UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI

MASTER: ADMINISTRAIE PUBLIC I EFICIENA
SISTEMULUI ADMINISTRATIV
Fiscalitatea n Romnia

Semestrul I, Bologna
Cuprins:
1. Aspecte generale privind
fiscalitatea.............................................................................3
2. Funciile i rolul
fiscalitii............................................................................................
3. Sistemul fiscal din !om"nia progresiv 1##$%2$$& versus
cota unic 2$$'%
2$$...............................................................................................................................(
&. Strategia fiscal )n *.+. i impactul su asupra !om"niei
i agenilor economici din cadrul
su.....................................................................................................................12
'. ,omparaia sistemului fiscal rom"nesc cu sistemele
fiscale din rile *.+.%
2.................................................................................................................................1#
-. +conomia politic a reformei fiscale din !om"nia . sistem
progresiv de impo/itare versus cota
unic..........................................................................................................21
. Fiscalitatea !omaniei in perioada 2$$(%
2$1$.............................................................2-
(. ,onclu/ii.............................................................................
.........................................3$
#. Bil0iografie.........................................................................
.........................................32
2
1. Aspece !ener"#e pri$in% &isc"#i"e"
,eea ce deose0este o ar aflat )n progres de una aflat )n declin este, )n 0un
msur, preferina aratat construirii viitorului. Aceasta preferin se msoar prin
impo/ite, )mprumuturi i rata do0"n/ilor.
,onform dicionarului 1arrousse, fiscalitatea repre/int '("#i"e"
i)p(*ie#(r +i ",e#(r- " re!#e)en.ri#(r %e n"ur. &isc"#. precu) +i " "p"r"u#ui
&isc"# ce $in s. in&#uen/e*e %irec s"u in%irec "ci$i"e" unui "!en ec(n()ic
%enu)i c(nri0u"0i#1. ,onsiderm c aceast definiie poate fi amendat datorit
caracterului sau restrictiv. Ast/i )n domeniul fiscal se )nt"lnesc mai multe concepte.
Alturi de fiscalitate este ve2iculat noiunea de 3fisc3 definit ca administraia
n sarcina creia revin calculul, perceperea i urmrirea plii impozitelor i taxelor
datorate statului de ctre contribuabil3.
4e asemenea, este utili/at i termenul 5fiscal3 care privete fiscul, care aparine
acestuia.
In definirea sistemului fiscal de ctre diveri autori se pleac )n general de la
modul de percepere a acestuia de ctre contri0ua0ili6 totalitatea impo/itelor ce tre0uiesc
ac2itate ctre stat. Astfel, I. ,ondor definete sistemul fiscal ca fiind 5totalitatea
impo/itelor provenite de la persoanele fi/ice i 7uridice care alimentea/ 0ugetele
pu0lice8.
,"nd se vor0ete de sistemul fiscal, considerm c nu se pot omite i alte
elemente importante ale acestuia, )n afara impo/itului, cum ar fi6 legislaia fiscal care
are rolul crearii condiiilor legale i de reglementare a fiscalitii inclu/"nd atat
drepturile i o0ligaiile autoritii fiscale c"t i cele ale contri0ua0ililor i aparatului
fiscal c2emat s reali/e/e aplicarea legislaiei fiscale )n interesul puterii pu0lice dar,
3
fr afectarea personalitii i drepturilor de care se 0ucur contri0ua0ilul potrivit
legislaiei fiscale i a celei generale.
In cadrul general al finanelor pu0lice ale unei ri, fiscalitatea se delimitea/ ca
un ansam0lu coerent de norme care reglementea/ impunerea contri0ua0ililor i
fundamentea/ 7uridic impo/itele i ta9ele.
Impo/itele i ta9ele sunt instituite prin acte normative i ele sunt elemente de
0a/a )n fundamentarea i definirea noiunilor de fiscalitate, fisc, fiscal.
Anali/ate )n ansam0lu, cele trei noiuni sunt str"ns legate de impo/ite.
Speci"#isii %in "r" n("sr" "u %e&ini i)p(*iu# c" &iin% p#"" 0"ne"sc.
(0#i!"(rie- !ener"#. +i %e&inii$.- e&ecu". %e pers("ne &i*ice +i 2uri%ice 3n
&"$("re" 0u!eu#ui s"u#ui 3n cu"nu)u# +i #" er)ene precis s"0i#ie %e #e!e- &.r.
(0#i!"/i" %in p"re" s"u#ui %e " pres" p#"i(ru#ui un ec4i$"#en %irec +i
i)e%i".
+conomia national a unei tri ca parte componenta a economiei mondiale,
cuprinde un ansam0lu de activitti, desfasurate de persoane sau grupuri de persoane
fi/ice i morale care apartin acestuia, dar la care participa i unii su0iecti economici i
altor tri.
In interiorul fiecrei tri ca urmare a activittilor economice desfsurate de
su0iectii economici, apare un ansam0lu de relatii de productie, sc2im0, repartitie,
consum, finantare creditare, care se manifest su0 forma unor flu9uri reale, monetare i
financiare.
Sistemul fiscal este un produs al g"ndirii, deci/iei i actiunii factorului uman, ca
urmare a evolutiei societtii umane, creat initial pentru a rspunde unor o0iective
financiare, la care ulterior s%au adugat o0iective de natur economico%social. 4ac
reali/area o0iectivelor de ansam0lu ale sistemului necesit e9istenta deci/iilor
strategice, reali/area scopului pe termen scurt vi/ea/ reali/area deci/iilor tactice.
Impo/itul constituie o creatie a g"ndirii umane un instrument creat de om pentru
ca puterea pu0lic s asigure omului anumite utilitti pu0lice. Fiind un produs
intelectual, pentru a e9ista tre0uiesc alese elementele de natur economic, care sunt
prelucrate i com0inate dup anumite reguli )n conditiile respectrii principiilor care
stau la 0a/a relaiilor sociale dintre mem0rii societtii. Aceasta intruc"t puterea pu0lic
nu are posi0ilitatea te2nica de a prelua )n momentul crerii venitului, partea care )i este
necesar pentru a asigura finantarea o0ligatiilor care )i revin i deci tre0uie s preia o
parte din venitul national reparti/at prin intermediul pietei )ntre su0iectii participanti.
Acest produs al g"ndirii de natur financiar dup apro0area sa, devine un instrument
&
financiar activ care produce efecte cuantifica0ile monetar servind pentru reali/area unor
o0iective presta0ilite.
,onceptele specifice cu care se operea/ )n teoria fiscal sunt e9trem de
diverse, iar incercarile de a sta0ili semninificatiile standardi/ate, au pus )n evident
comple9itatea sarcinii de sistemati/are i standardi/are.
Intr%o a0ordare financiar conceptul de fiscalitate este definit ca un 3sise) %e
percepere " i)p(*ie#(r3 iar )ntr%o a0ordare 7uridic 3sise) %e #e!i re&eri("re #" &isc
#" percepere" i)p(*iu#ui5.
Apar doua elemente de referinta6 impo/itul si fiscul. Impo/itul este definit in
general prin prisma functiei sale clasice, respectiv ca o contri0utie solicitata pentru
asigurarea serviciului o0ligatiilor pu0lice a Statului si colectivitatilor locale, iar fiscul
ca administratie o0ligata cu perceperea impo/itelor. ,onceptul de sistem in teoria
fiscala a fost utili/at mai mult figurativ, fara a se incerca o a0ordare a comple9ului
fiscal din punct de vedere a teoriei sistemelor.
Se poate considera ca sistemul fiscal cuprinde un ansam0lu de concepte,
principii, metode,
procese, cu privire la o multime de elemente :materie impo/a0ila, cote su0iecti fiscali;,
intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii, legiferarii, ase/arii si
perceperii impo/itelor si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, in scopul
reali/arii o0iectivelor sistemului.
Studiul sistemelor fiscale necesita luarea in considerare a doi parametri6 unul de
natura spatiala iar altul de natura temporala.
P"r")eru# sp"i"l are in vedere e9istenta unei multimi de teritorii
locuite, organi/ate din punct de vedere administrativ si politic, intr%un stat. Fiecarei tari
ii corespunde un sistem fiscal cu o structura comportament si o0iective 0ine
determinate.
1uarea in considerare a parametrului spatial corespunde principiului
teritorialitatii impo/itului, care este in corcondanta cu suveranitatea fiscala a Statului de
a institui impo/ite. Acesta este influentat de nivelul si structura surselor de venituri, de
necesitatile financiare ale institutiei 0ugetare si de conceptiile etice si politice ale
guvernelor. Importanta sa re/ida in mai multe aspecte.
P"r")eru# i)p corespunde principiului anualitatii impo/itului
determinat de anualitatea e9ercitiului financiar si a institutiei 0ugetare, corelat cu
ca/urile de retroactivitate preva/ute de lege.
'
Sise)u# &isc"# constituit in !omania dupa revolutie a fost conceput si
organi/at pe trei componente independente6
a. Impo/ite, ta9e si contri0utii ca venituri ale statului
0. <ecanismul fiscal
c. Aparatul fiscal
a; Impozitele, taxele si contributiile, repre/inta resurse financiare pu0lice ce se
constituie si se gestionea/a printr%un sistem unitar de 0ugete si anume6 0ugetul de stat,
0ugetul asigurarilor sociale de stat, 0ugetele locale, 0ugetele fondurilor speciale,
0ugetul tre/oreriei statului si 0ugetele altor institutii pu0lice cu caracter autonom
:=arlamentul, =resedintia !omaniei, >uvernul, ministerele s.a.; in conditiile asigurarii
ec2ili0rului financiar. Bugetul de stat, pre/entat su0 forma unei 0alante economice
prevede si autori/ea/a veniturile :sau incasarile; si c2eltuielile anuale ale statului. ,a
document de sinte/a, 0ugetul de stat este un act autori/at de catre =arlament si reflecta
marile categorii de resurse si c2eltuieli ale statului, constituind forma principala de
manifestare a politicii sale financiare.
b) Mecanismul fiscal presupune utili/area de metode de impunere6 te2nici si
instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea, ca
ansam0lu de operatiuni prin care se sta0ilesc o0ligatiile platitorilor de impo/ite catre
stat, consta in identificarea tuturor categoriilor de persoane fi/ice si 7uridice ce detin sau
reali/ea/a un anumit o0iect impo/a0il, evaluarea 0a/ei de calcul si cuantumul acestuia.
?0ligatiile cetatenilor decurg din insasi ,onstitutia tarii 3,etatenii au o0ligatia
sa contri0uie prin impo/ite si ta9e la c2eltuielile pu0lice. Sistemul legal de impunere
tre0uie sa asigure ase/area 7usta a sarcinilor fiscale3. Impo/itele, ta9ele si alte venituri
ale 0ugetului de stat se sta0ilesc doar prin lege.
Aceasta presupune ca intreaga activitate de impunere, de urmarire si de
percepere a impo/itelor si ta9elor consta de fapt in aplicarea si respectarea intocmai a
unor prevederi legale. ?rice a0atere, voita sau nu, inseamna incalcare a legii si tre0uie
sanctionata .
+forturile specialistilor in domeniu dupa 1#(#, au fost orientate pentru a gasi
te2nici si metode ale impunerii adecvate la felul impo/itului, natura 7uridica a
platitorului si instrumentele utili/ate.
c) Aparatul fiscal. +ficienta de ansam0lu a economiei este dependenta de
modul in care functionea/a aparatul fiscal. Statul isi indeplineste rolul sau prin sistemul
legislativ si e9ecutiv. Aparatul fiscal este format din Administratiile Finantelor =u0lice,
4irectia de Inspectie Fiscala din A@AF, impreuna cu directiile 7udetene de inspectie
-
fiscala si directia de inspectie fiscala din cadrul 4irectiei >enerale de Administrare a
<arilor ,ontri0ua0ili.
Impo/itele, ta9ele si alte venituri ale statului impreuna cu resuresele si
normativele de c2eltuieli pentru institutiile pu0lice se apro0a prin lege. <insterul
Finantelor avand ca atri0utie principala asigurarea ec2ili0rului 0ugetar si aplicarea
politicii financiare.
=rotectia sociala a unor categorii defavori/ate ale populatiei prin scutiri de
impo/ite6
1. scutiri de impozitul pe salarii privind:
sumele primite de salariati pentru munca prestata in perioada preavi/ului de
concediere.
a7utoarele ce se acorda din fondul de asigurare sociala si asistenta sociala, in
conditiile legii.
pensiile de orice fel.
sumele cuvenite urmasilor eroilor martiri ai revolutiei si altor categorii
incadrate in 1egea nr. &2A1##$
2. scutiri la impozitul agricol pentru:
invali/i si vaduve de ra/0oi
3. reduceri de 50 a impozitului agricol pentru:
persoane 2andicapate asimila0ile cu gradele I si II de invaliditate.
persoane fi/ice in varsta de peste -' de ani, care isi lucrea/a singure
pamantul.
&. scutirea de taxe asupra mi!loacelor de transport a autoturismelor,
motocicletelor si tricicletelor si tricicluri cu motor care apartin invalizilor si sunt
adaptate invaliditatii acestora.
'. reducerea cu 50 a taxelor pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale si
monumentelor istorice, de ar"itectura si ar"eologie de catre elevi , studenti si militari
in termen.
6. Func/ii#e +i r(#u# &isc"#i./ii
=entru ca sistemul fiscal sa raspunda unor cerinte, el tre0uie sa se caracteri/e/e
prin anumite trasaturi si sa indeplineasca anumite functii. 4intre trasaturile ce
caracterizeaza sistemul fiscal amintim6

*niversalitatea impuneriiB
*nitatea impuneriiB
+c2itatea impunerii.
Functiile fiscalitatii sunt6
a; #n cadrul $inantelor publice, $iscalitatea contribuie la constituirea $ondurilor
publice de resurse banesti.
1a formarea acestor fonduri isi aduc contri0utia6
regiile autonome si societatile comerciale cu capital de statB
societatile comerciale cu capital privat sau mi9tB
organi/atiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativB
institutiile pu0lice si populatiaB
persoanele 7uridice si fi/ice re/idente in strainatateB
Activitatea de constituire a resurselor financiare im0raca diferite forme intre care citam6
Impo/ite care repre/inta contri0utii o0ligatorii fara un ec2ivalent
direct si imediat pentru platitoriB
Ca9ele, adica plati care constituie, in principal, contravaloarea unui
serviciu prestatB
Darsaminte din profitul regiilor autonomeB
Amen/i pentru fapte contraventionale sau penaleB
=enalitati sau ma7orari pentru neindeplinirea la termen a unor
o0ligatiuniB
Darsaminte din veniturile institutiilor pu0lice.
Fondurile pu0lice de resurse 0anesti sund distri0uite integral prin 0ugetul pu0lic
national pentru invatamant, sanatate, cultura, asigurari sociale si protectie sociala,
aparare nationala, ordine pu0lica, actiuni economice si alte actiuni.
0; %iscalitatea contribuie la reditribuirea veniturilor intre menbrii societatii,
determinand atenuarea unor inegalitati cu privire la venituri intre cetateni. *n e9emplu
in acest sens il ofera 1egea impo/itului pe salarii, potrivit careaia veniturile din salarii,
de la locul principal de munca de pana la ($$$$$ lei sunt scutite de impo/it, in timp ce
salariile lunare care depasesc suma de '.$$$.$$$lei se impo/itea/a cu &' E.
c; &rin stabilirea unor termene de plata a impozitelor si taxelor, precum si a unor
amen/i, penali/ari sau ma7orari de intar/iere, fiscalitatea contri0uie la educarea civica a
cetatenilor si de/voltarea responsa0ilitatii acestora pentru reali/area o0ligatiilor
o0stesti.
(
d; 'olul de control al activitatii $iscale pentru combaterea $aptelor ilicite,
concurentei neloiale, eva/iunii fiscale. ?rganele fiscale si organele speciali/ate cum
sunt garda financiara , inspectoratele pentru protectia consumatorului etc, constata si
intreprind masuri pentru com0aterea activitatii comerciale ilicite cuprinse in legea nr
&2A1##1. ,ontrolul fiscal este reglementat prin ?.>. nr. $ pu0licata in <.?. nr.22 din
3$ august 1##.
7. Sise)u# &isc"# %in R()8ni" pr(!resi$ 199:;6::< $ersus c("
unic. 6::=;6::>
1a )nceputul anului 2$$', >uvernul introducea cota unic de impo/itare de 1-E
asupra veniturilor persoanelor fi/ice i asupra profitului firmelor, reform"nd astfel din
temelii sistemul fiscal din !om"nia.
,are sunt diferenele de a0ordare a reformei fiscale p"n )n 2$$' i dup
2$$'F
,are dintre cele dou sisteme fiscale este sustena0il pe termen mediu i lung,
fiind puin pro0a0il s genere/e de/ec2ili0re macroeconomiceF
,um poate crete ponderea veniturilor )ncasate la 0uget )n =IB de la 2#E :)n
2$$-, !om"nia afl"ndu%se, la acest indicator, pe ultimul loc )n *.+.%2; la &$%&'E, c"t
este media rilor *.+.%2F
1a aceste )ntre0ri vom )ncerca s rspundem )n continuare. <ai )nt"i, vom
anali/a comparativ cele dou sisteme fiscale6 cel de p"n )n 2$$& i sistemul iniiat la 1
ianuarie 2$$'. *lterior, vom compara sistemul fiscal actual din !om"nia cu alte
sisteme fiscale din rile *.+.%2.
Sise)u# &isc"# %e p8n. 3n 6::<: pr(!resi$- re%isri0ui$- s(ci"#
Gn 2$$&, sistemul fiscal era unul progresiv, cu cote difereniate )n ceea ce
privete impo/itul aplicat pe venitul persoanelor fi/ice. Astfel, cei care aveau venituri
de p"n la 2( milioane !?1, plteau 1(E drept impo/it pe venit, pentru cei cu venituri
cuprinse )ntre 2( milioane !?1 i -#,- milioane !?1 cota era de 23E i impo/itul
putea a7unge p"n la &$E )n condiiile )n care venitul depea suma de 1'- milioane
!?1. Impo/itul aplicat asupra profitului impo/a0il al companiilor era de 2'E.
#
4o0"n/ile erau impo/itate cu 1E, iar dividendele cu un procent de 'E.
<icro)ntreprinderile plteau un impo/it pe venit de 1,'E.
Gn 2$$&, sistemul fiscal din !om"nia era considerat de ctre Fondul <onetar
Internaional ca fiind unul sustena0il, care nu creea/ de/ec2ili0re macroeconomice pe
termen mediu i lung. Balana economii%investiii )m0untit, arierate )ntr%o scdere
rapid, meninerea salariilor )n limita 0ugetelor apro0ate i ratele ridicate de colectare
de #'%#(E la principalele utiliti fundamentau anali/a po/itiv a specialitilor F<I6
H=olitica 0ugetar )n anul 2$$& va susine o0iectivele de de/inflaie i limitarea
deficitului de cont curent e9tern, cre"nd )n acelai timp condiii pentru creterea )n
continuare a investiiilor sectorului privat8.
,e urma s se )nt"mple cu sistemul fiscal )n 2$$', dac guvernarea de atunci
continuaF >uvernul convenise de7a cu F<I, din luna iulie 2$$&, un program de reform
fiscal care ar fi intrat )n vigoare la 1 ianuarie 2$$'. =rincipalii piloni ai acestui
program prevedeau o reducere a impo/itului pe profit de la 2'E la 1#EB o reducere a
impo/itului pe venit pentru cea mai mic tran de impunere de la 1#E la 1&E,
compensate parial prin )ng2earea deducerilor personale la nivelul din 2$$& i o
reducere a ratei contri0uiilor pentru asigurrile sociale cu 1,2'E. =entru a compensa o
parte din pierderea de venituri, autoritile doreau s introduc simultan un impo/it pe
teren, s creasc impo/itul pe dividende i acci/ele, cu )ncepere de la 1 iulie 2$$'.
=ierderea net de venit asociat reformei s%ar fi ridicat la $,2'E din =IB fa de
referina de 0a/, datorit efectului pe parcursul )ntregului an al eliminrii ratei reduse
de impunere la impo/itul pe profit pentru activitile de e9port, efectului reportat al
creterii acci/elor din iulie 2$$& i al unor )m0untiri )n colectare datorit reformei
administraiei fiscale i a unei reduceri a eva/iunii fiscale.
?0iectivele reformei propuse de guvernul din 2$$& erau legate de spri7inirea
distri0uiei ec2ita0ile a c"tigurilor de pe urma creterii economice ridicate,
)m0untirea climatului de afaceri i )ntrirea po/iiei competitive a !om"niei. Gn plus,
reforma fiscal dorea s rspund i ateptrilor oamenilor de afaceri, legate de
creterea predicti0ilitii )n domeniul fiscal, reducerea costurilor administrative legate
de impo/ite i reducerea presiunilor legate de impo/itarea muncii.
Sise)u# &isc"# %in 6::=;6::>: si)u#"i$ penru "&"ceri#e )"ri +i
c(nsu)
4ei sonda7ele efectuate )n r"ndul oamenilor de afaceri )n ultimii ' ani arat c
nivelul fiscalitii este una dintre preocuprile secundare ale managementului
1$
companiilor :mult mai puin important dec"t, de e9emplu, predicti0ilitatea fiscal;,
reforma fiscal din 2$$' a intit )ncura7area afacerilor mari, a companiilor cu for
financiar ridicat, mi/"ndu%se pe efectele de antrenare ale investiiilor masive reali/ate
de aceti investitori.
4e la 1 ianuarie 2$$, au intrat )n vigoare amendamentele, )ndelung disputate,
aduse ,odului Fiscal. Amendamentele nu au avut )n vedere modificarea elementelor
eseniale ale sistemului fiscal rom"nesc, construit, )n principal, pe 0a/a cotei unice de
1-E aplicate veniturilor i a unei ta9e pe valoarea adugat de 1#E.
Impo/itul pe dividende, pltit de ctre acionarii persoane 7uridice, este de 1$E
)n condiiile )n care nu dein participaii de minimum 1'E p"n la
1 ianuarie 2$$#, respectiv 1$E dup aceast dat pentru o perioad de minimum doi
ani )nainte de data plii. +9cepia de la regula de impo/itare a societilor comerciale
este, )n continuare, dat de impo/itarea venitului micro)ntreprinderilor, cu condiia ca
acestea s reali/e/e minimum '$E din venituri din alte activiti dec"t cele de
consultan pentru management i afaceri. =revederea se dorete o soluie )n sensul
eliminrii folosirii micro)ntreprinderilor pentru )ncasarea salariilor de ctre unii
anga7ai. ,ota de impo/itare a veniturilor este, )n ca/ul micro)ntreprinderilor, de 2E )n
anul 2$$, 2,'E )n anul 2$$( i 3E )n anul 2$$#.
=entru c"tigurile o0inute din rscumprarea titlurilor la fondurile desc2ise de
investiii se aplic o rat de impo/itare difereniat )n funcie de durata de deinere a
acestor titluri dup cum urmea/6 dac sunt deinute o perioad mai mic de 3-' de
/ile, se aplic rata de impo/itare general de 1-EB dac sunt deinute o perioad mai
mare de 3-' de /ile, se aplic o rat de impo/itare de 1E pe c"tigul net o0inut.
=entru titlurile de valoare, valori mo0iliare, cumprate i rscumprate se aplic
un impo/it de 1-E pe c"tigul net o0inut din operaiunile de v"n/are % cumprare din
cursul e9erciiului fiscal. 4ividendele, inclusiv sumele primite ca urmare a deinerilor
de titluri la fondurile )nc2ise de investiii, o0inute de ctre persoanele fi/ice, se
impo/itea/ cu o cot de 1-E din valoarea dividendelor 0rute cuvenite.
Sistemul fiscal intrat )n vigoare )n 2$$' i a7ustat )n 2$$, i%a sta0ilit ca
o0iectiv asigurarea unor venituri disponi0ile mai mari, poteniala e9pansiune a
afacerilor, creterea investiiilor directe, reducerea ponderii economiei su0terane, o
cretere economic sustena0il, mai multe locuri de munc, creterea economisirii i a
investiiilor. 4intre aceste inte, analitii consider c au fost atinse creterea
investiiilor strine :un record )n perioada postdecem0rist, #,1 miliarde de euro )n
2$$-;, o cretere economic ridicat :,E )n 2$$-, c2iar dac )n mare parte 0a/at pe
11
consum; i e9pansiunea afacerilor desfurate de firmele mari, puternice din punct de
vedere financiar. ,e nu a reuit s o0in reforma sistemului fiscal promovat de
guvernarea de dup 2$$' au fost creterea ponderii veniturilor 0ugetare )n =IB,
creterea economisirii iar ceea ce a )nrutit este accentuarea deficitului de cont curent.
Deniturile disponi0ile mai mari au )nsemnat un consum mai mare :mai ales de 0unuri
din import; i implicit, ad"ncirea deficitului 0alanei comerciale.
<. Sr"e!i" &isc"#. 3n U.E. +i i)p"cu# s.u "supr" R()8niei +i
"!en/i#(r ec(n()ici %in c"%ru# s.u
<omentul naterii a ceea ce avea s devin )n 1##2 *niunea +uropean poate fi
considerat $# mai 1#'$, c"nd primul ministru france/, !o0ert Sc2uman, propune
reali/area HFederaiei +uropene8.
Gn 1#' se semnea/ tratatul de constituire a ,omunitii +conomice +uropene,
din aceasta fc"nd parte Belgia, Frana, 1u9em0urg, Italia, ?landa i >ermania.
Cratatul include cadrul general privind fiscalitatea )n *niunea +uropean, )n articolele
#$%#36
'Articolul 90:
(ici un stat membru nu va impune, direct sau indirect, asupra produselor unui
alt stat membru, impozite interne mai mari dec)t cele aplicate produselor similare din
producia intern.
*e asemenea, nici un stat membru nu trebuie s impoziteze produsele unui alt stat
membru n aa $el nc)t s se o$ere protecie produselor unui stat membru ter.
Articolul 91:
+n cazul exporturilor ctre un alt stat membru, rambursarea impozitelor pltite
n interiorul rii nu va depi volumul acestora.
Articolul 92:
+n cazul altor impozite n a$ar de impozitele asupra ci$rei de a$aceri, accize i
alte tipuri de impozite indirecte, rambursrile legate de exporturile ctre un alt stat
membru nu pot $i garantate, iar impozitele pentru importuri nu pot $i aplicate $r a $i
aprobate, pentru o perioad limitat de ctre ,onsiliu, la propunerea ,omisiei.
Articolul 93:
12
,onsiliul va adopta propunerile primite de la ,omisie privind armonizarea
legislaiei re$eritoare la impozitele indirecte, cu unanimitate de voturi, dup
consultarea &arlamentului i ,omitetului -conomic i .ocial.8
4in prevederile acestui tratat decurg dou consecine importante6
; Armoni/area impo/itrii )n statele mem0re la nivelul impo/itelor indirecte :ta9a pe
valoarea adugat, acci/e;. Acest lucru a fost impus de necesitatea asigurrii unei
concurene loiale )n cadrul pieei comune, )ntruc"t impo/itele indirecte se cuprind )n
preul de v"n/are al 0unurilor, iar dac un stat mem0ru ar fi impus impo/ite indirecte
mai mari pentru produsele altui stat mem0ru comparativ cu produsele sale proprii,
premisa concurenei loiale )n *niunea +uropean nu ar mai fi e9istat. Gn ceea ce
privete impo/itele directe :impo/it pe profit, impo/it pe venit etc.; fiecare stat )i
pstrea/ intact suveranitatea fiscal.
% Adoptarea reglementrilor )n domeniul fiscal se face cu unanimitate de voturi )n
,onsiliul *niunii +uropene.
4ei din 1#' au fost efectuate o serie de modificri ale acestor prevederi, ideea
de 0a/ a rmas aceeai, aceste prevederi fiind preluate i ulterior )n tratatul de
constituire a *niunii +uropene din 1##2, precum i )n Cratatul de la 1isa0ona, care se
prevede a intra )n vigoare )n 2$1$.
Gn 0a/a acestora au fost ela0orate o multitudine de acte normative :directive i
regulamente; la nivelul *niunii +uropene, care s asigure un anumit grad de
armoni/are a impo/itelor indirecte, )n special )n ceea ce privete CDA i acci/ele.
Gn domeniul impo/itrii directe, dei iniial s%a considerat c nu este necesar ca
*niunea +uropean s intervin, datorit creterii semnificative a tran/aciilor
intracomunitare, s%a recunoscut necesitatea coordonrii impo/itrii directe la nivel
european, )n sensul de a sta0ili reguli uniforme care s nu permit unui stat mem0ru s
impo/ite/e veniturile pltite ctre re/ideni )n alt stat mem0ru mai mult dec"t veniturile
pltite ctre proprii si re/ideni.
Gns aceast armoni/are :)n domeniul impo/itelor indirecte; i coorodnare :)n
domeniul impo/itelor directe; nu tre0uie fcut fr a urmrii anumite o0iective
economico%sociale. Astfel, )ntr%o comunicare pre/entat )n 2$$1 de ,omisia +uropean
s%au sta0ilit ca o0iective ale politicii fiscale la nivelul *niunii +uropene urmtoarele6
% Susinerea o0iectivului de la 1isa0ona ca *+ s devin cea mai competitiv i
dinamic economie 0a/at pe cunoatere din )ntreaga lumeB
% Susinerea succesului i de/voltrii pieei comune prin permiterea tuturor statelor
mem0re de a concura loial i de a e9trage din plin 0eneficiile pieei interneB
13
% ,ontri0uia la o reducere dura0il a poverii fiscale generale din cadrul *+, prin
asigurarea unui ec2ili0ru )ntre diminuarea impo/itelor, investiia )n servicii pu0lice i
susinerea consolidrii fiscaleB
% Gntrirea politicilor economice, de invovare, de sntate i protecie a consumatorilor,
de de/voltare dura0il, de mediu i de energieB
% Susinerea moderni/rii <odelului Social +uropean.
Gn continuare sunt pre/entate principalele msuri luate )n domeniul fiscal, pe
principalele impo/ite, pentru a asigura )ndeplinirea o0iectivelor politicii fiscale la nivel
european.
I. ?n %()eniu# T",ei pe $"#("re" "%.u!". @TVAA
M.suri #u"e: =rincipalul act normativ )n domeniul CDA este 4irectiva
112A2$$-, care este repu0licarea directivei a asea de CDA e9istent din 1#. =e l"ng
acest act normativ principal, sistemul comun de CDA mai este reglementat i de o serie
de alte acte normative.
Acest act normativ urmrete s sta0ileasc un cadru general pentru ca
sistemele de CDA s fie compati0ile. Acolo unde directiva sta0ilete reguli o0ligatorii
toate statele sunt o0ligate s le aplice. 4e e9emplu, toate statele sunt o0ligate s
scuteasc de CDA livrrile intracomunitare de 0unuri, dac se )ndeplinesc anumite
condiii. +9ist )ns i anumite aspecte care sunt lsate la latitudinea statelor mem0re,
care pot avea astfel un anumit grad de deci/ie. 4e e9emplu cota standard de CDA
tre0uie sta0ilit )n intervalul 1'E%2'E, fiecare stat mem0ru av"nd li0ertatea de a%i
sta0ili cota pe care o consider potrivit pentru necesitile sale 0ugetare.
B0#i!"/ii#e R()8niei: Cranspunerea )n legislaia !om"niei a prevederilor
directivei astfel )nc"t legislaia din !om"nia s nu conin prevederi contrare celei din
*niunea +uropean. =reluarea 4irectivei 112A2$$- privind sistemul comun de CDA s%a
fcut )n cadrul 1egii '1A2$$3 ,odul Fiscal )n titlul DI CDA. Gn acest sens de fiecare
dat c"nd se face o modificare a prevederilor e9istente )n legislaia fiscal din !om"nia
referitoare la CDA tre0uie anali/at dac modificrile respective sunt conforme cu
directiva, altfel, ele neput"nd fi implementate.
I)p"cu# "supr" "!en/i#(r ec(n()ici: ,omerul intra%comunitar de 0unuri i
servicii a fost mult simplificat, )n sensul c sistemul comun de CDA permite
neimpo/itarea acestor tran/acii, cu efecte po/itive asupra cas2%floIului, )ns, pentru a
1&
com0ate frauda, s%a impus un sistem de raportare care de multe ori este perceput ca
fiind greoi i e9trem de 0irocratic.
II. ?n %()eniu# "cci*e#(r
M.suri #u"e: =rincipalul act normativ )n domeniul acci/elor este 4irectiva
11(A2$$(, care va intra )n vigoare la $1 aprilie 2$1$ i care )nlocuiete vec2iul act
normativ directiva 12A1##2. 1a fel ca i sistemul comun de CDA, acci/ele mai sunt
reglementate i de o serie de alte acte normative.
Aceste reglementri vin s sta0ileasc reguli de deinere, micare i
monitori/are a produselor supuse acci/rii. 4e asemenea, din 1##2 s%au impus niveluri
minime pentru acci/e. Cotui, e9ist diferene destul de mari )ntre nivelul acci/elor )n
statele mem0re *+, fapt ce generea/ distorsiuni.
B0#i!"/ii#e R()8niei: Cranspunerea )n legislaia !om"niei a prevederilor
directivei astfel )nc"t legislaia din !om"nia s nu conin prevederi contrare celei din
*niunea +uropean. =reluarea prevederilor eurpene )n vigoare privind acci/ele s%a
fcut )n cadrul 1egii '1A2$$3 ,odul Fiscal )n titlul DII Acci/e, urm"nd ca 4irectiva
11(A2$$( privind regimul general al acci/elor s intre )n vigoare, )n cadrul aceluiai
titlu, la $1 aprilie 2$1$. 1a fel ca i )n domeniul CDA de fiecare dat c"nd se face o
modificare a prevederilor e9istente )n legislaia fiscal din !om"nia referitoare la CDA
tre0uie anali/at dac modificrile respective sunt conforme cu directiva, altfel, ele
neput"nd fi implementate.
I)p"cu# "supr" "!en/i#(r ec(n()ici: Impactul a fost destul de puternic )n
ceea ce privete nivelul acci/elor, )ntruc"t )n !om"nia acestea erau su0 nivelul minim
impus de *niunea +uropean, ceea ce a )nsemnat o cretere treptat a lor pentru a se
a7unge la acest sistem. +9ist i un impact po/itiv )n sensul armoni/rii regulilor de
circulaie a produselor acci/a0ile i )n sensul renunrii la acci/ele procentuale, fapt
impus tot de strategia fiscal a *niunii +uropene.
III. ?n %()eniu# i)p(*iu#ui pe pr(&i
M.suri #u"e: <omentan )n domeniul impo/itului pe profit e9ist dou acte
normative importante, respectiv6
1'
4irectiva ,onsiliului #$A&3&A++, din 23 Iulie 1##$ privind un sistem comun de
impo/itare aplica0il fu/iunilor, divi/iunilor, transferurilor de active i sc2im0ului de
aciuni )ntre companii aparin"nd unor state mem0re diferiteB
4irectiva ,onsiliului nr. #$A&3'A++, din 23 Iulie 1##$ privind un sistem comun de
impo/itare a companiilor mam i filialelor aflate )n state mem0re diferiteB
4e asemenea e9ist propuneri privind crearea unei 0a/e impo/a0ile consolidate
comune pentru impo/itul pe profit )n cadrul *niunii +uropene i pentru crearea unei
sc2eme speciale de impo/itare a )ntreprinderilor mici.
B0#i!"/ii#e R()8niei: Cranspunerea )n legislaia !om"niei a prevederilor
directivelor astfel )nc"t legislaia din !om"nia s nu conin prevederi contrare celei din
*niunea +uropean. =reluarea directivelor eurpene )n vigoare privind impo/itul pe
profit s%a fcut )n cadrul 1egii '1A2$$3 ,odul Fiscal )n titlul II Impo/itul pe profit.
Spre deose0ire de reglementrile )n domeniul CDA i acci/e, la impo/itul pe profit
reglementrile europene privesc numai situaiile de transferuri intracomunitare de
fonduri :capital, venituri, profituri etc;, astfel )nc"t regulile de impo/itare a companiilor
re/idente )n !om"nia pentru veniturile o0inute din !om"nia rm"n la latitudinea
statului !om"n, fr imi9tiune din partea *niunii +uropene.
I)p"cu# "supr" "!en/i#(r ec(n()ici: Impactul a fost favora0il )n principal pe
dou a9e6
% Scutirea de impo/it pe dividende a dividendelor pltite ctre acionari persoane
7uridice din *+, )n anumite condiii. =e cale de consecin a fost o0ligatorie sta0ilirea
unei astfel de msuri i pentru dividendele pltite ctre persoane 7uridice rom"ne,
respect"nd aceleai condiiiB
% Asigurarea neutralitii fiscale a unei fu/iuni :sau divi/ri etc; efectuate de o persoan
7uridic rom"n cu o persoan 7uridic din alt stat mem0ru.
IV. ?n "#e %()enii %in c"%ru# sr"e!iei &isc"#e
Alturi de principalele trei domenii identificate mai sus, la nivelul *niunii
+uropene sau
1-
impus msuri si )ntr%o serie de alte domenii, cum ar fi6 eliminarea du0lei impuneri,
cooperarea administrativ, prevenirea eva/iunii fiscale.
Gn continuare sunt pre/entate re/ultatele unui proces de peste '$ de ani de
armoni/are si coordonare fiscal.
Figura 1. <rimea veniturilor fiscale, ca procent )n =IB )n 2$$, )n statele mem0re ale *niunii
+uropene :E;
Asa cum se poate o0serva din figura 1. Gn statele mem0re ale *niunii +uropene
e9ist o mare diversitate privind procentul )n care =IB este atras la nivlul statului su0
form de venituri fiscale. Astfel, dac )n 4anemarca &(,E din =IB se transform )n
venituri fiscale )n !om"nia numai 2#,&E, !om"nia fiind c2iar pe ultimul loc al *niunii
+uropene din acest punct de vedere. !e/ultatul este contrastant cu perceptia fiscalittii,
)n !om"nia povara fiscal fiind perceput ca fiind foarte mare.
=oate o e9plicatie a acestei contradictii s fie faptul c veniturile fiscale nu se
regsesc transformate )n servicii pu0lice asa cum s%ar dori, ceea ce generea/ un
sentiment de povar fiscal mare, desi aceasta nu este at"t de mare comparativ cu restul
statelor +uropene.
Figura 2. Structura veniturilor fiscale, pe principalele tipuri de venituri )n 2$$ :E;
A. =onderea impo/itelor indirecte )n total venituri fiscale
1
B. =onderea impo/itelor directe )n total venituri fiscale
,. =onderea contri0utiilor sociale )n total venituri fiscale
1(
1a fel ca si la ponderea veniturilor fiscale )n =IB si structura acestora difer
destul de mult de la stat mem0ru la stat mem0ru. Astfel, dac )n 4anemarca -1,2E din
veniturile fiscale provin din impo/ite directe :impo/it pe profitul companiilor si impo/it
pe veniturile persoanelor fi/ice;, 3,1E provin din impo/ite indirecte :CDA, acci/e; si
numai 2E din contri0utii sociale, )n !om"nia &3,&E din veniturile fiscale provin din
impo/ite indirecte :CDA. Acci/e;, 33,-E din contri0utii sociale si numai 23E din
impo/ite directe :impo/it pe profit si pe venit;.
Aceste date reflect faptul c, desi e9ist o strategie fiscal comun la nivelul
*niunii +uropene, modul prin care statele mem0re aleg s ating o0iectivele acestora
este diferit, statele av"nd dreptul la suveranitate fiscal.
1#
Figura 3. +voluia ratei de impo/itare a profitului persoanelor 7uridice
Cotusi, aceast coordonare si concurent fiscal )ntre statele mem0re ale *niunii
+uropene a generat o tendint general de scdere a cotelor de impo/itare. Astfel, dac
)n 1##' cota medie de impo/itare a profitului )n cele 2 state mem0re *+ era de 3',3E,
)n 2$$# nivelul mediu al acesteia a a7uns la 23,'E, deci o scdere cu peste 1$ puncte
procentuale )n 1& ani.
Gn conclu/ie se poate aprecia c strategia fiscal a *niunii +uropene este de a
permite statelor mem0re ca, )n conditiile respectrii legislatiei comunitare, s )si aleag
sistemul fiscal pe care )l consider cel mai potrivit, )n scopul servirii interesului
cettenilor si companiilor de a 0eneficia de cele patru li0ertti fundamentale ale *niunii
+uropene :li0ertatea de miscare a persoanelor, 0unurilor si capitalurilor si li0ertatea de
a furni/a servicii;.
= . C()p"r"/i" sise)u#ui &isc"# r()8nesc cu sise)e#e &isc"#e
%in /.ri#e U.E.;6>
Specificul !om"niei fa de rile *.+.%2 const )n structura veniturilor
)ncasate la 0ugetul de stat. Gn !om"nia, veniturile fiscale i 0ugetare sunt dependente de
veniturile din ta9ele i impo/itele indirecte :CDA, acci/e, ta9e vamale etc.;, )n timp ce,
)n *niunea +uropean, contri0uiile celor trei mari categorii de impo/ite i ta9e
:impo/ite directe, indirecte i contri0uiile sociale; la formarea veniturilor sunt relativ
apropiate. Gn acest conte9t, putem o0serva c fiscalitatea din !om"nia este una medie
2$
fa de rile *niunea +uropean, situ"ndu%se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau
Slovacia :unde se aplic o cot unic de 1#E at"t pentru venituri, c"t i pentru CDA; i
mult mai redus at"t fa de cea din rile *+%1', de e9emplu, Suedia, Frana sau
4anemarca, c"t i )n comparaie cu unele dintre rile nou%venite )n *+ )n anul 2$$&,
precum ,e2ia sau *ngaria.
Gn pre/ent, !om"nia are una dintre cele mai reduse cote din *+%2 la impo/itul
pe venitul persoanelor fi/ice. ,u o rat de impo/itare de 1-E, !om"nia se afl )ntre
Ser0ia :cu venituri impo/itate progresiv, cu o rat minim de 1$E i una ma9im de
1&E; i rile de/voltate din *+, )n care predomin, la fel, sistemul progresiv. ,ele mai
mari rate de impo/itare a veniturilor sunt )n 4anemarca :3(E%'#E;, Suedia :3$E%
''E;, Finlanda :2#E%'3,'E;, ?landa :3&,2E%'2E; i @orvegia :2(E%'1,3E;. 4intre
cele 12 ri noi mem0re ale *+ :/ece care au aderat )n mai 2$$& i dou )n ianuarie
2$$;, ma7oritatea au cote de impo/itare mai ridicate dec"t !om"nia. Astfel, *ngaria
are cote cuprinse )ntre 1(E i 3-E, ,e2ia
:12E%32E;, =olonia :1#E%&$E; iar Bulgaria )ntre 1$E i 2&E.
Gn ceea ce privete impo/itul pe profitul companiilor, !om"nia are printre cele
mai sc/ute cote dintre rile din *+2. =entru persoanele fi/ice, rata de impo/itare a
dividendelor este de 1-E, astfel c profiturile unei societi comerciale sunt impo/itate
cu 2#,&&E, )n ca/ul acionarilor persoane fi/ice i cu 2&,&E, )n ca/ul persoanelor
7uridice. Bulgaria impune o cot de impo/itare pe profitul companiilor de 1$E, *ngaria
1-E iar +stonia 22E :tre0uie menionat c Bulgaria i +stonia nu impo/itea/
veniturile din dividende;. 4ac avem )n vedere rata de impo/itare com0inat :impo/it
pe profit J impo/it pe dividende;, o0servm c rile de/voltate din *+ au un regim de
impo/itare mult mai restrictiv dec"t al !om"niei. Astfel, dac impo/itul final com0inat
este de 1#E )n Slovacia, )n Irlanda acesta este de 2-E, mai mic dec"t )n =olonia
:3&,&E;, Frana :'',#E;, >ermania :'2,&E;, ,e2ia :3',&E; i apro9imativ egal cu cel
din >recia :2#E;.
,omparativ cu ratele practicate de statele mem0re *+, cota CDA aplicat )n
!om"nia se situea/ la un nivel relativ mediu. Aceeai rat, 1#E, este )nt"lnit )n
Slovacia :unde se practic principiul cotei unice e9tins i la CDA;, >ermania, ,e2ia etc.
,ea mai mare rat a CDA este )nregistrat )n Suedia, @orvegia i 4anemarca :2'E;.
!ata utili/at )n !om"nia este mai mare dec"t cea practicat de alte state, cum ar fi, de
e9emplu, 1u9em0urg i ,ipru :1'E; sau <area Britanie :1E;. Altfel, legat i de ta9a
de prim )nmatriculare, nou introdus )n ,odul Fiscal i at"t de contestat, tre0uie
21
menionat c, )n !om"nia, ta9ele pe mediu sunt de 1$ ori mai mici )n comparaie cu
*niunea +uropean.
!eforma sistemului fiscal nate )n continuare multe controverse )n !om"nia.
Succesul sau eecul ei depinde de momentul )n care este aplicat, mediul economic )n
care este implementat i msurile acompaniatoare . reducerea c2eltuielilor pu0lice,
impunerea de constr"ngeri tari ru%platnicilor, fle9i0ili/area ,odului <uncii etc Gn
!om"nia, opiniile proAcontra unic vor0esc despre creteri de venituri la 0uget,
Hmagnet8 pentru investiiile strine, crearea de locuri de munc etc. =rerile contra
recunosc cotei unice de impo/itare doar avanta7ul reducerii 0irocraiei fiscale
:simplitatea ei administrativ;, imput"ndu%i lipsa de ec2itate. Se argumentea/ c
veniturile la 0uget s%au mrit prin creterea )ncasrilor din CDA, generate de
e9pansiunea consumului datorat transferurilor 0neti de la rom"nii plecai )n
strintate i mririi cererii celor cu venituri mari, care au c"tigat mai mult ca urmare a
aplicrii cotei unice. Gn mod cert, consensul minim privind consolidarea unei strategii
fiscale predicti0ile )n !om"nia este necesar deoarece concurena fiscal )ntre rile *+
este din ce )n ce mai puternic.
C. Ec(n()i" p(#iic. " re&(r)ei &isc"#e %in R()8ni" D sise)
pr(!resi$ %e i)p(*i"re $ersus c(" unic.
Gncep"nd cu 2$$', guvernul a introdus cota unic de impo/itare de 1-E asupra
veniturilor persoanelor fi/ice i asupra profitului firmelor.
4up opinia autoritilor ce au propus%o, aceast msur repre/enta o latura unei
rela9ri fiscale. =oteniala e9pansiune a afacerilor, creterea investiiilor directe,
reducerea ponderii economiei su0terane, o cretere economic sustena0il, mai multe
locuri de munc, creterea economisirii i a investiiilor erau enumerate ca ingredientele
unui program de succes. Cotui, muli specialiti )i artau )ngri7orarea cu privire la
oportunitatea momentului de introducere a cotei unice. ,are erau condiiile pentru ca
introducerea cotei unice )n !om"nia s fie un succesF =rin introducerea cotei unice,
apar presiuni inflaioniste puternice )n !om"niaF 4ispare sta0ilitatea macroeconomicF
Se vor manifesta i )n !om"nia 0eneficiile cotei unice, o0servate )n SlovaciaF
=ractica arat c aceast msur a avanta7at mai ales firmele cu putere
financiar ridicat i indivi/ii cu venituri mari. Cotui, firmele mici i mi7locii, )n cadrul
crora ponderea c2eltuielilor cu fora de munc este ridicat, introducerea cotei unice
22
este o reducere pervers a fiscalitii. 1a nivelul acestor companii, un impact
semnificativ asupra profita0ilitii o are cota de contri0uie la asigurrile sociale, care a
rmas la un nivel ridicat :c2iar dac s%a redus cu & puncte procentuale fa de 2$$&, ea
rm"ne cu ( puncte procentuale peste media *+;.
M(%e#u# e(reic...
Gn proiectarea unei reforme fiscale, tre0uie cunoscut magnitudinea efectului de
multiplicare al reducerii ratei de impo/itare, datorit faptului c acesta poate conduce la
o cerere agregat )n e9ces, determin"nd astfel efecte inflaioniste greu de oprit, prin
canalul unor deficite 0ugetare ridicate pe termen mediu i lung. Ceoria economic ne
)nva c o cretere temporar a venitului curent :prin scderea ratei de impo/itare, pe
termen scurt; determin o modificare mic a c2eltuielilor de consum ale mena7elor. Gn
sc2im0, o cretere a venitului permanent :prin scderea ratei de impo/itare, pe termen
lung; determin o modificare puternic a c2eltuielilor de consum i astfel, a cererii
agregate. <uli economiti consider % )n mod eronat % c reducerea fiscalitii va duce
la o cretere puternic i pe latura ofertei agregate. +i spun c msurile de rela9are
fiscal repre/int esena a0ordrii economice prin prisma ofertei agregate. !educerea
fiscalitii va conduce la o cretere a nivelului veniturilor colectate la 0uget i se va
a7unge la o economie de tip voodoo :economie )n care mena7ele vor consuma mai mult,
producia va crete, are loc o reducere a oma7ului i nu o cretere a inflaiei;.
Cotui, c2iar dac reducerea fiscalitii are impact at"t asupra cererii agregate
c"t i asupra ofertei agregate, efectele sunt difereniate ca mrime. Incidena reducerii
fiscalitii este mult mai puternic asupra cererii agregate i mai redus asupra ofertei
agregate. Ceoreticienii motivea/ creterea ofertei agregate prin )m0untirea
stimulentelor de a munci, dei studii recente demonstrea/ c introducerea cotei unice
de impo/itare are drept principal calitate reducerea costurilor administrative
:simplitatea ei;.
23
@ivelul
mediu al
preurilor
P
=
$
$ =IB
potent$
=IB
potent1
=rodusul Intern
Brut PIB
+
2
+
$
+
1
AS
$
AS
1
A4
1
A4
$
=
1
=e termen scurt, ca urmare a reducerii impo/itrii, cererea agregat crete,
produsul intern 0rut crete cu o mrime mare conduc"nd la scderea veniturilor fiscale
)ncasate la 0uget cu un procent mai mic dec"t procentul de scdere a ratei marginale de
impo/itare. =e termen lung, ca urmare a reducerii impo/itrii cresc stimulentele de a
munci i astfel creterea
=IB%ului potenial este mult mai mic dec"t cea a =IB pe termen scurt, o0inut prin
stimularea cererii agregate. !e/ult c veniturile fiscale colectate la 0ugetul de stat
cresc cu o rat mult mai mic fa de rata de scdere a )ncasrilor la 0uget ca urmare a
aplicrii cotei unice K crete deficitul 0ugetar K apar presiuni inflaioniste puternice.
?n re"#i"e- c(nr"%ic/ii#e "supr" ci&re#(r...
+voluiile din economia rom"neasc par s redea fidel ceea ce a progno/at
modelul teoretic. ,onform >uvernului, primii doi ani de cot unic )n !om"nia au
)nsemnat venituri 0ugetare mai mari cu 1&,(E :comparativ cu nivelul din 2$$&;,
descura7area muncii la negru, Hoficiali/area8 veniturilor i crearea de noi locuri de
munc :efectivul salariailor din economie a crescut cu circa 1 mii persoane )n luna
decem0rie 2$$- fa de sf"ritul anului 2$$&;.
*n alt aspect important vi/at de reforma fiscal este repre/entat de
transformarea impo/itelor i ta9elor pe 0unuri i servicii )n principala surs de venituri
ale 0ugetului de stat.
!eali/area acestui o0iectiv este susinut de ponderea sporit pe care au
do0"ndit%o aceste impo/ite, )ndeose0i ta9a pe valoarea adugat, )n formarea
veniturilor 0ugetului de stat.
Cotodat, impo/itele pe 0unuri i servicii au participat la formarea veniturilor
0ugetului de stat )ntr%o proporie de '(,&E )n 2$$- fa de -2,'E )n perioada
corespun/toare a anului 2$$'.
2&
4intre acestea, cea mai important contri0uie aparine ta9ei pe valoarea
adugat, de 32,'E :3',-E )n perioada ianuarie%decem0rie 2$$';, urmat de acci/e :a
crei pondere )n totalul veniturilor 0ugetului de stat a fost apropiat )n 2$$- de cea din
anul 2$$' i anume 2&,&E fa de 2&,(E.
Spre deose0ire de autoritile rom"ne, care consider c implementarea cotei
unice a adus venituri la 0uget, specialitii Fondului <onetar Internaional consider c
introducerea acestei msuri Ha determinat o pierdere de venituri din impo/itul pe venit
i impo/itul pe profit de apro9imativ 1E din =IB )n 2$$'. Cotui, susin ei, Haceast
pierdere a fost compensat de colectarea unor venituri mai mari dec"t cele prev/ute
din impo/ite indirecte, datorit unei cereri puternice de 0unuri i servicii. Deniturile
totale au fost deci, constante ca procent din =IB. ,omplementar, reducerea
semnificativ a c2eltuielilor de capital i necesarul redus de resurse pu0lice pentru
cofinanare, ca urmare a gradului sc/ut de a0sor0ie a fondurilor europene, au condus
la o0inerea unui deficit 0ugetar moderat )n 2$$', de $,#E din =IB8.
,ontradicii e9ist i )ntre valorile progno/ate de >uvern i cele pu0licate de
direcia de Statistic a *niunii +uropene, +urostat, cu privire la ponderea )ncasrilor
0ugetare )n =IB. Astfel, dac )n =rogramul +conomic de =readerare :ediia 2$$';
evoluia veniturilor 0ugetare )n raport de =IB este de 33,'E )n 2$$', 32,#E )n 2$$-,
32,2E )n 2$$ i 31,#E )n 2$$( :comparativ cu 32,1E )n 2$$&;, )n =rogramul de
,onvergen :2$$-%2$$#; gsim c Hveniturile 0ugetare vor a7unge la 3-,'E din =IB )n
2$$8, iar +urostat arat c H!om"nia are cel mai sc/ut nivel al veniturilor 0ugetare ca
pondere )n =rodusul Intern Brut :circa 2#E;, dintre toate cele 2 de ri mem0re ale
*niunii +uropene, unde media veniturilor s%a situat la &$,(E din =IB )n 2$$'8.
... sun 3ns(/ie %e riscuri )"2(re pe er)en )e%iu +i #un!
!iscurile asociate reformei fiscale din !om"nia, av"nd ca pilon cota unic de
impo/itare sunt creterea deficitului 0ugetar, o ad"ncire a deficitului 0alanei
comerciale, o cretere a deficitului de cont curent p"n la nivelul de 1&E )n 2$$ i
presiuni inflaioniste puternice )ncep"nd cu 2$$. Banca ,entral va continua s scad
rata do0"n/ii de referin, ceea ce va provoca reducerea economisirii i creterea
consumului.
Riscuri
Ideea conform creia modificarea ponderii veniturilor )ncasate la 0ugetul de
stat din impo/ite indirecte este un efect po/itiv pentru !om"nia este cel puin
controversat.
2'
,reterea )ncasrilor din CDA i acci/e se 0a/ea/ mai ales pe creterea
consumului, care va avea un ritm din ce )n ce mai sc/ut )n urmtorii ani :conform
,omisiei @aionale de =rogno/, consumul final a crescut cu 11,'E )n 2$$- i va crete
cu #,'E )n 2$$, (,3E )n 2$$( pentru a a7unge la ,'E )n 2$$# . modificri
procentuale fa de anul anterior;.
Boom%ul creditelor de consum se va tempera iar remitenele se saturea/ )n
7urul nivelului de &%' miliarde euro.
Scderile de venituri la 0uget sunt procese care pot fi o0servate )nc din
primele 1$ luni ale anului curent, c"nd veniturile reali/ate la 0uget din CDA au
repre/entat doar un procent de #1E, comparativ cu aceeai perioad din 2$$-. ? alt
reducere se va reali/a )n ceea ce privete )ncasrile din ta9ele vamale, odat cu intrarea
!om"niei )n *niunea +uropean :doar 3(E venituri 0ugetare din ta9e vamale )n
primele ' luni din 2$$, comparativ cu aceeai perioad a anului 2$$-;.
Pr(puneri
=entru a asigura succesul cotei unice de impo/itare, decidenii tre0uiau s
com0ine aceast reform fiscal cu msuri acompaniatoare.
a; Perfecionarea sistemului financiar:
reducerea c2eltuielilor pu0lice, prin reducerea dimensiunii sectorului
guvernamental, o politic salarial prudent etc :msur greu de reali/at deoarece
!om"nia are nevoie de un stimulent de cretere, iar investiiile )n infrastructur
repre/int cel mai la )ndem"n instrument, concordant i cu o0iectivele de
moderni/are;B
intensificarea e9ecutrii silite i a impunerii de constr"ngeri tari tuturor ru%
platnicilorB
reducerea ponderii contri0uiei la asigurrile sociale . un ec2ili0ru pe termen
lung )ntre impo/itarea muncii i impo/itarea capitalului.
0; Implementarea politicilor e stimulare a ofertei a!re!ate:
o sta0ilitate legislativ mai ridicat, instituii capa0ile s e9ercite guvernanaB
micorarea lag%urilor interne ale politicii fiscale :care i aa sunt mari;B
predicti0ilitate )n reforma fiscalB
un mediu concurenial sta0il, predicti0il :funcionali/area ,onsiliului
,oncurenei;B
2-
acordarea a7utoarelor de stat numai )n concordan cu legislaia european )n
domeniuB
stimularea economiilor i investiiilor interneB
strategii coerente de atragere a investiiilor strine directeB
reducerea contri0uiilor sociale pentru a crete gradul de ocupare al forei de
muncB
creterea mo0ilitii forei de munc prin conceperea unui ,od al <uncii
nemarcat de prevalene ideologice i care s admit fle9i0ilitatea pieei muncii i s
genere/e responsa0ili/area actorilor economici.
c; "eucerea istorsiunilor pieei prin restr#n!erea$stimularea efectelor
externalit%ilor ne!ati&e $ poziti&e, prin:
sta0ilirea riguroas a drepturilor de proprietateB
reducerea costurilor de tran/acieB
utili/area ta9elor i su0veniilor pentru a elimina efectele e9ternalitilor
negativeB
un proces eficient de restructurare i privati/are, )nsoit de stimularea aplicrii
politicilor industriale activeB
intrarea i ieirea li0er peAde pe pia a agenilor economici :mai ales
li0erali/area ieirilor din sistem;.
<atricea de politici acompaniatoare ale cotei unice :propuse mai sus; este )n
stare s conduc la o cretere mai mare a =IB
potential
:=IB
potential$
K =IB
potential1
; fa de
creterea =IB
potenial
din modelul iniial. ?ferta agregat AS va crete cu o mrime mai
mare astfel )nc"t cur0a AS se va deplasa mai mult spre dreapta :fa de modelul iniial;
:AS
$
KAS
1
;.
Astfel, deficitele 0ugetare vor fi mai mici, iar presiunile inflaioniste mai puin
apstoare :=
$
K=
1
;. Banca @aional a !om"niei )i va putea atinge inta de inflaie
pentru urmtorii ani, deficitul de cont curent nu se va mai afla la Hcote )ngri7ortoare8.
2
@ivelul
mediu
al
preuril
or
P
=
$
$ =IB
potent$

=IB
potent1
=rodusul Intern
Brut PIB
+
2
+
$
+
1
AS
$
AS
1
A4
1
A4
$
=
1
Se creea/ astfel un cerc virtuos. Dom putea remotiva sperana c introducerea cotei
unice poate s fie un succes.
>. Fisc"#i"e" R()"niei in peri("%" 6::E;6:1:
+volutia fiscalitatii 0loc2ea/a investitiile auto2tone si le tine la distanta pe cele
straine.
!ela9area fiscalitatii ca masura anticri/a implementata de ma7oritatea
guvernelor occidentale, concomitent cu cresterile estimate de impo/ite si ta9e in
!omania, reduce avansul statelor de/voltate ale *niunii +uropene in ceea ce priveste
nivelul ta9elor si impo/itelor. +conomia romaneasca pierde inca un atu in cursa pentru
atragerea investitiilor.
Anii 2$$( si 2$$#, ani de recesiune economica pentru cele 2 de state mem0re
ale *niunii +uropene, au adus modificari dramatice ale politicilor fiscale occidentale.
Adeptele teoriei economice conform careia solutia cea mai eficienta a re/olvarii cri/ei
de lic2iditati financiare o constituie interventia statului prin infu/ia de capital si
rela9area fiscala, ma7oritatea guvernelor au adoptat masuri de politica fiscala pe termen
scurt, altadata de neconceput. =ractic, in doi ani, cu e9tindere catre trei in unele dintre
2(
tarile *niunii +uropene, intreprin/atorii privati si populatia primesc stimulente
financiare menite sa relanse/e consumul gospodariilor si investitiile.
=otrivit Bancii @ationale a !omaniei, momentul i/0ucnirii cri/ei a prins
economia romaneasca pe picior gresit6 inflatie medie anuala de ,('E, cu aproape cinci
procente peste media anuala permisa de codul de disciplina fiscala al *niunii +uropene
:3E;, aceasta indicand supraincal/irea periculoasa a economiei, ca urmare a
consumului din import, deficit 0ugetar e9cesiv, de %',2E din =rodusul Intern Brut :=IB;
si un deficit e9tern de %12,'E din =IB.
Coate aceste valori ale indicatorilor macroeconomici au e9clus din start
stimularea in continuare a consumului si au condus la adoptarea deci/iei de inc2eiere a
unui acord de imprumut cu Fondul <onetar International, a carui implementare
inseamna taierea in continuare a c2eltuielilor pu0lice si private, concomitent cu
im0unatatirea colectarii impo/itelor si cresterea
fiscalitatii. Aceasta din urma este asteptata dupa alegerile pre/identiale din luna
noiem0rie, marile companii luand de7a in calcul in proiectiile de 0uget pe 2$1$ un nivel
mai ridicat al ta9elor si impo/itelor, o intarire a monedei europene in raport cu leul si
cresterea CDA. Coate aceste sc2im0ari ar putea modifica locul pe care !omania il ocupa
in clasamentul european al fiscalitatii.
@ivelul fiscalitatii este un element important, nu si decisiv insa, in luarea
deci/iei de creare a unei investitii productive, indiferent de originea capitalului,
auto2tona sau straina. =ana recent, !omania figura pe 2arta europeana a investitiilor in
grupa tarilor cu fiscalitate redusa. =onderea veniturilor fiscale in =IB era, la finele lui
2$$, de 2#,&E, cea mai sca/uta din *niunea +uropeana, egala cu a Slovaciei. <edia
*+ 2 era de 3#,(E, iar cea a tarilor din /ona euro de &$,&E. State campioane in
atragerea capitalului strain, cum sunt >ermania sau Franta, inregistrau ponderi ale
veniturilor fiscale in =IB de 3#,'E si &3,3E, iar tari ale 0unastarii sociale, ca Suedia
sau 4anemarca, &(,3, respectiv &(,E din =IB.
In ceea ce priveste impo/itarea persoanelor fi/ice si a companiilor, pe am0ele
componente raportul se pastrea/a. Astfel, cota unica de impo/itare a veniturilor
personale de 1-E ne plasa in topul celor mai sca/ute contri0utii, dupa Bulgaria, cu
1$E, si !epu0lica ,e2a, cu 1'E. ,ele mai mari impo/ite pe venit le plateau, inainte de
reducerile temporare dictate de politicile anticri/a, dane/ii :'#E din venituri;, 0elgienii
:'3,E;, suede/ii :'-E; si olande/ii :'2E;. Sunt tarile cu cele mai 0ine puse la punct
programe de asistenta sociala, finantate din impo/itele ridicate platite de cetateni si
companii.
2#
,ota de impo/itare a afacerilor in !omania este concurata doar de cea din
Irlanda :12,'E;, Bulgaria :1$E;, ,ipru :1$E; si 1ituania :1'E;. ,ele mai mari
impo/ite pe 0usiness sunt platite de investitorii din <alta :3'E;, Belgia si Franta
:3&E;, >ermania :2#,(E;.
Anul 2$1$ va fi unul al cresterii fiscalitatii indirecte in !omania. ,2iar daca in
acest moment >uvernul nu anunta cresteri de impo/ite, estimarile ,omisiei +uropene,
influentate in principal de conditionalitatile impuse prin acordul de imprumut cu
Fondul <onetar International, dau ca certa aceasta evolutie. *n alt aspect important,
care influentea/a investitiile in economie, este cel al ta9elor si impo/itelor locale.
>reutatea acestora in povara fiscala totala suportata de companii nu este deloc de
negli7at, apro9imativ -$,&E in 2$$(, in crestere cu 12E fata de 2$$. Acest an a adus
de7a noi ma7orari, iar in 2$1$ urmea/a altele, cu circa 2$ de procente fata de nivelul
actual.
,u toate ca este prematur, deocamdata, un nou clasament al fiscalitatii, scaderea
ta9elor si impo/itelor directe si indirecte in economiile europene puternic fiscali/ate,
concomitent cu ma7orarea acestora in !omania, au drept consecinta logica reducerea
decala7ului care ar fi putut, la un moment dat, inclina 0alanta investitiilor directe in
favoarea noastra. =entru ca o povara fiscala mai mare vine la pac2et si cu alte
de/avanta7e ale mediului de afaceri romanesc, cum este cel al numarului e9agerat de
ta9e si impo/ite pe care tre0uie sa le plateasca firmele :de ordinul sutelor;, al
numarului%record de ore necesare onorarii darilor catre stat :peste 2$$;, precum si al
insta0ilitatii sistemului fiscal.
P(#iic" &isc"# 0u!e"r. 3n peri("%" 6::E;6:1:
Di/iunea >uvernului )n domeniul p(#iicii &isc"#e este centrat pe6
asigurarea unui rol stimulativ al ta9elor i impo/itelor
consolidarea finanelor pu0lice, )n vederea sporirii rolului su sta0ili/ator prin
reducerea deficitelor structurale
)m0untirea condiiilor pentru funcionarea simetric a sta0ili/atorilor
automai.
asigurarea unui mediu nediscriminatoriu, concentr"ndu%se pe msuri de
consolidare a simplitii, transparenei i predicti0ilitii sale.
!educerea )n continuare a ratelor contri0uiilor la asigurrile sociale este
7ustificat de intenia de diminuare a )nclinaiei agenilor economici de a pstra
3$
activitile )n economia gri, pentru a da un impuls po/itiv evoluiilor pieei muncii,
contri0uind )n paralel la atingerea scopurilor formulate )n Strategia 1isa0ona relansat.
4eficitul structural al 0ugetului va a7unge la un nivel de $,# procente din =IB )n
2$11, respect"nd prevederile =actului de Sta0ilitate i ,retere revi/uit, implic"nd o
mar7 de siguran suficient pentru a evita depirea nivelului de 3 la suta din =IB )n
condiiile apariiei unor ocuri asimetrice la adresa creterii produsului intern 0rut.
Pr(!r")u# "nicri*" "# Fu$ernu#ui:
%!educerea CDA%ului de la 1#E la 'E la construirea de locuinte sociale si, conditionat,
in ca/ul celor private cu suprafete de pana la 12$ mp si in valoare de #$ de mii de euro.
%Introducerea unui impo/it de 2E asupra veniturilor o0tinute din activitatile agricole.
%Scutirea temporara de impo/itare a veniturilor o0tinute pe 0ursa.
%Scutirea permanenta de impo/itare a anumitor castiguri de capital reali/ate de
nere/identi.
%,resterea contri0utiei la asigurarile sociale atat a anga7atorului, cat si a anga7atului,
concomitent cu scaderea contri0utiei anga7atorului la fondul pentru accidente de munca
si 0oli profesionale :cu $,'E;.
%,resterea nivelului deducti0ilitatii fiscale a asigurarilor private de sanatate de la 2$$ de
euro la 2'$ de euro si a pragului contri0utiei anga7atilor la sc2emele de pensii
facultative, de la 2$$ de euro la &$$ de euro.
%!educerea de la 1-E la 1$E a impo/itului pe dividendele reali/ate de nere/identi.
%!educerea ta9ei de poluare.
%,resterea acci/elor la alcool, tigari si 0en/ina.
31
E. C(nc#u*ii
1a prima vedere, !om"nia are un sistem fiscal competitiv )n regiune, cota unic de
impo/it pe profit de 1-E i cota standard de CDA de 1#E suger"nd un climat propice pentru
companiile e9istente sau noii investitori. ,u toate acestea, sistemul fiscal rom"nesc pierde din
competitivitate, date fiind frecvena sc2im0rilor legislative, /onele neclare, contradictorii sau
insuficient reglementate i ineficiena aparatului administrativ i 7udiciar.
Sistemul fiscal din ultimii /ece ani a fost supus unor sc2im0ri numeroase, imprevi/i0ile
i, uneori, controversate, care au influenat mediul de 0usiness, neutrali/"nd previ/iunile
financiare sau planurile de afaceri. 1ipsa de sofisticare a cadrului fiscal de reglementare )n
anumite domenii c2eie nu poate rspunde comple9itii afacerilor desfurate ast/i )n conte9t
european i internaional. 4e multe ori, acest lucru se traduce printr%o incertitudine a impactului
fiscal asupra tran/aciilor efectuate.
Cotui, mediul de afaceri a remarcat evoluia po/itiv a cadrului legislativ pe parcursul
ultimilor ' ani, de la momentul unificrii tuturor reglementrilor fiscale )ntr%un singur ,od i
p"n la introducerea unor elemente de 7urispruden european.
,apacitatea administrativ )mpreun cu procedura fiscal repre/int principalele
platforme care necesit reformare. !eformarea aparatului 0irocratic greoi i )m0untirea
transparenei autoritilor sunt imperativ necesare )n premisele funcionrii normale a economiei.
Societile reclam perioada )ndelungat de re/olvare a litigiilor fiscale i, de multe ori,
lipsa de asumare a responsa0ilitii la nivelul autoritilor administrative sau 7udectoreti.
Aceste aspecte, precum durata lung de ateptare sau neclaritatea rspunsurilor primite, s%au
regsit i la nivelul relaiilor de /i cu /i sau a corespondenei dintre autoriti si companii. Gn
str"ns legatur, lipsa de e9perti/ a diverselor autoriti cu privire la aspectele fiscale comple9e
sau specifice anumitor domenii de activitate face cola0orarea dintre autoriti i mediul de afaceri
dificil sau c2iar ine9istent.
Bine)neles, aceste semnale referitoare la relaia cu autoritile sunt nuanate )n funcie de
nivelul acestora :centrale versus locale;, instituiile de care acestea aparin :A@AF, primrii,
A@D;, tipurile de impo/ite implicate sau /ona de activitate a respondenilor.
32
4e remarcat c ma7oritatea companiilor sunt contiente c de/ideratele privind
)m0untirea legislaiei i a administraiei fiscale tre0uie urmrite )n conte9tul asumrii de ctre
stat a unei strategii fiscale pe termen lung.
Gn acest conte9t, sunt necesare anumite recomandri generale oferite de mediul de afaceri.
Gn primul r"nd, pstrarea cotei unice repre/int un o0iectiv necesar pentru meninerea sta0ilitii
fiscale drept contrapondere la tur0ulenele economice actuale. 4e asemenea, evoluia cadrului
legislativ tre0uie s vin firesc, pentru a acoperi necesitile actuale impuse de comple9itatea
mediului economic, fr a fi un factor de incertitudine sau desta0ili/are pentru contri0ua0il.
Separat, )m0untirea relaiei dintre autoriti i contri0ua0ili tre0uie s ai0 la 0a/ un
proces continuu de sc2im0are a atitudinii autoritilor, precum i de/voltarea e9perti/ei i c2iar o
speciali/are a acestora pe tipuri de industrii. Fle9i0ilitatea i transparena unei astfel de relaii
necesit o mai 0un formali/are legislativ a drepturilor i o0ligaiilor dintre pri i posi0ilitatea
negocierii i medierii directe )ntre contri0ua0il i autoritatea fiscal.
33
Bi0#i(!r"&i":
/. Basno, ,., 4ardac, @., #ntegrarea monetar bancar european, +d. 4idactic si =edagogic,
Bucuresti, 2$$1B
0. 4aianu, 4., Dr"nceanu, !. 'om)nia si 1niunea -uropean: in$late, balant de plti, crestere
3. economic8, +d. =olirom, Iasi, 2$$2B
2. ,ostac2e A., %iscalitate, *niversitatea 5Spiru Laret8, Bucuresti, 2$$B
5. Ignat, I. *e la &iata ,omun la moneda unic, +d. +conomic, Bucuresti, 2$$2B
3. >on/Mle/, <., >enaro, 4., 4a ampliacii5n de 1-: luces 6 sombras, +d. FundaciNn ,a7a !ural
de >ranada, >ranada, 2$$'B
7. <osteanu C., &olitici $iscale si bugetare europene, +d. *niversitar, Bucuresti, 2$$'B
8. Stoica, ?., #ntegrare $inanciar9monetara europeana : curs ;ean <onnet, +d. Ounimea Iasi,
2$$3B
=. PorQing =aper nr.1 din aprilie 2$$& . <elgui/o, A., Caguas, 4. . H1a ampliaciNn europea al
este, muc2o mMs Rue economSa8B
/0. 2ttp6AAIII.0nr.roB
//. 2ttp6AAIII.cerope.roAIorQingp.asp9B
/0. III.cnp.ro B
/3. 2ttp6AAeuropa.eu.intAinde9Ten.2tmB
/2. III.eurostat.comB
/5. III.fmi.roB
/3. 2ttp6AAIII.insse.roB
/7. III.mefromania.roB
/8. 2ttp6AAIII.mfinante.roB
/=. UUU Ca9ation Crends in t2e +uropean *nion, ,omisia +uropean, 2$$#B
00. UUU ,?< :2$$1; 2-$ HCa9 policV in t2e +uropean *nion %=riorities for t2e Vears a2ead8B
0/. UUU +ur1e9 . 0a/a de date legislatie european.
3&