Referat

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Teorii motivationale privind satisfactia in munca

Capitolul 1
1. CONSIDERATII MANAGERIALE
Abordarile in intelegerea motivatiei unt di!erite pentru "a multi teoreti"ieni au
de#voltat propriile opinii i teorii "u priviere la motivatie. Ei au abordat motivatia pornind de
la di!erite pun"te de vedere$ de la idei detereminate de "onditiile o"iale i e"onomi"e de la
a"eea vreme. Ni"i una dintre abordari nu poate !i "oniderata "ea mai "ore"ta. %ie"are ii
adu"e "ontributia la intelegerea "omportamentului uman i are limitele ei.
Managerii unt tot mai mult preo"upati de motivare in mun"a lor$ "u atat mai mult "u
"at anga&atii dore" re"unoatere i imli"are in ati!a"erea nevoilor$ !ara "a autoritatea i
"ontrolul e'tern a mai aiba e!e"tul din tre"ut. (entru a e'pli"a motivatia in primul rand
in"er"am a intelegem ) de "e*+urile "omportamentului, ) De "e un individ a"tionea#a alt!el
de"at altul-*$ ) De "e un individ in"etea#a a !a"a un anumit lu"ru dei ii ete ne"ear-*$ ) De
"e un a"elai motiv poate "ondu"e la "omportamente di!erite -*.
.. SC/RTA RETROS(ECTI0A AS/(RA TEORIILOR MOTI0ATIONALE
Din pun"t de vedere itori" preo"uparile privind teoreti#area motivatiei au par"ur un
drum imilar managementului tiinti!i".
(rimele preo"upari au !ot emnalate la !aritul e"olului 1I1 atat printre pra"ti"ienii
managementului "at i printre pi2ologi.
T.3.Ta4lor$ !odatorul managementului tiinti!i" adminitrativ$ !ormulea#a o erie de
pri"ipii ale motivatiei in muna"a,
+ ele"tia e'e"utantilor dupa "apa"itatea de a e'e"uta "ore"t intru"tiunile. Api"area
a"etui prin"iliu a "ondu la rationali#area mun"ii prin tandardi#are$ prin eliminarea
mi"arilor inutile.
+ alegerea "elor "apabili din pun"t de vedere !i#i" de per!ormante ridi"ate$ prin"ipiu
utili#at ulterior in ele"tia$ !ormarea i promovarea pro!eionala5
+alari#area "orepun#atoare "are a de"lanat propriu+#i preo"uparile aupra
pro"eului "omple' al motivatiei5
Pagina 1 din 44
Ta4lor "on"enrea#a olutionarea "reterii e!i"ientei in doua mari dire"tii,
uni!ormi#area mun"ii prin tandardi#are i !oloireaa banilor "a timulent. (otrivit lui$ dorinta
de a avea bani timulea#a uni!orm oamenii i repre#inta aproape ingura e'pli"atie a mun"ii.
Trepat ina patronii re!u#a "reterea umelor datorate depairilor de norma$ i
pro"edea#a la re!a"erea lor. A"eata atitudine produ"e nemultumiri in randul anga&atilor$
timuland apariltia i de#voltarea mi"arii indi"ale.
E. Ma4o ete "el oli"itat in 16.7 a re#olve nemultumirile alariale ale unei
intreprinderi din (2iladelp2ia. Cer"etand "au#ele a"etor nemultumiri$ el a&unge la "on"lu#ia
"a a"etea provin din "ara"terul moton al mun"ii i din pau#ele nerationale. Soutia o!erita de
el a !ot una e'trem de impla 8 adoptarea "2emei propua de mun"itori pentru pau#ele de
mun"a. /lterior$ Ma4o ii e'tinde "er"etarile in pi2ologia indutriala a&ungand la "on"lu#ia
"a banii pot !i un timulent e!i"ient doar in "ombinatie "u timulente de alta natura. (rintre
a"etea el a identi!i"at !a"tori relationali "are ati!a" o trebuinta eentiala a omului$ "a !iinta
o"iala$ repe"tiv$ trebuinta de a !i "oniderat un membru important$ emni!i"ativ$ al unui
grup.
(aralel$ pi2ologii in"ep i ei tudiul motivatiei avand "a pun"t de ple"are
peronalitatea umana. Inteleaa "a un anamblu organi#at de nevoi$ tendinte i
"omportamente$ peronalitatea e mani!eta in ba#a unui e"2ilibru inte "omponentele ale.
Intru"at motivatia preupune pe de o parte$ nevoi+teniuni$ iar pe de alta$ a"tiuni+
"omportamente$ din "er"etarea de pe"ialitate e pot deprinde doua mari "ategorii de teorii
motivationale,
"entrate pe tudiul nevoilor5
"entrate pe tudiul "omportamentelor.
S"2ema impli!i"ata a modelului motivational ete ,
Condu" la determina
Apar reali#area
noi
Pagina 2 din 44
Nevoi i
Ateptari ale
induvidului
Teniuni
De#e"2ilibre
Comportamente
au
a"tiuni
Reae#area
nevoilor
ati!a"tii
S"opurilor
propue
Generea#a "ondu" la
..1. TEORII ALE MOTI0ATIEI 9A:ATE (E ST/DI/L NE0OILOR
a.Teoria ierar2iei nevoilor au piramida trebuintelor ete una dintre "ele mai
"uno"ute teorii elaborate de "elebrul pi2olog ameri"an Abra2am Malo;. El elaborea#a
teoria trebuintelor generata de de!i"it <2rana$ e'$ prote"tie=$ de de#voltare <"ompetenta$
re"unoatere o"iala$ independenta=$ i metatrebuinte <adevarul$ !rumuetea$ ordinea$
armonia$ implitatea=.
Teoria trebuintelor "uprinde doua "ategotii de elemente, nevoile umane "lai!i"ate in
"in"i "ategorii in prima veriune a teoriei din 16>? i$ repe"tiv$ apte "ategorii in ultima
veriune din 16@> i prin"ipiul de ier2i#are al a"etora,
nevoi !i#iologi"e
nevoi de e"uritate
nevoi o"iale
nevoi de apre"iere i tima
nevoia de "unoatere
nevoi eteti"e
nevoi de autoa"tuli#are
(rin"ipiul ierar2i#arii nevoilor ete unul din pun"tele !orte ale teoriei lui A. Malo;.
El ete e'primat prin urmatoarele aertiuni,
+ o trebuinta e "u atat mai improbabila$ "u "at ete "ontinuu ati!a"uta. At!el apare
ideea "a nevoile "are motivea#a unt "ele neati!a"ute. In organi#atie$ anga&atii unt mult
mai motivati i eentu#iati prin "eea "e "auta de"at prin "eea "e au dobandit de&a.
+ o trebuinta nu apare "a motivatie da"a de"at "ea in!erioara ei a !ot ati!a"uta. Spre
e'emplu intr+o organi#atie in "are domina teama "on"edierii$ motivatia legata de e"uritate e
puterni" rea"tivata$ retul nevoilor pier#andu+i !orta de motivatie. In !ata oma&ului dipare
nevoia a!ilierii la grup.
+ u""eiunea trebuintelor nu trebuie inteleaa i interpretata rigid$ in enul "a te"erea
la o alta trebuinta ne"eita ati!a"erea in intregime i durabila a trebuintei anterioare.
+ aparitia unei noi trebuinte dupa ati!a"erea "elei anterioare nu e reali#ea#a bru"$ "i
gradual. (ro"eul motivational$ dei gradat i ealonat in timp$ in !un"tie de nivelul de
ati!a"etre a trebuintei$ permite de"lanarea imultana a doua au mai multe trebuinte. A"et
Pagina 3 din 44
N
e
v
o
i

n
e
a
t
i
!
a
"
u
t
e
!enomen aigura o anumita dinami"a "omportamentului uman$ repe"tandu+e in plan
ubie"tiv i aparitia ati!a"tiei.
+ ordinea ne"eitatilor poate varia in timp pentru un individ au pentru indivi#ii din
di!erite o"ietati. In !un"tie de "ultura nationala au regionala$ in anumite oietati pot avea
prioritate ne"eitetile de e"uritate$ in timp "e in altele prioritara poate !i nevoia de tima,
+ peroane di!erite avand a"eleai ne"eitati pot opta pentru "ai$ "omportamente
di!erite de a le ati!a"e.
+ "ateva ne"eiteti trebuie ati!a"ute in mod permanent <omn$ 2rana$ adapot=. Odata
"e ati!a"erea a"etora !un"tionea#a "ontinuu i "ore"t$ oamenii ii pot orienta e!orturile pre
ati!a"erea unor nevoi de ordin uperior.
S"ara trebuintelor i gradul lor de ati!a"ere ete ,

Dei "riti"abila$ teoria ierar2iei nevoilor "ondu"e la o erie de "on"lu#ii "i impli"atii
dire"te aupra managementului,
+ "ontituie un model general "e poate !i apli"at ori"arui mediu$ i in mod pe"ial$
mediului organi#ational5
+ dei ilutea#a nevoile generale$ apli"area lui ete e'trem de di!i"ila deoare"e omul
ete uni"at "a per"eptie i peronalitate. Ca atare$ pentru a"eeai "ategorie de nevoi pot
atepta di!erite ati!a"tii obtinute "u a&utorul unei multitudini de timulente5
+ una i a"eeai nevoie poate dega&a pentru un anga&at o !rutrare$ in timp "e pentru un
altul poate genera o puterni"a motivatie.
At!el e e'pli"a ne"eitatea "ontruirii i utili#arii unui item motivational
di!erentiat$ "omple' i gradual de "atre manager.

b. Teoria lui Alder!er + ERD
(ornind de la modelul ierar2iei nevoilor Alder!er "omprima "ele apte trepte in trei
niveluri at!el,
Pagina 4 din 44
Nevoi de autoa"tuali#are
Nevoi eteti"e
Nevoia de a "unoate
Nevoi de apre"iere
i tima
Nevoi o"iale
Nevoi de e"uritate
Nevoi !i#iologi"e
S
a
t
i
!
a
"
e
r
e
a

t
r
e
b
u
i
n
t
e
l
o
r
+ nevoi de e'itenta 8 E 8 "are prive" utinerea e'itentei umane$ upravietuirea.
Sunt in"lue in a"et nivel nevoile de natura materiala$ de iguranta i !i#iologi"e$ ati!a"ute
prin 2rana$ aer$ apa$ alariu$ lo"uinta$ "onditii de mun"a$ et"5
+ nevoi de relationare 8 R 8 prive" legaturile "u mediul o"ial. (rin ele e urmarete
obtinerea dragotei$ apartenentei i a!ilierii la grup$ tima. A"ete nevoi unt ati!a"ute prin
relatii interperonale5
+ nevoi de de#voltare 8 D 8 e re!era la ampli!i"area potentialului individual i "uprind
autoapre"ierea i autoa"tuali#area. Sunt ati!a"ute printr+o mun"a "u "ara"ter "reativ au "u
"ontributii produ"tive deoebite.
In "one"inta modelul lui Alder!er imbogatete modelul lui Malo; "u doua idei,
+ la un moment dat un individ poate urmari ati!a"erea "on"omitenta a doua au mai
multor nevoi < alariul$ patrunderea intr+un grup elitit i valori#area talentelor au e'perientei
pro!eionale5 au alariu lo"uinat tima "a urmare a unei mun"i deoebite5 et"=
+ da"a ati!a"erea unei trebuinte de nivel uperior ete impiedi"ata$ "rete nevoia de a
ati!a"e una au mai multe trebuinte de nivel in!erior.
In "ontrat "u teoria lui Malo; "are utine ati!a"erea progreiva a nevoilor de la
"ele mai imple la "ele mai "omple'e$ teoria ERD ugerea#a "a a"et pro"e nu are o evolutie
neaparat progreiva. In pro"eul mun"ii poate aparea !rutrarea mai ale ub !orma regreiei.
At!el$ da"a o peroana ete "ontinuu !rutrata in ati!a"erea nevoilor ale de de#voltare$
nevoile de relationare au de e'itenta e rea"tivea#a devenind !orte motivationale ma&ore.
%rutrarea "ondu"e at!el la regreie deoare"e individul in"er"a
a+i ati!a"a nevoi de ordin in!erior.
Teoria motivationala a lui Alder!er o!era managerilor o ugetie importanta privind
"omportamentul anga&atilor, "and nevoile de un anumit nivel ale unei peroane nu pot !i
ati!a"ute$ atentia a"etora trebuie orientata pre ati!a"erea altor nevoi apartinand unui
nivel di!erit.
In !igura teoria ERD i relatia ei "u !rutrarea $ importanta i ati!a"erea nevoilor ,
Pagina din 44
%rutrarea nevoii
De de#voltare
%rutrarea nevoii
De relatie
Importanta nevoilor
de de#voltare
Importanta nevoilor
de relatie
Sati!a"erea
nevoilor
de de#voltare
Sati!a"erea
nevoilor
de relationare
". Teoria bi!a"torila a lui Aer#berg
A"eata teorie a avut "a pun"t de ple"are intervievarea unui numar de .7? e"onomiti
i ingineri din di!erite "ompanii plaate in #ona (ittburg2+ului$ S./.A.
%oloind metoda )in"identelor "riti"e* %. Aer#beerg i "olaboratorii ai au "erut
alariatilor a rememore#e evenimentele pro!eionale in "urul "arora au imtit ati!a"tie
au inati!a"tie i a de"rie impa"tul a"etor entimente aupra mun"ii lor$ aupra relatiilor
"u altii i "u ine.
Rapunurile au relevat e'itenta a doua eturi de !a"tori "are a!e"tea#a motivatia i
mun"a, !a"tori de igiena au !a"tori e'trine"i i !a"tori de motivatie au de "retere$
intrine"i.
Cei doi !a"tori ai ati!a"tieiBinati!a"tiei in mun"a
%a"tori Relatia "u mun"a i
mediul
Continut Relatia "u ati!a"tia
B inati!a"tia
De igiena e'trine"i
e tabilete relatia "u
mediul organi#ational
alarii i alte "atiguri
e"uritatea mun"ii
"onditii de mun"a
tatut o"ial
politi"a de peronal
"ompetenta pro!eionala a
uperiorilor ierar2i"i
relatii "u uperiorii$ "olegii au
ubordonatii
(re#enta lor nu adu"e ati!a"tie.
In abenta lor apar inati!a"+tiile.
De motivatie
<de "retere=
intrine"i
tabile" relatia
individului "u ine i
"u "eilalti
mun"a pretata
reponabi+litati$ atribuite au
aumate
promovarea
re"unoaterea "ontributiei i a
e!ortului
de#voltarea "arierei
(rodu" ati!a"tii "and unt
pre#enti.
Abenta lor nu atrage inati!a"tia.
Pagina ! din 44
%rutrarea nevoii
De e'itenta
Importanta nevoilor
de e'itenta
Sati!a"erea
nevoilor
de e'itenta
d. Teoria reali#arii nevoilor
Elaborata de David C. M"Clelland$ a"eata teorie motivationala ete tran legata de
"on"eptele invatarii i de "ultura. (otrivit lui e'ita trei "ategorii de nevoi invatate din mediul
"ultural,
+ nevoi de a!iliere$ "are e'prima dorinata de prietenie$ "olaborare$ relatii
interperonale5
+ nevoia de putere releva dorinata de a+i "ontrola pe altii au de a avea in!luenta
aupra lor5
+ nevoia de reali#are arata dorinata de a e'"ela$ de a reali#a obie"tive "uprine in
eturi de tandarde.
Cer"etarile lui M"Clelland au in"er"at a identi!i"e i a e'pli"e "ara"teriti"ile
per!ormantelor ridi"ate. El a&unge la "on"lu#ia "a nevoia de reli#are i repe"tiv$ per!ormanta$
nu unt ereditatare$ iar oamenii pot !i invatati a+i de#volte o motivatie puterni"a in a"et
en. In"er"and a+i operationali#e#e teoria$ el ugerea#a managerilor patru etape "e pot !i
utili#ate in dire"tionarea peronalului "atre per!!ormanta.
+ pereverenta in aigurarea !eed+ba"C+ului aupra per!ormantei$ deoare"e ublinierea
u""eului "onolidea#a dorinta de a atinge "ote i mai inalte de per!ormanta5
+ promovarea modelelor de per!ormanta prin timularrea i populari#area anga&atilor
"are au obtinut re#ultate bune5
+ modi!i"area imaginii de ine a anga&atilor prin proie"tarea unei noi imagini in "are e
vad "a peroane "are au nevoie de "2imbare i u""e5
+ urmarirea itemati"a i trana a entimentelor i "omportamentelor anga&atilor
pentru a !i tranpue in termeni po#itivi5
Din pun"tul de vedere a managementului$ adoptarea unui at!el de model al motivatiei
preupune,
+ !o"ali#area e!orturilor pentru identi!i"area i ele"tarea indivi#ilor "u o inalta
"apa"itate de motivatie prin reali#ari5
+ poibilitatea promovarii per!ormantelor$ e!e"tul materiali#andu+e nu numai in
utili#area "apa"itatii i talentului lor$ "i i in "reerea unor modele pentru "eilalti anga&ati.
... TEORII ALE MOTI0ATIEI 9A:ATE (E ST/DI/L COM(ORTAMENTELOR
a. Teoria ateptarilor 8 0IE
Pagina " din 44
De#voltat de pi2ologul ameri"an 0.A.0room$ a"et model are "a pun"t de ple"are
ateptatea 8 peranta 8 "a !orta energi#anta a "omportamentului motivational.
(otrivit autorului$ motivatia ete determinata de trei !a"tori,
+ intrumentalitatea 8 I 8 re!le"ta intenitatea "onvingerii unei peroane "a un prim
nivel al re#ultatelor obtinute ete ao"iat unor re#ultate de nivelul doi5
+ valenta 8 0 8 arata intenitatea dorintei unei peroane de a reali#a un anumit
obie"tiv5
+ ateptarea au e'pe"tatia 8 E 8 re!le"at "onvingerea individului "a e'ita ana "a un
anumit e!!ort a "ondu"a la un anumit nivel pe"ial de per!ormanta.
Modelul ateptarilor ,

Obie"tive
de nivel .
< legate de
Obie"tive nevoi =
de nivelul 1
<legate de
per!ormanta=
Teoria ateptarii a generat trei prin"ipii importante
+ per!ormanta poate !i multipli"ata prin motivatie i abilitati, (D!<MEA=
Pagina # din 44
Ateptarea+ probabilitatea
"a e!ortul depu a !ie
re"ompenat
E!ortul
depu
Nivelul de
per!ormanta
propu
Calitate
uperioara
(rodu"tivitate
ridi"ata
Laude ale
uperiorilor
0enituri
uplimentare
(romovare
Admiratia
"olegilor
Intrumentalitate
+ motivatia ete !un"tie de valenta !ie"arui prim nivel al obie"tivelor <01= i de
peranta de a gai un "omportament "are va !i urmat de un nivel pe"ial al re"ompenei. Da"a
ateptarea$ peranta unt redue$ motivatia va !i i ea "a#uta, MD!<01EE=
+ valenta ao"iata di!eritelor obie"tive de nivelul unu ete impli"ata de valentele
atribuite obie"tivelor de nivelul doi i de intrumentalitatea repe"tiva, 01D0.E1
b. Modelul ateptarii al lui (orter i Lo;ler
In anul 16FG L. (orter i E. La;ler de#volta teoria lui 0room. Ei pre"i#ea#a !aptul "a
e!ortul "2eltuit nu "ondu"e automat i dire"t la per!ormanta. In "ontrat "u abordarea
motivatiei prin prima relatiilor umane prin "are e a!irma "a ati!a"tia in mun"a "ondu"e la
"reterea per!ormantei$ (orter i La;ler ugerea#a "a ati!a"tia ete mai "urind un e!e"t i nu
o "au#a a per!ormantei. (otrivit "on"eptiei lor $ per!ormanta ete "ea "are "ondu"e la
ati!a"tia in mun"a.
Autorii a"etei teorii vad motivatia $ ati!a"tia i per!ormanta "a variabile eparate i
in"ear"a a e'pli"e relatia "omple'a dintre ele. 0ariabilele "are intervin in modele unt ,
+ 0aloarea re"ompenei <1=$ imilara valentei din modelul lui 0room. Oamenii dore"
di!erite re"ompene pe "are pera a le obtina prin mun"a.
+ (er"eptia e!ortului i probabilitatea re"ompenei <.= unt imilare e'pe"tativei. Se
re!era la ateptarile individului "a re"ompena a !ie dependenta de marimea e!ortului.
+ E!ortul <?= arata "at de di!i"ile unt a"tiunile peroanei$ "antitatea de energie
"onumata intr+o a"tiune.
+ Abilitatea i traaturile de peronalitate <>=. Autorii ugerea#a "a e!ortul ete
in!luentat de "ara"teriti"ile individuale. At!el$ inteligenta$ abilitatea$ "unotintele$
"apa"itatea de a invata$ traaturile a!e"tive ale peronalitatii "ondu" la per!ormante in mun"a.
+ (er"eptia rolului <@= e re!era la !elul in "are o peroana ii vede mun"a i rolul pe
"are il va adopta$ "eea "e va inluenta tipul de e!ort depu. A"eata variabila va in!luenta$ de
aemenea$ dire"tia i intenitatea a"tiunilor pe "are le "rede ne"eare pentru a !i per!ormanta.
+ (er!ormanta <F= depinde de e!ortul depu$ de in!luenta abilitatilor i traaturilor
peronale i de per"eptie a rolului. At!el$ da"a unei peroane ii lipe" abilitatile ori are are o
per"eptie inade"vata a rolului ete poibil "a $ dei "2eltuiete o mare "antitate de energie $ a
obtina per!ormante redue.
+ Re"ompenele <H= unt re#ultatele dorite. Ele pot !i intrine"i <interne individului i
"are in"lude enul reali#arilor$ entimentul reponabilitatii$ re"unoaterea= i e'trine"i
<provenite din mediul organi#ational , alarii$ "onditii de mun"a et".=. (roportia dintre "ele
doua "ategorii de re"ompene trebuie a !ie variabila pentru anga&ati "a urmare a di!erentelor
Pagina $ din 44
de potential$ e!ort $ ituatii "on"rete de mun"a$ dar ambele trebuie a e regaea"a intr+un
item "ore"t de motivatie. Autorii ugerea#a "a uneori re"ompenele intrine"i unt mai
ade"vate pentru a genera ati!a"tia i per!ormanta de"at "ele e'trine"i.
+ Re"ompenele per"epute "a e"2itabile <G= e re!era la nivelul d re"ompena
"oniderat de anga&ati "a ati!a"ator pentru a obtine tandarde de per!ormanta.
+ Sati!a"tia <6= nu ete "oniderata a"elai lu"ru "u motivatia. Ea ete o atitudine$ o
tare interna a individului. Ete determinata de re"ompenele primite i de re"ompenele
"oniderate "a e"2itabile. Da"a re"ompena "oniderata e"2itabila ete mai mare de"at "ea
primita$ anga&atul ete "on!runtat "u inati!a"tie. De"i$ ati!a"tia intervine tun"i
"andre"ompena primita ete egala au uperioara "elei "oniderata e"2itabile.
Modelul motivational al lui (orter i La;ler ,
". Modelul ateptarilor revi#uit de Lo;ler
La;ler reia modelul ateptarilor$ pre"i#ind "a in de"i#ia privind "omportamenrul
motivational intervin doua tipuri de ateptar,
Pagina 1% din 44
1
valoarea
re"ompenei
>
abilitati i
traaturi
peronale
G
re"ompenele
per"epute "a
e"2itabile
Ha
re"ompene
intrine"i
?
E!ort
F
per!ormanta
@
per"eptia
rolului
.
per"eptia
e!ortului
probabilitatea
re"ompenei
Hb
Re"ompene
e'trine"i
6
ati!a"tia
+ e!ort 8 per!ormanta ateptata <E (=. A"eata relatie re!le"ta per"eptia peronala a
marimii e!ortului ne"ear nivelului de per!ormanta tabilit. Ete determinata de traaturile i
abilitatile individuale$ de autoin"redere$ e'perienta a"umulata i di!i"ultatea ar"iniii 5
+ per!ormanta 8 re#ultate ateptate <( R=$ re!le"ta per"eptia peronala a nivelului
per!ormantei "are va permite obtinerea re#ultatelor dorite. Ete determinata de atra"tia
e'er"itata de re#ultate i de in"rederea in "ei "are le evaluea#a. (rin multipli"are "u valenta
re#ultatelor 8 0 8 e obtine !orta motivationala a per!ormantei.
Ateptarea ete re#ultatul multipli"arii e!ortului pentru per!ormanta ateptata <E+(= "u
!orta motivationala obtinerii per!ormantei ,
Ateptare D <E (=E I<( R=E0J
Nivel de Nevoi
(er!ormanta raportate la
re#ultate
Modelul lui La;ler
d. Teoria e"2itatii
Elaborata de K.S. Adam a"eata teorie e orientea#a aupra entimentelor anga&atilor
privind "ore"titudinea "u "are unt tratati in "omparatie "u tratamentul apli"at altora. A"et
model motivational are "a pun"t de ple"are teoria "2imbului , oamenii ii evaluea#a relatiile
o"iale aa "um ii evaluea#a van#arile au "umpararile. Ei ateapta anumite re#ultate in
"2imbul unor ervi"ii$ "ontributii peronale.
In prin"ipiu$ a"eata teorie e !undamentea#a pe doua tipuri de "omparatii reali#ate de
oameni ,
a=intre re#ultatele mun"ii i e!ortul propriu depu intr+un anumit "onte't o"ial$ pe de
o parte$ i re#ultatele i e!orturile altor peroane apropiate au emni!i"ative pentru "el in
"au#a$ pe de alta parte 5
b=intre re#ultatul "ontat a e obtine dintr+o anumita ituatie de mun"a i re#ultatul
real$ obtinut e!e"tiv.
Pagina 11 din 44
E (
Re#ultat
( R
(er!ormanta
Per f or man
t a
E!ort
Re#ultat
Re#ultat
Re#ultat
Autorul identi!i"a ae tipuri de "omportament poibil$ generat de ine"2itate ,
+ modi!i"area e!ortului depu in enul maririi au mi"orarii lui5
+ modi!i"area re#ultatelor 5
+ de!ormari "ognitive privind e!orturile au re#ultatele mun"ii5
+ parairea lo"ului de mun"a 5
+ a"tiuni orientate aupra altora 5
+ "2imbarea obie"tului "omparatiei.
/tili#and a"et model motivational$ managerii trebuie a "ontienti#e#e !aptul "a ,
+ motivatia anga&atilor ete a!e"tata atat de aboluti#area$ "at i de ignorarea
re"ompenelor5
+ anga&atii !a" permanent "omparatie aupra e"2itatii motivatiei$ "eea "e le
in!luentea#a "omportamentul5
+ pentru a tabili i mentine un item e"2itabil de motivatie ete ne"eara o
permanenta revi#uire a "opurilor$ e!orturilor "erute i a re"ompenelor a"ordate !ie"arui
anga&at.
Teoria e"2itatii in motivatie,
e.Teoria "opurilor
A !ot elaborata de ameri"anul E.A. Lo"Ce in anul 16FG. (remia de ba#a a a"e4tei
teorii ete "a "opurile au intentiile oamenilor &oa"a un rol important in determinarea
"omportamentului. (reluand "on"eptul valentei$ aa "um a !ot "on"eput in teoria ateptarilor
Pagina 12 din 44
Retabilirea e"2ilibrului
Retabilirea e"2itatii
Reponabilitatile Reponabilitatile
0eniturile peroanei 0eniturile altor peroane
Reponabilitatile Reponabilitatile
0eniturile peroanei 0eniturile altor peroane
(er"eperea
ine"2itatii
Teniuni Motivatii
Modi!i"area
e!ortului depu
Modi!i"area
re#ultatului
De!ormari
"ognitive privind
e!ortrile au
re#ultatele mun"ii
(arairea lo"ului
de mun"a
A"tiuni orientate
aupra altora
S"2imbarea
obie"tului
"omparatiei
lui 0room$ autorul ugerea#a "a valentele "ontienti#ate de indivi#i ii au rada"inile in
e'periente$ emotii i dorinte. In !apt$ oamenii in"ear"a a+i atinga "opurile in vederea
ati!a"erii emotiilor i dorintelor lor . S"opurile de"lanea#a i diri&ea#a "omportamentele in
mun"a$ per!ormantele "ondu"and la anumite "one"inte .
Relatia dintre valori$ "opuri i per!ormante ,
Di!i"ultatea "opurilor
Nivelul e!ortului
Con"lu#iile deprine pentru pra"ti"a managerului vi#ea#a urmatoarele ape"te ,
+ per!ormantele ao"iate "opurilor trebuie identi!i"ate permanent dar tabilite in mod
realit. Ete igur !aptul "a "opurile di!i"ile "ondu" la per!ormante inalte dar !i'area lor la
niveluri prea inalte du"e la "redinta "a unt impoibil de atin$ per!ormanta !iind a!e"tata mai
ale pe termen lung 5
+ in!ormarea "urenta i "ore"ta aupra re#ultatelor ete de obi"ei ao"iata
per!ormantelor inalte. E'pli"atia "onta in !aptul "a prin in!ormarea anga&atilor e
promovea#a ideea de progre "ontinuu in reali#area "opurilor. Totodata$ e "rea#a i
premiele revi#uirii permanente a "opurilor 5
+ "opurile pot !i tabilite atat de uperiori$ "at i de individul inui. De regula$
obie"tivele tabilite de altii unt bine a""eptate atun"i "and parti"ipa i anga&atul$ !avori#and
per!ormantele inalte.
!. Teoria atribirii
Ete relativ re"enta$ initiatorul ei !iind ameri"anul Aeider. Atruibuirea ete pro"eul
prin "are e interpretea#a "au#ele per"epute ale "omportamentului uman. (otrivit autorului$
"omportamentul uman ete determinat de o "ombinatie a !ortelor interne i e'terne in "are ,
Pagina 13 din 44
0alori
Emotii i
dorinte
S"opuri au
intentii
Comportamente
in mun"a
(er!ormante
Conseci n
t e
+ !ortele au atribuiri interne e re!era la atribute peronale , abilitati$ talente$ uma
e!ortului i a oboelii 5
+ !orte$ repe"tiv atribuiri e'terne in"lude !a"tori de mediu$ reglementarile i politi"a
organi#atiei$ relatiile "u altii.
Criteriile "are tau la ba#a atribuirii unt ,
+ di!erentierea
+ "onenul
+ "onitenta
in "ompletarea "onideratiilor re!eritoare la evaluarea ar"inilor per!ormante$ autorul
a"etui model adu"e in di"utie i "omportamentele datorate unor !a"tori tabili au intabili.
At!el ,
+ !a"torii tabili$ "are tin de traaturile "ontante ale peronalitatii$ "a i de di!i"ultatea
au a""eibilitatea mun"ii pretate 5
+ !a"torii intabili e re!era la dorintade a depune au nu un anumit e!!ort i la
pla"erea$ repe"tiv$ repulia de a de!aura a"tivitatile "erute.
Din "ombinatia atribuirilor interne i e'terne "u !a"torii tabili i intabili ai
"omportamentului re#ulta patru poibile interpretari ale per!ormantelor individuale.
S"2ema teorieiatribuirii ,
Atribuire

interna e'terna
tabili Abilitati Di!i"ultatea
ar"inii
%a"tori
intabili E!ort (la"ere
(e planul pra"ti"ii manageriale teoria atribuirii atrage atentia aupra urmatoarelor
ape"te ,
Pagina 14 din 44
+ anga&atii orientati "atre auto"ontrolul atribuirii interne au$ de regula$ un inalt nivel al
motivatiei i "onidera "a ii pot in!luenta per!ormantele prin propriile abilitati$ aptitudini i
e!orturi 5
+ anga&atii "are pre!era "ontrolul e'tern au "onvingerea "a per!ormantele lor unt
dependente de gradul de di!i"ultate al ar"inii i pla"erea de a o e'e"uta 5
+ managerii orientati "atre "ontrolul atribuirii interne unt mai ati!a"uti de mun"a lor
i de po#itia detinuta$ pra"ti"and un til parti"ipativ in "omparatie "u "ei orientati pre
"ontrolul !a"torilor e'terni.
?. SATIS%ACTIA IN M/NCA
?.1. Contatari teoreti"o pra"ti"e "u privire la ati!a"tie
In en tri"t$ ati!a"tia in mun"a ete o emotie pla"uta$ po#itiva$ re#ultata din
evaluarea mun"ii depue. Inati!a"tia apare atun"i "and ateptarile individului privind mun"a
a unt inelate. De e'emplu$ da"a "onditiile de e"uritate in "are e de!aoara mun"a unt
altele de"at "ele dorite$ igur mi#eria i ine"uritatea vor determina inati!a"tia.
Sati!a"tia in mun"a ete determinata prin evaluarea individuala a mun"ii de!aurate
de un anga&at. Evaluarea ete peronala i interna au partial e'terna$ in!luentata de manager
i "olegi5 ori"um$ in !inal determinante unt entimentele legate de re#ultatele obtinute.
In "onte'tul "er"etarilor aupra diverelor tipuri de motivatii ale "omportamentului
organi#ational$ a tabilirii timulilor "apabili a le evo"a$ +au e!e"tuat i un numar
impreionant de "er"etari re!eritoare la ati!a"tia au inati!a"tia oamenilor in mun"a.
Sati!a"tia i mai ale relatia dintre ea i per!ormantele mun"ii au !ot "er"etate atit din
perpe"tiva pi2ologiei o"iale generale$ "it i din perpe"tiva pi2ologiei organi#ationale.
S+a "re#ut "2iar "a ati!a"tia ete "au#a dire"ta$ imediata i nemi&lo"ita a
per!ormantei. Da"a in 16@@ a"eata parere era !oarte rapindita$ ata#i e "onidera "a
ati!a"tia$ dei legata de per!ormanta $ ete doar una dintre "au#ele ei poibile . %aptul "a
intre "ele trei "omponente e'ita o trina legatura nu poate !i negat$ indi!erent de modul in
"are ete interpretata. Ea ne evidenti#a pra"ti" unitatea dintre "omponentele motivatorii$ "ele
de ati!a"tie i e!i"ienta in "adrul "on"ret al parti"iparii la viata organi#ationala. Ina$ inainte
de a vedea in "e "onta a"eata relatie$ a vedem "e ete ati!a"tia$ "um a !ot ea interpretata
de diveri autori de+a lungul timpului.
S.3. Gellerman <16FG= !a"e o ditin"tie intre ati!a"tie i motivatie. Dupa parerea lui
prin termenul de motivatie ar trebui a deemnam a"ea in!luenta "are determina individul a
a"tione#e deliberat intr+o maniera au alta$ alt!el de"at atun"i "and a"eata in!luenta n+ar
Pagina 1 din 44
e'ita. /n !a"tor motivational modi!i"a balanta !ortelor$ putand in!luenta de"i#iile au
alegerile individului. Eential ete "a motivatia produ"e o modi!i"are vi#ibila a
"omportamentului. Sati!a"tia e re!era la evenimentele "are dau natere la un entiment
ubie"tiv de uurare$ de pla"ere$ "e poate !i e'primat au de"ri de individul "are il traiete$
dar "are nu poate !i obervat dire"t din e'terior de "atre o alta peroana. /n !a"tor de
ati!a"tie ete un element "are "ontribuie "a un individ a e imta bine$ dar "are nu
"ontribuie dire"t la modi!i"area "omportamentului e'terior al individului. Din a"et pun"t de
vedere unul i a"elai eveniment e'terior poate avea doua "ategorii de e!e"te , poate ati!a"e$
poate produ"e pla"erea ubie"tiva$ poate motiva i de"i modi!i"a "omportamentul. (rivind
ati!a"tia i per!ormanta prin raportarea lor la e'terior$ la timulii "are le produ" "a i la
e!e"tele "e e obtin$ autorul nu greete. Nu ete greu ina a obervam in de!inirea "elor doi
termeni "2ema "lai"a S+R a be2aviorimului. Motivatia i ati!a"tia apar apar "a !iind
entitati de ine tatatoare$ di!erentiate intre ele !ara ni"i o legatura. Gellerman urprinde
"ore"t natura "elor doua !enomene < unul impul$ "elalalt tare ubie"tiva de pla"ere=$ dar prin
"oniderarea !aptului "a doar motivatia du"e la "2imbarea "omportamentului$ in timp "e
ati!a"tia nu preupine o at!el de "2imbare$ laa a e intelega "a doar motivatia
in!luentea#a per!ormanta in mun"a oamenilor$ mai larg pu parti"iparea lor$ nu i ati!a"tia.
El intra in !elul a"eta in "ontradi"tie "u alti autori "are prin "er"etari "on"rete au tabilit
legatura "e e'ita intre ati!a"tie i "omportamentul produ"tiv$ per!ormantial al oamenilor.
/n alt autor$ Martin G. 3ol! <16H7=$ pornind de la "on"eptia !ormulata de "atre
AtCinon i %eat2er <16FF= potrivit "aruia motivul ar !i un impul$ o dipo#itie "e !a"e pe
individ a milite#e pentru obtinerea unui anumit gen de ati!a"tie$ "onidera "a ati!a"tia
ete o tare !inala$ in timp "e in timp "e motivatia o !orta < un impul= orientat pre obtinerea
a"etei tari !inale. (rin diverele "ategorii de motive$ individdul "auta a+i ma'imili#e#e
ati!a"tiile$ atragand+i timuli "apabili de a+i produ"e pla"ere$ in timp "e printr+o alta
"ategorie de motive el "auta a minimali#e#e$ a evite durerea$ nepla"erea <motivatia
averiva=. De"i ati!a"tia apare "a un e!e"t al motivatiei. Cum obervam$ de data a"eata e
taruie aupra relatiei dintre motivatie i ati!a"tie$ "are ete pre#entata unilateral$ doar de la
motivatie la ati!a"tie$ nu i inver.
Ed;ard E. La;ler in"ear"a a releve un alt ape"t al relatiei. (entru el ati!a"tia ete
un indi"ator al motivatiei$ indeoebi al motivatiei de a merge la mun"a. S+a "ontatat in a"et
en "a e'ita o relatie intre gradul de ati!a"tie i abenteim i !lu"tuatia in mun"a.
Totodata$ el apre"ia#a i !aptul "a ati!a"tia in!luentea#a numai indire"t motivatia. Ea are
"apa"itatea de a in!luenta dire"t doar valenta au atra"tivitatea anumitor tipuri de re"ompene$
Pagina 1! din 44
a"etea !iind "ele "are in!luentea#a dire"t motivatia. Dei La;er "onidera "a ati!a"tia
in!luentea#a indire"t motivatia$ pre"i#area ni e pare a !i pretioaa i o retinem. In relatiile
dintre motivatie i ati!a"tie eentiale ni e par a !i trei enunturi.
(rimul dintre ele pre"i#ea#a "a tarea de ati!a"tie B inati!a"tie ete un indi"ator al
motivatiei$ mai bine pu$ al modului ei e!i"ient au ine!i"ient de reali#are. Am putea
"onidera din a"et pun"t de vedere "a tarea de ati!a"tie e"2ivalea#a "u un "onum ade"vat
al motivatiei "are permite reali#area a"tivitatii propue$ a obie"tivelor ei$ iar tarea de
inati!a"tie$ "u nereali#area motivatiei <impli"it i a obie"tivului a"tivitatii =$ "u impiedi"area
au !rutarea reali#arii ei ade"vate. %aptul "a omul e imte ati!a"ut atun"i "ind i+a reali#at
"opul i neati!a"ut "ind reali#area n+a avut lo"$ ete de domeniul evidentei.
Al doilea enunt privete !aptul "a motivatia i ati!a"tia apar intr+o dubla "alitate$ atit
de "au#a "it i de e!e"t. Ca motivatia ete o "au#a iar ati!a"tia o tare !inala$ de"i un e!e"t$
"um am aratat mai u. Sint ina u!i"ient de multe "a#uri "ind ati!a"tia traita inten$
durabil$ e poate tran!orma intr+o ura motivationala. Ete "uno"ut !aptul "a de obi"ei
u""eul e ao"ia#a "u o tare a!e"tiva pla"uta$ teni"a de ati!a"tie. S+ar putea "a a"eata
tare$ i nu u""eul "a atare$ a devina la un moment dat timul motivational. Sati!a"tia
obtinuta de un individ intr+o a"tivitate$ l+ar motiva de a o "ontinua$ pentru a obtine alte noi
ati!a"tii.
Al treilea enunt, atit motivatia$ "it i ati!a"tia e raportea#a impreuna la per!ormanta
a"tivitatii pe "are o pot in!luenta !ie po#itiv !ie negativ.
Cer"etarile aupra ati!a"tiei B inati!a"tiei in mun"a au !ot orientate pe doua
dire"tii , pe "ea a tabilirii !a"torilor "apabili de a "rea at!el de tari ubie"tive5 pe "ea a
ordonarii i ierar2i#arii a"etora$ a tabilirii ponderii lor
Cind vorbim de prima "ategorie de "er"etari 8 de"i a tabilirii !a"torilor ati!a"tiei B
inati!a"tiei 8 nu e poate a nu ne re!erim la teoria lui %.Aer#berg$ 9 . Mauner $ N.
Sn4derman <16@6= "u o larga rapindire in pi2ologia o"iala$ "are a generat o multitudine de
"er"etari e'perimentale orientate pe dire"tia veri!i"arii ei.
Ei tabile" doua "ategorii de !a"tori dintre "are unii produ" ati!a"tie$ iar altii
inati!a"tie. At!el$ prima "ategorie "uprinde @ !a"tori <reali#area$ re"unoaterea mun"a in
ine$ reponabilitatea$ avanarea= "are produ" ati!a"tie$ antrenea#a modi!i"ari de atitudini
durabile$ de lunga durata i "are au !ot denumiti !a"tori de valori#are au de "ontinut5 "ea de
adoua "ategorie "uprinde tot @ !a"tori <politi"a unitatii$ "ompetenta te2ni"a$ renumerarea $
relatiile dintre peroane$ "onditiile mun"ii= "are produ" inati!a"tie$ antrenea#a modi!i"ari
Pagina 1" din 44
atitudinale "urte i "are dat !iind !aptul "a e re!era la relatiile omului "u mediul in "are ii
de!auara mun"a$ au !ot denumiti !a"tori de ambianata$ de "onte't5
+ "ele doua "ategorii de !a"tori int independente una de alta$ in enul "a !ie"are
dintre ele produ" e!e"te pe"i!i"e < unii ati!a"$ altii inati!a" =. Ei au de"i un "ara"ter
unipolar5
+ !a"torii din "ea de a doua "ategorie nu au ni"i un rol in produ"erea ati!a"tiei$ de
unde autorii trag "on"lu#ia "a aigurarea lor uprima inati!a"tia$dar nu aigura in mod
automat o tare de ati!a"tie$ a"eti !a"tori pot !i utili#ati de a"eea mai rar pentru motivarea
oamenilor. Ei pot de"i a impiedi"e entimentele negative$ dar i tarile de ati!a"tie.
Cea de+a doua "ategorie de "er"etari i anume "ea "are urmarete nu doar "ontatarea
!a"torilor ati!a"tiei i inati!a"tiei$ "i i ordonarea$ tbilirea ponderii lor$ ete amplu
repre#entata in literatura de pe"ialitate. Ca metoda de lu"ru e utili#ea#a urmatoarea ,
oamenii primeau o lita "e "uprindea o umedenie de !a"tori ai ati!a"tiei in mun"a "are
urmau a !i "lai!i"ati$ ordonati in !un"tie de importanta lor. Autorii "are au e!e"tuat at!el de
"er"etari obtin date "are int in mare maura "on"ordante$ !apt "are probea#a valabilitatea lor$
"u atit mai mult "u "it ele au !ot intreprine i apli"ate pe "ategorii de lu"rari apartinind
diverelor pro!eiuni. /n "er"etator$ Kurgenen <in"a din 16>H= a avut "urio#itatea de a
"ompara i "ondena in a"elai tabel mai multe "er"etari e!e"tuate pe a"eeai tema$ obtinind
1. !a"tori ai ati!a"tiei in mun"a$ "lai!i"ati de 1711 lu"ratori apartinind diverelor
pro!eiuni. In !ie"are dintre "ei 1. !a"tori ai ati!a"tiei pot !i re"uno"uti unii au altii dintre
timulii evo"atori ale diverelor tipuri de motivatii ale "omportamentului organi#ational.
At!el $ !a"torul H e re!era la motivatia e"onomi"a$ 6+17+11+1. la "ea pro!eionala$ 1+F+G la
motivatia pi2oo"iala a mun"ii.
De problemele ati!a"tiei in mun"a au !ot preu"upati i "er"etatorii romani. Dat
!iind !aptul "a a"ete "er"etari int e!e"tuate pe realitatile noatre o"iale$ ne vom opri pe
"urt aupra lor. G2eorg2e C2epe <16H.= e!e"tuind o invetigatie pe ba#a de "2etionar pe un
numar de 11@ mun"itori dire"t produ"tivi organi#ati in H e"2ipe i apartinind diverelor
intreprinderi i ramuri indutriale di!erite <)0ul"an*+"ontru"tii de maini5*Ele"tromagneti"a+
ele"trote2ni"aL5 )Dimbovita*+ indutria uoara= "ontata e'itenta unei relatii !oarte trine
intre ati!a"tia din viata pro!eionala i per!ormantele mun"ii. Ao"ierea dintre
per!ormantele mun"ii i ati!a"tia in mun"a "ontituie o )tendinta pe"i!i"a in "are
e"onomi"ul < produ"tivitatea = are "a "op umanul <ati!a"tia=$ a"eata "ontituind la randul
au un motor al de#voltarii "elei dintii. (ompiliu Grigore"u i "olaboratorii ai <16H.=
de!aurand o ampla "er"etare aupra a >G@ tineri din trei intreprinderi de indutrie uoara
Pagina 1# din 44
< indutria bumba"ului$ (otavaria romana$ Tri"odava= i doua intreprinderi de "ontru"tii de
monta& <intreprinderea "ontru"tii monta& nr. . i intreprinderea de "ontru"tii pre!abri"ate
9u"ureti=$ tabilete prin"ipalele "ategorii de !a"tori "are "onditionea#a ati!a"tia in mun"a.
Totodata$ e indi"a i ponderea di!erita pe "are o au a"etia. Din datele pre#entate re#ulta "a
la intreprinderile apartinand indutriei uoare$ ponderea mare o au !a"torii pi2oo"iali
<atmo!era din "ole"tiv 8 17H tineri indi"a a"et !a"tor de ati!a"tie= i "ei e"onomi"i
<avanta&e materiale 8 17> tineri=$ in timp "e la intreprinderile apartinand "ontru"tiei de
monta& ponderea mare o au !ie !a"torii e"onomi"i <17@ tineri=$ !ie "ei "e tin de rationali#area
programului de lu"ru <repe"tarea programului de lu"ru 8 17@ tineri =. Catalin :am!ir
<16H.$16HH=$ abordand problema ati!a"tiei B inati!a"tiei intr+un "adru mai general 8 "el al
parti"iparii 8 pe 1>> ingineri "2imiti din Combinatul C2imi" %agara$ tabilete urmatoarele
dimeniuni ale !enomenului "er"etat , relatia "u organi#atia in anamblul ei 5 relatia "u e!ul
imediat5 "adrul organi#ational al a"tivitatii organi#ationale5 mun"a in ine. Combinand a"eti
"in"i indi"i partiali $ el obtine un indi"e global al ati!a"tiei Binati!a"tiei re#ultate din
parti"ipare. Cum obervam $ i in a"eata "lai!i"are !a"torii pi2oo"iali au "ei tri"t
pro!eionali o"upa un lo" important. Oare"um indire"t $ date intereante depre ati!a"tia in
mun"a intilnim i in alte lu"rari "are tratea#a in prin"ipal alte probleme. At!el$ Catalin
Mamali <16H.= evidentia#a pre#enta unei trane legaturi intre ati!a"tia in mun"a i
apre"ierile pe "are "eilalti le !a" aupra peroanei repe"tive. O aemenea relatie ete "u atat
mai evidenta la tinerii "are o"upa poturi de "ondu"ere "are au tatuuri de lideri o!i"iali in
grup. Totodata$ e "ontata "a e'ita o relatie intre tinerii "are "onidera apre"ierea "elorlalti
in raport "u ei "a element de ba#a in obtinerea ati!a"tiei$ i tinerii "are i+au "2imbat lo"ul
de mun"a de mai multe ori. A"eata ineamna "a rolul apre"ierii <po#itive au negative= data
de "eilalti$ "a i dereglarile urvenite pe a"et traie"t$ e intituie intr+un !a"tor important al
ati!a"tiei in mun"a.
(etre Dat"ule"u <16H.=$ !iind intereat de problema "orelatiei dintre apiratiile
pro!eionale ale tinerilor din mediul indutrial i gradul de ati!a"tie B inati!a"tie $
ele"tea#a dintre !a"torii ati!a"tiei pe urmatorii, !elul mun"ii$ retributia $ apre"ierea
a"ordata$ indi"and i modul "um varia#a ei in !un"tie de pro!eia i o"upatiile tinerilor
<mun"itorine"ali!i"ati$ "ali!i"ati$ maitru $ e! de brigada$ te2ni"ian$ !un"tii adminitrative$
peronal de ervi"iu=. Se "ontata$ de emenea $ "a la "ei "e detin poturi de "ondu"ere
<maitru $ e! de brigada= apre"ierea "e li e a"orda de altii i !elul mun"ii ant !a"tori
eentiali ai ati!a"tiei. Septimiu C2el"ea maurand ati!a"tia mun"ii prin opt indi"atori
<ati!a"tia !ata de "ontinutul mun"ii $ !ata de propria pro!eiune $ !ata de intreprindere $ !ata
Pagina 1$ din 44
de poibilitatile de promovare in intreprindere+in pre#ent i in viitor$+ !ata de retributie $ !ata
de grupul de mun"a $ !ata de e!ul dire"t= in apte intreprinderi "u pro!il "2imi" $ arata "a
a"eata ete determinata de , "ontinutul i "adrul de de!aurare a mun"ii$ de organi#area
!ormala $ de organi#area in!ormala. Se arata$ de aemenea $ "a ati!a"tia ete di!erentiata in
raport "u nivelul ierar2i" o"upat de "ei invetigati <"ei mai neati!a"uti ant e!i de e"2ipa i
maitrii$ "ei mai neati!a"uti unt inginerii=5 in ati!a"tia mun"ii ponderea "ea mai
importanta o are ati!a"tia !ata de retributie $ apoi parti"iparea la de"i#ii5 ati!a"tia mun"ii
"orelea#a po#itiv "u ati!a"tia !ata de "onditiile de mun"a i !ata de "onditiile te2nologi"e ale
mun"ii.
Cer"etarile aupra ati!a"tiei B inati!a"tiei in mun"a int deoebit de importante
ddeoare"e tarile repe"tive e leaga i in!luentea#a nu doar motivatia i "omportamentul
per!ormantial al oamenilor $ "i i alte "omportamente ale lor. At!el$ tarea de ati!a"tie B
inati!a"tie ete tot mai mult pua in dependenta !un"tionala "u gradul lor de integrare
organi#ationala$ "u nivelul de apiratii <de ateptare= al indivi#ilor $ "u !lu"tuatia in mun"a $
"u relatiile lor interperonale et". Maria (ope"u demontrea#a at!el "a ati!a"tia legata de
mun"a i de "onditiile in "are a"eata e de!aoara $ ete unul dintre indi"atorii integrarii in
intreprindere.
Din "er"etarile pre#entate mai u e dega&a "ateva "on"lu#ii,
Se remar"a in primul rand o mare apropiere in "eea "e privete "oniderarea unora i
a"elorai !a"tori in "alitate de !a"tori ai ati!a"tiei i inati!a"tiei$ "a i in privinta lo"ului
o"upat de unii au de altii dintre ei. Dupa "um obervam $ !a"tori ati!a"tiei deriva din
di!eritele tipuri de relatii ale omului in "adrul organi#atiilor o"iale dintre "are "ei mai
importanti ant, relatia om+om$ om+mun"a$
om+retributie$ om+e"2ipament te2ni"$ om+ar"inile de plan et". A"etea e intituie $ in
!inal in !a"tori "u puterni"e valente motivationale.
Se "on!irma i o alta a!irmatie pe "are am !a"ut+o, ponderea mare a !a"torilor
pi2oo"iali "a !a"tori ai ati!a"tiei$ urmati indeaproape de "ei e"onomi"i i pro!eionali.
Se pre!igurea#a i !aptul "a !a"torii ati!a"tiei i mai ale ameliorarea lor repre#inta
una dintre )urele interne* deoebit de importante "e trebuie luata in eama de "atre
"ondu"erile grupurilor o"iale i a organi#atiilor in vederea ma'imi#arii e!i"ientei lor.
Apare "lar i multitudinea dire"tiilor "omportamentale pe "are ati!a"tia$ "a tare
pi2ologi"a individuala au generali#ata la nivelul intregului grup$ le in!luentea#a. Noi ne+am
oprit doar aupra "atorva dintre ele, motivatia$ per!ormantele in mun"a$ integrarea
pro!eionala$ nivelul de apiratii$ !lu"tuatia i mobilitatea o"upationala$ relatiile
Pagina 2% din 44
interperonale. Deigur ina "a ati!a"tia B inati!a"tia pot in!luenta i alte !enomene$ "um ar
!i "ele de "on!ormim au non"on!ormim$ abenteim et".$ "u divere tipuri de e!e"te aupra
grupurilor de mun"a.
Se "onturea#a i o erie de de!i"iente de ordin metodi" ale tuturor "er"etarilor
e!e"tuate pe ba#a "lai!i"arii i ierar2i#arii !a"torilor de ati!a"tie $ "are ant apro'imativ
a"eleai "u "ele ale dire"tiei anali#ate anterior. /na dintre a"etea$ "are ni e pare a !i
eentiala$ ete ondarea de"laratiilor ubie"tilor i nu "omportamentele reale. (entru
inlaturarea ei poate mult mai utila ar !i obervarea "omportamentului real al oamenilor $
de"at$ "2etionarea ) pot+!etum aupra de!aurarii
Sati!a"tia in mun"a are mai multe dimeniuni. /nele in"lud ati!a"tia mun"ii prin ea
inai$ altele in"lud alariile$ re"unoaterea$ raportul "u managerii i "olegii$ "ultura
organi#ationala i !iloo!ia !irmei. %ie"are dimeniune "ontribuie la "onturarea entimentului
de ati!a"tie a mun"ii dei$ mun"a pe pot ete de!inita di!erit de oameni. Comparatiile "u
ateptarile in!luentea#a ati!a"tia in potul o"upat.
(entru a putea maura ati!a"tia in mun"a$ anga&atul are in vedere$ mai multe
elemente. Nu e'ita o !ormula de "al"ul a ati!a"tiei. Relatia dintre produ"tivitate i
ati!a"tie nu ete pe deplin "lari!i"ata. Ete "lar "a )!eri"irea anga&atilor ) nu du"e
intotdeauna la "reterea produ"tivitatii. (arado'al$ in general$ un nivel "a#ut al
produ"tivitatii mun"ii ete ataat unui nivel ridi"at al ati!a"tiei.
Modelul "au#al, ati!a"tie $ abenteim $ !lu"tuatie
Intr+o an"2eta e!e"tuata de Media General Ao"iated (re in S/A +a "ontatat "a,
noua din #e"e oameni pun "a le pla"e mun"a lor5 F?M apre"ia#a "a unt "ore"t platiti. Dintre
"ei "arora le pla"e mun"a $ >?M iube" mun"a in ine$ ?@M ii iube" "olegii$ iar ..M dore"
banii5 ve"2ilor anga&ati le pla"e mun"a mai mult de"at "elor tineri.
Sati!a"tia in mun"a depinde atat de "ara"teriti"ile individului "at i de "ele ale
potului. Cer"etarile indi"a !aptul "a ati!a"tia in mun"a poate du"e la in"redere in
Pagina 21 din 44
Cara"teriti"i ale individului
<traaturi$ peronalitate=
Sati!a"tia i inati!a"tia
potului
Cara"teriti"i ale potului
<elemente ale potului=
Sitemul de apre"iere
<po#itivBnegativ=
Rata !lu"tuatiei
Rata abenteimului
organi#atie au la mani!etari negative ub !orma abenteimului i !lu"tuatiei de peronal.
Dei ati!a"tia mun"ii ete importanta$ ea poate !i i )limita in!erioara* "e poate determina
abenteimul i !lu"tuatia.
?.. Determinantii organi#ationali ai ati!a"tiei
Continutul mun"ii
Sati!a"tia ete marita de o mun"a "are ete timulatoare mental i intereanta$ !ara a
!i "opleitoare < Curr4$ 3aCe!ield$ (ri"e$ Mueller$ 16GF apud Greenberg$ 166?=. O mun"a
timulatoare mental ete "ea "are probea#a indemanarile i abilitatile anga&atilor i "are le
permite a"etora a tabilea"a propriul ritm de mun"a. Anga&atii per"ep o at!el de mun"a
drept importanta i impli"andu+i peronal. Ea aigura$ de aemenea$ anga&atului un !eed+ba"C
"lar re!eritor la a"tivitatea a.
Cer"etarea lui 3rig2t <1667= arata "a a"et !a"tor e re!era in general la indivi#ii "are
vad in mun"a lor o "ariera < a"eeia "are dore" promovarea i au o orientare pe termen lung=
i nu la "ei "are+i "onidera po#itia drept temporara. Cei "are nu au o orientare pre "ariera
tind a !ie ati!a"uti nu de ape"tele mun"ii in ine "i de "onditii o"iale pla"ute. A"et !apt
nu ete delo" urprin#ator$ numai "ei "arora le paa intr+adevar de "arierele lor ne putem
atepta a gaea"a ati!a"tie in mun"a pe "are o !a". Cer"etarile au aratat "a ati!a"tia in
mun"a tinde a !ie "u atat mai mare "u "at o peroana ete mai impli"ata in atingerea unor
"opuri legate de mun"a. A"et lu"ru de aemenea nu ar trebui a !ie urprin#ator da"a avem
in vedere in"luderea in modelul "ara"teriti"ilor potului$ depre "are vom di"uta ulterior$ a
variabilei nevoia de de#voltare.
Salariul
Multe "er"etari i tudii au gait o relatie po#itiva intre venit i ati!a"tia in mun"a,
"u "at remunerarea ete mai mare$ "u atat ati!a"tia ete mai mare. Mai importanta pentru
ati!a"tia unui anga&at ete nu marimea e!e"tiva a alariului$ "i e"2itatea per"eputa a lui. /n
tudiu !a"ut pe .>G de anga&ati a a&un la "on"lu#ia "a$ "u "at a"etia "redeau mai puterni" "a
prime" alariile pe "are le merita$ "u atat erau mai ati!a"uti de veniturile lor. Studiul a
aratat de aemenea "a "ei mai in varta erau mai ati!a"uti de alariu de"at "ei mai tineri5 "ei
"u edu"atie i nivel al potului mai inalte erau mai putin ati!a"uti de venitul lor de"at "ei "u
edu"atie mai putina i un pot de nivel mai mi". <9erCo;it#$ %raer$ TreaureN Co"2ran$
16GH apud S"2ult#$ 1667=
(oibilitatile de promovare
(oibilitatea de promovare rapida pe "are managementul o adminitrea#a in
"on"ordanta "u un item "ore"t "ontribuie i ea la ati!a"tia in mun"a. (oibilitatile ample
Pagina 22 din 44
de promovare au o "ontributie importanta la ati!a"tia in mun"a deoare"e promovarile "ontin
un numar de emnale re!eritoare la valoarea peronala "are unt bine apre"iate. /nele din
a"ete emnale pot !i materiale < "um ar !i "reterile de alariu "are le inote"=$ in timp "e
altele unt de natura o"iala < re"unoaterea in "adrul organi#atiei i un pretigiu "re"ut in
mi&lo"ul "omunitatii=. Deigur$ e'ita di!erente "ulturale i individuale in "eea "e oamenii vad
"a !iind un item de promovare "ore"t. /nii anga&ati ar pre!era un itemba#at tri"t pe
ve"2ime$ in timp "e altii ar putea dori un item ba#at numai pe per!ormanta in mun"a.
Importanta poibilitatilor de promovare in determinarea ati!a"tiei in mun"a nu ete
a"eeai pentru toti anga&atii. (entru manageri i pro!eioniti promovarea ete o parte a
"arierei i de a"eea areo mare importanta. (entru mun"itorii "ali!i"ati i ne"ali!i"ati
promovarea ete mai putin probabila i mai putin "autata.
Supraveg2erea
Studiile au aratat "a ati!a"tia tinde a !ie mare atun"i "and anga&atii "onidera "a
uperiorii lorunt "ompetenti$ au "ele mai bune intentii$ ii tratea#a "u demnitate i repe"t i+i
a&uta a obtina re#ultatele dorite in mun"a. In "2imb$ ati!a"tia ete mi"a la "ei "are
"onidera "a au o upraveg2ere de proata "alitate 8 mai pe"i!i"$ uperiori in"ompetenti$
egoiti i nepaatori. < Rign4$ Aa""oun$ 16G@ apud Greenberg$ 166?=.
Colegii
Multe tudii au arata "a grupul de mun"a ete un adin "ele mai importante
"omponente ale ati!a"tiei. Mi"area relatiilor umane a a""entuat importanta !a"torilor
o"iali in mun"a$ i "2iar da"a a ubetimat importanta altor !a"tori "um ar !i alariul i
"ontinutul mun"ii$ a!irmatia ete in"a valida. Colegi prietenoi$ gri&ulii i toleranti$ dar mai
ale "are ne a&uta a obtinem anumite re#ultate$ "ontribuie la ati!a"tia in mun"a. Ape"tul
prieteno al relatiilor interperonale pare a avea o mai mare importanta in "a#ul poturilor de
nivel mai "a#ut$ "u ar"ini "lare i a poturilor "e nu mai o!era poibilitati de promovare. (e
maura "e poturile devin mai "omple'e$ plata ete legata de per!ormanta au "re" anele de
promovare$ abilitatea "elorlalti de a ne a&uta a ne !a"em bine mun"a "ontribuie mai mult la
ati!a"tie.
Conditii de lu"ru pla"ute
Cer"etarile au aratat "a ati!a"tia in mun"a ete redua in "onditii de aglomeratie$
#gomot puterni"$ temperaturi e'treme i aer de proata "alitate <Sundtrom$ 16GF apud
Greenberg$ 166? =. Dei a"eti !a"tori nu unt dire"t legati de mun"a$ "i de "onte'tul in "are
a"eata e de!aoara$ ei au un impa"t negativ aupra ati!a"tiei in mun"a.
(arti"iparea la luarea de"i#iilor
Pagina 23 din 44
Atun"i "and anga&atii au poibilitatea a ia de"i#ii "rete ati!a"tia lor in mun"a$ mai
ale da"a de"i#iile repe"tive unt importante pentru mun"a lor i da"a parti"iparea
anga&atilor ete autenti"a <MillerN monge$ 16GF apud Greenberg$ 166?$ Steer$ 16GG=.
?.? Determinantii peronali ai ati!a"tiei
Sati!a"tia in mun"a a individului tine i de parti"ularitatile ale de peronalitate , de
tima de ine$ de nivelul au de inteligenta$ nivelul de pregatire$ intruire la "are a a&un$
tatuul o"io+"ultural$ de potrivirea dintre mun"a i apiratiile ale$ de maturitatea
peronalitatii ale$ de "apa"itatea de adaptare !le'ibila la "erintele mun"ii ale.
At!el$ "u "at tima de ine a unui anga&at ete mai mare "u atat ati!a"tia lui in
mun"a va !i mai mare < Lo"Ce$ 16HF=. Dimeniunea lo"ul "ontrolului in!luentea#a de
aemenea ati!a"tia 8 "ei "are "red "a re"ompenele unt determinate de propriul lor
"omportament i nu de oatra au noro" au o ati!a"tie mai mare < Oing$ Murra4N AtCinon$
16G. apud S"2ult#$1667=. Nevrotimul ete negativ "orelat atat "u ati!a"tia in mun"a "at i
"u !eri"irea in general$ probabil din "au#a "a nevroti"ii gae" mai multe lu"ruri treante i
"au#atoare de an'ietate < Arg4le$ 16GH apud Arg4le$ 1667=.
Indivi#ii mai inteligenti i mai intruiti unt in general mai ati!a"uti deoare"e ei au
de obi"ei poturi mai intereante i mai provo"atoare. Totui$ "and a"et lu"ru nu e intampla
ei unt mai putin ati!a"uti < Gruneberg$ 16H6 apud Arg4le$ 1667=.
Cu "at po#itia unui anga&at in ierar2ia unei organi#atii ete mai inalta "u atat individul
va !i mai ati!a"ut < Smit2$ Ri"eN Aunt$ 16G> apud Greenberg$ 166?=.
Sati!a"tia depinde i de )potrivirea* dintre peronalitate i mun"a. Da"a nevoile unui
individ "orepund re"ompenelor o!erite de lu&ba elBea va !i ati!a"ut < %urn2amN S"2a!!er$
16G> apud Arg4le$ 1667=.
Aa "um am a!irmat anterior ati!a"tia in mun"a ete un "on"ept "omple' i a"et
lu"ru ete dovedit de multiutdinea !a"torilor "are o in!luentea#a$ !a"tori "e tin atat de politi"a
organi#atiei$ de natura mun"ii$ "at i de "ara"teriti"ile peronale ale anga&atilor.
>.(ER%ORMANTA$ O9IECTI0 AL (ROCES/L/I MANAGERIAL
O !irma ramane "ompetitiva numai da"a e'ita un management per!ormant in
utili#area reurelor. Reurele umane unt la !el de importante i de "umpe in ori"e
organi#atie. In "adrul a"etei reure$ per!ormanta individuala trebuie a !ie u!i"ient de
ridi"ata pentru "a organi#atia a atinga e'"elenta. (er!ormanta individuala depinde de dorinta
Pagina 24 din 44
anga&atilor de a depune e!ortul ne"ear in mun"a$ de per!e"tionarea i intruirea anga&&atilor$
pre"um i de "apa"itatea lor de a e'e"uta "eea "e li e "ere.
>.1 Crearea "adrului motivational timulativ pentru obtinerea re#ultatelor per!ormante
E'ita trei !orme de e'primare a per!ormantei individuale , produ"tivitatea $ inovarea
i loialitatea iar organi#atiile trebuie a a"orde importanta egala a"etora$ da"a obie"tivul lor
prin"ipal ete progreul.
(rodu"tivitatea ete de!inita "a un raport implu intre output+ul i input+ul unei
a"tivitati. Orele de mun"a ne"eare pentru a "rea un produ pot "ontitui input iar "antitatea
de bunuri produe $ output. Multi manageri "on!unda a"et termen "u motivatia au il e'pli"a
utili#and motivatia.
Depre produ"tivitate e poate di"uta la trei niveluri , individual $ organi#ational i
national. Multe dintre a"tivitatile managementului reurelor umane unt dire"t legate de
produ"tivitatea individuala. (lata i itemele de evaluare a peronalului $ intruirea i
per!e"tionarea $ ele"tia $ timulentele unt determinante dire"t de produ"tivitate. %lu"tuatia
pe pot i abenteimul pot in!luenta produ"tivitatea.
(rodu"tivitatea individuala ete e"2ivalenta "u e!i"ienta au randamentul$ "al"ulandu+
e prin "antitatea de produe obtinuta de o peroana intr+un numar tabilit de ore.
(rodu"tivitatea individuala nu ete determinata numai de e!ortul depu 5 ea poate "rete da"a
edu"atia i e'perienta pe pot ete "onitenta. Mai mult "2iar$ poibilitatea de a utili#a
anumite utila&e$ intrumente poate in!luenta po#itiv produ"tivitatea.
(rodu"tivitatea la nivel de organi#atie a!e"tea#a pro!itabilitatea i "ompetivitatea
!irmelor prin pro!it i "oturi totale. De"i#iile "u privire la in!iintarea au li"2idarea
intreprinderilor unt re#ultate ale in!luentei produ"tivitatii in mun"a.
O modalitate de utili#ata in apre"ierea produ"tivitatii$ in S/A$ ete i "otul total al
mun"ii pentru o unitate de produ $ determinat prin raportarea alariului mediu al lu"rarilor la
nivelul produ"tivitatii. /tili#and "otul pe unitate de produ e poate oberva "a o !irma "e
platete alarii mari poate !i "ompetitiva numai da"a reali#ea#a i un nivel inalt al "otului
mun"ii pe unitate de produ i o "ompetitivitate "a#uta$ plaea#a de!avorabil produele
nationale pe piata.
Re!eritor la produ"tivitate $ poate !i remar"at !aptul "a ea ete re#ultatul "alitatii
produelor i ervi"iilor. Multe !irme romaneti e "on!unda "u e'itenta non"alitatii i$ in
!inal$ "u poibilitatea toparii produ"tiei. (rodu"tivitatea in a!ara "alitatii$ du"e la "reterea
"oturilor. (entru ituatia e"onomi"a romanea"a numai prioritatea "alitatii poate !i
alvatoare.
Pagina 2 din 44
Si pentru "a in !era ervi"iilor ete anga&ata o mare parte din reurele umane $ iar
produ"tivitatea din a"et e"tor determina e!i"ienta altora$ ete evident "a ai"i ete deoebit de
ne"eara "reterea ei$ dei a"eata a"tivitate e "on!runta deeori "u greutati in maurarea
produ"tivitatii. In ervi"ii $ outputul ete mai greu de "uanti!i"at. /neori outputul ni"i nu
poate !i de!init pentru "a e obtine "u un e!!ort !i#i" mi". Mun"a "u 2artiile$ "u ideile$
"oordonarea $ utili#area monitorului au ingri&irea unei peroane bolnave unt greu de
"uanti!i"at "a output+uri. 9ineintele$ unele ervi"ii unt imune la "reterea produ"tivitatii. De
e'emplu$ in teatru$ mu#i"a a"et de#iderat ete mai greu de indeplinit. Servi"iile !irmelor ii
pore" produ"tivitatea utili#and maini noi$ "omputere "e inlo"uie" mun"a manuala.
Reali#ari in domeniul produ"tivitatii apar i atun"i "and$ in ervi"iile au in
organi#atiile nonpro!it e !a" invetitii in te2noplogie$ edu"atie i in tru"turarea potului
at!el in"at !ie"are individ a+i utili#e#e intreaga a "apa"itate.
Inovarea ete o alta !orma importanta a per!ormantei obtinuta in numeroae domenii
i "onta in noi metode de a !a"e mun"a $ in noi produe au ervi"ii. Inovarea "ere un
"omportament "reativ. Stimularea i mentinerea inovatiei ete obie"tivul "entral pentru toate
organi#atiile "e e "on!runta "u mediul "on"urential in "ontinua "2imbare.
La Ameri"an E'pre $ ervi"iul !inan"iar utili#ea#a peronalul propriu pentru a
de#volta metodele de redu"ere a timpului de utili#are a "artilor de "redit. Compania +a
"on"entrat aupra a"etui lu"ru pentru a ati!a"e "lientii i pentru a+I determina a nu
utili#e#e ervi"iile de "redit ale altor "ompanii. %irma a "erut "2iar membrilor !irmei a
par"urga $ apoi a de"rie !ie"are pa intr+o apli"atie de utili#are a "artilor de "redit. S+au
identi!i"at "u gri&a paii i +a in"er"at redu"erea obta"olelor "e ingreunau pro"eul. (rin
a"eata apli"atie timpul a !ot redu de la ?@ la 1> #ile. Inovarea a determinat at!el "reterea
produ"tivitatii$ ati!a"erea "lientului i impli"area anga&atilor in per!ormanta organi#atiei.
/nele !irme par a !i $ mai mult $ adepte ale inovarii de"at altele. Companii$ "um ar !i$
?M$ Mer"C$ Ae;lett+(a"Card i Rubbermaid unt "oniderate din prima "ategorie . ?M detine
"2iar unul dintre re"orduri. In anul 1661$ ?.M din van#ari +au datorat produelor noi
introdue in ultimii @ ani . 0i"epreedintele "u probleme de reure umane pre#inta
entimentele anga&atilor at!el , *"ea mai mare re"ompena pe "are ei o pot primi ete de a li
e a"orda ana de a ino"a in de"urul "arierei. Noi nu platim peronalul te2ni" pe ba#a a "eea
"e inventea#a in mod "urent. Trebuie gandit bine aupra meritului$ pentru "a nu ori"e inovatie
determina i "reterea e!i"ientei in !irma .
Nevoia de inovare e poate anali#a i din perpe"tiva relatiilor umane prin limitele "e
pot apare $ in primul rand $ tendinta de re#itenta la "2imbare. Nu toate inovatiile vor !io
Pagina 2! din 44
a""eptate de anga&ati i de "onumatori$ ina unele idei "reative e pot implementa "u u""e.
In al doilea rand$ unele inovatii$ "are +au dovedit a !i neprodu"tive au "otiitoare$ e
datore" i !aptului "a re#ultatele nu pot !i pre"oni#ate. Inovarea "ontine un element real de
ri"$ "are ii preo"upa pe manageri ina$ adevarul ete "a "ine nu ri"a nu poate inova .
Autonomia i independenta anga&atilor in inovare$ "u impli"atii aupra organi#atiei
din "are !a" parte $ poarta numele de intraprenoriat.
Loialitatea determina $ dar nu i e'pli"a$ per!ormanta atat de mul dorita de manageri.
Dei e'ita multe limite pra"ti"e ale loialitatii$ o peroana laiala ete un "atig pentru
organi#atie. O anatate e"onomi"a pe termen lung depinde in multe organi#atii de tabilitatea
i "ali!i"area peronalului. Loialitatea ete elementul "e da tabilitate peronalului. E'ita mai
multe de!initii ale loialitatii $ dar noi o utili#am "u enul de in"redere i totala daruire.
Multi manageri dore" loialitate de la anga&ati. Lipa de loialitate arata "a reurele
umane unt predipue la parairea organi#atiei5 "ei "are au entimentul de neloialitate i nu
parae" organi#atia unt predipui la e!ort minim $ !urt i abenteim.
In mun"a din e"toarele "u te2nologie inalta $ loialitatea e mani!eta mai mult aupra
pro!eiei au te2nologiei de"at aupra patronatului. O intrebare pe "are i+o pun adeeori
managerii ete , )Cum poate !i motivata loialitatea -*. "ompania I9M ete "uno"uta "a
avand un peronal "u loialitate deoebit de ridi"ata. A"eata ituatie a !ot obtinuta pe doua
"ai , ele"tarea atenta a peronalului "are adera la valorile i "ultura organi#atiei 5 "ompania
nu in"ear"a a+i de"eptione#e peronalul.
De multe ori loialitatea "ompaniei apare "a un "2imb. Anga&atul o!era e!ortul$
loialitatea i produ"tivitatea organi#atiei i $ in "2imb$ ateapta loialitate de la a"eata.
Con"edierile i retru"turarile au demontrat ina $ anga&atilor "a $ de multe ori$ "ompania nu+
i onorea#a loialitatea.
Multe !irme unt preo"upate de lipa de loialitate a peronalului. Ele ar trebui a e
autoanali#e#e$ punand a""entul pe !atul "onultantului in probleme de reure umane.
(entru imbunatatirea loialitatii +ar putea lua in "oniderare urmatoarele ugetii,
+ in"ura&area anga&atilor de a e impli"a in luarea de"i#iilor 5
+ introdu"erea "omuni"atiei tip )!ata in !ata*5
+ a"ordarea re"ompenelor "ompetitive i utili#area premiilor pentru re#ultate
e'"lente5
+ intruirea i per!e"tionarea peronalului5
+ promovarea in organi#atie5
+ rep"tarea evolutiei "arierei5
Pagina 2" din 44
+ redu"erea di!erentelor de rang.
Organi#atiile au miiunea a de#volte loialitatea anga&atilor "a ura a "reterii
produ"tivitatii$ a tabilitatii i "apa"itatii de progre.
@. DI0ERGENTE SI CON0ERGENTE AS/(RA RELATIEI DINTRE
SATIS%ACTIE SI (ER%ORMANTA DIN (RISMA C/NOSTINTELOR TEORETICO+
(RACTICE
Relatia ati!a"tie + per!ormanta repre#inta una din "ele mai mari "ontrovere din
domeniul pi2ologiei organi#ationale..(robabil "a ni"i o alta relatie in toata pi2ologia
indutriala i organi#atianala nu a !ot tudiata atat de de i nu a generat un atat de puterni"
intere teoreti". De+a lungul anilor relatia dintre "ele doua variabile a !ot e'aminata intr+o
multitudine de "onte'te, in divere medii adminitrative i te2nologi"e, de la mun"itori
"ali!i"ati la manageri5 utili#and indivi#i au grupuri "a unitate de anali#a5 !oloind di!erite
mauri ale ati!a"tiei i per!ormantei.
Ipote#ele ati!atie mun"a+per!ormanta e re!era la "redinta intuitiva a
managementului "a un mun"itor !eri"it ete rod al motivatiei unui mun"itor produ"tiv au "a
un anga&at produ"tiv e motivea#a in a !i unul !eri"it. Cer"etarea$ in ori"e "a#$ nu a adu un
argument puterni"$ dovedind "a e'itenta legaturii <Moorman
1661 =. Se pare "a ati!a"tia mun"ii are un itori" lung i bogat in literatura
pi2ologiei organi#ationale. In"a de la in"eputul anilor 1677$ mun"a lui %rederi"C 3. Ta4lor
a "o in evidenta "er"etarea pentru obtinerea unor lu&be mai inalte.
Legatura dintre lu&ba "u inalta produ"tivitate i ati!a"tia ei a preo"upat pe
"er"etatori$ manageri$ anga&ati i pro!eori de management in"a de la in"eputul e"olului
< Campion N Aigg 166@=. In mod "urent o organi#atie tie "a pentru a upravietui i a !i
"ompetenta in viitor$ trebuie gaita o "ale pentru a alinia "opurile lor in produ"tie la a"ela al
reurelor ale umane <Aamel N (ra2alad 166> =. Diputele mun"itoreti i indi"ale unt
doar un e'emplu al problemelor pe "are trebuie a le evite ori"e orgeni#atie "ompetitiva in
general. Compania trebuie a po#itione#e ne"eitatile anga&atilor intr+o maniera de "are vor
bene!i"ia impreuna 8 nevoia organi#atiei de produ"tivitate deoare"e ea aigura lu&ba$ i
nevoia anga&atilor de ati!a"tie deoare"e ei pretea#a mun"a in "2imbul o"ial < "apitalul
uman =.
E'ita o notiune "are in "opul de a imbunatatii pretarea ervi"iului$ trebuie a e
dire"tione#e "atre prin"ipiile "u orientare inginerea"a$ te2nologi"a. (e de alta parte ideea
Pagina 2# din 44
ete de a "rete ati!a"tia mun"ii5 e va "ere !oloirea prin"ipiilor orientate pi2ologi"
<intrine"i= "um ar !i lu&ba impartita5 lu"rul in e"2ipe au imbogatirea ervi"iului. Credinta
ete a"eea "a reali#area per!ormantei in mun"a e obtine "u pretul ati!a"tiei mun"ii.
Organi#atile de maine trebuie a re"onidere a"ete notiuni in "opul de a upravietui $ de a !i
"ompetitiva i de a !i pro!itabila intr+o e"onomie globala < Crann4$ Smit2 N Stone 166.5
Campion N Aigg 166@ =. Cateva organi#atii inovatoare < de e'. Sout2;et Airline $
Motorola = pretea#a o mun"a impreionanta in unirea ati!a"tiei pro!eionale "u
per!ormanta in "opul de a bene!i"ia atat anga&atii "at i organi#atia. Culturile tudiate vor
"ontine anumite pun"te !orte i pun"te labe i vor aigura o mult mai apropiata intelegere a
modului in "are o organi#atie ar trebui a !a"a !ata unei noi puteri de mun"a divera < !emei$
2ipani"i$ i alte etnii=.
Ma&oritatea ultimelor "er"etari indi"a "orelarea intre ati!a"tia mun"ii i per!ormanta
a !i relativ "a#uta <9ra4!ield N Cro"Cett 16@@5 Ia!!aldano N Mu"2inC4 16G@5 Lo"Ce
16HF516G>5 0room 16F>=. In "one"inta$ "er"etarile aupra ati!a"tiei mun"ii i per!ormanta
au a&un la "on"lu#ia "a "ele doua unt atenuate$ "2iar da"a e inrude"$ in timp "e e
"ontinua aumarea !aptului "a mun"itorii ati!a"uti relativ pretea#a o mun"a relativ buna in
"adrul ervi"iului lor. Neavand re#ultatele de!inite$ analitii$ e'aminand laba "orelare dintre
ati!a"tia mun"ii i per!ormanta au abordat problema din mai multe pun"te de vedere
<Ia!!aldano N Mu"2inC4 16G@5 (odaCo!! N 3illiam 16GF =. Literaturii re"ente din
)&utitia* organi#ationala i "omportamentul oargani#ational al anga&atului ii lipe" tudiile
aupra per!ormantei i ati!a"tiei mun"ii intr+un en "omple' <Organ 16GG5 Moorman
1661 =.
O mare parte a "er"etarilor de in"eput +a "on"entrat aupra individualului in
organi#atie i a ugerat "a ati!a"tia mun"ii "ondu"e "atre per!ormante mai inalte <LiCert
16F15 Ma4o 16??5 M"Gregor 16F7 =. Literatura in relatiile umane nu impli"a !aptul "a
marirea ati!a"tiei mun"ii va "ondu"e la marirea per!ormantei au vi"e+vera. Aa "um poate
!i va#ut$ a"eata ete detul de de"2ia pentru de#bateri la !el de mult ata#i "a i in tre"ut
<Organ 16HH5 Moorman 16615 Morrion 166H =. Ete poibil "a !irmele "are au anga&ati mult
mai ati!a"uti $ a !ie mai produ"tive i at!el mai pro!itabile de"at !irmele "u mai putini
anga&ati ati!a"uti.
Dintr+o perpe"tiva teoreti"a $ "ativa teoreti"ieni din domeniul pi2ologi" "atre
domeniul relatiilor umane au di"utat depre o aemenea legatura laba. Teoreti"ienii
organi#ationali "are au !ot in "autarea relatiei ipoteti"e dintre ati!a"tia mun"ii i
per!ormanta$ +au "onvin "a per!ormanta depinde !ie de o tru"tura o"iala$ !ie de
Pagina 2$ din 44
e!i"a"itatea i de"2iderea organi#ationala "u anga&atii. Teoreti"ienii relatiilor umane <LiCert
16F15 M"Gregor 16F75 3illiam 161G5 Ma4o 16??= ugerea#a "a mun"itorii ati!a"uti
egalea#a mun"itorii produ"tivi. Imaginea de ba#a ete a"eea "a o !irma obtine produ"tivitate
prin ati!a"tia anga&atului i prin gri&ulia atentie aupra ne"eitatilor pi2i"e i emotionale ale
peroanei<LiCert 16F15 M"Gregor 16F7=. De"i#ia unui anga&at da"a a+i a"orde ervi"iile lui
au ale ei unei organi#atii din tot u!letulau nu $ depinde in mare maura de moodul in "are
anga&atul imte "eva pentru lu&ba $ alariu $ promovare $ dire"tor i mun"itorii "olegi
<C2ur"2ill 16H>5 Lo"Ce 16HF=. Sati!a"tia i o atitudine po#itiva poate !i obtinuta prin
mentinerea unui antura& o"ial po#itiv "u o buna "omuni"are$ autonomie$ parti"ipare i
in"redere <Arg4ri 16F>5 LiCert 16F1=.
Sati!a"tia determina (er!ormanta
In literatura de pe"ialitate au e'itat numeroae opinii potrivit "arora e "onidera "a
ati!a"tia determina per!ormanta. In a"et en$ "er"etarea lui Aer#berg i a "olaboratorilor
ai ete "ea mai buna ilutrare a teoriei i "er"etarilor "are utin "a ati!a"tia determina
per!ormanta. %. Aer#berg$ 9. Mauner$i 9. N. Sn4derman <16@6=$ !oloind metoda
in"identului "riti"$ "er la .77 de ingineri i "ontabili a de"rie a"ele ituatii din "ariera lor
"are +au dovedit a !i neobinuit de ati!a"atoare au neobinuit de neati!a"atoare$ "u
pre"i#area duratei lor i a in!luentei pe "are au avut+o aupra "omportamentului. Anali#and
rapunurile a"etora$ "er"etatorii impart variabilele legate de mun"a in doua "ategorii, !a"tori
de ambianta < de "onte't= i !a"tori de valori#are <au de "ontinut=. Din prima "ategorie !a"
parte variabile "a , upraveg2erea$ "onditiile mun"ii$ remunerarea$ politi"a "ompaniei.
A"etea unt "oniderate ure potentiale de inati!a"tie$ dar nu pot !i ure de atitudini
po#itive !ata de mun"a. (rintre !a"torii de "ontinut Aer#berg enumera !a"tori legati
indeaproape de mun"a in ine i de reali#area ei$ "um ar !i ar"ini provo"atoare$ reali#area$
re"unoaterea$ reponabilitatea$ avanarea. A"eti !a"tori "ontribuie potential la ati!a"tia in
mun"a i unt !a"tori "2eie ao"iati "u per!ormanta. At!el$ Aer#berg argumenta "a )
"orelatiile "a#ute ati!a"tie+per!ormanta obtinute in alte "er"etari pot !i at!el e'pli"ate$ din
moment "e maurarile obinuite ale moralului au !ot in"ur"ate$ ele abordea#a ambele tipuri
de atitudini < ati!a"tie i inati!a"tie=*.
Dei +au !a"ut un numar "oniderabil de repli"ari ale teoriei bi!a"toriale$ a"etea nu
au invetigat poibilele "one"inte ale ati!a"tiei au inati!a"tiei aupra per!ormantei.
At!el validitatea empiri"a a relatiei ati!a"tie+per!ormanta mentionata in teoria bi!a"toriala
e ba#ea#a in intregime pe tudiul initial !a"ut pe .77 de "ontabili i ingineri.
Pagina 3% din 44
Mai mult$ dove#ile utili#ate pentru a utine ipote#a "a ati!a"tia determina
per!ormanta au !ot non+e'perimentale in deign. Ca urmare tudiile in mod evident nu
demontrea#a "au#alitatea. De !apt$ ni"i umanitii in general$ ni"i Aer#berg in parti"ular nu
au !urni#at o e'pli"atie teoreti"a ade"vata pentru relatia pe "are au potulat+ o.
In doua re"en#ii ma&ore a a"etor "er"etari < 9ra4!ieldN Cro"Cett$ 16@@5 0room$16F>=
+a a&un la "on"lu#ia "a dove#ile e'itente nu utin o relatie "onitenta intre ati!a"tie i
produ"tivitate.
Modelul propu de Mar"2 i Simon < 16@G= !a"e "el mai bine legatura intre modelul
ati!a"tie+per!ormanta propu de umaniti i modelul per!ormanta+ ati!a"tie "are va !i
di"utat in "ontinuare. Luand per!ormanta "a variabila dependenta$ Mar"2 i Simon a!irma, )
Motivatia de a produ"e apare dintr+o pre#enta au anti"ipata tare de nemultumire i per"eptia
unei "one'iuni dire"te intre per!ormanta individuala i o noua tare de ati!a"tie*. Ei utin
"a per!ormanta ete o !un"tie a doua variabile, <1= gradul de inati!a"tie trait i <.=
intrumentalitatea per"eputa a per!ormantei pentru obtinerea re"ompenelor dorite. At!el
modelul ugerea#a "a o tare de inati!a"tie ete o "onditie ne"eara dar nu i u!i"ienta
pentru per!ormanta. Ete ne"eara deoare"e inati!a"tia de ori"e !el e preupune a !i o
"onditie pentru a"tivarea orgaimului pre "omportamentul de "autare. Nu ete u!i"ienta
totui pentru "a un anga&at neati!a"ut a per"eapa per!ormanta "a determinand ati!a"tia
au poate per"epe lipa per!ormantei "a determinand o ati!a"tie mai mare <Emilian$ 1666$
0room$ 166.=
(er!ormanta determina Sati!a"tia
Impli"atiile dire"tiei "au#alitatii in relatia ati!a"tie+per!ormanta unt !oarte
importante pentru manageri. Da"a intr+adevar ati!a"tia determina per!omanta atun"i
managerii ar trebui a a"orde re"ompene indi!erent de per!ormante$ iar anga&atii la randul lor
ii vor arata re"unotinta obtinand per!ormante mai bune in viitor. Da"a per!ormanta
determina ati!a"tia atun"i managerii ar trebui a+i indrepte atentia apra modului in "are
re"ompenea#a per!ormanta i "um a"ete re"ompene unt per"epute de "atre ubordonatii
lor.
In anul 16FG L. (orter i E. La;ler de#volta teoria lui 0room. Ei pre"i#ea#a !aptul "a
e!ortul "2eltuit nu "ondu"e automat i dire"t la per!ormanta. In "ontrat "u abordarea
motivatiei prin prima relatiilor umane prin "are e a!irma "a ati!a"tia in mun"a "ondu"e la
"reterea per!ormantei$ (orter i La;ler ugerea#a "a ati!a"tia ete mai "urind un e!e"t i nu
Pagina 31 din 44
o "au#a a per!ormantei. (otrivit "on"eptiei lor $ per!ormanta ete "ea "are "ondu"e la
ati!a"tia in mun"a.
Autorii a"etei teorii vad motivatia $ ati!a"tia i per!ormanta "a variabile eparate i
in"ear"a a e'pli"e relatia "omple'a dintre ele. 0ariabilele "are intervin in modele unt ,
+ 0aloarea re"ompenei <1=$ imilara valentei din modelul lui 0room. Oamenii dore"
di!erite re"ompene pe "are pera a le obtina prin mun"a.
+ (er"eptia e!ortului i probabilitatea re"ompenei <.= unt imilare e'pe"tativei. Se
re!era la ateptarile individului "a re"ompena a !ie dependenta de marimea e!ortului.
+ E!ortul <?= arata "at de di!i"ile unt a"tiunile peroanei$ "antitatea de energie
"onumata intr+o a"tiune.
+ Abilitatea i traaturile de peronalitate <>=. Autorii ugerea#a "a e!ortul ete
in!luentat de "ara"teriti"ile individuale. At!el$ inteligenta$ abilitatea$ "unotintele$
"apa"itatea de a invata$ traaturile a!e"tive ale peronalitatii "ondu" la per!ormante in mun"a.
+ (er"eptia rolului <@= e re!era la !elul in "are o peroana ii vede mun"a i rolul pe
"are il va adopta$ "eea "e va inluenta tipul de e!ort depu. A"eata variabila va in!luenta$ de
aemenea$ dire"tia i intenitatea a"tiunilor pe "are le "rede ne"eare pentru a !i per!ormanta.
+ (er!ormanta <F= depinde de e!ortul depu$ de in!luenta abilitatilor i traaturilor
peronale i de per"eptie a rolului. At!el$ da"a unei peroane ii lipe" abilitatile ori are are o
per"eptie inade"vata a rolului ete poibil "a $ dei "2eltuiete o mare "antitate de energie $ a
obtina per!ormante redue.
+ Re"ompenele <H= unt re#ultatele dorite. Ele pot !i intrine"i <interne individului i
"are in"lude enul reali#arilor$ entimentul reponabilitatii$ re"unoaterea= i e'trine"i
<provenite din mediul organi#ational , alarii$ "onditii de mun"a et".=. (roportia dintre "ele
doua "ategorii de re"ompene trebuie a !ie variabila pentru anga&ati "a urmare a di!erentelor
de potential$ e!ort $ ituatii "on"rete de mun"a$ dar ambele trebuie a e regaea"a intr+un
item "ore"t de motivatie. Autorii ugerea#a "a uneori re"ompenele intrine"i unt mai
ade"vate pentru a genera ati!a"tia i per!ormanta de"at "ele e'trine"i.
+ Re"ompenele per"epute "a e"2itabile <G= e re!era la nivelul d re"ompena
"oniderat de anga&ati "a ati!a"ator pentru a obtine tandarde de per!ormanta.
Sati!a"tia <6= nu ete "oniderata a"elai lu"ru "u motivatia. Ea ete o atitudine$ o
tare interna a individului. Ete determinata de re"ompenele primite i de re"ompenele
"oniderate "a e"2itabile. Da"a re"ompena "oniderata e"2itabila ete mai mare de"at "ea
primita$ anga&atul ete "on!runtat "u inati!a"tie. De"i$ ati!a"tia intervine tun"i
"andre"ompena primita ete egala au uperioara "elei "oniderata e"2itabile.
Pagina 32 din 44
CA(ITOL/L .
O9IECTI0E
Lu"rarea de !ata ii propune a tudie#e legatura po#itiva$ negativa au neutra dintre
ati!a"tie i per!ormanta din perpe"tiva,
Obie"tivelor general 8 teoreti"e,
+ invetigarea relatiei dintre ati!a"tie din prima di!eritelor ale !atete i per!ormanta
anga&atilor "a obie"tiv al pro"eului managerial5
+ !ormularea de noi ipote#e de "er"etare "are au in vedere "oterea in evidenta a
relatiei de "onverganta au divergenta dintre ati!a"tie i per!ormanta5
Obie"tive pra"ti" 8 apli"ative,
+ luarea in "oniderare a "ara"teriti"ilor individului "u rol in obtinerea ati!a"tiei i
per!ormantei5
+ evidentierea maurilor "on"rete "are ar putea du"e la "reterea ati!a"tiei i
per!ormantelor anga&atului5
+ adoptarea de mauri "are a du"a la o mai mare ati!a"tie i o mai buna per!ormata
a anga&atilor tinand eama de pe"i!i"ul mun"ii lor, mun"a rutinieraBnonrutiniera5 mun"a
intele"tualaBnonintele"tuala5 mun"a "reativa5 mun"a monotonaBa"tiva et".
..I(OTE:E
Ipote#ele avute in vedere in a"eata lu"rare unt,
1.Conideram "a e'ita o "orelatie po#itiva intre nivelul renumerarii alarilale i
nivelul de per!ormanta a re#ultatelor.
..Apre"iem "a apare o "orelatie dire"ta intre promovare "a !ateta a ati!a"tiei i
per!ormanta totala a anga&atilor.
?.(reupunem "a trebuie a e'ite o "orelatie dire"ta i po#itiva intre ati!a"tia in
mun"a a anga&atului i per!ormantele ale.
>.Conideram "a e'ita o "orelatie po#itiva intre "onditiile de lu"ru <mediul
pro!eional de lu"ru= i "reterea per!ormantei totale a anga&atilor

?.0ARIA9ILE
Pagina 33 din 44
Au !ot luate in "oniderare urmatoarele variabile,
1.Sati!a"tia i !atetele ale, mun"a inei$ alariul$ promovarile$ "onditiile de lu"ru5
..(er!ormanta anga&atilor "a obie"tiv al pro"eului managerial5
?.0ariabile "a, varta$ ve"2ime$ nivelul de pregatire.
>. LOT/L DE S/9IECTI
In tudiu au !ot luati in "oniderare >7 de ubie"ti anga&ati ai unei !irme de marCeting
i "onultanta. Subie"tii au !ot ele"tionati dupa urmatoarele "riterii,
ve"2imea in !irma "are nu trebuie a !ie mai mi"a de ? luni intru"at ar du"e la
invalidarea unui alt "riteriu, !un"tia o"upata <evaluarea a"eteia e !a"e dupa doua luni de la
momentul anga&arii=.
!un"tia o"upata, manager au ubordonat
nivelul de pregatire, evaluat in "in"i trepte tinand eama de !un"tia o"upata, &unior$
per!ormanta tandard$ inainte de enior$ enior$ manager.
@. METODA
Au !ot utili#ate pentru reali#area tudiului metoda an"2etei pe ba#a de "2etionar
"are vi#ea#a ati!a"tia i metoda "arilor <grilelor= de "lai!i"are gra!i"a pentru evaluarea
per!ormantelor.
Am ale metoda an"2etei pe ba#a de "2etionar pentru determinarea ati!a"tiei
intru"at ne permite "el mai uor a a&ungem la motivele ati!a"tiei individului$ "2iar din
pun"tul au de vedere.
(ornind de la aertiunile din "ala de tip T2urtone am reali#at un "2etionar "are are
in vedere !atetele ati!a"tiei "are ne+au intereat,
+ renumerarea alariala, marimea renumerarii$ diponibilitatea e"2itatii renumerarii5
promovarea, poibilitatea i diponibilitatea de promovare5
+ "onditiile <mediul= de mun"a, mediul de lu"ru pro!eionit "are permite de#voltarea
pro!eionala a individului5
mun"a inei5
In a"et "2etionar am !oloit o "ala de rapun adaptata !ie"arui tip de intrebare in
"are anga&atii trebuiau a ia in "oniderare rapunul "are "onidera "a+i repre#inta din
pun"tul de vedere al nivelului lor de ati!a"tie$ a"eta "ontituind un avanta& al obie"tivitaii
datelor re"oltate. <ane'a 1=.
Pagina 34 din 44
Ca metoda de evaluarea a per!ormantelor am ale metoda "arilor de evaluare gra!i"a.
A"eata are "ea mai larga apli"abilitate in !irmele ameri"ane i vet+europene. Ea "onta in
!oloirea "arilor indivi#ii urmand a !i plaati pe un anumit nivel al grilei in !un"tie de di!erite
"riterii pe"i!i"e$ alee de "ei "are e!e"tuea#a evaluarea. In "a#ul de !ata evaluarea a !ot
reali#ata de "atre manager i are la ba#a rationamentul "a managerul ete perona "ea mai
autori#ata a evalue#e in mod realit i obie"tiv per!ormantele ubordonatilor. Modelul
utili#at <ane'a .= pentru evaluare ete imartit in "in"i parti !ie"are ubdivi#andu+e in alte
parti,
Re#ultate, operatiuni$ "oturi$ iguranta5
Cunotinte, de ba#a$ inrudite$ piritul pra"ti"5
Solutionarea problemelor, re"unoatere$ anali#a$ &ude"ata$ "reativitate5
Relatiile "u oamenii, "u ubordonatii$ "u alte peroane din !irma$ "u peroane din
e'terior5
Modul de adminitrare, plani!i"are$ "omuni"are$ e'e"utie$ organi#are.
Ca la ori"e evaluare$ &ude"ata managerului trebuie a !ie obie"tiva i ba#ata pe
per!ormatele reale. In a"et en$ multi manageri tin &urnale in "are inregitrea#a !apte i
atitudini relevante depre ubordonati. A"ete &urnale permit e'itenta e'emplelor ne"eare in
momentul evaluarii.
Evaluarea e!e"tuindu+e de "atre un grup de e!i ierar2i"i$ "rete ana "a apre"ierea
a !ie mai "ompleta$ "antitatea de in!ormatii !iind mai mare. Dipunand de un volum mai
mare de in!ormatii$ o !irma poate depita mai uor alariatii potriviti pentru promovare au
pentru o"uparea noilor poturi.
CA(ITOL/L ?
(RE:ENTAREA SI (REL/CRAREA RE:/LTATELOR
(entru prelu"rarea re#ultatelor obtinute am re"ur la metode de ordin tatiti"o+
matemati", "orelatia 9ravai+(earon i anali#a de varianta Anova$ tetul t <tudent=. Am
re"ur la a"ete metode intru"at datele unt de ordin parametri".
0ERI%ICAREA I(OTE:ELOR CERCETARII
Pagina 3 din 44
Ipote#a numarul unu "on!orm "areia am preupu "a e'ita o relatie po#itiva intre
nivelul renumerarii alariale i nivelul de per!ormanta a re#ultatelor a !ot in!irmata. A"et
!apt ne ete dovedit de datele obtinute in urma reali#arii "orelatiei 9ravai + (earon, rD+?$1G5
ND>75 pD7$7>. Se dovedete "a a"eata relatie ete negativa. A"et lu"ru e datorea#a !aptului
"a in reali#area nivelului alarial al anga&atilor unt luate in "oniderare i alte variabile "um
ar !i, ve"2imea in mun"a$ nivelul pregatirii pro!eionale <!a"ultate$ intitut$ li"eu=$ importanta
potului o"upat. Am pu in evidenta i e'itenta a"etor variabile intru"at in "eea "e privete
"riteriile de evaluare pro!eionala i de tabilire a alariului nu unt !oarte "lare pentru
anga&ati$ dovedindu+e a e'ita "2iar o "orelatie po#itiva intre alariu i "riteriile de tabilire a
a"etuia <rD7$>H5 ND>75 pD7$77.=. A"et !apt putand atrage dupa ine i un nivel "a#ut al
ati!a"tiei determinata de alariu.<!igura 1$ .=
%igura 1
%igura .
Din pun"t de vedere al unei interpretari de natura "alitativa e poate pune "a "erinta
unor alarii mai mari ete "on!orma "u realitatea avand in vedere pe!ormantele de nivel
ridi"at al anga&atilor. 9a#a pentru a"eata a!irmatie o repre#inta inai "orelatia po#itiva intre
dimeniunile "are "ontuie re#ultatele per!ormantei, e!i"ienta i "ontrolul "oturilor i
operatiuni <rD7$@?5 ND>75 pD7$77=5 "oturi i iguranta in indeplinirea reponabilitatilor
<rD7$F75 ND>75 pD7$77=5 iguranta i operatini <rD7$FH5 ND>75 pD7$77=.
Se poate pune intrebarea de "e dei "u un nivel de per!ormanta atat de ridi"at
<"ompania e dovedete a !i "ompetitiva pe piata= alariile anga&atilor nu unt pe maura
ateptarilor lor- (entru a "lari!i"a a"eata intrebare am purtat o di"utie "u Top
Managementul "ompaniei a""entuand i impli"atiile pe "are le are a"ordarea unui alariu mai
bun. A"ete impli"atii e re!era la "aderea !lu"tuatiei de peronal "are e "reea#a datorita
alariilor mai mi"i$ in "onditiile in "are per!ormanatele unt !oarte ridi"ate. Rapunul a !a"ut
re!erire la variabile pe "are le+am intuit a !i impli"ate in "riteriile de a"ordare a alariului
Pagina 3! din 44
Q: Credeti ca nivelul remunerarii dv fata de nivelul
remunerarii din industrii comparabile este unul...
Ni"i un
rapunBNu tiu
GM
Mai ridi"at
@M Comparabil egal
1GM
Mai redu
@>M
Mult mai redu
1@M
Q: Criteriile de evaluare profesionala si de stabilire a
salariului va sunt...
%oarte ne"lare
1GM
%oarte "lare
GM
Detul de "lare
.@M
Aa i aa
.HM
Detul de ne"lare
.?M
<ve"2ime$ !un"tie$ nivel de pregatire=. (rin urmare$ +ar putea trage "on"lu#ia$ "a dei
anga&atii au un alariu "a#ut unt motivati a+i "rea"a per!ormantele din prima altor
motive de"at "el al alariului, obtinerea de e'perienta$ mai ale in "onditiile in "are $media de
varta a "elor luati in "oniderare ete de apro'imativ .@ ani5 dorinta de "unoatere.
In "eea "e privete ipote#a a doua "are potule#a "a apre"iem a e'ita o relatie dire"ta
intre promovare "a !ateta a ati!a"tiei i per!ormanta totala a anga&atilor ea ete "on!irmata
rD7$>@5 ND>75 pD7$71. A"et !apt e datorea#a "riteriilor de promovare "are unt bine tabilite
la nivelul "ompaniei, a"umularea de noi "unotinte pe"i!i"e domeniului in "are unt
antrenati$ "unoaterea de limbi traine la un nivel ridi"at$ "ultivarea propriilor abilitati i
"ompetente pro!eionale$ e!i"a"itate in indeplinirea mun"ii i "ultivarea reponabilitatilor$
et". Creterea poibilitatilor de promovare pro!eionala ete una din "au#ele motivatoare ale
"reterii per!ormantelor intru"at atrage dupa ine "reterea nivelului alarial$ "2imbarea
tatuului o"ial$ o mai mare iguranta a lo"ului de mun"a.
Detaliind legatura dintre poibilitatile de promovare i nivelul de "unotinte$ "a
dimeniune a per!ormantei totale$ pe ba#a tabelelor de !re"venta e "ontata "a >.$6M dintre
"ei evaluati "u "ali!i"ativul !oarte bine nu dore" a+i "2imbe pro!ilul de a"tivitate prin
mutarea in alt depertament. O e'pli"atie de ordin pi2ologi" e datorea#a !aptului "a
promovarea ete mai igura i mai rapida in "adrul departamentului in "are dipune de un
nivel ridi"at de "unotinete$ de"at in altul unde ar trebui a a"umule#e i per!e"tione#e
"unotintele. De aemenea ub ape"tul orientarii "atre o anumuita po#itie in "adrul !irmei$
tot "a poibilitate de promovare i nivel de "unotinte F1$6M din "ei evaluati "u "ali!i"ativul
!oarte bine dore" a e oriente#e inguri "atre o anumita po#itie in "adrul !irmei. A"et lu"ru
e datorea#a i !aptului "a individul ii "unoate ingur propriile limite i poibilitati$ pre"um
i gradul de "ompatibilitate intre "ara"teriti"ile peronalitatii ale i "erintele potuli
repe"tiv.
In a"elai timp doar 1@$GM dintre "ei evaluti "u "ali!i"ativul bine dore" a !ie
orientati la ugetia Top Managementului. A"et pro"ent mi" ete e'pli"abil prin reimtirea
"a o obligativitate a "2imbarii in "a#ul in "are orientarea e !a"e de "atre !orurile uperioare.
Re!eritor la "riteriile de promovare$ dintre "ei "2etionati$ "are unt evaluati "u
"ali!i"ativul !oarte bine$ "u o !re"venta de @H$1M unt partial "onvini "a promovarea e !a"e
pe merit. (rin urmare$ e poate pune "a a"et !apt uplinete un nea&un e'primat in urma
ne"on!irmarii ipote#ei numarul 1$ i anume$ tabilirea unor "riterii "lare de promovare "are
Pagina 3" din 44
atrag dupa ine i "riterii de "retere a alariului. Re!eritor la poibilitatile de promovare
??$?M dintre "ei "e au obtinut "ali!ivativul !oarte bine unt partial "onvini "a gae"
poibilitati de promovare in a"eata !irma.
Tot dintre "ei "are au !ot evaluati "u "ali!i"ativul !oarte bine >.$6M "onidera "a intre
preo"uparea pentru de#voltarea propriilor abilitati peronale i pro!eionale i promovare
e'ita o legatura detul de trana. A"et !apt "oate in evidenta o peronalitate matura "are
"ontienti#ea#a "a in "onditiile e"onomiei de piata "ompetitivitatea ete "ea "are ii pune
"uvantul.
Se poate trage "on"lu#ia "a intre variabila promovare i per!ormanta totala a
individului e'ita o "orelatie dire"ta pua in evidenta prin datele obtinute.< %igura ?=.
%igura ?
Ipote#a a treia potrivit "areia preupunem "a e'ita o "orelatie dire"ta i po#itiva intre
ati!a"ia !ata de mun"a a individului i "reterea per!ormantei totale nu e "on!irma <rD7$165
ND>75 pD7$..=. Sati!a"tia !ata de mun"a in ine "are !a"e re!erire la intereul pentru mun"a
depua$ provo"area pe "are ar trebui a o repre#inta a"eata mun"a pentru individ$ trainingul
pro!eional in "are ete anga&aul impli"at$ iguranta lo"ului de mun"a nu "orelea#a dire"t "u
per!ormanta totala aa "um am preupu in ipote#a a treia. Cau#e ale lipei a"etei "orelatii
unt alte variabile "are apar intre ati!a"ia mun"ii in ine i per!ormantele individului,
traaturile de peronalitate < nevoia de reali#are$ nivelul de provo"are$ de#volatrea de noi
"apa"itati=$ dar i de tipul mun"ii reali#ata de individ, monotona$ atragatoare$ dire"ta$
rutiniera$ "reativa$ intele"tuala.
Detaliind relatia dintre ati!a"tia !ata de mun"a in ine i per!ormanta globala a
anga&atului$ @G$?M din "ei evaluati "u !oarte bine i @?$FM dintre "ei evaluati "u "ali!i"ativul
bine unt ati!a"uti doar partial de mun"a pe "are o !a". Din pun"t de vedere pi2ologi"$
a"et !apt e poate datora unei legaturi mai labe !ata de mun"a in ine a anga&atilor i gradul
in "are a"eata repre#inta intereele lor. Tot in legatura "u ati!a"tia !ata de mun"a "u o
!re"venta de @7M dintre "ei evaluati "u "ali!i"ativul !orte bine "onidera "a mun"a ii
timulea#a aa i aa$ i in pro"ente egale G$?M dintre "ei evaluati "u "ali!i"ativul !oarte bine
Pagina 3# din 44
Q: Credeti ca promovarea in firma se face pe merit?
Sunt abolut
"onvin de a"eata
.GM
Sunt partial "onvin
de a"eata
?6M
Nu tiuBNu pot a
ma pronunt
.7M
Nu prea "red "a ete
aa
1?M
"onidera "a mun"a in ine ii timulea#a !orte mult au detul de putin in obtinerea
per!ormantelor.
Continuind preupunerile aupra legaturii dintre ati!a"tia !ata de mun"a in ine i
per!ormanta globala a anga&atilor$ trebuie luata in "oniderare i lipa "orelatiei re!eritoare la
iguranta lo"ului de mun"a <rD7.76$ ND>7$ pP7$71=. (rin urmare per!ormantele de nivel inalt
nu e datorea#a igurantei lo"ului de mun"a$ ea !iind "oniderata "u o !re"venta de un "a#
dintre "ei evaluati "u "ali!i"ativul bine i de ni"i un "a# dintre "ei evaluati "u "ali!i"ativul
!oarte bine "a !iind !oarte igura. In a"elai timp pete @7M dintre "ei evaluati o "onidera "a
!iind igura.
Re!eritor la intereul anga&atilor !ata de programul de training$ "are poate du"e la
ati!a"tie in mun"a$ in "are au !ot antrenati$ i per!ormanta totala nu e'ita o "orelatie
<rD7$7@5 ND>7$ pP7$71=. A"et !apt reiee i din tabelul de !re"vente de mai &o. A"eata lipa
a "orelatiei e poate datora alegerii nerepre#entative pentru anga&ati a trainingului "are a !ie
"oniderat important pentru "reterea per!ormantelor. In a"et "a# +a a"ordat atentie tipului
de training+uri "are a du"a la "reterea pre!ormantelor, "u o !re"venta de 6.$6M < in "oditiile
unui rapun multiplu= dintre "ei "are au !ot evaluati "u "ali!i"ativul bine unt de parere "a
trainingul pro!eional ar du"e la "reterea per!ormantelor. (rin urmare ei "onidera "a nivelul
lor de de#voltare poate "rete prin reali#area training+urilor de natura pro!eionala.
Ipote#a preupunerii unei "orelatii dire"te i po#itive potrivit "areia ati!a"tia !ata de
mun"a in ine du"e la "reterea per!ormantelor a !ot in!irmata. <%igura >=
%igura >
Conideram "a e'ita o "orelatie po#itiva intre "onditiile de lu"ru <mediul pro!eional
de lu"ru= i "reterea per!ormantei totale a anga&atilor$ repre#inta ipote#a a patra. A"eata a
!ot "on!irmata <rD7$>@5 ND>75 pP7$71=. Ceea "e ii motivea#a pe anga&ati in "reterea
per!ormantelor il repre#inta$ !a"and re!erire la "onditiile de lu"ru$ in primul rand mediul
prietene" i rela'at de lu"ru in a"eata !irma <"u o !re"venta de pete @@M dintre "ei evaluati
"u "ali!i"ativul bine i !orte bine "onidera "a mun"a in e"2ipa$ "u termene "ore"t tabilite$ "u
re"omandari "lare poate du"e la "reterea per!ormantelor =. Cu o !re"venta de FF$HM dintre
"ei evaluati "u "ali!i"ativul !orte bine "onidera "a mediul pro!eionit de lu"ru din "adrul
Pagina 3$ din 44
Q: Ce simtiti fata de munca pe care o faceti?
Ma ati!a"e pe
deplin
?7M
Ma ati!a"e
partial
@@M
Nu tiuBNu pot a
ma pronunt
?M
Nu ma ati!a"e
de"at intr+o mi"a
maura
1.M
Q: Ce va atrage cel mai mult la munca in aceasta firma?
@@M
>?M
?@M
.@M
.?M
.7M
1GM
17M
GM
@M @M @M
7
7..
7.>
7.F
7.G
1
!irmei du"e la "retrea per!ormantelor. Din pun"t de vedere pi2ologi" putem "on"lu#iona "a
in reali#area unor per!ormate de nivel inalt ete !oarte important a e aigure "onditii de
lu"ru pro!eionite$ un mediu de lu"ru rela'at$ "i nu tenionat$ a e puna a""ent pe mun"a in
e"2ipa.
O alta variabila luata in "oniderare ete nivelul !un"tiei ubie"tilor. Grupul de
ubie"ti ete impartit pe ubgrupuri, &uniori$ per!ormanta tandard$ inainte de enior$ enior$
manager. In tabelul urmator unt pre#entate mediile obtinute de "ele "in"i ubgrupe in
evaluarea indi"elui total al ati!a"tiei i al per!ormantei globale
(entru a anali#a a"ete date am !oloit anali#a de varianta <Anova=.
Anali#a a"etor re#ultate ne arata "a indi!eret de !un"tia pe "are o o"upa nivelul de
ati!a"tie al anga&atilor o"ilea#a in &urul mediei, mD1.6G < %D7.1F5 pD7.1=. (rin urmare$ o
ati!a"tie de nivel mai inalt nu +ar datora unei !un"tii mai inalte$ "i altor variabile "are ar
putea a o in!luente#e, nivelul de pregatire$ alariul$ "onditiile de mun"a et".
In a"elai timp e oberva "a per!ormanta ete in!luentata de nivelul !un"tiei o"upate$
valoarea tetului !iind %DF$15 pD7$771.Apar di!erente emni!i"ative in obtinerea per!ormantei
intre po#itia de manager i "ea de &unior$ pre"um i intre po#itia de manager i "ea de nivelul
patru <per!ormanta tandard=. A"et !apt ete determinat de nivelul de "unotinte al
anga&atului "are "rete odata "u "2imbarea po#itiei$ !un"tiei$ pe "are o o"upa du"and in
a"elai timp la per!ormante de nivel mai inalt.
Alta variabila "are a !ot luata in "oniderare in determinarea nivelului de ati!a"tie o
"ontituie nivelul de pregatire al anga&atilor. (entru a tabili da"a e'ita a legatura
emni!i"ativa intre "ele doua variabile +a !oloit tetul t. Re#ultatele arata "a nu e'ita o
di!erenta emni!i"ativa <tD+7$F?5 ND>75 pD7$@?= intre nivelul de ati!a"tie al tudentilor i al
abolventilor. A"et !apt e poate datora unei atitudini i "oniderarii egale !ata de tudenti i
abolventi "a anga&ati ai !irmei. In a"elai timp e mai poate datora !aptului "a atat tudentii
"at i abolventii unt upui unui pro"e de pe"iali#are i invatare "ontinua.
Pagina 4% din 44
%/NCTIE
0ARIA9ILE
K/NIOR STANDARD INAINTE DE SENIOR MANAGER MEDIA
SENIOR TOTALA
SATIS%ACTIE 1.6 ..7 ..1H 1.FH ..7 1.6G

(ER%ORMANTA >.1 >.1 >.? >.> >.F >.?
CA(ITOL/L >
Lu"rarea de !ata i+a propu a tudie#e divergenta au "onvergenta dintre ati!a"tie
"u di!eritele ale !atete i per!ormanta anga&atilor.
In "eea "e privete re#ultatele "er"etarii e oberva "a intre ati!a"tie i per!ormanta
nu e'ita o "orelatie emni!i"ativa$ dei ea ete po#itiva.
Ipote#ele "er"etarii au avut in vedere e'itenta unei "orelatiii dire"te intre nivelul
renumerarii alariale i nivelul de per!ormanta a anga&atilor$ ipote#a "e a !ot in!irmata
intru"at in reali#area nivelului alarial al anga&atilor unt luate in "oniderare i alte variabile
"um ar !i, ve"2imea in mun"a$ nivelul pregatirii pro!eionale <!a"ultate$ intitut$ li"eu=$
importanta potului o"upat. Cu atat mai mult$ pe langa a"ete variabile "e tebuie luate in
"oniderare trebuie avuta in vedere i perioada de tran#itie prin "are tre"e e"onomia in
pre#ent. De aemenea +a apre"iat "a intre promovare "a !ateta a ati!a"tiei e'ita i
per!ormanta totala a anga&atilor e'ita o relatie dire"ta. Creterea poibilitatilor de promovare
pro!eionala ete una din "au#ele motivatoare ale "reterii per!ormantelor intru"at atrage dupa
ine "reterea nivelului alarial$ "2imbarea tatuului o"ial$ o mai mare iguranta a lo"ului
de mun"a.
Sati!a"tia !ata de mun"a in ine "are !a"e re!erire la intereul pentru mun"a depua$
provo"area pe "are ar trebui a o repre#inta a"eata mun"a pentru individ$ trainingul
pro!eional in "are ete anga&aul impli"at$ iguranta lo"ului de mun"a nu "orelea#a dire"t "u
per!ormanta totala aa "um am preupu in ipote#a a treia. Cau#e ale lipei a"etei "orelatii
unt alte variabile "are apar intre ati!a"ia mun"ii in ine i per!ormantele individului,
traaturile de peronalitate < nevoia de reali#are$ nivelul de provo"are$ de#volatrea de noi
"apa"itati=$ dar i de tipul mun"ii reali#ata de individ, monotona$ atragatoare$ dire"ta$
rutiniera$ "reativa$ intele"tuala.
Conideram "a e'ita o "orelatie po#itiva intre "onditiile de lu"ru <mediul pro!eional
de lu"ru= i "reterea per!ormantei totale a anga&atilor$ repre#inta ipote#a a patra "are a !ot
"o!irmata. Din pun"t de vedere pi2ologi" putem "on"lu#iona "a in reali#area unor
per!ormate de nivel inalt ete !oarte important a e aigure "onditii de lu"ru pro!eionite$ un
mediu de lu"ru rela'at$ "i nu tenionat$ a e puna a""ent pe mun"a in e"2ipa.
In a"ete "onditii "ontradi"tiile "are au aprut "u privire la "orelatiile dintre ati!a"tie
"u di!eritele ale !atete i per!ormanta anga&atilor trebuie eliminate prin reali#area unei
"er"etari pe un lot mai mare de ubie"ti. De aemenea trebuie luate in "oniderare i alte
Pagina 41 din 44
variabile, traaturile de peronalitate ale "elor invetigati$ nevoia lor de de#volatare o"io+
pro!eionale$ nivelul de pregatire$ iportanta potului o"upat.
Lipa "orelatiei emni!i"ative intre ati!a"tie i anumite !atete ale ei i per!ormanta
nu ineamna "a legatura dintre a"ete ape"te ale "omportamentului organi#ational nu e'ita$
"i doar "a intre ele intervin multe alte variabile intermediare. E!e"tul a"etor variabile
moderatoare ete greu de depitat deoare"e ele a"tionea#a "on"omitent$ epararea in!luentei
!ie"areia dintre ele !iind di!i"il de !a"ut .
Managerii unt tot mai mult preo"upati de motivare in mun"a lor$ "u atat mai mult "u
"at anga&atii dore" re"unoatere i impli"are in ati!a"erea nevoilor$ !ara "a autoritatea i
"ontrolul e'tern a aiba e!e"t negativ. Se poate "on"lu#iona "a importanta ati!a"tiei pentru
reali#area per!ormanetelor de nivel inalt nu trebuie negli&ata. Sati!a"tia in mun"a du"e la
"reterea per!ormnatelor$ dar i la "aderea !lu"tuatiei de peronal$ la "aderea
abenteimului. In a"ete "onditii trebuie a e puna la pun"t in !un"tie de domeniul de lu"ru
al !ie"arei "ompaniei, un item de alari#are dupa "riterii "lar tabilite$ poibilitatiele de
promovare in !un"tie de per!ormante$ item de bonuuri i re"ompene in !un"tie de "alitatea
i "antitatea mun"ii depue.
Sati!a"tia i per!ormanta e a!la intr+o relatie "ontroverata "are ne"eita a !i tudita
avand in vedere multitudinea de variabile "are pot interveni in legatura dintre ele$ i de
aemenea pe un lot repre#entativ de ubie"ti "are a permita generali#area re#ultatelor.
Ane'a .
%ISA de E0AL/ARE
Managerul ii evaluea#a i "lai!i"a ubordonatii.
Denumirea "riteriilor

C
i
Nivelul per!ormantei
%9 9 M S %S
@ > ? . 1
I. RE:/LTATE
Operatiuni, nivelul de per!ormanta a re#ultatelor in aria
proprie de reponabilitate
Coturi , e!i"ienta in "ontrolul "oturilor
Siguranta , e!i"a"itate i iguranta in indeplinirea
reponabilitatilor

@ > ? . 1
@ > ? . 1
@ > ? . 1
II. C/NOSTINTE
Pagina 42 din 44
De ba#a , "unotinte ne"eare pentru indeplinirea
reponabilitatilor primare
Inrudite , "unotinte in domenii$ "are unt utile pentru
obtunerea per!ormantei
Spiritul pra"ti" , "apa"itatea de apli"are a "unotintelor i
de e'er"itare a reponabilitatilor

@ > ? . 1

@ > ? . 1

@ > ? . 1
III. SOL/TIONAREA (RO9LEMELOR
Re"unoatere , abilitatea de a )vedea* problemele i
"onditiile !avorabile de olutionare
Anali#a , abilitatea de a evalua in!luenta !a"torilor
Kude"ata , "alitatea re"omandarilor i a olutiilor
Creativitate , originalitatea gandirii in indeplinirea
reponabilitatilor proprii

@ > ? . 1

@ > ? . 1

@ > ? . 1
@ > ? . 1
I0. RELATIILE C/ OAMENII
Cu ubordonatii , e!i"a"itate in ele"tarea$ antrenarea i
motivarea ubordonatilor
Cu alte peroane din !irma , "olaborarea
Cu peroane din e'terior , e!i"a"itate in repre#entarea
!irmei in relatiile "u altii

@ > ? . 1
@ > ? . 1
@ > ? . 1
0. MOD/L DE ADMINISTRARE
(lani!i"are , "apa"itate de anti"ipare a nevoilor$ de
tabilire a obie"tivelor i elaborare a programelor
Comuni"are , "apa"itate de tranmitere a in!ormatiilor
<oral i in "ri=
E'e"utie , e!i"a"itate in indeplinirea obie"tivelor$
maurarea re#ultatelor i luarea maurilor a"tive
Organi#are , e!i"a"itate in ditribuirea mun"ii i in
delegarea reponabilitatilor

@ > ? . 1

@ > ? . 1

@ > ? . 1

@ > ? . 1
Pagina 43 din 44
Ane'a ?
DISTRI9/TIA 0ARIA9ILEI SATIS%ACTIE
DISTRI9/TIA 0ARIA9ILEI SALARI/
DISTRI9/TIA 0ARIA9ILEI (ROMO0ARE
DISTRI9/TIA 0ARIA9ILEI NI0EL %/NCTIE
Pagina 44 din 44
satisfactie
4.0 3.0 2.0 1.0
F
R
E
C
V
E
N
T
A
30
20
10
0
Std. Dev = .92
Mean = 2.0
N = 40.00
salai!
".0 #.0 4.0 3.0 2.0
F
R
E
C
V
E
N
T
A
30
20
10
0
Std. Dev = .92
Mean = 4.0
N = 40.00
$%&%vae
4.0 3.0 2.0 1.0
F
R
E
C
V
E
N
T
A
20
10
0
Std. Dev = .9'
Mean = 2.2
N = 40.00
nivel f!nctie
#.0 4.0 3.0 2.0 1.0
F
R
E
C
V
E
N
T
A
12
10
'
"
4
2
0
Std. Dev = 1.#(
Mean = 2.9
N = 40.00

Referat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Teorii motivationale privind satisfactia in munca

S-ar putea să vă placă și