei care ncura3eaz
clientul s se e6ploreze i s fie1 la r5ndul lui1 sincer i desc"is.
Acce%tarea este o alt condiie esenial n consiliere. Ea conine implicit o alta1 i anume cea a
recunoaterii unicitii persoanei. /cceptarea este cadrul necesar sc"im!rii. ,onsilierii au n general
grade diferite de acceptare care pot varia de la zi la zi sau de la client la client. Dac acceptm oamenii
aa cum sunt ei1 la r5ndul lor1 acetia ne vor accepta pe noi aa cum suntem.
INTERVIUL 9E CONSILIERE
0rincipii
#. Introducere 2 primele c5teva minute n care nt5lnim clientul1 iniierea conversaiei
si relaia de a3utor
/!ilitai $pentru consiliere&
1. se prezint
2. afla numele clientului
3. indica scopul i o!iectivele interviului
. face clientul sa se simt conforta!il prin punerea n activitate a a!ilitailor
anterioare
'. formuleaz o invitaie desc"isa spre a vor!i
2poziia terapeut2client este de ung"i drept 2distanta dintre ei este
de 1 m
2nu este !ine sa e6iste o!iecte interpuse intre terapeut i client 2poziia terapeutului
este de ascultare1 uor aplecat n fata1 coapsele puin deprtate
2spaiul are o funcie terapeutica2nici prea mare1 nici prea mic (reeli frecvente;
a!senta unei a!ilitai de mai sus
##. A+te%tarea 2 comportamentul ver!al i cel non2ver!al1 care solicita interesul si
atenia
+'
/!ilitai
1. intre sf5ritul unei intervenii a clientului i nceputul interveniei terapeutului
K pauza de ' secunde%
2. dup intervenia consilierului K pauza de 32' secunde1 d5nd posi!ilitate
clientului sa2si formuleze conforta!il rspunsul%
3. consilierul folosete o varietate de procedee ver!ale care ncura3eaz1 dar nu
o!liga clientul sa continue a vor!i i nu implica evaluarea celor spuse%
. folosete o varietate de procede non2ver!ale%
'. menine un contact visual adecvat
*. are o voce clara1 inteligi!ila% contact visual permanent
(reeli frecvente;
ntrerupe conversaia clientului
nu e6ista pauzele menionate intre interveniile clientului si
terapeutului
nu incura3eaza clientul sa vor!easc
folosete inadecvat diferite procedee ver!ale i nonver!ale $privire
fi6a1 propoziii neterminate&
###. Intre8)rie 2 au ca scop do!5ndirea de informaii i clasificarea lor
A8iitati
1. ntre!rile e6ploratorii sunt desc"ise
2. se pune doar o singura intre!are o data%
3. intre!arile sunt clare i concrete%
. ntre!rile conin cerine care sunt n voca!ularul clientului%
'. intre!arile inc"ise sunt imprastiate printer cele desc"ise%
9ntre!rile inc"ise sunt doar factuale1 cele desc"ise ne a3uta sa cunoatem mai !ine persoana.
9ntre!rile desc"ise sunt induse prin; ,umO De ceO n ce felO .pune2miO
.unt evitate intre!arile tip clieu sau cele prea generate.
"re+ei<
2doua sau mai multe intre!ari deodat%
2ntre!area este o afirmaie deg"izata.
#P. Ur*)rirea ver8aa 2 intervenia terapeutului se refera la ceea ce a spus clientul
/!ilitai;
1. rspunsuri printr2o parafrazare a coninutului sau o reflectare a sentimentelor
+*
2. specifica n mod clar sc"im!area !rusca a su!iectului atunci c5nd introduce un su!iect nou n
discuie
3. cere clientului sa continue discuia folsind ncura3ri desc"ise
(reeli;
2 introduce un nou su!iect n discuie fara sa ii lege de materialul anterior
P. C)utarea as%ecteor concrete 2 ncercarea de a do!5ndi informrii cat mai specifice1
referitoare la persoana sau situaie.
/!ilitai
1. terapeutul caut informaii detaliate; ,e O ,5ndO <ndeO ,at de desO ,umO
2. aduce discuia a!stracta la descrieri concrete cu relevanta personala.
(reeli
se permite clientului sa vor!easc despre un material relevant intr2o maniera
impersonala
detaliile relevante nu sunt urmrite
se permite clientului sa ramana la e6primri vagi
P#. Atitudine neevauativa 2 comportamentul terapeutului nu tre!uie sa conin aspecte evaluative
/!ilitai
1. rspunde la ver!alizarea clientului prin intre!ari sau afirmaii desemnate sa e6ploreze
nelesul comportamentului sau evenimentelor
2. sc"im!area terapeutica este una de ordin afectiv
=< F</M DE,#G## 0E=TH< ,F#E=T^
3. folosim confruntarea pentru a indica discrepantele dintre sentimentele
clientului i cele ale terapeutului
P#F Re,ectarea senti*enteor 2 a!ilitatea terapeutului de a fi sensi!il i de a ver!aliza ctre
client e6periena su!iectiva a clientului /!ilitai
1. reflecta setimente pe care inca nu le2a identificat clientul
2. reflecta cu acuratee intensitatea sentiemnetelor
3. identifica stimuli din mediu care provoac sentimente . .
2 ignora sentimentele1 etic"eteaz greit sentimentele sau intensitatea
lor
2 se anga3eaz n rezolvarea pro!lemelor fara identificarea sentimentelor
P###. Niveu de i*%icare 2 se refera la proporia timpului ocupat de terapeut i client /!ilitai
1. clientul vor!ete mai mult dec5t terapeutul
2. competenta se e6prima n gesturi simple
++
/. -. Teorii= *odee si tehnici de consiiere a ,a*iiei
4amilia reprezint grupul primar1 grupul social relativ permanent de indivizi legai ntre ei prin
origine1 cstorie sau adopie1 o instituie fundamental n toate societile i un element c"eie al
nrudirii.
Tipuri de familii i alternative;
familie nuclear%
familie e6tins%
familie monoparental%
familie recstorit%
familie vitreg%
concu!ina3.
0ro!lemele familiale tipice sunt;
pro!leme maritale ntre so i soie%
pro!leme relaionale ntre prini i copii%
pro!leme personale ale mem!rilor familiei%
pro!leme cauzate de factori e6teriori ) venit insuficient1 oma31 condiii proaste de locuit1
acces redus la alte necesiti sau resurse1 lipsa educaiei sau educaia deficitar1 etc.
9n familiile cu risc deseori poate fi o!servat o com!inare a pro!lemelor cauzate de factori interiori
i e6teriori familiei.
,onsilierea familial este un tip de serviciu social specializat1 astfel nc5t ea nu poate fi
realizat dec5t de specialiti formai n domeniul consilierii n asisten social. ,u toate acestea1
anumite te"nici ale consilierii familiale $interviul1 genograma1 etc.& se pot constitui n instrumente
utile n etapa de evaluare iniial a familiei n situaie de risc n cadrul serviciilor sociale primare.
,onsilierea familial reprezint spri3inul social acordat familiilor care traverseaz o situaie
de criz1 funcional sau nu1 situaie ce reclam mo!ilizarea resurselor individuale i sociale n
scopul favorizrii adaptrii familiei la sc"im!are.

,onsilierii familiali vd orice pro!lem din familie ca pe o pro!lem ce afecteaz ntreaga
familie i nu ca pe o pro!lem a unei pri1 a unui mem!ru individual din familie. 0rocesul de
acordare a suportului social familiei este un proces de dezvoltare sau de restructurare a relaiilor
din cadrul familiilor1 ce se realizeaz n timp i prin aciuni sistematice !azate pe anumite te"nici
care s garanteze n final;
relaii interpersonale care s permit dezvoltarea deplin a capacitilor mem!rilor familiei%
promovarea !unstrii mem!rilor familiei n armonie cu nevoile lor%
ameliorarea climatului familial1 a comunicrii pertur!ate1 a!ordrii i e6ecutrii sarcinilor de
rol1 a funcionalitii sistemului familial%
ameliorarea pro!lemelor ce afecteaz mem!rii familiei i care cer un efort de grup concentrat
pentru a fi rezolvate.
'. O8iectivee consiierii ,a*iiae sunt;
rezolvarea eficient a unor pro!leme ale vieii de zi cu zi cu care se confrunt familia%
confruntarea cu situaiile de tranziie din ciclul de via al familiei i facilitarea adaptrii la
sc"im!rile impuse de acestea%
+-
a3utarea indivizilor n a contientiza anumite nevoi1 emoii1 g5nduri negative1 comportamente i
situaii pro!lematice%
ascultarea1 nelegerea i acceptarea sentimentelor inadecvate ale persoanelor implicate n
procesul de consiliere%
identificarea cauzelor situaiilor pro!lematice i a soluiilor alternative la situaia actual%
a3utor n depirea situaiilor dificile inerente ciclului vieii de familie1 nsoite de an6ietate1
fric1 depresie1 m5nie1 team1 relaii interpersonale disfuncionale1 conflictuale1 etc.
-. Eta%ee consiierii ,a*iiae<
1. $ri*u tee,on. .copul acestei faze este de a o!ine o cantitate minim de informaii i de a
aran3a o consultaie pentru ntreaga familie. Mi3loacele prin care poate fi atins acest scop sunt
ascultarea cu atenia a descrierii pro!lemei1 identificarea tuturor mem!rilor familiei sau a celor
implicai1 aran3area primului interviu1 evitarea unei conversaii prea lungi. 9n situaia n care se
evit anga3area altor mem!ri1 consilierul va spune c are nevoie de c5t mai mult informaie
posi!il legat de pro!lema ce afecteaz familia.
2. $ri*u interviu +i construirea rea(iei. /re drept principal scop cldirea unei aliane cu
familia1 dezvoltarea unei ipoteze despre aspectele ce menin pro!lema curent1 sta!ilirea
contactului cu mem!rii familiei1 prezentarea consilierului1 e6plicarea condiiilor de desfurare
a edinei $durata edinei1 locaia1 scopul&1 repetarea pe scurt a ceea ce s2a aflat de la persoana
care a telefonat1 solicitarea punctelor de vedere1 acceptarea fiecrei poziii. /scultarea1 pe r5nd1
a opiniilor mem!rilor familiei1 ec"ili!ru ntre cldur i profesionalism1 realizarea unei
genograme1 dezvoltarea unor ipoteze despre cum ar putea fi implicai mem!rii familiei n
pro!lem1 o!inerea unor informaii legate de soluii ncercate1 de cele care nu au reuit1
tranziiile din ciclul de via la care familia nu s2a adaptat nc1 centrarea pe punctele tari ale
familiei1 consilierul se menine curios i plin de respect1 e6ploreaz procesele de interaciune
familial. 9n final1 consilierul face o recomandare familiei $=ic"olas1 .c">arts1 2BB1&.
3. Interven(ia. Este faza care i propune ca o!iectiv iniierea i facilitarea sc"im!rii situaiei
clientuluiMfamiliei. #ntervenia clientului tre!uie s fie relaionat cu pro!lema $Jac@neI1
,ormier1 2BB1&1 iar selectarea unei intervenii poate deveni un proces adaptativ. Deprinderile
necesare pentru a iniia o intervenie includ;
competene n realizarea interveniei%
cunotine legate de utilizarea potrivit a interveniei%
cunoaterea rspunsurilor tipice ale clienilor%
deprinderi de a o!servare pentru a nota rspunsurile clientului.
. S,Cr+itu interven(iei. Este faza n care consilierii se asigur c mem!rii familiei au nvat
ceva despre felul n care s se descurce unii cu alii1 fr a3utorul consilierului. /cest lucru se
nt5mpl atunci c5nd pro!lema pentru acre au solicitat spri3in s2a rezolvat1 c5nd familia simte
c a c5tigat ceea ce dorea. 9n aceast faz1 consilierul poate cere familiei s anticipeze unele
sc"im!ri viitoare sau recidivele unor situaii pro!lematice1 fc5ndu2i contieni pe clieni c
viaa este o succesiune de pro!leme cu care tre!uie s ne descurcm. 9n final1 dup ce toi cei
implicai admit c relaia lor se nc"eie aici1 consilierul i e6prim ncrederea n a!ilitile i
fora familiei de a se descurca de acum nainte.
$SIFOTERA$IA &A!ILIEI
Te"nica vizeaza familia disfunctionala ca intreg i nu individul ca !olnav separat.Tratarea familiei
ca sistem relational este mai eficienta pentru ec"ili!rarea mem!rilor care interactioneaza n
sistem./nsam!lul interventiilor terapeutice urmareste modificarea relatiilor dintre mem!rii
+A
familiei1astfel incit sa se o!tina armonia i ec"ili!rul interfamilial%sc"im!area relatiilor dintre mem!rii
familiei duce la disparitia comportamentelor simptomatice.
CONCE$TE de !aza;
124amilia nucleara ) .istem relational implicat n geneza simptomelor persoanei $Npacientului
identificatU&%
220atologia se deplaseaza de la individ la sistem2ea este rezultatul disfunctiilor sistemului%
320acientul reprezinta NsimptomulU1iar familia reprezinta o!iectul terapiei%
24amilia este o configuratie dinamica;
'2Helatiile de inrudire i interactiune dintre mem!rii familiei i potrivirile de interactiune%
*28alanta emotionala n interactiunile dintre mem!rii familiei.
$RINCI$II
12#ndividul este produsul familiei sale%sistemul familial este forta dominanta n formarea individului
22Mem!rii familiei disfunctionale nu au capacitatea sa2si satisfaca tre!uintele1asteptarile mutuale
reciproce1ei nu2si pot e6prima li!er1autentic1identitatea$in relatiile dintre ei&.
32: familie functionala este capa!ila de compromisuri.
2=ecesitatea compromisului este generata de faptul ca tre!uintele mem!rilor unei familii nu coincid
$ele nu se intimpina i nu se satisfac reciproc1dec5t foarte rar&%
'2=ecesitatea unor sc"im!ari n cadrul familiei1date fiind stadiile prin care trece o familie$aparitia
copiilor1etape n dezvoltarea copiilor1plecarea copiilor din familie1etc&.
As%ectee tera%iei de ,a*iie sint=in %rinci%a=trei;
12terapia centrata pe su!sistemul marital%
22terapia centrata pe su!sistemul relatiilor parinti ) copii%
32terapia vizind "omeostazia familiei ca sistem $!alanta familiala&
Hegula psi"oterapiei de familie;persoana se sc"im!a daca se modifica structura i configuratia
relatiilor interfamiliale.
,5teva o!servatii sint necesare;
a&2/specte importante;istoricul familiei actuale1structurile familiale anterioare1care persista n
familia actuala.
!&2Diagnosticul1in sens larg1ca apreciere a modalitatilor de functionare a relatiilor
interfamiliale%
c&2Emotia este un instrument n sc"im!area comportamentului mem!rilor familiei%
-B
d&2Terapeutul este luat ca model;tre!uie sa ai!a o atitudine activa.
!etode +i tehnici
12#nterviul initial $evaluarea pro!lemei actuale1anga3area familiei n procesul terapeutic&%
22Terapia se desfasoara n serii de sedinte $de la citeva sedinte1la citiva ani&2vezi musafiria2
vizita n familie
32Mem!rii familiei isi aleg singuri pozitiile n incaperea n care se desfasoara terapia%
2Heluarea Npro!lemeiU cu mem!rii familiei1 delimitarea pro!lemei $participa toti mem!rii
familiei&%
'2.c"im!area modalitatilor de comunicare a relatiilor dintre mem!rii familiei.
Tehnici ,oosite *ai ,recvent<
2actiuni n familie%
2terapia familiala multipla $mai multe familii sunt luate inmpreuna n terapie&
Reco*andari tehnice cu %rivire a nu*aru o%ti* de sedinte
- 0entru reducerea tensiunii dintr2o familie;12* sedinte%
- 0entru rezolvarea simtomului;1B21' sedinte%
- 0entru optimizarea comunicarii;2'23B sedinte%
- 0entru restructurarea familiei;B sedinte i c"iar mai mult2citiva ani.
#n medie o sedinta poate dura o ora.
3. Factori de risc de separare a copilului de familia sa
#ntr2o societate intr2o continua sc"im!are1 de regula1 prinii isi mo!ilizeaz forele pentru a se adapta
rapid la sc"im!rile socio2economice1 dar sunt frecvente cazurile c5nd acetia nu gsesc resursele
necesare si soluiile cele mai !une pentru a asigura copiilor climatul si mediul de viata corespunztor
nevoilor de dezvoltare ale acestora1 intr5nd astfel in categoria familiilor cu risc pentru copil.
#n aceste familii se acumuleaz o serie de pro!leme care afecteaz viata si dezvoltarea copiilor. /ceste
pro!leme se coreleaz si se poteneaz reciproc.
.ituaiile de risc sunt comple6e1 diferite si sunt varia!ile in funcie de diveri parametri precum v5rsta1
se6ul1 apartenena culturala a copilului1 mediul de proveniena si altele.
-1
#gnorarea situaiilor de risc in familiile cu copii va genera fenomene precum negli3area1 a!uzul1
separarea de familie1 instituionalizarea1 analfa!etismul1 marginalizarea sociala a copiilor.
<nii prini nu contientizeaz pro!lemele care afecteaz dezvoltarea copilului in familie si a3ung in
situaii grave1 greu de depit fr spri3inul serviciilor sociale specializate. /cetia au tendina sa
reduc pro!lemele pe care le au in creterea copiilor la cele de ordin economic. Datorita lipsei de
cunoatere si informare aceti prini nu acorda importanta climatului familial1 calitii relaiilor de
familie1 efectelor devastatoare ale separrii timpurii a copilului de familia sa1 nevoilor afective ale
copilului1 formarii autonomiei copilului1 socializrii acestuia1 rolului lor in formarea copilului pentru
viata.
Dintre factorii de risc care conduc la separarea copilului de familia sa1 i enumerm pe cei care au o
semnificaie foarte importanta1 cu precizarea ca enumerarea nu epuizeaz toate posi!ilitile;
2 4actori de risc legai de situaia sociala1 economica1 medicala sau de nivelul pregtirii colare
si profesionale a prinilor%
2 4actori de risc legai de relaiile dintre prini si cele dintre prini si copii%
2 4actori de risc legai de diverse situaii particulare in care se afla copilul%
2 4actori de risc legai de nivelul de dezvoltare al comunitii in care triete familia.
0rincipiile de urmat in activitatea de consiliere1 corelat cu prevederile legislaiei in vigoare privind
respectarea si promovarea drepturilor copilului sunt urmtoarele;
2 4amilia este mediul prioritar de ngri3ire i educare a copilului%
2 Hesponsa!ilizarea prinilor cu privire la e6ercitarea drepturilor si ndeplinirea o!ligaiilor
printeti%
2 /scultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia1 in5nd cont de v5rsta si gradul
sau de maturitate%
2 /sigurarea sta!ilitii si continuitii in ngri3irea1 creterea si educarea copilului%
2 Hespectarea identitii culturale1 etnice1 religioase si lingvistice a clienilor%
2 ,eleritate in luarea oricrei decizii cu privire la copil%
2 0romovarea parteneriatului cu copilul1 familia1 structuri si grupuri locale%
2 0romovarea responsa!ilizrii clienilor si ncura3area iniiativei acestora%
2 Palorizarea capacitilor si resurselor clienilor%
2 #mplicarea comunitii si responsa!ilizarea ei pentru protecia si promovarea drepturilor
copilului%
2 Hespectarea confidenialitii informaiilor despre clieni.
,onsilierea se adreseaz;
1. 0rinilorMfamiliilor e6tinseMfamiliilor su!stitutive care;
2 necesita competenteMdeprinderi de ngri3ire a copiilor adaptate noilor principii psi"opedagogice
in domeniu1
2 triesc in medii dezavanta3ate1 unde se practica modele de ngri3ire si cretere a copiilor care
nu corespund sau sunt in contradicie cu modelele general acceptate in comunitate1
2 constata e6istentaMapariia unor pro!leme la nivelul familiei care afecteaz dezvoltarea
normalaMarmonioasa a copilului sau favorizeaz manifestarea unor comportamente ale copiilor
ce pun in pericol integrarea lor familiala1 sociala1 colara1 profesionala.
2. Piitorilor prini care doresc sa se formeze nainte de naterea sau adopia copiilor.
3. ,opiilor care au pro!leme de dezvoltare siMsau dificultati de integrare in familie1 coala sau in
colectivitatea in care triesc.
/sistenii sociali de la nivel local in activitatea de consiliere se adreseaz clienilor care provin n
special din urmtoarele categorii de familii care prezint risc ridicat de separare a copiilor;
-2
2 familii fr locuina%
2 familii cu venituri foarte mici care !eneficiaz de a3utoare sociale%
2 familii in care un printe sau am!ii sunt omeri%
2 familii care si2au a!andonat sau instituionalizat copiii%
2 familii n care un printe sau am!ii sunt in nc"isoare%
2 familii in care e6ista persoane care sufer de !oli psi"ice grave sau cronice%
2 familii in care unul sau am!ii prini sufer de !oli somatice grave sau cronice%
2 familii in care e6ista copii nscui din casatorii diferite%
2 familii monoparentale%
2 familii in care se consuma alcool1 droguri%
2 familii in care unul sau am!ii prini au decedat%
2 familii in care se practica prostituia%
2 familii care resping mamele minore%
2 familii in care unul sau am!ii prini sunt analfa!ei%
2 familii in care se practica violenta1 fuga de acas%
2 familii in care unul sau am!ii prini muncesc in strintate%
2 familii in care se practica ceretoria%
2 familii in divor%
2 familii in care unul sau mai muli copii au a!andonat coala%
2 familii in care e6ista copii cu frecvente pro!leme de sntate sau cu pro!leme psi"ice%
2 familii care au copii cu pro!leme de comportament%
2 familii care negli3eaz igiena1 sntatea si educaia copilului%
2 familii in care e6ista a!uz fizic1 emoional si se6ual.
/ctivitile consilierilor se vor focaliza pe;
2 consilierea prinilor pentru depirea unor situaii de dificultate $divor1 pierderea locului de
munca1 conflicte intrafamiliale1 !oli cronice1 decesul unuia dintre soi1 etc.& care pun in pericol
dezvoltarea copiilor sau care genereaz riscuri de separare a copiilor de mediul lor familial1
2 informarea prinilor n vederea acoperirii nevoilor copiilor1
2 consolidarea a!ilitilor i cunotinelor prinilor privind ngri3irea i educarea copilului1
2 spri3inirea i consilierea copiilor care au dificultati de dezvoltare siMsau integrare in familie1
coala1 grupuri socio2profesionale.
0rintre serviciile primare menionate in legislaia din domeniu sunt prevzute si Centree de consiiere
si s%riDin %entru %)rin(i si co%ii $ standardele minime o!ligatoriii au fost apro!ate prin :rdinul
secretarului de stat al /=0,/ nr. --M2BB si pu!licate in M: din 12MB-M2BB&. 4c5nd parte din
categoria serviciilor primare1 astfel de centre pot fi infiintate la nivelul comunitatilor in funcie de
pro!lemele sociale cu care se confrunta aceste comunitati. /sistentul social de la nivelul acestor
centre realizeaz pentru copil si familie urmtoarele activitati;
a. asistena juridico'administrativ$% aceasta se realizeaz cu cola!orarea activa a clientului in funcie
de gradul sau de autonomie. /sistentul social analizeaz situaia administrativa a clientului1 l
informeaz despre drepturile si o!ligaiile sale1 ii e6plica natura documentelor administrative de care
are nevoie $acte de stare civila1 adeverine1 certificate1 atestate&1 ii e6plica procedurile administrative1
l a3uta pe client sa isi administreze documentele si l orienteaz spre servicii specializate.
!. asistenta pentru o#inerea prestaiilor $!eneficii n !ani; alocaii1 venitul minim garantat1 alte
a3utoare financiare&; asistentul social informeaz clientul despre drepturile lui1 verificaManalizeaz
resursele acestuia1 mpreuna cu clientul face demersurile necesare pentru o!inerea de c5tre acesta a
prestaiilor acordate conform legii.
c. acompanierea pentru g$sirea sau p$strarea unei locuine; asistentul social evalueaz dificultile
clientului1 gradul de urgenta al situaiei sale1 l informeaz pe client asupra drepturilor si o!ligaiilor
sale1 asupra demersurilor pe care tre!uie sa le realizeze1 asupra procedurilor necesare1 pregtete
clientul pentru cazul in care este nevoie de sc"im!area cadrului sau de viata.
d. susinerea demersurilor de re!integrare )colara si profesionala; asistentul social tine seama de
ateptrile si opiniile clientului1 evalueaz situaia clientului din punct de vedere colar si profesional1
-3
identifica instituiile la care poate apela clientul1 spri3in accesul la structuri de invatamant si cursuri de
formare profesionala1 l acompaniaz pe client in demersurile sale.
e. asistarea mamelor in cadrul maternit$ilor si spitalelor de pediatrie& asistentul social evalueaz
situaia familiei1 o informeaz asupra spri3inului care i poate fi acordat1 intermediaz relaia familiei
cu instituiile1 autoritati1 servicii pentru mama si copil1 dezvoltarea unei reele de spri3in comunitar
pentru prini si copii% consiliaz familia asupra modalitilor concrete de spri3inire a tinerelor mame
$in special a celor cu depresie post2partum&; evitarea e6ercitrii unor presiuni inutile si a culpa!ilizrii
de ctre familie1 impartirea intre mem!rii familiei a sarcinilor zilnice de ngri3ire a copilului1
ncura3area mamei.
f. asistarea clienilor cu dificult$i psiho'sociale* persoane cu pro#leme psihologice* de
comportament* dependente de alcool* droguri* supuse a#uzurilor din partea unor persoane* copii cu
risc de separare de familie; /sistentul social evalueaz gradul in care relaiile interpersonale sau
izolarea pertur!a viata clientului1 realizeaz ntrevederi de tip psi"o2social $asculta1 susine1 spri3in
clientul in dezvoltarea de competente sociale&1 transmite informaii asupra gravitaii strii clientului1
informeaz clientul asupra drepturilor si posi!ilitilor de spri3in precum si a instituiilor competente1
consiliaz clientul in raport cu situaia sa actuala1 face un inventar al resurselor posi!ile pentru client1
realizeaz mpreuna cu clientul un proiect de sc"im!are a situaiei sale de viata1 identifica o!stacolele
care pot mpiedica sc"im!area1 l susine in situaii de criza1 propune resurse terapeutice.
+. Evaluarea functionarii familiei
/rimatul sistemului familial&
Dintre variatele sisteme de referinta pentru munca de asistare sociala1 familia este de o
importanta ma3ora fiind considerata de Gimmerman N sistemul ecologic care "raneste individul N
4amilia indeplineste functii de ingri3ire esentiale1 remarca Jartman1 care considera familia ca si
principalul agent al serviciului social care vine in intampinarea nevoilor sociale1 educationale si de
sanatate a mem!rilor sai. #n interorul familiei se formeaza caractere1 se invata roluri esentiale1 iar
copiii sunt socializati pentru o participare responsa!ila la viata sociala.
#ntrucat familiile 3oaca un rol esential in intampinarea nevoilor mem!rilor sai $ sau esueaza in
acest proces & practicienii tre!uie sa ai!a a!ilitatile necesare evalurii functionarii familiei.
Cadrul sistematic in evaluarea functionarii familiei&
#n cadrul familiei1 toti mem!rii influienteaza si sunt influientati la randul lor1 creand un sistem
care are proprietati specifice si este guvernat de un set de reguli implicite specificand rolurile1 structura
de putere1 formele de comunicare si modalitatile de a negocia si rezolva pro!lemele. Deoarece fiecare
familie este un sistem unic un cdru sistematic sau un N set N perceptual care le va permite sa analizeze
si sa inteleaga coportamentul indivizilor in relatie cu modul de functionare a familiei.
#n continuare vor fi prezentate cocepte care vor fi de folos asistentului social in intelegerea
familiei ca si sistem1 si il va pregati pentru evaluarea acesteia.
3. Iomeostazia familiala &

,a sisteme1 familiile isi dezvolta mecanisme pentru a mentine ec"ili!rul sau "omeostazia
structurilor ei1 astfel ca acestea au tendinta de a limita repertoriul interactional al mem!rilor1 la o sreie
de comportamente familiale limitate si dezvolta mecanisme pentru a restaura ec"ili!rul ori de cate ori
acesta este amenintat.
Minuc"in1 $ 1A+ & vor!este despre tendinta familiilor de a mentine modelele preferate cat mai
mult timp posi!il si sa opuna rezistenta sc"im!arii dincaolo de anumite comportamente specifice.
Modelele alternative de comportament sunt admise1 insa numai pana la o anumita limita a tolerantei.
/tunci cand aceasta limita este depasita familia tinde sa2si invinovateasca mem!rii de neindeplinirea
datoriilor familiale si sa recurga la apeluri de loialitate sau inducerea sentimentului de vinovatie.
-
1. .egulile familiei&
Jomeostazia familiala este mentinuta in masura in care toti mem!rii familiei adera la un numar
limitat de reguli sau acorduri implicite care prescriu drepturile1 o!ligatiile unui comportament dezira!il
in cadrul familiei.
=escrise si su!intelese 1 regulile reprezinta un set de prescriptii pentru comportament1care
definesc relatiile si organizeaza modul in care interactioneaza mem!rii familiei.Din moment ce
regulile sunt implicite $de e6emplu legile nescrise care depasesc nivelul de constiintaal participantilor&1
ele tre!uie sa fie deduse din o!servarea interactiunilor familiale.
E6emple de reguli su!intelese care dicteaza comportamentul mem!rilor in relatie cu alegeri
familiale vitale;
2 Tatal are tot timpul ultimul cuvant
2 Este o@ sa vor!esti despre se6 in fata tuturor1cu e6ceptia mamei
2 =u spune ceea ce simti de fapt
2 Este important sa respecti intimitatea celorlalti mem!rii ai familiei
4amiliile au formulate reguli care sunt usor de recunoscut si sunt afirmate foarte
e6pplicit ; N/dolescentii tre!uie sa fie in casa pana la ora 1BU1 N,opiii au voie doar 2 ore de tv pe ziU1
N,opiii nu raspund inapoi parintilorU. #n evaluarea sistemului familiei1practicianul este interesat de
regulile implicite care conduc actiunile familiei1deoarece in masura in care aceste reguli sunt
disfunctionale1 ele pot avea efecte ascunse asupra familiei% de e6emplu pot induce un rau emotional
mem!rilor1 limitand a!ilitatea familiei de a se acomoda cu aspectele sc"im!arii1 si restrictionand
alegerile oportuunitatile de crestere.
Deoarece regulile sunt implicite1 raul pe care2l provoaca familiilor trece de multe ori neremarcat1iar
mem!rii familiei sunt prinsi in situatii in care comportamentul loreste dictat de forte de care ei nu sunt
constienti./derand la regulile disfunctionale1 mem!rii familiei deseori perpetueaza si intaresc
comportamentul pro!lematic de care ei se plang.
Hegulile difera drastic de la o cultura la alta.#n cultura asiatica de e6emplu regulile ma3ore care
guverneaza procesle familiei sunt asemanatoare cu urmatoarele.
2 =u atrage atentia asupra propriei tale persoane
2 Hespecta2i pe cei mai in varsta
2 Evita cu orice pret sa2ti faci familia de rusine
2 4a cinste familiei tale
2 Datoria copiilor este de a asculta si de a se supune
2 #mparte ceea ce ai cu rudele tale
2 Datoria sotiei este fata de sotul sau
Nor*e ,unctionae si dis,unctionae<
=ormele care se gasesc in cadrul familiei pot sa fie functionale sau disfunctionale. =ormele care
au consecinte distructive penItru familie includ urmatoarele ;
2 N Tatal poate sa2si e6prime nevoile si dorintele sale1 dar ceilalti mem!rii ai familiei nu au acest
drept decat daca nevoile lor corespund cu cele ale tatalui N
2 N /i gri3a ce spui in prezenta mamei1 se poate supara N
2 N /utocontrolul este o dovada de putere 1 nu2i lasa pe ceilalti sa2ti vada sla!iciunile1 aratand
afectiune sau suparare N
2 N Evita discutiile serioase referitoare la pro!lemele familiei N
2 N =u2ti asuma responsa!ilitatea pentru comportamentul tau1 arunca intotdeauna vina pe
altcinevaU
2 N =u fii diferit fata de alti mem!rii ai familiei N
2 N Este important sa castigi argumentele1 sa pierzi un argument inseamna sa2ti pierzi forta. N
-'
Daca regulile sunt functionale1 ele incura3eaza oarecum familia sa raspunda fle6i!il stresului
provenit din mediu1 nevoilor individuale si nevoilor familiei ca intreg. /sadar regulile functionale
contri!uie la dezvoltarea mem!rilor de familie ca persoane capa!ile1 adapta!ile si sanatoase.
E6emple de reguli functionale;
2 N Toata lumea conteaza in aceasta familie 2 ideile si feed!ac@2ul lor este important. N
2 N Este acceptat faptul de a fi diferit ) mem!rii familiei nu tre!uie sa fie intotdeauna de accord cu
ceilalti1 sau sa le placa aceleasi lucruri. N
2 N Este important sa2ti manifesti sentimentele pozitive fata de ceilalti mem!rii ai familiei. N
2 N Este dezira!il sa vor!esti despre orice fel de sentiment ) dezamagiri1 frica1 maine1 critici1 !ucurii
sau impliniri. N
2 N Este important sa2ti rezolvi dezacordurile cu alti mem!ri ai familiei. N
2 N Este :] sa2ti recunosti greselile si sa2ti ceri scuze2 ceilalti mem!rii ai familiei vor intelege si te
vor spri3ini. N
/vand in vedere toate acestea tre!uie sa tinem minte ca toate familiile au reguli si comportamente
atat functionale cat si disfunctionale1 si ca identificarea am!elor categorii este critica pentru a realiza o
evaluare ec"ili!rata a functionarii familiei.
#ntelegerea regulilor familiei intensifica evaluarea sistemului familiei.Deoarece familiile sunt
guvernate de reguli1 multe comportamente pe care asistentul social va tre!ui sa le o!serve vor fi cel
mai pro!a!il stilizate sau modelate.Tre!uie sa fie atent la secventele comportamentale care se repeta in
ma3oriatea ariilor vietii de familie
Incacarea re#uior
/tunci cand regulile sunt incalcate si noi comportamente sunt introduse in in sistemul propriu1
familia poate adopta modele o!isnuite de a restaura ec"ili!rul1de a mentine linia sistemului./ceste
moduri sunt deseori forme ale unui feed!ac@ negativ catre mem!rii1pline de Nar tre!uiU1si Nnu )
uriU1interdictie menita a modifica sau elimina comportamentele care deviaza de la norme.#regularitatile
din sistem pot fi contracarate de mem!rii familiei prin manie1depresie1tacere1vina1sau alte forme
asemanatoare de comportament.
<rmatorul caz este un e6emplu de presiune e6ercitata de o mama asupra fiicei sale1pentru a o
face sa adere la regula N=u te contrazice cu mamaU.
4iica; <rasc sa traiesc la oras.#ntr2o !una zi vreau sa stau la munte unde ninge
Mama; =u ti2ar placea deloc acest lucru
4iica; /s vrea sa2mi placa./dor zapada1copacii si linistea muntilor.
Mama; $#ntensitatea vocii cresteMiritatie evidenta& Din moment ce nua i trait nicioadata la munte ma
indoiesc profund ca ai pute sa ai vreo autoritae asupra lor.Doar te gandesti ca ti2ar place1 datd de fapt
nu ti2ar place deloc.<rasc zapada.
4ica se cufunda in tacere in acel moment.
#n scenariul precedent1insistenta mamei asupra propriului punct de vedere1reuzul de a accepta
parerea fiicei sale spunand ca nu stie despre ce vor!este1servesc ca si mecanisme de a descura3a
comportamentul insistent al fiicei sale si de2a o impiedica sa do!andeasca mai multa
autonomie./semenea comportamente care readuc ec"ili!rul in sistem a!unda in cadrul familiilor.
Daca una din regulile familiei este ca mania sa nu fie e6primata nici su! forma fizica nici su!
forma ver!ala1mem!rii familiei pot sa se ignore unul pe celalat1pana cand mem!rul care a gresit isi
cere scuze..Daca regula familiei este ca toti mem!rii familiei sa priveasca cu umor toete lucrurile
negative care li se intampla1iar mem!rul care nu reuseste sa2si priveasca situatia cu umor va fi presat
de alti mem!rii ai familiei pana cand va rade.Daca o alta regula este aceea de a considera familia pe
primul plan1iar prietenii si alte activitati sunt lasate pe locul doi1alti mem!rii ai familiei pot sa induca
sentimentul de vinovatie asupra unui mem!ru care planuieste o activitate care e6clude familia in zilele
destinate acesteia.Hezulta astfel ca familia are o mare influenta asupra mem!rilor sai1 in special asupra
comportamentului si vietii lor1c"iar daca acestia s2au separat de ani de zile.
&e?8iitatea re#uior
-*
0osi!ilitatea de a influenta regulile sau de a descoperi altele noi variaza de la o familie la alta.4amiliile
care functioneaza optim au reguli care2i permit sistemului sa raspunda in mod fle6i!il la sc"im!ari si
sa ela!oreze reguli noi care sa fie compati!ile cu nevoile mem!rilor familiei..istemele disfunctionale
au reguli rigide care ii impiedica pe mem!rii sa2si modifice comportamentul in timp ca raspuns la
circumstantele sc"im!atoare si la presiune1astfel cristalizand relatii si roluri stereotipice.
,u referire la fle6i!ilitatea regulilor 8ecvar si 8ecvar$1A--& au introdus conceptele de
morfostazie si morfogeneza.Morfostazia descrie tendinta sistemelor spre sta!ilitate11o conditie de
ec"ili!ru dinamic.Morfogeneza se refera la capaciatea sistemului de a permite
cresterea1creativitatea1inovatia si sc"im!area.<n sistem tre!uie sa fie capa!ila sa gaseasca un
ec"ili!ru1sa ramana sta!il in conte6tul sc"im!arilor si sa poata sa se sc"im!e in conte6tul
sta!ilitatii.#ntr2un sistem sanatos1 regulile permit o sc"im!are canda acesata este necesara pentru a veni
in intampinarea nevoilor individuale si ale familiei.0e masura ce evaluam sistemul familiei tre!uie sa
identificam nu numai regulile familiei ci si gradul de fle6i!ilitateMrigiditate al acestorasi a sistemului
insusi./ceasta poate fi o!servata prin evaluarea gradului de dificultate pe care o familie il are in
reglarea si mentinerea unui ec"ili!ru dinamic 1ca si raspuns la diferitele sc"im!ari care apar pe
parcursul vietii1cum ar fi; maturizarea individului1emanciparea adolescentilor
1casatoria1nasterea1im!atranirea si moartea.
Tensiunile din familie sunt deseori cauzate de nasterea primului copil1venirea unuia din !unici
pentru a locui impreuna cu familia1atingerea pu!ertatii de catre un adolescent1faptul ca sotia merge la
serviciu1sustinatorul familieimse pensioneaza..tresul se poate manifesta su! o forma e6trema in
familiile apartinand culturilor minoritare ale caror valori1 credinte si perceptii se ciocnesc de cele ale
culturii ma3oritare. 0e langa evaluarea referitoare la tensiunea a!atuta asupra regulilor cauzata de
sc"im!ari si de evenimente interne1de asemenea mai tre!uie evaluata masura in care regulile familiei ii
permit sistemului sa raspunda in mod fle6i!il la presiunile societatii cum ar fi; pierderea locului de
munca a sustinatorului familiei1catastrofe naturale sau politice care afecteaza familia.
#ntr2un studiu destinat sa identifice caracteristicile vitale ale unei functionari optime referitoare la
sistemul familiei1 Fe>is1 8eavers1 (ossett si 0"illips$1A+*& disting ' nivele de functionare a familiei;
optim1 adecvat1 nivel mediu1 de granita si cateva deran3ate.
2. Continutul si nivelele proceselor de interactiune
0entru a realiza o evaluarea adecvata a familiei si pentru a putea identifica reguli si comportamente
importante este de asemenea esential sa intelegem conceptele de continut si procesualitatea
interactiunilor.
Jaide2ti sa ne imaginam 1 pentru un moment1 ca1 intr2un !irou in cadrul unei agentii familiale are
loc urmatorul interviu pe care il coordonati1 cu domnul si doamna 8. /stfel ca1 in raspunsurile oferite
de domnul 8. Fa intre!arile dumneavoastra1el priveste spre doamna 8. .i va spune ca de ceva timp
este deprimata si !olnava1astfel ca au apelat la agentie cautand a3utor pentru pro!lema NeiU. <itandu2va
spre doamna 8. /ceasta apro!a.
#n acest moment principala preocupare a asistentului social se indreapta spre ceea ce spune cuplul1
adica continutul discutiei1insa in aceeasi masura el este interesat sa evalueze intelesul mesa3ului1 sa
o!serve modul in care sotii relateaza sau se comporta cand vor!esc despre pro!lemele lor.,u alte
cuvinte asistentul social este si o!servator al proceselor care se petrec in cuplu pe masura ce ei discuta
continutul pro!lemei./sadar asistentul social tre!uie sa ia notite in minte despre faptul ca sotul este
purtatorul de cuvant al sotiei sale $avand acordul tacit al acesteia&si ca pro!lema care este definita de
am!ii soti o are in vizor pe sotie./stfel ca am!ii soti pierd din vedere orice impact pe care pro!lema l2
ar putea avea asupra sotului1 c"iar si un eventual rol pe care acesta l2ar putea avea in rezolvarea
pro!lemei sotiei sale..#n acest caz sotia apare ca Npersoana2pro!lemaU1 iar sotul ca si consultant al
practicianuluiU
/numite interactiuni comportamentale ofera informatii despre modul in care sotii definesc propria
pro!lema1 despre modul in care relationeaza si permit cai de e6plorare in intelegerea propriei
pro!leme.Hegulile familiei sunt de o!icei dezvaluite la nivelul proceselor2 un nivel deseori ignorat de
catre practicienii incepatori care acorda mai multa atentie la ceea ce clientul spune.El tre!uie sa2si
-+
dezvolte sau sa2si ascuteasca a!ilitatea de o!servator pentru a putea fi atent la ceea ce oamenii fac in
timp ce discuta despre pro!lemele lor.
Secvente de interactiune
0entru a putea intelege cat mai !ine regulile familiale1 practicianul tre!uie sa acorde o mare atentie
secventelor de interactiune ce au loc intre mem!rii familiei./sadar in fiecare familie se 3oaca un
scenariu1 o serie de tranzactii in care se manifesta redundante de comportament si comunicare./naliza
acestora poate duce la descoperirea modelelor de adaptare functionalesi disfunctionale utilizate de
mem!ri ai familiei sau de intreaga familie.in familii cu pro!leme1 aceste scenarii sunt distructive1
intarind comportamentele neadaptate si normele disfunctionale./naliza acestora poate duce la
descoperirea modelelor de adaptare functionale si disfunctionale utilizate de mem!rii ai familiei sau de
intreaga familie.#n familiile cu pro!leme1 aceste scenarii sunt distructive1intarind comportamentele
neadaptate si normele disfunctionale.
:!servarea acestor secvente interactionale distructive1ofera informatii referitoare la stilul de
comunicare1 la comportamentul disfunctional al indivizilor precum si la modalitatea in care toti
mem!rii familiei intaresc interactiunile disfunctionale.
<rmatorul fragment este un e6tras dintr2o sedinta si se refera la primele minute din cadrul unei
secvente cu o familie alcatuita din mem!rii; domnul si doamna /ndre> si cei doi adolescenti ..unt
evidentiate secvente comportamentale o!isnuite$repetate& care au un impact negativ asupra
sistemului.<n lucru important referitor la acest e6emplu este acela ca doamna /ndre> a fost cea care a
contactat agentia familiala1 plangandu2se ca fiica ei de 1+ ani1 ,ristI1 copilul adoptat1 face viata
familiei mizera!ila cauzand certuri in familie.mai mult doamna /ndre> spune ca ,ristI este
indiferenta si insensi!ila la nevoile celorlalti mem!rii ai familiei.
Mama; ,ristI nu face nimic din ce i se spune.=u2si indeplineste indatoririle1 camera sa este un
dezastru total si2l neca3este tot timpul pe fratele ei mai mic.4ace lucrurile sa fie atat de neplacute1 prea
galagioasa1 protestanta si certareata.<itandu2se spre sotul ei1 se pare ca sunt singura din familie care
este ingri3orata de comportamentul ei..otul isi muta privirea de la sotie si isi indeparteaza picioarele de
landa ale ei.
Mar@1 1' ani; Duminica trecuta a stat toata noaptea afara 1 fara sa anunte pe nimeni unde merge.
,ristI; =u e asa. /m sunat2o pe mama si i2am spus ca avem pro!leme cu masina.=u a fost vina
mea$nervoasa&. Tot timpul este impotriva mea.
Mar@; Erai afara si consumai alcool cu prietenii tai1 de aceea nu ai venit acasa.
Mama; ,ristI isi pastreza !anii ei si face e6act ce doreste in aceasta familie.=u ma va asculta.
,ristI;=ici macar nu ai incercat sa ma intelegi.=ici unul nu ati incercat.
Mar@;#deea e ca nici tie nu2ti place de nimeni din familie.
,ristI;,e stii tu despre astaO#mi provoci greata.
#n acest e6emplu se poate o!serva faptul ca familia apare ca fiind implicata intr2o ecranizare si
odata ce cortina a fost ridicata1 toti mem!rii familiei 3oaca dupa scenariul familial.Este1 totusi1
important de stiut ca scenariul familiei nu are inceput sau sfarsit1 asta inseamna ca el poate fiUactionatU
de fiecare mem!ru al familiei1 prin recitarea unui fragment de rol.#n continuare1 toti ceilalti mem!rii isi
urmeaza stilul sau rolul o!isnuit1 c"iar daca continutul o!serva!il este diferit.
#n scenariul precedent este de o!s>ervat si succesiunea tranzactiilor care au avut loc;
2 mama se plange de ,ristI si reprezinta vor!itorul sotului sau1 intentionand sa2l faca sa se simta
vinovat referitor la raspunderea parentala.Haspunzand nonverval$uitandu2se la perdea&Domnul
/ndre> refuza sa participe desc"is.
2 Mar@ se alatura mamei sale1spri3ina pozitia acesteia1 aducand noi informatii despre ,ristI care o
pun intr2o lumina proasta
2 ,ristI se apara impotriva acuzatilor aduse de Mar@ negandu2le
2 Mar@ intensifica atacul aducand noi acuzatii
2 Mama continua sa se planga in legatura cu ,ristI
2 Mar@ opreste lovitura asupra mamei atacand2o din nou pe ,ristI
2 ,ristI il ataca direct pe mar@ care areusit sa inlature atacurile lui ,ristI asupra mamei sale.
--
<rmarind acest caz1precum si altele asemanatoare1 practicianul identifica patternuri
comportamentale si reguli ce conduc interactiunile familiei1dar care nu pot sa fie atat de vizi!ile intr2o
singura tranzactie
De e6emplu;
2 Mama indeplineste rolul protestantului in interactiunea cu ,ristI
2 Tatal o lasa pe mama sa vor!easca in numele sau si evita conflictul dintre ceilalti mem!ri ai familiei
ramanand tacut.
2 Mar@ este in totlitate de acord cu mama sa si formeaza o puternica coalitie cu aceasta 1prin raportare
la comportamentul surorii sale.Mama in mod tacit incura3eaza coalitia1prin faptul ca2i cere lui Mar@ sa
nu se amestece.
2 Mama si ,ristI sunt intr2un dezacord permanent.,ristI este anga3ata atat in aparaea1 in fata atacurilor
lui Mar@ cat si ale mamei.
2 Mar@ intervine in conflict in momentul in care ,ristI o ataca pe mama sa1 prote3and2o si salvand2o
astfel pe mama de furia ,ristinei.
7. 6%plicatii circulare ale comportamentelor
0entru a putea intelege mai !ine conceptele de liniaritate si circulariate1 dar si pentru a le putea
diferentia mai !ine1ne vom intoarce la cazul familiei /ndre>.
/cesteia i2a fost aplicat un concept circular1demonstrand ca1 comportamentul fiecaruia din mem!rii
familiei devine un stimul pentru alti mem!ri ai familiei din sistem./ceasta este in contrast cu
e6plicatia liniara asupra cauzelor comportamentului1in care evenimentul / cauzeaza evenimentul 81 8
cauzeaza , si asa mai departe./doptand o e6plicatie liniara a comportamentuluise va spune; N,and
mama o ataca pe ,ristI1ea se aparaUsau N,and Mar@ o ataca pe ,ristI 1ea il ataca inapoiU. : e6plicatie
circulara a comportamentului ar implica urmatoarele;U,and mama o ataca pe ,ristI1 ea se apara ceea
ce2l enerveaza pe Mar@1care o ataca pe ,ristI1care la randu2i il ataca si ea1ceea ce o face pe mama sa se
planga in continuare de ,ristI1 care apoi o ataca pe mama.U
Heferitor la cele doua cocepte1 Tomn$1A-1& su!liniaza faptul ca e6plicatia circulara este sistemica si
este preferata de catre practicienii sistemelor orientate si aceasta nu doar pentru faptul ca ofera mai
multe alternative in interventia terapeutica.
#n e6emplul precedent1un practician care ar fi utilizat metoda liniara ar fi intervenit si ar fi oprit2o pe
mamain a o mai ataca pe fiica1 in timp ce un practician care a a!ordat calea circulara a cauzalitatii
comportamentale ar fi tintit spre mama si ,ristI1 mama1 ,ristI si Mar@ sau spre intreg arcul patern al
interventiei.
Tomn vor!este depre trei tipuri de diferente care pot fi e6plorate cu folos in evaluarea familiei.
/cestea includ diferentele dintre indivizi$ ,ine se enerveaza cel mai tareO&1 diferentele dintre
relatii$,are este diferenta dintre modul in care mama o trateaza pe ,ristI si modul in care2l trateaza pe
Mar@O& si diferente intre perioadele de timp$,um s2a purtat cu ,ristI anul trecut si cum se comporta
acum&
0racticienii incepatori tind sa foloseasc persectiva liniara decat cea circulara in e6plicarea
comportamentului si sa vada procesul interactional ca un proces actiune2reactie si sa plaseze
responsa!ilitatea sau vina pe unul sau mai multi mem!ri al caror comportament pro!lematic este cel
mai evident.
#n concluzie am putea spune ca pentru ca aceasta perspectiva liniara sa fie contracarata1 practicienii
tre!uie sa puncteze interlocutiunile in asa fel incat sa defineasca responsa!ilitatile tuturor mem!rilor
familiei care contri!uie la mentinerea interactiunilor disfunctionale.

;. Semnificatia de simptom in cadrul sistemului
,and vor!im despre simptom ne referim la un termen care cuprinde nu doar plangerile individuale
ci si atitudinea si convingerile altora1 cum ar fi mem!ri ai familiei1 avocati1 profesionisti1 cu referire la
ceva care este disfunctional in sentimentele1 gandurile sau comportamentele acestor persoane$4rano1
1A+B&.
-A
/stfel ca in conceptia lui 4rano aceste simptome nu sunt doar un termen intrapsi"ic1 rezultatul unei
!oli1 ele sunt o functie a intregului conte6t de relatii sociale in care apar.E6perimentele facute in
terapia familiala au demonstrat ca 1 comportamentul deviant sau simptomele psi"ologice care au
frecvent o etiologie o!scuradin punc de vedere al psi"ologiei individului1 pot fi decodate si facute
inteligi!ile daca fac parte din matricea sistemului lor social intern.De astfel o!servarea si analiza atenta
a proceselor intrafamiliale releva influenta reciproca a tuturor octavilor in perpetuarea unui
comportament simptomatic sau maladaptiv.
Descrierea lui Hu!enstein si Timmins$1A+-&despre patternurile relationale sta!ilite in familiile cu un
mem!ru depresiv serveste pentru a ilustra faptul ca indiferent de cauza depresiei1 persoana depresiva
are intotdeauna un partener $sot1 sotie1 copil sau c"iar terapeut& ce asidura perpetuarea
comportamentului depresiv.
#n concluzie se poate spune ca simptomele sunt notiuni ale proceselor interactionale din cadrul
familiei si pot sa fie sc"im!ate prin modificari aduse acelorasi procese interactionale.
<. 6valuarea pro#lemelor prin utilizarea a#ordarii sistemelor
/!ordarea sistemica a pro!lemelor familiei au o importanta deose!ita inprocesul de evaluare deoarece
permite strangerea unor date relevante.Multi clienti1 c"iar si cei care sunt considerati de familie ca
fiind vicleni1 sunt su!iectivi1 se considera victime ale unor persoane sau situatii pe care nu le pot
controla.Deseori aceste persoane intra in consiliere pregatiti sa se planga mai degra!a de cei care le
cauzeaza pro!lemele si nici de cum nu se anga3eaza in efortul de a se sc"im!a pe ei insisi.
Datorita perceptiei relative pe care o au in legatura cu cauzele pro!lemelor1 de cele mai multe ori1
nu2i sunt oferite practicianului informatiile necesare care sa2i permita sa2si formeze o imagine clara
despre cum aceste pro!leme pot fi rezolvate atat de client cat si prin implicarea celorlalti mem!rii ai
sistemului familiei.Este important ca practicianul sa ai!a un cadru conceptual adecvat si sa ai!a
a!ilitatea care sa2l insoteasca in identificarea temelor din cadrul familiei si sa o!tina date relevante
despre sistemul familial.
4ara o privire sistematica 1 accepta definitia pe care clientul o da pro!lemei1 isi concentreaza
eforturile pe modificarea comportamentului acestei persoane selectionate si negli3eaza influenta pe
care o au ceilalti mem!ri ai familiei asupra pro!lemei.De asemenea daca nu e6ista posi!ilitatea de a
o!serva raportul su!iectului cu ceilalti1 de e6emplu din cauza distantei geografice1 tre!uie sa se acorde
atentie la relatarile su!iectului prin e6plorarea unui numar de incidente critice ce ilustreaza
comportamentele pro!lematice in sistemul familial.Tre!uie sta!ilite comportamentele1 evenimentele1
comunicarile si tranzactiile la modul secvential1 care apar inainte1 in timpul1 sau dupa incidentul
identificat.
De multe ori cerand clientului aceste relatari foarte amanuntite1 descoperi ca si alte persoane decat
familia restransa au un rol ma3or in comportamentul su!iectului2 doica1 !unicii./pare astfel necesitatea
redefinirii si e6tinderii cadrului sistematic pentru ca acesta sa poata cuprinde toti actorii pe care
clientul nu i2a identificat anterior.
#n asistarea clientului tre!uie sa2i e6plicam acestuia necesitatea studierii intregii familii1 sa2i
e6plicam in ce fel pro!lema lui influenteaza si este la randu2i influentata de toata familia1 nu numai
unul sau doi mem!rii ai ei cum credea clientul.4elul in care receptioneaza clientul pe de2o parte1 si
familia pe de alta parte1 acest mesa31 depinde de modul non2acuzator1 corect si clar de a fi prezentat.

E. Dimensiuni ale evaluarii familiei&
#n cadrul acestui capitol vor fi prezentate dimensiunile evaluarii functionarii sistemului familial1
care reprezinta un g"id in cercetarea si organizarea informatiilor detinute despre sistemul familial.
/ceste dimensiuni ne vor a3uta sa clarificam patternurile interactionale specifice1 si sa evaluam
aspectele functionlale si disfunctionale ale operatiunillor din cadrul sistemului ) ceea ce constituie o
faza preliminara1 necesara pentru planificarea interventiilor de sc"im!are.
0rincipalele dimensiuni studiate se vor referi la;
1. (ranitele e6terne ale familiei.
2. (ranitele interne si su!sistemele familiei
AB
3. .tructurile de putere ale familiei
. 0rocesele decizionale familiale
'. /fecte si sentimente e6primate in familie.
*. .copuri ale familiei
+. Modele cognitive si mituri ale familiei.
-. Holuri.
A. .tiluri de comunicare intre mem!rii familiei.
1B. 4ortele din familie.
11. ,iclul vietii familiale.
/casta lista contine criteriile de !aza in evaluarea functionalitatii familiei.
"ranitee e?terne ae ,a*iiei<
#n mod necesar1 familiile interactioneaza cu mediul si cu alte sisteme. 4amiile difera insa prin
gradul in care sunt desc"ise tranzactiilor cu celelalte sisteme si prin fle6i!ilitatea granitelelor lor
e6terne. 0rin fle6i!ilitate intelegem masura in care mem!rii familiei au voie sa dezvolte relatii
emotionale in afara familiei si masura in acre se fac sc"im!uri de informatii si materiale cu mediul.
0otrivit lui ]antor si Fe"r $ 1A+' & e6ista trei prototipuri de granite familiale; inc"ise1 desc"se si
aleatorii $ la intamplare &1 fiecare dintre acestea implicand diferite modalitati de relationare cu mediul.
Sistemele familiale inchise&
,ei care detin autoritatea in familie creeaza un spatiu familial departe de cel al vecinatatii si
comunitatii. /cest sistem familialinc"is e caracterizat de reguli stricte care limiteaza tranzactiile cu
e6teriorul1 rrestangand numarul o!iectiilor1 ideilor1 influientelor si persoanelor care circula din sistem
in e6terior sau invers.
,aracteristic acestor sisteme familale inc"ise sunt; usile inc"ise1 control parental e6cesiv asupra
mi3loacelor e6cesive care intra in familie1 e6cursii supervizate1 garduri inalte1 supraveg"erea atenta a
srainilor1etc.
/caste lucruri sunt facute cu scopul prote3arii teritoriului1 feririi femilliei de intrusi1 a pastrarii
intimitatii. /utoritatea familiala mentine un control strict al traficului din perimetrul familiar iar fuctia
granitei nu este impartasita cu outsiderii ci numai cu acei mem!rii ai familiei care dau dovada de
conceptii similare.
Sistemele familale deschise&
#n cadrul acestiu tip de sistem miscarile mem!rilor in familie sunt reglate printr2un consens de
grup. (ranitele familiilor sunt fle6i!ile 1 e6tinzandu2se mai larg in comunitate1 admitand influienta
acesteia in interiorul familiei.
/tata timp cat nu se incalca normele familiei sau nu se face rau in mod particular cuiva1 mem!rii
familiei au voie sa se miste cum doresc.
Trasaturile tipice ale familiei desc"ise sunt; primesc multi musafiri1 se viziteaza cu prietenii1
participa la activitati e6terne ale comunitatii. (ranitele desc"ise permit sc"im!ul de !enefecii cu alti
mem!rii ai comunitatii1 precum si sc"im!ul li!er de informatii cu o cenzurare minima a surselor mass2
media.

Sistemele familiale aleatorii&
#ndivizii din cadrul acestui tip de sistem dezvolta patternuri individuale ale granitelor cu
e6teriorul1 urmarind sta!ilirea si apararea propriului teritoriu1 precum si pe cel al familiei. Totodata
aceste granite reprezinta conglomerate ale stilurilor individuale. /ceste stiluri individuale se ciocnesc
la un moment dat1 insa pentru ca nu e6ista patternuri fi6e si mem!rii familiei nu simt nevoia sasi
modifice stilul.
,aracteristicile unei vieti de familie care sunt in mod normal inc"ise intr2un spatiu familial1 pot de
asemenea sa treaca dincolo de casa. De e6emplu e6presiile conflictuale sau afective pot manifestate
atat pu!lic cat si in intimitatea casei.
,unostintele referitoare la cele trei prototipuri de structuri familiale1 ar re!ui sa ne a3ute sa
identificam modelele de granite ale familiilor pe care le vom intalni in practica. De asemenea aceste
A1
trei tipuri de sunt niste prototipuri numai1 in viata reala1 sistemul putand include aspecte din toate trei.
Tocmai de aceea tre!uie studiate fiecare in particular. #n studierea acestor limite tre!uie sa includem si
rudele si cunostintele care sunt fac parte din patternul relatiilor e6trafamililale.
#n evaluarea familiilor din alte culturi1 practicianul adesea va gasi un sistem de familie e6tins care
include multe rude cu roluri si responsa!ilitati !ine definite. #n familiile anglo2sa6one1 de e6emplu1
practicianul poate gasi un !unic1 un iu!it sau un nas cu influiente considera!ile in tre!urile familiei.
Su8siste*ee ,a*iiae si i*itee intra,a*iiae<

4iecare familie dezvolta o retea de su!sisteme ce coe6ista datorita unor interese !azate pe se61
varsta1 functii de indeplinit pentru supravietuirea sistemului. Mem!rii familei pot apartine simultan
mai multor su!sisteme1 sa intre in relatii reciproce cu si separate cu mem!rii familiei1 nucleare1
depinzand de su!sistemele pe care le impartasesc ) sotMsotie1 mamaMfiica1 frateMsora1 tataMfiu sau cu
familia e6tinsa; !unicaMnepoata1 unc"iMnepot1 soacraMginere. 4iecare su!sistem poate fi considerat o N
coalitie naturala N intre mem!rii participanti. Multe dintre aceste coalitii din interiorul familiai sunt
legate de o anumita situatie. De e6emplu 8unica isi contrazice fiica si ginerele in favoarea nepotului )
coalitie !unicaMnepot. /semenea aliante pasagere sunt deci acracteristice su!sistemelor temporare.
/lte su!sisteme1 cum sunt cele maritale1 sau fraternale sunt mai dura!ile. Minu"in $ 1A+ & spunea
ca formarea unor aliante sta!ile si !ine definite intre mem!rii acestor su!sisteme viatle sunt esentiale
in functionarea familiei. Daca intre soti nu e6ista o alianta puternica1 conflictele se revarsa asupra
intregii familii1 copiii fiind deseori captati de o parte sau de alta1 in lupta pentru putere si control. El
sustine ca limitele intre cele trei su!sisteme tre!uie sa fie clar definite pentru a nu permite interferente1
dar fle6i!ile1 permiatand contactele si sc"im!urile de resurse intre mem!rii lor. Tot Minu"in .pune ca
in determinarea functionalitatii familiei1 este mai importanta claritatea granitelor familiei decat
compozitia ei.
#ntegritatea acestor limite ale celor trei su!sisteme de !aza1 mariatal ) intre soti1 parentale )
parintiMcopii si fraternal1 este determinta de legile ce guverneaza familia 2 de e6emplu mama il cearta
pe fratele mai mic1 fratele mai mare intervine1 mama il pune insa la punct ) mama fiind cea care
defineste clar granitele sistemului1 legea; N copiii nu au voie sa2si asume rolul de parinte1 doar in
situatii clar delimitate1 cand parintii pleaca de acasa si2l N investesc N pe fratele mai mare cu aceasta
putere.
,laritatea limitelor unei familii poate fi un !un indicator al functionalitatii familiei.
/celasi Minu"in spune ca toate familiile se afla undeva intre doua e6treme in functionarea granitelor1
la o e6trema aflandu2se familiile cu limite difuze iar la cealalat familia cu limite foarte rigide.
#n cadrul unui sistem cu limite rigide apropierea intre mem!rii familiei consta in faptul ca toti
tre!uie sa fie si sa gandeasca la fel. /partenenta la o astfel de familie cere sacrificiul propriei
autonomii descura3andu2se e6plorarea1 activitatile independente si solutionrea pro!lemelor pe cont
propriu.
0e de alta parte1 mem!rii familiilor cu limite difuze1 tolereaza un lung sir de comportamente
individuale1 insa este posi!il ca de aici sa lipseasca sentimentele de solidaritate si loialitate familiala1 si
sentimentul apartenentei la sistem. Mem!rilor acestor familii le este dificil sa gaseasca suport in
persoana altor mem!rii ai familiei. :rganizarea familiai intr2un astfel de sistem este "aotica1 cu
sc"im!ari dese de lider.
,eea ce ii poate afecta pe ceilalti mem!rii ai familiei si activa sistemul de suport sunt doar factori
cu nivel inalt de stres care actioneaza asupra unui mem!ru al familiei. De fapt aceste sisteme1 tind sa
nu raspunda la timpm si in mod adecvat atunci cand un mem!ru al familiei are pro!leme $ de
e6emplu;parintii nu se ingri3oreaza cand adolescentul lor nu se intoarce acasa toata noaptea&. #n cazul
celuilalt tip de sistem1 in sc"im!1 comportamentul unui mem!ru afecteaza imediat pe ceilalti1 mem!rii
familiei tinzand sa raspunda la orice a!atere de la comportamente o!isnuite cu o rapiditate si
intensitate e6cesiva1 de e6emplu1 parintii se enerveaza daca copilu nu mananca tot din farfurie.
/ceste doua e6treme nu sunt neaparat disfunctionale. Toate familiile le au intr2un grad mai mare
sau mai mic1 in diferitele momente ale diferitelor faze de dezvoltare si momente ale dezvoltarii lor. #n
primii ani dupa constituirea familiei1 mama si copilul mic reprezinta un sistem foarte unit 1 tatal putand
3uca doar un rol periferic. /dolescentii se desprind din sistemul parinte ) copii1 pe masura ce cresc si
A2
devin pregatiti sa2i paraseasca. ,eea ce tre!uie sa ne atraga atentia este durata relatiilor apartinand
unuei asau alteia dintre e6treme1 caci aceasta indica prezenta unor modele prost2adaptative si a unor
legi care nu tin cont de nevoile de dezvoltare ale mem!rilor familiei.
E6emple dintr2o familie cu limitele inc"ise sunt; mama si copilul se coalizeaza impotriva tatalui1
mama cedeaza din functiile parentale1 aderand la su!sistemul fratern; N Ma port cu fiica mea ca si cu o
sora N1 un copil cu tendinte N parentale N poate adera la un su!sistem e6ecutiv1 coalizandu2se cu parintii
impotriva fratilor sai.
E6emple din familiile cu limitele difuze ; coalitiile se pot forma1 dar le sunt fragile si tranzitorii1
!azate pe satisfactii imediate1 care1 odata o!tinute mem!rii respectivei coalitii se despart. Datorita
acestiu stil tranzictional1 mem!rii acestor familii sunt izolati1 fara a fi capa!ili sa utilizeze resursele
emotionale ale familiei.
#n afara luarii in considerare a acestor doua procese mentionate1 practicianul tre!uie sa acorde
atentie situatiei in care familia cu pro!leme indica un N tap2ispasitor N1 vinovat pentru tot ceea ce nu
merge !ine in familie1 asigurand rolul de tinta a frustrarilor familiei1 asigurand o !aza de solidaritate a
restului mem!rilor familiei. De multe ori1 fiind cei mai sla!i1 copiii sunt cei care devin N tapul ispasitor
N si dand astfel sansa parintilor sa eludeze propriile pro!leme maritale prin concentrarea asupra N
copilului cu pro!leme N. (rav este faptul ca de multe ori aceasta povara este dusa de copil pana la
varsta adulta1 el continuand rolul cu care s2a o!isnuit.
<n alt tip de coalitie care poate reprezenta un factor de stres se refera la si la relatiile mem!rilor
familiei cu outsiderii1 de e6emplu1 !unicii carelocuiesc in afara caminului parintesc1 ofera adapost
copiilor intrati in conflict cu parintii.
De retinut este si faptul ca1pana si asistentul social poate comite greseala de a formao coalitie cu
unul din mem!rii familiei. <n caz e6trem ar fi; familia care a fost asistata cu unele interventii
psi"ologice timp de 3B de ani1 de o serie intreaga de profesionisti.#n tot acest timp s2a stat de vor!a cu
sotul doar de doua or. Tre!uie acordata atentie si faptului ca1 c"iar daca avem pacienti individuali in
terapie1 pro!lemele lor tre!uie privite intr2un conte6t mai larg al relatiior maritale si de familie.
Structuri de %utere in ,a*iie<
#n stransa relatie cu procesul formarii su!sistemelor si cu negocierea coalitiilor intr2o familie1 se
afla vicisitudinile reactiilor de putere in cadrul sistemului. 0rin putere intelegem1 capacitatea unui
mem!ru al familiei de a induce sc"im!ari in comportamentul atlui mem!ru. Totodata1 cu cat o
persoana este mai capa!ila sa satisfaca nevoile celorlalti mem!rii ai familiei1 cu atat acea persoana
este mai puternica in cadrul familiei. #n aceste nevoi sau tre!uinte se inscriu cerinte de suport material1
rang social1 dragoste1 afectiune si intelegere1 elemente pe care o persoana este capa!ila sa o acorde
altora.
Toate familiile isi dezvolta o structura de putere care defineste influienta relativa pe care fiecare
mem!ru o are asupra altor mem!rii ai sistemului1 si cine1 si in ce masura va participa la procesul
decizional. 0rin dezvoltarea acestei structuri de putere1 sistemele do!andesc capacitatea de a mentine
comportamentele indivizilor in limitele acceptate de a furniza conducerea necesara pentru mentinerea
functionarii familiei si ma6imizarea posi!ilitatilor de supravietuire a grupului.
9istri8utia si echii8ru %uterii<
#n general1 familiile sunt vazute ca o singura structura de putere monolitica ) fie sotul1fie sotia ia
toate deciziile1 sau am!ii participa in mod egal. De fapt1intr2o familie e6ista mai multe structuri de
putere. .otiile pot sa ai!a o mai mare influienta in luarea anumitor decizii1 iar sotii in altele1 in functie
de intelegerile dintre cei doi. /stfel1 din moment ce am!ii parteneri sunt implicati in luarea deciziilor
privitoare la familie $ desi poate nu in aceeasi masura & este important sa determinam cine si in ce
decizii are cea mai mare influienta si cum este distri!uita puterea in familie1 sta!ilindu2se astfel o
!alanta a puterii decizionale.
.i copii 3oaca un rol important in aceasta structura de putere1 ei avand capacitatea de a influienta
deciziile luate de sot sau de sotie1 asumandu2si astfel si un rol decizional.
A3
Minuc"in $ 1A+ & a o!servat ca anumite familii dezvolta un N copil parental N care se ocupa de
tre!urile parintilor in a!senta acestora. Daca acest copil este delegat corespunzator ca avand autoritate1
atunci sistemul familial poate sa functioneze uniform si calm iar copilul poate sa2si dezvolte simtul
responsa!ilitatii si anumite capacitati peste cele adecvate varstei sale. Daca parintii renunta in a2si mai
asuma responsa!ilitatile si nici nu confera in mod e6plicit autoritate altui mem!ru al familiei1 copilul
va fi fortat sa preia controlul si responsa!ilitate luarii deciziilor care sunt peste capacitatea luarii
deciziilor care sunt peste capacitatea varstei sale 1 ceea ce poate produce stres care deseori cauzeaza
re!eliunea adolescentina si proasta indrumarea celor mai mici.
,ultura 3oaca un rol important in alocarea puterii in cadrul familiilor. De e6emplu Ga!oro>s@i si
"erzog $ 1A'2 & fac descrierea unei evreice. N Era o evreica perfecta1 ra!datoare1 muncitoare1 curata1
tacuta1 supusa lui Dumnezeu si sotului sau1 devotata copiilor sai...propria sa fiinta nu era importanta.
Multe culturi sunt e6clusiv orientate spre !ar!at1 definind rolul femeii ca fiind su!ordonata
!ar!atului1 lipsind2o de orice fel de putere.
Din cauza mai multor factori comple6i1 incluzand industrializarea1 un nivel mai inalt de
educatie al femeii si intrarea sa pe piata muncii si miscarea pentru drepturi egale1 familiile din
societatea vestica tind sa se indrepte spre o definire mai egalitara a rolurilor !ar!at ) femeie1 c"iar si
asa multe familii continua sa sufere din cauza dificultatilor de rezolvarea discrepantelor dintre
definirea traditionala si cea egalitara a rolurilor !ar!at ) femeie.
.tuart $ 1A-B & creeaza un program numit N gramul de putere N pentru a aprecia inegalitatile de
putere in cadrul unui maria3 si pentru a se asigura de variatele arii de decizie in care se presupune ca
individul are autoritate in luarea deciziilor. /cesta ofera sotilor o lista de pro!leme in care cuplurile iau
de o!icei deciziile impreuna care include urmatoarele aspecte;
1. <nde locuieste cuplul.
2. ,e slu3!a isi ia sotul.
3. ,ate ore lucreaza sotul.
. Daca lucreaza sotia.
'. ,e slu3!a isi ia sotia.
*. ,ate ore lucreaza sotia.
+. =umarul de copii din familie.
-. ,and sa recompenseze sau cand sa pedepseasca copiii.
A. ,at timp sa petreaca cu copii.
1B. ,and sa ai!a contact social cu rudele.
11. ,and sa ai!a contacte se6uale.
12. ,um sa faca se6.
13. ,um sa c"eltuiasca !anii.
1. ,um si cand sa2si urmareasca propriile interese.
1'. ,and si la care !iserica sa mearga.
/poi fiecaruia dintre soti i se cere sa estimeze cine are responsa!ilitatea luarii deciziilor in mod
o!isnuit1 in ce masura1 in ce pro!leme1 utilizand urmatoarea scala;
1. /proape intotdeauna sotul ia deciziile
2. .otul dupa consultarea sotiei
3. /mandoi impart deciziile in mod egal
. .otia ia decizii dupa consultarea cu sotul
'. /proape intotdeauna sotia ia deciziile

Dupa realizarea acestui lucru sotii sunt rugati individual sa estimeze ariile de decizie in functie de
autoritatea dorita si in final cuplurile sunt rugate sa negocieze o !alanta dezira!ila de putere in
pro!lemele care prezinta cea mai mare importanta pentru relatia lor.
/vand in vedere cele de mai sus acest instrument cuprinde trei faze;
1. 0entru prezent
2.,um ar dori sa fie
3. =egocierea U zonelor fier!intiU pentru soti si a unor noi reguli de luare a deciziilor
!odi,icari in structura de %utere
A
#n aprecierea sistemului familial este critica intelegerea faptului ca puterea de !aza a unei familii se
poate sc"im!a odata cu aparitia unor factori stresori1interni sau e6terni care supun sistemul la o
presiune la care familia tre!uie sa se adapteze.De e6emplu1 contri!utia sotiei cu un venit independent
creste puterea acesteia in cadrul familiei1 prin urmare cu cat este mai inalt nivelul de educatie al femeii
in raport cu cel al sotului1 cu atat este mai mare puterea ei. /stfel cu cat creste numarul de femei care
intra pe piata ocupationala sau urmaresc o!tinerea unui grad cat mai inalt de educatie ca urmare a
sc"im!arilor sociale permanente1 cu atata par sc"im!ari mai dinamice in !alanta de putere a familiilor.
0uterea de !aza a familiei se poate sc"im!a insa si ca rezultatal al altor factori.#nfluenta sau
autoritatea unei figuri cu putere se poate diminua daca persoana respectiva nu dovedeste control
eficient in perioade de criza.0e de alta parte1 daca acesta manuieste cu succes o criza puterea sa creste
in mod evident.
#n cazul familiilor emigrante sc"im!ari de putere pot sa apara cand !ar!atul nu2si gaseste un loc de
munca sta!il in noua tara.De e6emplu in familiile portoricane sensul e6presiei a fi un N!ar!at
intregU$mac"o completo& are mare legatura cu ceea ce inseamna sa lucrezi sa fii un protector si un
furnizor pentru propria familie.
/tunci cand !ar!atul nu poate sa2si gaseasca o slu3!a si o face femeia1rolurile se inverseaza cauzand
presiuni puternice asupra familiei1reorganizand puterea in familie si deseori determinand sotia sa2si
dispretuiasca sotul1 pe care nu2l mai poate vedea ca pe un Nmac"oU$Mizio1 1A+&.
4amiliile intalnesc o multitudine de situatii stresante $pierderea locului de munca1 !oli psi"ice1
accidente1intrarea sotiei pe piata muncii& care pot sa puna la incercare ec"ili!rul de putere si sa cauzeze
sc"im!ari drastice.De fapt impactul emotional a acestor factori determina lupta pentru putere si control
intre mem!rii familiei.
/stfel in asistarea sistemelor familiale nu tre!uie doar sa determinam modul in care este distri!uita
puterea ci si daca in conditiile aparitiei unor sc"im!ari ec"ili!rul puterii este amenintat.De asemenea
tre!uie sa evaluam masura in care regulile familiei permit sistemului sa realoce puterea in mod fle6i!il
si sa a3usteze rolurile pentru a face fata situatiilor de sc"im!are.#n final tre!uie sa evaluam cum vad
sotul si sotia investitiile de putere din cadrul familiei1 deoarece este posi!il ca am!ii soti sa fie
multumiti de un anumit aran3ament c"iar daca acesta distri!uie puterea in mod inegal1 in aceasta
situatie nu tre!uie sa incercam sa facem a3ustari daca nu apar pro!leme semnificative in acest aspect.
$uterea Lin,or*aaM= detinatoru ascuns a %uterii in ,a*iie
Este important sa avem in vedere faptul ca intr2o familie puterea poate fi detinuta e6plicit de
cineva1 dai si implicit1tacit de altcineva.De e6emplu1 unul dintre parteneri este recunoscut formal ca
fiind detinatorul puterii in familie1acesta este de o!icei sotul1 avand mai multe resurse economice1un
statut social si prin urmare mai multe de spus in luarea deciziilor privitoare la familie.Totusi puterea ii
poate fi uzurpata prin formarea de diferite coalitii in cadrul familiei1cum ar fi o alianta intre copil si
!unica sla!este su!stantial puterea parintilor.#n mod similar1 intr2o familie patriar"ala1 dominata de
!ar!at1mama si fiica pot forma un !loc de putere care poate su!mina autoriatatea tatalui.
Desi ma3oritatea culturilor par dominate de !ar!ati1 asistentii sociali nu tre!uie sa se gra!easca in a
trage concluzii referitoare la detinerea puterii in cadrul familiei.Fa un nivel acoperit1 ascuns femeia
este cea care de multe ori detine rolul de conducator
0uterea ascunsa pe care femeile o au in anumite culturi in ciuda statutului lor su!ordonat a fost
definita ca fiind un parado61 de catre unii autori.Por!ind despre femeile italiene1 Hotunno si
Mc.(oldric@$1A-21pag 3+& o!serva ca N in ciuda faptului ca !ar!atii reprezinta figura autoriatara
centrala ...si femeile sunt considerate servitoarele lor...mama...3oaca un rol foarte puternic1 inspecial in
ceea ce priveste afectiunea fiului sau$lucru pe care sotia nu poate sa nu2l o!serve&U.
/celasi tip de parado6 a fost o!servat si in cultura evreiasca de catre Jerz si Hosen$1A-21 pag 3+&
Nsotiile erau de multe ori considerate inferioare sotilor lor.0e de alta parte insa erau e6trem de
puternice in rolul pe care il indeplineau in casa.#n viata de zi cu zi ele iau conducerea luand decizii
importante in legatura cu destinul familiilor lorU acesta este desigur un parado6; femeile sunt puternice
A'
insa in acelasi timp sunt o!ligate sa nege acest lucru1 asumandu2si un rol mai putin important in familie
.
<nele persoane isi e6ercita puterea ascunsa intr2o familie utilizand mi3loace emotionale sau psi"ice.
<n astfel de e6emplu este descris de JaleI; o familie proaspat emigrata din (ermania in .</ ii ceer
a3utorul pentru a vindeca o mare o!sesie a femeii manifestata prin spalarea mainilor si corpului de
nenumarate ori pe zi.E6plorand familia1 JaleI descopera o structura de putere in mod traditional
masculina2 sotul pretindea sotiei supunere completa1 purtandu2se tiranic.#ncercand sa o!tina controlul
asupra comportamentului sotiei el i2a impus numarul de dusuri pe zi si ora la care sa le faca.#ncapa!ila
sa se opuna in mod desc"is sotului1 cu e6ceptia spalarii mainilor sotia accentueaza acest simptom1
folosindu2l ca pe o arma si in alte situatii2 sotul ii cere sa fie casa curata1 dar ea nu o poate intretine
pentru ca de indata ce incepe sa faca curatenie tre!uie sa se spele pe maini1 astfel sotul este cel care
a3unge sa faca curatenie./sadar dupa cum afirma JaleI1 desi sotul insista sa fie stapan deplin in casa N
el este detronat printr2o simpla spalare a mainilorU.
,a si adultii1 si copiii pot sa castige controlul in familie prin manipulare simptomatologiei
e6terne./stfel de copii primesc cel putin satisfactie de moment prin atentia primita in urma
iz!ucnirilor si escapadelor lor1 episoadelor psi"otice etc.De asemenea copii etic"etati ca Nrai1 !olnavi1
sla!i sau diferiti au nevoie de atentie si consideratii speciale1 mai mult 3ucarea acestui rol ii scuteste
deseori de responsa!ilitati si de necesitatea confruntarii cu realitatea dincolo de limitele sta!ilite de
familie.
Tre!uie sa mentionam si faptul ca de multe ori familia suporta tacit perpetuarea acestor simptome
prin dezvoltarea unor patternuri specifice de comportament.0arintii suporta sau c"iar intaresc
comportamentele critica!ile ale copiilor prin neputinta de a rezista amenintarilor1 pedepse amanate1
interesul sau deinteresul fata de simptomele copilului.
Evauarea %uterii<

#n evaluarea structurii puterii in cadrul sistemului familial tre!uie avute in vedere o serie de factori
si anume;
2 ce tre!uie sa e6aminam1 cine este desemnat ca lider in mod formal1 in ce masura puterea este
detinuta in familie de coalitii ascunse si in ce masura puterea ascunsa este detinuta de mem!ri care
manifesta o simptomatologie e6trema1 si nu in ultimul rand tre!uie sa luam in considerare rolul culturii
in determunarea distri!uirii puterii in cadrul sistemului familial.
De retinut este si faptul ca lupta pentru putere 1 la fel ca si coalitiile distructive care se formeaza
ca si rezultat al acestei lupte1 se manifesta deseori in procesele familiei 1 in dinamica ei. :!servatiile
asupra interactiunilor din cadrul familiei de o!icei scot la iveala N un proces emotional incarcat in care
sunt propuse1 acceptate1 modificate1 !locate1 testate1 rupte1 respinse si tradate coalitii formate in cadrul
familiei1 intr2un proces constant si continuuU $ .luz@i1 1A+'1 pag*A & presupunand lupta pentru putere
$ cine detine controlul asupra cui & #nformatii c"eie in legatura cu acest proces pot fi o!tinute avand in
vedere urmatoarele intre!ari in timpul e6aminarii familiei;
1. ,ine ce face si cine comenteaza asupra acestui lucruO
2. ,ine vor!este in numele cuiO
3. ,ine vor!este primulO
. ,ine vor!este in acelasi timp cu altcinevaO
'. ,ine pe cine intrerupeO
*. ,ine este de accord cu cineO
+. ,ine vor!este cel mai multO
-. ,ine decide cine va conduceO
A. /le cui idei sunt in general acceptate atunci cand familia tre!uie sa ia o decizieO
1B. ,ine pare sa ai!a ultimul cuvant in luarea deciziilor1 indiferent cui ii apartine ideea pe care
familia o discutaO
/sadar1 ceea ce ne intereseaza este functionalitatea structurii de putere in intampinarea nevoilor
psi"ologice si promovarea sanatatii sistemului. #ntre!arile de evaluare referitoare la functionalitatea
structurii de putere includ;
A*
1. Este structura de putere a familie destul de sta!ila pentru a permite sistemului sa2 si mentina
functiile de !aza intr2o maniera disciplinata1 sau structura de putere se sc"im!a pe masura ce mem!rii
se lupta pentru putereO
2. 8aza de putere o detine su!sistemul e6ecutiv sau o coalitie ascunsaO
3. .unt mem!rii familiei multumiti de acesat impartire relativa a familieiO
$rocesee deci.ionae in ,a*iie<
.tilul decizional este strans legat de pro!lema detinerii puterii in familie. 4amilia se
caracterizeaza din acest punct de vedere 4amilia se caracterizeaza din acest punct de vedere pe o scara
cu doua e6treme ; de la grupul familiei fara lider1 in care nimeni nu are puterea de a organiza luarea de
decizii1 pana la familia in care o persoana detine controlul strict si rigid asupra luarii deciziilor.
Desi stilul decizional este esential in functionarea sistemului 1 familia in cele mai multe cazuri nu
alege in mod constient un mod special de operare in luarea deciziilor1 de cele mai multe ori se adopta
stilul decizional al familiei de origine a celor doi soti. ,onflictele persistente din anumite familii se
datoreaza de cele mai multe ori incapacitatii sotilor de a rezolva 1 in timp1 la un nivel acoperit1
diferentele de asteptari privitoare la distr!uirea puterii si stilului de a lua deciziile. 0e masura ce apar
copii in cadrul sistemului1 este posi!il ca si ei sa fie atrasi in interiorul conflictului pe masura ce nici
unul dintre parinti nu iese complet invingator in lupta pentru putere.
0entru a putea evalua functionalitatea proceselor decizionale din familie1 este important sa
intelegem ingredientele vitale care sunt inerente in rezolvarea efectiva a situatiilor pro!lema din cadrul
sistemului familial.
/ceste ingrediente sunt;
1. Fuarea deciziilor pretine un feed2!ac@ desc"is si autoe6primarea intre mem!rii familiei. .atir
$1A*+ &calsifica sistemele interpersonale in 2 categorii1 in functie de autonomia individuala a
mem!rilor sistemului si li!ertatea sa de e6primare in cadrul acestuia. /vem astfel; sisteme inc"ise si
sisteme desc"ise.
Mem!rii unui sistem inc"is tre!uie sa ai!a aceleasi opinii1 sentimente1 dorinte1 insa de
asemenea tre!uie sa fie atenti la ceeea ce spun deorece o e6primare prea desc"isa face ca ei sa fie
considerati devianti1 sau etic"etati ca N ne!uni N de catre ceilalti mem!rii ai sistemului1 opiniile diferite
fiind privte ca amenintatoare 1 cerandu2li2se sa se a!tina in vederea ramanerii in sistem.
#n sc"im!1 sistemul desc"is permite sc"im!uri de pareri intre mem!rii sai1 detinerea de opinii1
atitudini si sentimente diverse fara a fi 3udecati in sens negativ. Diferentele sunt privite ca fiin naturale
si sunt considerate !ine venite1 mai mult1 mem!rii sistemului utilizeaza mecanisme ca negocierea
diferentelor1 compromisul1 acceptarea parerilor contradictorii. #ntr2un sistem desc"is1 mem!rii acestuia
pot sa spuna ceea ce gandesc fara teama autodistrugerii sau a ranirii celorlalti mem!rii ai sistemului
#n sistemele care nu permit feed2!ac@2ul in ceea ce priveste sentimentele1 preferintele si opiniile1
mem!rii sai sunt presati sa2si ignore propriile nevoi si dorinte si sa se conformeze1 fara dreptul de a se
plange la procesele prost2adaptative din cadrul sistemului. 4ara un feed2!ac@ desc"is si autoe6primare
li!era1 procesele decizionale nu raspund nevoilor mem!rilor individuali1 nevoi care apar pe masura ce
sistemul trece prin diferite faze de tranzitie si dezvoltare care cea adaptari la factori stresori interni si
e6terni si la crize.
2. 0rocesul efectiv de luare a deciziilor necesita din partea fiecarui mem!ru al familiei un set de
atitudini1 incat toti mem!rii sistemului N conteaza N1 nevoile lor vor fi luate in considerare in luarea
deciziilor care il pot afecta pe mem!rul respectiv.
.atir $ 1A*+ & identifica in acest sens patru solutii;
a& 0ersoana isi negli3eaza propriile interese $ N Eu nu contez N &. /ctionand din aceasta pozitie
oamenii trateaza diferentele folosind supunerea1 scuzarea1 acordul in negocielile cu ceilalti indiferent
de nevoile lor reale.
!& 0ersoana il negli3eaza pe celalalt $ N Tu nu contezi N &. Din aceasta pozitie se utilizeaza in e6ces
refuzul1 invinovatirea celuilalt1 acuzatiile aduse celuilalt1 nelasand nici o sansa de negociere a unor
puncte de vedere diferite.
A+
c& 0ersoana se autonegli3eaza si il si negli3eaza pe celalalt $ N =ici unul nu contam N &. Ea opereaza
prin parasirea campului sarcinii1 sc"im!arii su!iectului discutiei1 prin discutiei1 prin discutii irelevante1
care nu conduc la posi!ilitatea unor negocieri desc"ise si directe.
d& 0ersoana ia in considerare cererile tuturor partilor implicate $ N Eu contez1 dar conteaza si si
ceilalti la fel N &. De pe aceasta pozitie persoana negociaza desc"is si clar diferentele cu ceilalti si le
permite si acestora saa fac la fel.
.atir descrie cea de2a patra pozitie ca fiind singura solutie via!ila in negocierea diferentelor dintre
sine si ceilalti1 ea permitand mem!rilotr sa se dezvolte in mod individual1 ramanand in acelasi timp
parte a sistemului. 0rin cotrast celelalte trei parti pozitii promoveaza supravietuirea individuala pe
seama celorlalti mem!rii ai familiei1 cauzand conflicte1 intrigi si resentimente in cadrul sisemului1 ceea
ce poate !loca dezvoltarea familiei. #nainte ca familia sa devina un cadru optim pentru dezvoltarea
individului1 toti mem!rii tre!uie sa fie luati in cosiderare1 in sensul ca tre!uie sa se tina cont de
nevoile lor in luarea deciziilor care ii afecteaza. 4iind constienti de faptul ca in luarea deciziilor se tine
cont de nvoi si nu de putere1 mem!rii familiei vor contri!ui in mod productiv la acest proces. De
e6empl1 si copii tre!uie sa2si e6prime opiniile1 c"iar daca puterea este detinuta de parinti.
3. 0rocesul decizional pretinde mem!rilor familiei sa gandeasca in termeni de N tre!uinte N mai
degra!a decat solutii. 4amilia este deseori conditionata de e6perientele de viata sa gandeasca solutiile
pro!lemelor in termeni di"otomici1 $ N 4ie facem cum vrei tu1 fie cum vreau eu1 unul dintre noi tre!uie
sa piarda N &. /cest mod de gandire e6clude practic negocierea si compromisul. <neori1 el ia forma; N
Daca ma iu!este o sa faca ce vreau eu. Daca nu faci cum vreaueu1 esti rau. N $ .atir 1A*+ &
,oncentrandu2se pe cuplul pierede ) castiga in solutionarea pro!lemelor1 mem!rii familiei evita
orice tip de negocieri care pot deriva din nevoile celor implicati. =evoile incluzand1 de e6emplu1
nevoia de a fi crezut1 nevoia de a fi luat in considerare1 de care ar tre!ui sa se tina seama pentru a
a3unge la o solutie satisfacatoare pentru toti.
. 0rocesul decizional pretinde mem!rilor sai producerea de alternative1 ceea ce se apropie mult de
modul de a lucra in grup1 numit N !rainstorming N% mem!rii familiei sunt c"emati sa ofere diferite
optiuni indiferent de realismul lor fara a fi criticati sau cenzurati.
#n acest caz1 asistentul social este c"emat sa determine pana la ce nivel familiile identifica
alternative1 in contrast cu celalalt stil si anume de a se certa asupra celor doua solutii concurente.
'. 0rocesul decizional necesita din partea mem!rilor familiei1 a!iliatatea de a cantari alternativele.
Fuarea deciziilor se poate face dupa ce au fost stranse toate informatiile privitoare la pro!lema
respectiva si au fost ascultati toti mem!rii familiei sau din contra1 deciziile pot fi luate in mod
impulsiv1 fara strangerea de informatii relevante sau fara a lua in considerare nevoile mem!rilor
familiei in relatia cu pos!iliele solutii.
*. 0rocesul decizional eficient1 necsita de asemenea finalizarea deciziilor1 cu acordul si participarea
tuturor1 prin acordarea de diferite sarcini fiecarui mem!ru al familiei.
0lanul punerii in aplicare a unei decizii este la fel de importanta ca si luarea ei. <nele sisteme sunt
atat de dezorganizate si "aotice incat mem!rii lor au mari dificultati in luarea deciziei1 sau in punerea
in aplicarea a acesteia.#n alte sisteme1 mem!rilor le lipseste motivatia necesara in vederea finalizarii
deciziei1 deoarece punctul lor de vedere nu a fost luat in considerare in procesul de luare a deciziei
respective. /sadar1 un punct de !aza in evaluarea familie pentru asistentul social este de a verifica
gradul in care mem!rii familiei finalizeaza decizia.
+. 0rocesul decizional pretinde si e6istenta posi!ilitatii de reevaluare si reconsiderare a deciziilor
de3a luate pe !aza unor informatii sau nevoi nou aparute. Din acest punct de vedere unele sisteme sunt
mult mai fle6i!ile decat altele.
Hetineti ca intotdeauna1 pentru evaluarea stilului decizional al familiei tre!uie cautati patterni
functionali si disfunctionali in toate aceste zone. /mintiti2va de asemenea ca a!ilitatile de luare a
deciziilor prezentate mai sus incura3eaza optimul de functionare a familiilor asa cum este perceput in
culturile vestice. /ceste a!iliatati lipsesc de o!icei din familiile cu pro!leme si deseori nu sunt
suficient de dezvoltate nici macar in familiile functionale din culturile vestice. /stfel de a!iliatati
lipsesc cu desavarsire din familiile apartinand altor grupuri culturale. De aceea ele nu pot fi aplicate cu
forta in aceste familii1 decat daca suntem siguri ca ele vor facilita functionarea familiei sinu vor fi
cauza unor N rupturi prin faptul ca demoleaza niste modele N $ patternuri adanc intiparite si sanctionate
cultural &
A-
A,ecte si e?%ri*area senti*enteor in ,a*iie<

Fe>is $1A+* & spune ca sentimentele e6primate in familie sunt in stransa legatura cu structura
sisemului. #n cadrul unui sistem cu granite rigide 1 structura neclara s nediferentierea mem!rilor1
dispozitiile afective predominante par a fi de nea3utorare1 disperare1 depresie1 an6ietate1 ostilitate1
culpa!ilitate1 cinism sau apatie. ,omentand toate acestea1 mai tarziu $1A++& 8eavers speculeaza asupra
motivelor pentru care un asemenea climat negativ creeaza disfunctionalitati. El crede ca punctul
central ar fi asteptarile fiecaruia din partea celorlalti.
#n familiile cu pro!leme1 mem!rii lor cred ca diferentele de opinii in mod inevita!il au un rezultat
distructiv1 ca interactiunile umane sunt in mo necesar de opozitie. / aprecia aceasta e6pectanta
inseamna a intelege rezultatul modelelor comunicationale pertur!ate; prevenirea conflictelor. E6plica
de asemenea1 dispozitia afectiva neplacuta ce predomina in aceste familii din moment ce alternativa ar
fi evitarea conflictului1 ramanand astfel singur1 fie de a te anga3a in conflicte1 ceea ce ameninta eul1
relatiile lui si sistemul familial.
0rin contrast1 8eavers arata ca in familia cu o functionaliatate optima1 gasim o atmosfera
optimista1 calda si afectuoasa1 !azata pe sentimentul ca diferentele dintre oameni pot produce
satisfcere1 iar desc"iderea spre altii si e6primarea clara a sentimentelor vor fi recompensate pozitiv.
,"iar daca familia1 privita ca intreg1 dezvaluie o caracteristica a familiei cu privire la dispozitia si
tonul afectiv1 si anume ca e6ista si stiluri individuale care variaza de2a lungul unei scale1 admisa in
familie. <nele persoane par amorfe emotional1 cu mari dificultati in a intra in orice tip de relatii
ineractionale1 deoarece nu sunt in stare sa se e6prime suficient de clar si intens. /ltele par a fi capa!ile
doar un anumit tip de afect; vinovatie1 manie si nu si cele de tandrete si dragoste. #n timp ce unele
persoane raspund greu la emotiile altora1 alte persoane sunt un adevarat !arometru sensi!il si imediat.
#n final1 unle persoane sunt in mod incura!il optimiste1 in timp ce altele sunt pesimiste.
Masura in care mem!rii familiei sunt capa!ili sa2si e6prime dragostea si gri3a unii pentru altii
reprezinta dimensiunea esentiala a evaluarii. ,lientii variaza mult intre ei in modul in care sunt in stare
sa se e6prime. De e6emplu; raspunzand la intre!area asistentului social1 daca i2a spus vreodata fiicei ca
o iu!este1 un client a declarat; N =2as putea face asta niciodata. /2si manifesta dragostea prin atingere
fizica sau alte e6presii nonver!ale este foarte dificil pentru unii.
Multi parinti nu2si mai alinta copiii $nu2i mai strang in !rate& dupa ce acestia sunt destul de mari
ca sa se im!race1 sa manance si sa se ingri3easac singuri. 0rima dintre cerinte in evaluarea afectelor
este de a aprecia N stilu familial N prin urmatoarele;
1. #n ce masura sunt e6primate ver!al sau nonver!al dragostea si afectiunea si de catre cine O
2. #n ce masura aceste comportamente sunt percepute si agreate de catre destinatar O
3. #n ce masura este mem!rul de familie nesatisfacut de nivelul sla! al mesa3elor afecuoase de la el
spre altii si de la altii spre el O
. #n ce masura doreste individul cresterea numarului de mesa3e afectuoase de la el spre altii si de
la altii spre el O
'. ,at de fe6i!ili sunt indivizii si sistemul ca intreg pentru a face sc"im!ari in aceasta zonaO ,are
sunt limitele la tolerantaO
#n concluzie1 se recomanda ca asistentul social sa evalueze familii din doua puncte de vedere;
afectul familiei ca intreg si afectele indivizilor venind in intampinarea nevoilr de !aza. /sistentul
social tre!uie sa accorde atentie modelelor1 patternurilor etnice si culturale.
/./. As%ecte ae consiierii co%iior +i adoescen(ior
/./.'.Ee*ente de %siho%atoo#ie a co%iuui si adoescentuui
Nevro.ee co%iariei > nevro.a in,antia
AA
Nevro.a %siho#ena este o afectiune care pleaca de la o stare de conflictualitate psi"ica1 de intensitate
mica M medie1 de durata lunga.
,onflictul ce se afla le originea unei nevroze infantile este un conflict ce pertur!a ec"ili!rul cortico2
diencefalic2functional1 fiind insotit de tul!urari neuro2vegetative. /ceste pertur!ari sunt traite uneori
ca !oli organice1 insotite de o scadere a randamentului1 a capacitatilor generale ale copilului de a se
integra.
,aracteristicile nevrozei infantile
Este o !oala de intensitate mica1 care nu pertur!a constiinta1 personalitatea.
=u presupune niciodata leziuni !iologice1 fiind pur psi"ologica si avand o reversi!ilitate a!soluta.
E6clude o!ligatoriu tul!urari de tip delirant1 "alucinator.
0ersoana are un aspect comportamental de normalitate1 dar developeaza in relatii de comunicare;
lamentatii centrate pe un tip de suferinte%
tul!urari vegetative%
tendinta de amplificare a suferintei%
/re constiinta !olii%
/ceste stare de conflictualitate1 care genereaza suferinta psi"ica este1 de o!icei1 de lunga durata si cel
mai frecvent este izvorul suferintei copilului. /cesta rezulta din relatiile pertur!atorii cu persoane
semnificative din viata sa1 iar gama posi!ilitatilor de manifestare a nevrozei infantile este foarte
diversa.
Este foarte greu de sta!ilit de!utul nevrozei infantile1 deoarece mult timp unele simptome pe care le
consideram doar e6presia unei nevroze monosimptomatice pot avea efectiv1 doar un caracter
fiziologic1 adica sa fie mascate su! aceasta forma.De e6emplu1 enurezisul1 !al!ismul se pot mentine o
lung perioada de timp1 fara sa atraga atentia asupra unei nevroze structurate.
=evroza este de3a o entitate nosologica1 un mod de structurare a comportamentului.
Fa copil1 spre deose!ire de adult1 tul!urarea nevrotica nu constituie izvorul primar al suferintei1 pentru
ca nu apar aceste sentimente de incapacitate1 de invaliditate1 pe care adultul le traieste in relatiile lui
sociale1 ca urmare a scaderii randamentului.
.imptomele copilului sunt mai putin inc"egate intr2o structura comple6a si unitara1 ca la adult1 iar
nevrozele infantile pot evolua adesea sarac si monosimptomatic1 adica sa polarizeze sau sa se centreze
in 3urul unui simptom.
,auzele nevrozei infantile
E6ista trei categorii de cauze care declanseaza nevroza infantila;
'. Cau.ee decansante > ,actorii decansatori;
De e6emplu1 conflictul
cu unul dintre parinti%
in familie1 intre parinti%
cu !unicii%
cu colegii1 profesorii.
-. Cau.ee ,avori.ante tin de conditiile mediului in care traieste. 0rin insuficienta lor1 aceste conditii
pot duce la o epuizare a .=,1 creand terenul pentru decompensarea nevrotica.
De e6emplu1 fenomene legate de saracie1 frustratii economice1 climat familial distorsionant care
epuizeaza copilul. <n copil care este negli3at M carentat emotional va avea un factor favorizant foarte
serios pentru declansarea nevrozei infantile.
/. Cau.ee %redis%o.ante tin de
,onstitutie%
.ensi!ilitate e6agerata%
Tip sla! de .=%
Timiditate $ copiii se simt raniti foarte usor&%
,u leziuni encefalopatice%
,u un teren constitutional fragil.
1BB
,auzele declansante1 cauzele favorizante si cauzele predispozante consteleaza impreuna o
fenomenologie de risc^ Este putin pro!a!il sa apara o nevroza infantila daca actioneaza doar
una din aceste cauze.
=otiunea de conflict care sta la originea unei nevroze infantile cuprinde toate situatiile care genereaza
o tensiune psi"ica negativa1 determinata de simultaneitatea a cel putin doua motive. /ceste motive sunt
de mare semnificatie su!iectiva pentru copil si depasesc capacitatea lui de adaptare.
/ctiunea acestor motive corelate il pune pe copil in imposi!ilitatea de a se eli!era de tensiuni. /tunci
conflictul M tensiunea nu se rezolva1 c"iar daca dureaza putin1 o perioada scurta. ,opilul nu poate
rezolva efectiv aceasta traume1 o va trena1 ceea ce pentru un adult n2ar avea o semnificatie
e6traordinara1 nu depaseste un registru al normalitatii. ,opilul in su!iectivitatea lui poate sa se
vadeasca incapa!il de a face fata situatiei. /tunci tensiunea treneaza1 se acumuleaza. Ea este su!latenta
ceea ce inseamna ca la un moment dat se structureaza intr2o conditie favorizanta pentru
decompensarea nevrotica.
=u toate conflictele duc la nevroza infantila^ Dar la unii copii treneaza si e6ista riscul unei
decopensari. /ceasta se face cu a3utorul unor mecanisme de compensare.
E6ista doua *ecanis*e de co*%ensare folosite de copii pentru a face fata unor situatii
critice;
'.&ante.ia ) evadarea in imaginar care duce la rezolvarea unor conflicte la nivelul imaginatiei. De
aceea 3ocul prin el insusi are valoare terapeutica. ,opiii foarte stresati1 ce au diferite tensiuni1 le
descarca in 3oc. Ei dramatizeaza conflictul pe care il traverseaza1 il rezolva la nivel imaginativ.
-.Co*%ensarea %rin ,u#a de situatie sau atri8uirea vinei atuia /cest tip de compensare se
centreaza mai curand pe planul realului. .ituatiile conflictuale ce dezvolta M instaleaza o nevroza
infantila sunt cele care treneaza si se repercuteaza negativ1 pe de o parte1 asupra dezvoltarii si
comportamentului copilului1 pe de alta parte.
Daca un conflict a reusit sa pertur!e dezvoltarea copilului si sa afecteze comportamentul copilului1
incet1 aceste elemente vor duce la instalarea unor tul!urari functionale manifestate prin dezec"ili!ru
functional1 dezvoltarea inegala in plan instinctiv1 vegetativM neurovegetativ sau emotional.
#n pasul urmator1 pasul 1 odata instalate tul!urarile functionale vor genera un nivel cresut de
neliniste1 dificultati de alimentatie sau tendinte spre plans1 furie1 an6ietate.
Fa acest nivel 1 cand de3a s2au instalat aceste simptome1 ele tind sa depaseasca calitatea unui raspuns
nu tocmai adaptativ la o situatie si sa se instaleze Mstructureze ca un mod de raspuns permanent. /tunci
se poate vor!i de nevro.a in,antia.
<neori1 c"iar daca apar aceste simptome1 nu tre!uie sa ne gra!im cu diagnosticul de nevroza1
pentru ca ele se pot compensa spontan in perioada scolara mai ales. #ntrarea in colectivitate
genereaza o provocare pentru copil si toate resursele lui autocompensatorii pot sa apara1 astfel
se resusciteaza capacitatile compensatorii.
Daca nu se produce aceasta reec"ili!rare spontana1 vor!im de o nevroza instalata. ,and mecanismele
de aparare ale copilului au esuat1 vor!im de o nevroza reala. /ceasta se intampla doar dupa un moment
important in viata copilului1 in general1 varsta de + ani. 0ana in + ani nu putem vor!i de o nevroza.
Nevro.a in,antia
,auze; dupa + ani1 dezvoltarea personalitatii copilului a atins un anumit nivel care ii permite sa
reactioneze la tensiunea conflictuala1 sa si traiasca su!iectiv1 sa integreze aceasta tensiune1 sa o
interiorizeze si sa2si creeze mecanismele de defensa. 0ana la + ani1 copilul nu este in stare sa2si
construiasca raspunsuri. El reactioneaza limitat la ceea ce # se intampla. Fa + ani personalitatea
copilului permite structurarea unor mecanisme de defensa. Daca aceste mecanisme au esuat se
instaleaza nevroza.
#n general1 e6ista trei ,or*e de *ani,estare ae nevro.ei in,antie<
'. 9ere#arie re#i*uui de viata
-. 9e%rinderie nevrotice
/. Nevro.ee %ro%riu .ise
1B1
'.9ere#arie re#i*uui de viata
.urvin atunci cand domeniul activitatii instinctuale1 ca urmare a persistentei conflictelor1 a conditiilor
de viata nesatisfacatoare.
Tipuri de dereglari;
/nore6ia M lipsa poftei de mancare are doua forme;
.impla ) consta in pierderea poftei de mancare1 fara o cauza digestiva1 ci su! influenta starii de
tensiune negativa persistenta%
Mentala ) apare pe fondul su!nutritiei cronice1 cand tul!urarea psi"ica initiala se accentueaza1 copilul
devenind apatic1 depresiv1 cu idei de inutilitate1 umilinta1 pierzand controlul constient asupra starii sale.
/ceasta stare psi"ica ce insoteste initial in"i!itia alimentarii1 creeaza conditii ca pacientul sa nu poata
depasi starea. ,el mai frecvent in declansarea anore6iei mentale sunt incriminate conflictele cu parintii
si 2'_ dintre cazuri pot sa evolueze catre mortalitat. ,opilul invata in cursul !olii sa2si controleze
motivatia de foame1 de a2si impiedica satisfacerea foamei. ,el mai frecvent anore6ia mentala apare la
fete intre 1121' ani.
/nore6ia antreneaza o deformare a imaginii corporale1 fiind insotita de o perceptie distorsionata a
imaginii corporale. Este un comportament tipic mai ales la preadolescente1 de a2si controla alimentatia
prin manevre precum; voma1 diaree1 dosireaM aruncarea mancarii. De multe ori viata endocrina nu se va
reface1 daca anore6ia este intr2un stadiu avansat.
,opilul poate avea tul!urari trofice si secretorii foarte severe $aspect uscat&1 tul!urari ale perceptiei
imaginii corporale $cea mai mare pro!lema&.
De multe ori1 fetele insotesc aceste perceptii distorsionate cu comportamente depresive si c"iar de idei
legate de sinucidere. ,"iar daca sunt e6trem de suple1 imaginea pe care o percep este a unei persoane
corpolente1 daca nu o!eze1 c"iar dezgustatoare1 deprimanta. .e indoiesc ca ceilalti le accepta
corporalitatea asa cum este1 fac eforturi disperate si invata singure cum sa elimine tot ce au mancat.
8ulimia este o afectiune foarte grava care apare uneori in EcoadaE unei anore6ii mentale. Este1 de fapt1
o e6agerare a poftei de mancare. #n fazele de trecere de la anore6ia mentala pot sa apara in
compensatie1 fenomene !ulimice. Hareori1 cand se produc fenomene !ulimice apar si dereglari
"ipotalamice. E6ista1 deci1 o componenta importanta neuroendocrina in acest gen de afectiuni.
,onstipatia are o valoare sim!olica; copilul refuza sa comunice1 sa efectuaze un anumit tip de
activitate1 pe care o resimte ca fiind presanta1 constrangatoare. De aceea1 frecvent este constipat.
Diareea este opusul constipatiei. <n copil timorat1 emotiv1 la!il poate avea diaree1 ce se pote fi6a ca o
deprindere fiziologica. /ceasta este de natura functionala si nu organica.
Parsaturile reprezinta uneori de!utul unei anore6ii1 al unei depresii.
-.9e%rinderie nevrotice
<neori tensiunea conflictuala poate duce la gasirea unor o!iceiuriM indeletniciri cu a3utorul carora
copilul se poate dega3a de tensiune. <neori aceste deprinderi sunt foarte !ine fi6ateM inserate in copil1 si
c"iar devin componente ale personalitatii. Din acest motiv1 fi6ate in timp1 este foarte greu sa le elimini.
E6ista doua categorii de deprinderi nevrotice;
Deprinderi nevrotice dureroaseM care provoaca durerea ) constau in o!iceiul de a2si produce durere.
/stfel1 copilul isi refuza1 aparent1 unele conflicte1 pe care insa nu le poate e6prima. ,opilul nu se va
plange niciodata ca are o suparare legata de o pro!lema1 ca este neapreciat1 ci su!stitutiv 2 printr2o
deprindere dureroasa1 se va o!isnui sa produca starea de tensiune1 de neincredere1 de insatisfactie1 de
frustratie. De e6emplu;
:nicofagia ) rosul ung"iilor%
Hosul degetelor ) unii isi produc adevarate leziuni%
Tricotilomania ) deprinderea de a2si rasuci parul1 de a2l smulge1 este un simptom foarte dificil%
Muscarea !uzelor ) pana la producerea unor leziuni%
.co!itul in nas ) cu violenta1 la copiii mici%
/cneea 2 la adolescenti1 conduce la acnee generalizata si se a3unge la o infatisare neplacuta%
1B2
4recarea leziunilor cutanate pana se adancesc1 uneori cu suprainfectie. .uprainfectia este cauzata de
deprinderea nevrotica de a le EscurmaE permanent%
Deprinderi nevrotice de placere ) de cautare a placerii1 care sa reec"ili!reze tensiunea. De e6emplu;
.uptul degetului ) uneori pana la varste mari%
:nania M mastur!area 2 apar odata cu trezirea dorintelor se6uale ) deprinderi care pana la un punct sunt
normale. Daca se fi6eaza capata o conotatie nevrotica.%
Mancatul convulsiv de dulciuri ) cand este foarte an6ios1 copilul mananca multe dulciuri sau roade un
prosop1 o paturica1 daca este foarte mic.

/. Nevro.ee %ro%riu@.ise
=evrozele proprie2zise apar dupa + ani.
,ategorii;
'. Ticurie sunt nevroze motorii. Ticurile constau in miscari M focalizari involuntare1 !ruste1 rapide1
stereotipe1 nonritmice. /ceste miscari apar in starea de veg"e1 fara a e6ista un scop care sa motiveze
actiunea respectiva. .unt repetitive1 localizate1 dar ar putea fi suprimate printr2un efort de concentrare
a atentiei1 de preluare a controlului voluntar.
Ticul este trait de copil ca fiind irezisti!il1 dar e6ista intervale de timp in care el este suprimat. =u are
un caracter permanent. El poate aparea;
in urma unor traume de natura psi"ologica%
prin imitatie%
prin fi6area unor mecanisme de aparare1 care iau forma sim!olica a ticului.
E6ista ticuri motorii sau ver!ale M motorii $gleparo2spasmul&.
4iecare pot fi simple M comple6e.
'.'.Ticurie *otorii si*%e;
,lipitul
Hidicatul din umar $cauta un spri3in imaginar&
(rimasele facialeM orofaciale
4igura prezinta un clipit1 este implicata o miscare 2 secusa 2 la nivelul o!ra3ilor sau gurii. .unt ticuri
de e6presie $accentuate in timpul emotiilor&.
'.-.Ticurie *otorii co*%e?e sunt gesturi faciale.
E6emple; ticuri ce angreneaza toti musc"ii faciesului com!inate cu dificultati de deplasare. De
e6emplu; la o femeie casatorita pleoapele deveneau rigide1 glo!ii oculari se rulau catre spate.Ticul era
e6presia unei modalitati sim!olice de a reduce sentimentul de insatisfactie si respingere din partea
sotului.
Ticul nu se manifesta in timpul noptii. ,and este pe stradaM in pu!lic1 deci in tensiune1 capata o
repetitivitate1 intensitate1 se accentueaza.
Ticul este mecanismul de aparare patologic. E6ista resurse energetice foarte mari1 insa prost canalizate
intr2un tic. Ticul este o mo!ilizare energetica a unui potential energetic consumatM actualizat1 de un
grad crescut de tensiune.
Ticul apare atunci cand copilul simte o tensiune emotionala timp indelungat1 dar nu este legat de un
conflict foarte grav.
E6emplu; nu are incredere in sine1 are o imagine de sine negativa. /ceasta tensiune ii creeaza o 3ena
care nu persista tot timpul1 dar care ii creeaza un de asteptare an6ios.
E6emplu;
#i este teama sa nu fie vazut%
#i este teama sa nu fie intre!at%
#i este teama sa nu fie atins%
0entru ca ii este teama cauta un mecanism de aparare care sa ii reduca nivelul de tensiune crescut.
/ceasta tensiune crescuta este redusa prin miscare.
0e cale naturala1 ticul descarca motor si capata semnificatia de mecanism de aparare1 insa este un
mecanism de aparare patologic1 nu adaptativ.
1B3
Daca aceste ticuri se fi6eaza1 ele devin deprinderi1 comportamente nevrotice. Este vor!a de un prost
rula3 al disponi!ilului energetic al fiintei umane.
Ticurie *otorii co*%e?e sunt si;
,omportamentele de curatire%
,omportamentul de autolovire%
.aritul%
Muscatul s.a.
/tentie sa nu fie confundat cu alte !oli psi"ice.
Diagnostic diferential; la sc"izofrenul catatonic1 e6ista simptome catatonice. E6emple;
Tipice in catatonie sunt stereotipurile motorii1 cu mare repetitivitate.
Ticul este o miscare repetitiva1 involuntara1 disritmica1 ce se accentueaza la emotii.
=evroticul este constient de ticurile sale1 catatonicul este in lumea lui.
,opilul din leagan $B23M ani& se leagana 2 este o dovada de carenta emotionala M deficit emotional.
/cestia dezvolta compensator o deprindere de procurare a placerii1 pentru ca leganatul implica
ritmicitatea1 !alansul1 miscarea egala $precum mamele leagana copiii1 trenul& si induce un nivel mare
de endorfine.
,opilul carentat din leagan invata sa2si autoprocure placerea1 descopera spontan ca miscarea ii
produce placere1 il linisteste.
Mastur!atia este descoperita spontan. Fa 2 ani in caminele de copii devine un mi3loc de reducere a
tensiunii. #n timp1 ea se fi6eaza ca deprindere de procurare a placerii.
Ticurile de curatire
isi arunca de pe el scame imaginare% se spala1 dar aceasta inseamna un comportament compulsiv%
E6emplu; copiii care au o!sesia de a2si curata fata.
E6emplu; un !aiat avea un ritual de curatare care incepuse in perioada de reglare sfincteriala
$ceremonialuri o!sesive& fara a invata sa se ingri3easca ) in timpul scaunului folosea un numar fi6 de
"artiute ca sa2si asigure igiena1 le numara. /ceasta s2a dezvoltat odata cu varsta. / inceput sa se spele
de un anumit numar de ori pe maini1 intr2o anumita ordine.
Ticurie vocae si*%e
Tusitul%
Dresul vocii%
Murmuratul Eva sa zicaE%
E6emplu; oamenii care stau in tensiune si nu2si pot reduce altfel tensiunea1 apeleaza la astfel de ticuri
vocale.
Ticurile vocale comple6e ) prin repetarea unor cuvinte M e6presii in afara conte6tului.
E6emple;Eva sa zicaE1 EdeciE%ticuri formate din cuvinte inaccepta!ile social1 de o!icei1 o!scene.
4enomenul se numeste coprolalie.
Hepetarea ultimului sunet M cuvant auzit. 4enomenul se numeste ecolalie.
forma particulara de tic intalnita foarte frecvent la copii este afectiunea (ille de la Tourett care
oscileaza intre ticuri motorii simple cu mai multe ticuri vocale.
<n alt tic nevrotic este enure.isu > enure.a. Enurezisul este un discontrol urinar ce poate aparea la
copiii de peste 223 ani. /cesta consta in pierderi involuntare de urina fie diurne1 fie nocturne. ,and se
manifesta la un copil peste + ani M de varsta scolara semnifica o regresie emotionala pe scara
ac"izitiilor legate de nivelul lui de maturizare emotionala. Mentinerea enurezisului la o varsta inaintata
$+ ani& este generata de o situatie conflictuala. Este o forma de aparare patologica1 o modalitate prin
care copilul atrage atentia antura3ului asupra unei situatii pe care el nu o poate tolera.
Enurezisul are o valoare sim!olica. Enurezisul nu poate fi tolerat de societate M familie.
0rin acest gest1 desi este un mecanism inconstient1 copilul atrage atentia parintilor asupra unei situatii
de netolerat1 pentru ca nu are o alta modalitate de Ea spuneE acest lucru decat corporal prin enurezis.
Enurezisul este o metafora corporala.
E6ista foarte rar enurezis cu o componenta organica. Dar dupa ce se fac toate investigatiile si se
elimina ipoteza dia!etului ) care inseamna pierderea urinei1 lipsa de control asupra sfincterului urinar
) si se constata ca nu este vor!a de o componenta organica1 o!iectivata1 inseamna ca este un enurezis
metaforic. 0e masura ce scade toleranta celor din 3ur M din familie1 manifestarile copilului in enureza
1B
cresc in compe6itate1 se im!ogatesc cu componente astenice1 o!sesivo2fo!ice1 copilul devine timid1
nesigur1 fricos% cateodata apare si diurn si nocturn1 apoi enurezis mi6t.
E6ista posi!ilitatea ca pe masura ce antura3ul respinge simptomul ) aplica pedepse copilului )
cu atat mai mult enurezisul se complica1 devine tot mai grav. .e impune o strategie terapeutica de
familie dupa ce se decripteaza semnificatia metaforica a simptomului1 se analizeaza relatiile cu ceilalti1
se reaseaza rolurile in familie. .imptomul a3unge sa devina inutil ca mecanism de reducere a tensiunii
din familie. .e asociaza si te"nici comportamentale. 0ana nu dispare semnificatia de simptom reactiv
nu se lucreaza doar cu te"nici comportamentale1 de conditionare pentru ca enureza se va mentine^
,opilul tre!uie trezit in fiecare noapte la o anumita ora si il impiedici sa doarma1 pentru ca astfel el
capata control. Daca se practica doar te"nici comportamentale1 fara a lucra si rezolva conte6tul
familial1 c"iar daca enurezisul se amelioreaza el poate reveni sau migra ) sa se transforme in alt
simptom nevrotic $de e6emplu; encopreza&.
Encore.a > enco%re.is este pertur!area deprinderilor comple6e1 constand in pierderea fecalelor1 care
se asociaza sau nu cu enureza. Encopreza fragilizeaza psi"icul si devine un "andicap producator de
rusine1 de !lam greu de tratat $vezi e6emplul la Elena ) !aietelul care isi ascundea1 se 3uca cu
EprodusulE. 0rin Terapia narativa a intrat intr2o relatie constienta cu produsul&.
7a8is*u este o deteriorare de fluenta vor!irii caracterizata prin repetari frecvente1 prelungiri de
sunete M sila!e. Este o pro!lema1 mai ales daca apare dupa o perioada de dezvoltare normala a
copilului. De e6emplu1 dupa 32 ani1 daca nu a avut !al!ism1 dar apare la aceasta varsta1 se pune
pro!lema caeste de origine nevrotica. ,opilul traieste dureros aceasta disritmie M tul!urare de e6presie
ver!ala1 pentru ca pana la aparitia ei el isi crease anumite relatii conforta!ile cu lumea. 8al!ismul il
face pe copil sa se simta tinta 3ignirilor1 marginalizarilor copiilor. El traieste o adevarata drama din
cauza copiilor foarte cruzi1 o stare de frustrare foarte mare.
Tu8urarie cardiace= res%iratorii si di#estive sunt cauzate de tensiuni conflictuale. /cestea e6prima
o somato2forma ce e6prima fie o situatie de protest1 fie incapacitatea de a2si e6prima emotiile
reprimate. /tunci apar aceste tipuri de tul!urari. E6emple;
tul!urari cardiace; aritmie1 ta"icardie1 palpitatii%
tul!urari digestive; diareea1 constipatia%
tul!urari respiratorii; dispneea de effort $se sufoca1 nu poate urca ' eta3e&1 alergia ) forma psi"ogena de
fi6atie1 de e6primare1 la nivel respirator1 urticarie la nivelul pielii.
Ce,aeea sau durerea de ca% manifestata cronic1 considerata un simptom al nevrozei infantile. .e
rezolva doar atunci cand se descopera starea de conflict care a generat2o. E6emplul dat de Elena cu
!aiatul cu tul!urari $simptom de cefalee& K` copilul EdivortuluiE.
TUL7URARILE ANJIOASE
#n categoria nevrozelor1 a tul!urarilor psi"ogene ale copilariei intra tul!urarile an6ioase ale
copilariei.
An?ietatea este starea fizica difuza de neliniste1 de apasare1 de ingri3orare1 de teama
nemotivata. 0ersoana traieste sentimente de insecuritate1 numite stare de an6ietate. Tul!urarile
an6ioase ale copilariei include mai multe stari nevrotice in care an6ietatea este elementul dominant.
/cestea sunt stari diverse1 polimorfe.
E6ista 3 forme de manifestare la copil dupa D.M;
'.An?ietatea de se%aratie
-.Tu8urarea evitanta a co%iariei
/.An?ietatea e?cesiva @ este #enerai.ata a o varietate de situatii.
#n mod asociat M aditional1 la aceste 3 forme specifice an6ietatii1 in copilarie pot aparea varia!il
si ate tu8urari an?ioase. /cestea pot sa apara si la adulti.
E6emple;
&o8ia si*%aA
&o8a seriaa > de contactA
&ricaA
1B'
Tu8urarea o8sesiv@co*%usivaA
Tu8urarea stress@uui %ost@trau*atic.
'. An?ietatea de se%aratie
0rincipalul simptom dupa care se recunoaste aceasta tul!urare este an6ietatea e6cesiva in
legatura cu separarea de mama1 de persoana de care copilul e atasat1 ce 3oaca rolul de tutore.
,and survine separarea1 copilul poate e6perimenta o neliniste ce merge pana la panica. Heactia
depaseste1 de o!icei1 nivelul de dezvoltare al copuilui1 nu e tipica pentru un copil de varsta lui.
,opilul care sufera de an6ietate de separare e incomodat si manifesta urmatoarele simptome
comportamentale;
,alatoreste departe de casa M in locuri nefamiliare%
0oate refuza sa2si viziteze c"iar si prietenii1 sa mearga la scoala M in ta!ara1 sa doarma altundeva decat
acasa%
0oate sa fie incapa!il sa stea singur in camera%
/re un comportament adeziv1 e strans lipit de parinti $cateodata ii urmareste prin toata casa&.
,and copilul anticipa o eventuala separare pot aparea si acuze somatice; dureri gastrice1 cefalee1
greata1 iar la copiii mai mari $adolescenti&1 simptome cardio2vasculare; palpitatii1 ameteli1 lesin.
,ateodata1 adolescentii transfera in persoane importante din viata lui acesta an6ietate de
separatie. $de e6emplu; intr2un prieten1 frate etc.&. cand persoana pleaca de acasa1 manifesta aceste
tul!urari de tip neuro2vegetativ. Este suficient sa anticipe plecarea% nu e nevoie sa intre intr2o
Ean6ietate declarataE ca e nelinistit1 se teme. $nu va spune acest lucru&1 ci va avea tul!urari functionale1
3ena respiratorie1 palpitatii1 dureri de stomac.
,and sunt separati de persoanele de care sunt atasati1 acesti copii au frici mor!ide. E6emplu; teama ca
lor insisi M persoanelor importante din viata lor li s2ar putea intampla ceva rau; un accident1 o !oala1
moarte.
,opiii isi pot e6prima teama de a fi pierduti 1 de a nu se mai intalni niciodata cu persoana respectiva.
0e masura ce copilul creste1 fricile se pot sistematiza in 3urul unor pericole potential identifica!ile K`
si devine el insusi un fo!ic treptat.
4o!icul nu se urca in masina1 nu calatoreste cu trenul pentru ca se teme de un accident. =u traverseaza
spatiul larg decat insotit pentru ca se teme de un accident cu o masina. Ma3oritatea copiilor mici acuza
o an6ietate invadanta in legatura cu pericole legate de o !oala foarte grava1 cu moartea.
,and separarea e amenintatoare M iminenta apare an6ietatea anticipatorie $la copiii mai mari&. ,opiii
mai mici sufera foarte mult cand separarea survine ca atare. Ei nu au capacitatea sa anticipe.
,opiii cu an6ietate de separatie manifesta frecvent;
4rici de animale1 de monstri%
4rici de situatii percepute ca un pericol pentru integritatea familiei%
Teama de accidente de automo!il1 de calatoria cu avionul%
0reocupari in legatura cu agonia1 moartea%
Dificultati in a merge la culcare ) insista ca cineva sa stea cu ei pana ce adorm. <neori1 copiii fug din
propria camera in camera M patul parintilor sau dorm la usa camerei%
.e poate a3unge la trairea unor stari de panica1 de angoasa.
/cesti copii pot prezenta episoade curente de retragere sociala1 apatie1 tristete1 dificultati de
concentrare. :cazional1 copiii devin violenti fata de persoana perceputa ca fiind vinovata de
producerea separarii de cel iu!it.
E6ista si alte elemente asociate cu an6ietatea de separare;
4rica de intuneric%
Dispozitie depresiva ce poate conduce la distimie1 depresie ma3ora.
,opilul e pretentios1 intrusiv1 necesita o stare constanta1 este foarte dependent K` te secatuieste%
.e plange ca nimeni nu2l iu!este1 nu are gri3a de el. ,ateodata spune ca ar putea sa fie mort1 in special1
daca separarea este fortata.
/lti copii sunt e6trem de constiinciosi1 supusi1 dornici sa placa1 fac tot posi!ilul numai sa nu fie lasati
singuri.
1B*
#n general1 daca nu apare amenintarea cu separarea1 acesti copii au o intelegere sociala !una1 sta!ilesc
relatii interpersonale corespunzatoare1 insa atasamentul de persoana respectiva este foarte mare.
#n formele ei severe1 tul!urarea devine incapacitanta. E6emplu; copilul este incapa!il sa mearga la
scoala1 sa se comporte autonom.
/ceasta tul!urare se dezvolta dupa unele stresuri de viata.
E6emple de factori de stress ce pot duce la an6ietatea de sepratie;
0ierderi ma3ore ) decesul unei rude M animal iu!it%
Maladie grava a copilului care l2a incapacitat pe o perioada lunga de timp
Maladia unei rude apropiate%
: sc"im!are in am!ienta copilului%
E6emplu; mutatul dintr2o scoala in alta M gradinita M casa M !loc. /cesta presupune un risc foarte mare
pentru ca nu poate sa2si sc"im!e atat de usor o!isnuintele1 asteptarile1 linistea1 ec"ili!rul precar a!ia
do!andit.
.tudiul realizat in 1A-+ si in 1AA2 investig"eaza pe ' de copii intre '22 ani simptomele an6ietatii de
separatie. .2au constatat diferente semnificative intre cei mai mici $'2- ani& si cei mai mari $A212 ani& .
,ei mici au o simptomatologie mai !ogata in care apar cosmarurile din timpul noptii. Fa cei mari
simptomatologia este dominata de furie1 iritare1 comportament violent.
-.Tu8urarea evitanta a %ersonaitatii
/ceasta se manifesta prin timiditate e6cesiva in contactul cu persoane nonfamiliare.
Timiditatea are un grad mare de severitate1 astfel incat interfera cu activitatea sociala a copilului in
relatie cu egalii1 pe o durata de cel putin * luni. Timiditatea se asociaza cu dorinta clara de implicare
sociala cu oameni apropiati M familiari astfel incat relatia cu mem!rii familiei M alte persoane sunt foarte
calde1 satisfacatoare. ,opiii sunt foarte afectuosi ca si adultii timizi ) retractili1 sensi!ili1 introvertiti
care in intimitate au o mare capacitate emotionala pot avea o fo!ie sociala.
,opiii cu tul!urare evitanta a personalitatii apar ca fiind retrasi social1 3enati1 lipsiti de initiativa
cand se afla in compania unor persoane straine. .unt an6iosi ori de cate ori se pune pro!lema de a
interactona cu strainii.
,and an6ietatea este severa ei pot deveni muti sau incoerenti1 c"iar daca aptitudinile de
comunicare sunt nealterate. /cesti copii nu sunt agresivi1 ci lipsiti de incredere in ei.
Tul!urarea evitanta a personalitatii apare rar singura1 fiind insotita de o!icei1 de alta tul!urare
K` an6ietatea e6cesiva.
0ro!lema timiditatii a tul!urarii evitante a personalitatii apare in primii ani de scoala1 de o!icei1 la
gradinita1 cand copilul intra in colectivitate. ,u timpul1 la unii se amelioreaza spontan1 la altii
evolueaza episodic Mse cronicizeaza.
#n cazurile grave apare o deteriorare severa in activitatea sociala1 cateodata si scolara. Daca un copil
foarte inteligent este timid1 !loca3ul emotional mil poate pune uneori in incapacitatea de a face fata
c"iar unor sarcini marunte. 8oala este o incapacitanta serioasa.
Timizii pot genera un lot de adulti an6iosi1 pentru ca potentialul emotional1 creativ este complet !locat.
/ccentul se pune pe ludoterapie ) 3ocuri de tip creativ1 care sa dezvolte imaginatia1 creativitatea si nu
pe contact social1 activitati colective. #ntrarea in colectiv accentueaza trauma pentru ca e incapa!il sa
faca fata. .e impune gasirea unor modalitati care sa2l faca depaseasca neincrederea in sine1 modalitati
prin care se afirma1 atrage atentia.
/. An?ietatea e?cesiva
Este o alta forma de an6ietate. ,opilul este e6trem de sfios1 se teme de evenimentele viitoare;
e6amene1 posi!ilitatea unei raniri1 condamnari1 includerea in activitatile de grup ale egalilor1 se teme in
legatura cu satisfacerea asteptarilor.
E6emple;
0unctualitatea ) se teme sa nu intarzie ) si intarzie%
Hespectarea dispozitiilor date strict ) se teme sa nu le incalce%
/ctivitatile imprevizi!ile ) prefera sa faca activitatile de rutina1 pe care le stie !ine%
1B+
Este foarte preocupat de comportamentul anterior ) este ruminativ $se gandeste mult la ce a facut1 cum
a facut1 repeta1 verifica1 pierde foarte mult analizand si M du!itand% du!iteaza pe tema discomfortului
Mpericolului posi!il. ,opilul solicita multa reasigurare.
,opilul poate fi foarte an6ios in legatura cu competenta sa in difetrite arii de manifestare. De e6emplu;
inteligenta sa1 capacitatea sa de a rezolva o anumita situatie. Este preocupat de ce cred altii despre
performantele sale1 de cum este vazut. /ceasta evidentiaza 3ena senzitiva de relatie $aparesi la adult&.
Tul!urarea este insotita de o serie de simptome si pe plan somatic.
E6ista e6presii somatice; nod in gat1 cefalee1 respiratie scurta1 greata1 ameteala1 dificultate in a adormi1
insomnie1 adormiri&%
,opilul poate fi nervos si tensionat%
<nii prezinta fo!ie sociala1 refuza c"iar sa mearga la scoala%
/ltii pot fi foarte zelosi1 conformisti1 premianti1 fac sacrificii mari pentru a fi siguri ca nu vor fi
respinsi1 ca vor fi intelesi1 acceptati%
/u tendinte perfectioniste%
0ot fi nelinistiti pe plan motor1 pot avea o!iceiuri nevrotice $smulg parul1 rod ung"iile&%
0ot refuza sa se anga3eze in activitati specifice varstei1 pentru ca se minimalizeaza1 devalorizeaza%
#si pot impune e6igente de performanta complet nerealiste%
.e compara permanent cu altii1 se minimalizeaza1 au o mare neincredere in ei.
De!utul an6ietatii e6cesive se poate produce !rusc M gradual1 cu e6acer!ari asociate cu stressul. 0oate
persista si in viata adulta ca tul!urare an6ioasa sau ca fo!ie sociala. /re o tendinta foarte mare de
pastrare1 de cronicizare. /dultii an6iosi cu siguranta au fost copii an6iosi.
Tul!urarea apare frecvent la copiii unici la parinti1 la primii nascuti sau la copiii care apartin grupurilor
socio2economice cu nivel ridicat mediilor superioare. /pare in familiile unde e6ista preocupari legate
de performanta $de intelectuali&1 in familiile care doresc ca copiii sa o!tina rezultate foarte inalte1
imprimandu2le un control sever si e6igente foarte inalte. Hezultatul este o crestere progresiva a
an6ietatii.
/n6ietatea e6cesiva este prezenta cand copilul manifesta cel putin din urmatoarele comportamente;
Este foarte ingri3orat in mod nerealist in legatura cu evenimentele viitoare% au o gandire de tip
catastrofic.
Este preocupat e6agerat de evenimente trecute. Ei oscileaza ori in viitor1 ori in trecut fara a se centra
pe prezent%
0reocupari nerealiste legate de propria competenta%
Manifesta simptome somatice diverse%
Este e6agerat de constiincios%
/renevoie e6cesiva de apro!are%
Este incapa!il sa se rela6eze%
Este crispat corporal.
4o!iile sunt tul!urari psi"ice ce se manifesta printr2o teama persistenta1 evitare1 copilul recunoscand ca
teama este e6cesiva si nerezona!ila in legatura cu un anumit o!iect.
4o!iile pot fi;
foarte simple ) e6emple; fo!ii de animale1 teama de proceduri medicale1 de medicamente%
seriale ) cele mai frecvente la copii include teama de a nu vor!i in pu!lic1 teama de a manca in pu!lic.
,ercetarile in domeniu arata ca;
numarul fo!iilor simple scade odata cu inaintarea copilului in varsta%
comple6itatea fo!iilor seriale creste odata cu varsta $devenim mai rautaciosi1 mai izolati cu cat
inaintam in varsta&%
fo!iile apar mai frecvent la fetite decat la !aieti.
0. $anica
0anica se produce cu M fara agorafo!ie K teama de a parcurge M a traversa spatii largi neinsotit.
$anica ,ara a#ora,o8ie se caracterizeaza prin; atac spontan de an6ietate1 cu multiple simptome
fiziologice.
1B-
$anica de a#ora,o8ie cuprinde pe langa atacul de panica si un comportament de evitare a situatiei ce
ar putea declansa atacul.
3. Tu8urarea o8sesiv @ co*%usiva
Este o tul!urare e6trem de rara la copii $doar 2_ din totalul tul!urarilor la copii&. .e
caracterizeaza prin aparitia unor ganduri M ritualuri comportamentale o!sesive si deran3ante.
#ntreruperea acestor ganduri M ritualuri provoaca o stare de stress e6trem.
,ele mai frecvente ganduri o!sesive sunt legate de;
#ndoiala $am facut !ine M n2am facut !ine% am scris M n2am scris&%
Moarte%
,ontaminare.
,omportamentele o!sesivecele mai frecvente sunt;
.palarea%
Perificarea%
/tingerea%
Hitualurile de numarare.
/ritmomania
Este o tul!urare foarte dificila si e6trem de greu de a!ordat. Daca ritualurile devin ceremonialuri
o!sesive1 aritmomania poate deveni poarta de intrare intr2o sc"izofrenie. <neori se poate structura o
personalitate psi"ostenica severa $]. Feon"ard&.
Tul!urarea de stress post2traumatic reprezinta o tul!urare an6ioasa ce apare la copil pe fondul unei
perioade de stress intens si continuu1 prelungit.
E6emple; dezastru natural% a!uz fizic M se6ual.
/ceasta tul!urare consta in retrairea repetata a evenimentului traumatic1 evitarea asociatiilor asociate
acelui eveniment si simptome de e6citatie persistenta. Trauma este reiterata1 retraita1 traita dramatic1
individul este tensionat multa vreme.
Tu8urarie de co*%orta*ent
Tul!urrile de comportament presupun aparitia unor manifestari de conduita ce depasesc limita
normalitatii K` a!ateri ale unor atitudini structurale fata de munca1 lucruri sau propria
persoana. .unt foarte numeroase. 0ot avea interferente cu alte tul!urari;=ucleul psi"opatic1
Delicventa 3uvenila
1. Modalitati de manifestare;
2,a simptom in alta !oala psi"ica $psi"otic sau cu un su!strat functional organic&
24ie asociate cu tul!urarile nevrotice $opozitie1 negare1 protest1 demisie&1 fie confundate cu manifestari
ale tul!urarilor nevrotice.
2,a deprinderi de comportament pe fondul unor conditii insuficiente si trenante1 ce pot facilita
dezvoltarea dizarmonica a personalitatii1 cu timpul structurandu2se c"iar o psi"opatie.
2.indrom in anomaliile de personalitate
2,opilul soc"eaza prin organizarea dizarmonica a personalitatii%
2,omportamentul sau constituie sursa viitoarelor psi"opatii ale adultului%
2,omportamentul este foarte rezistent la tratament si educatie.
2. ,auzele tul!urarilor de comportament;
a. ,auzele legate de ,actori #enetici nu sunt foarte !ine cunoscute.
Ma3oritatea copiilor ce manifesta precoce tul!urari de comportament sunt inca de la nastere irita!ili1
fara program regulat de viata1 neresponsivi in mod adecvat la efort.
1BA
!. <n alt factor il poate reprezenta o educatie necorespunzatoare1 caracterizata prin inconsecventa1
li!ertate e6agerata%sau educatie autoritara1 neelastica1 neunitara1 contradictorie aceasta manifestandu2se
mai ales in familii fara e6perienta1 cu stress marital prelungit1 cu conflicte parentale frecvente%
E6ista - ti%uri de atitudini %arentae ce pot influenta dezvoltarea acestui comportament la
copii1 prezente pe urmatoarele a6e;
1.a6a de la acceptanta1 caldura care se intinde pana la re3ectie1 ostilitate1 autoritate !rutala
2.a6a structurata pe comportamente caracterizate pe autonomie pana la control
0arintii isi pot structura comportamentele dupa aceste doua a6e;
,adranul 1 ) intre autoritate si acceptanta; copii dezordonati1 necompetitivi1 neadaptati%
,adranul 2 ) intre autonomie si re3ectie; copii negli3enti1 impulsivi1duri1 delincventi%
,adranul 3 ) intre acceptanta si control; copii ordonati1 adaptati1prietenosi%
,adranul ) intre re3ectie si control e6cesiv; copiii sunt caracterizati de un conformism de tip agresiv1
atitudini de culpa!ilitate1 reactii nevrotice1 timiditate1 dificultate de relationare%
<neori tul!urarile de comportament apar in urma unor influente parentale nesincronizate1 aceasta mai
ales in familiile succesive in care creste copilul1 suportand stresuri de tip atitudinal $parinti divortati1
recasatoriti1 !unici&
c.: alta cauza a tul!urarilor de comportament o reprezinta tu8urarie de %ersonaitate ae
educatoruui
,ei cu la!ilitate emotionala sau cu o structura paranoica sunt incriminati in aparitia tul!urarilor de
comportament la copii $cei foarte rigizi1 pedepsitori cu scolarul mic&.
d. Conditii de *ediu e?tern de,avora8ie
Mediul insuficient din punct de vedere al corectiei sau al stimularii comportamentului copilului cu
modele distructive il marc"eaza negativ pe copil. Mediul cu solicitari e6cesive1 cu solicitari ce
depasesc posi!ilitatile de adaptare al copilului $ stresuri1 tentatii& poate conduce la dezvoltarea unor
tul!urari de comportament.
,opilul ce evolueaza delincvential este influentat de urmatoriii factori predispozanti $psi"ologia
3udiciara; delincventa 3uvenila&;
4actorii interni 2 individuali
4actorii e6terni 2 sociali
Factori interni individuali
disfunctii cere!rale;copiii au traseul EE( specific%
deficiente intelectuale; nivelul intelectual scazut1 copiii nu pot anticipa consecintele negative ale
comportamentului lor%
tul!urari ale afectivitatii; insuficienta maturizare afectiva genereaza lipsa o!iectivitatii in evaluarea de
sine%
tul!urari caracteriale; imaturitatea%
Factorii e:terni sociali
,limatul educativ familial; familii dezorganizate1 climat "iperautoritar sau "iperpermisiv%
Esecurile privind adaptarea scolara; nivelul scazut de randament scolar si satisfactie resimtit de copil la
scoala.
,and parintii au e6igente crescute1 dar copilul nu este capa!il sa o!tina mai mult si este presat in
directia atingerii unor rezultate foare !une1 aceasta poate duce la crearea unui climat familial1 a unor
tensiuni1 care sa favorizeze esecul scolar repetat. /cest esec1 com!inat cu conflictele con3ugale $de
e6emplu& sunt doua elemente ce structureaza un comportament deviant.
.e pare ca doar o treime din tul!urarile de comportament din copilarie se transforma in psi"opatii.
0ana la 1'21* ani nu se pune diagnosticul de psi"opatie ci doar de tul!urare de comportament.
#n adolescenta1 daca tul!urarile de comportament se organizeaza intr2o psi"opatie1 atunci adolescentul
va prezenta o dezadaptare1 alterare a relatiilor cu lumea1 o atitudine disproportionata1 neadecvata fata
11B
de situatiile date $ aceste situatii mergand de la nea3unsuri in familie1 scoala pana la manifestari
antisociale1 delincventiale&. Multi dintre acesti copii a3ung in conflict cu legea.
,omportamentele lor de3a contravin legilor si li se aplica un regim corectional in institutii specializate.
Evolutia tul!urarilor de comportament $frecventa1 severitate1 durata comportamentului agresiv
sau antisocial& depinde de momentul cand apar primele simptome.
<nii copii isi incep cariera de dezadaptati de foarte de timpuriu1 din familie1 din grupul de
prieteni1 dar evolutia lor poate fi diferita.,"iar de la gradinitapot sa apara primele forme de
comportament disfunctionale1 dar in primii ani de scoala dificultatile sunt evidente in interactiunea cu
invatatorul1 colegii1 colectivitatea si au in permanenta tendinta clara de a se structura in conflicte
antisociale1 conduite deviante $tul!urari de comportament&.
Clasificarea tulburarilor de comportament= criterii
/. Dupa izvorul sau originea tul!urarilor de comportament e6ista tipuri de tul!urari de
compotament;
'. Tu8urari de co*%orta*ent de ti% cri.a 8io%sihosociaa determinate de trecerea copilului printr2
o stare de criza legata de o etapa de varsta critica%
-. Tu8urari de co*%orta*ent de ti% carentia1 determinate de carente afective si materiale. /ceste
carente1 indiferent de natura lor1 vor duce la insuficiente care nu vor satisface copiii in cauza c"iar su!
aspectul tre!uintelor lor elementare si vor genera tul!urari de comportament.
/. Tu8urari de co*%orta*ent de ti% socio%atic 1co*%orta*ent deviant2 isi au originea in
evenimente e6trafamiliale $impactul cu gascaM !anda de prieteni e atat de puternic incat poate sa se
structureze intr2un model sociopat&. .ociopatia se induce prin contagiune.
Tu8urarie de co*%orta*ent ce %ot a%area ca si*%e si*%to*e in tu8urari %sihice *ai
co*%e?e.
7.9in %unct de vedere a ,eno*enoo#iei cinice de *ani,estare tu8urarie de co*%orta*ent
sunt<
'. Nee%isodice unde intra %aternuri ,oarte %uternice %recu*<
Neascutarea
A#resivitatea
!inciuna
&urtu
&u#a
Va#a8ondaDu
-. E%isodice<
a. 9e ti% inhi8itiv<
!utis*u seectiv sau tota
Catae%sia
Cata%e?ia
Narcoe%sia
8.9e ti% de.inhi8itiv<
tu8urari de disco*,ort e%isodic<
@%ri*ar< de ti%
@ e%iectic
@ instinctiv
@secundar de ti% @ i*%usiv
@ actin#@out
reactii e%isodice
'. Tu8urarie de co*%orta*ent nee%isodice
111
1. Neascutarea este refuzul autoritatii in primul rand familiei ce genereaza ulterior prin transfer si
refuzul altor forme de autoritate cum ar fi cele sociale.
/cest refuz genereaza conflicte permanente si este frecvent la copiii retardati mintal1 care prezinta
leziuni ale .=, sau cu dezvoltare dizarmonica. <n rol important in neascultare il are climatul
educational. =eascultarea este frecventa la cei ce traiesc intr2un climat !azat pe nedreptate1 lipsa de
respect mai ales in familiile unde nu e6ista ec"ili!ru intre dragoste si pedeapsa1 unde se practica
li!ertatea sau autoritetea e6cesiva1 unde parintii prezinta frecvente dezacorduri sau disensiuni in
educatia copilului.
<n copil supus este un copil care are o !una relationare emotionala cu cei din 3ur. .upunerea nu este
neaparat la varsta copilariei o dovada de lipsa de inteligenta sau initiativa1 ci reprezinta un semn !un de
adaptare. .upunerea apare ca un act spontan. <n copil care nu traieste carente emotionale1 care are un
mediu securizant1 care se simte !ine1 sta!il se va supune initiativel nu va fi nemultumit sau negativist1
fiindca nu va avea motive sa fie astfel. ,opilul e fericit1 ec"ili!rat1 iar supunerea apare astfel ca un act
propriu1 spontan $ e6ista diferente intre acest tip de supunere si supunerea impusa de punitiune1
pedeapsa&. .pecialistii spun ca orice punitiune inainte de ani va creste tensiunea psi"ica si va duce la
neascultarea $cand un copil e neascultatoe el e rodul influentei educationale a parintilor&.
-. A#resiunea este tendinta spre un comportament !rutal1 distructiv1 de atac.
E6ista doua tipuri de agresiune;
a. A#resiunea %rovinita din senti*ente de ura si este asociata cu ura= cu ostiitatea. #n spatele urii
este o stare de conflictualitate ce genereaza tensiune psi"ica. 0entru a reduce agresivitatea tre!uie
rezolvat conflictul care genereaza o astfel de reactie de raspuns1 adica tre!uie redusa tensiunea psi"ica.
8. A#resiunea #enerata de tendinte %usionae e o a#resivitate %usionaa.
,opilul cu structura dizarmonica de nucleu $psi"opatie vera&1 se !ucura cand face rau1 e inclinat spre
rau1 au o agresivitate nemotivata. /ceasta se poate datora an6ietatii crescute si unor idei delirante.
<neori copiii nevrotici pot ataca pentru a se apara. E6emplu; sparg1 lovesc1 inteapa1 ciupesc1 distrug1
c"inuie animalele1 toate aceste conduite nefiind motivate. <n copil cu o pulsiune sadica1 cu o pulsiune
innascuta spre agresivitate1 are adesea indeletniciri foarte stranii si crude1 feroce. El se deose!este net
de un copil care invata sa agreseze prin aparare1 invata sa devina agresiv. 0entru a se apara el intra in
agresiune inainte sa fie agresat1 fiindca are ao anticipare an6ioasa si se teme ca va fi !atut $aceasta nu
este o pulsiune agresiva&. <nii copii asociati cu pulsiuni sadice care terorizea6a un alt grup de copii
la!ili emotionali1 imaturi1 retardati mental1 poot efectua inclusiv o crima. ,"iar asupra unui adult1 daca
sunt 2B de tineri condusi de 32 dizarmonici EveraE $de tip agresiv impulsiv& se pot comite astfel de
acte violente si crude . ter!uie sa fim atenti cand apar intr2o colectivitate astfel de copii1 a caror
agresivitate este nemotivata si in a caror anamneza nu e6ista elemente pe care sa ne putem !izui.
,& E?ista o a#resiune ce se %oate datora uneori unor idei deirante sau an?ietatii ,oarte
crescute. E6emplu; uneori copiii nevrotici agreseaza1 insa pentru a se apara pentrua nu fi ei cei
agresati. Tre!uie facut un diagnostic diferential intre un nevrotic ce poate comite o agresiune foarte
grava uneori1 din teama si un copil cu o agresivitate de tip pulsional. ,opilul nevrotic este un copil
an6ios1 un ruminativ1 dar in nici un caz un copil agresiv; el s2a aparat si1 intr2un moment critic al vietii
lui1 pe un fond de an6ietate a reactionat disproportionat.
/. !inciuna este o reactie de afirmare neconforma cu adevarul.
Minciuna poate fi intentionala1 numita deict $e6emplu; copilul minte pentru a se raz!una1
denigra1 devaloriza pe cineva& sau *inciuna %oate ,i e?%resia ,or*eor
de autoa%arare $alaturi de agresivitate poate fi o forma de autoaparare&. ,opilul poate sa minta atat
pentru a atrage atentia cat si pentru ca imita atitudini similare ale adultilor pe care ii valorizeaza1
incepand cu proprii parintii care se mint $iar el stie aceasta& si terminand cu eroii din filme care mint si
au succes. Minciuna este asociata si cu alte tul!urari de comportament precum furtul. Este important sa
deose!im intre minciuna si acele greseli pe care copilul le face ca efect al nedezvoltarii.
Doar dupa + ani se poate vor!i de minciuna1 poate deveni manipulativ $ poate urmari un scop sau un
avanta3&1 pentru ca pana la aceasta varsta nu este vor!a de o minciuna intentionata1 ci mai degra!a de
confa!ulatii. Dupa + ani copilul are constiinta adevarului si poate folosi minciuna ca un mi3loc de a2si
procura avanta3e.
112
0. &urtu este un co*%orta*ent deviant care se structureaza foarte repede in deprindere.
De la mici furtisaguri se poate a3unge la furturi selective1 prin efractiune1 tal"arie1 spargeri. 0ana la
'2* ani1 copiii nu au constiinta morala a furtului. ,ei de 32 ani care isi insusesc diferite o!iecte nu
tre!uie pedepsiti ridiculizati intrucat ei nu si2au insusut semnificatia morala a actului. De regula cu cat
intervin mi3loace punitive1 cu atat copilul compesator poate fura mai mult.,omportamentul de furt este
generat de numeroase cauze;
,omportament invatat de la adultii care il valorizeaza.
Din dorinta de a se impune1 pentru a2si asigura prestigiul
.au din dorinta de a avea1 de posesiune
,auze de natura patologica.
,and cauzele sunt patologice este mai grav si este mai greu de depasit ca situatie.
E6emplu; furtul poate aparea ca un simptom in tul!urari isterice $furturi cu caracter impulsiv&. 4urtul
poate fi cauzat de un stadiu de insuficienta in ac"izitionarea valorii morale $un copil care nu a asimilat
valorile morale continua sa fure si greu e recuperat. <n caz aparte este la fete cand apare ciclul1 cand
pot aparea si tul!urari foarte interesaante1 inclusiv de furt1 de colectionarism.
,leptomania este o tendinta patologica certa1 este tendinta de a fura1 fara ca persoana in cauza
sa urmareasca vreun profit1 fara vreun scop. : face pur si simplu datorita impulsului irezisti!il de a2si
insusi vreun o!iect1 impuls resimtit cu un inalt grad de neliniste. <neori cand cleptomania apare la
varste foarte mici1 de timpuriu1 este foarte greu sa fie inlaturata1 ramane fi6ata ca un comportament si e
foarte greu ca adultul cleptoman sa fie constientizat1 recuperat sa i se dezvolte frana. 0ot aparea
cleptomani in mediile cele mai diverse1 c"iar cu un prestigiu social foarte mare 1 avand o anumita
educatie sau varsta. ,leptomania este tendinta patologica de a fura care descarca un grad inalt de
tensiuni.
Fa varste foarte mici ramane ca un comportament al adultului.
3. &u#a
4uga este de 2 feluri;
A.&u#a de scoaa
7.&u#a cu caracter i*%usiv
A. &u#a de scoaa N chiuu.
.coala tre!uie sa ofere copilului un conte6t de satisfactie1 sa fie motivanta pentru copil1 atragatoare
prin intalnirea cu profesorii cu colegii1 cu ceea ce invata.
Cate#oria intai de cau.e ae ,u#ii de scoaa;
/tunci cand scoala devine sursa de insatisfactie1 stres1 frustrare1 agresiune1 amenintare copilul
incearca sa2si reduca insatisfactia fugand de la scoala%
,opilul fuge de scoala cand nu face fata cerintelor% copiii cu intelect de limita care sunt
scolarizati in scoala de masa au esecuri repetate. Ei sunt amenintati cu corigenta1 cu repetentia1
insa nimeni nu le face o evaluare a a.#. pentru a vedea ce se intampla cu ei.
<n copil cu defect somatic1 !lamat de colegi1 traieste sentimente de respingere care ii "anesc
insuccsul scolar%
,opiii supusi unor pretentii e6cesive din partea familiei pentru performante inalte la invatatura%
orice ar face ei1 parintii nu2i valorizeaza adecvat si astfel devin candidati la c"iul.
#n situatii speciale1 c"iulul este semnalul de!utului unei psi"oze $sc"izofrenii&; cand copilul; nu
mai are c"ef sa vina la scoala1 se izoleaza1 nu mai tine pasul1 nu2i mai face placere sa vina la
scoala1 ramane la domicilui in pat1 multe ore1 cu oc"ii pe pereti1 intra intr2o faza de autism.
/sistam la un de!ut al sc"izofreniei si1 de aceea1 sunt necesare multe date care sa ne
o!iectiveze1 inclusiv teste proiective.
Cate#oria a doua de cau.e tin de;
,aracterul psi"opat al pedagogilor $fata de copiii care sufera&%
Fipsa unei atitudini pedagogice diferentiate fata de copiii care sufera psi"ic sau senzorial%
0rofesorii nedrepti in atitudinea evaluativa%
113
<n insufucient ec"ili!ru psi"ic sau mental al profesorilor. <n consilier scolar tre!uie sa se ocupe nu
doar de psi"icul copiilor1 ci si de psi"icul profesorilor 1 ce tre!uie evaluati1 inclusiv prin teste de
personalitate1 pentru ca acestia pot fi nevrozati sau psi"opati notorii1 pot avea tul!urari asociate
$ alcoolismul & si pot veni la scoala intr2o anumita stare.
Cate#oria a treia de cau.e<
/titudinea agresiva a colegilor $clase cu !aieti multi1 cu valorizarea !atailor&. #n clasele cu mai multi
copii cu tul!urari de comportament detip agresiv 1 3umatatedin clasa va fi constituita din copii ce vor
dezvolta tul!urari de comportament de tip in"i!itiv. <nde sunt mari agresori sunt si mari timizi1
timorati1 an6iosi.
Cate#oria a %atra de cau.e<
(ri3a e6cesiva a parintilor pentru copii si devalorizarea constienta a scolii de catre parinti $ e6ista
parinti care cesc dependenta emotionala a copiilor fata de ei si copiii nu se vor adapta scolii&. /tunci
parintii vor devaloriza scoala si profesorii in oc"ii copiilor1 vor muta copiii in alta scoala1 unde acestia
tot nu se vor adapta. /ceasta se intampla pentru ca el continua sa fie "iperprote3at1 simtind ca cei de la
care ar avea ceva de invatat sunt devalorizati in oc"ii lui. /ceasta il demotiveaza1iar demotivarea
genereaza o !locare a resurselor1 a disponi!ilitatilor1 a motivatiei pentru invatare1 a3ungandu2se la o
!lazare colectiva si deteriorandu2se generatii intregi.
7. &u#a cu caracter i*%usiv este un comportament repetitiv care apare imprevizi!il. ,opilul simte
un impuls1 o c"emare de a se duce undeva.
Elementul principal in acest tip de fuga este ingustarea campului de constiinta1 durata si intensitatea
acestei ingustari fiind varia!ile si putand dura ore sau zile intregi.
#ngustarea constiintei poate sa apara la copiii cu epilepsie1 la idioti1 im!ecili si lapsi"opatii impulsivi si
isterici. #ngustarea constiintei are aceleasi mecanisme de descarcare ca in criza epileptica1 si copilul
manifesta amnezie1 de regula.
4. Va#a8ondaDu este generat de o atitudine deli!erata fata de familie si scoala. ,opilul are constiinta
intergii sale conduite1 nu vrea sa stea la domiciliu1 savarseste acte antisociale ca sa poata supravietui%
are constiinta propriilor privatiuni $foame1 sete&.
Paga!onda3ul semnifica o reactie de protest1 raz!unare fata de o pedeapsa in3usta% ar putea fi datorat
unei stari de furie1 panica1 an6ietate pe motivul insucceselor scolare $evitare a pedepselor& sau poate
aparea si la scolarii sensi!ili1 introvertiti care suporta foarte greu conflictele dintre parinti1 privatiunile
familiale.
7. Tu8urarie de co*%orta*ent e%isodice
,aracteristici; #ntrerupere !rusca a modului de viata. Dupa o perioada de ec"ili!ru1 urmeaza
dezec"ili!ru1 apoi revenire $ de unde denumirea de episodice&.
,lasificare;
/. 9e ti% inhi8itiv sau 8a.ate %e inhi8itia co*%orta*entuui #enera;
'.!UTIS!UL
Mutismul se datoreaza intreruperii vor!irii din orgoliu $criza de orgoliu&. ,opilul se infurie sisteaza1
intrerupe vor!irea si nu mai comunica. Mutismul este de doua feluri;
Mutism electiv $cu cineva anume&
Mutism de tip isteric $dupa o criza functionala copilul nu maicomunica o lunga perioada de timp1 cu
disfonie isterica&
Mecanismul de producere are la !aza an6ietatea.
2. NARCOLE$SIA este o in"i!itie !rusca in starile cele mai neo!isnuite cand copilul simte nevoia
su!it de a dormi in timpul zileisi atunci se instaleaza somnul $e6emplu; cand merg pe strada1 cand
rad&.la adulti narcolepsia are o componenta organica1 in timp ce la copii nu apare componenta
organica. Este un comportament deviant1 de protest sau de aparare.
/. CATALE$SIA este o stare de rigiditate si crestere a tonusului postural. /ceasta impiedica mersul1
faciesul este ca o masca. De o!icei1 se asociaza cu starea de negativism $e6ecuta comenzile invers& si
cu starea de fle6i!ilitate ceroasa1 pastrandu2si ore in sir pozitia in care este pus.
11
. CATA$LEJIA este o stare de in"i!itie care se manifesta printr2o pareza generalizata in musc"ii
striati cu suspendarea tonusului muscular si a miscarii voluntare1 urmata de cadere. ,opilul are
impresia ca pica in gol1 nu are control asupra musc"ilor. 0entru ca tul!urarea se instaleaza !rusc1
copilul prezinta un grad de an6ietate foarte inal si un sentiment de neputinta1 trantindu2se la pamant
pentru ca musc"ii nu2l asculta. .ugesti!ilitate foarte mare.
7.Tu8urarie de ti% de.inhi8itiv sunt legate de o crestere a procesului de e6cita!ilitate si se clasifica
in;
. tu8urarie de discon,ort e%isodic %ri*ar si secundar si
. reactiie e%isodice<
'. Tu8urarie de disco*,ort e%isodic sunt de doua ,euri<
A.Tu8urari de disco*,ort e%isodic cu caracter critic %ri*ar poate aparea su! forma; epileptica si
instinctiva.
#n discon,ortu e%iectic1 se manifesta prin faptul ca si inceputul si sfarsitul sunt foarte !ruste1
individul pierde contactul cu realitatea1 iar comportamentul ulterior este "aotic. ,opilul se descarca
neselectiv pe lumea incon3uratoare de la o!iecte pana la persoane. /re o stare afectiva nediferentiata1
intentia este difuza si nu poate fi !anuita1 constiinta este ingustata1 ceea ce e6pica amneziile ulterioare.
Terminarea actiunii nu determina satisfactie1 se face automat fara a sti de ce o face.
#n discon,ortu instinctiv1 inceputul si sfarsitul crizei sunt !ruste1 copilul are o stare afectiva
nediferentiata1 dar isi satisface nevoile primare1 iar o!iectul pe care se descarca este este cel cautat.
7.9iscon,ortu e%isodic cu caracter critic secundar are doua ,or*e< i*%usiv si actin#@out.
Ce de ti% i*%usiv are un aspect de criza de scurta durata cu inceput si sfarsit !ruste. ,onstiinta nu se
ingusteaza1 copilul isi da seama ca nu face !ine1 desi actiunea este antisociala.
Ce de ti% actin#@out se prezinta astfel; copiii1 in ciuda unui comportament supus1 isi sc"im!a
comportamentul !rusc1 devin agresivi1 incep sa consume alcool si sunt si ei uimiti de ceea ce fac.
Heactie !izara la o persoana normala. Este prezent la pu!eri si adolescenti.
c&Hectiile episodice sunt tul!urari de comportament ce apar ca simptome in alte tul!urari $nevroze1
psi"oze1 insuficiente psi"ice&.
9S! / casi,ica tu8urarie de co*%orta*ent in<
1. Tu8urari de conduita
-. O%o.itionis*u %rovocator
/. Fi%eractivitatea cu tu8urari de atentie
'. Tu8urarie de conduita se caracterizeaza prin incalcarile repetate ale regulilor sociale importante
si ale drepturilor de !aza ale altor persoane. Ma3oritatea simptomelor pot avea repercursiuni legale
pentru ca incalca regulile de condiuta civilizata.
-. O%o.itionis*u %rovocator este un pattern comportamental caracterizat prin incalcarea repetata a
regulilor sociale importante a drepturilor de !aza ale altor persoane neascultare1 negativism1 provocare1
opozitie fata de autoritate. Este o tul!urare de natura sociala. ,and un copil sufera de una din aceste
tul!urari tre!uie sa tinem cont de rolul social al copilului1 de comportamentele asteptate de la el si de
cum se conformeaza el la acste cerinte.
.tudiile facute pe 1++ copiii intre +212 ani au aratat ca diagnosticul de tul!urare de conduita coreleaza
cu un anumit profil de personalitate al tatalui !iologic $tatal !iologic poate avea un comportament
antisocial1 antecedente penale1 suspendari de la scoala1 tul!urari de personalitate die tip antisocial si
c"iar condamnari pe linie criminalistica&. /lteoir diagnosticul coreleaza cu profilul de personalitate al
rudelor !iologice. #n familiile cu tul!urari antisociale severe riscul de transmisie e foarte mare. /lte
studii afirma ca relatiile disfunctionale timpurii parinte2copil sunt !uni predictori ai unor sla!e adaptari
scolari in clasele primare.
: tul!urare de conduita tre!uie sa prezinte cal putin trei din urmatoarele comportamente;
fura
lipseste de acasa peste noapte de cel putin doua ori%
minte des%
11'
pune foc deli!erat%
c"iuleste des de la ore%
intra prin efractie in diverse locuri%
distruge proprietatea altora%
se comporta crud cu animalele%
forteaza pe altcineva la relatii se6uale%
foloseste arme in dispute%
initiaza des dispute fizice%
se comporta !rutal cu altii%
:pozitionismul provocator presupune si el repere importante pentru diagnostic% daca manifesta cel
putin cinci din urmatoarele caracteristici sau comportamente deviante denota opoza!ilitate;
isi pierde cumpatul adesea%
se contrazice des%
este usor de distras%
adesea sfideaza sau refuza cerintele adultilor de a se conforma la regula%
face deli!erat lucruri ce enerveaza pe cei din 3ur%
invinovateste pe altii pentru propriile greseli%
este usor de enervat de altii%
adesea este furios si2i respinge pe ceilalti%
adesesa este raz!unator si are tendinta de a face in ciuda%
are stereotipuri ver!ale%
are un lim!a3 o!scen si in3ura.
/. Fi%eractivitatea cu tu8urari de atentie are urmatoarele caracteristici ma3ore;
.ustinere sla!a a atentiei si persistenta scazuta a efortului in sarcina de rezolvat. #n special la copiii
dezinteresati1 delasatori% se plictisesc repede de sarcinile repetitive1 trec de la una la alta1isi pierd
concentrarea1 gresesc la sarcinile de rutina daca sunt lasati fara supraveg"ere.
,ontrolul impulsurilor este inrautatit sau sla! satisfacut. ,opiii manifesta ina!ilitatea de a se opri si
gandi inainte de a actiona1 de a2si astepta randul cand se 3oaca sau discuta cu altii. E6ista tendinta de a
opta pentru recompense immediate si nu de a lucra pentru recompense pe termen lung. =u au
capacitatea de a2si in"i!a comportamentul in functie de cerintele situatiei.
/ctiunea e6cesiva1 irelevanta pentru sarcina sau sla! reglata de cererile situationale. ,opiii ce se misca
intruna fara a face nimic desi dau aceasta impresie. ,opii ce realizeaza miscari suplimentare
nenecesare1 pentru realizarea sarcuinilor indicate% ei se straduiesc1 dar nu iese nimic !un1 desi dau
impresia ca participa in mod real.
Hespectarea deficitara a regulilor1 in special fara supraveg"ere nu se datoreaza unei sla!e intelegeri a
lim!a3ului1 memoriei1 neascultarii1 ci pentru ca ei nu2si pot regla comportamentul in conformitate cu
instructiunile.
/lte caracteristici;
Parietate mai mare ca cea normala in timpul e6ecutiei sarcinii. ,opiii dovedesc insta!ilitate in ceea ce
priveste calitatea1 acuratetea si viteza e6ecutiei1 ceea ce duce in plan scolar la performante fluctuante.
=u reusesc sa2si mentina atentia1 interesul in sarcini repetitive de lunga durata $in sarcinile care nu2l
motiveaza1 o!ositoare&. ,u ei tre!ui elucrat individualizat 1 date sarcini motivante1 dar nu foarte
o!ositoare $deficitul de atentie&1 pentru a se o!tine rezultate satisfacatoare1 dar nu performante.
/ceste manifestari apar de timpuriu 32 ani1 iar la altii la + ani se prezinta clar ca manifestari de
"iperactivitate.
Pariatia situationala% caracteristicile ma3ore prezinta o variatie situationala foarte mare;
2 0erformanta !una in acvtivitati de tip 1 la 1 cand se implica tatal1 ca autoritate si care are un rol mai
mare in compensarea lor%
2 0erformanta !una la actiuni noi sau cu un grad crescut de interes1 sau care implica consecinte
immediate care ii afecteaza%
2 .ituatii pro!lematice; repetitive1 familiare si de grup. De aceea nu se pot integra in ciolectiv si adesea
sunt marginal@izati
11*
Evolutie relativ cronica. Multi copii "iperactivi manifesta aceste caracteristici inca din timpul
copilariei sa adolescentei1 principalele simptome se inrautatesc cu varsta de unde rezulta si deficitul in
dezvoltare; ei nu2si in"i!a comportamentul nu2si regleaza modul de activitate nu2si sustin atentia si
aceasta le !loc"eaza progresul.
0revalenta si evolutie;
2 32'_ dintre copii au aceasta tul!urare%
2 3;1 sunt !aieti%
2 e6ista in toate grupurile etnice1 in toate tarile%
2 este mai prezenta la indivizii cu precedent in tul!urari de conduita1 la ce cu ticuri1 cu dificultati de
invatare%
de!uteaza su! ani in 'B_ din cazuri1 dar tul!urarea este recunoscuta a!ia odata cu inceperea scolii%
2evolutia tul!urarii este defavora!ila si adesea este asociata cu a.#. scazut sau cu tul!urarea mentala a
parintilor $prognosticul este cu atat mai negativ%
2 esecul scolar este principala complicatie.
/./.-. Strate#ii de consiiere +i %sihotera%ie co#nitiv@co*%orta*enta)
%entru co%ii +i adoescen(i
Dcoala este mediul n care se produce1 n cea mai mare msur dezvoltarea cognitiv1
emoional. .ocial1 precum i formarea i structurarea personalitii su!iectului. 9n aceste condiii1
ma3oritatea conflictelor psi"ologice prin care trec copiii i adolescenii se petrec n coal1 au legtur
cu coala sau sunt depistate n coal de ctre fonsilierul colar. De aceea1 se impune o cola!orare
permanent a asistentului social cu cadrele didactice sau consilierul colar n cazul apariiei anumitor
crize n dezvoltarea personalitii copiilor asistai. .tudiile clinice au demonstrat c suicidul reprezint
a treia cauz a mortalitii adolescenilor de 1' ani $8lument"al1 1AAB1 apud. Joldevici1 2BBA& i a a
patra n r5ndul celor de 1 ani i mai tineri. De asemenea1 comportamentele violente i tul!urrile
asociate cu acestea precum i a!uzul de su!stane reprezint principalele motive serioase pentru copiii
i adolescenii sunt luai n eviden de ca!inetele de psi"iatrie sau psi"oterapie. $8ird1 1AA*1 ]andel et
al.1AA*1 apud Joldevici1 2BBA&. : alt posi!il cauz a crizelor psi"ologice la copii i adolesceni o
reprezint e6punerea la scene de violen1 e6punere care poate genera ulterior comportamentele
antisociale. $.c">a! .tone et. /l 1AAA1 apud Joldevici&.
: serie de pro!leme ce in de rezultate colare sczute sau de tul!urrile de comportament pot
avea drept cauz i anumite tul!urri psi"opatologice nediagnosticate. Terapeutul va tre!ui s2i
structureze demersul in5nd seama de particularitile stilului cognitivspecific copiilor i
adolescenilor. Menionm 1 n cele ce urmez1 c5teva dintre strategiile cognitiv2comportamentale
utilizate n terapia copiilor i adolescenilor cu pro!leme.
1. >erficarea semnificaiei termenilor
,opiii i adolescenii pot s utilizeze frecvent termeni folosii de ctre aduli1 crora le confer
oa lt semnificaie sau pot utiliza termeni argotici1 al cror sens este nelesde su!ieci din aceei
categorie de v5rst i mai puin de aduli. Dei ntre!rile directe referitoare la sensul unor termeni pot
fi plictisitoare pentru copii i adolesceni1 acestea treprezint ns cel mai eficient mi3loc prin care
terapeutul se va asigura de faptul c a neles despre ce este vor!a. /stfle1 contrarargumentarea unui
g5nd negativ de tipul nimeni nu m$ iu#e)te sau nim$nui nu "i pas$ de mineva avea mai puin succes
dac terapeutul va face aformaii de genul; muli oameni te iu#esc sau acest lucru nu este adev$rat. :
manier mai eficient de a!ordarea a unei astfel de situaiiar putea fi parafrazarea celor afirmate de
adolescent su! forma unei ntre!ri; Chiar nimeni* nimeni din lumea asta nu ine la tine? 0roced5nd
astfel1 terapeutul l va determina pe copil sau adolescent s modifice treptat intensitatea cu care
nutrete convingerea respectiv. 9ntre!rile terapeutice vor tre!ui s ai! drept scop identificarea unor
e6cepii de la regulile a!solutiste formulate de clientul copil sau adolescent.
2. -eatribuirea
/desea1 copiii i adolescenii manifest tendina de a2i atri!ui ntreaga responsa!ilitate pentru
producerea unor evenimente cu coninut negativ1 evenimente pentru care au o responsa!ilitate redus
sau nu au nici un fel de responsa!ilitate. /stfel de stri!uiri se !azeaz pe convingerile disfuncionale
legate de faptul c sunt inadecvai sau lipsii de noroc1 convingeri ntrite de evnimente negative
11+
a6terioare. 0rin intermediul unor ntre!ri atent formulate1 terapeutul l va determina pe copil sau
adolescent s contientizeze faptul c are un control limitat asupra evenimentelor vieii. Henun5nd la
a2i asuma responsa!ilitate prea mare1 sau dimpotriv1 prea redus1 clientul va nva s evalueze mai
corect lumea e6tern1 pe ceilali1 propria persoan1 reduc5ndu2se astfel frecvena i intensitatea
sentimentelor de m5nie1 culpa!ilitate sau autodevalorizare.
3. Contraargumentarea
Terapeutul care lucreaz cu copii sau adolesceni tre!ui s fie foarte atent atunci c5nd utilizeaz
metoda contraargumentrii pentru a infirma g5ndurile i convingerile negative disfuncionale1 pentru
c aceti clieni sunt e6cesiv de sensi!ili la contrazicere i pot considera c sunt !lamai pentru c
nutresc g5nduri negative. /cetia pot considera c terapeutul nu aduce contraargumente unor g5nduri1
ci l critic n calitate de persoane.
+. ?arometrul st$rilor afective )Castro'?lanco& 2@@@*
Este rezultatul adaptrii .calei .u!iective a Disconfortului $.u!3ective <nits of Disconfort
.cale ).<D.1 Qolpe1 1AA*& i presupune solicitarea ca cel testat s2i noteze strile emoionalelegate
de o situaie pe o scar de la B la 1BB n care B nseamn clam i rela6ant1 iar 1BB sunt la punctul de
fier!ere. <tilizarea acestei te"nici scutete copilul sau adolescentul de dificultatea de a gsi ad3ective
potrivite care s2i e6prime corect strile afective.
8arometrul strilor afective le permite su!iecilor s asocieze emoiile cu anumite evenimente
e6terne. /cest element este important deoarece rareori copiii i adolescenii sunt contieni de rolul
evenimentului e6tern n generarea strii emoionale1 precum si pentru c se poate demonstra mai uor
faptul c strile afective se pot modifica odat cu sc"im!area situaiei. 9n felul acesta este infirmat
convingerea disfuncional c o anumit situaie sau o stare afectiv negativ va dura la nesf5rit.
8arometrul strilor afective l poate a3uta pe terapeut n depistarea precoce a unor stri
emoionale negative1 contri!uind astfel la prevenirea unor situaii de criz 1 deoarece muli copii sau
adolesceni care declaneaz comportamente care le pun viaa n pericol afirm c s2au trezit n plin
criz fr a avea nici un fel de simptome sau antecedente.
Terapeutul consilier care lucreaz cu aceast categorie de su!ieci tre!uie s2i a3ute s
contientizeze urmtoarele aspecte $,astro28lanco1 2BBB&;
crizele psi"ologice apar rareori din senin1
o criz psi"ologic reprezint efectul unui lan de evenimente1
semnele premonitorii ale crizei e6ist1 dar sunt adesea trecute cu vederea1
automonitorizarea l poate a3uta pe copil s o!in feed!ac@uri referitoare la strile sale
emoioale care aparca o consecin a unor situaii1
monitorizarea strilor afective face posi!il detectarea precoce a simptomelor unei crize
psi"ologice
contientiz5nd simptomele unei posi!ile stri de criz1 clientul poate solicita spri3in pentru
depirea acesteia.
/././.Eta%e 6n consiierea co%iior si adoescen(ior
: prima etapa importanta a consilierii copiilor si adolescenilor este adaptarea la cadrul
procesului de consiliere. ,opiii si adolescenii sunt a3utai sa realizeze activitile propuse in funcie de
caracteristicile personale% prinii sunt informai despre evoluia copilului de2a lungul ntregului
proces.
Copiii si adolescenii sunt sprijinii de c$tre consilier pentru&
a. E6ersarea si perfecionarea capacitailor de e6primare ver!ala si nonver!ala a sentimentelor1
tririlor1 opiniilor lor1 diversificarea si m!untirea metodelor de comunicare cu ali copii si cu
adulii.
#n acest scop copilul este ncura3at1 prin crearea unui mediu sigur si suportiv1 sa isi e6prime tririle prin
cuvinte1 aciuni sau 3oc1 in funcie de gradul sau de dezvoltare. Tre!uie utilizate metode si activitati
11-
adaptate pentru a2l a3uta pe client sa isi contientizeze1 sa isi e6prime tririle afective i sentimentele si
sa le fac fata. E6perienele copilului sunt utilizate pentru a2l a3uta sa isi inteleaga sentimentele si
relaiile cu adulii si ceilali copii si pentru a2si dezvolta voca!ularul relativ la tririle sale. ,opilul si
adolescentul este a3utat s2i depeasc !loca3ele emoionale si s2i dezvolte strategii de rezolvare a
conflictelor personale si interpersonale.
!. ,reterea ncrederii in sine si acceptarea de sine.
,opiii i adolescenii sunt ascultai si ncura3ai sa isi e6prime sentimentele si opiniile% pe !aza acestora
se sta!ilesc de comun acord o!iectivele de ndeplinit i activitile aferente acestora. ,opiii sunt
ncura3ai sa ia propriile decizii si sa2i asume responsa!ilitatea pentru aciunile lor. Este ncura3ata
dezvoltarea deprinderilor de autoa3utorare in cadrul activitilor zilnice. ,opilul este valorizat i
ncura3at n ceea ce privete comportamentele pozitive i succesele nregistrate de acesta.
,5nd sunt implicai i prinii n ndeplinirea acestui o!iectiv1 acetia sunt spri3inii in e6plorarea
diferenelor dintre comportamentele ateptate si cele pe care le manifest copilul in prezent1 acceptarea
i nelegerea copilului lu5nd n considerare particularitile i interesele lui. Heeaua familiala si
comunitara este utilizata pentru a introduce modele pozitive pentru copil1 pentru a2si dezvolta o
imagine de sine pozitiva.
c. Dezvoltarea capacitailor de integrare sociala1 satisfacerea nevoilor de apartenena a copiilor si
adolescenilor la grup.
/sistentul social iniiaz activitati si ncura3eaz e6periene care duc la cooperarea cu ali copii si cu
adulii% situaiile de conflict sunt discutate cu copilul si cu prinii% 3ocul si e6perienele de invatare
sunt utilizate pentru ncura3area interaciunilor dintre copil si adult.

11A
/.0. Consiierea de #ru%
.pecificul grupului de consiliere const n faptul c interaciunea dintre participani este
folosit n scopul de a facilita sc"im!area comportamental.
Holul consilierului const n a crea un mediu securizant n care fiecare mem!ru al grupului isi poate
e6pune preocuprile privind diferitele aspecte ale vieii sale; familie1 relaii interpersonale1 relaii
profesionale1 sociale.
,onsilierea de grup permite lucrul simultan cu mai muli clieni% ea ofer un conte6t n care se pot
analiza pro!lemele de natur interpersonal1 fiecare client !eneficiaz de spri3in i a3utor din partea
mem!rilor grupului dar ofer1 n acelai timp1 spri3in i a3utor% activitile de grup permit
e6perimentarea de noi comportamente i modaliti de comunicare.
,onsilierea de grup nu se recomanda in situaiile in care clientul se afl ntr2o situaie de criz1 nu este
compati!il cu situaia de lucru in grup sau c5nd e6ista pericolul nclcrii principiului confidenialitii
fara acordul clientului.
.e recomand organizarea de grupuri care s fie formate din cinci pana la ma6im zece clieni.
4recventa minima a sesiunilor de consiliere de grup este de o edina de 2 ore o data pe saptamana.
Utii.area *etodeor de consiiere 6n #ru% 6n asisten(a socia)
<tilizarea metodelor de grup n asistena social1 nu este o practic nou n lume. 9n .</1 de
e6emplu1 unde metoda are o larg rsp5ndire1 rdcinile metodelor de grup pot fi identificate nc din
primele trei decenii ale secolului 771 c5nd n mod spontan i evident informal1 se formau grupuri
pentru petrecerea timpului li!er sau grupuri de ntr2a3utorare.
Tot n acea perioad1 asistenii sociali au nceput s se preocupe sistematic de dezvoltarea
metodelor de grup pe care le percepeau ca fiind e6trem de eficace i eficiente pentru soluionarea unei
mari varieti de pro!leme sociale i personale .
9n ultimii ani1 utilizarea metodelor de grup a cunoscut o adevrat e6pansiune n domenii ca;
psi"oterapie1 educaie1 mass 2 media i !ineneles asisten social.
/tractivitatea metodelor de grup este e6plica!il prin comple6itatea proceselor de natur
psi"osocial care sunt activate. 9nsi definiia grupurilor $Margaret Jartford1 1A+1&1 ne poate sugerea
c5teva dintre motivele succesului de care se !ucur metodele de grup.
1efiniie
(rupul1 format din cel puin dou persoane1 dar de regul mai multe1 reunete participani cu
scopuri sau interese comune1 de natur cognitiv1 afectiv sau relaional1 n nt5lniri unice sau
repetate1 dar suficiente pentru ca participanii
s2i formeze o prere unii despre alii1
s ela!oreze un set comun de norme care s asigure funcionarea grupului1
s sta!ileasc scopuri pentru activitile comune i
s dezvolte un sentiment al coeziunii de grup1
astfel nc5t ei nii s se perceap i s fie percepui de alii ca entitate distinct n raport cu alte
colectiviti.
Din definiia de mai sus se poate o!serva c$ mem#rii grupurilor interacioneaz$ deopotriv$ "n
#aza a ceea ce le este comun dar )i "n #aza diferenelor care "i individualizeaz$. Fe sunt comune
scopurile precum i ncrederea c mpreun pot realiza1 mult sau puin din ceea ce i2au propus1 dar
oricum1 altfel dec5t ar face2o singuri.
0ornindu2se tocmai de la licitarea a ceea ce este comun s2a dezvoltat1 n decursul ultimelor
decenii o mare varietate de grupuri i te"nici de grup1 dintre care le amintim pe cele mai des nt5lnite
n practica asistenei sociale1 fr a avea pretenia c lista este e6"austiv.
12B
,ipuri de grupuri utilizate !n asistena social$
(rupuri recreative
(rupuri educative i de formare a a!ilitilor
(rupuri de decizie i rezolvare de pro!leme
(rupuri de auto2a3utorare
(rupuri de socializare
(rupuri terapeutice
(rupuri Nde nt5lnireU
"ru%uri recreative
:!iectivele acestor grupuri se realizeaz prin intermediul activitilor care sunt efectuate cu
plcere i au efecte recreative.
,el mai adesea1 astfel de activti se iniiaz spontan1 fr intervenia vreunui lider din afara
grupului de participani. ,eea ce ar putea oferi o organizaie cu profil social1 ca rspuns la
diveresele iniiative ale clienilor1 ar fi de1 e6emplu1 un spaiu adecvat1 diverse ec"ipamente1 sau
mi3loac de transport1 dac este vor!a de o ieire n natur.
0e de alt parte1 unele organizaii se pot specializa tocmai n a oferi astfel de mi3loace logistice
pentru a stimula participarea anumitor categorii de clieni la activiti recreative1 ca alternativ la
petrecerea timpului pe strad sau ca mi3loc de prevenie a comportamentelor delincvente.
/lte grupuri cu caracter recreativ1 pot fi conduse de profesioniti1 mai ales atunci c5nd este
vor!a de organizarea competiiilor sportive1 a e6poziiilor de art i artizanat1 sau alte activiti
similare.
4rupuri educative i de formare a abilit$ilor
/stfel de grupuri au ca scop ac"iziionarea de cunotinie i deprinderi. Ele sunt conduse de un
lider cu competene i e6perien n domeniu i se desfoar cel mai adesea ntr2o manier didactic1
grupul semn5nd destul de !ine cu o clas de elevi care sunt ncura3ai s interacioneze i s2i
e6prime opiniile. E6emple de astfel de grupuri pot fi numeroase i diverse; grupuri educative pentru
tinerele mame1 grupuri pregtitoare pentru asistenii maternali sau prinii adoptivi1 grupuri de
pregtire pentru voluntari1 grupuri pentru nsuirea te"nicilor de comunicare ca i a asertivitii1 etc.
"ru%uri de deci.ie +i re.ovare de %ro8e*e
/t5t ofertanii c5t i !eneficiarii serviciilor sociale devin la un moment dat implicai n procese
decizionale sau sunt pui n situaia de a rezolva pro!leme de interes comun.
:fertanii sunt interesai s organizeze nt5lniri cu grupuri de poteniali !eneficiari pentru a
defini i orienta misiunea i politica organizaiei1 ca i pentru a iniia sau dezvolta servicii sociale i n
acest caz au nevoie s tie care ar putea fi cele mai convena!ile pac"ete de servicii1 cum s se realizeze
optim distri!uirea acestora1 ce ar presupune o coordonare eficient a organizaiei din punctul de vedere
al NconsumatoruluiU $de servicii sociale&.
0otenialii !eneficiari $clieni& ai serviciilor sociale pot1 la r5ndul lor1 s inniieze nt5lniri
pentru a putea identifica nevoile comunitii. Datele astfel colectate1 ca i grupul nsui pot influena
dezvoltarea de noi programe n cadrul organizaiilor de3a e6istente sau pot demonstra oportunitatea i
utilitatea nfiinrii unora noi.
/sistenii sociali vor 3uca n astfel de situaii rolul de ageni ai sc"im!rii1 de promotori ai
iniiativelor comunitare.
9n cazul grupurilor n discuie1 fiecare participant aduce spre dez!atere at5t pro!leme de interes
personal c5t i de interes comun. 0rin aceasta grupul se confrunt cu trei tipuri de pro!leme care
rezult din;
121
raportul grup'individ $decizia grupului este inferioar sau superioar celei individualeO&%
calitatea g8ndirii "n grup $deciziile sunt acceptate fr a fi luate n considerare toate
altrnativele pro i contra1 fiind resimit o anumit Npresiune socialU&%
modul "n care se ia decizia; prin consens sau prin vot ma3oritar $decizia prin consens este
susinut de toi mem!rii1 n timp ce decizia prin vot ma3oritar genereaz frustrri
NminoritiiU1 mai ales dac raportul procentual este de '12A&.
"ru%uri de auto@aDutorare
(rupurile de auto2a3utorare au devenit1 n timp1 e6trem de populare i se !ucur de mult succes1
fiind1 ntr2adevr1 eficace pentru anumite tipuri de pro!leme personale i Msau sociale. Definiia
compre"ensiv a acestor grupuri1 formulat de /. ]atz i E. 8ender1 $1A+*&1 ne permite s nelegem
at5t popularitatea de care se !ucur ct i eficacitatea lor.
9rupurile de auto'ajutorare sunt structuri grupale* de dimensiuni relativ mici* organizate
volutar* pentru ca participanii s$')i ofere sprijin mutual )i pentru atingerea anumitor scopuri. 0ceste
grupuri sunt* de regul$* formate pe criterii de similaritate* )i reunesc persoane care convin s$')i
acorde sprijin mutual* r$spunz8nd astfel unor nevoi comune* precum&
nevoia de a schima anumite practici* comportamente* atitudini* personale sau sociale-
nevoia de a dep$)i anumite situaii de via$*
nevoia de a )ti cum s$ fac$ fa$ unor #oli )i ( sau handicapuri.
4niiatorii )i participanii la astfel de grupuri consider$ c$ rezolvarea situaiei lor nu incum#$
autorit$ilor* instituiilor pu#lice sau organizaiilor* consider8ndu'se ei "n)i)i responsa#ili )i
competeni pentru g$sirea soluiilor* prin intermediul interaciunilor sociale.
5n cadrul grupurilor de auto'ajutorare mem#rii ")i acord$ reciproc at8t susinere emoional$ c8t
)i material$. 5n mod frecvent ele sunt orientate de o cauz$ comun$ )i au ca scop promovarea unei
anumite ideologii* a anumitor valori* prin intermediul c$ror$ mem#rii consider$ c$ ")i pot defini )i
afirma mai clar identitatea.
Casi,icarea #ru%urior de auto@aDutorare
a& (rupurile ce au ca scop dezvoltarea sau sc"im!area personal. ,el mai reprezentativ
e6emplu pentru acest tip de grup este cel al N/lcoolicilor /nonimiU. Hsp5ndite sunt ns i
grupurile de recuperare a persoanelor cu "andicap mintal1 grupurile de persoane
supraponderale $NQeig"t Qatc"ersU ) N0azicii (reutiiU&1 i alte asemenea.
!& 9n .</ sunt foarte rsp5ndite grupurile care militeaz pentru o cauz1 fie c aceasta este n
!eneficiu personal1 al familiilor1 al grupurilor restr5nse sau al unor categorii largi ale
populaiei. .copurile unor astfel de grupuri pot fi; de a sc"im!a legislaia1 de a crea noi
servicii1 de a influena o anumit politic. E6emple pot fi organizaiile pentru aprarea
drepturilor diferitelor categorii de persoane.
c& (rupuri al cror scop este de a promova modaliti alternative de via $grupuri ale
"omose6ualilor&.
d& (rupuri care ofer protecie i c"iar adpost persoanelor aflate n declin fizic sau psi"ic1 sau
celor care se tem de presiuni din partea familiilor sau a unor grupri sociale1 ca reacie la
anumite fapte1 atitudini sau comportamente asumate pu!lic $e62consumatorii de droguri1
persoanele infectate cu virusul J#P1 femeile care avorteaz sau sunt adeptele li!eralizrii
avortului&.
e& (rupuri mi6te1 care ntrunesc caractersticile a dou sau mai multe dintre categoriile mai sus
menionate.
(rupurile de auto2a3utorare se !azeaz pe;
ncrederea i li!ertatea participanilor de a face confesiuni1 de a dezvlui aspecte ale vieii
personale care constituie o pro!lem de rezolvat%
povestirea e6perienelor trecute n legtur cu respectiva pro!lem1 ca i e6punerea
modului n care intenioneaz s i fac fa n viitor%
122
apelul la a3utor i aceeptarea a3utorului din partea celorlali mem!ri1 n cazuri de urgen
$de e6emplu1 nevoia de a consuma alcool sau alte droguri&.
E6ist i alte motive care contri!uie la succesul grupurilor de auto2a3utorare;
Mem!rii acestor grupuri se pot raporta la pro!lema respectiv Ndin interiorU1 ceea ce le
perminte s2i neleag i s2i a3ute pe ceilali n cunotin de cauz.
0entru c au trecut prin e6periene similare1 sunt sensi!ili i motivai s2i a3ute semenii n
suferin.
0articipanii la astfel de grupuri !eneficiaz i de ceea ce se poate numi Nterapia celui care
a3utU; cel care ofer a3utorul do!5ndete nu numai o stare de !ine1 $mulumirea de a putea
fi de a3utor&1 ci i o alt perspectiv asupra propriilor pro!leme $pro!lemele sale sunt
similare cu ale altora sau1 ale acelora sunt c"iar mai grave dec5t ale sale&.
<nele grupuri de auto2a3utor str5ng fonduri i dezvolt programe comunitare $de e6emplu
prinii copiilor cu "andicap mintal&.
<n alt avanta3 al acestor grupuri este c reuesc s2i realizeze scopurile cu fonduri relativ
reduse.
"ru%uri de sociai.are
=umeroi autori consider c socializarea reprezint o!iectivul fundamental al oricrui tip
de grup1 deoarece prin activitile de grup se urmrete1 n general1 sc"im!area atitudinilor i
comportementelor participanilor astfel nc5t acestea s devin accepta!ile social. =ota distinctiv$
a grupurilor de socializare este aceea c$* prin intermediul lor se urm$re)te e%plicit dezvoltarea
a#ilit$ilor sociale* cre)terea "ncrederii "n sine ca )i planificarea unor scopuri emergente.
(rupurile de socializare pot fi organizate;
cu tineri ce au manifestri predelincvente1 cu scopul de a reduce propensiunea spre
astfel de comportamente1
cu persoane aparin5nd unor etnii diferite1 pentru reducerea tensiunilor interetnice1
cu v5rstnici1 cu scopul de a2i remotiva pentru o via activ ca i pentru a2i implica
n diferite activiti1
cu delincveni aflai n detenie1 cu scopul de a2i pregti pentru reintegrarea n
familie i comunitate dup li!erare1
cu viitoarele tinere mame1 n perioada de sarcin1 pentru a planifica viitoarele
roluri1
\ i evident lista ar putea continua\
,onducerea grupurilor de socializare reclam cunotine i a!iliti su!staniale n domeniile
dezvoltrii personale1 a pregtirii pentru sc"im!are i a stimulrii sc"im!rii1 a dinamicii de grup.
(rupuri terapeutice
(rupurile terapeutice reunesc mem!ri care se confrunt cu pro!leme de via dificile1 ca i mem!ri cu
tul!urri emoionale i de personalitate.Conducerea #ru%urior tera%eutice %resu%une st)%Cnirea
6n ce *ai 6nat #rad<
a cunotinelor despre dezvoltarea personalitii1 comportamentul uman1 dinamica de grup%
a capacitilor de empatizare1 receptare1 reactivitate i disponi!ilitate vis a vis de
pro!lemele celorlali%
a competenelor de consiliere ca i a te"nicilor de grup menite s creeze un climat
protectiv1 de ncredere1 optim pentru recuperarea i dezvoltarea personal1 propice
sc"im!rii.
(rupurile terapeutice au multe elemente comune cu consilierea individual1 deoarece scopurile
lor vizeaz prelucrarea n profunzime a temelor personale ca i ela!orarea unor strategii de rezolvare a
acestora. Fiderii grupurilor terapeutice opteaz de regul pentru o modalitate de a!ordare specific;
123
0si"analiza
Terapia cognitiv
Terapia e6perenial
/naliza tranzacional
Terapia centrat pe client
0si"odrama
Dei grupurile terapeutice au nceput prin a fi conduse de psi"ologi i psi"iatri1 formrile n
psi"oterapiile de grup includ n prezent i asistenii sociali. Este din ce n ce mai rsp5ndit1 n
prezent1 n lume1 utilizarea grupurilor terapeutice n practica asistenei sociale i aceasta deoarece1 fa
de intervenia individual a!ordrile de grup prezint unele avanta3e;
n grupuri este funcional pentru participani principiul Nterapiei terapeutuluiU; mem!rii
grupului au posi!ilitatea de a e6perimenta roluri diverse1 inclusiv acela de a oferi a3utor
celorlali $prin mprtirea e6perienei proprii1 prin distri!uirea n roluri de Npersoan care
a3utU1 etc&%
grupul faciliteaz perceperea propriei pro!leme i din perspectiva celorlali1 sesizarea
faptului c e6ist alternative de a tri1 nelege i rezolva o pro!lem de via%
grupul reprezint un mediu propice de e6perimentare i e6ersare a a!ilitilor de relaionare
pentru cei care nt5mpin dificulti%
practica a demonstrat c sc"im!rile de atitudine1 comportament i c"iar personalitate se
produc mai repede n cadrul grupurilor dec5t n interveniile individuale%
dei efortul profesional al liderului este considera!il n cadrul grupurilor1 un avanta3 este c
de acesta $de efortul profesonal&1 !eneficiaz simultan mai multe persoane.
9n concluzie1 liderul grupurilor terapeutice va utiliza cunotinele i a!ilitile proprii consilierii
individuale i dinamicii de grup cu scopul de a ameliora disfunciile atitudinale i
comportamentale.

"ru%uri Lde 6ntCnireM
0ceast$ denumire desemneaz$ generic grupuri al c$ror scop este acela de a favoriza
cunoa)terea )i "ncrederea interpersonal$ prin&
con)tientizarea elementelor comune ca )i a diferenelor*
sensi#ilizarea participanilor fa$ de o tem$ sau pro#lem$
faclitarea comunic$rii directe.
Denumiri ntr2o oarecare msur sinonime celei de Ngrup de nt5lnireU1 sunt Ngrup de sensi!ilizareU i
Ngrup TU $Training K antrenament&.
/ceste grupuri presupun relaionarea mem!rilor de o manier interpersonal foarte apropiat1
!azat pe ncredere1 sinceritate1 desc"idere i c"iar dezvluire personal. 0articipanii la astfel de
grupuri sunt dispui s se e6prime1 s Ni desc"id sufleteleU1 las s transpar sentimentele1 sunt
motivai pentru a e6perimenta Naici i acumU1 ntr2o atmosfer informal1 cald1 modele de atitudini i
comportamente pe care doresc s le nsueasc i care1 au constituit miza sc"im!rii anticipate1 odat
cu intrarea n grup.
9n vederea realizrii sc"im!rilor scontate grupurile parcurg un proces n trei etape $care sunt n
aclai timp i sarcini de grup&1 i anume;
Ndezg"eareaU
sc"im!area
Nreng"eareaU
12
1. 0rima etap1 Ndezg"eareaU1 const n nt5lnirea grupului cu scopul de a interaciona1 utiliz5nd
modele atitudinal 2 comortamentale diferite de cele o!inuite1 care n ani i ani de e6ersare au
devenit automatisme1 rutin.
.tilul personal de interaciune1 ndelung e6ersat1 s2a transformat treptat ntr2un fel de Na doua
naturU i c"iar mai mult1 s2a dovedit a fi funcional. 0articipanii la grup sunt contieni de aceast
situaie $care constituie i o surs important de rezisten la sc"im!are&1 dar pe de alt parte simt
nevoia unei transformri1 a unei NcreteriU personale1 pe care singuri nu au reuit s o realizeze at5t
datorit efortului pe care l necesit o astfel de iniiativ c5t i datorit disconfortului de a renuna
la ceva o!inuit1 cunoscut1 pentru ceva nou1 incert1 nevalidat. NDezg"eulU survine atunci c5nd este
luat decizia de a renuna la pattern2urile comportamentale i c5nd participanii sunt pregtii
psi"ologic s e6ploreze noi ci de relaionare n vederea sc"im!rii. 9n acest etap sunt
recomandate e6erciiile structurate Nde ncredereU1 de NaducereU a participanilor Naici i acumU1 de
familiarizare cu locul i cu grupul.
2. ,ea de2a doua etap1 cea a sc"im!rii1 este de o!icei1 facilitat de reaciile spontane ale
mem!rilor grupului1 de feed2!ac@2urile primite. /ceasta deoarece1 n mod o!inuit1 noi nu primim
feed2!ac@2uri e6plicite la atitudinile i aciunile noastre1 nu tim ce efecte au acestea asupra
celorlali. 0rin contrast1 n grupuri1 tocmai feed2!ac@2urile i s"aring2urile $mprtirea
e6perienelor i tririlor similare& sunt ncura3ate1 deoarece sunt relevante pentru contientizarea
modului n care suntem percepui sau i influenm pe ceilali. :dat identificat un comportament
ce tre!uie sc"im!at1 noi forme de rspuns1 de interaciune pot fi e6perimentate n climatul
securizant al grupului.
3. ,ea de2a treia etap este destul de nefericit numit Nreng"eareaU1 deoarece nu reflect
corect procesul de referin i are o conotaie ce trimite mai cur5nd la regiditate dec5t la procesele de
sc"im!are i dezvoltare care i sunt proprii. 9n aceast etap sunt caracteristice procesele de NntrireU
i Nfi6areU a noilor modele comportamental ) atitudinale ac"iziionate1 astfel nc5t ele s2i pro!eze
eficacitatea. Dac noile modele nu sunt Nfi6ateU n aceast etap1 participanii la grup se vor confrunta
cu o puternic tendin de revenire a vec"ilor pattern2uri. De altfel1 liderul are i misiunea de a preveni
mem!rii1 c odat cu terminarea grupului nu se nc"eie i procesul de sc"im!are n care au intrat1 ci1
c acesta este unul continuu1 care tre!uie supraveg"eat i n afara grupului1 iar efectele sc"im!rii se
vor traduce i prin procese de cretere i dezvoltare personal1 de asemenea1 continue.
.e impune1 credem1 o comparaie cu grupurile terapeutice pentru a su!linia principala diferen;
1. grupurile terapeutice au ca principal scop e6plorarea n profunzime a pro!lemelor
personale iMsau emoionale ale fiecrui mem!ru i apoi dezvoltarea unei strategii personale
de rezolvare%
. n grupurile de sensi!ilizare1 de e6emplu1 se urmrete1 n primul r5nd1 creterea
nivelului de contientizare n legtur cu pro!lemele personale i de relaie1 pentru ca
ulterior mem!rii s se simt li!eri s e6perimenteze noile modele comportamentale.
(rupurile de nt5lnire sunt utilizate foarte frecvent n domenii precum;
". formarea a!ilitilor n profesiile de a3utor1
.. formarea a!ilitior manageriale1
!. antrenarea clienilor pentru do!5ndirea a!ilitilor interpersonale1
6. dezvoltarea responsa!ilitii civice1
$. pregtirea aciunilor comunitare.
(rupurile de nt5lnire sunt destul de controversate datorit riscurilor pe care le comport;
/. insuficient pregtite prin intermediul c5torva edine de grup1 anumite persoane se pot
declara lideri i pot conduce grupurile la aciuni i procese periculoase1 pe care nu le pot
controla%
9. grupurile de nt5lnire pot avea ca efect amplificarea sau acutizarea unor pro!leme
personale1 care rm5n nerezolvate datorit duratei relativ scurte de desfurare a grupurilor
$de e6emplu1 cineva poate renuna la mecanismele de aprare o!inuite fr a fi nvat alte
modele de interaciune&%
12'
1#.unii indivizi pot avea manifestri psi"otice pe parcursul edinelor de grup1 ceea ce
nseamn c nu pentru toate persoanele grupurile constituie o modalitate favora!il de
lucru%
11.participanii sunt e6pui a!uzurilor celorlai mem!ri dac liderul nu impune i nu
controleaz respectarea standardelor etice%
1.n cadrul grupurilor de nt5lnire nu se pot produce sc"im!ri spectaculoase1 dar dac
e6ist astfel de ateptri din partea mem!rilor1 i astfel de am!iii din partea liderilor i unii
i alii vor fi decepionai.
As%ecte esen(iae %entru 6n(ee#erea %roceseor de #ru%
9n ciuda faptului c grupurile sunt diferite ca scop i modalitate de desfurare1 e6ist c5teva
aspecte comune1 identifica!ile n orice proces de grup. Discutarea acestora va face inteligi!ile
mecanismele psi"osociale care stau la !aza evoluiei i dinamicii grupurilor. Enumerm dintre acestea;
,alitatea de mem!ru i grupul de referin
Etape n formarea grupului
Holuri sarcin i roluri de susinere
Teorii ale conducerii $leaders"ip&
4undamentele puterii n grup
.copurile personale i scopurile grupului
,onformarea
,ompetiie i cooperare n grup
,ontrovers i creativitate n grup
/!ordarea conflictelor n cadrul grupului
,omportamente pertur!atoare n cadrul grupului
Caitatea de *e*8ru +i #ru%u de re,erin()
Definiie
Calitatea de mem#ru al grupului se define)te prin apartenena unei persoane la un grup )i
evident* recunoa)terea acestui fapt de c$tre cel "n cauz$* ca )i de c$tre ceilali participani.
0partenena este o condiie necesar$ pentru definirea calit$ii de mem#ru al grupului.
Diferite tipuri de mem!ri identifica!ili n cadrul grupurilor;
Mem!ri marginali
Mem!ri deplini
Mem!ri aspirani
Mem!ri voluntari i involuntari
+em#rii marginali
.unt acele persoane care aparin la dou sau mai multe grupuri1 dintre care numai unul este de
referin n timp ce celelalte au un rol secundar.
+em#rii deplini
/cetia sunt anga3ai n mod clar i deplin $afectiv1 atitudinal1 cognitiv1 acional& n cadrul
grupului i sunt acceptai i recunoscui ca atare. ,u c5t atracia pentru grup este mai mare1 cu at5t mai
mare va fi i anga3amentul pentru realizarea scopurilor grupului i de asemenea i !eneficul individual
i de grup.
+em#rii aspirani
Sunt acele persoane care i doresc s participe la un grup dar nc nu au fost admise formal.
0si"ologic se identific cu grupul i se comport de parc ar fi de3a admii.
+em#rii voluntari )i involuntari
12*
De regul participanii la un grup se anga3eaz contient i n virtutea unei decizii personale.
.unt ns i situaii n care o persoan a3unge n mod fortuit s fac parte dintr2un grup $de e6emplu n
nc"isori1 spitale1 coli1 servicii sociale diverse&. /cetia sunt mem!rii involuntari1 al cror
comportament n cadrul grupurilor poate fi dezinteresat1 ostil i c"iar pertur!ator.

"ru%urie de re,erin()
<n grup do!5ndete caracteristica de a fi Nde referinU1 n msura n care ndeplinete urmtoarele
funcii;
1. Buncia normativ$1 care se manifest prin tendina mem!rilor grupului de a se conforma la
standardele comportamentale i atitudinale ale grupului.
2. Buncia a%iologic$* se refer la faptul c orientrile1 3udecile1 evalurile mem!rilor grupului sunt
adoptate )i ajustate prin raportare la criteriile valorice ale grupului.
Su#grupurile de referin$ sunt constituite dintr2o parte a mem!rilor de grup care au anumite
caracteristici;
par a avea un mai !un control al situaiilor de via%
dein puterea sau o poziie privilegiat%
ofer un model de identificare.
/ersoanele de referin$ sunt acele persoane care ne influeneaz iMsau pe care dorim s le
influenm.
Etape !n formarea grupurilor
(arland Tames1 Tones Ju!ert% ]olondnI Halp"1 $1A*'&1 au dezvoltat un model de
analiz a grupurilor de asisten social n cinci etape. Modelul ofer repere i clarificri privind
iniierea i dezvoltarea grupurilor fiind prezentate situaiile pro!lematice tipice. Modelul este aplica!il
n mod special grupurilor de socializare1 terapeutice i de nt5lnire1 dar ntr2o accepiune mai larg1 este
aplica!il i grupurilor de autoa3utorare1 de rezolvare de pro!leme1 de luare a deciziilor1 grupurilor
educative ca i celor recreative.
,onceptul central al modelului este acela de AapropiereA )i corelativul s$u distanarea& c8t de
mult permit mem#rii grupului apropierea emoional$ unii "n raport cu alii. Tema apropierii este
reflectat n fiecare din cele cinci etape ale evoluiei unui grup;
'. $rea,iierea
-. $uterea +i controu
/. Inti*itatea
0. 9i,eren(ierea
'. Terminarea
$rea,iierea
Mem!rii grupului sunt am#ivaleni n ceea ce privete participarea la grup; interaciunile sunt
supraveg"eate1 e6ist o doz de suspiciune i ma3oritatea comportamentelor sunt mai cur5nd de
tatonare dec5t de a!ordare direct. /m!ivalena este e6plica!il prin aceea c situaia de grup este una
nou $noutatea uneori sperie^&1 iar mem!rii grupului oscileaz ntre tendina de autoprotecie i dorina
de a !eneficia de situaia de grup. Ei ncearc s pstreze o anumit distan i n acelai timp s
primeasc c5t mai mult din partea grupului dar1 fr s rite. 0articipanii la grup contientizeaz sau
intuiesc faptul c dezvluirea sinelui poate atrage noi ntre!ri1 c pot fi atinse zone dureroase1
frustrri. 0e de alt parte ns1 grupul are i o putere de atracie pe care o e6ercit prin aceea c poate
constitui un mediu favora!il pentru afirmarea de sine
$ mprtire unor e6periene pozitive&.
Sarcina liderului de grup este de a determina cre)terea atractivit$ii grupului prin;
Meninerea distanei convena!ile fiecrui mem!ru al grupului1 fr s foreze nota1 fr
insistene1 suport5nd i fc5nd suporta!ile tcerile.
,onstruirea climatului de ncredere n cadrul grupului prin manifestarea acceptanei i
toleranei.
4acilitarea e6plorrii mediului fizic i a climatului psi"ic.
12+
#niierea unor activiti comune1
1. ocup5ndu2se n acelai timp de structura grupului $asumarea de responsa!iliti1 timp de
funcionare1 etc&
/rima etapa se "ncheie atunci c5nd mem!rii se simt n siguran i au o stare de confort psi"ic
n grup; teama de a se anga3a emoional dispare pentru c tentativele anterioare de a se anga3a
emoional au fost rspltite cu acceptan.
$uterea +i controu
1cri.a de cre+tere2
9n momentul n care climatul e !un1 respectiv1 mem!rii ncep s se simt n siguran1 apar
caracteristici specifice grupului ce indic apariia unei noi etape; de cretere1 de dezvoltare. /stfel1 n
interiorul grupului se instituie anumite pattern'uri de comunicare i comportament1 precum;
se formeaz aliane n grup%
mem!rii i asum noi roluri i responsa!iliti%
se sc"im! normele iniiale1 regulile1 ca i metodele de realizare a sarcinilor n grup1 fiind
propuse i sta!ilite altele noi%
apar su!grupurile%
se pun din ce n ce mai multe ntre!ri i de mai mare profunzime.
/stfel1 se duce No luptU n urma creia fiecare mem!ru al grupului va ti care i este poziia i
rolul n grup. /cest NlocU nu este preluat1 ci este cucerit. El ofera o NautoprotecieU1 iar mem!rii
grupului1 fiecare n parte1 doresc s primeasc din partea leaderu2lui i a participanilor o NrsplatU
prin recunoaterea aportului adus la evoluia grupului. NHsplataU din partea grupului i a liderului
reprezint cea mai important surs de gratificare. Fiderul este perceput ca o persoan care deine cea
mai mare putere n grup1 puterea deplin. El poate s influeneze direcia1 orientarea grupului i
deasemenea1 s acorde sau nu NrsplataU $material sau emoional&.
/ceste procese sunt fireti i necesare pentru ca grupul s funcioneze i s2i ndeplineasc
misiunea.
/cest al doilea stadui n formarea grupului este un stadiu de tranziie care ridic c5teva
pro!leme fundamentale ce tre!uie rezolvate;
cine e6ercit cu adevrat controlul grupuluiO Fiderul sau grupulO
,are sunt limitele i e6tensiile puterii lideruluiO
#ncertitudinea rezultat din aceste dileme determin instalarea unei stri de an6ietate printre mem!rii
grupului1 care se lupt acum s impun limite i norme at5t pentru puterea i autoritatea liderului1 c5t i
pentru cele ale grupului.
Hevoltele1 Nre!eliuneaU sau c"iar prsirea grupului nu sunt fenomene rar nt5lnite n aceast faz.
Sarcina liderului n aceast etap este;
1. de a a3uta mem!rii s neleag natura luptei pentru putere%
2. de a oferi suport emoional astfel nc5t s mai atenueze disconfortul generat de
incertitudine%
3. De a a3uta grupul s sta!ileasc norme i s rezolve incertitudinile.
Este foarte important ca mem!rii grupului s2i dezvolte i ntareasc sentimentul de ncredere
n liderul grupului. /cesta tre!uie s menin un 3ust i corect ec"ili!ru ntre puterea mprit cu
grupul i controlul e6ercitat. ,5nd aceast ncredere este rec5tigat1 cu certitudine1 anga3area
mem!rilor va fi deplin.
%ntimitatea
9n acest faz sunt e6primate simpatiile )i antipatiile n cadrul unor relaii foarte apropiate.
(rupul se aseamn din ce n ce mai mult cu o familie1 n cadrul creia se manifest rivaliti1 iar
raportarea la lider se face i se e6prim ca la un NprinteU. .entimentele1 tririle n legtur cu grupul
sunt acum e6primate mult mai desc"is i sunt1 deasemenea1 discutate.
12-
(rupul este vzut ca un loc al creterii i sc"im!arii. #ndivizii se simt li!eri s2i e6amineze
pro!lemele1 tririle1 comportamentele1 atitudinile i fac eforturi de sc"im!are.
.arcinile grupului sunt asumate i duse la !un sf5rit. 9n grup domin sentimentele de coeziune
i independen $autoconducere&.
>upta se d acum pentru schim#$ri personale1 dar au loc i pro!lematizri1 la adresa grupului1
de genul;
1. N,e este totui grupul n asam!lul suOU
2. N,e face grupul cu mineOU
3. De unde2i vine foraOU
0rin aceste pro!lematizri grupul este internalizat i asimilat.
1iferenierea
.entimentul de li!ertate este din ce n ce mai accentuat. Mem!rii grupului e6perimenreaz noi
pattern2uri comportamentale.
Este etapa n care sunt recunoscute drepturile individuale1 i se constat un foarte !un nivel al
comunicrii ntre mem!ri.
(rupul este mai eficient n organizare i funcionare. ,onducerea este mprit cu mem!rii de
grup i rolurile sunt mult mai funcionale. 0ro!lemele de NputereU sunt minime1 iar deciziile sunt luate
i ndeplinite pe o !az mai o!iectiv1 mai puin emoional. Este o faz n care Ncre)tereaG se vede1
fiind o perioad de afirmare a individualitii i personalitii proprii. Heaciile fiecrui mem!ru devin
mult mai raionale1 fiecare prezent5ndu2i pro!lemele mai franc1 mai desc"is1 dorind rezolvarea lor.
/cest gen de individualizare s2a produs pentru c grupul a valorizat i a alimentat integritatea
individual.
9n acest stadiu1 liderul a3ut1 stimuleaz grupul s funcioneze ca o entitate autonom i s
interacioneze cu alte grupuri sau n cadrul unei comuniti mai largi.
Fiderul va folosi orice prile3 pentru a evalua1 a face aprecieri la adresa activitilor1
sentimentelor i comportamentelor de grup* "n cadrul grupului.
.tadiul de difereniere seamn foarte mult cu o familie funcional1 sntoas1 n care copiii au
devenit aduli i i ncep1 cu succes1 propriile viei; relaiile sunt ca ntre egali1 mem!rii i acord
susinere mutual1 i se relaioneaz de o manier mai raional i o!iectiv.
Terminarea
.copul grupului a fost atins n condiiile n care mem!rii grupului au nvat noi comportamente i
sunt capa!ili s le transpun i n afara grupului1 n alte situaii sau e6periene de via.
Terminarea nu este un proces uor. <nii mem!ri pot fi refractari la desprire. 0ot manifesta
comportamente de regresie $n efortul de a prelugi sigurana pe care le2o ofer grupul&1 sau pot e6prima
triri ca cele de; furie1 refuz sau negare1 atunci c5nd desprirea este aproape.
Holul liderului este acum de a;
facilita separarea1 de a ncura3a dorina de separare%
se concentra asupre elementelor de mo!ilitate ale indivizilor i ale grupului%
permite e6primarea am!ivalenelor vis a vis de terminare dar i de a recunoate
progresele indivizilor i ale grupului.
/cceptarea terminrii este uurat de orientarea indivizilor spre alte posi!ile surse de suport i
asistare sau spre alte activiti n care s utilizeze noile deprinderi comportamentale do!5ndite n grup.
12A
/.3. Consiierea %ersoaneor cu di.a8iit)(i
Datorita diza!ilitilor de natur fizic sau mental1 aceast categorie de clieni este izolat ca
efect al etic"etrii1 mentalitilor i a dificultilor pe care le nt5mpin n integrarea n societate. Din
acest punct de vedere1 consilierul tre!uie s fie informat n privina condiiilor de mediu social n care
triete clientul cu diza!iliti. Datorita perceperii distorsionate a persoanelor cu diza!iliti1
caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate de ctre mem!rii comunitatii i atri!uite tuturor
persoanelor cu diza!iliti. ,onsecina const n perceperea persoanelor cu diza!iliti ca fiind marcate
de limite importante1 altele dec5t cele care decurg din pro!lematica specific.
<nul din o!iectivele specifice ale consilierii persoanelor cu diza!iliti const n decelarea influenelor
negative ale mediului i izolarea factorilor supraadugai de nevoile reale1 specifice1 ale clienilor.
Eficiena n consilierea persoanelor cu diza!iliti este rezultatul cunoaterii de ctre
profesionist a urmtoarelor aspecte;
2 legislaiei1 programelor1 facilitilor1 resurselor specifice alocate acestei categorii de populaie%
2 metodelor de diagnostic i de clasificare a diza!ilitilor%
2 caracteristicilor diferitelor etape ale dezvoltrii i o!stacole nt5mpinate de persoanele cu diza!iliti%
2 modelelor nvrii n cazul persoanelor cu diza!iliti i resursele necesare aplicrii acestora.
9n cazul asistenei sociale destinate personaelor cu "andicap1 aplicarea modelelor de consiliere
tre!uie fcut cu precauie1 in5ndu2se seama n primul r5nd de categoria "andicapului n care se
ncadreaz persoana.
/stfel1 la persoanele cu "andicap mental se pot aplica cu dificultate strategiile de intevenie
!azate pe teoria psi"analitic1 din cauza lipsei de cola!orare a acestora1 determinate de nivelul
intelectual sczut. .ituaia este complet diferit n cazul persoanelor cu "andicapuri senzoriale1 unde
pot fi folosite cu succes elemente din teoria psi"analitic1 at5t pentru evaluarea clientului1 c5t i n
realizarea proiectului de intervenie n asistena social. Fa persoanele cu "andicapuri fizice este !ine
s se in seama n evaluare i proiectarea procesului de a3utor1 de sentimentul de inferioritate1
com!inat cu dorina de putere accentuat conform teoriei lui /dler. Fa persoanele cu tul!urri de
comportament1 n urma aplicrii unor te"nici psi"analitice1 n cadrul interveniei se pot sta!ili o serie
de cauze ale acestor tul!urri n urma unei traume comple6e din copilria su!iectului.
Din teoria psi"anlitic provine i un model de a!ordare psi"o2social ela!orat de Qoods i
Jollis1 apud D.P.0opovici care plaseaz o serie de elemente su! influena mediului1 d5nd natere1
astfel cele!rului sistem de analiz !io2psi"o2socio2cultural.
4actorii acestui model de analiz1 cu larg aplica!ilitate practic sunt urmtorii;
4actorii !iologici;
2adolescena ca dezvoltare fizic1
2ereditatea1
2comportamentul dependent
4actorii psi"ologici
2trsturile de personalitate
2dezvoltarea emoional
2toate caracteristicile adolescenei pe coordonatele ei psi"ologice1
2dezvoltarea cognitiv
4actorii sociologici
2informaiile despre familie1
2grupul de v5rst1 $grupul de prieteni&1
2antura3ul
2integrarea n coal1
2condiiile de locuit
4actorii culturali
2educaia1 religia1 apartenena etnic1 tradiii1 o!iceiuri1
2pre3udeci1 stereotipurile e6istente n societate
4actorul cultural este influenat1 n primul r5nd de cutumele1 normee i valorileunei societi.
13B
9n asistena social1 investigaia ncepe n momentul n care clientul se afl n criz. 0entru
e6emplificarea modului de utilizare a modelului psi"osocial prezentm urmtorul studiu de caz.
/.M.este o persoan cu "andicap fizic1 n v5rst de 1A ani1este cstorit i are un copil de un
an i acum este nsrcinat1 urm5nd s nasc peste * luni. .oul este omer1 consum frecvent alcool i
are manifestri violente repetate. .ingura relaie !un a ei este cea cu mama. /;M. ia n considerare
posi!ilitatea unui avort pentru a numai duce pe lume nc o persona cu "andicap. /.M. apeleaz la
asistentul social n cadrul unui ca!inet de planificare familial i acuz faptul c nu i mai suport
soul i nici copilul pentru c o leag de so.
/naliza celor categorii de factori1 n acest caz prezint urmtorul ta!lou.
4actorii !iologici;
2adolescent1 1A ani1 gravid1 ereditate afectat
4actorii psi"ologici
2adolescen t5rzie1 momentul de criz1 relaia mam2copil
4actorii sociologici
2cstorit1 relaie !un cu mama1 dependent de mam1
2f amilie cu pro!leme$alcoolism1 violen&
4actorii culturali
2pre3udecata c nu2i suport copilul pentru c o leag de so.
Mecanismele defensive utilizate de client sunt urmtoarele;
2proiecia1 regresia1 refularea sentimentelor materne
=evoile principale sunt;
2de refulare i sta!ilizare emoional1
2de securitate fizic1
2de protecie
.trile psi"ice posi!ile1 prin care poate trece o persoan cu o anumit pro!lem grav sunt; oc2
negare2m5nie2stare depresiv. /!ordarea psi"osocial lucreaz cu ' principii;
1. 0strez principiul freudian; unele sentimente i g5nduri semnificative nu sunt contientizate
2. 0resonalitatea este un sistem de fore fluid i dinamic care influeneaz comportamentul
3. Mecanismele defensive pot fi pozitive sau negative.
. .imptomele sunt ncercri adaptativede dezvoltare i rezolvare a unor conflicte interne
'. =evrozele au origini sociale i sunt nrdcinate n e6periena individual legat de
relaionarea cu ceilali.
,auzele stresului prezentat de su!iect pot fi determinate de;
2nevoile nesatisfcute n copilrie1
2presiunile e6ercitate de mediu1
2tensiunile care apar ntre ego i superego1
2frustrrile determinate de "andicapul fizic
9n acest caz1 scopurile asistentului social pentru rezolvarea acestui caz se refer la identificarea
factorilor care influeneaz e6istena su!iectului. 0entru rezolvarea acestui caz se recomand ca
asistentul social s pun c5teva ntre!ri eseniale pentru identificarea factorilor care influeneaz
negativ e6istena su!iectului;
2,um te c"eam1 c5i ani ai
2,5i frai ai
2/ceste manifestri le2ai avut i nainte de 1* ani $vrem s identificm dac sunt specifice v5rstei&
2,e v5rst au fraii ti
2,are este modelul pe care vrei s2l urmezi
2Dac situaia ta financiar ar fi mai !un1 crezi c n familie conflictele s2ar diminuab
2/i vreun grup de prieteni
4actorii !iologici identificai n caz sunt v5rsta i tatl !olnav.
4actorii psi"ologici identificai n caz sunt; criza adolescentin1 nivelul de frustrare1 depresia
tatlui1 agresivitatea1 comple6ul de inferioritate accentuat1 tensiunile relaionale.
4actorii sociologici sunt; mediul de provenine1 oma3ul tatlui1 starea material. Dcoala.
131
4actorii culturali sunt; locul de provenien Hepu!lica Moldova1 relaiile clientului1 nivelul de
educaie1 tipul de cultur familial din care acesta face parte1 !azat pe dogmatism i rigiditate.
#ndicaiile ce tre!uie avute n cadrul interviului sunt urmtoarele;
2un adolescent nu tre!uie s vor!easc de fa cu prinii1 ci singur1
2c5nd un adolescent este suprat1 nervos1 frustrat1 tre!uie s spun de ce este aa i tre!uie lsat s
vor!easc despre pro!lema lui
2c5nd lucreaz cu adolescenii sau copiii1 asistentul social are tendina de paternalizare n loc s2i fac
s se simt importani1 s neleag fiecare lucru pe care2l spun i s simt c sunt valorizai.
Tre!uie inut seama c1 n general adolescenii au manifestri de agresivitate pentru a atrage
atenia asupra lor1 pentru a vedea c ei e6ist i c persoana lor este important i original.
Modelul !io2psi"o2socio2cultural are urmtoarele avanta3e pentru nelegerea glo!al a clientului;
2faciliteaz o!inerea unor informaii e6tinse din mai multe domenii
2asigur descoperirea rapid a altor informaii relevante1 indispensa!ile la de!utul interviului.
/ceste avanta3e fac din modelul !io2psi"o2socio2cultural un model cu aplica!ilitate e6tins n
cadrul procesului de intervenie1 model care s2a consolidat ndeose!i n ultimele decenii ale secolului
77.
.sistena social$ acordat$ familiilor care au !n componen$ copii cu dizabilit$i
,opilul cu diza!iliti n familie
Deoarece familia este autoritatea natural i instituia moral fundamental at5t la nivel
personal1 c5t i comunitar1 asistena social acordat individului cu diza!iliti este de neconceput fr
asistarea permanent1 n cunotin de cauz a familiei. 0rinii sunt factorii naturali decisivi n crearea
confortului fizic i psi"ic1 n asigurarea premiselor pentru o via sntoas1 fr riscuri pentru copii.
/sistena social acordat familiilor care ngri3esc persoane cu nevoi speciale depinde de caracterul1
tipul i gradul diza!ilitii.
1izabilit$ile motorii
/sistena social tre!uie s2i asigure copilului cu disa!ilitate motorie posi!ilitatea de a se
mica1 de a iei dintre pereii propriei locuine1 de a cunoate alte persoane dec5t mem!rii familiei.
/sistentul social care vine ntr2o asemenea familie tre!uie s2i asume aceast sarcin soluion5nd
pro!lema mi3locului de locomoie1 a mediului e6trafamilial1 a deplasrii la instituia medical de
recuperare educaional. 0entru ca dezvoltarea general a copiilor cu diza!iliti motorii s decurg
confrom normelor acceptate1 asistentul social are o!ligauia de a forma atitudinea de spri3in efectiv pe
care familia tre!uie s2l acorde copilului.
/milia tre!uie s acdepte diza!ilitatea copilului ca o treapt spre ameliorarea situaiei.
(5ndirea pozitiv a prinilor se transmite copilului1 d5ndu2i ncredere n forele proprii i n rostul
efortului. /ceast ncredere se alimenteaz din micile1 dar importantele victorii repurtate de copil
asupra diza!ilitii sale. Do!5ndirea sau redo!5ndirea unor deprinderi igienice simple $splatul1
m!rcatul1 alimentarea& i vor asigura copilului un anumit grad de independen i n plus l vor
motiva s pervsevereze pentru a o!ine rezultate i mai importante.
/sistentul social va instrui familia cum s2l spri3ine permanent pe copil1 fr a lsa impresia de
tutelare e6cesiv. /tunci c5nd copilul nu este lsat s fac singur unele lucruri el i formeaz n
su!contient ideea c nu este !un de nimic. 9n acest caz el devine dependent de prini1 iar atunci c5nd
acetia dintr2un motiv sau altul nu2i pot fi alturi 1 persoana intr n stare de panic i disperare1 stare
care nu poate dec5t s2i fac ru.
0entru o dezvoltare normal copilul are nevoie de comunicare cu semenii si1 fie cu aceleai
pro!eme de sntate ca el1 fie diferite de el. /sistentul social este cel care va a3uta familia s
organizeze aceast comunicare1 fiind puntea de legtur ntre ea i punctele comunitare pentru copii i
tineri1 instituiile culturale de agrement din comunitate. 4amilia i comunitatea au sarcina s le ofere
copiilor raiunea de a tinde spre dezvoltare1 fiind stimulentul valorificrii potenialului lor. /portul
asistentului social nu se rezum la suportul acordat copilului p5n la colarizare. El necesit a fi
monitorizat un timp ndelungat1 p5n la adaptarea sa fizic1 social i profesional. /sistentul social
132
cola!oreaz nu numai cu familia1 dar i cu pedagogii1 personalul medical din coal1 spital fiind un
factor de coordonare a msurilor ntrprinse de aceste instituii pentru ameliorarea strii copilului.
1izabilit$ile auditive
9n aceast situaie1 rolul asistentului social se rezum la ndrumarea familiei spre instituia
medical2recuperativ care s2i a3ute s2i valorificeaparatul vocal1 precum i spre instituia de
nvm5nt general i profesional care s2i acorde pregtirea necesar pentru a se descurca n via
singur.
1izabilit$ile de vedere
9n cazul copiilor or!i1 asistentul social va avea gri3 ca acetia s frecventez instituiile
educaionale1 unde vor nva s scrie1 s citeasc s se orienteze n timp i spaiu s se descurce cu
ocupaiile cotidiene fr spri3inul familiei. De asemenea1 persoanele nevztoare tre!uie s fie
spri3ionii s nvee o profesie care s2i aduc un venit suplimentar la pensia de invaliditatei s2i
asigure comunicarea.
1izabilit$ile neuropsi"ice
Tul!urrile neuropsi"ice genereaz crize profunde n relaiile sociale ale persoanei cu mediul
comunitar1 familia1 colegii de munc1 etc. 0entru ca aceste crize s fie depite p5n a deveni
ireversi!ile1 este important ca pro!lemele neuropsi"ice ale persoanei s fie depistate la timp. =umai n
acest mod specialitii vor putea interveni fiecare n domeniul su de activitate pentru a cori3ama6imum
posi!il devierile comportamentale.
9n aplicarea tratamentului medical1 psi"iatric i social1 un rol determinant l are anc"eta social1
care sta!ilete factorii ce au condus la m!olnvire. De ela!orarea acestei anc"ete se ocup aistentul
social. Holul lui este greu de su!estimat i n perioada post2spitalizare. /sistentul are gri3 ca atunci
c5nd va fi e6ternat persoana s revin ntr2un mediu social prietenos
133
/.4. Consiierea 6n situa(ie de cri.)
.ituaia de criz $o situaie traumatica pentru client& este perceput de client ca generatoare de
consecine cu efect e6trem de negativ asupra vieii sale individuale1 familiale si sociale.
#ntervenia in situaia de criz presupune lucrul intensiv i de scurt durat cu clientul1 prin
centrarea pe situaia concret i gsirea unei soluii pentru acesta care s l a3ute s2i foloseasc
resursele pentru a depi situaia i s2i desfoare activitile de zi cu zi ntr2un mod c5t mai
accepta!il i eficient pentru el i pentru cei din 3ur. :!iectivul pe termen lung al interveniei const n
evitarea efectelor negative ale situaiei asupra clientului si familiei sale.
.e e6ploreaz resursele i spri3inul imediat de care dispune clientul1 capacitatea de toleran a
clientului1 mediul personal sau instituional care poate susine clientul. Dup ce alternativele au fost
e6plorate n raport cu suportul aferent1 clientul va decide calea de aciune. ,lientul se va anga3a n
respectarea cii de aciune alese.
,riza implic o pierdere de !unuri materiale1 de persoane prin deces1 a unor idealuri sau
apariia unor "andicapuri.
E6ist 2 tipuri de crize n funcie de modul de producere;
2criza de dezvoltare $criza de pu!ertate1 naterea unui copil1 menopauza1 pensionarea1 moartea
cauzat de !tr5nee1 etc.&
2crize neateptate $!oli terminale2 cancer1 .#D/1 accidente soldate cu "andicap1 etc.&
,riza este o tul!urare emoinal acut n starea de ec"ili!ru a su!iectului nsoit de o pr!uire
a capacitii acestuia de adaptare. ,5nd apare criza1 apar manifestri fiziologice1 psi"ologice1
manifestri cognitive1 manifestri relaionale. ,riza este determinat de un eveniment stresant care
duce la producerea unei pierderi. ,riza este temporar. 0entru depirea strii de criz se lucreaz pe
mai multe planuri incluz5nd n procesul de intervenie su!iectul1 familia1 comunitatea i instituiile din
diverse domenii ale societii.
Efectele unei crize pe plan psi"ic1 sunt urmtoarele;
1. paralizia $n urma ocolui&1
2. negarea1
3. m5nia1 concretizat n formula de ce mi se "nt8mpl$ tocmai mie
. resemnarea este o stare pasiv $n care su!iectul i spune asta este* tr$iesc cu durerea mea*
renun s$ mai lupt!
'. negocierea este etapa n care su!iectul a3unge s2i spun a)tept aceasta dac$ cineva "mi
e%plic$ de ce sau este ultimul lucru r$u care mi se poate "nt8mpla
*. acceptarea reprezint intervenia n criz av5nd ca o!iect adaptarea su!iectului la efectele
crizei n aa fel1 nc5t s ai! posi!ilitatea de a rezolva alt criz c5nd se va confrunta cu aceasta.
: criz poate crea un stres posttraumatic. :rice rezolvare a unei crize tre!uie s dureze
apro6imativ *2- sptm5ni. Heintegrarea dup o criz reprezint o resocializare a su!iecgtului ntr2un
conte6t adaptativ nou.
,riza pr!uete mecanismele adaptative i defensive ale clientului. 9nc n 1AA11 Ho!erts
descria + etape ale rezolvrii unei crize dup cum urmeaz;
1. evaluarea riscului i siguranei clientului i a celor apropiai lui1
2. sta!ilirea unei relaii de comunicare adecvat cu clienii $centrat pe afeciune&
3. identificarea pro!lemei ma3ore a clientului1
. rezolvarea emoiilor1 sentimentelor din 3urul pro!lemei identificate i oferirea de spri3in1
'. e6plorarea alternativelor1
*. formularea unui plan de aciune1
+. oferirea unui spri3in post2criz.
0rincipiile de aciune pentru rezolvarea crizei sunt urmtoarele;
1. nu este anormal ca su!iectul s e6periementeze un dezec"ili!ru social1 psi"ic i fizic1
2. crizele fac parte integrant din viaa fiecrui om1
3. orice om are tendina de a reec"ili!ra sau menine ec"ili!rul sistemului din care face parte1
. orice criz creeaz o stare de vulnera!ilitate1
13
'. starea de vulnera!ilitate creat de criz este un cadru propice al interveniei1
*. criza ofer oportuniti de dezvoltare sau de patologizare n funcie de demersul interveniei.
,onform analizei lui Jallmar@1 criza reprezint un a3utor imediat1 o intervenie scurt.
/sistentul social are un rol activ1 scopul interveniei fiind reducerea simptomelor clientului $prin
ventilare afectiv&. ,riza reprezint un spri3in practic i de informare1 spri3in n accesarea resurselor
e6istente1 pentru mo!ilizarea suportului social1 ncura3area ventilrii emoionale continue i un suport
activ pentru restructurarea rapid a strii de competen. ,riza presupune discutarea aspectelor
cognitive legate de testarea realitii i confruntarea cu e6periena avut.
/!ordarea centrat pe sarcin se !azeaz pe perspectiva clientului1 pe relaii de cola!orare i
presupune intervenii structurate.
/ccentul cade pe client $el definete pro!lema1 i asum sarcini i tot el a3unge la rezolvarea
lor&.
0ro!lema este definit n termeni specifici1 clari i care solicit o sc"im!are conte6tual.
/!ordarea centrat pe sarcin se preocup de pro!leme recunoscute i acceptate de client.
0ro!lema tre!uie s fie posi!il de rezolvat1 prin aciuni care s se poat rezolva i n afara
programului terapeutic. /ceasta tre!uie s provin din acele aspecte pe care clienii vor s le sc"im!e
n vieile lor. 0oate veni din dorinele nesatisfcute ale su!iectului1 aa cum le percepe acesta.
Etape te"nicii bazate pe abordarea centrat$ pe sarcin$ sunt urmtoarele;
2e6plorarea i precizarea pro!lemei din punctul de vedere al su!iectului1
2realizarea unui contact $client2asistent social&1 centrat pe pro!lem $o definete1 sta!ilete
o!iectivele1 temporizare e6act cu -212 sptm5ni&. ,onte6tul este redesc"is negocierii.
2planificarea sarcinilor
2sta!ilirea factorilor motivatori i e6plicarea necesitii ndeplinirii unor sarcini1
2anticiparea o!stacolelor1
2simularea2modelarea $diri3at&1
2revizuirea pro!lemelor i sarcinilor ataate acestora1
2analiza conte6tual2 identificarea i utilizarea resurselor1
2nc"eierea interveniei.
-eid enumer pro!lemele la care se poate aplica strategia a!ordrii centrate pe sarcin;
1. conflictele interpersonale1
2. insatisfaciile legate de relaiile sociale1
3. pro!lemele cu organizaii i instituii formale1
. dificultile n ndeplinirea unor roluri sociale.
'. pro!lemele legate de luarea deciziilor1
*. stresul emoional.
+. resursele inadecvate fa de nevoile su!iectului
-. unele pro!leme psi"ologice i comportamentale care pot fi a!ordate potrivit modelului
centrat pe sarcin.
/sistentul social tre!uie s urmreasc n cadrul acestui model1 n momentul transpunerii sale
n practic;
2acurateea prezentrii pro!lemei de ctre client1
2scopul i implicaiile pe care le au o!iectivele asumate1
2consistena informaiilor care se circumscriu pro!lemei.
Lista $inventar& de pro!leme i simptome
.e va su!linia$!ifa& cuv5ntul care e6prima reaciile1 strile simptomele sau pro!lemele su!iectului.
a2 Tu8ur)ri de dis%o.i(ie
1. Deprimat.
13'
2. 9ncordat.
3. =u pot sa ma rela6ez.
. 0anicat.
'. 0rea nervos.
*. Ma supr uor.
+. #rita!il.
-. .inguratic.
A. <or de lovit$vulnera!il su! aspect psi"ic&.
1B. 9ngri3orat.
11. 0l5ng frecvent.
12.=u mai simt plcerea de a trai.
13.Mi2am pierdut interesul pentru lucrurile care imi plceau inainte.
1.Ma g5ndesc sa termin cu viata.
1'.,red ca mai !ine as muri.
1*. /n6ios.
1+.Fipsit de sperana.
1-.=u ma pot stp5ni sa nu pl5ng.
1A..arcastic.
2:.Trist.
21.=emulumit.
22.Ma simt parasit$a!andonat&
23 Ma simt vinovat.
2.0#ictisit
82 $ro8e*e co#nitive
2'./m dificulti sa2mi amintesc evenimentele recente.
2*./m dificulti sa2mi amintesc evenimentele trecute.
2+.Ma simt confuz.
2-.Ma simt dezorientat.
2A./m dificulti de concentrare a ateniei.
3:.Mi2e greu sa inteleg ceea ce citesc.
31..unt ineficient la invatat sau la munca.
32./m tendina sa visez cu oc"ii desc"ii.
33.Mi2e greu sa g5ndesc clar.
3./ud voci.
13*
3'.Pad EvedeniiE.
3*./m sentimentul de straniu1 ireal.
c2 Activitatea +i #riDie *ateriae
3+.=u pot sa ma decid pentru o cariera.
3-.=u pot sa2mi realizez cariera dorita.
3A..unt nemulumit de alegerea profesiei mele.
:./m dificulti n a impaca serviciul cu viata de familie.
1 .Muncesc prea mult.
2 .=u sunt interesat de munca mea.
3 .0rimesc prea putina apreciere la serviciu.
.=u sunt satisfcut de condiiile de munca.
Mi2e teama sa nu pierd serviciul.
' /m pro!leme cu colegii i efii.
*./m dificulti financiare.
+.=u sunt capa!il sa2mi asum responsa!ilitatea.
-.=u a3ung la timp la serviciu sau plec prea devreme de la lucru.
d2 $ro8e*e sociae +i ,a*iiae
'B./m dificulti sa2mi fac prieteni.
'1.Ma simt st5n3enit n prezenta altor persoane.
'2./m prea puine intalniri.
'3.=u2mi gsesc un partener de viata potrivit.
'./m dificulti sa ma decid daca sa ma cstoresc sau sa ncep o
relaie de lunga durata.
''./m dificulti sa nc"ei o relaie amoroasa.
'*.Tin la mai multe persoane n acelai timp.
'+.,erturi frecvente cu sotul$sotia& sau partenerul.
'-./m interese diferite fata de cele ale partenerului de viata.
'A./m desfcut cstoria sau relaia cu partenerul.
*:./m dificulti sa ma decid daca sa am sau nu copii.
*1./m pro!leme cu educaia copiilor.
*2.Ma simt respins de familie.
*3./m relaii proaste cu mama1 tata sau cu am5ndoi.
*.=u ma inteleg !ine cu colegul de camera.
13+
*' .Ma simt nefericit atunci c5nd plec de acas.
** .=u pot sa menin un program regulat.
*+ Ma izolez de ceilali oameni.
*-.Ma simt respins de prieteni.
*A.Ma simt respins de omul pe care ii iu!esc. +B.=u2mi iu!esc partenerul de
viata.
e2 $ro8e*e se?uae
+1.mi lipsesc informaiile cu privire la viata se6uala.
+2.1mi vine greu sa2mi controlez impulsurile se6uale.
+3.Ma tul!ura g5ndurile i visele cu caracter erotic.
+.mi fac pro!leme pentru ca ma mastur!ez.
+'.Ma simt atras de o persoana de acelai se6.
+*..unt nesatisfacut n plan se6ual.
++./m dorine se6uale care nu coincid cu ale partenerului.
+-.(5ndurile cu privire la relaiile se6uale imi repugna.
+A./m dificulti de erecie.
-B..ufr de e3aculare precoce.
-1. /m dificulti n ceea ce privete e6citarea se6uala.
-2./m dificulti n atingerea orgasmului.
-3.0entru mine1 actul se6ual este dureros i imposi!il de realizat.
-.Ma tem sa nu raman nsrcinata.
-'.Mi2am pierdut interesul pentru viata se6uala.
-*./m dorina i g5nduri se6uale nepermise.
,2 $ro8e*e so*atice
-+.Dureri de cap.
--.Ta"icardie siMsau dureri n regiunea pieptului.
-A./m pro!leme cu scaunul $diareeMconstipatie&
AB.Tul!urri de somn $dorm prea mult sau prea puin&
13-
A1. /meeli.
A2.Tul!urari digestive.
A3.:!oseala.
A..enzatie de lein.
A'.Fipsa de apetit sau m5ncat n e6ces.
A*.Tremuraturi.
A+./tacuri an6ioase.
A-.0ro!leme dermatologice.
AA .Dureri musculare.
1BB .Jipertensiune.
1B1.:!ezitate sau sl!ire e6cesiva.
1B2.,onsum a!uziv de alcool.
1B3.,onsum de droguri.
1B.4umat.
1B'.Hespiraie rapida.
1B*.:!oseala musculara.
1B+.Tul!urari ale ciclului menstrual.
1B-.#ngrasare rapida n ultima perioada.
1BA..la!ire rapida.
11B.Dureri de orice fel.
111 /lte pro!leme medicale.
g& Senti*ente e#ate de %ro%ria %ersoana
112.Fipsa ncrederii n sine.
113.#ncapacitatea de a conduce.
11.=u ma simt suficient de inteligent.
11'.Timid $neasertiv&.
11*.1au lucrurile prea tare n serios.
11+..unt prea inalt sau prea scund.
11-.=u sunt atrgtor su! aspect fizic.
11A.1mi lipsete am!iia.
12B..unt prea uor influenat de alii.
121..unt pre negli3ent.
122.=u sunt n stare sa fac nimic cum tre!uie.
123..unt pre egocentric.
12.Ma simt lipsit de valoare.
13A
12'.Ma simt vinovat.
12*.Ma simt nea3utorat.
12+.Ma !lamez pentru diferite lucruri.
12-.Ma simt neneles.
12A.,red ca nu sunt suficient de iu!it.
13:.Ma simt nelinitit.
131..unt incapa!il sa iau o decizie.
132.Ma simt ruinat de unele lucruri.
133.,red ca lucrurile imi scap de su! control.
13.=u sunt suficient de fle6i!il1
h2 Vaori +i %ro8e*e rei#ioase
13'./m nevoie de o filosofie de viata.
13*.=u stiu ce fel de persoana as dori sa fiu.
13+.=u mi2e clar ce doresc cu adevrat.
13-.,red ca viata nu merita trita.
13A./m un sentiment de confuzie referitor la credina religioasa.
1:.,red ca nu am primit rspunsul potrivit de la religia mea.
a2 $ro8e*e co*%orta*entae
11.=u2mi pot controla unele comportamente repetitive.
12..unt implicat n comportamente ilegale sau periculoase.
13./m deprinderi rele sau periculoase.
1.4umez prea mult.
1'9mi rod ung"iile.
1*.8eau prea mult.
1+.,onsum prea multe medicamente.
1-.9mi asum riscuri care nu sunt neaprat necesare.
1A.,onduc maina riscant
1'B. Toc frecvent 3ocuri de noroc.
1'1.=u ma pot liniti.
1'2.=u pot aciona rapid.
1'3./m crize de manie.
1'..unt certre.
1''./m deprinderi se6uale nedorite.
1'*./lte pro!leme care ma deran3eaz.
=otai trei dintre pro!lemele care va deran3eaz cel mai mult;11.
1B
In,or*a(ii su%i*entare
Descriei o e6periena psi"otraumatizanta care nu a fost descrisa n c"estionar.
=otai situaiile care va determina sa va simii cel mai an6ios.
Descriei situaiile n care v2ati simit cel mai rela6at.
/u e6istat situaii n care ati simit ca va pierdei autocontrolulO Descriei acele situaii.
,e !eneficii ati dori sa atingei n urma psi"oterapie^O =otai orice altceva ce credei ca ar fi
important de cunoscut de ctre terapeut.
Interviu G %rei*inar %e 8a.a chestionaruui de evauare %rei*inar) %entru a eviden(ia
%ro8e*atica %acientuui +i orientarea s%re #ru%u %otrivit de %sihotera%ie 1ada%tat du%) SanO
+i Sha,,er @'KH/2
9ate #enerae
=ume1 v5rsta1 adresa1 studii1 loc de munca1 profesie1 funcie1 cu cine locuiete clientul1 cine 12a trimis
la psi"oterapie1 data1 telefon1 starea civila.
#. $re.entare %ro8e*ei
/.=otati pe scurt natura pro!lemei dumneavoastr. 8.=otati cum a evoluat pro!lema n timp. ,=otati
cat de grava este pro!lema dv. Evaluai gravitatea pe o scala de la 1 #a 1B;
1 2 3 ' * + - A 1B
ma supar uor 2 ma copleete 2 ma determina sa
devin un invalid
D./ti consultat vreun specialist pentru o pro!lema psi"ologicaO $nu1da1candO1undeO1pe cineO&
E./ti consultat pe cineva pentru pro!lema dumneavoastr actualaO $nu1da1cand1unde1pe cine&
4./ti fost spitalizat vreodat pentru o pro!lema psi"ologicaO $nu1da1cand1unde&
(.P2ati g5ndit vreodat n mod serios sa va luai viataO $nu1da1cand1unde&
J. /ti incercat vreodat sa va sinucidetiODaca da1 c5nd i n ce felO
#.,and ati fcut ultima e6aminare medicalaO$=otai pro!lemele cele mai importante de sntate pe
care le aveti.=otati toate medicamentele pe care le2ati luat i pe care le luai n prezent.&
T.=otati trei dintre fricile$fo!iile& dv.
].=otati "o!!I2urile1 interesele i activitile preferate.
F.,um va petreceti ma3oritatea timpului li!erO
M. Pa facei cu uurina prieteniO :dat ce v2ati fcut prieteni1 reuii sa2i pstraiO
##.In,or*a(ii cu %rivire a cariera %ro,esionaa
A. <nde suntei anga3at n prezent1 pe ce funcieO
11
8. ,e posturi ati ocupat n trecutO
,. /ti fost vreodat concediatO$daMnu1pentruEdaE descriei
evenimentul&
D. .untei satisfcut de situaia dv. Hofesionala prezentaO $daMnu1
pentruEnuEin ce consta insatisfacia&
E. ,are este salariul dv. n prezentO ,"eltuielile dv. depesc
veniturileO $daMnu1 daca EdaE cat de multO&
4..copuri $o!iective& de viata. ,are au fost o!iectivele dv. in
trecutO ,are sunt o!iectivele dv. prezenteO
(./ti satisfcut $satisfaceti& serviciul militarO$daMnu1 daca EdaE1 la
ce arma1gradul1trecerea n rezerva1 motivul&
J.0ro!leme cu legea.
/ti fost trimis n 3udecata pentru alte delicte1 cu e6cepia incalcarii regulilor de circulatieO$daMnu1
dacaEdaE prezentai detalii n legtura cu evenimentul respectiv
/ti fost condamnat la inc"isoareO$daMnu1 daca da1 dai detalii&
###.Istoria vie(ii se?uae
/.,are a fost atitudinea prinilor fata de se6ualitatea dv i care a fost nivelul instruirii realizate n
acest domeniuO
8.,and i n ce condiii ati aflat adevrul cu privire la viata se6ualaO
,..unteti satisfcut de viata dv.se6uala prezentaO$daMnu1 daca nu ce anume considerai ca ar tre!ui
im!unatatitO&
D.$0entru !r!ai& /ti avut vreodat pro!leme cu ereciaO
/vei deseori astfel de pro!lemeO
/vei tendina spre e3aculare precoceO
Pi se nt5mpla sa nu realizai deloc orgasmulO
$daMnu1 daca da1 e6plicai ce enume se intampla.& E.$0entru femei&
De cele mai multe ori1 a3ungei greu sau deloc la starea de e6citareO
/vei frecvent dificulti sa a3ungei la orgasmO
/vei pro!leme menstrualeO
0erioadele corespunztoare ciclului menstrual va afecteaz dispoziiaO
E6ista ceva ce ar tre!ui sa tie terapeutul cu prvire la prima e6periena se6uala sau la vreo
e6periena se6uala anumeO$daMnu1 daca da1 e6plicai&
IV@Reatiie inter%ersonae
12
/. #nformaii cu privire la viata maritala;
De c5nd suntei cstoritO
,u cat timp inaintea cstoriei v2ati cunoscut soulO
0recizai numele1 v5rsta1 pregtirea i ocupaia sotuluiMsotiei.
#n ce domeniu va simii compati!ilitatea cea mai mare cu
sotulMsotiaO
#n ce domeniu suntei cel mai puin compati!iliO
/vei unele pro!leme cu socriiO Daca da descrieti2le.
/ti mai fost cstorit inainteO$daMnu1 daca da1 dai unele detalii semnificative cu privire la
perioada respectiva.&
/ti avut pierderi de sarcini sau avorturiO$daMnu1 daca da1 precizai detaliile&
8. /lte relaii;
.untei n prezent n legtura sentimentala cu vreo persoanaO$daMnu1 daca da1 de c5ndO&
=otai datele personale ale partenerului;nume1 v5rsta1 pregtire1 ocupaie.
Descriei pe scurt personalitatea partenerului dv. n ce domenii suntei mai compati!ili i n ce
domenii mai puin compati!ili.
C. ,opii;
,ati copii aveiO
=otai numele1 v5rsta i se6ul fiecrui copil.
/re vreunul din copii dv. pro!leme socialeO Dea da1 e6plicai care sunt acestea.
9.Helaii sociale.
Descriei toate dificultile i nea3unsurile pe care le avei n sta!ilirea unor relaii sociale.
/dugai tot ce avei de spus cu privire la relaiile interpersonale anterioare care vi s2au prut
importante n nelegerea pro!lemelor curente.
P. #nformaii referitoare la prini
A. Tatl;
Tatl dv. este n viataO $daMnu1 daca este decedat1 ce v5rsta aveai n momentul decesului
tatlui1 cauza decesului i la ce v5rsta a decedat1 daca tatl este n viata precizai studiile1
ocupaia1 starea sntii& Healizai o scurta caracterizare a tatlui. Descriei pe scurt relaiile
cu acesta n trecut i n prezent.
7. 0recizai aceleai data cu privire la mama.
C. 4ratiMsurori
=otai datele frailor i surorilor$inclusiv a celor vtregi&. 0recizai natura relaiilor cu fiecare
frate sau sora n trecut sau n prezent
9. ,opilria.
13
#n ce fel va pedepseau prinii sau cei care aveau gri3a de dvO Descriei atmosfera din casa1
inclusiv relaiile dintre prini.
/veai ncredere n priniO Fe fceai confidenteO Daca ati fost crescut de o alta persoana1 precizai cine a
fost aceasta si in ce perioada a avut gri3a de dv.O
Dea ati avut un printe vitreg1 ce v5rsta aveai c5nd printele /devrat s2a recstorit. 0recizai se6ul
printelui vitreg si relaia pe care ati avut2o cu acesta.
,e educaie religioasa ati primitO
E. P5rsta adulta.
,are este opiunea dv.religioasa n prezentO
,e rol 3oaca religia n viata dvO
.2au amestecat prinii1 rudele s2au prietenii n viata dv. personala $cstorie1 cariera1 etc.& daMnu1 daca da
relatai ce anume s2a petrecut.
,are afost persoana$le& cea mai semnificativa care v2a influientat personalitatea i viataO
4. 0ro!leme medico2psi"ologiceO
/vei n familie alcoolici sau to6icomaniO DaMnu1 daca da1 dai detalii.
/vei n familie persoane cu tul!urri psi"iceO DaMnu1 daca da dai detali.
.ufer vreun mem!ru al familiei dv. de vreo !oala cronicaO
Dai detalii
/vei pro!leme medicale curente care va ngri3oreazO
Daca da1 precizai natura acestora.
1
7i8io#ra,ie
,"erec"e1 ,ristian ) ,eorie i practic$ !n asisten$ social$ B activit$i de seminar1
<niversitatea de Pest din Timioara1 2BB1
,"e1cea1 ..1 +etodologia cercet$rii sociologice. +etode cantitative )i calitative* Editura
Economic1 8ucureti1 2BB1
(oian1 ,. ) 1eprinderi !n asisten$ social$1 #nstitutul European1 #ai1 2BB
Juru!ean1 /lina ) ,ratat de asisten$ social$1 2BB3 2 dup 0". 8rinster1 1AA+
]adus"in1 /.2 ,"e Social CorD %ntervieE1 ,olum!ia <niversitI 0ress1 =e> ?or@1 1A+2
Miftode1 P. ) Fundamente ale asistenei sociale1 ed. Eminescu1 8ucureti1 1AAA
Mnoiu1 4.% Epureanu1 v.1 0sistena social$ "n .om8nia* Editura /FF1 8ucureti1 1AA*.
=eamu1 (.1 .tan1 D. ) .sisten$ social$ B studii i aplicaii1 ed. 0olirom1 2BB'
(rogram de formare !n practica asistenei sociale& 0roiectul 0"are; ,onstrucia instituional a
serviciilor sociale n Hom5nia1 8ucureti1 2BB'
0rof. Dr. #. Munteanu1 dr. P. ,opaci1 Elemente de planificare familiala1 Ed. Mirton1 Timisoara
1AA2
(eorge =eamtu coord.1 ,ratat de asistenta sociala1 Ed. 0olirom #asi1 2BB3
Hotariu1 T..1 0ncheta sociologic$ )i soniajul de opinie* Editura 0olirom1 #ai1 1AA+
Ti!eriu Mircea1 ,ratat de psi"opatologie si s$n$tate mentala a copilului si adolescentului1
Ed. /rtpress1 Timioara1 2BB
1'