AMEEALA I VERTIJUL

Dr. Lea Luminia

Ameeala
= un simptom al unui aport insuficient de sange, O2, glucoza la
nivelul creierului, descris de bolnav ca o senzatie de lesin, de
plutire, urmata de incetosarea vederii si instabilitate posturala

Apare in diferite afectiuni care determina un dezechilibru
functional al analizatorului vestibular si kinestezic
1. Afectiuni cardiovasculare
2. Afectiuni bronhopulmonare-->hiperventilatie
3. Afectiuni digestive
4. Afectiuni endocrine
5. Distonii neuro-vegetative, neuro depresive


= senzatia ca fie persoana in cauza, fie mediul
inconjurator se misca, cel mai adesea senzatia de
miscare fiind de rotatie

Patogenetic:- rezultata din excitatia sistemului
vestibular, care poate fi datorata unor:
1. actiuni directe ( procese locale intracraniene)
2. influente de ordin umoral (toxice hormonale)
3. impulsuri reflexe ( de la distanta)
Vertijul

Local de produce:
1. modificari de irigatie, fenomene de iritatie
2. tulburari in presiunea endolimfei
3. fenomene transudativ-edematoase
4. mecanism histamino-toxic, mecanism alergic



Este insotit de : greata
instabilitate posturala
ataxie motorie
agravat de miscarile capului

1. Vertijul periferic - cauzat de leziuni periferice-
labirintice sau ale nervului VIII
2. Vertijul central - cauzat de leziuni ale SNC
(trunchi cerebral sau cerebel)
Vertijul Periferic

de obicei sever, sistematizat
nsotit de greturi si varsaturi
tinitus, senzatie de urechi infundate
pierderea auzului
senzatie de miscare rotatorie in directia fazei rapide
directia caderii - spre faza lenta
nistagmus unidirectional: faza rapida are directia
opusa leziunii
- fixarea vederii inhiba nistagmusul si vertijul
in vertijul periferic lipsesc anomaliile neurologice
Cauzele vertijului periferic

1. Afectiuni otolabirintice:
- Otite acute sau cronice
- Labirintite acute infectioase
- Disfunctii tubare
- Barotraumatisme la nivelul urechii medii
2. Afectiuni vasculare labirintice
Tromboza arterei labirintice
Hidrops labirintic, hemoragii labirintice
embolii ale arterei labirintice

3. Tumori labirintice

4. Leziuni ototoxice determinate de intoxicatii cu alcool,
tutun, CO, medicamente (antibiotice
aminoglicozidice, indometacin)

5. Afectiuni nervoase retrolabirintice
neurinomul acustic ( schwanom al n. VIII)
neuronita vestibulara
arahnoidita pantocerebeloasa

6. In afectiuni sistemice: septicemii, viroze
1. Disfunctia acuta unilaterala a labirintului
In labirintita acuta - infectii, traumatisme, ischemie
In neuronita vestibulara
Atacurile sunt scurte, pacientul ramane cu un usor vertij
pozitional cateva zile
Apar episoade recurente

2. Disfunctia acuta bilaterala labirintica
Datorita leziunii ototoxice: alcool, tutun, medicamente

1. Boala Meniere- fisfunctie recurenta labirintica cu
semne de boala cohleara
Vertij recurent + tinitus, surditate
survine in accese, evolutie in paroxisme
criza se estompeaza dupa cateva ore, zile
crizele apar la intervale variabile
etiologia bolii: mecanismul alergic, metabolic, tulburari hidro-
electrolitice, distonii neuro-vegetative, tulburari endocrine

4. Vertijul pozitional

5. Vertijul paroxistic pozitional benign al canalului
semicircular posterior (VPPB)
Idiopatic
Dupa traumatism

6. Schwanoamele n.cranian VIII (neurinom acustic) :
scaderea acuitatii, tinitus, pareza faciala, n V, n. VII

7.Vertijul psihogen - vertij cr. invalidant - agorafobie,
- absenta nistagmusului
Vertijul Central

un vertij nesistematizat, atipic, usor
directia rotatiei este variabila
directia caderii variabila
nistagmus neregulat, asimetric
lipsesc semnele de disfunctie a trunchiului
cerebral sau a cerebelului: dizartrie, diplopie,
parestezie, cefalee, astenie, pareza, ataxie a
membrelor

Cauzele vertijului central

1. Afectiuni inflamatorii cerebrale
Meningoencefalite
Abces cerebral
Scleroza in placi
2. Afectiuni vasculare cerebrale
Insuficienta vertebro-bazilara
Sindromul Wallenberg
Ateroscleroza a. vertebro-bazilare
Hipertensiunea arteriala
Hipotensiunea arteriala
3. Traumatismele cranio cerebrale si cervicale
4. Tumori cerebrale: glicoame, meningioame

Tratamentul vertijului

Masuri terapeutice generale cu caracter etiologic de fond sunt:
1. Rationalizarea hranei cu suprimarea excitantilor,
grasimilor, exces de carne, NaCl
2. rationalizarea eforturilor fizice, psihice
3. interzicerea fumatului
4. Gimnastica medicala
5. Psihoterapia
6. Repaus la pat intr-o camera obscura in decubit lateral, pe
partea spre care bate nistagmusul
I
II. Medicatia vestibulo supresoare:
a. antihistaminice - Meclizina, Dimenhidrinat, Prometazina
b. anticolinergice - Scopolamina 1,5mg la 3 zile
c. Simpaticomimetice - Efedrina 25mg/zi
d. Benzodiazepine - Diazepam
e. Vasodilatatoare (DH Ergotoxina 3x10pic, Sermion 3x1tb/zi)
f. Diuretice - Furosemid 1-2f/zi
g. tratament prin exercitii - manevre de repozitionare,
recuperare vestibulara
h. Chirurgia urechii interne - pt. cazurile refractare de boala
Meniere
Betaserc - diclorhidrat de betahistina de 8mg, 24mg; 16x3/zi
Faciliteaza eliberarea de histamina si alti mediatori nu doar
la nivel periferic dar si central --> mareste fluxul sanguin
cohleovestibular