Prin baza sportiva se intelege orice constructie sau amenajare speciala, permanenta

sau temporara, impreuna cu anexele social-sanitare necesare si prevazute cu utilajul

corespunzator practicarii exercitiilor fizice si a sportului.
Ele se impart in doua mari categorii : baze sportive deschise, unde activitatea este
limitata de obicei de anotimp (terenuri de sport, partii de schi, stadioane etc.) baze
sportive inchise (!ali, piscine etc.), care permit activitatea sportiva in decursul intregului
an. "n functie de amploarea activitatii pot fi : baze sportive simple destinate unui singur
sport si baze sportive complexe destinate practicarii mai multor ramuri de sport. "n cadrul
bazelor sportive, amenajarile se impart in :
# $menajari de baza, unde se practica exercitiile fizoice si sportul : sala, terenul etc.
# $menajari auxiliare administrative, care asigura conditiile materiale : magazii,
ateliere
# $menajari auxiliare sanitare : garderoba, vestiare, dusuri, %&-uri, cabinete
medicale
# $menajari pentru spectatori : tribune, anexe social-sanitare
Practicarea exercitiilor fizice si sporturilor isi atinge adevaratul scop, intarirea starii
de sanatate si obtinerea de rezultate sportive superioare, numai daca se respecta conditiile
de igiena sportriva.
"n cadrul igienei sportivilor unrol important il ocupa si giena bazelor sportive.

"'"E($ )$*E+,- !P,-."/E
&onstructiile sau amenajarile speciale, cu anexele prevazute cu utilajul necesar, care
servesc la practicarea ramurilor sportive, se numesc baze sportive.
Exista baze sportive deschise (stadioanele, terenurile de sport) si baze de sport
inchise (salile de sport, sau de gimnastica, manej 01201f210v urile sportive, bazinele de
inot acoperite etc.).
)azele sportive trebuie prevazute cu anexe care sunt in legatura directa cu
practicarea exercitiilor fizice. $cestea sunt: cabinetul medico-sportiv, salile de masaj,
vestiare, dusuri cu apa calda si rece, closete, cabinete pentru profesori, instructori, sala de
antrenori, incaperi pentru depozitarea materialelor sportive.
!uprafata necesara amenajarilor sportive, in limitele oraselor si satelor, dupa normele
existente, trebuie sa fie de cel putin 1,23 - 4 m0, pe cap de locuitor.


$5P+$!$-E$ )$*E+,- !P,-."/E
+a alegerea terenului pentru construirea si amenajarea unei baze sportive pe teritoriul
unui oras sau comuna, trebuie sa tinem seama de urmatoarele considerente : de gradul de
impuritate a solului si a atmosferei, de spatiul necesar, de orientare, de amplasament si de
vecinatati, de alimentatia cu apa, de salubritatea si de caile de acces ale bazei sportive.
+a alegerea locului pentru amenajarile sportive de tip deschis, trebuie sa se faca in
mod obligatoriu o analliza chimico-bacteorologica a solului.
Pentru construirea amenajarilor sportive trebuie sa alegem un loc sanatos, uscat,
permeabil, cu panza de apa freatica la adancime de cel putin un metru. "n caz contrar, este
nevoie de drenare speciala.
!e recomanda ca amenajarile sportive, mai ales cele deschise, sa se instaleze in
gradini, parcuri si alte locuri bogate in plantatii, care reprezinta un filtru foarte bun pentru
impuritatile aerului si, in acelasi timp, protectie impotriva vanturilor locale dominante.
!uprafata plantatiilor trebuie sa reprezinte cel putin 436 din terenul destinat amenajarilor
sportive deschise, pentru a se crea un microclimat potrivit, pentru permanenta
improspatare a aerului, datorita respiratiei vegetale, umbra, racoare, bariera pentru praf,
fum, zgomot, vant.
7aca trebuie sa instalam amenajarile sportive deschise la distante mici de fabrici au
uzine, in regiuni cu un aer mai putin pur, trebuie sa tinem seama de roza vanturilor si sa
preferam locurile ferite de vantul care bate dinspre zona poluata, creand la nevoie perdele
de arbori pentru adapostirea terenurilor de vant si de emanatii nocive (gaze, fum, praf
etc.).
&alitatea aerului se determina printr-o analiza speciala pentru aprecierea gradului de
impurificare.
!patiul.
+a constructia de baze sportive, pe langa spatiul necesar constructiilor sportive, trebuie
avute in vedere si anexele social-sanitare, spatiul rezervat pentru spectatori, zona verde
din inteiorul bazei, locul rezervat pentru parcarea autovehiculelor.
,rientarea.
"n cladirile destinate amenajarilor sportive trebuie sa fie asigurata lumina solara, mai ales
in timpul iernii. $easta se poate realiza prevazand ferestre spre sud si orientand axa
constructiei de la rasarit spre apus.
$menajarile sportive de tip deschis trebuie sa fie plasate cu axa longitudinala
orientata de la nord la sud.
"n regiunile unde sufla vanturi puternice, consatnte, intr-o singura directie, se
recomanda orientarea amenajarilor sportive deschise, cu axa lunga perpendiculara pe
directia predominanta a vanturilor.
$mlasamentul si vecinatatile.
$menajarile sportive se recomanda sa fie amplasate in zona verde a localitatii. +a
amplasarea bazei spotrive se va tine seama si de felul ei de folosire.
$stfel, bazele sportive care deservesc o scoala sau un grup de unitati scolare vor fi
situate la o distanta de maximum 233-1333 m departare de scoala .
$menajarile sportive nu vor fi plasate la o distanta mai mica de 8-2 9m de locuri
mlastinoase, care pot fi surse de tantari anofeli.
+a alegerea locurilor se vor avea in vedere si posibilitatile de extindere a bazei
sportive, care, dintr-un nucleu modest, poate ajunge cu timpul un stadion sau chiar un
complex sportiv. !e recomanda ca terenul ales sa se afle in apropierea unei ape
curgatoare sau a unui lac asanat, de preferat intr-un parc natural sau artificial, asa cum
sunt &omplexele !portive : +ia 5anoliu ; si : 7inamo ; (in )ucuresti) : &onstructorul
; si : Extensiv ; (in &raiova).
"n apropiere de apele curgatoare se va tine seama de posibilitatea eventualelor
inundatii, iar cand terenul este situat la poalele unei pante, se va avea in vedere
posibilitatea inundarii bazei prin apele de precipitatii atmosferice, care se scurg pe panta.
+a aconstruirea bazelor sportive din cadrul orasului vor fi evitate locurile situate pe
strazile mult circulate, care sunt o sursa de zgomot si praf, precum si vecinatatea
cladirilor mari, care ar umbri terenurile de sport.
$limentatia cu apa si salubritatea.
$menajarile sportive trebuie sa fie alimentate cu un debit suficient de apa potabila, de
conducta, care sa acopere nevoile maxime ale bazei : pentru apa potabila, pentru igiena
corporala, umplerea bazinelor, gurile de incendiu si udatul terenurilor.
7in punct de vedere al salubritatii amenajarilor sportive, evacuarea apelor
intrebuintate se face in reteaua de canalizare a orasului, tiinand seama de debitul maxim
pe care-l poate primi in unitatea de timp, fara a pricinui erfluarea canalului in subsolurile
caselor din vecinatate, ori evacuarea lor in ape statatoare sau curgatoare, instalandu-se pe
traseul evacuarii decantoare si filtre biologice. Puturile absorbante sunt inlocuite cu un
sistem de drenaj la suprafata si in adancime mica, de 3,83-3,23 m. 'unoiul adunat de pe
bazele sportive va fi pus in lazi de metal cu capac si va fi ars in crematoriu.
&aile de acces.
$menajarile sportive trebuie sa fie deservite prin cai de comunicatt bune. $ccesul la o
baza sportiva trebuie sa fie usor, atat pentru sportivi, cat si pentru spectatori. 7rumurile
care ajung la baza, precum si acelea din apropierea ei, trebuie sa fie asfaltate penrtu a
evita zgomotul si praful. "esirile bazelor sportive cu acces pentru public trebuie sa fie
proiectate in asa fel incat sa permita evacuarea bazei in scurt timp. "n afara de aleile
pentru evacuarea publicului, se vor proiecta locuri de parcare pentru autovehicule si cai
separate de dispersare a acestora, pentru a evita accidentelor.
+a amplasarea unei baze sportive cu spectatori, trebuie sa se asigure posibilitatea
unor cat mai largi cai de acces la baza, prin mijloace de transport puse la indemana
maselor largi ale populatiei.
Proiectarea.
+a proiectarea amenajarilor sportive de tip deschis se va tine seama de cerintele
metodice si tehnice. 7in punct de vedere igienic este foarte important sa asezam astfel
locurile pentru diferite probe sportive (sarituri, aruncari cu discul, sulita, greutatea, etc.)
incat sa prevennim ciocnirea sportivilor, loviturile incidentale cu sulita, greutatea, etc.
+a aproiectarea si amplasarea diferitelor incaperi, in amenajarile sportive inchise,
trebuie sa se tina seama de succesiunea naturala a deplasarilor sportivilor, instalandu-se la
inceput vestiarul pentru hainele de strada, %.&.urile, dusurile, apoi vestiarul pentru
echiparea echipamentului sportiv si, in cele din urma, incaperea principala sportiva : sala
de sport. "ncaperile principale trebuie sa fie prevazute cu camere pentru masaj si cabinet
medical.
(,-5E 'E(E-$+E
$+E )$*E+,- !P,-."/E "( $E- +")E-
!uprafata necesara.
!uprafata totala bruta a terenului ocupat de toate amenajarile sportive din fiecare oras se
calculeazala 4,2 m0 pe cap de locuitor. !uprafata necesara pentru o baza sportiva in aer
liber, care are un nucleu sportiv format dintr-un teren de fotbal si un teren pentu atletism,
este de 10333-12333 m0, iar pentru amenajarea in jurul nucleului sportiv a unei zone
verzi, lata de 13-03 m, suprafata bazei sportive necesita 03333-02333 m0.
"n cazul cand pe bazele sportive se desfasoara competitii cu acces pentru public,
trebuie prevazuta si suprafat de teren rezervata acestuia. &riteriul de apreciere este
urmatorul : pe 133 m.p. stau in picioare 833 de persoane si pot sedea 033-003 de
persoane. Pe langa acest spatiu, necesar publicului spectator, trebuie sa socotim in plus
suprafata de teren pentru usurinta circulatiei publicului, la intrarea siiesirea din tribune si
pentru parcareamasinilor. &u cat numarul spectatorilor creste, in aceeasi masuraa se
mareste si spatiul rezervat parcarii masinilor.
!uprafete medii ale constructiei sportive :
# !tadioane mici, cu tribune pentru 0333-2333 de spectatori - 8 ha de teren
# !tadioane mijlocii, cu tribune pentru 2333-13333 de spectatori - 8-< ha de teren
# !tadioane mari, cu tribune pentru 13333-23333 de spectatori - <-12 ha de teren
# !tadioane speciale, cu tribune pentru peste 23333 de spectatori - peste 03 ha de
teren.
&apacitatea de a primi sportivi in zilele de antrenament este in functie
de numarul terenurilor si de specificul lor.
Pentru exercitiile fizice de masase calculeaza ca spatiu necesar pentru o persoana, 12-03
m.p. la copii si 02-43 m.p. la adulti.
,rientarea terenului.
+a orientarea teenulor bazellor sportive deschise trebuie sa tinem seama ca razele solare
si lumina prea puternica sa nu cada in fata celor care practica diverse sporturi.
,rientarea terenurilor este buna, daca axul longitudinal se afla pe directia nord-sud,
cu o deviere de la meridian intre 13-123.
!istematizarea.
,rientarea si amplasarea definitiva a terenurilor se face in cadrul sistematizarii. .ot in
cadrul sistematizarii se stabileste locul si scopul fiecarei instalatii sportive, precum si
legaturile functionale ce exista intre diversele componente care alcatuiesc baza : terenuri
pentru jocuri sportive, atletism, etc. si anexele social-sanitare.
&u ocazia sistematizarii, se vor proiecta locurile pentru diferite probe sportive in asa
fel incat sa prevanim ciocnirea spotivilor intre ei si traumatismelor care se pot ivi, mai cu
seama cu ocazia aruncarilor. 7e asemenea, se va tine socoteala ca pe ternurile sportive sa
nu se proiecteze, in cursul zilei, umbra cladirilor, tribunelor si arborii dimprejur.
$menajari si instalatii speciale.
$ntrenamentele si competitiile sportive planificate se desfasoara, uneori,in conditii
destul de grele, din cauza precipitatiilor atmosferice. 7e aceea orice teren sportiv va avea
asigurat un sistem de drenaj eficient,, pentru a nu ingreuna sarcina jucatorilor printr-un
teren necorespunzator, care altfel s-ar inunda.
.erenurile trebuie sa aiba o suprafata neteda, fara praf, si care nu jeneze vederea din
cauza culorii sau stralucirii solul trebuie sa fie omogen, elastic si totusi suficient de dur,
pentru a permite activitatea sportivilor. Elementele din care este facut stratul superficial
al terenurilor trebuie sa ramana legate intre ele sis a permita totusi scurgerea rapida a apei
care cade pe suprafata lor, astfel incat aceasta sa ajunga la sistemul de drenaj.
Pentru a feri terenurile de degradare si a usura intretinerea lor, este necesar ca, pe
langa gardul care imprejmuieste toata baza, fiecare teren de sport, inclusiv nucleul, sa fie
protejat, in mod obligatoriu, cu un gard metalic inalt de 3,=2-1 metru.
.E-E(>-"+E 7E $.+E."!5

"n afara indicatiilor date cu privire la alegerea, amenajarea si utilarea stadioanelor,
exista alte reguli si consideratii de ordinigienic cu privire la locul destinat
antrenamentelor pentru diferite forme de atletism.
Pista de alergari.
"n atletism, cu exceptia crosului si a probelor de peste 13 9m, alergarile se fac pe benzi
de teren special amenajate, cunoscute sub numele de piste de alergari. Pista de alergari
moderna este formata diin cauciuc sintetic (coritan, pol?tan etc.) pistele vechi sunt
formate dintr-un amestec de zgura, pamant vegetal si alte adausuri (lut, isip, rumesug).
, ingrijire permanenta si minutioasa a pistei trebuie sa-i asiguer mentinerea unei
suprafete netede, pentru a evita provocarea intinderilor de ligamente, a luxatiilor, a
clacajelor sau altor traumatisme, care s-ar putea produce din cauza neregularitatilor cat de
mici pe care le-ar avea pista.
Pentru toate alergarile in linie dreapta, pista trebuie sa fie mai lunga cu 12m deoarece
concurentul, la probele de viteza, dezvolta o viteza maxima si, in virtutea inertiei
continua sa alerge si dupa linia de sosire. 7e aceea, pentru distanta cea mai mare in linie
dreapta, de 113 m.g., lungimea totala, in linie dreapta, trebuie sa fie de cel putin 104-
143m.
+a alergarile si concursurile care au loc in incaperi inchise, podeaua nu trebuie sa fie
lunecoasa, in cazul salilor ce nu dispun de material sintetic pentru acestea se recomanda
sa se astearna peste podea un covor de cauciuc. $lergarile in sala se fac numai daca linia
dreapta are cel putin 43 m lungime, plus 0 m de la perete la start si @m dincolo de linia de
sosire peretele din fata liniei de sosire trebuie sa fie acoperit cu saltele pana la inaltimea
pieptului.
!ectoarele pentru sarituri.
!ariturile in lungime si triplusaltul se executa cu elan, pe o pista de alergare cu aterizare
in gropi de dimensiuni speciale, in raport cu saritura de efectuat. Pragurile de bataie
trebuie sa fie la nivelul solului si vopsite in alb. (isipul va fi tot timpul sapat si nivelat
indiferent daca este vorba de antrenament sau mai ales concurs.
!aritura cu prajina si saritura in inaltime se fac insectoare special amenajate cu
aterizare pe saltele care au dimensiuni specifice.
Pentru ca, in timpul elanului, razele soarelui sa nu cada in ochii sportivului este bine
ca sectoarele de sarituri sa fie construite la nordul si sudul terenului.
7upa intrebuintare, saltelele vor fi acoperite, pentru a fi ferite de ploaie si murdarii.
!ectoarele pentru aruncari.
"n atletism , aruncarile de disc, greutate si ciocan se executa din cercuri de dimensiuni
speciale. $runcarea sulitei se face insector special amenajat pe acelasi material din care
este facuta pista de alergare.
"n jurul cercului pentru aruncarea ciocanului, greutatii si a discului se recomanda
montare, in spatele aruncatorului, a unei plase speciale de protectie in forma de semicerc.
&ercurile pentru aceste aruncari se ingroapa in pamant pana la nivelul solului
exterior.
+ocurile de aruncare trebuie dispuse in asa fel, incat razele soarelui sa nu cada in
ochii aruncatorului in timpul elanului, iar sectoarele de aruncare sa fie astfel dispuse, ca,
in cazul scaparii obiectului din mainile aruncatorului, acesta sa nu raneasca alti
concurenti sau pe spectatori.
Programul aruncarilor sa se intocmeasca in asa fel incat, sa nu se execute pe teren
doua probe de aruncari in acelasi timp, iar in cadrul aceleiasi probe sa nu se faca aruncari
din directia opusa.
"ntretinerea si salubrizarea pistei de atletism.
Pista de atletism nu va fi folosita decat in scopurile penttru care a fost creata. (u se vor
face antrenamente de ciclism, hipism etc. pe pista de atletism. (u se vor face aruncari
decat in spatiul destinat acestora. Aucatorii de fotbal, rugb?, nu vor face incalzirea
incaltati in ghete cu crampoane pe pista de atletism.
.E-E(>-"+E PE(.-> A,&>-"+E !P,-."/E
Pentru jocurile sportive se folosesc terenuri mari : stadioane stratificate si gazonate,
pe care se desfasoara jocul de fotbal, rugb? si terenuri mici pe care se desfasoara jocul de
volei, baschet, tenis de camp.
.erenul de fotbal trebuie sa aiba suprafata plana, acoperita cu gazon, fara gropi sau
movilite. 7imensiunile terenului de fotbal sunt de 132B=3m. latimea zonei de siguranta in
in lungimea terenului este de 0m, iar dupa liniile portilor este de 8m. Pe acest spatiu,
imprejurul terenului, nu trebuie sa existe nici un fel de obiecte : banci pentru public,
stalpi etc.
.erenul de rugb? trebuie gazonat obligatoriu.
Pentru terenurile de baschet, handbal, volei se va amenaja un spatiu de protectie de
minim 0-4 m, iar pentru terenurile de tenis de camp, spatiul de protectie va fi de 4-8 m pe
laturi, de <-@ m la spate. .oate terenurile trebuie sa aiba in afara spatiului de protectie o
imprejuire inalta de 3,=2 m care le fereste de degradare.
!uporturile care sustin panourile de baschet sau stalpii de volei si tenis vor fi situati
cu 1,2 m in afara terenului de joc.
!talpii care sustin panourile de baschet vor fi captusiti pe partea care priveste terenul
cu saltelute de doc umplute cu iarba de mare, pana la inaltimea de 0m.
.erenurile de volei, baschet si tenis vor fi stropite cu 43 de minute inauntea
antrenamentelor sau competitiilor.
!tarea igienica a terenurilor tuturor jocurilor sportive vor fi controlate in mod
permanent, pentru a se indeparta la timp neregularitatile ivite, obiectelestraine etc.
"ngrijirea zilnica a terenurilor sportive si mentinerea lor in conditii igienice optime,
va scadea in mare masura procentul traumatismelor printre jucatori.
"n cazul in care antrenamentele si competitiile se desfasoara noaptea, este necesar ca
terenurile sa fie bine iluminate, impreuna cu spatiul liber in care evolueaza.. iluminarea se
face cu reflectoare sau lampioane suspendate. +umina artificiala va fi apropiata, ca
spectru, de cea naturala sa nu fie stralucitoare, sa nu jeneze pe sportivi, sa fie constanta,
sa nu oscileze si sa nu creeze posibilitatea de incendiu.