Proiectul Cadrul didactic un profesionist n

sistemul de nvmnt POSDRU 87/1.3/S/53889

Cursant: CIURARU CLEMENTINA
coala de provenien: ScoalaGimnaziala Speciala Maria
Montessori
BACU


Seria: mai iunie 2013
Formator: Magdalena Mardare
Locaia: Colegiul Economic Ion GhicaBacu


Susinere evaluare: 20 iunie 2013






CUPRINS PORTOFOLIU


1). O planificare calendaristic anual pentru o disciplin socio-uman, la alegere.
2). Un proiect de unitate de nvare n cadrul creia se utilizeaz TIC, pentru o
disciplin socio-uman, la alegere.
3). O strategie didactic, la o disciplin socio-uman, la alegere, corespunztoare
unui nvmnt bazat pe competene i centrat pe activitatea elevilor.
4). O activitate de nvare, la o disciplin socio-uman, la alegere, proiectat
pentru formarea a 1/2 competene specifice prevzut/e de programa colar pentru
disciplina respectiv.
5). O program colar de curs opional la disciplinele socio-umane.
6). Un traseu profesional personalizat i argumentat care s dovedeasc un
management eficient al carierei didactice.
7). Rspunsuri la patru teme de reflecie, la alegere, propuse pe parcursul cursului.
8). Un eseu liber pe tema Cadrul didactic un profesionist n sistemul de
nvmnt, reprezentnd o sintez a refleciilor personale ca urmare a acestei
experiene de formare i evideniind punctele de schimbare a practicii educaionale
implicate (cinci pagini format A4, redactate cu Arial 11, la 1,5 rnduri, cu datele de
identificare ale cursantului).
9). Chestionar de evaluare privind impactul programului de formare continu.









1. Planificare calendaristic anual pentru o disciplin socio-uman.
Aceasta planificare am elaborat-o pentru obiectul Educatie civica, Clasa a V-a,
deficiente severe (elevi cu tulburari din spectrul autist).

Planificare calendaristica anuala

Aria curriculara: Om si societate
Disciplina: Educatie civica
Clasa: V D. Deficiente severe (tulburari din spectrul autist)
Numarul de ore pe saptamana:1
Profesor: Ciuraru Clementina
Scoala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau
An scolar 2012- 2013

Semestrul I
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Nr.
crt.
Unitati de
invatare
Ob.
ref.

Continuturi
Nr.
ore

Saptamana

Obs.
1.






Raporturile
noastre cu ceilalti
1.1;
1.2;
2.1;
2.2;
3.1;
3.2;
4.1;

1.Relatiile dintre oameni in cadrul
grupului:
Relatii de rudenie;
Relatii de prietenie;
Relatii de colaborare si
competitie
Relatii de autoritate:
Conducatorul grupului;
Supunerea;
Invidia;
Revolta;
Admiterea din/de catre
grup;






9






I IX



oameni Respingerea din/de
catre grup;
2. 2.Manifestarea relatiilor dintre
oameni in diferite situatii:
a) Situatii normale
(desfasurarea unor activitati,
obtinerea unor drepturi, relatii cu
diferite autoritati)
b) Situatii limita
(catastrofe, accidente, agresiuni,
moartea)



2



X XI

3. Recapitulare si
evaluare
semestriala
2 XII XIII

Semestrul II

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Nr.
crt.
Unitati de
invatare
Ob.
ref.

Continuturi
Nr.
ore

Saptamana

Obs.
1. Raporturile
noastre cu ceilalti
oameni
1.1;
1.2;
2.1;
2.2;
3.1;
3.2;
4.1;
Drepturile copilului (1);
Drepturile copilului (2);
Drepturile si indatoririle elevului;
Despre apararea si incalcarea
drepturilor copilului;




12



I XII

2.
3. Comunitatea 1.1.
1.2.
3.1.
1.Comunitatea locala:
Sat;
Comuna;
Oras;


4


XIII XVI



3.2.
4.1.
Judet;
Sector;
2.Poporul;
4. Societate si stat 1.1.
1.2.
4.1.
Institutiile statului roman;
Simboluri ale statului roman;

3

XVII XIX

5. Recapitulare si
evaluare finala
1.1.
1.2.
2.2.
3.1.
3.2.
4.1
completarea unor enunuri
lacunare;
stabilirea valorii de adevr a
unor afirmaii;
stabilirea semnificaiei
simbolurilor de pe stem;
prezentarea unor date despre
identitatea noastr naional;
-realizarea unei compuneri
despre o zi de munc din viaa
unui primar;
realizarea unui afi prin care s
facem reclam satului nostru
pentru a atrage turiti;
realizarea unor anunuri pentru
strngerea de fonduri necesare
unor aciuni caritabile;
integrarea n enunuri proprii a
unor termeni specifici
disciplinelor sociale




3




X X XXII

















2. Un proiect de unitate de nvare n cadrul creia se utilizeaz TIC.

Manual Educaie civic , Editura Didactic i Pedagogic
Autori: Lorica Matei, Alexandra Manea
Propuntor: profesor Ciuraru Clementina
coala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau

Raporturile noastre cu ceilali oameni Nr ore: 9


Detalieri
de
coninut
O
R


Activiti de
nvare


Evaluare

Resurse
Metode i
procedee
Modalit
de org a
activ

Data
1 Grupuri
din care
facem
parte
3.1

3.4
- discutarea
despre grupuri
diferite pe baza
unor imagini
date;
- imaginarea
unor activiti
pentru membrii
grupurilor din
care face parte.
Evaluare
oral
Man p 51
Plans
didactic
Filmultete
si
prezentari
PPT
Observaia
Conversaia
Act indep
Frontal
Individual
Grupal
18.09
2
3
Familia 3.1

2.2

3.4

- discutarea
despre grupuri
diferite pe baza
unor imagini
date;
- imaginarea
unor povestiri,
ghicitori
privind
raporturile
persoanei cu
lucruri i
fiine;
- imaginarea
unor activiti
Fi de
portofoliu
Man p 52
53
Plan
Didactic
Prezentare
PPT
Observaia
Conversaia
Act indep
Frontal
Individual
Grupal
25.09


pentru membrii
grupurilor din
care face parte.
4 Grupul
de joac
2.2


3.3


4.1

- imaginarea
unor povestiri,
ghicitori
privind
raporturile
persoanei cu
lucruri i
fiine;
- jocuri de rol
pe teme date.
- folosirea
compunerii,
povestirii,
dramatizrii
pentru
evidenierea
unor relaii
sociale de grup;
- discutarea n
grup n scopul
soluio-nrii
unei dileme
civice;
Act
practic
Man p 54
Plan
didactic

Soft
educativ
Observaia
Conversaia
Act indep
Act practic
Frontal
Individual
Grupal
02.10
5 Clasa 3.1

3.4

4.1
- discutarea
despre grupuri
diferite pe baza
unor imagini
date;
- imaginarea
unor activiti
pentru
membrii
grupurilor din
care face parte.
- discutarea n
grup n scopul
soluio-nrii
unei dileme
civice;
Fi de
portofoliu
Man p 56
Plan
didactic
Conversaia
Act practic
M indep
Frontal
Individual
Grupal
09.10
6 Reguli 1.2
- realizarea unor
Fi de Man p 60 Conversaia Frontal 16.10


ale
grupului

3.4

2.2
4.1
povestiri,
dialoguri;
punerea unor
ntrebri;
completarea
unor
propoziii;
- imaginarea
unor activiti
pentru
membrii
grupurilor din
care face
parte.
- jocuri de rol
pe teme date.
- discutarea n
grup n
scopul
soluio-nrii
unei dileme
civice;
portofoliu
Act practic
M indep
Individual
Grupal
7
8
Drepturi
i
ndatoriri
n cadrul
grupului
1.2

4.1

2.1
- realizarea unor
povestiri,
dialoguri;
punerea unor
ntrebri;
completarea
unor
propoziii;
- discutarea n
grup n scopul
soluio-nrii
unei dileme
civice;
- recunoaterea
dup imagini a
situaiilor de
respectare i
de nclcare a
drepturilor
copilului;
Act
practic
Fi de
portofoliu
Man p 62
Drepturile
Copilului
Conversaia
Act practic
M indep
Investigaia
Frontal
Individual
Grupal
23.10
30.1
9 Evaluare 3.1

- OR-s
identifice
grupurile
Portofoliu Fiele de
portofoliu
Conversaia
Comparaia
Individual 06.11


3.3

3.4
sociale din
care face
parte: familie,
grup de
prieteni, colegi
etc.
- OR-s
descopere i s
descrie ntr-o
manier clar
i concis
diferite relaii
sociale de grup
- OR-s
dovedeasc
dorin de
participare la
activitatea
unor grupuri
realizate
Alte
materiale
personale
Turul
galeriei

3. Strategie didactic, la o disciplin socio-uman, corespunztoare unui
nvmnt bazat pe competene i centrat pe activitatea elevilor.

PROIECT DE LECTIE
DATA: 21.04.2010
UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau
CLASA: a V-a deficiente severe (tulburari din spectrul autist.)
Prof. PSIHOPEDAGOG: Ciuraru Clementina
ARIA CURRICULARA: OM SI SOCIETATE
DISCIPLINA: EDUCATIE MORAL CIVICA
TITLUL LECTIEI: BUNATATEA RAUTATEA povestea Fata babei si fata
mosneagului
TIPUL LECTIEI: MIXTA
OBIECTIV FUNDAMENTAL
Formarea unui sistem corect de norme si valori, referitoare la ce este bine si ce este rau,
identificand actele de bunatate si de rautate din poveste.
OBIECTIVE OPERATIONALE:


A. COGNITIVE:
Oc1 sa recunoasca povestea Fata babei si fata mosneagului cu ajutorul
imaginilor
Oc2 sa identifice trasaturile morale ale personajelor din povestea
Fata babei si fata mosneagului cu ajutorul imaginilor
Oc3 sa aleaga imaginile cu actiunile care definesc persoane bune si
persoane rele
Oc4 sa raspunda afirmativ sau negativ unor intrebari privitoare la
propriul comportament
Oc5 sa asocieze actiunile care definesc persoane bune cu o fata vesela
pe care o lipeste pe fisa
Oc6 - sa asocieze actiunile care definesc persoane rele cu o fata trista
pe care o lipeste pe fisa

B.PSIHOMOTRICE;
Op1 sa adopte o tinuta adecvata in timpul activitatii
Op2 sa-si coordoneze corect miscarile in timpul activitatii
C. AFECTIVE:
Oa1 sa manifeste interes pentru activitate
Oa2 sa colaboreze cu educatorul si colegii in vederea atingerii
obiectivelor
EVALUAREA
Marcheaza fisa asociind actiunea care defineste persoana buna cu o fata vesela, pe care
o lipeste pe fisa, si actiunea care defineste persoana rea cu o fata trista pe care o lipeste pe
fisa.
Fac aprecieri asupra activitatii desfasurate pe tot parcursul orei, iar elevilor activi le lipesc
fluturasi in copacelul evaluarii.

RESURSE

A. MATERIALE:
- soft educational


- plansa cu imagini din povestea Fata babei si fata mosneagului
- plansa cu imagini din povestea Punguta cu doi bani
- plansa cu imagini din poezia Catelusul schiop
- imagini decupate din povestea Fata babei si fata mosneagului
- fete vesele si fete triste
- fise de lucru

B. PROCEDUALE;
- conversatia, observatia, cercul de discutii, Ciorchinele.
A. TEMPORALE: 45 MINUTE

DEMERSUL METODIC ANALITIC AL ACTIVITATII
Secventel
e
Activitatii
Dozar
e
Activitatea propunatorului Activitatea
elevilor
Metode
folosite
Evaluare
MOENT
ORGANIZ
ATORIC
1 Asigur conditii optime, pentru
desfasurarea activitatii
Se pregatesc
pentru ora.
-instructajul
-conversatia
frontala
CAPTA-
REA
ANETIEI











5













Prezint mai multe imagini, iar
elevii identifica personajele si
povestea sau poezia din care
fac parte.
PUNGUTA CU DOI BANI
CATELUSUL SCHIOP
Din ce poveste fac parte gaina si
cocosul?
Cum era baba?
Dar catelusul de ce nu are un
picior?
Cum se numeste poezia?


Ora aceasta ne reamintim
despre bunatate si rautate,

Urmaresc
imaginile,
identifica
personajele si
povestea sau
poezia din care
fac parte.
Raspund la
intrebarile
ajutatoare atunci
cand primesc
obiectul vorbitor.







Observatia
Conversatia




Cercul de
discutii







Frontala





Individuala.





ANUNTA-
REA
TEMEI SI
A
OBIECTIV
ELOR
POPUSE











PREZENT
AREA
OPTIMA
A
CONTINU
TULUI










2

















10












discutam imaginile povestii Fata
babei si fata mosneagului.
vedem care fata era buna si
care fata era rea.
Dam exemple de bunatate si
rautate intre colegi, si cum
putem fi colegi buni.
Vedem care fata este buna,
blanda si care fata este rea si
lenesa.
Lipiti fete triste pe imaginile
unde observati rautatea
personajelor, fete vesele pe
imaginile unde observati
bunatea personajelor.


Va prezint imagini din povestea
Fata babei si fata mosneagului,
iar voi, identificati ce personaj
face fapte bune si ce personaj
face fapte rele.
Vedeti care fata este buna,
blanda si care fata este rea si
lenesa.
Folosim planse cu imagini din
poveste, imagini decupate din
poveste, pe care le lipiti in jurul
personajului potrivit.
Metoda Cercul de
discutiiadaptata la nivelul clasei.
Prezint copiilor regulile cercului
de discutii, (vorbiti doar cand
primiti obiectul vorbitor o
minge moale, care poate fi
framantata in mana daca au
emotii. )
Incep discutia despre Bunatate
si rautate, solicit fiecare elev sa
identifice o fapta buna si o fapta
Sunt atenti la
explicatiile
educatorului



















Urmaresc
prezentarea
imaginilor din
poveste









Explicatia
Conversatia



















Explicatia
Conversatia

















Frontala











Frontala

























DIRIJA-
REA
INVATA-
RII






























15










rea.
Folosesc intrebari ajutatoare.
- Daca lovesti colegul esti
bun sau rau?
- Ce face un om bun?
- Ce face un om rau?
- Ce fapte bune facem noi?
- Ce fapte rele mai facem
noi uneori?

Prezint pe retroproiector, imagini
din povestea Fata babei si fata
mosneagului, iar elevii identifica
titlul povestii.
Metoda cercul de discutii,
adaptata la nivelul clasei, ii
provoc la discutii cu ajutorul
intrebarilor.
Sublinieaz faptul ca bunatatea
este o insusire aleasa a omului
care inseamna blandete,
bunavointa, iar bunatatea se
demonstreaza prin fapte bune,
pe cand a fi rau inseamna sa
fapte rele iar in acest fel avem
un suflet urat.
Cu ajutorul planselor care
ilustreaza povestea, incurajez
elevii sa faca legatura dintre
bunatatea personajului si
frumusetea sufletului, care se
vede pe fata fetei, fiind frumoasa
si vesela ca sufletul ei.
Iar fata cea rea, are un suflet
urat, fiind furioasa, mandra si
urata.
Care sunt actele voastre de
bunatate in clasa, la masa, in
scoala ?
Care sunt actele voastre de
rautate in clasa, la masa, in





Se aseaza in
cerc, si respecta
indrumarile
educatorului
Raspund la
intrebarile
ajutatoare, in
momentul primirii
obiectului
vorbitor.

identifica titlul
povestii


Raspund la
intrebarile
ajutatoare, in
momentul primirii
obiectului
vorbitor.
Discuta despre
insusirile morale
ale personajelor
din poveste.

Identifica
personajele fac
legatura dintre
frumusetea fetei
cu frumusetea
sufletului bun
si uratenia fetei







Cercul de
discutii



Cercul de
discutii

Conversatia




Conversatia

Cercul de
discutii
Explicat


Cercul de
discutii
Explicatia
conversatia











Frontala








Individuala





Individuala

























Feed-
beak


EVALUA
RE


















7



5
scoala ?

Metoda ciorchinelui, adaptata la
nivelul clasei pe care o
demonstrez elevilor
Lipesc pe un carton mosneagul,
iar pe altul baba. In jurul
personajelor , lipiti imagini cu
actiunile personajului potrivit (
fata mosneagului cea frumoasa
ca sufletul ei, care ajuta
catelusa, care ingrijeste pomul,
care curate fantana, care nu
lipeste cuptorul daramat,care
are grija de animale),si (fata
babei cea urata ca sufletul ei,
care nu ajuta catelusa cea
bolnava, care nu ingrijeste
pomul plin cu omizi, care nu
curata fantana, care nu lipeste
cuptorul, care nu a avut grija de
animale asa cum se cuvine).

Identificati actiunea care
defineste persoana buna cu o
fata vesela, pe care o lipeste pe
fisa, si actiunea care defineste
persoana rea cu o fata trista pe
care o lipeste pe fisa.
Fac aprecieri asupra activitatii
desfasurate pe tot parcursul
orei, iar elevilor activi le lipesc
fluturasi in copacelul evaluarii.


rele cu uratenia
sufletului rau

Identifica
aspecte, pozitive
si negative, din
comportamentul
lor zilnic

Urmaresc
demonstratia
facuta de
educator




Lipesc imaginile
potrivite
personajului de
pe carton


Completeaza fisa
cu fata vesela si
cu fata trista, asa
cum indica
imaginea
Conversatia

Ciorchinele
Conversatia
Explicatia



Ciorchinele
Conversatia
Explicatia
Exercitiul





Individuala


Frontal
Individuala



Frontala

Individuala





Frontala
Individuala






4. Activitate de nvare, la o disciplin socio-uman, proiectat pentru formarea a 1/2
competene specifice prevzut/e de programa colar pentru disciplina respectiv.

COALA GIMNAZIAL Speciala Maria Montessori Bacau
PROF. Ciuraru Clementina
ACTIVITI DE NVARE PENTRU FORMAREA DE COMPETENE SPECIFICE
LA DISCIPLINA CULTUR CIVIC
Cum sunt realizate competenele specifice n activitatea didactic la disciplina Cultur civic la
clasele a VII-a a VIII-a? Competenele specifice se definesc pe obiect de studiu i se formeaz
pe parcursul unui an colar. Ele sunt derivate din competenele generale, fiind etape n
dobndirea acestora.n programa colar pentru Cultur civic (la clasele a VII-a a VIII-a),
competenelor specifice li se asociaz uniti de coninut.
Activitile de nvare se construiesc pe baza corelrii dintre competenele specifice i
coninuturile prevzute n programa colar.
Programele colare n vigoare pentru Cultur civic pentru clasele a VII-a a VIII-a sunt
elaborate pe competene; acestea valorific, la seciunea de sugestii metodologice, exemplele
de activiti de nvare din programa anterioar (elaborat dup modelul centrat pe obiective),
oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret n elaborarea strategiilor de predare, care s
permit trecerea real de la centrarea pe coninuturi la centrarea pe experiene de nvare.
Potrivit specificului competenelor care trebuie formate, activitile de nvare, recomandate la
clasa a VII-a, pot include:
- construirea i rezolvarea unor rebusuri cu coninut civic;
- exerciii de completare a unor enunuri lacunare, de continuare a unui text, de comentare i de
rezumare, folosind termeni dintr-o list dat;
- alctuirea unor liste de termeni pe o tem dat, care s cuprind definirea termenilor, termeni
sinonimi, termeni antonimi;
- exerciii de argumentare;
- realizarea de investigaii, sondaje de opinie, scrisori etc.;
- discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice, de respectare/nclcare a


drepturilor omului;
- dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problemele comunitii i/sau la
problematica respectrii drepturilor omului;
- realizarea 20 mg cost unui buletin informativ/ziar/album fotografic/film etc.;
- elaborarea regulamentului clasei cuprinznd drepturi i ndatoriri, elaborarea regulamentului
de funcionare a consiliului elevilor;
- invitarea unor reprezentani ai puterii sau ai organizaiilor civice n cadrul activitilor din clas;
- vizitarea unor organizaii civice i a unor instituii ale statului, cunoaterea proiectelor i a
tipurilor de activitate ale acestora;
- colaborarea cu organizaii civice, participarea n structurile de decizie ale clasei i ale colii.
Potrivit specificului competenelor care trebuie formate, activitile de nvare, recomandate la
clasa a VIII-a, pot include:
- activiti de lmurire a nelesului cuvintelor (alctuirea de liste de cuvinte, cutarea
explicaiilor n glosare, dicionare);
- exerciii de completare a unui text, de continuare a unui text, de comentare, de rezumare etc.;
- exerciii de argumentare;
- dezbaterea unor cazuri mediatizate de nclcare a drepturilor omului;
- dezbatere pe o anumit tem n legtur cu un subiect controversat;
- activiti de negociere, de luare a deciziei, de alegere a liderului etc.;
- simularea unei situaii conflictuale i rezolvarea conflictului;
- exerciii care necesit exprimarea prerilor, a convingerilor, a sentimentelor personale;
- discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice;
- construirea unor strategii de rezolvare a conflictelor valorice;
- invitarea unor reprezentani ai puterii sau ai organizaiilor civice n cadrul activitilor din clas;
- vizitarea unor organizaii civice i a unor instituii ale statului, cunoaterea proiectelor i a
tipurilor de activitate ale acestora;
- exerciii de identificare i de analiz a unor situaii n care este nevoie de aciune social;
- activiti de influenare a deciziei publice (campanii de scrisori prin mass-media);
- colaborarea cu organizaii civice, participarea n structurile de decizie ale clasei i ale colii.


Exemplificnd, profesorul poate face urmtorul demers n proiectarea activitilor de nvare,
la clasa a VII-a, pentru o lecie cu tema Drepturile omului:
- competenele generale: 1. Utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale pentru organizarea
demersurilor de cunoatere i explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaa real; 4.
Manifestarea unui comportament social activ i responsabil, adecvat unei lumi n schimbare;
- competene specifice: 1.2. Identificarea, n diferite contexte, a drepturilor omului i a
responsabilitilor asociate fiecrui drept; 4.2. Evaluarea unor situaii concrete de nclcare a
demnitii persoanei, din perspectiva drepturilor omului;
- coninutul Drepturile omului;
- activiti de nvare: exerciii de identificare/recunoatere a drepturilor omului i a
responsabilitilor asociate drepturilor; discutarea unor cazuri reale sau imaginare de
respectare/nclcare a drepturilor omului; dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media
referitoare la problematica respectrii drepturilor omului.
n exemplul considerat, prima activitate de nvare este nou propus, celelalte dou activiti
de nvare sunt recomandate de programa colar.
n proiectul unei uniti de nvare, profesorul va altura fiecrei activiti de nvare acele
resurse pe care le consider necesare pentru conceperea strategiei i realizarea demersului
didactic.

5. O program colar de curs opional la disciplinele socio-umane.
COALA Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau
DENUMIREA OPIONALULUI: Locuitor al oraului meu
TIPUL OPIONALULUI: transdisciplinar
PROPUNTOR: Ciuraru Clementina
CLASA: a V-a deficiente severe (tulburari din spectrul autist)
DURATA: 1 an
NUMR DE ORE PE SPTMN: 1 or


ARGUMENT:
Se consider c ntr-un stat democratic cultivarea unui anumit tip comportamental se
realizeaz de la primele contacte sociale, apoi sistematic. Este i de datoria colii s-i nvee pe
viitorii ceteni s se comporte ca indivizi activi, liberi, responsabili de actele lor, capabili de
toleran i de respect fa de ceilali, contieni de drepturile i ndatoririle lor i de ale celorlali,
capabili i dornici s triasc ntr-o comunitate democratic, deschis i spre alte culturi i
civilizaii.
Dreptul la identitate este unul din drepturile fundamentale ale omului i el trebuie
respectat de societate dar i fiecare individ trebuie s fie contient de acest drept.

Prin coninutul su, prezentul opional urmrete promovarea comunitii n contiina
locuitorilor si, cunotinelor corecte despre localitate i a diferitelor aspecte ale vieii oraului i
formarea de atitudini i deprinderi indispensabile unui comportament responsabil ca cetean
romn i european.
Prin obiectivele sale se urmrete promovarea:
- elementelor istorice i geografice ale localitii;
- sntii (prin igien i prevenie)
- integrrii individului n viaa local
- dezvoltarea personal.

Prezentul opional i propune s contribuie la:
- facilitarea integrrii individuale n comunitate;
- responsabilizarea direct i indirect a cetenilor fa de viitorul localitii
Obiective de referin
Elevul de clasa a V-a va fi capabil:
Exemple de activiti de nvarea
Pe parcursul clasei a V-a se recomand
urmtoarele activiti:
1. s observe dirijat/nedirijat elemente ale
mediului natural i social din orizontul local
- drumeii n cartierele oraului;
- vizitarea obiectivelor istorice i social
culturale din cartier/ora
- ntlniri cu reprezentani ai instituiilor


publice din localitate;
2. s identifice surse de informare
- stabilirea de contacte cu conceteni;
- vizitarea bibliotecilor;
3. s descrie elemente ale mediului natural
de pe raza localitii
- drumeii n mprejurimi;

4. s organizeze informaiile colectate
- redactarea de texte scurte pe diferite
teme;
- selectarea unor imagini;
- marcarea unor elemente pe harta
oraului;
5. s demonstreze grij fa de motenirea
istoric, fa de mediul nconjurtor i fa de
realizrile comunitii;
- aciuni de curare a spaiilor vezi din
ora;
- realizarea unor panouri de prezentare a
obiectivelor de interes din localitate
- participarea la aciuni organizate de
organizaiile nonguvernamentale din
localitate;
6. s manifeste interes, cooperare, voin n
activitile propuse;
- prezentare n faa persoanelor strine;
- dialoguri pe teme de interes comun, cu
elevi din alte clase/coli;
- activiti comune cu colegi din alte
clase/coli
- redactarea unor scrisori, mesaje, bilete;
- exprimarea propriilor preri;
- jocuri de rol
6. s manifeste disponibilitate pentru a
nva de la alii i a-i ajuta pe ceilali n
rezolvarea de probleme/sarcini;

- discutarea, n perechi sau n grup, a
soluiilor gsite pentru rezolvarea unor
probleme/sarcini
- competiii de grup;


CONINUTURILE NVRII
Oraul meu
- Istoric i condiii naturale
- Populaia i activitile ei
- Instituiile publice din ora
- Relaiile cu Europa i cu lumea
Relaiile mele cu comunitatea
- Cunoaterea colii n care nv i a celorlalte coli din ora
- Eu alturi de ceilali
- Oferta comunitii
- Responsabilitile mele
- mpreunm putem rezolva problemele oraului
METODE I TEHNICI
- conversaia
- observaia
- jocul de rol
- problematizarea
- nvarea prin descoperire
MODALITI DE EVALUARE
Probe orale: - convorbiri
- povestiri
Probe scrise: - fie de evaluare
- fi de autoevaluare
Probe practice: - miniproiect Cartierul nostru
- portofoliu




BIBLIOGRAFIE
DOBRE, E., COMNESCU, M., MATEI, C., (2004) - Caietul nvtorului - clasa a III-a, Editura
Premier, Ploieti
STNCIOIU, M., (1994) - Comarnicul istoric i pitoresc, Editura UMC, Bucureti

6). Traseu profesional personalizat i argumentat care s dovedeasc un
management eficient al carierei didactice.
TRASEUL PERSONALIZAT AL CARIEREI DIDACTICE


1. Cea mai mare realizare personala de pana acum?
Fiecare etapa a vietii mele reprezinta o realizare, un vis implinit. Nu pot spune ca una este mai
importanta decat alta deoarece ele sunt interdependente si toate impreuna mi-au format si imi
formeaza personalitatea.
2. Cel mai mare esec profesional de pana acum?
Ca nu izbutiesc sa-mi finalizez ideea pentru o posibila,viitoare lucrare de doctorat-si daca ar fi
concret o idee sub nici o forma nu as lucra aici in tara.
3. Unde ma vad peste 5 ani?
Peste 5 ani ma vad lucrand tot in invatamantul special. Dar si lucrand
4. Cel mai mare vis pe care-l am ? Idealul in cariera?
Sa imi deschid un centru de evaluare si terapie pentru copii cu tulburari din spectrul autist.
5.Jobul care mi se potriveste cel mai bine?


Imi place sa predau si sa fac terapie cu elevii cu dizabilitati precum si voluntariatul in cadrrul
organizatiilor de tineri prin organizarea de dezbateri pe tema acceptarii persoanelor cu
dizabilitati si pentru a le face mai bine cunoscut Universul persoanelor cu dizabilitati..
6. Locul ideal in care as dori sa lucrez?
Educatie sau in evaluare-diagnostic si terapie pentru tulburarile din spectrul autist.
7.Departamentul in care doresc sa lucrez ?
Proiecte interdisciplinare,social -educative, unde am deja experienta .
8. Despre personalitatea mea( hobbyuri, aspiratii, ce va motiveaza, stil de viata si lucru, etc )pot
spune ca: Sunt o persoana extroversa, imi place sa dau credit celor din jurul meu, optimista. Imi
place uneori sa evadez in natura pentru a descoperi locuri frumoase, in care sa ma pot relaxa si
umple de energie. Imi place mult sa citesc. Imi plac intalnirile cu oameni de la care pot invata
ceva. Fac voluntariat in cadrul unei organizatii precum si la o casa de copii.

7. Rspunsuri la patru teme de reflecie, la alegere, propuse parcursul
cursului.
a.Identificai, din perspectiva elevului, cte 2 avantaje ale structurii-planurilor
cadru de nvmnt pentru liceu pe trunchiul comun, curriculum difereniat,
curriculum la decizia colii.
Potrivit planului-cadru de invmant, la clasele a IX-a si a X-a:
a. trunchiul comun reprezint oferta educaional constand din aceleasi discipline, cu
acelasi numr de ore pentru toate filierele, profilurile si specializrile din cadrul
invmantului liceal. Trunchiul comun este parcurs in mod obligatoriu de toi elevii,
indiferent de profilul de formare. Comparand planurile-cadru prezentate in figurile 3
si 4 la prezenta tem, se poate pune in eviden existena trunchiului comun, in
sensul definit anterior, la profilurile real si umanist din cadrul filierei teoretice,
indiferent de specializare;
b. curriculumul difereniat reprezint oferta educaional stabilit la nivel central,
constand dintr-un pachet de discipline cu alocrile orare asociate acestora,


difereniat pe profiluri (in cazul filierelor teoretic si tehnologic) si pe specializri (in
cazul filierei vocaionale). Aceast ofert educaional asigur o baz comun
pentru pregtirea de profil (in cazul filierelor teoretic si tehnologic) si rspunde
nevoii de a iniia elevul in trasee de formare specializate. Orele din curriculum
difereniat sunt efectuate in mod obligatoriu de ctre elevii din profilul sau
specializarea respectiv. Comparand planurile-cadru prezentate in figurile 3 si 4 la
prezenta tem, se poate pune in eviden existena curriculumului difereniat la
profilurile real si umanist din cadrul filierei teoretice; la profilul real, este concentrat
preponderent pe alocrile orare pentru disciplinele din aria curricular Matematic si
stiine ale naturii; la profilul umanist este concentrate preponderent pe alocrile orare
pentru disciplinele din ariile curriculare Limb si comunicare, Om si societate;
c. curriculumul la decizia scolii reprezint numrul de ore alocate in scopul
dezvoltrii unor oferte curriculare proprii fiecrei uniti de invmant.
Potrivit planului-cadru de invmant, la clasele a XI-a, a XII-a/a XIII-a:
a. trunchiul comun este oferta educaional constand din aceleasi discipline, cu
acelasi numr de ore pentru toate specializrile din cadrul aceluiasi profil.
Comparand planurile-cadru prezentate in figurile nr. 5, 6 si 7, se poate pune in
eviden existena trunchiului comun, acelasi la profilul umanist din cadrul filierei
teoretice, indifferent de specializare, dar diferit de trunchiul comun, de exemplu, de
la profilul artistic;
b. curriculumul difereniat este oferta educaional stabilit la nivel central si cuprinde
disciplinele de invmant, cu alocrile orare corespunztoare, care sunt specific pentru
fiecare specializare din cadrul unui profil; Comparand planurile-cadru se poate pune in
eviden existena curriculumului difereniat; acesta este concentrat preponderent astfel:
la profilul umanist, specializarea filologie - pe alocrile orare pentru disciplinele din aria
curricular Limb si comunicare; la profilul umanist, specializarea stiine sociale - pe
alocrile orare pentru disciplinele in aria curricular Om si societate; profilul artistic,
specializarea muzic - pe alocrile orare pentru disciplinele din aria curricular Arte.
c. curriculumul la decizia scolii cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei
curricular proprii fiecrei uniti de invmant. Curriculumul in dezvoltare local asigur


cadrul pentru realizarea instruirii elevilor, in parteneriat cu agenii economici, conform
Standardelor de pregtire profesional.

b.Ce credei c implic punctul de vedere al profesorului, aplicarea, n
activitatea cu elevii, a unor planuri personalizate de nvare (din
perspectiva unei discipline socio-umane pe care o predai)?
Considerm c realizarea curriculumului extins d posibilitatea cadrelor didactice s abordeze
difereniat i personalizat elevii, pe cei cu aptitudini naltecat si pe cei cu CES. C. Creu (1998)
recomand o schem a adaptrii curriculare pentru predarea difereniat i personalizat.
Autoarea citat recomand diferenierea i personalizarea curriculumului pentru elevii cu
aptitudini nalte prin:
a) Coninut adaptarea coninuturilor la o categorie anume de elevi trebuie s aib n vedere
att aspectul cantitativ (volum de cunotine), ct i calitativ (interesarea nivelelor nalt
funcionale ale fiecrui proces cognitiv, adecvarea la viteza i stilul de nvare i conexiunile
interdisciplinare);
b) Proces principalele procese psihice vizate de curriculum pentru elevii cu aptitudini
intelectuale nalte sunt: gndirea critic i creativ; nvarea independent (procesele psihice
implicate); procesele comunicrii inter- i intrapersonale (particularitile i riscurile de integrare
n microgrupuri); procesele afective (cu accent pe emoiile superioare, sentimente, pasiuni).
c) Atmosfera de lucru (fizic, psihologic, social) caracteristici dezirabile ale ambianei
psihologice: condiii destinse, permisive de susinere i securizare; interstimularea prin
promovarea transferului de opinii, aprecieri, observaii, sugestii, experien); ncurajarea
exprimrii originale, a gndirii divergente, a asumrii riscului pentru producerea noului;
acceptarea i respectarea diferenelor i deosebirilor ntre indivizi; transparena i comunicarea
empatic; echilibrul ntre conduita competiional i cea cooperant.
d) Parcurgerea curriculumului are ca finalitate dezvoltarea unor capaciti individuale ce se pot
exprima n diverse proiecte i produse, clasificabile n funcie de: instrumentul utilizat: scrise,
orale, vizuale, kinestezice; procese psihice predominant angajate: gndire critic sau creativ,
nvare independent, comunicare, etc.); coninutul informaional: interdisciplinare, arte, tiine,
limbi strine etc.


c.Realizai o planificare calendaristic anual la oricare din disciplinele socio-umane (cu
excepia disciplinei Filosofie), valabil pentru anul colar 2011-2012.
Planificare anual

Profesor: Ciuraru Clementina
Unitatea de nvmnt: coala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau
An colar: 2011 2012
Disciplina: Religie ortodox
Clasa: a V-a
Nr. ore / sptmn: 1
Nr. total ore / an: 35
- din care: - predare / nvare: 20
- recapitulare / evaluare: 10
- la dispoziia profesorului: 5 , adic:
- semestrul I: 18 ore;
- semestrul II: 17 ore.


Nr.
crt
Uniti de
nvare
Coninutul nvrii Comp.
specif.
Nr.
ore
Spt
mna
Obs.
Semestrul I
1 Credina
cretin
Lecie introductiv 1 S
1
14.IX 18.IX
Evaluare iniial 1 S
2
21.IX 25.IX
Sfintele Taine lucrri ale lui Hristos n
Biseric
1.1;
2.1;
2.2;
3.1;
3.5
1 S
3
28 IX 2.X
Sfnta Tain a Botezului 1 S
4
5.X 9.X
Sfnta Tain a Mirungerii 1 S
5
12.X 16.X
Sfnta Tain a Spovedaniei 1 S
6
19.X 23.X
Sfnta Tain a mprtaniei 1 S
7
26.X 30.X
Evaluarea unitii de nvare 1 S
8
2.XI 6.XI


2 Mntuitorul
Hristos
nvtorul
desvrit
Dragostea fa de aproapele Pilda
Samarineanului milostiv
1.2; 2.1;
2.2; 3.2;
3.5; 4.1;
5.1
1 S
9

9.XI 13.XI
Fapt i rsplat Pilda bogatului
nemilostiv i a sracului Lazr
1 S
10
16.XI 20.XI
Rugciunea curat Pilda vameului i
fariseului
1 S
11
23.XI 28.XI
Naterea Domnului* 1 S
12
30.XI 4.XII
Colindele - lauda Naterii Domnului* 2 S
13
-S
14
7.XII 18.XII
Vacana de Crciun 19.XII 3.I
S fim prevztori Pilda celor zece
fecioare
1.2; 2.1;
2.2; 3.2;
3.5; 4.1
1 S
15
4.I 8.I
Lecturi i pilde religios-morale* 1 S
16
11 15.I
Evaluarea unitii de nvare 1 S
17
18.I 22.I
Evaluare semestrial 1 S
18
25.I 29.I
Vacan intersemestrial 30.I 7.II
Semestrul al II lea
3 Sfinirea
timpului



Despre srbtori mprirea i
importana

3.3;
3.5;
4.3
1 S
19
8.II 12.II
Duminica srbtoarea sptmnal a
cretinilor
1 S
20
15.II 19.II
Srbtorile mprteti 2 S
21
S
22
22.II 5.III
Evaluarea unitii de nvare 1 S
23
8.III 12.III
4 Biserica n
primele
veacuri
cretine




ntemeierea Bisericii cretine.
Rspndirea cretinismului
2.1;
2.2;
3.4;
3.5
2 S
24
-S
25
15.III 26.III
Pregtire pentru Sfintele Pati - Hristos
a nviat!*
1 S
26
29.III 2.IV
Vacana de Pati 3.IV 11.IV
Rspndirea cretinismului pe teritoriul
rii noastre. Sfntul Apostol Andrei
2.1; 2.2;
3.4; 3.5
2 S
27
-S
28
12.IV 23.IV
Evaluarea unitii de nvare 1 S
29
26.IV 30.IV
5 Spiritualitate Cretinul acas i n Biseric 3.5; 1 S
30
3.V -7.V


i via
cretin
Cretinul n coal i n societate
4.2;
5.1;
5.2
1 S
31
10.V 14.V
Natura darul lui Dumnezeu pentru
oameni
1 S
32
17.V 21.V
Evaluarea unitii de nvare 1 S
33
24.V 28.V
Lecturi i pilde religios-morale* 1 S
34
31.V-4.VI
Recapitulare final S
35
7.VI 11.VI
(* Ore la dispoziia profesorului)

COMPETENE-CHEIE

COMUNICARE N LIMBA MATERN
A NVA S NVEI
COMPETENE SOCIALE I CIVICE
SENSIBILIZARE I EXPRIMARE CULTURAL

COMPETENE GENERALE I SPECIFICE

1. CUNOATEREA I IUBIREA LUI DUMNEZEU CA FUNDAMENT AL DESVRIRII I
MNTUIRII OMULUI
1.1 Explicarea rolului i a importanei Sfintelor Taine pentru mntuirea i desvrirea cretinilor
1.2 Identificarea, n pildele studiate, a modalitilor de relaionare cu Dumnezeu

2. UTILIZAREA ADECVAT A LIMBAJULUI DIN SFERA VALORILOR RELIGIOASE N
DIFERITE CONTEXTE DE COMUNICARE
2.1 Integrarea corect a termenilor religioi, specifici temelor studiate, n diferite contexte de
comunicare
2.2 Comunicarea clar i corect a coninutului i mesajului moral-religios din textele studiate

3. MANIFESTAREA VALORILOR I A CUNOTINELOR RELIGIOASE N PROPRIILE
ATITUDINI I COMPORTAMENTE
3.1 Cunoaterea nvturilor de credin referitoare la Sfintele Taine
3.2 Identificarea nvturilor morale care se desprind din pildele Mntuitorului
3.3 Explicarea semnificaiei i a importanei srbtorilor cretine pentru credincioi


3.4 Prezentarea principalelor evenimente din istoria Bisericii primare
3.5 Identificarea i selectarea informaiei relevante pentru o tem dat, pe paginile web
recomandate de profesorul de religie

4. COOPERAREA CU CEILALI N REZOLVAREA UNOR PROBLEME TEORETICE I
PRACTICE, N CADRUL DIFERITELOR GRUPURI
4.1 Integrarea n comportamentul cotidian a nvturilor morale cuprinse n pildele
Mntuitorului
4.2 Aplicarea nvturilor cretine cu privire la relaiile dintre semeni i cu natura nconjurtoare
4.3 Respectarea tradiiilor cretine referitoare la participarea credincioilor la sfintele srbtori

5. APLICAREA NVTURII DE CREDIN N VIAA PERSONAL I A COMUNITII
5.1 Aplicarea modelului de comportament al samarineanului milostiv n relaiile cu persoanele
de alte credine i convingeri
5.2 Manifestarea respectului fa de toi semenii att n comunicarea direct, ct i n spaiul
virtual
VALORI I ATITUDINI
Contientizarea rolului nvturilor Bisericii n viaa personal i a comunitii
Dezvoltarea respectului fa de cele sfinte
Asumarea propriei identiti religioase
Responsabilitate n exercitarea drepturilor i a obligaiilor care decurg din apartenena la
diferite identiti (confesiune, naiune, comunitate, profesie, cultur etc.)
Respect i nelegere fa de semenii de alte credine i convingeri
Manifestare a respectului pentru ceilali
Interesul pentru aprofundarea cunotinelor religioase n vederea permanentei deveniri
spirituale
Asumarea toleranei etnice, religioase i culturale

d.Pornind de la modelul de nvare experienial propus de Kolb, construii o strategie
didactic pentru una dintre disciplinele socio-umane, care s foloseasc metode
specifice acestui tip de nvare.
Prezentm, spre ilustrare, modul de aplicare a ciclului nvrii experieni ale la
disciplinaopional Competen n mass-media:


1. Experiena concret - Valorificarea experienei concrete presupune implicarea direct ntr-o
experien concret (activitate), n cazul nostru, experiena viznd legtura nemijlocit cu
massmedia, accesul direct la mesajele media, dar si la ceea ce numim o activitate social -
crearea si transmiterea mesajului. Vor fi utilizate metode si tehnici de nvare care permit
elevilor o implicare activ n viaa real si valorificarea informaiilor direct de la surs,
precum:monitorizarea presei pe o tem dat, investigaii, studii de caz, sarcini concrete de
lucru, sondajul de opinie, analiza de text, ntlniri cu jurnalisti,vizite n redaciile ziarelor.
2. Observaie si reflecie - Informaiile culese de elevi vor fi apoi valorificate n clas prin
observarea experienei de nvare si reflecie asupra acesteia din mai multe perspective.
Astfel, activiti de nvare susinute de metode si tehnici precum: activiti n grupuri mici,
continu reportajul, gseste un final, prezentri PowerPoint, ntrebri - ce s-ar fi ntmplat
dac faciliteaz valorificarea experienei dar si dezvoltarea gndirii critice. n plus, aceste
activiti permit elevilor s interpreteze personal faptele si astfel s si creeze propriile
semnificaii (Studiile arat c activitile de nvare care impun elevului prelucrarea activ a
informaiilor duc la o fixare a cunostinelor de pn la zece ori mai bun, sunt mai ndrgite si
genereaz o nvare mai profund).
3. Formare de concepte abstracte si generalizare - presupune integrarea observaiilor n
teorii raionale, realizndu-se trecerea de la experiene, observare spontan si concepte
empirice la teoria stiinific, nvarea prin concepte si interiorizarea acestora (ne referim, n
acest caz, la concepte precum: mass-media, consumatorul de mesaje media, competen n
mass-media, mesaj, manipulare, control informaional, publicitate, ziarist).
4. Testarea implicaiilor conceptelor n situaii noi prin dezvoltarea competenelor de
transfer implic folosirea unor activiti de nvare precum: raportarea critic la mesaje media,
construirea de alternative personale, vreau s fiu jurnalist, participarea la luarea deciziei si la
rezolvarea problemelor comunitare, exerciii de argumentare si contraargumentare, portofolii,
analiza de mesaje din pres, proiecte pe teme date, dezbateri etc.
Sintetiznd, etapele nvrii experieniale din modelul propus de Kolb, permit cadrului didactic
proiectarea unor strategii didactice de tip activ-participativ, bazate pe activiti de nvare si
metode precum:
Etape ale ciclului de nvare experienial Exemple de metode de nvare


Experiena concret - simularea, studiul de caz, investigaia pe teren, experiena real,
demonstraia
Observare si reflecie - discuia, grupul mic, grupuri de BUZZ, observatori desemnai
Formare de concepte abstracte si generalizare - mprtsirea coninutului
Experimentare activ - experiene de laborator, experien la locul de munc, practic -
ucenicie, sesiuni de experimentare practic. Asemenea strategii, bazate pe nvarea
experienial pot fi utilizate la disciplinele: Cultur civic; Psihologie; Economie; Educaie
antreprenorial; Sociologie.



8. Cadrul didactic un profesionist n sistemul de nvmnt
Prof.Ciuraru Clementina
Scoala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau

MOTTO: Pentru momentele acelea, cateva, in care niste urme trase cu creta pe tabla,
prefac mintile in suflete...Lor le datoram o viata traita frumos. Pentru aceasta iubim
profesorii. Radu Beligan, actor

Sunt profunde aceste ganduri ale marelui actor care cu vorbe mestesugite reuseste sa
surprinda in cateva randuri esenta vocatiei de profesor si anume aceea ca prin::urme trasate
cu creta pe tabla sa transforme mintile in suflete.
A deveni un profesionist in sistemul de invatamant este un ideal care, pentru a fi atins
necesita munca asidua, disponibilitate, putere de sacrificiu, pasiune si toate acestea puse in
slujba transformarii elevilor incredintati in oameni adevarati.
Activitatea de formare, conceput n sensul evoluiei de la principiile pedagogiei
moderniste spre elemente postmoderniste, evideniaz importana siturii pregtirii socio-
profesionale la nivelul unor modele strategice specifice: modelul incitativ-personal (bazat pe
stimularea motivaiei cursanilor i pe dezvoltarea potenialului individual), modelul achiziiei prin


inserie social (bazat pe nvarea profesiunii n context profesional real), modelul umanist
(care urmrete dobndirea culturii generale, formarea intelectualilor) i modelul tehnicist
(centrat pe dobndirea culturii profesionale, n vederea formrii profesionitilor, a specialitilor).
n vederea pregtirii profesionale din perspectiva diferenierii i valorizrii aspectelor individuale,
identificm dou modele ale cror contururi sunt uor detectabile n literatura de specialitate:
primul, cel umanist, pune accentul pe dezvoltarea integral a personalitii viitorului educator,
propunndu-i s-i cultive mai mult spiritul i fiind mai puin interesat de ctigarea unor abiliti
specifice. Al doilea, cel tehnicist, pragmatic, este centrat pe nsuirea unor tehnici, algoritmi,
reguli de aciune educaional cu relevan practic imediat. Ultimele dou modele
menionate, cel umanist i cel tehnicist, chiar dac au o serie de elemente contradictorii, trebuie
mbinate n programele de pregtire a cadrelor didactice. Un bun educator, pe lng stpnirea
coninutului disciplinei pe care o pred i a tehnicilor de lucru specifice profesiei didactice, are
nevoie i de o cultur general bogat, care s-i ofere posibiliti de intervenie educativ
adecvat n situaii diverse. Modelul tehnicist trebuie, deci, s fie urmrit n mod complementar
modelului umanist, nu nlocuindu-l pe cel din urm. Este necesar formarea culturii generale n
aceeai msur cu formarea culturii profesionale a viitoarelor cadre didactice, deoarece, spre
deosebire de alte profesii, unde specialitii pot fi foarte eficieni chiar n lipsa unei culturi
generale bogate, n profesia didactic cultura general este o condiie a succesului profesional.
Concepia de tip tradiional asupra procesului de formare iniial a cadrelor didactice a
pornit de la o fundamentare predominant behaviorist i academic. Paradigmele moderne
asimileaz statutul cadrului didactic aceluia de membru al unei organizaii bazate pe cunoatere
(coala), precum i aceluia de membru al unei comuniti (profesionale, locale), ceea de duce la
o acceptare diferit a rolurilor i a identitii profesionale, accentul fiind pus n acest caz pe
latura pragmatic, personal, reflexiv i creativ a procesului de formare. Formarea
formatorilor este punctul cheie de intervenie n vederea modernizrii nvmntului, este calea
cea mai scurt i mai sigur de nnoire, de trecere de la un nvmnt modernist, tradiional,
devenit ineficient, la un nvmnt postmodernist, ancorat n prezent, autentic i de calitate.
Indiferent de poziionarea paradigmatic adoptat, competena didactic este obiectivul
central al tuturor programelor de formare profesional. Competena e o realitate dinamic i
flexibil, greu de surprins i de cuantificat. Diverse definiii ale competenei, oferite de literatura


de specialitate, fac referire la relaia dintre cel care desfoar o activitate i rezultatele bune
ale activitii sale. Varietatea abordrilor problematicii competenei didactice conduce la o
diversitate de criterii pe baza crora este apreciat activitatea profesorilor din nvmntul de
toate gradele. n acelai timp, mbuntirea programelor de pregtire profesional nu poate fi
realizat dect n urma proiectrii la nivel naional a unui profil (model) de competen, care s
poat fi luat ca reper unitar, asigurnd coerena i consistena procesului de formare iniial, ca
premis a profesionalizrii carierei didactice. Am utilizat termenul de competen, respectiv
competen didactic, n urmtoarele accepiuni: ansamblu de comportamente poteniale
(cognitive, afective, psihomotorii), care permit unui individ exercitarea eficient a unei activiti
complexe; ansamblul capacitilor unei persoane de a realiza, la un anumit nivel de
performan, totalitatea sarcinilor tipice de munc specifice profesiei didactice; standard
profesional minim, uneori specificat prin lege, la care trebuie s se ridice o persoan n
exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice. Competena este legat de o
meserie, de o profesie, de un statut, de o situaie profesional sau social de referin, n cazul
acesta de profesia de cadru didactic.
Pentru nelegerea adecvat a conceptului de competen i a modalitilor prin care
aceasta poate fi format, sunt esenial de reinut anumite caracteristici, rezultate din cercetrile
pedagogiei romneti i a specialitilor din alte ri, amintii anterior:
competena se afirm ntr-un context profesional real;
competena evolueaz treptat, se situeaz ntr-un continuum, care merge de la
simplu la complex;
competena se fondeaz pe un ansamblu de resurse, aptitudinale i atitudinale;
competena este un proiect, o finalitate fr sfrit.
Pentru formarea i dezvoltarea competenelor este necesar att activitatea teoretic,
de informare, dar mai ales activitatea practic, desfurat ntr-un context profesional real.
Programele de formare iniial nu-i pot propune n mod realist dect stimularea apariiei
competenelor didactice, n accepiunea lor de standarde profesionale minim admise la care
trebuie s se ridice absolvenii, ns este necesar acoperirea unei varieti ct mai mari de
competene. Aptitudinile pedagogice ale studenilor - viitori profesori sunt premise necesare
pentru formarea ulterioar a competenelor didactice, de aceea se impune utilizarea unei


modaliti de selecie a candidailor. Atitudinile pozitive ale studenilor fa de viitoarea profesie
fac posibil evoluia de la aptitudini la competene, ca indicatori ai profesionalizrii carierei
didactice.

Structura competenei didactice este abordat diferit de ctre specialitii n educaie,
clasificrile fiind numeroase. O tipologie operaional n cadrul procesului de pregtire a
cadrelor didactice este urmtoarea:
competene profesional-tiinifice;
competene psiho-pedagogice;
competene psiho-sociale i relaionale;
competene manageriale;
competene instituionale.
Deinerea acestor tipuri de competene ofer cadrelor didactice posibilitatea asumrii
diferitelor roluri profesionale posibil de ndeplinit la un moment dat, rezultate din ateptrile
manifestate de mediul profesional n legtur cu prestaia lor. Tot competenele didactice i
capacitile subordonate lor fac posibil ndeplinirea funciilor profesionale ale educatorului, n
accepiunea lor de sarcini permanente, constante, ce-i revin unei persoane ca urmare a
exercitrii profesiei didactice. Funciile profesionale de baz pot fi ndeplinite de cadrele
didactice prin intermediul asumrii unor roluri profesionale. Prezena competenelor
profesionale ale educatorului i gradul lor de dezvoltare condiioneaz msura n care acesta i
poate asuma diverse roluri profesionale: tehnician, practician reflexiv, actor, transformator al
coninutului curricular, agent al schimbrii sociale, furnizor de informaie, model de
comportament, creator de situaii de nvare, evaluator, terapeut, etc.
Referitor la fenomenul profesionalizrii carierei, E. Pun (2002) consider c este un
proces de formare a unui ansamblu de capaciti i competene ntr-un domeniu dat, pe baza
asimilrii unui set de cunotine (teoretice i practice), proces controlat deductiv de un model al
profesiei respective. Dimensiunile profesionalizrii care pot fi desprinse din aceast definiie
sunt urmtoarele:


profesionalizarea presupune descrierea sau elaborarea identitii profesionale, astfel
nct s se contureze un set de cunotine i competene structurate ntr-un model profesional
(standarde profesionale), care poate fi asimilat sistematic, pe baze tiinifice;
profesionalizarea solicit i un efort corespunztor de legitimare a profesiei didactice n
cmpul activitilor i profesiilor sociale, cu ajutorul acestui model al profesiei didactice.
Standardele profesionale, nelese n accepiunea unor criterii de calitate i cantitate a
prestaiei cadrelor didactice, utilizate att pentru a descrie i aprecia activitatea profesional a
unui educator, pentru a face, n diverse situaii, o selecie adecvat a personalului didactic, dar
i pentru a ameliora programele de pregtire iniial i continu pentru carier, sunt reperul
fundamental pentru atingerea acestor finaliti, motiv pentru care au constituit preocuparea
major a Consiliului Naional pentru Pregtirea Profesorilor (CNFP).
Prin standardele profesiei didactice nelegem anumite etaloane, la care raportm
activitatea i pregtirea educatorilor. Aceste etaloane, descrieri concrete ale performanelor
cadrelor didactice, elaborate n funcie de un ideal social i educativ i de o filosofie a educaiei
explicit formulate, cuprind un sistem de cerine minimale fa de pregtirea tiinific,
psihologic, pedagogic, sociologic, managerial i cultural a educatorilor, pe diverse trepte
ale sistemului de nvmnt. Condiia pentru utilizarea eficient a standardelor este ca acestea
s refere la competenele didactice, s fie msurabile, iar utilizarea lor n procesul de evaluare
s se realizeze de ctre profesioniti.
Un model al profesiei didactice trebuie s cuprind att competene standardizabile
(msurabile, observabile), ct i competene nestandardizabile (cu un coeficient mare de
subiectivitate). n prima categorie pot fi incluse competenele legate de analiza pedagogic a
coninuturilor i a documentelor colare curriculare, competene privind accesibilizarea
informaiei, proiectarea activitii didactice .a., iar n a doua categorie includem capacitatea de
a empatiza cu elevul i cu clasa de elevi, stilul cognitiv interpersonal, creativitatea,
comunicativitatea, orientarea helping .a. Calitatea absolventului este generat n egal msur
de calitatea sistemului de formare dar i de ceea ce el nsui aduce, fructific i amplific pe
plan personal. Un proces de selecie a potenialilor viitori profesori devine astfel tot mai necesar.
Formarea profesorilor este recunoscut oficial ca parte a nvmntului superior,
echivalent cu alte specializri universitare, avnd capacitatea de a angaja resurse n


realizarea cercetrii tiinifice de nivel nalt. Aceasta nseamn c activitile de pregtire
profesional a cadrelor didactice trebuie s se ridice la un nivel mai nalt dect cel pe care l au
n prezent. Un pas important n aceast direcie l constituie reformarea instituiilor care au
responsabilitatea organizrii i desfurrii programelor de pregtire iniial i continu a
cadrelor didactice, respectiv Departamentele pentru Pregtirea Personalului Didactic (DPPD).