TEMA 1

SISTEMUL DE INVATAMANT
S.I. - principalul subsistem al sistemului de educatie (se refera la organizarea institutionala)
- reuneste institutiile specializate implicate in procesul de educatie, cercetare si cultura
(responsabile de realizarea in mod organizat, planificat si metodic a dezideratelor educatie)
- in sens larg: - ansamblul institutiilor care participa la realizarea arhitecturii scolare, la
derularea generala a studiilor pe cicluri, orientari, filiere)
=> din aceasta perspectia S.I are un caracter deschis si include:
institutii scolare! uniersitare cu caracter formal
institutii specializate in instruire nonformala " centre de pregatire profesionala
" cluburi
" tabere scolare
" programe radio # $% scolare ! uniersitare
" diferiti agenti sociali cu care scoala stabileste relatii de tip #> contractual # scoli
militare
- scoli profesionale
- biserica
- consensuale # familia
- comunitatea locala
- in sens restrans # cuprinde institutiile scolare (soala primara, gimnaziul, liceul, in.
profesional si superior) organizate pe trepte, cicluri si ani de studii.
=> din ac. perspectia este definit ca sistem scolar specializat in realizarea
functiilor pedagogice ale sistemului de educatie la nielul procesului de instruire, in cadrul concret
al actiitatilor didactice si educatie.
S$&'($'&) SIS$*+','I -* I.%)$)+).$
Nieluri!
a) nivelul invatamantului primar # treapta inatamantului prescolar
- treapta inatamantului primar (cls I-I%)
b) nivelul invatamantului secundar - treapta in. sec. inferior ! gimnazial (cls %-I/)
- treapta in. sec. superior #liceal (cls /-/II)
- profesional # scoli profesionale de 0-1 ani
- scoli profesionale de 1-2 ani ( profesii comple3e)
c) nivelul invatamantului superior # treapta in. sup. de scurta durata (1-2 ani)
- treapta in. sup. de lunga durata (4-5 ani)
- treapta in. sup. post-uniersitar (studii aprofundate : master, doctorat)
S6*(I7I(', dierselor nieluri de organizare:
ni. in. primar - a3at pe dobandirea culturii generale de factura instrumentala
(dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limba8e specifice)
ni. in. secundar inferior # centrat pe dobandirea culturii generale de "aza
(cunostinte fundamentale din ppalele domenii ale cunoasterii)
ni. in. secundar superior#liceal- orientarea culturii generale spre anumite
domenii de cunoastere( stiinta, socio-uman, tehnologie, economie), cu deschidere spre cultura
optionala de specialitate
ni. in$ %rofessional- orientarea inspre dobandirea culturii de specialitate necesare
practicarii unei anumite profesii
ni. in. superior# uniersitar- a3at pe aprofundarea teoretico&practica specializata
a unui anumit domeniu de cunoastere
ni. in$ postuniersitar- asigura continuarea# adancirea specializarii dobandite in
cadrul inatamantului uniersitar
,*9IS,)$I*
- in. primar : in. gimnazial = INVATAMANT 'ENE(AL )*LI'AT)(IU
- durata studiilor in in. obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula +&1+ ani
(continutul instruirii nu e acelasi si e3ista mai multe cai)
& )*IE,TIV dominant al inatamantului obligatoriu # do"andirea unui cuantum de
instruire necesar integrarii in iata sociala
&*$*)') S(;,)&)
- ca parte a sist. de educatie, S$I$ cuprinde reteaua organizatiilor scolare
- (ETEAUA S,)LA(A - principalul factor ce tine de organizarea S$I care are o
influenta hotaratoare asupra formarii si distri"uirii cererii de studii pe institutii de
inatamant
- se constituie in - planuri!
0. reteaua in profil teritorial- determina cererea de studii prin gradul de
accesi"ilitate teritoriala a inst$ de in$
- pt. multe inst. de in. plasarea in teritoriu e esentiala pt nr.! calitatea eleilor pe
care-i poate atrage<
- este importanta distribuirea in teritoriu = reducerea costurilor de scolarizare
(apropierea de domiciliu e factor determinant al optiunii pt. o anumita inst. de
inatamant).
1. reteaua pe trepte .nieluri/ de inatamant: in mod normal reteaua unit. de in. care
scolarizeaza pe diferite nieluri trebuie sa fie coerenta, reciproc compati"il0
" nr eleilor scolarizati pe o anumita treapta sa corespunda capacitatii retelei scolare care
scolarizeaza pe treapta imediat superioara
" in sens iners, capacitatea de cuprindere a unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui
sa corespunda nr. de elei scolarizati pe treptele inferioare de inatamant.
- orice diferenta duce la:
# incapacitatea sist. de in. de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr. de absolenti pe care
el insusi i-a produs
- neutilizarea totala ! partiala a capacitatii de scolarizare
- cele 1 retele se intersecteaza intre ele sau cu factori demografici# economici => multe scoli
general, putine primare sau iners, multe uniersitati, putine licee sau iners
= studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii
potentiale pt toate inst. de in. care scolarizeaza absolenti ai unor trepte de in. anterioare
2. reteaua scolara pe profile si specializari- determina cererea de studii in specializari
- se constituie la nielul in. postobligatoriu si mai putin in in. gimnazial
- reteaua sc. profesionale! de ucenici# organizata de +*($S prin consultarea
institutiilor interesate de pregatirea fortei de munca si cuprinde diferite domenii (formare in
peste 2>> de meserii)
S$I include astfel ansam"lul instit$ specializate (reteaua organizatiilor scolare) in
proiectarea si realizarea (prin intermediul unor continuturi si metodologii adecate) a
functiilor definitorii ale educatiei
,LASI1I,A(EA inst. in raport cu tipul de educatie practicat:
0. inst$ specializate in educatia formala (gradinite, sc. generale, sc. profesionale, licee,
colegii uniersitare, facultati si unitati de instruire permanenta, de reciclare!perfectionare)
1. inst$ specializate in educatia non&formala (cercuri stiintifice, cluburi ale
eleilor!studentilor, tabere, centre de formare profesionala)
2. organisme institutionale ale comunitatii educatie locale (familia si comunitatea
parintilor, agenti economici, culturali)
&*,)$I) S(;),) # (;+'.I$)$*
- intre scoala si familie e necesare unitatea de actiune si concordanta intre mi8loacele
specifice de influentare folosite (pt ca urmaresc acelasi scop- formarea copiilor)
S(;),) # interesata sa colaboreze cu familia (aliat) a.i actiunea educatia
=>profunda!de durata si in ederea informarii reciproce cu priire la dezoltarea!
comportamentul copilului
6&;7*S;&', (in conorbire)
mult tact
atitudinea unui prieten, nu sef care da ordine
apropiat
argumente potriite! temeinice pt a coninge parintele de utilitatea! temeinicia
lor
se intereseaza de modul cum e respectat regimul de zi al copilului, cum e a8utat,
conditiile de pregatire teme, cum se comporta cu altii! altii cu el, influente pozitie! negatie
e3ercitate asupra lui, timpul liber, prieteni, odihna, hrana, sanatate, interese, etc
a informa parintii # aspecte pozitie! negatie (intai cele pozitie, succese sau
schimbari laudabile apoi obiectele problema, greseli de comportament, analizand cauzele)
- posibilitati de dezoltare ale copilului , aptitudini! interese in
munca scolara! e3trascolara si eentual despre scoli! profesiuni indicate!contraindicate
- se or discuta apoi masuri necesare(scoala! parinti) pt a se
dezolta! corecta
6)&I.$II: - sa tina legatura cu scoala (rezultate! comportament) (carnet, relatarile copilului,
de la cadrele didactice)
=> eolutia societatii => noi necesitati => forme de organizare (institutionalizata) a educatiei
parintilor si a colaborarii scoala-familie
-asociatii ale parintilor (ale profesorilor)
- scoli ale parintilor! scoli ale mamelor
- () scolara (:parinti)
- comitete de parinti pe clas ! scoli
- reiste! programe radio-$% (alte tari)
;?S$)(;,* in relatia scoala-familie
= obst. de ordin comportamental
0 obst. de ordin material
=> idei diergente # responsabilitatea statului! familiei in educatie
- libertatea de alegere a scolii de catre parinti
- impactul mediului familial asupra rezultatelor
- randamentul pedagogic! datoria parentala
- participarea parintilor la gestionarea! procesul decizional din inst. scolara
-reprosuri parinti: apatie, lipsa de responsabilitate, timiditate, preocupari e3cesie pt.
randament scolar, contacte limitate cu scoala, conseratorism
- reprosuri profesori: aceleasi : dificultati in a stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii priind
relatia scoala-familie
+)S'&I:
- informarea! formarea parintilor care trebuie sa cunoasca:
- obligatii legale priind educatia copilului
- drepturile aute pt. educatia copilului
- importanta atitudinii lui pt reusita scolara
- metode de colaborare cu scoala
- participare democratica la gestiunea scolii (instituirea prin lege a () scolara in care parintii
sunt reprezentati corespunzator si au nu numai rol informati! consultati dar si rol decizional si de
control)
- infiintarea de asociatii de parinti
# ca grup de sustinere a scolii! de cooperare cu scoala! de aparare
)"iectie!
" sensibilizarea parintilor # drepturi! indatoriri, influenta comportamentului lor asupra copilului
" informarea lor: publicatii, radio-$%
" formarea parintilor prin cursuri
" reprezentarea parintilor
-in tarile (om. *uropene # noua etapa # accent pe un anga8ament mutual clar stabilit intre
parinti! profesori, pe un ,,contract parental@ priind copilul indiidual< contractul scoala-familie nu
mai e drept optional ci sistem de obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori
0
TEMA 2
,ALITATEA IN EDU,ATIE
TE(MENI# ,)N,E%TE
,ALITATEA: (cf. (.(6) = nielul de satisfactie pe care-l ofera eficacitatea ofertei
educationale din domeniul inatamantului! formarii profesionale, niel stabilit prin atingerea unor
standarde cerute si a unor rezultate e3celente solicitate si la care contribuie participantii la procesul
de inatare si ceilalti factori interesati.
,)NT()LUL ,ALITATII include actiitatile operationale desfasurate pt$
indeplinirea cerintelor de calitate prin reglementarea performantelor< este un proces de
mentinere a standardelor, nu de creare a acestora.
ASI'U(A(EA ,ALITATII
- include procesele planificate si sistematice necesare asigurarii unui grad adecat de
incredere ca oferta educationala a satisface cerintele de calitate necesare
- sunt actiitati de asigurare a calitatii, nu controleaza in mod direct calitatea -> implica de
obicei AUT)EVALUA(EA organizatiei pe "aza unor standarde presta"ilite
- prin urmare, aceste actiitati sta"ilesc capacitatea organizatiei de a furniza calificari
profesionale la un anumit standard
(alitatea e legata de alorile si asteptarile a - grupuri principale de utilizatori:
1$participantii la procesul de inatare
2$anga3atorii
-$societatea in general
ASI'U(A(EA ,ALITATII EDU,ATIEI
e realizata printr-o serie de actiuni de dezoltare a capacitatii institutionale de
ela"orare# planificare# implementare de programe de studiu prin care se formeaza
increderea "eneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie satisface standardele de
calitate
e4prima capacitatea unei organiza5ii furnizoare de a oferi programe de educatie
in conformitate cu standardele cerute
MET)D)L)'IA ASI'U(A(II ,ALITATII IN EDU,ATIE
- se bazeaza pe relatiile ce se stabilesc intre urmatoarele ,)M%)NENTE!
1$ criterii
2$ standarde si standarde de referinta
-$ indicatori de performanta
6$ calificari
%(),ESE prin care e asigurata calitatea in educatie:
a/ planificarea si realizarea efectia a rezultatelor asteptate ale inatarii
"/ monitorizarea rezultatelor
c/ ealuarea interna a rezultatelor
d/ ealuarea e4terna a rezultatelor
e/ im"unatatirea continua a rezultatelor in educatie
(omponentele si procesele de asigurare a calitatii precum si relatiile dintre ele se diferentiaza
in functie de:
0) nielul de inatamant, si, dupa caz, al calificarii
1) tipul organizatiei furnizoare de educatie
-/ tipul de program de studii
MANA'EMENTUL ,ALITATII - asigura calitatea programelor de inatare si
promoeaza im"unatatirea continua
(esponsa"ilitatile managementului!
0. eficacitate in ceea ce prieste calitatea! dezoltarea curriculumului inatarii
1. spri3ina actiitatea! se implica direct in dezoltarea si asigurarea calitatii programelor de
inatare
2. cunoaste neoile si asteptarile facorilor interesati interni! e3terni
4. dezolta si mentine parteneriate eficiente cu factori e3terni interesati
Managementul resurselor .fizice# umane/!
0. organizaAia ofera eleilor un mediu sigur# armonios
1. asigura spatii de inatare ec7ipate adecat ce raspund neoilor indiiduale! colectie
2. resurse# metode de predare ce permit accesul# participarea actia a tuturor eleilor
4. personal anga8at dupa criterii clare de recrutare si selectie
B. programe de initiere# formare continua
%roiecte si dezoltare!
0. organizaAia e receptia la neoile indiizilor, agentilor economici si comunitatii (factori
interesati e3terni), dar si la neoile eleilor (factori interesati interni)
1. preocupata de proiectarea si dezoltarea unor programe de studiu care sa raspunda
neoilor factorilor interesati, programe cu caracter de includere sociala, asigurand accesul si
egalitatea sanselor pt. elei
ME,ANISME DE ASI'U(A(E A ,ALITATII LA NIVELUL S,)LII
I. la nielul fiecarei organizatii # ,omisia pt ealuarea si asigurarea calitatii compusa din 2-C
membri, condusa de liderul organiza5iei sau de un coordonator desemnat de el
- componenta (nr relati egal):
a. reprezentanAi ai corpului profesoral
b. reprezentanti ai parintilor! eleilor
c. reprezentanti ai ,onsiliului Local (org. elaboreaza! adopta strategia si regulamentul de
functionare a (omisiei)
- conducatorul organizatiei este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate
II. ,adrul National de Asigurare a ,alitatii .,NA,/ # in cf. cu (adrul (omun de )sigurare a
(alitatii in *76
III.A(A,I% # institutie publica in subordinea +*($S realizeaza:
a/ ealuarea e4terna a calitatii educatiei oferite de inst. de in. preuniersitar si de alte organizatii
furnizoare de educatie
"/ autorizarea, acreditarea si ealuarea periodica a unitatilor de in. preuniersitar
A,TIVITATI A(A,I%!
0. ealuare# acreditare a furnizorilor de educatie din in. preuniersitar
1. efectueaza (pe baze contractuale) la solicitarea ministrului, ealuarea calitatii educatiei din in.
preuniersitar
2. realizeaza(cu ISD-urile si directiile de resort din +*($S) actiitati de monitorizare# control a
calitatii
4. efectueaza (cel putin o data la 2 ani) ealuarea organiza5iilor furnizoare de educatie
acreditate
B.propune ME,TS infiintarea# acreditarea (prin ordin) a inst. de in. preuni. pt fiecare niel de
inatamant, program de studii si calificare profesionala (dupa caz)
5.ela"oreaza!
a) standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta
b) metodologia de ealuare! acreditare
c) manuale de ealuare interna a calitatii
d) ghiduri de bune practice, raport anual (propria actiitate)
e) analize de sistem asupra calitatii in. preuni. in &omania
f) recomandari de imbunatatire a calitatii
c) codul de etica profesionala a e3pertilor in ealuare! acreditare
I%. Autoealuarea # rol central in procesul de asigurare a calitatii ofertei de *76 si are
multiple beneficii pt elei, anga8atori, autoritati publice cat si pt furnizorii *76
%t elei!
standarde ridicate pt inatarea indiiduala
capacitate de ocupare a unui loc de munca
egalitatea sanselor
buna informare priind oferta educationala
implicare actia in procesul de inatare
responsabilizare priind propria eolutie
satisfactie cu priire la rezultate
%t$ anga3atori!
nr. mare de anga8ati cu competente solide
creste nielul de competenta al anga8atilor
aport la profitabilitatea organizatiei
incredere in calitatea inatamantului
%t$ autoritati!
abilitati sporite! cresterea sanselor de anga8are
competente de baza mai bune
niel ridicat al abilitatilor pt atragerea inestitiilor interne
incredere in calitatea inatamantului
%t$ furnizorii E1%
informatii priind bune practici si e3periente de succes
comparatia cu alti furnizori *76
incredere in propria oferta si capacitate
contributie la dezoltarea comunitatii locale si la dezoltarea
regionala
legitimitate si recunoastere sporita
1
TEMA-
STATUTUL E%ISTEMI)L)'I, AL EDU,ATIEI
*-'()$I) # 7orme:
In functie de gradul de organizare si oficializare al formelor educatiei e3ista 2 mari categorii:
0. ed$ formala .oficiala/
1. ed$ non8formala .e4trascolara/
2. ed$ informala .spontana/
*3ista si o clasificare a formelor educatiei potriit a doua categorii de criterii valorice:
a) criteriul proiectarii => 0. ed. institutionalizata (ed. formala si non-formala ) = au in edere
realizarea unor finalitati specifice intr-un cadru institutionalizat
1. ed. neinstitutionalizata (ed. informala ) = realizata implicit, fara
obiectie specifice instiututionalizate)
b) criteriul organizarii => 0. educatia realizata pe baza unor actiuni e3plicite si influente implicite
(ed. formala si ed. non-formala)
1. ed. realizata doar pe baza unor influente implicite (ed. informala)
EDU,ATIA 1)(MALA
E lat. formalis@ = organizat, oficial
-ef: Educatia formala cuprinde totalitatea activitatilor si actiunilor pedagogice
desfasurate si proiectate institutional (UNDE?) (in gradinite, scoli, licee, universitati, centre de
perfectionare) in cadrul sistemului de invatamant, (CUM?) in mod planificat si organizat pe
niveluri si ani de studii, (DE CE?) avand finalitati educative bine determinate.
)"iectie!
0. asimilarea sistematica si organizata a cunostintelor din diferite domenii
1. folosirea acestora in ederea dezoltarii personale si a insertiei optime in iata actia
a societatii (prin formarea! stimularea capacitatilor intelectuale si aptitudinale, a
priceperilor! deprinderilor, a atitudinilor! coningerilor)
2. inzestrarea indiidului cu metode si tehnici de munca intelectuala
4. dezoltarea pe cat posibil a inteligentei sociale si emotionale
Trasaturi!
0. este institutionalizata realizandu-se in mod constient, sistematic si organizat in
cadrul sistemului de inatamant
1. obiectiele si continutul ei sunt preazute in documente scolare< ele sunt elaborate
pe cicluri, nieluri si ani de studii, proiectate pedagogic prin planuri de inatamant,
programe si manuale scolare, cursuri uniersitare, ghiduri
2. scopurile si obiectiele pedagogice sunt realizate in cadrul procesului de
inatamant sub indrumarea unui corp profesoral specializat
4. ea conduce la atingerea dezideratelor educatie preconizate intr-un conte3t
metodologic organizat dezoltat in concordanta cu cerintele idealului educational
B. este intotdeauna ealuata social
Aanta3e # Importanta
0. are rol decisi in formarea personalitatii umane (faciliteaza accesul la alorile
culturii,stiintei,artei,literaturii,tehnicii)
1. este un instrument al integrarii sociale # omul isi dezolta capacitati si aptitudini
Limite # ,ririci!
0. centrarea pe performantele inscrise in programe => acorda mai putin timp impreizibilului
si studierii aspectelor cotidiene cu care se confrunta eleii
1. tendinta de transmitere-asimilare a cunostintelor in defaoarea dezoltarii capacitatilor
intelectuale! a abilitatilor practice
2. monotonie
4. orientarea predominanta spre informare si ealuare cumulatia
B. lipsa initiatiei eleilor si slaba participare a parintilor in actiitatile scolare => comunicare
defectuoasa
B. dotarea materiala! tehnica insuficienta a salilor de clasa! laboratoarelor ce nu mai satisfac
cerintele eleilor
Dezoltarea domeniului$ Solutii!
0. decongestionarea materiei si crearea mai multor ocazii de afirmare a talentelor si intereselor
tinerilor (prin cresterea si diersificarea ofertei de optionale si alternatie educationale)
1. sanse reale pt fiecare unitate de inatamant de a-si determina propriul curriculum (prin
(-S)
2. posibilitatea utilizarii fle3ibile a segmentului neobligatoriu din programe in functie de
neoile locale de educatie si formare
4. asigurarea sinergiei dintre inatarea formala, nonformala, informala
B. integrarea rapida a noilor tehnologii comunicationale in procesul de inatamant
EDU,ATIA N)N&1)(MALA
E lat ,,nonformalis@ = in afara unor forme special! oficial organizate pt un anume
gen de actiitate
-efinitie: Educatia non-formala cuprinde ansamblul activitatilor si al actiunilor
care se desfasoara intrun cadru institutionalizat, in mod organizat, dar in afara sistemului de inv.
constituinduse ca o punte intre cunostintele asimilate la lectii si informatiile acumulate informal.
)"iectie!
0. sa largeasca si sa completeze orizontul de cultura al eleului, imbogatind cunostintele
din anumite domenii
1. sa creeze conditii pt. desaarsirea profesionala sau initierea intr-o noua actiitate
2. sa spri8ine alfabetizarea grupurilor sociale defaorizate
4. sa contribuie la recreerea si la destinderea participantilor precum si la petrecerea
organizata a timpului liber
B. sa asigure cadrul de e3ersare si de cultiare a diferitelor inclinatii, aptitudini si
capacitati, de manifestare a talentelor
Trasaturi!
0.se desfasoara intr-un cadru institutionalizat, in afara sistemului scolar, cuprinzand:
"actiitati e4trascolare (cercuri pe discipline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri
artistice, concursuri scolare, olimpiade, competitii)
" actiitati parascolare (acti. de perfectionare si de reciclare, de formare ciica sau
profesionala)
" actiitati periscolare (acti. de autoeducatie si petrecere organizata a timpului liber in
cadrul uniersitatilor populare, al cluburilor, la teatru, muzee , biblioteci, e3cursii etc)
1. continuturile si obiectiele urmarite # in documente special elaborate (au o mare fle3ibilitate
diferentiindu-se in functie de arsta, se3, categorii socio-profesionale, interesul participantilor,
aptitudinile si inclinatiile lor)
2. caracterul optional al acti. e3trascolare, desfasurate intr-o ambianta rela3ata, calma, placuta cu
mi8loace ce atrag, metodologie atractia
4. ealuarea # facultatia, fara note! calificatie oficiale
Importanta# Aanta3e!
0. centrata pe cel ce invata, pe procesul de invatare nu pe cel de predare
1. curriculum la alegere, fle3ibil, ariat # actiitati dierse si atractie
2. contribuie la largirea si imbogatirea culturii generale si de specialitate # acti de reciclare
profesionala, de completare a studiilor, de e3ersare a capacitatii celor superdotati
4. creeaza ocazii de petrecere organizata a timpului liber in mod placut
B. foloseste noi tehnologii comunicationale
5. este nestresanta # actiitati placute, scutite de ealuari riguroase
F. raspunde cerintelor si necesitatilor educ. permanente
,ritici# Limite
0. promoarea unui actiism de suprafata, dependent doar de indeplinirea obiectielor concrete
1. aansarea unui proiect dependent doar de mi8loacele tehnice disponibile
EDU,ATIA IN1)(MALA
,lat. ,,informis! informalis@= spontan, neasteptat
-efinitie: Educatia informala include ansamblul influentelor cotidiene, spontane,
incidentale care nusi propun in mod deliberat atingerea unor teluri pedagogice, dar au efecte
educative, ocupand cea mai mare pondere de timp din viata individului (aceste influente nu sunt
selectate, prelucrate, organizate d.p.d.v pedagogic).
)"iectie!
- nu apar in mod e3plicit pt ca acest tip de educatie nu-si propune atingerea unor obiectie
pedagogice # ofera indiidului ocazia de a adopta anumite atitudini , de a se comporta intr-un
anume fel
Trasaturi!
- sunt determinate de multitudinea influentelor din micro-mediul social de iata (familie,
prieteni, colectiul de munca, chiar cartierul! strada)
e3: copilul care inata sa orbeasca, e corectat
parintele! educatorul analizeaza e3periente zilnice cu copilul
- ealuarea se realizeaza la nielul opiniilor si reusitelor
Limite# Dezaanta3e!
0. are functie formatia redusa (pt. ca nu e organizata, institutionalizata)
1. de multe ori indiidul are acces la informatii in contradictie cu scopurile educatiei
formale! non-formale
D)MENII EDU,ATI)NALE
0. Educatia intelectuala& dezoltarea capacitatilor cognitie
- formarea si dezoltarea priceperilor si deprinderilor de munca
intelectuala
1. Educatia morala # formarea si dezoltarea constiintei si a conduitei morale
+etode de educatie morala: a. e3emplul
b. e3ercitiul
c. supraegherea
d. sanctiunea
e. pedeapsa
f. recompense
2. Educatia estetica si artistica # formarea ccapacitatii de a percepe, insusi si folosi adecat
alorile estetice
- dezoltarea capacitatilor de a crea noi alori estetice, cultiarea aptitudinilor estetice
creatoare
+etode: comune cu cele folosite in intregul proces educati
: e3ercitiul, e3plicatii si demonstratii
4.Educatia fizica si sportia # intarirea sanatatii si calirea organismului
- formarea si dezoltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice ale miscarilor
(forta, rezistenta, iteza)
- formarea si dezoltarea principalelor calitati morale de ointa si de caracter
- formarea unui comportament igienic
+odalitati de realizare: " educ. fizica din scoala (educ. a miscarii)
" educ. psihomotorie realizata prin programul scolar (ed. prin
miscare)
" acti. educatie care implica coordonatele motorii si psihomotorii
(cercuri de gimnastica, inot, drumetii, e3cursii)
2
B. Ed$ te7nologica# profesionala = notiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale
ordonate d p d al aplicabilitatii lor! cuprinde initierea in profesie cat si perfectionarea (se
realizeaza atat in scoala cat si in societati comerciale si intreprinderi)
N)ILE EDU,ATII
0. *d. relatia la mediu
1. *d. pentru pace
2. *d. pt participare si democratie
4. *d. economica si casnica moderna
ALTE(NATIVE EDU,ATI)NALE
&eprezinta ariante de organizare scolara care propun modificari ale anumitor aspecte
legate de formele oficiale de organizare a actiitatii instructi-educatie.
STE%&*9&STE%
- promoeaza modele educationale centrate pe ele, educatia indiiduala (tot ce se intampla in
iata e interdependent)
- accent pe colaborarea cu familia, pe implicarea parintilor in conceperea si organizarea
actiitatilor din scoala
- acti. didactice bazate pe munca in grupuri (copiii sa inete sa-si dezolte simtul identitatii si
pretuirii de sine, sa coopereze, sa se respecte, sa se integreze)
- metodologia utilizata -> abordarea indiidualizata a eleilor tinand cont de nielul de
dezoltare al fiecaruia (e3. org. centrelor de actiitate ce reflecta interesele si neoile copiilor: c. de
alfabetizare , de lectura, de matematica, arte, teatru si 8ocuri)
- acti. eleilor # bazate pe cercetare (inata prin asociere #ce stiu! cele noi)
- eleii sunt ealuati prin modalitati specifice: scaunul ealuarii, mapa de lucrari, caietul de
ealuare
- atmosfera pozitia, de incredere
M)NTESS)(I
- isi propune sa inete copilul sa gandeasca! actioneze independent si responsabil
- automotivarea -> cheia inatarii complete => copilul si inatarea sunt pe primul loc, iar
predarea si programa de educatie pe locul al doilea
- mediul de instruire e bazat pe obiecte mici, usor de manipulat si detaliate dpd izual
- metoda de educatie # bazata pe obserarea directa a copilului, pe pregatirea mediului de
instruire pe baza obseratiile realizate si pe conceperea programei functie de neoile copilului
:ALD)(1
- urmareste dezoltarea personalitatii copilului, isi orienteaza oferta in functie de
particularitatile diferitelor trepte de arsta si cerinte
- un loc important in curriculum: artele, lucrul manual, artizanatul, alte actiitati de baza
(tors, tesut), limba8ul, istorie, geografie, matematica, lb. straine
- clasa: elei aceeasi arsta, nu-si modifica componenta
- esenta: relatia ele-profesor
- prof. tine legatura cu parintii (intalniri cel putin o data pe luna)
- prof. preda in cuinte proprii fara carti, iar eleii confectioneaza propriile carti
- ealuarea nu se bazeaza pe probe, teste, e3temporale, teze sau e3amene ci are in edere toti
factorii: scrisul, dedicatia, fantezia, logica si fle3ibilitatea gandirii, stilul, ortografia,
cunostintele reale
- ealuarea - caracterizare calitatia (ceea ce e poziti, critica negatiul in legatura cu ceea ce
ar putea realiza)
TEMA 6
EDU,A*ILITATEA
(;.(*6$
G dpd teoretic = o categorie pedagogica fundamentala care e!prima puterea sau ponderea
educatiei in dezvoltarea personalitatii
G sub raport functional- educati " capacitatea specifica a psi#icului uman de a se modela
structural si informational sub influenta agentilor educationali si sociali (sub influenta lor omul se
transforma treptat in fiinta umana, cu personalitate, care se caracterizeaza prin limba8 articulat,
gandire logica, intentionalitate, afectiitate superioara, ointa)
1A,T)(I
In determinarea dezoltarii psihofizice a copilului, rolul principal apartine interactiunii dintre:
1. ereditate
2. mediu
4. educatie
E(EDITATEA = insusire biologica pe baza careia se consera si se transmit caracterele unei
specii de la ascendenti la descendenti.
genereaza un anumit tip de conduita ce are o mare importanta in procesul de
structurare a personalitatii, dar acest fapt nu se poate e3plica independent de actiunea
factorilor de mediu si de influentele educatiei
ereditatea isi face simtita prezenta in formarea personalitatii in masura in care
ceilalti doi factori o permit. +ediul de iata faorabil, actiunea educatia de calitate =>
posibilele influente negatie ale ereditatii sunt f. putin simtite in personalitatea acestuia (e3.
copii care nu sunt f. bine dotati intelectual dar reusesc sa faca fata stimulati si diri8ati de
parinti! profesori< e3. si situatii contrare)
posibilitatile innascute ale copilului trebuie descoperite, stimulate si dezoltate
pt a se putea transforma in aptitudini si apoi in talente< in caz contrar raman latente si se pierd
(oncluzie: *reditatea = premisa naturala in dezoltarea psihica constituind un
echipament primar pt dezoltarea ulterioara a personalitatii
MEDIUL = totalitatea elementelor si conditiilor de iata cu care indiidul interactioneaza (direct!
indirect) pe parcursul dezoltarii sale
doua componente principale:
G mediul geografic natural # influenteaza dezoltarea! sanatatea prin: campul geomagnetic,
clima, relief, radiatii, poluare
G m. socio-cultural # permite umanizarea si socializarea indiidului prin: " asigurarea
conditiilor materiale, de ciilizatie si cultura
" e3ercita influenta prin relatii inter-umane, institutii, ideologii, grupuri sociale, traditii,
conceptii, stiluri de iata
"constituie cadrul dezoltarii prin influentele sale organizate! neorganizate aand rol
deosebit in formarea omului ca personalitate
" in cadrul lui, o influenta decisia o are familia
(oncluzie: daca ereditatea ofera o serie de premise naturale, mediul ofera conditii si da
continut personalitatii => cadrul socio-cultural al dezoltarii psihoindiiduale
0.
EDU,ATIA = factorul determinant al dezoltarii psihoindiiduale
umanizarea! personalitatea copilului sunt hotarate de conditiile de mediu socio-cultural
-> din cadrul acestuia educatia are un rol determinant
copilul deine om social numai prin educatie cu a8utorul careia:
" isi insuseste limba8ul social, cultura generala si comportamentul moral-
cetatenesc
" isi formeaza conceptia despre lume
" isi dezolta potentialul creator
" se pregateste pt. integrarea socio-profesionala
de aceea e important ca toti factorii educationali (parinti, cadre didactice,
oarganizatii de tineret sau institutii de cultura) sa cunoasca bine personalitatea copilului,
gradul sau de educabilitate si, pe aceasta baza, sa structureze intregul proiect de tehnologie a
educatiei
educatia in scoala e cel mai important factor(scoala formeaza nu doar specialisti,
ci oameni)
(;.(,'HI*: *reditatea ofera sau nu potentialul de dezoltare psiho-fiziologica, mediul
ofera sau nu anumite conditii, educatia diri8eaza, prin procesul inatarii, formarea armonioasa!
integrala a personalitatii, fiind factorul determinant al acesteia.
TE)(II 1UNDAMENTALE
1$ T$ E(EDITA(ISTA # sustine rolul determinant al ereditatii in eolutia fiintei umane
2$ T$ AM*IENTALISTA # rolul determinant al mediului (indeosebi cel socio-cultural) in
dezoltarea personalitatii
-$ E%I'ENETISMUL %IA'ETIAN # nici ereditatea, nici mediul nu au rol elential ci un al treilea
factor care intra in actiune dupa geneza = > un mecanism de autoreglare a cresterii care asigura
autoreglarea functionala a organismului. )cest mecanism are un corespondent in planul dezoltarii
psihice ce impune o succesiune de stadii de dezoltare ce nu pot fi escaladate prin presiuni de
mediu sau educatie.
TEMA ;
ST(U,TU(A SI DINAMI,A %E(S)NALITATII
6*&S;.),I$)$*)= organizarea dinamica in cadrul indiidului a acelor sisteme psihofizice
care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic (9. )llport).
S$&'($'&) 6*&S;.),I$)$II
A$ TEM%E(AMENTUL- constituie latura dinamico-energetica a personalitatii (dinamica ->
furnizeaza informatii cu priire la cat de iute- lenta, mobila- rigida e conduita indiidului<
energetica -> arata care e cantitatea de energie de care dispune un indiid si mai ales modul cum
este consumata aceasta)
- se e3prima cel mai pregnant in conduita si comportament
(,)SI7I()&*:
1. COLERICUL
neechilibrat, oscileaza(entuziasm e3agerat! abandonarea initiatiei, urmata
uneori de depresie, an3ietate, neincredere in forte proprii)
agitati, impulsii, nestapaniti, iritabili, incapatanati, agresii (tendinte de
dominare! opozitie)
daca nu sunt temperate prin educatie aceste treseturi pot degenera in obraznicie,
agresiitate, indisciplina, neintegrare
se plictisesc repede -> e necesara crearea unor motiatii puternice pt inatatura
care sa-i mobilizeze, sa le stimuleze initiatia, sa le canalizeze energia (e3: conins de
necesitatea disciplinei, numit sa raspunda de ea => rezultate pozitie caci se autoeduca)
trasaturi pozitie: ioiciune, reactiitate crescuta, bogatie afectia, placerea de a
ininge greutati etc.
parintii! profesorii -> gri8a pt. organizarea actiitatii lor datorita instabilitatii
emotiilor,sentimentelor si a intensitatii cu care se desfasoara acestea
2. SA!"IICUL
puternic, echilibrat, optimist, cura8os, deschis, impresionabil, sensibil, energic si mobil,
bine dispus, rezistent si stapanit, rapid in miscari! orbire
inata usor! uita la fel de repede
se plictiseste repede-> tendinta spre superficialitate
trece repede de la o actiitate la alta, se adapteaza usor, se anga8eaza in rezolarea
sarcinilor fara entuziasm e3agerat
nu le place sa riste
nu se descura8eaza
sociabili, usor e3uberanti
4
instabili in stari afectie
influentabili, superficiali, nu se pot concentra de fiecare data cu randament
desi s-a spus ca e temperamentul ideal, e necesara educatia pt. a intampina formarea
trasaturilor negatie de caracter si a se dezolta tras. 6ozitie
#. $LE!%A&ICUL
echilibrat, calm, linistit, calculat, stabil in actiuni, ordonat, rabdator, meticulos,
perseerant, insa lipsit de initiatia, entuziasm
depune mai multe eforturi in inatare dar cunostintele sunt mai durabile
se adapteaza greu la situatii noi
tip inchis, rece, putin sociabil insa prin educatie deine destul de productie
'. %ELACOLICUL
tip slab, rezistent la eforturi
interiorizat, trist, timid, an3ios, nehotarat, retras, nesigur
cu sentimentul inferioritatii, neincrezator in forte proprii
serios, constiincios, e3igent cu sine, supus, sarguincios
prin educarea increderii in forte proprii si antrenare progresia in rezolarea unor
sarcini copiii dein capabili de eforturi intense si rezultate bune
lipsa educatiei => pesimisti, nesociabili, cu comple3e de inferioritate, se
consuma datorita esecurilor
,oncluzie: $emperamentul # combinatie de insusiri innascute si dobandite
- constituie fondul dinamico-energetic al persoanei pe care o
influenteaza discret in toate manifestarile sale comportamentale
" nu e3ista tipuri pure de temperament< fiecare are si trasaturi ce apartin unui temperament
inecinat
" trasaturile temperamentale se pot ameliora prin educatie si nu au legatura cu aptitudinile
+*$;-* de diagnosticare a temperamentului:
" obs. modului cum inata! comporta eleii, cum orbesc! se misca
" studierea emotiitatii! e3presiitatii, a capacitatii de munca! rezistenta
" modul cum se integreaza in clasa! se acomodeaza la situatii noi
+ID,;)(* de inestigare a temperamentului:
G metoda biografica
G chestionare
G teste de personalitate
A%TITUDINILE
$%&'&UD'N'(E " insusiri psi#ofiziologice ce faciliteaza asimilarea de cunostinte si abilitati cu
a)utorul carora e!ecutam activitati cu mai multa rapiditate si cu grad ridicat de eficienta.
(,)SI7I()&*:
A/ Aptitudini simple
a. aptitudini senzoriale( G acuitate izuala! auditia
G rapiditatea perceptiilor
G simtul ritmului
G reprezentare spatiala
b. aptitudini psi)omotorii( G rapiditatea ! supletea miscarilor
G coordonarea si precizia acestora
G mobilitatea corpului
G de3teritatea manuala
c. fluenta *er+ala (intelegerea rapida afrazelor) si e,presi*a (usurinta e3primarii)
d. fluenta ideilor si fluenta asociati*a
e. fle,i+ilitatea gandirii
f. aptitudinea numerica
g. aptitudini generale( inteligenta- aptitudinea scolara- imaginatia- memoria
*/ Aptitudini comple4e .profesionale/
- aptitudini literare, artistice, tehnice, organizatorice, sportie, matematice, stiintifice etc.
- au in componenta lor: " apt. simple
" factori de personalitate (motiatie, perseerenta, atit. creatia)
" componente specifice unor profesiuni ca de e3emplu:
G apt. matematica* inteligenta generala peste medie, imaginatie creatoare, aptitudine numerica,
capacitate de generalizare! abstractizare! rezolare de probleme
G apt. te#nice* inteligenta tehnica dezoltata, perceptie, reprezentare si rationament spatial,
de3teritate manuala, imaginatie constructia
G apt. stiintifica* inteligenta generala peste medie, imaginatie creatoare, spirit de obseratie
dezoltat, fle3ibilitatea gandirii, capacitatea de a gandi abstract! de a generaliza
G apt. pt muzica* inteligenta generala, imaginatie artistica, acuitate auditia, simtul umorului!
armoniei, capacitati ocale
)ptitudinile sunt rezultatul interactiunii unor factori e3terni! interni. +actorii e!terni se refera
la procesul insusirii logice! creatie a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor in cadrul caruia se
dezolta aptitudinile, care, la randul lor, faciliteaza asimilarea informatiilor.
+actorii interni # dispozitiile ereditare
- interese, motiatii, aspiratii, ideal, atitudini, inteligenta
Inteligenta = aptitudine generala
- tipuri de inteligenta: concreta, empirica, abstracta, descriptia, e3plicatia,
teoretica, matematica, tehnica, literara, artistica etc.
,A(A,TE(UL
- alta componenta a personalitatii # considerat ,,nucleul personalitatii
C$,$C&E,U(" ansamblu de atitudini si trasaturi ce determina modul de orientare si
raportare a subiectului la cei din )ur, la sine, la activitatea desfasurata, la societate.
- e3ista 2 grupe fundamentale de atitudini:
0. atitudini fata de sine insusi ( modestie, orgoliu, demnitate, egoism, sentimente de
inferioritate, culpabilitate etc)
1. atitudini fata de ceilalti (altruism, umanism, patriotism, atitudine pozitia etc)
2. atitudini fata de munca ( harnicie, punctualitate, seriozitate si opusul acestora)
TEMA +
1INALITATILE EDU,ATIEI
(,)SI7I()&*
*ducatia (dupa cum demonstreaza inclusi etimologia acest concept #lat ,,educe,
educere # a duce, a conduce@) nu este o actiitate desfasurata in sine si pentru sine ci una care
urmareste atingerea anumitor finalitati.
1inalitatilie educatiei # orientarile asumate la niel de politica a educatiei in ederea
realizarii actiitatii de formare-dezoltare a personalitatii umane conform anumitor alori anga8ate
in proiectarea sistemului si a procesului de inatamant.
Sensul finalist al educatiei se refera la faptul ca, in fiecare moment al desfasurarii sale,
educatia este orientata si diri8ata in functie de finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le urmareste
(aceste finalitati sunt determinate preponderent de conte3tul social-istoric in care se desfasoara
actiunea educationala si mai putin de dorinele proprii ale eleului sau ale celui care organizeaza,
declanseaza si conduce actuinea educatia).
Educatia reprezinta un sistem de actiuni informati*-formati*e- desfasurate in mod
constient si sistematic asupra su+iectului uman in *ederea transformarii acestuia in conformitate
cu finalitatile educationale urmarite.
7inalitatile educatiei se structureaza pe 2 nieluri ierarhice:
ideal educational
scopuri educationale
o"iectie educationale
Idealul educational
e3prima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma
unui model dezirabil de personalitate umana
are un niel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa
contribuind sistemul educati in ansamblul sau
reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa deina omul in procesul
educatiei
oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar
sa atinga aspectele definitorii pentru conte3tul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a se
realiza. )stfel, acesta are aloare orientatia si prezinta generalitate descriptia pt tot ceea ce se
intreprinde in directia formarii si educarii omului.
Scopurile educationale
reprezinta finalitati educationale cu ni*el mediu de generalitate care se realizeaza in
interale medii de timp
sunt anticipari mentale ale dierselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera
la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale
detaliaza practic idealul educational la nielul dierselor situatii instructi-educatie<
astfel, daca idealul educational este unul singur, scopurile educationale izeaza finalitati
educationale particulare, specifice dierselor laturi ale educatiei, diferitelor niele si profile de
inatamant si diferitelor tipuri de scoli
9eissler a identificat 4 perechi de scopuri (contradictorii, dar complementare)
0. scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si scopuri formale (urmaresc
modelarea aptitudinilor si cultiarea personalitatii)<
1. scopuri de continut (centrate pe achzitionarea de cunostinte punctuale) si scopuri
comportamentale (formarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi)<
2. scopuri utilitare (a3ate pe formarea deprinderilor si competentelor cerute de
actiitatea practica) si scopuri nepragmatice (izeaza formarea unor conduite fara finalitate
practica imediata)<
4. scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si scopuri
supradisciplinare (dezoltarea inteligentei, motiatiei etc.)
6rin continutul lor, scopurile educationale poseda o anumita autonomie in raport cu idealul
educational si subordoneaza mai multe obiectie particulare.

)"iectiele educationale
& sunt finalitati educationale cu ni*el redus de generalitate ce se realizeaza in interale scurte de
timp, referindu-se la lectii sau secente de lectii
- sunt enunturi cu caracter anticipati care descriu in termeni e3acti rezultatele asteptate a fi
obtinute la finele unei secente de instruire
(lasificare:
0. In functie de domeniile ietii psi7ice:
a. ob. cognitive: izeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si capacitati
intelectuale
b. ob. afective: se refera la formarea de sentimente, interese, atitudini
c. ob. psi#omotorii: izeaza comportamente de ordin fizic
1. In functie de gradul de generalitate!
a .o+. generale! pot fi identificate:
G la nielul intregului sistem de inatamant (dand e3presie directa idealului educational)<
G in functie de tipul si profilul scolii<
G in functie de ciclul de inatamant (ob. ale in. primar, gimnazial)<
G in functi de dimensiunile formarii personalitatii( formarea pers. morale, estetice, religioase)<
G pe discipline de in. (ob. ale predarii!inatarii matematicii, muzicii etc)<
G la nielul unor sisteme de lectii <
B
G la nielul unei lectii (ob. fundamental sau scopul lectiei)
b. o+. concrete ce pot fi e!primate operational = e3presia anticiparii de catre profesor a unor
comportamente ale eleului observabile si masurabile intr-un timp scurt (timpul unei lectii)
(oncluzie: Idealul izeaza finalitatea actiitatii educatie in ansamblu, la nielul intregii
societati, in timp ce scopurile si obiectiele orienteaza desfasurarea unor actiitati educatie
determinante si concrete.
6&;(*-'&I -* ;6*&)$I;.),IH)&*
;biectiele sunt finalitati educationale care au un niel redus de generalitate si se realizeaza in
interale scurte de timp, referindu-se la lectii sau secente de lectii.
$ operationaliza un obiectiv inseamna al transpune in termeni de comportament concret,
direct o+ser*a+il si masura+il. ;perationalizarea unui obiecti educational presupune realizarea
unei suite de precizari: precizarea performantei, precizarea autorului performantei, precizarea
conditiilor concrete in care a aea loc realizarea performantei si stabilirea unui niel minimal
acceptat de reusita.
6roceduri :
mai intai transpunerea o"iectiului in termeni de actiuni, acte, operatii, manifestari
direct obserabile
enuntarea obiectiului sub forma comportamentelor obserabile si ,,masurabile@, cu
a8utorul ,,b. de actiune@
se precizeaza ceea ce a face eleul, performanta de care a fi capabil dupa anumite
secente ale procesului de predare-inatare
se precizeaza situatiile de inatare, respecti conditiile care determina modificarile
educatie preconizate
orice obiecti sa se refere la actiitatea de inatare a eleului, nu la actiitatea
profesorului
trebuie formulat in cat mai putine cuinte si in termeni comportamentali e4pliciti,
care sa izeze o operatie, o actiune singulara
criteriul de ealuare (izeaza nielul reusitei sub unghi calitati! cantitati) indicand
cat de eficient trebuie sa fie comportamentul eleilor, la ce niel trebuie sa se situeze cunostintele
acestora
-*7I.I$I*: )perationalizarea = actiitatea de transpunere a scopurilor procesului de inatamant
in obiectie specifice si a acestora in obiectie concrete, prin precizarea unor comportamente
obserabile si masurabile.
- presupune transformarea unui obiecti in operatii , manifestari direct obserabile, ceea ce
pretinde delimitare si secentiere analitica a obiectielor si concretizarea lor
(riterii de operationalizare a obiectielor:
0. un obiecti operational precizeaza o modificare calitatia a capacitatii eleilor
1. e necesar ca pt. fiecare obiecti operational sa se precizeze situatiile de inatare sau
conditiile care determina modificarile proiectate si asteptate
2. nielul realizarii
-upa stabilirea unui obiecti general, sunt necesari urmatorii pasi:
G precizarea unor comportamente esentiale care duc la obiectiul general
G formularea unor obiectie particulare prin erbe care e3prima o actiune obserabila
G selectionarea obiectielor specifice, importante pentru atingerea obectiului general
G descrierea conditiilor in care e pus eleul cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiectiul
G specificarea criteriului de ealuare, respecti specificarea performantei minime acceptabile
)lte criterii de operationalizare:
0. concretizarea pretinde ca orice ob. sa se refere la actiitatea eleului, nu la cea a profesorului
1. operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice! psihologice in care eleii or
doedi schimbarea calitatia! cantitatia dorita
2. ealuarea, criteriile, tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor
(oncret, obiectiul operationalizat trebuie sa raspunde la urmatoarele intrebari:
(I.*I (eleul, grupul de elei, clasa)
(* S) 7)()I (a da e3emple, a indica formele, a rezola, a propune, a e3plica)
I. (* (;.-I$III '.-*I ().-I (la sfarsitul actiitatii! temei! capitolului toti eleii or putea
sa..., a cauta singur informatii
()$ -* ?I.*I I. (* ().$I$)$*I (a rezola corect 2 e3ercitii din 4 , dupa catea ore)
)%).$)D* SI ,I+I$* ),* ;6*&)$I;.),IH)&II
%aloarea operationalizarii obiectielor reiese din functiile pe care obiectiele le indeplinesc in
conte3tul general al instruirii sau in conte3tul unei actiitati:
0. functia anticipatia! ob. este anticiparea unui rezultat dezirabil si realizabil intr-un conte3t
pedagogic
1. f$ ealuatia! ob. este un reper! spri8in pentru ealuare< raportarea rezultatelor obtinute la
obiectie da masura eficientei actiitatii desfasurate
2. f$ a4iologica! ob. sunt e3presia unor alori educationale si orienteaza eleii catre aceste
alori
4. f$ de organizare si reglare a intregului proces pedagogic! ob. sunt adearate criterii de
referinta ce orienteaza proiectarea, desfasurarea si ealuarea tuturor actiitatilor educatie si
permit, in consecinta, controlul si (auto)reglarea proceselor pedagogice
;perationalizarea prezinta o serie de a*anta.e pt profesor:
G faciliteaza comunicarea pedagogica
Gconstituie garantia repetarii finalitatilor educatiei
G permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de inatare
G furnizeaza elaborarea instrumentelor de ealuare
G sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii mai ferme in
ealuare
!reseli ce insotesc actiitatea de operationalizare:
G confundarea ob. cu programa sau cu temele de insusit
G confundarea obiectielor cu intentiile profesorului
G formularea ob. in termeni de proces (ce treb. sa faca eleul pt a a8unge la rezultat ) in loc de
produs (adica ceea ce treb. sa demonstreze pentru a arata ca stie ceea ce are de facut)
G incuderea a mai mult de un ob. in formularea unei etape de inatare
G e3primarea unui ob. printr-un comportament compozit, greu de ealuat, in loc de o operatie
singulara
6rof. nu trebuie sa e3agereze in operationalizarea ob. uitand de finalitatile ample,
cuprinzatoare ale procesului didactic. ;b. trebuie ordonate pe a3a simplitate-comple3itate.$rebuie
sa obsere reactiile spontane, neasteptate ale eleilor (pot fi semnificatie). In functie de disciplina,
a stabili obiectiele operationale cele mai semnificatie dpd didactic.
TEMA <
TE)(IA SI MET)D)L)'IA ,U((I,ULUM&ULUI
In acceptiune $&)-I$I;.),) conceptul de curriculum reprezinta un set de
documente scolare! uniersitare care planificau continuturile instruirii, un istrument de eficientizare
sociala a actiitatii scolare! uniersitare, un program de inatare oficial, organizat institutional.
In acceptiune +;-*&.) curriculum izeaza sistemul de e3periente de inatare ,
directe si indirecte, ale eleilor! studentilor.
$eoria moderna a curriculumului are in edere urmatoarele aspecte:
- obiectivele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala.
- e!perientele educative care ar putea permite atingerea obiectivelor
- modalitatea de realizare a acestor e!periente educative
- modalitatea de stabilire a gradului in care au fost atinse aceste obiective
(urriculum se refera la programul de actiitati educationale, la ansamblul proceselor
educatie, la actiitatile de inatare, la eenimentele care se petrec in clasa si pune accent pe
articularea componentelor procesului de inatamant: obiectie, continuturi, metode de inatare,
metode si tehnici de ealuare.
Curriculum cuprinde insusi continutul procesului de invatamant, care se concretizeaza in
planuri de invatamant, programe, manuale, g#iduri si indrumari metodice, materiale suport.
,urriculum&ul National (deenit operational in anul scolar 0CCJ-0CCC) e alcatuit din doua
segmente: curriculum nucleu si curriculum la decizia scolii$
)) ,urriculum nucleu reprezinta trunc7iul comun (nr. minim de ore de la fiecare disciplina
obligatorie preazuta in planul de inatamant).
- unicul sistem de referinta pt. diersele tipuri de ealuari si de e3aminari e3terne din sistem si
pentru ela"orarea standardelor curriculare de performanta
?) ,DS # acopera diferenta de ore dintre curriculum si nr minim# ma4im de ore pe saptamana ,
pe disciplina, pe ani de studiu, preazute in planurile- cadru de inatamant.
In completarea curriculum nucleu, care e obligatoriu, scoala poate opta pt una din ariantele
urmatoare:
curriculum nucleu aprofundat
curriculum e3tins
curriculum elaborat de scoala
curriculum formal
curriculum local
curriculum ascuns
Aria curriculara = grupa8 de discipline scolare care au in comun anumite obiectie!
metodologii.
(urriculum .ational e structurat pe F arii curriculare desemnate pe baza importantei diferitelor
domenii, precum si pe cone3iunile dintre acestea: limba si comunicare, matematica si stiinte ale
naturii, om si societate, arte, educatie fizica si sport, te#nologii, consiliere si orientare.
)ria curriculara trebuie sa ramana aceeasi pe toata durata inatamantului obligatoriu, dar
ponderea pe cicluri si clase este ariabila.
,icluri curriculare = periodizari ale scolaritatii ce au in comun obiectie specifice< grupeaza
mai multi ani de studiu:
- ciclul prescolar
- ciclul primar
- ciclul secundar inferior (gimnazial)
- ciclul secundar superior (liceu)
- ciclul inatamantului uniersitar
TI%U(I DE ,U((I,ULUM
In literatura de specialitate e3ista o tipologie a curriculumului din doua perspectie: a cercetarii
fundamentale si a cercetarii aplicative.
a) /in perspecti*a cercetarii fundamentale(
0. Curriculum general - are ca obiecti oferirea unei baze de cunostinte pt. toti cursantii pe
parcursul diferitelor etape de pregatire< cuprinde trunchiul comun de materii obligatorii pentru toti
eleii, pana la J>K din totalul disciplinelor.
1. Curriculum specializat sau de profil # reprezinta seturile de discipline care tind sa formeze
cunostinte si alori specifice, abilitati si competente pe domenii particulare de studiu (tehnic,
artistic, teoretic, sporti).
2. Curriculum su+liminal sau ascuns - reprezinta totalitatea alorilor si e3perientelor de
inatare pe care institutia de inatamant le transmite fara ca acestea sa fie preazute in programul
educati (reguli, principii, coneniente, proceduri)< in acest conte3t scoala formeaza o serie de
conduite si atitudini: a sti sa petreci timpul liber, a te apara, a te face placut, a inata sa ai succes,
a-ti afirma opiniile, a alege, a fi autonom etc.
5
4. Curriculum informal # se refera la oportunitatile si e3perientele de inatare oferite de
institutiile din afara sistemului de inatamant (mass-media, muzee, alte institutii culturale si
religioase, comunitati locale, familia) care transmit alori, formeaza atitudini si competente intr-o
maniera complementara scolii
+0 /in perspecti*a cercetarii aplicati*e(
0. 0. Curriculum formal # ansamblul documentelor scolare de tip reglator, in cadrul carora se
consemneaza datele initiale priind procesele educatie si e3perientele de inatare pe care inst. de
inatamant le ofera cursantilor in functie de etapa de pregatire.
1. Curriculum recomandat # oferta pusa la dispozitie de catre e3perti si specialisti, din care
deria o serie si alori ce se propun utilizatorilor.
2. Curriculum scris # acea ipostaza a curriculumului e3plicitat in diferite documente scolara,
care reprezinta produsele curriculare (planuri de inatamant, programe scolare).
4. Curriculum e,clus # acele ipostaze ale curriculumului care nu au fost introduse in materia
de predare din anumite ratiuni.
B. Curriculum predat # totalitatea cunostintelor , deprinderilor, atitudinilor incluse efecti in
predare de catre toti actorii implicati in procesul educatie (profesori si elei).
5. Curriculum suport # toate materialele curriculare aditionale (culegeri, caiete didactice,
ghiduri, mi8loace multimedia).
F. Curriculum in*atat sau realizat # totalitatea achizitiilor actie sau interiorizate de catre
elei in procesul de predare-inatare.
J. Curriculum testat # e3perienta de inatare transpozitionata in teste, probe de e3aminare si
alte instrumente de apreciere a progresului scolar, etalata prin totalitatea instrumentelor de
ealuare.
C. Curriculum local sau zonal # oferta educationala de care beneficiaza doar cursantii dintr-
un spatiu geografic determinat, deoarece se considera ca anumite alori sau cunostinte prezinta
un interes special (cele etnografice, folclor, geografice, lingistice).
0>. Curriculum nucleu # e3presia curriculara a trunchiului comun, care cuprinde acel set de
elemente esentiale pt. orientarea inatarii la o anumita disciplina
00. ,$ D$ S$ # ansamblul proceselor educatie si al e3perientelor de inatare pe care fiecare
scoala le propune in mod direct eleilor sai in cadrul ofertei curriculare proprii.
- are 2 ariante: 1 curriculum nucleu aprofundat
1 curriculum e,tins
1 curriculum ela+orat in scoala
Curriculum nucleu aprofundat # acea forma de (-S care urmareste aprofundarea
obiectielor de referinta ale curriculumului nucleu, in nr. ma3im de ore preazut in pla8a
orara a unei discipline.
Curriculum e,tins # forma de (-S ce urmareste e3tinderea obiectielor si
continuturilor din curriculum nucleu prin noi obiectie de referinta si noi continuturi, in nr.
ma3im de ore preazut de pla8a orara a unei discipline.
Curriculum ela+orat in scoala # forma de (-S prin care scoala poate concepe si
propune o disciplina noua , cu programa, obiectie si continuturi noi, diferite de cele
e3istente in planul cadru si trunchiul comun.
,a nielul inatamantului liceal (-S se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline
optionale:
optionl de aprofundare
optional de e3tindere
optional preluat
optional ca disciplina noua
optional integrat
D),UMENTE ,U((I,ULA(E
(ontinutul procesului educati se organizeaza si planifica prin documente scolare sau
documente (produse) curriculare. *3ista mai multe tipuri de produse curriculare, dupa importanta
lor:
0. o"iectiari primare # planul de invatamant
programele scolare
1. o"iectiari secundare 8 manuale
metodicile speciale
2. o"iectiari tertiare # orare
planificari calendaristice
proiecte pedagogice
I. %lanul cadru de inatamant = document oficial in care se structureaza continutul
inatamantului pe nieluri si profiluri de scoli.
- in el se stabileste nr. de ore (ma3i!minim) pe diferite discipline!arii curriculare
- este o baza de pornire # in locul unui cardu unic pt. toate scolile de acelasi tip, prin planul
cadru se fi3eaza un trunchi comun de discipline obligatorii(FB-J>K din totalul disciplinelor),
inst. scolare aand posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul
educati
II$ %rograma scolara # acel document care configureaza continutul procesului instructi
educati la o disciplina
- instrumentul de la care se porneste proiectarea didactica
- elemente (;+6;.*.$*:
ot2 de prezentare = o prezentare a disciplinei care oferL o imagine de ansamblu asupra
programei, oferL denumirile disiplinelor studiate Mi repartizarea lor pe clase, cu specificarea
numLrului de ore pe sLptLmNnL, elementele care au stat la baza elaborLrii programei, descrie
parcursul disciplinelor, argumenteazL structura didacticL adoptatL, sintetizeazL recomandLri
semnificatie, prezintL dominantele curriculum-ului.
O+iecti*ele cadru =i de referin32 - cu care se opereazL On programele Mcolare proprii
OnLALmNntului obligatoriu, respecti pNnL On clasa a %III-a (inclusi On aceastL clasL) sau
competen/ele generale Mi cele specifice (cu care se opereazL On programele Mcolare pentru clasele a
I/-a - a /II-a).
0biectivele cadru sunt obiectie cu grad ridicat de generalitate Mi de comple3itate - se referL la
formarea unor competenAe Mi atitudini specifice disciplinei Mi sunt urmLrite de-a lungul mai multor
ani de studii. *le se stabilesc On mod unic, la niel naAional Mi sunt cuprinse On programele Mcolare.
(u ele se opereazL On programele Mcolare proprii OnLALmNntului obligatoriu, respecti pNnL On clasa
a %III-a (inclusi On aceastL clasL).
-in obiectiele cadru deriL obiectivele de referin/1, care se stabilesc On mod unic, la niel
naAional- cuprind rezultate aMteptate ale OnLALrii pentru fiecare an de studiu.
Competen/ele generale 2i competen/ele specifice
Competen/ele reprezintL ansambluri integrate de cunoMtinAe, capacitLAi Mi abilitLAi de aplicare,
operare Mi transfer al achiziAiilor, care permit desfLMurarea cu succes a unei actiitLAi, rezolarea
eficientL a unei probleme sau a unei clase de probleme! situaAii< competenAele au componente
cognitie! intelectuale, afecti-atitudinale Mi psihomotorii.
Competen/ele specifice deria din cele generale, pentru un an de studiu Mi lor le sunt asociate
unitLAi de conAinut, alori Mi atitudini, care ar putea fi construite On interdependenAL cu formarea
competenAelor educaAionale generale, precum Mi sugestii metodologice generale. 6e baza
competenAelor specifice, se formuleazL competen/ele derivate, care or fi izate On cadrul actiitLAii
educaAionale.
"alori 4i atitudini inentare! seturi de finalitLAi de ordin general, care nu pot fi
e3primate On termeni de acAiuni sau comportamente obserabile Mi uMor ealuabile, la a cLror
dezoltare contribuie disciplinele studiate.
Sugestii metodologice - oferite ca spri8in pentru realizarea demersurilor didactice,
referitoare la: desfLMurarea proceselor formatie de predare, OnLAare Mi ealuare< organizarea
actiitLAilor de OnLAare Mi a situaAiilor de OnLAare< construirea Mi utilizarea strategiilor de instruire Mi
OnLAare< alegerea Mi utilizarea metodelor de OnLALmNnt< necesitatea asigurLrii cone3iunilor
conceptuale Mi metodologice< asigurarea potenAialului educati al disciplinei< asigurarea unei
comunicLri didactice eficiente, asigurarea unui mediu de OnLAare stimulati, care sL promoeze
OnLAarea actiL, atitudinea pozitiL Mi responsabilL< selectarea Mi alorificarea resurselor materiale
necesare< manifestarea fle3ibilitLAii On gNndire Mi a creatiitLAii cadrului didactic.
Standardele curriculare de performan32 - reprezintL un sistem de referinAL comun Mi
echialent la sfNrMitul unei trepte de Mcolaritate, care permite eidenAierea progresului realizat de
elei de la o treaptL de Mcolaritate la alta (sunt standarde naAionale). *le sunt criterii de ealuare a
calitLAii procesului de OnLAare, specificLri de performanAL care indicL gradul On care sunt atinse
obiectiele curriculare, sunt OnsuMite cunoMtinAele, sunt formate capacitLAile Mi comportamentele
stabilite prin curriculum.
E,emple de acti*it23i de 5n*23are , care propun posibile modalitLAi concrete Mi dierse
de organizare a actiitLAii educaAionale On clasL. *le sunt construite astfel OncNt sL alorifice
e3perienAa cognitiL a eleilor, sL Oi spri8ine constructi On actiitatea de cunoaMtere Mi sL permitL
alorificarea unor strategii didactice On conte3te ariate de OnLAare.
Con3inuturile care pot fi alorificate pentru atingerea obiectielor cadru Mi de referinAL
Mi a competenAelor generale Mi specifice solicitate prin curriculum< conAinuturile sunt structurate Mi
organizate On 8urul unor teme.
(omponenta generala a programei include asadar:
prezantarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare
prezentarea obiectielor generale ale sist. de in. national
precizarea obiectielor instructi-educatie ale nielului! profilului de in. pt care au fost
concepute programele
planul de inatamant insotit de precizari referitoare la aspectele particulare ale rolului ariei
curriculare respectie si relatiile ei cu celelalte arii apropiate
principiile didactice fundamentale, corelate cu obiectiele urmarite prin programa respectia
Componenta particularizata la o arie curriculara cuprinde urmatoarele elemente:
prezentarea disciplinei! ariei respectie
obiectie generale
obiectie de referinta pe ani de studiu
teme sugerate spre studiere
sugerarea unor actiitati de inatare
sugerarea unor metodologii de predare
sugestii priind ealuarea rezultatelor eleilor
precizarea standardelor nationale ale eleilor (niel minim! mediu! ma3im)
III$ Manualul scolar # instr. de lucru cel mai important (pt elei! pt. profesor)
- concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau e3periente de inatare
- continuturile inatarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole, lectii, teme
- are urmatoarele functii pedagogice:
a) functia de informare realizata prin mi8loace didactice si grafice specifice
b) functia de formare a cunostintelor 6 capacitatilor izate de obiectiele instructi-educatie
c) functia de antrenare a capacitatilor cogniti*e- afecti*e- psi)o-motrice sau a aptitudinilor
d) functia de autoinstruire
IV$ Alte suporturi curriculare # materiale didactice sau documente destinate eleilor!
profesorilor.
TEMA >
%(),ESUL DE INVATAMANT
7rocesul de in*atamant 3 principalul subsistem al sistemului de invatamat in cadrul
caruia se realizeaza instruirea si invatarea elevilor si studentilor prin intermediul activitatilor
proiectate, organizate si diri)ate de catre profesori, in conformitate cu anumite norme si principii
dicatice, intrun conte!t metodic adecvat, apeland la resurse materiale si didactice potrivite, in
vederea atingerii dezideratelor educative.
- reprezinta dimensiunea dinamica a sist. de in. (deoarece in cardul lui are loc
actiitatea de inatare iar eleii si studentii sunt indrumati de catre profesori cum sa inete)
F
- functiile generale ale sist. de inatamant sunt realizate in cadrul procesului de
inatamant prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si
ierarhizate pe cicluri si ani de studii
- dpd structural si functional proc. de in. este subordonat sist. de inatamant
- pe de alta parte, dimensiunea operationala a proc. de in., dependenta de decizia
profesorului, ii confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea, realizarea si dezoltarea
instruirii
%rocesul de inatamant este asadar un ansamblu de actiitati organizate si diri8ate
care se desfasoara etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane
pregatite in acest scop, in ederea indeplinirii anumitor obiectie instructi-educatie.
In cadrul proc. de in. se desfasoara urmatoarele tipuri de actiitati:
1. de predare- in*atare si e*aluare
2. manageriale
#. economico-financiare
'. administrati*-gospodaresti
8. in afara clasei si a scolii
7iecare dintre ele are un anumit specific in funtie de natura actiitatii, de tipul de scoala si
de treapta de scolarizare:
a) acti*itatea de predare- in*atare si e*aluare # esenta procesului de inatamant (cu
frecenta cea mai mare), ei fiindu-i subordonate celelalte tipuri de actiitati
b) aci*itatea manageriala # actiuni de planificare si programare, de organizare si
coordonare, control si indrumare, atat la nielul institutiei de inatamant cat si la
nielul formatiunilor de studiu
c) acti*itatatea economico-financiara # gestionarea fondurilor banesti alocate prin buget
(cea mai mare parte din buget # salarii si intretinere)
d) acti*itatea administrati* 9 gospodareasca # are scop mentinerea functionalitatii
spatiilor de inatamant si a mediului ambiental, cu respectarea normelor igienico-
sanitare
e) acti*itati din afara clasei6 scolii # consultatii si meditatii, act. cultural-artistica si
sportia, in cercuri pe obiecte de studii, e3cursii si izite, acti. cu parintii, act. de
orientare scolara si profesionala
(u alte cuinte, procesul de inatamant poate fi definit si ca un ansamblu de elemente
(obiectie, continuturi, resurse umaneEpersonal didactic, de conducere, au3iliar si administrati,
elei>, resurse materiale Espatii de inatamant, materiale didactice, terenuri!baze sportie>,
strategii de instruire, tehnici de ealuare), care interactioneaza in cadrul unei actiitati comple3e ,
desfasurate in mod organizat si sistematic, pt realizarea unor finalitati dinainte stabilite.

A*)(DA(I SISTEMI,E, 1UN,TI)NALE SI )%E(ATI)NALE ALE %(),ESULUI
DE INVATAMANT
; descriere sistemica a procesului de inatamant se poate realiza din 2 puncte de edere:
1$ functional
2$ structural
-$ operational
0. Sub aspect 1UN,TI)NAL, trebuie sa stim care sunt o"iectiele sistemului, ce tinteste sa
faca si ce obtine.
- o"iectiele pedagogice e3prima finalitatile la care trebuie sa se a8unga in procesul de
predare-inatare in functie de anumite prioritati.)cestea stabilesc:
G ce sa cunoasca eleul din cadrul unui obiect de studiu
G ce deprinderi, capacitati intelectuale, coningeri, sentimente si atitudini sa-si formeze
-e precizarea corecta si completa a obiectielor pedagogice or depinde: stabilirea continutului,
alegerea strategiilor, a formelor de organizare si ealuarea performantelor.
1. -in punct de edere ST(U,TU(AL, functionarea sistemului are la baza resurse (umane,
materiale si financiare), continuturi, forme de oragizare a actiitatilor, strategii didactice etc.
a) (esursele umane- profesorul # proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma, controleaza
procesul de inatamant (presupune competenta , tact pedagogic, stil modern de predare)
- ele*ul # participa la proc. de in. atat ca obiect, dar mai ales ca subiect al
educatiei
b) (esurse materiale # cuprind mi8loacele de inatamant si pe cele financiare (bugetul
inatamantului)
c) ,ontinuturile inatamantului # alorile stiintifice, tehnice si umaniste, structurate in
programele si manualele scolare pe baza unor criterii
- stabilite in concordanta cu obiectiele pedagogice, orienteaza intregul proces de predare-inatare
si ealuare
d) 1ormele de organizare a acti. didactice asigura aplicarea si realizarea obiectielor!
continuturilor prin lectii desfasurate in clase, laboratoare, ateliere scolare, terenuri, izite, e3cursii
didactice
- aceste acti. se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar) intr-un spatiu
scolar dotat cu mi8loace si materiale necesare
e) Strategiile didactice # instrumentele de realizare a obiectielor pedagogice si a continuturilor
- sunt dependente de obiectie si continuturi cat si de nielul eleilor, de conostintele lor anterioare
- pot fi:
G e3plicati-demonstratie
G algoritmice
G euristice
G inductie
G deductie
G combinate
-imensiunea structurala a procesului de inatamant anga8eaza si raporturile contractuale stabilite de
scoala cu comunitatea teritoriala si locala (agenti sociali, consiliile parintilor) # pot fi atrase noi
resurse (materiale, umane financiare, informationale).
2. Sub aspect )%E(ATI)NAL urmarim actiitatea concreta de predare&inatare&ealuare
realizata de cadrul didactic cu eleii! studentii, metodele si strategiile didactice folosite
- proc. de inatamant este o actiitate la care participa simultan cadrele didactice (acti. de
predare) si eleii (de inatare)
- asadar, proc. de inatamant include ca elemente componente predarea si inatarea, aflate in
stransa legatura.
)ctiunea realizata de cadrul didactic include urmatoarele operatii:
0. definirea o"iectielor pedagogice operationale ale actiitatii idactice
1. sta"ilirea continutului actiitatii didactice
2. aplicarea metodologiei necesare pentru reusita actiitatii didactice
4. asigurarea ealuarii rezultatelor actiitatii didactice
6t. ca procesul de predare sa-si atinga obiectiele, prof. trebuie sa aiba in edere urmatoarele
aspecte:
designul predarii sa fie conceput a. i. sa asigure timp si spatiu pt. actiitati de inatare
indiiduala (eitarea tendintelor de segregare sau izolare in clasa)
sa se asigure metode specifice si suporturi de inatare pt$ eleii cu dificultati si pt
cei cu cerinte speciale, precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii
de scolari
programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pt fiecare caz in
parte (de e3. in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale)
crearea unui mediu de inatare eficient (prin satisfacerea optiunilor eleilor pt
anumite teme de inatare, tipuri de proiecte sau modalitati de munca) pt toti precum si
a unui climat de respect si acceptare a diferentelor
utilizarea unor modalitati fle4i"ile de grupare a eleilor pt actiitatile didactice, pe
baza neoilor de inatare
&eferitor la procesul de inatare , trebuie aute in edere urmatoarele:
implicarea actia a eleilor in proc. de inatare, in ritm si la niele de dificultate
accesibile, utilizand interactiuni in perechi si grupuri mici
relearea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi
utilizarea stimularii, studiilor de caz si a pro"lematizarii in ederea sustinerii
curiozitatii, a reflectiei si ealuarii situatiilor => stimularea gandirii
includerea in secenta de predare a feed&"ac?-ului
sporirea aplicatiilor practice, e e4ercitiilor si diersificarea pro"lemelor
supuse spre rezolare
tratarea egala a tuturor eleilor
crearea unei atmosfere de cola"orare, lucru in echipa in locul uneia de
concurenta! rialitate
sarcini de lucru autentice, cu releanta in iata reala
empatia
In ceea ce prieste ealuarea, aceasta trebuie sa aiba in edere urmatoarele:
sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, autentica in
continut si in performantele proiectate
sa fie utilizata in principal ealuarea de progres (achizitiile indiiduale) in locul
celei normatie (achizitiile sunt comparate cu norma de grup)
progresia inatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de
performanta
,omponentele de "aza ale sist$ de inatamant:
o"iectiele inatamantului
agentii actiunii (profesori, elei)
campul relational (prof-elei ! ele-ele)
principiile procesului de inatamant
continutul inatamantului
metode de inatamant
mi3loace de inatamant
forme de organizare si proiectare didactica
ealuarea in proc. de inatamant
TEMA @
INVATA(EA
(;.(*6$:
In*atarea " munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre elevi, in
vederea insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare dezvoltarii continue a
personalitatii poate fi definita ca act de elaborare de operatii si de strategii mintale4 cognitive.
Aspecte ale inatarii!
0. )spectul procesual al inatarii - cuprinde momentele sau procesele care compun o secenta de
inatare. In actiitatea procesuala se disting urmatoarele etape:
perceperea materialului
intelegerea acestuia
insusirea cunostintelor
fi4area in memorie
aplicarea cunostintelor
actualizarea cunostintelor
transferul cunostintelor
1. )spectul motiational al inatarii # se refera la gradul de implicare a eleului in actul inatarii si
in realizarea sarcinilor de instruire.
+otiatia inatarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza, sustin energetic si
directioneaza actiitatea de inatare.
J
In concluzie putem defini in*atarea scolara ca procesul de ac#izitie mnezica, de asimilare activa
de informatii, de formare de operatii inielectuale, de priceperi si deprinderi intelectuale4 motorii si
de atitudini.
(;.-I$II ),* I.%)$)&II
I. (onditii interne
II. (onditii e3terne
,onditii interne
In procesul inatarii sunt implicate:
a. pe de o parte ma8oritatea proceselor cognitie, olitie, afectie, apoi atentia, lim"a3ul,
motiatiile, aptitudinile, interesele, fiecare aand un rol bine definit.
b. pe de alta parte sunt implicati si factori "iologici si psi7ologici ce determina eficienta sau
ineficienta acesteia.
I$ a/ 1$ %erceptiile au un rol important in inatare deoarece ofera materialul necesar
reprezentarilor, memoriei si gandirii, diferentiaza un obiect de altul prin reflectarea structurii si a
semnificatiei.
)stfel in procesul inatarii profesorul trebuie sa aiba in edere dezoltarea la elei a diferitelor
tipuri de perceptie, mai ales a celei izuale (apro3. C>K din informatii ne in pe aceasta cale).
- pe baza perceptiei se dezolta si spiritul de obserare
)stfel perceperea actia a obiectelor si fenomenelor a fi insotita de e3plicatiile erbale ale
profesorului, pt. a completa prin informatii suplimentare imaginile eleilor asupra acestora.
2$ (eprezentarile - ofera materialul necesar gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni,
legi, reguli, principii, precum si memoriei, pt. a fi folosit mai tarziu prin actualizare.
-$ 'andirea - rol esential in procesul inatarii
- proces de formare a conceptelor si structurilor operationale , de intelegere a realitatii si adaptare
prin rezolare de probleme
6$ Memoria- constituie baza actiitatii de inatare
- proces psihic de intiparire si stocare a informatiei, de reactualizare, prin recunoastere sau
reproducere a acesteia intr-o forma selectia.
6t. a creste eficienta inatarii # cand materialul de inatat este redus ca olum si usor de inteles
-> repetari concentrate! reproduceri prin mecanismul asociatiilor
- cand materialul este oluminos -> fragmentarea lui, esalonarea repetarilor
6rofesorul:
"trebuie sa foloseasca e3ercitii de repetare logica si creatia, sa aiba in edere dezoltarea la
elei a memoriei oluntare, a rapiditatii, a olumului, promptitudinii si fidelitatii acesteia.
" a cauta sa eite oboseala eleilor prin crearea de motiatii, caracterul inteligibil al
continutului transmis si intelegerea acestuia folosind materialul didactic si metodele participatie
)sadar conditiile unei memorari eficiente sunt:
cunoasterea de catre elei a scopului memorarii (motiatia)
intelegerea cunostintelor
repetarea perseerenta a materialului pentru fi3area temeinica
cunoasterea rezultatelor si autoreglarea
;$ Imaginatia - proces de constructie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea e3perientei
anterioare
- are rol deosebit in elaborarea de produse noi, originale
(rearea de imagini noi are loc cu a8utorul unor procedee cum sunt: reorganizarea cunostintelor,
combinarea si recombinarea lor, disocierea si fuzionarea in forme noi, metaforizarea, schematizarea
etc.
+$ Atentia- prin intermediul ei se realizeaza orientarea selectia si concentrarea proceselor
psihice in scopul cunoasterii materialului de inatat, care este selectat si filtrat in functie de interese
si motiatii.
*ficienta inatarii depinde in mare masura de concentrarea si stabilitatea atentiei, de
distributiitatea si fle3ibilitatea ei.
*leii nu pot aea o atentia concentrata mai mult de 0B-1> de minute. -e aceea trebuie eitata
supraincarcarea cu material de inatat iar la unele lectii mai grele sunt necesare sarcini concrete de
lucru, metode ariate, materiale didactice si forme distractie.
"/ 1$ 1actori "iologici! arsta, starea sanatatii organismului, potentialul genetic, somnul,
bioritmul intelectual etc.
2$ 1actori psi7ici! nielul de inteligenta, aptitudinea scolara, aptitudini speciale, spiritul de
obserare etc.
II$ ,onditii e4terne
Includ a. factori socio&organizationali
b. factori temporali
c. factori psi7oergonomici
-e asemenea statusul profesorului este f. important:
profesorul trebuie sa fie pregatit pentru actiitatile didactice. )ceasta pregatire incepe
cu alcatuirea planificarii materiei de predat (a preciza la fiecare capitol nr. de lectii, scopul,
obiectiele operationale, strategiile didactice si instrumentele de ealuare a cunostintelor sau
deprinderilor). 6e baza planificarii a elibera proiectele didactice tinand seama de preederile
programei scolare, de manual, de nielul de cunostinte al eleilor
dupa fiecare lectie profesorul trebuie sa se autoanalizeze (cat a reusit sa transmita, daca
eleii au inteles, cum ar trebui sa procedeze la lectiile urmatoare)
dupa fiecare capitol este bine sa testeze eleii pentru a se coninge sa si-au insusit
cunostintele pentru a trece la capitolul urmator
organizarea actiitatii de inatare trebuie sa inceapa o data cu fiecare lectie. In acest
scop, dupa ce a realizat predarea unui obiecti operational, profesorul a face fi3area cunostintelor
(chestionare orala, aplicatii practice, rezolari de e3ercitii sau probleme) apoi a trece la obiectiul
urmator, iar in final a face o fi3are generala, dupa care a urma tema pentru acasa. ,a anumite
lectii a elabora fise de lucru, a organiza inatarea in grup, actiitati independente.
a. 1actorii socio&organizationali se refera la modalitatile de organizare a
procesului inatarii de catre scola, profesor, familie, mass-media.
Scoala!
functionalitatea spatiilor scolare si diersificarea lor in functie de situatiile de inatare,
schimbarea locurilor de inatare (cabinete, laboratoare, sali de clasa)
atmosfera de munca din scoala si din clasa de elei
orarul scolii
materialul didactic, tehnicile audioizuale
dotarea laboratoarelor si mobilierul
%rofesorul!
trebuie sa organizeze inatarea a. i. sa-i creeze fiecarui ele conditii sa inete, in raport
cu posibilitatile lui, cu ritmul sau de munca intelectuala
materialul prezentat trebuie sa fie accesibil, adecat nielului de gandire si de
cunostinte al eleului, sa fie structurat logic si prezentat in mod gradat: de la simplu la comple3, de
la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut
precizarea obiectielor la fiecare lectie si cunoasterea lor de catre elei
relearea ideilor de iata
integrarea noilor cunostinte in cele anterioare
crearea unei motiatii optime a inatarii
folosirea metodelor acti-participatie, a unor intrebari-problema , a dezbaterilor,
confruntari de idei
aplicarea si transferul cunostintelor
informarea eleilor asupra rezultatelor inatarii
"$ 1actorii temporali
inatarea esalonata in timp e mai eficienta decat inatarea comasata
pauzele lungi sunt faorabile inatarii unui material dificil (se recomanda la inceput pauze
scurte! apoi din ce in ce mai lungi)
dupa o inatare intensa e recomandata o stare de inactiitate , odihna actia sau somn
c$ 1actorii psi7oergonomici # decurg din relatia om-masina , intrucat scoala moderna
utilizeaza pe scara tot mai larga tehnici audio-izuale, calculatoare, masini de instruire si ealuare a
rezultatelor, aparate, instrumente si utila8e
ofera un potential de informare, motiare si formare a eleilor, spri8inindu-i.
6e langa acesti factori mai e3ista o serie de factori:
- factori stresanti
- factori fizici (zgomote puternice, aer poluat)
- factori fiziologici (starea sanatatii, subnutritia)
- factori psi7osociali (supraincarcarea, relatii tensionale)
care scad eficienta inatarii si randamentul scolar
TI%U(I .STILU(I/ DE INVATA(E
*leii prefer0 s0 Ane5e An diferite moduri: unora le place sL studieze singuri, sL acAioneze On
grup, altora s0 stea lini=ti5i deoparte =i s0&i o"sere pe alAii. )lAii preferL sL facL cNte puAin din
fiecare. +ulAi oameni OnaAL On moduri diferite faAL de ceilalAi On funcAie de clasL socialL, educaAie,
NrstL, naAionalitate, rasL,culturL, religie.
Stilul de An05are se referL la Bsimpla preferin50 pentru metoda prin care An050m =i ne
aducem aminte ceea ce am An05atC< se refera la faptul cL indiizii proceseaz0 informa5iile An
diferite moduri, care implicL latura cognitiL, elemente afecti-emoAionale, psihomotorii Mi
anumite caracteristici ale situaAiilor de OnLAare.
7iecare dintre noi are o capacitate de a OnLAa On diferite moduri. 6entru a determina ce stil de
OnLAare aem, trebuie obseram modul in care inLALm cea nou.
SpecialiMtii subliniazL rolul deose"it pe care Al 3oac0 cadrele didactice, contribuAia acestora
POn meseria de a-i OnLAa pe elei cum sL OneAe@ adaptatL neoilor, intereselor, calitLAilor personale,
aspiraAiilor, stilului de OnLAare identificat.
Inatarea McolarL este marcatL de diferente indiiduale, de stiluri diferite On care eleii inatL.
*3istL o mare arietate de astfel de stiluri. *lei diferiti inatL On moduri diferite. 7iecare are modul
lui preferat de a inLta< fiecare parcurge o situatie de inLtare On maniera sa personalL< fiecare
reactioneazL On felul lui On fata unei sarcini de inLtare< fiecare se anga8eazL in chip personal On
solutionarea problemei< fiecare are sensibilitatea lui la anumite lucruri Mi ritmul propriu de inLtare<
fiecare OMi elaboreazL un stil de a gNndi, de a memoriza etc. *lei diferiti se folosesc de stiluri
diferite. In actiitatea lor de inLtare independentL, ca Mi On actiitatea din clasL, ei folosesc pe cont
propriu asemenea stiluri. -e e3emplu, unii elei inatL mai bine un continut e3trem de structurat, ,
altii, dimpotriL, principii generale< unii pot inLta cantitLti mari de detalii, chiar de mare finete, in
timp ce altii - aspectele globale, de sintezL etc.
&ecunoasterea si inAelegerea acestor diferente On stilurile de inLtare personale necesita,
acceptarea si utilizarea unei mari arietati de metode, procedee, materiale didactice de prezentare a
continuturilor noi.
*3istL mai multe stiluri de OnLAare
Dup0 analizatorul implicat sunt 2 stiluri de OnLAare de bazL:
1$izual
QMi amintesc ceea ce scriu Mi citesc
,e plac prezentLrile Mi proiectele izuale
QMi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole Mi hLrAi
QnAeleg cel mai bine informaAiile atunci cNnd le Ld
2$auditi
QMi amintesc ceea ce aud Mi ceea ce se spune
,e plac discuAiile din clasL Mi cele On grupuri mici
QMi pot aminti foarte bine instrucAiunile, sarcinile erbale! orale
QnAeleg cel mai bine informaAiile cNnd le aud
-$ tactil&?inestezic
QMi amintesc ceea ce fac Mi e3perienAele personale la care au participat cu mNinile Mi
Ontreg corpul (miMcLri Mi atingeri)
,e place folosirea instrumentelor sau preferL lecAiile On care sunt implicaAi actii!
participarea la actiitLAi practice
C
QMi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fLcut o datL, le-au e3ersat Mi le-au
aplicat On practicL (memorie motricL)
)u o bunL coordonare motorie
Dup0 eficien32, OnLAarea poate fi:
1$ recepti&reproducti0
2$ inteligi"il0
-$ creati0
Dup0 modul de organizare a materialului de in05at, distingem:
1$ An05are programat0
2$ euristic0
-$ algoritmic0
6$ prin modelare
;$ rezolare de pro"leme
+$ prin descoperire inducti0, deducti0 analogic0 =i pe secen5e opera5ionale
Dup0 opera3iile 4i mecanismele g:ndirii implicate An An05are, deosebim:
1$ An05are prin o"serare
2$ inatare prin imitare
-$ prin condi5ionare refle4a
6$ condi5ionare operant0
;$ prin descriminare
+$ asociere er"al0
<$ prin identificare
Dn func5ie de con3inutul 5n*232rii, adicL de ceea ce se OnaAL, deosebim:
0. An05area senzorio&motorie (OnLAarea deprinderilor),
1. An05area cogniti0 (OnLAarea noAiunilor),
2. An05area afecti0 (OnLAarea coningerilor, sentimentelor, atitudinilor)
6$ An05area conduitei moral&ciice
1orme de in05are!
0. Dn05area spontan0
1. Inatarea neorganizat0 din cadrul familiei sau al profesiunilor
2. In05area scolar0
- are un caracter sistematic, organizat
- este diri8atL de cLtre profesor
- se realizeazL cu a8utorul unor metode Mi tehnici eficiente de OnLAare respectNnd principiile
didactice
- este supusL feed-bacR-ului, pe baza erificLrii Mi ealuLrii permanente a rezultatelor obAinute de
elei, fiind amelioratL prin corectarea greMelilor.
4. Dn05area social0 constL On insuMirea e3perienAei social-istorice de cLtre tNnLra generaAie, On
scopul formLrii comportamentului social.
*3istL de fapt, douL forme mari de OnLAare On care se OncadreazL toate tipurile analizate mai sus:
spontan0 Mi sistematic0.
In concluzie, nu se fac aprecieri daca un stil de inatare este mai bun decat altul. 6rincipalul
este ca fiecare ele tinde sa-si formeze, cu timpul, un stil propriu de inatare, si pe care,
practicNndu-0 sistematic, se a gasi intr-o situatie confortabila.
6rofesorul trebuie sa ealueze corect diferite stiluri de inatare si sa elaboreze lectii care sa se
adreseze acestor stiluri< sa permita fiecarui copil sa inete folosind stilul sau specific.
TEMA 1E
%(EDA(EA
,)N,E%T
6rin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de te7nici de FmuncaC$
6redarea reprezinta actiunea comple4a a cadrului didactic, care presupune:
prezentarea unui material concret si! sau erbal: date, informatii,eenimente, modele
materiale, modele ideale etc.<
organizarea si conducerea unor actiitati in care sa se alorifice materialul concret
si erbal oferit<
acordarea de spri3in eleilor pentru a putea o"sera, analiza, compara, aplica,
sintetiza, a"stractiza si reflectaG
e4tragerea esentialului (impreuna cu eleii) si fi3area lui in notiuni, concepte,
8udecati, rationamente<
operationalizarea cunostintelor eleilor, prin conceperea si rezolarea de e3ercitii
si probleme, de sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea actiitatilor de munca
independenta$
6redarea # actiitate de organizare si conducere a situatiilor de inatare, realizandu-se prin:
G precizarea obiectielor-cadru
G precizarea obiectielor de referinta
G precizarea continuturilor
G precizarea strategiilor
G precizarea metodelor de inatare
6rocesul de predare se bazeaza pe comunicarea didactic0. 6rin comunicarea didacticL se
realizeazL interac5iunea profesor&ele, precum Mi anumite tipuri de rela5ii care influenAeazL
procesul de predare:
" relatii de schimb informaAii
" relatii de influenAare reciprocL
" relaAii de cooperare
" relaAii de preferinAL sau respingere a emiALtorului de mesa8 didactic.
(a formL de comunicare didacticL, predarea const2 5ntr-un sistem de opera3ii de selectare-
ordonare 4i adec*are la ni*elul de g:ndire al ele*ilor- a unui con3inut informa3ional 4i de
transmitere a lui- folosind anumite strategii didactice- 5n scopul realiz2rii cu eficien32 ma,im2 a
o+iecti*elor pedagogice.
Qn scoala contemporanL, centratL pe ele, predarea este On strNnsL interacAiune cu OnLAarea Mi
ealuarea, constituind un proces unitar.
Scopul predLrii este obAinerea de rezultate, de schimbLri comportamentale, care se realizeazL
prin inLAare, rezultatele depinzNnd Mi de modul cum s-a desfLMurat ealuarea. 6rin diferitele tipuri
de feed-bacR are loc reglarea Mi autoreglarea procesului de predare.
STILU(I DE %(EDA(E
Stilul de predare se refera la :
- originalitatea in actiitatea didactica
- la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor
- capacitatea de a imbogati practica scolara introducand *ariatie, actiitati mai ii, mai
nuantate in clasa
- capacitatea de a induce comportamente ariate de inatare contribuind la modelarea stilurilor
de munca
Stilul de predare deine o necesitate On susAinerea unei prestaAii didactice de calitate Mi
eficienta. *ste de fapt abilitatea profesorului de a se comporta utilizNnd diferite stiluri educationale
On ederea atingerii obiectielor.
Se disting un numLr de 0> stiluri didactice :
1$ Stilul de comand0 sau directi
- bazat pe autoritatea profesorului - comanda succesiunea actiitLtilor
- sau actiitLtile sunt impuse, On totalitate, prin intermediul programLrii (a programelor-
nucleu)
2$ Stilul practic- bazat pe o e3plicatie precisL, apoi pe o e3ecutie prin imitatie din partea
subiectului
-$ Stilul de reciprocitate- bazat pe ealuarea reciproca, dupL criterii pregLtite de profesor (ca On
cazul actiitLtii On echipL, a inatLrii On perechi)
6$ Stilul de autocontrol- cu accent pe autonomia subiectului Mi capacitLtile sale de autoealuare
;$ Stilul de incluziune- de includere a eleului On Ondeplinirea unor sarcini de nieluri diferite, el
fiind acela care decide la ce niel se poate implica
+$ Stilul centrat pe descoperirea diri3at0
<$ Stilul centrat pe descoperirea conergent0- menit sL conduca la descoperirea solutiei unei
probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gNndire criticL
>$ Stilul centrat pe actiitate diergent0- ce conduce gNndirea pe traiectorii necunoscute,
neobiMnuite, spre solutii inedite, spre creatiitate
@$ Stilul "azat pe proiectarea programului indiidual (personal)
1E$ Stilul initiat de cel care inat0 - acesta aNnd posibilitatea sa initieze e3perienAe proprii, sa le
proiecteze, sL le e3ceute Mi sL le ealueze
TEMA 11
ST(ATE'II DIDA,TI,E
Strategia didactica " sistem comple, si coerent de mi.loace- metode- materiale si alte
resurse educationale care *izeaza atingerea unor o+iecti*e.
- ocupa un loc central On cadrul actiitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se
realizeaza On functie de decizia strategica a profesorului
- este conceputa ca un scenariu didactic comple3, On care sunt implicati actorii predarii &
Anatarii, conditiile realizarii, o"iectiele si metodele izate
- prefigureaza traseul metodic cel mai potriit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei
situatii concrete de predare si Onatare ( astfel se pot preeni erorile, riscurile si eenimentele
nedorite din actiitatea didactica)
,omponente ale strategiei didactice:
sistemul formelor de organizare si desfasurare a actiitatii educationale
sistemul metodologic respecti sistemul metodelor si procedeelor didactice
sistemul mi8loacelor de OnatamNnt, respecti a resurselor utilizate
sistemul obiectielor operationale
,aracteristici ale strategiei didactice:
implica pe cel care Onata On situatii specifice de Onatare<
rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nielul! dupa particularitatile
psihoindiiduale
creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte
componente ale procesului de instruire
presupune combinarea conte3tuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului
instructi-educati.
Tipuri de strategii didactice:
5. strategii inducti*e, al caror demers didactic este de la particular la
general<
6. strategii deducti*e (iners faAL de cele inductie), de la general ->
particular, legi sau
principii-> concretizarea lor On e3emple<
7. strategii analogice - predarea Mi OnLAarea se desfLMoarL cu a8utorul
modelelor
8. strategii transducti*e cum sunt e3plicaAiile prin metafore<
9. strategii mi,te: inducti-deductie Mi deducti-inductie<
:. strategii algoritmice: e3plicati-demonstratie, intuitie, e3pozitie, imitatie,
programate Mi algoritmice propriu-zise<
;. strategii euristice - de elaborare a cunoMtinAelor prin efort propriu de gNndire, folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, e3perimentul de
inestigare, asaltul de idei, aNnd ca efect stimularea creatiitLAii.
0>
Strategiile didactice sunt realizate cu a3utorul metodelor de predare =i An05are
(informatie Mi acti-participatie, de studiu indiidual, de erificare si ealuare). Strategia nu se
confunda cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda izeaza o actiitate de predare&
Anatare&ealuare. Strategia izeaza procesul de instruire An ansam"lu si nu o secenta de
instruire.
MET)DE DE INVATAMANT
H acele cai prin care eleii a3ung, in procesul de inatamant, sub coordonarea educatorilor, la
do"andirea de cunostinte, deprinderi, la dezoltarea capacitatilor intelectuale si la
alorificarea aptitudinilor specifice$
Metoda
& un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in ederea atingerii unui scop
- un instrument de lucru in actiitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor
- este o te7nica de care profesorul si eleii se folosesc pentru efectuarea actiunii de predare-
inatare< ea asigura realizarea in practica a unei actiitati proiectate mintal, conform unei
strategii didactice.
1unctii ale metodelor de inatamant:
cognitia- de diri8are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte<
normatia- aspecte metodologice, respecti, modul cum sa predea profesorul si cum
sa inete eleul<
motiationala- de stimulare a interesului cogniti, de sustinere a procesului de
inatare<
formati&educati&compensatorie- de e3ersare, antrenare si dezoltare a proceselor
psihice.
,aracteristici ale metodelor didactice:
0. sunt demersuri teoretico-actionale e3ecutie de predare- Onatare care asigura derularea si
finalizarea eficienta a procesului instructi- educati
1. sunt, in acelasi timp, demersuri inestigatie (de cunoastere stiintifica), de documentare si
e3perimental-aplicatie contribuind la dezoltarea teoriei si practicii pedagogice
2. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice
4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu:
G gradul si profilul OnatamNntului
G cu specificul disciplinei de OnatamNnt
G cu natura si specificul actiitatilor didactice
G cu nielul de pregatire al celor care Onata
B. se elaboreaza si se aplica On strNnsa legatura cu celelalte componente ale procesului de
OnatamNnt
5. se elaboreaza si se aplica On functie de particularitatile de Nrsta si indiiduale ale agentilor
actului pedagogic<
F. contribuie la realizarea obiectielor didactice
J. au caracter dinamic (elimina Suzurile moraleS si adopta noul, sunt deschise perfectionarilor)
C. contribuie la realizarea eficienta a predarii-Onatarii(unele seresc On mai mare masura
muncii profesorului , On predare< altele seresc mai ales eleului, Onatarii)
0>. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecat si creator.
,lasificari ale metodelor de inatamant:
1$ din punct de edere istoric!
a) metode clasice sau traditionale - e3punerea
- conersatia
- e3ercitiul
- demonstratia
b) metode de data mai recenta sau moderne - problematizarea
- e3punerea insotita de mi8loace tehnice
- modelarea
- algoritmizarea
- instruirea programata
2$ in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor!
a) metode verbale- bazate pe cuantul scris sau rostit<
b) metode intuitive- bazate pe obserarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si
fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora<
sau!
a) metode de comunicarc orala:
metode e!pozitive - poestirea
- e3punerea
- prelegerea
- e3plicatia
- descrierea
metode interogative- conersatia euristica<
metode care presupun discutii si dezbateri# problematizarea
- brainstorming-ul<
b) metode bazate pe contactul cu realitatea- demonstratia, modelarea, e3perimentul
-$ dupa gradul de anga3are a eleilor la lectie!
a) met. e!pozitive sau pasive- pun accent pe memoria reproductia si ascultarea pasia<
b) met. activparticipative- faorizeaza actiitatea de e3plorare personala si interactiunea cu
ceilalti colegi
6$ dupa forma de organizare a muncii!
a) metode individuale- adresate fiecarui ele in parte <
b) metode de predareinvatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene)<
c) metode frontale- aplicate in actiitatile cu intregul efecti al clasei<
d) metode combinate- alternari! imbinari intre ariantele de mai sus
;$ dupa functia didactica principala!
a) metode de predare si comunicare
b) metode de fi!are si consolidare
c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare
+$ in functie de a4a inatare -> prin receptare (inatare mecanica)! prin inatare prin
descoperire (inatare constienta):
a) metode bazate pe invatarea prin receptare # e3punerea
- demonstratia cu caracter e3poziti
b) metode care apartin preponderent descoperirii diri)ate:
- conersatia euristica
- obseratia diri8ata
- instruirea programata
- studiul de caz etc.
c) metode de descoperire propriuzisa - obserarea independenta
- e3ercitiul euristic
- rezolarea de probleme
- brainstorming-ul etc.
%rincipalele metode de inatamant!
0. *3punerea didactica
1. (onersatia didactica
1.0. (onersatia euristica
1.1. (onersatia e3aminatoare (catehetica)
1.2. (onersatia in actualitate
2. +etoda demonstratiei
2.0. -emonstratia cu obiecte
2.1. -emonstratia cu actiuni
2.2. -emonstratia cu substitute
2.4. -emonstratia combinata
2.B. -emonstratia cu mi8loace tehnice
4. +etoda obserarii
B. ,ucrul cu manualul
5. +etoda e3ercitiului
F. )lgoritmizarea
J. +odelarea didactica
C. 6roblematizarea
0>. Instruirea programata
00. Studiul de caz
01. +etodele de simulare
02. Inatarea prin descoperire
1$E4punerea didactica
Gconsta din prezentarea er"ala monologata a unui olum de informatie, de catre
educator catre educati, in concordanta cu preederile programei si cu cerintele didactice ale
comunicarii
Gmetoda de predare traditionala, erbala, e3pozitia
Gpoate imbraca mai multe ariante (in functie de arsta eleilor si de e3perienta lor de iata):
- povestirea- prezentarea informatiei sub forma descriptia sau naratia,
respectand ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, eenimentelor
- e!plicatia- forma de e3punere in care predomina argumentarea rationala,
facandu-si loc de8a problemele de lamurit, teoremele, regulile, legile stiintifice
- prelegerea scolara- forma de e3punere in cadrul careia informatia este
prezentata ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte separate, in scopul unificarii lor intr-
un tot
Gare un rol important deoarece pe de o parte, scurteaza timpul insusirii de catre elei a culturii
multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil< pe de alta
parte, ea constituie o ocazie permanenta pentru educator de a oferi educatului un model de
ordonare, inchegare, argumentare, sistematizare a informatiei din dierse domenii
Gtrebuie sa respecte un minimum de cerinte!
- continuturile prezentate - autentice si coningatoare, ceea ce implica pregatirea
anticipata temeinica a e3punerii
- sa fie respectate limitele si obiectiele programei: nici prezentarea simplista a
continuturilor, nici incarcarea e3cesia cu elemente care nu au legatura cu lectia, nu sunt procedee
normale
- olumul de informatie sa fie rezonabil, in raport cu arsta si cu e3perienta de
inatare a copiilor
- stringenta logica si succesiune logica: e3punerea sa aiba o idee centrala, din care
decurg catea idei principale< la randul lor, acestea trebuie sa fie e3plicate si sustinute prin idei de
amanunt si e3emple, respecti ideile sa decurga unele din altele
- e3emplele ilustratie sa fie doar in cantitate suficienta
- in cazul poestirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, emotional, sugesti al
e3punerii, aceasta fiind spri8inita chiar pe elemente dramatice, mimica, gestica
- e3primarea: limba8 si stilul adecat nielului auditoriului< claritate logica si
corectitudine gramaticala
- mentinerea unui ritm optim (apro3imati 5>-F> cuinte pe minut)
2$ ,onersatia didactica
Gconsta in alorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda erbala, ca si
e3punerea, dar mai actia decat aceasta)
A$ ,onersafia euristica
Gconceputa astfel incat sa conduca la descoperireaS a cea nou pentru ele
Gconsta in serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie,
adearul sau noutatea pentru eleul antrenat in procesul inatarii
00
Gintrebarile si raspunsurile se incheaga in serii compacte, fiecare noua intrebare aandu-si
germenele sau punctul de plecare in raspunsul anterior
Gconditionata de e3perienta de cunoastere de pana atunci a eleului, care sa-i permita sa dea
raspuns la intrebarile ce i se pun
*$ ,onersatia e4aminatoare .cate7etica/
Gare ca functie principala constatarea nielului la care se afla cunostintele eleului la un
moment dat.
Gse deosebeste de cea euristica- nu mai este obligatorie constituirea in sisteme sau serii ale
intrebarilor si raspunsurilor (fiecare intrebare impreuna cu raspunsul sau alcatuiesc un microuniers
de sine-statator in raport cu celelalte intrebari si raspunsuri)
Gtrebuie sa tina cont de catea cerinte priind calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale
raspunsurilor, pe de alta.
(alitatile ale intrebarilor:
a) sa fie formulate corect, atat sub aspect gramatical, cat si logic<
b) sa fie precise<
c) intrebarea sa aiba concizie conenabila si sa se refere la un continut limitat
d) intrebarile sa fie de o arietate suficienta: "intrebari care pretind date, nume, definitii
" intrebari care pretind e3plicatii
"intrebari care e3prima situatii problematice
e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu timpul de gandire pe care il necesita, in functie
de dificultatea ei
f) pe timpul formularii raspunsului, nu se interine decat in cazul cand eleul comite ,,din
startS confuzii grosolane
g) nu sunt profitabile si nici indicate intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si nici cele
care cuprind sugerarea raspunsului
h) mai intai se formuleaza intrebarea si se adreseaza intregii clase, iar numai dupa e3pirarea
timpului apro3imati de gandire este numit cel care trebuie sa raspunda
i) nu sunt indicate intrebarile oit eronate
(alitatile raspunsului:
a) sa aiba intotdeauna corectitudinea gramaticala si logica necesara, indiferent de materia
scolara in cadrul careia se formuleaza
b) raspunsul sa acopere intreaga sfera a intrebarii
c) raspunsul sa izeze cu precizie continutul esential al intrebarii, aand in acelasi timp
concizia cea mai conenabila
d) pentru clasele mici- raspunsul sa fie prezentat intr-o propozitie sau fraza incheiata
e) eleul sa fie indrumat sa eite formularile fragmentare, sacadate, eentual insotite de
elemente care paraziteazaS si uratesc orbirea
,$ ,onersatia in actualitate
Gcerinte pt. elei: pot fi antrenati in dezbatere numai cand dispun:
(a) de informatia implicata in problema
(b) de metoda necesara inestigarii in sfera dezbaterii
(c) de capacitatea de a intelege punctele de edere ale celorlalti
Gcerinte pt. profesori :
(a) sa fi creat climatul socio-afecti necesar, bazat cu prioritate pe coeziunea grupului
(b) sa organizeze grupul de dezbatere in numar rezonabil (0B-1>), pentru a da fiecaruia
posibilitatea sa-si e3prime parerea
(c) sa se ingri8easca de cea mai buna dispunere in spatiu a grupului
(d) sa eite pe cat posibil sa-si impuna propria parere, asumandu-si doar rolul de moderator
(e) sa se ingri8easca de o repartizare apro3imatia a timpului, pentru tratarea fiecarei probleme
cuprinse in dezbatere
-$ Metoda demonstratiei
G metoda de predare& inatare, in cadrul careia mesa3ul de transmis catre ele se cuprinde
intr&un o"iect concret, o actiune concrete sau su"stitutele lor$
G forme ale demonstratiei (in functie de mi8locul pe care se bazeaza fiecare):
(a) demonstratia cu obiecte in stare naturala<
(b) demonstratia cu actiuni<
(c) demonstratia cu substitutele obiectelor, fenomenelor, actiunilor<
(d) demonstratia de tip combinat<
(e) demonstratia cu mi)loace te#nice.
a$ Demonstratia cu o"iecte
-sursa principala a informatiei eleului consta dintr-un obiect natural (roci, seminte, plante,
substante chimice) pe cat este posibil incadrate in conte3tul lor de e3istenta (de pilda, plantele sau
unele animale de laborator).
-aanta8 -> imprima inatarii o nota deosebit de coningatoare
"$ Demonstratia cu actiuni
- sursa cunoasterii pentru ele este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de realizat
este transformarea actiunii respective intro deprindere
- cerintele didactice de respectat:
- asezarea, gruparea, instruirea prealabila a eleilor
- o e3ersare prealabila suficienta a actiunii de catre instructor
- demonstratia sa fie infaptuita efecti, sa constea din actiune reala, iar nu din
mimareS sau simpla erbalizare.
- sa se impleteasca in cat mai scurt timp cu e3ercitiul, adica actiunea sa fie
preluata de catre ele
- sa fie spri8inita pe e3plicatiile instructorului.
c$ Demonstratia cu su"stitute
Gare o e3tensie deosebit de mare (substitutele sau materialele confectionate sau preparate mai
usor la indemana educatorului)
- planse
- harti din diferite domenii
- fotografii si tablouri
- materiale tridimensionale
Gaanta8ele utilizarii acestei metode:
0. distanta in timp si spatiu nu permite, in multe cazuri, apelul direct la obiectele sau
fenomenele concrete<
1. alcatuirea prea complicata a obiectelor si fenomenelor din realitate- prin intermediul
substitutelor, se poate simplifica, fie prin izualizare, fie prin schematizare<
2. imposibilitatea recurgerii la e3istente naturale<
4. substitutele pot sta la dispozitia inatamantului timp nelimitat<
B. efort financiar mai mic, in raport cu originalele.
d$ Demonstratia com"inata & demonstratia prin e!periente
& demonstratia prin desen didactic
Demonstratia prin e!periente- combinatia dintre demonstratia cu obiecte si cea cu actiuni.
Demonstratia prin desen didactic- efectuarea desenului de catre educator in fata eleilor, acestia din
urma desenand in paralel cu el (demonstratie ce combina actiunea cu substitutul)
e. Demonstratia cu mi3loace te7nice
G se spri8ina pe mi8loacele tehnice: mi8loace audio, mi8loace ideo, mi8loace audio-izuale
G aanta8e:
0. redau cu mare fidelitate, atat in plan sonor, cat si izual<
1. pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi imposibil sau cel putin foarte greu de redat<
2. gratie diferitelor tehnici de truca8, pot separa, descompune si reda fenomene insesizabile pe
alta cale<
4. permit reluarea rapida, ori de cate ori este neoie, asadar eita consumul stan8enitor de timp<
B. datorita ineditului pe care il contin si chiar aspectul lui estetic pe care il implica, ele sunt mai
atractie pentru elei si mai productie.
G cerinte: - organizarea speciala a spatiului in care se fac demonstratiile de acest fel (perdele
opace, pupitre etc.)<
- alegerea 8udicioasa a momentului utilizarii demonstratiilor de acest fel, pentru a nu ,,bruiaS
actiitatea eleului<
- pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare functionala a
dispozitielor, materialelor, aparaturii cuprinse in acest demers.
6$ Metoda o"serarii
G consta in urmarirea sistematica de catre ele a o"iectelor si fenomenelor ce constituie
continutul inatarii, in scopul surprinderii insusirilor semnificatie ale acestora
G metoda de inatare prin cercetare si descoperire
G functie formatia
G presupune parcurgerea catora etape:
- organizarea obserarii
- obserarea propriu-zisa
- prelucrarea datelor culese
- alorificarea obserarii
;$ Lucrul cu manualul
G metoda de inatamant "azata pe citirea din manual si e4plicarea, in clasa, su"
indrumarea stricta a educatorului
G are o desfasurare specifica, pornind de la lectura integrala, continuand cu analiza pe parti sau
aspecte si incheind cu incercarea de redare a intregului si aplicatiile aferente
+$ Metoda e4ercitiului
G consta in e4ecutarea repetata si constienta a unei actiuni in ederea insusirii practice a
unui model dat de actiune sau a im"unatatini unei performante
G nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, izeaza in acelasi timp consolidarea unor
cunostinte
G este compatibila cu orice continut de inatamant
G e3ercitiile pot fi grupate in functie de cel putin doua criterii:
a) dupa forma - e3ercitii orale
- e3ercitii scrise
- e3ercitii practice
b. dupa scopul si comple4itatea lor
- e!ercitii de introducere intrun model dat sau e!ercitii introductive ->eleilor li se e3plica pentru
prima oara o actiitate, pe care ei o aplica in paralel cu e3plicatiile profesorului
- e!ercitii de insusire sau consolidare a modelului dat, denumite si e!ercitii de baza -> eleul reia
in intregime si in chip repetat, actiunea ce i s-a e3plicat
- e!ercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor mai vec#i cu cele noi, numite si e!ercitii
paralele, aand scopul de a integra deprinderile in sisteme din ce in ce mai larg
- e!ercitii de creatie sau euristice
G cerinte:
a. eleul sa fie constient de scopul e3ercitiului si sa inteleaga bine modelul actiunii de inatat
b. e3ercitiile sa aiba arietate suficienta, altfel riscand sa formam numai partial deprinderea
propusa ca scop
c. e3ercitiile sa respecte o anumita gradatie de dificultate in aplicarea lor< deprinderile mai
complicate se formeaza prin integrarea succesia a unor deprinderi mai simple
d. e3ercitiile sa aiba, continuitate in timp, altfel putand sa apara lacune, care impiedica eleul
sa-si formeze in mod normal deprinderile izate
e. e3ercitiile sa aiba ritm optim si durata optima
f. e3ersarea sa fie permanenta insotita de corectura si de autocorectura
<$ Algoritmizarea
G metoda de predare-inatare constand din utilizarea si alorificarea algoritmilor
G algoritmizarea inseamna gasirea de catre profesor a inlantuirii necesare a operatiilor fiecarei
actiitati de inatat
G eleul isi insuseste, pe calea algoritmizarii, cunostintele sau tehnicile de lucru, prin simpla
parcurgere a unei cai de8a stabilite, pe cand in cadrul inatarii de tip euristic insusirea are loc pe
baza propriilor cautari.
>$ Modelarea didactica
G metodei de predare-inatare in cadrul careia mesa8ul ce urmeaza transmis este cuprins intr-
un model (modelul reprezinta o reproducere simplificata a unui original, in asa fel incat sa fie pus in
eidenta elementul care intereseaza)
G poate fi realizata prin mai multe procedee:
marire sau reducere la scara a unor reproduceri similare (machete, mula8e)
01
concretizare (redarea figuratia a unor cifre sau grupuri de cifre)
a"stractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii intregi
de obiecte, procese, actiuni)
analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat, a caror functionare sa fie conceputa
prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat e3istent, asemanator).
G utilizarea modelului implica actiizarea eleului
@$ %ro"lematizarea
G denumita si predare prin rezolvare de probleme sau, mai precis, predare prin rezolvare
productiva de probleme
G o metoda didactica ce consta din punerea in fata eleului a unor dificultati create in mod
deli"erat in depasirea carora, prin efort propriu$ eleul inata cea nou
G tipuri de situatii problematice :
a) cand e3ista un dezacord intre echile cunostinte ale eleului si cerintele impuse de
rezolarea unei noi situatii<
b) cand eleul trebuie sa aleaga dintr-un lant sau sistem de cunostinte, chiar incomplete,
numai pe cele necesare in rezolarea unei situatii date, urmand sa completeze datele necunoscute<
c) cand eleul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezolare posibil din punct de
edere teoretic si dificultatea de aplicare a lui in practica<
d) cand eleul este solicitat sa sesizeze dinamica miscarii chiar intr-o schema aparent statica<
e) cand eleului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asimilate.
G faorizeaza aspectul formati al inatamantului (eleul participa efecti si sustinut si isi
dezolta interesele de cunoastere)
G cerinte :
e3istenta unui fond apercepti suficient al eleului<
dozarea dificultatilor intr-o anumita gradatie<
alegerea celui mai potriit moment de plasare a problemei in lectie<
e3istenta unui interes real pentru rezolarea problemei<
asigurarea unei relatie omogenitati a clasei, la nielul superior<
un efecti nu prea mare in fiecare clasa de elei<
eitarea supraincarcarii programelor scolare.
1E$ Instruirea programata
G este o metoda multifunctionala, cuprinzand o inlantuire de algoritmi, dar si de pro"leme
de rezolat, prezentate preponderent in forma er"ala, dar si cu includerea unor aspecte
intuitie$
G %rincipiile instruirii programate:
0.6rincipiul pasilor mici - materia se imparte in fragmente, pana la nielul de intelegere al copiilor.
(marimea acestor pasi poate sa difere in functie de nielul la care s-ar afla cei care inata).
1. 6rincipiul raspunsului efecti - potriit lui, pentru a se putea merge mai departe, nu sunt
ingaduite golurile de raspuns sau ,,sariturileS (de regula fiecare raspuns se spri8ina pe rezolarea
altora anterioare lui).
2. 6rincipiul confirmarii imediate - dupa fiecare raspuns formulat, eleul sa-l confrunte cu lista sau
ScheiaS raspunsurilor e3acte (aceasta confirmare informeaza eleul daca poate sau nu sa continue cu
secenta urmatoare).
4. 6rincipiul ritmului indiidual - fiecarui ele i se poate pune la dispozitie programul de inatat, pe
care il parcurge in functie de posibilitatile sale.
G tipuri : -programarea ramificata
- programarea combinata
G mi8loacele utilizate in instruirea programata: - fisele programate
- manualele programate
- masinile de inatat (calculatoarele- pe langa
afisarea programelor pe ecran, realizeaza si conducerea inatarii)
Gaanta8e:
posibilitatea sporita de intelegere, prin diizare, a materiei
inlaturarea inconententelor de ritm al inatarii, data fiind indiidualizarea
capatarea treptata a independentei de catre ele, de unde atenuarea macar partiala a
efectului lipsei de cadre didactice, sau lipsei asistentei didactice in familia eleului
economia de timp
11$ Studiul de caz
G metoda ce consta din confruntarea eleului cu o situatie reala de iata, prin a carei
o"serare, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere
G etape ale studiului de caz:
a) alegerea cazului si conturarea principalelor elemente semnificatie<
b) lansarea cazului, care poate aea loc in mai multe forme, intre care lansarea ca o situatie
problematica<
c) procurarea informatiei in legatura cu cazul<
d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la dierse metode, intre care cele statistice<
e) dezbatere asupra informatiei culese, care poate aea loc prin dierse metode<
f) stabilirea concluziilor si alorificarea proprie: un referat, o comunicare, o suita de ipoteze
de erificat in iitor, o hotarare de luat.
G aanta8e :
a) situarea eleului chiar in mi8locul realitatii concrete=> intelegerea esentei adearurilor si
retinerea lor durabila, precum si aplicarea in conte3te reale<
b) caracterul prin e3celenta acti al metodei- toti eleii se pot anga8a in rezolarea cazului<
c) cultia spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiatia<
d) faorizeaza socializarea eleului si capacitatea de colaborare.
12$ Metodele de simulare .3ocul de rol/
G metoda 3ocurilor este prezentata pe doua categorii: de o parte cea a )ocurilor didactice
sau educative, pe de alta parte categoria )ocurilor simulative
G 3ocurile educatie au, intr-o masura si intr-o perioada, caracter imitati empiric (sunt proprii
arstei si educatiei prescolare)
G 3ocurile simulatie- au alt registru si alta semnificatie, ele fiind eritabile ocazii de
antrenament, pentru indeplinirea unor roluri reale in iata (la arste scolare mai mari si se prezinta
mai ales sub forma 8ocurilor de rol)
G inatarea pe simulatoare- tot o metoda compozita - imbina mai multe dintre metodele
anterior citate si prezentate
Iocul de rol - o metoda actia de predare-inatare, bazata pe simularea unor functii, relatii,
actiitati, fenomene, sisteme etc.
- urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii reale
)anta8e:
- actiizeaza eleii din punct de edere cogniti, afecti, actional, punadu-i in situatia de a
interactiona<
- prin dramatizare, asigura problematizarea, sporind gradul de intelegere si participare actia a
cursantilor<
- interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si achizitiilor<
- pune in eidenta modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii<
- este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a coningerilor, atitudinilor si
comportamentelor.
-ezaanta8e sau dificultati legate de utilizarea metodei:
- este o metoda greu de aplicat (presupune nu numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini
regizorale si actoricesti la conducatorul 8ocului)
- desi actiitatea bazata pe 8ocul de rol dureaza relati putin -apro3imati o ora - proiectarea si
pregatirea sa cer timp si efort din partea cadrului didactic
- e3ista riscul dealorizarii 8ocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca cea pueril, facil de
catre elei
- este posibila aparitia bloca8elor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii
elei
Etapele pregatirii si folosirii 3ocului de rol
a. Identificarea situatiei interumane care se preteaza la simulare prin 8ocul de rol- este foarte
important ca situatia ce urmeaza a fi simulata sa fie releanta obiectiului, comportamentelor de
insusit de catre elei in urma interpretarii rolurilor.
b. Modelarea situatiei si proiectarea scenariului- situatia de simulat este supusa analizei
sub aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni implicate. -in situatia reala sunt retinute
pentru scenariu numai aspectele esentiale: status-urile si rolurile cele mai importante care seresc la
constituirea unui model interactional. 'rmeaza apoi sa se elaboreze scenariul propriu-zis, respecti
noua structura de status-uri si roluri, care, fireste este mult simplificata fata de situatia reala.
c. Alegerea partenerilor si instruirea lor relati la specificul si e3igentele 8ocului de rol-
este orba de distribuirea rolurilor si familiarizarea participantilor cu sarcinile de realizat. Status-
urile si rolurile sunt descrise amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa< distribuirea
poate fi la alegere sau prestabilita de catre conducatorul actiitati.
d. Inatarea indiiduala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei- este
necesar ca participantii sa fie lasati 0B-1> de minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa modul
propriu de interpretare.
e. Interpretarea rolurilor
f. Dez"aterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea secentelor in
care nu s-au obtinut comportamentele asteptate. ,a dezbatere participa si obseratorii. *ste necesar
ca interpretilor sa li se dea prioritate pentru a comunica ceea ce au simtit.
G Tipuri de 8ocuri de rol:
a$ ;ocuri de rol cu un caracter mai general! - 8ocul de reprezentare a structurilor (de e3:
organizarea unei intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distributie
spatiala corespunzatoare a mobilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit)
- )ocul de decizie (eleilor li se distribuie status-uri si roluri menite a simula structura
unui organism de decizie, confruntarea cu o situatie decizionala importanta-eleii insisi sunt pusi in
situatia de a lua decizii)
- )ocul de arbitra) - usureaza intelegerea si dezoltarea capacitatilor de solutionare a
problemelor conflictuale ce apar intre doua persoane, doua grupuri, doua unitati economice etc.
- )ocul de competitie (de obtinere a performantelor). 6rin acest tip de 8oc se urmareste
simularea obtinerii unor performante de iningere a unui adersar, real sau imaginat
"$ ;ocuri de rol cu caracter mai specific! 8ocul de-a ghidul si izitatorii
8ocul de negociere
1-$ Inatarea prin descoperire
G se refera la o situatie in care materialul de inatat nu este prezentat intr&o forma finala
celui ce inata (asa cum se petrece in inatarea prin receptare), ci reclama o anumita actiitate
mentala anterioara rezultatului final in structura cognitia$
MIIL)A,E DE INVATAMANT
%i.loace de in*atamant " ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, ec#ipamente
si sisteme te#nice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi,
evaluarea unor ac#izitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructiveducativ.
%i.loacele te)nice de instruire = ca ansamblu al mi8loacelor de inatamant cu suport tehnic si
care pretind respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respecti echipamentele tehnice-
aparatele dispozitiele, masinile, utila8ele, instalatiile utilizate in procesul didactic.
,lasificarea mi3loacelor te7nice de instruire (in functie de analizatorul solicitat precum si de
caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate):
- mi8loacele tehnice izuale: retroproiectorul, harti, fise de lucru
- mi8loacele tehnice auditie: radioul, casetofonul, etc
- mi8loacele tehnice audio-izuale: ideo-plaTer, t, calculatorul
Scopuri didactice (pt folosirea acestor mi8oace)
- sensibilizarea eleilor in ederea desfasurarii actiitatii didactice
- spri8inirea perceperii noului de catre elei
- comunicarea, transmiterea, demonstrarea! ilustrarea noului
- intelegerea noului de catre elei
- aplicarea si e3ersarea noilor cunostinte teoretice si practice
- fi3area si consolidarea noilor cunostinte si competente
02
- erificarea si ealuarea cunostintelor si abilitatilor eleilor.
,aracteristici ale mi3loacelor te7nice de instruire
a. fle!ibilitatea sau adaptabilitatea- se refera la posibilitatile de adaptare a acestora la
necesitatile de moment
b. generalitatea (reprezinta o proprietate asociata fle3ibilitatii)- se refera la posibilitatea de a
codifica in diferite forme, informatiile mesa8elor transmise spre receptorul uman
c. paralelismul- se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mi8loc in mai multe
scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate de timp
d. accesibilitatea- o proprietate a mi8loacelor tehnice determinata de comple3itatea lor si de
usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un mi8loc tehnic este mai comple3, cu atat accesul
utilizatorilor depinde in mai mare masura de programe speciale de instruire pentru cunoasterea si
manuirea aparatelor)
e. siguranta si functionarea- este o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si
intretinerea si se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in functiune, la utilizarea
si la oprirea aparatelor
1unctiile pedagogice ale mi3loacelor de inatamant
a. 7unctia de instruire
b. 7unctia de motiare a inatarii si de orientare a intereselor
profesionale ale eleilor
c. 7unctia demonstratia
d. 7unctia formatia si estetica
e. 7unctia de scolarizare substitutia sau de realizare a
inatamantului la! de la distanta
f. 7unctia de ealuare a randamentului eleilor
Mi3loacele de inatamant pot fi grupate in doua mari categorii!
a/ mi3loace de inatamant care cuprind mesa3ul didactic!
- obiecte naturale, originale - animale ii sau conserate, ierbare, insectare, diorame, acarii,
materiale
- suporturi figurative si grafice- harti, planse, albume, panouri<
- mi)loace simbolicrationale- tabele cu formule sau simboluri, planse cu litere, cuinte,
scheme structurale sau functionale<
- mi)loace te#nice audiovizuale- diapozitie, filme, suporturi audio si! sau ideo.
"/ mi3loace de inatamant care faciliteaza transmiterea mesa3elor didactice!
- instrumente, aparate si instalatii de laborator<
- echipamente tehnice pentru ateliere<
- instrumente muzicale si aparate sportie<
- masini de instruit, calculatoare si echipamente computerizate<
- 8ocuri didactice obiectuale, electrotehnice sau electronice<
- simulatoare didactice, echipamente pentru laboratoare fonice.
1)(ME DE )('ANIJA(E A %(),ESULUI DE INVATAMANT
+oduri de organizare a actiitatii didactice (On functie de maniera de desfasurare):
a$ actiitati frontale
"$ actiitati de grup
c$ actiitati indiiduale.
a$ Actiitatile frontale cuprind: lectia, seminarul, laboratorul, actiitatile On cabinetele pe
specialitati, izita, e3cursia, spectacolul etc.
%redarea frontala
- se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti eleii din aceeasi clasa
- profesorul are rolul principal, organizeazL, conduce Mi diri8eazL actiitatea eleilor, este denumit
magistral
- predominanta este actiitatea profesorului- bazatL e3clusi pe e!punere, pe transmitere de
cunoMtinAe unei clase Ontregi de elei => reduce inLAarea la achiziAionarea pasiL de cunoMtinAe Mi
limiteazL foarte mult actiitatea colectiL propriu-zisa
- eleii e3ecutL On acelaMi timp Mi On acelaMi sistem, aceleaMi sarcini, dar fiecare lucreaza strict
indiidual, fLrL a se stabili legaturi de interdependentL Ontre ei => comunicarea Ontre colegi Mi
posibila inaAare prin cooperare sunt reduse la ma3imum, ele aNnd loc numai On afara predLrii, On
pauze Mi On timpul liber
- este totusi de preferat atunci cNnd se intenAioneaza e3punerea unor noAiuni fundamentale,
sintetizarea unei informaAii mai cuprinzLtoare, efectuarea unor demonstraAii, sensibilizarea Mi
cNMtigarea adeziunii pentru o idee, ori atunci cNnd se cautL modelarea unor opinii Mi atitudini prin
abordarea unor teme profund caracter emoAional-educati
"$ Actiitatile de grup diri3ate cuprind: consultatii, meditatii, e3ercitii independente, izita On
grupuri mici, cercul de elei, OntNlniri cu specialisti (oameni de stiinta, scriitori), concursuri si
dezbateri scolare, sesiuni de comunicari si referate, reiste scolare.
-e tip tradiAional rLmNne Mi predarea An grup, pe clase conen5ionale, cu un efecti de
apro3imati 2> de elei. -e asemenea poate fi folosita si organizarea pe grupe a actiitLAii eleilor
=> profesorul OndrumL Mi conduce actiitatea unor subdiiziuni! microcolectiitLAi (denumite grupe)
alcLtuite din eleii unei clase Mi care urmaresc anumite obiectie educaAionale, identice sau diferite
de la o grupL la alta. )ceste grupe (2-J elei) pot fi omogene -microcolectiitLAi formale, respecti
alcLtuite dupL criterii bine stabilite On prealabil Mi cu o structurL precisL (de e3emplu, elei cu
acelaMi niel de pregatire la disciplina respectiL, cu aceleaMi neoi educaAionale, cu aceleaMi
interese sau motiaAii) sau neomogene! eterogene# microcolectiitLAi informale, respecti
constituite prin iniAiatie spontane, indiiduale, dupL prerinAele eleilor Mi care au un coordonator.
)rganizarea An "inom (perechi) alcLtuite fie de profesor, fie de elei On mod aleatoriu, dupL
anumite preferinAe sau dupL criterii bine precizare.
)rganizarea com"inat0 a actiitLAii eleilor se referL la Ombinarea celor prezentate mai sus,
in funcAie de obiectiele operaAionale urmLrite Mi caracteristicile concrete ale conte3telor
educaAionale.
c$ Actiitatile indiiduale cuprind studiul indiidual, efectuarea temelor pentru acasa, studiul
On biblioteci, lectura suplimentara si de completare, Ontocmirea de proiecte, referate, desene,
scheme, alte lucrari scrise, comunicari stiintifice, alte proiecte practice.
& pun accentul pe munca independent1, farL supraeghere directL Mi consultantL din partea
profesorului
- e3istL mai multe ariante de organizare indiidualL a actiitLAii aleilor: cu sarcini de
instruire comune pentru toti eleii, cu teme diferenAiate pe grupe de niel, cu teme diferite pentru
fiecare ele. In acest ultim caz, actiitatea se numeMte indiidualizata sau personalizatL, pentru cL
Aine cont de particularitLAile fizice Mi psihice ale fiecLrui ele, de nielul pregLtirii sale, aptitudinile
lui, de neoile lui educaAionale
- profesorul a organiza actiitatile didactice astfel OncNt sa sporeasca sansele de reusita a
atingerii obiectielor propuse, adoptNnd o arietate de actiitati la specificul si potentialul eleilor
sai
INTE(A,TIUNEA )*IE,TIVE&,)NTINUTU(I&ST(ATE'II IN INST(UI(EA
S,)LA(A
Strategia este legata de obiectiele operationale si continuturile scolare si are implicatii directe
priind performanta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente de modul de aplicare si
diri8are de catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si obiectiele didactice.
; strategie didactica prescrie modul On care eleul este pus On contact cu continutul de Onatare,
adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de Onatare. *a confera solutii de ordin
structural procedural cu priire la proiectarea si combinarea diferitelor metode, mi8loace, forme si
resurse de predare-Onatare, pentru ca eleii sa a8unga la achizitiile dorite, iar obiectiele
educationale sa fie atinse.
&elaAie o"iectie&continuturi&strategii in instruirea scolara e3primL algoritmul ce trebuie
urmat On elaborarea proiectLrii didactice:
U se stabilesc la Onceput o"iectiele&cadru (generale), apoi cele de referin50 Mi opera5ionale,
precizNndu-se actiitLAile de OnLAare<
U urmeazL analiza resurselor umane (clasa de elei), AinNnd seama de nielul de inteligenAL al
eleilor, de motiaAia OnLALrii Mi de aptitudinile lor. Se or aea On edere golurile din cunoMtinAe,
nielul de cunoMtinAe al eleilor, deprinderile Mi modul de OnLAare<
U con5inuturile procesului de predare- OnLAare se stabilesc On funcAie de obiectie, de resursele
umane Mi materiale e3istente<
U strategiile didactice =i metodele de predare & An05are & ealuare se stabilesc On raport de
obiectiele educaAionale Mi de conAinuturi<
U On funcAie de obiectie, conAinuturi Mi strategii se precizeazL formele de organizare a
actiitLAilor didactice, adicL tipurile de lecAii Mi alte actiitLAi educaAionale<
U toate acestea se realizeazL de cLtre profesor prin comportamentul sLu didactic.
TEMA 12
,)MUNI,A(EA DIDA,TI,A
(omunicarea a fost definita ca o formL particularL a relaAiei de schimb Ontre douL sau mai multe
persoane, douL sau mai multe grupuri.
*senAiale pentru actul comunicLrii sunt:
10 rela3ia dintre indi*izi sau dintre grupuri
20 sc)im+ul- transmiterea 4i receptarea de semnifica3ii
#0 modificarea *oit2 sau nu a comportamentului celor anga.ati
*lementele comunicLrii didactice sunt:
U emiterea mesa8ului didactic de cLtre profesor sau de o altL sursL de informaAie, de la o anumitL
distanAL<
U canalul prin care se transmite mesa8ul<
U receptarea mesa8ului de cLtre elei<
U stocarea Mi prelucrarea lui On scopul luLrii deciziilor (formularea rLspunsurilor de cLtre ele, a
corectLrilor sau a completLrilor de cLtre profesor).
TI%U(I DE ,)MUNI,A(E!
Dupa ni*elul interactiunii!
a) intraindividuala
b) interpersonala
c) de grup
d) de masa
e) publica sau mediatica
Dupa tipul de cod utilizat(
a) verbala (orala si scrisa)
b) paraverbala
c) nonverbal
Dupa canalul utilizat
a) directa (nemi8locita)
b) mediata (cNnd se folosesc canale intermediare cum ar fi cartile, teleiziunea, radioul, telefonul,
internetul, aparatele foto, camerele de filmat etc)
,omunicarea noner"ala se realizeazL prin intermediul mi8loacelor nonerbale (corpul uman,
spaAiul sau teritoriul, imaginea).
,omunicarea er"al0 .lim"a3ul/
,imba8ul este unul dintre mi8loacele cele mai specific umane, cel mai frecent folosit On
comunicarea interumana. ,imba8ul, constituie e3presia Mi realizarea conduitelor erbale.
In cadrul comunicarii erbale distingem:
- comunicarea orala
- comunicarea scrisa
*3presiitatea comunicarii didactice este influentata de tinuta fizica, e3presiitatea fetei,
gesturi, stralucirea priirii, contactul izual. *lementele limba8ului nonerbal prelungesc
semnificatia cuintelor.
04
%A(TI,ULA(ITATI
(omunicarea didacticL are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale
comunicLrii interumane:
U se desf12oar1 <ntre doi sau mai mul/i agen/i: profesor Mi elei, aNnd ca scop comun instruirea
acestora, folosind comunicarea erbalL, scrisL, non-erbala, paraerbalL Mi izualL, dar mai ales
forma combinatL<
U mesa)ul didactic este conceput, selec/ionat, organizat 2i structurat logic de c1tre profesor, pe
baza unor obiective didactice precise, prev1zute <n programele 2colare.
U stilul didactic al comunic1rii este determinat de concep/ia didactic1 a profesorului 2i de
structura lui psi#ic1.
U mesa)ul didactic (repertoriul) are o dimensiune e!plicativ demonstrativ1 2i este transmis
elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvolt1rii intelectuale a acestora 2i nivelului de
cuno2tin/e pentru a fi <n/eles de elevi.
- comunicarea se regleaz1 2i autoregleaz1 cu a)utorul unor retroac/iuni (feedbac= 2i feed
far>ard), <nlocuind bloca)ele care pot apare pe parcurs.
In cadrul interactiunii profesor-ele, comunicarea psihopedagogica indeplineste mai multe
1UN,TII:
U func/ia informativ1, de transmitere a mesa8ului didactic Mi educati<
U func/ia formativ1, de stimulare a gNndirii Mi a imaginaAiei la elei<
Ufunc/ia educativ1, de transmitere a influenAelor educaAionale, de coeziune Mi afirmare a
grupurilor Mcolare<
U func/ia de evaluare 2i reglare a procesului de predare <nv1/are<
U func/ia de rezolvare a problemelor educa/ionale 2i a conflictelor 2colare.
(E'ULILE comunicarii didactice eficiente sunt:
- sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti<
- sa obseri, adica sa te intereseze ceea ce se OntNmpla On cadrul situatiei de comunicare si sa
Ontelegi starea receptorilor<
- sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor<
- sa te e3primi, adica sa-ti e3pui punctele de edere si sentimentele is-a-is de obiectul
comunicarii<
- sa controlezi, adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.
(ompetenta comunicationala pentru profesor presupune achizitii de cunostinte si abilitati din
mai multe domenii:
- cunoasterea influentei conte3tului comunicational asupra continutului si formei comunicarii,
precum si adaptarea comportamentului de comunicare la acesta<
- cunoasterea regulilor comunicationale si a impactului comunicarii paraerbale si nonerbale
On cadrul comunicarii didactice<
- cunoasterea psihologiei umane si scolare, abilitate de relationare cu eleii<
- cunoasterea culturii interlocutorilor, deoarece limba8ul nonerbal difera de la o cultura la alta,
iar ceea ce este considerat eficient On comunicare pentru o cultura poate fi ineficient pentru o alta.
6entru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite ,A(A,TE(ISTI,I!
0. )le profesorului:
- claritatea mesa8elor
- precizia acestora
- utilizarea unui limba8 adecat si accesibil eleilor
- utilizarea unui limba8 adecat (corect din p.d. stiintific)
- structurarea logicL a mesa8elor transmise
- prezentarea interesantL a conAinutului instruirii
- asigurarea unui climat adecat comunicLrii
1. )le eleilor:
- sL aibL capacitate de concentrare (pentru a putea recepta Mi inAelege mesa8ul profesorului)<
- sL posede cunoMtinAele anterioare necesare OnLALrii ce urmeazL<
- sL fie motiaAi pentru a OnLAa (in general Mi la un anumit obiect
studiu, On particular)<
- sL cunoascL limba8ele utilizate (de profesor sau de calculator, cazul instruirii asistate de
acesta)
Qn comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe elei sa simta ca are o ocatie On
aceasta directie, ca este un partener de Oncredere, care doreste un dialog autentic. (ompetenta de
comunicare se a manifesta si prin capacitatea de ascultare a eleilor. (ei mai apreciati profesori
sunt cei care permit libertatea de e3primare a eleilor, care nu-i fac nici sa se simt a 8udecati, nici
manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de siguranta si libertatea comunicarii.
*A(IE(E IN ,)MUNI,A(EA DIDA,TI,A
(omunicarea poate fi )*ST(U,TI)NATA sau doar perturbata de o serie de 1A,T)(I care
se interpun Ontre semnificatia intentionata si cea perceputa putNnd fi legati de oricare dintre
componentele comunicarii (emitator, mesa8, canal, receptor), sau de interactiunea lor.
-intre acestia cei mai importanti sunt:
0. *fectele de statut # uneori statutul prea Onalt al emitatorului On raport cu receptorul pot cauza
rastalmaciri ale mesa8ului de catre acesta din urma.
1. 6robleme semantice # specialistii au tendinta sa foloseasca un 8argon profesional, crezNnd
ca si ceilalti Ol pot Ontelege< persoanele cu statut mai ridicat au tendinta de a se e3prima Ontr-un mod
mai sofisticat, greu de Onteles pentru persoane cu un niel de scolarizare scazut.
2. -istorsiuni perceptie # cNnd receptorul are o imagine despre sine nerealista si este lipsit de
deschidere On comunicare, neputNndu-i Ontelege pe ceilalti On mod adecat.
4. -iferente culturale # persoane proenite din medii culturale, cu alori, obiceiuri si simboluri
diferite.
B. )legerea gresita a canalelor sau a momentelor # trebuie alese canalele corecte pentru fiecare
informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales # o situatie urgenta nu are sorti sa fie
Ondeplinita daca este ceruta la sfNritul orelor de program sau la sfNrsitul saptamNnii.
5. ,ungimea e3cesia a canalelor # o retea organizationala complicata duce la o comunicare
lenta.
1A,T)(I 1IJI,I %E(TU(*AT)(I # iluminatul necorespunzator, zgomote parazite,
temperaturi e3cesi de coborNte! ridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia # telefon, cafea, ceai
etc.
*A(IE(E UMANE in cadrul unei comunicari eficiente sunt:
- fizice: deficiente erbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata
intOlnirii, etc
- semantice: ocabular, gramatica, sinta3a, conotatii emotionale ale unor cuinte
- determinate de factori interni: implicare pozitia (e3: Imi place Ion, deci il ascult)< implicare
negatia (e3: +irela m-a bOrfit acum un an, deci interpretez tot ce spune ca fiind Ompotria mea).
- frica
- diferentele de perceptie
- concluzii grabite
- lipsa de cunoastere
- lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a
interlocutorului fata de mesa8ul emitatorului).
- emotii (emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii).
- bloca8ul psihic
- tracul
?loca)ele de comunicare sau distorsiunea informa/iei se pot produce atunci cNnd:
U emiALtorul (profesorul) nu stLpNneMte conAinutul mesa8ului didactic transmis<
U acesta nu este e3pus clar, inteligibil Mi sistematizat<
U emiALtorul orbeMte prea Oncet, prea tare sau prea repede<
U nu prezintL la Onceput scopul mesa8ului Mi nu creeazL motiaAii pentru a trezi interesul pentru
comunicare<
U emiALtorul nu sincronizeazL diferitele tipuri de comunicare (erbalL, paraerbalL, nonerbalL,
izualL etc.)<
U mesa8ul transmis nu corespunde cu interesele eleilor sau cu problemele ce le au de rezolat<
U mesa8ul didactic este prea cunoscut sau prea abstract Mi nu trezeMte interes, producNnd
plictisealL<
U comunicarea este numai unidirecAionalL, producNnd pasiitate<
U eleii nu sunt anga8aAi On comunicare prin dialog sau prin OntrebLri retorice<
U eficienAa comunicLrii este blocatL si de fondul stresant creat de emiALtor (plictisealL, obosealL,
nerLbdare, teama de a nu greMi On e3punere etc.)<
U eleii nu au cunoMtinAele necesare pentru a inAelege mesa8ul didactic sau acestea nu au fost
fi3ate temeinic Mi ca urmare se produc interferenAe.
Intre o"stacolele ce apar mai frecent An comunicarea didactic0, menAionLm:
# supraOncLrcarea (determinatL de criza de timp, dar Mi de dorinAa unor profesori de a nu omite
lucruri importante)<
# utilizarea unui limba8 Oncifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) eleilor<
# dozarea neuniformL, On timp, a materialului de predat<
# starea de obosealL a eleilor !studenAilor sau indispoziAia profesorului<
# climatul tensionat sau zgomotos.
6entru perfectionarea comunic0rii didactice, este necesarL cunoaMterea respectarea unor
reguli de cLtre profesori, Ontre care menAionLm:
# orbirea corectL, deschisL Mi directL (care preine sau reduce distorsiunea mesa8elor)<
# Oncura8area feedbacR-ului din partea eleilor (pentru a cunoaMte On ce mLsurL mesa8ele
transmise au fost corect recepAionate Mi OnAelese)<
# ascultarea atentL, rLbdLtoare Mi Oncura8atoare a mesa8elor primite din partea eleilor,
concomitent cu efortul de a OnAelege e3act sensul acestor mesa8e<
# folosirea mai multor forme de comunicare didacticL pentru acelaMi tip de mesa8e (de regulL,
oralL Mi izualL, concomitent)<
# repetarea mesa8elor mai comple3e.
TEMA 1-
EVALUA(EA S,)LA(A
Ealuarea scolara - actul prin care - referitor la o prestatie orala, scrisa sau practica - se
formuleaza o 8udecata prin prisma unor criterii.
Ealuarea si notarea scolara alcatuiesc o modalitate de codare numerica - insotita de aprecieri
calitatie - a rezultatelor obtinute de elei, serindu-se de scara de la 0 la 0>.
6rin ealuare se intelege masurarea si aprecierea cantitativa a efectelor invatarii scolare.
*aluarea este aplicabila in doua planuri:
0. cu referire la efectele in*atarii - izeaza relatia profesor-ele: nielul de pregatire a eleilor
si eolutia acestuia in timp, in functie de posibilitatile lor reale de inatare prin raportare a
performantelor obtinute de scoala la cele asteptate de societate.
1. cu referire la insusi procesul instructi*-educati* - izeaza autoestimarea profesorului,
factorii de indrumare si control ai inatamantului in ederea asigurarii unei erificari sistematice si
integrale a performantelor eleilor, a conceperii si realizarii unui proces instructi-educati capabil
sa cultie interesul pt studiu al eleilor.
ETA%E
6rocesul de ealuarii presupune mai multe etape:
U definirea obiectivelor procesului de invatamant
U crearea situatiilor de invatare care sa permita elevilor ac#izitionarea comportamentelor
preconizate prin obiective
U selectarea metodelor si instrumentelor de evaluare necesare
U desfasurarea procesului de masurare a cunostintelor ac#izitionate
U evaluarea si interpretarea datelor obtinute
U concluzii si aprecieri diagnostice si prognostice
)cAiunea de ealuare didacticL include trei operaAii: +)S'&)&*), )6&*(I*&*) Mi
-*(IHI).
M0surarea presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a cunoaMte efectele acAiunii
instructi- educatie Mi a obAine date On perspectia unui scop determinat. *3actitatea mLsurarii este
condiAionatL de calitatea instrumentelor de mLsurL folosite Mi de modul cum sunt acestea aplicate.
- presupune o determinare obiectiL prin surprinderea riguroasL a unor achiziAii Mi nu implicL
emiterea unor 8udecLAi de aloare.
Aprecierea sau ealuarea propriu&zis0 constituie procesul de 8udecatL de aloare a
rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmLrite.
- presupune Mi semnificaAia unui rezultat obserabil sau mLsurabil Ontr-un cadru de referinAL
a3iologic.
Decizia reprezintL operaAia de ealuare care asigurL prelungirea aprecierii Ontr-o notL McolarL,
caracterizare, hotLrNre, recomandare,etc. cu aloare de prognozL pedagogicL.
- se realizeazL On raport cu anumite criterii pedagogice, spre e3emplu :
0B
a) potenAialul eleului, alorificat la ma3imum<
b) creMterea calitatiL a actiitLAii didactice<
c) prin anticiparea corect-pozitiL, prin metamorfoza diagnozei On prognozL <
d) Ondrumarea ealuatului prin termeni manageriali.
1UN,TII ALE EVALUA(II
In cadrul sistemului de inatamant ealuarea are urmatoarele functii:
0. 1unctia de constatare si diagnosticare a performantelor obtinute de elei, e3plicate prin
factorii si conditiile care au dus la succesul sau insuccesul scolar (factori psihologici, de natura
pedagogica, sociala, factori stresanti).
1. 1unctia de reglare si perfectionare continua a metodologiei instruirii pe baza
informatiilor obtinute din e3plicarea factorilor si a conditiilor ce au determinat rezultatele la
inatatura. )ceasta functie se realizeaza prin feedbac=.
2. 1unctia de informare a parintilor eleilor si a societatii cu priire la rezultatele si eolutia
pregatirii eleilor in scoala pt integrarea lor socio-profesionala.
4. 1unctia motiationala, de stimulare a interesului pentru inatatura, autocunoastere si
autoapreciere corecta, in raport cu obiectiele inatarii scolare.
B. 1unctia de predictie .prognostica/ si de decizie priind desfasurarea in iitor a actiitatii
instructi-educatie in scopul ameliorarii ei pe baza cunoasterii cauzelor ineficientei.
5. 1unctia de selectionare si clasificare a eleilor in raport cu rezultatele scolare obtinute.
F. 1unctia formati8educatia, de ameliorare a metodelor de inatare folosite de elei, de
stimulare si optimizare a inatarii si de consolidare a competentelor scolare.
J. 1unctia de perfectionare si inoare a intregului sistem scolar.
1)(ME DE EVALUA(E
Dupa modul de integrare a erificarii si ealuarii in procesul de inatamant!
0. E*aluarea initiala # probe initiale de ealuare, orale sau practice sunt elemente pe baza
carora se alcatuieste programul de instruire de catre professor (se stabileste nielul de pregatire al
eleului la inceputul unei perioade sau etape de lucru, la inceputul unei teme mari, capitol, precum
si conditiile in care acesta se poate integra in programul de instruire).
1. E*aluarea sumati*a- cumulati*a sau de +ilant, se realizeaza la finele unei etape de instruire,
la finele studierii unei teme, al unui capitol si, periodic, la sfarsitul semestrelor, al anului scolar, al
ciclului de scolarizare prin conceperea unor subiecte cuprinzatoare care sa acopere intreaga arie
tematica abordata.
2. E*aluarea continua <formati*a0, presupune erificarea permanenta a rezultatelor, pe tot
parcursul procesului de instruire, de obicei operandu-se pe secente mici. $recerea la secenta
urmatoare se realizeaza numai dupa ce se cunoaste modul de desfasurare si eficienta educationala a
secentei ealuate, rezultatele obtinute de elei, prin adoptarea de masuri de ameliorare priind
procesul de inatare si performantele unor elei.
ST(ATE'II DE EVALUA(E
= modalitLAile sau tipurile specifice de integrare a operaAiilor de mLsurare-apreciere-decizie On
actiitatea didacticL! educatiL, integrare realizabilL la diferite interale de timp scurt, mediu Mi lung
Mi On sensul Ondeplinirii unor funcAii pedagogice specifice.
1$ Din punct de edere al situatiilor de e*aluare , putem identifica doua strategii:
V evaluare realizata <n circumstante obisnuite, bazata pe obserarea actiitatii eleilor<
V evaluare specifica, realizata <n conditii special create ce presupune elaborarea si
aplicarea unor probe, partenerii anga8ati On proces fiind constienti de importanta demersurilor
de erificare si apreciere Ontreprinse<
2$ Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem :
@ evaluarea de proces # se refera la performantele eleilor<
V evaluarea de sistem# accentul se pune pe sistemul On care se desfasoara procesul de
OnatamNnt
-$ Dupa functia dominanta Andeplinita , putem identifica doua strategii:
- evaluare diagnostica (se realizeaza o diagnoza descriptia ce consta On localizarea
lacunelor si erorilor On cunostinte si abilitati dar si a ,,punctelor forte@ si o diagnoza etiologica
care relea cauzele care au generat nea8unsurile constatate)<
- evaluare predictiva prin care se urmareste prognozarea gradului On care eleii or putea sa
raspunda pe iitor unui program de instruire.
6$ Dupa modul An care se integreaza An desfasurarea procesului didactic, putem identifica
trei strategii:
- evaluare initiala, realizata la Onceputul demersurilor instructi-educatie, pentru a stabili
nielul la care se situeaza eleii<
- evaluare formativa, care Onsotete Ontregul parcurs didactic, organizNnd erificari sistematice On
rNndul tuturor eleilor din toata materia<
- evaluarea sumativa, care se realizeaza de obicei, la sfNritul unei perioade mai lungi de
instruire<
;$ Dupa autorul care efectueaza ealuarea , putem identifica trei strategii:
- evaluare interna, Ontreprinsa de aceeasi persoana! institutie care este direct implicata si a
condus actiitatea de Onatare (de e3emplu, Onatatorul sau profesorul clasei)<
- evaluarea e!terna, realizata de o alta persoana! institutie, alta decNt cea care a asigurat
derularea predarii si Onatarii<
- autoevaluare, efectuata de subiectul Onsusi asupra propriului progres<
5. .u este mai putin importanta nici departa8area ce se face Ontre:
- evaluarea preponderent pedagogica, izNnd On esenta ceea ce subiectii au asimilat, ceea ce
stiu sa faca si ce capacitati si trasaturi si-au format<
- evaluarea preponderent psi#ologica, priind functiile psihice implicate On actiitatea de
Onatare. *aluarile psihologice izeaza aptitudinea subiectului de a Onata, adica ceea ce poate
sa faca.
<$ Dupa o+iectul ealuarii :
- ealuarea procesului de <nvatare (atNt a achizitiilor cNt si a procesului On sine)<
- ealuarea performantelor (realizate indiidual, On grup sau de catre grup)<
- ealuarea a ceea ce s-a Onatat <n scoala sau a ceea ce s-a Onatat <n afara scolii<
>$ Dupa domeniu :
V ealuarea On domeniul psi#omotor (capacitati, aptitudini, deprinderi)<
V ealuarea On domeniul socioafectiv ( atitudini)<
V ealuarea On domeniul cognitiv (cunostinte)<
@$ Dupa modul 5n care pot sau nu pot fi cuantificate rezultatele :
V ealuare cantitativa # rezulatele sunt cuantificabile On functie de un puncta8<
V ealuare calitativa # la care rezultatele nu pot fi masurate prin cuantificare<
Ealuarea ini5ial0 .predictia/
- se efectueazL la Onceputul unui program de instruire
- permite sL se preadL Mansele de succes ale programului
- profesorul poate sL erifice punctele forte Mi punctele slabe ale eleilor # poate apoi alege
modul cel mai adecat de predare a noului conAinut, dar Mi de a gNndi modalitLAi de instruire
diferenAiatL
- poate fi desfLMuratL nu numai la Onceputul anului, ci Mi la mi8locul sau sfNrMitul lui, atNt
Onaintea unei teme, cNt Mi On orice moment al ei
- utilL pentru refacerea sau remedierea unei stLri de fapt, pentru aplicarea unui scurt program
de recuperare sau de refacere a noAiunilor fundamentale ce or fi implicate On susAinerea OnLALrii
urmLtoare, pentru a omogeniza, Ontr-un fel, fondul de cunoMtinAe Mi abilitLAi indispensabile unui nou
proces
Ealuarea continu0 .formati0 sau de progres/
- pe tot parcursul desfLMurLrii procesului de OnLALmNnt
- probe sau teste de diagnozL, formatie Mi de progres, adecate, administrate la sfNrMitul fiecLrei
unitLAi parcurse -> se poate determina dacL fiecare ele a a8uns sL-Mi OnsuMeascL materia
corespunzLtoare
- furnizeaza profesorului Mi eleului un feed-bacR despre gradul de stLpNnire a materiei Mi despre
dificultLAile OntNmpinate sau cu alte cuinte, unde se situeazL rezultatele parAiale faAL de cele finale
proiectate # poate duce la reluarea e3plicaAiei, la modificarea unor elemente ale demersului didactic
sau la organizarea unor programe de recuperare
- func/ie de diagnosticare 2i ameliorare a procesului instructiveducativ (se constituie astfel
Ontr-un mi8loc de preenire a situaAiilor de eMec Mcolar)
- nu izeazL sancAionarea rezultatelor slabe ale eleilor, ci eidenAierea rezultatelor bune, oricNt
de mici ar fi progresele Onregistrate
- este o evaluare centrat1 pe procese, destinatL rectificLrii, rea8ustLrii Mi adaptLrii acestora,
ameliorLrii Mi optimizLrii, reglLrii Mi autoreglLrii OnLALrii Mi predLrii
Ealuarea sumati0 .periodic0 sau final0/
- o evaluare de bilan/ a instruirii (la sfNrMitul parcurgerii unui ansamblu de sarcini de OnLAare
ce constituie un tot unitar, corespunzLtor, de e3emplu unei programe, unei pLrAi mai mari din
programL) sau indicL rezultatele obAinute la sfNrMitul unei perioade de OnLAare- semestru, an Mcolar,
ciclu de studii, stadiu de ucenicie
- eidenAiazL finalul, efectul terminal rezultat de pe urma OnLALrii parcurse Mi nu cum s-a a8uns
la acest produs
- func/ie de constatare a rezultatelor 2i de clasificare a elevilor- nu mai oferL ameliorarea On
timp a rezultatelor Mcolare ale eleului
- se desfasoara intr-o perioadL compactL de trei sLptLmNni la sfNrMitul fiecLrui semestru - se or
realiza recapitulLri, sistematizLri ale materiei, care or permite eleului sL se concentreze asupra
aspectelor esenAiale ale conAinuturilor parcurse, asupra conceptelor-cheie Mi a e3erciAiilor obligatorii,
pregLtindu-se astfel pentru probele de ealuare sumatiL care urmeazL recapitulLrii
- este utilizatL pentru a furniza informaAii de tip bilanA, On ederea:
U diagnosticLrii Ontr-o formL globalL, a realizLrii obiectielor generale (sau terminale) ale unei
programe (sau pLrAi ale programei), a rezultatelor Onregistrate de elei la sfNrMitul unei perioade de
OnLAare On raport cu aMteptLrile sau obiectiele fi3ate iniAial
U certificLrii sau recunoaMterii atingerii unui niel de pregLtire, Ondeplinirii unei OnLALri panL la
sfNrMit, dobNndirii unor competenAe
U adoptLrii unei decizii legate de promoarea! nepromoarea, acceptarea! respingerea, acordarea
unei diplome, etc.
U stabilirii unei diferenAieri sau ierarhizLri (clasificLri) intre elei
U confirmLrii infirmLrii eficienAei prestaAiei profesorilor, a unor strategii utilizate, a alorii unor
programe, manuale Mcolare Mi suporturi didactice
- se Oncheie cu atribuirea unei note sau a unui calificati, ori a unui certificat, diplome.
MET)DE DE EVALUA(E
= cai prin care profesorul oferL eleilor posibilitatea de a demonstra nielul de stLpNnire a
cunoMtinAelor, de formare a diferitelor capacitLAi testate prin utilizarea unei diersitLAi de instrumente
adecate obiectiului de ealuare propus.
1. %etodele tradi3ionale
U 6robele orale
U 6robele scrise
U 6robele practice
2. %etode complementare
U obserarea sistematicL a actiitLAii Mi a comportamentului eleilor
U referatul
U inestigaAia
U proiectul
U portofoliul
U autoealuarea
%etodele tradi3ionale
Aerificarea orala" conersatie (indiiduala, frontala sau combinata) prin care profesorul
urmareste identificarea cantitatii si calitatii instructiei.
- aanta8e - comunicare deplina intre profesor si clasa de elei
- feed-bacR-ul este mult mai rapid
- faorizeaza dezoltarea capacitatilor de e3primare ale eleilor
05
- dezaanta8e - obiectiitatea ascultarii orale poate fi periclitata de interentiile unor ariabile:
starea de moment a educatorului, gradul diferit de dificultate a intrebarilor puse, starea psihica a
ealuatilor etc.
- nu toti eleii pot fi erificati, ascultarea fiind realizata prin sonda8.
Aerificarea scrisa apeleaza la anumite suporturi scrise, concretizate in lucrari de control sau
teze.
- eleii isi prezinta achizitiile educatiei fara interentia profesorului
- posibilitatea erificarii unui numar relati mare de elei intr-un interal de timp
- raportarea rezultatelor la un criteriu unic de alidare
- aanta8area unor elei timizi sau care se e3prima defectuos pe cale orala
- implica feed-bacR mai slab, in sensul ca unele erori sau neimpliniri nu pot fi eliminate
operati, prin interentia profesorului
%robele practice - presupun aplicarea cunostintelor teoretice insusite precum si deprinderilor si
priceperilor anterior formate.
%etode complementare <moderne de e*aluare0
;bserarea sistematicL a comportamentului eleilor On timpul actiitLAii didactice furnizeazL
profesorului o serie de informaAii utile, dierse Mi complete, greu de obAinut astfel prin intermediul
metodelor de ealuare tradiAionale.
- prof. foloseste: - fiMa de ealuare (calitatiL)
- scara de clasificare
- lista de control! erificare
5. +i2a de evaluare date factuale despre eenimentele cele mai importante pe care profesorul
le identificL On comportamentul sau On modul de acAinue al eleilor sLi (fapte remarcabile, probleme
comportamentale, eidenAierea unor aptitudini deosebite Ontr-un domeniu sau altul)
- interpretLrile profesorului asupra celor OntNmplate, permiANndu-i acestuia sL surprindL modelul
comportamental al eleilor sLi
6. Bcara de clasificare - OnsumeazL un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse
ealuLrii, OnsoAit de un anumit tip de scarL, de obicei scara ,iRert
- eleului Oi sunt prezentate un numLr de enunAuri On raport de care aceasta trebuie sL manifeste
acordul sau dezacordul, discriminNnd Ontre B trepte :
- puternic acord
- acord
- indecis (neutru)
- dezacord
- puternic dezacord
7. (ista de control4 verificare- prin intermediul ei doar se constatL prezenAa sau absenAa unei
caracteristici, comportamente etc. fLrL a emite o 8udecatL de aloare oricNt de simplL.
- in listele de control se recomandL :
G completarea informaAiilor asupra comportamentului eleului On timpul actiitLAilor didactice
G aplicarea lor numind cazul copiilor cu dificultLAi de OnLAare
(eferatul- permite o apreciere nunanAatL a OnLALrii Mi identificarea unor elemente de
performanAL indiidualL a eleului, care OMi au originea On motiaAia lui pentru actiitatea
desfLMuratL.
- e3ista douL tipuri de referate:
a. referat de investiga/ie 2tiin/ific1, bazatL pe descrierea demersului unei actiitLAi desfLMurate On
clasL Mi pe analiza rezultatelor obAinute
b. referat bibliografic, bazat pe informarea documentarL, bibliograficL.
Inestiga5ia- oferL posibilitatea eleului de a aplica On mod creati cunoMtinAele OnsuMite On
situaAii noi Mi ariate, pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore de curs.
- presupune definirea unei sarcini de lucru cu instrucAiuni precise, OnAelegerea acesteia de cLtre
elei Onainte de a trece la rezolarea propriu-zisL, prin care eleul demonstreazL Mi e3erseazL
totodatL, o gamL largL de cunoMtinAe Mi capacitLAi On conte3te ariate
- se poate formula Mi sub forma unor teme pentru acasL, dar definitiarea se a face On clasL, prin
comentarea concluziilor
- presupune parcurgerea cel puAin a urmLtorilor paMi:
0. enunAarea sarcinii de lucru (de cLtre profesor)
1. identificarea modalitLAilor prin care se pot obAine datele! informaAiile necesare (de cLtre ele, dar
Mi cu Ondrumarea profesorului)
2. strNngerea datelor! informaAiilor (de cLtre ele)
4. stabilirea strategiei de utilizare a datelor! informaAiilor (de cLtre ele cu Ondrumarea profesorului)
B.scrierea unui raport priind rezultatele inestigaAiei (de cLtre ele)
- pune On aloare: U creatiitatea Mi iniAiatia
U cooperarea Mi participarea la lucru On echipL
U constanAa Mi concentrarea atenAiei
U perseerenAa
U fle3ibilitatea gNndirii Mi deschiderea cLtre noi idei
- trebuie adaptatL Nrstei eleului Mi e3perienAei lui intelectuale
%roiectul- metodL comple3L de ealuare indiidualL sau de grup, recomandatL pentru ealuarea
sumatiL.
-subiectul este stabilit de cLtre profesor, dar dupL ce se obiMnuiesc cu acest tip de actiitate,
eleii OnsiMi or putea propune subiectele.
- presupune parcurgerea cel puAin a urmLtorilor paMi :
0. enunAarea sarcinii de lucru
1. repartizarea responsabilitLAilor On cadrul grupului
2. colectrea datelor, a materialelor
4. realizarea produsului
B. prezentarea
- ealueazL : - capacitatea de a obsera Mi de a alege metodele de lucru
- capacitatea de a masura Mi de a compara produsele (rezultatele)
- capacitatea de a utiliza corespunzLtor bibliografia
- capacitatea de a manera informaAia Mi de a utiliza cunoMtinAe
- capacitatea de a raAiona Mi de a utiliza proceduri simple
- capacitatea de a sintetiza Mi de a organiza materialul
- capacitatea de a realiza un produs.
- se poate derula Ontr-o perioadL mai mare de timp, pe secenAe determinate dinainte sau
structurate circumstanAial
- criterii de ealuare: - aliditate
- elaborare Mi structurare
- creatiitate
- calitatea materialului utilizat
- raportare la tema proiectului
- documentare
- lucru On echipL (distribuirea Mi asumarea adecatL a sarcinilor)
- calitatea rezultatelor (alorificarea On practicL, aplicabilitate)
%ortofoliul - o metodL de ealuare comple3L, longitudinalL, proiectatL Ontr-o secenAL mai
lungL de timp, care oferL posibilitatea de a se emite o 8udecatL de aloare, bazatL pe un ansamblu de
rezultate.
- poate contine:
- lucrLri scrise
- teste
- chestionare
- compuneri
- fiMe
- proiecte
- informaAii despre actiitLAile e3traMcolare la care eleul a participat
Autoealuarea presupune:
U prezentarea sarcinii de lucru, a obiectielor curriculare Mi de ealuare pe care trebuie sL le
atingL eleii
U Oncura8area eleilor pentru a-Mi pune OntrebLri legate de modul de rezolare a unei sarcini de
lucru
U Oncura8area ealuLrii On cadrul grupului sau al clasei
U completarea la sfNrMitul unei sarcini de lucru importante a unui chestionar
- are efect numai dacL este folositL On mod constant
ELA*)(A(EA %()*EI DE EVALUA(E$
Testul de ealuare didactica se constituie ca o pro+a comple,a- formulata dintr-un
ansam+lu de itemi- care in urma aplicarii ofera informatii pertinente referitoare la modul de
realizare a o+iecti*elor didactice- la progresul scolar etc.
-enumirea de test docimologic, se atribuie testelor care indeplinesc o functie docimologica,
adica de e!aminare si notare.
$estul docimologic prezinta urmatoarele aanta3e:
- are un grad mare de obiectiitate<
- prezinta regurozitate in masurarea didactica si in aprecierea modului de rezolare a
problemelor continute<
- permite obtinerea de rezultate multiple<
- se poate construi relati usor
- dez capacitatea de autoealuare la elei
$estul docimologic are urmatoarele componente!
1$ o+iecti*ele didactice sta+ilite in corelatie cu continuturile de in*atamant
2$ continuturile itemilor
-$ rezol*arile itemilor si modul de acordare a puncta.elor
6$ performanta ma,ima specifica- care reprezinta ni*elul comportamental ma,im ce poate fi
atins de ele*G
;$ performanta minima admisa
i
Elementele din care se compune un instrument de e*aluare- enun3uri- 5ntre+2ri simple sau
structurate- pro+leme- e,erci3ii de orice tip poart2 numele de itemi.
Clasificarea itemilor in func3ie de gradul de o+iecti*itate oferit de corectare:
- itemi o"iectii
- itemi semio"iectii
- itemi su"iectii (cu rLspuns deschis)
I$ Itemi o"iectii, caracterizaAi prin:
- asigrarea obiectiitLAii On ealuare Mi notare
- fidelitate ridicatL
- permit un feed-bacR rapid
- capacitatea de a testa un numLr mare de elemente de conAinut
1. Itemi cu alegere dual2 - alegerea rLspunsului corect din douL ariante posibile, de tipul:
adeLrat-fals, corect-incorect, da-nu, fapt-opinie, cauzL-efect etc.
A*anta.e(
- obiectiitate
- eficienAL (pot acoperi un numLr mare de obiectie Mi de conAinuturi Ontr-un timp relati scurt de
testare)
- uMurinAL On notare
Limite(
- nu pot ealua creatiitatea Mi nici capacitatea de sintezL
- pot fi rezolaAi relati uMor prin ,,ghicirea@ rLspunsului (Mansa de B>K)
- utilizarea frecentL poate produce un efect negati asupra OnLALrii
2. Itemi cu alegere multipl2 - a cest item este format dintr-un enunA (premisL) urmat de un
numLr de opAiuni din care eleul trebuie sL aleagL soluAia corectL.
A*anta.e(
- obiectiitate Mi fidelitate mare
- eficienAL
- uMurinAL de notare
- posibilitate redusL de ,,ghicire,, a rLspunsului
Limite(
- nu pot ealua creatiitatea Mi capacitatea de sintezL
0F
#. Itemii de asociere- acest item, presupune stabilirea unor corespondenAe, asocieri Ontre
elementele distribuite pe douL coloane: pe una, premisele, iar pe cealaltL solu/iile.
A*anta.e(
- obiectiitate Mi fidelitate mare
- eficienAL
- uMurinAL On notare
Limite(
- nu pot mLsura rezultate ale OnLALrii situate la nieluri cognitie superioare precum analiza Mi
sinteza
- utilizarea frecentL poate produce un efect negati asupra OnLALrii
Qn realizarea itemilor de asociere tip pereche, pentru a eita ghicirea soluAiilor prin eliminare,
numLrul acestora trebuie sL fie mai mare decNt al premiselor.
II$ Itemii semio"iectii, caracterizaAi prin:
- pot testa o gamL largL de capacitLAi intelectuale
- plaseazL eleul Ontr-o situaAie cognitiL cu un grad de comple3itate ridicat
- permit utilizarea unor materiale au3iliare
1. Itemii cu r2spuns scurt- acest tip de item solicitL eleul sL formuleze un rLspuns scurt, sL
completeze o afirmaAie On aMa fel OncNt aceasta sL dobNndeascL sens Mi aloare de adeLr.
A*anta.e(
- aliditate Mi aplicatiitate mare
- ealueazL atNt capacitLAile cognitie inferioare, precum cunoaMterea Mi OnAelegerea, cNt Mi medii,
precum aplicarea
- pot acoperi o arie amplL de conAinuturi cu a8utorul unui numLr relati de itemi
Limite(
- elaborarea rLspunsului nu solicitL dezoltarea unor capacitLAi cognitie comple3e precum
analiza, sinteza Mi rezolarea de probleme
Qn realizarea itemilor cu rLspuns scurt, rLspunsurile solicitate trebuie sL fie releante pentru
ealuarea unei abilitLAi.
2. Itemii de completare - sunt de fapt o ariantL mai ,, pretenAioasL@ a itemilor cu rLspuns scurt.
*i solicitL producerea unui rLspuns al cLrui rol este sL OntregeascL un enunA lacunar sau incomplet.
A*anta.e(
- aliditate Mi aplicabilitate mare, ealueazL atNt capacitLAile cognitie inferioare (cunoaMtere Mi
OnAelegerea) cNt Mi medii precum aplicarea
- pot acoperi o arie amplL de conAinuturi
Limite(
- elaborarea rLspunsului nu solicitL dezoltarea unor capacitLAi cognitie comple3e precum analiza,
sinteza, rezolarea de probleme.
Qn realizarea itemilor de completare, formulLrile prea ample ale cerinAelor sunt de eitat.
#. =ntre+2ri structurate - sunt itemi care conAin mai multe sarcini de lucru Mi care fac trecerea
de la itemii obiectii la itemii subiectii.
*ste orba de un anumit numLr de aplicaAii aNnd ca punct de plecare acelaMi material-suport
(un te3t, o hartL, o ilustraAie).
A*anta.e(
- permit utilizarea unor materiale suport stimilatie
- oferL posibilitatea testLrii unei game largi de abilitLAi
- se pot realiza cerinAe ariate ca Mi grad de dificultate
Limite(
- este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerinAelor
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie sL aibL On edere o arietate
de modalitLAi de e3primare a soluAiilor
Qn realizarea OntrebLrilor structurate, materialul-suport trebuie sL fie adecat nielului de
OnAelegere al eleului.
III$ Itemii su"iectii - caracteristici generale:
- permit ealuarea unor rezultate comple3e ale OnLALrii, abilitLAi de tip analizL, argumentare,
sintezL
- corectarea Mi notarea nu prezintL un grad mare de obiectiitate
- sunt proiectaAi Mi utilizaAi pentru obiectie Mi situaAii de ealuare On care intereseazL On mod
deosebit demersul subiectului On producerea unui rLspuns, nu Ontotdeauna unul singur posibil Mi
corect.
1. Eseul structurat este o compunere ce trateaz1 o anumit1 tem1, indicat1 <n cerin/1. $ema la
rNndul ei presupune un numLr ariabil de cerinAe, ce or fi dezoltate On cuprinsul eseului. ;rdinea
integrLrii cerinAelor nu este obligatorie, eseul structural izNnd atNt cunoMtinAele punctuale ale
eleului, cNt Mi creatiitatea Mi originalitatea.
A*anta.e(
- proiectarea necesitL un timp relati redus
- nu necesitL au3iliare
Limite(
- acoperL o arie micL de conAinuturi, deMi timpul necesar pentru elaborarea rLspunsului este On
general mare
- schema de notare este greu de realizat
Schema de notare trebuie realizatL On relaAie cu instrucAiunile priind rezolarea.
2. Eseul li+er este o compunere On care se indicL tema ce a fi tratatL, eleul fiind cel ce decide
asupra parcursului, aMadar asupra aspectelor pe care este necesar sL insiste, precum Mi asupra ordinii
On care acestea or fi integrate On cuprinsul te3tului.
A*anta.e(
- proiectarea necesitL un timp redus
- nu necesitL materiale au3iliare
Limite(
- acoperL o arie micL de conAinuturi
- necesitL mult timp pentru ealuare
- fidelitatea este scLzutL
'tilizarea lui Oncura8eazL actiitLAile creatoare Mi critice, precum argumentarea unor opinii,
analiza situaAiilor comple3e. Qn realizarea eseului liber, alegerea temei trebuie realizatL On funcAie de
obiectiul de ealuare Mi On paralel cu schema de notare.
#. Rezol*area de pro+leme acest tip de item se refer1 la o situa/ieproblem1, sarcinL de lucru On
care eleul se confruntL, On general, cu un caz pentru care nu e3istL o soluAie OnLAatL anterior, o
unicL soluAie. Scopul este de a pune eleul sL-Mi foloseascL cunoMtinAele Mi deprinderile OnsuMite la
obiectul respecti, dar nu numai, pentru a formula o posibilL soluAie a problemei.
A*anta.e(
- poate fi utilizatL On cadrul oricLrei discipline
- permite folosirea de materiale-suport
- oferL posibilitatea testLrii unei game largi de abilitLAi
- stimuleazL gNndirea criticL
Limite(
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece e3istL o arietate de modalitLAi de
e3primare a soluAiilor
- necesitL mult timp pentru ealuare
Qn realizarea rezolLrilor de probleme, situaAia-problemL trebuie sL fie On concordanAL cu Nrsta
Mi nielul de pregLtire al eleului, iar formularea cerinAelor sL fie adecatL obiectiului de ealuare.
1A,T)(I %E(TU(*AT)(I#E()(I DE EVALUA(E S,)LA(A
Qn aprecierea si notare e4ista o serie de distorsiuni datorita unor efecte pertur"atoare sau
factorilor de personalitate care tin atNt de profesor cNt si de ele. *aluarea defectuoasa poate
cunoaste mai multe ipostaze:
- notarea strategica # practicata la Onceputul actiitatii pentru a tine eleii sub control, sub
amenintarea notelor slabe sau a nepromoarii<
notarea sanctiune # care nu are nimic de-a face cu achizitiile sau performantele eleilor ci cu
anumite atitudini considerate neacceptabile<
- notarea etic)eta# prin notarea pe termen lung dupa aceleasi pareri faorabile! nefaorabile,
sau On concordanta cu celelalte note ale eleului.
(ei mai multi factori pertur"atori priesc actiitatea profesorului. Situatiile cel mai frecent
OntNlnite sunt:
- Efectul >?alo@ - profesorul realizeaza aprecierea eleilor prin prisma unei ealuari initiale si
prin generalizarea notarii la toate disciplinele. Qn irtutea 8udecatii anticipatie profesorul nu mai
remarca progresele sau partile pozitie ale eleului slab, dupa cum nici minusurile celui bun. ; alta
forma a efectului halo este eroarea de generozitate care se rasfrNnge asupra unui colecti atunci
cNnd nu se doreste patarea onorii clasei, sau scolii si profesorii manifesta o indulgenta ne8ustificata.
; alta forma este efectul de blNndete asupra persoanelor cunoscute si de seeritate asupra noilor
eniti. 6entru a corecta aceste tendinte scoala poate recurge la anonimatul probelor scrise sau la
recurgerea la corectori de la alte scoli.
& Efectul de ancorare- supraealuarea unor rezultate deoarece pun On lumina elemente
neasteptate, mai putin frecente, care or constitui baza unor noi grile de corectare a raspunsurilor.
& Efectul 7Agmalion - anticipatiile sau predictiile profesorului asupra performantelor eleilor
sfNrsesc prin a se produce! adeeri, datorita influentarii constiente sau inconstiente a
comportamentului eleilor. Qncrederea On posibilitatile eleilor si Oncrederea On reusita lor constituie
un puternic factor motiational, care sfNrseste prin cresterea performantelor acestora.
& Stilul personal al e*aluatorului - fiecare profesor are propria sa grila de apreciere, fie bazata
pe reproducere cantitatia, fie pe originalitate. )ltii noteaza mai generos, altii mai e3igent, altii
prefera notele de mi8loc. 'nii considera nota o modalitate de Oncura8are, altii de constrNngere. ;
consecinta neplacuta a efectului apare atunci cNnd eleii aflati On competitie sunt ealuati cu grade
de e3igenta diferita.
& Efectul tendintei centrale -apare mai ales On cazul profesorilor Oncepatori care din dorinta de a
nu gresi sau subaprecia eleii acorda note On 8urul alorilor medii.
& Efectul de similaritate - apare atunci cNnd profesorul se ia drept reper pe el Onsusi. -e
e3emplu, profesorii care au e3perienta de fosti Ppremianti@ sau au copii cu rezultate e3celente, or
aea tendinta de a fi mai seeri si iners.
- Efectul de contrast -apare atunci cNnd un ele primeste o nota mai buna sau mai slaba datorita
comparatiei cu rezultatul anterior. -upa o nota slaba un rezultat bun a parea si mai bun, sau dupa
un candidat foarte bun, urmatorul care este mediocru a parea mult mai slab.
& Efectul de ordine -se refera la inertia aprecierii (notarea concomitenta cu aceeasi nota) desi
Ontre raspunsuri e3ista diferente calitatie. Se datoreaza mai ales factorilor ca oboseala, indispozitia,
lipsa de interes etc.
& Eroarea logica -se refera la Onlocuirea parametrilor de performanta urmariti cu alte
consideratii, care On realitate sunt elemente secundare, cum ar fi efortul depus pentru a a8unge la
rezultat, constiinciozitatea, acuratetea stilul sau sistematicitatea e3punerii etc. de si uneori acest
efect se 8ustifica, el nu trebuie sa dein a o regula, deoarece creste riscul de subiectiitate On notare.
Simpla constientizare a acestor efecte si dorinta de crestere a obiectiitatii notarii sunt On
masura sa diminueze efectele perturbatoare asupra notarii, sa creasca Oncrederea eleilor On
obiectiitatea si buna credinta a ealuatorului, sa creasca prestigiul profesorului si institutiei
scolare.
; alta controersa este legata de Ppedagogia curbei lui 9auss@ sau de stilurile de notare#
apreciere a rezultatelor pe care le promoeaza profesorii. )cestea pot fi grupate On trei categorii*
stilul sever, stilul generos si stilul moderat.
a/ Stilul se*er apare atunci cNnd profesorul pune mai mult de 8umatate din note sub nota de
trecere sau la limita acesteia.
Qn general, pedagogii considera ca seeritatea e3cesia demotieaza eleii fapt care este de
natura sa reduca performanta scolara On loc sa o creasca. -e aceea, acest stil de notare trebuie
eitat.
"/ Stilul generos este situatia inersa a celei de mai sus. (onform acestui model ma8oritatea
notelor (5>K si peste) sunt situate peste nota de trecere.
)cest tip de ealuare are o functie preponderent motiationala, punNnd accent pe toate
posibilitatile intelectuale ale scolarului si bazNndu-se si pe spri8inul parintilor pentru a obtine cele
mai bune rezultate de la toti eleii.
c/ Stilul moderat sau pedagogia >cur+ei lui !aussC, reprezinta un curent bazat pe rezultate
statistice, pedagogia practica dar si pe teoria POnatarii depline@, potriit caruia J>K din populatia
scolara sunt capabili sa- si Onsuseasca materia din programe daca dispun de timpul necesar iar
distributia notelor se Onscrie apro3imati On modelul gaussian 5>. 6otriit acestui model, factorul
0J
motiational este asigurat prin diferentierea notarii, iar reusita scolara obtinuta printr-un cumul de
factori. 6ractica didactica nu reuseste totdeauna sa diferentieze eleii On mod obiecti, de aceea
OnatamNntul frontal trebuie completat cu cel diferentiat. (hiar daca distributia initiala a
aptitudinilor eleilor poate fi reflectata On curba lui 9auss, eolutia lor pNna la finalul procesului de
instruire ramNne o necunoscut a asupra careia profesorii trebuie sa se aplece fara pre8udecati sau
modele prestabilite, On ultima instanta de maiestria si dedicatia lor depinzNnd performantele
scolare.
6ractica docimologicL scoate On eidenAL numeroase disfunc5ii =i dificult05i An ealuarea
corect0 =i o"iecti0 a rezultatelor =colare. -intre cauzele care genereazL distorsiuni subiectie On
ealuare, amintim:
- alegerea defectuoasL a metodelor Mi strategiilor de ealuare On raport cu obiectul ealuLrii
(ceea ce se ealueazL) sau cu obiectiele ealuLrii (ce se doreMte sL se realizeze)
- unele particularitLAi ale relaAiei dintre profesor Mi elei, cu componentele ei afecti-atitudinale
- influenAe datorate conte3tului pedagogic On care se efectueazL ealuarea (nielul general al
clasei, politica Mcolii On materie de ealuare, salgardarea ,,imaginii@ Mcolii, etc.)
SoluAia ar consta nu intr-o desubiectiizare a ealuLrii (ceea ce nu este nici posibil, nici de
dorit), ci intr-o ancorare responsabilL On actul ealuati, realizNnd optimizare Ontre obiectiitate Mi
subiectiitate (a profesorului, dar Mi a eleului), eliminNnd ceea ce OndeobMte este eroare, deiere
grosolanL de la normele deontologice.
-istorsiunile On notare apar Mi prin implicarea factorilor de personalitate, atNt cei care Ain de
profesor, cNt Mi cei care Ain de elei. Starea de moment, oboseala Mi factorii accidentali pot faoriza,
de asemenea, apariAia unor erori On ealuare. .u mai puAin prezent este stilul didactic deficitar (din
nepricepere, necunoaMtere, lipsL de e3perienAL, rea-oinAL) care Ol poate caracteriza pe profesor.
Tema 16
%()IE,TA(EA A,TIVITATIIL)( DIDA,TI,E
7roiectarea didactica este o actiune continua, permanenta, care precede demersurile
instructiveducative, indiferent de dimensiunea, comple!itatea sau durata acestora (presupune de
fapt stabilirea sistemului de relatii si dependente e!istente intre continutul stiintific ve#iculat,
obiectivele operationale si strategiile de predare, invatare si evaluare).
In proiectarea didactica se porneste de la un continut fi3at prin programele scolare, care cuprind
obiectiele generale ale inatamantului, obiectiele-cadru si obiectiele de referinta care sunt unice
la niel national. Se finalizeaza cu elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului didactic:
planului tematic si a proiectelor de actiitate didactica! lectie, pana la secenta elementara de
instruire.
Etapele principale ale actiitatii de proiectare a actiitatilor didactice sunt:
0. incadrarea lectiei sau a actiitatii didactice in sistemul de lectii sau in planul tematic
1. stabilirea obiectielor operationale
2. prelucrarea si structurarea continutului stiintific
4. elaborarea strategiei didactice
B. stabilirea structurii procesuale a lectiei! actiitatii didactice
5. cunoasterea si ealuarea randamentului scolar:
a. stabilirea modalitatilor de control si ealuare folosite de profesor
b. stabilirea modalitatilor de autocontrol si autoealuare folosite de elei
NIVELU(I
In functie de orizontul de timp luat ca referinta -> doua tipuri fundamentale de proiectare
pedagogica:
1. proiectarea glo+ala- are drept referinta o perioada mai mare din timpul de instruire: de la un
ciclu scolar la un an de studiu
- se concretizeaza in elaborarea planurilor de inatamant si a programelor scolare
2. proiectarea esalonata- are ca referinta perioade mai mici de timp, de la anul scolar pana la
timpul consacrat unei singure actiitati didactice
- se concretizeaza in
a) proiectarea actiitatii anuale, pe baza planului de inatamant si a programei scolare
6resupune:
G identificarea obiectielor generale urmarite in predarea disciplinei<
G analiza continutului, identificarea unitatilor mari de continut (capitole, teme) si a succesiunii
lor<
G esalonarea in timp (precizarea numarului de ore pentru fiecare unitate si precizarea datei sau a
saptamanii din structura anului scolar)<
G distributia timpului pe tipuri de actiitati: predare, fi3are si sistematizare, ealuare.
%odel orientati* al proiectarii anuale!
)n de studiu:
-isciplina:
(lasa:
;biectie generale:
?ibliografia:
;biecti
ele
disciplinei
(ontinutul
disciplinei
&epartizarea
in timp
$ipuri de actiitati
b) proiectarea actiitatii semestriale este o continuare a proiectarii anuale si poate include,
pe langa elementele specifice unei proiectari anuale, o prima anticipare a strategiilor didactice si a
posibilitatilor de ealuare, in functie de obiectiele urmarite si de continutul detaliat.
%odel orientati* al proiectarii trimestriale
)n de studiu:
-isciplina:
(lasa:
;biectie generale:
?ibliografia:
;biect
iele
disciplinei
(ontinutul
disciplinei
&eparti
zarea in
timp
$ehnologi
a instruirii
*aluare
c) proiectarea unei actiitati didactice , care inseamna, cel mai adesea, proiectarea lectiei,
datorita ponderii mari pe care o ocupa lectia in ansamblul formelor de organizare si desfasurare a
actiitatii didactice.
6roiectarea lectiei presupune un demers anticipati, pe baza unui algoritm procedural ce
coreleaza urmatoarele patru intrebari:
U (e oi faceI
U (u ce oi face I
U (um oi face I
U (um oi sti daca am realizat ceea ce mi-am propus I
)ceste patru intrebari sunt e3presia celor patru etape fundamentale in proiectarea lectiei:
Etapa I( Identificarea o+iecti*elor lectiei
;biectiul ne arata ce se urmareste in fiecare secenta a procesului educational si cum se
ealueaza performantele obtinuteWW
Etapa a II-a( Analiza resurselor
-upa identificarea obiectielor, profesorul trebuie sa realizeze o analiza detaliata a principalelor
categorii de resurse implicate in desfasurarea actiitatii:
U resurse umane: eleul (trasaturi de personalitate, interese, trebuinte de inatare)< profesorul
(pregatire stiintifica si psihopedagogica, competenta comunicatia)<
U resurse de continut didactic: ansamblul alorilor educationale (cunostinte, priceperi,
deprinderi, capacitati, atitudini) ce fac obiectul procesului de predare! inatare< selectia
continuturilor didactice se face in functie de obiectiele identificate (abordare curriculara), pe baza
planului de inatamant, a programei scolare, a manualului scolar si a altor materiale informatie cu
caracter didactic<
U resurse de ordin material: materiale didactice si mi8loace tehnice care pot contribui la
eficientizarea actiitatii<
U locul desfasurarii activitatii (clasa, laborator, atelier, biblioteca)<
U timpul disponibil pentru o actiitate didactica.
Etapa a III-a( Ela+orarea strategiilor didactice optime
*ficienta actiitatii didactice depinde in mare masura de calitatea demersului de selectare si
corelare a celor mai potriite metode, mi8loace si materiale didactice< aceasta etapa mai e cunoscuta
si ca etapa selectarii si corelarii celor trei CMD (+etode, +ateriale, +i8loace). (ercetarile
e3perimentale si e3perienta educatia doedesc, deopotria, ca esecul multor actiitati didactice isi
are cauzele la acest niel al proiectarii pedagogice. (onturarea strategiei didactice permite de8a
profesorului sa-si imagineze scenariul apro3imati al actiitatii sale.
6rincipalii factori care contribuie la selectarea si imbinarea celor trei +S intr-o strategie
didactica sunt:
U specificul actiitatii (comunicare! insusire de cunostinte, ealuare)<
U obiectiele operationale identificate<
U conte3tul psihopedagogic al instruirii (nielul pregatirii lor)<
U conte3tul material al instruirii (materiale si mi8loace didactice disponibile)<
U stilul si personalitatea profesorului.
Etapa a "-a( Ela+orarea instrumentelor de e*aluare
)m identificat, intre functiile obiectielor educatiei, o functie ealuatia< precizarea corecta a
obiectielor si posibilitatilor de operationalizare a acestora ofera un spri8in serios in procesul de
ealuare a rezultatelor eleilor si a actiitatii profesorului, sugerand alegerea unor instrumente de
ealuare adecate obiectielor propuse, utilizarea lor in anumite momente ale desfasurarii
actiitatii, precum si interpretarea si utilizarea rezultatelor in sensul optimizarii actiitatii si,
implicit, al pregatirii eleilor.
EKI'ENTE
%roiectul de lectie este un instrument de lucru si un ghid pentru profesor, el oferind o
perspectia de ansamblu, globala si comple3a asupra lectiei.
In iziune moderna, proiectul de lectie are caracter orientati, aand o structura fle3ibila si
elastica.
,erinte .e4igente/!
a$ ,laritatea scopului urmarit$ ,ectia duce la bune rezultate instructie si educatie, daca
profesorul stabileste cu claritate si precizie scopul pe care-si propune sa-l realizeze cu a8utorul ei.
)cest scop constituie piotul in 8urul caruia se a3eaza intreaga lectie. )legerea metodelor si
procedeelor, alegerea continutului lectiei si reliefarea unor parti din acest continut, structura lectiei
si imbinarea modului de munca indiiduala cu cel colecti depind de scopul urmarit prin lectie.
0C
Scopul unei lectii e3prima esenta instructi-educatia a acesteia. Intr-o lectie se urmaresc de
obicei mai multe scopuri, dar unul este dominant. (elelalte sunt subordonate lui.
;rice lectie, din orice disciplina de inatamint, urmareste in primul rind realizarea unui scop
apropiat, particular, care decurge din tema acelei lectii. ; anumita lectie concreta de matematica,
literatura, istorie, desen, trebuie sa dezolte personalitatea eleului sub anumite aspecte, sa-0 a8ute
sa progreseze in anumite directii. )cesta este scopul principal al acelei lectii. (ind se fi3eaza acest
scop apropiat al lectiei, se tine seama ca prin realizarea lui se contribuie si la realizarea alter scopuri
mai indepartate, mai cuprinzatoare, cum ar fi: scopul urmarit de predarea acelui obiect de
inatamint la clasa respectia si in scoala respectia, scopul urmarit de gradul de inatamint
respecti, pregatirea pentru a face fata unor sarcini actuale si de perspectia ale societatii,
contributia la dezoltarea unor aspecte intelectuale, morale, estetice ale eleului si, in sfirsit,
contributia acestei lectii la dezoltarea multilaterala a personalitatii eleului. Intre aceste scopuri
e3ista o legatura indisolubila. Scopurile mai indepartate a8uta la precizarea scopulul apropiat al
lectiei, iar realizarea scopului apropiat constituie un pas spre realizarea scopurilor mai indepartate.
-e aceea este deosebit de importanta fi3area cu claritate si precizie a scopului lectiei.
Spre a fi3a in mod corect scopul unei lectii, profesorul trebuie sa tina seama de trei elemente:
continutul temei pe care o va preda, nivelul actual de dezvoltare a elevilor si sarcinile mai
apropiate si mai indepartate in directia carora trebuie dezoltata personalitatea eleilor. $inind
seama de aceste elemente profesorul poate stabili cu precizie ce cunostinte si deprinderi pot fi
formate sau consolidate cu a8utorul continutului temei, in functie de irsta si de pregatirea
anterioara a eleilor, care or fi aspectele educatie realizabile in mod neformal prin acest continut.
6rin continutui temei, posibilitatile actuale ale eleilor sint a8utate si stimulate sa se dezolte in
directia unor cerinte mai inalte, sociale si indiiduale.
-eci, intr-o lectie, profesorul isi propune sa dezolte personalitatea eleului, atat cit permit
continutul de informatii pe care le da si nielul actual de dezoltare a eleului. Intr-o lectie buna,
concomitent cu realizarea sarcinilor instructie se realizeaza si sarcinile ei educatie, sarcinile
informatie se impletesc cu cele formatie. $ransmitind eleilor cunostinte stiintifice, formandu-le
priceperi si deprinderi se realizeaza si dezoltarea gindirii si a spiritului de obseratie, memoria si
imaginatia, sentimentele si ointa lor. In orice lectie buna eleii se obisnuiesc sa fie disciplinati si
atenti, sa fie perseerenti si constiinciosi in munca.
(ind fi3eaza scopul unei lectii, profesorul are in edere contributia specifica, particulara pe care
acea lectie o are la instruirea si educarea eleilor. Scopul lectiei sintetizeaza esentialul acestei
contributii.
"$ Alegerea 3udicioasa a continutului lectiei. Spre a realiza o lectie buna profesorul trebuie sa
aleaga pentru fiecare parte a lectiei materialul cel mai potriit, care sa asigure atingerea scopului
urmarit. -e e3emplu, daca urmareste sa formeze la elei o notiune noua, le a prezenta e3emple
tipice si caracteristice in acest sens< daca urmareste ca eleii sa a8unga la o concluzie corecta pe
baza unor comparatii, el selecteaza obiectele care or fi comparate si precizeaza criteriul de
comparatie< daca urmareste sa formeze anumite priceperi, alege e3ercitii adecate acestui scop.
(u priire la cantitatea de material care sa fie insusit de elei in decursul lectiei, e bine sa se
eite e3agerarile: sa nu se dea nici prea mult material, nici prea putin. 6rogramele scolare
precizeaza olumul de informatii pentru o lectie. -aca se da prea mult material, eleii nu or retine
decit o parte din el si nu este sigur ca or retine tocmai ceea ce este esential. -aca eleii sint prea
putin solicitati, daca li se ofera prea putin material, lectia nu are randament.
,a alegerea materiei de inatamant se tine seama si de locul pe care il ocupa acea lectie in
sistemul de lectii din care face parte. ;rice lectie trebuie priita ca o eriga dintr-un lant: ea
continua si imbogateste pregatirea anterioara a eleilor, dar totodata pregateste pe elei spre a
intelege mai temeinic cunostintele care or fi predate in lectiile urmatoare. 6rofesorul care are clara
perspectia pregatirii iitoare a eleilor sai stie asupra caror cunostinte din lectia de zi sa insiste,
spre a asigura succesul eleilor in iitor.
c$ Alegerea metodelor si procedeelor potriite pentru realizarea sarcinilor urmarite in
fiecare parte a lectiei. )legerea 8udicioasa a metodelor si procedeelor didactice a8uta la reusita
lectiei. In decursul unei lectii se folosesc de obicei mai multe metode potriit sarcinilor didactice
urmarite. 7iecare sarcina didactica se realizeaza mai bine prin utilizarea anumitor metode. Spre a
realiza o lectie buna, profesorul alege din fiecare grupa de metode pe cea sau pe cele care sint in
concordanta cu scopul urmarit, cu irsta si pregatirea anterioara a eleilor. 'tilizarea 8udicioasa a
fiecarei metode, la locul si timpul cel mai potriit, in conditii ariate de la o clasa la alta, de la o
tema la alta, contribute la sporirea eficientei lectiei.
d$ )rganizarea metodica a lectiei. Intr-o lectie buna nimic nu se face la intimplare, ci dupa un
plan bine gindit. -iferitele actiitati care alcatuiesc lectia sint desfasurate intr-o succesiune logica,
spre a asigura realizarea scopului ei. 7iecarei actiitati i se acorda o durata care contribuie la
obtinerea unui ma3imum de randament. .ici un minut din lectie nu trebuie irosit si nici o secenta
din lectie nu trebuie tratata superficial. 6ractica instructi-educatia pune la indemina multe cazuri
negatie: efectuarea unor actiitati formale, necerute de lectia respectie, conersatii introductie
prea lungi, insistenta asupra unor cunostinte pe care eleii le poseda de8a, prezentarea unui material
didactic prea bogat etc.
?una organizare a lectiei depinde de respectarea principiilor didactice, in conditiile concrete de
actiitate cu clasia respectia.
; lectie bine organizata antreneaza la actiitate pe toti eleii. 6articularitatile indiiduale fac
insa ca acestia sa nu lucreze in acelasi ritm, sa nu obtina aceleasi rezultate. 6rofesorul preede
aceste situatii si pregateste mi8loacele potriite spre a obtine de la fiecare ele randamentul ma3im,
fie altenand munca indrumata cu cea independenta, cand poate eni in spri8inul eleilor mai slabi,
fie imbinand lectia clasica cu forme de instruire programata, care asigura desfasurarea actiitatii
fiecarui ele in ritmul sau propriu.
; lectie este metodic organizata cind toate actiitatile desfasurate constituie un tot unitar,
seresc atingerea scopului urmarit.
6regatirea unei actiitati didactice nu inseamna aplicarea unui tiparS, a unei scheme
prestabilite la un continut anume< proiectarea actiitatii didactice inseamna anticipare, deci reflectie
prealabila asupra a ceea ce ar fi de dorit sa se intample, imaginarea unui scenariu al actiitatii.
AVANTAIE SI LIMITE
,ectiile asigura o informare ampla si sistematica a elevilor in diferite domenii, si ii a8uta la
formarea personalitatii lor. *le contribuie la dezvoltarea gindirii si imaginatiei eleilor, la
formarea sentimentelor superioare, la fortificarea vointei, la obisnuirea elevilor cu munca
organizata si cu disciplina, le cultiva progresiv aptitudinile si talentele, ii a)uta sasi insuseasca
te#nica muncii independente. )ceste aanta8e pe care le ofera au alidat lectia ca forma principala,
forma de baza in organizarea procesului de inatamint.
-intre avanta)ele lecAiei, le amintim pe urmLtoarele:
- )sigurL un cadru organizatoric adecat pentru derularea procesulai instructi-educati,
promoeazL un sistem de relaAii didactice profesor-elei Mi actiitLAi didactice menite sL anga8eze
eleii, sL Oi actiizeze Mi sa OmbunLtLAeascL performanAele OnLALrii.
- 7aciliteazL OnsuMirea sistematicL alorilor care constituie conAinutul OnLALmNntului, a bazelor
MtiinAelor, a sistemului de cunoMtinAe Mi abilitati fundamentale ale acestora, prin intermediul studierii
obiectelor de OnLALmNnt corespunzLtoare.
- (ontribuie la formarea Mi modelarea capacitLAii de aplicare in practicL a cunoMtinAelor teoretice
OnsuMite de elei, introducNndu-i On procesul cunoaMterii sistematice Mi MtiinAifice (nemi8locite sau
mi8locite) a realitLAii.
- )ctiitLAile desfLMurate de elei On timpul lecAiei spri8inL insusirea noilor informaAii, formarea
noAiunilor, deducerea definiAiilor, a regulilor, formarea Mi dezoltarea abilitLAilor intelectuale Mi
practice, sesizarea relaAiilor dintre obiecte Mi fenomene, e3plicarea lor, deci formarea unei atitudini
pozitie faAL de OnLAare.
- )nga8area eleilor On lecAie, On eforturi intelectuale Mi motrice de duratL, are influenAe
formatie benefice: le dezoltL spiritul critic, spiritul de obseraAie, atenAia oluntarL, curiozitatea
epistemicL, operaAiile gNndirii, memoria logicL Mi contribuie la dezoltarea forAelor lor cognitie,
imaginatie Mi de creaAie. $otodatL, le oferL oportunitatea de a-Mi e3ersa capacitLAile intelectuale,
motrice Mi afectie, de a-Mi forma Mi consolida sentimente, coningeri, atitudini, trLsLturi pozitie de
caracter, forme adecate de comportament.
(imitele lectiei ar fi urmatoarele:
- caracterul preponderent magistro-centrist al predLrii (On defaoarea OnLALrii), reducerea
actiitLAii la mesa8ul profesorului (e3punere, demonstrare, e3plicaAie) Mi la Onregistrarea pasiL a
noului de cLtre elei
- adesea, lecAiile se bazeazL pe intuiAie, negli8Nndu-se actiitLAile indiiduale ale eleilor,
e3erciAiile practice, cele aplicatie etc.
- diri8area accentuatL, uneori e3cesiL a actiitLAii de OnLAare a eleilor
- recurgerea e3cesiL la actiitLAi frontale, promoarea predLrii la un singur niel (cel mi8lociu)
Mi Ontr-un singur ritm, pot duce la apariAia tendinAei de nielare Mi uniformizare a demersurilor
didactice
- instruirea diferenAiatL in funcAie de particularitLAile indiiduale Mi de grup ale eleilor se
realizeazL, de cele mai multe ori, aneoios Mi stNngaci
- nu se promoeaza autoinstruirea si autoealuarea
VA(IANTE DE (EDA,TA(E A %()IE,TEL)( DIDA,TI,E
%ariabilele procesului de instruire determinL ariante ale tipului de bazL pentru fiecare
categorie! tip de lectie.
6rincipalele categorii! tipuri de lectie sunt:
& Lec5ia mi4t0G
& Lec5ia de comunicare#Ansu=ire de noi cuno=tin5eG
& Lectia de formare de priceperi =i deprinderiG
& Lectia de fi4are =i sistematizareG
& Lec5ia de erificare =i apreciere ale rezultatelor =colare$
1. Lec3ia mi,t2
,ectia mi3tL izeazL realizarea, On mLsurL apro3imati egalL, a mai multor scopuri sau sarcini
didactice : comunicare, sistematizare, fi3are, erificare. *ste tipul de lectie cel mai frecent OntNlnit
On practica educatiL, Ondeosebi la clasele mici, datoritL diersitLAii actiitLAilor implicate Mi
sarcinilor multiple pe care le 8oacL.
Structura relatiL a lectiei mi3te :
0. moment organizatoric <
1. erificarea conAinuturilor insuMite erificarea temei < erificarea cunoMtinAelor, deprinderilor,
priceperilor dobNndite de ele <
2. pregLtirea eleilor pentru receptarea noilor cunoMtinAe (se realizeazL, de obicei, printr-o
conersatie introductiL, On care sunt actualizate cunoMtinAe dobNndite anterior de elei, releante
pentru noua temL, prin prezentarea unor situatii-problemL, pentru depLMirea cLrora sunt necesare
cunoMtinAe noi etc.) <
4. precizarea titlului Mi a obiectielor : profesorul trebuie sL comunice eleilor, Ontr-o formL
accesibilL, ce aMteaptL de la ei la sfNrMitul actiitLAii <
B. comunicarea!OnsuMirea noilor cunoMtinAe, printr-o strategie metodicL adaptatL obiectielor,
continutului temei Mi eleilor Mi prin utilizarea acelor mi8loace de inLALmNnt care pot facilita Mi
eficientiza realizarea acestei sarcini didactice <
5. fi3area Mi sistematizarea conAinuturilor predate prin repetare Mi e3erciAii aplicatie <
F.e3plicaAii pentru continuarea inLALrii acasL Mi pentru realizarea temei.
2. Lectia de comunicare6insusire de noi cunostinte
)cest tip de lectie are un obiecti didactic fundamental : insusirea de cunostinte (si, pe baza
acestora, dezoltarea unor capaciteati si atitudini intelectuale), dar prezinta o structura mi3tei,
indeosebi la clasele mici. (and obiectiul didactic fundamental al lectiei il constituie insusirea unor
cunostinte noi, celelalte etape corespunzatoare tipului sunt prezente, dar au o pondere mult mai
mica < ponderea celorlalte etape este deter minata, in principal, de Xrsta eleilor : la clasele mari,
lectia de comunicare tinde chiar catre o structura monostadiala.
%ariantele lectiei de comunicare!insusire de noi cunostinte se contureaza pe baza unor ariabile,
precum :
- locul temei intr-un ansamblu mai larg al continutului <
- strategia didactica elaborata de profesor in functie de particularitatile de arsta si nielul
pregatirii eleilor etc.
(ele mai cunoscute ariante ale acestui tip de lectie sunt :
- lectia introductia : are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a
unui capitol si de a-i sensibiliza pe elei in scopul eficientizarii receptarii noilor continuturi <
- lectia prelegere, practicabila doar la clasele liceale terminale, cXnd continutul de predat e
ast, iar puterea de receptare a eleilor e foarte mare <
- lectia seminar : presupune dezbaterea unui subiect in timpul orei pe baza studiului prealabil
de catre elei a unor materiale informatie < se realizeaza, de asemenea, clase mai mari, cand
nielul de pregatire si interesul eleilor pentru disciplina sunt ridicate <
- lectia programata, conceputa pe baza manualului sau te3tului programat sau pe baza unor
programe de inYtare computerizate etc.
1>
#. Lectia de formare de priceperi si deprinderi, specifice unor domenii de actiitate dierse :
desen, muzica, lucru manual, educatie fizica, gramatica, literatura, tehnica etc.
Structura orientatia a acestui tip de lectie
0. moment organizatoric <
1.precizarea temei si a obiectielor actiitatii <
2.actualizarea sau insusirea unor cunostinte necesare desfYsurarii actiitatii <
4. demonstratia sau e3ecutia-model, realizata, de obicei, de profesor <
B. antrenarea eleilor in realizarea actiitati (lucrarii, e3ercitiului) cu a8utorul profesorului<
5. realizarea independenta a lucrarii, e3ercitiului de catre fiecare ele <
F. aprecierea performantelor eleilor si precizari priind modul de continuare a actii tatii
desfasurate in timpul orei.
Variantele lectiei de formare de priceperi si deprinderi pot fi identificate, in principal, in
functie de specificul domeniului de actiitate si de locul desfasurarii actiitatii:
- lectia de formare de deprinderi de actiitate intelectuala : analiza gramaticala, analiza
literara, analiza unui te3t filosofic, analiza unui document istoric, realizarea unui eseu literar sau
filosofic, rezolare de e3ercitii si probleme <
- lectia de formare a unor deprinderi motrice, specifice disciplinei educatie fizica <
- lectia de formare a unor deprinderi te7nice : operare pe computer, utilizarea unor
instrumente tehnice <
- lectia cu caracter practic (aplicati), realizabila, de obicei, in afara clasei (de e3emplu, in
atelierul scolar) <
- lectia de la"orator, izand desfasurarea unor e3periente in domenii dierse ale cunoasterii :
chimie, fizica, biologie <
- lectia&e4cursie, destinata formarii priceperii de a obsera obiecte sau fenomene, de a selecta
si prelucra obseratiile.
'. Lectia de fi,are si sistematizare
,ectia de fi3are si sistematizare izeaza, in principal, consolidarea cunostintelor insusite, dar si
aprofundarea lor si completarea unor lacune. Se realizeaza prin recapitulare < (onditia de baza a
eficientizarii acestui tip de lectie o constituie redimensionarea continuturilor in 8urul unor idei cu
aloare cognitie releantei, astfel incat eleii sa fie capabili de cone3iuni care sY permita e3plicatii
din ce in ce mai complete si de aplicatii optime si operatie in conte3te din ce in ce mai largi ale
cunoasterii.
Structura orientatia a acestui tip de lectie :
0. precizarea continutului, a obiectielor si a unui plan de recapitulare < este de dorit ca aceasta
etapa sa se realizeze in doi timpi : inaintea desfasurarii propriu-zise a orei, apoi la inceputul orei sau
orelor de recapitulare <
1. recapitularea continutului pe baza planului stabilit : aceastY etapa e destinatZ clarifi carii si
eliminarii confuziilor constatate de profesor, stabilirii unor cone3iuni prin largirea conte3tului
cunoasterii si diersificarea perspectielor de abordare a continutului parcurs si realizarii unor
scheme sau sinteze care sa-l pund in relatie tot ceea ce reprezinta esentialul la nielul continutului
analizat <
2. realizarea de catre elei a unor lucrXri pe baza cunostintelor recapitulate< in cazul lectiilor de
consolidare de deprinderi, aceastZ etapa ocupa ponderea cea mai mare in structura lectiei si se
concretizeaza, in functie de specificul disciplinei, prin : rezolare de e3ercitii si probleme, analize
gramaticale, analize literare, realizarea unor lucrari aand caracter tehnic <
4. aprecierea actiitatii eleilor <
B. precizarea si e3plicarea temei.
In functie de intinderea continutului supus recapitularii (o tema, un capitol) propunem catea
dintre ariantele posibile ale acestui tip de lectie:
- lectia de repetare curenta
& lectia de recapitulare pe baza unui plan dat sau alcatuit de profesor impreuna cu eleii : se
realizeaza la sfarsitul unor capitole sau teme mari din programa <
- lectia de sinteza: se realizeaza la sfarsitul unor unitati mari de continut : capitole mari,
trimestru sau an scolar<
6ornind de la metodele sau mi8loacele utilizate On desfLMurarea lectiei ariantele mentionate pot
conduce la noi ariante : lectie de recapitulare sau de sintezL pe bazL de e3erciAii aplicatie (atunci
cNnd se urmLreMte consolidarea unor deprinderi), lectia de recapitulare cu a8utorul te3tului
programat sau al unor programe recapitulatie computerizate< lectia recapitulatiL pe bazL de fise
(concepute On functie de nielul dez. intelectuale Mi al pregLtirii Mi de ritmul de lucru al fiecLrui
ele) etc.
8. Lec3ia de *erificare 4i apreciere a rezultatelor 4colare
)ceasta urmLreMte, On principal, constatarea nielului de pregLtire a eleilor, dar Mi actualizarea
Mi Oncadrarea cunoMtintelor On noi cadre de referintL Mi semnificare, cu consecinte importante asupra
iitoarelor trasee de inatare.
Structura relatiL a acestui tip de lectie :
0. precizarea conAinutului ce urmeazL a fi erificat <
1. erificarea conAinutului (On cazul unei erificLri orale, aceastL etapL poate constitui
un bun prile8 pentru sistematizarea cunoMtintelor, corectarea unor confuzii etc.) <
2. aprecierea rezultatelor (dacL On cazul erificLrii orale sau practice aprecierea se face la
sfNrMitul orei, On cazul erificLrii scrise acest moment se a consuma On urmLtoarea OntNlnire a prof.
cu eleii) <
4. precizLri priind modalitLtile de completare a lacunelor Mi de corectare a greMelilor Mi sugestii
On legLturL cu alorificarea continuturilor actualizate On actiitatea iitoare.
Variantele lectiei de erificare Mi apreciere se stabilesc, On principal, On functie de metoda sau
modul de realizare a ealuLrii :
- lec5ia de ealuare oral0G
& lec5ia de ealuare prin lucr0ri scriseG
& lec5ia de ealuare prin lucr0ri practiceG
& lec5ia de ealuare cu a3utorul programelor computerizate.
(um este firesc, tipologia lectiei rLmNne deschisL Mi permisiL la noi ipostaze Mi asocieri.
(lasificarea, ca Mi specificitatea fiecLrui tip de lectie nu constituie un Mablon, o retetL imuabilL, datL
o datL pentru totdeauna. 6ractica educatiL OnsLMi poate sugera sau induce noi modalitLti dc
structurare a eenimentelor, de prefigurare a prioritLtilor unei lectii.
)6,I()$II
%roiectul de lectie ! model orientati
-ata:
(lasa:
-isciplina:
$ema:
$ipul lectiei:
;biectiul fundamental:
;biectie speciale si modalitati de operationalizare:
+etode si procedee didactice
+i8loace de inatamant:
-esfasurarea lectiei
Tema 1; & SU,,ESUL SI INSU,,ESUL S,)LA(
Succesul, ca Mi opusul sLu, insuccesul, depind de numeroMi factori :
- factori social-obiectii
- factori ce Ain de structura indiidului(factori interni)
Succesul scolar
1actori social&o"iectii
0. %ediul social-cultural - creeazL oportunitLAi ale realizLrii umane prin McoalL
1. %ediul familial - pregLteMte Mi intreAine spiritul de respect pentru McoalL, pregateste Mi
Ontretine efortul de inLAare.
2. !rupul e,trafamilial, de prieteni, cu aspiraAii prosociale, proMcolare - influenAeazL aspiratiile
Mcolare Mi profesionale.
1actori interni
0. Starea general2 de sanatate - condiAioneazL biologic reuMita On inLAare
1.Capacit23ile intelectuale (perceptie, de memorie, gNndire Mi imaginaAie) Mi
a+ilitatile(deprinderi, aptitudini) - determinL in cea mai mare mLsurL Onalta performanAL McolarL.
Insuccesul scolar (esec scolar # f. cea mai graa)
-se reflectL in randamentul deficitar al inLALrii, sub nielul cerinAelor Mi obiectielor Mi, uneori
sub nielul propriilor capacitLAi.
- se manifestL sub douL aspecte:
rLmNnerea On urmL la OnLALturL sau retardul Mcolar
eMecul Mcolar sub douL forme: abandon Mi repetenAie.
R2m:nerea in urm2 la in*232tur2 sau retardul scolar
- se manifestL prin incapacitatea temporarL de a face faAL actiitatilor Mcolare
incapacitatea sau refuzul de a inLAa de a nu aea rezultate in concordanAL cu
capacitLAile.
(eleul nu poate aea rezultatele pe care le-ar dori sau care i se cer, sau aparent, eleul poate sL
ineAe, dar refuza, ii lipseMte motiaAia)
- poate fi : G de scurt0 durat0, e3plicat prin dificultLAi temporare - obosealL, stare de boalL,
dupL acanAL, eenimente stresante din iaAa intima sau de familie -> sunt Manse mari de redresare.
G de lung0 durat0, cu Manse reduse de redresare, cu eforturi mari din partea eleului
Mi a celor ce or sL-l a8ute (se apropie de o forma a eMecului).
E4ecul 4colar
- forma seerL a insuccesului Mcolar
- se manifestL prin abandon Mi prin repetenAie( aceasta este o sancAiune a neindeplinirii
obligaAiilor scolare)
Insuccesul =colar, cu toate formele lui de manifestare, reprezint0 ansam"lul pierderilor
=colare ale c0ror efecte se repercuteaz0 negati asupra integr0rii sociale =i profesionale =i
asupra rela5iilor de conie5uire cu semenii$
1actori social&o"iectii ce influenteaza insuccesul scolar :
0. %ediul social-cultural deteriorat - cauzele generate de organizarea McolarL,
programe OncLrcate, orare incorect intocmite, lipsa de pregLtire Mi
e3perienAL a profesorilor, lipsa lor de tact, rutina, dezinteresul,
defectele caracteriale Mi temperamentale, erorile de ealuare.
-eruteazL On actiitatea de OnLAare neinAelegerile dintre profesori,
conducerea incompetentL a clasei Mi a Mcolii.
- deficienAele actiitLAii de predare
- erorile de ealuare
(nedreptLAirea frecentL prin notare Mi e3cesele de seeritate )
1. %ediul familial - condiAiile precare de iaAL
10
- atitudinea indiferentL, negli8entL sau ostilL a pLrinAilor faAL
de McoalL
- atmosfera incordatL de neinAelegeri Mi conflict
- poziAia defaorabilL Ontre fraAi .
- eenimentele stresante in iata de familie (boalL, diorA, conflicte)
2. !rupul e,trafamilial - mediul prietenilor ostili Mcolii influenAeazL negati atitudinile faAL de
obligaAiile Mcolare.
1actori interni
0. Starea general2 de sanatate - bolile acute Mi, cronice, perioadele de conalescenAL, intrerup
ritmul inLALrii (lacunele instalate Ompiedica recuperarea retardului).
- deficienAele intelectuale, aptitudinale, influenteaza insuccesul si
esecul scolar
In fenomenul comple3 al insuccesului Mcolar cauzele dein efecte si efectele
dein cauze. $ulburLrile de comportament Mi personalitate sunt cauzL
Mi efecte a inacceptLrii realitLAii Mcolare, a inacceptLrii obligatiilor
Mcolare. $erapia preentiL Mi curatiL au ca punct de plecare
depistarea cauzelor, eliminarea sau diminuarea acAiunii lor.
In ceea ce prieste esecul scolar # fenomen frecent si permanentizat uneori in institutiile de
inatamant ceea ce ne determina sa-l priim cu toata responsabilitatea. 'n esec scolar cronicizat
este periculos, deoarece el determina efecte negatie atat in plan psihologic indiidual - o alterare a
imaginii de sine a eleului in cauza, care-si a pierde tot mai mult increderea in propriile posibilitati
si a a8unge sa dezolte o teama de esec, cat si in plan social - marginalizarea sociala a eleului in
cauza
[ e3ista doua tipuri de esec scolar :
a) un esec scolar de tip cogniti - se refera la nerealizarea de catre eleii in cauza a
obiectielor pedagogice => nieluri scazute de competenta la eleii respectii => rezultate slabe la
e3amene si concursuri scolare, respecti corigente, repetentie.
)ceste nieluri scazute de competenta se e3plica in diferite moduri.cauze/ :
- prin intarzieri in dezoltarea intelectuala
- un niel foarte scazut de aspiratii si de e3pectante in raport cu actiitatea scolara si cu propriul
eu
- disponibiliti oluntare reduse - necesare formularii obiectielor de inatare si depasirii
obstacolelor (dificultatilor) care apar in mod inerent pe parcursul actiitatii de inatare<
- absenta unor deprinderi de munca sistematica si a obisnuintei eleului de a-si autoealua
rezultatele scolare din perspectia unor criterii obiectie, promoate de scoala
- insuficiente la nielul operatiilor logic-abstracte ale gandirii : incompetenta de limba8,
incapacitatea de a relationa informatiile, absenta spiritului critic in gandire etc.
b) un esec scolar de tip necogniti - se refera la inadaptarea eleului la e3igentele
ambiantei scolare
- izeaza, mai precis, inadaptarea la rigorile ietii de ele, la e3igente de tip
normati pe care le presupune functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei
colectiitati scolare.
- eleul in adaptat recurge - la abandonul scolar
- la parasirea precoce a scolii, in faoarea unui mediu mai putin coerciti( de
regula cel al strazii sau al grupurilor de tineri necontrolati)
-cauzele aceste inadaptari scolare - probleme indiiduale de natura afectia (de e3emplu,
teama sau repulsia fata de scoala, aparute in urma unor pedepse seere sau a unor conflicte repetate
cu parintii, profesorii)
- determinari psiho-neroase de natura congenitala (de e3emplu - hipere3citabilitate,
dezechilibru emotional, autism, impulsiitate e3cesia).
[ poate aea un caracter episodic sau poate lua aspectul unui fenomen de durata
[ poate aea grade diferite de amplitudine: - o amplitudine redusa ( insuccesul se manifesta
doar in raport cu anumite materii sau sarcini de inatamant, ca e3presie a lipsei de interes si de
inclinatii (aptitudini) pentru respectiele materii sau ca urmare a unui mod neinteresant in care sunt
predate aceste materii) - daca nu este contracarat la timp, poate duce la situatii de corigenta a
eleilor in cauza sau la e3amene restante.
- are un caracter generalizat & cand izeaza toate materiile de inatamant, toate
aspectele actiitatii scolare
*3ista in realitatea scolara si numeroase situatii de false esecuri
- timizii autentici, indecisii, resemnatii - apreciaza, de obicei, in mod e3agerat dificultatea
sarcinilor scolare de moment, considerandu-le chiar de netrecut, deoarece nu au incredere in
propriile posibilitati de actiune. (el mai mic esec inregistrat ii determina pe acesti elei sa se
dealorizeze si mai mult si sa dezolte o teama de esec, pe care-l or prii ca pe o fatalitate.
)celasi rezultat obtinut de doi elei poate fi considerat de catre unui din acestia ca un succes,
iar de celalalt ca un esec - acest lucru depinde de nielul de aspiratii al fiecaruia: astfel, pentru un
ele mai putin ambitios si care este constient de faptul ca dispune de capacitati intelectuale mai
modeste, nota F este apreciata ca fiind foarte buna, in timp ce pentru un ele orgolios, supramotiat,
aceasta nota reprezinta un regres (o deceptie) => esecul scolar este in mare masura un fenomen
subiecti
ST(ATE'II DE A*)(DA(E %SIL)%EDA')'I,A A DI1I,ULTATIL)( IN
INVATA(EA S,)LA(A$
Insuccesul Mcolar poate fi preenit :
-prin organizarea procesului de inLALmNnt pe criterii MtiinAifice, psihologice Mi pedagogice.
- prin distribuirea corectL a eleilor pe clase
- asigurarea cu manuale Mi rechizite
- orar 8udicios
-climatul stenic, stimulati din clasL - prin acAiunea plina de tact a profesorilor, a dirigintelui,
prin acAiunea lor unitara.
- actiitatea didacticL propriu-zisL sa ofere suportul anga8Lrii eleilor in efortul inLALrii.
- diferenAierea Mi indiidualizarea inLALrii, asigurandu-se Manse de reuMitL (succes) tuturor
eleilor
- ealuarea rezultatelor inLALrii trebuie se facL sistematic, cu ma3imum de obiectiitate
- solicitLrile Mcolare sL fie echilibrate (sa se preinL suprasolicitarea Mi subsolicitarea)
-colaborarea sistematicL Mi cu tact cu familia prin conorbiri Mi lectorate pentru pLrinAi preine
atitudinile de rezistenAL faAa de obligaAiile Mcolare
- supraegherea stLrii de sLnLtate Mi a modului cum se implineMte maturizarea la arstele
pubertLAii Mi adolescenAei prein instalarea inapetenAei pentru inLAare.
- daca fenomenul insuccesului se instaleazL
sa se stabileasca planuri de interenAie terapeuticL
sL se corecteze deficienAele procesului de inLALmNnt
sa se interinL in familie, familia sL deinL o aliatL a Mcolii pentru corectarea handicapului
Mcolar
recurgerea la practica meditaAiilor Mi a consultaAiilor
incura8area eleului prin antrenarea in actiitLAi, care-l intereseazL Mi prin care se poate
alorifica
diferenAierea inLALrii prin programe cu grade treptate de dificultate Mi prin procedee didactice
adecate
folosirea fiMelor de muncL independentL
munca in echipe faorizeazL colaborarea si utilizarea de sine a fiecLrui membru dupL
capacitLAile lui.
actiitatea psihopedagogicL de orientare McolarL Mi profesionalL pentru e3aminarea corectL a
opAiunilor
indiidualizarea presupune doua tendinte complementare:
- asigurarea unei independente mai mari a eleului in actiitatea de inatare
- elaborarea si administrarea unor sarcini diferentiate, in functie de ritmul si
posibilitatile de asimilare ale celui care inata
datorita ariatiilor mari de ritm intelectual si de stil de lucru, de rezistenta la efortul de durata, de
abilitati comunicationale si neoi cognitie care e3ista intre elei e neoie de actiuni de organizare
diferentiata a procesului de predare-inatare, pe grupuri de elei, in care sa primeze insa sarcinile
indiiduale de inatare (de lucru).
- 'n rol important in obtinerea succesului scolar il are sistemul de recompense .intariri/ si de
pedepse
%()'(AME DE INTE(VENTIE %E(S)NALIJATA$
= ansam"lul masurilor sau actiunilor necesare care tre"uiesc luate in ederea depasirii
sau rezolarii situatiei de criza sau dificultate in care persoana se afla sau s&a aflat la un
moment dat$
Etapele formul0rii planului de interen5ie sunt:
a) formularea obiectiului de lungL duratL \ e3emple: formarea unei stime de sine
pozitie, dezoltarea abilitLAilor de management al stresului, dezoltarea abilitLAilor sociale,
profesionale etc.<
b) formularea obiectielor specifice se realizeazL On funcAie de natura problemei Mi
obiectiul de lungL duratL< obiectiele specifice trebuie formulate On funcAie de componentele
comporta-mentale, cognitie sau emoAionale ale descrierii problemei<
c) strategiile de interenAie sunt formulate pentru fiecare obiecti specific On parte Mi sunt
realizate prin mai multe actiitLAi specifice.
d) ealuarea interenAiei izeazL modificarea cunoMtinAelor, atitudinilor Mi abilitLAilor. Se
realizeazL prin: chestionare de atitudini si abilitati < grile de obserare comportamentala, grila de
autoealuare comportamentala ,etc.
,)NSILIE(E SI )(IENTA(E %E(S)NALA, S),IALA SI %()1ESI)NALA
- orientarea McolarL si profesionalL trebuie sL se facL in funcAie de indiid si de cerinAele
societLAii.
- pregLtirea tineretului pentru opAiunea profesionalL tre"uie s0 ai"0 in edere urmLtoarele :
[ domeniul actiitLAii de pregLtire a tineretului pentru opAiunea scolarL!profesionalL
aparAine educaAiei si se implica in toate compartimentele Mi la toate nielurile OnLALmNntului<
[ caracterul interdisciplinar al actiitLAilor de orientare McolarL si profesionala<
[ rolul personalului didactic in procesul orientLrii scolare Mi profesionale, accelerarea
maturizLrii profesionale a tNnLrului<
[ un cadru institutional, un personal specializat Mi o anume organizare Mi a scolilor, care sL
corespundL obiectielor propuse.
(olul orientarii scolare si profesionale consta On:
- a acorda celor aflati On situatii de indecizie cu priire la iitorul lor scolar si
profesional informatii credibile, e3acte si direct utilizabile, suport moral si emotional<
- a-i a8ute pe tineri sa se adapteze cu mai mare usurinta la dinamica prezenta sociala si
economica (pentru ca acestia sa nu fie obligati sa opteze pentru munca la negru@, actiitati
economice gospodaresti, sa emigreze sau sa presteze actiitati comunitare sezoniere)<
- a reduce presiunea emotionala a statutului de somer, deplasNnd atentia spre aflarea de solutii si
alternatie<
- a pleda sau a face educatie antreprenoriala<
- a-i a8uta pe tineri sa se autodescopere On planul resurselor lor intelectuale, abilitatilor,
deprinderilor, capacitatilor, aptitudinilor, talentelor etc. ignorate, latente sau nee3ersate (de
11
e3emplu: simtul limbii, capacitatea de Onatare, de relationare sociala, de lucru On echipa,
perseerenta, curiozitate intelectuala interna etc.)<
- a-i spri8ini pe toti solicitantii On demersul ameliorarii imaginii de sine (deteriorata On urma unor
esecuri de integrare On piata muncii), pentru ca acestia sa nu accepte cu usurinta statutul de somer,
sa nu simta inoati de aceasta, frustrati sau nefericiti<
- a acorda o atentie si un spri8in special grupurilor de risc@: persoanelor cu anumite forme sau
grade de handicap, copiilor strazii, grupurilor minoritare religios sau etnic, fetelor, celor cu nieluri
reduse de educatie sau formare profesionala etc.<
- a nu le da celor care apeleaza la sericiile consilierilor false sperante si asteptari, realismul si
caracterul practic al consilierii trebuie sa fie prealente<
- a combate stereotipurile social ehiculate cu priire la profesii (curate - murdare, banoase -
prost platite, de Onalt statut social - degradante, rezerate anumitor clase sociale sau origini
familiale etc)<
- a oferi persoanelor informatii On strNnsa legatura cu interesele, aspiratiile, alorile si
aptitudinile posibil a fi dezoltate,
- a-i Onata pe tineri ce si cum sa aleaga, a-i face liberi On alegerilor lor (pentru ca sunt On
cunostinta de cauza)<
- a reduce distanta dintre lumea scolii si cea a muncii, a scoate institutia educatia dintr-o
izolare relatia fata de lumea profesiilor, practica relatiilor interumane si iata sociala, On general.
(onsilierea profesionala este centrata pe alegerea optima a profesiunii, pe alorificarea
ma3imala a capacitatii persoanei prin calificare si profesionalizare si se realizeaza de obicei la liceu,
facultate, locul de munca.
- a fost determinatY la nielul societatii de tendintele de mecanizare, automatizare, cibernetizare
ale economiei care au dus la necesitatea ridicarii, calificarii si specializarii profesionale.
- pentru a fi eficientY consilierea profesionala trebuie sY indeplineasca urmatoarele conditii:
[ profesiunea trebuie inteleasa si tratata ca un mod de iata si un rol social, nu numai o
ocupatie economica<
[ modelul carierei trebuie priit din punct de edere al psihologiei dezotarii, si nu al
psihologiei diferentiale. )ceasta inseamna ca in eolutia subiectului educational, formarea si
dezoltarea sa este obiectiul principal, si nu selectia acestuia pentru o anumita profesiune<
[ asumarea conceptului de cariera ca fiind nu ascensiunea pe plan social, ci imbinarea mai
multor ocupatii apropiate si integrarea lor unei cariere unice<
[ principiul creatiitatii trebuie sa fie principiul coordonator superior al inatamintului<
6entru ca actiitatea de consiliere scolara si profesionala sa-si indeplineasca obiectiele, este
neoie de organizarea si programarea acesteia, de unitate intre componentele sale: consiliere scolara
si consiliere profesionala.
Tema 1+ & MANA'EMENTUL ,LASEI DE ELEVI
%anagementul clasei de ele*i se refer1 la un ansamblu de activit1/i 2i comportamente ale
profesorului, care urm1resc s1 <ntre/in1 o atmosfer1 de cooperare 2i de implicare a elevilor <n
realizarea sarcinilor de <nv1/are care le revin.
- este o componentL importantL a comportamentului de predare, cLci un bun management al
grupului de instruire se asociazL cu o bunL actiitate de OnLAare a eleilor Mi cu o mai bunL OnsuMire
a cunoMtinAelor.
- un grup de instruire bine condus este unul On care eleii sunt permanent anga8aAi On actiitLAile
Mi sarcinile de OnLAare pe care profesorul le-a pregLtit pentru ei Mi On care prea puAine alte preocupLri
intrL On interferenAL cu aceste sarcini Mi actiitLAi.
+anagementul clasei cuprinde trei componente esenAiale: managementul
conAinutului, managementul problemelor disciplinare, Mi
managementul relaAiilor interpersonale
A$ Managementul continuturilor !
1. 7lanificarea acti*it23ilor care se *or desf24ura 5n sala de clas2
)Ma cum OMi planificL toate actiitLAile de OnLAare pe care le a propune eleilor, un profesor a
trebui sL se gNndeascL On acelaMi timp la modalitLAile specifice On care Oi a menAine concentraAi
asupra sarcinilor de lucru primite. 6rintre altele, a trebui sL se gNndeascL la modalitLAile On care se
a reuMi:
U Ainerea eleilor tot timpul ocupaAi<
U alegerea sarcinilor cu un niel de dificultate adecat<
U formularea cu claritate a sarcinilor de lucru Mi a modului On care trebuie
sL fie abordate<
U planificarea modalitLAii de a se trece rapid de la o actiitate la alta.
a) $legerea unor sarcini de lucru cu un nivel adecvat de dificultate
*/: o strategie este aceea de a <ncepe anul Mcolar cu sarcini de lucru relati uMoare, On special cu
sarcini de lucru cu care eleii sunt de8a familiarizaAi, le realizeazL cu plLcere Mi pot sL le realizeze cu
succes= > climat stimulati
b) Btructurarea sarcinilor de lucru date elevilor
*/: profesorul da eleilor sarcini de lucru cu un anume grad de structurare< e3plicL scopul
actiitLAilor propuse Mi natura rezultatelor aMteptate< oferL OndrumLri clare cu priire la cum trebuie
procedat pentru abordarea cu succes a sarcinii respectie Mi are gri8L sL ofere Ontotdeauna feedbacR-
ul necesar despre cum trebuia sL se rLspundL corect. .u este orba de o structurare a sarcinilor de
lucru pNnL On punctul On care eleii nu sunt lLsaAi niciodatL sL ia propriile lor decizii cu priire la
procedeele prin care or rezola sarcinile primite, Mi nici pNnL acolo OncNt sL nu se solicite decNt
eforturi minime de gNndire.
c) Aerificarea gradului de ocupare a elevilor
Strategii pe care le putem utiliza pentru a-i Aine ocupaAi:
] sa aem pregLtit cea de dat eleilor sL facL pentru fiecare zi, chiar Mi pentru prima zi a
cursurilor<
] sL aem de8a organizate toate materialele Mi echipamentele pregLtite Onainte de a Oncepe
lecAiile<
] sL concepem actiitLAi care sL asigure implicarea Mi participarea la lecAii a tuturor eleilor<
] sL menAinem un ritm de lucru ioi pe tot parcursul lecAiei (totuMi nu atNt de rapid OncNt eleii
sL nu Ol poatL menAine)<
] sL ne asigurLm ca discuAiile eleilor sL fie releante Mi folositoare, dar sL nu se OntindL prea
mult<
] sL ne rezerLm atNta timp pentru a lucra indiidual cu anumiAi elei On timpul lecAiei, cNt au
neoie alAi elei mai buni sL OMi ducL la bun sfNrMit On mod independent sarcinile primite<
] sL punem la punct un sistem, prin care cei care terminL Onaintea colegilor lor o sarcinL
primitL sL aibL cea de fLcut pNnL cNnd terminL ceilalAi.
c) Conceperea modalit1/ilor de trecere de la o activitate la alta
2 Implementarea proiectului de management al clasei
] sL amena8eze mediul fizic al clasei, astfel OncNt acest lucru sL OnlesneascL interacAiunile
profesor-elei Mi sL reducL la minimum apariAia unor factori de distragere a atenAiei (aspectul
ergonomic)<
] sL creeze un climat On care eleii sL aibL sentimentul cL toAi aparAin unui grup unit ca o
familie Mi sL manifeste o motiaAie intrinsecL a OnLALrii (aspectul psihologic)<
] sL introducL anumite limite rezonabile ale comportamentului On timpul lecAiilor<
] sL planifice actiitLAile care se or desfLMura On clasL, astfel OncNt sL Oncura8eze
comportamentele de anga8are On sarcinile primite<
] sL sesizeze continuu ceea ce fac toAi eleii On timpul orei<
] sL modifice strategia de instruire ori de cNte ori este necesar pentru a menAine
comportamentul de concentrare a eleilor asupra sarcinilor primite.
a0 Amena.area clasei
are ca scop:
] sL se reducL la minimum orice element de distragere a atenAiei<
] sL OnlesneascL interacAiunea profesorului cu oricare dintre elei<
] sL permitL supraegherea cu uMurinAL a Ontregului grup Mi luarea unor mLsuri la timp.
b) Sta+ilirea cu ele*ii a regulilor ini3iale
U SL stabileascL cu eleii cNtea reguli de comportare Mi proceduri de desfLMurare a actiitLAilor,
OncL de la Onceputul actiitLAilor.
U SL prezinte aceste reguli Mi proceduri mai degrabL On manierL informalL decNt formal-
imperatiL.
U SL reizuiascL periodic utilitatea menAinerii unor reguli sau proceduri.
U SL identifice care sunt sentimentele eleilor cu priire la cerinAele de comportare stabilite.
*/. de reguli :
] SL OMi aducL toate materialele de care or aea neoie<
] SL fie On bLnci Mi pregLtiAi sL OnceapL actiitatea la ora fi3atL<
] SL fie respectuoMi Mi politicoMi cu toate persoanele<
] SL asculte cu atenAie atunci cNnd orbeMte profesorul sau un coleg, sL se comporte adecat
faAL de cei care Ol Onlocuiesc, eentual, pe profesor, sL se abAinL de la orice insultL, 8ignire,
agresiitate sau alte comportamente lipsite de respect ori ostile<
] SL respecte proprietatea altor persoane. SL pLstreze clasa curatL Mi Ongri8itL, sL nu deterioreze
bunurile Mcolii, sL cearL permisiunea pentru a Omprumuta bunurile altei persoane Mi sL le Onapoieze la
timp.
] SL respecte toate regulile Mcolii Mi ale colectiului clasei M.a.
c0 Implicarea ele*ilor 5n acti*it23ile de 5n*23are din sala de clas2
6rofesorul trebuie sL se preocupe de mediul psi#ologic sau climatul din sala de clasL, On care
eleii sLi OMi or desfLMura actiitatea. ,a modul ideal, OMi a dori un climat On care toAi acord1 cea
mai <nalt1 prioritate propriei lor activit1/i de <nv1/are. -e asemenea, a dori un climat On care
eleii sL aibL sentimentul c1 dispun de libertatea de a2i asuma riscuri 2i de a face gre2eli, ceea ce
este foarte important pentru progresul lor pe termen lung. *3istL mai multe lucruri pe care un
profesor trebuie sL le facL pentru a crea un asemenea climat, dintre care cele mai importante ar fi
urmLtoarele:
] SL le creeze eleilor sentimentul cL profesorul este OnAelegLtor, omenos Mi apropiat,
certitudinea cL el Oi acceptL aMa cum sunt, Oi respectL, le acordL Ontreaga atenAie Mi Oi trateazL ca fiinAe
umane.
] SL stabileascL o atmosferL de ordine, OnsL neameninALtoare.
] SL le dea eleilor sentimentul cL deAin controlul asupra actiitLAilor pe care urmeazL sL le
desfLMoare On sala de clasL.
] SL le creeze eleilor un sentiment de apartenenAL la grupul de instruire.
d0 %onitorizarea acti*it23ii ele*ilor
-e e3. atunci cNnd trebuie sL lucreze cu un grup mic, On timp ce celelalte grupuri lucreazL
independent, profesorul se plaseazL astfel OncNt sL poatL urmLri permanent ce fac cei de care nu se
ocupL personal On momentul respecti. -in cNnd On cNnd, trimit cNte un semn discret (cum ar fi, o
e3presie de Oncruntare, un deget la gurL, ori pronunAarea numelui cuia) acelora care dau semne cL
nu-Mi Ld de treabL. )tunci cNnd # mai ales la Onceputul actiitLAilor # profesorul demonstreazL
eleilor sLi cL este foarte igilent, aceMtia se obiMnuiesc sL OMi adL de sarcinile lor de lucru Mi # fapt
firesc # OnaAL mai bine.
e/ %odificarea strategiilor de instruire 8 atunci c:nd este ne*oie
*$ Managementul pro"lemelor disciplinare
- se referL la tehnicile necesare rezolLrii problemelor de disciplinL a clasei.
1. Aprecierea sim3ului de r2spundere
6rofesorii pot monitoriza comportamentul eleilor, pot edea dacL acesta corespunde
aMteptLrilor Mi dacL eleii doedesc simA de rLspundere. 6rofesorul trebuie sL pLstreze contactul
izual cu clasa (s-o Pscruteze@ frecent), sL se miMte prin clasL On timpul lucrului independent,
apreciind efortul susAinut al eleilor sau comportamentul deosebit al acestora.
6rofesorul poate aprecia comportamenul adecat prin zNmbet, Onclinarea aprobatiL a
capului, laude, remarci compatibile cu Nrsta eleilor, On mod frecent. (omportamentul
responsabil al acestora poate fi consemnat On scris, prin notificLri adresate direct eleului sau
pLrinAilor! supraeghetorilor, incluzNnd certificate de merit. -e asemenea, profesorul poate sL arate
aprecierea dNnd eleului sarcini suplimentare Mi lLudNndu-l pentru eforturile lui zilnice. *3emple:
12
P^ein, ai simA de rLspundere. %Ld cL eMti atent Mi interesat.@ P)di, interenAia ta ne-a a8utat sL
OnAelegem mai bine problema@.
2. Corectarea comportamentului iresponsa+il sau neadec*at
6rofesorul aduce la cunoMtinAL eleilor un numLr de acte comportamentale neadecate
(obserabile de cLtre aceMtia) care pot intereni pe parcursul unei zile. 6rofesorul trebuie sL
determine dacL aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare, mLsuri ulterioare de corecAie
etc. +Lsurile potriite trebuie aplicate cu calm, fermitate Mi obiectiitate. *leii trebuie OnMtiinAaAi de
la Onceput care sunt mLsurile cLrora or fi supuMi On cazul comportamentului neadecat (On spaAiul
Mcolii mLsurile includ ignorarea, controlul pro3emic, admonestarea erbalL blNndL, aluzii Mi
aertismente, e3emplele pozitie, tehnica Ptimpului datorat@, eliminarea). 6rofesorul trebuie sL se
asigure cL mLsura corectiL este adecatL comportamentului care a cauzat-o.
#. Ignorarea
6rofesorul trebuie sL ignore un ele care poate reacAiona negati la admonestarea
erbalL blNndL sau al cLrui comportament neadecat nu lezeazL desfLMurarea orei. 6rofesorul trebuie
sL gLseascL ocazii pentru a da e3emple de comportamente responsabile Mi iresponsabile, sL
interacAioneze poziti cu eleul Mi sL ignore constant limba8ul erbal sau corporal neadecat.
'. Controlul pro,emic
6rofesorul se deplaseazL On spaAiul eleului pentru a-i supraeghea comportamentul.
8. Admonestarea *er+al2 +l:nd2
)ceastL metodL se aplicL atunci cNnd eleul nu realizeazL cL are un comportament
neadecat. 6rofesorul se a adresa indiidual eleului On cauzL, OnsoAind admonestarea blNndL cu
e3emple de comportament poziti alternati. *3.: P)ndreea, trebuie sL izionezi acest film.
)minteMte-Ai care e regula noastrL # +ii gata s1 <nve/iE@
B. Am:narea
)mNnarea interine cNnd un ele OncearcL On mod insistent sL atragL atenAia asupra
propriei persoane. *3.: PSonia, dacL ai o plNngere, o discutLm la momentul potriit.@ P+onica, ai
Onceput sL orbeMti fLrL rost. .oteazL-Ai ce ai de spus Mi aMteaptL pNnL ei primi rLspunsul la timpul
cuenit.@
C. A4ezarea diferen3iat2 a ele*ilor 5n clas2
6rofesorul trebuie sL aMeze mai aproape de catedrL! tablL pe cei care au probleme de
acuitate izualL! auditiL sau pe cei care necesitL mai multL asistenAL. -e asemenea, aran8amentul
trebuie sL AinL seama Mi de aptitudinile eleilor.
D. &e)nica >&impului datorat@
)ceasta tehnicL se aplicL On cazul On care timpul irosit On clasL din cauza
comportamentului neadecat al eleului trebuie recuperat de acesta On timpul lui liber. Se fi3eazL
interale mici de timp pentru fiecare abatere. 6rofesorul trebuie sL decidL care a fi actiitatea
eleului On interalul de Ptimp datorat@. *3.: P%anesa, trebuie sL asculAi cNnd altcinea orbeMte=@.
-acL eleul continuL sL orbeascL, profesorul Oi comunicL: P%anesa, ne eMti datoare douL minute...@

E. Eliminarea
*liminarea On spaAiul clasei, Ontr-un loc special desemnat. 6rofesorul stabileMte dinainte
durata eliminLrii, astfel ca aceasta sL fie compatibilL cu Nrsta! nielul eleului< se foloseMte un
cronometru pentru a urmLri respectarea interalului de cLtre ele< eleii de NrstL micL trebuie
OnsoAiAi pNnL la locul respecti< dacL eleul are acelaMi comportament dupL ce reine la loc, a fi
trimis Onapoi< profesorul trebuie sL pregLteascL un formular care a trebui completat de ele, cu
scopul ca acesta sL reflecteze asupra propriului comportament< de asemenea, a purta o discuAie
coerentL cu eleul.

1F. =n4tiin3area p2rin3ilor6 supra*eg)etorilor
6LrinAii! supraeghetorii or fi OnMtiinAaAi cu priire la comportamentul eleului Mi li se
a sugera sL inducL acestuia un comportament responsabil. Qn orice caz, metoda nu poate fi aplicatL
On cazurile de comportament neadecat Pcronic@.
11. Anga.amentul scris
)nga8amentul scris reprezintL o soluAie cooperantL pentru rezolarea problemelor
disciplinare On cazul On care mLsurile de mai sus nu sunt eficiente< anga8amentul include aMteptLrile
profesorului (clar formulate), consecinAele negatie ce decurg din comportamentul eleului, precum
Mi interalul de timp On care se aMteaptL remedierea. 6rofesorul trebuie sL-i OneAe pe elei cum se
alcLtuiesc aceste anga8amente Mi sL-i a8ute sL aleagL Mi sL administreze singuri posibilele consecinAe
Mi mLsuri.
12. Sta+ilirea regulilor de comportament 5n afara clasei
-acL eleii sunt puMi sL supraegheze actiitLAile din pauzL, se or mNndri cL sunt
trataAi ca niMte adulAi. (ei care OncalcL regulile trebuie sL suporte consecinAele. 6rofesorul stabileMte
o listL de tipuri de comportament On spaAiul respecti (acceptabil Mi neacceptabil) Mi o listL de mLsuri
On cazul nerespectLrii regulilor. 6rofesorul trebuie sL identifice modalitLAi de permanentizare a
supraegherii pe holuri Mi sL ofere un feedbacR poziti eleilor cNnd comportamentul acestora s-a
OmbunLtLAit.
1#. %2surile coerciti*e
)cestea trebuie utilizate cu gri8L, deoarece sunt considerate interenAii radicale.
$rebuie aplicate pe termen scurt Mi planificate On raport cu tipul de comportament rezistent la alte
soluAii mai simple.
, $ Managementul rela5iilor interpersonale
- are ca obiect aptitudinile manageriale On domeniul relaAiilor interpersonale pe care profesorul!
conducLtorul de grup le e3ercitL On raport cu eleii percepuAi ca grup
1unc5iile managementului
functia de preedere
funcAia de planificare-organizare
functia de coordonare
funcAia de orientare-indrumare metodologicL
funcAia de reglare-autoreglare a sistemului, procesului de inatamant
- preederea ealueazL iitorul, surprinde tendinAele probabile de eoluAie. *a poate fi pe
termen lung (prognoza), pe termen mediu (planificarea) Mi pe termen scurt (programarea)<
- decizia constL On alegerea unei modalitLAi de acAiune din mai multe posibile.
Etape! identificarea problemei, obAinerea informaAiilor necesare, prelucrarea Mi organizarea lor,
elaborarea de ariante de acAiune, alcLtuirea unor proiecte de rezolare, adoptarea deciziei prin
alegerea ariantei optime, comunicarea deciziei, e3plicarea Mi argumentarea ei, organizarea
practicii, controlul Mi reglarea acAiunii<
- organizarea cuprinde sistemul de actiitLAi necesare indeplinirii sarcinilor, componentele
acestora (resurse, operaAii, sarcini, relaAii, ordonare, responsabilitLAi, ierarhii)<
- coordonarea asigurL cooperarea, armonizarea acAiunilor, economicitatea, dozarea, stimularea,
antrenarea<
- controlul constL On erificarea, monitorizarea, aprecierea, analiza acAiunilor, etapelor,
factorilor On relaAie cu obiectiele, cu standardele stabilite.
ST(ATE'II DE INTE(VENTIE
1. strategia de dominare
2. negocierea
#. fraternizarea
'. strategia +azat2 pe ritual 4i rutin2
8. terapia ocupa3ional2
B. strategia de sus3inere moral2
1$ Strategia de dominare # pedeapsa
2$ Negocierea - imbraca doua forme : e3plicita (consensuala, deschisa) si implicita (ascunsa, cu
elei care or incerca sa e3ploreze si sa e3ploateze limitele de toleranta ale culturii normatie
e3plicite, determinandu-0 pe profesor sa accepte anumite lucruri care depasesc structura normatia
a clasei).
-$ 1raternizarea are in edere neputinta de dominare a cadrului didactic, conertita intr-o forma de
Palint pedagogic@ < obserandu-si neputinta de interentie, cadrul didactic se aliaza cu eleii, dand
nastere unui uniers interactional foarte ciudat.
6$ Strategia "azata pe ritual si rutina creeaza asa-numitul Pprofesor predictibil@, care-si
fundamenteza interentiile pe standardizare si uniformizare.
;$ Terapia ocupationala sporeste dinamica clasei cu precadere la niel fizic, cultiand miscarea ca
forma suprema de tratament si interentie in situatii de abatere liniare, dar si grae.
+$ Strategia de sustinere morala pune pe prim plan functia moralizatoare a discutiei directe,
asociind reusita scolara a eleului cu reusita sa sociala.
6rincipalele modalitati (strategii) de preenire si de rezolare a situtiilor critice in scoala sunt:
strategii preventive
strategii de modificare comportamentala
crearea si aplicarea programului de modificare comportamentala
Strategii preentie
1. Sta+ilirea de reguli
- comunicarea clarL a regulilor comportamentului social Mi academic la Onceputul anului Mcolar
- regulile ii a8utL pe elei sL-Mi controleze comportamentul impulsi, comunicNndu-le
e3pectanAele profesorilor pentru anumite comportamente. 'nele reguli sunt stabilite de concerea
Mcolii, altele se stabilesc OmpreunL cu eleii, raportate la situaAia specificL a clasei
- stabilirea regulilor: identificarea celor mai frecente probleme din McoalL<
- dacL regula este elaboratL, ea trebuie respectatL, determinNnd Mi presiunea grupului pentru
respectarea ei.
Criterii de stabilirea a regulilor: stabilirea regulilor la Onceputul anului Mcolar< sL fie precizat
simplu< lista de reguli sL fie scurtL< sL se focalizeze pe comportamente specifice< regulile sL fie
discutate Mi e3plicate< sL fie precizate consecinAele Mi recompensele< regulile izeazL OmbunLtLAirea
ScondiAiilor de iaALS On clasL etc.
2. 7ersonalizarea clasei prin: aran8area mobilierului< utilizarea elementelor decoratie< culoare<
blazon, imn.
#. Cunoasterea ele*ilor
&espectul faAL de elei este demonstrat prin atenAia acordatL lor.
'. Utilizarea metodelor acti*e de implicare a ele*ilor 5n acti*itatea de 5n*2tare
Studiile aratL ca J>K dintre problemele de disciplinL sunt datorate utilizLrii unor metode
ineficiente On actiitatea de inLtare. ;rdinea On clasL se menAine datoritL anga8Lrii actie a eleilor
On actiitate, nu datoritL interenAiilor profesorilor.
6entru a determina o mobilizare a atenAiei eleilor se poate recurge la artificii strategice
precum: controlul vocii - dierse tonalitLAi< control vizual< organizarea timpului On sarcinL de
inatare.
8. Rezol*area imediata a pro+lemelor ap2rute prin:
- comunicare asertiv1 - de maniera Smi-ar plLcea sL...S, Sreau ca tu sL... , Stu ar trebui sL Mtii
ca...
14
- recurgerea la regula
- controlul pro!imit1/ii
B. Recompensa meritat2
C.Crearea unui cadru de interactiune poziti*2 prin respectarea orarului prestabilit.
Crearea si aplicarea programului de modificare comportamentala
*lementele programului de modificare comportamentalL au in edere urmatoarele aspecte:
1$ Intaririle # presupun orice stimul care determina creMterea frecentei de aparitie a unui
comportament, fiind definite prin efectul lor asupra comportamentului.
Intaririle se clasifica in: obiectuale (8ucLrii, cadouri)< simbolice (obiecte cu semnificaAii # la
clasele primare)< actiitLAi (timp liber, cinema)< sociale - lauda, aprecierile, zambetul< puncta8e.
&eguli de aplicare a intLririi pozitie: aplicare imediatL< precizarea motiului< consecenAa
aplicLrii.
$ipuri de programe de intLrire:
a) int1rirea pe baz1 de rat1 de comportament se face dupL e3ecutarea unui numLr de
comportamente prestabilite: ratL fi3L dupL trei rLspunsuri: 0 bulinL si ratL ariabilL - pentru primele
2 raspunsuri 0 punct, pentru urmLtoarele 1 puncte<
b) int1rirea pe baz1 de intervale (se aplicL la un anumit interal de timp - fi3 sau ariabil).
2$ %edepsele # reduc frecenAa de apariAie a unui comportament
&eguli de aplicare a pedepselor: trebuiesc aplicate imediat< se aplica in particular< aplicate cu
calm< sL nu fie criticatL persoana, ci comportamentul< orice pedeapsL sL fie precedatL de un
aertisment< nu se acceptL pedepse corporale.
2. +odelarea - care poate fi realL sau simbolicL
4. (ontractul de contingentL - inAelegere scrisL intre profesori, pLrinte, consilier Mi ele.
B. 6romptingul reprezinta utilizarea unui stimul inainte Mi dupL efectuarea unui comportament
On ederea facilizLrii inLtLrii acestuia.
5.9hida8ul # poate fi de mai multe tipuri: ghida8 fizic (se scrie cu mNna copilului)< ghida8
erbal< intrebLri - actieazL comportamente.
MET)DE SI TELNI,I DE ,UN)ASTE(E SI ,A(A,TE(IJA(E
%SIL)%EDA')'I,A A ELEVIL)(
(unoaMterea psihologicL, de cLtre profesor a eleilor este comple3L Mi dificilL, dar, este Mi
e3trem de profitabilL pentru eleul On cauzL, pentru actiitatea lui, sau pentru colectiitatea On care
trLieMte. Qn ederea realizLrii ei cNt mai adecate, psihologia pune la dispoziAia profesorului un
ansamblu de metode.
+etode Mi procedeele utilizate On cunoasterea si caracterizarea psihopedagogiaca a eleilor sunt:
0) 0bserva/ia psi#osocial1 \ presupune un contact direct cu realitatea colectiului asigurNnd
obAinerea unor date reale, care or fi prelucrate Mi interpretate.
)anta8ul pe care il prezintL aceastL metodL Ol constituie faptul cL dirigintele este o persoanL ce
deAine cunoMtinAe psihopedagogice fiind pregLtitL pentru a face astfel de obseraAii Mi, mai mult
decNt atNt, el este coparticipant la iaAa colectiului, e3ercitNndu-Mi calitatea de obserator din
interior, fLrL ca fenomenele Mi manifestLrile supuse obseraAiei sL fie deturnate.
6) &e#nicile sociometrice sunt destinate OnregistrLrii Mi mLsurLrii configuraAiei Mi intensitLAii
relaAiilor interpersonale din interiorul unui grup social.
In ansamblul tehnicilor sociometrice sunt incluse testul sociometric, matricea sociometricL,
indici sociometrici sociograme, cadranele sociometrice.
2) Metoda c#estionarului \ se bazeazL pe formularea unor OntrebLri la care eleii urmeazL sL
rLspundL erbal sau scris.
7ormularea OntrebLrilor este predatL de stabilirea de cLtre diriginte a obiectielor pe care le
urmLreMte, ce intenAioneazL sL obAinL On urma prelucrLrii rLspunsurilor. +odul On care sunt
formulate Mi organizate OntrebLrile au rolul de a determina obAinerea unor rLspunsuri fidele, sincere,
complete.
)ria de fenomene pe care le are On edere chestionarul poate fi delimitatL pe baza constatLrilor
ce au rezultat On urma aplicLrii celorlalte metode.
8) Metoda sc1rilor de opinii 2i atitudini (sc1rile de apreciere)
- se caracterizeazL prin, posibilitatea eleilor de a e3prima opiniile sau pLrerile On legLturL cu
fenomenele supuse cunoaMterii diferenAiat sub aspectul intensitLAii. &Lspunsurile sunt ordonate sub
formL ascendentL sau descendentL On funcAie de intensitatea, fermitatea sau numLrului de subiect
incluMi care ar corespunde opiniei sau aprecierii celui ce rLspunde.
9) Metoda aprecierii obiective a personalit1/ii \ urmLreMte aprecierea fLcutL de elei asupra
diferitelor componente ale personalitLAii propriilor colegi (atitudini, inteligenAL, caracter,
temperament, calitLAi indiiduale ale proceselor psihice).
*ste un instrument util pentru cunoaMterea modului On care normele morale sunt asimilate Mi
integrate On iaAa internL a colectiului, 8alonNnd actiitatea Mi comportamentul eleilor, contribuind
la educarea simAului responsabilitLAii On formularea unor 8udecLAi de aloare cu priire la calitLAile
moral-olitie ale colegilor (atitudinea faAL de OnLALturL, cinstea, sinceritatea, spiritul organizatoric,
colegialitatea, disciplina, ambiAia, respectul).
-e asemenea eleii pot fi solicitaAi sL se autoaprecieze cNt mai obiecti astfel putNndu-se face o
comparaAie Ontre rezultatele aprecierii de cLtre colegi, aprecierii de cLtre diriginte a fiecLrui ele Mi
ale autoaprecierii, dirigintele aNnd posibilitatea de a confrunta propria sa apreciere cu cea a
colectiului Mi cu aprecierea eleului.
+etoda aprecierii obiectie este eficientL pentru cL a8utL dirigintele On surprinderea atmosferei
morale ce e3istL On colectiul respecti, On cunoaMterea locului pe care eleul Ol ocupL On ierarhia
moralL a colectiului pentru fiecare OnsuMire On parte, a fluctuaAiilor de la o OnsuMire la alta On
ansamblul celorlalte Mi pentru cL stimuleazL procesul cunoaMterii reciproce Ontre elei.
:) Metoda e!perimentului ac/ionalameliorativ \ presupune introducerea unor modificLri care
sL determine un alt mod de desfLMurare ulterioarL a fenomenelor. +odificLrile introduse decurg On
mod riguros din ceea ce s-a OntNmplat pNnL On acel moment On colecti. )ceste modificLri conduse Mi
controlate acAioneazL OmpreunL cu celelalte influenAe mai puAin determinate. (aracteristica
e3perimentului acAional-ameliorati este aceea cL presupune o dublL determinare-retroactiL Mi
proactiL, asigurNnd interdependenAa dintre toate cele trei componente, cunoaMtere-acAiune-rezultat.
STUDIUL (ELATIIL)( INTE(%E(S)NALE DIN ,LASA DE ELEVI
$ipuri de relatii interpersonale in clasa de elei:
U relatii de intercunoastere<
U relatii de intercomunicare<
U relatii socio-afectie (afecti-simpatetice)
U relatii de influentare.
U relatii de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor in ederea realizarii unui obiecti
comun<
U relatii de competitie: bazate pe rialitatea partenerilor, in atingerea unei tinte indiiduale<
U relatii de conflict: bazate pe opozitia mutuala a partenerilor, raportata la un scop indiizibil.
MANA'EMENTUL MI,()'(U%U(IL)( EDU,ATI)NALE
,a nielul fiecLrui grup, alLturi de normele Mi reglementLrile instituAionale, funcAioneazL un set
de norme Mi reguli elaborate implicit de cLtre membrii grupului, norme a cLror respectare
condiAioneazL On mare mLsurL poziAia indiidului On cadrul grupului. Qn situaAia On care aceste reguli
implicite sunt On contradicAie cu cele instituAionale, e3istL riscul ca eleul, On dorinAa sa de a obAine
aprecierea faorabilL a grupului de apartenenAL, sL ignore regulile instituAionale comiANnd abateri
disciplinare de dierse nieluri graitate.
,a nielul clasei de elei distingem urmLtoarele tipuri de relaAii Mi interacAiuni educaAionale:
relaAii de intercunoaMtere (interacAiuni ce izeazL formarea unor imagini cNt mai adecate
despre colegii din cadrul grupului Mi implicit cu priire la propria persoanL)<
relaAii de intercomunicare (schimburi reciproce de informaAii Ontre indiizii ce compun
grupul-clasL)<
relaAii socio-afectie preferenAiale (relaAii de simpatie!antipatie, de atracAie!respingere)<
relaAii de influenAare (determinate de normele Mi regulile e3plicite sau implicite ce
reglementeazL actiitatea grupului)< influenAarea poate fi rezultatul intrenAiei profesorului, a
eleului numit!ales responsabil al clasei (lider formal), a unui ele ce OntruneMte reuneMte multiple
relaAii de preferenAialitate (lider informal) sau a unui subgrup capabil sL-Mi impunL punctul de
edere (subgrup dominant)<
+anagementul clasei de elei presupune luarea On considerare a mai multor paliere!dimensiuni
acAionale:
U dimensiunea ergonomicL
-modul de dispunere a mobilierului On clasL
- asigurarea unor condiAii de izibilitate, iluminat, entilaAie, posturL etc. optime desfLMurLrii
procesului instructi-formati)<
U dimensiunea psihologicL
- luarea On calcul Mi alorificarea optimalL a potenAialitLAilor indiiduale ale eleilor
U dimensiunea socialL
-asigurarea funcAionalitLAii interne a grupului-clasL
- potenAarea unor relaAii interpersonale de comunicare, socio-afectie Mi de influenAare adecate
derulLrii On condiAii optime a procesului instructi-formati
U dimensiunea normatiL
-armonizarea normelor implicite!ascunse ale grupului-clasL cu normele e3plicite, cunoscute Mi
clar formulate de facturL instituAionalL -
- dimensiunea operaAionalL
-punerea On 8oc de cLtre profesor a unui ansamblu de strategii Mi proceduri acAionale menite sL
reuneascL armonios, Ontr-un tot unitar, dimensiunile anterior menAionate
U dimensiunea inoatoare
-capacitatea profesorului de promoa schimbLri optimizatoare ca urmare a conMtientizLrii
e3istenAei anumitor disfuncAionalitLAi la nielul clasei de elei
Qn condiAiile OnLALmNntului contemporan, managementul clasei de elei se impune tot mai mult
ca una dintre condiAiile esenAiale ale desfLMurLrii cu succes a actiitLAilor instructi-formatie la
nielul Mcolii. (ondiAia de bazL a realizLrii unui management eficient al clasei de elei este OnsL
buna cunoaMtere a acesteia. ,a dispoziAia cadrului didactic se aflL On acest sens o serie de metode
cum sunt:
obseraAia psihosocialL
testul sociometric
matricea sociometricL
metoda interaprecierii obiectie
sociograma indiidualL etc.
Tema 1< & EDU,ATIA ELEVIL)( ,U NEV)I S%E,IALE
Educatia speciala are in edere un anumit tip de educatie adaptata si destinata copiilor care nu
reusesc sa atinga in cadrul inatamantului obisnuit niele educatie si sociale corespunzatoare
arstei.
)cesti copii sunt copii cu cerinte#neoi educatie speciale
Cerinte4nevoi educative speciale 3 CEB cerintele in plan educati ale unor categorii de
persoane, ca urmare a unor disfunctii sau deficiente de natura intelectuala, senzoriala, psihomotrice,
fiziologica sau ca urmare a unor conditii psihoafectie, socioeconomice sau de alta natura.
)ceste cerintele educatie speciale solicita abordarea actului educational de pe pozitia
capacitatii eleului deficient sau aflat in dificultate de a intelege si alorifica continutul inatarii, si
nu de pe pozitia profesorului sau educatorului care desfasoara actiitatea instructi-educatia in
conditiile unei clase omogene sau pseudo-omogene de elei.
1B
ormalizarea - asigurarea unor conditii de iata, corespunzatoare pentru persoanele cu cerinte
speciale, acceptarea acestora in cadrul societatii sau comunitatii din care fac parte, fiindu-le
asigurate aceleasi drepturi, responsabilitati si posibilitati de acces la sericiile comunitare ca si
celorlalti membrii ai societatii, in scopul dezoltarii si alorificarii optime a potentialului de care
aceste persoane dispun. )ltfel spus, normalizarea se refera la spri8inul oferit persoanelor cu cerinte
speciale de catre componentele sistemului social pentru a permite acestora un mod de iata similar
sau apropiat cu al celorlalti membrii ai societatii< consecintele practice ale normalizarii sunt
programele si actiunile bazate pe incluziune si integrare.
- presupune de fapt integrarea copiilor cu dizabilitati (neoi speciale) in scoala publica.
Educatia integrata - presupune ca relatiile dintre indiizi sa se bazaze pe o recunoastere a
integritatii lor, a alorilor si drepturilor comune pe care le poseda.
- are drept o"iectie, urmatoarele:
- a educa acei copii cu cerinte speciale in scoli obisnuite alaturi de ceilalti copii normali<
- a asigura sericii de specialitate (recuperare, terapie educationala, consiliere scolara, asistenta
medicala si sociala) in scoala respectia<
- a acorda spri8in personalului didactic a0 managerilor scolii in procesul de proiectare si aplicare
a programelor de integrare <
- a permite accesul efecti al copiilor cu cerinte speciale la programul si resursele scolii
obisnuite (sali de clasa, cabinete, laboratoare, biblioteca, terenuri de sport etc.)<
- a incura8a rel. de prietenie si comunicarea intre toti copii din clasa!scoala<
- a educa si a8uta toti copiii pentru intelegerea si acceptarea dif dintre ei<
- a tine cont de probl si opiniile parintilor, incura8andu-i sa se implice in iata scolii<
- a asigura programe de spri8in indiidalizate pentru copiii cu cerinte speciale<
- a accepta schimbari radicale in organizarea si dezoltarea actiitatilor instructi-educatie din
scoala.
$ormele integrarii copiilor cu CES e,istente in scoala romaneasca se bazeaza pe urmatoarele
modele:
a.Modelul cooperarii scolii obisnuite cu scoala speciala - in acest caz, scoala obisnuita
coordoneaza procesul integrarii si stabileste un parteneriat acti intre cadrele didactice din cele doua
scoli care or e3perimenta si sustine un nou mod de desfasurare a actiitatilor didactice, pregatind
impreuna continutul actiitatilor scolare, adaptand materialele si mi8loacele de inatare folosite in
timpul orelor si oferind un cadru confortabil tuturor eleilor din clasa
- e3ista alternatia infiintarii unor centre de zi sau centre de recuperare pentru copiii deficienti
(prin reorganizarea scolilor speciale actuale) care sa includa un numar mic de copii si in care
programul de actiitate sa fie destinat actiitatilor recuperatorii, compensatorii si de consolidare a
cunostintelor primite la scoala, iar regimul de iata sa fie unul cat mai aproape de normalitate.
"$ Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in scoala obisnuita - acest model
presupune integrarea copiilor deficienti in scoli de masa unde sa intre in relatie cu eleii normali,
facilitandu-se, cu spri8inul cadrelor didactice si specialistilor din scoala, o mai buna intercunoastere
si relationare intre cele doua categorii de copii.
- modelul este criticat de unii specialisti care nu considera o integrare reala constituirea unei
clase speciale intr-o scoala obisnuita, practica demonstrand dificultatea aplicarii unui program de
integrare dupa acest model< discrepanta dintre clasele obisnuite si clasa speciala se accentueaza,
timpul efecti in care eleii normali si cei cu cerinte speciale relationeaza direct este destul de redus
(in cele mai multe cazuri acest timp se reduce la durata pauzelor dintre actiitatile scolare), iar in
conditiile unui colecti scolar de acest tip se constituie cu usurinta grupuri de elei intre care apar
conflicte sau atitudini ce pot accentua discriminarea fata de eleii deficienti din clasa speciala (adica
efectul opus integrarii).
c$ Modelul bazat pe amena)area in scoala obisnuita a unui spatiu sau a unei sali de instruire si
resurse pentru copiii deficienti, integrati individual in clase obisnuite din scoala respectiva - in
acest caz, profesorul care se ocupa cu eleii deficienti este si profesorul de spri8in care desfasoara
actiitati cu acesti copii, atat in spatiul special amena8at in scoala, cat si la orele de clasa, atunci
cand conditiile solicita!permit acest lucru, colaborand direct cu educatorii din clasele unde sunt
integrati copiii.
d. Modelul itinerant- acest model faorizeaza integrarea intr-o scoala de masa a unui numar mic
de copii cu cerinte speciale, domiciliati la mica distanta de scoala (se eita astfel dezaanta8ul
deplasarilor pe distante mari ale copilului) si spri8initi de un profesor itinerant (specializat in munca
la domiciliul copiilor cu un anumit tip de deficienta)< ei pot astfel participa la actiitatile scolii
respectie.
e.Modelul comun - este relati asemanator cu modelul precedent, cu deosebirea ca in acest caz
profesorul itinerant este responsabil de toti copiii cu deficiente dintr-un anumit areal si ofera sericii
de spri8inire a copilului si familiei, a8uta parintii la alcatuirea programelor de inatare, urmareste
eolutia scolara a copilului, colaboreaza cu profesorii scolii obisnuite in care este integrat copilul si
interine atunci cand apar probleme de inatare sau de adaptare a copiilor la anumite cerinte
scolare.
%rocesul de integrare a copiilor in dificultate presupune din partea profesionistilor antrenati nu
doar interes, cunostinte si competente # ci si o capacitate reala de a lucra in echipa. ; echipa
constituita atat in cadrul scolii, dar si o echipa la niel interinstitutional, care sa-i includa pe toti
profesionistii care raspund de copil: educator sau asistent maternal, asistent social, profesor
diriginte, director de scoala si altii.
Scoala publica deenita scoala incluzia a dispune de:
U dotari tehnico-materiale: sali specializate (de Rinetoterapie, logopedie), aparate pentru diferite
tipuri de deficiente, mi8loace de inatamant adaptate<
U asigurarea cu resurse umane corespunzatoare (specialisti in domeniu psihopedagogic si cadre
didactice itinerante)<
U adaptari functionale la nielul cladirilor (modificari ale cladirilor, rampe de acces, scari
rulante)
%rofesorul din scoala integratia a aea o serie de obiectie de perfectionare si
autoperfectionare profesionala, cum ar fi :
SL fie capabil sa remarce punctele forte si interesele fiecLrui copil Mi sL le utilizeze pentru
motiarea interioarL in procesul de educatie.
SL stie sL stabileascL obiectie ambiAioase dar diferenAiate, adecate eleului respecti, ceea
ce impune ealuare diferenAiatL.
SL formuleze aMteptLri adecate pentru 7I*()&* ele, oricare ar fi capacitLAile acestuia.
)ceastL abilitate a cadrului didactic permite tuturor eleilor sL deinL membri ai clasei Mi ai Mcolii.
SL stie sa utilizeze un stil de predare bazat mai mult pe actiitLAi decNt pe interenAia de la
catedrL.
SL stie sa ofere zilnic condiAii pentru ca fiecare ele sa aiba un succes
(ompetentele utile profesorului din scoala integratia sunt:
SL realizeze cL rLspunde de fiecare copil din clasL.
SL cunoascL diferite strategii de instruire Mi sL Mtie sL le foloseascL eficient.
SL lucreze On echipL cu pLrinAii Mi cu alti profesionisti care se ocupa de copil
SL perceapL lucrul cu fiecare membru al clasei ca pe o oportunitate de perfecAionare
profesionalL Mi nu ca problemL pe care el sau alAii o au de rezolat.
SL fie fle3ibil Mi sL demonstreze un grad ridicat de toleranAL.
Strategii de integrare!
U strategii indiiduale
U strategii colectie
U strategii totale
Strategii indiiduale$ )ceasta categorie prieste mai mult posibilitatile pe care indiidul, luat
ca entitate, le utilizeaza sa se integreze. ;rice sistem educational trebuie sa aiba in edere sa
inzestreze indiidul cu o gama de strategii indiiduale pe care acesta sa le poata folosi in
impre8urarile diferite ale ietii sale. $oate abilitatile, incepand cu abilitatile intelectuale si terminand
cu abilitatile sociale comportamentale, fac parte din strategiile indiiduale. -ar nu trebuie negli8at
faptul ca strategiile indiiduale sunt rezultatul unor strategii colectie de integrare la care indiidul
este supus in permanent. (eea ce este important, este ca aceste strategii indiiduale nu constituie
mecanismele de eludare, ci forma de fluenta si creatiitate cu care indiidul este inarmat.
Strategii colectie$ )ceasta strategie incepe de la microgrupul familial, microgrupul de strada,
strategiile socioprofesionale, deci scolare si culturale
Strategii totale$ Societatea ca atare cunoaste si ea o gama ariata de strategii prin care
faciliteaza integrarea indiidului in societate si a alorilor in constiinta indiidului. 9andirea social-
culturala, modelul personalitatii, sistemul de circulate a alorilor, institutiile sociale etc. sunt tot
atatea strategii care deseresc procesul de integrare.
*ducaAia integratL, pornind de la interenAia timpurie, urmLreMte, deci, sL a8ute familia Mi copilul
cu neoi speciale On edere alorizLrii tuturor potenAialitLAilor latente Mi manifeste, pentru a trLi din
plin, cu posibilitLAile pe care le are Mi le dezoltL, Ontr-o ambianAL constructiL, echilibratL. *ducaAia
integratL Oi a permite copilului cu (*S sL trLiascL alLturi de ceilalAi copii alizi, sL desfLMoare
actiitLAi comune, dobNndind abilitLAi indispensabile pentru o iaAL cNt mai apropiatL de cea a
alizilor, pentru o adecatL inserAie socialL
,(EATIVITATE, IN)VAMIE NI EDU,AMIE %ENT(U EK,ELENMO A ,)%IIL)(#
ELEVIL)( # TINE(IL)( ,U %)TENMIAL A%TITUDINAL (IDI,AT
Qn functie de predominanta unor aptitudini, se poate aansa o tipologie a copiilor supradotati. Se
or distinge, astfel, urmLtoarele tipuri de indiizi :
a. copii cu Paptitudini academiceS sau Mcolare, caracterizati prin succesul On actiitatea de
inLtare, prin uMurinta operLrii cu notiunile abstracte Mi a formulLrii generalizLrilor, prin rapiditatea
OnsuMirii cunoMtintelor, On special teoretice.
b.copii cu Paptitudini creatoareS, caracterizati prin capacitatea de a produce cea nou fatL de
stadiul lor de cunoMtinte.
c.copii cu Paptitudini MtiintificeS, caracterizati prin capacitatea de obserare, prin rationament
logic Mi prin uMurinta cu care folosesc calculele Mi simbolurile, prin ingeniozitatea asocierii
cunoMtintelor.
d.copii cu Paptitudini artisticeS, caracterizati prin capacitatea creatoare de a imagina Mi organiza
simboluri, forme, modele, culori Mi sunete, de a crea prin aceste mi8loace o impresie esteticL.
e.copii cu Paptitudini tehniceS, caracterizati prin capacitatea deosebitL de folosire Mi de inentie
a unor obiecte tehnice< prin aptitudinea de a intelege mecanica la un niel teoretic, nu numai practic,
de a rezola probleme tehnice, de a sesiza relatiile spatiale.
f.copii cu Paptitudini de conducereS, caracterizati prin capacitatea de a-i cLlLuzi Mi Ondruma pe
altii, de a-i coninge Mi antrena, prin OnsuMiri de personalitate precum tactul, cura8ul, puterea de
abstractie, ca Mi printr-o eidentL inteligentL combinatiL.
g.copii cu Paptitudini socialeS (altele decNt cele de conducere), caracterizati prin capacitatea de
formare a relatiilor umane, prin competentL socialL, prin facilitate psihomotorie.
In perspectia educatiei copiilor supradotati se poate recurge la mai multe strategii si metode!
Accelerarea - se bazeazL pe parcurgerea conAinuturilor Ontr-un timp mai scurt.
)ccelerarea OnLtLrii a condus la schimbLri de ordin legislati ale sistemelor de instruire. (ele
mai multe dintre aceste precizLri normatie priesc :
a) saltul peste o clasL <
b) parcurgerea a douL clase Ontr-un an <
c) admiterea timpurie la McoalL, liceu sau facultate
d) actiitLAi suplimentare de tip e3traMcolar <
e) progresul diferenAiat la unele materii <
f) cursuri e3tracurriculare
)ccelerarea parcursurilor genereazL Mi unele consecinAe negatie : instabilitatea On timp a
performanAelor Mcolare, neadaptarea emoAionalL Mi neintegrarea socialL.
15
Dm"og05irea -se referL la e3tinderea sau aprofundarea studiilor prin diferite strategii didactice
->introducerea unor e3periente educaAionale mai bogate, ariate sau suplimentare la curriculumul
clasic, e3perienAe care pot iza conAinutul sau strategiile de predare ale profesorului.
ImbogLAirea poate fi orientatL spre proces (aNnd ca scop dezoltarea proceselor mintale, a
creatiitLAii), spre con5inut (centrat cLtre anumite materii ce se predau On sens aprofundat) Mi spre
produs (aNndu-se On edere anumite tipuri de rezultate - directe sau indirecte - ale instruirii.
'ruparea - presupune reunirea eleilor On mai multe forme, pentru a genera o inLAare
eficientL. In acest sens, e3istL mai multe posibilitLAi:
U Sistemul de grupare pe abilitLAi omogene (performanAe scLzute, performanAe
medii, performanAe Onalte) <
U &egruparea eleilor On funcAie de abilitLAile la anumite materii, On rest instruirea
fLcNndu-se la un loc <
U 9ruparea interclase, care selecAioneazL eleii cu performanAe Onalte din clase
diferite, care au parcurs aceeaMi programL McolarL la mai multe discipline <
U 9ruparea intraclasL, cNnd profesorul decide formarea unor grupuri mici On
interiorul unei clase, On raport cu performanAele la o anumitL disciplinL <
U Separarea eleilor dotaAi On clase distincte ce urmeazL programe specifice <
U 9ruparea On PmLnunchiS, prin formarea unor grupe de cinci-Mase elei ce sunt
repartizate unor profesori special pregLtiAi pentru instruirea supradotaAilor.
Strategii =colare - presupune iniAierea Mi statornicirea unor aMezLminte Mcolare alocate cu
prioritate subiecAilor cu aptitudini Onalte.
)cest mod de organizare este asociat Mi cu sericii specializate ariate : studii indiidualizate,
tutoriat, mentorat, admitere timpurie, salt peste o clasL etc.
Strategii e4tra=colare -se referL la o reAea de sericii Mi un cadru de stimulare pe care
societatea le poate promoa la un moment dat.
S-a infiinAat recent (*$(6 ( (entrul de *3celenta pt $inerii (apabili de 6erformanta, ca o
structurL responsabilL de crearea Mi asigurarea condiAiilor optime de dezoltare a acestora pe durata
McolarizLrii, On perspectia alorificLrii integrale a potenAialului creator al acestor categorii de elei.
EDU,ATIA %ENT(U DIVE(SITATE
*ducatia pentru toti a fost definitY ca acces la educatie si la calitatea acesteia pentru toti copiii,
fiind identificate doua obiectie generale:
- asigurarea posibilitatilor participarii la educatie a tuturor copiilor, indiferent de cat de diferiti
sunt ei si cat se abat, prin modelul personal de dezoltare, de la ceea ce societatea a denumit
normal. 6articiparea presupune in primul rand accesul si apoi identificarea modalitatilor prin care
fiecare sa fie integrat. )ccesul are in edere posibilitatea copiilor de a a8unge fizic la influentele
educatie ale unei societati (familie, scoalY, comunitate), de a se integra in scoala si de a raspunde
faorabil solicitarilor acesteia <
- calitatea educatiei se referY atat la identificarea acelor dimensiuni ale procesului didactic, ale
continuturilor inYtarii, cat si la calitYti ale agentilor educationali, care sa spri8ine inYtarea tuturor
categoriilor de elei, sY asigure succesul, sa facY sistemul deschis, fle3ibil, eficient si efecti.
7iecare scoalY care doreste sa fie deschisY si fle3ibila, prin aplicarea principiilor incluziunii,
trebuie sa demonstreze, prin managementul pe care il propune, urmYtoarele :
- intetegerea realY si recunoasterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a sanselor
persoanelor cu cerinte speciale, si nu ca o simpla plasare a copiilor impreunY <
- recunoasterea legYturilor dintre educatia incluziY si alorizarea diersitYtii umane prin
promoarea unui etos scolar care alorizeazY toti copiii si familiile lor <
- faorizarea unui climat de spri8in fle3ibil oferirea unor rYspunsuri adecate cerintelor
indiiduate prin oferta educationalY a scolii <
- sustinerea implicarii comunitatii locale in dezoltarea programelor si a ofer telor educationale
pentru toate categoriile de elei din scoalY <
- faorizarea accesului personalului didactic la ocazii de dezoltare profesional care sa
sustina!spri8ine dezoltarea practicilor incluzie.
Scoala incluzia pune in centrul atentiei sale persoana umanY ca fiintY originala, unicY si
irepetabila, accentuand ideea ca in fiecare societate e3ista personalitati, grupuri diferite, motiatii,
ratiuni si puncte de edere diferite.
In opinia mai multor autori, promoarea educatiei incluzie!integrate in scolile din sistemul de
inYtZmant trebuie sY aiba la baza urmatoarele principii-cadru :
- toti eleii au dreptul sa participe la toate actiitatile incluse in programa scolilor obisnuite <
- in timpul programului scolar, personalul didactic si de specialitate se a implica direct in
sustinerea pe toate caile a integrarii ma3imale a eleilor cu cerinte educationale speciale <
- scoala a trebui, printr-o serie de schimbYri radicale in domeniul curricu-lumului, sa ina in
intampinarea tuturor cerintelor educationale ale eleilor, fara a leza demnitatea si personalitatea
acestora <
In conditiile educatiei incluzie, clasele!grupele de elei or include copii apropiati ca arsta si
niel de e3perienta socioculturalY.
)plicarea acestor principii in practica scolii pentru diersitate presupune, din partea
personalului didactic si de specialitate, o serie de calitYti, cum ar fi :
- sa aibY responsabilitatea recunoasterii nielului de competenta profesionalY si dorinta de
perfectionare a capacitatilor de lucru in conditiile educatiei integrate si ale scolii incluzie<
- sY manifeste o atitudine critica si constructiY, prin propuneri concrete si realiste, in spri8inul
includerii copiilor cu cerinte educatie speciale in clasele unde isi desfYsoara actiitatea <
- sY demonstreze o implicare totala in procesul didactic, astfel incat sa satisfaca intr-o masura
cat mai mare cerintele educationale ale eleilor din clasa <
- sa trateze eleii cu demnitate si respect si sY dea doada de consideratie fata de situatia
particularY in care se afla copiii cu cerinte educatie speciale <
- sa aiba coningerea ca educatia integrata si scoala incluzia presupun cu necesitate actiitatea
in echipe de specialisti (profesori, educatori, profesori de spri8in, consilieri scolari, asistenti sociali,
psihopedagogi specializati in actiitati cu diferite categorii de copii cu cerinte speciale).
Tema 1> & %E(S)NALITATEA ,AD(ULUI DIDA,TI,
6ersonalitatea profesorului presupune Mi o serie OntreagL de calitLti, determinate de specificul Mi
comple3itatea muncii pe care o desfLMoarL.
0.(alitLtile atitudinale:
a. umanismul, On general, Mi dragostea de copii, On special
b. calitati atitudinale de naturL caracterial-moralL: corectitudinea, modestia, fermitatea,
rLbdarea, optimismul, stLpLnirea de sine
c.conMtiinAa responsabilitLAii si a misiunii sale : in mNinile sale se aflL, Ontr-un fel, nu numai
iitorul copilului, ci Mi al naAiunii al cLrei membru este
1. )ptitudini pedagogice
a. )ptitudini didactice- referitoare la actiitatea de instruire
b. )ptitudini educatie- priitoare la actiitatea de modelare a personalitatii umane
7iecare din aceste categorii include apoi aptitudini legate de realizarea unei sarcini concrete :
- aptitudini metodice <
- aptitudini de ealuare <
- aptitudini educatie in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu, de
sanatate.
Categorii de aptitudini pedagogice :
- $ptitudini ce asigura calitatea gandirii # capacitatea de analiza si sinteza, fle3ibilitatea,
originalitatea <
- $ptitudini ce asigura calitatea limba)ului- capacitatea de a folosi in mod adecat acest
instrument de comunicare este prezenta in toate aptitudinile pedagogice :inteligibilitatea, claritatea,
plasticitatea, e3presiitatea, fluenta <
- $ptitudini ce garanteaza calitatea atentieiconcentrarea, intensitatea, distributivitatea,
comutativitatea .
- $ptitudini ce determina calitatea memoriei- rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii si
promtitudinea recunoasterii si reproducerii.
- )ptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul celui supus actiunii educatie-capacitatea
intuitia, patrunderea si sesizarea rapida a particularitatilor psihice indiiduale.(ontactul permanent
cu eleii, compensat cu o pregatire continua, dezolta si perfectioneaza aceasta aptitudine <
$ptitudinea empatica- ii ofera profesorului posibilitatea de a prii toate influentele prin prisma
celor carora li se adreseaza si de a preedea, nu numai eentualele dificultati, dar si posibilile
rezultate <
- $ptitudini organizatorice se manifesta in intrega actiitate desfasurata de profesor :
planificarea propriei munci, pregatirea si desfasurarea lectiilor, indrumarea actiitatii colectiului de
elei <
- Bpiritul de observatie- capacitatea ce permite sesizarea celor mai fine nuante si manifestari ale
actiunii educatie.(u a8utorul ei profesorul poate surprinde si intui,, starea de spirit si intentiile
eleilor, dupa e3presia fetei si anumite miscari
M1iestria psi#opedagogic1 reprezintL capacitatea comple3L personalL Mi specificL a
profesorului de a concepe, organiza, proiecta Mi conduce cu competenAL Mi prestigiu, spirit creati Mi
eficienAL sporitL procesul de OnLALmNnt, procesul de educare Mi de instruire a eleilor. +Liestria
psihopedagogicL este rezultat atNt al pregLtirii cNt Mi al e3perienAei didactice Ondelungate, bazatL pe
interacAiunea tututor calitLAilor personalitLAii profesorului Mi, Ontr-o mLsurL importantL, pregLtirea
psihopedagogicL.
&actul pedagogic- capacitatea de a gasi, la momentul oportun, forma cea mai adecata de
atitudine si tratare a eleilor < se poate aprecia ca tactul este capacitatea profesorului de a-si mentine
si consolida starile psihice pozitie si de a le domina si inhiba pe cele negatie, oferind astfel
raspunsuri si solutii promte tuturor solicitarilor procesului instructi-educati.
Componente ale aptitudinilor pedagogice *
- competenta stiintifica - implica o buna pregatire de specialitate
- competenta psihopedagogica - ansamblul de capacitati necesare pentru construirea diferitelor
componente ale personalitati eleilor
- competenta psihosociala- ansamblul de capacitati necesare optimizarii relatiilor interumane
2. (alitatea memoriei
Se cautL sL se determine On ce mLsurL personalitatea profesorului este o aria"il0 cauzal0,
responsa"il0 de reu=ita sau nereu=ita in0t0rii$
Qn aceastL priintL, se estimeazL cL, dincolo de unele caracteristici biologice inerente, ca cele de
NrstL Mi se3, profesorul ar putea sL influenteze, On mod satisfacLtor, inLAarea Mi rezultatele ei,
atitudinile Mi interesele, aspiratiile Mi orientLrile profesionale ale celor care inatL prin
comportamentele si atitudinile sale, prin empatia si relatiile sale cu aceMtia.
$fectivitatea ar constitui una dintre acele atribute ale personalitLAii care poate fi pusL On
corelatie strNnsL cu randamentul inLtLrii la elei. )Ma se e3plicL de ce, remarcL aceiaMi cercetLtori,
Pprofesorii cu personalitLAi afectuoase tind sL fie apreciaAi mai faorabil de catre inspectori, directori
Mcolari Mi de cLtre alti obseratoriS.
Bpiritul de ordine ce caracterizeazL profesorii ordonati, sistematici, metodici Mi cu
responsabilitate faciliteazL, Ontr-o mare masurL, inLAarea.
S tructurile motivationale (frustratiile Mi satisfacAfile predLrii) ce caracterizeazL profesorii Mi
rezultatele induse la elei.
STATUT
Statutul e3prima:
- persoana ca membra a societatii<
- indatoririle, drepturile si obligatiile persoanei
()LU(I
- 6rofesorul, ca e4pert al actului de predare&in0lare: el poate lua decizii priitoare la tot
ceea ce se intNmplL On procesul de OnLALmNnt.
- 6rofesorul, ca agent motiator declanMeazL Mi OntreAine interesul curiozitatea Mi dorinAa lor
pentru actiitatea de OnLAare.
- 6rofesorul, ca lider: conduce un grup de elei, e3ercitNndu-Mi puterea asupra principalelor
fenomene ce se produc aici. *ste un prieten Mi confident al eleilor, un substitut al pLrinAilor, obiect
de afecAiune, spri8in On ameliorarea stLrilor de an3ietate.
- 6rofesorul On ipostaza de consilier: este un obserator sensibil comportamentului eleilor, un
OndrumLtor persuasi Mi un sfLtuitor al acestora.
- 6rofesorul, ca model: prin Ontreaga sa personalitate, prin acAiunile comportamentul sLu este un
e3emplu poziti pentru elei.
- 6rofesorul, ca profesionist refle4i: se strLduieMte tot timpul sL inAeleaga, Mi sL reflecteze
asupra OntNmplLrilor inedite din clasL, sL studieze Mi analizeze fenomenele psihopedagogice cu care
1F
se confruntL.
- 6rofesorul, ca manager: supraegheazL Ontreaga actiitate din clasa, asigurL consensul cu
ceilalAi profesori, cu pLrinAii Mi cu ceilalAi factori.
$ipuri de relaAii intre profesori Mi elei:
a.&elaAii autoritariste,
b.&elaAii democratice,
c.&elaAii libere.
,)M%ETENME
- sunt condiAionate de aptitudinile pedagogice ale profesorului Mi de nielul culturii profesionale
a.(omunicatie (relaAia profesor - ele din prisma relaAiilor de transmitere Mi decodificare a
mesa8ului informaAiilor).
b. InformaAionalL (cNmpul de cunoMtinAe, actualitatea Mi actualizarea acestora).
c. $eleologicL (capacitatea de a concepe rezultatele educaAiei din punctul de edere al unor
scopuri plurale nuanAate, raAional gNndite Mi operaAionalizate).
d. InstrumentalL ( de creare a unor performanAe comportamentale ale eleilor adecate
scopurilor urmLrite printr-un ansamblu de metode Mi mi8loace pedagogice).
e. -ecizionalL ( alegerea Ontre cel puAin douL ariante de acAiune a ariantei care este mai
optimL, mai aloroasL sau mai utilL).
f. )preciatiL (ealuare Mi autoealuare corectL).
6rofesiunea didacticL reclamL din partea persoanei implicatL On actiitLAi de tip instructi-
formati patru categorii de competenAe:
5. competen/1 2tiin/ific1
abilitLAi cognitie necesare pentru procesarea informaAiilor<
informaAii MtiinAifice selectate, actualizate, e3acte<
capacitLAi de ehiculare a cunoMtinAelor<
e3perienAL didacticL fle3ibilL<
capacitatea de recurs la strategii rezolutie ariate<
aptitudini necesare pentru cercetare Mi e3perimentare<
strategii creatie<
operaAii mentale fle3ibile Mi dinamice<
capacitate de transfer Mi aplicare a cunoMtinAelor<
6. competen/1 psi#osocial1
capacitatea de a stabili fLrL dificultate relaAii interpersonale adecate cu eleii<
capacitatea de adaptare la roluri dierse<
capacitatea de comunicare eficientL atNt cu grupul cNt Mi cu eleii, separat<
abilitLAi de adecare a forAei!autoritLAii la situaAiile educaAionale concrete (arierea raportului
libertate-autoritate, indulgenAL-e3igenAL On funcAie de specificul situaAiilor apLrute)<
disponibilitLAi de adaptare la ariate stiluri educaAionale<
entuziasm, OnAelegere, prietenie<
7. competen/1 managerial1
capacitate de influenAare a clasei Mi a fiecLrui ele On parte<
abilitLAi de planificare Mi proiectare<
capacitate decizionalL<
capacitatea de a organiza, monitoriza Mi coordona actiitatea clasei!eleului<
administrarea corectL a sancAiunilor Mi recompenselor<
echilibru autoritate-putere-responsabilitate
rezistenAL la situaAiile de stres
8. competen/1 psi#opedagogic1
capacitate de determinare a gradului de dificultate a unui conAinut<
capacitate de a face accesibilL informaAia transmisL<
empatie, capacitate de OnAelegere a disponibilitLAilor interne ale eleilor<
creatiitate On actiitatea instructi-formatiL<
atitudine stimulatiL, energicL, creatiL<
tact pedagogic (organizarea conMtientL, controlatL, a propriului demers pedagogic Mi
capacitatea de restructurare din mers@ a acestuia, On funcAie de ariabilele nou surenite pe
parcursul derulLrii procesului instructi-formati)<
spirit metodic Mi clariziune On actiitate<
1)(MA(E INITIALA SI ,)NTINUA, EVALUA(E SI AUT)EVALUA(E
7ormarea iniAialL a personalului didactic, indiferent de legislaAia On igoare, trebuie sL cuprindL:
- ; pregLtire psihologicL prin care sL se creeze condiAiile cunoaMterii Mi autocunoaMterii
autentice, sL se creeze OnAelegerea locului Mi rolului personalitLAii In lume<
- ; pregLtire pedagogicL On baza cLreia cel care doreMte sL imbrLAiMeze cariera didacticL sL fie On
mLsurL sL cunoascL, sL inAeleagL Mi sL aplice filozofia educaAiei, sL-Mi formeze un baga8 de
cunoMtinAe, priceperi Mi deprinderi pentru a aplica teoriile curriculare, teoriile ealuLrii, teoriile
instruirii, metodologia didacticL pentru a-Mi forma o competenAL psihopedagogicL<
%erfectionarea prin definitiare =i grade diclactice. -upL o echime de doi ani Mi On baza
unor inspecAii de specialitate, fiecare dascLl este obligat sL susAinL e3amenul de definitiare On
inLtLmLnt. )cest e3amen se poate susAine de ma3imum trei ori Ontr-o perioadL de 1-B ani ehime.
*3amenul de definitiat constL On:
- o probL scrisL la specialitate Mi metodica predLrii ei<
- o probL oralL de specialitate Mi metodicL<
- o probL scrisL de 6edagogie.
-upL patru ani de echime de la definitiare orice dascLl poate sL susAinL e3amenul pentru
obAinerea gradului didactic II. )cest e3amen, la care are dreptul sL se prezinte On baza concluziilor
unor inspecAii de specialitate, constL din:
- o probL scrisL la specialitate Mi la metodica predLrii ei<
- o probL oralL la 6edagogie Mi elementele de psihologie (programa analiticL mai comple3L
decat cea pentru definitiat).
-upL alAi patru ani echime dupL gradul II, orice dascLl poate participa la e3amenele pentru
obAinerea gradului didactic I. 6entru gradul I, dupL trei ani echime Mi On baza unor concluzii ale
inspecAiilor de specialitate, dascLlul participL la un colociu de admitere la gradul I. )cest colociu
constL dintr-un interiu din: specialitate, metodicL, psiho-pedagogie Mi mai ales din metodologia
cercetLrii MtiinAifice.
1ormarea contiun0 a personalului didactic implicL:
7ormarea continuL odatL la cinci ani, acAiune pe care fiecare dascLl trebuie s-o urmeze pNnL la
pensionare. )ceastL actiitate se realizeazL prin parcurgerea mai multor programe oferite mai ales
prin departamentele specializate ale uniersitLAilor.
*3plozia informaAionalL deosebitL, ca urmare a progresului MtiinAific, tehnic, cultural, urmatL de
schimbLri continue, chiar de mutaAii On cadrul disciplinelor predate, On profesiuni, On actiitLAile
sociale utile, On condiAiile economice, necesitL o preocupare Mi o capacitate deosebitL de a asigura o
perfecAionare continuL a pregLtirii profesionale, de specialitate Mi psihopedagogice, On primul rNnd,
dar Mi o perfecAionare On planurile cultural, etic, 8uridic Mi cetLAenesc, deoarece toate domeniile ieAii
sociale sunt On dezoltare, atNt sub aspect cantitati, cNt mai ales sub aspect calitati.
6erfecAionarea profesionalL a profesorului este necesarL, ca On toate profesiile, datoritL
potenAialelor pierderi cognitie. .umai printr-o reactualizare Mi perfecAionare sistematicL Mi
constantL a pregLtirii profesionale la un niel Onalt de performanAL, printr-o formare continuL se
poate eita ceea ce se numeMte plafonare profesionalL, rutinL, pregLtire slabL sau mediocrL.
6erfecAionarea profesionalL se realizeazL prin forme organizate care au un caracter formal sau
informal: de e3emplu prin cursuri de perfecAionare de o anumitL duratL< cursuri postuniersitare,
studii aprofundate, doctorate, sau actiitLAi On comisii metodice Mi ale diriginAilor, cercuri
pedagogice, simpozioane MtiinAifice, OntNlniri pedagogice, reuniuni.
7ormarea continuL este coordonatL de +inisterul *ducaAiei .aAionale Mi se realizeazL prin
unitLAi de OnLALmNnt, case ale corpului didactic, centre, instituAii Mi alte forme instituAionalizate
pentru pregLtirea Mi perfecAionarea personalului de conducere, Ondrumare Mi control.
)ceste instituAii se pot asocia cu alte instituAii similare din AarL Mi din strLinLtate, conform
reglementLrilor legale.
Qntreaga actiitate de formare continuL a cadrelor didactice urmLreMte realizarea obiectielor
fundamentale ale educaAiei Mi OnLALmNntului:
U dezoltarea identitLAii naAionale, On conte3tul integrLrii europene Mi mondiale<
U dezoltarea culturalL, MtiinAificL, tehnicL Mi profesionalL<
U dezoltarea capacitLAii de anticipare Mi de adaptare la schimbare, pentru progres psihosocial Mi
integrare<
U formarea Mi dezoltarea personalitLAii umane integrale, armonioase, creatoare, independente Mi
interdependente<
U dezoltarea caracterului prospecti Mi permanent al educaAiei<
U democratizarea educaAiei Mi a OnLALmNntului, asigurarea condiAiilor de egalizare relatiL Mi
gradatL a Manselor de acces Mi parcurgere, pentru dezoltarea ma3imL a potenAialului psihofizic al
fiecLrui indiid, pentru realizarea caracterului deschis al OnLALmNntului<
U formarea capacitLAilor cognitie, afecti-motiaAionale, oliti-acAionale, atitudinale Mi
aptitudinale, a stilului actiitLAii intelectuale, a conMtiinAei de sine Mi a celei sociale, a concepAiei
despre om Mi societate<
U dezoltarea personalitLAii capabile de cooperare, comunicare, decizie, inoare Mi de adaptare
creatoare la mediu Mi a mediului la condiAia umanL<
U educarea in spiritul alorilor democratice, moral-ciice Mi patriotice, estetice Mi culturale ale
societLAii contemporane<
U realizarea unei noi armonii Ontre cultura generalL, de specialitate Mi cea profesionalL, la nielul
e3igenAelor formatie ale societLAii postindustriale informatizate, On funcAie de profilul de formare
determinat<
U formarea tinerei generaAii pentru integrare culturalL Mi socioprofesionalL eficientL, pentru
dezoltarea culturii Mi ciilizaAiei.
Qn scopul realizLrii acestor obiectie, actiitatea de formare continuL a fi a3atL pe obiectie
specifice dezoltLrii competenAelor psihopedagogice Mi metodice On specialitate Mi psihorelaAionale,
teoretico-metodologice, practic-acAionale Mi constructi-creatoare.
Qn acest conte3t, restructurarea formLrii continue a cadrelor didactice constituie obiectiul
prioritar al asigurLrii calitLAii OnLALmNntului, Mansa reformei OnLALmNntului.
1J