Analiza si evaluarea operatiunilor logistice

la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

CUPRINS
CAPITOLUL 1
1. Caracterizarea firmei
1.1 Date de identificare : sediu, obiect de activitate, oranira!a"""""".#
1.$ Oferta fir!ei"""""""""""""""""""""""""..%
1.# Ana&i'a !ediu&ui (n care ac)ionea'a fir!a""""""""""""...."*
CAPITOLUL
. Analiza !i evaluarea opera"iunilor logistice
$.1 Procesu& de cu!+,rare""""""""""""""""""""".1-
$.$ Ana&i'a activita)i&or de trans+ort"""""""""""""""""..1.
$.# /va&uarea +rocesu&ui de stocare"""""""""""""""""...10
$.- De+o'itarea !,rfuri&or""""""""""""""""""""".11
$.. Orani'area activita)i&or &oistice &a nive&u& fir!ei 2 oranira!a activita)i&or
&oistice 3"""""""""""""""""""""""""""""."...$1
CAPITOLUL #
#. Program de cre!tere sau de $m%un&ta"ire a eficen"ei activita"ilor logistice
2 de'vo&tarea activita)i&or &a nive&u& fir!ei 3"""""""""""""""""..$$
CAPITOLUL '
'. Concluzii(((((((((((((((((((((((((((((...$-
). *i%liografie(((((((((((((((((((((((((((..(.$.
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
I.1 +enumirea si localizarea
4auf&and Ro!ania SCS este o societate (n co!andit, cu sediu& (n 5ucuresti, soseaua
Co&entina, nr. %, sector $, societate care se su+une dre+tu&ui ro!anesc. Societatea este
inreistrata &a Reistru& Co!ertu&ui 5ucuresti sub nu!aru& 6-78 1*7.$8 $77#, cod unic de
inreistrare R1.1111-1. 4auf&and Ro!ania SCS este re+re'entata &ea& de do!nu& 9i!an
Adrian, Director :enera&.
4auf&and Ro!ania SCS
Soseaua Co&entina Nr. %
RO;7$11*# 5ucuresti, Sector $
Te&: <-7 8 $1 8 #7.*7*7
e;!ai&: office,-aufland.ro
I.. Scurt istoric
1.#/ 6osef Sc=>ar' debutea', ca asociat a& fir!ei S?dfr?c=te :ro@=and&un Lid& A Co din
Bei&bronn. Nu!e&e fir!ei se sc=i!b, devenind Lid& A Sc=>ar' 4: Ci fir!a se transfor!,
(ntr;un en;ross de +roduse a&i!entare. /D+ansiunea fir!ei este (ntreru+t, de i'bucnirea ce&ui
de a& doi&ea r,'boi !ondia&. Du+, ter!inarea ce&ui de a& doi&ea r,'boi !ondia& se continu,
eDtinderea fir!ei.
1.)' /Dtinderea fir!ei, construc)ia unui sediu +ro+riu &a Bei&bronn Ci intrarea (n &an)u& de
!aa'ine AAO.
1.0/ Desc=iderea +ri!u&ui de+o'it C<C2Cas=ACarrE3 (n Nord>?rtte!ber (n cadru& fir!ei
Bande&s; und Fruc=t=of Bei&bronn :!bB.
1.0' Se desc=ide +ri!u& raion de carne (n Bande&s; und Fruc=t=of Bei&bronn care a
re+re'entat startu& +entru =a&a de carne 4auf&and avGnd sedii de +roduc)ie Ci de distribu)ie (n
NecHarsu&!, IJcH!?=& 2(n Bei&bronn3, Offenbur und UnterHaHa 2(n Keit' (n Sac=sen;
An=a&t3.
1.01 Desc=iderea +ri!u&ui !aa'in &a 5acHnan cu nu!e&e de LBande&s=ofL.
1.2 Sediu& centra& a& fir!ei se !ut, &a NecHarsu&!.
1.22 Desc=iderea +ri!u&ui !aa'in cu autoservire din nou &a 5acHnan cu nu!e&e de
LBande&s=ofL.
#
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
6osef Sc=>ar' !oare &a vGrst, de *- de ani. Du+, !oartea &ui 6osef Sc=>ar' fir!a este
condus, de fiu& s,u Dieter Sc=>ar'.
1.1' Desc=iderea +ri!u&ui !aa'in cu autoservire 4auf&and &a NecHarsu&! cu o su+rafa),
tota&, de 1..777 !+. Nu!eroCi concesionari co!+&etea', oferta.
1../ Du+, reunirea :er!aniei, are &oc desc=iderea +ri!u&ui !aa'in 4auf&and (n Ieissen (n
noi&e &anduri. Mn ace&aCi an ur!ea', desc=ideri de !aa'ine +entru satisfacerea necesit,)i&or
consu!atori&or (n BoEers>erda, Pirna, Freiber, Nei@enfe&s, 5er&in;/ic=e Ci Senftenber.
1..' Se desc=id +ri!e&e brut,rii (n !aa'ine&e 4auf&and din Dessau Ci Lei+'i, +entru a
o+ti!i'a oferta de +roduse +roas+ete.
1..1 Desc=iderea +ri!u&ui !aa'in 4auf&and (n Ce=ia (n oraCu& Ostrava.
/// Desc=iderea +ri!u&ui !aa'in 4auf&and (n S&ovacia (n oraCu& Po+rad.
//1 Mn :er!ania de /st 4auf&and este de de+arte &ider de +ia),. Mn Croa)ia s;a desc=is +ri!u&
!aa'in 4auf&and (n 4ar&ovac, ur!ea', Po&onia cu desc=iderea +ri!u&ui !aa'in 4auf&and
(n Starard S'c'ecinsHi.
// Lan)u& se eDtinde (n continuare +e +&an na)iona& Ci interna)iona&.
//) Lan)u& se eDtinde (n continuare +e +&an na)iona& Ci interna)iona& Ci aniversea', *. de ani
de eDisten),.
3orma 4uridica de constituire
Concernu& 4auf&and este una dintre fir!e&e de retai& de succes din :er!ania.
Concernu& 4auf&and este re+re'entat de %77 de !aa'ine (n :er!ania, Ce=ia, S&ovacia,
+recu! Ci (n Po&onia Ci Croa)ia.
Bi+er!arHet;uri&e cu autoservire au o su+rafa), tota&, de vGn'are cu+rins, (ntre $.77 !+ Ci
1$.777 !+ Ci sunt cunoscute sub denu!irea de O4auf&andP, L4aufIarHtP Ci OBande&s=ofP.
Oferta cu+rinde de &a !arci +ro+rii, care con)ine +roduse de ca&itate &a +re)uri convenabi&e
!ici, +Gn, &a +roduse oferite de +roduc,torii reiona&i Ci +roduse de !arc,. Un +unct forte
+entru 4auf&and (& re+re'int, de+arta!entu& de +roduse +roas+ete: 4auf&and arantea', 'i&nic
c&ien)i&or s,i ca&itatea Ci +ros+e)i!ea abso&ut, &a +re)uri de to+ +entru carne, !e'e&uri,
brGn'eturi Ci +roduse &actate +Gn, &a &eu!e Ci fructe.
Mn afar, de oferta boat, de a&i!ente 4auf&and ofer, +roduse atractive &a +re)uri convenabi&e
din do!enii&e !enaQ, stic&,rie, +or)e&an, teDti&e, e&ectrice, +a+et,rie, Quc,rii, artico&e de se'on
Ci +entru +etrecerea ti!+u&ui &iber, Ci !u&te a&te&e, &a care se adau, oferte s+ecia&e
s,+t,!Gna&e.
Iaa'ine de renu!e Ci de s+ecia&itate co!+&etea', oferta fiec,rui =i+er!arHet 4auf&and.
-
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Conducerea si personalul firmei
Fir!a S.C. 4auf&and S.C.S. este re+re'entat, &ea& de do!nu& 9i!an Adrian, Director
:enera&. Iaa'ine&e din toat, )ara avGnd &a rGndu& &or a&)i directori de !aa'in. Structura este
ur!atoarea:
; de+arta!entu& estiuneR
; de+arta!entu& foodR
; de+arta!entu& non foodR
; de+arta!ent +roduse +roas+eteR
; !arc=endiseriiR
; &ucr,tori co!ercia&i.
Pe &Gn, aceCtia (n !aa'in !ai &ucrea', un nu!ar !are de oa!eni asiurGnd +a'a Ci
+rotec)ia c&ien)i&or, oa!eni de servici care asiur, cur,)enia !aa'inu&ui, oa!eni care se
ocu+, de +arcarea acestuia.
Directoru& de !aa'ine are func)ia de a )ine (ntr;un strGns &iant &e,turi&e dintre !aa'in Ci
sediu& centra& +rin cei&a&)i directori de 'ona.
De+arta!entu& de estiune este for!at din estionari Ci !ani+u&an)i care au atribu)ia de a
rece+)iona !arfa, de a o estiona +e de+arta!ente (n func)ie de ti+u& &or, de a verifica
stocuri&e +er!anent Ci de a verifica cu! se fac trans+orturi&e.
De+arta!entu& de case este a&catuit din casiere care au in atribu)ie facturarea corecta a
+roduse&or, (ncasarea bani&or Ci buna co!unicare cu c&ien)ii.
Ce&e&a&te de+arta!ente sunt conduse de cGte un director de de+arta!ent (!+reuna cu
asisten)ii de vGn',ri Ci &ucr,tori co!ercia&i care au (n atribu)ie buna infor!are a c&ien)i&or
des+re +roduse&e din fiecare de+arta!ent.
:ru+u& Sc=>ar', +ro+rietaru& &an)uri&or de retai& 4auf&and Ci Lid&, res+ine acu'a)ii&e
sindicate&or referitor &a (nc,&carea &eis&a)iei Ci a dre+tu&ui !uncii.
OUnu& dintre +rinci+ii&e du+, care ac)ion,! este acce+tarea Ci res+ectarea 177S a
+revederi&or &ea&e din fiecare )ar,. Mn acest sens, a! (ntoc!it reu&a!ente de ordine
interioar, Ci re&e!ent,ri +rivind desf,Curarea activit,)ii, +recu! Ci contracte co&ective de
!unc,P, a dec&arat +entru Ca+ita& Andrea 4Jb&er, res+onsabi& +entru re&a)ii cu +resa a&
ru+u&ui Sc=>ar'. OMn !o!entu& de fa),, ave! +este -.777 de anaQa)i. Nu +ute! (n)e&ee
acu'a)ii&e ce ni se aduc. A! +ro+us sindicate&or din Ro!Gnia un dia&o, Ci (n ur!,toare&e 'i&e
vor avea &oc +ri!e&e discu)iiP, a +reci'at oficia&u& co!+aniei.
Federa)ia Sindicate&or Libere din Co!er) 2FSLC3 s;a ra&iat &a +rotestu& sindicatu&ui er!an
9er.di, considerGnd c, (!+ru!utu& 5/RD +entru eDtinderea 4auf&and Ro!Gnia nu ar trebui
.
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
acordat. Mn o+inia re+re'entan)i&or FSLC, de'vo&tarea sus)inut, a &an)uri&or de !aa'ine cu
+roduse ieftine +rin inter!ediu& bani&or interna)iona&i va avea un efect neativ asu+ra
re&a)ii&or de !unc, din co!er)u& ro!Gnesc Ci din fir!e&e furni'oare a&e acestuia.
Oferta societatii 5produse6servicii7
Re)eta succesu&ui &a
4auf&and este una dintre fir!e&e co!ercia&e de succes din :er!ania. Ti acest succes nu este
de&oc (ntG!+&,tor.
A!estecu& de Ltotu& +entru necesit,)i&e 'i&niceL de &a a+, !inera&, +Gn, &a &,!Gie Ci !ai !u&t,
de &a for!a de co'onac +an, &a +asta de din)i, conce+tu& Ltotu& sub un sinur aco+eriCL
convine.
BE+er!arHet;uri&e cu autoservire 4auf&and ofer, +roduse atGt (n do!eniu& a&i!entar cGt Ci
!u&te a&te artico&e (n do!enii&e: IenaQ, Ti!+ &iber Ci :radin,, (ntotdeauna un record de
+re)uri !ici. Ti eDact asta este ceea ce face 4auf&and ; co!bina)ia dintre diversitatea oferte&or
si +re)uri&e 'i&nice !ici.
8& rog la mas&9 : produse alimentare de la KAU3LA;+
A&eerea este f,cut,. A'i ave)i c=ef de &ucruri si!+&e, !Gine de de&icatese iar +oi!Gine de
buc,t,rie ra+id,U Cu a&i!ente de &a 4auf&and fante'ia nu are &i!ite.
4auf&and ofer, +entru fiecare +roduse&e cores+un',toare.
Proas+,t +e !as, ; s+une un +rinci+iu 4auf&and. De &a Fructe si Leu!e, Carne si Ie'e&uri
+an, &a Produse &actate si 5rGn'eturi +ri!ea', +ros+e)i!ea. Ti +ros+e)i!ea &a 4auf&and este
unic, (n fe&u& ei si invariabi&,. 4auf&and v, arantea', acest &ucru (n scris.
Mn +&us b,uturi&e de &a 4auf&and sunt savoare +ur,.
4auf&and se =idea'a du+a +rinci+iu& Ltotu& sub ace&asi aco+erisL, oferind +roduse
variate, care aco+era tot necesaru& 'i&nic.
Oferta cu+rinde de &a !arca +ro+rie 4;C&assic, +Gna &a +roduse oferite de +roducatorii
reiona&i si +roduse de !arca.
Un +unct forte +entru 4auf&and i& re+re'inta de+arta!entu& de +roduse +roas+ete: 4auf&and
arantea'a 'i&nic c&ienti&or sai ca&itatea si +ros+eti!ea abso&uta, &a +returi !ici, +entru carne,
!e'e&uri, brGn'eturi si +roduse &actate, +Gna &a &eu!e si fructe.
In afara de oferta boata de a&i!ente, 4auf&and ofera +roduse atractive &a +returi convenabi&e
din do!enii&e !enaQ, stic&arie, +orte&an, teDti&e, e&ectrice, +a+etarie, Qucarii, artico&e de se'on
si +entru +etrecerea ti!+u&ui &iber, &a care se adaua oferte s+ecia&e sa+ta!Gna&e.
%
Ponderea magazinelor n preferinele
consumatorilor
Mag.alim
Piee
Supermarket
Chiocuri
En-gros
Cash&carr
Mag.uni!.
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
A+roDi!ativ 07S din +roduse sunt +roduse ro!anesti, restu& de $7S re+re'entGnd
+roduse&e de i!+ort, !ai a&es +roduse non;food.
Iarca +ro+rie 4auf&and, 4;C&assic, va fi (n curGnd introdusa si +e +iata din Ro!Gnia. Mn
!o!entu& de fata co!ercia&i'a! +roduse sub a&te branduri +ro+rii, cu! ar fi 5est Far! +entru
carnea de +ui, 9ita Star +entru +Gine, Sti&&a +entru !?s&i sau :rande +entru cafea.
Aceste branduri nu sunt (nca foarte cunoscute +ub&icu&ui ro!Gn, (nsa (ncerca! sa aduce! (n
s+ecia& +roduse +entru a&i!ente de ba'a 2faina, 'a=ar, ore', bauturi, &actate, !e'e&uri3, dar si
+roduse non;food.
Co!ercia&i'area !arci&or +ro+rii ofera co!erciantu&ui &ibertatea (n ceea ce +riveste strateia
de +ret, (nsa aduce cu sine si res+onsabi&itatea directa +entru ca&itatea +rodusu&ui, acesta
+urtGnd Lse!naturaL 4auf&and.
1.# Analiza mediului $n care ac"ioneaza firma
/&e!ente&e !acro!ediu&ui sunt c&asificate (n Case !ari cateorii: !ediu& de!orafic,
!ediu& econo!ic, !ediu& te=no&oic, !ediu& natura&, !ediu& cu&tura& Ci ce& +o&itico;&eis&ativ.
Prob&e!a funda!enta&, a ana&i'ei !ediu&ui (nconQur,tor este de a (n)e&ee !odu& (n care
acesta inf&uen)ea', orani'a)ia Ci, &ucru !ai difici&, !odu& (n care o va face (n viitor.
a) Mediul demografic
Iediu& de!orafic este re+re'entat de +o+u&a)ie Ci structuri&e sa&e, +ersoane&e ce fac
+arte din 'ona de activitate a fir!ei. Prin ana&i'a !ode&e&or Ci trend;uri&or (n structura
+o+u&a)iei este +osibi&, antici+area co!+ort,rii consu!atori&or de +e o anu!it, +ia),, (n
!,sura (n care nu!,ru& !are de nevoi Ci dorin)e a&e acestora sunt eD+ri!ate de tr,s,turi
de!orafice +recu!: vGrsta, seDu&, starea civi&,, ocu+a)ia.
Obiceiuri i comportamente de achiziie a bunurilor de larg consum. Trei din +atru
+ersoane care obiCnuiesc s, fac, cu!+,r,turi&e (n os+od,rie ac=i'i)ionea', doar strictu&
necesar de +roduse V atGt cGt s, aco+ere nevoi&e curente. Acest &ucru este va&abi& atGt +entru
+roduse&e a&i!entare 2*..0S3, cGt Ci +entru ce&e nea&i!entare ;(ntre)inerea casei, cos!etice,
iiena +ersona&, 2*%.1S3.
O ana&i', a structurii du+, venituri Ci educa)ie, conduce &a ideea c, acest !od de
ac=i'i)ie este s+ecific !ai derab, cateorii&or de +ersoane cu venituri !ici Ci educa)ie !ai
redus,. Pe !asur, ce creCte nive&u& de educa)ie sau nive&u& de venit +ersona&, se observ, o
*
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
creCtere se!nificativ, a +rocentu&ui de +ersoane care obiCnuiesc s, cu!+ere +roduse (n
cantit,)i !ai !ari, care s, aQun, +entru o +erioad, !ai (nde&unat, de ti!+.
5,rba)ii Ci fe!ei&e au un co!+orta!ent de ac=i'i)ie si!i&ar din acest +unct de vedere. *1.1S
din +ersoane cu!+,r, (n enera& o a!, restrGns, de +roduse 21;1 +roduse diferite3, (n ti!+
ce $$.0S dintre aceCtia obisnuiesc s, cu!+ere o a!, !edie de +roduse 217 ;11 +roduse
diferite3 atunci cGnd ies &a cu!+,r,turiR eDist, de ase!enea un +rocent redus de +ersoane
2..1S3 care ac=i'i)ionea', o a!, &ar, de +roduse 2$7 de +roduse diferite sau !ai !u&te3.
Persoane&e cu venituri !ai sc,'ute sau educa)ie redus, au o (nc&ina)ie !ai !are de a
ac=i'i)iona din +ie)e8tarabe 2%#.-S res+ectiv %-..S3 Ci c=ioCcuri 2#*.#S res+ectiv -7.1S3 (n
ti!+ ce +ersoane&e cu venituri !ari Ci educa)ie (na&t, cu!+,r, !ai derab, din su+er!arHet;
uri 2%..%S res+ectiv %7.1S3, =E+er!arHet8cas=AcarrE 2#*.7S res;+ectiv $%.0S3 Ci !aa'ine
universa&e 8!a&& s=o++in centers21..7S res+ectiv 1$.-S3.
b)Mediul economic
Cu+rinde tota&itatea factori&or din econo!ie care inf&uen)ea', ca+acitatea (ntre+rinderii
de a concura (n do!eniu& s,u de activitate, dar Ci +osibi&itatea Ci dis+onibi&itatea
consu!atori&or de a cu!+,ra diverse bunuri Ci servicii.
CreCterea +re)uri&or re'u&t, atGt din !aQorarea +roduse&or nea&i!entare, cGt Ci a
servicii&or oferite +o+u&a)iei. Aceast, creCtere nu trebuie considerat, (nriQor,toare +entru c,
(n stabi&irea +re)uri&or un ro& i!+ortant (& are inf&a)ia Ci deva&ori'area !onedei. O
caracteristic, &a fe& de i!+ortant, (n ana&i'a !ediu&ui econo!ic este re+re'entat, de structura
cheltuielilor de consum +e cateorii de +roduse. Iodu& (n care +o+u&a)ia (Ci distribuie Ci a&oc,
venituri&e de)ine un un ro& i!+ortant (n ana&i'a +ro+rii&or +roduse Ci +revi'ionarea cererii
+entru acestea. Tendin)a +o+u&a)iei, este de a a&oca resurse&e ce&e !ai (nse!nate +roduse&or
a&i!entare Ci ti!+u&ui &iber, iar cu un +rocent destu& de inferior, +entru (!br,c,!inte Ci
b,uturi a&coo&ice. Mn acest ca', fir!a ur!ea', s, acorde o i!+ortan), deosebit, se!ente&or
de +roduse ce&e !ai so&icitate, dar Ci +roduse&or co!+&e!entare, +entru +etrecerea ti!+u&ui
&iber.
c) Mediul tehnologic
Aceast, co!+onent, a !acro!ediu&ui i!+&ic, fir!a atGt ca beneficiar, cGt Ci ca
furni'or, (n +rinci+a&, +rin inter!ediu& +ie)ei. Considerat, de reu&,, factoru& cu ce& !ai
+uternic i!+act asu+ra activit,)i&or u!ane, cunoaCterea !ediu&ui te=no&oic +re'int, o
i!+ortan), deosebit, +entru fir!,, deoarece creea', !oda&it,)i noi de satisfacere a nevoi&or
consu!atori&or, +er!ite identificarea unei cereri &atente, aQut, &a desco+erirea unor noi
0
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
se!ente de consu!atori, !odific, !ode&e&e cererii Ci sti&u& de via),, +oate !odifica natura
concuren)ei (ntr;o industrie Ci a!+&ific, eficien)a activit,)i&or de !arHetin, uti&i'Gnd te=nici
avansate.
d) Mediul natural
Resurse&e nu nu!ai c, nu !ai sunt +rivite i'o&at de ce&e&a&te feno!ene econo!ice Ci
socia&e, ci au (nce+ut s, fie &uate (n considerare &a di!ensiuni&e &or rea&e Ci interate (ntr;un
siste! (!+reun, cu a&te subsiste!e, ca +o+u&a)ia, investi)ia de ca+ita&, +o&uarea, +roduc)ia de
a&i!ente, ca&itatea vie)ii, toate fiind +rivite (n evo&u)ia &or +e ter!en &un Ci (n
intercondi)ionarea &or reci+roc,
1
.
Iediu& natura& de)ine un ro& din ce (n ce !ai i!+ortant (n +erioada actua&, (n
+roiectarea Ci desf,Curarea activit,)i&or econo!ice. Condi)ii&e natura&e deter!in, !odu& de
&oca&i'are, de distribu)ie (n s+a)iu a activit,)i&or unit,)ii econo!ice, inf&uen)Gnd (n !od
ne!iQ&ocit obiectivu& activit,)ii. Ti (n cadru& !ediu&ui natura& se (nreistrea', o serie de
tendin)e, +use (n eviden), +rin cri'a !aterii&or +ri!e, creCterea costu&ui eneriei Ci i!+&ica)ii&e
&eate de inf&uen)a re&iefu&ui, a c&i!ei.
e) Mediul cultural
Ansa!b&u& e&e!ente&or care +rivesc siste!u& de va&ori, obiceiuri&e, tradi)ii&e,
credin)e&e Ci nor!e&e care uvernea', statutu& oa!eni&or (n societate constituie !ediu&
cu&tura&. Aceste e&e!ente for!ea', co!+orta!entu& de cu!+,rare Ci consu!, de&i!itea',
se!ente&e de +ia), Ci de&i!itea', ti+o&oiii&e s+ecifice a&e cu!+,r,tori&or. Iediu& cu&tura&
contribuie &a eD+ri!area eDien)ei unei anu!ite +ie)e, condi)ionGnd atGt fe&u& +roduse&or Ci
!aniera distribuirii &or, cGt Ci con)inutu& Ci for!a co!unica)ii&or fir!ei cu +ia)a, a&e !esaQe&or
trans!ise.
Religia i naionalitatea constituie e&e!ente i!+ortante (n conturarea +rofi&u&ui
consu!atoru&ui, as+ecte ce trebuie &uate (n considerare de c,tre fir!,. Obiceiuri&e de consu!
Ci +ersona&itatea indivi'i&or este inf&uen)at, de ti+u& de re&iie, s,rb,tori&e Ci tradi)ii&e fiec,rei
etnii.
Po+u&a)ia vi'at, de fir!, este constituit,, (n enera& de ro!Gni, iar re&iia cu cea !ai !are
+ondere este cea ortodoD,.
O a&t, caracteristic, &uat, (n considerare se refer, &a modul de gestionare a timpului
liber. Pe fondu& enera& a& creCterii duratei !edii de via),, s+orirea ti!+u&ui &iber cunoaCte o
dina!ic, tot !ai accentuat, (n 'one&e de'vo&tate econo!ic. Astfe&, +o+u&a)ia vi'at, are
1
Nico&escu, O. ; PFundamentele managementului organizaieiW 5ucureCti, $771, /d. Tribuna econo!ic,, +a.%7
1
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
tendin)a ce a +eterce ti!+u& &iber, (n s+ecia& (n +erioada >eeHend;u&ui, (n 'one&e !ontane
situate (n a+ro+ierea oraCu&ui 2-0S3, (n 'one&e rustice2$7S3, s,&i de fitness sau +arcuri21.S3
sau a&te ti+uri de activit,)i210S3.
f) Mediul politico-legislativ
Mediul politic este for!at de structuri&e socia&e a&e societ,)ii, for)e&e +o&itice ce
ac)ionea', Ci de ra+orturi&e stabi&ite (ntre acestea.
Mediul legislativ cu+rinde ansa!b&u& nor!e&or Quridice Ci acte&or nor!ative care
re&e!entea', desf,Curarea activit,)i&or co!ercia&e a&e (ntre+rinderi&or. Iediu& Quridic Ci
institu)iona& cu+rinde Ci re&e!ent,ri&e stabi&ite de oranis!e&e interna)iona&e abi&itate.
Pornind de &a +re!isa Ci de &a situa)ia actua&,, caracteri'at, +rintr;o rav, &i+s, de
credibi&itate +e +&an interna)iona&, &a care au contribuit instabi&itatea &eis&ativ,, birocra)ia Ci
coru+)ia, Ad!inistra)ia &oca&, (Ci +ro+une ca obiectiv +rioritar creCterea se!nificativ, a
vo&u!u&ui investi)ii&or str,ine (n 5raCov, +rin asiurarea unui c&i!at investi)iona& de natur, a
(ncuraQa Ci atrae investitorii str,ini.
Principalii furnizori
Furni'orii sunt o veria i!+ortanta din siste!u& &oba& a& fir!ei de furni'are a va&orii
+entru c&ient. Furni'orii sunt cei ce asiura resurse&e de care are nevoie fir!a +entru a;si
+roduce bunuri&e si servicii&e. Prob&e!e&e cu furni'orii +ot sa afecte'e rav activitatea de
!arHetin astfe& incat, !anaerii de !arHetin trebuie sa su+rave=e'e radu& de
dis+onibi&itate a& resurse&or a+rovi'ionate V situatii&e de +enurie sau de intar'iere in &ivrare,
reve&e si a&te e&e!ente neative +ot sa di!inue'e van'ari&e +e ter!en scurt iar +e ter!en
&un +ot sa +reQudicie'e satisfactia c&ientu&ui. Ianaerii de !arHetin trebuie sa tina sub
observatie si tendinte&e in !aterie de +returi a&e resurse&or +rinci+a&e de a+rovi'ionare.
Cresterea costuri&or &a !ateria&e oate ob&ia fir!a sa;si !aQore'e +returi&e ceea ce risca sa
afecte'e vo&u!u& van'ari&or. In 'iua de a'i !aQoritatea !arHeteri&or isi tratea'a furni'oriia +e
+arteneri in +rocesu& de creare si furni'are a va&orii +entru c&ient.
Lucra! cu distribuitori &oca&i (n s+ecia& +e +artea de +roduse &actate, carne, !e'e&uri si
+roduse de brutarie. Astfe&, (ncerca! sa ne !u&a! +e cerinte&e c&ienti&or din diferite&e 'one
+rin introducerea (n sorti!ent a unor +roduse reiona&e. Totodata, (n 'one&e din Ardea& a!
introdus si conce+tu& bi&inv ro!an;!a=iar (n +anotaQu& !aa'ine&or.
Clien"ii
17
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Criterii&e uti&i'ate de consu!atori +entru a a+recia un serviciu sunt ur!atoare&e:
accesibi&itatea, credibi&itatea, radu& de cunoastere, increderea, siuranta, co!+etenta,
co!unicarea, a!abi&itatea, dis+onibi&itatea si as+ecte&e fi'ice. Pri!ii cinci deter!inan)i se
refera &a ca&itatea re'u&tatu&ui serviciu&ui (n vre!e ce u&ti!ii cinci se refer, &a ca&itatea
+resta)iei +ro+riu;'ise.
Pentru a ob)ine un serviciu de ca&itate su+erioar,, fir!a trebuie sa se concentre'e asu+ra
ansa!b&u&ui ce&or 'ece factori deter!inan)i.
C&ientii a+recia'a credibi&itatea du+a (nc=eierea +rocesu&ui de +restare. Dac, credibi&itatea
este cea !ai i!+ortant, di!ensiune (n +rivin)a satisfacerii nevoi&or consu!atori&or,
di!ensiuni&e care )in de +rocesu& de +restare a& serviciu&ui sunt i!+ortante +entru de+,Cirea
acestor aCte+t,ri. Fir!e&e de eDce+)ie de+,Cesc +rau& co!+eten)ei , c=iar a& serviciu&ui
+erfor!ant Ci creea'a &e,turi +referen)ia&e, e!o)iona&e cu consu!atorii. /&e (Ci +ro+un !ai
!u&t decGt satisfacerea consu!atori&or, e&e sur+rind consu!atoru& Ci construiesc re&a)ii de
fide&itate, reuCesc (n ceea ce (Ci +ro+un uti&i'Gnd orice oca'ie de a i!+resiona (n ti!+u&
+rocesu&ui de +restare.
Fir!a trebuie s, studie'e (ndea+roa+e cinci ti+uri de +ie)e de c&ienti. Pie)e&e de consu! se
co!+un din indivi'i Ci os+od,rii sau fa!i&ii care cu!+,r, bunuri Ci servicii +entru consu!
+ersona&. Pie)e&e de afaceri sau orani'a)iona&e cu!+,r, bunuri Ci servicii +entru a &e +re&ucra
!ai de+arte sau +t a &e uti&i'a (n cadru& +rocesu&ui &or de +roduc)ie, (n ti!+ ce +ie)e&e de
revGn'are cu!+,r, bunuri Ci servicii +e care sa &e revGnd, cu +rofit. Pie)e&e uverna!enta&e se
co!+un din aen)ii uverna!enta&e care cu!+,r, bunuri Ci servicii +entru a +roduce servicii
+ub&ice sau +entru a transfera bunuri Ci servicii c,tre ter)e +,r)i care au nevoie de e&e. In sfGrCit
+ie)e&e internationa&e constau din toate aceste cateorii de cu!+,r,tori , consu!atori, +roducX
tori, revGn',tori Ci aen)ii uverna!enta&e, dar af&ate (n a&te ),ri. Fiecare ti+ de +ia), are
caracteristici s+ecia&e, care trebuie sa fie atent studiate de c,tre van',tor.
Concurentii
Concurentii sunt fir!e&e care satisfac ace&easi nevoi a&e c&ientu&ui. Pentru a;si +reati o
strateie eficace de !arHetin, o fir!a trebuie sa;si studie'e atat concurentii cat si c&ientii.
Fir!e&e trebuie sa identifice strateii&e, obiective&e,atuuri&e, s&abiciuni&e si ti+are&e de reactie
a&e concurenti&or.
Un &ider de +iata detine cea !ai !are cota din +iata +rodusu&ui res+ectiv. Pentru a;si
+astra +o'itia do!inanta, &ideru& cauta !etode de eDtindere a cererii de +e +iata tota&a,
incearca sa;si a+ere cota curenta de +iata, si eventua& incearca sa;si !aQore'e cota de +iata.
11
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Cota re&ativa de +iata se i!+arte in cote ina&te si cote sca'ute, iar fir!a trebuie sa;si a+ere in
+er!anenta +o'itia curenta de atacuri&e riva&i&or. De eDe!+&u, 4auf&and trebuie sa se fereasca
tot ti!+u& de ce&e&a&te !aa'ine care i& inconQoara : Carrefour, Se&ros, Ietro, 5i&a, P&us.
Conce+tia de !arHetin s+une ca, +entru a se bucura de succes o fir!a trebuie sa furni'e'e
va&oare si satisfactie +entru c&ient &a un nive& su+erior ce&ui asiurat de concurentii ei. Prin
ur!are !arHeterii nu trebuie sa se re'u!e doar &a a se ada+ta, +ur si si!+&u, nevoi&or
consu!atori&orvi'ati. /i trebuie sa si obtina avantaQ concurentia&, +o'itionandu;si e&ocvent
oferta in +erce+tia consu!atoru&, co!+arativ cu oferte&e concurenti&or.
Nu eDista nici o strateie concurentia&a de !arHetin care sa fie o+ti!a +entru toti concurentii.
Fiecare fir!a trebuie sa;si ana&i'e'e !ari!ea si +o'itia in ra!ura, +rin co!+aratie cu ce&e a&e
concurenti&or. Fir!e&e !ari cu +o'itii do!inante intr;un sector, +ot sa uti&i'e'e anu!ite
strateii +e care fir!e&e !ai !ici nu si &e +ot +er!ite. Dar nui destu& sa fii !are. /Dista
strateii victorioase +entru fir!e&e !ari , dar eDista si strateii +erdante. Iar fir!e&e !ici +ot
sa;si concea+a strateii care sa &e asiure rate !ai bune a&e rentabi&itatii decat ce&e +e care &e
obtin fir!e&e !ari.
Piata efectiva si piata potentiala
Reteaua de =i+er!arHeturi 4auf&and aQune &a investitii de #-. !i&ioane de euro in Ro!ania
odata cu desc=iderea, din #7 auust, a ce&ui de;a& #7;&ea !aa'in a& rete&ei, &a Iasi. Su!a
re+re'inta +este -7S din tota&u& investitii&or facute de co!+anii&e internationa&e +e se!entu&
=i+er!arHeturi&or care se ridica &a circa 0.7 !i&. euro.
4auf&and ra!ane &ider in +rivinta acestui indicator, secondat de Carrefour, cu $$. !i&ioane de
euro aduse +entru ce&e o+t !aa'ine. Af&at +e &ocu& trei, Rea& BE+er!arHet, +arte a ru+u&ui
Ietro, a investit +ana in +re'ent in ce&e noua !aa'ine desc=ise a+roDi!ativ 1-7 !i&ioane de
euro, Cora circa 177 !i&ioane de euro in ce&e trei centre co!ercia&e, iar u&ti!u& intrat +e +iata,
Auc=an, a investit -7 !i&ioane de euro in sinuru& !aa'in desc=is. Nive&u& ridicat a&
investitii&or 4auf&and este enerat de rit!u& accentuat a& eD+ansiunii, fiind sinura retea de
=i+er!arHeturi care in $77* va avea un nu!ar a+roa+e dub&u de !aa'ine fata de anu&
anterior. Reteaua nu!ara, &a sfarsitu& &ui $77%, 10 unitati.
Cota de piata si cota relativa de piata a firmei.
Cifra de afaceri insu!ata a ce&or cinci rete&e de =i+er!arHeturi din Ro!ania a fost anu& trecut
1$
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
de 1,$ !i&iarde euro, dub&u fata de $77., tota&u& investitii&or acestora fiind &a fine&e &ui $77%
de a+roDi!ativ *77 !i&ioane de euro. In dece!brie $77%, reteaua 4auf&and avea cea !ai !are
su+rafata de van'are, de 17-.777 !etri +atrati, ur!ata de Rea&, cu 07.777, si de Carrefour, cu
%1.777. P&anuri&e 4auf&and +e ter!en !ediu +revad desc=iderea a circa .7 de unitati, in
+rinci+a& in orase&e !ici si !iQ&ocii.
Anu& trecut, co!+ania a initiat un +roiect in +arteneriat cu 5anca /uro+eana de Reconstructie
si De'vo&tare 25/RD3, care +resu+une investitii de #77 !i&ioane de euro, +e ter!en &un, in
Ro!ania. 4auf&and a intrat +e +iata ro!aneasca in 1# octo!brie $77., cand a desc=is un
!aa'in in 'ona 5ucur;Obor din 5ucuresti. Reteaua 4auf&and asiura in +re'ent ..077 &ocuri
de !unca in ce&e #7 de !aa'ine +e care &e o+erea'a. Pe +&an internationa&, retai&eru& er!an
are +este 077 de !aa'ine, in :er!ania, Ce=ia, S&ovacia, Po&onia, Croatia, 5u&aria si in
Ro!ania. :ru+u& Lid&ASc=>ar' are +este 1%%.777 de anaQati si a avut in $77. o cifra de
afaceri de +este -- !i&iarde euro.
Piata de co!ert cu bunuri de &ar consu! din Ro!ania este esti!ata anu& acesta &a -7
!i&iarde euro, in crestere cu 1*S fata de $77%, confor! co!+aniei de consu&tanta De&oitte
Ro!ania. Co!ertu& cu +roduse a&i!entare a atins anu& trecut nive&u& de 1-,* !i&iarde euro.
Potrivit Qucatori&or din +iata, $1S din van'ari&e de bunuri a&i!entare din Ro!ania au fost
facute anu& trecut +rin inter!ediu& rete&e&or orani'ate de co!ert, iar +entru acest an
esti!ari&e situea'a +onderea &a ##S.
In cadru& acestui se!ent de co!ert, +rinci+a&u& cana& de distributie au fost rete&e&e
cas=AcarrE, cu o +ondere de -.,$S din van'ari, +e &ocu& doi au fost =i+er!arHeturi&e, cu
$#,.S, iar +e trei, su+er!arHeturi&e, cu 10,1S, +otrivit unui studiu P&anet Retai&.
ProcentaQu& van'ari&or +rin &anturi&e de co!ert !odern este inca !ic, +iata fiind do!inata de
afaceri&e de fa!i&ie, c=ioscuri, +iete si tonete. Confor! ace&uiasi studiu, van'ari&e rea&i'ate
+rin &anturi&e de !aa'ine ar +utea de+asi .7S din tota&u& van'ari&or din Ro!ania in $717. In
Po&onia, unde ascensiunea su+er si =i+er!arHeturi&or a ince+ut !ai devre!e, -.S din
van'ari&e de bunuri de &ar consu! se rea&i'au +rin astfe& de rete&e inca din $77$.
. Analiza !i evaluarea opera"iunilor logistice
.1 Procesul de cump&rare
1#
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Siste!e&e &oistice se dedic, conci&ierii distan)e&or s+a)ia&e Ci te!+ora&e (ntre
a&c,tuirea Ci &uarea (n considerare a +erfor!an)e&or (ntre+rinderii.
Obiective&e &eate de (!+,r)irea fi'ic, a !,rfii +ot fi dese!nate si!+&ist +rin
ur!,toarea +aradi!,.Un siste! &oistic are:
; +rodusu& +otrivit
; (n cantitatea +otrivit,
; &a &ocu& +otrivit
; &a ti!+u& +otrivit
; cu ca&itatea +otrivit,
Toate acestea +entru a +une &a dis+o'i)ie costuri &oistice !ini!a&e.
Mn 'iua de ast,'i !aQoritatea co!+anii&or (ncearc, s, scurte'e durata cic&u&ui co!and, ;
ac=itare, adic, ti!+u& scurs (ntre +ri!irea co!en'ii Ci ac=itarea !,rfii &ivrate. Acest cic&u de
o+era)iuni cu+rinde nu!eroase eta+e: trans!iterea co!en'ii de c,tre re+re'entantu& de
vGn'are, (nreistrarea co!en'ii Ci verificarea so&vabi&it,)ii c&ientu&ui, +&anificarea stocuri&or Ci
a +roduc)iei, eD+edierea co!en'ii Ci a facturi&or Ci (ncasarea contrava&orii co!en'ii.
Activitatea &oistic, (nce+e cu +ri!irea unei co!en'i din +artea c&ientu&ui. Aen)ii de
vGn',ri +reiau co!en'i&e de &a c&ien)i, +e care a+oi &e dau o+eratoarei fir!ei care &e introduce
(n ca&cu&ator Ci (ntoc!eCte facturi&e +entru fiecare co!and, (n +arte.
Mn eta+a ur!,toare o+eratoarea tri!ite infor!a)ii&e referitoare &a co!anda c,tre cei ce
au nevoie de e&e. De+o'ite&e vor +ri!i instruc)iuni &eate de a!ba&area Ci eD+edierea
!,rfuri&or so&icitate. Atunci cGnd se constat, o &i+s, a +roduse&or din stoc, acestea vor fi
reso&icitate. I,rfuri&e eD+ediate vor fi (nso)ite de docu!ente de trans+ort Ci de factur,.
Pentru a acce&era +rocesu& de +ri!ire a co!en'ii, de eD+ediere a !,rfuri&or Ci de
(ntoc!ire a docu!ente&or, 4auf&and uti&i'ea', un siste! co!+uteri'at de (nreistrare a
co!en'i&or. Astfe&, co!anda c,tre furni'or se face +e ba'a co!en'ii o+ti!e f,cute de
ca&cu&ator. Ca&cu&atoru& face aceast, co!and, (n ur!a ana&i'ei vGn',ri&or +e fiecare +rodus (n
+arte din u&ti!e&e # &uni Ci esti!ea', un stoc o+ti! necesar +entru ur!,toarea +erioad,
stabi&it,, de reu&, de $. 'i&e.
Pentru a +utea oferi ce&e !ai bune +returi c&ienti&or, ru+u& 4auf&and incerca sa
neocie'e ce&e !ai bune contracte &a furni'ori.
Du+, +ri!irea co!en'ii 4auf&and are dre+tu& &a o ins+ec)ie adi)iona&, a ca&it,)ii !,rfii,
iar (n ca'u& (n care desco+er, defecte sau nereu&i are dre+tu& s, returne'e co!anda, iar
furni'oru& este ob&iat &a ra!bursarea va&orii acesteia.
Iarfa +oate fi ac=i'itionata din a&te YZri, nu nu!ai din Ro!Gnia.
1-
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Fa+tu& cZ se +ot a+rovi'iona din O&anda, :recia, Turcia sau Ita&ia, nu !ai contea'Z de fa+t,
este doar o +rob&e!Z de ti!+: !arfa vine cu o 'i sau douZ !ai tGr'iu.
In enera&, un cu!+arator se +oate a+rovi'iona in trei !oduri:
; direct de &a sursa, frecvent si in cantitati !ici, ceea ce i!+&ica costuri !aDi!e de trans+ortR ;
dintr;un de+o'it a!+&asat in a+ro+ierea sursei de a+rovi'ionare, ceea ce i!+&ica &ivrari in
de+o'it in &oturi !ici, dar trans+ort &a cu!+arator in cantitati !ari, obtinandu;se +e aceasta
ca&e econo!ii &a c=e&tuie&i&e cu trans+ortu& fina&R
; dintr;un de+o'it a!+&asat in a+ro+ierea cu!+aratoru&ui, trans+ortu& de &a furni'or &a de+o'it
efectuandu;se &a anu!ite interva&e si in cantitati !ari, iar &ivrari&e de &a de+o'it &a co!+arator,
frecvent si in cantitati !ici.
In situatii&e in care sunt i!+&icati !ai !u&ti cu!+aratori ai ace&eiasi !arfi, a!enaQarea unui
de+o'it in a+ro+ierea +ietei de desfacere +oate conduce &a reducerea i!+ortanta a c=e&tuie&i&or
de trans+ort.
. Analiza activita"ilor de transport
Trans+ortu& !,rfuri&or re+re'int, una dintre activita)i&e esen)ia&e a&e distributiei fi'ice,
considerat, cea !ai i!+ortant, co!+onent, a !iDu&ui &oistic, ea de)inand, de obicei, (n )ari&e
de'vo&tate, a+roa+e Qu!,tate din costuri&e aferente tuturor activitati&or &oistice.
Printre ce&e !ai i!+ortante do!enii deci'iona&e vi'and trans+ortu& !,rfuri&or +ot fi
!en)ionate: a&eerea !oda&ita)ii de trans+ort, a&eerea rute&or de trans+ort Ci +rora!area
o+erativ, a ve=icu&e&or +entru trans+ortu& !,rfuri&or.
Mn eD+ediarea !,rfuri&or c,tre de+o'ite, distribuitori Ci c&ienti, fir!e&e +ot a&ee cinci
!oda&ita)i de trans+ort: +e Cosea, +e ca&ea ferat,, +e a+,, +e ca&ea aeru&ui sau +rin conducte.
IarHeterii trebuie s, se ocu+e de deci'ii&e +rivind !oda&it,)i&e de tras+ort a&ese, deoarece sunt
&ucruri care inf&uen)ea', stabi&irea +re)uri&or, +erfor!an)a (n !aterie de &ivrare &a ti!+ Ci
starea (n care aQun !,rfuri&e &a destina)ie, iar toate acestea inf&uen)ea', satisfac)ia c&ientu&ui.
Trans+ortu& +roduse&or se face cu !iQ&oace de trans+ort aco+erite, aerisite, uscate Ci
iieni'ate.
Fiecare &ot de &ivrare trebuie sa fie (nso)it de docu!ente&e de certificare a ca&it,)ii, (ntoc!ite
confor! dis+o'i)ii&or &ea&e (n vioare. Produse&e sunt c,rate (n cutii de carton, (nscri+)ionate
cu si&a +roduc,toru&ui.
1.
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Ca Ci activitate &oistic,, trans+ortu& este una dintre co!+onente&e !aQore. Aceast,
!iCcare +resu+une Ci res+ectarea cGtorva condi)ii, +entru a asiura satisfacerea cerin)e&or
c&ien)i&or Ci +rofi&u& fir!ei.
Iarfa trans+ortat, trebuie (nso)it, cu docu!ente&e necesare co!+&etate (n tota&itate.
Note&e de &ivrare, facturi&e sau a&te docu!ente (nso)itoare trebuie s, con)ina: identificarea,
nu!,ru& +roduse&or, reutatea tota&, Ci se+arat, a fiec,rui +rodus, nu!,ru& co!en'ii fir!ei,
nu!,ru& +ac=ete&or, ti+u& +ac=ete&or, +unctu& de destina)ie sau &oca)ia de+o'itu&ui.
Iarfa este adusa in containere din C=ina (n +ortu& ConstanYa, inainte, se a+rovi'ionau +rin
+ortu& Ba!bur.
Acu!, trans+ortu& se face direct s+re Constanta, +entru cZ este !ai ra+id si !ai ieftin
+entru =E+er!arHet. Din C=ina, se i!+orta nu!eroase +roduse din !ase +&astice, din &e!n,
e&ectronice si e&ectrocasnice, QucZrii, tinGnd cont de ra+ortu& ca&itate V +ret, +ute! s+une cZ
sunt +roduse bune.
4auf&and +e &ana !asini&e din dotare cu care isi trans+orta !arfa, ei &ucrea'a foarte !u&t cu
distribuitori si c=iar +osta 2curier3 care &ivrea'a !arfa in =E+er!arHeturi, in asa fe& incat,
fiecare furni'or &ivrea'a !arfa in =E+er!arHet si astea+ta +ana se face rece+tia in asa fe& incat
totu& sa fie in ordine din +unct de vedere ca&itativ si cantitativ.
Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea marfurilor.
Pac=etu& de trans+ort re+re'inta o unitate de incarcatura care inc&ude !ai !u&te !arfuri, sau
!arfuri de ace&asi fe&, ru+ate cu aQutoru& !iQ&oace&or de i!+ac=etat universa&e sau s+ecia&e.
Trans+ortu& !arfuri&or +ac=eti'ate asiura cresterea +roductivitatii !uncii in o+eratiuni&e de
incarcare;descarcare, stivuire si de+o'itare, reducerea de doua;trei ori a ti!+u&ui de
i!obi&i'are a !iQ&oace&or de trans+ort sub o+eratiuni de incarcare V descarcare, uti&i'area !ai
eficienta a ca+acitatii !iQ&oace&or de trans+ortR i!bunatatirea conditii&or !iQ&oace&or de
trans+ortR i!bunatatirea conditii&or de +astrare a interitatii !arfuri&orR reducerea +ri!e&or de
asiurare +e +arcursu& trans+ortu&ui s.a.
De !u&te ori trans+orturi&e +ac=eti'ate se dovedesc !ai eficiente decat ce&e containeri'ate
intrucat necesita un vo&u! de investitii !ai !ic 2+ac=ete&e se for!ea'a si se !ani+u&ea'a cu
!iQ&oace te=nice universa&e3, ter!ene&e de recu+erare a investitii&or sunt !ai !ici, iar
investitia s+ecifica este !u&t !ai !ica. Pac=eti'area +re'inta si a&te avantaQe: ea se +retea'a &a
o a!a &ara de !arfuri: bauturi, conserve, !arfuri industria&e de &ar consu!, c=erestea s.a.
/ficienta +ac=eti'arii creste substantia& daca +ac=ete&e sunt stivuite si fiDate +e +a&ete in
sco+u& !ani+u&arii !ecani'ate a acestora. In acest sens, Orani'atia Internationa&a de
Standardi'are 2I.S.O.3 reco!anda uti&i'area +a&ete&or de 077 D 1$77 !!R 077 D 1777 !!R
1%
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
1777 D 1$77 !!. De ase!enea, trebuie !entionat ca eficienta +ac=eti'arii este de cateva ori
!ai !are daca +ac=ete&e se for!ea'a &a furni'orii de !arfa si nu +e +arcursu& &antu&ui de
trans+ort. Furni'orii sunt deci aceia care trebuie sa dis+una de !iQ&oace&e te=nice necesare
i!+ac=etarii !arfuri&or.
Elementele pe care trebuie s le conin CMR:
nu!e&e Ci adresa eD+editoru&uiR
&ocu& Ci data (ntoc!irii scrisorii de tr,sur,R
nu!e&e Ci adresa trans+ortatoru&uiR
&ocu& Ci data +ri!irii !,rfii +entru trans+ortR
&ocu& +rev,'ut +entru e&iberarea !,rfiiR
nu!e&e Ci adresa destinataru&uiR
denu!irea !,rfii, fe&u& a!ba&aQu&ui, denu!irea enera& cunoscut, V +entru !,rfuri&e
+ericu&oaseR
nu!,ru& co&ete&or, !arcaQe&eR
cantitateaR
instruc)iuni +rivind for!a&it,)i&e va!a&eR
!en)iunea c, trans+ortu& este su+us rei!u&ui stabi&it +rin CIRR
ter!enu& de efectuareR
va&oarea dec&arat, a !,rfiiR
instruc)iuni&e eD+editoru&ui cu +rivire &a conservare Ci !ani+u&areR
docu!ente&e +rivitoare &a r,s+underea trans+ortatoru&ui cu +rivire &a r,cirea !f
!en)iunea eD+res, de inter'icere a transbord,rii !,rfii.
Factorii care influeneaz preul:
Pentru trans+orturi&e interne eDist, tarife de trans+ort +ub&icate. Pentru ce&e eDterne nu
eDist, tarife +ub&icate V se for!ea', (n func)ie de cerere Ci ofert,.
distan)a de trans+ortR
ti+u& de autoca!ion fo&ositR
s+ecificu& Cose&e&orR
fe&u& !,rfiiR
+osibi&itatea fo&osirii ca!ionu&ui Ci (n cursa de returR
1*
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
nive&u& de +re) a& co!bustibi&u&ui (n ),ri&e de +arcursR
arantarea sau nu a duratei trans+ortu&uiR
nive&u& taDe&or 8 +osibi&itatea de a beneficia de autori'a)ii de trans+ort cu scutire de
+&at, a taDe&or de dru!uriR
autori'a)ii&e de trans+ortR
se'on Ci c&i!,.
.# <valuarea procesului de stocare
Nive&u& stocuri&or inf&uen)ea',, de ase!enea, satisfac)ia c&ientu&ui. Prob&e!a de ba',
const, (n ,sirea unei cai de !iQ&oc, cu a&te cuvinte, nici stocuri +rea !ari, dar nici +rea !ici.
Mn &uarea deci'ii&or &eate de stocuri, conducerea fir!ei trebuie s, +un, (n ba&an), costuri&e
necesare !en)inerii unor stocuri !ai !ari cu vGn',ri&e Ci cu +rofituri&e care vor re'u&ta din
aceste stocuri.
Mn siste!u& &oistic a& fir!ei, de+o'itarea !,rfuri&or inc&ude un ansa!b&u de activit,)i
de sus)inere, care aQut, &a (nde+&inirea obiective&or de servire a c&ien)i&or.
Mn cadru& fir!ei orani'area de+o'itu&ui este orientat, s+re +ia), (ntrucGt se ur!,reCte
(n +rinci+a& reducerea costuri&or de &ivrare Ci o &ivrare +ro!+t, c,tre c&ien)i. A&eerea acestui
!od de orani'are a de+o'itu&ui a avut &a ba', Ci as+ecte +recu!: caracteru& cererii +entru
+roduse, !odu& de evo&u)ie a& cererii viitoare, costuri&e de trans+ort Ci de+o'itare, radu& de
de'vo&tare a& infrastructurii.
O a&t, +rob&e!, i!+ortant, +rivind de+o'itarea !,rfuri&or o constituie asiurarea
condi)ii&or de de+o'itare. Acestea sunt deter!inate de s+ecificu& +roduse&or, e&e necesitGnd o
u!iditate sc,'ut, Ci o te!+eratur, de !ini! . rade ce&sius.
AranQarea !,rfuri&or +e +a&e)i se face (n func)ie de natura &or, for!a eo!etric, Ci
re'isten)a !ecanic, &a stivuirea a!ba&aQe&or. Astfe& +roduse&e a&i!entare vor fi de+o'itate
se+arat de +roduse&e nea&i!entare. Stivuirea !,rfuri&or +e +a&e)i se face +e un sinur rGnd
+entru a nu se (nreuna !ani+u&area !,rfuri&or.
De+o'itu& dis+une Ci de &,'i friorifice +entru +roduse&e ce au nevoie a fi +,strate &a
te!+eraturi sc,'ute.
Stocuri&e deter!in, nive&u& serviciu&ui &oistic oferit c&ien)i&or Ci continuarea
desf,Cur,rii +ro+riei activit,)i.
Pentru a acce&era +rocesu& de +ri!ire a co!en'ii, de eD+ediere a !,rfuri&or Ci de
(ntoc!ire a docu!ente&or, uti&i'ea', un siste! co!+uteri'at de (nreistrare a co!en'i&or.
10
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Astfe&, co!anda c,tre furni'or se face +e ba'a co!en'ii o+ti!e f,cute de ca&cu&ator.
Ca&cu&atoru& face aceast, co!and, (n ur!a ana&i'ei vGn',ri&or +e fiecare +rodus (n +arte din
u&ti!e&e # &uni Ci esti!ea', un stoc o+ti! necesar +entru ur!,toarea +erioad, stabi&it,, de
reu&, de $. 'i&e.
Pentru contro&u& stocuri&or co!+ania fo&oseCte !etoda 6IT, a& c,rei sco+ este
!en)inerea cantit,)ii necesare de !ateria& (n &ocu& +otrivit, &a !o!entu& +otrivit, +entru a
rea&i'a cantitatea +otrivit, de +roduse.
Princi+a&e&e caracteristici a&e acestei !etode sunt ur!,toare&e:
; Re&a)ii strGnse cu un nu!,r !ic de furni'ori Ci trans+ortatori
; Uti&i'area (n co!un a infor!a)ii&or de c,tre c&ien)i Ci furni'ori
; Frecven)a !are a cu!+,r,rii Ci trans+ortu&ui unor cantit,)i !ici, ceea ce conduce &a nive&uri
!ini!e a&e stocuri&or
; Mn&,turarea incertitudinii (n cana&u& de a+rovi'ionare8&ivrare, ori de cGte ori este +osibi&
; Obiective&e +rivind ca&itatea (na&t,.
Fir!a de ase!enea (Ci +&anific, sosirea !,rfuri&or &a ti!+ astfe& (ncGt s, se reduc, &a
!ini! o+era)iuni&e de !ani+u&are Ci stoc r,!as.
.' +epozitarea marfurilor
Un e&e!ent i!+ortant a& investitiei 4auf&and in Ro!ania i& re+re'inta de+o'itu& centra&
4auf&and, inauurat !iercuri, * dece!brie $77., +e DN *$, P&oiesti;Taroviste, &a H! 0, in
Parcu& Industria& P&oiesti, +e un teren de $77.777 !etri +atrati. Su+rafata construita in +ri!a
eta+a este de 17.777 !etri +atrati, din care su+rafata uti&a, 1.*.7 !etri +atrati, vo&u!u& tota&
construit fiind de 1.0.-77 !etri cubi.
De+o'itu& dis+une de circa -77 de &ocuri de +arcare +entru autoturis!e si +entru ca!ioane,
a!+&asate +e o su+rafata de $1.777 !etri +atrati.
Pentru a+rovi'ionarea cu !arfa sunt +reva'ute deoca!data #7 de ra!+e de incarcare.
In tota& sunt de+o'itate in !o!entu& de fata a+roDi!ativ 1.-77 de artico&e food si non;food.
Cu! un +unct deosebit de atractie in !aa'ine&e 4auf&and este de+arta!entu& de &eu!e si
fructe, si in de+o'it este +reva'ut un s+atiu s+ecia& de de+o'itare +entru circa 177 de fe&uri de
&eu!e si fructe. Acestea sunt +astrate &a o te!+eratura o+ti!a de 0 ; 1$ rade Ce&sius, +e o
su+rafata de a+roDi!ativ 1.$77 !etri +atrati.
Mn siste!u& &oistic a& fir!ei, de+o'itarea !,rfuri&or inc&ude un ansa!b&u de activit,)i
de sus)inere, care aQut, &a (nde+&inirea obiective&or de servire a c&ien)i&or.
11
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
De+o'itu&, (n ce& !ai si!+&u sens a& cuvGntu&ui, este un s+a)iu de +,strare. De+o'itu&, (n
&iteratura de s+ecia&itate, este definit ca un &oc s+ecia& destinat +entru ad,+ostirea !,rfuri&or (n
condi)ii o+ti!e.
Pentru +astrarea sa&atei, eDista o inca+ere se+arata de $77 !etri +atrati, racita &a o
te!+eratura de $ ; - rade Ce&sius, +entru a asiura +ros+eti!ea +roduse&or. Si banane&e au o
inca+ere se+arata de de+o'itare, de $77 !etri +atrati in care este asiurata o te!+eratura de 1-
;1% rade Ce&sius.
Pentru deservirea de+o'itu&ui, au fost rea&i'ate birouri si vestiare in su+rafata tota&a de $77
!etri +atrati. In !o!entu& de fata isi desfasoara activitatea in de+o'it si in cadru& birouri&or
a+roDi!ativ .7 de +ersoane.
In eta+a fina&a, de+o'itu& va avea o su+rafata tota&a de .$.777 !etri +atrati, ec=iva&entu& a
'ece terenuri de fotba&, ur!and a fi deservit de a+roDi!ativ #77 de anaQati.
De+o'itarea !arfuri&or, res+ectiv stocarea acestora, este strans &eata de +rocese&e de
trans+ort. Activitati&e de eDtractie si +re&ucrare a !aterii&or +ri!e, a se!ifabricate&or se
desfasoara, de reu&a, in &oca&itati diferite, situate &a anu!ite distante une&e de a&te&e. In +&us,
eDista de reu&a un anu!it interva& de ti!+ intre ter!inarea unui +roces de +roductie si
ince+utu& a&tuia. O +arte din acest ti!+ este afectata trans+ortu&ui, iar cea&a&ta este consu!ata
cu o+eratiuni +reatitoare: eD+ediere, intoc!ire a docu!ente&or de trans+ort, incarcare V
descarcare, de+o'itare etc.
De+o'itarea !arfuri&or este ec=iva&enta cu un trans+ort in ti!+ a& acestora si nu in s+atiu. /a
constituie o co!+onenta i!+ortanta a distributiei !arfuri&or, iar necesitatea de+o'itarii si
durata acesteia sunt deter!inate de conditii natura&e, considerate econo!ice si a&te
considerente.

8erificarea condi"iilor de depozitare !i e=punere la comercializare a produselor
alimentare
I. Neres+ectarea te!+eraturi&or de de+o'itare Ci eD+unere i!+use de +roduc,tori:
1.1.De+o'itarea Ci eD+unerea s+re co!ercia&i'are a +roduse&or a&i!entare &a te!+eraturi !ai
!ari decGt ce&e i!+use de +roduc,tori +rin etic=etare, cu efectu& deterior,rii ca&it,)ii
a&i!ente&orR
1.$. Neasiurarea condi)ii&or de de+o'itare Ci eD+unere a +roduse&or a&i!entare +rin &i+sa
Ci8sau func)ionarea defectuoas, a dis+o'itive&or friorifice sau neur!,rirea !odu&ui de
func)ionare a acestora.
$7
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
II. Co!ercia&i'area de +roduse a&i!entare ce +re'entau caracteristici orano&e+tice
neconfor!e cu ce&e i!+use +rin acte nor!ative sau dec&arate de +roduc,tori deter!inate, (n
+rinci+a&, de condi)ii&e i!+ro+rii de de+o'itare Ci eD+unere.
III. Co!ercia&i'area de +roduse&or a&i!entare (n afara datei durabi&it,)ii !ini!a&e, res+ectiv a
datei &i!it, de consu! stabi&ite de +roduc,tori.
I9. Produse a&i!entare co!ercia&i'ate care nu ofereau consu!atori&or infor!a)ii&e ob&iatorii,
care s, +er!it, a&eerea sorti!entu&ui dorit.
DeCi eDist, o co!unicare (ntre fir!, Ci c&ien)i, aceasta ar +utea fi (!bun,t,)it, +rin
i!+&e!entarea unor noi so&u)ii.
Infor!ati'area &ucr,ri&or de contabi&itate constituie o activitate co!+&eD,, care
+resu+une (!binarea strGns, a cunoaCterii econo!ice de s+ecia&itate cu ce&e +rivind
+rora!area Ci uti&i'area ca&cu&atoare&or e&ectronice
Iat, cGteva +ro+uneri (n vederea creCterii eficacit,)ii fir!ei:
creCterea nive&u&ui de +re,tire +rofesiona&, a uti&i'are a PC;uri&orR
reducerea &a !ini! a (nreistr,ri&or eronate a date&or, +ro+aarea erori&orR
!Zrirea nu!Zru&ui de Coferi +entru 'one&e unde au !ai !u&te contacte
inc=eiate.
.) Organizarea activitatilor logistice la nivelul firmei
$1
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.

LO>ISTICA
?<TAIL@ Kaufland a inceput constructia unui centru logistic in care investeste '/ de
milioane de euro
Ava&ansa investitii&or din retai& are o noua O+otecaP: centre&e &oistice +entru care se
c=e&tuiesc 'eci si 'eci de !i&ioane de euro. /fort care are un te& c&ar: +retu& !ai !ic a&
+roduse&or &a raft, care;i totuna cu ar!a de ba'a in bata&ia contra co!+etitiei.
A+roa+e toti !arii retai&eri +ar a se fi tre'it din so!n. Centru& &oistic e &a ordinea 'i&ei in
+&anuri&e de de'vo&tare a !ai tuturor rete&e&or co!ercia&e. Cine n;are deQa se andeste tot !ai
serios ca un centru &oistic i;ar fi de aQutor.
Dar ce este un centru &oisticU Pentru un retai&er, centru& &oistic este, de fa+t, o ini!a care
asiura Oa&i!entareaP !aa'ine&or &a ti!+, cu o cantitate eDacta de !arfa, de ca&itate
contro&ata. Reteaua de =E+er!arHeturi 4auf&and, detinuta de ru+u& er!an Sc=>art', a a&es o
a&ta strateie: isi face centru& &oistic inainte c=iar de a desc=ide +ri!u& !aa'in. Constructia
de+o'itu&ui a ince+ut deQa, iar investitia este eva&uata &a -7 de !i&ioane de euro.
De fa+t, &oistica este e&e!entu& c=eie in strateia de de'vo&tare a rete&ei de !aa'ine
4auf&and, er!anii ur!and sa a+&ice si in Ro!ania, &a fe& ca in Ce=ia sau Po&onia, un rit!
foarte ra+id si aresiv de de'vo&tare.
$$
+I?<CTO?
><;<?AL
D/PARTAI/NT
T<A;IC
D/PARTAI/NT
P<?SO;AL
D/PARTAI/NT
A+BI;IST?ATI8
D/PARTAI/NT
C<?C<TA?<
D/PARTAI/NT
AP?O8ICIO;A?<
D/PARTAI/NT
LO>ISTIC
D/PARTAI/NT
BA?K<TI;>
D/PARTAI/NT
P?O+UCTI<
PLA;I3ICA?<A
P?O+UCTI<I
+IST?I*UTI< +<POCIT
P?O+US<
+<POCIT
BAT<?II
P?IB<
T?A;SPO?T ACAICITII
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
4auf&and are in acest !o!ent in constructie !ai !u&te !aa'ine in 5ucuresti si in tara,
+&anuri&e er!ani&or vi'and desc=iderea a 17 =i+er!arHeturi +e an. /Dtinderea din Ro!ania
are &oc in +ara&e& cu cea din 5u&aria, unde ru+u& er!an a de!arat activitati&e tot +rin
constructia unui centru &oistic in sudu& tarii.
A+oi, un astfe& de de+o'it estionea'a stocuri&e de !arfa de &a toti furni'orii, centra&i'ea'a si
coordonea'a intreaa &oistica. Iai !u&t, &a de+o'it sunt +reatite cantitati&e eDacte care a+oi
sunt &ivrate catre fiecare !aa'in. Tot +rin inter!ediu& de+o'itu&ui se reduce riscu&
+ierderi&or. De eDe!+&u, !arfuri&e nevandute dintr;un !aa'in +ot fi tri!ise catre un a&tu&
a+artinand ace&eiasi rete&e.
Dar +oate ce& !ai i!+ortant avantaQ este ce& a& +retu&ui, +entru ca neocierea se face +entru
cantitati !ari de !arfuri, +entru care se +ot face discounturi. OPreturi&e !ai bune se reasesc
&a raftP, eD+&ica /De&.
Livrari&e s+re !aa'ine&e se vor face nu!ai cu f&ota +ro+rie de ca!ioane, care vor fi sii&ate
+e ti!+u& trans+ortu&ui, astfe& incat incarcatura fina&a sa fie co!+&et contro&ata. O a&ta functie
a de+o'ite&or este aceea de a co&ecta si sorta deseuri&e 2=artie, +&astic, carton3 re'u&tate de &a
!aa'ine. U&terior, deseuri&e sunt +resate si tri!ise &a recic&are. Dar de ce a &uat a!+&oare
toc!ai acu! !oda centre&or &oisticeU
Feno!enu& este direct &eat de eD+&o'ia investitii&or in retai&. Iai +recis, daca retai&eri +ar a;si
fi fina&i'at +&anuri&e de eD+ansiune, a&tii sunt in +&ina de'vo&tare sau abia isi iau e&an.
Deci &oc de de'vo&tare este suficient. Iar co!ertu& !odern cere si Oune&teP !oderne. OLa
!odaP, acu!, sunt centre&e &oistice.
CO;CLUCII
$#
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
Conce+tu& de distributie are de de+,Cit diferen)a de s+a)iu Ci de ti!+ dintre +roduc)ia Ci
consu!u& de bunuri. De fa+t, &oistica este orientat, s+re a +une de acord s+a)iu& Ci ti!+u& ce
se+ar, +roduc)ia de consu!, +rin trans+ort Ci de+o'itare. Pe &Gn, aceste dou, func)ii, se !ai
adau, rea&i'area co!en'i&or Ci &ivrarea acestora.
Circuite&e de distribu)ie +re'int, anu!ite tr,s,turi definitorii, va&abi&e +entru
(ntreaa &u!e a !,rfuri&or care for!ea', obiectu& tran'ac)ii&or co!ercia&e, cGt Ci o serie de
caracteristici +rin care se +articu&ari'ea', circuitu& fiec,rei cateorii de +roduse. Acest
feno!en a deter!inat s+ecia&iCtii s, aborde'e distinct circuite&e de distribu)ie +entru bunuri&e
de consu! individua&, circuite&e de distribu)ie +entru +roduse de uti&i'are +roductiv,,
circuite&e de distribu)ie +entru +roduse arico&e Ci circuite&e de distribu)ie +entru servicii.
Pentru orientarea activit,)ii de distribu)ie a !,rfuri&or dintr;o anu!it, )ar, este
abso&ut necesar s, se cunoasc, (n +er!anen),, +e &Gn, conce+te&e de ba', +rivind +rocesu& de
distribu)ie, Ci !odu& (n care evo&uea', siste!e&e de distribu)ie din diverse ),ri a&e &u!ii.
Aceasta, +entru a se +utea a&inia res+ectivu& +roces &a +reocu+,ri&e de !oderni'are a
distribu)iei din diverse 'one a&e &obu&ui, cGt Ci +entru a asiura o interare func)iona&, a
acestuia (n circuitu& !ondia& de va&ori.
Mn acest sens, ana&i'e&e efectuate au scos (n eviden), fa+tu& c, econo!ia
conte!+oran,, +rin co!+&eDitatea feno!ene&or +e care &e enerea',, face ca !etode&e de
distribu)ie si i!+&icit &oistica s, evo&ue'e +er!anent. Asist,! astfe&, (n !od continuu, &a
a+ari)ia unor noi for!e de vGn'are Ci &a conturarea unor noi siste!e de distribu)ie.
In ca'u& de fata, se +oate observa intentia fir!ei de distributie de a se a&inia &a noi&e
nor!e in ceea ce +riveste &oistica !arfuri&or. Iai +recis fir!a ur!ZreCte res+ectarea unor
anu!ite criterii: costuri&e trans+orturi&or, durata acestora, e&asticitatea si f&eDibi&itatea
varient&or de trans+ort, conditii !oderne de trans+ort si &ivrare, toate acestea avand &oc sub
e!b&e!a ca&iatii +e care fir!a o +ro!ite.
Pentru i!bunatatirea +er!anenta a sorti!entatiei (n !aa'ine eDista cartonase +e care
c&ientii nostrii +ot scrie ce anu!e &e &i+seste din sorti!ent, ce +roduse &e +&ac sau nu, ce si;ar
dori sa aseasca &a noi. Aceste infor!atii sunt +re&ucrate de de+arta!entu& IarHetin C&ienti
si sunt trans!ise de+arta!entu&ui de ac=i'itii +entru a (ncerca introducerea de noi +roduse (n
sorti!entu& 4auf&and.
4auf&and esti!ea'a van'ari de .77 !i&ioane euro in ur!atorii cinci ani.
4auf&and Ro!ania doreste ca in ur!atorii cinci ani sa devina &ider +e +iata
=i+er!arHeturi&or, cu o cota situata intre 1.S si $7S si esti!ea'a ca va avea van'ari de
Qu!atate de !i&iard de euro, a dec&arat directoru& fi&ia&ei ro!anesti a co!+aniei er!ane,
$-
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
:unter :rieb. LS+era! ca in ur!atorii cinci ani sa desc=ide! .7 de !aa'ine si sa ave!
van'ari de .77 de !i&ioane de euroL, a dec&arat :rieb.
/& a afir!at ca +rinci+a&e&e obstaco&e +e care &e;a inta&nit in Ro!ania au fost
re&e!entari&e eDcesive si sc=i!barea frecventa a &eis&atiei.
LDe ase!enea este destu& de difici& sa asi! oa!enii +otriviti, iar atunci cand ii asi!, sa
reusi! sa;i +astra!. Inca nu ave! cunostinte suficiente des+re consu!atoru& ro!an: cu! ii
+&ace sa faca cu!+araturi, care este co!+orta!entu& sau si de aceea trebuie sa investi! in
aceasta directieL, a +reci'at :rieb.
Directoru& 4auf&and Ro!ania a oferit si o descriere a +rinci+a&i&or co!+etitori ai 4auf&and:
LIetro a o+rit +entru !o!ent investitii&e, 5i&&a se de'vo&ta &ent, Se&ros va continua sa
investeasca, dar +rinci+a&ii Qucatori sunt Carrefour si foarte +robabi& Auc=anL.
4auf&and a intrat +e +iata din Ro!ania in anu& $77. si +ana in +re'ent a desc=is 1$ !aa'ine
si un centru &oistic in P&oiesti, cu un nu!ar tota& de #.777 de anaQati.
Divi'ia 4auf&and face +arte din concernu& er!an Lid&ASc=>ar' CoA4:. :ru+u&
Lid&ASc=>ar' are +este 1%%.777 de anaQati in intreaa /uro+a si este s+ecia&i'at in van'area
bunuri&or de &ar consu! &a +returi reduse, inreistrand anu& trecut o cifra de afaceri de +este
-7 de !i&iarde de euro.
Concernu& 4auf&and are +este *#7 de !aa'ine in :er!ania, Ce=ia, S&ovacia, Po&onia,
Croatia si Ro!ania. In &una !artie a acestui an, 4auf&and a desc=is si +ri!u& sau !aa'in in
5u&aria.
Divi'ia 4auf&and face +arte din concernu& Lid& A Sc=>ar' CoA4:, cu +este $77.777 de
anaQati in intreaa /uro+a. Concernu& 4auf&and detine +este 077 de !aa'ine in :er!ania,
Ce=ia, S&ovacia, Po&onia, Croatia, 5u&aria si Ro!ania.
4auf&and Ro!ania a creat +ana in !o!entu& actua& a+roDi!ativ ..%.7 de noi &ocuri de
!unca, &a sediu& centra&, in ce&e doua'ecisinoua de !aa'ine desc=ise +ana acu!, +recu! si
&a sediu& &oistic situat in Parcu& Industria& P&oiesti. Pana in +re'ent, investitia tota&a in
Ro!ania a aQuns &a a+roDi!ativ ##0 de !i&ioane de /uro.
4auf&and se =idea'a du+a +rinci+iu& [totu& sub ace&asi aco+eris[, oferind +roduse variate,
care aco+era necesaru& 'i&nic a& c&ientu&ui. Produse&e sunt !arca +ro+rie, cu! ar fi 4;C&assic,
5est Far!, 9itastar, 9itae D\oro, :rande, Sun :o&d, Sti&&a etc., oferite de +roducatorii
reiona&i, +recu! si +roduse de !arca.
$.
Ana&i'a si eva&uarea o+eratiuni&or &oistice &a nive&u& fir!ei S.C. 4auf&and S.C.S.
*I*LIO>?A3I<
1. :.5rZtucu, I.5Z&ZCescu, I. C=i)u, C.RZu)Z,A.TecZu, C.Lefter;IarHetin
vo&u!u& II,/d.Universita)ii Transi&vania , Anu& $77%
$. 4ot&er P=i&i+ V PPrincipiile marketinguluiW /d. Teora, 5ucureCti, $771, +a. 11$
#. Nico&escu, O. ; PFundamentele managementului organizaieiW 5ucureCti, $771,
/d. Tribuna econo!ic,, +a.%7
-. 5,canu 5odan V Management !trategic" /d. Teora 111*, +a.#1
.. Kiaru& Ca+ita& si Revista Financiar
%. >>>. Hauf&and ro!ania.ro
$%