150 de Monografii Noua Lege Contab 2010

Atelierele Seminarului Naional de
Fiscalitate i Contabilitate
2010

Legea Contabilitii
Modificat

150 de ntrebri
i rspunsuri
www.rs.ro

Legea Contabilitatii Modificata
150 de intrebari si raspunsuri

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri
www.monografii.ro Pagina 2 din 184
Atelierele Seminarului Naional
de Fiscalitate i Contabilitate
2010

Legea Contabilitii Modificat 150 de ntrebri i rspunsuri

LCI001
RENTROP & STRATON

Autori: Colectiv Rentrop & Straton

Manager Centru de Profit: Liliana Grigore
Manager Produs: Carmen Iordan

Director Creaie-Producie: Cristina Straton
Tehnoredactare: Dana Segrceanu
Corectura: Elvira Panaitescu

Lucrare editat de: RENTROP & STRATON
Grup de Editur i Consultan n Afaceri

Preedinte: George Straton
Director General: Florin Cmpeanu
Director Economic: Mariana Neoiu

Serviciul Clieni:
tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99
e-mail: consilier@rs.ro

Putei consulta i celelalte lucrri editate de
RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro

LCI001
RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodus, arhivat sau transmis sub
nicio form i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, nregistrare audio sau video,
fr permisiunea n scris din partea editorului.
Informaiile din acest material au fost obinute din surse pe care le considerm de ncredere. Scopul acestei
lucrri este s v ofere o privire de ansamblu asupra celor mai noi modificri legislative i a implicaiilor
acestora n activitatea dumneavoastr. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere
ocazionat vreunei persoane fizice sau juridice care acioneaz sau se abine de la aciuni ca urmare a citirii
materialelor publicate n aceast lucrare.


1. Achizitia in rate a unui utilaj

Intrebare participant seminar:

O societate achizitioneaza un utilaj de la o alta societate cu plata in rate. Firma vanzatoare
intocmeste o factura de avans si pentru fiecare plata efectuata de cumparator ii emite factura.
Este corecta operatiunea?
Catre sunt notele contabile aferente achizitiei cu plata in rate?

Raspuns consultant:

Sa presupunem ca transferul dreptului de proprietate se face in momentul livrarii bunului.
In conformitate cu prevederile art. 128, alin. (3), lit. a) din Codul Fiscal actul generator pentru
exigibilitatea TVA-ului este predarea efectiva a bunului:

Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si
un proprietar.

(2) (...)

(3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1):
a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care
prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca
proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu
exceptia contractelor de leasing;

Asadar, in momentul livrarii bunului ar fi fost normal sa se primeasca o factura cu intreaga
valoare a echipamentului, asa cum este prevazuta in contract, si sa se colecteze TVA-ul aferent,
iar societatea sa-l deduca in contabilitatea firmei.

Monografia propusa este urmatoarea:

- Plata avans catre furnizor pe baza de factura:
% = 404
409X
4426

- Plata din banca a avansului:
404 = 5121
405
- Emitere factura pentru intreaga suma a utilajului si stornarea avansului:
% = 404
409X cu semnul minus
213
4426
- Inregistrarea achitarii ratei si a dobanzi aferente:
404 = 5121
- Includerea pe cheltuiala a ratei datorate prevazute in contract:
666 = 404


Nota: Inregistrarile contabile depind si de conditiile contractuale.

2. Activitate de ambalare produse alimentare


Care este monografia contabila pentru o firma care la punctul de lucru are activitate de ambalare
produse alimentare iar vanzarea acestora se face prin agenti comerciali ai firmei. Ce documente
vor fi intocmite la punctul de lucru? Mai este necesar registrul de casa daca incasarile se fac la
sediu iar facturile sunt emise de agenti pe traseu? Iesirea marfii din depozit catre agent va fi
facuta prin aviz pe baza de transfer in gestiunea lui, care apoi va fi scazuta pe baza facturii?

Raspuns consultant:

In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.(4) - Societatile comerciale care au subunitati
organizeaza si conduc contabilitatea astfel incat sa fie disponibile informatiile necesare privind
activitatea desfasurata de aceste subunitati.

La punctele de lucru contabilitatea poate fi organizata pana la nivel de balanta, urmand ca la
sediu sa se cumuleze activitatile in vederea obtinerii balantei societatii.
Contabilitatea primara se tine la punctul de lucru, in situatia in care aveti plati si incasari la
punctul de lucru trebuie intocmit registru de casa.

Inregistrari contabile in activitate de ambalat

Inregistrarea achizitiei de ambalaj:

% = 401
381 Furnizori
Ambalaje
4426
TVA colectata

Inregistrarea unor materiale proprii pentru procesul de ambalare:

601 = 301
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Inregistrarea manoperei si a cheltuielilor sociale aferente:

641 = 421
Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate
personalului

645X = 43XX
Cheltuieli cu asigurari sociale Asigurari sociale
Inregistrarea consumului de apa, energie:

605 = 401
Cheltuieli privind energia si apa Furnizori

Descarcarea gestiunii cu valoarea ambalajelor:

608 = 381
Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje

3. Monografie contabila - Agentie de turism


Se tine evidenta contabila a unei agentii de turism, agentie neplatitoare de TVA..
Monografia contabila folosita, gasita intr-un caiet de practici contabile, se prezinta mai jos.

E corecta inregistrarea biletelor de avion, transportul de la furnizor in contul 628 si refacturarea
acestora clientilor in contul 704?

Pachetul de servicii turistice se inregistreaza in 462 = 401 si se inchide cu factura clientului 4111
= 462 + comisionul agentiei, care se inregistreaza in 704?

Inregistrand in 704, se maresc veniturile agentiei, in asa fel incat, la calculul impozitului pe profit
minim se trece in alta grila de impozitare anuala?

Raspuns consultant:

1. Inregistrarea cheltuielilor de transport (aerian, naval sau terestru):

a) in cazul in care transportul este efectuat pe linii externe, in factura clientului se inscrie la TVA
scutit cu drept de deducere (SDD).

a1)inregistrarea facturii clientului:
411 = 704

a2))inregistrarea incasarii acesteia :
5314, (5311), 5121, (5124) = 411

b) in cazul in care transportul se efectueaza pe linii interne se inscrie la rubrica TVA pe factura
clientului TVA inclus.

b1) inregistrarea facturii clientului:
411 = %
704
4427

b2)inregistrarea incasarii acesteia:
5314, (5311), 5121, (5124) = 411

Mentionam ca in cheltuielile de transport poate fi inclusa si taxa de aeroport pe linile interne care
este scutita de TVA..


2. Inregistrarea cheltuielilor cu servicii de transport:

a1) Daca acestea sunt pe curse externe:

628 = 401

a2) Daca acestea sunt pe curse interne se inregistreaza:

% = 401
628
4426

3) Inregistrarea facturii de la furnizorul de pachete de servicii turistice:

462 sau 473= 401

4) Emiterea facturii catre client:

411 = %
704 valoarea comisionului
4427 valoarea TVA, calculata la comision (valoare 704)

462 sau 473 valoarea veniturilor care apartin furnizorului de pachete turistice

Daca la momentul intocmirii facturii clientului nu se poate calcula comisionul se face
inregistrarea:

411=462.analitic sau 473.analitic

Si, ulterior, la momentul inregistrarii facturii de la furnizor pentru pachetul de servicii turistice
facturat clientului:

462.analitic sau 473.analitic = 401

si apoi se determina comisionul ca fiind echivalent cu soldurile conturilor 462 sau 473.

Concomitent, se foloseste si un cont de cheltuiala si unul de venit, iar diferenta rezultata se
reflecta in contul de profit si pierdere insa se mareste rulajul veniturilor urmand ca societatea sa
se incadreze intr-o alta grila de impozitare conform Hotararii nr. 488/2009.

Se propun urmatoarele inregistrari:

- Emitere factura client intern:

4111.1 = 462.4C (suma neta fara comision si TVA aferent)
Clienti interni Creditori diversi

4111.1 = 704.4 (comision)
Clienti interni Venituri din lucrari si servicii

4111.1 = 4427 (TVA comision)
Clienti interni TVA colectata

- Emitere factura client extern (in valuta):


4111.2 = 462.4B (suma neta)
Clienti externi Creditori diversi

4111.2 = 704.4 (comision)
Clienti externi Venituri din lucrari si servicii

- Comision acordat clientului intern,

622.4 = 4111.1 (comision acordat)
Cheltuieli cu comisioanele Clienti interni

4426 = 4111.1 (TVA comision)
TVA deductibila Clienti interni

- Comision acordat client extern:

622.4 = 4111.2 (comision acordat)
Cheltuieli cu comisioanele Clienti externi

- Incasare client turism intern:

5311.X = 4111.1 (total valoare)
Casa in lei Clienti interni

- Incasare client turism extern:

Casa in valuta Casa in valuta

- Diferente de curs:

665.X = 4111.2 (diferente de curs nefavorabile)
Cheltuieli cu diferentele de curs Clienti externi

5314.X = 765.X (diferente de curs favorabile)
Casa in valuta Venituri din diferente de curs

- Incasare client turism intern:

Conturi la banci in lei Clienti interni

- Incasare client turism extern:

Casa in valuta Clienti externi

- Reglare servicii turistice interne:

462.4C = 462.4D (total valoare)
Creditori diversi Creditori diversi

- Reglare servicii turistice externe:

665.X = 462.4A (diferente de curs nefavorabile)

Cheltuieli cu diferentele de curs Creditori diversi

462.4B = 765.X (diferente de curs favorabile)
Creditori diversi Venituri din diferente de curs

Nota: Toate facturile emise si cele primite de la furnizori trebui grupate pe fiecare partener
in parte pentru inchiderea conturilor 462.X si a diferentelor de curs valutar, atat pentru
cele in lei cat si pentru cele in valuta.

Pe acelasi principiu se poate merge si in cazul biletelor de avion si autocar.

4. Angajari conform O.U. nr. 13/2010


Referitor la salariatii incadrati in munca incepand cu 1 martie 2010 care se incadreaza in O.U. nr.
13 din 23.02.2010 privind reglementarea unor masuri in vederea stimularii crearii de noi locuri de
munca si diminuarii somajului in 2010, contributiile de asigurari sociale sunt scutite pe o perioada
de 6 luni.

Cum se inregistreaza in contabilitate aceste contributii si cum se declara la CAS, SOMAJ, CASS?

Raspuns consultant:

In anul 2010, angajatorii care incheie contracte de munca cu persoane provenite din randul
somerilor aflate in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca cu minimum 3 luni
anterioare datei stabilirii raporturilor de munca si pe care le mentin in activitate pe o perioada
de cel putin 12 luni beneficiaza, pe o perioada de 6 luni de la data incadrarii, de scutire de la
plata contributiilor de asigurari sociale pentru aceste persoane.

Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale nu se acorda angajatorilor care au avut
relatii de munca in ultimele 6 luni cu persoanele devenite somere si nici angajatorilor care
stabilesc raporturi de munca pe locuri de munca devenite vacante, rezultate in urma incetarii
unor raporturi de munca in ultimele 6 luni.

Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori se acorda incepand
cu luna urmatoare lunii stabilirii raporturilor de munca. In situatia in care stabilirea
raporturilor de munca se realizeaza incepand cu data de intai a lunii, scutirea de la plata
contributiilor de asigurari sociale se acorda incepand cu aceasta data.

Prin notiunea de contributii de asigurari sociale se intelege contributia de asigurari sociale,
contributia de asigurari pentru somaj, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli
profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru
asigurari sociale de sanatate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari
sociale de sanatate, datorate, potrivit legii, de angajatori.

Baza de calcul pentru acordarea drepturilor asiguratului pentru aceasta perioada va fi:

-indemnizatiei de somaj - salariul minim brut pe tara

-drepturilor prevazute de L19/2000 -venitul brut realizat lunar de angajat
-indemnizatiei de concediu medical - salariul minim brut pe tara garantat

Inregistrari contabile:

6458 = 423
423 = %
444
4372
4312
4314

In ceea ce priveste declararea acestor contributii in programul de CAS, SOMAJ, CASS - se
declara cu sume 0.

5. Bunuri importate, preluate de alta societate


O societate a efectuat in anul 2005 un import definitiv de rafturi metalice din Germania pentru
care a platit TVA in vama. Datoria, ca furnizor, este neachitata. Acum, firma din Germania a
renuntat la colaborarea cu firma si a gasit o alta firma in Romania la care a transferat rafturile
metalice.
Pe perioada folosirii rafturilor,societatea a inregistrat amortizare.

Cum ar fi corecta descarcarea din contabilitate?

1. Sa se factureze rafturile la firma din Romania unde se afla.
2. Sa faca societatea din Germania factura de stornare.
3. Sa se facturam pe Germania

Raspuns consultant:

In urma importului definitiv (care s-a facut probabil pe baza unui contract), societatea a devenit
proprietarul bunurilor respective. Valoarea si durata de folosire au determinat-o sa le inregistreze
pe mijloace fixe si, desigur, sa le amortizeze.

Incetarea colaborarii cu firma din Germania a fost stipulata, probabil, intr-un act aditional in care
trebuiau stabilite toate detaliile.

In calitate de proprietar al bunurilor, societatea poate factura rafturile firmei din Romania si sa
incheie un protocol in 3, prin care clientul din Romania sa preia si datoria furnizorului din
Germania. Practic sa se compenseze creanta aparuta prin facturare cu datoria la furnizor.


Vanzarea:

461 = %
Debitori diversi
7583

Venituri din vanzarea activelor si
alte operatii de capital

4427
TVA colectata

Descarcarea de gestiune:

% = 214
2814 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de
protectie a valorilor umane si
Amortizarea altor materiale si alte active corporale
imobilizari corporale

6583
Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital

6. Ajustarea TVA contract de leasing


O societate vrea sa vanda in luna martie 2010, o masina achizitionata in leasing financiar, in luna
ianuarie 2007, la valoarea de intrare de 15.000 lei si TVA 2.850 lei. Amortizarea inregistrata este
9.000 lei, la o durata de 5 ani. Vanzarea se face catre o persoana fizica la pretul de 6.000 lei, fara
TVA, iar contractul de leasing s-a incheiat in anul 2010. Cum se calculeaza ajustarea TVA si care
sunt inregistrarile contabile?

Raspuns consultant:

Conform Codului Fiscal (Art 149 alin (4) lit. b) ajustarea taxei deductibile se efectueaza in situatia
in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se dovedeste ca
respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari;

Drept urmare, autoturismul respectiv este scos din evidenta printr-o vanzare (chiar daca este
catre o persoana fizica); societatea nu are nicio obligatie legata de ajustarea TVA-ului dedus
initial la momentul transferului de proprietate.

Inregistrarile contabile:

Vanzarea autoturismului:

461 = % 7.140 lei
7583 6.000 lei
4427 1.140 lei


Descarcarea din gestiune a autoturismului vandut:

% = 2133 15.000 lei
2813 9.000 lei
6583 6.000 lei

TVA, dedus la valoarea reziduala, trebuia ajustat daca autoturismul isi inceta existenta de
exemplu prin casare, dupa o durata de viata mai mica de 5 ani, de la data la care societatea a
devenit proprietarul bunului (ianuarie 2010).

Atunci inregistrarea contabila ar fi fost 635 = 4426 cu valoarea TVA pentru perioada de
neutilizare (4 ani din 5 de ajustare).

7. Facturi in urma deplasarii in strainatate


Directorul general al unei societati a fost plecat in Germania la inceputul lunii si s-a intors cu
facturi de cazare si masa pentru perioada in care a fost in deplasare.

In urma noilor reglementari, cum se inregistreaza aceste facturi?
Sunt incluse in declaratia 390 VIES ?

Raspuns consultant:

Conform noilor reglementari, serviciile de cazare sunt servicii legate de un bun imobil si vor avea
locul prestarii acolo unde se afla bunul imobil (cf. art 133 alin. 4 lit. a), deci in Germania. Pentru
serviciile de restaurant, locul prestarii este locul prestarii efective (cf. art. 133 alin. 4 lit. d), deci
tot in Germania.

Drept urmare, ambele servicii sunt neimpozabile in Romania, se vor declara in decont la rd. 24, si
nu se vor declara in declaratia 390.

Cu privire la inregistrarea in contabilitate - sumele se vor inregistra pe cheltuieli pentru toata
valoarea inclusiv TVA platit in Germania.
Daca se solicta rambursarea TVA-ului aferent de la autoritatile germane (conform Directivei a
VIII-a), atunci valoarea TVA de pe facturi se va inregistra pe creante in contul 461.

8. Deducerea TVA leasing auto


Se poate deduce TVA la un contract de leasing a unei masini (contract incheiat inainte de
01.05.2009). Dar TVA aferenta valorii reziduale se poate deduce?


In anul 2010, beneficiarul plateste valoarea reziduala a leasingului.
Se poate interpreta faptul ca achizitia este dupa data de 01.05.2009, si in cazul acesta sa nu se
poata deduce TVA-ul aferent valorii reziduale; daca este contract incheiat inainte de 01.05.2009
se poate deduce TVA-ul aferent valorii reziduale?

Raspuns consultant:

Prevederile privind eliminarea dreptului de deducere a TVA, introduse incepand cu 1.05.2009
prin art. 32 punctul 10 din O.U.G. nr. 34/2009, nu vor fi aplicabile pentru ratele de leasing platite
de utilizatorii societatilor de leasing pe perioada derularii contractelor de leasing, intrucat acestea
reprezinta din punct de vedere al TVA prestari de servicii in sensul art. 129 alin. (3) lit. a) din
Codul fiscal, dar se vor aplica pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate la
sfarsitul contractului de leasing, aceasta fiind considerata o livrare de bunuri.

Drept urmare, chiar daca contractual este incheiat inainte de 1.05.2009, nu veti avea drept de
deducere pentru valoarea reziduala la care veti inregistra transferul bunului in proprietatea
dumneavoastra, in anul 2010.

9. Monografie contabila Tranzactii de vanzare-cumparare
instrumente de investitii


O societate comerciala cu raspundere limitata cu sediul in Romania efectueaza in anul 2009
tranzactii de vanzare-cumparare instrumente de investitii pe piata internationala prin intermediul
unei societati de servicii financiare cu sediul in Praga (societate ce ofera servicii atat in Europa
cat si in U.S.A).

Pentru reflectarea corecta in contabilitatea societatii a tranzactiilor de vanzare-cumparare,
precum si pentru determinarea si inregistrarea corecta a operatiunilor contabile ce decurg din
acestea (transferul banilor de la societatea comerciala catre societatea de intermediere,
operatiunile de cumparare-vanzare actiuni, profitul/pierderea rezultata din vanzarea pe piata de
capital a actiunilor, diferentele favorabile/nefavorabile rezultate din evaluarea actiunilor detinute in
stoc la sfarsitul lunii, constituirea provizioanelor de risc pentru operatiunile pe pietele financiare),
avem rugamintea sa ne puneti la dispozitie o monografie contabila.

Raspuns consultant:

Din pacate nu avem posibilitatea sa va furnizam o monografie completa pentru aceasta situatie
speciala, dar in cele ce urmeaza va prezentam un tratament contabil valabil pentru titluri de
valoare pe termen scurt cotate pe o piata reglementata.

Transferul disponibilitatilor catre societatea de intermediere este asimilat unui transfer
bancar intre conturile societatii:

581 = 5124/A cu valoarea disponibilitatilor in valuta transferate
evaluate la cursul BNR valabil in data transferului
si, concomitent:

5124/B = 581 cu aceeasi valoare

Achizitia actiunilor in scop speculativ:


5081 =5124/B cu valoarea de achizitie in valuta evaluate la cursul BNR
valabil in data achizitiei

Retinerea si plata comisionului:

628 = 5124 cu valoarea comisionului retinut

Evaluarea actiunilor aflate in stoc la sfarsitul exercitiului financiar se face la valoarea de
cotatie din ultima zi de tranzactionare comunicat de societatea de intermediere. Nu se
face reevaluare lunara deoarece nu sunt considerate valori de trezorerie ci investitii
financiare pe termen scurt.

668 = 5081 cu pierderea de valoare rezultata, sau
5081 = 768 cu castigul de valoare rezultat

Vanzarea titlurilor de plasament in castig. Castigul se calculeaza ca diferenta intre pretul
de vanzare si costul istoric, respectiv valoarea stabilita la ultima reevaluare de la sfarsitul
exercitiului, daca este cazul.

5124/B = % cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul
BNR valabil in ziua incasarii
5081 cu valoarea contabila a acestor titluri
7642 cu castigul realizat

Pierderea de valoare se calculeaza la fel ca si castigul si se va contabiliza, astfel:

% = 5081 cu valoarea contabila a acestor titluri
5124/B cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul
BNR valabil in ziua incasarii
6642 cu pierderea realizata

Pentru actiunile detinute la sfarsitul exercitiului nu se inregistreaza provizioane de risc ci
doar ajustari pentru pierdere de valoare. Aceste ajustari nu se inregistreaza pentru
titlurile de plasament cotate pe o piata reglementata, ci doar pentru titlurile de plasament
necotate si titlurile detinute pe termen lung cotate sau necotate. Astfel:

6863 = 296 pentru titlurile recunoscute ca imobilizari financiare, si
6864 = 598 pentru titlurile de plasament necotate

Extrase relevante:

Pct. 56 (5) Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare
pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar
cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin
eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

174 - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de
stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.


Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente
de curs valutar, dupa caz.

10. Inregistrari pentru o firma fara salariati


Cum se inregistreaza in contabilitate bonurile de combustibil pentru o firma de IT care nu are
salariati? Dar reparatiile si rovinieta masinii?

Raspuns consultant:

Inregistrarea cheltuielilor cu functionarea si intretinerea autoturismelor nu este conditionata de
existenta salariatilor, ci de efectuarea lor in scopul desfasurarii activitatii economice pentru care
ester infiintata.

Inregistrarile vor fi urmatoarele:

Combustibilul pe baza de bon fiscal si decont de cheltuieli:

% = 401 cu valoarea totala
6022 cu valoarea combustibilului alimentat fara TVA
4426 cu TVA aferent

401 = 542/5121 cu suma platita

Rovinieta pe baza documentului de plata:

635 = 542/5121 cu suma achitata

Reparatiile pe bazaa de factura:

% = 401 cu valoarea totala
611 cu valoarea fara TVA a reparatiei
4426 cu TVA aferent

11. Jurnalele unei firme de prestari-servicii


Care sunt registrele si jurnalele pe care trebuie sa le aiba o firma de prestari-servicii platitoare de
TVA si cand se completeaza?
Dar pentru comert (vanzari)?

Raspuns consultant:

In conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1991 o societate comerciala trebuie sa aiba cel putin
urmatoarele registre obligatorii: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.


Ordinul nr. 3.512/2008, privind documentele financiar-contabile, face urmatoarele precizari:

Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se
prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si
controlul operatiunilor contabile efectuate.

Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari
informatice, dupa caz.

Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota
in ordinea completarii lor.

19. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza
cronologic toate operatiunile economico-financiare.

Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie), pot fi
recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii
in Registrul-jurnal.

Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu
furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc.

Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si
data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice
debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate.

Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe
conturi, preluate din aceste jurnale.

Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de
necesitatile proprii.

20. Persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida
simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod
14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu.

21. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se
inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate
de unitate, potrivit legii.

Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul
functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii
prevazute de lege, pe baza de inventar faptic.

In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor,
suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului.

Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de
pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de
inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul exercitiului financiar.

In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza
soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele
iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului financiar.


22. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se intocmeste
bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in conformitate cu
prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa
corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de
activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului.

23. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si
sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de
pasiv, la un moment dat.
Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor
si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului.

Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate.
Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare.

Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse.
Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile
proprii.

24. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp
de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de
pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la
constatare.

Persoanele fizice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice
moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare.

Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, care utilizeaza, potrivit legii,
registre si formulare specifice privind activitatea financiara si contabila, reglementate prin actele
normative in vigoare, procedeaza la inscrierea datelor in aceste registre si formulare potrivit
normelor specifice, prezentate in actele normative respective, precum si prezentelor norme
metodologice privind documentele justificative si financiar-contabile.

In ceea ce priveste evidenta TVA, Ordinul nr. 1.372/2008 privind organizarea evidentei in scopul
taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
mentioneaza ca, in scop de TVA, o societate trebuie sa completeze jurnal de vanzari, jurnal de
cumparari, registrul non-transferurilor de bunuri, registrul bunurilor mobile corporale.

De asemenea, in conformitate cu art. 149 din Codul fiscal platitorii de TVA trebuie sa completeze
si registrul bunurilor de capital.

In actul normativ amintit mai sus sunt prezentate modele orientative ale jurnlalelor de TVA, dar se
arata ca fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza
carora determina taxa colectata si taxa deductibila, conform specificului propriu de activitate.

12. Vanzarea de haine si incaltaminte second-hand


Ce documente trebuiesc prezentate/avute la un targ, in cazul vanzarii de haine second hand si
incaltaminte ( registre, jurnale)?


Raspuns consultant:

Nu am regasit prevederile legale distincte pentru vanzarile de haine second-hand si incaltaminte
la targuri.

Din practica si pe baza experientei noastre, mentionam ca fiind vorba despre vanzare direct catre
populatie ar trebui sa detineti casa de marcat.

O.U. nr. 28, republicata din 25 martie 1999, privind obligatia operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale:

Art. 1 - (1) Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si
prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice
fiscale.

(2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa
emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La
solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala.

Fiscalizarea casei de marcat se face insa in corespondenta cu sediul sau punctul de lucru al
companiei.

Am inteles ca, daca societatea are un anumit cod CAEN, se accepta fiscalizarea unei case de
marcat mobile fara a exista obligatia declararii unui punct de lucru la fiecare targ. Este cazul
participarii la un targ pentru cateva zile.

4782 - Comert cu amanuntul al textilelor, imbracamintei si incaltamintei efectuat prin
standuri, chioscuri si piete

Daca participati cu regularitate la un targ in aceeasi locatie sau vindeti intr-o piata trebuie sa va
infiintati acolo un sediu secundar- punct de lucru.

Activitatea necesita obtinerea unor autorizari de la admnistratia locala (primarie) insa nu
cunoastem, nefacand obiectul unei consultante in domeniul contabilitatii.
Deschiderea unui punct de lucru va obliga la achizitionarea Registrului Unic de Control.

In privinta documentelor contabile acestea se intocmesc pentru activitatea obisnuita de comert
haine second-hand.

Transportul de la sediu la targ ar trebui sa se faca in baza unui aviz de insotire a marfii, dar fara
facturare ulterioara, fiind practic un transfer intre locatii/ gestiuni.

Inregistrarea in contabilitate s-ar putea tine pe analitice/gestiuni, pentru a se tine un stoc corect la
aceasta locatie si a se cunoaste rezultatul strict pe aceasta locatie.

Veniturile se inregistreaza pe baza raportului Z generat de casa de marcat. Stocul se
inventariaza periodic conform procedurii companiei.

13. Haine si incaltaminte second-hand comert cu amanuntul



Cum se tine gestiunea, cum se inregistreaza in contabilitate si ce documente sunt necesare la o
activitate de vanzare cu amanuntul, haine si incaltaminte second hand?
Dar in cazul in care sunt achizitionate la kg si vandute la bucata?

Raspuns consultant:

In comertul cu amanuntul (chiar daca este cu bunuri second hand) gestiunea se recomanda sa
se tina global valoric. Astfel, in cazul in care se aplica regimul normal de taxare din punct de
vedere al TVA, inregistrarile vor fi urmatoarele:

Achizitia marfii second hand:

371 si 4426 = 401 cu pretul de cumparare inclusiv TVA daca este cazul

Receptia marfii second hand si stabilirea pretului de vanzare:

371 = 378 si 4428 cu adaosul comercial practicat si TVA neexigibila

Vanzarea si incasarea marfurilor zilnic pe baza bonului fiscal emis:

5311 = 707 si 4427 cu valoarea incasata fara TVA si TVA colectata

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

607,378 si 4428 = 371 cu pretul de vanzare inclusiv TVA al
marfurilor vandute

In cazul schimbarii preturilor de vanzare, trebuie intocmit un NIR de schimbare de pret,
care se va inregistra:

378 si 4428 = 371 cu diminuarea de pret, sau
371 = 378 si 4428 cu cresterea de pret

Intocmirea zilnica a raportului de gestiune cu valoarea de vanzare:
o a marfurilor existente in soldul initial la inceputul zilei
o a marfurilor receptionate in cursul zilei
o a marfurilor vandute in cursul zilei
o a marfurilor existente in soldul final la sfarsitul zilei

Intocmirea zilnica a registrului de casa

In cazul in care marfa se achizitioneaza la kilogram, iar vanzarea se face la bucata, cu ocazia
receptiei, trebuie facuta transformarea. Astfel, costul de achizitie pe bucata va fi stabilit impartind
valoarea de achizitie la numarul de bucati receptionate.

14. Vanzarea unui spatiu comercial



Pe data de 03.08.2005, societatea ABC (SRL) a achizitionat un spatiu comercial (situat la parter,
bloc vechi, cu destinatie de spatiu comercial 191 mp) de la societatea XYZ (cu factura fiscala ,
contract vanzare-cumparare). S-a inregistrat factura aplicandu-se masurile de simplificare (art.
160.1 cod fiscal 2005) ambele societati fiind platitoare de TVA.

212/404 671.580 lei
4426 4427 127.600 lei
404 5121 671.580 lei

In data de 26.10.2005, in baza unei dezmembrari cadastrale, factura fiscala si contract,
societatea a vinde o fractiune din spatiu catre persoana fizica.

461 7583 169.467
461 4427 32.198
5121 461 201.837
6583 212 162.839 cu valoarea ramasa calculate proportional (mentionez ca s-a vandut la
valoarea de intrare:

671580: 190 mp ( suprafata totala spatiu) = 3534.63 lei/mp
47.94 mp (suprafata vanduta) x 3534.63 lei/mp = 169467,90 lei)

In prezent, spatiul are o valoare ramasa de 397.856 lei ( la 31.12.2010) Societatea doreste sa-l
vanda catre o persoana fizica (catre un asociat).

Cum procedeaza?
Vinde cu sau fara TVA?

Conform art. 141, alin. 2, lit. f, ar trebui sa se factureze fara TVA op scutita. Nu s-a dedus taxa la
cumparare.

461 7583 397.856 lei
6583 212 397.856

Raspuns consultant:

In anul 2005, la achizitia imobilului prin aplicarea masurilor de simplificare, TVA-ul deductibil prin
taxare inversa se considera TVA dedus.

Drept urmare, vanzarea imobilului fara TVA va genera obligativitatea ajustarii TVA-ului in valoare
de 127.600 lei pe o perioada de ajustare limitata de 5 ani (daca bunul ar fi fost achizitionat dupa
data aderarii perioada de ajustare ar fi fost de 20 de ani). In anul 2010 pentru acest imobil
perioada de ajustare este expirata.

In general, pentru a se evita ajustarea, in cazul vanzarii imobilelor vechi, exista optiunea de
taxare a vanzarii prin depunerea unei notificari la ANAF.

Baza legala este redata mai jos:

Art161 alin (8) din Codul Fiscal prevede:

Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente
unei constructii sau unei parti din aceasta, terenului pe care este situata sau oricarui alt teren
care nu este construibil, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data
aderarii, si care, la sau dupa data aderarii, nu opteaza pentru taxarea operatiunilor prevazute la
art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibila aferenta, in conditiile prevazute la art. 149, dar
perioada de ajustare este limitata la 5 ani.


In normele de aplicare la Pct. 83 alin (5) este prezentat un exemplu prin care se ilustreaza
aplicarea ajustarii:

Exemplu de ajustare a dreptului de deducere:

O persoana impozabila dobandeste la data de 15 aprilie 2005, prin achizitie sau investitii, un bun
imobil avand o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusa aferenta acestui imobil a fost de
5.700.000 lei.

Persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea
acestei vanzari.

A. Ajustarea taxei deduse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5

- Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in
considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in
considerare.

Suma taxei ce trebuie ajustata:

5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei

15. TVA tichete de masa


Pentru un minus imputabil, la tichetele de masa, din vanzari se colecteaza TVA?
Prin inregistrarea vanzarii cu tichetele de masa s-a colectat deja TVA.

Raspuns consultant:

Tichetele de masa primite pentru incasarea contravalorii bunurilor vandute sunt valori materiale si
au acelasi regim ca numerarul.
La lipsa tichetelor/ numerarului se stabileste persoana vinovata si conditiile in care se va
recupera minusul.

Pana la identificarea personei vinovate, sumele pot fi transferate in contul 473; potrivit Ordinului
nr. 3.055/2009 operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru
care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, in contul 473 "Decontari din
operatii in curs de clarificare". Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate
intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii.

Inregistrare : 5311 = 473

La momentul identificarii persoanei exista doua posibilitati :

- fie se recupereaza suma din garantia retinuta casierului pe baza deciziei de imputare:

Inregistrare : 5311 = 581 si

581 = 5121/ cont blocare garantie casier

- fie se recupereaza direct de la persoana vinovata pe baza deciziei de imputare si a
dispozitiei de casierie

Inregistrare : 4282 = 7588 si
5311 = 4282

Apreciem ca operatiunea nu intra in sfera de TVA, fiind doar recuperarea unor mijloace banesti
ca si in cazul numerarului.
Suplimentar, tranzactiile cu tichete de masa nu intra in sfera TVA si compania nu a dedus TVA
pentru aceste tichete, astfel incat apreciem ca nu exista risc din acest punct de vedere.

16. Asociatie de vanatoare


Aceasta societate reprezinta o asociatie nonprofit de vanatoare si pescuit, nu este platitoare de
TVA si nici de impozit pe profit. Socitatea are inchiriate mai multe hectare de terenuri cu paduri si
ape.

Conform contractului de inchiriere au obligatia ca in fiecare an sa repopuleze apele cu pesti.

Cum se inregistreaza in contabilitate factura prin care se cumpara pestii?
Acestia sunt considerati mijloace fixe, se calculeaza amortizarea?
Cum poti sa le tii evidenta in contabilitate (pentru ca au loc si partide de pescuit)?

Acelasi lucru are loc si cu animalele din paduri, si acestea se achizitioneaza, se vaneaza si chiar
se vand.
Vanatul rezultat in urma partidelor de vanatoare se factureaza?
Se considera venit economic (vanatorii sunt membrii ai asociatiei sau fac parte din alte asociatii
de vanatoare)?

Mai nou, societatea a incheiat, cu diverse firme, contracte de prestari servicii, prin care firmele
respective aduc grupuri de vanatori in schimbul unui comision.
Totodata, firmele respective achita si valoarea vanatului care rezulta in urma partidei de
vanatoare.

Acesta ce fel de venit este considerat, tinand cont ca scopurile principale ale asociatiei sunt:

- gestionarea durabila a vanatului si a exercitarii vanatorii, recreativ-sportive,
- asigurarea si protejarea posibilitatilor de practicare a vanatorii si pescuitului sportive,
ca modalitati de odihna active si de petrecere a timpului liber, pentru membrii sai?

Cum se fac inregistrarile contabile?

Raspuns consultant:


In primul rand, o asociatie nonprofit desfasoara activitati de interes general sau in interesul unor
colectivitati ori, dupa caz, in interesul personal a celor ce au constituit-o.

Conform ordonantei 96/2000 privind asociatiile si fundatiile, veniturile unei asociatii nonprofit pot
proveni din:

cotizatiile membrilor;
dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii
legale;
dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatii sau de federatii;
venituri realizate din activitati economice directe; donatii, sponsorizari sau legate;
resurse obtinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
alte venituri prevazute de lege.

In acest sens, o activitate economica reprezinta o activitatea agricola, industriala, comerciala,
desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani si
care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati
ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit.

Din punct de vedere fiscal, conform art. 15, alin. (2), legea 571/2003 privind Codul Fiscal:
(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:

a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;

b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;

c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si
demonstratii sportive;

e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite;

g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;

h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;

i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu
taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;

j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea
organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;

k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate
publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice,
invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile
sindicale si organizatiile patronale;

l) sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea,
potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in

anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului
constitutiv sau statutului, dupa caz;

m) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la
activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului
III.

Orice venit al asociatiei, care poate fi incadrat in lista de mai sus, nu reprezinta venit din activitati
economice, si nu se supune impozitului pe profit.

Din intrebare reiese faptul ca societatea obtine venituri din organizarea de partide de pescuit si
partide de vanatoare.
Aceste venituri vor fi scutite de impozitul pe profit, daca pot fi incadrate in lista de mai sus.
Astfel, daca aceste partide de pescuit sau vanatoare sunt organizate ca demonstratii sau
competitii sportive de pe urma carora asociatia obtine venituri, atunci aceste venituri nu fac
obiectul impozitului pe profit conform Titlu II, din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Sumele incasate din desfasurarea unor astfel de competitii si demonstratii sportive vor fi
impozitate conform Capitol VII, Titlu IX, din legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Astfel, se va calcula, retine si plati la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia
are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva, impozit pe
spectacole, conform art. 274, legea 571/2003 privind Codul Fiscal.

In cazul in care veniturile obtinute in urma organizarii si desfasurarii acestor partide de pescuit si
vanatoare nu pot fi incadrate in lista de mai sus, atunci ele reprezinta venituri economice.

De exemplu, pentru partidele de pescuit si vanatoare organizate cu scop recreativ, fie ca este
vorba despre membrii asociatiei sau despre alte persoane, in cazul in care se incaseaza de la
acestia sume reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele
ce se regasesc in lista de mai sus, si/sau contravaloarea vanatului, aceste venituri reprezinta
venituri economice ce fac obiectul impozitului pe profit.

Totusi, conform art. 15, alin. (3), legea 571/2003 privind Codul Fiscal:

(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul
echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul
alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor,
altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei
prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.

Astfel, in cazul in care organizatia nonprofit obtine venituri economice, acestea sunt scutite de la
plata impozitului pe profit pana la nivelul a 15.000 EUR intr-un an fiscal, valoare calculata
utilizand cursul mediu de schimb valutar pentru EUR/RON comunicat de BNR pentru anul fiscal
respectiv, dar nu mai mult de 10% din veniturile fara caracter economic obtinute de asociatie. In
concluzie, se calculeaza ambele valori de 15.000 EUR si de 10% din veniturile scutite conform
art. 15, alin. (2), se selecteaza minimum dintre aceste doua valori, iar pentru diferenta de venituri
economice obtinute, ce depaseste minimum calculat, se calculeaza si se plateste impozit pe
profit.

La calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile cu character economic, se au
in vedere urmatoarele:


(i) se stabilesc cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile. Este
necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de
repartizare a cheltuielilor comune (adica a cheltuielilor ce au fost intreprinse atat
pentru obtinerea de venituri cu caracter economic, cat si pentru obtinerea de
venituri fara caracter economic);

(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate, luandu-se in considerare
prevederile art. 21 din Codul fiscal;

(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile
deductibile stabilite.

Impozitul pe profit datorat se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la
art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit.
Din punct de vedere al TVA, intrucat veniturile economice sunt obtinute din desfasurarea unor
activitati de natura economica, asociatia este considerata persoana impozabila din punct de
vedere al TVA pentru activitatile economice pe care le desfasoara.

Pentru partidele de pescuit si vanatoare organizate cu scop recreativ, fie ca este vorba despre
membrii asociatiei sau despre alte persoane, in cazul in care se incaseaza de la acestia sume
reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se
regasesc in lista de mai sus, si/sau contravaloarea vanatului, aceste operatiuni sunt operatiuni
impozabile din punct de vedere al TVA si pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii se va
emite factura fiscala.

Conform art. 141, legea 571/2003 privind codul fiscal, sunt scutite de TVA:

k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in
schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au
obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala,
profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in
conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de
organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate
de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare
de catre Ministerul Culturii si Cultelor;

Totodata, conform art. 152, legea 571/2003 privind Codul Fiscal, in cazul in care societatea
desfasoara operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA, dar pentru care cifra de afaceri
anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei
se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii,
puteti solicita scutirea de TVA pentru operatiunile respective.

In concluzie, in cazul in care nu ati optat pentru regimul special de scutire de TVA, sau cifra de
afaceri a asociatiei, calculata conform art. 152, legea 571/2003 privind codul fiscal, este
superioara plafonului de 35.000 euro, veti emite facturi fiscale cu TVA atat pentru contravaloarea
vanatului cat si pentru contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce
se regasesc in lista de mai sus incasate pentru organizarea partidelor de pescuit sau vanatoare.


Din punct de vedere contabil, conform Ordinului Ministrului Economiei si Finantelor nr.
1.969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop
patrimonial asociatiile, fundatiile sau alte organizatii de acest fel, partidele politice, patronatele,
organizatiile sindicale, cultele religioase, precum si alte persoane juridice infiintate in baza unor
legi speciale, in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, au obligatia, potrivit legii, sa
conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.

Reglementarile contabile prevazute la art. 1, alin. (1) Ordin 1969/2007, se refera in principal la
activitatile fara scop patrimonial, inclusiv activitatile cu destinatie speciala, desfasurate de catre
persoanele juridice fara scop patrimonial, si in subsidiar la activitatile economice desfasurate,
potrivit legii, de catre aceste persoane juridice.

Pentru activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre persoanele juridice fara scop
patrimonial, aceste reglementari se completeaza, dupa caz, cu Reglementarile contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, prevazute in anexa la Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare (O.M.F.P. nr.
3.055/2009).

Intrucat scopul asociatiei dvs. este gestionarea durabila a vanatului si a exercitarii vanatorii,
recreativ-sportive, asigurarea si protejarea posibilitatilor de practicare a vanatorii si pescuitului
sportiv, ca modalitati de odihna active si de petrecere a timpului liber, consideram ca activitatea
asociatiei dvs. nu se incadreaza in totalitate in definitia termenului de agricultura, si drept urmare
nu necesita inregistrari si evidente contabile specifice activitatii de agricultura.

Agricultura se distinge de exploatarea pura, in cazul careia resursele sunt pur si simplu culese
din mediu (pescuit, vanat, etc.), fara a implica initiative de management.

Totusi, tinand cont ca in conformitate cu actele de concesiune incheiate, aveti obligatia
repopularii padurilor si apelor, consideram necesara tinerea unei evidente contabile in ceea ce
priveste cantitatea de animale si peste achizitionate si cantitatea de peste si animale vanate, atat
cantitativ cat si valoric.

Astfel, conform ordinului 1969/2007, in cazul in care se considera ca activele biologice
achizitionate (pesti, animale) sunt valorificate mai devreme de 12 luni, acestea vor fi clasificate ca
stocuri, iar in caz contrar ca imobilizari.

In cadrul stocurilor privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala se
cuprind printre altele si animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice
fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru munca si reproductie, animalele si
pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate in activitatile fara scop patrimonial, coloniile de albine,
precum si animalele pentru obtinerea de lana, lapte si blana in vederea valorificarii in activitatile
fara scop patrimonial.

La achizitionarea animalelor se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile, la valoarea facturii:

Debit Credit
361Animale si pasari / 213Animale si plantatii = 401Furnizori / 404Furnizori de
imobilizari

In cazul in care societatea este platitoare de TVA, se va inregistra si taxa pe valoare adaugata
aferenta achizitiei prin utilizarea conturilor de TVA.

Pe baza statisticilor, periodic, se inregistreaza modificarea biologica a activelor biologice (cum ar
fi cresterea in greutate):


Debit Credit
361Animale si pasari / 213Animale si plantatii = 739 Alte venituri din activitatil fara
scop patrimonial

cu valoarea la cost de productie a animalelor si plantatiilor realizate pe cont propriu sau la pret de
inregistrare a animalelor si pasarilor obtinute pentru activitatile fara scop patrimonial (sporurile de
greutate si plusurile de inventar).

In ceea ce priveste vanatul consideram ca, pe baza proceselor verbale de vanatoare/pescuit,
asociatia trebuie sa inregistreze in contabilitate cantitatea de carne de vanat/peste, la pretul de
piata.

Cantitatea vanduta trebuie descarcata din gestiune pe seama cheltuielilor cu stocurile, astfel:

Debit Credit
606Cheltuieli privind animalele si pasarile = 361Animale si pasari

In cazul in care vanatul si pestele se vand, intervin urmatoarele note contabile:

Debit Credit
411Clienti = Venituri cu scop patrimonial (ct. 701, 707)

De asemenea, in cazul in care societatea este platitoare de TVA vor interveni notele contabile
aferente evidentierii taxei pe valoare adaugata.

17. Livrare intracomunitara de bunuri


In ianuarie 2009 s-a achizitionat din tara, inregistrandu-se la mijloace fixe, un autoturism aproape
nou. Factura a fost intocmita cu TVA , iar la achizitie noi am dedus TVA-ul.

In anul 2009 ,autoturismul a circulat pe drumurile publice si s-a inregistrat lunar amortizarea
aferenta.

In martie 2010 dorim sa vindem autoturismul catre un client din Olanda, care ne-a comunicat un
cod valabil de inregistrare in scop de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din statul membru.

In acest caz, operatiunea poate sa fie considerata o livrare intracomunitara de bunuri si este
corect ca factura sa se intocmeasca fara TVA cf. art 143 (2), lit. a din Codul Fiscal, ca o
operatiune scutita cu drept de deducere, pt. care cumparatorul din Olanda sa o considere o
achizitie intracomunitara de bunuri si sa aplice mecanismul taxarii inverse?

Raspuns consultant:

Da, operatiunea este o livrare intracomunitara de bunuri, deoarece este conforma cu definitia de
la art. 128 aliniatele 1si 9.

Art. 128 (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si
un proprietar.


(9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt
expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de
persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.

Daca pentru aceasta livrare se poata justifica scutirea conform art. 10 din O.M.F.P. nr.
2.222/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, atunci factura se va intocmi fara TVA fiind in
Romania o operatiune scutita cu drept de deducere.

In Germania operatiunea este considerata achizitie intracomunitara de bunuri, indiferent daca se
aplica sau nu scutirea in Romania

19. Livrare intracomunitara de bunuri (2)


Avand in vedere ca autoturismul va pleca din tara pe "propriile roti", conform O.M.F.P. nr.
2.421/27.12.2007, ce documente pot sa solicit cumparatorului ca dovada ca bunul respectiv a
iesit din Romania si a ajuns in statul membru al beneficiarului?

Raspuns consultant:

O.M.F.P. 2.222/2006 a suferit o serie de modificari si completari ulterioare aprobate prin:

- Ordinul nr. 1503/2007 publicat in MOF nr. 697 din 16/10/2007

Toate aceste modificari nu au schimbat insa continutul art. 10, unde sunt prevazute documentele
necesare pentru justificarea scutirii in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri.

Art. 10. - (1) Scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143
alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile de la pct. 1 si
2 ale aceleiasi litere a), se justifica pe baza urmatoarelor documente:

a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in
scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru;

b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat
membru;

si, dupa caz,

c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele
de asigurare.

(2) In cazul livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu
comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, prevazute la art. 143 alin.
(2) lit. b) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, scutirea de taxa se justifica
prin:


a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, sau, daca furnizorul nu este o persoana impozabila,
prin contractul de vanzare/cumparare;

b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru sau,
dupa caz, prin dovada inmatricularii mijlocului de transport nou in statul membru de
destinatie.

Drept urmare, in cazul dumneavoastra, deoarece autoturismul este vechi, ar trebui sa respectati
prevederile art. 10 alin. 1 pentru a dovedi scutirea de taxa.
Consideram ca dovada de transport lipsa o puteti inlocui cu dovada de inmatriculare a
autoturismului in statul olandez, la fel ca in cazul autoturismelor noi.

20. Cheltuieli de relocare


Cum se inregistreaza si se considera cheltuielile de relocare ale activitatii firmei in alt oras?

Firma isi va schimba activitatea in alt oras, unde realizeaza investitii care presupun multe
schimbari ale locatiei ( noi modernizari, imbunatatiri) si transferal utilajelor, montarea acestora la
noul sediu.
Cum sunt considerate cheltuielile de transport ale utilajelor, cheltuieli realizate pentru montarea
lor?

Raspuns consultant:

Reglementarile contabile (Ordinul nr. 3.055/2009) aduc precizari privind aceste costuri necesare
demontarii si mutarii unei imobilizari corporale, insa este vorba despre momentul evaluarii initiale.

Altfel spus, daca in urma mutarii va exista o imobilizare corporala noua, reconstruita pe baza
celei vechi cu modernizari, modificari ulterioare, aceste costuri se pot capitaliza.

Practic se vor estima aceste costuri si se vor inregistra ca provizion, urmand ca ulterior costurile
efective sa se inregistreze drept costuri ale perioadei si sa se reia provizionul pe venituri.

Prevedere legala:

Ordinul nr. 3.055/2009, punctul 105.(4)

In costul unei imobilizari corporale sunt incluse si costurile estimate initial cu demontarea si
mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care
este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o
obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.

(5) Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu
restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont de
provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni
similare legate de acestea").


In situatia in care costurile suportate sunt in fapt doar aferente mutarii la o locatie noua
(montare, transport) si nu aduc niciun plus de valoare parametrilor de functionare, aceste costuri
trebuie recunoscute direct in contul de profit si pierdere drept costuri ale perioadei.

Prevedere legala:

Ordinul nr. 3.055/2009 106. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie
recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

(2) Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile
efectuate la imobilizarile corporale.
Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa
conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.

21. Bonul fiscal


Bonul fiscal: in ce conditii poate fi utilizat pentru inregistrarea unei cheltuieli deductibile?

Concluziile noastre avand in vedere prevederile 3.512/2008 :

1. Bonul fiscal nu poate fi utilizat individual pentru a inregistra o cheluiala deductibila.

2. Bonul fiscal poate fi utilizat pentru inregistrarea unei cheltuieli deductibile, numai daca
este insotit de ordin de deplasare ( care este mentionat in lege ca document justificativ de
inregistrare in Contabilitate ) si decont, indiferent daca valoarea bonului este mai mica sau
mai mare de 100 RON si indiferent daca este stampilat de furnizor sau nu, indiferent daca
pe verso este completat cu datele clientului / cumparatorului sau nu.

Raspuns consultant:

Utilizarea bonului fiscal ca document justificativ pentru inregistrarea de cheltuieli a fost clarificat
de Ministerul de Finante prin publicarea in 25.06.2009 a unui ghid practic privind inregistrarea in
contabilitate a unor operatiuni economice.

1. In cazul achizitionarii carburantilor auto pe baza de bon fiscal,bonurile sunt documente
justificative care stau la baza inregistrarii cheltuielilor in contabilitate daca sunt stampilate si au
inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale in baza Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt documente
care atesta efectuarea platii si se anexeaza la Registrul de casa.

(2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate
cu numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii:

i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor
prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal; sau


ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea
in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont
de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de
persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli.

In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este Decont de cheltuieli cod 14-5-
5 aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele
financiar-contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne.

Din punct de vedere al impozitului pe profit, deductibilitatea cheltuielilor inregistrate pe baza unui
bon fiscal insotit de un decont de cheltuieli, este stabilita in functie de regulile generale stabilite la
art. 21 din Codul Fiscal.
Practic, utilizarea bonului fiscal insotit de un decont de cheltuieli, nu determina in mod automat
nedeductibilitatea cheltuielii.

Intr-adevar, conditiile de valoare si forma ale bonului pentru inregistrarea in contabilitate, nu mai
sunt de actualitate fiind abrogate prin publicarea O.M.F.P. nr. 3.512/2008.

22. Monografie contabila clasa de conturi 9


O monografie a clasei de conturi 9 in cazul in care societatea inregistreaza, la sfarsitul perioadei,
productie neterminata.

Raspuns consultant:

Exemplu simplificat de inregistrare a calculatiei de costuri in contabilitatea financiara si de
gestiune la o firma de productie, utilizind clasa a 9-a.

I) STABILIREA OBIECTELOR DE CALCULATIE: doua tipuri de produse S1 si S2

II) ETAPA DE DECONTARE a cheltuielilor are loc in cursul lunii si consta in
inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea
acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune

Aplicatii In contabilitatea
financiara
In contabilitatea de gestiune
Colectarea cheltuielilor total, din care
(exemplificari):

Ct.cl.6 = %
3XX
401
421
431
cl.5
281
1.500
400
110
600
180
60
150

% = 901
921.S1
921.S2
923
924
925

1.500
800
400
200
50
50
a)
- Combustibil % = 401
6022
4426
11,9
10
1,9
% = 901
921.S1
921.S2
923
10
2
3
1

924
925

3
1
- Amortizare 6811=281 75 % = 901
923
924
925
75
60
10
5
- Salarii 641=421 600 % = 901
921.S1
921.S2
923
924
925

600
250
200
90
30
30
- Contributii suportate de societate 645=431 180 Idem
- Tichete de masa 642=5328 60 Idem

Etc. .... .... .... .....
b) Inregistrarea produselor in curs de
executie la inceputul perioadei
711=331 30 % = 901
921.S1
921.S2
30
15
15

III) ETAPA DE CALCULATIE se realizeaza la sfarsitul perioadei si consta in:
i. repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie;
e) Repartizarea cheltuielilor indirecte la
sfarsitul lunii, dupa procedeele
cunoscute
NU % = 923
921.S1
921.S2
190
120
70
f) Inregistrarea in costurile perioadei a
regiei fixe nealocate (costul
subactivitatii)
NU 902.2 = 923 10

ii. evaluarea si inregistrarea produselor in curs de executie;
g) Evaluarea si inregistrarea produselor in
curs de executie la sfarsitul perioadei
331=711 80 933.S1=921.S1
933.S2=921.S2
50
30

iii. determinarea costului de productie efectiv al produselor obtinute;
h) Determinarea costului efectiv al
produselor fabricate
NU 902.1 = %
921.S1
921.S2
1.340
885
455

iv. reflectarea in costurile perioadei a cheltuielilor neincorporabile (neincluse
in costul de productie)
i) Inregistrarea cheltuielilor generale de
administratie si de desfacere in
costurile perioadei
NU 902.2= %
924
925
100
50
50


v. justificarea cheltuielilor (inchiderea tuturor conturilor)
j) Justificarea cheltuielilor (inchiderea
tuturor conturilor)
NU 901 = %
902.1
933
902.2
1.530
1340
80
110

23. Imprumut fara dobanda - persoane juridice


Doua firme, persoane juridice romane, care care sunt afiliate (in sensul ca admnistratorul detine
un procent de 50% in amandoua) se pot imprumuta intre ele fara dobanda?

Daca da, care este temeiul legal?

Raspuns consultant:

Juridic

Din punct de vedere al contractarii , Art. 100 al Titlului VI din Legea 99/1999 stipuleaza ca
orice persoana, daca nu primeste depozite, poate vinde pe credit sau poate acorda imprumuturi,
fara a fi aplicabile dispozitiile Legii bancare nr. 58/1998.

Astfel, apreciem ca ar trebui sa solicitati si opinia unui jurist cu privire la posibilitatea acordarii/
primirii unor imprumuturi, daca acest lucru nu este inclus in obiectul de activitate al companiilor.

Impozit pe profit

In privinta prevederii platii unor dobanzi pentru aceste imprumuturi, implicatia este una fiscala
deoarece imprumuturile sunt in mod normal purtatoare de dobanzi pe piata.

Punctul 21 din Codul Fiscal defineste astfel:

c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin:

(i) prima persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare
sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza
persoana juridica;

(ii) a doua persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare
sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica;

(iii) o persoana juridica terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.


Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit
caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu
trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente.

La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer
(art 19 Cod Fiscal).

In concluzie, respectand conditiile de piata, imprumuturile ar trebui acordate cu dobanda.

TVA

In ceea ce priveste regimul taxei pe valoarea adaugata aplicabil dobanzilor aferente imprumutului
acordat Conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, acordarea de credite este o
operatiune scutita de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere. In acest context,
precizam ca scutirile de taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in functie de natura
serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate, potrivit alin. (1)
al pct. 35 din norme.

In conformitate cu prevederile pct. 35 alin. (3) din norme, se cuprind in sfera operatiunilor scutite
conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de
asociati/actionari societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii
comerciale, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare,
imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de
amanet.

Prin urmare, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, acordarea de imprumuturi
acordate de asociati/actionari societatilor comerciale reprezinta o operatiune scutita de
taxa pe valoarea adaugata.

23. Comertul cu deseuri metalice feroase


O societate comerciala cu sediul in Romania, care are ca obiect de activitate comertul cu deseuri
metalice feroase, primeste de la o firma din TURCIA un avans in valuta USD, in vederea
exportului catre aceasta de deseuri metalice feroase.

1. Pentru avansul primit societatea din Romania va emite firmei din Turcia INVOICE pentru
fiecare suma primita cu titlu de avans ?

Raspuns consultant:

Pentru avansurile incasate factura trebuie emisa pana pe 15 luna urmatoare.

Art.155 alin. (1) Persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru
suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu
pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului
in care factura a fost deja emisa.


2. Pentru fiecare INVOICE emis cu titlu de avans se va proceda deasemenea si la
AUTOFACTURARE ? ( suma primita ca avans exprimata in lei la cursul BNR din data avansului),
iar la rubrica TVA se va inscrie mentiunea SCUTIT CU DREPT DE DEDUCERE ?

Nu se face autofactura. Factura emisa va contine datele de identificare ale partenerului turc si va
fi fara TVA. Intr-adevar se recomanda sa aiba mentiunea cu privire la baza legala aplicabila (SDD
cf art.143 alin.1 lit. a). Evaluarea in lei se face la cursul BNR valabil la data incasarii, si nu se va
inscrie pe factura, ci se va evidentia doar in contabilitate.

3. Sumele autofacturate ca avans vor fi trecute in decontul de TVA, la randul 13, Livrari de
bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere, cu exceptia celor de la rd.1-3, si
operatiuni supuse masurilor de simplificare ?

Da.

4. In momentul in care are loc livrarea marfurilor se va emite INVOICE storno pentru avansurile
primite, precum si autofacturare storno pentru acestea ?

Da, se va emite o factura storno cu aceleasi informatii ca si factura initiala. Nu se face
autofacturare.

5. In acest moment se emite INVOICE pe valoarea marfii livrate si se va proceda si la
autofacturarea INVOICE-ului ?

Da, se emite factura la data livrarii. Nu se face autofacturare.

24. Situatiile financiare anuale


Societatea comerciala ALFA a indeplinit in anul 2007 si 2008, doua din cele trei criterii prevazute
de O.M.F.P. nr. 1.752 (actualul O.M.F.P. nr. 3055/2009) privind auditarea anuala a situatiilor
financiare, depunand la sfarsitul anului 2008 situatiile financiare anuale detaliate.
Bilantul anului 2009 se va intocmi, de asemenea detaliat, societatea comerciala fiind din nou
auditata.

Dar, conform datelor contabile, la sfarsitul anului 2009 nu sunt indeplinite doua din cele trei criterii
cerule de O.M.F.P. nr. 3.055 privind auditarea si, din previziunile ALFA, nici in anul 2010 nu se
vor indeplini criteriile respective.

In aceste conditii, este corect ca in anul 2010 ALFA sa depuna bilant simplificat, nefiind necesara
auditarea situatiilor financiare anuale pentru anul respectiv?

Raspuns consultant:

Da, este corect sa se depuna bilant simplificat fara obligativitatea auditarii, deoarece societatea
are doua exercitii consecutive, in care nu s-au depasit doua din cele trei criterii de marime
prevazute la pct. 3 alin. 1 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009.


Acest aspect este clarificat la pct. 7, alin. 2 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009.

7 - (1) Atunci cand, la data bilantului, o entitate depaseste sau inceteaza sa mai depaseasca
limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1), acest fapt afecteaza aplicarea
derogarii prevazute la acel punct, numai daca acest lucru are loc in doua exercitii financiare
consecutive.
In acest scop se reanalizeaza numarul de componente ale situatiilor financiare anuale, astfel:

a) o entitate care a intocmit situatii financiare anuale simplificate va intocmi situatiile financiare
anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) numai daca, in doua exercitii financiare consecutive,
depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1);

b) o entitate care a intocmit situatiile financiare anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) va intocmi
situatii financiare anuale simplificate, numai daca, in doua exercitii financiare consecutive,
nu depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1).

(2) Prin doua exercitii financiare consecutive se intelege exercitiul financiar precedent
celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale si exercitiul financiar curent,
pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale.

Ca urmare, pentru intocmirea situatiilor financiare anuale, incadrarea in criteriile de
marime prevazute de prezentele reglementari se efectueaza la sfarsitul exercitiului
financiar, pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare ale exercitiului financiar
precedent celui de raportare si a indicatorilor determinati pe baza datelor din contabilitate
si a balantei de verificare incheiate la finele exercitiului financiar curent, utilizandu-se
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data
incheierii exercitiului financiar.

25. Inregistrarea unui mijloc fix, dupa depunerea declaratiei 101


Am inchis exercitiul financiar pe 2009 pana in data de 25.02.2010 si am depus bilantul si
declaratia 101.
Dupa aceasta data am primit de la patron un dosar prin care era certificata o reevaluare a unui
apartament inscris pe firma. In urma reevaluarii, care s-a facut la data de 08.12.2009, valoarea
mijlocului fix s-a diminuat.
Ce trebuie facut acum, in anul 2010?
Se poate inregistra in luna ianuarie 2010?

Raspuns consultant:

In conformitate cu Ordinul nr. 3.055/2009 corectarea erorilor contabile se face la data constatarii
lor.

Prevederile legale cu privire la acest aspect:

Corectarea erorilor contabile:

63. - (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la
exercitiile financiare precedente.


(2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.

(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile
financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a
utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:

a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;

b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea
acelor situatii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile,
ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.

(4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de
profit si pierdere.

(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe
seama rezultatului reportat.

(6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de
asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si
pierdere erorile nesemnificative.

Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se
considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale
utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale.
Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere
natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor.

(7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile
constatate.

(8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea
situatiilor financiare ale acelor exercitii.

In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune
ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare.

Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv
modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.

(9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se
efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin
inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele
informatice utilizate.

Ca urmare a prevederilor legale, consider ca la data primirii procesului verbal de reevaluare veti
efectua inregistrarea diferentelor din reevaluare.

Inregistrarea se va face conform monografiei contabile pe care ati fi aplicat-o daca inregistrati la
data bilantului:

a) Anularea amortizarii calculate:


281 = 212

b) Inregistrarea deprecierii (intrucat ati mention ca s-a inregistrat o pierdere de valoare):

6583/1174 = 212

Inregistrarea in contul 658 sau 1174 este la latitudinea dvs.
Daca valoarea deprecierii este semnificativa atunci aceasta trebuie inregistrata pe rezultat
reportat.
Daca considerati ca suma nu este considerabila atunci se poate inregistra pe chetuieilie anului
2010.
Din punct de vedere fiscal contul 6583 este nedeductibil fiscal.

26. Vanzarea mijloacelor fixe neamortizate integral


Un calculator portabil a fost achizitionat in septembrie 2009.
Valoare de intrare: 6.000 lei.

Perioada de amortizare: 24 luni
6000/24=250 amortizare lunara

In luna martie 2010 societatea doreste sa vanda acest mijloc fix.
Va rog sa ne precizati nota contabila aferenta precum si implicatiile fiscale.

Raspuns consultant:

Inregistrarea in evidenta contabila a operatiunilor desfasurate se face cu respectarea legislatiei
contabile si fiscale in vigoare.

Din cele descrise reiese ca ati achizitionat un calculator in luna septembrie 2009 si in luna martie
2010 s-a decis vanzarea lui.

Inregistrarile contabile si tratamentul fiscal al operatiunii in cauza:

1. In luna septembrie 2009 la data achizitiei calculatorului:

% = 404 Furnizor de imobilizari 7.140
214 Aparatura birotica 6.000
4426 TVA deductibila 1.140

Si se achita furnizorul:

404 Furnizor de imobilizari = 5121 Cont curent 7.140

2. Se calculeaza si se inregistreaza amortizarea lunara:

6811. Cheltuieli de exploatare privind = 2814. Amortizarea altor 250
amortizarea imobilizarilor imobilizari corporale


3. Se inregistreaza factura de vanzare in luna martie 2010:

461 Debitori diversi = %
7583 Venituri din vanzarea activelor
4427 TVA colectata

Si incasarea facturii de vanzare:

5121 Cont curent = 461 Debitori diversi

4. Descarcarea gestiunii de imobilizari:

Amortizare calculata: 6.000 / 24 luni x 6 luni = 1.500

% = 214 aparatura birotica 6.000
2814 Amortizarea altor active corporale 1.500
6583 Cheltuieli privind activele cedate 4.500

Din punct de vedere fiscal veniturile realizate din vanzarea activelor imobilizate este venit
impozabil.

Cheltuielile de amortizare si valoarea neamortizata reprezinta cheltuieli deductibile, daca acestea
pot fi conectate la venituri impozabile ( si sunt in acest caz) si daca mijlocul fix in cauza este
utilizat pentru activitatea curenta a societatii.

27. Costurile privind investitiile - contabilitatea chiriasului


O societate a incheiat un contract de inchiriere cu o persoana fizica pentru o cladire pe care o
foloseste ca restaurant.
La aceasta cladire a facut amenajari (gresie, faianta, termopan, jaluzele, schimbat instalatii
sanitare si electrice).
De asemenea a pus aer conditionat, mobilier, instalatii la bucatarie.
Ce inregistrari contabile trebuie facute?
In anul 2010, cladirea trebuie restituita proprietarului.
Ajustarea TVA este obligatorie, avand in vedere ca acest contract a fost incheiat in anul 2001?

Raspuns consultant:

Costurile privind investitiile se inregistreaza in contabilitatea chiriasului ca investitii la spatii
inchiriate, pe masura ce sunt primite facturi, se centralizeaza lucrarile efectuate, se receptioneaza
lucrarea si se semnaeaza procesul verbal de punere in functiune.

Inregistrarea in contabilitate va fi:

212/ Investitii cladiri inchiriate = 404 Furnizori de imobilizari
4426 TVA deductibila = 404 Furnizori de imobilizari

Ordinul nr. 3.055/2009 mentioneaza la punctul 111 alin. (2):


Se supun, de asemenea, amortizarii, investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie,
pe durata contractului de inchiriere.

Lunar, amortizarea se inregistreaza in contabilitatea chiriasului astfel :

6811/ Costuri cu amortizarea = 2812/ Amortizare investitii cladiri inchiriate

La finalizarea investitiilor, chiriasul poate factura catre proprietar valoarea costurilor suportate
care poate imbraca forma unei livrari a unei parti dintr-o constructie:

Potrivit Ordinului nr. 1.752/2005, punctul 111 alin. (2):

La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii
corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in
contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de
cedare.

In cazul facturarii unei parti dintr-o constructie noua, o analiza detaliata este necesara.

Potrivit Codului Fiscal art. 141 alin. 2 litera f):

Este considerata operatiune scutita de TVA livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a
unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren.

Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a
acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:

2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;

3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel
tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a
constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;

4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori
destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor,
exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea
terenului, ulterior transformarii.

Inregistrarile in contabilitate vor fi:

461 Debitori diversi = 7583 Venituri din cedare active
461 Debitori diversi = 4427 TVA colectata
6583 Costuri cu cedare active = 212/ Investitii cladiri inchiriate

In cazul in care conditiile prezentate nu sunt indeplinite si se considera ca este o vanzare de
parte de cladire veche, operatiunea este scutita de TVA.

In conditiile emiterii unei facturi fara TVA, chiriasul va trebui sa ajusteze TVA dedusa initial la
facturile primite de la constructori, ceea ce nu este in interesul companiei.

Potrvit Codului Fiscal art. 141 alin. (3):

Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si
f), in conditiile stabilite prin norme, prin notificarea organelor fiscale si factura poate fi emisa cu
TVA, fara obligatia ajustarii TVA dedusa initial.


In situatia in care nu se pune problema facturarii catre proprietar a investitiilor efectuate, se
va ajusta tva-ul dedus in conditiile mentionate la art. 149 Cod Fiscal.

Se analizeaza in primul rand daca se respecta definitia bunului de capital: Art. 149 - Ajustarea
taxei deductibile in cazul bunurilor de capital (1) In sensul prezentului articol: a) bunurile de
capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125
1
alin. (1) pct. 3, a caror durata
normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de
constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau
lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt
realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care
activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane.

Din detaliile mentionate de dvs, investitia la spatiul inchiriat este un bun de capital.

Se analizeaza apoi valoarea amenjarilor in valoarea totala a imobilului:

(2) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind
livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza, in situatiile prevazute la alin. (4) lit. a) -
d): b) pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si
pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei
transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil
astfel transformat sau modernizat.

Daca valoarea este sub 20% nu se pune problema ajustarii, astfel mergem mai departe cu
analiza.

(3) Perioada de ajustare incepe:
d) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa
transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital
prevazute la alin. (2) lit. b), a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului
imobil transformat sau modernizat, si se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente
transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei
transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari
dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.
Astfel daca data contractului este 2001 si atunci s-au facut toate amenajarile si s-a pus in
functiune restaurantul, atunci inseamna ca anul primei utilizari dupa modernizare nu este
anul aderarii sau ulterior si nu se pune problema ajustarii.

Daca totusi au existat modernizari ulterioare care se incadreaza la paragraful de mai sus,
atunci se aplica ajustarea :

(4) Ajustarea taxei deductibile prevazute la alin. (1) lit. d) se efectueaza:
d) in situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se
dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari sau unei livrari catre sine
pentru care taxa este deductibila;

(5) Ajustarea taxei deductibile se efectueaza astfel:
c) pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. c) si d), ajustarea se efectueaza in perioada fiscala in
care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta
perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii.



28. Rezilierea contractului prin recuperarea autoturismului de
catre firma de leasing


Care sunt inregistrarile contabile, in cazul in care o societate are incheiat un contract de leasing
financiar pentru achizitia unui autoturism, a platit primele 2 rate si avansul, iar dupa neplata
urmatoarelor 8 rate, firma de leasing a reziliat contractul si si-a recuperat autoturismul?

Raspuns consultant:


Rezilierea contractului prin recuperarea autoturismului de catre firma de leasing:

167 = 7583 cu soldul ramas neachitat

Scoaterea din gestiune a autoturismului:

% 2133 cu valoarea de intrare a autoturismului
2813 cu valoarea amortizata
6583 cu valoarea ramasa neamortizata

Daca prin actul de reziliere firma de leasing a renuntat si la ratele facturate si neincasate,
atunci se va inregistra si:

404/firma de laesing = 7583 cu valoarea acestor facturi

29. Clienti neincasati


Cum procedez in cazul clientilor neancasati ale caror facturi sunt emise in anul 2006 si care, prin
hotarare judecatoreasca, nu sunt obligate sa plateasca deoarece, la data emiterii facturii nu s-a
incheiat contract sau nu am avut nota comanda pentru serviciul prestat-transport?

Raspuns consultant:

Este vorba de facturi respinse la plata si cu hotarare judecatoreasca in favoarea clientilor.

Pornind de la facturile initiale, inregistrarea acestor anulari trebuie facuta pe baza hotararilor
emise de organele judecatoresti.

Daca in trecut ati calculat si inregistrat provizioane pentru clienti neincasati atunci la aceasta data
veti anula creanta si veti relua provizionul constituit:

a) Factura initiala:

411 Clienti = 7xx Venituri

b) Provizion de depreciere creante:

6812. Cheltuieli de exploatare = 491. Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti
privind provizioanele

c) Anulare creanta ca urmare a hotararii judecatoresti:

654. Pierderi din creante si debitori diversi= 411 Clienti

d) Reluare provizion:

491. Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti = 7812. Venituri din provizioane

Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu provizioanele de depreciere clienti sunt deductibile in
limita a 30% conform art.21 din Codul fiscal:

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004,
25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din
valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele
prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

In concluzie, la data reluarii provizionelor pe conturi de venituri acestea vor fi impozabile sau
neimpozabile in functie de tratamentul fiscal aplicat la data constituirii provizioanelor.

In ceea ce priveste anularea creantelor tratamentul fiscal este cel prevazut la art.21 alin 2 lit (n):

(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
.
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat,
fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

30. Declaratia 101


Daca am avut pierdere tot anul, mai putin (trim. I) ce pot completa: sectiunea CI sau CII?

Raspuns consultant:


Potrivit Ordinului nr. 1.607/26 octombrie 2009 pentru modificarea si completarea Ordinului
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 101/2008 privind aprobarea
modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si
contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa Sectiunea C "Date
privind definitivarea impozitului pe profit anual", punctul I se completeaza de catre contribuabilii
prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. a), alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Potrivit Codului Fiscal paragrafele mentionate sunt urmatoarele:

Art. 34 - Plata impozitului

(1) Plata impozitului se face astfel:

a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din
Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu
plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna
decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se
efectueaza platile anticipate.

Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a
declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);

(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la
data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice,
pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data
de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Concluzie:

Sectiunea C punctul I se completeaza de catre banci, organizatii non-profit si contribuabilii
care obtin venituri majoritar din cultura . Numai daca va incadrati la aceste categorii
completati aceasta sectiune.
Altfel completati Sectiunea C punctul II.

In alta ordine de idei, profitul se calculeaza pe cumulat de la inceputul anului si nu se
judeca pe trimestre decat in cursul anului, astfel incat la completarea declaratiei 101
trebuie sa aveti in vedere rezultatul cumulat al anului fara analiza distincta pentru
trimestrul I al anului.

31. Declaratia 101


Nelamurire pe tema stabiliri impozitului minim si a completari Declaratiei 101 pe anul 2009:

Impozit pe profit calculat pe anul 2009 = 0 lei
Impozit minim calculat = 11.000/12*8 = 7.333 lei

Au fost declarate trimestrial impozite cu Declaratia 100 dupa cum urmeaza:


trim imp.profit imp.minim

I
0

II
1.833

III
45.767

IV
45.767

Am completat Declaratia 101 dupa cum urmeaza:

- rd. 3 45.767
- rd. 4 45.767
- rd. 5 1.833
- rd. 9 2.750
- rd.11 2.750
- rd.12 45.767
- rd.13.2 88.784 impozit pe profit de recuperat final.

1. Am completat corect decalaratia 101 tinand seama de datale de mai sus?
2. Daca este corecta suma de recuperat la rd.13.2, atunci care este suma exacta a impozitului
minim pe anul 2009 (7.333 sau 4583)?

Raspuns consultant:

Este corect completata declaratia 101.

Impozitul minim se compara cu impozitul datorat trimestrial si nu anual, si se datoreaza doar in
trimestrele in care este mai mare decat impozitul datorat.
Drept urmare, in cazul expus de dumneavoastra impozitul minim datorat pentru anul 2009 este
de 4.583 lei, adica impozitul minim datorat in trim II si impozitul minim datorat in trim IV.

Un exemplu asemanator cazului dumneavoastra regasiti in norme de aplicare ale art. 18 din
Codul Fiscal la pct. 11
3
:

11
3
. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din
impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent
perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului
minim datorat in cursul anului fiscal.

Exemplul III

O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea.
Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale
inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei,
corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei.

Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza
in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai
si iunie), astfel: (6.500 / 12) x 2 = 1.083 lei.

Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei.

Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul:
6.000 - 1.083 = 4.917 lei.

Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul
minim aferent acestei perioade: (6.500 / 12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.

La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala.
Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei.

In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv
mai putin impozitul minim.

32. Bilantul de lichidare


O societate este in faza de lichidare. Trebuie facut bilantul de lichidare si se constata faptul ca
marfurile flate in stoc nu mai exista.
Firma are de recuperat TVA, are clienti neancasati, de platit datorii la furnizori si la un asociat
care a imprumutat firma, care renunta la bani.
Cum se procedeaza si ce inregistrari contabile trebuie facute?

Raspuns consultant:

Operatiunile care se realizeaza cu ocazia lichidarii trebuie sa se faca cu respectarea legislatiei
contabile si fiscale aplicabile in Romania.

Din punct de vedere contabil, la data hotararii AGA de demarare a procedurii de lichidare, trebuie
sa se intocmeasca un bilant contabil cu datele existente la momentul hotararii.

Cu aceasta ocazie se va proceda la inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv
ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991,
republicata, a normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale
evaluarii.

Pentru lichidarea patrimoniului se va proceda la valorificarea activelor si la achitarea datoriilor.

Lichidarea se poate realiza prin vanzarea activelor corporale, scaderea stocurilor din gestiune,
incasarea creantelor si plata datoriilor.

Sa presupunem ca se efectueaza urmatoarele operatiuni:

1. Se vand activele corporale:

461 Debitori diversi = %
7583 Venituri din cedarea activelor
4427 TVA colectata


Si descarcarea gestiunii:

6583 Cheltuieli cu activele cedate = 21x Mijloace fixe

2. Se scade gestiunea de stocuri conform procesului verbal de valorificare a inventarului:

607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri
635 Cheltuieli cu alte taxe = 4427 TVA colectata

3. Se incaseaza contravaloarea creantelor:

5121 Cont curent in lei = %
461 Debitori diversi
411 Clienti

4. Se prescrie datoria catre asociat:

455 Asociati conturi curente = 7588 Alte venituri din exploatare

5. Se anuleaza TVA de recuperat:

6588 Alte cheltuieli de exploatare = 4424 TVA de recuperat

6. Se achita datoriile societatii:

401/462/4xx = 5121 Cont curent in lei

7. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli:

121 Contul de profit si pierdere = %
607 Cheltuieli cu marfurile
658x Alte cheltuieli de exploatare
635 Cheltuieli cu alte taxe si impozite

% = 121 Contul de profit si pierdere
707 Venituri din vanzari de marfuri
758x Alte venituri din exploatare

8. Se calculeaza impozit pe profit pentru profitul realizat (daca se obtine profit din lichidare:

Profit realizat x 16%= x lei

9. Se inregistreaza si se achita impozitul pe profit:

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit

441 Impozit pe profit = 5121 Contul curent in lei
121 Contul de profit si pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit


10. Atentie deosebita trebuie sa acordati elementelor de capitaluri proprii, in special
rezervelor.
Daca acestea au fost constituite din profit brut atunci la momentul inchiderii se datoreaza
impozit pe profit asupra lor.

Cu exceptia posibilelor variante ce ar putea apare din componenta capitalurilor proprii,
inchiderea conturilor se va face astfel:

a) Se repartizeaza profitul net la dividend:

129 Repartizarea profitul = 457 Dividende de platit

b) Se calculeaza impozit pe dividende asupra profitului net:

457 Dividende de platit = 446 Impozit pe dividende

c) Se achita impozitul pe dividende:

446 Impozit pe dividende= 5121 Cont curent in lei

d) Se inchid conturile ramase

1012 Capital social = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

e) Se achita datoriile catre asociati:

% = 5121 Cont curent
456 Decontari cu asociatii privind capitalul
457 Dividende de platit

La sfarsitul operatiunilor efectuate bilantul societatii trebuie sa fie zero.

Monografia contabila de mai sus este orientativa dar dvs., la efectuarea operatiunilor ocazionate
de lichidarea societatii, trebuie sa aveti in vedere precizarile Ordinului nr. 1.376/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de
fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau
excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora.

33. De la statutul de salariat, la statutul de PFA


Administratorul firmei la care sintem angajati vrea sa devenim PFA. In cazul nostru, ca si
economisti, stim ca legea nu permite sa devenim PFA decit daca suntem autorizati CECCAR.

Totusi administratorul insista ca am putea face contabilitate primara, ca si domeniu de activitate,
pe PFA.
Care sunt avantajele si dezavantajele noastre? Este posibil acest lucru?

Raspuns consultant:

Pe baza autorizatiei eliberate de CECCAR se exercita profesia de expert contabil, insa ea nu
limiteaza dreptul economistilor, care au doar diploma de economist, sa-si exercite activitatea de o
maniera independenta.

Deci puteti deveni PFA, doar pe baza diplomei de economist, fara a avea dreptul insa de a
desfasura anumite activitati specifice expertilor contabili prevazute in Ordonanta 65/1994 cu
modificarile si completarile ulterioare.

In ceea ce priveste expunerea avantajelor si dezavantajelor schimbarii modului de lucru, de la
statul de salariat la statul de PFA, este o problema mai delicata care depinde de o serie de
factori.

Totusi va enumar cateva dintre avantajele si dezavantajele desfasurarii activitatii ca salariat:

Avantaje
Protectia asigurata de contractul individual de munca(conform Codului Muncii)
Impozitare prin stopaj la sursa, fara necesitatea unei evidente contabile

Dezavantaje
Imposibilitatea diminuarii impozitului datorat prin deducerea unor cheltuieli
Cost fiscal de aproximativ 80% din salariul net pentru societate.
Prezenta obligatorie la locul de munca, conform unui anumit program de lucru

34. Comert en detail la o cantina


Una dintre firmele noastre detine o cantina unde servesc masa circa 100 de angajati zilnic care
apartin unei alte firme.
In incinta cantinei, firma noastra a amplasat 2 tonomate de cafea si unul de bauturi racoritoare.
Toate consumabilele respectiv cafeaua, ciocolata, ceaiul, zaharul, paletele si paharele sunt puse
de noi in aparate.

Mentionam ca aceste aparate functioneaza pe baza de fise si pe care le noi le ridicam zilnic din
aparate.
Pentru sumele ridicate taiem bon de incasare zilnic.

Care sunt inregistrarile contabile, pe ce conturi trecem consumabilele respective (cafea, ceai,
phare), ce documente trebuie sa intocmim?
Dar pentru aparatul de bauturi racoritoare, care functioneaza pe acelasi principiu doar ca este
alimentat cu sucuri si apa minerala.

Raspuns consultant:

Activitatea descrisa reprezinta o activitate de comert en detail.
Evidenta stocurilor de marfa, care se vand prin tonomat este global valorica.


Inregistrarile contabille (documentele justificative necesare sunt precizate in paranteza):

A. Pentru sucuri si apa minerala:

a) Achizitia marfurilor (factura de achizitie):

371si 4426 = 401 cu valoarea de achizitie

b) Receptia marfurilor (nota de intrare receptie care sa contina si pretul de vanzare
al marfurilor vandute prin tonomat):

371 = 378si 4428 cu val adaosului practicat si a TVA-ului

c) Eliberarea fiselor pentru tonomat (bon fiscal eliberat de casa de marcat):

5311 = 5328 cu valoarea fiselor eliberate

d) Recuperarea fiselor din aparat la sfarsitul zilei si inregistrarea vanzarilor
(Raportul Z emis de casa de marcat si un borderou de de evidentiere a fiselor
extrase din tonomat):

5328 = 707 si 4427 cu valoarea marfurilor vandute

e) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute (idem pct. d):

607,378 si 4428 = 371 cu valoarea de vanzare a marfurilor incasate

f) Eventualele fise vandute si nerecuperate din aparat se vor recunoaste pe venituri
ca diferenta de pret. (idem pct. e):

5328 = 707 si 4427 cu valoarea fiselor vandute si nerecuperate

B. Pentru tonomatul de cafea:

a) Achizitia consumabilelor care urmeaza sa se introduca in tonomat:

371si 4426 = 401 cu valoarea de achizitie

b) Introducerea consumabilelor in aparat determina obtinerea unui anumit numar de
porti de cafea.
Drept urmare, receptia global valorica se va face pe numar de portii:

371 = 378si 4428 cu val adaosului practicat si a TVA-ului

c) Eliberarea fiselor pentru tonomat:

5311 = 5328 cu valoarea fiselor eliberate

d) Recuperarea fiselor din aparat la sfarsitul zilei si inregistrarea vanzarilor:

5328 = 707 si 4427 cu valoarea marfurilor vandute

e) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

607,378 si 4428 = 371 cu valoarea de vanzare a marfurilor incasate


f) Eventualele fise vandute si nerecuperate din aparat se vor recunoaste pe venituri
ca diferenta de pret:

5328 = 707 si 4427 cu valoarea fiselor vandute si nerecuperate

35. Cheltuieli de protocol nedeductibil


Modalitatea de inregistrare si calcul a TVA, calculata la cheltuieli de protocol nedeductibil la
sfirsitul anului.
Cum si cand ar trebui trecuta in decontul de TVA?

Raspuns consultant:

Aceast TVA va genera doua inregistrari:

Inregistrarea cresterii cheltuielilor de protocol in luna decembrie, a anului fiscal in care s-
a dedus TVA-ul:

623 = 4428 cu valoarea TVA aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile

si

Colectarea acestei TVA in luna depunerii situatiilor financiare, cand va trebui s-o declarati
in decontul aferent acestei perioade:

4428 = 4427 cu valoarea TVA colectata

36. Dividentul reinvestit


Firma noastra nu a calculat si nu a platit impozit pe dividende timp de 3 ani.
Legislatia prevede ceva legat de dividendul reinvestit. Ce trebuie sa facem?

Raspuns consultant:

Daca in anii precedenti ati repartizat profitul la dividende, atunci impozitul aferent acestora se
datora, pana la 31 decembrie a anului in care au fost repartizate, indiferent daca au fost platite
efectiv sau nu, asa cum sunt precizarile Codului fiscal:

Art.36 :(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care
dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile
financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a
anului respectiv.


In prezent, impozitul pe dividende aferent dividendelor repartizate si neplatite se plateste pana pe
25 ianuarie a anului urmator repartizarii:

In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au
aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25
ianuarie a anului urmator.

In cazul in care profitul realizat a fost nedistribuit , si acum se decide distribuirea lui ca dividend,
urmand sa se beneficieze facilitatea dividendelor reinvestite, atunci trebuie sa se faca dovada ca
acestea au fost reinvestite in scopul cresterii si pastrarii locurilor de munca, asa cum sunt
precizarile O.U.G. nr. 200/2008:

(1) Dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de
munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende,
conform obiectului de activitate al acestora inscris la Oficiul National al Registrului Comertului,
sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.

(2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende si dividendele investite in capitalul social al
altei persoane juridice romane, in scopul crearii de noi locuri de munca, pentru dezvoltarea
activitatii acesteia, conform obiectului de activitate inscris la Oficiul National al Registrului
Comertului.

37. Costurile cu apa data salariatiilor


Apa pe care o dam salariatilor o trecem, momentan, pe protocol.
Daca mentionam acest lucru in contractul individual de munca al angajatilor, o putem trecem pe
6028?

Raspuns consultant:

Nu exista o prevedere legala clara care sa stabileasca inregistrarea potrivita pentru costurile cu
apa data salariatilor.

Potrivit O.U.G. nr. 99/29 Iunie 2000, privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca, angajatorii au obligatia de
a oferi apa salariatilor in perioadele de canicula si ceai in perioade cu temperaturi scazute.

Astfel, este firesc ca angajatorul sa asigure conditii cat mai bune de desfasurare a activitatii
pentru salariatii proprii.

In practica, pe baza experientei noastre, costurile cu apa se inregistreaza in contul 604, daca
este vorba despre cantitati rezonabile, care nu necesita o stocare indelungata.

In cazul aprovizionarii cu cantitati mari, este recomandat sa se completeze Nota de intrare
receptie la primirea apei si sa se inregistreze consum in baza bonului de consum pe masura ce
apa este oferita salariatilor.


Apreciem ca nu este cazul sa se utilizeze contul 605 Cheltuieli cu apa si energia, deoarece
in acest cont se reflecta costurile cu apa menajara folosita de catre companie.

38. Avans incasat cu bon fiscal


La o societate comerciala, care are codul CAEN 8610 (activitate spitaliceasca), in momentul in
care se incaseaza un avans (conform contractului) este obligatoriu sa se emita si factura fiscala?

Care sunt inregistrarile contabile ale avansului care se incaseaza cu bon fiscal?

Raspuns consultant:

Deoarece activitatea desfasurata de societatea dumneavoastra este scutita fara drept de
deducere conform art. 141 alin 1 din Codul Fiscal, nu aveti obligatia emiterii unei facturii pentru
prestarile de servicii scutite, inclusiv pentru avansul incasat pentru aceste prestari.

La pct. 69 alin. 2 din normele de aplicare ale art. 155 alin. 1 se prevede ca:

(2) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutita
fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, nu are obligatia
intocmirii unei facturi, dar operatiunile vor fi consemnate in documente potrivit legislatiei contabile.

Emiterea facturii nu este interzisa fiind optiunea persoanei impozabile de a factura operatiunile
respective. In situatia in care factura este emisa, aceasta trebuie sa contina cel putin informatiile
prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal

Inregistrarea contabila a avansului incasat pe bon fiscal, va fi:

4111 = 419 cu suma incasata, si concomitent

5311/5121 = 4111 cu aceeasi suma

39. Refacturarea cheltuielilor de catre o PFA


O persoana fizica autorizata a efectuat cheltuieli externe cu cazare, deplasare: vignieta, motorina,
diurna in UE.
Cum refactureaza aceste cheltuieli catre un SRL? (ce scrie pe factura, TVA)

Raspuns consultant:

In general, aceste cheltuieli sunt considerate servicii accesorii serviciului principal facturat de
PFA, si drept urmare li se vor aplica aceleasi reguli de facturare cu regulile aplicabile serviciului
principal.


Pct. 19 alin. 4 din normele de aplicare ale art. 137 clarifca printr-un exemplu modul de facturare
In cazul in care se refactureaza cheltuieli efectuate pentru alta persoana, respectiv atunci cand o
persoana impozabila primeste o factura sau alt document pe numele sau pentru livrari de
bunuri/prestari de servicii/importuri efectuate in beneficiul altei persoane si refactureaza
contravaloarea respectivelor livrari/prestari/importuri, se aplica structura de comisionar.

Persoana care refactureaza cheltuieli nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate
realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. In cazul structurii de comisionar persoana
impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi
refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata pentru
operatiunile taxabile.

Exemplul nr. 5:

Societatea A incheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. In contract se
stipuleaza ca B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc. ale salariatilor lui A
care realizeaza acest proiect.

Pe factura emisa A mentioneaza separat costul proiectarii si costul asa-numitelor cheltuieli
suportate de B. In aceasta situatie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli in sensul
prevederilor pct. 19 alin. (4).

Toate cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli
accesorii serviciilor de proiectare si trebuie sa urmeze aceleasi reguli referitoare la locul prestarii,
cotele sau regimul aplicabil ca si serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor
pct. 18 alin. (8).

Avand in vedere cele de mai sus, va recomandam sa inscrieti distinct in factura aceste cheltuieli
si sa le facturati cu TVA, daca nu exista nicio scutire pentru serviciul principal.

40. Componentele care intra in valoarea unei investitii


Racordarea la reteaua de energie electrica, gaz, apa se pot considera investitii care majoreaza
valoarea de intrare a unei cladiri achizitionate sau sunt investitii separate si se amotizeaza
separat?

Raspuns consultant:

Reglementarea contabila (Ordin nr. 3.055/2009) nu precizeaza distinct componentele care intra in
valoarea unei investitii, ci aduce cateva precizari asupra unor elemente care ar ridica intrebari:

105. - (1) O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau
determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea de
intrare in entitate.

(2) Exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei imobilizari corporale,
direct atribuibile acesteia, sunt:


a) costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate de
acestea, care rezulta direct din constructia imobilizarii corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile initiale de livrare si manipulare;
e) costurile de instalare si asamblare;
f) cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor;
g) costurile de testare a functionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor nete
provenite din vanzarea elementelor produse in timpul aducerii activului la amplasamentul si
conditia de functionare (cum ar fi esantioanele produse la testarea echipamentului);
h) onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor etc.

Astfel aprecierea daca retelele de energie, gaz, apa se includ in valoarea investitiei este greu de
realizat ca regula generala. Daca ele exista ca investitii distincte si functioneaza independent,
putand fi utilizate chiar daca investitia initiala dispare si apare alta noua, atunci se pot inregistra
separat si amortiza separat, avand utilitate proprie.

Exemplul clasic in astfel de cazuri este cel al lifturilor care nu pot functiona daca nu exista
cladirea in care sunt implementate. Reletele pot exista si functiona chiar daca investitia initiala
este inlocuita.

In Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe exista pozitii
distincte pentru astfel de retele de energie electrica, apa si sunt atasate intervale privind durate
de amortizare distincte.

Apreciem ca retelele mentionate pot fi inregistrate si amortizate distinct atat timp cat se poate
justifica acest lucru. Daca insa ele vor exista doar pe durata de viata a investitiei atunci pot fi
inglobate in valoarea acesteia si amortizate odata cu ea.

41. Materiale pentru constructorii care executa o lucrare


Cum se procedeaza cu marfa luata din gestiune, acordata pentru tertii care realizeaza investitii la
un spatiu proprietate al unei societati?

Completare:
Ma refer la marfa societatii pentru care se realizeaza investitia. Practic, constructorii se
aprovizioneaza" cu o parte din materialele necesare constructiei, din gestiunea firmei pentru
care realizeaza investitia.

Raspuns consultant:

Societatea realizeaza o investitie proprie utilizand atat produse proprii cat si munca unor
constructori specialisti in executarea unor lucrari.

Exista situatii diferite in functie de contractele incheiate cu constructorii si mentionez mai jos
cateva posibilitati:
1. Daca produsele sunt puse la dispozitia constructorului ca obligatie a companiei, iar
constructorul este obligat doar la prestarea unor servicii, atunci marfa companiei va
deveni material consumabil la realizarea investitiei si se va preda constructorului pe baza
de aviz de insotire a marfii si va insoti produsele de la depozit la locul investitiei.


Pe aviz se mentioneaza ca nu urmeaza factura fiind vorba despre un transfer intre
gestiunile companiei.

Inregistrarile contabile vor fi:

3028 = 371 transfer intre gestiuni, pe baza de aviz de insotire marfa
6028 = 3028 consum materiale, pe baza de bon de consum la data predarii
catre constructor
231 = 722 capitalizare costuri in valoarea investitie in curs, la finele
fiecarei luni

2. Daca produsele fac parte din obligatia constructorului ca parte a lucrarii pe care v-o
factureaza in baza contractului si a devizelor de lucrari si dvs. deveniti furnizori pentru
aceste produse, atunci este o vanzare in fapt catre constructor pe baza de factura,
urmand ca valoarea acestor produse sa se regaseasca in valoarea investitiei la
momentul facturarii de catre constructor.

Inregistrarile contabile vor fi:

4111 = 707 vanzare catre constructor pe baza de factura
607 = 371 descarcare din gestiune pe baza facturii de vanzare
231 = 401 capitalizare costuri (materiale si manopera) din factura primita
de la constructor

42. PFA platitoare de TVA


O persoana fizica autorizata, neplatitoare de TVA va intocmi facturi de prestari servicii catre
clientii sai, dar si facturi de avans de prestari servicii in anul 2010 in suma de 200.000 lei.

Conform legislatiei in vigoare in luna imediat urmatoare celei in care depaseste plafonul de
35.000 EURO, calculat la cursul EURO de la data aderarii, PFA devine platitoare de TVA,
indiferent daca sumele facturate sunt sau nu incasate efectiv de la clientii sai?

La calculul plafonului de 35.000 EURO se iau in calcul si facturile de avans prestari servicii
incasate si neincasate?

Raspuns consultant:

Da, devine platitoare de TVA, chiar daca este PFA si nu a incasat facturile emise. Din pacate, din
punct de vedere al TVA, PFA-ul aplica si respecta aceleasi reguli ca si o persoana juridica,
neexistand vreo exceptie in acest sens.

In ceea ce priveste avansurile facturate, acestea sunt luate in considerare la calculul plafonului,
indiferent daca sunt incasate sau nu conform pct 61 alin 2 din normele de aplicare ale art. 152:

La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv
facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate.


43. Bonurile de parcare


Bonurile de parcare sunt deductibile, fara sa fie insotite de o factura fiscala?

Raspuns consultant:

Inainte de a stabili regimul fiscal al cheltuielilor inregistrate pe baza de bonuri de parcare, trebuie
verificate conditiile in care aceste documente pot dobandi calitatea de document justificativ pentru
a sta la baza inregistrarilor in contabilitate.

In O.M.F.P. nr. 3.512/2008 regasim la art. 2 aceste conditii:

Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale:

- denumirea documentului;
- denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
intocmeste documentul;
- numarul documentului si data intocmirii acestuia;
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare
(cand este cazul);
- continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al
efectuarii acesteia;
- datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, dupa caz;
- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea
operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar
preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz;
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Drept urmare, pentru a putea fi inregistrate in contabilitate cheltuielile cu parcarea, bonul de
parcare trebuie sa fie insotit de un decont de cheltuieli sau ordin de deplasare, prin care sa se
completeze informatiile necesare, care nu se regasesc pe bon, cum ar fi:

numele cumparatorului,
numele si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea si aprobarea operatiunilor
economice.

Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala, legal inregistrata in contabilitate, va fi
deductibila, daca este efectuata in scopul realizarii de venituri impozabile conform art. 21 alin. 1,
chiar daca nu au la baza o factura fiscala.

44. Certificarea declaratiilor fiscale de catre un consultant fiscal


Conform Codului de procedura fiscala art. 83 alin. (5), versiune consolidata in 25.10.2010:

Declaratiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice vor fi certificate de catre un
consultant fiscal, in conditiile legii, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea.

O firma cu o cifra de afaceri de 1.5 mil. lei si un numar mediu de angajati 17 - este obligata la
certificarea acestor declaratii fiscale de catre un consultant fiscal?

Raspuns consultant:

Pentru anul 2009, conditiile care dau obligatia unei societati de a organiza auditul situatiilor
financiare sunt mentionate in Ordinul nr. 1.752/17 noiembrie 2005 pentru aprobarea
reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.

Astfel art. 3 alin. (1) mentioneaza ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a
doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime:

- total active: 3.650.000 euro;
- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro;
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50
intocmesc situatii financiare anuale.

Este inclusa insa conditia ca aceste companii sa intocmeasca situatiile financiare anuale numai
daca in doua exercitii financiare consecutive depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de
marime prevazute mai sus.

Astfel, daca la finele anului 2009 si la finele anului 2008 o companie a indeplinit 2 dintre cele 3
criterii mentionate mai sus atunci situatiile financiare intocmite la data 31/12/2009 nu vor mai fi pe
format simplificat, ci cel detaliat incluzand si situatia modificarii capitalurilor proprii si situatia
fluxurilor de trezorerie.

Pe baza informatiilor dvs., atat cifra de afaceri cat si numarul de personal se situeaza sub limitele
mentionate.

Considerand ca si in anii precedenti acestea s-au situat sub limitele analizate, rezulta ca nu aveti
obligatia sa organizati auditul situatiilor financiare.

Mentionam acest lucru pentru ca analiza se face intotdeauna pentru ultimii 2 ani, nu numai pe
baza indicatorilor dintr-un exercitiu financiar.

In concluzie, aveti obligatia ca declaratia fiscala a anului 2009 sa fie certificata de catre un
consultant fiscal, in conditiile legii.

45. Note de credit aferente unor achizitii intracomunitare


Societatea noastra comerciala primeste frecvent note de credit de la diversi furnizori din UE,
aferente unor achizitii intracomunitare.

Reprezinta aceste note de credit echivalentul unei facturi? Mai sunt delegati furnizorii din UE sa
mai emita facturi cu aceste notari in rosu?

Care sunt obligatiile societatii noastre, din punct de vedere TVA?


Se raporteaza aceste sume in formularul 300 (decont TVA) si 390 (Declaratie recapitulativa
privind livrarile (achizitiile) intracomunitare?

Raspuns consultant:

Art. 155 din Codul Fiscal precizeaza ca:

(10) Orice document sau mesaj care modifica si care se refera in mod specific si fara ambiguitati
la factura initiala va fi tratat ca o factura.

(11) Romania va accepta documentele sau mesajele pe suport hartie ori in forma electronica
drept facturi, daca acestea indeplinesc conditiile prevazute de prezentul articol.

Drept urmare, nota de credit primita de la un partener extern este asimilata unei facturi, daca
contine informatiile minime de la art. 155 alin. 5.

Din punct de vedere al TVA, acestea corectii sunt considerate ajustari ale bazei de impozitare
pentru achizitiile intracomunitare initiale.

Raportarea in decontul 300 si declaratia 390 este obligatorie si se face cu semnul minus in
perioada in care a fost emisa nota de credit, la aceleasi randuri ca si achizitiile intracomunitare
initiale.

46. Reevaluarea unei cladiri - exemplu


Am o cladire in contul 212, cu valoarea de 100.000 lei din 2007; in anii 2008 si 2009 s-au mai
facut investii in contul 231 = 200.000 lei; la 31.12.2009 s-a facut evaluarea cladirii rezultand suma
de 360.000 lei / valoarea cladirii.

Cum se inregistreaza in contabilitate la 31.12.2009 si cum se amortizeaza?
Cum se inregistreaza fiscal?
Cum se completeaza in declaratia 101?

Completari:
Valoarea cladirii la 31.12.2006 a fost de 100.000 lei La 31.12.2009 valoarea ramasa neamortizata
este de : 100.000 - 30.000(100.000:10ani) = 70.000 lei.
Dar la 31.12.2009 se face evaluarea cladirii la suma de 360.000 lei. In anii 2007,2008 si 2009 s-
au facut investitii la cladire (cont 231) in suma de 200.000.

Cum se inregistreaza fiscal?
Cum se amortizeaza din anul 2010 valoarea cladirii ?
Cum se completeaza in dec.101 pentru anul 2009?

Raspuns consultant:

Daca in cursul perioadei 2006-2009 au existat investitii aferente cladirii, acestea trebuiau
receptionate la momentul finalizarii si pe baza procesului verbal de punere in functiune trebuia
recalculata amortizarea lunara astfel incat sa se recupereze valoarea investitiilor prin amortizare.


Daca aceste receptii nu s-au facut, atunci 31/12/2009 ar fi un moment bun pentru pregatirea
documentatiei si inregistrarea in contabilitate:

212 = 231 200.000 lei

La data 31/12/2009 vom avea urmatoarele date financiare:

Valoare de intrare cladire = 300.000 (100.000 istoric si 200.000 investitii)
Amortizare cumulata = 30.000

(amortizarea lunara calculata a fost 100.000/ 10 ani x 12 luni= 833,33 ron/ luna)

Valoare ramasa de amortizat = 270.000
Valoare conform raport evaluare = 360.000
Diferenta de valoare = 90.000 (rezerva din reevaluare)


2812 = 212 30.000 lei- anulare amortizare cumulata
212 = 105 90.000 lei - inregistrare rezerva din reevaluare

Durata ramasa de amortizat va fi 7 ani x 12 luni= 84 luni

Amortizarea lunara incepand cu data 01/01/2010 = 360.000/ 84= 4.285,71 lei/luna

Diferenta de amortizare aferenta rezervei din reevaluare = 90.000/84= 1.071,43 ron/luna

La data 31/12/2009 nu va exista decat impact contabil prin inregistrarile prezentate mai sus.

Din punct de vedere fiscal nu exista impact deoarece nu s-a inregistrat o pierdere din reevaluare
si nici nu s-a inregistrat amortizare pentru valoarea reevaluata.

Incepand cu 01/01/2010 va exista impact fiscal in sensul ca amortizarea contabila se va
considera integral deductibila, dar diferenta de amortizare aferenta valorii din reevaluare se va
trata ca suma impozabila.

Baza legala:

Art. 22 - Provizioane si rezerve (5
1
)
*)
Prin exceptie de la prevederile alin. (5), rezervele din
reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, care
sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor
privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii
fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.

De exemplu la data 31/03/2010 veti lua in considerare astfel:

Amortizare contabila nedeductibila (ar fi rand 29 in declaratia 101)= 4.285,71 x 3 luni
Amortizare fiscala deductibila (ar fi rand 14 in declaratia 101)= -4.285,71 x 3 luni
Elemente similare veniturilor (ar fi rand 11 in declaratia 101)= 1.071,43 x 3 luni

47. Scutirea de impozit a profitului reinvestit



O societate comerciala cu sediul in Romania, cu actionari romani are urmatorii indicatori:

In perioada 01.01.2009- 30.09.2009 societatea realizat:

venituri totale=1220097
cheltuieli totale=1190275
________________
profit = 29822
16%=4772

In perioada 01.10.2009-31.12.2009 societatea a realizat:

venituri=531064
cheltuieli deductibile = 463237
_______________
profit= 67827
16%=10852

In luna octombrie si noiembrie 2009 societatea a achizitionat urmatoarele mijloace fixe:

clasa 2.1.23 .= 12632
clasa 2.2.4.2 = 2000
clasa 3.1.1. = 15468

Cum se calculeaza profitul reinvestit?
Care este impozitul datorat sau de recuperat al societatii in cauza?
Precizati modalitatea in care se evidentiaza aceasta operatiune in declaratia privind impozitul pe
profit 101.

De asemenea, din ce am citit se subintelege faptul ca prin folosirea acestei facilitati societatea nu
mai are dreptul sa isi deduca amortizarile.
Ce implica aplicarea acestei facilitati in viitor din punct de vedere fiscal si contabil?

Raspuns consultant:

Din calculele pe care le avem rezulta urmatoarele date:

Profit la data 30/09/2009 = 29.822 ron
Profit la data 31/12/2009 = 67.827 ron
Profitul pentru perioada 01/10/2009 - 31/12/2009= 67.827 - 29.822 = 38.005 lei

Mijloacele fixe pentru care puteti aplica facilitatea potrivit prevederilor legale sunt cele incluse in
subgrupa 2.1, deci numai suma de 12.632 lei, potrivit datelor.

Impozitul datorat pentru trimestrul IV 2009 este:
10.852- 4.772= 6.080 ron sau 38.005 x 16%= 6.080 ron

Impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este :
12.632 ron (suma mai mica decat profitul inregistrat) x 16%= 2.021 ron suma scutita

Impozitul pe profit de inregistrat in trimestrul IV 2009 va fi :
6.080 2.021= 4.059 ron, iar inregistrarea contabila va fi : 691 = 441 4.059 ron


La finele anului 2009 suma din profit pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit aferent va fi
repartizata prioritar la rezerve pana la nivelul profitului contabil cumulat:

129 = 1068 12.632 lei

La inceputul anului 2010 se va inchide contul de repartizare:

121 = 129 12.632 lei

De mentionat ca suma impozitului datorat ramane la nivelul impozitului minim.
Daca in urma aplicarii acestei facilitati impozitul calculat se situeaza sub nivelul impozitului minim,
ramane obligatia de plata a impozitului minim forfetar.

In declaratia 101 impozitul scutit nu se mentioneaza deoarece impozitul se inregistreaza pe suma
neta.

In ceea ce priveste amortizarea ulterioara a mijlocului fix pentru care s-a acordat facilitate fiscala,
valoarea fiscala este valoarea de intrare minus facilitatea fiscala.

In cazul dvs., valoarea de intrare este si valoarea facilitatii, astfel incat contabil se va inregistra
amortizare, insa fiscal aceasta va fi zero.

Inregistrarea contabila va fi:

6811 = 2813,

dar in declaratia 101 sumele se vor trece la randul 29, urmand ca ca la randul nr. 14 sa se treaca
valoarea zero.

Baza legala:

Art. 19
2*)
- Scutirea de impozit a profitului reinvestit

(1) Profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si
instalatii de lucru), astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si
duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obtinerii de venituri
impozabile, este scutit de impozit.

(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv
profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectuarii investitiei.
Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit
datorat pentru perioada respectiva.

(3) Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2009, in aplicarea facilitatii se ia in considerare
profitul contabil inregistrat incepand cu data de 1 octombrie 2009 si investit in activele mentionate
la alin. (1) produse si/sau achizitionate dupa aceeasi data.

(4) Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozit pe profit trimestrial, in situatia in
care se efectueaza investitii in trimestrele anterioare, din profitul contabil cumulat de la inceputul
anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.

(9) Contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) au obligatia de a pastra in patrimoniu
activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare,
stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor
fixe. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe

profit si se stabilesc majorari de intarziere, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. Nu intra sub
incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in
care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si
obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de
lichidare/faliment, potrivit legii.

(10) In cazul in care, ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1), impozitul pe profit este sub
nivelul impozitului minim, contribuabilii sunt obligati la plata impozitului minim in conformitate cu
prevederile art. 18 alin. (2).

(12) Prin exceptie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 si ale art. 24 alin. (5), valoarea fiscala,
respectiv valoarea de intrare a activelor prevazute la alin. (1) se determina prin scaderea din
valoarea de productie si/sau de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevazuta la
alin. (1).

48. Monografie contabila comertul electronic:


Particularitatile inregistrarilor din contabilitate privind comertul electronic, in particular privind un
magazin online, tot ce tine de organizarea contabilitatii unui magazin online.

Am intocmit o lista cu operatiunile pe care le consider specifice comertului electronic:

Realizarea site-ului de o firma de profil
Cumpararea domeniului
Prestarea pentru firma de servicii de promovare online
Vanzarea cu plata ramburs prin posta
Vanzarea cu livrarea prin firma de curierat
Incasarea online a bunurilor vandute
Incasarea prin SMS a bunurilor vandute
Vanzarea de gift certificates(cupoane de cadouri)
Achizitionarea de catre clienti cu ajutorul cupoanelor de cadouri
Neridicarea coletelor trimise prin posta sau curier
In comertul electronic clientii au dreptul sa returneze produsele in termen de 10 zile, astfel
Inregistrarea returnarii de produse

Raspuns consultant:

Inregistrarile in contabilitate, in conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009, vor fi urmatoarele:

Achizitia domeniului si executia site-ului:

208 = 404 cu contravaloarea cheltuielilor ocazionate de realizarea si
punerea in functiune a site-ului

Achizitia de servicii de promovare online:

623 = 401 cu contravaloarea acestor servicii

Vanzarea de marfuri cu plata ramburs sau livrare prin firma de curierat:


4111 = 707 cu valoarea de vanzare a marfurilor vandute

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

607 = 371 cu costul de achizitie al marfurilor vandute evaluat fie prin
identificare specifica, fie prin FIFO,CMP sau LIFO

Incasarea prin ramburs a marfurilor vandute:

5311 = 4111 cu suma cash incasata

Incasarea online a marfurilor vandute:

5121 = 4111 cu suma incasata

Incasare prin SMS:

461 = 4111 cu contravaloarea SMS-urilor
si
5121 = 461 cu SMS-urile incasate

Neridicarea coletelor trimise prin posta sau curierat:

707 = 4111 cu valoarea marfurilor neridicate, si
371 = 607 cu costul marfurilor neridicate

Retur marfa vanduta in 10 zile de la vanzare:

707 = 4111 cu valoarea marfurilor neridicate, si
371 = 607 cu costul marfurilor neridicate
4111 = 5121/5311 cu sumele restituite

49. Impozit pe profit mai mic decat impozit minim


O firma infiintata in anul 2009, dar care nu a avut activitate in 2009 si care, in primul trimestru al
anului 2010 realizeaza profit, plateste impozit pe profit comparativ cu prima transa de impozit
minim?

Raspuns consultant:

Da, practic, in cazul in care in situatiile financiare ale anului 2009, in Contul de Profit si Pierdere
societatea prezinta venituri totale mai mici decat suma de 52.000 lei, se va compara impozitul
calculat pentru trim I 2010 cu impozitul minim de 550 lei (2200/12*3).

Baza legala:

Extrase din art. 18 din Codul Fiscal modificat actualizat la 1.04.2010:


2) Contribuabilii, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), la art. 13 lit. c)e), art. 15 si 38, in
cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de
venituri totale corespunzatoare, prevazute la alin. (3), sunt obligati la plata impozitului la
nivelul acestei sume.

(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzatoare impozitului minim,
stabilite in functie de veniturile totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent,
sunt urmatoarele:

Venituri totale anuale (lei) Impozit minim anual (lei)
0 52.000 2.200
52.001215.000 4.300
215.001430.000 6.500
430.0014.300.000 8.600
4.300.00121.500.000 11.000
21.500.001129.000.000 22.000
Peste 129.000.001 43.000

4) Pentru incadrarea in transa de venituri totale prevazuta la alin. (3), se iau in calcul
veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent,
din care se scad:

a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale i a altor
resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
conform reglementarilor legale;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu
au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare;
g) veniturile prevazute la art. 20 lit. d).

(5) Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) efectueaza pentru trimestrele IIII
comparatia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevazut la alin. (3),
recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului
minim anual la 12 si inmultirea cu numarul de luni aferente trimestrului respectiv.

Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaza comparatia impozitului pe profit
anual cu impozitul minim anual prevazut la alin. (3).

50. Decontul de cheltuieli



Suntem o societate ce prestam servicii de constructie retele de telefonie mobile, majoritatea
prestarilor de servicii fiind efectuate prin intermediul subcontractorilor.

In cursul activitatii noastre, avem cazuri in care subcontractorii emit facturi de decontare plati, in
numele clientului nostru.
Aceste facturi, pe care este specificat expres ca sunt in numele clientului si la care avem atasat
decont de cheltuieli, sunt inregistrate in contabilitatea noastra in contul 473 pana la momentul in
care sunt refacturate catre clientul nostru pe baza unui decont emis de catre noi.

Avem insa si cazuri in care primim facturi emise pe societatea noastra, cheltuiala fiind tot pentru
clientul nostru, insa la descrierea serviciilor de pe facturi nu este mentionat ca este decontare in
numele clientului. Si aceste cheltuieli sunt refacturate catre client prin intocmirea unui decont.

Cum ar trebui inregistrate in contabilitatea noastra aceste facturi emise pe numele nostru?
Inregistrate pe cheltuiala si ulterior cand aceste cheltuieli sunt refacturate catre client acestea
fiind venituri?
Sau inregistrate in 473, la fel ca si celelelte tipuri de facturi care au specificatia ca sunt decontari
in numele clientului, si apoi, la refacturare catre client, scoase din 473?

Raspuns consultant:

Din punct de vedere fiscal operatiunile efectuate de dvs. se regasesc la art.129:

contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre mandant, respectiv catre beneficiar sau,
dupa caz, catre furnizor/prestator.

(5) Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea
de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul
de vedere al taxei pe valoarea adaugata, astfel cum este prevazut la pct. 6 alin. (3).

De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un
cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau.

In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, operatiunile effectuate in contul si in numele
clientului nu intra in baza de calcul a acesteia:

(3) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoana impozabila in
numele si in contul altei persoane impozabile reprezinta sumele achitate de o persoana
impozabila pentru facturi emise de diversi furnizori/prestatori pe numele altei persoane si care
apoi sunt recuperate de cel care le achita de la beneficiar.

Persoana care achita sume in numele si in contul altei persoane nu primeste facturi pe numele
sau si nici nu emite facturi pe numele sau.

Pentru recuperarea sumelor achitate in numele si in contul altei persoane se poate emite, in mod
optional, o factura de decontare de catre persoana impozabila care a achitat respectivele facturi.
In situatia in care partile convin sa isi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare,
taxa nu va fi mentionata distinct, fiind inclusa in totalul sumei de recuperat.

Factura de decontare se transmite beneficiarului insotita de factura achitata in numele sau.
Persoana care a achitat facturile in numele altei persoane nu exercita dreptul de deducere pentru
sumele achitate, nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare si nu inregistreaza aceste
sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri.


Beneficiarul ale carui facturi au fost achitate de alta persoana isi va deduce in conditiile legii taxa
pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind
doar un document care se anexeaza la factura achitata.

Ca urmare consider ca inregistrarile contabile care se pot face pe parcursul desfasurarii activitatii
sunt:

1. In cazul facturilor primite pe numele clientului dvs:

461 clientul dvs = 462 subcontractorul dvs

2. In cazul facturilor primite pe numele dvs care le refacturati:

% = 462 subcontractorul dvs
6xxx
4426

Si refacturarea:

461 clientul dvs = %
7xx
4427

51. Impozitul pe profit modalitati de calcul


Modalitatea de calcul a impozitului pe profit pentru trimestrul I al anului 2010 si exceptiile de la
regula.

Raspuns consultant:

Calcularea impozitului pe profit aferent trimestrului I - 2010 se face in conformitate cu prevederile
Codului fiscal, Titlul II.

Baza de calcul se determina prin formula:
Venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Veniturile neimpozabile sunt cele prevazute de art.22 din Codul fiscal.
Cheltuielile nedeductibile sunt cele prevazute la art.21 alin 4 precum si cele cu deductibilitate
limitata (sponsorizare, protocol, diurna).

Dupa stabilirea impozitului pe profit datorat pentru trimestrul 1 se va face si compararea cu
impozitul minim datorat.
Pentru anul 2010 impozitul minim datorat se va determina pe baza veniturilor totale realizate in
anul 2009.
Se va inregistra, declara si plati impozitul cel mai mare dintre impozitul pe profit calculate si
impozitul minim.



52. Reevaluare depozite bancare


O societate comerciala procedeaza la data de 31.12 la evaluarea disponibilitatilor in valuta
(depozite negociate cu capitalizarea dobanzii - dobanda 3% pe an) conform O.M.F.P. nr.
1.752/2005 respectiv O.M.F.P. nr. 3.055/2009.
Dorim un exemplu practic de calcul, avand in vedere si eventuale cumparari in cursul anului la
cursuri diferite.

Raspuns consultant:

Depozitele in valuta s-au reevaluat in anul 2009 numai la finele anului ca orice cont de
disponibilitati banesti potrivit O.M.F.P. nr. 1.752/2005.
Diferentele de curs s-au inregistrat pe seama conturilor de diferente de curs valutar 665/765.

Baza legala:

59. - (1) La fiecare data a bilantului:

a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt
acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si prezentate in
situatiile financiare anuale utilizand cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a
Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar.

Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de schimb al pietei valutare,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in
valuta, sau cursul la care acestea sunt inregistrate in contabilitate si cursul de schimb de la data
incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs
valutar, dupa caz.

De mentionat ca pentru depozitele constituite in 2009 cu scadenta in 2010 este necesara
inregistrarea dobanzii de incasat pentru perioada dintre data constituirii depozitului si 31/12/2009.

Baza legala:

260. - Veniturile din redevente, chirii, dobanzi si dividende se recunosc astfel:

a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv,
pe baza contabilitatii de angajamente;

Exemplu: avem un depozit de 100.000 euro constituit in 01/12/2009 cu scadenta 05/02/2010 si
procent dobanda 4% pe an.

Dobanda pentru perioada 01/12/2009-31/12/2009 se calculeaza:

(100.000 euro x 31 x 4/100 )/365 x 4,2282 lei/ron= 1.436,43 lei

Si se inregistreaza la data 31/12/2009:
5187 = 766 1.436,43 lei

In 2010 dobanda se va incasa la scadenta la cursul zilei, inregistrandu-se diferente fata de cursul
din data incasarii:


5124 = 5187 1.436,43 lei
5124 = 765/665

In privinta diferentelor de curs aferente depozitelor bancare in valuta, acestea se inregistreaza la
finele fiecarei luni in anul 2010 si la momentul lichidarii.

Baza legala:

169. - Depozitele bancare pe termen scurt in valuta se inregistreaza la constituire la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de constituire.

(3) Lichidarea depozitelor constituite in valuta se efectueaza la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de lichidare.

Diferentele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt inregistrate
in contabilitate si cursul Bancii Nationale a Romaniei de la data lichidarii depozitelor bancare se
inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

174. - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri
de stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei
valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.


Exemplu: avem un depozit de 100.000 euro constituit in 01/12/2009 (presupunem 1 euro = 4,23
ron) cu scadenta 05/02/2010 (presupunem 1 euro = 4.01 lei)

01/12/2009: 5124/ depozit = 5125 100.000 x 4,23= 423.000
5125 = 5124/cont curent 100.000 x 4,23= 423.000

(inregistrarea se poate face si direct cont banca la cont banca sau prin 581 viramente interne)

31/12/2009 665 = 5124/depozit 100.000 x (4,23-4,2282)= 180

31/01/2010 (presupunem 1 euro= 4,24 lei)

5124/depozit = 765 100.000 x (4,24-4,2282)= 1.180

05/02/2010 5125 = 5124/depozit 100.000 x 4,01= 401.000
5124/cont curent = 5125 100.000 x 4,01= 401.000
665 = 5124/depozit 100.000 x (4,24-4,01)= 23.000

53. Inchiderea contului 1068


Am preluat o societate si fosta contabila are inregistrata in 1068 suma de 1.500 lei, reprezentand
diferenta de curs valutar (la un moment dat inteleg ca se inregistrau in 1068).
Cum pot inchide acest cont?

Raspuns consultant:


Potrivit Ordinului nr. 2.332/28 decembrie 2001 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri
referitoare la incheierea exercitiului financiar pe anul 2001 la persoanele juridice care, potrivit
prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Ordonanta
Guvernului nr. 61/2001, au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale:

22. Sumele reprezentand facilitati fiscale conform art. 1 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, rezultate
din evaluarea disponibilitatilor in devize, care se regasesc in profitul net al perioadei, se
repartizeaza la rezerve, efectuandu-se articolul contabil:

129 = 1068/analitic distinct

Ordonanta nr. 70, republicata/29 august 1994 privind impozitul pe profit mentiona astfel:

Art. 1 (4) Diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea, in conformitate cu actele normative
in vigoare, a disponibilului in devize sunt venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile la
calculul profitului impozabil.

Sumele respective se repartizeaza in contul Alte rezerve/analitic distinct.

In acest caz ar trebui sa stabiliti componenta soldului contului de rezerva si in masura in
care exista venituri neimpozitate la momentul constituirii, sa impozitati aceste sume la
momentul utilizarii rezervei.

Destinatia rezervei este cea mentionata de prevederile legale si anume, acoperirea
pierderilor, in principal.

54. Majorari de capital social


Cu suma din soldul contului 455.1 Asociati conturi curente:

cadru legal;
documentele care trebuie intocmite la notar;
camera comert; inregistrari contabile;
se plateste impozit la aceasta suma?

Din profitul nerepartizat al anului 2009:

cadru legal;
documentele necesare;
inregistrari contabile;
impozit care trebuie platit.

Raspuns consultant:

Potrivit Ordinului nr. 3.055/2009 privind reglementarile contabile punctul 243 (3), principalele
operatiuni care se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt:


subscrierea si emisiunea de noi actiuni,
incorporarea rezervelor si alte operatiuni, potrivit legii.

Majorare capital din imprumuturi:

Prin interferenta cu alte prevederi legislative, aportul la capitalul social se face potrivit legii
societatilor comerciale nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare prin aport in natura
sau numerar in functie de modul de organizare juridica.

In contextul majorarii capitalului social al unei firme prin compensarea creantelor unui asociat fata
de societate, aceasta trebuie privita ca un aport in numerar, o suma de bani care exista in
patrimoniul societatii si care va face obiectul unor modificari de contabilitate de la activ la pasiv.

Subliniem ca aceasta operatiune nu trebuie confundata cu aportul de creante asupra unor terti si
care intra sub incidenta art. 16, ea reprezinta de fapt un aport de creante ale actionarului fata de
societate.

Aportul de creante se constituie din solduri ale conturilor:

4551 Actionari/Asociati - conturi curente
4558 Actionari/Asociati - dobanzi la conturi curente

care se capitalizeaza si se vor considera ca aport la capitalul social.

Inregistrarile comntabile vor fi:

456 = 1011
4551 = 456
4558 = 456
1011 = 1012

De retinut ca in momentul in care veniturile din dobanzi ar implica o retinere la sursa in cazul platii
acestora, operatiunea de capitalizare a acestora in vederea aportului la capital social este
similara si va determina pentru societate obligativitatea de a face aceasta retinere la sursa.

Majorarea capitalului social prin aceasta modalitate este acceptata la Registrul Comertului numai
in urma prezentarii si unui raport de expertiza si se face bineinteles in baza hotararii adunarii
generale a asociatilor/actionarilor.

Majorare capital din rezultat:
Cand adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentru majorarea capitalului, se
fac urmatoarele inregistrari:
117 = 1068
"Rezultat reportat" "Alte rezerve"
1068 = 1011
"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"
1011 = 1012
"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"

Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua
publicarii.
Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2007, existent in ct. 117, se poate
inregistra si asa:
117 = 1012
Rezultatul reportat Capital subscris varsat
In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in
bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres
prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.
La art. 7 alin. (1) pct. 12 din Codul fiscal, dividendul este definit ca o distribuire in bani sau in
natura, efectuata de o societate catre o alta persoana, juridica sau fizica, ca urmare a detinerii
unor titluri de participare la acea societate.
Titlurile de participare reprezinta actiunile sau partile sociale, asa cum sunt definite de Legea
societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
De aceea majorarea capitalului social din profitul net, care nu are ca efect o distribuire de titluri
suplimentare ce modifica procentul de detinere, nu este considerata distributie de dividend si nu
se impoziteaza.

55. Operatiuni triunghiulare


Firma A din Romania (inregistrata in scopuri de TVA) vinde marfa la firma B din Romania
(inregistrata in scopuri de TVA).
Firma B vrea ca marfa sa fie trimisa de firma A in Ungaria la o alta firma.
Transportul este efectuat de firma A direct in Ungaria si totodata este suportat de firma A (platit
de firma A). Este o operatiune triunghiulara?

Firma A factureaza catre firma B cu TVA sau fara TVA ?
Firma B factureaza cu TVA/fara TVA catre firma din Ungaria?
Transportul efectuat se face printr-un intermediar (D). Factura de transport emisa de D catre A va
fi cu TVA/fara TVA?

Raspuns consultant:

Pentru a fi considerata triunghiulara, operatiunea prezentata de dvs. ar fi trebuit sa se deruleze
intre trei persoane impozabile, inregistrate in scopuri de TVA, dar inregistrate in trei state
comunitare diferite.

Pentru incadrarea unei tranzactii economice la operatiuni triunghiulare trebuie respectate
cumulativ patru reguli generale:

1. livrarea de bunuri trebuie efectuata catre un cumparator revanzator de un furnizor
inregistrat in scopuri de TVA in primul stat membru;


2. cumparatorul revanzator trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al doilea stat
membru, altul decat cel din care incepe sau se incheie transportul efectiv al bunurilor;

3. livrarea de bunuri efectuata de furnizorul din primul stat membru trebuie urmata
obligatoriu de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator din al doilea
stat membru catre beneficiarul direct situat in al treilea stat membru;

4. beneficiarul final trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru in
vederea indeplinirii obligatiei de plata a TVA.

De asemenea, pentru a fi considera triunghiulara, la baza realizarii operatiunii trebuie sa
existe un contract din care sa rezulte:
circuitul bunurilor si persoana desemnata sa efectueze plata TVA, respectiv destinatarul
final al bunurilor;

responsabilitatea efectuarii transportului care trebuie asumata fie de catre furnizorul
bunurilor din primul stat, fie de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru.

Responsabilitatea transportului se stabileste in functie de conditia de livrare INCOTERMS
negociata prin contract.

In situatia prezentata de dvs., firma A trebuie sa emita catre B o factura cu TVA colectata
deoarece se considera o livrare efectuata pe teritoriul national al Romaniei.

Firma B poate considera expedierea sau transportul bunurilor de pe teritoriul Romaniei pe
teritoriul Ungariei o livrare intracomunitara de bunuri, scutita cu drept de deducere a TVA numai
in masura in care sunt indeplinite cumulativ doua conditii:

1. cumparatorul bunurilor din Ungaria comunica firmei B din Romania un cod valabil de
TVA emis de o autoritate fiscala dintr-un stat membru;

2. bunurile sunt expediate si transportate de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul Ungariei sau
pe teritoriul oricarui stat membru.

Livrarile intracomunitare sunt considerate operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA in baza
art. 143 alineat 2 litera a) daca se pot justifica prin documentele reglementate prin articolul 10 din
O.M.F.P. nr. 2.222/2006 cu ultima modificare efectuata prin O.M.F.P. nr. 3.419/21 decembrie
2009:
factura completata cu toate informatiile impuse prin art. 155 alin. (5) din Codul
fiscal, inclusiv codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in
alt stat membru;
documentul prin care se face dovada ca bunurile au fost transportate din
Romania in alt stat membru;
orice alte documente: contract sau comanda de vanzare/cumparare,
documentele de asigurare.

Fiind o livrare intracomunitara, operatiunea trebuie raportata si prin declaratia recapitulativa cod
390.

Referitor la transportul bunurilor, pot fi doua situatii:

cand transportul este efectuat printr-o casa de expeditie din Romania, valoarea acestuia
este taxabila in Romania, caz in care firma D emite catre A factura cu TVA colectata;


cand transportul este efectuat de catre o casa de expeditie dintr-un stat membru,
operatiunea este taxabila pentru firma A prin aplicarea regimului de taxare inversa.

Aceasta este considerata o achizitie intracomunitara de servicii care se raporteaza prin
declaratia cod 390.

In alta ordine de idei, consider ca transportul bunurilor poate reprezenta o cheltuiala deductibila
pentru firma A numai in situatia in care valoarea acestuia este recuperata prin pret de la clientul
B din Romania.

De asemenea, firma A isi poate exercita dreptul de deducere a TVA aferenta serviciului de
transport numai daca valoarea transportului este recuperata prin pretul bunurilor de la firma B sau
daca este facturata de sine-statator catre firma B.
Facturarea serviciului de catre firma A pentru B se efectueaza cu TVA colectata.

56. Imprumutul de marfuri


O firma ne-a dat marfa cu imprumut. Nu s-a emis factura pe marfa data.
Dupa cateva zile, putem sa le dam marfa inapoi. Ce acte trebuie facute?

Aviz cu minus de catre firma care ne-a dat marfa cu imprumut?
Sau aviz de la noi catre ei? (contabil nu putem sa facem 408 = 371 deoarece programul nu
permite).

Raspuns consultant:

Pentru a evita riscuri fiscal si contabile in derularea acestei operatiuni, in conditiile in care marfa
returnata este similara cu cea imprumutata, va sfatuim sa incheiati un contract de custodie pentru
marfa primita, pana la data in care aveti posibilitatea returului.

Documentele justificative, in acest caz, se vor contabiliza astfel:

Avizul cu marfa primita de la proprietar, trebuie sa aiba mentiunea Fara factura si se
evidentieaza extracontabil:

Debit 8033, cu valoarea de achizitie a marfurilor primite

Restiuirea marfurilor se va face pe baza unui aviz emis in conditii similare de societatea
dumneavoastra:

Credit 8033, cu valoarea de achizitie a marfurilor returnate

Altfel, pentru inregistrarea marfurilor in evidenta contabila in contul 371 (adica sa dispuneti de ele
ca si un proprietar), trebuie sa primiti o factura de achizitie pentru marfa receptionata si o factura
de retur pentru marfa restituita.



57. Productia dintr-o exploatare miniera


Cum trebuie sa organizez contabilitatea unei societati cu o activitate de exploatare miniera
(cariera) extras industrial zgura.
In cariera, produsul minier (zgura) realizat, se va valorifica astfel: in forma bruta; dar si prelucrat
(macinat) rezultand 2 calitati de produs minier.
Zgura se va transporta 20 km, la alt punct de lucru, pentru prelucrare.

Fiind vorba de productie, ce documente contabile trebuie utilizate in teren, pentru a tine o
evidenta corecta pana la facturare catre clienti?

Considerati ca pentru aceasta activitate voi fi nevoita sa lucrez cu clasa de conturi 9?

Raspuns consultant:

Documentele justificative necesare pentru inregistrarea productiei rezultate din exploatarea
miniera sunt documentele utilizate in orice activitate de productie adaptate la specificul activitatii.

Astfel,consideram ca nu ar trebui sa lipseasca din evidenta dumneavoastra urmatoarele
documente:

Comanda de productie
Bon consum sau fisa limita de consum, pentru materialele necesare in exploatarea
miniera;
Raport productie insotit de bonul de predare, transfer, restituire pentru zgura obtinuta.
Aceasta zgura bruta se va clasifica in contabilitate ca semifabricat.
Aviz de insotire pentru transferul produsului minier brut pentru prelucrare. Pe acest aviz
se va inscribe mentiunea FARA FACTURA.
Nota de intrare receptie in unitatea unde se va prelucra zgura;
Bon de consum pentru semifabricatul, care se prelucreaza, dar si pentru alte materiale
necesare in procesul de prelucrare
Raport productie insotit de bonul de predare, transfer, restituire pentru zgura prelucrata
obtinuta.
Fisa de magazie pentru toate materiale, semifabricat si produsul finit pe durata
depozitarii.

Continutul minimal, precum si modul de circulastie al acestor documente, ar trebui aprobat prin
proceduri interne.
Aceste proceduri trebuie sa respecte prevederile O.M.F.P. nr. 3.512/2008 privind utilizarea
formularelor financiar contabile.

Art. 1 alin. (1)din legea contabilitatii prevede ca:

Societatile comerciale au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata
la specificul activitatii.

Art. 328 alin. (4) din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 prevede ca:

Pentru organizarea contabilitatii de gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din
clasa 9 Conturi de gestiune.


Drept urmare, organizarea contabilitatii de gestiune, este obligatorie si necesara (mai ales pentru
activitatea de productie) , dar nu neaparat prin utilizarea clasei 9 de conturi.

57. Consumul de carburanti al utilajelor


Cum se va tine evidenta contabila a consumului de carburanti al utilajelor (inchiriate, proprii) din
cariera pentru ca aceasta cheltuiala sa fie deductibila, avand in vedere ca un utilaj consuma cca
30 litri/ora?
Va fi nevoie de fisa activitatii zilnice consum normat?

Raspuns consultant:

Conform Codului Fiscal acest consum de carburanti nu are limitari speciale de deductibilitate,
deoarece reprezinta un consum tehnic generat de functionarea utilajelor de productie.

Drept urmare, pentru evidenta contabila si fiscala a consumului de carburanti se va intocmi o fisa
limita de consum in functie de consumul normat pe ora (conform fisei tehnice) si orele de
activitate preluate din fisa activitatii zilnice.

Intr-adevar, depasirea nejustificata a consumului normal genereaza cheltuieli nedeductibile.

58. Amortizarea unui mijloc fix exemplu


Daca un SRL a uitat sa prinda amortizarea la un mijloc fix din anul cand a fost achizitionat
(ianuarie 2008) cum se poate proceda legal pentru regularizarea acestei situatii ( se poate
amenda?)?
Ce inregistrari contabile se fac; se poate prinde amortizarea neprinsa pana acum intr-o singura
luna?

Raspuns consultant:

Prevederea contabila in vigoare precizeaza solutia contabila in astfel de cazuri.

Primul pas este acela de a identifica daca mijlocul fix a fost utilizat in toata aceasta perioada, luna
din considerare procesul verbal de punere in functiune.

Mijlocul fix se amortizeaza numai pe perioada utilizarii.
Urmatorul pas este acela de a se calcula costul cu amortizarea pentru anul 2008 si anul 2009.

Daca sumele sunt considerate semnificative pentru companie, adica valoarea influenteaza
rezultatele precedente in mod semnificativ, atunci inregistrarea in contabilitate se va face de
exemplu in luna aprilie 2010, utilizand contul 1174 Rezultat din corectarea erorilor materiale, cu
analitice pentru fiecare an.


Daca sumele sunt nesemnificative raportate la volumul si sumele inregistrate de companie, atunci
costul se poate inregistra integral drept cost curent in luna aprilie 2010.

Nu veti modifica cu nimic bilantul depus pentru anii 2008 si 2009, insa pierderea rezultata in
contul 1174 va fi acoperita cu prioritate din profitul anului 2010 sau a anilor precedenti la data
hotararii AGA de aprobare a situatiilor financiare ale anului 2010, la inceputul anului 2011.

Prevedere legala - O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

Corectarea erorilor contabile

63. - (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la
exercitiile financiare precedente.

(2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.

(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in
situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din
greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:

a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;

b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea
acelor situatii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile,
ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.

(4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului
de profit si pierdere.

(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se
efectueaza pe seama rezultatului reportat.
(6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de
asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de
profit si pierdere erorile nesemnificative.

Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile.

Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale.
Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere
natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor.

(7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile
constatate.

(8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea
situatiilor financiare ale acelor exercitii.

In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune
ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative
referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare,
sunt prezentate in notele explicative.


(9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se
efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin
inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele
informatice utilizate.

Din punct de vedere fiscal, daca societatea a fost platitoare de impozit pe profit in anii 2008 si
2009 si a depus declaratia 101 anuala, va rectifica in mod corespunzator aceste declaratii,
prinzand costul cu amortizarea ca deductibil, daca mijlocul fix este utilizat pentru a aduce
beneficii companiei.
Daca corectia se inregistreaza pe costul curent al anului 2010 va fi un cost nedeductibil la calcul
fiscal an 2010.

59. Avantajele salariatilor


O societate incheie la 12.03.2010 un contract cu o persoana juridica (SRL) care ofera servicii de
SPA CENTER, (inot, masaj etc.) pentru o perioada de 1an pentru salariatii acesteia si nu numai.
Cum se interpreteaza fiscal si cum se inregistreaza contabil factura aferenta acestor servicii
(cheltuiala ne/deductibila, deducerea TVA-ului, plata acesteia)?

Raspuns consultant:

Potrivit Codului Fiscal art. 55 alin. (3), avantajele includ pe langa altele si cazare, hrana,
imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau
la un pret mai mic decat pretul pietei.

Astfel, daca aceste servicii sunt oferite gratuit de catre angajator angajatilor sai, se vor considera
avantaje in natura.

Normele metodologice mentioneaza ca avantajele in bani si in natura sunt considerate a fi orice
foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de
munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz, iar la stabilirea venitului impozabil se au
in vedere si avantajele primite de persoana fizica.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este
urmatorul:

- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul
primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta
natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;

- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate
salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu
prevederile art. 78 din Codul fiscal, adica sunt asimilate unor venituri din alte surse si
impozitate cu 16%.

Cheltuiala se va inregistra de catre companie ca deductibila, fiind impozabila salariatului prin stat
de salarii.


De mentionat ca inregistrarea in cheltuiala se va face pe masura ce costul este aferent perioadei,
daca abonamentul este pentru 1 an si nu integral la factura.
Taxa pe valoarea adaugata se va deduce initial la inregistrarea facturii pentru a fi preluata
corespunzator in declaratia 394 recapitulativa, dar ulterior se va colecta in mod corespunzator.

60. Operatiuni extracomunitare


Iau marfa din Anglia (intracomunitar) si o revind in India.
Marfa nu mai intra in tara si va pleca direct in India cel din India se ocupa de transport o ridica
din depozitul din Anglia.
Anglia imi factureaza mie si eu ii facturez indianului (extracomunitar).
Cum facturez: cu TVA sau fara TVA?
Cel din India spune ca a mai cumparat din UE si i s-a facturat fara TVA. Cei de la vama spun ca
nu este important prin ce tara se face vama (este bine prin orice tara intracomunitara). Ei spun ca
este ca un export normal, extracomunitar.

Raspuns consultant:

Consider ca operatiunea prezentata de dvs. nu este impozabila in Romania si nu poate fi
raportata prin decontul de TVA cod 300 care se completeaza si se depune la organul fiscal din
Romania doar pentru operatiunile care au locul pe teritoriul Romaniei, dovedite prin documente
pe care este inscris codul de inregistrare in scopuri de TVA cu simbolul RO.

Pentru a fi impozabila in Romania din punct de vedere al TVA, orice operatiune trebuie sa
indeplineasca patru conditii cumulative mentionate la articolul 126, alin. 1, de la litera a) la d):

a) operatiunea sa fie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei,
efectuata cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor sa fie considerat in
Romania, conform articolului 132 sau 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciului sa fie realizata de o persoana
impozabila care actioneaza ca atare;
d) livrarea bunurilor si prestarea serviciilor sa fie rezultatul desfasurarii unei
activitati economice ;

In situatia prezentata de dvs. nu este respectata conditia de la punctul 2, motiv pentru care
operatiunile nu sunt impozabile in Romania, fapt reglementat la punctul 2 alineatul 1 din normele
de aplicare ale articolului 126 care prevede:

In sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania daca
cel putin una din conditiile prevazute la lit. a) - d) nu este indeplinita.

Astfel, consider ca firma dvs. stabilita in Romania desfasoara activitati economice pe teritoriul
Angliei, motiv pentru care trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA pe teritoriul Angliei sau pe
teritoriul Germaniei de unde bunurile vor fi exportate in India.

Firma trebuie sa se inregistreze intr-unul din cele doua state mentionate, similar prevederilor
cuprinse la articolul 153 alineatul 4 din Codul fiscal aplicabil pe teritoriul Romaniei pentru

persoanele impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Romaniei, dar realizeaza operatiuni pe
teritoriul Romaniei.

In baza acestui articol, o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania in baza
prevederilor art. 125^1 alin. (2) este obligata sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la
organele fiscale competente pentru operatiuni realizate pe teritoriul Romaniei care dau drept de
deducere a taxei.

Inregistrarea trebuie efectuata inainte de realizarea operatiunilor economice respective.

Obligatia inregistrarii rezulta si din alineatul (5) al articolului 153 care prevede ca trebuie sa
solicite inregistrarea in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania si
neinregistrata in scopuri de TVA in Romania, care intentioneaza:

a. sa efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri pentru care este obligata la plata taxei
conform art. 151; sau

b. sa efectueze o livrare intracomunitara de bunuri scutita de taxa.

In situatia prezentata, operatiunile desfasurate pe teritoriul Angliei sau pe teritoriul Germaniei nu
pot fi considerate a fi realizate pe teritoriul Romaniei astfel incat sa le raportati drept achizitii
intracomunitare sau livrari intracomunitare prin declaratia cod 390 care se depune la organul
fiscal competent din Romania.

In acest sens va recomand sa va inregistrati in scopuri de TVA in Germania (locul de unde vor fi
exportate bunurile in India), fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal pe teritoriul Germaniei,
fie prin inregistrarea directa la organul fiscal teritorial prin prezentarea contractelor sau
comenzilor in baza carora urmeaza sa efectuati livrari si achizitii intracomunitare sau operatiuni
de export care au locul in Germania.

Pentru a evita riscurile nerespectarii legislatiei fiscale aplicabile in Germania, cea mai buna
solutie este desemnarea unui reprezentant fiscal stabilit in Germania.

Daca bunurile sunt expediate din Anglia pe teritoriul Germaniei, se considera ca firma dvs. a
efectuat pe teritoriul Germaniei o achizitie intracomunitara de bunuri.

In baza prevederilor articolului 20 din Directiva CEE nr. 112 din 28 noiembrie 2006 privind
sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, notiunea de achizitie intracomunitara de bunuri"
inseamna obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale
expediate sau transportate . intr-un alt stat membru decat cel in care a inceput expedierea
sau transportul bunurilor.

De asemenea, prin articolul 21 al Directivei 112 se precizeaza faptul ca:

Utilizarea de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii sale economice, a
unor bunuri expediate sau transportate de persoana impozabila respectiva sau in numele
acesteia din alt stat membru, in care bunurile au fost produse, extrase, prelucrate, cumparate sau
achizitionate .de persoana impozabila respectiva in scopul desfasurarii activitatii sale
economice este considerata o achizitie intracomunitara de bunuri efectuata cu titlu oneros.

Livrarea ulterioara in India a bunurilor achizitionate din Anglia pe teritoriul Germaniei reprezinta o
operatiune de export realizata pe teritoriul Germaniei.

Atat modalitatea de taxare a achizitiei intracomunitare efectuate pe teritoriul Germaniei cat si
emiterea documentelor pentru efectuarea exportului in India vor reprezenta responsabilitatea
reprezentantului fiscal din Germania desemnat de catre firma dvs. din Romania.


Pentru exportul efectuat in India, reprezentantul fiscal va emite factura in numele firmei dvs. fara
sa colecteze TVA deoarece operatiunea este considerata scutita cu drept de deducere.

Reprezentantului fiscal ii revine de asemenea si responsabilitate raportarii fiscale la organul fiscal
competent din Germania a operatiunilor efectuate de catre firma dvs. pe teritoriul Germaniei.

Astfel, prin desemnarea unui reprezentant fiscal pe teritoriul Germaniei evitati riscul de a fi
sanctionat pentru nedeclararea unor operatiuni efectuate pe teritoriul Germaniei.

61.Taxa de afisaj


Cum se inregistreaza (nota contabila) TLP 3% aferenta facturii de inchiriere panou emisa
clientului?

Raspuns consultant:

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor desfasurate se face cu respectarea legislatiei

Din intrebarea dvs rezulta ca doriti sa stiti care este articolul contabil prin care o societate care
desfasoara activitati de publicitate inregistreaza taxa aferenta mijloacelor de afisaj.

In conformitate cu art.271 din Codul fiscal, pentru utilizarea unui panou se datoreaza taxa de
afisaj cuprinsa intre 0 si 28 lei pentru fiecare metro patrat de afisaj, sau fractiune de metro patrat.
Taxa de 3% se datoreaza in cazul serviciilor de reclama si publicitate.

Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin inmultirea
numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama
sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local.

Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, in
patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

Consiliile locale pot impune persoanelor care datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si
publicitate sa depuna o declaratie anuala la compartimentul de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale.

Din punct de vedere contabil inregistrarea in contabilitate a taxei de afisaj se poate face astfel:

a) Inregistrarea impozitului anual datorat:

471 cheltuieli in avans = 446 taxa pe afisaj

b) Plata taxei catre bugetul local:

446 taxa pe afisaj = 5121 cont curent

c) Trecerea lunara pe cheltuieli a taxei de afisaj:


635 Cheltuieli cu alte impozite sit axe = 471 Cheltuieli in avans.

62. Factura de avans pentru servicii conform contractului

Intrebare participant seminar :

Care este nota contabila pentru factura de avans servicii conform contract emisa clientilor?

Raspuns consultant:

Inregistrarea in Contabilitate se face conform prevederilor Ordinului nr. 3.055/2009.
In acest sens in actul normative de mai sus se arata ca la data emiterii unei facturi de avans
inregistrarea in Contabilitate a acesteia se va face astfel:

411 clienti = %
419 Clienti creditori
4427 TVA colectata

La data emiterii facturii finale se regularizeaza avansurile incasate. Regularizarea se realizeaza
prin stornarea avansurilor facturate si emiterea facturii finale.

Inregistrarea facturii finale si de regulariare a avansurilor se face astfel:

411 Clienti = %
419 Clienti creditori cu semnul minus
7xx cu venitul aferent
4427 TVA colectata pentru diferente- daca este cazul.

63. Rezerve din reevaluare


Rezervele din reevaluare anterior datei de 31.12.2003, aflate in sold in contul 1065 si utilizate la
acoperirea pierderilor sunt elemente similare veniturilor ?

Raspuns consultant:

Din pacate, aceste reevaluari dinainte de 2003, daca au generat un surplus de cheltuieli
deductibile (prin amortizare sau prin scoaterea din functiune a obiectului reevaluat) determina
aparitia elementelor similare veniturilor la momentul schimbarii destinatiei rezervei existente in
sold cont 1065.

Acoperirea pierderii reprezinta o schimbare de destinatie.

Baza legala pentru acest tratament se regaseste in Codul Fiscal la art. 22 alin. 5:


Art. 22:

(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se
include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii
destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub
orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv.

Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o
rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in
continuare acelui provizion sau rezerva.

Norme metodologice:
57
1
. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal,
surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit
reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice
distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre
participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv,
inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul
profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.

Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau
rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative
nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.

64. Factura cu TVA colectata


S-au livrat frize fag catre o societate din Franta care are cod valid de TVA; descarcarea s-a facut
in Romania, la Satu Mare. S-a emis aviz de insotire, factura INVOICE catre societatea din Franta,
unde s-a mentionat punct descarcare Satu Mare la fel si pe CMR.

La plecarea frizelor din Romania s-a intocmit alt CMR.
Factura catre societatea din Franta s-a facut fara TVA, cu taxare inversa. Organele de inspectie
fiscala au calculat TVA pe care l-a retinut din TVA de rambursat de la societatea emitenta.

Pentru a putea sa-si recupereze TVA-ul retinut, se poate emite factura catre societatea din Franta
cu TVA, cu baza impozabila si TVA sau numai TVA de recuperat ?
Societatea din Franta cum isi poate recupera TVA-ul pe care il va plati ?

Raspuns consultant:

Firma din Franta nu poate recupera suma TVA pe care firma dvs. o datoreaza bugetului de stat
din Romania.

Tocmai de aceea nu este recomandabil sa emiteti o factura cu TVA colectata la cota standard
TVA de 19 % pentru livrarea de bunuri.

Avand in vedere faptul ca in lipsa documentului de transport prin care se face dovada ca bunurile
au fost expediate din Romania direct catre un stat membru (Franta) operatiunea este considerata
o livrare de bunuri pe teritoriul national pentru care se datoreaza TVA.


Prin colectarea TVA, organul de inspectie fiscala a stabilit diferente suplimentare de plata pe care
dvs. este obligata sa le achite deoarece nu a justificat incadrarea corecta la operatiuni scutite cu
drept de deducere in baza documentelor enumerate prin O.M.F.P. nr. 2.222/2006.

In acest caz, organul de inspectie fiscala a stabilit faptul ca obligata la plata taxei este firma din
Romania care a efectuat livrarea, nicidecum firma din Franta.

Firma din Franta ar fi fost obligata la plata TVA prin aplicarea regimului de taxare inversa asupra
valorii achizitiei intracomunitare efectuate doar in situatia in care firma din Romania ar fi realizat
o livrare intracomunitara de bunuri, scutita cu drept de deducere a TVA.

Acesta este motivul pentru care nu este corecta emiterea unei facturi pentru recuperarea acestor
diferente suplimentare de plata de la partenerul din Franata.

Daca ar primi de la dvs. o astfel de factura, pentru a solicita rambursarea, firma din Franta ar
trebui sa depuna o cerere de rambursare la autoritatea fiscala din Franta care, la randul ei, ar
inainta cererea autoritatii fiscale din Romania.

Aceasta autoritate fiscala din Romania nu ar fi de acord cu rambursarea sumei TVA in cauza
avand in vedere faptul ca nu au fost respectate regulile privind locul livrarii de bunuri.

Pe intreg teritoriul comunitar sunt stabilite reguli si principii clare privind rambursarea TVA. Astfel,
prin directiva CEE nr. 8 din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei CEE nr. 12/2006 s-au
adus modificari referitoare la rambursarea TVA. Astfel, prin aceasta directiva se face fac
urmatoarele precizari:

TVA este rambursata persoanelor impozabile care sunt stabilite intr-un alt stat membru decat
statul membru in care cumpara bunuri supuse TVA, in baza normelor detaliate stabilite prin
Directiva CEE nr. 9 din 2008;

nu se efectueaza rambursarea TVA daca suma a fost facturata incorect conform legislatiei
statului membru in care se face rambursarea.

Prin Directiva 9 din 2008, articolul 4, nu se accepta rambursarea sumei TVA facturate pentru
livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in baza prevederilor articolului 138 (livrarea
intracomunitara de bunuri) sau al articolului 146 alineatul (1) litera (b) (export de bunuri) din
Directiva CEE nr. 112.

Din directiva CEE nr. 9/2008 ale carei prevederi au fost preluate in legislatia fiscala din Romania
prin O.M.F.P. nr. 3 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea Procedurii de primire a cererilor de
rambursare a TVA achitate de catre persoanele impozabile stabilite in Romania pentru importuri
si achizitii de bunuri/servicii efectuate in alt stat membru al Uniunii Europe, rezulta faptul ca
rambursare se acorda pentru urmatoarele bunuri si servicii achizitionate din statul membru in
care se efectueaza rambursarea:

1. = combustibil;
2. = inchiriere de mijloace de transport;
3. = cheltuieli legate de mijloace de transport (altele decat bunurile si serviciile prevazute la
codurile 1 si 2);
4. = taxe rutiere de acces si taxa de utilizare a drumurilor;
5. = cheltuieli de deplasare, de exemplu, cu taxiul sau cu mijloacele de transport public;
6. = cazare;
7. = servicii de catering si restaurant;
8. = acces la targuri si expozitii;
9. = cheltuieli pentru produse de lux, activitati de divertisment si spectacole;
10. = altele.


In concluzie, diferenta suplimentara de plata TVA nu poate fi recuperata de la partenerul
din Franta prin emiterea unei facturi cu TVA colectata.

65. Datorii prescrise


Am solduri restante catre furnizori mai vechi de 3 ani.
Cum procedez sa inchid aceste solduri?
Mentionez ca aceste solduri nu vor fi platite niciodata, deoarece furnizorii nu mai sunt.

Raspuns consultant:

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor se face cu respectarea Legii Contabilitatii nr. 82/1991
precum si a Ordinului 3.055/2009.

Conform reglementarilor legale societatile sunt obligate sa efectueze inventarierea patrimoniului
cel putin odata pe an, de regula la inchiderea exercitiului financiar.

Daca la data efectuarii inventarierii se constata ca exista solduri de datorii catre furnizori care nu
mai exista (au fost lichidati, radiati) si care nu au efectuat demersuri pentru recuperarea
creantelor lor, atunci aceste solduri pot fi inchise prin conturi de venituri impozabile.

Perioada de prescriere de 3 ani se aplica de la data la care au incetat toate demersurile de
recuperare, si nu neaparat de la data scadenta a datoriei.

In cazul in care au trecut cei 3 ani de cand nu s-au mai intreprins demersuri de catre furnizori,
atunci puteti inchide datoria astfel:

401 furnizori = 7588 alte venituri din exploatare.

66. Deductibilitatea marfurilor deteriorate


Am in stoc marfa defecta si anume (parchet, usi de interior, usi metalice, ob sanitare).La unele
produse pot face dovada distugerii, dar la unele pur si simplu trebuie sa le arunc.
Cum procedez cu TVA-ul?
Pentru marfa casata cheltuiala este deductibila?

Raspuns consultant:

Potrivit Codului Fiscal art. 128 alineatul (8):


Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1) litera b) bunurile de natura stocurilor degradate
calitativ, care nu mai pot fi valorificate.

In normele metodologice date in aplicarea acestui paragraf se mentioneaza la punctul (9): In
sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile
de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt
indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a) bunurile nu sunt imputabile;
b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;
c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.

Astfel, daca puteti documenta respectarea conditiilor de mai sus, nu aveti obligatia colectarii TVA
in sensul ajustarii TVA dedusa initial la momentul achizitiei intracomunitare, altfel TVA trebuie
colectata prin inregistrarea 635= 4427, iar costul este considerat nedeductibil, potrivit prevederilor
de mai jos.

In privinta deductibilitatii costului de descarcare a stocurilor deteriorate, Codul Fiscal mentioneaza
la art. 21:

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile litera c) cheltuielile privind bunurile de natura
stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile,
pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata
aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI.

Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca
urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin
norme.

Astfel, daca stocurile degradate nu sunt imputabile, dar exista un contract de asigurare incheiat
pentru astfel de situatii si se incaseaza despagubiri de la compania de asigurari, costul va fi
considerat deductibil.
Altfel, costul va fi considerat nedeductibil.

Ca si procedura de realizare a casarii, aceasta se poate realiza astfel:

1. In cadrul procesului de inventariere, comisia de inventar constata ca exista active degradate,
care nu mai pot fi utilizate.
In procesul verbal de valorificare a inventarului sunt mentionate aceste active si se face
propunere de casare.

2. Administratorul patrimoniului decide daca se va efectua casarea activelor respective si
numeste comisia de casare.

3. Casarea efectiva poate fi efectuata prin dezmembrarea activelor si recuperarea unor parti din
acestea sau prin valorificarea la unitati specializare (gen Remat).

4. Se intocmeste un PV de casare in care sunt mentionate procedurile efectuate, materialele
recuperate/refolosibile (daca este cazul) si documentul de predare la REmat (daca este cazul.
Acest PV este document de inregistrare in contabilitate a scaderii din gestiune.


67. Achizitii intracomunitare


Achizitiile intracomunitare: care este baza legala? cum se inregistreaza? ce declaratii trebuie
depuse?

Raspuns consultant:

Achizitiile intracomunitare reprezinta cumparari de bunuri si/sau servicii din alte state membre ale
uniunii Europene, altul decat statul unde se efectueaza achizitia.
Notiunea a fost introdusa de Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003 incepand cu 01.01.2007,
respctiv data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Pentru detalii suplimentare trebuie sa aveti in vedere Titlul VI - Taxa pe valoarea adaugata.

Din punct de vedere al TVA daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege (dovada
transportului dintr-un stat membru in alt stat membru si un cod valid de TVA) atunci se face
taxare inversa, respectiv:

4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata

Ca si declaratii specifice putem enumera:

- Decontul de TVA (formular 300) care are randuri specificve achizitiilor intracomunitare;
- Declaratia VIES (formular 390);
- Declaratia Intrastat.

68. Decontari din operatii in curs de clarificare


Am preluat o societate iar in contul 473 am o suma despre care nu stiu prea multe.
Contabilul care a tinut evidenta inaintea mea mi-a spus ca a preluat-o si o are acolo circa 3 ani.
Ce se intampla cu ea? O mai pot tine in 473?

Raspuns consultant:

Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Ordin nr. 1.752/2005 pana la
31/12/2009 si Ordin nr. 3.055/2009 valabil de la 01/01/2010):

operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt
necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, in contul 473 Decontari din operatii in
curs de clarificare".

Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei
luni de la data constatarii.

Astfel, mentinerea unei sume pe o perioada mai veche de 3 ani nu este corecta si ar trebui
intreprinse toate demersurile pentru clarificarea sumelor inregistrate in acest cont.


In cazul in care sumele nu sunt semnificative, neavand un impact material asupra situatiilor
financiare, ati putea inchide soldul pe seama unui cost nedeductibil sau a unui venit impozabil.

In situatia in care sumele sunt semnificative recomandam totusi depunerea tuturor eforturilor
pentru identificarea tranzactiei si clarificarea ei.

O posibilitate ar fi verificarea balantei de verificare pentru identificarea anului in care a aparut
acest sold, apoi luna si pe baza registrului jurnal a notei contabile care a generat acest sold.
Ulterior in baza unei decizii a managementului se poate stabili destinatia sumei.

69. Intarzierea intocmirii unei facturi de vanzare


O firma care comercializeaza produse necesare pentru tratarea apei din Combinatele chimice.
Un client care are calitatea de furnizor al acestor produse a livrat pe data de 16 decembrie 2009
o cantitate de X kg, iar in luna ianuarie 2010 o cantitate de Y kg de aceste produse pe baza de
aviz de insotire a marfii, fara sa intocmeasca factura pe aceste iesiri, deoarece a presupus ca
cei de la Combinate vor factura exact pe cantitatea consumata, care nu se cunoaste decat la
sfarsit de luna.

Factura s-a intocmit pe data de 05.02.2010 si nu pe toata cantitatea livrata X+Y kg, ci numai pe
cantitatea efectiv consumata care este mai mica decat X+Y kg.

Consider ca este o amanare a TVA colectata si Impozitului pe profit, si as considera corect sa se
intocmeasca factura pe toata cantitatea livrata, in data livrarii, specificandu-se, pe factura, ca
plata se va face in functie de consumul lunar, in mai multe transe.

In contractul care s-a incheiat cu Combinatul respectiv s-a specificat ca factura se va intocmi in
functie de cantitatea consumata si ca diferenta mai mare de x%, o va suporta furnizorul. Este
acesta un motiv pentru care cei de la Combinat refuza sa accepte factura la data livrarii pe
cantitatea totala livrata?

Cum se procedeaza corect si care sunt consecintele intocmirii cu intarziere a facturii de vanzare?

Raspuns consultant:

Cazul prezentat de dumneavoastra este un caz particular, prin care un furnizor pune la dispozitia
clientului materiale, pentru care dreptul de proprietate se transfera la momentul consumului
acestor materiale la client.

Chiar daca este o operatiune prin care se amana colectarea TVA si recunoasterea veniturilor, ea
este legala, fiind permisa atat de legislatia contabila (art. 258 alin. 6 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009)
cat si de legislatia aplicabila pentru TVA (art. 1341 alin. 4 din Codul Fiscal).

Va redau in continuare aceasta legislatie:

O.M.F.P. nr. 3.055 art. 258:


(1) In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii
bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract,
care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.

70. Legea contabilitatii pentru farmacii


Pentru farmacii exista legi speciale in ceea ce priveste contabilitatea?

Raspuns consultant:

Contabilitatea farmaciilor este functie de statutul juridic; daca este vorba despre o societate
comerciala i se aplica prevederile Ordinului nr. 1.752/2009 pana la 3/12/2009 si ale Ordinului nr .
3.055/2009 de la 01/01/2010.

Prevederi legale speciale exista in legatura cu activitatea specifica.
O unitate farmaceutica se poate infinta si functiona in cadrul unei societati comerciale, care va
avea in obiectul de activitate, comercializarea cu amanuntul a produselor farmaceutice.
In cazul in care este vorba despre un depozit de produse farmaceutice, acesta vinde in regim de
comert cu ridicata, activitatea sa incadrandu-se la Comert cu ridicata al produselor
farmaceutice. Astfel, in contabilitatea unei farmacii se vor regasi inregistrari intalnite in cazul
comertului cu amanuntul cu cateva particularitati:
O parte dintre marfuri sunt cu TVA 19% si o parte cu TVA 9%.
Adaosul comercial este supus reglementarilor, respectiv pretul de vanzare al anumitor
medicamente este stabilit prin lege.
O parte din venituri se realizeaza in relatie cu Casele Judetene de Asigurari de Sanatate,
pentru farmaciile care lucreaza cu CJAS, in cazul medicamentelor compensate farmaciile
elaborand diverse rapoarte periodice pentru CJAS.
La sfarsitul lunii societatea centralizeaza retetele eliberate gratuit sau compensate, intocmind
facturi catre Casa Judeteana de Sanatate.

In fiecare an se semneaza un contract cu Casa Judeteana de Sanatate, prin care societatea
beneficiaza de un fond pentru eliberarea retetelor compensate sau gratuite.

Societatea nu poate sa elibereze retete gratuite sau compensate peste limita acestui fond.
Incasarea creantelor de la Casa de Sanatate se face in contul deschis la Trezorerie.

Orice farmacie, respectiv societate, care are contract cu Casa de Sanatate trebuie sa aiba cont
deschis la Trezorerie pentru a-i putea fi virate sumele de bani cuvenite, conform facturilor
acceptate de Casa de Sanatate.

Ca inregistrari contabile se vor folosi exact conturile aferente comertului, adica 4111 Clienti, 707
Venituri si vanzari marfuri si 4427 TVA colectata.



71. Societate de formare profesionala a adultilor


O societate care are autorizatie din partea Comisiei de Autorizare a furnizorilor de formare
profesionala, avand pe autorizatie trecut Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei pentru
calificarea in ocupatia de stivuitorist, normele de protectia muncii si PSI, pregatirea si verificarea
utilajelor de lucru, perfectionare si pregatirea profesionala in efectuarea transporturilor si
manipularii de marfuri, identificari de defecte, intocmiri de documente are dreptul de a factura fara
TVA aceste organizari de formare profesionala?

Raspuns consultant:

Regimul taxei pe valoarea adaugata este dat de statutul persoanei juridice in raport cu TVA
precum si de natura operatiunilor desfasurate.

In acest sens, daca persoana juridica despre care vorbim este inregistrata in scopuri de TVA
conform art.153 din Codul fiscal, aceasta va emite facturi numai in regim de taxare, cu exceptia
cazului cand realizeaza operatiuni scutite de taxa.

Din cele descrise de dvs. in intrebare este posibil ca activitatea sa se incadreze la scutirile
prevazute de art.141 alin (1) lit.f din legea 571/2003:

f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile
de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice
sau de alte entitati autorizate;

Norme metodologice:
251. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea
profesionala a adultilor se aplica de persoanele autorizate in acest scop conform Ordonantei
Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Daca societatea este inregistrata in scopuri de TVA atunci va emite facturi in regim de scutire,
urmand sa aplice pro-rata pentru deducerea taxei deductibile.

72. Monografie contabila - Capitalizarea costurilor indatorarii


Capitalizarea dobanzii pentru imprumuturile primite de la actionarii PJ nerezidente in doua situatii:

a. Cand se construiesc residential in vederea revanzarii.

b. Cand se construiesc birouri in vederea inchirierii.


Raspuns consultant:

Potrivit reglementarilor contabile, intrate in vigoare la data de 01.01.2010 (Ordinul nr.
3.055/2009), costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei
unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ.

De exemplu, in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru
finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie, precum si
comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate.

Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada
substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare.

Costurile indatorarii pot fi incluse in costurile de productie ale unui activ cu ciclu lung de fabricatie,
in masura in care sunt legate de perioada de productie.

Capitalizarea costurilor indatorarii trebuie sa inceteze cand se realizeaza cea mai mare parte a
activitatilor necesare pentru pregatirea activului cu ciclu lung de fabricatie, in vederea utilizarii
prestabilite sau a vanzarii acestuia. In cazul includerii costurilor indatorarii in valoarea activelor,
acestea trebuie prezentate in notele explicative.

Monografie contabila:

1. Cand se construiesc residential in vederea revanzarii- este situatia cand se recunosc ca
stocuri:

628 = 401 costuri cu antreprenorii
666 = 4558 costurile indatorarii
6028 = 3028 costuri materiale
641 = 421 costuri manopera
331 = 711 inregistrare productie in curs, pe masura efectuarii costurilor
345 = 331 receptie active destinate vanzarii conform proces verbal
4111 = 701 vanzare stocuri
711 = 345 descarcare gestiune

2. Cand se construiesc birouri in vederea inchirierii- este situatia cand se recunosc ca
imobilizari corporale amortizabile :

628 = 401 costuri cu antreprenorii
666 = 4558 costurile indatorarii
6028 = 3028 costuri materiale
641 = 421 costuri manopera
231 = 722 capitalizare costuri ca investitie in curs de executie
Sau direct:
231 = 404 daca nu se lucreaza in regie proprie
212 = 231 receptie active destinate vanzarii conform proces verbal
6811 = 2812 amortizare lunara
4111 = 706 venituri din chirii

Atentie la implicatii TVA pentru inchiriere bunuri imobile!


73. Monografie contabila - Productia si distributia de bere


Doresc prezentarea unei monografii cu privire la productia si distributia de bere.

Raspuns consultant:

Inregistrarea activitatii de productie de bere se face cu respectarea legislatiei contabile si de
gestiune aplicabile in Romania.

In acest sens pentru inregistrarea in contabilitate a productiei realizata este necesar sa va
organizati contabilitatea de gestiune care sa furnizeze documente, date si informatii.

Organizarea contabilitatii de gestiune se va face in concordanta cu Ordinul 1.826 din 22
decembrie 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si
conducerea contabilitatii de gestiune.

Prin contabilitatea de gestiune persoanele juridice pot obtine informatii care sa asigure o
gestionare eficienta a patrimoniului, respectiv:

- informatii legate de costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care
desfasoara activitati de productie, prestari de servicii, precum si de costul bunurilor vandute
pentru persoanele juridice care desfasoara activitate de comert;
- informatii care stau la baza bugetarii si controlului activitatii de exploatare;
- informatii necesare analizelor financiare in vederea fundamentarii deciziilor manageriale
privind conducerea activitatii interne;
- alte informatii impuse de realizarea unui management performant.

In cazul unui producator de bere, monografia contabila aplicabila este urmatoarea:

1. Achizitia de materii prime si materiale:

% = 401 furnizori
301/302/30x stocuri

2. Inregistrarea productiei in curs de executie, pe baza consumurilor (pornind de la retete si
de la consum efectiv):

331/341/345 = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Productie in curs de executie/
Semifabricate/
Produse finite

3. Diferente de pret la produse, cuprinzand costurile atribuibile productiei, mai putin cele
legate de materii prime si materiale:

348 Diferente de pret la produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse

4. Vanzarea si scoaterea din gestiune:
a) Factura de vanzare:

411 Clienti = %

701 Venituri din vanzarea produselor finite
4427 TVA colectata

b) Descarcarea gestiunii:

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 341/345Semifrabricate/produse finite

In cazul unui distribuitor de bere, acesta va aplica monografie contabila a unui comerciant,
respectiv pentru acesta berea va fi marfa:

1. Achizitie de marfa

% = 401 furnizori
371 Marfuri
4426 TVA deductibila

2. Vanzare marfa:

411 Clienti = %
4427 TVA colectata

3. Descarcarea gestiunii:

607 Cheltuieli cu marfurile vandute = 371 Marfuri

74. Achizitii intracomunitare de bunuri


1) Unde se inregistreaza diferenta rezultata la bunuri care provin din diferenta de curs utilizata
la data receptiei, respectiv data facturii ( art. 139 Cod Fiscal pentru TVA). Cum se fac
aceste inregistrari? Cum se evidentiaza aceste diferente in decont si in declaratia VIES
390? Autofactura la ce curs se emite, in cazul in care nu vine factura? Daca nu vine factura
pot face taxare inversa si stornez autofactura?

2) Cum se inregistreaza in contabilitate materialul primit in LOHN, care la inventar se constata
ca este in plus?

Raspuns consultant:

1) Din punct de vedere contabil, bunurile achizitionate din Comunitate trebuie inregistrate in
contabilitate la data transferului riscurilor si beneficiilor. In general, datele de transfer al
controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Drept urmare, pentru stabilirea cursului
de evaluare la intrarea in gestiune a acestor stocuri, nu are nicio importanta data facturii.

In schimb pentru stabilirea bazei de impozitare la care se aplica taxarea inversa, se tine cont de
data facturii sau daca nu exista o factura, data de 15 luna urmatoare. In decont si declaratia 390
se va declara aceasta suma.


Diferentele de curs dintre data inregistrarii stocurilor si data facturii nu se vor inregistra in
contabilitate si nu se declara in decont sau in declaratia 390.

Inregistrarile in contabilitate vor fi:

Inregistrarea stocului achizitionat

3XX = 401 cu valoarea in euro evaluate la cursul din data transferului
riscurilor si beneficiilor

Inregistrarea taxarii inverse la data exigibilitatii TVA (data facturii sau 15 luna urmatoare)

4426 = 4427 cu cota TVA aplicata asupra bazei de impozitare calculate in
functie de cursul de la data exigibilitatii

In cazul oricarei achizitii intracomunitare de bunuri este obligatoriu sa se emita autofactura pana
pe data de 15 luna urmatoare lunii in care a avut loc livrarea bunurilor, daca nu s-a emis factura
aferenta in acest interval de timp.

Cursul utilizat la intocmirea autofacturii este cursul BNR din data de 15 luna urmatoare.

2) Avand in vedere ca, aceste materiale nu sunt in proprietatea firmei, plusurile si minusurile la
inventar se vor inregistra in evidenta extracontabila ca debit respectiv credit cont 8032 Valori
materiale primite spre prelucrare sau reparare.

75. Comercializarea produselor si serviciilor de piata


O societate achizitioneaza utilaje agricole pentru comercializare. In ce conditii poate vinde sub
pretul de achizitie, ce presupune aceasta operatiune, care sunt costurile angajate, cum este
tratata diferenta de TVA, precum si diferenta intre pretul de cumparare, care este mai mare si
pretul de vanzare, care este mai mic? Care sunt sanctiunile ?

Raspuns consultant:

COMERCIAL

Conform Ordonantei nr. 99 din 29/08/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de
piata, este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia
anumitor situatii, printre care se numara si vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de
la aprovizionare nu au fost vandute.

O alta exceptie sunt lichidarile si, potrivit acestei ordonante, prin vanzare de lichidare se
intelege orice vanzare precedata sau insotita de publicitate si anuntata sub denumirea de
lichidare" si care, printr-o reducere de preturi, are ca efect vanzarea accelerata a totalitatii sau
numai a unei parti din stocul de produse dintr-o structura de vanzare cu amanuntul, in una dintre
urmatoarele situatii:

a) incetarea definitiva a activitatii comerciantului, inclusiv in cazul schimbarii proprietarului,
chiriasului, locatarului sau mandatarului, dupa caz, care exploateaza structura de vanzare, cu

exceptia cazurilori in care aceasta este vanduta, cedata sau inchiriata unei persoane juridice
administrate de vechiul proprietar (utilizator) sau in care acesta este actionar;

b) incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva
sau ca urmare a anularii contractului de inchiriere, locatie sau mandat, in baza unei hotarari
judecatoresti ramase definitive sau in baza unei hotarari judecatoresti de evacuare silita;

c) intreruperea activitatii comerciale sezoniere pentru o perioada de cel putin 5 luni dupa
terminarea operatiunilor de lichidare;

d) schimbarea profilului structurii de vanzare, suspendarea sau inlocuirea unei activitati
comerciale desfasurate in acea structura;

e) modificarea conditiilor de exploatare a suprafetei de vanzare, daca lucrarile de transformare
si amenajare depasesc 30 de zile si sunt efectuate in interiorul acesteia, structura de vanzare
fiind inchisa in toata aceasta perioada, sau modificarea conditiilor de exercitare a activitatii in
cazul incheierii ori anularii unui contract de distributie avand o clauza de aprovizionare exclusiva;

f) vanzarea stocului de produse de catre mostenitorii legali ai comerciantului defunct;

g) deteriorarea grava, din cauza unor calamitati sau acte de vandalism, a unei parti sau, dupa
caz, a intregului stoc de produse, exclusiv cele alimentare.

Vanzarile anuntate sub denumirea "soldare/soldari/solduri" se definesc prin desfacerea
accelerata, la pret redus, a stocului de marfuri sezoniere noi sau folosite/de ocazie dintr-o
structura de vanzare cu amanuntul, precedata sau insotita de publicitate.

Pot fi supuse operatiunilor de soldare numai produsele nealimentare a caror desfacere are
caracter sezonier. In aceasta categorie se incadreaza grupe de produse, cum ar fi, dar fara a se
limita la: confectii, inclusiv blanarie, pielarie, produse de marochinarie si galanterie, tricotaje,
tesaturi, incaltaminte, articole sport-turism, cosmetice, aparate de incalzire si climatizare,
ventilatoare, precum si alte produse similare.

In cazul in care se poate aplica vanzarea de lichidare sau cea de soldare trebuie avut in vedere
respectarea celorlalte conditiilor prevazute in Ordonanta nr. 99 din 29/08/2000 privind
comercializarea produselor si serviciilor de piata, cu modificarile si completarile ulterioare,
precum si in Norma metodologica din 20/03/2003 de aplicare a acesteia.
Sanctiunile sunt clar specificate in Ordonanta in functie de natura abaterii.

TVA

Din punct de vedere a taxei pe valoare adaugata, nu trebuie sa se colecteze taxa pe valoare
adaugata pentru diferenta neacoperita de pretul de vanzare, deoarece vanzarea in pierdere nu
este considerata livrare de bunuri si nu se face nici o referire in Codul Fiscal sau Normele
metodologice la faptul ca trebuie recalculata taxa pe valoare adaugata dedusa initial.

IMPOZIT PE PROFIT

Din punct de vedere al impozitului pe profit , exista mai multe interpretari, insa cea prudenta
mentioneaza ca potrivit Codului Fiscal si a normelor metodologice, pentru determinarea profitului
impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
venituri impozabile.

Astfel, in cazul vanzarii sub pretul de achizitie exceptand vanzarile de lichidare si soldare,
diferenta neacoperita de pretul de vanzare va fi o cheltuiala nedeductibila.


La vanzarea in pierdere costul de achizitie este deductibil din punct de vedere fiscal in cazul
vanzarilor de lichidare si soldare efectuate conform prevederilor Ordonantei nr. 99 din 29/08/2000
privind comercializarea produselor si serviciilor de piata.

In cazul scoaterii din gestiune a bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot
fi valorificate, cheltuiala cu acestea, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta in cazul in care se
considera livrare de bunuri, nu este cheltuiala deductibila fiscal.

76. Ajustarea TVA la utilizator - exemplu


Doresc un exemplu de calcul privind ajustarea de TVA, la utilizator, in momentul transferului
dreptului de proprietate asupra bunului pentru o masina cumparata prin leasing financiar intern,
inainte de aderare, si alta dupa aderare, precum si pentru ajustarea valorii fiscale a bunului care
sta la baza amortizarii fiscale (legislatia privind ajustarile o cunosc).

Ma refer la un exemlu de calcul privind ajustarea TVA la utilizator, conform pct. 54 din Normele
metodologice CF. Utilizatorul a cumparat o masina in leasing financiar in septembrie 2006 si
transferul dreptului se proprietate a avut loc in septembrie 2009, dar utilizatorul a trecut la regim
normal de taxare abia in octombrie 2009.

Raspuns consultant:

Din intrebarea dvs inteleg ca ati achizitionat un autoturism in regim de leasing financiar.
Contractul de leasing a fost incheiat in anul 2006, transferul dreptului de proprietate s-a efectuat
in septembrie 2009.

Conform prevederilor Legii 571/2003 un agent economic care a achizitionat un mijloc fix dupa
data aderarii, va aplica ajustarea TVA aferenta achizitiei daca efectueaza operatiuni scutite care
nu dau drept de deducere.

Daca utilizatorul nu a fost inregistrat in scopuri de TVA, atunci nu a dedus taxa la achizitie si ca
urmare nu va aplica regimul de ajustare prevazut la art.149.

In orice caz, acest regim nu se aplica in cazul vanzarii, aceasta fiind operatiune taxabila in
sensul taxei pe valoarea adaugata.

77. Novatia unui contract de leasing


Firma noastra a incheiat un contract leasing in data de 13.03.2007, in valoare de 595.123,1 RON
(tractor + plug).

In data de 11.01.2010, firma noastra a incheiat un contract de novatie (am cedat contractul de
leasing unei alte firme).


1. Care sunt inregistrarile contabile pentru a scoate mijlocul fix (tractor + plug) din evidenta
noastra?

2. Ce implicatii sunt la TVA si impozit pe profit in urma cedarii contractului de leasing?

Raspuns consultant:

Din punct de vedere contabil, novatia unui contract de leasing se asimilieaza cu scoatere din
functiune a bunului prin cesiune si concomitent cu anularea datoriei de leasing.

Drept urmare, inregistrarile contabile pe care vi le sugerez, tin cont de acest aspect.

Astfel:
Inregistrarea scoaterii din functiune a utilajului:

% = 2131 cu valoarea de intrare a utilajului
2813 cu valoarea amortizata a utilajului
6583 cu valoarea ramasa neamortizata

Inregistrarea anularii datoriei de leasing novate:

167 = 7583 sau 7588 cu valoarea soldului creditor al contului 167

Din punct de vedere fiscal, aceasta novare nu genereaza TVA colectat, ajustarea dreptului de
deducere sau cheltuieli nedeductibile, practic nu are consecinte fiscale nefavorabile pentru firma
cesionara.

78. Compensarile datoriilor cu creantele comerciale


Trebuie sa fac compensarea unei sume de 80.000 lei intre 2 societati. Nu stiu cum sa intocmesc
ordinele de compensare.
Doar firma mea are asa ceva? Trebuie sa intocmeasca si cealalta firma asa ceva si se face
schimb sau pe ordinul meu de compensare se trec pe verso si facturile mele si facturile celeilalte
societati?

Raspuns consultant:

Compensarile datoriilor cu creantele comerciale sunt reglementate de H.G. nr. 685/1999.

Conform regulamentului de compensare din aceasta hotarare, sumele mai mari de 10.000 lei se
compenseaza prin intermediul IMI (Institutul de Management si Informatica). In vederea
perfectarii compensarii, atat dvs. cat si partenerul dvs. trebuie sa va inregistrati la IMI (obtineti un
username si o parola de acces), dupa care incarcati facturile care intra in compensare pe site-ul
gama.imi.ro.

Pentru obtinerea parolei de acces, trimiteti prin e-mail (serviciulcompensare@cppi.ro) copia
certificatului de inregistrare pe care sa se scrie textul Conform cu originalul", sa fie semnata si

stampilata de conducerea unitatii (numele in clar), sa se scrie parola pe care o doriti, maximum
10 caractere, litere majuscule.

Totodata trebuie sa transmiteti la IMI situatia formularelor cu regim special, copia dupa
documentul de achizitie a facturilor precum si Decizia interna privind alocarea numerelor si
seriilor facturilor care se emit pentru anul respectiv.

Model de astfel de situatii gasiti pe site (http://gama.imi.ro/noutati/formular_serii.pdf).

Atat dvs. cat si partenerul dvs. trebuie sa aveti cate un set de ordine de compensare.

Setul de ordine de compensare cuprinde un formular rosu cu care se stinge creanta si un
formular albastru cu care se stinge datoria.

Ordinele de compensare se achizitioneaza de la Imprimeria Nationala si au regim special de
inseriere si numerotare.

Odata avand aceste documente si inregistrati la IMI (atat dvs. cat si partenerul dvs.) dupa
incarcarea facturilor care intra in compensare pe site, va puteti duce la Serviciul de compensare
din cadrul IMI (in baza unei imputerniciri forma o gasiti in anexa la HG 685/1999) in vederea
perfectarii compensarii.

Acolo se incheie procesul verbal al sedintei de compensare si se completeaza ordinele de
compensare de ambele parti.

79. Societatile aflate in insolventa


In cursul anului 2009, societatea noastra a emis catre un client al sau, care se afla in insolventa,
o factura de prestari servicii , factura nepurtatoare de TVA (conform legislatiei in vigoare in anul
2009, catre cei aflati in insolventa nu se emite factura cu TVA).

In luna ianuarie 2010, se observa ca acea factura s-a emis eronat (factura ar fi trebuit sa aiba o
alta valoare) si se face o stornare a acestei facturi.

Stornarea se face cu valoarea facturii initiale (fara TVA) sau cu valoarea facturii initiale + TVA,
avand in vedere ca incepand cu data de 1 ianuarie s-a schimbat legislatia legata de firmele aflate
in insolventa?

Raspuns consultant:

In vederea solutionarii intrebarii dvs trebuie sa avem in vedere prevederile legale cu privire la
acest aspect, astfel:

Codul fiscal , art.160 ,(7):

Pentru solutionarea situatiilor tranzitorii care pot aparea ca urmare a eliminarii sau a includerii
unor operatiuni in categoria celor pentru care se aplica taxare inversa in cadrul art. 160 din Codul
fiscal, se aplica prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul in
vigoare la data exigibilitatii de taxa. In acest sens se va proceda conform urmatorului exemplu:


Exemplu: o persoana impozabila aflata in stare de insolventa a emis facturi partiale si/sau de
avansuri in cursul anului 2009.

Faptul generator de taxa are loc dupa data de 1 ianuarie 2010.

La regularizarea facturilor partiale si/sau de avansuri emise in anul 2009 se va mentine regimul
aplicat la data exigibilitatii de taxa, respectiv taxarea inversa, furnizorul/prestatorul fiind obligat la
plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal numai pentru diferenta intre valoarea
livrarii/prestarii si sumele facturate in anul 2009.

Art.134: (6) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) si (5), in cazul modificarilor de cote se aplica
prevederile art. 140 alin. (3) si (4), iar pentru operatiunile prevazute la art. 160 regimul aplicabil
este cel de la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Pornind de la cele de mai sus concluzionam ca daca in luna decembrie 2009 ati emis o factura in
regim de taxare inversa catre un client aflat in procedura de insolventa si in luna ianuarie 2010
faceti o stornare partiala a acestei facturi, atunci facture de stornare va fi tot in regim de taxare
inversa.

80. Lucrari de instalatii sanitare


O societate comerciala, platitoare de TVA, cumpara din Germania componente pentru sisteme de
incalzire (boilere, centrale, robineti), insa vanzarea catre client se face sub forma de echipament
(ce inglobeaza mai multe astfel de componente).

Aceste componenete sunt instalate in diverse locuri ale casei clientului (boilerul in baie, centrala
in bucatarie, robinetii si in baie si in bucatarie), insa ele sunt vandute ca si echipament.

Cum ar trebui inregistrate in contabiliate achizitia acestora si vanzarea lor, tinand cont de faptul
ca exista pret de intrare pe fiecare componenta in parte, insa pretul de vanzare este pe
echipament, nu pe fiecare componenta (societatea care vinde echipamentul pune in functiune
acest echipamnet)?

Raspuns consultant:

Activitatea pe care dvs. o descrieti ar presupune prestarea in fapt a unor lucrari de instalatii
sanitare, iar facturarea acestora s-ar face in baza unui deviz de lucrari.

Devizul ar cuprinde atat fiecare componenta in parte cat si manopera aferenta montarii
componentelor si obtinerii unui circuit final.

Ca inregistrari contabile vom avea:

- Receptie componente din Germania:

3028 = 401
4426 = 4427

- Inregistrare costuri aferente lucrare:


6028 = 3028
641 = 421
645 = 431
332 = 712

- Facturarea lucrarilor la nivel de pret de vanzare:

4111 = 704
4111 = 4427

- Descarcarea lucrarilor la nivel de cost cumulat:

712 = 332

81. Monografie contabila Cabinet notarial platitor de TVA


Solicit o monografie contabila la un cabinet notarial platitor de TVA.

Raspuns consultant:

In Romania, un cabinet notarial tine evidenta in partida simpla si nu se pune problema unei
monografii contabile.

Contabilitatea in partida simpla este organizata pe baza O.M.F.P. nr. 1.040/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in
partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, in conformitate cu
prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Birourile notariale isi declara toate veniturile obtinute, sunt platitoare de taxa pe valoarea
adaugata, precum si intermediari incolectarea impozitului pe veniturile din transferul proprietatilor
imobiliare.
Contabilitatea in partida simpla presupune inregistrarea in Registrul jurnal de incasari si plati a
incasarilor si platilor aferente unei perioade, tranzactii efectuate in numerar si prin banca.
Fiscalitatea se bazeaza pe datele din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48 din Codul
fiscal.

Chiar daca denumirea este de contabilitate in partida simpla, in practica pare si chiar este destul
de complexa deoarece incasarile si platile se inregistreaza la data inscrisa pe documentele care
reflecta operatiunile de incasari si plati, iar pentru TVA se aplica regula data emiterii facturii.

Contabilitatea si fiscalitatea activitatii propriu-zise a biroului notarial

Incasarile proprii ale unui birou notarial provin din onorariile facturate clientilor, la care se aplica
TVA.

Daca suma este facturata in ultima zi a lunii si incasarea va avea loc in primele zile ale lunii
urmatoare, din punctul de vedere al TVA, suma respectiva este baza impozabila (venit) al lunii in

care se factureaza, conform Jurnalului de vanzari, iar din punct de vedere contabil, este incasare
(dar, totusi, venit impozabil) in luna urmatoare, cand are loc incasarea efectiva.

In Anexa la O.M.F.P. nr. 1.040/2004, la pct. IV, Registrele si formularele
financiar-contabile, comune pe economie, utilizate de contribuabili in conducerea evidentei
contabile in partida simpla, se mentioneaza la prezentarea Registrului-jurnal de incasari si plati:
Contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata vor inregistra sumele incasate sau platite,
exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

Astfel, trebuie tinute distinct (de contabilitate) Jurnalele pentru taxa pe valoarea adaugata, care
vor fi baza pentru completarea Decontului de TVA, precum si a Declaratiei informative privind
livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national formular 394.

Contabilitatea si fiscalitatea venitului net al notarilor publici (notarului public)

Venitul net al notarilor publici este supus urmatoarelor impozite si contributii:

a) Impozitul pe veniturile din activitati independente

b) Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente se aplica prevederile
art. 48 din Codul fiscal, respectiv venitul net din activitati independente se determina ca
diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza
datelor din contabilitatea in partida simpla. Datele pot fi preluate din Registrul-jurnal de
incasari si plati si din Fisele de cont pentru operatiuni diverse, ca de exemplu
amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale. Contributia asiguratilor la asigurarile
sociale de sanatate

Din art. 7 alin. (1) lit. a) al Normelor metodologice de aplicare al Ordinului C.N.A.S. nr. 617/2007,
rezulta ca aceasta contributie are aceeasi baza de calcul ca si impozitul pe veniturile din activitati
independente.

Contabilitatea si fiscalitatea impozitelor si taxelor incasate pentru bugetul statului

Pe langa activitatea propriu-zisa, birourile notariale incaseaza si declara impozitul pe venitul din
transferul proprietatilor imobiliare.

Ca o solutie practica, birourile notariale pot sa isi deschida un cont bancar distinct de activitatea
propriu-zisa pentru a colecta acest impozit si apoi a-l vira pana in data de 25 a lunii urmatoare la
bugetul statului.

Nici acest impozit nu se evidentiaza in Registrul-jurnal de incasari si plati; pentru inregistrarea
acestuia se tine o evidenta proprie a biroului notarial.

De asemenea, lunar se intocmeste Declaratia privind obligatiile la bugetul statului, formular 100,
cu declararea acestui impozit, iar semestrial se intocmeste Declaratia informativa privind
transferurile de proprietati imobiliare formular 208, care este o evidenta nominala a tuturor
transferurilor efectuate.

Birourile notariale sau si alte persoane fizice care obtin venituri din activitati independente care
intra sub incidenta O.M.F.P. nr. 1.040/2004 si care sunt inregistrate ca platitoare de TVA sa poata
opta pentru o contabilitate in partida dubla.

Chiar daca nu dispun de capital social, persoanele fizice independente detin majoritatea
elementelor patrimoniale care se intalnesc la entitatile economice.


Contabilitatea in partida dubla ar putea fi organizata pe acelasi plan de conturi aplicat de entitatile
economice intr-o forma mai redusa, deoarece scopul activitatii unei persoane fizice care obtine
venituri din activitati independente este tot de natura economica, respectiv de obtinere de profit
(castig).

Daca se exercita optiunea inregsitrarilro in partida simpla, monografia contabila va fi una similara
unei societati prestatoare de servicii, astfel va inregistra diverse costuri :

605 = 401 lumina la sediu
604 = 401 consumabile birou
623 = 401 mese de protocol
628 = 401 diverse servicii
641 = 421 salarii
645 = 431 taxe salariale
401 = 5121 plati furnizori
421 = 5121 plati salarii
431 = 5121 plati taxe salariale

Se vor inregistra veniturile aferente serviciilor prestate si impozitele retinute clientilor :

4111 = 704 servicii prestate
4111 = 446 impozitul incasat de la client
446 = 5121 virament impozit
5311 = 4111 incasare clienti

82. Ecotaxa


Societatea noastra a achizitionat din UE pungi de plastic care nu sunt biodegradabile pe care le
inregistreaza in contabilitate ca material publicitar, acestea avand imprimat produsul pe care-l
vindem (pantofi) si denumirea societatii.

Aceste pungi nu sunt vandute, ci oferite clientilor in scop de reclama (la fiecare pereche de
pantofi, o punga). Firma mama din Elvetia interzice recuperarea atat a contravalorii pungii cat si
a Ecotaxei de 0,20lei de la client.

Societatea calculeaza si achita Ecotaxa la achizitia din UE, inregistrarea contabila fiind 635=446.
In aceasta situatie este obigatorie inscrierea pe facturile de vanzare/bon fiscal a mentiunii
"nr.pungi x pret/punga din care Ecotaxa 0,20 lei"?
Cum procedam?

Raspuns consultant:

Conform legislatiei Legea 196/2005 art. 9 alin. 1 lit q constituie venit al fonului de mediu:

o taxa, denumita in continuare ecotaxa, in valoare de 0,2 lei/bucata pentru pungile de tip sacosa
- banana, cu maner aplicat, sau maieu -, din materiale care nu sunt biodegradabile, incepand cu
data de 1 ianuarie 2009, incasata de la operatorii economici care introduc pe piata nationala
astfel de ambalaje de desfacere.
Ecotaxa se evidentiaza distinct pe documentele de vanzare, iar valoarea acesteia se afiseaza
la loc vizibil in vederea informarii consumatorilor finali;


Drept urmare, exista obligatia doar de evidentiere distincta pe documentul de vanzare a Ecotaxei,
nu si de incasare distincta ca o suma suplimentara pretului de vanzare.

Consider ca procedati legal, daca veti utiliza mentiunea pret produs din care Ecotaxa 0,20 lei,
fara sa incasati separat aceasta suma de la client.

82. Reduceri si oferte promotionale
Deschid un nou magazin si nu stiu cum sa procedez , daca acord reduceri sau discounturi de
20% , pe cine trebuie sa anunt si cum le inregistrez contabil ?

Daca vreau sa acord in perioda de sarbatori, sau chiar in cursul anului, pe o perioada de 2-3
saptamani, la 2 (doua) produse - 1 (unul) gratis, unde trebuie anuntat si cum inregistrez contabil?

Este in vigoare legea privind reducerile de pret la produse care se anuntau la primaria de sector?
Care este aceea lege? Are modificari?

Raspuns consultant:

Primul pas este sa stabiliti natura reducerilor. Vanzari cu pret redus pot insemna :

a) vanzari de lichidare;

b) vanzari de soldare;

c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de
fabrica;

d) vanzari promotionale;

e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa
ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii
comerciale normale;

f) vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute;

g) vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror
conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate;

h) vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din
aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential;

i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au
diminuat.

Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor
prevazute la literele a) - c), e) - i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii.


In functie de natura reducerii exista obligatii ale comerciantului asa cum se specifica in Ordonanta
nr. 99, republicata/29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata.

Vanzarea cu prime este acea practica comerciala prin care la vanzarea sau oferta de vanzare de
produse/servicii se ofera consumatorului cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime
sub forma unor produse/servicii.

Este interzisa orice vanzare ori oferta de vanzare de produse sau orice prestare ori oferta de
prestare de servicii facuta catre consumator, care da dreptul acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau
la un anumit termen, la o prima sub forma unor produse/servicii, in afara cazurilor in care acestea
sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate.

Nu sunt considerate prime:

a) ambalajele produselor;

b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciului
cumparat;

c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile de vanzare/tarifele
produselor/serviciilor achizitionate de catre consumatori;

d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate in mod
vizibil si care nu se regasesc ca atare in comert;

e) serviciile postvanzare;

f) facilitatile de stationare oferite de catre comercianti consumatorilor.

Din punct de vedere fiscal se mentioneaza :

Art. 128 (8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):

e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru
incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri
acordate in scopul stimularii vanzarilor in conditiile stabilite prin norme;

(13) In sensul art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal, se cuprind in categoria bunurilor acordate
in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor:

a) pe langa bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru
incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, si orice alte bunuri care
sunt destinate pentru reclama si publicitate;

b) in alte cazuri decat cele prevazute la lit. a), bunurile care sunt produse de persoana
impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana
impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel
ca si cele care sunt sau au fost livrate clientului.

Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de
persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana
impozabila, acordarea gratuita a acestora nu va fi considerata livrare de bunuri daca:

1. Se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in
legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau


2. Bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate
gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate clientului.

Din punct de vedere contabil inregistrarea se face in baza facturii emise catre client astfel:

Produsele trebuie sa figureze pe factura si in corespondenta se inregistreaza venitul (cont 707),
adica pretul de vanzare pentru un produs si costul (cont 607), adica pretul de achizitie pentru
ambele produse.

Cum am mentionat, prevederea legala in vigoare este Ordonanta nr. 99, republicata/29 august
2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata.

83. Situatia financiara de lichidare
O societate comerciala nu a mai avut activitate propriu-zisa din 2008.
Administratorii societatii doresc sa o lichideze, iar de la Registrul Comertului li s-a spus sa-si
intocmeasca situatia financiara de lichidare.
Societatea are active corporale in suma de 34.327 lei, are stocuri in suma de 1.761 lei, creante in
suma de 7.332 lei, cont curent la banca 6.729 lei, datorii 39.268 si capitaluri proprii in suma de
11.191 lei.
Ce intregistrari contabile trebuie sa faca si cum trebuie sa arate situatia financiara de lichidare?

Raspuns consultant:

Operatiunile care se realizeaza cu ocazia lichidarii trebuie sa se faca cu respectarea legislatiei
Din punct de vedere contabil, la data hotararii AGA de demarare a procedurii de lichidare, trebuie
sa se intocmeasca un bilant contabil cu datele existente la momentul hotararii.
Din cifrele de mai sus nu rezulta egalitate bilantiera, asa ca voi considera ca valoarea activelor
corporale este de 34.637 lei.

Bilantul la data hotararii AGA de lichidare va arata astfel:

activ pasiv
active corporale 34,637
stocuri 1,761
creante 7,332
disponibil 6,729
datorii 39,268
capitaluri proprii 11,191
Total 50,459 50,459

Pentru lichidarea patrimoniului se va proceda la valorificarea activelor si la achitarea datoriilor.


Lichidarea se poate realiza prin vanzarea activelor corporale si a stocurilor, incasarea creantelor
si plata datoriilor.

Sa presupunem ca se efectueaza urmatoarele operatiuni:

Se vand activele corporale:

461 = % 50.000
7583 42.017
4427 7.983

6583 = 21x 34.637

Se vand stocurile:

411 = % 2.500
707 2.101
4427 399


607 = 371 1.761

Se incaseaza contravaloarea vanzarilor, inclusiv creantele in sold:

5121 = % 59.832
461 50.000
411 2.500
411 7.332

Se inchide contul de TVA:

4427 = 4423 8.382

Se achita TVA:

4423 = 5121 8.382

Se achita datoriile societatii:

401/462/4xx = 5121 39.268 lei

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli:

121 = % 36.398
607 1.761
6583 34.637


% = 121 44.118
707 2.101
7583 42.017

Se calculeaza impozit pe profit pentru profitul realizat:

7.720 x 16%= 1.235 lei

Se inregistreaza si se achita impozitul pe profit:

691 = 441 1.235

441 = 5121 1.235

121 = 691 1.235

Atentie deosebita trebuie sa acordati elementelor de capitaluri proprii, in special rezervelor.

Daca acestea au fost constituite din profit brut atunci la momentul inchiderii se datoreaza impozit
pe profit asupra lor.

In acest moment datele din bilant arata astfel:

Activ: disponibil 17.676

Pasiv: capitaluri proprii 11.191
Profit net 6.485
Total 17.676

Cu exceptia posibilelor variante ce ar putea apare din componenta capitalurilor proprii, inchiderea
conturilor se va face astfel:

Se repartizeaza profitul net la dividend:

129 = 457 6.485 lei

Se calculeaza impozit pe dividende asupra profitului net:

457 = 446 1.038 lei

Se achita impozitul pe dividend:

446 = 5121 1.038 lei

Se inchid conturile ramase

1012 = 456 11.191

Se achita datoriile catre asociati:

% = 5121 16.638
456 11.191
457 5.447


In acest moment datele din bilant sunt zero, astfel incat bilantul de lichidare va prezenta valori
zero si pe active si pe pasiv.

84. Declaratia 205
Pentru ca am avut factura de la un nerezident anul trecut, acum trebuie sa fac declaratia 205?

Raspuns consultant:

Potrivit Ordinului nr. 2.371/12 decembrie 2007, pentru aprobarea modelului si continutului unor
formulare prevazute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial Nr. 878 din 21 decembrie 2007:

Declaratia 205 se completeaza si se depune de catre platitorii de venit care au obligatia calcularii,
retinerii si virarii impozitului pe veniturile cu regim de retinere la sursa, cu exceptia veniturilor de
natura salariala si asimilate acestora, conform titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Acest lucru inseamna ca, numai pentru venituri impozitate, conform titlului III se depune
declaratia 205, adica numai in relatia cu persoane fizice.

Impozitul se retine la sursa numai in cazul in care venitul se si plateste persoanei, cu exceptia
dividendelor pentru care impozitul se achita pana la finele anului, chiar daca dividendele nu s-au
achitat, ci doar s-au distribuit.

In concluzie, faptul ca aveti o factura nu genereaza obligativitatea de a depune declaratia
205.

Daca exista factura, cel mai probabil este emisa de catre o persoana juridica nerezidenta, deci
exclus sa se aplice declaratia 205.

La plata facturii, se va retine un impozit in functie de conditiile existente si se va genera obligatia
unei declaratii, dar potrivit titlului V din Codul Fiscal, nu titlului III, cu termen 28 februarie a anului
urmator, pana in 2009 si termen 30 iunie a anului urmator, incepand din anul 2010:

Art. 119 - Declaratii anuale privind retinerea la sursa

(1) Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor, cu exceptia platitorilor de
venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea
si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pana la data
de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat.

Declaratia nu are numar, dar formularul il regasiti pe site ANAF
(www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili/formulare).


Declaratie informativa privind impozitul retinut si platit pentru veniturile cu regim de retinere la
sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti (HG 1861/2006)

Platitorii de venituri depun aceasta declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de
28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.

85. Contractul de consignatie


In luna decembrie 2009 am primit marfuri de la un tert pentru a fi expuse in magazinul nostru.
Dorim ca facturarea si plata sa se faca pe masura vanzarii, o data pe saptamana.

Ce fel de documente trebuie sa primim si sa intocmim (avize de insotire a marfii sau proces-
verbal de custodie)?
Cum se inregistreaza in contabilitate?
Este necesar un contract intre cele doua firme?

Raspuns consultant:

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate se face cu respectarea prevederilor legale,
respectiv Ordinul nr. 3.055/2009 si Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003.

Din cele descrise reiese ca primiti marfa de la terti pentru expunere si vanzare si vi se factureaza
aceasta marfa pe masura vanzarii. Aceasta operatiune este similara cu vanzarea in regim de
consignatie.

Aceste operatiuni se desfasoara in baza unui contract de consignatie prin care consignantul
(proprietarul marfii) se obliga sa livreze consignatarului (adica dvs.) marfa pentru care urmeaza
sa gaseasca cumparatori.

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de consignatie se face astfel:

Daca proprietarul marfii este o persoana juridica, atunci marfa va sosi la dvs. in
baza unui aviz de insotire a marfii care va purta mentiunea marfa pentru vanzare in regim de
consignatie.
La data primirii bunurilor de la consignant dvs. intocmiti documentul bon de primire in
consignatie.

Bunurile primite de dvs. nu se vor inregistra in conturi de stocuri, ci in conturi extrabilantiere (8033
Valori materiale primite in pastrare sau custodie).

La data vanzarii bunurilor catre terti societatea dvs. primeste de la consignant factura fiscala de
vanzare a stocurilor catre dvs.
Reflectarea operatiunilor in evidenta contabila se va face astfel:

a) La data primirii bunurilor in regim de consignatie:

D 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

b) La data vanzarii catre terti:


411/5311 Clienti /Casa = %


4427 TVA colectata

c) Se primeste factura de la furnizorul dvs. (consignant):

% = 401
371 Furnizori
Marfa
4426
TVA deductibila

d) Se inregistreaza diferentele de pret aferente pretului de vanzare cu amanuntul:

371 = %
Marfa 378
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA neexigibila

e) Se descarca gestiunea aferenta bunurilor vandute:

% = 371
607 Marfuri
Cheltuieli cu marfurile
378
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA neexigibila

86. Sconturi de decontare


Lucrez in turism, la un hotel.
Exista un program de inscrieri timpurii: agentiile de turism partenere care achita in avans, pana la
data de 31.03.2010, contravaloarea serviciilor turistice beneficiaza de un discount procentual.

Potrivit Ordinului nr. 3.055, art 51:

(6) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate
pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei, indiferent de perioada
la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute).

La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate).


Serviciile de cazare si masa vor fi prestate in lunile iunie, iulie, august.
Plata este facuta in avans, in luna februarie, cand, datorita platii anticipate este acordata o
reducere procentuala.

Pe factura proforma este scris:

Cazare - 1.000 lei
Discount - 100 lei

Clientul achita in avans 900 lei, contravaloarea intregii prestatii, pana in termenul stabilit conform
programului Inscrieri Timpurii".

Pentru ca plata este facuta cu anticipatie, factura (fiscala) de avans ar trebui facuta:

1. Integral la tariful discontat de 900 lei:

4111 = % 900,00
472 825,67
4427 74,33

2. sau este obligatorie facturarea distincta a avansului si a reducerii acordate:

4111 = % 1.000,00
472 917,43
4427 82,57

667 = 4111 100,00 lei ?

In luna in care se prsteaza serviciul se emite factura de prestatie:

4111 = % 900,00
704 825,67
4427 74,33

Concomitent, trebuie stornat avansul. Daca varianta 2 este cea corecta, cum stornez avansul?
Stornez si cheltuiala?

Intreb acest lucru deoarece nu imi este foarte clar daca ar trebui sa interpretez, in sensul art. 51
(6) din Ordinul nr. 3.055, plata cu anticipatie a avansului si bonificarea respectivului discount
drept reducere comerciala sau financiara.

Raspuns consultant:

Potrivit reglementarilor contabile pe care le-ati mentionat si dvs, discountul financiar se
inregistreaza pe cost sau venit (667/767) la momentul la care este acordat (de la furnizor sau
catre client) indiferent de momentul cand serviciul este prestat in fapt.

Reducerea financiara are legatura cu plata anticipata si nu cu prestarea serviciului, astfel incat se
va inregistra la momentul platii /incasarii anticipate, adica atunci cand se indeplinesc conditiile de
acordare a reducerii financiare.

La emiterea facturii, reducerea financiara se aplica pe factura in functie de clauzele negociate cu
clientul dvs.


Daca acest program de plata anticipata si reducerea financiara legata de plata anticipata il
aplicati si dvs asupra clientilor, atunci el trebuie mentionat in mod distinct pe factura, cand emiteti
factura de avans.

Cod Fiscal:

Art. 155 - Facturarea
(5) Factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau, dupa caz, avansurile facturate,
pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum
si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret;

In concluzie,se va aplica solutia nr. 2, propusa de dvs., cu urmatoarele mentiuni:

4111 = % 1.000,00
472 917,43
4427 82,57

% = 4111 100,00
667 91,74
4427 8,26

In luna in care se prsteaza serviciul se emite factura de prestatie:

4111 = % 0,00
704 917,43
4427 82,57
472 -917,43
4427 -82,57

87. Spatiu comercial cu mobila


Sunt o societate nou infiintata, comercializez mobila intr-un spatiu comercial care are si
posibilitatea de prezentare a marfii - showroom.
Cum trebuie sa inregistrez in contabilitate marfa in custodie de la diversi furnizori pe care, ulterior
vanzarii, ei mi-o vor factura? Fac NIR pe baza avizului de insotire a marfii?

Raspuns consultant:

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate se face cu respectarea prevederilor legale,
respectiv Ordinul 3055/2009 si Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003.

Din cele descrise de dvs reiese ca primiti marfa de la terti pentru expunere si vanzare si vi se
factureaza aceasta marfa pe masura vanzarii. Aceasta operatiune este similara cu vanzarea in
regim de consignatie.

Aceste operatiuni se desfasoara in baza unui contract de consignatie prin care consignantul
(proprietarul marfii) se obliga sa livreze consignatarului (adica dvs) marfa pentru care urmeaza sa
gaseasca cumparatori.


Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de consignatie se face astfel:

Daca proprietarul marfii este o persoana juridica atunci marfa va sosi la dvs in
baza unui aviz de insotire a marfii care va purta mentiunea marfa pentru vanzare in regim de
consignatie. La data primirii bunurilor de la consignant dvs intocmiti documentul bon de primire
in consignatie.

Bunurile primite de dvs nu se vor inregistra in conturi de stocuri, ci in conturi extrabilantiere (8033.
Valori materiale primite in pastrare sau custodie).

La data vanzarii bunurilor catre terti societatea dvs. primeste de la consignant factura fiscala de
vanzare a stocurilor catre dvs.

Reflectarea operatiunilor in evidenta contabila se va face astfel:

La data primirii bunurilor in regim de consignatie:
D 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

La data vanzarii catre terti:
411/5311 Clienti /Casa = %
4427 TVA colectata

Se primeste factura de la furnizorul dvs (consignant):

% = 401
371 Marfa Furnizori
4426 TVA deductibila

Se inregistreaza diferentele de pret aferente pretului de vanzare cu
amanuntul:

371 Marfa = %
378 Diferente de pret la marfuri
4428 TVA neexigibila

Se descarca gestiunea aferenta bunurilor vandute:

% = 371 Marfuri
607 Cheltuieli cu marfurile
378 diferente de pret la marfuri
4428 TVA neexigibila

88. Spatiu comercial cu mobila



O societate are un hotel care este dat in comodat de catre o persoana fizica. Societatea mai are
trei puncte de lucru (baruri). Pentru unul din baruri, cladirea si terenul sunt ale societatii
comerciale, celelalte doua baruri sunt inchiriate.
S-au facut amenajari pentru care s-au dedus pentru care s-a dedus TVA, cheltuielile au fost
prinse la cheltuielile deductibile.

Trebuie calculata cumva pro rata?
Cheltuielile cu contractul decomodat sunt deductibile, TVA-ul se poate deduce?
Care sunt inregistrarile contabile?

Raspuns consultant:

Societatea nu va avea pro rata mai mica de 100% atata timp cat operatiunile de vanzare sunt
taxabile sau scutite cu drept de deducere. Cumpararile scutite de TVA nu influenteaza marimea
pro ratei.
Drept urmare, dreptul de deducere a TVA-ului va fi integral, daca achizitiile sunt destinate
exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv investitiile
destinate realizarii de astfel de operatiuni.

Din punct de vedere juridic, comodatul este asimilat unei operatiuni de inchiriere fara perceperea
unei chirii, deci nu va genera cheltuieli in contabilitate. Amenajarile spatiului luat in folosinta prin
comodat va genera cheltuieli deductibile esalonate pe durata contractului.

Inregistrarile contabile vor fi urmatoarele:

Inregistrarea lucrarilor de amenajare a spatiilor inchiriate (sau preluate prin comodat)
% = 404 cu valoarea inclusiv TVA a lucrarilor de amenajare
231 cu valoarea fara TVA a lucrarilor de amenajare
4426 cu TVA aferent

Punerea in functiune a spatiilor amenajate

212/ analitic distinct = 231 cu valoarea totala a amenajarilor

Esalonarea cheltuielilor pe durata contractelor

681 = 2812 cu amortizarea lunara a menajarilor calculata in functie de
durata contractului

Scoaterea din gestiune a amenajarilor complet amortizate la sfarsitul contractului

2812 = 212 cu valoarea totala a amenajarilor

90. Certificate de emisii de gaze cu efect de sera


Am vandut certificate de emisii de gaze cu efect de sera si le-am inregistrat in contabilitate.
Urmatorul articol contabil:
451 = 7641
este corect ?

Valoarea venitului este impozabila, fiind considerat ca valoare mobiliare conform Avizului
nr. 10/22.02.2010?

Raspuns consultant:

Ordinul nr. 3.055/29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene aduce clarificari privind inregistrarea in contabilitate a certificatelor de emisii
de gaze cu efect de sera astfel:

Evidenta certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera primite gratuit se tine potrivit legii cu
ajutorul contului 806 Certificate de emisii de gaze cu efect de sera".
In debitul contului 806 Certificate de emisii de gaze cu efect de sera" se evidentiaza
certificatele de emisii de gaze cu efect de sera primite gratuit, iar in credit, cele iesite din circuit,
potrivit legii.
Soldul contului reprezinta valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, de care
beneficiaza entitatea.

Valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate, aferente perioadei se
inregistreaza prin contul 652, iar in contul 471 Cheltuieli in avans" se inregistreaza achizitiile
de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, efectuate in cursul perioadei curente, dar care
sunt aferente unei perioade ulterioare, urmand a se recunoaste drept cheltuieli ale perioadelor
viitoare in care urmeaza a se utiliza.

La acest moment nu exista o monografie contabila utilizata pentru inregistrarea vanzarilor de
certificate de emisii, dar din corespondenta conturilor apreciem ca vanzarea s-ar putea inregistra:

461 Debitori diversi = 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate

Potrivit Avizului nr. 10/22.02.2010, certificatele de emisii de gaze cu efect de sera, definite
conform prevederilor art. 3 lit.b) din Hotararea Guvernului nr.780/2006 privind stabilirea schemei
de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, sunt valori mobiliare.

Astfel, incepand cu 01/01/2010 veniturile din tranzactionare sunt impozabile si costurile
deductibile, neexistand o exceptie in Codul Fiscal pentru aceasta tranzactie, desi in 2009 a
existat prevedere speciala.

Cod Fiscal:

Art. 20e) in perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzactionarea
titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare.

In aceeasi perioada, cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare a acestor titluri de
participare, precum si cheltuielile inregistrate cu ocazia desfasurarii operatiunilor de
tranzactionare reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

91. Remunerarea - partial pe contract de munca si partial pe
contract PFA studiu de caz



O societate are venituri din comisioane 704. Pentru a reduce costurile, angajatii sunt platiti la
minim pe economie.
Datorita faptului ca nu este de ajuns, li s-a sugerat sa-si faca PFA si, pe baza unor scheme de
remuneratie, le dau banii pe PFA cu factura.
Este bine?

Raspuns consultant:

Pe baza practicii si a experintei noastre apreciem ca o persoana nu poate fi remunerata pentru
aceeasi munca, in cadrul aceleasi companii, partial pe contract de munca si partial pe contract
PFA.

Argumentul ar fi unul fiscal pentru ca in mod evident taxele aferente contractului de munca sunt
mult mai mari decat in cazul achitarii serviciului pe baza facturii emise de PFA.
Nu poate exista un motiv pentru plata partiala ca salariat si partiala ca PFA decat sustragerea
de la plata unor contributii aferente salariilor, ceea ce nu va fi acceptat niciodata de organul fiscal.

Regimul juridic al PFA mentioneaza posibilitatea cumularii celor 2 posturi, insa nu se precizeaza
in mod evident ca este vorba despre aceeasi companie /angajator, astfel apreciem ca prudent
ar fi sa nu se foloseasca acest sistem si sa se opteze pentru una dintre posibilitati: angajat sau
PFA.

O.U. nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre
persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale:

Art. 17 - (1) PFA nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea
activitatii pentru care a fost autorizata si nici nu va fi considerata un angajat al unor terte
persoane cu care colaboreaza potrivit art. 16, chiar daca colaborarea este exclusiva.

(2) Cu toate acestea, o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de
salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt
domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.

92. Completarea declaratiilor 300 si 390


Daca in declaratia 390 VIES au prestari intracomunitare de servicii (P); aceasta trebuie sa aiba
corelatie cu rd. 3 din declaratia 300 decont TVA sau/si cu rd. 3.1 din declaratia 300 decont
TVA?
Mentionez ca prestarea serviciului se face in Romania si livrari in Anglia si Norvegia.

Raspuns consultant:

Legislatia elaborata in vederea completarii declaratiilor 300 si 390, respectiv Ordinul 77/2010 si
Ordinul 76 / 2010, arata ca pentru intocmirea acestor declaratii trebuie sa aveti in vedere:

d) Prestari intracomunitare de servicii - se inscrie suma totala a prestarilor de servicii pentru
care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele scutite de TVA in
statul membru in care acestea sunt impozabile, pe fiecare client in parte, stabilit in Comunitate,
pentru care exigibilitatea taxei ia nastere in luna calendaristica respectiva.


Nu vor fi declarate prestarile de servicii prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal daca
beneficiarul serviciului este o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Comunitatii.

Randul 3 - se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari, privind baza de impozitare
pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii care nu sunt impozabile in Romania pentru ca nu
au locul livrarii/prestarii stabilit, conform art. 132 si 133 din Codul fiscal, in Romania, precum si
pentru livrarile intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) si c) din Codul
fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, inclusiv sumele din
facturile pentru incasari de avansuri partiale pentru livrarile intracomunitare de bunuri, scutite.

De asemenea, se inscriu orice regularizari ulterioare, cu exceptia celor referitoare la serviciile
intracomunitare care se inscriu la randurile 4 si 8.

Randul 3.1 - se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), privind baza de impozitare
pentru serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat
cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, prestate catre persoane
impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, pentru care exigibilitatea intervine
in perioada de raportare.

Ca urmare a celor de mai sus, sumele inscrise in declaratia 390 la pozitia de prestari
servicii intracomunitare trebuie sa corespunda cu sumele inscrise in decontul de TVA la
randul 3.1.

93. Contract de administrare cu un nerezident


Avem incheiat un contract de administrare cu administratorul societatii care este persoana fizica-
nerezidenta (Italia).
Platim stopaj la sursa, impozit PFN 16%.
Se mai platesc si contributii CAS, CASS din valoarea si pe valoarea contractului?

Contractul este inregistrat la fisc.
Cheltuielile de reparatii, imbunatatiri, efectuate la un spatiu care este inchiriat si functioneaza ca
locuinta sociala, sunt integral deductibile?

Exista un contract de inchiriere pe o durata de 6 ani si toate cheltuielile care s-au efectuat vor fi
amortizate esalonat in aceasta perioada.
Este corect?

Raspuns consultant:

Cetatenii straini nerezidenti, care exercita functia de administrator intr-o societate comerciala de
nationalitate romana, pot fi remunerati pentru prestatia lor in baza unui contract de administrare
sau de management.

In Decretul incheiat la data de 15 aprilie 1977 intre guvernul Republicii Socialiste Romania
si guvernul Republicii Italiene pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe
venit si pe avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale se mentioneaza:


Art. 17 - Tantieme si jetoane de prezenta

Participarea la beneficii, jetoanele de prezenta si alte retributii asemanatoare pe care un rezident
al unui stat contractant le primeste in calitate de membru al consiliului de administratie sau al
comitetului de cenzori al unei societati rezidente a celuilalt stat contractant sint impozabile in
acest celalalt stat.

Cu alte cuvinte, prevederile Tratatului, coroborate cu dispozitiile Codului Fiscal Roman, impun ca
veniturile reprezentand remuneratia primita de catre cetateanul strain nerezident, in calitate de
administrator al unei societati comerciale din Romania, sa fie impuse in conformitate cu legislatia
fiscala romaneasca, prin aplicarea cotei unice de 16% din venitul brut.

Platitorul de venituri, respectiv persoana juridica romana care a incheiat un contract de
administrare sau de management, are obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent
veniturilor administratorului pentru fiecare luna la data efectuarii platii acestor venituri, precum si
de a-l vira la bugetul de stat si de a-l declara in conditiile legii, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Impozitul se calculeaza, se retine si se
varsa, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca
Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului.

De mentionat ca, in termen de 30 de zile de la data obtinerii primului venit, cetateanul strain
nerezident trebuie sa obtina in raport cu autoritatile fiscale competente un numar de identificare
fiscala (NIF).

Numarul de identificare fiscala poate fi solicitat in baza unei declaratii de inregistrare fiscala,
personal sau prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii.

De notat faptul ca prevederile Conventiilor de evitare a dublei impuneri, coroborate cu dispozitiile
fiscale din Romania, permit cetateanului strain nerezident sa obtina de la autoritatile competente
un certificat fiscal care atesta plata impozitului aferent veniturilor obtinute de acesta din Romania.

In baza acestui certificat fiscal, cetateanului strain nerezident care a realizat venituri impozabile in
Romania va beneficia de un credit fiscal in Italia.

De mentionat ca, obtinerea unui astfel de certificat fiscal, care atesta impozitele platite in
Romania, este conditionata de prezentarea unui certificat de rezidenta fiscala emis, in favoarea
cetateanului strain rezident respectiv, de catre autoritatile fiscale competente din Italia.

Cetatenii straini nerezidenti nu au calitatea de asigurati in sistemul de asigurari de sanatate si,
prin urmare, nu au obligativitatea achitarii cotelor de asigurare de sanatate corespunzatoare, ori
cele referitoare la contributiile pentru concedii si indemnizatii.

Totusi, acestia pot opta pentru inscrierea in sistemul de asigurari de sanatate, prin incheierea
unui contract de asigurare cu una din casele de asigurari de sanatate, direct sau prin intermediul
persoanei juridice administrate.

De asemenea, cetatenii nerezidenti nu pot avea calitatea de asigurat in sistemul public de pensii
din Romania si, pe cale de consecinta, nu au obligatia achitarii contributiilor aferente.

Prin urmare, concluzionand, veniturile obtinute de cetateanul strain nerezident, din contracte de
administrare sau management incheiate cu o societate comerciala cu raspundere limitata din
Romania, vor face, in exclusivitate, obiectul impozitului cu retinere la sursa in cota de 16%.

Exemplu: la un venit brut de 1.000 RON, impozitul datorat este de 160 RON, rezultand astfel un
venit net de 840 RON.


Reglementarile contabile in vigoare mentioneaza la punctul 111 ca amortizarea imobilizarilor
corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in
contabilitate de catre entitatea care le are in proprietate.

Se supun, de asemenea, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie,
pe durata contractului de inchiriere.

La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii
corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in
contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de
cedare.

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor se efectueaza conform prezentelor reglementari.

Astfel daca spatiul inchiriat este amenajat veti amortiza aceste costuri pe durata contractului de
inchiriere.

Spatiul amenajat trebuie utilizat activitatea companiei in coreclatie cu generarea veniturilor,
pentru a fi costuri deductibile.

Codul Fiscal limiteaza deductibilitatea costurilor astfel:

Art. 21 (3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in
localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;

Art. 24 (11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:

g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator
suprafetei construite prevazute de legea locuintei;

Astfel baza dvs. trebuie sa fie Legea Locuintei de unde va culegeti datele si aplicati limita de
deductibilitatea costurilor dvs.

94. Rezerve din reevaluare - exemplu


O societate a efectuat reevaluarea unui imobil in anul 2004, pe care ulterior l-a vandut in anul
2007. La scoaterea din gestiune a imobilului vandut o parte din rezerva din reevaluare a acestui
imobil a ramas in soldul creditor al contului 105.

Precizati tratamentul fiscal al acestei rezerve din reevaluare, respectiv daca este corect sa
ramana o parte in 105 si o parte in 1068, sumele nefiind impozitate, nici la trecerea lor in contul
105.

In situatia in care aceste sume sunt transferate in contul 1068, dorim sa ne precizati daca se
aplica prevederile Ordonantei nr. 34/2009 pentru modificarea Codului fiscal art. 22, pct. 5.


Raspuns consultant:

In O.M.F.P. nr. 1.752, art. 111 (3) se precizeaza ca surplusul din reevaluare inclus in
rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065
Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest
surplus reprezinta un castig realizat.

In sensul prezentelor reglementari castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a
activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

Drept urmare, rezerva din reevaluare aferenta imobilului vandut in 2007, trebuia transferata in
contul 1065 la scoaterea din evidenta, deci corect ar fi sa corectati aceasta eroare, in prezent,
prin inregistrarea 105 = 1065 cu soldul ramas.

Din punct de vedere fiscal, acest surplus din reevaluare realizat in 2007, deci inainte de aparitia
OUG 34/2009, nu va fi impozitat, atata timp cat nu se va utiliza aceasta rezerva pentru
distributie catre participanti sau acoperire de pierderi, chiar daca transferul din contul 105 in
contul 1065 se face dupa 1.05.2009.

Baza legala pentru acest tratament o regasim in la pct 57
3
in normele de aplicare ale art.
22 alin. 5
1
din Codul Fiscal:

Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5
1
) din Codul fiscal partea din rezerva din
reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, dedusa la calculul profitului
impozabil prin intermediul amortizarii fiscale pana la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, si care nu a
fost capitalizata prin transferul direct in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat
din rezerve din reevaluare pe masura ce mijloacele fixe au fost utilizate.

Aceasta parte a rezervei se impoziteaza potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.

95. Cheltuieli privind constructia unei fabrici


Societatea ABC din Romania, platitoare de TVA cu asociati romani si straini, apartinand unui stat
membru UE(Grecia), demareaza constructia unei fabrici in 2007.

In toata aceasta perioada, pana la receptia cladirii(mai 2009), societatea nu desfasoara nici o alta
activitate aducatoare de venit.
Pentru constructia cladirii, face urmatoarele achizitii si servicii:

1. Incheie contracte de servicii cu firme de constructii;

2.Achizitioneaza materiale;

3.Achizitioneaza materiale consumabile(obiecte de papetarie, pahare plastic, detergenti, pungi
gunoi, etc pentru baraca de pe santier);

4.Incheie contract de inchiriere cu societatea XYZ, din Romania considerand-o locuinta de
serviciu pentru unul din asociatii straini, fiind si administrator;


5.Achizitie bilete de avion(asociatul strain face drumuri regulat in tara de origine pentru a negocia
cu cateva firme, in vederea achizitionarii de materiale);

6.Achizitionarea de utilaje si echipamente dintr-o tara membra UE(o parte din utilaje le foloseste
la constructia cladirii, iar altele dupa finalizarea ei).
Prin contract, furnizorul este obligat sa trimita odata cu utilajele o echipa de muncitori care sa
asigure montajul.
Acestia sunt cazati la hotel unde li se asigura hrana, transport, igiena zilnica.
Hotelul factureaza zilnic: cazare, masa servita, servici curatatorie);

7.incheie contracte cu firme de: paza santierului, contabilitate, care sa delege un diriginte de
santier, care ia probe de laborator privind materialele, care leaga instalatia cladirii la reteaua de
gaze;

8.Achizitioneaza doua autoturisme in leasing;

9.Incheie contracte de imprumut societate in valuta(la sfarsitul anului se inregistreaza
reevaluarea diferentelor de curs);

Care este tratamentul din punct de vedere contabil si fiscal?

Raspuns consultant:

Tratamentul fiscal al cheltuielilor realizate de un contribuabil platitor de impozit pe profit este
reglementat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile
ulterioare cu referire la articolele 21-25.
Analiza fiscala a unui element de cheltuiala trebuie efectuata insa in coroborare cu alte acte
normative care reglementeaza activitatea respectiva.
Din punct de vedere fiscal pentru ca o cheltuiala sa poata fi considerata deductibila, respectiv
cheltuiala inregistrata in contabilitate, trebuie sa aibe la baza un document justificativ, potrivit
Ordinului nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, prin care sa se faca dovada
efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz.

Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce
dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au
intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.

In conformitate cu Art. 21. din Codul fiscal- (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri
impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:

e) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si
administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste
bunuri sau servicii;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii,
pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor
desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;


Art. 25. - (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca
proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate.

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul
leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind
deductibile, potrivit art. 24.

(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational
locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Concluzie:
In situatia in care aceasta fabrica a fost/este construita in scopuri economice aducatoare de
venituri in Romania cheltuielile enumerate de dumneavoastra sunt deductibile in limitele admise
de Codul fiscal(Art.21-25);

In situatia in care aceasta constructie este destinata altui scop atunci cheltuielile sunt
nedeductibile.

96. Contracte de colaborare cheltuieli salariale


O societate incheie contracte de colaborare cu diversi specialisti pe o perioada de 2 ani.
Sunt considerate cheltuieli salariale?
Care sunt inregistrarile contabile in aceasta situatie?

Raspuns consultant:

In ceea ce priveste Codul fiscal se prevad urmatoarele:

Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate
prin acte normative in vigoare.

Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute
de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a
unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate
temporara de munca.

Norme metodologice:

Art. 67. Veniturile de natura salariala prevazute la art. 55 din Codul fiscal, denumite in continuare
venituri din salarii, sunt venituri din activitati dependente, daca sunt indeplinite urmatoarele
criterii:

- partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator si angajat, stabilesc de la
inceput: felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;


- partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca,
cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca si altele
asemenea;

- persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala,
nu si cu capitalul propriu;

- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului
ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte
cheltuieli de aceasta natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia
pentru incapacitate temporara de munca suportate de angajator potrivit legii;

- persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa
respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii.

Note contabile:

621 = 401.colaboratori
Cheltuieli cu colaboratorii Furnizori

401.colaboratori = 444.impozit colaboratori
Furnizori Impozit pe salarii

97. Lipsa unor chitante


Patronul nu a adus chitantele (nu le-a mai gasit) si am primit de la furnizor o fisa cum s-au stins
datoriile le ei.

Raspuns consultant:

Conform Legii 82/1991 Art. 6, cu modificarile si completarile ulterioare:
(1) Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei
intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de
document justificativ.

(2) Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza
raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au
inregistrat in contabilitate, dupa caz.

In conformitate cu Ordinul nr. 3.512/2008 reconstituirea documentelor financiar-contabile
pierdute, sustrase sau distruse se realizeaza astfel:

41. Pentru a putea fi inregistrate in contabilitate, operatiunile economico-financiare trebuie sa fie
justificate cu documente originale, intocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme
metodologice.


Pentru acele situatii in care prin alte reglementari speciale se prevede ca formularul original
trebuie sa fie pastrat la alta unitate, atunci la inregistrarea in contabilitate este folosita copia
documentului respectiv.

42. Orice persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente
justificative sau contabile are obligatia sa aduca la cunostinta, in scris, in termen de 24 de ore de
la constatare, conducatorului unitatii (administratorului unitatii, ordonatorului de credite sau altei
persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective).

In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa incheie un
proces-verbal, care sa cuprinda:
- datele de identificare a documentului disparut;
- numele si prenumele persoanei responsabile cu pastrarea documentului;
- data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa documentului respectiv.

Procesul-verbal se semneaza de catre:

- conducatorul unitatii;
- conducatorul compartimentului financiar-contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie;
- persoana responsabila cu pastrarea documentului; si
- seful ierarhic al persoanei responsabile cu pastrarea documentului, dupa caz.

Cand disparitia documentelor se datoreaza insusi conducatorului unitatii, masurile prevazute de
prezentele norme metodologice se iau de catre ceilalti membri ai consiliului de administratie,
dupa caz.

In conditiile in care documentul pierdut a fost intocmit de catre unitate intr-un singur exemplar,
reconstituirea acestuia se face urmand aceleasi proceduri prin care a fost intocmit documentul
original, mentionandu-se in antetul documentului ca este reconstituit si sta la baza inregistrarilor
in contabilitate.

44. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire", intocmit separat
pentru fiecare caz.

Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si
reconstituirea documentului disparut, si anume:

- sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului;
- procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;
- dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a
persoanei vinovate, dupa caz;
- dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituirea documentului;
- o copie a documentului reconstituit.

45. In cazul in care documentul disparut a fost emis de alta unitate, reconstituirea se va face de
unitatea emitenta, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitenta. In
acest caz, unitatea emitenta va trimite unitatii solicitante, in termen de cel mult 10 zile de la
primirea cererii, documentul reconstituit.

46. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea Duplicat", cu
specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea.

Concluzie:
Dumneavoastra va trebui sa cereti copii de pe chitantele respective la furnizorul emitent cu
mentiunea Duplicat.


98. Reevaluarea unei cladiri bilant


In data de 31.12.2010 s-a reevaluat o cladire: valoare balanta = 165.066, valoare reevaluare =
168.000, crestere din reevaluare = 2934. Am folosit pentru calcul si inregistrare in contabilitate
metoda scaderii amortizarii in balanta; valoarea amortizata a fost 14.774 rezultand valoarea neta
contabila = 150.292 (165.066 - 14.774) diferenta din reevaluare 168.000 - 150.292=17.708.
Am inregistrat in contabilitate:

281=212 5 14.774
2125=105 17.708

Am recalculat amortizarea = 168.000; valoarea ramasa = 391
Din ianuarie 2010 am folosit noua valoare de amortizare.

La completarea bilantului in formularul F40, la situatia amortizarilor activelor imobilizate, la
amortizarea in cursul anului, pentru a-mi da soldul din balanta a trebuit sa trec suma cu - , pentru
ca soldul initial al amortizarii era mai mare decat amortizarea din cursul anului sau, mai bine zis,
eu scazand amortizarea automat, am inregistat valoarea in debitul contului 2811 si astfel, soldul
final era mai mic.
Ce nu am facut bine ce alte inregistrari trebuie facute?

Raspuns consultant:

In Situatia activelor imobilizate (cod 40), informatiile sunt inscrise la costul istoric sau la valoarea
reevaluata a imobilizarilor, dupa caz.

Probabil ati gresit undeva la calcule; va redau mai jos calculele dupa datele furnizate de
dumneavoastra care, pana la un anumit punct, dau cu cele inregistrate de dumneavoastra, insa
nu stiu cum ati recalculat amortizarea.

In decembrie 2009 este efectuata o reevaluare in vederea stabilirii unei noi valori.
Valoarea de intrare: 165.066 lei
Durata normala de functionare de X de ani
Amortizarea cumulata la 31.12.2009 = 14.774 lei
Valoarea ramasa = 150.292 lei
Valoarea justa, conform raportului de evaluare,este de 168.000 lei
Astfel, in cazul prezentat rezulta un plus din reevaluare de 17.708 lei calculat ca diferenta intre
valoarea justa si valoarea contabila, poate fii inregistrat in contabilitate in functie de politica
contabila adoptata:

Eliminarea amortizarii: 2812 = 212 cu 14.774 lei
Inregistrarea plusului: 212 = 105 cu 17.708 lei

Calculul amortizarii recalculate care se va inregistra cu 01.01.2010
Amortizare anuala = Valoarea justa / durata de amortizare ramasa.


99. Composesoratul evidenta contabila


Ce este un composesorat ? Cum se tine evidenta contabila a composesoratului?
Rog exemplificare.

Raspuns consultant:

Este o forma de asociere in care proprietatile sunt administrate impreuna de persoane
desemnate in urma votului majoritatii, fiecare membru pastrandu-si dreptul de proprietate asupra
terenurilor.

Composesoratele functioneaza in baza Legii nr.1/2000 cu modificarile si completarile
ulterioare.

Art. 26. - (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera,
pasunilor si fanetelor, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate,
obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, alte
comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la
solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz: obste de
mosneni", obste de razesi", composesorat", paduri graniceresti", alte asociatii si forme
asociative cu denumirea localitatii respective.

Art. 28. - (1) In vederea organizarii administrarii terenurilor forestiere prevazute la art. 26 din
prezenta lege si a determinarii responsabilitatilor cu privire la administrarea lor, persoanele
indreptatite se vor reorganiza, in baza acestei legi, in formele asociative initiale
.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va
solicita judecatoriei in a carei raza teritoriala sunt situate terenurile recunoasterea formelor
asociative de administrare si de exploatare a terenurilor forestiere.

(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecatoriei, o data cu cererea, un statut in forma autentica sau
certificata de avocat, in care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de
administrare a terenurilor forestiere, in conditiile legii, drepturile si obligatiile membrilor,
raspunderi, sanctiuni, modul de dizolvare, precum si alte prevederi specifice.

(4) Prin hotarare judecatoreasca formele asociative de administrare in comun, constituite in
conditiile si cu respectarea regimului silvic prevazut de lege, redobandesc calitatea de persoana
juridica. Hotararea judecatoreasca va fi inscrisa intr-un registru special tinut de judecatorie.

(5) Suprafetele forestiere aflate in proprietate comuna, conform naturii acestora, raman in
proprietate indiviza pe toata durata existentei lor.
(6) Membrii formelor asociative aflati in devalmasie sau indiviziune nu pot instraina propriile cote-
parti unor persoane din afara acestora.

(7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi instrainate in nici un mod, in intregime sau in
parte.

(8) In cazul dizolvarii formelor asociative proprietatea indiviza a acestora va trece in proprietatea
publica a consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective.

Contabilitatea se organizeaza in functie de forma de asociere, si anume in general contabilitatea
se tine in partida simpla care presupune inregistrarea in Registrul jurnal de incasari si plati a

incasarilor si platilor aferente unei perioade, iar fiscalitatea se bazeaza pe datele din
contabilitatea in partida simpla, conform art. 48 din Codul fiscal.

100. Costul de productie


Cheltuielile rezultate din reevaluarea cladirilor si a constructiilor speciale la finele anului 2009,
respectiv contul 681.3, se inregistreaza in contabilitatea de gestiune a anului respectiv, adica
influenteaza costul de productie?

Raspuns consultant:

(1) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor
consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie
consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul
proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca
fiind legata de fabricatia acestora.

In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile
sunt urmatoarele:

a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile initiale de livrare si manipulare;
c) costurile de instalare si asamblare;
d) costurile de testare a functionarii corecte a activului;
e) onorarii profesionale si comisioane achitate in legatura cu activul.

(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea,
precum si regiile corespunzatoare.
(4) In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect
atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.
Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta
costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite.

(5) Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele:

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de depozitare se
includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in
starea in care se gasesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma
si locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut.


Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie
(activitate).

Concluzie:

In costul de productie intra doar cheltuielile directe (601,64X) si indirecte aferente productiei
(60X,61X,62X,63X,64X,65X, 6811).
In cazul dumneavoastra nu recomand inregistrarea in costul de productie a cheltuielilor rezultate
in urma reevaluari deoarece acestea sunt atribuite prin amortizare.
Conform O.U.G. 34/2009, daca la 31.12.2009 se face o noua reevaluare, din care rezulta o
diminuarea a mijlocului fix aceasta se face cu o cheltuiala, cheltuiala care este nedeductibila la
calculul impozitului pe profit.
Recuperarea se face prin amortizarea fiscala care nu se ea in calculul reevaluarii, amortizarea
ramanand aceeasi la valoarea de intrare a mijlocului fix.

101. Cresterea valorii in urma reevaluarii


In urma unei reevaluari facuta in august 2009, valoarea unei cladiri si a unei constructii cresc
considerabil.
As dori sa stiu care sunt inregistrarile contabile, daca este suficienta nota contabila 212 = 105,
sau este obligatorie si trecerea in 1065 la rezerve din reevaluare?
Care este tratamentul sumelor din contul 1065?
Cum se recalculeaza amortizarea si daca diferenta de amortizare aferenta surplusului rezultat din
reevaluarea cladirii se trece pe elemente similare veniturilor, in alt cont, fiind deci o cheltuiala
nedeductibila?

Raspuns consultant:

Conform prevederilor O.M.F.P. nr. 1.752/2005, pct. 111, abrogat de 3.055/2009, in cazul in care
se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma
reevaluarii si costul istoric trebuie prezentata ca si Rezerva din reevaluare.
Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative la
situatiile financiare.
Indiferent daca valoarea rezervei din reevaluare a fost modificata sau nu, in cursul exercitiului
financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:

- valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
- diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar;
- sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei
in vigoare;
- valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul
direct in rezerve (contul 1065 Rezerve, reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluare) atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.


Notiunea de castig realizat apare la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a
constituit rezerva din reevaluare.

O parte din castig poate fi realizata pe masura ce activul este folosit de entitate (pe masura
amortizarii acestuia), caz in care valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea
calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului
initial al activului.

Din punct de vedere al inregistrarilor contabile, tratamentul reevaluarii este urmatorul:

- daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, aceasta se trateaza
astfel:

a) ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve,
daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ, sau

b) ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
- daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca:

a) o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii atunci cand in rezerva din reevaluare
nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau

b) o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve cu
minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa
neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Amortizarea cumulata la data reevaluarii poate fi tratata dupa cum urmeaza:

a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului.

Tratamentul fiscal al rezervei din reevaluare este prezentat de Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal (Codul fiscal) si Hotararea Guvernului nr. 44/2004 privind Nomele
Metodologice de aplicare a Codului fiscal (H.G. nr. 44/2004).

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul
2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale (O.U.G. nr. 34/2009) s-a introdus o exceptie
de la regula generala prezentata inainte.

Astfel, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1
ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale
sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu
deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe.

H.G. nr. 488/2009 pentru completarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, aprobata prin H.G. nr. 44/2004, aduce precizari suplimentare in ce
priveste exceptia mentionata anterior, introdusa prin O.U.G. nr. 34/2009.

Astfel, rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe,
inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, existente in sold in contul 1065 la
data de 30 aprilie 2009, inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil, se
impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin (5) Codul
fiscal.



102. Cursul de schimb utilizat la reevaluarea lunara a datoriilor


Care este cursul de schimb utilizat la reevaluarea lunara a datoriilor:

a. cursul de schimb comunicat de BNR in ultima zi a lunii sau
b. cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a lunii?

Raspuns consultant:

In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.186:

La finele fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei
valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.


In ceea ce priveste Codul Fiscal

Norme metodologice:

22. (1) In sensul art. 139
1
alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat
de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva
banca in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in
ziua urmatoare.

Concluzie:

Cursul de schimb utilizat la reevaluarea lunara a datoriilor este cursul comunicat de Banca
Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.

103. Depozite bancare pe termen scurt


La punctul 168 alin (2) din Ordinul nr. 3.055, se precizeaza:

(2) In categoria altor investitii pe termen scurt intra si depozitele bancare pe termen scurt.

Intra in aceasta categorie si trebuie contabilizate pe contul 5081 Alte titluri de plasament,
depozitele constituite pe 1 sau 2 saptamani ?

Raspuns consultant:


Conform pct. 168 din O.M.F.P. nr. 3.055 / 2009 alin. 2, in categoria altor investitii pe termen scurt
intra si depozitele bancare pe termen scurt care se eviden iaza in contul 508 ,,Alte investitii pe
termen scurt si creante asimilate.

- Constituirea depozitului:

5081 = 5121
Alte titluri de plasament Conturi la banci in lei

- Inregistrarea dobanzii de primit:

5088 = 766
Dobanzi la obligatiuni si Venituri din dobanzi
titluri de plasament

La scadenta se primeste suma constituita plus dobanda aferenta

- Lichidarea depozitului:

5121 = 5081
Conturi la banci in lei Alte titluri de plasament

- Incasarea dobanzii in contul curent:

5121 = 5088
Conturi la banci in lei Dobanzi la obligatiuni si titluri
de plasament

104. Rezerve din reevaluarea unor mijloace fixe


Care este tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluarea unor mijloace fixe (cladire+teren) cu
care o societate a participat ca aport la capitalul social al altei societati in anul 2004; si daca
aceste rezerve pot ramane in evidentele contabile ca sume neimpozitate in contul 105 sau 1068.

Raspuns consultant:

Pentru aceste rezerve nu se aplica regimul fiscal prevazut in O.U.G. nr. 34/2009.
Astfel, aceste rezerve nu vor fi impozitate atata timp cat se mentin in capitaluri proprii, respectiv
conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distinct.

Baza legala pentru acest tratament o regasim in la pct. 57
1
in normele de aplicare ale art.
22 alin. 5 din Codul Fiscal:

In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul
din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit
reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice
distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre
participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv,

inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul
profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.

Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul
reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se
considera modificarea destinatiei sau distributie.

105. Monografie contabila Tranzactii cu actiuni cotate la bursa


O societate comerciala cu raspundere limitata, cu sediul in Romania efectueaza in anul 2009
tranzactii de vanzare-cumparare actiuni cotate la bursa prin intermediul unei societati de servicii
financiare cu sediul in ROMANIA, membru Fondator la Bursa de Valori Bucuresti.

Pentru reflectarea corecta in contabilitatea societatii a tranzactiilor de vanzare-cumparare,
precum si pentru determinarea si inregistrarea corecta a operatiunilor contabile ce decurg din
acestea (transferul banilor de la societatea comerciala catre societatea de intermediere,
operatiunile de cumparare-vanzare actiuni, profitul/pierderea rezultata din vanzarea pe piata de
capital a actiunilor, diferentele favorabile/nefavorabile rezultate din evaluarea actiunilor detinute in
stoc la sfarsitul lunii, constituirea provizioanelor de risc pentru operatiunile pe pietele financiare),
avem rugamintea sa ne puneti la dispozitie o monografie contabila.

Raspuns consultant:

Urmatoarea monografie contabila se aplica in cazul societatilor comerciale ce desfasoara
tranzactii cu instrumente financiare, cotate pe piete de capital cum este Bursa de Valori
Bucuresti, prin intermediul societatilor de intermediere financiara.
Inainte de a oferi un exemplu, vom prezenta reglementarile contabile cu aplicabilitate in acest tip
de tranzactii:
CLASIFICARE SI PREZENTARE
In primul rand, pentru a stabili clasificarea activelor financiare achizitionate de catre societatea
dvs. pe piata de capital, managementul societatii trebuie sa decida scopul si durata pentru care
doreste sa detina aceste active.
Astfel, acestea vor fi clasificate ca imobilizari financiare (investitii pe termen lung), prin intermediul
conturilor din clasa 26XX (cel mai probabil 265 Alte titluri imobilizate in cazul in care nu se
indeplinesc conditiile ca acestea sa fie clasificate ca interese de participare sau actiuni la entitati
afiliate) daca vor fi detinute pe o perioada mai mare de un an.
In cazul in care acestea sunt detinute ca investitii pe termen scurt se vor utiliza conturile
din clasa 50XX (cel mai probabil contul 5081 Alte titluri de plasament), si vor fi clasificate in
situatiile financiare ale societatii ca active circulante.
EVALUARE
Conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005, anexa 1, capitolul 2, sectiunea 7.2.4 si sectiunea 7.3.3,
investitiile financiare se inregistreaza in contabilitate la cost de achizitie.

Prin cost de achizitie se intelege totalitatea costurilor aferente achizitiei suportate de societate
pentru a detine titlurile respective.
Astfel, in costul de achizitie se vor include si comisioanele societatii de intermediere financiara
percepute pentru serviciile prestate.
Modelul de evaluare alternativa, bazat pe valoare justa, prezentat in O.M.F.P. nr. 1.752/2005,
anexa 1, capitolul 2, sectiunea 7.2.5.2 se poate aplica doar in cazul entitatilor ce intocmesc
situatii financiare consolidate, la momentul consolidarii.
Asadar, reevaluarea lunara a titlurilor financiare detinute, si implicit aplicarea modelului de
evaluare alternativa bazat pe valoarea justa, reprezinta o optiune doar in cazul societatilor
comerciale ce intocmesc situatii financiare consolidate.
In cazul situatiilor financiare individuale se va aplica modelul de evaluare bazat pe cost
Totusi, pentru respectarea principiului prudentei, conform art. 107 si art. 138, O.M.F.P. nr.
1.752/2005, activele financiare detinute de catre entitate nu trebui sa fie prezentate la o valoare
mai mare decat valoarea realizabila neta a acestora.
Asadar, in momentul in care exista indicii ca valoarea contabila se situeaza sub valoarea
realizabila neta, se va proceda la inregistrarea unor ajustari de valoare (provizioane) pentru a
corecta valoarea contabila a activelor financiare.
La iesirea din entitate, activele financiare vor fi evaluate utilizand metodele de evaluare aplicate si
pentru celelalte tipuri de active, si anume FIFO, CMP sau LIFO.
MONOGRAFIE CONTABILA
Pentru a facilita intelegerea reglementarilor contabile prezentate mai sus va furnizam in
continuare un model de inregistrari contabile necesare in cazul unor astfel de tranzactii:
Presupunem ca la 5 ianuarie 2009, societatea transfera 100.000 lei in contul societatii de
intermediere financiara, fonduri ce vor fi utilizate pentru tranzactiile pe piata de capital. Intrucat,
conform O.M.F.P. nr. 1.752/2009 atat contul 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari
financiare cat si contul 509 Varsaminte pentru titluri de plasament au functie contabila de
pasiv consideram ca ar fi improprie debitarea acestor conturi cu suma de 100.000 lei in momentul
in care are loc transferul fondurilor din conturile entitatii in conturile societatii de intermediere
financiara.
Intrucat, din punct de vedere economic si juridic entitatea este in continuare proprietara acestor
fonduri, chiar daca ele au fost transferate in contul societatii de intermediere financiara, din punct
de vedere contabil acestea pot fi in continuare reflectate in balanta in clasa 512 dar printr-un
analitic distinct, astfel:
Debit 581 Viramente interne = Credit 5121 Conturi la banci
100.000 lei
Debit 512..Varsaminte efectuate pentru = Credit 581 Viramente interne
100.000 lei

tranzactii pe piata de capital

Conturile 269 si 509 vor fi utilizate in cazul in care decontarea are loc ulterior achizitionarii
titlurilor financiare, si au drept scop reflectarea datoriei aferente achizitiei.
La 15 ianuarie 2009 se achizitioneaza 4.000 de actiuni TLV la Banca Transilvania, la un pret de
15lei per actiune, comisionul societatii de intermediere fiind 10%.
Astfel costul total al titlurilor este de 15 x 4000 + 6000 = 66000 lei, astfel:
Debit 265 Imobilizari financiare = 512.. Varsaminte efectuate pentru tranzactii pe piata de capital
66.000 lei
/ 508 Investitii financiare pe termen scurt
La 20 ianuarie 2009 se achizitioneaza alte 1.000 de actiuni TLV la un pret de 16 lei per actiune,
comisionul societatii de intermediere fiind acelasi.
Astfel, costul titlurilor este de 17.600 lei
Debit 265 Imobilizari financiare / = 512.. Varsaminte efectuate pentru tranzactii pe piata de
capital
17.600 lei
508 Investitii financiare pe termen scurt
La 31 ianuarie 2009 cursul actiunilor detinute este de 14 lei per actiune. In urma acestei
informatii se procedeaza la ajustarea valorii actiunilor detinute:
Valoare contabila = 83.600 lei
Valoare realizabila neta = 5.000 actiuni x 14 = 70.000lei (in cazul in care exista
costuri de vanzare acestea se vor scadea din valoarea obtinuta)
Pierdere de valoare = 13.600 lei
Debit 6863 Cheltuieli pentru depr.imobiliz. / 6864 Cheltuieli pentru depr inv.fin. = Credit 2963
Ajustari pt. deprec.altor titl.imobiliz. / 598 Proviz.pt.deprec.titl.fin. cu 13.600 lei
La 10 februarie 2009 se vand 4.500 de actiuni la un curs de 17 lei/actiune.
Presupunem ca metoda de evaluare la iesire aplicata de societate este CMP (costul mediu
ponderat), astfel:
Sold initial 83.600 / 5.000 = 16,72 lei/actiune
Se vand 4.500 actiuni la un cost de 16,72 x 4.500 = 75.240 lei
Valoare vanzare = 4.500 x 17 = 76.500 lei
Note contabile:

Debit 461 Debitori diversi / 5121 (in cazul in care incasarea se face imediat) =
Credit 7641 (pentru imobilizari) / 7642 (pentru circulante) 76.500 lei
Descarcarea de gestiune:
Debit 6641 pentru imobilizari / 7641 pentru circulante = 265 imobilizari / 508
circulante 75.240 lei
In acelasi timp se anuleaza provizionul constituit pentru cele 4500 de actiuni vandute:
4.500 x 14 = 63.000
4.500 x 16,72 = 75.240
Stornare provizion 12.240
Debit 2963 Ajustari pt. deprec.altor titl.imobiliz. / 598 Proviz.pt.deprec.titl.fin. =
Credit 6863 Cheltuieli pentru depr.imobiliz. / 6864 Cheltuieli pentru depr inv.fin. 12.240 lei
La 28 februarie 2009 cursul actiunilor este de 12 lei. Se inregistreaza un provizion suplimentar:
Valoare contabila 500 x 16,72 = 8.360
Provizion existent 13.600-12.240 = 1.360
Valoare realizabila neta 500 x 12 = 6.000
Provizion suplimentar de inregistrat = 1.000
Debit 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor
financiare / 6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor
circulante = Credit 2963 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate / 598
Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate
1.000 lei
Sirul operatiunilor se repeta in acelasi fel luna de luna, inclusiv la sfarsitul anului.

106. Societate de dezmembrare auto


Cum trebuie evidentiat in contabilitate si ce documente primare se intocmesc in cazul unei
societati de dezmembrare auto, care cumpara autoturisme deteriorate si care, ulterior, sunt
vandute ca piese de schimb?

Raspuns consultant:


Documentele finaciar contabile utilizate sunt cele prevazute de Ordinul nr. 3.512/2008 privind
documentele financiar-contabile

Inregistrarile contabile sunt:

- achizitionarea de echipamente:
% = 401 - presupunand ca vor fi vandute ca piese de schimb
3024
4426

- scoatere din evidenta in urma dezmembrarii, proces verbal de dezmembrare:

6024 = 3024
- receptie piese componente:

371 = 7588
- vanzare piese componente:

411 =
707
4427

- descarcare gestiune la vanzarea pieselor:

607 = 371

- incasarea contravalorii facturii:

5311/5121 = 4111

107. Diferentele de curs valutar


Diferentele de curs se fac acum la 2010, nu ca in anul precedent la incheierea anului financiar, ci
lunar?
Precizati cu referire la Art. Cod fiscal, norme.

Raspuns consultant:


In conformitate cu pct. 186 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 la finele fiecarei luni, creantele si datoriile
in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a
Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.


Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute.

In acest caz, diferentele inregistrate se recunosc in contabilitate la alte venituri financiare sau alte
cheltuieli financiare, dupa caz.

108. Plafonul pentru diurne deductibile


S-a modificat plafonul pentru diurne deductibile aplicabil la societatile comerciale? A ramas tot
2.5 x 13 lei? Specificati reglementarea legala cu acest continut.

Raspuns consultant:

Conform art.21 alin. 3 litera b) din Codul fiscal, suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare
acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, este deductibila in limita a de
2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Indemnizatia privind delegarea si detasarea personalului autoritatilor si institutiilor publice in alta
localitate este reglementata de H.G. nr. 1.860/2006, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007.
Conform Art.13, din acest act normativ, care este in vigoare, indemnizatia zilnica este stabilita la
13 lei pentru persoanele aflate in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai
mare de 5 km de localitatea in care isi au locul permanent de munca.
Suma de 13 lei se acorda indiferent de functia pe care o indeplineste persoana aflata in delegare
sau detasare si indiferent de autoritatea sau institutia publica in care isi are locul de munca.
Numarul zilelor calendaristice in care o persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste
de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea
unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 ore cate o zi de delegare sau
detasare.
Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de
mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore.

109. Incasarea unor dividende



Daca un SRL este vandut, cedat cu toate activele si datoriile lui, rezultatul din anii anteriori (cont
117) se poate repartiza pe dividende?
Daca se poate, cine este beneficiarul: noul sau vechiul proprietar?
Vechiul actionar mai are dreptul la incasarea dividendelor inregistrate in cont 457 si creditorilor
din cont 455?

Raspuns consultant:

Dividend o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la
persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica,
exceptand urmatoarele:

a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a
titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica;
b) o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea/rascumpararea titlurilor de participare
proprii de catre persoana juridica, ce nu modifica pentru participantii la persoana juridica
respectiva procentul de detinere a titlurilor de participare;
c) o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane
juridice;
d) o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit
efectiv de catre participanti;
e) o distribuire de prime de emisiune, proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant.
Se considera dividend din punct de vedere fiscal si se supune aceluiasi regim fiscal ca veniturile
din dividende:
- suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile achizitionate de la un
participant la persoana juridica peste pretul pietei pentru astfel de bunuri si/sau servicii, daca
suma respectiva nu a facut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;

- suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui
participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul
personal al acestuia.
Potrivit art. 67 din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la
capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit
prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale
aferente exercitiului financiar incheiat.
In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la
nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a
actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit
o dobanda mai mare.

Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.
Concluzie:
Se pot distribui dividende din contul 117, in ceea ce priveste beneficiarul acestor dividende
depinde de modul in care a fost facuta vanzarea/cedarea SRL-ului. In situatia in care a fost
vandut si in urma acestei vanzari s-a obtinut un pret se intelege ca, beneficiarul este noul
proprietar.

110. Schimb de donatii intre institutii publice


Prezentati inregistrarile contabile privind schimbul de donatie de animale intre gradini zoologice
(institutii publice).

Raspuns consultant:

Pot fi transmise, fara plata, orice fel de bunuri aflate in stare de functionare (in viata), indiferent de
durata de folosinta, daca acestea nu mai sunt necesare institutiei publice care le are in
administrare, dar care pot fi folosite in continuare de alta institutie publica sau daca, potrivit
reglementarilor in vigoare, institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul respectiv.

Institutia publica ce disponibilizeaza bunuri va informa in scris alte institutii publice pe care le
considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.

Transmiterea, fara plata, de la o institutie publica la o alta institutie publica, se face pe baza de
proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei publice
care a solicitat sa ii fie transmis bunul respectiv, precum si de ordonatorul de credite care il are in
administrare.

Institutiile publice pot valorifica bunurile, fara organizarea de licitatii, prin schimbarea acestora cu
alte bunuri noi de acelasi fel, avand cel putin aceiasi parametri.

Calea de procurare, de provenienta:
- unele sunt donatii, sponsorizari, cedari si alocari din domeniul public;
- altele sunt procurate prin investitii, adica prin cheltuirea de bani.

Activele fixe corporale si necorporale primite ca donatii, sponsorizari sau cu titlu gratuit se
inregistreaza in contabilitate la valoarea justa.

Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati.

Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea
situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

In situatia in care apar operatiuni ce trebuie inregistrate in debitul conturilor de venituri, acestea
pot fi inregistrate si in creditul conturilor de venituri, in rosu.


Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri
banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari.

(4) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal,
intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza in numele si in contul altei persoane
atunci cand intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza in numele si in contul altei persoane
este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului comercial.

In cazul in care mandatarul intermediaza livrari de bunuri sau prestari de servicii,
furnizorul/prestatorul efectueaza livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre beneficiar, pentru
care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectueaza o prestare de
servicii, pentru care intocmeste factura de comision.

Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si
care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii.

Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele
finantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli
ale acestora.

Animale primite cu titlu gratuit ( donatii, sponsorizari)

213 = 779

In ceea ce priveste schimbul intre institutii, acestea se inregistreaza cu ajutorul conturilor
481,482.

Decontarile intre institutiile publice cuprind operatiunile de decontare intervenite in cursul
exercitiului intre institutia superioara si institutiile subordonate sau intre institutiile subordonate
aceleiasi institutii superioare, dupa caz, reprezentand valoarea activelor fixe si a materialelor
transmise si primite in vederea executarii unor actiuni in cadrul institutiei, precum si sumele
transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din
alocatii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe
rambursabile si nerambursabile.

Contabilitatea decontarilor intre institutiile publice cuprinde operatiile care se inregistreaza
reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea unitatii debitoare, cat si a celei
creditoare apartinand aceluiasi ordonator principal de credite:

481 = 213

In situatia in care se decide sa ramana un transfer definitiv:

7XX = 481

111. Politica de contabilitate studiu de caz



Elaborare politici si proceduri contabile; studiu de caz: societate de productie.

Raspuns consultant:

Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee
adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor
financiare.
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o
comisie speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii
ale intreprinderii sau de firma de consultanta (audit).

Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia de protocol a
fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie aprobata
de conducatorul intreprinderii.

Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale
contabilitatii. Notiunea "conventie" inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care
intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor
financiare.

In IAS 1 Politica de contabilitate" sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii:
continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor.

Procedura formarii politicii de contabilitate privind o problema (sector) concreta a contabilitatii
consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in
justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea
acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii,
care corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

Conform ordinului 3.055/2009, controlul intern al entitatii vizeaza asigurarea:

- conformitatii cu legislatia in vigoare;
- aplicarii deciziilor luate de conducerea entitatii;
- bunei functionari a activitatii interne a entitatii;
- fiabilitatii informatiilor financiare;
- eficacitatii operatiunilor entitatii;
- utilizarii eficiente a resurselor;
- prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate.

Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:

- pe de o parte, urmarirea inscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului in cadrul
definit de legislatia aplicabila, valorile, normele si regulile interne ale entitatii;
- pe de alta parte, verificarea daca informatiile contabile, financiare si de gestiune comunicate
reflecta corect activitatea si situatia entitatii.

Activitatile de control fac parte integranta din procesul de gestiune prin care entitatea urmareste
atingerea obiectivelor propuse.

Controlul vizeaza aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice si
functionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performantelor operationale, securizarea
activelor, separarea functiilor.


Politica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la
finele anului precedent si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune.
Ea trebuie sa fie aplicata de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de
cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor.

Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a
rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei
juridice.
Procedurile si metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat.

Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o
perioada de gestiune la alta.

In unele cazuri prevazute de IAS 1, intreprinderea poate sa introduca modificari in politica de
contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei.

Toate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate
prin documente de dispozitie (ordine, dispozitii), indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora.

Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa
la cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare.

Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinata de insasi intreprinderea.
Insa, in toate cazurile, politica de contabilitate trebuie sa fie inclusa intr-un capitol special al notei
explicative la raportul financiar anual.

Modificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are ca rezultat
informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii.

In cazul modificarii unei politici contabile, entitatea trebuie sa mentioneze in notele explicative
natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile
ofera informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica
contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale
perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.

Nu se considera modificari ale politicilor contabile:

- adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de
evenimentele sau tranzactiile produse anterior;
- adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc
anterior sau care au fost nesemnificative.

112. Exploatarea unui teren primit in concesiune


O persoana fizica, in speta viitor asociat (deoarece firma inca nu s-a infiintat), primeste in
concesiune un teren. Pe acest teren urmeaza sa se desfasoare obiectul de activitate al unei
societati si anume piscicultura.
Cum se inregistreaza sau daca se inregistreaza in contabilitatea societatii acest teren?


Care sunt documentele justificative, inregistrarile contabile ale unei firme cu obiect de activitate
piscicultura (trebuie mentionat ca societatea urmareste, in mod special, cresterea puietului,
valorificarea acestuia dar si a icrelor?
Cum se descarca gestiunea de pestele pescuit in cazul pescuitului sportiv?

Raspuns consultant:

Conform prevederilor Ordonantei 54, publicata in M. Of. nr. 569 din data de 30.06.2006
reglementeaza regimul juridic al contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica.

Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica, denumit in continuare contract de
concesiune, este acel contract incheiat in forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita
concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei persoane, denumite concesionar, care
actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate
publica in schimbul unei redevente.

In schimbul folosiri acestui teren, va trebui sa platiti o redeventa (chirie), nu aveti drept de
proprietate asupra terenului de a-l inregistra in contabilitate si numai dreptul de a-l folosi.

Inregistrati in contabilitate numai redeventa platita pentru folosirea acestui teren.

In ceea ce priveste documentele financiar contabile sunt cele prevazute de Ordinul nr.
3.512/2008, iar domeniul de activitate rezulta din actul constitutiv al societatii, inregistrat la
Registrul comertului.


Popularea baltii cu materie prima (puiet):

% = 401
361
4426

Cresterea in greutate vie pe baza de cantarire:

361 = 711

Vanzarea in loturi mari:

411 = %
701
4427

Pescuit sportiv bilete:

4111 = %
704
4427
Descarcarea gestiunii:

711 = 361


113. Facturarea unor servicii online


O societate, neplatitoare de TVA, detine un portal dedicat persoanelor fizice (elevi) care doresc
sa rezolve online probleme pentru anumite materii, pe categorii diferite de varsta.

In cazul in care s-a organizat un concurs online, concurentii (elevi) au achitat taxa de participare
prin Posta Romana, care zilnic a depus in contul societatii totalul incasat intr-o zi.

In acest caz, societatea este obligata sa emita factura fiscala catre fiecare participant platitor?

Mentionam faptul ca Posta Romana nu cere date persoanelelor fizice cand acestea depun prin
mandat postal si ca numarul participantilor, in cazul de fata, este de peste 1.200.

Raspuns consultant:

Vom regasi raspunsul in cadrul Art.155 din Codul fiscal cu privire la facturarea livrarii de bunuri
sau prestarii de servicii:

Facturarea

Art. 155. - (1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii,
alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform Art. 141 alin. (1) si (2),
trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii
urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a
fost deja emisa.

De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru
suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu
pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului
in care factura a fost deja emisa.

()

(6) Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii.

(7) Prin derogare de la alin. (1) si fara sa contravina prevederilor alin. (3), persoana impozabila
este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru urmatoarele operatiuni,
cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:

a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de
calatorie sau a abonamentelor;

b) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre
populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului.

Din cele prezentate, sunteti in situatia de a fi incasat prin mandat postal taxa de participare pentru
fiecare persoana fizica si va incadrati la prevederea descrisa la Art.155, alin (7), lit.b) din Codul
fiscal, si anume, efectuati prestari de servicii catre populatie si nu aveti obligatia de a emite
factura aferenta in cazul in care nu va este solicitata de catre persoana beneficiara in cauza.



114. Grupul de interes economic


In cazul unei GIE (intre 2 SRL si o persoana fizica ) ,cum are loc sau care este mecanismul
inregistrarii veniturilor,cheltuielilor , a profitului intre GIE si cei 3 participanti.

Tratament fiscal al GIE .Exista avantaje fata de asocierea in participatiune?

Daca au loc prestatii reciproce intre participanti (a ceea ce au pus in comun), acestea se
factureaza numai la iesire", cand sunt realizate catre un al patrulea.

Raspuns consultant:

Grupul de interes economic este o persoana juridica cu scop patrimonial care poate avea
calitatea de comerciant sau necomerciant.

Grupul care poseda calitatea de comerciant poate indeplini, in nume propriu, cu titlu principal si
intr-o maniera obisnuita toate faptele de comert necesare realizarii scopului sau.

Activitatea grupului are intotdeauna un caracter accesoriu fata de activitatea membrilor ei.

Astfel, un grup de interes economic nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine,
dar daca din activitatea grupului rezulta profit, acesta va fi distribuit in totalitate, in mod
obligatoriu, intre membrii grupului, cu titlu de dividende, in cotele prevazute in actul
constitutiv sau, in lipsa unei stipularii, in parti egale.

In cazul in care cheltuielile depasesc veniturile grupului, diferenta va fi acoperita de membrii
acestuia in cotele prevazute in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea stipulatii, in parti
egale.

Grupul de interes economic este prevazut in Legea 161/2003:

Art. 118. - (1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezinta o asociere intre doua sau mai multe
persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau
dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii
respective.
(2) Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea
calitatea de comerciant sau necomerciant.

(3) Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.

(4) Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si sa aiba
doar un caracter accesoriu fata de aceasta.

(5) Grupul nu poate:

a) exercita, in mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a
activitatii membrilor sai sau a unei alte persoane juridice, in special in domeniile personalului,
finantelor si investitiilor;

b) sa detina actiuni, parti sociale sau de interes, in mod direct sau indirect, la una dintre
societatile comerciale membre; detinerea de actiuni, parti sociale sau de interes in alta societate

comerciala este permisa doar in masura in care aceasta este necesara pentru indeplinirea
obiectivelor grupului si daca se face in numele membrilor;

c) angaja mai mult de 500 de persoane;

d) fi folosit de catre o societate comerciala in scopul creditarii, in alte conditii decat cele
prevazute expres de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, a unui administrator ori director al societatii comerciale sau a sotului,
rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de
asemenea, daca operatiunea de creditare priveste o societate civila sau comerciala la care una
dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau
impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea
capitalului social subscris;

e) fi folosit de catre o societate comerciala in scopul transmiterii de bunuri, in alte conditii decat
cele prevazute expres de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, la si de la administratorul sau directorul societatii comerciale ori sotul, rudele sau afinii
pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, daca
operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior
mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna cu una dintre
persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu
exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte;

f) sa fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.

(6) Grupul de interes economic nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile.

Grupul de interes economic dobandeste personalitate juridica de la data inmatricularii sale in
registrul comertului.

Grupului de interes economic ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile Legii
contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

Situatia financiara anuala a grupului de interes economic va fi intocmita dupa normele prevazute
pentru societatea in nume colectiv.

Tratamentul fiscal al Grupului de Interes Economic este cel prevazut de Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare in ceea ce priveste veniturile si
cheltuielile.

115. Importul unui autoturism


Asociatul societatii a mers in America unde a cumparat pentru firma un autoturism cu 30.000
USD din banii personali, la 24.02.2010.

La 04.04.2010, asociatul se intoarce cu masina si face importul bunului.
Cum trebuie evidentiat in contabilitate si ce documente trebuiesc intocmite pentru aceste
operatiuni?


Raspuns consultant:

In primul rand, trebuie avut in vedere pe numele cui a fost facut importul bunului, daca a fost facut
pe numele asociatului sau pe numele societatii.

In situatia in care importul a fost facut pe numele asociatului va trebui sa faceti un contract de
vanzare-cumparare intre asociat si societate, dupa care sa inregistrati autoturismul in
contabilitate.

213 = 462 cu valoarea din contract
462 = 5121 plata contravalori bunului

In situatia in care importul bunului a fost facut pe societate, atunci trebuie tinut cont de
prevederile O.M.F.P. nr. 3.055/2009.

51 - (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe
(cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale),
cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor
respective.

In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu
obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

213 = 404 cu toate taxele incluse
446 = 5121 TVA ul platit in vama
4426 = 446 TVA ul din DVI care a fost platit in vama

116. Importul unei enciclopedii de lux


Clientul meu desfasoara activitati de formare profesionala a adultilor in domeniul medierii.
De curand a primit o factura de la o societate din Elvetia, prin care cumpara o Enciclopedie din
piele, cu incrustare aurita, si un certificat in valoare de 766 euro.

O pot inregistra pe cheltuieli de publicitate

6231=401
3133.55
sau pe vad comercial?

Societatea este inregistrata in scopuri de TVA, dar desfasoara activitati scutite fara drept de
deducere (nu colecteaza TVA la facturile de cursuri).

Trebuie declarata undeva aceasta achizitie? Se plateste TVA la ridicarea coletului?
Nu cred ca este vorba de taxare inversa.

Raspuns consultant:

Tinand seama ca vorbiti de achizitia unei Enciclopedii, care poate fi justificata ca o achizitie in
scopul realizarii de venituri pentru societatea adusa in discutie aceasta poate fi incadrata la

contul 214 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale.

Argumentarea incadrarii, ca mijloc fix, rezida si in definitia prevazuta in Codul Fiscal la
Capitolul Definitii:

16. mijloc fix - orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau
livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriata tertilor sau in scopuri
administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare
decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;

Limita actuala de valoare stabilita prin hotarare de guvern este 1.800 Ron, iar achizitia
depaseste aceasta limita si intruneste cumulativ conditiile prevazute in definitia mijlocului fix.

Tinand seama ca achizitia se face din Elvetia, tara care nu se afla in spatiul comunitar, aceasta
va fi asimilita unui import si automat sunteti obligat la plata TVA-ului aferent.
In momentul in care veti ridica coletul, in functie de intermediar, veti face si formalitatile vamale
necesare si veti achita TVA-ul si, daca este cazul, si taxele vamale aferente.

In baza documentelor intocmite (Declaratie vamala de import), veti declara TVA-ul in Decontul de
TVA aferent perioadei respective.

Tinand seama ca executati numai operatiuni scutite fara drept de deducere , inseamna ca aplicati
pro rata de 0 %, ceea ce nu va da dreptul la deducerea TVA-ului prin decontul de TVA.

117. Inventarierea anuala


Societatea noastra se ocupa cu ingrijirea bolnavilor incurabili, farmacia este cu circuit inchis si
avem un rulaj de 10000 lei pe luna medicamente si tehnico-sanitare.
Acestea sunt eliberate din farmacie pe baza de condica de prescriptie medicala iar la sfarsitul
lunii se inregistreaza consumul si in contabilitate.
Ultimul inventar a fost efectuat la data de 30.06.2009. Incepand cu 1 octombrie 2009 softul folosit
s-a stricat si suntem in situatia in care nu se mai poate iregistra consumul lunar.

Care este solutia pentru a putea finaliza anul 2009 (situatiile financiare aferente exercitiului)?

Raspuns consultant:

Prin O.M.F.P. nr. 2.861/9 octombrie 2009, publicat in M.Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009, au fost
reglementate normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.

Acest Ordin a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 2009, moment din care s-a abrogat
O.M.F.P. nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de activ si de pasiv, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.174 din 13 decembrie 2004, cu toate modificarile ulterioare.

Inventarierea anuala este obligatorie si se efectueaza de catre:

persoanele juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, entitati:


societati comerciale, societatile/companii nationale, regii autonome, institute nationale de
cercetare-dezvoltare, societati cooperatiste;
institutii publice, asociatii si alte persoane juridice cu si fara scop patrimonial;
subunitati fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin entitatilor enumerate
anterior, cu sediul sau domiciliul in Romania;
subunitati fara personalitate juridica din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul
sau domiciliul in strainatate.

persoanele care obtin venituri din activitati independente si sunt obligate sa organizeze si
sa conduca evidenta contabila in partida simpla.

Scopul principal al inventarierii este stabilirea situatiei reale, atat a elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii din patrimoniu, cat si a bunurilor si valorilor din
patrimoniul altor persoane juridice sau fizice detinute de entitate, cu orice titlu.

Deci, rezultatul inventarierii anuale sta la baza intocmirii situatiilor financiare anuale, care trebuie
sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei entitatii pentru respectivul exercitiu
financiar.

Concluzie:

Va trebui sa efectuati inventarierea pentru a stabili situatia reala.

118. Inregistrarea salariilor


Specificati inregistrarile contabile corecte, aferente salariilor, respectiv:

- trecerea pe cheltuieli ;
- inregistrarea retinerilor ;
- inregistrarea tuturor, contributiilor sociale;

Raspuns consultant:

Se presupune ca, avem un fond de salarii de 6.000 lei in luna X, inregistrarile contabile fiind
urmatoarele:

- Inregistrarea cheltuielilor cu salariile:

641 = 421 6.000 lei
Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate
personalului

- Inregistrarea retinerilor de la salariati:

421 = % 1.792 lei
Personal salarii datorate (16%) 444 802 lei

Impozitul pe venituri de
natura salariilor

(10,5%) 4312 630 lei
Contributia personalului la
asigurarile sociale

(5,5%) 4314 330 lei
Contributia angajatorului pentru
asigurarile sociale de sanatate
(0,5%) 4372 30 lei
Contributia personalului la
fondul de somaj

- Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale 20,8%:

6451 = 4311 1.248 lei
Contributia unitatii la Contributia unitatii la asigurarile
asigurarile sociale sociale

- Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale de sanatate 5,2%:

6453 = 4313 312 lei
Contributia angajatorului pentru Contributia angajatorului pentru
asigurarile sociale de sanatate asigurarile sociale de sanatate

- Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj 0,5%:

6452 = 4371 30 lei
Contributia unitatii pentru Contributia unitatii la
ajutorul de somaj fondul de somaj

- Inregistrarea concediilor medicale 0,85%:

6451 = 4381 51 lei
Contributia unitatii la Alte datorii sociale
asigurarile sociale

- Inregistrarea fondului de garantare 0,25%:

6452 = 4371. analitic 15 lei
Contributia unitatii pentru Contributia unitatii la
ajutorul de somaj fondul de somaj

- Inregistrarea comisionului la I.T.M. 0,75%:

635 = 447. analitic 45 lei
Cheltuieli cu alte impozite, taxe Fonduri speciale taxe si
si varsaminte asimilate varsaminte asimilate


119. Diferente intre inregistrari contabile


Care este diferenta intre urmatoarele inregistrari contabile:

6863=598 si 6642=508

Cand se foloseste una si cand cealalta?

Raspuns consultant:

Conform si denumirii conturilor, inregistrarea contabila 6863 Cheltuieli cu provizioanele
pentru depreciere = 598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare, se
foloseste in momentul in care se constituie provizioane datorita unor factori in care se prevad
anumite scaderi de valoare.

Conform IAS 37 defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei
de exigibilitate sau al valorii.

Un provizion trebuie recunoscut in contabilitate atunci si numai atunci cand :
O entitate are o obligatie curenta generate de un eveniment trecut;
Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice, este necesara
pentru a onora obligatia respectiva;
Poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Standardul precizeaza ca numai in
cazuri foarte rare nu este posibila o estimare credibila a acestuia.
Provizioanele trebuie reanalizate la fiecare bilant si trebuie ajustate astfel incat sa reflecte cea
mai buna estimare curenta.

Inregistrarea contabila 6642 Pierderi din investitii financiare pe termen scurt = 508 Alte
titluri de plasament se foloseste in momentul in care rezulta pierderi din titluri de plasament, in
urma deprecierilor sau a vanzarilor in pierdere.

120. Chitanta vs. Bon fiscal


Se asimileaza sau nu bonul fiscal, chitantei?
Daca nu, unde il putem incadra ca si document care atesta efectuarea platilor, mai ales ca, de
foarte multe ori, bonul chiar are doar acest rol, cheltuiala fiind purtata de o factura?

Raspuns consultant:


In conformitate cu Ordinul nr. 1.714/2005, art. 1, alin. (2): bonurile fiscale emise de aparatele de
marcat electronice fiscale vor fi folosite incepand cu data de 1 ianuarie 2006 numai ca
documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa.

Fac exceptie de la aceasta regula, in sensul ca stau la baza inregistrarilor in contabilitate a
cheltuielilor, urmatoarele documente:

a) bonul fiscal emis conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia
agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile
ulterioare, utilizat pentru justificarea taxei pe valoarea adaugata aferente carburantilor auto
achizitionati in vederea desfasurarii activitatii, daca este stampilat si are inscrise denumirea
cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului;

b) bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat in activitatea de taximetrie, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de
inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) bonul fiscal emis conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu
modificarile ulterioare, insotit de documentul care atesta plata prin cardurile bancare ale
societatilor comerciale;

d) bonul fiscal emis conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu
modificarile ulterioare, a carui valoare totala este de pana la suma de 100 lei (RON) inclusiv,
daca este stampilat si are inscrise denumirea cumparatorului, codul unic de inregistrare al
acestuia sau codul numeric, in cazul persoanelor fizice care desfasoara activitati independente.

Pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor, agentii economici vor solicita furnizorilor de
bunuri sau de servicii sa emita factura fiscala, in conformitate cu prevederile art.155, alin. (9) din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, factura, alte
documente specifice aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice, emise in baza
Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind
activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea
acestora, factura fiscala pentru material lemnos sau bonul de vanzare fiscala, aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 427/2004 pentru aprobarea Normelor privind circulatia materialelor
lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, cu
modificarile si completarile ulterioare, dupa caz.
.
Totodata, in conformitatea cu Ordinul nr. 3512 / 2008, chitanta serveste ca:

- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;
- document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.

In conditiile in care sumele inscrise pe chitanta sunt aferente livrarilor de bunuri sau prestarilor de
servicii scutite fara drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141, alin. (1) si (2) din
Codul fiscal), formularul de chitanta este documentul justificativ care sta la baza inregistrarii
veniturilor in contabilitate.

Asadar, bonul fiscal nu poate fi asimilat chitantei, intrucat exista reglementari diferite si
specifice pentru acesta.

121. Creditare valuta administrator



Administratorul unei societati cu sediul in Romania este o persoana fizica nerezidenta.
Pentru a asigura resursele financiare inceperii activitatii, administratorul a creditat firma cu sume
in valuta, care se pot vedea in extrasul de cont.
In prezent administratorul doreste sa primeasca inapoi sumele cu care a creditat societatea, tot in
valuta.
Administratorul poate sa transfere sumele respective din contul firmei in valuta, in contul personal
in valuta?
Ce documente sunt necesare in contabilitate?
Trebuie raportate aceste tranzactii?

Raspuns consultant:

In conformitate cu Legea 31/1990 privind societatile comerciale, art. 15: asociatul are
posibilitatea de a credita societatea in baza unui contract de creditare incheiat intre
societate si asociat.

Legea prevede: contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau
persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii
absolute.

Totodata, art. 13 alin. (1) si (2) mentioneaza ca, in cazul in care, intr-o societate cu raspundere
limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are
drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.

Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta
calitate.

Asadar, in conformitate cu Legea societatilor comerciale, asociatul si nu administratorul, are
posibilitatea de a credita societatea.

In ceea ce priveste intrebarea privind operatiunile valutare intre rezidenti si nerezidenti, vom avea
in vedere Regulament BNR nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar , regulament care
mentioneaza la art. 2 ca: operatiunile valutare curente si de capital, asa cum sunt prevazute in
Nomenclator, se efectueaza in mod liber intre rezidenti si nerezidenti, in valuta si in moneda
nationala (leu).

122. Monografie contabila - Societate broker de asigurari


Sunt contabila la o societate broker de asigurari. Societatea incheie asigurari in numele mai
multor societati de asigurari, intocmeste borderouri cu incasari pe care le depune impreuna cu
sumele incasate la societatile de asigurare. Apoi intocmeste factura de comision aferenta. Cum
inregistrez in contabilitate aceste operatiuni?

Raspuns consultant:


Ordinul nr. 3.129/2005 reglementeaza evidenta contabila atat pentru brokeri, cat si pentru
societatile de asigurare.

Evidenta primelor de asigurare subscrise:

401 = 70X - in functie de natura venitului Decontari
privind primele de asigurare" Venituri din exploatare

Incasarea primelor de asigurare direct de societate:

544/547 = 401
Conturi la banci/casa Decontari privind primele de asigurare

Evidenta primelor asigurate prin intermediari de asigurari:

544/547 = 404
Conturi la banci/casa Decontari privind intermedierile in asigurari

Decontarea primelor de asigurare incasate prin intermediari in asigurari:

404 = 401
Decontari privind intermedierile in asigurari Decontari privind primele de
asigurare

Valoarea primelor de incasat de catre brokeri de asigurari:

461 = 462
Debitori diversi Creditori diversi

Evidenta primelor incasate de brokeri:

544/547 = 461
Conturi la banci/casa Debitori diversi

Decontarea primelor de asigurare incasate de brokeri cu societatea:

461 = 544/ 547
Debitori diversi Conturi la banci/casa

Evidenta sumelor reprezentand comisionul de reasigurare:

412 = 705
Decontari privind operatiunile reasigurare-acceptari Venituri din servicii prestate

122. Monografie contabila - Decontari la o societate broker de
asigurari



Sunt o societate broker de asigurari. Ce ar trebui sa inregistrez in contul 401 - decontari cu
asiguratorii si reasiguratorii pentru primele intermediate - conform planului de conturi din Ordinului
nr. 3.129/2005, specific brokerilor de asigurare?

Raspuns consultant:

Ordinul nr. 3.129/2005 reglementeaza evidenta contabila atat pentru brokeri cat si pentru
societatile de asigurare.

Monografie contabila:

Operatiuni privind decontarile

- Evidenta primelor de asigurare subscrise:
401 = 70X - in functie de natura venitului Decontari
privind primele de asigurare Venituri din exploatare

- Incasarea primelor de asigurare direct de societate
544/547 = 401
Conturi la banci/casa Decontari privind primele de asigurare

- Evidenta primelor asigurate prin intermediari de asigurari
544/547 = 404
Conturi la banci/casa Decontari privind intermedierile in asigurari

- Decontarea primelor de asigurare incasate prin intermediari in asigurari:
404 = 401
asigurare
404 = 401
asigurare

- Evidentierea primelor de asigurari subscrise aferente contractelor reziliate:
708 = 402
Prime brute subscrise anulate Prime anulate si de restituit

- Evidenta primelor de asigurare restituite:
402 = 542/547
Prime anulate si de restituit Conturi la banci/casa

- Diminuarea primelor asigurate cu primele anulate:
402 = 401
Prime anulate si de restituit Decontari privind primele de asigurare


- Valoarea primelor de incasat de catre brokeri de asigurari:
461 = 462
Debitori diversi Creditori diversi

- Evidenta primelor incasate de brokeri:
544/547 = 46
Conturi la banci/casa Debitori diversi

- Decontarea primelor de asigurare incasate de brokeri cu societatea:
461 = 544/ 547
Debitori diversi Conturi la banci/casa

123. Monografie contabila intreprindere individuala


Care este monografia contabila pentru o intreprindere individuala care are ca obiect de activitate
Alte activitati de alimentatie n.c.a"? Cu ce trebuie sa incep, fiind o firma noua?

Raspuns consultant:

Legislatia aferenta intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale:

- OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice
autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale:

- Art. 15. - Persoana fizica autorizata, titularul intreprinderii individuale si reprezentantul
intreprinderii familiale vor tine contabilitatea in partida simpla, potrivit reglementarilor
privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre
persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

- Ordinul nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si
conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au
calitatea de contribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal

Concluzie:

Va trebui sa organizati si sa tineti contabilitatea in partida simpla, care presupune inregistrarea in
Registrul jurnal de incasari si plati a incasarilor si platilor aferente unei perioade, iar
fiscalitatea se bazeaza pe datele din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48 din Codul
fiscal.


124. Investitie spalatorie auto


O societate inchiriaza un teren pe care urmeaza sa construiasca o spalatorie auto, incheind in
acest sens un contract de inchiriere a terenului pe o perioada de 3 ani. Care este perioada de
amortizare a investitiei realizate (spalatorie auto automatizata)?

Raspuns consultant:

In conformitate cu prevederile art.24 alin (3) din Codul fiscal investitiile efectuate la mijloacele fixe
care fac obiectul unui contract de inchiriere, cesiune, locatii de gestiune sau alte asemenea sunt
considerate mijloace fixe amortizabile.

Potrivit art.24 alin (1) cheltuielile aferente mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct
de vedere fiscal prin deducerea amortizarii.

Pentru cheltuielile de investitii efectuate la mijloacele fixe inchiriate, amortizarea utilizata prin
metoda liniara sau degresiva se realizeaza pe perioada contractului de inchiriere conform art.24
alin (11) litera c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate,
inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada
contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz.

125. Marfa deteriorata sau lipsa


Suntem o firma de transport international de marfa.
Se intampla ca uneori, pe parcursul transportului, sa rezulte marfa deteriorata pe care, ulterior,
clientii de la care contractam transportul sa o factureze, pe factura scriind: marfa deteriorata sau
marfa lipsa.

In ce cont ar trebui sa inregistrez aceste sume?
TVA aferenta acestor cheltuieli este deductibil?
Aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit?
Mentionez ca aceste sume NU se imputa mai departe soferului.
As dori sa stiu tratamentul acestora, atat pe legislatia din 2009, cat si pe cea din 2010.

Raspuns consultant:

Conform Art. 21. din Codul fiscal - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate
cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare,
precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor

Titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile
distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile
stabilite prin norme;

Norme metodologice:

41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din
gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz,
pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin.
(4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si
mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de
forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in
care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru
fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora.

Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe
amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii,
fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale
sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind
rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Achizitie marfuri:
% = 401
371.analitic marfa buna
4426.TVA aferent
371.analitic marfa deteriorata
4426.TVA marfa deteriorata

Descarcarea gestiunii de marfa deteriorata:

607.nedeductibil = 371.analitic marfa deteriorata
635.nedeductibil = 4426.TVA marfa deteriorata

Concluzie:

Aceste sume sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit atat pentru anul 2009 cat
si pentru anul 2010.

126. Monografie contabila - factura telefonica


Monografia contabila pentru urmatoarea factura telefonica:

-abonamente servicii de telefonie: 65.84
-abonament servicii de internet si date : 110.66
-convorbiri : 193.34

-echipamente(laptop) : 6315.72
TOTAL FACTURA CURENTA FARA TVA : 6685.56
-TVA 19% : 1270.26
TOTAL FACTURA CURENTA : 7955.82
-rate debite : 312.00
-sold precedent : 916.63
-credit din esalonare plati : -7507.50
-plati efectuate : -492.81
TOTAL DE PLATA : 1184.14

Raspuns consultant:

Conform informatiilor furnizate nu avem cunostinta despre conditiile contractuale cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra bunului, echipamente (laptopul in cazul nostru) si a
celorlalte rate debite care sunt mentionate pe factura.

Sa presupunem ca transferul dreptului de proprietate se face in momentul livrarii bunului.

In conformitate cu prevederile art. 128, alin. (3), lit. a) din Codul Fiscal actul generator pentru
exigibilitatea TVA-ului este predarea efectiva a bunului:

Inregistrarile in contabilitate sunt urmatoarele:

% = 40X 8267,82 lei
-abonamente servicii de telefonie 626 65,84 lei
-abonamente servicii de internet si date 626 110,66 lei
-convorbiri 626 193,34 lei
-echipamente(laptop) 214 6315,72 lei
-TVA 19% 4426 1270,26 lei
-rate debite 167 312,00 lei
-credit din esalonare plati 40X = 167 7507,50 lei

Soldul precedent nu se inregistreaza deoarece el provine dintr-o factura anterioara care se
presupune ca a fost inregistrata in contabilitate, ea reflectandu-se in soldul furnizorului respectiv.
De asemenea si plata care apare pe factura plati efectuate se reflecta tot in soldul furnizorului,
deoarece suma respectiva reprezinta o plata efectuata anterior.

127. Piese de schimb in garantie


Am inlocuit unui client, in perioada de garantie, un produs.
Din punct de vedere valoric, in contabilitate nu s-a intamplat nimic.
Am descarcat un produs bun la pret de 10 lei (cost de achizitie) si am incarcat unul defect la
acelasi pret cu cel bun (10 lei).


Acum am primit de la firma producatoare din Olanda, un produs bun care sa il inlocuiasca pe cel
defect din gestiunea mea (cel rezultat din inlocuire). Acesta a sosit doar cu un delivery note.
Olanda nu doreste recuperarea celui defect, deci il voi casa.

La ce pret voi incarca produsul acesta nou in gestiune?
La 10 lei (cat este costul de descarcare al celui defect) sau trebuie sa verific pretul initial de
intrare in euro si sa il inmultesc cu cursul din data receptiei de acum?

Raspuns consultant:

Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 evaluarea la data intrarii in entitate se face astfel:

50 - (1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la
valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la
capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
In cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se
substituie costului de achizitie.

(2) Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre
parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele de evidenta de pe piata, printr-o
evaluare efectuata, de regula, de profesionitti calificati in evaluare.

In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea justa, din cauza naturii specializate a
activelor si a frecventei reduse a tranzactiilor, valoarea justa se poate determina prin alte metode
utilizate, de regula, de catre profesionisti in evaluare.

respective.


Concluzie:

Va trebui sa atribuiti o valoare de piata pe care o considerati corecta.

128. Plafon plati catre persoane juridice


Pentru facturile in relatia cu persoane juridice, cu valoare mai mica de 5.000 lei, se poate stinge
datoria cu mai multe chitante (daca da, conteaza numarul lor?) sau se poate intocmi doar o

singura chitanta indiferent de valoare, iar restul datoriei urmand a se stinge prin alt mijloc de
plata(OP, cec)?
Dar pentru cele cu valoari mai mari decat 5.000 RON?

Raspuns consultant:

Conform punctului 4 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din
Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 2185 din 30 noiembrie 2004, platile in numerar catre persoane juridice
sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana
juridica fiind admise in limita unui plafon de 5.000 lei.

Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a
caror valoare este mai mare de 5.000 lei.

Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei catre
furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon
putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar.
Incasarile zilnice in numerar ale unui agent economic sunt neplafonate, respectand regula ca nu
se poate incasa mai mult de 5.000 lei de la o singura persoana juridica.
Concluzie:
Pentru facturile cu valori mai mici de 5.000 lei, se pot stinge datoriile cu mai multe
chitante.

129. Servicii de relaxare pentru salariati


O societate incheie la 12.03.2010 un contract cu o persoana juridica (SRL) care ofera servicii de
Spa Center (inot, masaj), pentru o perioada de 1 an, pentru salariatii acesteia si nu numai.
Cum se interpreteaza fiscal si cum se inregistreaza contabil factura aferenta acestor servicii
(cheltuiala ne/deductibila, deducerea TVA-ului, plata acesteia)?

Raspuns consultant:

Tratamentul contabil

Inregistrarea in contabilitate a acestor servicii se face astfel:

Primirea facturii:

% = 401 cu valoarea totala a facturii
471 cu valoarea serviciilor pentru un an de zile fara TVA
4426 cu TVA deductibil aferent inscris in factura

In cazul nededucerii TVA ului inscris in factura, concomitent se va inregistra si:

471 = 4426 cu TVA deductibil aferent inscris in factura


Esalonarea lunara a cheltuielilor:

628/analitic distinct = 471 cu cota lunara a acestor cheltuieli

Tratamentul fiscal

Din punct de vedere al impozitului pe profit aceasta cheltuiala nu se regasaeste explicit in
niciuna din listele de cheltuieli prevazute la alin 2,3 si 4 ale art. 21 din Codul Fiscal.
Drept urmare, pentru a beneficia de deductibilitate trebuie sa demonstrati ca ea respecta
regula generala prevazuta la art. 21 alin 1 Pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
venituri impozabile.
Consideram ca, daca puteti sustine ca aceste servicii contribuie la cresterea productivitatii
muncii salariatilor, puteti deduce aceste cheltuieli, altfel prudent ar fi sa le considerati
nedeductibile.

Din punct de vedere al TVA, la fel ca la impozitul pe profit nu exista explicit tratament pentru
acest TVA inscris in factura.
Drept urmare, pentru a beneficia de deducerea acestui TVA, trebuie sa demonstrati ca
serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor prevazute la art. 145 alin.
2:
Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea
sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:

a) operatiuni taxabile;
operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind
in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in

b) care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;

c) operatiuni scutite de taxa, conform art. 143, art. 144 si art. 1441;
d) operatiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 - 5 si lit. b), in
cazul in care cumparatorul ori clientul este stabilit in afara Comunitatii sau in
cazul in care aceste operatiuni sunt in legatura directa cu bunuri care vor fi
exportate intr-un stat din afara Comunitatii, precum si in cazul operatiunilor
efectuate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane,
atunci cand acestia intervin in derularea unor astfel de operatiuni;

e) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (7) si la art. 129 alin. (7), daca taxa s-ar fi
aplicat transferului respectiv.

Concluzie:

Societatea poate sa deduca TVA-ul, daca cheltuiala va fi considerata deductibila din
punct de vedere al impozitului pe profit.

Totusi un comportament fiscal prudential ar impune pentru aceste servicii aplicarea
urmatorului tratament fiscal:
cheltuiala nedeductibila, si
TVA aferent fara drept de deducere


130. Avantaje in natura


Un client al societatii noastre este debitor din 2007 si nu-si mai poate achita datoria decat prin
urmatoare cale: acest client, ca persoana fizica, ne poate livra pasari.

Am hotarat achizitionare de pasari pana la valoarea debitului (in 3 etape) pe baza de contract,
borderou de achizitie si dispozitie de plata.
Pasarile vor constitui cadoul (in natura) pentru salariatii nostri pentru sarbatorile de Pasti.

Actele sunt cele corecte?
Aceasta cheltuiala va fi deductibila in conditiile mentionate mai sus?
In ce cont se va introduce aceasta achizitie?

Mentionam ca si noi vom emite chitante de incasare cu valoarea borderoului.

Raspuns consultant:

Documente justificative

Conform pct. 4 din O.M.F.P. nr. 3.512/ 2008:

Documentele justificative provenite din tranzactii/operatiuni de cumparare a unor bunuri de la
persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fi inregistrate in contabilitate numai in
cazul in care se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective.

Drept urmare, pentru produsele achizitionate de la persoane fizice trebuie sa intocmiti si NIR, pe
langa celelate documente justificative enumerate.

Tratament contabil si fiscal

Inregistrarile in contabilitate vor fi urmatoarele:

o Inregistrarea borderoului de achizitii:
361 = 401/persoana fizica

o Inregistrarea dispozitiei de plata:
401/PF = 5311

o Inregistrarea chitantei emise:
5311 = 4111/PF

o Descarcarea din gestiune a pasarilor acordate cadou catre salariati:
425/analitic avans avantaj net in natura = 361

o Asimilarea acestor cadouri drept avantaje in natura conform art. 55 din CF:
641 = 421 cu valoarea bruta a acestor cadouri

o Retinerea contributiilor sociale si a impozitului pe salarii aferent acestor avantaje:
421 = 4312, 4314, 4372 si 444

o Retinerea avantajului in natura acordat in avans:
421 = 425/ analitic avans avantaj net in natura


Cheltuiala inregistrata cu aceste cadouri va fi deductibila din punct de vedere fiscal, deoarece
este efectuata in folosul salariatilor, care prin activitatea lor genereaza venituri impozabile si astfel
se respecta regula generala pentru deducerea cheltuielilor prevazuta la art. 21 alin.1 din Codul
Fiscal Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile

131. Reduceri comerciale si financiare


La sfarsitul trimestrului I din anul 2010 societatea ABC trebuie sa emita o factura de bonus catre
furnizorul sau principal de marfa, societatea XYZ, asupra volumului tranzactiilor desfasurate cu
aceasta.
Pe ce cont se introduce bonusul? Este bun contul 767?

Raspuns consultant:

Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de
perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 Reduceri
comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama
conturilor de terti.

(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare;
b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca
cumparatorul are un statut preferential; si
c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu
acelasi tert, in decursul unei perioade determinate.

(6) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru
achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada
la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute).

La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate).

Se intelege ca, reducerile de pret pot fi de doua tipuri si anume: comerciale si financiare.

In categoria celor comerciale se incadreaza: rabaturile, remizele si risturnele.

Acestea sunt reduceri care au ca scop stimularea vanzarii cantitative a produselor companiei, pe
seama scaderii veniturilor privind cifra de afaceri.

Chiar daca veniturile aferente unei vanzari scad, compania mizeaza pe cresterea numarul de
comenzi si implicit a valorii totale a cifrei de afaceri.


Reducerea financiara, scontul, se ofera pentru plata inainte de termen a datoriilor si are ca scop
incasarea mai rapida a creantelor sau incasara acestora printr-un canal agreat in special de catre
furnizor.

Exemplu: plata prin ordin de plata, in cazul in care furnizorul si clientul au sediile in localitati
diferite si pentru incasarea creantei in numerar, furnizorul trebuie sa cheltuiasca prea mult ca
tranzactia respectiva sa fie profitabila.

Este necesar ca in contabilizarea reducerilor sa se faca distinctia clara intre reducerile comerciale
si cele financiare.

Concluzie:

Daca se refera la cifra de afaceri este o reducere comerciala si se inregistreaza pe seama
conturilor 609, respectiv 709.
In situatia in care este vorba despre un scont, atunci se inregistreaza pe seama conturilor 667,
respectiv 767.

132. Reduceri puncte de loialitate


S-a achizitionat un telefon cu discount din puncte de loialitate.

Care este inregistrarea pentru urmatoarea factura:
Telefon = 1366.47 lei + TVA = 259.63 lei
Discount loialitate = - 729.36 lei si TVA = -138.58 lei
Total, fara TVA = 637,11 RON, TVA = 121.05 lei

Raspuns consultant:

In cazul expus este vorba de o achizitie a unui bun pentru care ati primit o reducere comerciala in
momentul achizitiei produsului, ceea ce va diminua astfel costul de achizitie al acestuia.

Din punct de vedere legislativ, aveti mai jos cateva prevederi conform Ordinului nr. 3.055/2009,
privind aplicarea reglemetarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a si a VII-a europeana:

51 - (1) (...)

(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare;
b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca
cumparatorul are un statut preferential; si
c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu
acelasi tert, in decursul unei perioade determinate.

Dupa cum aminteam aceasta reducere se va aplica direct asupra costului de achizitie reducand
totodata si baza de impozitare pentru TVA asa cum este prevazut in Codul fiscal la Art.137, alin.
(3), lit.a):

(3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:


a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori
direct clientilor la data exigibilitatii taxei;

Inregistrarea contabila aferenta este:

% = 401/Furnizori 758,16
637,11 303/Obiecte de inventar
121,05 4426/TVA deductibil

133. Reevaluare grupa de imobilizari


Pe baza situatiei existente la sfarsitul anului 2009 am procedat la reevaluarea grupei Cladiri.
Reevaluarea s-a efectuat in luna ianuarie 2010, raportul de evaluare avand data de 25.01.2010,
iar in decizia asociatiilor de aprobare a reevaluarii (din 01.02.2010) se precizeaza inregistarea
rezultatelor reevaluarii in situatiile financiare aferente trimestrului 1 anul 2010.

In ce luna inregistrez in contabilitate rezultatele raportului de evaluare?

Raspuns consultant:

In conformitate cu prevederile legale, imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii.

In acest caz, imobilizarile vor fi prezentate in bilant la valoarea reevaluata.

Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa,
valoarea care se determina pe baza unor evaluari efectuate de catre specialisti autorizati.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie
reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nicio piata activa pentru acea imobilizare.

Hotararea de reevaluare a imobilizarilor corporale se ia de catre Consiliul de administratie al
fiecarei societati si dupa primirea raportului de evaluare, acesta trebuie aprobat de administratori
si abia apoi il puteti inregistra in contabilitate si depune la impozitele locale.

134. Reevaluarea actiunilor cotate la bursa


Cum se reevalueaza la sfarsitul anului, portofoliul de actiuni cotate la bursa?


Raspuns consultant:

In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct .49:

(1) Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, de regula, pe baza
principiului costului de achizitie sau al costului de productie. Cazurile in care nu se foloseste
costul de achizitie sau costul de productie sunt cele prevazute de prezentele reglementari.

respective.


(8) In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata
reglementata, precum si al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achizitie include si
costurile de tranzactionare direct atribuibile achizitiei lor.

(5) Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe
o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar
cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de
valoare.

Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin
eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

Concluzie:

Se poate proceda la reevaluarea portofolului de actiuni existent la sfarsitul exercitiului
financiar, cu reflectarea in contabilitate a rezultatelor acesteia la valoarea de cotatie din
ultima zi de tranzactionare a anului.

135. Reevaluare societate de leasing financiar


O societate de leasing financiar a fost radiata din registrul general in 2009, astfel incat de la
01.01.2010, societatea trebuie sa tina contabilitatea conform Ordinului nr. 3.055.

La 01.01.2010 soldurile initiale ale contractelor de leasing se inregistreaza in contabilitate la
cursul BNR din 31.12.2009.

Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.185 (7) in cazul datoriilor de leasing financiar in valuta,
acestea se inregistreaza la cursul de schimb schimb al pietei valutare comunicat de Banca
Nationala a Romaniei la data acordarii finantarii, acesta fiind cursul de referinta la care se face

facturarea, cu calcularea diferentei de curs valutar de la cursul istoric la cursul convenit in
contractul de leasing (de regula BNR + 1% la data facturarii).

Cum procedez cu reevaluarea contractelor de leasing la finele fiecarei luni?

Conform Ordinului nr. 3.055, acestea se trec pe venituri sau cheltuieli.
In situatia aceasta, ce se intampla cu diferentele de curs inregistrate la 31.12.2009 fata de cursul
istoric?

Exemplu:
Am un contract de leasing care, la 31.12.2009, are un sold de 10.648,18 euro, la cursul de la
31.12.2009 = 43.660.27 lei, iar la curs istoric 38.545.81 lei.

Daca in ianuarie facturez rata de capital de 180 euro, la cursul istoric, din soldul initial se scade
180 eur x 3,7329 lei, ori soldul initial in lei este la cursul de 4.2282 lei.

Diferentele de curs valutar le inregistrez pe 668 sau 768 la finele fiecarei luni.
Nu ar trebui sa reiau aceste diferente de curs valutar la inceputul lunii urmatoare cu semnul -,
astfel incat sa am o corelatie la descarcarea ratelor raportat la curs istoric? (asa cum se facea in
contabilitate, conform Ordinului 5/2005, urmand ca diferentele de curs valutar sa fie obtinute prin
emiterea facturilor lunare si prin diferenta intre soldul initial si soldul final al conturilor de
reevaluare).
Solicit o monografie contabila pentru derularea inregistrarii facturilor emise si a reevaluarii
soldurilor contractelor de leasing financiar la locator.

Raspuns consultant:

In conformitate cu pct. 186 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 la finele fiecarei luni, creantele si datoriile
in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a
Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.


Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute.

In acest caz, diferentele inregistrate se recunosc in contabilitate la alte venituri financiare sau alte
cheltuieli financiare, dupa caz.

Totodata, art. 185 alin. (9) mentioneaza foarte clar ca diferentele de valoare care apar cu
ocazia decontarii creantelor si datoriilor exprimate in lei, in functie de un curs valutar
diferit de cel la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care
sunt inregistrate in contabilitate trebuie recunoscute in luna in care apar, la alte venituri
sau cheltuieli financiare.

Atunci cand creanta sau datoria este decontata in decursul aceleiasi luni in care a survenit,
intreaga diferenta rezultata este recunoscuta in acea luna.

Atunci cand creanta sau datoria este decontata intr-o luna ulterioara, diferenta recunoscuta in
fiecare luna, care intervine pana in luna decontarii, se determina tinand seama de modificarea
cursurilor de schimb, survenita in cursul fiecarei luni.

1) Inregistrarea reevaluarii creantei in valuta, la sfarsitul lunii:

665 = 411

Cheltuieli din diferente Clienti
de curs valutar

sau

411 = 765
Clienti Venituri din diferente de curs valutar

Inregistrarea diferentelor de valoare la decontarea creantei in valuta:

668 = 411
Alte cheltuieli financiare Clienti

sau

411 = 768
Clienti Alte venituri financiare

2) Inregistrarea reevaluarii datoriei in valuta, la sfarsitul lunii:

665 = 401
Cheltuieli din diferente Furnizori
de curs valutar

sau

401 = 765
Furnizori Venituri din diferente de curs valutar

Inregistrarea diferentelor de valoarea la decontarea datoriei in valuta:

668 = 401
Alte cheltuieli financiare Furnizori

sau

401 = 768
Furnizori Alte venituri financiare

136. Registrele de casa ale punctelor de lucru


O firma care are mai multe magazine dispersate teritorial (localitati diferite) este obligata sa tina
registrul de casa pentru fiecare magazin sau respectivele operatiuni se reflecta in registrul de
casa de la sediul central?

Sumele incasate din vanzari sunt depuse local in conturile de la banci, insa exista si situatii in
care se fac diverse plati ocazionale pe plan local (reparatii, cumparari consumabile, materiale
curatenie)


Raspuns consultant:

In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.(4):

Societatile comerciale care au subunitati organizeaza si conduc contabilitatea astfel incat sa fie
disponibile informatiile necesare privind activitatea desfasurata de aceste subunitati.

(5) In intelesul prezentelor reglementari, prin subunitati fara personalitate juridica, care apartin
persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se intelege sucursale, agentii,
reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, infiintate potrivit legii.

Contabilitatea primara se tine la punctul de lucru:

- in cazul in care aveti magazine care au relatie directa cu publicul consumator, este obligatoriu
sa se intocmeasca receptii pentru intrarea marfurilor (sosite cu aviz de la sediul central).

Trebuie intocmit registrul de casa in care sa se evidentieze incasarile si platile.
Se pot intocmi jurnale de vanzari si cumparari, care se centralizeaza la sediu.

- in cazul in care aveti doar depozit trebuie sa intocmiti actele pentru miscarea produselor finite:
intrarea pe baza de factura /aviz de expeditie si NIR
iesirea pe baza de factura /aviz
- in functie de metoda de gestiune utilizata trebuie intocmit raport de gestiune (metoda global-
valorica) sau fise de magazie (metoda cantitativ-valorica).

- pe facturile emise de punctul de lucru, trebuie sa fie trecuta adresa acestuia, dar si cea a
sediului.

137. Repartizarea dividendelor


Daca firma la sfarsitul exercitiului financiar are pierdere, dar din anii precedenti in soldul lui 117
este o suma destul de mare care reprezinta profitul repartizat din mai multi ani, as vrea sa stiu
cum o pot utiliza....daca se pot repartiza dividende?

Raspuns consultant:

A.G.A. va hotari repartizarea profitului anilor precedenti pe destinatii
nu exista un termen anume pentru a repartiza profitul
nu aveti obligatia de a acoperi pierderea anului 2009
inregistrati in 117
2009
pierderea anului 2009

Conform Codului fiscal, pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin
declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani
consecutivi.

Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata
a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.


Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia, iar pentru
repartizare trebuie avute in vedere reglementarile legale si anume:

o Rezerva legala se constituie in limita unei cote de 5% aplicata profitului contabil
pana la atingerea a 20% din capitalul social subscris si varsat.

o Profitul contabil ramas dupa repartizarea rezervei legale se preia la inceputul
exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare
anuale in contul 117 Rezultatul reportat, de unde urmeaza a fi repartizat pe
celelalte destinatii legale (rezerve, acoperirea pierderii contabile, distribuirea de
dividende, surse proprii de finantare).

o Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa
convocarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor care a aprobat
repartizarea profitului.

138. Persoane care semneaza bilantul


Bilantul aferent exercitiului financiar 2009 poate fi semnat de economist (persoana angajata cu
contrat de munca in firma) sau trebuie ca aceasta persoana sa aiba functia de Director
economic?
Directorul economic poate fi angajat pe aceeasi functie si la o alta firma?

Raspuns consultant:

Potrivit art. 10, alin. (2), (3) si (4) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare:

contabilitatea se organizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de
catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca
aceasta functie.

Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare.

Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in
domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre
ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului
economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie,
impreuna cu personalul din subordine. In cazul in care contabilitatea este condusa pe baza de
contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii,
membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea
pentru conducerea contabilitatii revine acestora, potrivit legii si prevederilor contractuale."

Conform Ordinului 3055/2009, privind aplicarea reglemetarilor contabile armonizate cu Directiva a
IV a si a VII a europeana, la Sectiunea 13 privind Aprobarea, semnarea si publicarea situatiilor
financiare anuale avem specificat:


321 - (1) (...)

(2) Situatiile financiare anuale sunt semnate de persoanele in drept, cuprinzand:
- numele si prenumele persoanei care le-a intocmit, inscrise in clar;
- calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau alta persoana desemnata prin
decizie scrisa de administrator, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania);

- numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.

Informativ, acelasi lucru era specificat si in vechiul Ordin nr. 1.752/2005, abrogat de la data de
01.01.2010 prin aplicarea Ordinului nr. 3.055/2009:
Potrivit pct. 266 (2) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor
Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si
completarile ulterioare:
situatiile financiare anuale au inscrise clar numele si prenumele persoanei care le-a intocmit,
calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau alta persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania), precum si numarul de inregistrare in organismul
profesional, daca este cazul".

In conformitate cu prevederile legale se completeaza si persoana raspunzatoare de intocmirea
situatiilor financiare.
In cazul programului de asistenta pentru intocmirea situatiilor financiare aferente anului 2009, se
specifica in mod clar ca prin alta persoana imputernicita se intelege:

orice persoana angajata, potrivit legii, care indeplineste conditiile prevazute de legea contabilitatii
nr. 82/1991, republicata (sa aiba studii economice).

Asadar, orice persoana angajata cu studii economice superioare si desemnata prin decizia
administratorului poate semna la intocmirea situatiilor financiare aferente anului 2009. Nu trebuie
neaparat sa aiba si calitatea de Director economic.

In cazul in care este Director economic, acesta ar putea fi angajat si la alta societate , mergand
pe cumulul de functii asa cum este reglementat de Codul Muncii la art.35, insa cu respectarea
adnotarilor aferente, respectiv evitarea incompatibilitatilor pentru cumulul de functii:

Art. 35. [cumulul de functii]

(1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de
munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute
incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

(3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul
unde exercita functia pe care o considera de baza.


139. Situatii financiare consolidate


In cazul a trei firme care au ca actionari asociati aceleasi persoane fizice, in ce conditii trebuie
acestea sa intocmeasca situatii financiare consolidate?
Actionarii, asociatii sunt in numar de 3, fiecare avand o pondere de 33% din capitalul social al
societatilor in cauza.
De asemenea, cele trei societati depasesc 2 dintre exceptiile referitoare la intocmirea situatiilor
financiare consolidate, respectiv numarul de salariati si total active.

Raspuns consultant:

Consolidarea este impusa la anumite categorii de firme mari si se realizeaza de catre auditori
membrii ai Camerei Auditorilor.

O entitate trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al
administratorilor daca aceasta entitate, denumita in continuare societate-mama, este organizata
intr-unul din tipurile mentionate la Art.12 din reglementarile prevazute in O.M.F.P. nr. 3.055/2009,
face parte dintr-un grup de entitati si indeplineste una din urmatoarele conditii:
- detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta societate
denumita filiala;
- este actionar sau asociat al unei societati si majoritatea membrilor organelor de administratie,
conducere si de supraveghere ale societatii in cauza (filiala), care au indeplinit aceste functii in
cursul exercitiului financiar, in cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul
intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii
drepturilor lor de vot;
- este actionar sau asociat al unei societati si detine singura controlul asupra majoritatii
drepturilor de vot ale actionarilor ori asociatilor societatii, ca urmare a unui acord cu alti actionari
sau asociati;
- este actionar sau asociat si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra filialei, in
temeiul unui contract incheiat cu societatea comerciala in cauza ori al unei clauze din actul
constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte ori clauze;
- societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta dominanta ori
control asupra unei filiale;
- este actionar sau asociat si are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor
organelor de administratie, conducere sau de supraveghere ale filialei; sau
- societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama.
Daca doua sau mai multe entitati indeplinesc cerinta de la pct.19, acestea trebuie totusi sa fie
incluse in situatiile financiare anuale consolidate daca, considerate ca un tot unitar, acestea
sunt semnificative pentru scopul furnizarii unei imagini fidele in sensul prevederilor pct. 24 din
prezentele reglementari.

Situatiile financiare consolidate prezinta pozitia financiara sau rezultatele financiare ale
operatiunilor aferente unor entitati legal afiliate, prin titlul comun de propietate, din perspectiva
grupului (societate-mama si toate filialele acesteia).
Situatiile financiare consolidate vor include toate filialele societatii-mama.

140. Societate suspendata


Exista o firma suspendata in februarie 2010.
Operatiunile curente (comisioane extrase bancare, facturi telefon, energie) trebuie inregistrate in
evidenta curenta la data de pe document sau se pastreaza si se inregistreaza la reluarea
activitatii?

Raspuns consultant:

Suspendarea activitatii unei societati comerciale presupune inactivitatea activitatii economice.

In baza dispozitiilor de la art.41 alin.1) coroborate cu cele de la art.7 lit.b), art.36 alin.1) si art. 237
alin.1) lit.c) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, una din conditiile necesare si
obligatorii pentru existenta ca persoana juridica a unei societati comerciale este aceea de a avea
sediu social declarat, ca urmare cheltuielile aferente acestuia trebuie inregistrate si sunt si
aferente obtinerii de venituri, chiar daca viitoare.
Legea 82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare nu face nici o referire la faptul ca daca se
suspenda activitatea nu se mai fac inregistrari in contabilitate.

Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in
momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind
astfel calitatea de document justificativ.
Pe perioada in care societatea are activitatea suspendata:
nu se emit si nici nu se inregistreaza chitante si facturi,
evidenta contabila se tine la 3 luni,
bilanturile contabile se depun la 6 luni si 1 an,
se pot face plati (telefon, rate credite etc),
se pot face incasari in urma contractelor derulate anterior suspendarii, dar numai prin
banca (pentru ca este interzisa emiterea de facturi si chitante),
se pot face plati prin banca la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale,
Concluzie:

O societate comerciala care si-a suspendat activitatea poate inregistra in contabilitate
diverse cheltuieli.


141. Amortizarea unei statii de dedurizare a apei


In ce grupa se incadreaza o statie de dedurizare a apei? In cati ani se face amortizarea acesteia?

Raspuns consultant:

Intrucat nu este specificat obiectivul clar al achizitiei statiei de dedurizare a apei, vom analiza
amortizarea acesteia, in functie de grupele la care se poate incadra conform Catalogului
amortizarii mijloacelor fixe.

Astfel, avem in cazul incadrarii la grupa 1.8 Constructii pentru alimentarea cu apa, canalizare si
imbunatatiri funciare:

1.8.8 Statii de tratare, de neutralizare si de epurare a apelor pentru care este alocata o perioada
de amortizare cuprinsa intre 24-36 ani.

In cel de al doilea caz avem grupa: 2.1.24 Masini, utilaje si instalatii pentru gospodarirea
comunala si spalatorii, iar in cadrul acesteia:

2.1.24.4 Utilaje si instalatii pentru alimentarea cu apa, pentru tratarea apelor de alimentare si
epurare a apelor uzate, in afara de:

-aparate de clorinare;
-poduri racloare.

Durata normala de amortizare pentru aceasta grupa este cuprinsa in 19-29 ani.

In functie de situatia la care va incadrati, veti alege si durata de amortizare pentru care optati.

142. Vanzare cesiune parti sociale


SC A SRL este asociat unic in SC X SRL.
Capitalul social al SC X SRL este de 5.000 lei, format din 500 parti sociale a 10 lei.
SC A SRL cesioneaza 250 parti sociale unei firme SC Y SRL , cu sediul in Franta, pentru suma
de 12.000 euro.
Care sunt contarile ce trebuie facute la SC A SRL pentru diferenta de valoare obtinuta pentru
cele 250 parti sociale cesionate?
Cum trebuie declarat venitul respectiv?

Raspuns consultant:
Cesionarea partilor sociale se poate realiza la valoarea nominala a acestora, mentionata in actul
constitutiv al societatii, sau se poate realiza la o valoare mai mare decat cea nominala, in aceasta
situatie noul asociat avand obligatia de a achita catre stat impozitul in cuantum de 16%, procent
ce se aplica asupra diferentei dintre valoarea nominala si valoarea achizitionarii.
1) Inregistrari contabile:


Societatea A plateste contravaloarea partilor sociale la SC X SRL

26X = 5121
Cesiunea / vanzarea de catre SC A SRL lui SC Y SRL
461 = %
26X valoarea nominala a actiunilor
764 diferenta de pret
Incasarea contravalori actiunilor:
5121 = 461

2) Art.67, norme metodologice din Codul fiscal prevede:

b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise,
si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine
dobanditorului.

Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii
tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.

Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie,
impozitul fiind final.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie
inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care
nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat.

Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru
transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul
comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face
sau nu esalonat;

143. Livrarea de marfuri in SMI


Un client a cerut sa incepem sa lucram in SMI (Supplier Management Inventory). Noi trimitem
produs finit (marfa) in Polonia (CMR si nota de livrare) intr-un spatiu pe care il avem inchiriat.
Din aceasta marfa, furnizorul se aprovizioneaza pe parcursul unei luni. La sfarsitul lunii ii
facturam doar ce a consumat din marfa, diferenta ramanand in spatiul inchiriat.


Ce regim au marfurile trimise in Polonia, dar nefacturate, ramase in depozit?
Cum apar in gestiunea noastra la sfarsit de luna, cu ocazia inventarului, avand in vedere ca
stocul este spatiu inchiriat din Polonia?
Cum inregistrez scaderea din gestiune a produsului finit din depozitul din Romania si transferul lui
in spatiul inchiriat din Polonia?
Cum inregistrez si declar TVA?
Clientul este elvetian si livrarea marfii se face la fabrica din Polonia, unde se si consuma.
Raspuns consultant:

Nu cunoastem regimul juridic pe care l-ar putea avea un spatiu inchiriat in alta tara din UE, insa
daca acolo se desfasoara o activitate a companiei dvs, atunci exista un sediu permanent din
punct de vedere al impozitului pe profit, si un sediu fix, din punct de vedere al taxei pe valoarea
adaugata.

Exista o definitie in Codul Fiscal care ar trebui verificata si in legislatia din Polonia si care s-ar
aplica pentru o companie din Romania cu activitate economica in Polonia, astfel:

Art. 125
1
- Semnificatia unor termeni si expresii (2) In intelesul prezentului titlu:

b) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei se considera
ca este stabilita in Romania daca are un sediu fix in Romania, respectiv daca dispune in Romania
de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de
servicii impozabile;

c) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si care are un
sediu fix in Romania conform lit. b) este considerata persoana impozabila care nu este stabilita in
Romania pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate la care sediul fix de pe
teritoriul Romaniei nu participa.

In cazul in care exista un sediu fix pentru compania dvs in Polonia, atunci ar trebui sa va
inregistrati ca platitori de TVA in Polonia.

In privinta evidentei TVA, exista 2 situatii si anume, ca transferul efectuat de dvs. catre depozitul
propriu din Polonia sa fie livrare intracomunitara sau sa fie nontransfer.

Prevederile din Codul Fiscal sunt:
(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana
impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru,
cu exceptia nontransferurilor prevazute la alin. (12).

(11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri
mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta
persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice.

(12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din
Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a
fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni:

b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de
destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. b)
privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia;

g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului
expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre
persoana impozabila stabilita in Romania;


h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe
teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in
vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire
integrala de drepturi de import.

(13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12),
expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt
stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai
este indeplinita.

Astfel, daca stocul din Polonia se factureaza pe masura ce este livrat catre furnizor, atunci
varianta cea mai posibila este ca dvs. sa efectuati o livrare intracomunitara in Romania si o
achizitie intracomunitara in Polonia, iar ulterior o livrare locala in Polonia catre compania
elvetiana, pentru ca stocul nu paraseste teritoriul Poloniei.

In cazul in care este vorba despre un transfer in cadrul unei livrari cu instalare si se factureaza pe
masura receptiei lucrarii, dvs. realizati un nontransfer si aveti toate obligatiile aferente acestui
regim special TVA..

La acceptarea lucrarii se va emite factura finala si veti inregistra o livrare intracomunitara in
Romania catre clientul din Polonia.

Din punct de vedere contabil, dvs. inregistrati un transfer de la o gestiune la alta gestiune,
urmand a inregistra venitul si costul la data vanzarii efective catre client.

144. Mijloc fix, achizitionat de o PFA


In calitate de Persoana Fizica Autorizata (neplatitoare de TVA) achizitionez unui mijloc fix pe
baza de factura care include TVA..
Pot include in costul de achizitie si TVA care sa reprezinte cheltuieli?
Care este baza legala?

Raspuns consultant:

In cazul unui neplatitor de TVA, mijlocul fix achizitionat cu TVA va fi inregistrat la valoarea totala
inclusiv TVA, deoarece nu tine evidenta distincta din acest punct de vedere si nu are dreptul de a
deduce TVA.

Ordinul nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si
conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de
contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal mentioneaza
distinct modalitatea de inregistrare in Registrul dr Incasri si Plati si anume:

Contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata vor inregistra sumele incasate sau platite,
exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

Prin deducere logica, neplatitorii vor inregistra in Registrul de Incasari si Plati valorile totale,
inclusiv TVA, nefiind obligati sa tina evidenta distincta in acest scop: punctul 49.


Inregistrarea in evidenta contabila in partida simpla a bunurilor mobile si imobile se face la
valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz.

Suplimentar, valoarea mijlocului fix va fi considerata plata nedeductibila si se vor accepta ca si
costuri deductibile amortizarile lunare:

52. Venitul net sau pierderea fiscala se calculeaza astfel:

din totalul sumelor incasate, evidentiate in coloanele 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de
incasari si plati, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscala a bunurilor si drepturilor, evidentiate in
Fisa pentru operatiuni diverse, si totalul sumelor platite, evidentiate in col. 7, respectiv 8, din
Registrul-jurnal de incasari si plati, si se aduna sumele platite pentru cumpararea bunurilor
amortizabile si totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor
nedeductibile, acest centralizator intocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ.

145. Contract de inchiriere spatiu de vanzare


Cum inregistrez in contabilitate un contract de inchiriere a unui spatiu de vanzare de la o
persoana fizica?

Raspuns consultant:

Costul cu chiria se inregistreaza in baza contractului de inchiriere semnat cu persoana fizica,
contract care se inregistreaza la administratia financiara ca obligatie a persoanei fizice.

In privinta inregistrarii la administratia financiara a contractului de inchiriere, potrivit Ordinului nr.
2.371/12 decembrie 2007, cu Instructiuni de completare a formularului 220 Declaratie privind
venitul estimat", pentru cedarea folosintei bunurilor, exista obligatia inregistrarii contractului si a
declaratiei estimative in termen de 15 zile de la data incheierii contractului intre parti.

Se mentioneaza:
Declaratia se completeaza de catre persoanele fizice care realizeaza venituri in bani si/sau in
natura provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute in calitate de
proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal.

Declaratia se depune de catre:

- contribuabilii care realizeaza venituri dintr-o sursa noua in cursul anului fiscal, in termen de 15
zile de la data incheierii contractului intre parti, odata cu inregistrarea acestuia.

Plata chiriei ar trebui consemnata intr-o chitanta completata manual de catre persoana fizica, ca
dovada a primirii banilor si/sau o dispozitie de casierie emisa de persoana juridica privind plata
efectuata catre persoana fizica.

146. Contract de inchiriere spatiu de vanzare



La Art. 21 alin (3) Cheltuieli cu deductibilitate limitat, litera c) cheltuieli sociale, Codul fiscal
vorbeste despre cadouri in bani sau in natur oferite copiilor minori ai salariailor.
Norma metodologica nu vine cu nicio precizare.

Acest articol a fost modificat de mai multe ori, insa intotdeauna era vorba de copii minori si
salariati si nu de copii minori ai salariatilor, asa cum se prevede in punctul 36 al Normei legat de
art. 48 Venituri neimpozabile ale activitatilor independente.

Conform art. 21 alin (3), din punct de verdere al impozitului pe profit, au deductibilitate limitata
cadourile acordate tuturor copiilor care sunt minori, indiferent daca sunt sau nu ai salariatilor.
Este corect?

Raspuns consultant:

Asa cum rezulta din precizarile Codului fiscal, in categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitata
sunt incluse si cheltuielile sociale pana la limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile
personalului.

In cadrul acestora sunt incluse ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare,
ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea
corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite,
crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana
la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de
nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza
contractului colectiv de munca.

In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de
angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor
minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru
tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai
acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile
de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de
plasament.

Din intrebare, inteleg ca doriti sa stiti daca se aplica aceasta regula si pentru cadourile acordate
copiilor minori, altii decat copii salariatilor.

Desi legea nu specifica in mod clar, consider ca fiind un capitol de cheltuieli sociale deductibile si
care se leaga ca baza de calcul de salarii si salariati, este vorba doar de copii minori ai
salariatilor.

147. Ajustare vs. Provizion

Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil provizioanele constituite in limita unui procent
din valoarea creantelor asupra clientilor prevazute la art. 22 din Codul fiscal? Este o ajustare sau
un provizion efectiv? Provizioanele se constituie pe intreaga valoare a creantei sau numai la
valoare fara TVA a acestora?
Raspuns consultant:


Provizionul reprezinta o cheltuiala inregistrata de societate pentru cazul in care sunt indeplinite 2
conditii:

- exista riscul unor iesiri de resurse in viitor;
- valoarea iesirilor de resurse poate fi evaluate credibil.

In categoria acestor tipuri de cheltuieli sunt provizioane pentru litigii, provizioane pentru pensii si
alte drepturi similar, provizioane de risc fiscal.

In cazul unor clienti neincasati, la scadenta se va inregistra o ajustare a creantelor.

Inregistrarea in contabilitate se face prin articolul contabil:

6814. Cheltuieli de exploatare privind = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti
ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

Asa cum reiese si din denumirea conturilor, in cazul unor client neincasati se vor inregistra
ajustari de valoare si nu provizioane.

Ajustarile de valoare se inregistreaza la valoarea creantei. Daca creanta contine TVA atunci
ajustarea se va valoarea bruta a creantei adica la valoarea cu TVA.

148. Operatiuni de forfetare

Ordinul nr. 3.055:

Art. 182 - (1) In conturile de terti se inregistreaza distinct operatiunile de scontare, forfetare si alte
operatiuni, efectuate cu institutii de credit.

Daca emitem o factura (411 = 704), care este forfetata la o banca sau institutie de credit, atunci
sumele incasate cum se inregistreaza astfel incat sa fie inregistrat distinct in conturile de terti?

Taxa de forfetare se factureaza de institutia de credit sau deducem conform contractului?
Daca operatiunea de forfetare se inregistreaza distinct in conturile de terti, atunci 411 ramane in
sold?

Avand in vedere ca operatiunile de forfetare sunt fara recurs, nu se diminueaza contul 411 cu
sumele incasate de la institutia de credit?

Raspuns consultant:

Din punct de vedere al TVA, forfetarea, ca recuperare de creante, nu este scutita de TVA.
Daca, in fapt, banca acorda un credit, urmand a incasa direct creantele beficiarului de credit,
operatiunea este scutita de TVA..

Prevederea legala este urmatoarea:

Art 141Codul fiscal (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:

a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:
3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente,
plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea
creantelor;

Norme:

(7) Exceptia prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se aplica in functie de
natura operatiunii, indiferent de terminologia utilizata, respectiv recuperare de creante sau
factoring.

(8) In situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii la care se face referire la alin. (7)
nu il constituie recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele
aferente unui credit acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe
valoarea adaugata, nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din
Codul fiscal.

(9) In cazul in care din analiza contractului rezulta ca operatiunea la care se face referire la alin.
(7) reprezinta recuperare de creante, aceasta este considerata pentru persoana care preia
creantele o prestare de servicii efectuata cu plata, taxabila din punctul de vedere al taxei pe
valoarea adaugata conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, indiferent
daca persoana care preia creantele preia sau nu riscul privind neincasarea acestora, asa cum
rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-305/01 MKG.

(10) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (9) o
reprezinta contravaloarea serviciului, inclusiv componenta de finantare, si se determina in functie
de tipul contractului, putand fi calculata fie ca suma a dobanzii aferente finantarii si a comisionului
de administrare si colectare a creantelor, fie ca diferenta intre valoarea nominala a creantelor si
pretul de achizitie al acestora, in cazul creantelor care nu au depasit termenul de scadenta, fie ca
diferenta intre valoarea economica sau de piata a creantelor agreata de parti si stipulata in
contractul incheiat si pretul de achizitie al acestora in cazul recuperarii creantelor cu termenul de
scadenta depasit.

Din punct de vedere al reglementarii contabile, forfetarea reprezinta cumpararea, fara recurs
asupra oricarui detinator anterior, a unor creante scadente la termen, ca rezultat al livrarii de
bunuri sau prestarilor de servicii, contra unei taxe forfetare.

Inregistrarea in contabilitate ar trebui sa se faca in baza contractului si/sau a facturii emise de
catre institutia financiara, urmand a se reflecta creanta de incasat in schimbul cedarii creantelor
proprii. O posibilitatea ar fi (O.M.F.P. nr. 3.055/2009 nu mentioneaza o recomandare in acest
sens) ar fi:

- creanta fara de banca la semnarea contractului:

461 Debitori diversi = 4111 Creanta cedata

- daca exista diferente la negociere acestea pot fi inregistrate in conturile 668 Alte cheltuieli
financiare/768 Alte venituri financiare

- incasarea creantei de la banca:

5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi

- plata taxei de forfetare achitata institutiei financiare:

668 Alte cheltuieli financiare = 5121 Conturi la banci in lei


149. Prestari de servicii - decontari

Achizitionam marfa de la furnizor, pe care trebuie sa o instalam. Factura catre client se face dupa
ce se termina receptia la client.

Intrarea de marfa o facem pe baza de factura si NIR, insa iesirea marfii din depozitul nostru, daca
o facem pe bon de consum, nu mai avem cum sa o facturam catre client.
Se poate folosi 711? Daca se poate, care sunt notele si documentele justificative?

Raspuns consultant:

In functie de obiectul principal de activitate, factura emisa catre client poate fi una de vanzare
efectiva echipament si servicii de instalare facturate distinct sau factura poate evidenta o lucrare
facturata conform contractului cu un deviz atasat in spatele facturii.

In functie de aceste doua posibilitati, si inregistrarea in contabilitate este distincta, adica comert
sau prestare de serviciu.

Din prezentare am inteles ca, in fapt, facturati o lucrare care include atat echipament cat si
manopera aferenta instalarii, iar acceptul clientului si facturarea se face, in fapt, la receptia finala
a lucrarii.

Monografia contabila este:

- receptie echipamente si alte materiale necesare instalarii (factura si NIR):

3028 = 401

- livrare echipament pe baza de aviz expeditie de la depozitul dvs la locatia clientului cu
mentiunea pe aviz ca urmeaza factura la data acceptarii de catre beneficiar a lucrarii
conform contract nrdin data:

6028 = 3028
332 = 711

- inregistrare costuri manopera si alte consumabile (generate intern sau primite pe facturi
de la terti) - facturi, NIR-uri, stat salarii:

6028 = 3028/401
641 = 421
645x = 43x
628 = 401
332 = 711

- facturarea lucrarii la acceptul beneficiarului:

4111 = 704
711 = 332


Este foarte important sa documentati conectarea acceptului beneficiarului de data emiterii facturii,
pentru a nu exista risc din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata:

Cod Fiscal Art. 134
1
- Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

(7) Prestarile de servicii care determina decontari sau plati succesive, cum sunt serviciile de
constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, sunt considerate
efectuate la data la care sunt emise situatii de lucrari, rapoarte de lucru, alte documente similare
pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz, in functie de prevederile
contractuale, la data acceptarii acestora de catre beneficiari.

Totusi, perioada de decontare nu poate depasi un an.

150. Prescriptia extinctiva


La inventarierea anului 2009, la o societate, apare un sold mare de furnizori diversi in suma de
70.000 lei neachitati, suma ce provine din anul 2004.
Firma de contabilitate contactata spune ca nu-I poate identifica.

Cum se procedeaza legal, se poate prescrie suma sau se poate trece in contul 473?
Am inteles ca nu a mai cerut nimeni banii, deci nu se stie nimic, iar soldul apare in fiecare an, ca
neinchis la fiecare inventariere.

Raspuns consultant:

Potrivit prevederilor Decretului nr. 167, republicat/10 aprilie 1958, privitor la prescriptia extinctiva
art. 3, termenul prescriptiei este de 3 ani, prescriptia incepand sa curga de la data cand se naste
dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita conform art. 7.

Prevederi concrete se regasesc in Ordinul nr. 1.753/22 noiembrie 2004 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv care la
pct. 46 mentioneaza ca scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de
incasare sau de plata sunt prescrise, se efectueaza numai dupa ce au fost intreprinse toate
demersurile juridice, potrivit legii, pentru decontarea acestora.

In cazul in care este imposibila identificarea datoriilor, trebuie stabilita perioada din care provine
soldul pe baza balantelor de verificare.

Potrivit unei decizii a managementului, acest sold se poate inchide, dar nu recomandam contul
473, pentru ca are alta natura si, potrivit reglementarii contabile, sumele din contul 473 trebuie
clarificate in 3 luni.

Potrivit functiunii conturilor am identificat urmatoarele corelatii:

In debitul contului 401 Furnizori" se inregistreaza:

- datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);

Contul 117 Rezultatul reportat" este un cont bifunctional.


In creditul acestui cont se inregistreaza:

- rezultatul nefavorabil, provenit din corectarea erorilor contabile, constatate in exercitiul financiar
curent, aferente exercitiilor financiare precedente (401, 404, 431, 437, 438, 441, 4423, 446, 447,
448, 462 si alte conturi in care urmeaza sa se evidentieze corectarea erorilor).

150 de Monografii Noua Lege Contab 2010

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

150 de Monografii Noua Lege Contab 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atelierele Seminarului Naional de

S-ar putea să vă placă și