I.

INTRODUCERE
Hernia este o afeciune foarte frecventa in patologia chirurgicala, fiind
situata imediat dup apendicita; predomina la brbai in raport cu 3-5
brbai la o femeie.
In statisticile Ministerului ntii pe anul !""#, cifra herniilor operate
este de 3#."""; in chirurgia generala la noi in tara operaiile e$ecutate
pentru hernie ocupa locul al II-lea dup apendicetomie si repre%int &,' (
din totalul de intervenii chirurgicale.
)in acest punct de vedere, hernia constituie o problema sociala, cu
repercursiuni asupra totalului %ilelor de incapacitate de munca, asupra
bugetului de asigurri sociale si bineinteles asupra produciei.
*recventa varia% de asemenea si cu v+rsta, hernia fiind frecventa in
primii ani de viata, descre,te in copilrie si adolescenta, creste din nou
maturitate, la v+rsta mi-locie si mai ales la btr+ni si descre,te la v+rste
foarte inaintate.
Herniile inghinale sunt cele mai frecvente hernii, repre%ent+nd peste
."( din totalul herniilor; predomina la brbati si sunt mai frecvente in
partea dreapta. /a se$ul masculin intalnim !5 - 3" de hernii inghinale la o
hernie virala. )e menionat frecventa in dreapta a herniei inghinale dup
apendicetomie; este incriminat traumatismul peretelui si seciunea nervului
abdomino-genital sau a unui ram care generea% atrofia musculaturii pe
partea respectiva in regiunea inghinala.
~1~
II. NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
CAVITII ABDOMINALE
1. Anatomia cavit!ii a"#omina$%& a '%(%t%$)i a"#omina$
0avitatea abdominala constituie un spatiu locali%at in partea mi-locie
si inferioara a trunchiului. 1cest spatiu cu o forma cilindrica, neregulata,
ovoid si turtit pe direcia inainte - inapoi este delimitat astfel2
In partea superioara de mu,chiul diafragm, care separa cavitatea
abdominala de cea toracica si care e un perete mobil, care urca si
coboar cu mi,crile respiratorii;
In partea inferioara este 3nchisa de un perete mobil si musculos
repre%entat prin diafragma pelvina constituita din mu,chii perineali;
peretele posterior nu este mobil si e repre%entat de coloana
vertebrala pe mi-loc si de mu,chii spatelui pe de o parte si alta a
coloanei, iar peretele anterior si lateral este mrginit de fiecare parte
prin patru mu,chi form+nd peretele musculo - aponevrotic al cavitii
abdominale.
In ansamblu, cavitatea abdominala are forma unei p+lnii cu
deschiderea mare orientata in sus si cu cea mica orientata in -os.
1ceasta cavitate este impartita prin anumite formaiuni anatomice in
trei %one2
4ta-ul suprame%ocalic
4ta-ul subme%ocalic
4ta-ul pelvin
~2~
)e fapt, prin cavitatea abdominala si cavitatea pelvina se 3nelege
spatiul cuprins intre pereii osteomusculari ai abdomenului si pelvisului
ceea ce-i determina pe unii anatomisti sa o numeasc cavitate abdomino -
pelvina, cuprinsa superior intre mu,chiul diafragm si inferior de diafragma
pelvina.
0avitatea abdominala adposte,te importatante organe 5digestive si
genito-urinare6, artere, vene si vase limfatice. Interiorul acestei caviti este
invelit de o foita subire, o membrana seroasa numita peritoneu, care
totodat, imbraca si 3ncon-oar diferite organe digestive.
7ereii abdominali musculari ai acestei caviti pre%int numeroase
puncte sau %one slabe, prin care, in anumite condiii se pot e$teriori%a sub
piele diferite organe din interiorul cavitii 5mai ales intestinal subire sau
epiploonul6, produc+nd hernia.
1semenea %one sunt2 %ona canalului inghinal, a inelului femoral, a
inelului ombilical, a liniei albe, a canalului obturator, a orificiilor
diafragmatice, a planseului pelvian, a %onei lombare din peretele
abdominal posterior, dar cele mai frecvente hernii se produc prin %onele si
punctele slabe din peretele abdominal anterior.
Musculatura peretelui abdominal anterior este dispusa in trei paturi
musculare primitive, intr-un strat muscular e$tern, unul mi-lociu si altul
intern, fiecare strat av+nd o orientare caracteristica.
Mu,chii abdomenului sunt lai si participa la formarea pereilor laterali
I si II ai abdomenului, intin%andu-se intre ba%a toracelui si marginea
superioara a ba%inului.
tratul e$tern este format din oblicul e$tern si continua
direcia fibrelor intercostalilor e$terni;
tratul mi-lociu e ste format din oblicul intern si continua
direcia intercostalilor interni. Intre cele doua foite de
~3~
dedublare a aponevro%ei sale anterioare este cuprins mu,chiul
drept abdominal cu fibre verticale, dublat in partea inferioara a
mu,chiului piramidal.
tratul intern e ste format din transversul abdomenului si
ptratul lombelor. 1cestea din urma completea% spaial
dintre ultima coasta si creasta iliaca si participa la formarea
peretelui posterior al abdomenului.
CANALUL ING*INAL
4ste un traiect situat intre straturile musculo-aponevrotice ale regiunii
inghinale a peretelui ventral abdominal care las sa treac la brbat
cordonul spermatic si ia femeie ligamentul rotund.
8raiectul sau este oblic indreptat in -os, 3nainte si 3nuntru, paralel cu
arcada femurala si situat pe linia ce une,te un punct situat la '-',5 cm de
spina iliaca antero-superioara cu spina pubisului; msoar # cm la brbai
si #,5 cm la femeie.
0analul inghinal este format din patru perei2
9entral 5anterior6
)orsal 5posterior6
0audal 5inferior6
0ranial 5superior6
i doua orificii - orificiul profund 5intern6;
- orificiul superficial 5e$tern6.
:rificiul profound se gse,te situat la ' - ! cm cranial de -umtatea
arcadei femurale 5puin medial6.
~4~
+ERETELE VENTRAL
4ste constituit lateral de cei trei mu,chi ai abdomenului 5oblicul
e$tern, oblicul intern si transversal6, iar medial doar de aponevro%a
oblicului e$tern. e termina medial prin pilierii tendinosi 5interni si e$terni6
care delimitea%a orificiul superficial al canalului inghinal pe unde ies
formaiunile anatomice ce strbat canalul inghinal.
+ERETELE DORSAL
7rivit dinspre fata peritoneala pre%int trei %one limitate de trei
denivelri ca trei coarde formate din uraca pe linia mediana, cordonul
fibros al arterei ombilicale mai inafara si crosa arterei epigastrice cel mai
lateral.
1ceste trei formaiuni anatomice delimitea% pe peretele peritoneal
dorsal, trei gropite 5fasete62
faseta inghinala interna 5limitata de uraca si cordonul arterei
ombilicale6;
faseta inghinala mi-locie 5intre ombilicala si crosa arterei
epigastrice6;
faseta inghinala e$terna 5situata lateral de epigastrica6.
In %ona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de
urmtoarele formaiuni fibroase sau tendinoase situate in planuri
suprapuse dinainte -inapoi.
7elierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal,
ligamentul 0alles format din e$pansiunea aponevrotica a
oblicului e$tern de partea opusa;
8endonul con-unct 5unirea tendoanelor de inserie a mu,chiului
oblic intern si transvers6;
~5~
/igamentul Henle si marginea e$terna a mu,chiului drept
abdominal
*ascia transversalis, cea mai profunda, care dublea%
peritoneul ;eiese, ca faseta interna ingliinala este puternic
intarita, herniile inghinale interne sau oblice interne fiind
e$cepionale.
In %ona mi-locie a peretelui dorsal, fascia transversalis este singura
formaiune ce inveleste si intareste peritoneul.
7oriunea din aceasta %ona a fasetei inghinale mi-locii cuprinsa intre
tendonul con-unct 5medial6, ligamentul Hesselbach 5lateral6 si bandeleta ilio
pubiana 5candal6 fomea%a %ona sau punctul slab al peretelui dorsal al
canalului inghinal; este locul de electie pe unde se formea% herniile
inghinale directe.
In %ona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice,
peritoneul este dublat de fascia transversalis, intarita la r+ndul ei de
ligamentul Hesselbach 5lateral6, care limitea% si mre,te candal orificiul
profound al canalului inghinal limitat lateral de fascia iliaca.
/a nivelul fasetei inghinale e$terne, prin orificiul profund al canalului
inghinal se formea% herniile inghinale oblice e$terne, al cror sac si
coninut coboar in canal, 3nuntrul tunicii fibroase a cordonului format din
evaginarea in -urul cordonului, a fasciei transversalis.
In conclu%ie, %ona de formare a herniilor inghinale 5%ona herniara6 este
situata la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care pre%int doua puncte
slabe2 la nivelul faselor mi-locii si la nivelul orificiului profund al canalului inghinal
5faseta e$terna6.
~6~
+ERETELE CAUDAL
1cesta are forma de -gheab si este format din arcada femurala, 3ntrit
dorsal de ligamentul ilio - pubian.
+ERETELE CRANIAL
4ste format in poriunea laterala de fascicule musculare terminale ale
mu,chiului oblic intern si transvers, iar in poriunea mediala de interstitiul dintre
mu,chiul oblic e$tern si intern.
,. Fi-io$o.ia cavit!ii a"#omina$%
0avitatea abdomino-pelvina conine organe importante care sunt
supuse unei forte, unei presiuni po%itive, numite presiune abdominala.
7resiunea face ca organele sa ias afra din interiorul cavitii, dar i se
opune presa musculara abdominala formata2
anterior din chinga mu,chilor abdominali,
superior din mu,chiul diafragm,
posterior din peretele muscular intarit de a$ul osos al coloanei toraco -
lombare. 7resa abdominala se datorea% mu,chilor abdominali, care
sunt a,e%ai in mai multe planuri distincte, cu o contra din partea
diafragmelor abdominala si pelvina, iar contracia lor formea% o
centura contractila care pe de o parte contribuie la fi$area organelor din
interiorul cavitii abdomino - pelvine comprimandu-le, iar pe de alta
parte mre,te re%istenta peretelui abdominal. 1cest perete pre%int,
~7~
dup cum am artat puncte si %one slabe prin care organele din
cavitatea abdominala ar putea migra spre e$terior sub piele.
0+nd tonicitatea si fora mu,chilor scad, valoarea lor funcionala este
diminuata si re%istenta peretelui abdominal mic,orat, favori%+nd ie,irea
organelor din cavitate prin locurile slabe ale peretelui. 1ceasta fora
intraabdominala invinge re%istenta %onelor slabe si prin ele ies organele
abdominale 5intestin si epiploon cel mai frecvent6.
7resiunea e$ercitata asupra viscerelor in cavitatea abdomino -
pelvina pe care le comprima, intervine in toate actele fi%iologice ce
necesita o contracie a unor re%ervoare in vederea evacurii lor, ca de
e$emplu in ca%ul mictiunilor, defecatiei sau na,terii.
In condiii fi%iologice, cele doua forte contrare - presiunea
intraabdominala si presa abdominala - se gsesc intr-un echilibru dinamic.
:rice cau%a care influenea% una din aceste forte, cu at+t mai mult pe
am+ndou, predispune la apariia herniilor.
/a cre,terea presiunii intraabdorninale contribuie mai muli factori2
presiunea atmosferica care comprima peretele musculo -
aponevrotic,
presiunea statica a viscerelor abdominale,
presiunea variabila a organelor cavitare abdominale data de
gradul de umplere a acestor organe din abdomen si pelvis,
po%iia bipeda a corpului omenesc,
tonusul mu,chilor peretelui antero - lateral al abdomenului
5in special in ca%ul bron,itelor, a constipatiilor comice si al
tulburrilor de mictiune6,
-ocul contracie - rela$are a mu,chiului diafragm si a
diafragmei pelvine.
~8~
Multitudinea acestor factori care contribuie la cre,terea presiunii
intraabdominale fac ca aceasta presiune sa nu fie constanta la acela,i
individ, putandu-se constata o diferena abdomino - pelvina, intre mu,chiul
diafragm si diafragma pelvina, care creste de sus in -os, av+nd consecine
asupra po%iiilor si funciilor viscerelor abdorninale.
tarea de troficitate a mu,chilor abdominali, tonusul acestora, sunt
factori care se opun presiunii intraabdorninale fiind legai de troficitatea
generala a organismului.
Imbtr+nirea, bolile comice, obe%itatea scad troficitatea mu,chilor si
in special al celor abdominali favori%+nd apariia herniilor abdominale in
punctele slabe ale abdomenului, in sparturile normale ale peretelui sau la
interseciile musculare.
*actorii locali care duc la apariia bolii sunt repr%entati de cre,terea
presiunii intraabdominale si scderea re%istentei tonusului chingii
musculare abdominale din diferite cau%e.
~9~
III. I<=;I>I;41 710I4<8I/:; 0? H4;<I4 I<=HI<1/1
1. DEFINIIE
Hernia este caracteri%ata prin e$teriori%area spontana, pariala sau
totala, temporara sau permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala
sau a invelisului sau printr-un punct sau %ona mai slaba a peretelui
abdominal, previ%ibila anatomic ale crei stari de deficienta morfologica si
funcionala se pot agrava in afara oricrui traumatism printr-o predispo%iie
speciala, congenitala sau c+,tigat.
Hernia inghinala este o boala frecventa, 3nt+lnit mai ales la brbati,
caracteri%ata prin ie,irea pariala sau totala a unui organ printr-un orificiu al
canalului inghinal sub tegumentele intacte.
,. ETIOLOGIE SI +ATOLOGIE
*actori predispo%anti2
4reditatea;
0ondiiile de alimentaie;
0ondiiile de mediu si munca 5munca fi%ica grea6;
tarea tonusului muscular a peretelui abdominal @ pelvin
5hipotoniile musculare6.
*actorii favori%anti sunt repre%entai de eforturile mici, repetate, din
bron,itele cornice, stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor,
obe%itatea si sarcinile repetate.
*actorul determinant esenial este efortul depus de ma-oritatea
bolnavilor in perioada activa a vieii care rupe echilibrul dinamic dintre
~10~

presiunea intraabdominala care are tendina de a impinge viscerele mobile
in afara si re%istenta peretelui abdominal, care se opune acestei tendine
continue. 1cest efort poate fi mic si brutal 5muncitori in fora6 sau mai mic si
repetat si reali%ea% apariia herniei in punctele si %onele de re%istenta
mica a peretelui abdomino - pelvin numite puncte sau %one heraiare.
+(%/i)n%a int(aa"#omina$a
4ste determinata si varia% cu presiunea atmosferica, presiunea
statica si dinamica a viscerelor abdominale cu po%iia corpului si cu tonusul
peretelui abdomino-pelvin; presiunea creste in ca%ul modificrilor
coninutului cavitii abdominale 5tumoare, ascita, sarcina6 si in efortul de
tuse, defecatie, mictiune, e$ercitandu-se in mod deosebit in eta-ul
abdominal inferior.
;e%istenta peretelui abdomino - pelvin care se opune si echilibrea%
dinamic presiunea abdominala, condiionata de troficitatea musculaturii si
de tonusul muscular, poate fi diminuata de echilibrul fi%iologic rupt in ca%ul
bolilor comice deprotuni%ante, al insuficientei tiroidiene, al sarcinilor
repetate.
Mecanismul de producere al herniei este diferit la hernia congenitala
fata de hernia c+,tigat.
In hernia congenitala punctual sau %ona slaba este consecina unei
opriri a de%voltrii parietale; sacul si traiectul sunt preformate, iar viscerele
se anga-ea% in tendina lor de a parasi cavitatea abdominala cu oca%ia
unui efort 5hernie inghinala oblica e$terna, prin persistenta canalului
peritoneo - vaginal6.
In hernia c+,tigat, viscerele se e$teriori%ea% la nivelul unui punct
sau %one slabe a peretelui urm+nd de cele mai multe ori traiectul unui
~11~
pedicul vasculo-nervos sau al unui organ 5orificiul crural, canalul inghinal6.
ub influenta hipertensiunii abdominale viscerele 5cel mai frecvent
intestinal si epiploonul6 disocia% diferite planuri parietale, sacul hernial
peritoneal formandu-se prin distensie si evaginare progresiva, acesta fiind
mecanismul de formare a herniilor de slbiciune.
4fortul si hipertensiunea intraabdominala singure nu pot dec+t in mod
e$cepional sa cree%e o hernie; este ca%ul herniei de fora.

0. TABLOU CLINIC
a. S%mn% 1)nc!iona$% .%n%(a$%2
>ena epigastrica discreta;
?neori greuri 5traciuni de me%oceri6;
8ulburri de tran%it, predomin+nd constipatia;
8ulburri de mictiune.
". S%mn% 1)nc!iona$% $oca$%2
1par in mers, in ortastatism prelungit, in efort.
e caracteri%ea% prin2
en%atie de greutate
8ractiune
?neori -ena dureroasa locala
Herniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi
doreroase. Herniile foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt
de cele mai multe ori foarte bine tolerate.
~12~
c. S%mn% 1i-ic%2
Aolnavul este e$aminat iniial in2
:rtastatism
;epaus
)up un efort 5tuse, mers6 care face sa apar 5sau sa se
mreasc6 o hernie spontan redusa prin decubit.
/a inspiraie Btumora herniaraB poate fi2
;otunda
1lungit
7irifarma
Muetilobata
/a palpare apreciem consistenta care in funcie de coninut poate fi2
4lastica-renitenta 5intestin6
Moale-paroasa, neregulata 5epiploon6
?neori sensibila 5me%oce6
4$amenul bonlavului culcat pune in evidenta2
;eductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva 3ncep+nd
de la fundul sacului se reintroduce coninutul in cavitatea
abdominala 5manevra ta$is6;
;epartiia herniei la efort de tuse si e$pansiunea in efort continuat
este un semn clasic;
<atura coninutului poate fi apreciata in cursul acestor manevre;
~13~
enoritatea la percuie si garguimentul 5%gomotul hidroaeric la
manevra ta$is trdea% e$istenta intestinului subire, entrocel6
en%aia de masa pstoasa neregulata, mata la percuie, uneori
cu fremiscent in momentul reducerii, trdea% epiploonul.
7entru aprecierea strii musculaturii si a pereilor traiectului parietal
abdominal al herniei, ca si structurii si dimensiunilor orificiilor hemiare se
intoarce degetul prin orificiul superficial de-a lungul traiectului pana la
orificiul profound. 7alparea digitala a canalului inghinal dup reducerea
herniei pune in evidenta orificiul profound, artera epigastrica si poate astfel
diferenia 5pun+nd bolnavul sa fac efort6 cele doua tipuri de hernie ce se
refac prin fasete diferite.
3. E4AMENE +ARACLINICE
T%/t% /c(%%nin.
Hemograma2
<ormala in herniile necomplicate;
Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata;
9H - normal;
=licemie;
;adioscopie cardio - pulmonara
?ree sanguina2
<ormala in herniile necomplicate;
0rescut in hernia inghinala strangulata.
~14~

E5am%n% (a#io$o.ic%2
;adiografia abdominala simpla in ortostatism evidenia% imagini
hidroaerice. In herniile strangulate sunt obligatorii2
tran%it baritat;
irigoscopie si irigrafie;
cistografia si cistoscopia.
unt necesare de efectuat doar in ca%ul herniilor voluminoase pentru
a aprecia natura coninutului.
6. EVOLUIE SI +ROGNOSTIC
4voluie variabila, dar in nici un ca% spre vindecare. 4voluia herniei
este in general lenta si progresiva, volumul sau marindu-se cu timpul.
7oate fi suportat ani de %ile mai ales c+nd coninutul sau nu este
repre%entat de intestin.
7. COM+LICAII
*%(nii$% /t(an.)$at%
trangularea repre%int complicaia cea mai grava si mai frecventa a
herniilor. 4a determina necro%a ischemica a coninutului herniei. 1pare mai
frecvent la femei pentru ca herniile femurale si ombilicale se strangulea%
des.
trangularea apare de obicei in herniile de dimensiuni mici cu margini
fibroase.

~15~
8. DIAGNOSTIC
Dia.no/tic c$inic
Arusc, de obicei dup efort, hernia devine dureroasa si nu se mai
reduce. 0oncomitent, bonlavul pre%int greaa, vrsaturi alimentare si colici
abdominale. e remarca oprirea tran%itului intestinal pentru materiile fecale si
ga%e, treptat apare balonare abdominala.
/a e$amenul obiectiv se constata ca hernia este renitentain tensiune,
dureroasa, nereductibila,mata fara pulsiune la tuse. ensibilitatea ma$ima a
herniei este la nivelul gatului sacului herniar. 1bdomenul este suplu, dar se
constata semne obiective de oclu%ie intestinala- meteorism, hiperperistatica,
clapota-, anse destines.
In ca%urile e$aminate tardiv, putem avea un tablou clinic de oclu%ie-
peritonita 5in ca% de perforatiea ansei strangulate6. *oarte rar constata la
e$amenul fecal e$istenta unui flegmon piostercoral. 4l apare datorita i%olrii
ansei intestinale strangulate de marea cavitate abdominala la nivelul gatului
sacului hernicar. 1nsa strangulata se sfacelea%a, iar lichidul sacului herniar
devine purulent, concomitent apr+nd reacie inflamatorie perisaculara
importanta.
/ocal gsim toate semnele unei inflamaii acute care evoluea% spre
sfacelarea tegumentelor si instalarea unei fistule stercorale.
Dia.no/tic 'a(ac$inic
a. 4$amenele de laborator pot arata2
Hemoconcentratie;
0re,terea ureei la bolnavii care au vrsat mult si se pre%int tardiv la
medic.
~16~
". ;adiografia abdominala simpla in ortostatism 5e$amen obligatoriu6
evidenia% imagini hidroaerice tipice 5cuiburi de r+ndunica6.
Dia.no/tic)$ 'o-itiv
In ca%ul herniei inghinale necomplicate, diagnosticul se pune pe
e$amen clinic local bine efectuat si e$amenul radiologie care evidenia%2
8umora herniara;
;eductibilitatea herniei prin presiune blanda si 3ncep+nd de la
fundul sacului se reintroduce coninutul herniei in cavitatea
abdominala 5manevra ta$is6;
;eapariia herniei la efort, la tuse si e$pansiunea ei cu efortul;
<atura coninutului;
onoritatea la percuie si garguimentul la manevra ta$is;
en%aia de masa pstoasa neregulata, mata la percuie
uneori cu frenisment;
;adiografia abdominala simpla.
In ca%ul herniei strangulate, diagnosticul se pune pe e$amenul
local care arata2
;enitenta herniei, tensiunea dureroasa;
<ereductibilitate;
1bsenta pulsiunii la tuse;
emene de oclu%ie2 C meteorism
C hiperperilstaltica
~17~
C elapota-
C anse destinse
7e e$amene paraclinice care arata2
hemoconcentratie
cre,terea ureei sanguine
imagini hidroaerice pe radiografia
abdominala simpla.
In ca%ul herniei ireductibile, diagnosticul se pune pe2
1spectul voluminous al herniei;
<ereductibilitatea ei.
Dia.no/tic)$ #i1%(%n!ia$
)esi in general, diagnosticul de hernie inghinala nu pune probleme,
sunt situaii c+nd trebuie sa diferentiem hernia de o serie de tumefactii cu
apro$imativ aceea,i locali%are cum ar fi2
HI);:04/?/ este o acumulare de lichid in vaginala testiculara
si se manifesta printr-o formatiune tumorala locali%ata la nivelul
scrotului dar care este nereductibila, conine lichid si apare
translucida la transiluminatie.
91;I0:04/?/ este constituit printr-o dilatatie varicoasa a
venelor cordonului spermatic, afeciune benigna, sen%aia
palpatorie este particulara unui pachet de intestine de pasare sau
rame.
/I7:M?/ /1AI/ este o formaiune tumorala situata la nivelul unei
labii, delimitat, dura, nereductibila, determinata de acumularea
de grsime2 tumorile de testicul si tumorile de cordon.
~18~
9. TRATAMENT
8ratamentul cuprinde trei aspecte2
a. profilactic;
b. curativ;
c. al complicaiilor,
a. T(atam%nt)$ '(o1i$actic
7rofila$ia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii
abdominale prin e$rcitii fi%ice ca2
Mersul pe -os, drumeia, unele sporturi cum ar fi calaria,
scrima, gimnastica si mai ales 3notul.
8ratamentul balnear in staiuni ca2 7redeal, 7ltini,, 0ovasna,
=ovora;
Hidroterapie in staiuni ca2 *eli$, 4forie <ord;
4vitarea si tratarea complicaiilor;
4vitarea si tratarea tulburrilor in mictiune;
0limatoterapie in ca%ul slbirilor accentuate pentru refacerea
rapida in greutate si a forei fi%ice;
8ratarea obe%itii prin regim alimentar corespun%tor si o
activitate fi%ica educativa;
8ratarea bron,itelor cornice, o tulburare digestiva, in staiuni ca2
0heia, =ovora, /acul ;o,u, 0aciulata, lanic Moldova;
~19~
4vitarea eforturilor fi%ice mari.
0u toata diversitatea procedeelor medicale si balneo - fi%ico -
terapice folosite in tratarea si prevenirea herniilor, tratamentul chirurgical
ramane cea mai radicala forma de tratament si odat diagnosticata
hernia trebuie operata indiferent de mrimea, simptomatologia sau
regiunea in care s-a de%voltat.
". T(atam%nt)$ c)(ativ
4ste numai chirurgical, dup cum se refac planurile aponevrotice ale
canalului inghinal si dup raportul acestor planuri cu cordonul spermatic 5la
brbai6 deosebim2
7rocedee anatomice;
7rocedee prefuniculare;
7rocedee retrofuniculare.
In ca%urile cu orificii foarte largi si apla%ii a peretelui abdominal se pot
utili%a plastiile cu ,iret de piele de%epidermi%ata, plastia cu fascia lata cu
piele de%epidermi%ata sau cu prote%e 5plase din materiale plastice, tantal,
nDlon6. 0ura herniilor la femeie - se poate desfiina canalul inghinal 5cu sau
fara re%ectia ligamentului rotund6 si solidari%a planurilor musculo -
aponevrotice, re%ultatele fiind mai bune.
Aolnavul operat trebuie sa evite orice efort fi%ic & luni si orice efort
mare in permanenta.
c. T(atam%nt)$ com'$ica!ii$o(
Hernia strangulata trebuie considerate o urgenta chirurgicala
absoluta care se va opera la pre%entare sau imediat dup corectarea
disfunctiilor vitale ma-ore. )aca, dup suprimarea cau%ei strangulrii, ansa
pre%int le%iuni certe de nercro%a se impune re%ectia ei in %ona sntoasa
~20~
5enterectomia6. )aca hernia strangulata reali%ea% o oclu%ie intestinala se
impune un tratament adecvat pre -, intra -, si postoperator.
IV INGIRI:IRI +RE SI +OSTO+ERATORII
+REGTIREA +REO+ERATORIE
1ctul operator constituie pentru bolnavii spitali%ai un eveniment
deosebit fata de care manifesta teama si ingri-orare.
1sistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare
sa participe la pregtirea pentru operaie respect+nd recomandrile fcute
de ctre medic, incura-andu-i si castigandu-le Increderea. : buna pregtire
preoperatorie preintampina diferite accidente ce ar putea surveni in timpul
operaiei sau imediat dup operaie.
7regtirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape2
7regtirea preoperatorie generala;
7regtirea preoperatorie locala;
7regtirea preoperatorie speciala.
In pregtirea preoperatorie speciala:
de%brac hainele bolnavului cu gri-a pentru a nu traumati%a
bolnavul si pentru a nu-i accentua durerile sau i se vor tia
hainele;
~21~
la indicaia medicului, o asistenta medicala va e$ecuta golirea,
splarea gastrica, golirea ve%icii urinare cu sonda )emeure la
femeie, in ca%ul interveniei pe micul ba%in, va fi atenionat pentru
mictiune voluntara;
prote%ele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de
tifon si vor fi puse in noptiera bolnavului, iar bi-uteriile vor fi
predate familiei sau administraiei spitalului cu proces verbal;
la indicaia medicului aneste%ist, asistenta medicala va respecta
do%a si ora in-ectrii medicatiei preaneste%ice, va administra un
hipnotic :pium, cu Morfina, Mialgin, un barbituric tip *enobarbital
si un vagolitic 1tropin.
INGRI:IRILE +OSTO+ERATORII ALE BOLNAVILOR
Ingri-irile postoperatorii 3ncep imediat dup intervenia chirurgicala si
durea% pana la vindecarea completa a bolnavului.
Ingri-irile postoperatorii se acorda in funcie de natura interveniei, de
complicaiile care au suferit intraoperator, de felul aneste%iei si pentru
starea generala a bolnavului.
Sco'2 3ngri-irile postoperatorii se acorda pentru stabilirea funciilor
organismului, asigurarea cicatri%rii normale a plgii si prevenirea
complicaiilor.
INGRI:IREA BOLNAVILOR O+ERAI CU ANESTEZIE
GENERALA
+(%.ti(%a cam%(%i
~22~
7ana la instalarea bolnavului la pat, asistenta medicala va pregti,
aerisi incaperea, controlea% temperatura camerei si o va menine la 'E -
!"F0, atenuea% lumina. 7atul il va schimba cu len-erie curata, prote-ea%
patul cu o ale%a de cauciuc acoperita cu o ale%a de p+n%a astfel incat
operatorul sa poat fi ingri-it din toate prile.
+(%.ti(%a mat%(ia$%$o( in v%#%(%a (%anim(ii 'o/to'%(ato(ii
In vederea pregtirii materialelor si reanimarea postoperatorie, va
pregti materialele pentru perfu%ii, seringi, ace, garou, soluii de perfu%at,
aspiratorul si sondele, materialele pentru tratamentul medicamentos,
analeptice cardio - vasculare si respiratorii, alcool, pregatirea borcanelor
necesare cu suporturi pentru aspiraie, drena- pleural, verifica sursa de
o$igen.
+(%.ti(%a mat%(ia$%$o( '%nt() /)'(av%.;%(%a "o$navi$o(
1sistenta medicala va pregti2 termometrul, cronometrul, aparatul
pentru tensiune, borcan pentru diure%a, foaia de temperatura pentru
terapia intensiva.
8ransportul bolnavului operat va fi efectuat cu cruciorul pregtit cu
ptura, cearceaf, ale%a. Aolnavul este a,e%at in po%iie de decubit dorsal,
cu capul intr-o parte, invelit pentru a nu raci. 8ransportul se efectuea%
silenios, cu bl+ndee, fara %druncinturi, care pot fi factori socgini.
S)'(av%.;%a-2 pulsul la carotida, eventuala vrstura, apariia
ciano%ei, perfu%ia daca se continua in timpul transportului si drumurile.
~23~
In/ta$a(%a "o$nav)$)i o'%(at $a 'at
7ana la tre%ire, bolnavul va fi a,e%at in decubit dorsal cu capul intr-o
parte sau in decubit lateral. )aca perfu%ia se continua se plasea% flaconul
pe suport, iar membrul bolnavului se fi$ea% in -gheabul de fi$are; ii verifica
po%iia acului si ritmul perfu%iei. )renele sunt racordate la borcane
5saculeti6 c+nd este ca%ul.
SU+RAVEG*EREA SI <NGRI:IRILE IMEDIATE
S)'(av%.;%(%a 1aci%/)$)i
1pariia palorii insotita de transpiraii reci si rcirea e$tremitii indica
starea de soc. 1pariia ciano%ei, chiar redusa este semn de insuficienta
respiratorie si asistenta medicala va administra bolnavului o$igen pe
sonda, endona%al.
S)'(av%.;%(%a com'o(tam%nt)$)i
1sistenta medicala va supraveghea comportamentul deoarece
operatul poate sa pre%inte la tre%ire o stare de agitaie si va avea o atenie
deosebita ca operatorul sa nu-si smulg pansamentul, drenele, perfu%ia, sa
nu se ridice din pat, va fi imobili%at daca este nevoie.
S)'(av%.;%(%a (%/'i(a!i%i
~24~
;espiraia trebuie sa fie ritmica de amplitudine normala. )aca apare
-ena respiratorie, ea poate trda incarcarea bronsica, cu muco%itati 5fiind
nacesara o aspiraie faringiana6, cderea limbii 5este prevenita prin
meninerea pipei =ueddel pana la tre%irea completa a bolnavului6,
inundarea cailor respiratorii cu vomismente 5se previne prin po%iia
bolnavului, aspiraie, eventual intubatie traheala6.
S)'(av%.;%(%a ')$/)$)i
7ulsul trebuie sa fie bine btut, regulat, accelerat, rarindu-se in mod
progresiv. 7ulsul filiform este de hemoragie sau de alta stare critica.
S)'(av%.;%(%a t%n/i)nii a(t%(ia$%
8ensiunea arteriala va fi controlata in mod ritmic, prbu,irea tensiunii
arteriale concomitent cu reducerea tensiunii difereniale, insotita de
accelerarea pulsului, indica starea provocata de hemoragie.
1sistenta medicala anuna de urgenta medicul si se va pregti pentru
reinterventie si o$igeno - terapie.
S)'(av%.;%(%a 'an/am%nt)$)i
1sistenta medicala va anuna medical de urgenta in ca%ul in care
pansamentul nu este uscat, ci imbibat cu s+nge sau sero%itate.
Sc;im"a(%a 'o-i!i%i "o$nav)$)i
~25~
)up tre%ire, asistenta medicala va a,e%a bolnavul in po%iie
semise%and, daca intervenia nu este contraindicata.
In.(i=i(%a m)coa/%i ")ca$%
7entru umidificarea mucoasei bucale, asistenta medicala va ,terge
mucoasa bucala cu tampoane, ume%e,te in soluii diluate de bicarbonat
5sodiu, acid boric, permanganat de potasiu6, ii curata stratul e$istent pe
limba cu tampoane ume%ite cu o soluie preparata dintr-o lingura de
bicarbonat de sodium G o lingura de glicerina la un pahar de apa. )aca
starea bolnavului o permite sa-si clteasc gura, ii va unge bu%ele cu vaselina.
+(%v%ni(%a %/ca(%$o(
Ii va efectua frectii cu alcool la nivelul regiunii dorsale si a calcailor, i se
evita ume%eala, i se schimba des po%iia.
Evac)a(%a v%-icii
Mictiunea ii va fi stimulata prin aplicarea in regiunea pubiana a unei
buiote daca nu este contraindicat, lasand apa de la robinet sa curg sau prin
introducerea ba%inetului 3ncl%it sub bolnav; daca nu se reu,e,te mictiunea
spontana se va evacua prin sonda- ve%ical.
~26~

V INGRI:IRI INDIVIDUALIZATE
1. St)#i) '% ca-)(i
CAZUL NR. 1
7acientul ).I in v+rsta de E5 ani cu domiciliul in 8eleorman, se
pre%int pe data de "5."3.!""E la camera de garda a pitalului de
?rgenta, Aucure,ti, acu%+nd dureri si e$istenta unor formaiuni
pseudotumorale in regiunea inghinala dreapta. 1ceste dureri au debutat in
urma cu & luni si s-au accentuat progresiv. 4ste internat cu diagnosticul
medical de2 hernie oblica e$terna inghino-funiculara dreapta.
C)$%.%(% #% #at%2
<ume si prenume2 ).I
9+rsta2 E5 ani;
e$2 masculin;
tarea civila2 vduv;
:cupaia2 pensionar;
0ondiii de locuit2 bune;
~27~
1lergii2 neaga;
1ntecedente personale - patologice2 cura chirurgicala - hernie
inghinala st+nga si pneumonie in anul '.E".
Mani1%/t(i #% #%'%n#%nta2
)ureri in regiunea inghinala;
8egumente u,or palide;
tare generala modificata;
1n$ietate u,oara.
~28~
S)(/% #% #i1ic)$tat%2
4fort fi%ic e$agerat;
tressul;
tare de disconfort.
+(o"$%m% act)a$%2
)isconfort din cau%a herniei oblice e$terne inghino - funiculare
dreapta manifestata prin dureri in regiunea inghinala dreapta.
Aplicarea planului de ngrijiri pe perioada 05.03.2008-07.03.2008
'. 7roblema2
)ureri in regiunea inghinala dreapta.
:biective2
1meliorarea durerilor;
7acientul sa accepte intervenia chirurgicala.
Intervenii autonome2
1sigur mediu de sigurana 5po%iionare6;
upraveghe%, determin si inregistre% funciile vitale in foaia de
observaie;
upraveghe% faciesul si comportamentul;
/ini,tesc pacientul si-l incura-e%, e$plicandu-i actul operator,
pregtirile necesare, precum si felul aneste%iei.
Intervenii delegate2
1dministre% calmante si sedative conform indicaiilor medicului;
;ecolte% produse biologice pentru anali%ele de laborator,
conform indicaiilor medicului;
~29~
Insoesc pacientul la e$aminrile paraclinice recomandate de
medic.
4valuare2
7acientul are o po%iie adecvata;
7acientul susine ca durerile au diminuat in intensitate;
1m recoltat produse biologice pentru anali%ele de laborator;
7acientul va fi pregtit pentru intervenia chirurgicala ca se va efectua
a doua %i.
)ieta hidrica !"""ml - !5""ml H %i;
8 I 3&
"
0, 7I JE b H min, 8.1. I '!" H J"mm Hg, ; I'E resp. H min.
!. 7roblema2
)eficit de autoingri-ire din cau%a interveniei chirurgicale si a
pansamentului.
:biectiv2
7acientul sa aib asigurata igiena corporala;
Menin plaga postoperatorie acoperita.
Intervenii autonome2
Menin starea de igiena a pacientului efectu+nd toaleta corporala;
7regtesc fi%ic pacientul pentru intervenia chirurgicala @ efectue%
toaleta pe regiuni insist+nd asupra regiunii inghinale si pregtesc c+mpul
operator abdominal; voi indeparta pilo%itile pubiene, pacientul va fi schimbat
cu len-erie curata pentru sala de operaie;
Menin starea de igiena a pacientului;
~30~
?rmresc aspectul plgii si anun medical daca acesta este umed H
s+nger+nd.
Intervenii delegate2
schimb pansamentul in ritmul indicat de medic;
administre% in continuare tratamentul prescris de medic repectand
calea, do%a si ritmul.
4valuare2
pacientul este lini,tit datorita diminurii durerilor si a igienei pe regiuni;
pacientul a fost schimbat de len-eria de corp si i s-a schimbat totodat
si len-eria de pat;
am efectuat pregtirea pacientului pentru intervenia chirurgicala;
pacientul suporta bine interveniile postoperatorii;
s-au administrat calmantele si sedativele indicate;
81, 7, 8, ), se menin in limitele parametrilor menionai.
3. 7roblema2
)ificultate in a se odihni din cau%a durerilor.
:biectiv2
7acientul sa-si recupere%e orele de somn.
Intervenii autonome2
1sigur un somn odihnitor cu respectarea ciclului noapte -
somn, %i -veghe;
0ree% condiii fara poluare sonora;
?rmresc funciile vitale fara a deran-a pacientul;
~31~
7o%iione% cat mai comod pacientul, tinand cont de constr+ngerile
fi%ice ce ii pot deran-a in perioadele de scurta tre%ire;
?rmresc evoluia plgii si pansamentul;
0alme% durerile prin mi-loace nefarmacologice, invatand
pacientul sa-si regle%e respiraia si sa foloseasc tehnicile de
rela$are.
Intervenii delegate2
1dministre% calmantele indicate, precum si sedativele
necesare.
4valuare2
)up intervenia chirurgicala pacientul susine o diminuare a
durerilor; si-a putut relua programul de odihna;
7acientul este mult ameliorat;
7laga are o evoluie spre vindecare;
7acientul respecta regimul de masa 5dieta hidro-%aharata6;
4ste comunicativ si mai rela$at;
Se supravegheaz in continuare funcii!e vita!e si se a"#inistreaz trata#entu!$
~32~
INVESTIGATII TRATAMENT
=rupa si ;h2 A III, po%itiv
=luco%a2 .! mgH dl
?ree2 #! mgHdl
7roteine totale2 J," gHdl
Ailirubina2 ",#E mgHdl
0olesterol2 '#J mgHdl
182 !' ?H/
1/82 3J ?H/
8este de coagulare 17882 !5,3 sec
8useul rectal2 regiune perianala
normala, sfincter anal normoton, canal
anal permeabil, ampula rectala cu
materii fecale de aspect normal.
40=2 ;.. fara modificri ischemice.
e recomanda ermion ! cpH%i,
1spirina tamponata lH!cp. H %i.
4$amen local2 cicatrice postoperatorie
in regiunea inghinala st+nga,
formaiune pseudotumorala in regiunea
dreapta cu diametrul de J,# cm,
dureroasa, ireductibila, fara
impulsiune si e$pansiune la tuse.
4K= si consult radiologie2 sindrom
vertiginos prin insuficienta circulatorie
vertebro-ba%ilare.
4mfi%em pulmonar senil. 0ord fara
sufluri, echilibrat hemodinamic.
19I&EHmin. 81I'!"HJ" mmHg.
"5."3.!""E
1$ 1mpicilina ! g
2$ Ketonal f III
3$ )ia%epam f I
1$ =luco%a '" ( 5 '""" ml G'"?I
insulina H 5""ml6
4$ er fi%iologic '""" ml
"&."3.!""E
1$ 1mpicilina ! g
2$ Ketonal f III
3$ )ia%epam f I
"J."3.!""E
1$ 1mpicilina !g
2$ 7aracetamol tb. III
3$ )ia%epam f I
4$ ermion tb II
5$ 1spirina tamponata cp. II
~33~
CAZUL NR. ,
7acienta M./. nscuta la data "E."E.'.55 cu domiciliul in Aucure,ti,
se pre%int la camera de gerda a spitalului de ?rgenta, Aucure,ti, cu dureri
in regiunea inghinala, 3nsoite cu sen%aii de voma. )in anamne% re%ulta
ca durerile pacientei au debutat in urma cu ! luni si s-au accentuat in
ultima sptm+na.
In urma e$aminrilor i se pune diagnosticul de hernie oblica e$terna
inghino -interstitiala.
C)$%.%(% #% #at%2
<ume si prenume2 M./.
9+rsta2 53 ani
e$2 feminin
tarea civila2 cstorita
:cupaie2 v+n%toare
0ondiii de locuit2 salubre
1lergii2 neaga , ,
1ntecedente personale2 fi%iologice2 sarcina cu evoluie buna in anul
'.J&;
7atologice2 in anul '.&. - apendicectomie.
Mani1%/t(i #% #%'%n#%nta2
)ureri in regiunea inghinala;
:prirea evacurii de materii fecale si ga%e 5constipatii6;
en%aii de voma;tegumente palide;
1n$ietate.

~34~
S)(/% #% #i1ic)$tat%2
0onstipatie 5pentru materii fecale si ga%e6;
1n$ietate, nelini,te, frica de intervenia chirurgicala si aneste%ie;
tare de disconfort.
+(o"$%m% act)a$%2
)isconfort din cau%a herniei oblice e$terne
inghino - interstitiale manifestat prin dureri si sen%aii de voma;
)ificulti privind eliminarea scaunului si a ga%elor, datorita
diminurii peristaltismului intestinal, manifestare prin constipatie,
dureri.
Aplicarea planului de ngrijiri pe perioada 13.02.2008 - 14.02.2008
'. 7roblema2
)urere datorita distensiei intestinale si a peristaltismului
modificat, manifestata prin an$ietate, stare de disconfort.
:biectiv2
7acientul va fi capabil sa-si diminue%e durerea si sa-si
3mbunteasc starea generala in vederea interveniei
chirurgicale.
Intervenii autonome2
/ini,tesc pacienta si o 3ncura-e%, e$plicandu-i actul operator,
pregtirile necesare precum si felul aneste%iei;
7o%iione% pacienta in repaus total la pat;
1sigur un climat corespun%tor;
~35~
?rmresc si inregistre% funciile vitale 581, 7, ;, 8F6;
upraveghe% faciesul si comportamentul;
1sigura o hidratare corespun%toare parentala, in funcie de
bilanul hidroelecrolitic.
Intervenii delegate2
Insoesc pacientul la e$aminrile paraclinice recomandate de medic;
;ecolte% produsele biologice pentru anali%ele de laborator
conform indicaiilor medicului;
1dministre% antialgice la indicaiile medicului.
4valuare2
'3."!.!""E
7acienta are o po%iie adecvata;
7acienta a fost hidratata corespun%tor bilanului hidroelectrolitic;
-au recoltat anali%ele cerute de medic;
)urerea a diminuat in intensitate in urma calmantelor si datorita
dega-rii intestinale.
'#."!.!""E
7acienta respecta dieta recomandata 5 dieta hidrica I '5"" -
!"""ml6;
7acienta este afebrila;
7acienta cunoa,te si respecta normele impuse de medici pentru a
se putea interveni chirurgical;
-au urmrit si s-au inregistrat funciile vitale 581I''" H J"
mmHg, 8FI3JF, 7IJE b H min

; ;-'J respHmin6;
-au recoltat anali%ele cerute de medic.
~36~
!. 7roblema
)ificultate privind eliminarea scaunului si a ga%elor datorita
diminurii peristaltismului intestinal manifestat prin constipatie.
:biectiv2
7acientul sa poat elimina constant sau prin clisma coninutul
intestinal.
Intervenii autonome2
1sigur o hidratare parenterala corespun%toare, in funcie de
bilanul hidroelectrolitic;
1dministre% o clisma inalta pentru dega-are - toaleta anuala;
?rmresc funciile vitale si le 3nregistre% in foaia de observaie;
/ini,tesc pacienta, e$plicandu-i tehnicile necesare si pregtirile ce
se vor face in vederea actului chirurgical;
chimb pacientul ori de cate ori este nevoie;
?rmresc diure%a si o note% in foaia de observaie
dup instalarea sondei ve%icale;
0+ntresc pacienta in fiecare %i, la aceea,i ora.
Intervenii delegate2
1dministre% la indicaia medicului u,oare la$ative si soluie
perfu%abila;
/a nevoie administre% o clisma inalta pentru golirea segmentului
intestinal 5conform indicaiilor medicului6.
4valuare2
'3."!.!""E
~37~
7acienta este afebrila, dar nu a m+ncat;
=reutatea corporala se menine constanta2 &5 Kg;
1m efectuat toaleta anala dup clisma;
7acienta a avut o u,oara sen%aie de defecare;
-au administrat madicamentele prescrise.
'#."!.!""E
e menine echilibrul nutritiv al organismului;
In urma efecturii clismei pacienta a defecat si se simte mai bine;
-au urmrit funciile vitale si s-au inregistrat in foaia de
observaie 581I'!" H E" mmHg, 8F-3&
,
EF0, 7IJ& bHmin, ;I'J
resp H min6;
-a efectuat tratamentul indicat de medic.
~38~
INVESTIGATII TRATAMENT
=rupa si ;h2 1 II, po%itiv
=luco%a2 '"5 mgH dl
?ree2 #! mgHdl
7roteine totale2 J," gHdl
Ailirubina2 ",#J mgHdl
0olesterol2 '3! mgHdl
182 !' ?H/
1/82 3& ?H/
8este de coagulare 17882 !#,5 sec
44=2 trasee 44= fara modificari
semnificative.
4K=2 ritm sinusal normal 1g;sI
G3", in limite normale.
8useu vaginal2 col de multipara
orientat posterior; uter in po%itie
intermediara de forma si dimensiuni
normale, mobil, nedureros, %one
ane$iale libere.
'3."!.!""E
'. 1mpicilina ! g
!. Ketonal f II
3. )ia%epam f I
#. =luco%a '" ( 5 '""" ml6 G er
fi%iologic '""" ml
5. )uclola$ '" mg.
"#."!.!""E
'. 1mpicilina ! g
!. Ketonal f II
3. )ia%epam f I
4$ er fi%iologic '""" ml
5$ )ulcola$ '" mg.
~39~

CAZUL 0
7acientul 7.4. nscut la "5."#.'.J" cu domiciliu in Au%u, s-a internat
la data de de '5."'.!""E in clinica de 0hirurgie a pitalului de ?rgente,
Aucure,ti, cu diagnosticul de hernie strangulata prin penasarea laterala a
intestinului.
C)$%.%(% #% #at%2
<ume si prenume2 7.4.;
9+rsta2 3E de ani;
e$2 masculin;
tare civila2 cstorit;
:cupaie2 funcionar;
0ondiii de locuit2 bune;
1lergii2 neaga;
1ntecedente personale2 fara importanta.
Mani1%/t(i #% #%'%n#%nta2
)ureri in regiunea inghmala;
tare geneilala modificata;
1limentaie si hidratare necorespun%atoare;
HipertermieI 3EF0.
S)(/% #% #i1ic)$tat%2
4fort fi%ic e$agerat;
)e%echilibru hidroelectrolitic;
<elini,te, frica de intervenia chirurgicala si
aneste%ie;
~40~
tare de disconfort.
+(o"$%m% act)a$%2
)ureri intense in regiunea inghinala datorita herniei strangulate,
manifestata prin alterarea strii generale, cu modificarea
parametrilor vitali, stare de disconfort;
)ificulti privind alimentarea si hidratarea, datorita durerilor
intense, manifestate prin deshidratare moderata.
Aplicarea planului de ngrijiri pe perioade 15.01.2008 -
16.01.2008
'. 7roblema2
)urere intensa datorata herniei strangulate manifestata prin
an$ietate, stare de disconfort.
:biectiv2
7acientul va fi capabil sa-si diminue%e durerea si sa-si
imbunatateasca starea generala.
Intervenii autonome2
1sigur mediu de sigurana 5po%iione% cat mai comod
pacientul6;
/ini,tesc pacientul, si-l 3ncura-e%, e$plicandu-i actul operator,
pregtirile necesare, precum si felul aneste%iei;
upraveghe% faciesul si comportamentul;
?rmresc si inregistre% funciile vitale in foaia de observaie.
Intervenii delegate2
~41~
;ecolte% produsele biologice pentru anali%ele de laborator,
conform indicaiilor medicului;
Insoesc pacientul la e$aminrile paraclinice recomandate de
medic;
1dministre% calmante si sedative la indicaia medicului.
4valuare2
'5."'.!""E
7acientul are o po%itie adecvata, sustina ca durerile s-au
diminuat in intensitate in urma calmantelor;
-au recoltat anali%ele cerute de medic;
7acientul respecta dieta 5dieta hidricaI!5"" @ 3""" mlH%i6;
'&."'.!""E
-au urmarit permanent functiile vitale2 81I'#"HE" mmHg,
7IE" bHmin, ;I!" respHmin, 8I3E 0;
1n$ietatea s-a redus @ pacientul a inteles necesitatea actului
operator;
-au recoltat produsele biologice pentru anali%ele de laorator;
8ratementul prescris de medic a fost efectuat.

!. 7roblema2
Hipertermie @ cau%ata de modificarile produse de lipsa alimentarii
si hidratarii manifestata prin 8- 3E 0, tegumente umede si palide.
:biectiv2
7acientul va fi capabil sa-si reduca hipertermia, cu ' 0.
~42~
~43~
Intervenii autonome2
Masor temperatura la intervale regulate 53 ore6;
1sigur condiii optime de temperatura si aerisire a salonului;
chimb pacientul ori de cate ori este nevoie, asigurandu-i astfel
igiena corespun%toare;
1dministre% comprese reci pe frunte.
Intervenii delegate2
Hidrate% parenteral pacientul, urmrind si not+nd in foaia de
observaie bilanul hidroelectrolitic 5conform indicaiilor medicului6;
1dministre% tratamentul in do%ele si orarul indicat.
4valuare2

'5."'.!""E
1m schimbat pacientul, o data, dup efectuarea igienei pe regiuni;
1 fost hidratat in cantitate de !5""ml;
eliminat 55"ml de urina;
8egumente si mucoase uscate, curate, colorate normal '&."'.!""E
-a administrat medicatia prescrisa;
-a urmrit si inregistrat temperatura 8F I 3J,5F0;
7acientul este mult mai lini,tit si se pregte,te pentru intervenie
5psihic si fi%ic6.
~44~
INVESTIGAII TRATAMENT
'5."'.!""E
=rup si ;h2 A III, ;h negativ '. 1mpicilina 3g
=luco%a2 .3 mg H dl !. Ketonal f III
0olesterol2 '3! mgHdl 3. 1lgocalmin f I
Ai3irubina2 ".#5 mg H dl #. =luco%a '" ( 5 '5"" ml G E ?I
182 !! ?H/ insulina H 5"" ml6
1/82 3. ?H/ 5. er fi%iologic '""" ml
8este de coagulare 17882 !#,3 sec.
'&."'.!""E
8useu rectal2 regiune perianala normala, '. 1mpicilina 3g
sfincter anal normoton, canal anal !. Ketonal f III
permeabil, ampula rectala cu materii
fecale
3. )ia%epam f I
de aspect normal. #. er fi%iologic '""" ml
40=2 fara modificri ischemice.
~45~
,. ANE4E
ANE4A NR. 12 T%;nici #in '(%.ti(%a '(%o'%(ato(i%
C$i/ma %vac)atoa(%2
)efiniie2
0lisma repre%int introducerea prin tuburi de cauciuc sau
material plastic a diferitelor lichide in intestinil gros prin anus.
cop2
=olirea intestinului gros pentru a pregti anumite
e$aminri asupra rectului.
Materiale necesare2
Irigator 4smarch, prev%ut cu un tub de cauciuc cu un calibru
de '" mm, /I ',5- ! m, prev%ut cu un robinet de 3nchidere
sau o pensa Moor;
0anula rectala sterila 5metal sau ebonit6;
Aa%inet;
Mu,ama traversa;
oluie sau substana medicamentoasa 5in cantitatea, 8F si
concentraia prescrisa6;
0antitatea de substana I '- ',5 l; 8F substanei I
8F corpului;
ubstana lubrifianta2 vaselina, ulei de parafina
steril;
0omprese sterile;
Materiale necesare pentru efectuarea toaletei;
0lisma se face cu apa calda 35-3JF0.
~46~
In funcie de scopul clismei se folosesc2
1dult2 '5"-'""" ml apa;
0opil2 '5" ml apa;
1dolescent2 !5" ml;
ugar2 5& - &" ml.
e mai adaug2
are 5' lingura H' l apa6;
?lei 5# linguri H ! l apa6;
pun 5' lingura rasa H' l apa6.
8ehnica2
e umple irigatorul cu soluia data si se suspenda pe un
stativ;
e fi$ea% canula la tubul irigatorului av+nd gri-a ca
robinetul sa fie 3nchis;
0anula va fi suspendata pe stativ fara a se atinge de cava
5nu se introduce in irigator6;
e pregte,te psihic pacientul, e$plicandu-i ca in
momentul introducerii canulei in rect, daca apare sen%aia
de defecare, sa nu evacue%e sonda ci sa impiedice
mi,crile refle$e de contracie a rectului prin inspiraii
ad+nci pe gura, rela$+nd astfel musculatura peretelui
abdominal.
7acientul va sta in decubit lateral st+ng cu membrul
inferior drept 3ntins, iar cel st+ng in fle$ie forat a coapsei
pe abdomen si a gambei pe coapsa.
~47~
)ecubitul lateral st+ng si ori%ontalitatea favori%ea% umplerea
colonului, lichidul merg+nd in direcia gravitaiei. 7o%iia membrelor
inferioare asigura rela$area musculaturii peretelui abdominal.
/a bolnavii astenici, se efectuea% clisma in decubit dorsal 5 po%iie
ginecologica6.
0lisma se poate efectua si in po%iia genu - pectorala c+nd
ptrunderea lichidului in colon este u,urata.
)up pregtirea psihica a pacientului si po%iionarea sa urmea%
tehnica propriu -%isa2
1sistenta medicala se spal pe m+ini, folosind apoi m+nu,ile
sterile;
1sistenta medicala pregte,te canula care trebuie lubrefiata cu o
compresa sterile cu vaselina;
1sistenta medicala elimina aerul din tub pentru a nu fi introdus in
rect deoarece produce sen%aia de defecare si prima coloana de
lichid este rece;
1sistenta medicala inchide robinetul irigatonihii;
1sistenta medicala cu mana st+nga 3ndeprtea% fesele
pacientului, evideniind anusul iar cu dreapta, introduce canula,
prin anus pana in rect prin mi,cri de rotaie pana invinge
re%istenta sfincterului anal;
)irecia cmilei - cu v+rful indreptat spre ve%ica urinara;
e ridica e$tremitatea e$terna a canulei, dup ce v+rful a trecut
de sfincter si se undreapta spre ampula rectala 5se introduce '"-
'! cm6, deschi%+nd robinetul si regl+nd vite%a de curgere a apei
prin ridicarea irigatorului la 5" cm deasupra patului.
~48~
)aca apar dureri sau crampe, se opre,te -etul de apa pentru
c+teva minute.
8rebuie avut gri-a ca irigatorul sa nu se goleasc si nici ca apa sa
dep,easc acest nivel;
)up aceasta operaiune, se scoate cmila, se pune la
de%infectat, iar irigatorul se pune pe un stativ.
Aolnavul trebuie sa retina apa '"-'5 min intorcandu-l in decubit
lateral drept. )up terminarea evacurii, se face toaleta regiunii anale si se
reorgani%ea% locul de munca.
~49~
ANE4A NR. , +(%.ti(i $oca$% /i .%n%(a$%
7regtirea preoperatorie generala, consta 3n e$amenul clinic si
paraclinic, pregtirea psihica, urmrirea funciilor vitale si digestive.
E5am%n)$ c$inic - este efectuat de ctre medic, asistat de asistenta
medicala.
1sistenta medicala are sarcina sa a-ute bolnavul la de%brcare si
reimbracare, sa se asigure o po%iie adecvata e$aminrii. 4$amenul se
face amnunit pe toate aparatele si sistemele.
E5am%n)$ 'a(ac$inic. 4$aminarea sanguina consta in2
4$amenul citologic ce consta in determinarea numrului de
eritrocite, leucocite trombocite, precum si formula leucocitara;
4$amenul biochimic preci%ea% cantitativ2 hemoglobina, uree
sanguina, glicemie, ionograma serica, bilirubinemia,
transamina%ele, amila%emia;
8este de s+nge si coagulare;
;eacia Aardet - Lasserman este obligatorie.
4$plorarea sanguina se face de ctre asistenta medicala prin
recoltarea de s+nge si punctie venala.
+ngele recoltat se amesteca cu substane anticoagulante sau se
e$pedia% la laborator in stare pura.
7entru determinarea 9H - se recoltea% ! ml de s+nge cu
citrat de sodium 3,E(;
~50~
7entru determinarea ureei, acidul uric, creatininei, bilirubinei,
colesterolului, lipidelor, testelor de disproteinemie, fosfata%ei,
transamina%elor, amila%ei, electrofore%a fosfor - calciu, sidermiei,
re%erva alcalina, ionograma 5<a, K, 0I6 se recoltea% ! - 5 ml de
s+nge fara substane anticoagulanta;
7entru determinarea glicemiei, fibrinogenului se recoltea% ! ml
de s+nge cu florura de sodium 5 ! mgH ml s+nge6.
;ecoltarea si e$pediere la laborator trebuie efectuata corect.
deoarece re%ultatele indica tratamentul ce se va institui.
In fuctie de intervenie si bolnav medical mai poate solicita e$amene
radiologice.
E5am%n% (a#io$o.ic%
In cadrul herniei inghinale e$amenele radiologice, constau in2
;adiografie cardio - pulmonara;
;adiografie abdominala pe gol;
4videntia%a imagini hidroaeriene 5strangulare6;
7neumoperitoneu 5peritonite prin perforaia viscerelor cavitare6.
+(%.ti(%a '/i;ica > (o$)$ a/i/t%nt%i m%#ica$%2
9a incura-a bolnavul cu atenie si ii va suprima tot ce ar putea sa-i
produc o stare de nelini,te;
9a incura-a si ii va asigura, punandu-l in contact cu convalscentii
care au evoluie postoperatorie optima.
1sistenta medicala ii va crea o stare de confort si ii va oferi un mediu
~51~
ambient plcut asigur+nd legtura cu aparintorii.
1sistenta medicala va msura funciile vitale si vegetative2
8F matinala si vesperala, pulsul, 81, ;, observa diure%a si
scaunul.
+(%.ti(%a '(%o'%(ato(i% $oca$a
7entru pregtirea c+mpului operator, asistenta medicala curata
pielea, sapunand regiunea si mai ales insistandu-se la pliul ombilic, rade
cu gri-a pielea proasa, evitandu-se sa se produc mici tieturi, apoi se
efectuea% de%infectia regiunii.
)egresea%a pielea cu comprese 3mbibate cu eter, av+nd gri-a sa nu
se scurg eter pe regiunea perineala, de%infectea% pielea cu un antiseptic
si va acoperii c+mpul operator la indicaia medicului.
~52~
ANE4A NR. 0 +)nctia (a;i#iana
D%1ini!i%2
;epre%int ptrunderea cu un ac de punctie, in spaiul
subarahoidian printre vertebre.
Sco'2
4$plorator - msurarea /0;;
% recoltarea de /0; pentru e$amenul de laborator;
% pentru in-ectare de substana radio - opace la
e$aminarea radiological a maduvei.
8erapeutic - c+nd se reali%ea% o
decomprimare5sindromul de
hipertensiune intracraniana6;
- introducerea de medicamente, citostatice,
albumina, sruri imune.
1neste%ic- rahianeste%ia - introducerea de substane
aneste%ice.
In#ica!ii2
Aoli inflamatorii ale sistemului nervos central 5encefalita,
meningita6
clero%a multipla;
8umori cerebrale;
Intervenii chirurgicale - cu scop aneste%ic.
~53~
Loc #% %$%cti%2
;egiunea lombara 5) '! @ /'6 sau 5/# - /56;
;egiunea dorsala 5)& - )J6;
;egiunea suboccipitala intre protuberanta occipitala e$terna si
apofi%a a$isului pe linia mediana.
Mat%(ia$ n%c%/a(%
Materiale de protecie a mesei sau a patului;
)e%infectare locala pentru de%infectia tegumentelor;
Instrumente si materiale sterile;
1ce lungi cu diametrul de ' -',5 mm prev%ut cu mandren;
1ce, seringi 5o seringa pregtita dinainte cu $ilina !( - # ml
sau $ilina #( -!ml6;
0+mp chirurgical, tampoane si comprese sterile;
Manusi sterile;
7ense hemostatice si anatomice;
4prubete;
/ampa de spirt;
8avita renala;
Medicamente 5citostatice, sruri imune, albumina6;
1neste%ice locale pentru rahianeste%ie.
Materialele se aleg in funcie de scopul punctie
T%;nica2
~54~
1$ 7regtirea psihica a pacientului - se informea% pacientul
cu privire la necesitatea efecturii punctei, i se e$plica
po%iia in care va sta.
~55~
.
2$ 7regtirea fi%ica a pacientului2
7unctia se e$ecuta pe nemancate;
7o%iia pacientului este data in funcie de locul punctiei si de
starea lui;
)ecubit lateral cu spatele la marginea patului,coapsele flectate
pe abdomen, brbia atinge pieptul 5forma Bspatelui de pisicaB6;
e%and pe masa de tratament cu m+inile pe coapse, capul in
hiperfle$ie si a-utat de asistenta medicala care face o presiune
in ple$;
In fa%a de preaneste%ie, cu c+teva %ile 3nainte de operaie, se
face e$amenul complet al bolnavului2 4K=, msurarea 81,
timpul de sangerare, 8M, radioscopie pulmonara, testul cu
soluie diluata pentru aflarea tolerantei medicamentului;
In seara precedenta operaiei, asistenta medicala administrea% la
recomandarea medicului;
un somnifer 5ciclobarbital6;
un tranchili%ant 5dia%epam6;
premedicatia efectuata cu 3"N inainte de aneste%ie cuprinde2
% vagolitice2 atropin, efedrina;
% tranchili%ant2 dia%epam;
% un analge%ic care va potenta aneste%ia2 mialgin, fortral.
7e masa de operaie , se instalea% o perfu%ie cu gluco%a 5 -
'" ( de$tran J", dup necesitai si sonda endona%ala pentru
administrarea de o$igen;
In timpul operaiei asistenta medicala controlea% permanent
pulsul, tensiunea arteriala, frecventa respiraiei si fata
bolnavului;
~56~
1sistenta medicala prote-ea% patul sau masa de punctie cu
mu,ama sau ale%a;
1sistenta medicala de%brac pacientul si ii asea%a in po%iia
corespun%toare, in funcie de locul punctiei;
1sistenta medicala pregte,te locul punctiei, de%infectea%
tegumentele.
7unctia se e$ecuta de ctre medic.
1sistenta medicala serve,te acul de punctie cu mandren si
menine eprubetele pentru recoltare de /0;;
1sistenta medicala serve,te seringa cu soluie aneste%ica
pregtita.
)up efectuarea punctiei, asistenta medicala2
- de%infectea% locul punctiei;
- comprima cu o compresa sterila locul punctiei si aplica
pansament uscat, fi$at cu romplast.
)up punctie bolnavul sta in decubit fara perna !#h fara a produce
fle$ia capului.
)up &h pacientul este alimentat si hidratat la pat. 1sistenta
medicala supraveghea% permanent funciile vitale 57, 81, ;6 si daca apar
vrsaturi, cefalee este instiintat medical.
+(%.ti(%a '(o#)/)$)i '%nt() %5amina(%2
e$aminarea macroscopica, apreciindu-se culoarea, aspectul,
presiunea /0;;
e$aminarea citologica, biochimica, bacteriologica, /0; trebuie sa
fie clar, limpede ca apa de i%vor; se scurge pe ac pictura cu
pictura.
~57~
In mod patologic, poate fi2
purulent;
hemoragie;
$antocrom;
vite%a sa de coagulare poate creste. <otarea punctiei in foaia
de observaie - se notea% aspectul lichidului cefalorahidian,
presiunea, data, ora si numele persoanei care a e$ecutat
punctia.
Acci#%nt%$% ')ncti%i2
apare sindromul post punctional 5ameeli, cefalee, valsaturi6,
datorate hipotensiunii lichidului provocat de punctie;
hemoragii ce apar prin ac in timpul punctiei;
dureri violente in membrele inferioare determinate de atingerea
ramificaiilor co%ii de cal sau de mduva;
contracia fetei, a gatului sau a unui membru superior atunci
c+nd se atige mduva cervicala c+nd punctia a fost fcuta
superficial;
socul refle$ care poate duce la sincope mortale.
Acci#%nt%$% (a;ian%/t%-ic%2
hipotensiune arteriala2 se administrea% o$igen si efedrina;
insuficienta respiratorie; se administrea% o$igen si la nevoie se
intubea%a;
cefalee postrahianeste%ica; se evita prin meninerea bolnavului
culcat, fara perna & - E h dup operaie;
retentie de urina cau%ata de cantitatea mare de lichide
~58~
perfu%ate in timpul operaiei, ca si de po%iia bolnavului culcat si de
durerea postoperatorie 5se face sonda- ve%ical6;
la bolnavii v+rstnici sau arterosclerotici cu un flu$ sanguin mai
sc%ut in spaiul subarahnoidian, e$ista pericolul prelungirii
nedorite a aneste%iei si ridicarea substanelor aneste%ice mai
sus dec+t nivelul in-ectat.
ATENE !
In momentul in care se ptrunde cu acul si mandrenul in spaiul
subarahnoidian, se scoate mandrenul din ac, dar se pstrea%
steril pentru a putea fi introdus c+nd scurgerea lichidului se
intrerupe.
)aca s-a scos o cantitate mare de lichid, atunci bolnavul este
pus in po%iia 8rendelenburg;
)aca in timpul punctiei apar c+teva picaturi de s+nge, apoi
curge lichid clar, eprubeta se schimba, la laborator merg+nd
doar eprubetele cu lichid cefalorahidian clar.
"E E#TAT !
4vacuarea unei cantiti mari de lichid;
Modificarea po%iiei pacientului in timpul punctiei care poate duce
la ruperea acului si traumati%area substanei nervoase;
uprainfectarea produsului in timpul pregtirii pentru a-l trimite la
laborator.
~59~
9I 0:<0/?OII
Hernia inghinala este o afeciune foarte frecventa in patologia
chirurgicala. )atorita semnelor subiective si obiective, precum si a
complicaiilor acesteia trebuie considerate o urgenta chirurgicala absoluta.
0ei trei bolnavi internai in secia de chirurgie a pitalului 0linic de
?rgenta, pre%ent+nd hernie inghinala sunt operai in regim de urgenta. 9or
fi e$ternai dup o evoluie postoperatorie buna.
0ei trei pacieni au urmat acela,i tratament, doar %ilele de spitali%are
au diferit.
- )-l ).I. tratament chirurgical G tratament medical simptomatic timp
de E %ile.
- )-na M./. tratament chirurgical G tratament medical simptomatic
timp de '" %ile.
- )-l 7.4, tratament chirurgical G tratament medical simptomatic timp
de . %ile.
In nici unul din ca%uri nu au survenit complicaii at+t intraoperator, cat
si postoperator, bolnavii suport+nd bine intervenia.
Aolnavii vor reveni la control, vor respecta regimul igienico - dietetic
si vor evita eforturile fi%ice. )e asemenea vor fi invatati ca dup perioada
de repaus sa previn recidivele prin mers pe -os, drumeii, tratamente
balneare.
~60~
BIBLIOGRAFIE
'. 0urs de anatomie
7rof. )r. 1l. Ianculescu ?M*- Aucuresti
!. *i%iologie
7rof. )r. I. Aaciu- editura didactica si pedagogica-
Aucuresti '.JJ
3. 8ehnici de ingri-ire generala a bolnavului
)r. =eorgeta Aalta- editura didactica si pedagogica '.E3
#. Ingri-irea omului bolnav si a omului sanatos
*lorian 0hiru, /etitia Morariu, =abriela 0hiru-
editura 0I:<
5. 8ehnici de evaluare si ingri-iri acordate de asistentii medicali
/ucretia 8itirca- editura 9iata Medicala romaneasca
&. Manual de ingri-iri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali
/ucretia 8itirca- editura 9iata romaneasca
J. ?rgente medico-chirurgicale
/ucretia 8itirca- editura medicala.
.. 0hirurgie si specialitati inrudite.
M. 0onstaninescu- 4ditura Medicala; Aucuresti-!"""

'". Manual de medicina interna
0. Aorundel- 4ditura 1ll, Aucuresti, '..5.
~61~