PAni la sfArgitul lumii, fiule, nu vor lipsi drepfii Domnului

Dumnezeu, dupi cum nici lucritorii satanei nu vor lipsi. in

zilele cele mai de pe urmi, insi, adevirafii sluiitori ai lui
Hristos se vor ascunde de oameni.
$i
chiar daci nu vor face
semne
9i
minuni ca astizi, vor cilitori necontenit pe calea
cea strAmti, cu toati smerenia. Acegtia vor fi in impirifia
lui Dumnezeu mai mari decit pirinfii ficitori de minuni.
in vremea lor nu va mai fi cineva care si faci semne minu-
nate, deoarece, chiar vizAndu-l/ nu vor vrea si se infelep-
feasci
in luptele duhovnicegti. in primul rAnd, cei ce vor ge-
dea pe scaunele bisericegti din toati lumea, vor fi cu totul
striini gi nici idee nu vor avea despre virtute. Dar gi intAi-
stititorii monahilor vor fi la fel. Vor fi robii pAntecelui gi ai
slavei degarte, incAt vor fi mai degrabi sminteali pentru oa-
meni decAt pildi de virtute, deoarece virtutea va lincezi. Va
domni peste tot iubirea de argint, dar vai de monahii care se
vor desfita cu banii. Ci acegtia vor fi urAciune inaintea lui
Dumnezeu si nu vor vedeA'Tafa Domnului. Monahii gi mire-
nii vor da bani cu camiti
9i
nu vor vrea si'i inmulfeasci in
Dumnezeu, prin milostenie la siraci. De aceea, daci nu se
lasl de aceasti licomie, vor fi aruncafi in tartar
9i
in muncile
iadului. Deci atunci, cum am zis mai inainte, cei mai mulli
se vor rl t i ci di n negt i i nf i "pe cal ea cea l argi a pi erzi ri i .
SFANTUL NI FON AL CONSTANTI NOPOLULUI
APOST^ZIA
$r
ANTIHRISTUI,
A
t v
r l A r l
t t w l t
n
RUGACI UNE
inainte tle citirea din Sfintele Crir[i,
alcituita de
SFANTUL IOAN GURA DE AUR
Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii
inimii, ca sd ascult cuvAntul Tiu gi sa-l inleleg pe el pi sa
fac voia lh, cd strdin sunt eu pe pdmAnt. Sd nu ascunzi de
mine poruncile Thle, ci sd-mi descoperi ochii, ca si vdd
minunile din Legea Ta Aratd-mi mie cele neardtate gi cele
ascunse ale inlelepciunii Tale. Spre Tine ndddjduiesc,
Doamne, Dumnezeul meu, ca sd imi luminezi mintea gi
gAndul cu lumina infelegerii Tale, ca nu numai sd citesc
cele scrise, ci si le gi implinesc. Ca nu spre os6ndi sd citesc
viefile pi cuvintele Sfinfiloq, ci spre innoire gi luminare,
spre sfinfire, spre mAntuirea sufletului gi spre mogtenirea
Vielii Vegnice. Ce lir egti luminarea celor ce zac intru
intuneric
Ai
de la Tine este toatd darea cea bund gi tot da-
rul cel desivArgit. Slavd Thtdlui
9i
Fiului gi SfAntului Duh.
Amin.
rl
o6o
A fr\ A fl l<A fA i.r A r^ r^ A fr A rl A rA ar ll A r^ ra ll al al A ra A
w w w u w u ty tt \t \./ ty \{t \.y b, It tt tt vy vy kt ty vt vt tt vt tt r.y
Pe copertS: i nfi ;i gat ca gi ci l i re| al Apocal i psei , SfAntr-rl Arhanghel Mi hai l i l
bi rui egte pe vri i magul l ui Dumnezeu (reprocl ucere dupd un manuscri s di n anul
1610, ce provine de la SfAnta Mindstire Dragomirna gi a fost impodobit cu miniaturi
de Arhi epi scopul Anastasi e Cri mca; de l a i nceputul veacul ui al XVIIIl ea, acest
manuscri s se afl A l a Hofbi bl i othek. i n Vi ena)
L
VREMEA
OPTIUNILOR FUNDAMENTALE
La ora actuald ne afldm intr-o situafie oarecum
apocalipticd.
Vin incercdri care trebuie sd se indepli-
neascd.
Incd de cAnd aveam vreo 70-72 ani, lucrurile
acestea
incepuserd si se manifeste; bdtrAnii de atunci
le prevedeau, gi acum eu parcd le infeleg mai bine. Ele
oytfiunilor
fundanrcntale!
Dacd s-ar lucra pentru binel.
cregtinismului, atunci ,_P,
o_ge]$g, prin introducerea numdrului 666 intAi in car
duri, pe buletine, apoi in microcipuri, cum se intAmplir
acum in lume. Daci ficeau ceva bun, apoi
lu
s_ fi
. scopuri l e
pi conl i nut ul mul t or mdsuri pe care l e i au.
Dar cu buletinele gi pagapoartele electronice o iau pe
ocolite: ba prin Singapore, ba prin America, prin Rusia,
pri n Basarabi a, pri n l t al i a, i ar act rm l e i nt roduc gi l a noi .
$e 1:q{
e.
d_e la_dtslan}a ea_umbl a-c u
I u c rr r ri n ecinsii te.
Acest' 666 din codul de bare se muti ba in permisele de
conducere, ba pe pagapoarte, acum se transferd pe
buletinele electronice sau pc alte documente de care
are omul nevoi e i n vi af a l ui soci al d,
Pent ru
ca sA-l
prindd in clegtele diavolului gi sd-l poati pierde. Acum
nu mai au nevoie de confruntdri ca se creeze martiri ca
altddatd, ci folosesc metoda inggld4i pentru a putca
prinde sufletul cregtinului. Dar este vremea cAnd toate
acestea trebuie sd se indeplineascd.
-1
CUVANT I NAI NTE
in osteneala vremurilor pe care le trdim, cAnd este
atAt de greu sd auzi vreun cuvAnt care sd fie intru totul
acoperit de lucrare, cei care igi cautd cu adevirat izbd-
virea din aceastd vaie a plAngerii, gtiu cd trdim vre-muri
de cumplitd secetd g!f_qapgle
fdgnt{ge
A9adar unde
altundeva sd alergdm dupd ajutor gi hrand lduntricd
dacd nu la Sfinlii lui Dumnezeu? De vom cerceta scri-
erile lor, vom infelege mai bine vremurile in care ne a-
fldm pi vom pricepe cd Domnul este in neincetatd lu-
crare, chiar dacd lumea de azi e covArgitd de noianul
rdutdf ilor pi nelegiuirilor.
Vazald_
aqellgi
-:l!_i gnil,
fd !e
rn ieie
i
I i-,?" _n e_te
-
rialniciei asupra propoviduirii lui Hristos, am incercat sd
adundm in aceastd carte cAteva cuvinte care sd ne fie
folositoare atAt noud ingine, cAt gi celor care vor socoti ci
le pot fi spre potolirea foamei gi a setei lduntrice. Poate
cea mai succintd descriere a lumii contempttrane o gdsint
in cuvAntul SfAntului Antonie cel Mare:
,,Va
veni vremea
ca oamenii sd innebuneascd gi, cAnd vor vecle.t pe cineva
cdnu innebunepte, se vor scula asupra ltti, ziciindu-i ci el
este nebun, pentru cd nu este asemenea l(tr"r. Ca incu,-
nunare a nebuniei necredi_n-fei sale gi .r tuturor fd-
rddelegilor sdvArgite, lumea va dobAndi r-rn cArmuitor
apa dtrla cum gi-l doregte, despre care Sffnfirt"Apostot
Pavel ne spune ci este
,,omul
nelegiuirii, fiul pierzdrii,
potrivnicul, care se inalfi mai presus de tot ce se numegte
Dumnezeu, sau se cinstegte cu inchinare, aga incit si se
aseze el in templul lui Dumnezeu, dAndu-se pe sine
drept dumnezeu"
(2
Tesaloniceni 2, 3-q. qi pentru cd nu
putini sunt cei care privesc in jurul lor pi se intreabd cAnd
I
Cf . Pi l eri cul egi pteat, ed. EOR, Al ba-Iul i a, 1990, p.72.
Pri n 1950l ucram l a mi nd, ca det i nut pol i t i c, l a Bai a
Sprie. Printre noi se aflau inginerii gi meseriasii mineri.
Ca sd nu se afle numele, si nu se stie cine suntem,
f,le
-au
dat nipte num-ere, cusute pe mAneca.
Nlf
mai av_e_am
ltmg,
ci rdspundgqm la pe care il strigau
paznicii. Vremurile de ac Argesc ceea ce s-a
fdcut in comunism, pentru cd, de fapt,
19_
urmeazd fdrd
intrerupere acelagi plan. Vor s-d ne aducd pe toli in starea
de definufi, cum eram noi atunci, sd ne dea un numdr
la care sa rdspun{em; dar mai ales prin care sd ne poatd
c,entr,ola to,t timpul. Cu cardurile gi documentele elec-
tronice incep marile ingrddiri. Odatd ce te-au prins in
laf, nu mai ai cum si scapi.
Vd spun deschis: mul;i vor primi aceste documente
-
carduri, buletine, papapoarte
-
cu bucurie, nu se vor
gAndi deloc la pierderea mAntuirii. Suntem slabi in
credinfi,lipsili de organizare, parcd lipsifi de apdrare.
Accept ar ea sau r ef uzul acest or document e est e o
problemd de congtiinfd personald. Totugi, Guvernul ar
trebui sd ne lase dreptr-rl de optiune, ata cum scrie in
Constitulie.
Sa f i m t ari i n credi nf d, si ne l udm Crucea gi sa o
ducem mai depar t e, pAni l a m6nt ui r e. Or i pi cum,
opfiunea pe care o facem fiecare dintre noi este esenliald
pent ru vi al a noast rd vi i t oare. De aceea, socot i m cd
aceastd carte este folositoare pi va fi de ajutor intru
osteneala lduntrica a tuturor acelora ,,care nu au luat
in desert sufletul lor"
(Psahn
23,4).
Domnul sd vd binecuvAnteze si sd vd aibd in pazaSal
P drint eleIUS TIN'
pAnVU
Staretul Mdndstirii Sfinlilor Arhangheli Mihail gi Gaariil
Petru Vodd
-
Neant
va veni in lume acest cumplit stapAnitor, Arhiepiscopr-rl
Teofan al Poltavei (I873-t1940) rispunde cleopotrivai
tirtuior: ,,Mi
i"t."uifi a"rp." i'iito.,-it ;rpropiat pi ,il"t"
din urma. Nu voi vorbi c1e l;r mine, ci vd voi spune din
descoperirile Stare;ilor. Ei mi-au impdrtdgit unndtoarele:
Venireir lui Antihrist se apropie, este ioartc aProapc.
Timpulcare ne maiclesp;rrtc de ace;r clipa se nttmdrii ctt
.rnii, fiind cle cel rnult cAterra clecenii"r.
Pi ri ntele c1 tt hovnicesc a I
fgricitt-r
lu i Teofan ir I Poltavc' i
.g fost Slang] Tegfaq- ZivorAtlrl, cel care spre sfArgitul
veactrlui irl XIX-Ict-r clidetr clCe&Stai martr-rnc tlespre r''re-
murile pe care Ie traim azi: ,,Cind
.rutoritatea rrlonarhicii
va cac-lca
;i
p-rt-rporr-rl igi va instala prefutincleni auttlgtt-
vemarea (reptrblici, clemtrcrartii), .rcolo Antihristul i9i va
gasi urcclir,rl pnelnic pentrtr trctivitatca sa. Pentrtt Satan.l
lllr \'.-l constittri o ciiiicr-rlt;rte s.i prcgate.tsCi vtxi itr ftrvclareir
rentrn!arii l.r Hristos, cittp;i cLtltt
(.t aratat-e' ipcrien!a Re-
voltrfiei frarucezc. .\ttttrci r-ILl \' .1 ii rrinreni C.' lro s:i tlptttrii
un vcto aurtorit.rr ,\g.lcl.tr, catrcl .t.tIc' l tlc regitrlltri, gat.r s.i
se conformeze.rspir.rliilor antiinsticc, r-tlr fi inst;riate peste
t ot , . t t t rrrci se va i vi Ant i hri st r-rl "-
t )espre
cel c cc st : pct rec i n zrl , ' l g I t o. t st l ' e,
$9"
Ser. rf i m Rt rse scr-i . t i nc. i 11 i rr. t rri i
-' t )
. l i t ' c. t cl t l l t i t rt ' ct -t t :
fi n-rp-,uri l c c' ' l rLl vt)I Ltl ' I)1' 1, ttr' tt tttl t l t
F)t)' tttl
cl cc' i t ccl c
, l i n. r i ut c r l i n i st or i . t Bi ser i ci i , : t t t r t t t ' [ c
Pe
c. l r e Sf ai r r t t r l
t . ] rgqrri c
I . : , . l l qgUl
l e-a t rrt t ' ni t , t t . t t . l e bi ne
"()r' f t rri l rrl rt
Li . 1Li t t t i t ot rc, , .
f rai m ct t . rci e r ar. rt t i t nprt t ri . l poc. rl i pt i cc:
.-r teis m lr I cup rinrl e htre:rgar I ume, crecl i nle le m incintl.rse
se rdspiinclesc c.t rricitldrrti in;rintc, prrirrzincl in mreicle
I
C f ,' \rhi epri 5gl ,ptrl Teof.i rr tl e PoLtar .t, l -| t5f1r1i ' , t' tl [' -gr-rmer.ri ta,
2(X)7, pp. 3c9-3t).
' Cf
. r\rhi epi scoptrl r\r' erchi e cl e
Jorcl .rnVi l l e,
Nl trt ctr A| tttstLt:i c,
\l auasti rei r Sl ati o.i r.r, l 9c)6, p 50.
lor pe cei treziti din somnul necredingei, se
apropie tot mai mult de telul sdu, acela al unei mincinoase
biserici mondiale (,,desfrAnata"
din Apocnlipsd
-
77, 15),
i;rr duhul lui Antihrist care va sd vind a inceput a-pi ldsa
peste tot pecetea Cei care-l vom rdmAne credinciopi lui
Hristos in aceste vremuri de pe urmd va trebui sd ne gdtim
spre chinuri pi lupte care vor arita cu ader,'drat cre'clinciogia
inimilor noastre. Insi mai presus de aceste chinuri gi de
stipAnitorul acestei lumi care le aduce asupra noastrd, este
Cel Care ne-a fdg.iduit c.I
'u'a
fi cu noi
"in
toate zilele,
pini la sfArsitul veacurilor"
(Mtttei
28, 20)".
Pentnr a infelege in chip ldmurit ce anume ne invafd
Biserica despre r,' remurrile apostaziei
;i
venirea luiAnti-
hrist, ilr ptrl!_e3_i!_t_.1! a g::rffi cle fa!a am cuprinS {) lucrare,
*
rnoclestd ca volum, insd foerrte proftrncld prin ceea ce
cr-rprinde gi cleosebit cle clar.i prin desfagLrrarec.l expunerii.
Titltrl crcestei.t este Aprp-sfatzitt
;i
Atttiltristulsi ;r fost publi-
c.rti in Aurt' rica, in lirnb.r rusii, incti clin vrcmea pastctririi
l . r
Jorcl . t rrr
i l l e (New
York) . r Arhi epi scopul ui Averchi e
Thr-rger' ( 190t2-t1976). Ar-rtitrul .rcestei scrieri cu valoare
ci c ci rt ehi : rrr, est e l rrr nronah i ormat i n preaj m. i vl ac{i cai
' \ r' erci ri e, (' . l r' r' i usi i gi -. r t recl rt nurnel e sub t dccrc. Ci t i t oml
cdrC va pclI' r' urgc ranrilrr-ile s.rle, \.c-l ctve.t prilcjtrl s.i r' .rcl;i
cr, rr-t ' t
Frri n
LLr\ i nt o si mprl e i sc zl rgri i vcgt c i nari r-rt e. r t rchi l or
irrtregr-rl 1.1H1rLl rllrhrtr.rricesc .rl celrtr ci]re se vor pretrece
l a sf . i rsi t rrl r rt ' rnt rri l t )r, care . ru i nceput sa se
f rl i rrcasca
incii cie (-rcLll'r1.
Ce;r c1e a dou;r parte .r cirfii cuprincie' o prczentare a _
pcrsonalititii ;\rhiepiscopultri Averchie ilustratd trrcmai
prin nume ro.rscle s:rle scrieri legate c1e contexturl irpostaziei
general i z. -t t e. , . \ cest port ret cl nhovni cesc al cat ui t pri n
cr,r' u.tint a iost publicat cle Frafia SfAntului Gherman clin
Alaska in perioclicul Thc Ortlntlox Wortl. Reu;ita acestei
aceastA pricind, in partea a III-a
a cdrlii am cuprins mai
multe mirturii din spafiul ortodox american, tocmai
pentru cd frafii noptri de acolo se confruntd de mai mqlte
decenii cu tot ceea ce inseamnd societate de consu*m.
Dintru osteneala lor lduntrici putem dobAndi mult folos
in inlelegerea a ceea ce se petrece
-
in condiliile actuale.-
atAt in noi inpine cAt gi in jurul nostru.
Despre
!s.l
ce va sd vind in lume,
+
spunea:
,,A,ntihrist
-
care nu se mul;umepte numai
cu necredinfa s4
-
nu va avea
ast Ampdr decAt i n zi ua cAnd ar i zbut i sd uci dd pe
Dumnezeu gi sa-L azvArle din inima gi mintea celui din
urmd credincios rdmas pe pamAnt;-gi nu
1.avne;!e,
ne-
bunul |
,
decAt aceea de a termina
o clatd cu Dumne zeu, i
s i, ga pe o
93bie
a iadylul gbrp,gJ qlqde
fiard. Chinurile cele de pe uime, ceie de ii A"finiirt, in
care va lucra toatd put91e3 Satanei,
cAte s-au grtejit_asupra
ere9tinjler, de_ la i4cepg!
rrani rir zilele a
r.
=
i , r ^
- ; ^
lnlelegAnd in duh lucrdrile pi uneltirile care se rcvarsi
i n. l ume di n
, , t ai na
f i rl del egi i care se gi l ucreaz6"
(2
TL' snl t t t t i ccui 2, 7), i i ndemna pe
tinerii ortodcrcpi americani sd fie cu multd luare aminte la
suferintele din inchisorile regimurilor totalitare. DAnsul
dadea acest sfat deoarece
rile din temnitele comuniste sunt inaintemergitoare gi
inaintevestitoare ale cumplitei
Si ,,m
"
fMntci Z+ n; ,Atncnlipsa 7, -14) din vremu-rilsdomniei
. Astfel, in partea a IV-a a cdrfii am adr.rnat
*
cAteva mdrturii din inchisorile comuniste din RomAnia
t
Cf . Pdrirttcle Arsutic Boca
-
nnrc irrdnurfitor de sufletc din secolul
XX, ed. Teognost, Cl uj -Napoc4 2002, p.782.
a
crei ondn 5c r.r.r.vrucrz.r mtAi de toate fapt.rl ui c.r i ntre
eg|{-e_lgj-l$plgle
vlddicdi Averchie nu a fost dezbrnare,
ci, ceea ce a grdit mai intAi a implinit el trsugi in faptd.
$i,
dupd cum bine ptim, aceasta a fost dintotdeauna calea
Sfinfilor gi felul prin care ei s-au statomicit in implinirea
poruncilor intru Domnul. Datoritd duhului sdu pdtrun-
zdtor gi a marii puteri de discernere, Fericitul Pirinte
Averchie a fost pe bund dreptate numit un prooroc, Ltt'L
tnainteaestitor al aremurilor apostnziei, al lrydddrii de credinld.
Prin cuvintele sale ne impdrtdpepte o eclesiologie (o in-
vdldturd despre ce anume e Biserica) cu adevdrat so-
borniceascd, care prin mdrturisirea ei std impotriva
minciunii lduntrice, a formalismului exteriol, a suficienlei
de sine pi a fandoselilqr aga{e14ppelo-1 teologice.
CuvAntul sdu este unul viu, izvorAt din \4afd
9i
inchinat
\tefii, ardtAndu-ne ci Biserica dacd intru adevir Il are ca
gi Cap al siu pe Hristos, nu il poate avea nicidecum ca
stdpAnitor pe Antihrist. Insd ca acest lucru sd-;i dobAn-
deascd plinire4 depinde gi de fiecare dintre noi in parte,
ca unii ce prin SfAntul Botez suntem scrcotifi mddulare
ale acesttri Trup tainic. Calea este cea a pocdinfei nefifar-
nice, carrL' pccetluiegte duhul omului ctt lucrare neince-
tatd. Tixnr.ri cle aceea, qry--ce
altA
q-ale devine Lrna ,,largi 9i
latd"
(lthtt' i
7,73).
l Ast . i zi
se poat e vedea f oart e l esne cd soci et at ea
p111a!-eas!'a in ansamblul ei a devenit una consumato-
rista gi pi-.r inchegat direclia
9i
orientarea dupa ,,mult-
rAvnitul" model occidental,,al tuturor posibilitililor".
Astfel, i:rtr-un ritm susfinut, ajungem grabnic din urm.l
Apusul in inchinarea sa inaintea mateliei9ialelfg[ului
pgll3ryggc. S, t chiar lficdnu-neTme sd credem, aceastd
inchinare ajunge in cele din urmd la insdpi
Persoana
Antihristului gi-l cheamd ca stdpAnitor
al acestei lumi. Din
Par t ea I
APOSTAZI A
9I
ANTI HRI STUL
PROLOG AL TRA DUCATONULUI AMERI CAN
,,Aceasta mai nainte stiind, ci vor veni in zilele cele
de apoi batjocoritori... zicAnd: Unde este figiduinfa Ve-
nirii Lui? Ci... toate asa rdmAn precum au fost dintru
inceputul zidirii" (2
Petnr 3,3-4).
Astdzi, asemenea,,batj ocoritori"
-
implinitori ai acestei
proorocii a SfAntului Apostol Petru
-
sunt mulfi printre
noi. Existd mul;i ce chiar poartd numele de cregtin, si care,
cu toate aceste4 au incetat sd ndddjduiascd in Venirea din
nou a lui Hristos. Acum ei pun la cale lucruri de-ale loq,
mai
,,bune". Dupd ce au hotdrAt cd nu va fi nici un
,,cer
nou si pim6nt no u"
(
Ap ocal ip sa 21, 1 ) de Dumnezeu zidite,
acepti batjocoritori au hotdrAt.sd f_agreascd
o mineinoasd
lumenoui, pldsmuitd de om,in acelagi chip incareprotes-
tantismul a hotdrdt sd zideascd o bisericd pldsmuitd cu
puteri.omenepti, potrirmicd Bisericii lui Hristos.
Impotriva acestor lucmri, SfAntul Pavel ne previn:
,,S
gu vA
?migeasci
cine nici intr-un c[ip! Cici ziua
Domnului nu va veni, de-nu va veni mai intAi lepidarea
de credinfi si de-nu se_"g a"-rinp"ri
@
p,ierzirir,"p-r-o,tivniculgi care se va inilfa mai presus de tot
ce se numegte Dumnezeu sau este spre inchinare, incAt
si gadi el in templul lui Dumnezeu, aritAndu-se pe sine
ci este dumnezeu... Drept acee4 frafiloa stafi neclintif
gi
finefi
predaniile care af fost invifaF, ori prin cuvint,
ori prin epistola noastri" (2Tbsalaniceni
2, 3-4,75)
Stau zilele de apoi sd vind asuprd-ne?
,,Fiulpierzdii" ,
Antihrist, e pe cale sd se iveascd? Un numdr crescAnd de
Prin cuvintele celor intemnilali ne vom impirtdpi de ceea
ce le a fost. -dat s-d,. tfdiaged
sub stdpAnirea torlionarilor
inrobifi cu totul vrdjmapului firii omenepti. Numatg
T*19
AminfiJe
pAnd la dpplina indrdcire putea sd scomeascd
use-enea cazne. insd dacd prin cumplitele suferinfe,
acestor oameni le-a fost dat sd vadd rAnietul infrico;ator
al iadului, tot ei au fost cei care s-au imparta;it pi de tainicul
surAs al invierii din morfi. Socotim cd din mdrturiile pe
care le aducem inainte, cititorul va putea sd infeleaga felul
in care pronia gi dragostea dumnezeiascd este neincetat
lucrdtoire. insi daci prigoanele indurate in temnifele
comuniste au intre-cut o,nce inChipuir-e,
rreni .,strAmtor
a
Partea a V-a a carfii este alcdtuitd din q1.llL"Xttgi
ale Slinlilor
Pirinfi despre-vremuriledin ulmi,
r'eni-
rea lui Antihrist gi sfAr;itul lumii. Cuvintele lor sunt o
comoard neprel ui t d pe care Duhul Sf Ant a dbrui t -o
Bi seri ci i cel ei Una, Sf Ant i , Soborni ceasc. i
; i
Apost o-
l eascd. Sunt cupri nse ai ci i nval dt uri
; i
prooroci r-i al e
Sf i nl i l or Moi se Arapul , l shi ri on, Pamvo, Ni f on al Corl -
st anl i anei , Ef rern Si rul , l oan Damaschi n, Ni f on al Corr-
st ant i nopol ul ui
; i
Anat ol i e al Opt i nei .
in continuarea cdrlii am apezat SittLtxnntl care se citc;tc
in Biserica noastrd la pomenirea liturgicd a Infricogatoarei
Judecafi.
in acest Sinnxnr se afld sintetizati
despre cele ce se vor petrece la sfArpitul lumii'
Dar pentru cd toate cele care au fost adunate aici
pot,fipfiqep.gle-cu
adevdrat numai prin rugdciune gi duh
1efi1g11g,
in incheiere, intre alte rugiciuni, am a;ezat
llcitioiiul alcituit de SfAntul Teodor Studitul pentru rAn-
d"iaia liturgici din Duminica infricopdtoarei Judecdli'
Fie ca toate acestea sd ne fie spre priveghere lduntricd.
ntonnhul Coprie
cr el t i l t i
( ) r t ( ) d( ) csi d. t r t r t t - t r i s; - r 11r 1\ , 1 [ l nn. t t i v l . t . t cc. t st . l
i n t rcb.t re. R.r
I
i r-r rr i lc peu t rtt .t ce s t : i ur ta ttr ;t n t .t prt
rq.l I i
;r
-
t i c sunt t nr-t l t c
; i
c-l est r-rl cl e se ri rr. . t se. r\ cet t st i l r i zi t -t uc
cl i f crai i n rncl ci c: i t egori c de . ryt cpt ari l c serrt i merrt ; rl i st e
t i l e cel ei cl e a dot t ; r Veni ri t r l r-ri Hri st os care s-. rl t i scat
cu di i eri t e pri l cl uri i n veacuri l c t rcct t t c, m. ri cr-t Sc' . l I Tl . 1
in r,' remea caclerii Romei pi rrc-latti ctt cucerireer Ctlnstan-
t i nopol ul ui . Vi zi uni l e apocal i pt i ce cl i n acel c t ' remuri
se i nt emei au mai ci egraba
Pe
sr-rf eri nf el e f i zi ce
9i
pe
groaza r, , eni t d i n chi p naprazni c, deci t pe o ; rnal i za
t emei ni cd a prooroci i l or Sf i nt ei Scri pt uri , i mpl i ni t e
i nt r-un chi p l i mpede.
lina
in acest veac,.ge implinisqrd foarte pufine din
prooroci i l e preci se al e MAnt ui t orul ui , al e Sf i nf i l or
_Apostoli
gi ale Pdrinlilor Bisericii in legdturd cu plinirea
vremurilor gi cea de-a Doua Venire a Domnului Hristcls.
Tot ugi prooroci i l e Sf i nt ei Scri pt uri l e-au f ost i nt ot -
deauna ldmurite credincio;ilor prin intermediul pro-
totipurilor iconice, inainte ca ele sd se fi implinit in fapt.
Acum se pare ca p.and gi cgle-mai de pe urm.l pi mai
greu de infeles dintre aceste proorocii
4u
fo-gt ldmurite
*-evcrrine+tetq!
. Cele ce
pdreau a fi taine de nepdtruns
-
in Carten Apocttlipsei
-
nu mai sunt chiar nipte taine, cdci pAnd pi cele mai ulu-
i-loare g! inqredibll-e dintre aceste lucruri gi-au gdsit plini-
rea in vremea noastrd.
De pildd, atAt cregtinii cAt pi materialigtii au cd' zut
de acord vreme indelungatd cd q4linea gi- civiliza-tia
vor pieri ca urmare a unui holoeaust
[unei
-tot]
de prapo4ii, -un holocaust
[o
ardere-de-
tot] descris in SfAnta Scripturd in termeni nemaiintAlnifi,
infricogdto;l,,universalt
gi atotcuprinzdtori
i4cAt, inainte
de Dresda, Hiroshima, Bikini gi de alte mdrturii ale
1 1
eprl rqi i nucl e. are si ; r nat p. rl mul ui , rl escri eri l e au depasi t
prur gi si mpl t r gAndi rea pi i nchi pt ri ret r omeni ri i .
l]iserica Cre;tin-Ortodoxd a invdfat clintotdeauna cd
pentru o astfel de catastrofi va fi decdclerea reli-
putinfa.
A.tunci
lumea igi va pierde dreptul gi rafiunea de
a exista. Nimicirea se va intAmpla potrivit judecdlii
lui
Dumnezeu, i.rd pjd^u oru.t{" i y-a-
fi*la Ul4lg-4
q
Ln
g+gi i.
Materialigtii indicd folosirea armamentuluj nuclear
er t , l nsa numal
ar putea face uz
gi potrivit ideilor
ma te ria lip tilor invd
f
a
!i,
p
frSga,dtp
t*reerii o
rdjrul;r
ci "ttt-^' i S-i va fi o.-oni r i nl r.i tj rr
Eutote.
L. r r sr vA r r ( | ( | r r r e( t r
2nf l ' ' r t l n
[ aut at e.
$t i i nf a
mat er i al i st d cont empor and a aj uns l a o
confirmare a viziunii cregtin-ortodoxe pi, de fapt, depi
fdrd sd vrea, a dat mdrturie pentru adevdrul Sfiniei
In SfAnta Scripturd citim cd
,,incepitura durerilor,,
(Matei
24, 8; Marcu 13, B)
-
adici inceputul plinirii
vremurilor
-
vor fr rdzbo?iele infric
,
--
s@uvintele
acestei proorocii sunt
implinite dinaintea ochilor,nogtri. Faptul ci vremuri de
\3-ivi, :;i cAnd rdul va clomni atAt de putemic in sAnul
omenirii, incAt via;a pe pdmAnt va deveni practic cu ne-
Apocalipsei 8,7-722 gi spre capitolul9, in care Vdzdtorul
Thinelor
-
SfAntul Ioan Erranghelistul
-
accentueazd
necontenit cd felurite catastrofe gi suferinfe se vor pogori
asupra unei treimi din omenire gi asupra unei treimi din
suprafala pdmAntuiui
,,Dacd
socotegte cineva
-
spune
-
acele naliuni gi popoare care au ajuns jertfd
rdzboaielor gi revolutiilor din veacul al XX-lea atunci se
suprafafa gi populafia pdmAntului".
Intr-adevdr, numai in ultimul decentu3 am putut
bdga de seamd plinirea celor infdligate in Apocalipsa 8,
7-12, cdci oamenii de gtiinfi ne-au ardtat ci omenire4
ca
,
a pavat,a despuia_t gi
a_gtrdvitap,raape-atlela.p31!e-_{_insupraf af apdmAntului
Al4bil,
a pricinuit prin poluare o micporare insemnati
a cantitdlii de energie solard care ajunge pe pdmAnt
'
,,9i a trAmbi l at i nt6i ul Inger, gi s-a porni t gri ndi ni
9i
foc
amestecat cu sAnge gi au ci zut pe pi mAnt;9i a ars di n pi mAnt a
treia parte, gi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de
tot. A trAmbi l at, apoi , al doi l ea Inger, gi ca un munte mare arzi nd
i n fl i ci ri s-a pri bugi t i n mare si a trei a parte di n mare s-a prefi cut
i n sAnge; gi a pi eri t a trei a parte di n fi pturi l e cu vi afi i n el e, care
sunt in mare, si a treia parte din coribii s-a sf5r6mat.
$i
a tr6mbifat
af treilea it g"r, gi a cizut din cer o stea uriagi
,
arzind ca o ficlie,
si a ci zut peste i zvoarel e apel or. Si numel e stel ei se cheami
Absintos.
$i
a treia parte din ape s-a ficut ca pelinul
9i
mulfi
dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru ci se ficuseri
amare.
$i
a trAmbilat al patrulea Inger;9i a fost loviti a treia parte
din soare, si a treia parte din luni, si a treia parte din stele, ca si
fie intunecati a treia parte a lor si ziua si-9i piardi din lumini a
treia parte, gi noaptea tot aga"
(Apocalipsa
8,7-12).
3
Aceastd introducere
Afostscnsa
in anut tgZE insi, dupi cum
bine ne putem da seam4 de atunci m6ndria gi ldcomia omenirii ,,au
progresat" gi mai mult
r <
i.rzboi gi siric;i' rudimentard s-au irrit ;rdeseir irrainte
de
acest veac, nu are nici o relevanfi in .rn.rliz.' t ntl.lstri'
Sar aci a gi r dzboai el e cont empor ane di f er a
t l L' t t 1e
conflicte' le pi grozdviile vremurilor dinainte, .rtat prin
faptul cd au un caracter aproape generalizat cit
;i
prin
puterea lor infricogdtoare, care dintr-odatd
Pune
inaintea
mi nf i i put i nf a unei cat ast rof e uni versal e. Rdzboi ul
generalizat sau ,,mondial"
este in mod strict un feno-
men ce aparline doar veacului al XX-lea. Numai prin
cumpdnirea incredibilei amplori gi a uluitoarelor forfe
de distrugere slobozite prin aceste rdzboaie mondiale,
d eyin d-e sc,if rab ile p roo roci il e d in Ap qc-alipsa-'
( g,
1 5
-
2 1- ) .
Chiar gi nimicirea de odinioard a Dresdei cu groaznicele
,,furtuni
de foc" a cutremurat irrchipuirea omeneascd
-
iar aceste ,,furtuni
de foc" erau pricinuite de ceva la care
acum umanitatea se refere cu nonFalanfd ca la
,,arme
convenfionale".
Privitor la implinirea unor asemenea proorocii,
atenfia noastri trebuie se se intoarcd
9i
spre Cartea
I
,,Si
au fost dezlegati cei patru ingeri, care erau gitili spre
ceasul gi ziua
9i
luna
9i
anul acel4 cgi-qr4oale-e-treia
Parte
din
gameni. Si numirul ogtilor era de douizeci de mii de ori cAte zece
mii de cilirefi, cici am auzit numirul lor.
$i
aga am vizut, in
vedenie, caii
9i
pe cei ce gedeau pe ei, avAnd platoge ca de foc
9i
de
iachint gi de pucioasi; iar capetele cailor seminau cu capetele leilor
9i
din gurile lor iegea foc gi fum
9i
pucioasi. De aceste trei pligi: de
focul
9i
de fumul
9i
de pucioas4 care iegea din gurile lor, a fost
ucisi a treia parte din oameni. Pentru ci puterea cailor este in gura
lor $i
in cozile lor; cici cozile lor sunt asemenea gerpilor, avind
capete,
9i
cu acestea vatimi. Dar ceilalfi oameni care nu au murit
de pligile aceste4 nu s-au pocXit de faptele mAinilor lor, cgi-gu
se mai inchit
"
idolilo@i 9i
de piltri gi
s-au pociit-dcsqid*exile-!-o*q-niei-{eleggsiJe-11ilq
-19r,4-i-qi C9
d.esfla
narea lorr,nili de fq4lg3gsnle Jor -(Apocalipsa
9, 7 5-21 ).
74
( adi ca a mi cgor at cant i t at ea de l umi nd sol ar d) 9i
e
aproape de a fi otrdvit in intregime a treia parte din
mdri, omorAnd vieluitoarele care sdlagluiesc in ele.
Meriti toatd atenfia noastrd faptul cd dezastrele
rleacului
al
XX-lea au afectat in pr-irnul rAnd,p--opoarele
-cre;tine.
Ca urmare a imprejurdrilor prin care au trecut
aceste popoare in timpul primei jumdtdfi a acestui veac,
mi l i oane de cregt i ni au aj uns scept i ci , pi -au pi erdut
credinfa gi s-au rdcit fafd de Dumnezeu gi unii fafd de
altii
(Matei
24, 12). Catastrofele ,,de
duratd" ce ali
cuprins aderrdrate martiraje gi purtarea fd;$a a unui
r dzboi i mpot r i va Bi ser i ci i , l i s- au i nt Ampl at cu
pri sosi nl d naf i uni l or cregt i n-ort odoxe
-
aproape i n
intregime
-
in prima jumatate a veacului al XX-lea,
9i
aceasta a fost indeobgte una dintre urmdrile primului
r dzboi mondi al . Comuni smul a acapar at i nt r eaga
Europd de Est
; i
Caucazul i nai nt e de anul 1950. Ni ci
Grecia nu a fost crufatd, cdcivenezeligtii gi unii ocArmu-
i t ori corupf i ai Bi seri ci i gi -at r l ansat at acuri l e asuPra
Sf i nt ei Ort odoxi i di n Greci a i n ani i
' 20,
i mpot ri vi n-
du-se invdliturii sfinte precum gi pildei de sfinfenie a
SfAntului Nectarie de Pent4pq-lis De asemenea, odatd
." i"Ta"-ul doilea rd,zboimondial, Alexandri4 Antiohia
gi Biserica din China au cizttt sub guverne controlate
de comunigti. Nu poli sa nu cumpdnegti gi sd nu pricepi
cd ptlterile rdufui din-lrem-e -au
luat in primire sarcina
P-t!ryort-@xc,
cu scoPul de a
indepdrta cea mai insemnati piedica in calea indepli-
nirii viitoarelor lor urzeli.
Pe l Angd gocul eveni ment el or mondi al e gi al
neomeniei omului fafd de semenul sdu, aut-orii dg_tgqrii
pi- sisteme filosofice, politice gi re-1-ig-ioase anticregtine
g in chip deosebit de puternic in
7 6
vremurile recente. Pentru cei mai mulpi dintre oameni,
acegti filosofi au propovdduit gi incd mai propovdduiesc
cd in istoria omenirii domnepte o .lege a plogresu\{].
Prin urmare, omenirea
-
in toate aspectele existenlei ei
-
a evoluat de-a lungul istoriei. Acegti filosofi inva!5 ci
formele politice, sociale gi ideologice ale vielii rasei
umane se imbundtdlesc necontenit gi cd in cele din urmd
omul va gisi
9i
va determin4 prin propria-i putere gi
dezvoltare umand, ordinea de viafd politicd gi sociald
desdvArpitd gi ideald
-
o ordine in care rafiunea, ptiinla
pace4 siguranf4 dreptatea pi bundstarea materiald vor
fi absolute. De fapt, un mare numdr de ocArmuitori
corupfi, aga-zis cregtin-ortodocai, au inge_put.q{ plezinte
o-4-stfelde teorie. Cei mai de seamd dintre acegtia sunt
igfa-&ii actualeiSatuarhli E_qulcn-iEe care au inceput
sd invefe aceste lucruri,,ca si insele, de este cu putinfi,
9i
pe cei al esi "
(Mnrcu
73, 22).
Domnul Hristos insd a invdfat ceva intru totul
osebit. El ne-a vestit mai dinainte ci vor fi
,,rdzboaie si
zvonuri de ri zboai e" (Mnrcu
73, 7; MLt t ei 24, 6), cd nu
va fi
,,pace, ci sabie"
(Mtttei
70, 31) gi cd ,,din
pricina
inmullirii firidelegii, dragostea multora se va rici"
(Mnt ei
24, 72). Sd ne ui t dm l a i st ori . r veacul ui al XX-l ea
gi sd ne intrebdm: Cine s-a dovedit ca are dreptate? Oare
Hristos sau filosofii nostalgici? Nici o domnie a rafiunii
nu a venit, ci mai curAnd o
fumnr_e 4_cqlui mai groEolan
materialism
si a celor mai
In loc de pace gi siguranfd, sunt rdzboaie cumplite gi
zvonuri aproape zilnice de noi rdzboaie; in loc de
dreptate, am fost martori la tot felul cie silnicii, revolufii,
CHEKA, Gestapo GPU, execulii in masd, lagire de
concentrare, lagire de deportare siberiene de o cruzi-
me nemaiauzitd gi de nedescris, anihilare chimicd a
creierelor mdrturisitorilor
credinfei gi ale altor opozanli
din URSS; in loc de bunds--tare.m.ater_ia-ld,
sunt rapo4rte
cqlglaLte- desp1g_
fqame_le ifr nag4_-despre
lipsuri a
milioane de oameni - gi asta in ciuda faptului cd o mare
parte din omenire are hrand de aruncat, doud locuinfe,
doud sau trei automobile etc. i1 loc de armonie in
numg*19-q9-l!g[gla-v-emapari;iaaproap"Zii"i"aui".t"io.
c g
S_e"lgnafinirineq_ate
invd
ldtr
ui =;414-franc,maso-
ne ri4 teoso f i4 Bahai, inchjnarea_vdditalnaintea
Satanei
gi secle vrdiitoregti, ca sd numim doar cAteva dintre ele.
Dar lucrul care este de mai mare insemndtate, e
faptul cd tuturor acestor miscdri
'.--*._+'
a_lnggput si pdrdseasci omenirea. Acum, societatea
omeneascd poate sd accepte gi sd intAmpine sectele
u minimi uimire sau chiar fdrd sd se sinchi-
s-eascd
-
pentru scurtd vreme, oamenii se ingrozesc sau
se inspdimAntd in chip trecdtor de actele canibalice care
s-au petrecut in Statele Unite drept urnlare a acestor
culte ori de crimele clemenliale care s-.ru petrecut in
a,
t e
ce, Ll rcd, i ar soci et at ea i n
segt e de . t ccst e l ucruri . Cd
societatea incieobgte es
ee1
, estc,
-limpede,_{gv.qciii
.prin
aceea cd
: fill ftU[l0r
" .
Mai mul t decAt at At , devi ne
,,c1_e_mo-dat" sd fii anticomunist, iar cci care pistreazi
creclinciopia climpreund cu Sfinfii noi lVlucenici din
Iumea comunistd, sunt bq,tjocollfi
;i
ridiculizafi.
Sd se
datoreze aceasta faptului cd
,,drag.os_tea multora,, deja
,,s-a rdcil" (Matei
24, 12)? Oare vreme4 marii fo-amete
-
I t i
, , nu
f oamet e de pAi ne, ni ci set e de api , ,
gpgpgggul
(Arttos
8, 11J'- stL4eia+Q-qpla
e oare faptul c.i clomnia ltri A4tihrist e
aproape pi st a sa vi na asuprd-ne?
in trecut, proorociile Sfintei Scripturi cu privire la
impdrdfia lui Antihrist au fost dincolo de puterea de
inlelegere a omului. SfAnta Scripturd ne oferd imagini
ale unor lucruri cumplite care se vor petrece in impdrd-
lia
lui Antihrist, iar Pirinfii Bisericii ne dau ingtiinfdri
gi descrieri despre inrobiri gi prigoniri ce nu sunt ugor
de cuprins nici in inchipuire. Dar oare toate aceste
imagini pi descrieri sunt de necrezut?
Aceastd intrebare ne aduce la
felul
acestei cdrli
-
anume acela de a ardta cd qF.eslc&o*afocii nu mai sultt,
d e f a p t, d e.
leq1gz_uL
qi*ag-u-U-p" o^t
ti rnle Lese.
iar,imP Ii
-
nirea lor se poa.tg
'o.hggfyA1nlapt
tocmaiin lrrmea-de
azi. Aiciautorul prezinti in termeni limpezi gi lesne de
infeles originea rdulqi-Ellggla
Lui
imPotriva binelui,
'
- - - -
p.".r-@ din vremea domniei lui
Anti hri st.
ffi -t"- i n pri mul rAnd i ni bresal i s5' .-i
i4ine4te4g vor-v-
-iin-:ri4la=Qmeni{ii,
precum
9i
cu
privire la,tytrcalufAnlihrisJ. Pentru a izbutiacest lucru,
I r.lr.l.ni|trri'lr-.r._-4
este de trebuinfd ca mai intAi sd-i aducem pe oameni la
o.infelegere a persoanei Satanei pi sd.
i,ifrt-r.qducem
in
d; cdci fird un concept al demo-
nologiei, nu este cu putinfd sd se inleleagd hristologia
ecclesiologia ori eshatologia Sfintei Biserici, care sunt
cu totul de nedespdrlit de vestirea mAntuirii.
Pentru a indeplini aceastd sarcind, monahul care a
pregdtit aceastd lucrare, a compilat materiale care sunt
lesne de ihleles gi care nu sunt invdluite intr-o ter-
minologie academicd. Nu le-a adunat laolaltd pentru
19
ca el e si i
slrrii
Nimeni nu va putea citi ace.rsti c;rrte fuirri ca ea sri-l
ttrlbure. Pe cregtinii .rtod.cgi care cur' pdnesc gi sunt
preocupafi de vremurile pe care le trriirn, ii indemnam
ryq1i
intgSrca inimile cdtre cdrtile de slujbi ale Sfintei
Biserici, caci in ele Tradipia gi congtiinfa Bisericii r,orbesc
despre toate aceste lucruri, propovaduind, inainte'estind
gi infi
;igand
inva
fi
turi temeinice pentru ap.lrarea tu tu ror
aclevdralilor credinciogi. Mai presus de toate, cititorul
UNIVERSUL VAZUT
CA REVELATIE A ZIDITORULUI
Dumnezeul
Cel Nendscut gi Nezidit, r,ietuind in
SfAnta Treime, fiind Atotputernic pi intru totul desd_
"ltei,,
ipi este_ pe deplin indestulaior Siegi gi nu avea
nicidecum
treb,uinfd de fiinfe create. insd dragostea Sa
netdrmuritd rAvnea sa aibd p*qf!a$t
ai furicirii Sale
vet-"+iqe. Pentru aceast4 Dumnezeu a gdtit impdrdfia
Sa pi a creat fdpturile ceregti.
poatd intoarce Ziditorului lor o dragoste adevdratd
9i
nu o supunere lipsiti de minte gi fdrd de noimd.
Unul dinfre cei mai strdlucifi gi mai putemici dintre
acegti ineeri
, Luciler (Satana)
-
exercitAndu_gi
voinfa
20
spre mecl i t af i e i nt el ect u. rl i kt r, ci
L,tgttllll:l
liberd, dragosteacelsecuvenea
lui Dumnezeu.
?in
pricina
igbifii
de sine.s-a inddrdtniciL
4l4tru
indirdtnicie s-a ftrvArtogat
o_ ,
pptnv'nicd ce-lei a *Ziditorulq-i,
uzu.1p3nd
locul giputerea lui Dumnezeu. aceste"i--raz-v-rdtiri
(ap ostazii) sunt b inecuno-seule-fu turo r. Luc if er
9i
cei ca re
i-auurmat,ag-Jq,-S-ta-zvadrg-dur-e"e-rpipAndaziaur44q4rs
drept v--rajmagi ai lui Dumnezeu-;i r
Sale. Ispita gi nesupunerea lui Lucifer a fost primitd de
multe dintre fdpturile ceregti, astfel incAt noua impdriiie
a rdului s-a umplut de pdrtapi ai prinfului furtunericului'
th vremea pustiitoarelor
ispitiri, au fost intirifi de ajutorul lui Dumnezeu
9i
au
devenit fii vegnici ai Adevdrului.
Potrivit dragostei Ziditorului, impdrdfia Cereascd
nu a putut rimAne gtirbita gi pentru a sdvArgi aceastd
implinire, Dunurez:eu a zidlt o^ noui fdpturd
-
omu_I.
Adar4_p_i
EILq,_qg
f-o=s_t_ficufi din nimic
lI1-sn
Unlyg;s
fdurit a,nume pentru ei, iar ei au fost pecetluifi drept
pietre prelioase in cununa ltrcrdrilor lui Durnnezeu.
Mdrefia Ziditorului a fost revelatd chiar gi in atomii
p.flmgldl,aii care, de;i fira formd, nevdzuli gi in neorAn-
duiald, au. slujit ca materit' pentru cre4fea. intregii firi
vd7_g-tq pi.q omului insugi.
FACEREA
Nu cunoagtem a Universului, sau
c3td vreme au ddinuit elementele in condilii haotice, cdci
SfAnta Scripturd igi incepe relatarea
eqJlemm
in care
de-viafd-Ditdtorul Duh SfAnt SS purta-aeia pe aees-uP1a
edancutui,
orAnduind Univers-ul. Totugi,
Eloria
tulqlt
v-iZDiLe incepe de fapt cu formarea particulelor simple.
1 1
Cd intru inceput
e_lementele
care ne inconjoard
astdzi,
i-ryrjc mai mult decAt pariicule
lip,site deJormS, se vddegte din mdrturia cuvAntului
lui Dumne zeu
(
Pildc 8, 24-27 ).eercetirile ptiinfifice din
domeniul fizrcii au intdrit u."urii -drtu;ie. anume ci
e-lementele Uni vers u l ui su nt compus-e di
rr
tr
_unsinu r
f q!_ds
:nateue-adrea_au q_umeG&_LeqenJei.
A ceite
particule neinsemnate,
concrete, au fost daruite de
Zidttor cu o_pglglg_lgcl4tqare_de
ngintele_g
|9f4
Drept
urmare
-
prin porunca dumnezeiascd _
e-le._eu formit,
lin
ceplbinaJiilefuz-inndrile
pi separdrile lor, o f"f"ri-*
fdri de numdr de forme gi corpuri in naturd.
C_tgafga luminil g_r4.-energiile_
care emani dintru ea
s-a petrecut in ziua intai a Facerii, ca rdspuns la cuvantul
lui Dumnezeu:
,,Sd fie lumini" (Facere
7,3). in cea de a
patra zi a Facerii,
s-a adunat
in_corpuri,imense
(Facere
7, 74-79) care au fost menite si ocarmuiascd alte
corpuri mai mici ce s-au luat dintr_insele, anume sd le
carmuiascd prin atracfie, sd le incdlzeasci pi sd le lumi-
neze. P_e aces te,corprl-u.
i-mense noi
le 1
um i1n (apa
_z
ise
)
stgle fixe
-
dintre care
in a doua zi a lrarcerii, supunAndu-se
porurncii lui
Dumnezeu gi lucrarii l)reasfAntului
Sau DLh,
,,apele,,
ugqlui..oc-eenl'_,ltgl,rlig,_g_uurparlrrnrebnr"_eatt"ri
irygnpsLFLesreJ-68),iariceste4lirAndul lor, zat
in mulfimea de plancte pi de corpuri similare acestora.
In cea de-a treia zi, printr-o
,,vaporizar{J,, gi
,,ames_
teca_re" a apelor din mdrile care ucopereau
pdmAntul,
au fost plismuite
aerul pi apa rdcoroasd.
prin
puterea
lui Dumnezeu, mari ridicdriile pdmantului
au idcut ca
sd se iveascd din strdfundul mdrilor (Facere
7,9-13).
Zlgl4tfgta are o fuasemndtate
aparte in crearea
Universului,
cdci in aceastd zi a apdrut veget_afia
pe
pdmAnt
-
pdmAntul a dat primul gi cel mai bogat rod
pentru folosul locuitorilor impdrdliei naturii. Din acea
zi, pdmAntul, ca o mamd bund, ainceputsd-gicheltuiascd
energia
-
dintru inceput putemicd gi foarte mare
-
pentru
binele omenirii pi al celorlalte vietdfi.
Aceastd rodire va continua chiar pAnd in vremea in'
care,lfa_fFf t.p_d_manhrlvaf-ividgurt-delsgglqla_o_mului
Pg-4!.fu-eultivarea F
exPl i. Atunci va sirdci gi
va sldbi gi-i va fi foarte greu sd hrdneascd omenire4 dar
cu toate acestea nu va inceta sd-gi dea roadele pAnd la
sfdrgitul timpului, dupi cum zice Scriptura: ,,CAt
va trii
pimintul, seminatul si seceratul... nu vor mai inceta"
(Faceren
8, 22). va veni asupra pd-
mAntului gi-l va gisi daagl_ogle_airi!
,
fie ea 9i
sdrdcdcioasd.
SfArgitul acestei lumi nu va fi o nimicire, ci o refacere
;i
o reinnote (Apocnlipsn
27,1). Puterile ei refdcute vor
sluji vegnic reinnoirii fipturilor viefii celei noi.
MI RACOLUL LUMI NI I
R_e;qap-aJea luminli vdzute a inceput in zir-ra a patra
Marile corpuri din Univers, invegmAntate irr raze aurii,
sunt menite sd le ocdrmuiasca pe cele m.rr mici;i sa le a-
copere cu lumind in acea parte ce e indreptat.i inspre razele
lor, lasAnd in inttrneric partea
ce e intc'rarsa rlinspre ele.
insd nici un loc nu e lipsit de prilejul cle a primi
bi nef aceri l e gi l umi na i zvorAt e de ci t re soare, ci ci
corpurilor mai mici (planetelor) li s-a dat migcarea de
rot al i e i n j urul propri ei axe i ncl i nat e, precum gi o
migcare periodicd (anuald pentru PdmAnt) imprejurul
corpului ceresc din care au luat nagtere. Prin aceste
migcdri duble, planetele sunt ddruite cu schimbdri de
'')
Tot astfel e pi cu duhul omului. In sine, e intunecos
gi ar rdmAne ceva intunecat de nu ar fi darul harului
lui Dumnezeu care-i ingdduie sufletului omului sd
primeascd aceastd minunatd Lumind pi cdldurd de la
Zidrtorul sdu. Lumina sufletului omului, asemenea
luminii lunii, este reflectatd dintru Soarele Duhov-'
nicesc, Soarele Adevdrului, Soarele Dreptdfiis. Fdrd
acest dar, sufletul ar rdmAne in beznl,, in mAhnire, in
deznddejde gi pdcat.
Apa cum nici un loc de pe pimdnt nu e lipsit de
putinfa de a primi razele soarelui cele ddtdtoare de
viaf6,, tot astfel origice fdpturd infelegdtoare are putinfa
'-In
PsalmiiProorocului David, putem citi: ,,Cerurile
spun slava
lui Dumnezeu
9i
facerea miinilor Lui o vestegte tiria Ziua zilei
spune cuvAnt,
9i
noaptea noplii vestegte gtiinfi. Nu sunt graiuri,
nici cuvinte, ale ciror glasuri si nu se audi. In tot pimAntul a iegit
vestirea lor,
9i
la marginile lumii cuvintele lor. in soare
9i-a
pus
locagul siu;;i el este ca un mire ce iese din cimara sa Bucura-se-va
ca un uriag, care aleargi drumul lui. De la marginea cerului iegirea
lui,
9i
oprirea lui pini la marginea cerului;9i nu este cine si se
ascundi de cildura lui"
(Psoln
18,1 7). Proortxul Avacum spLule:
,,Izbucnire de lumini ca la risirit de soare, raze vii din mina Lui
pornesc!... Acolo sti tainic ascunsi puterea Lwi!"
(Atncunt
3, 1)
Proorcxul NIale.rJri graiepte astfel cuvArrtul lui Dumnezeu: ,,Va
risiri
pentru voi, cei care vi temeli de numele Meu, soarele dreptifiii, cu
ti mi dui re veni nd i n razel e l ui
9i
vefi i egi gi vel i zburda ca vi l ei i de
ingrisat" ( lv l t l t a l r i
-1,
2 0). Sf An tr r l Tah a r:i
4. Jatal_l_ur_Lcran-
EOleza t_e&rl,
igi incheie astfel prrxrrrxia
(Luca
1,68-79) pe care a ficut-cr Ia punerea
numelui fiului sau: ,,Si
dai poporului Siu cu.rpatinta
+il!gl4i
intru
ig4g_.Sg p.4S-at.Iotlo., prin milostivirea milei Dumnezeului nostru,
cu care ne-a cercetat pe noi Ris[ritul cel de Srts, ca si lumineze pe
cei care
9ed
in intuneric
9i
in umbr4 mo4ii gi si indrepte picioarele
noastre pe calea picii"
(Lrrca
1, 77-79). tar SJgSSllgg
!eo_l-ogul,
mirturisegte despre Ierusalimul cel ceresc: ,,$i cetatea nu are
trebuinfi de soarg nici de luni, ca si o lumineze, sl'ava lsi
t (
anotimp gi ale zilelor gi nopfilor. Toate acestea sunt de
trebuinfd pentru existenla lor vremelnicd; pentru
PdmAnt, acestea sunt necesare pentru innoirea puterilor
fizice ale fdpturilor gi pentru a-i da naturii putinfa de
a-gi indeplini vremelnica-i indatorire.
Prin aceste migcdri, origice loc de pefalaFdmAntului
cade sub inrAurirea razelor soarelui. Existd o diversitate
in energia razeloL cdci atingerea lor e fie directd, fie indi-
recte (in unghi), aga incAt diferite zone de pe fafa PdmAn-
tuluiprimescmaimultd sau mai pufind lumind gicildurd.
Acest fenomen al naturii dezvdluie faptul ci, in
miracolele luminii fizice,Zidltorulne aratd o asemdnare
(o icoani, un chip) a minunilor Luminii Dumnezeirii.
Fdpturile simtitoare, ilrzestrate cu putere inlelegdtoare,
sunt prin ele insele firtuneric (adicd nu doar in intuneric,
ci neizvorAnd lumind proprie). Numai primind lumind gi
cildurd lduntricd de la Duhul, ele irceteazddea mai fi in
intuneric
ai
se apropie de acea frumusele lucrdtoare care
le-a fost menite, potrivit
felului
icorromiei Ziditorului.
Impdrtirea
*
ne amin-
tepte de cele palr-tg daru.qi a_le Duh11h.ri SfAnt
(Isnitt
11,2-
3), prin Sfirrtclc Taine ale Bisericii,
apa incAt el (su-fl"etul) sa poati sp-rori in fapta bund cea
I q s r d t oa re pe. nt L u_sJava_Lllr.. D_:rr:rnczeu. F i eca re iuc ru
vdzut se infi;igeazd intr-o anunrit.i culoare, potrivit
insupirii acelui obiect de a reflecta o razd sau alta a
spectrului alcituit din cele gapte culori.
{
Este indeobgte cunoscut cd
\rgr,ina
alba e alcatuitd din cele
ZS_ql-gfi;
aceastd descompunere cromaEici este denumitd generic
ROGVAIVI R
=
rolu, O =
oranj, Q
=
galben, V = verde, A
=
albastru,
I =
indigo, V
=
violet. Cgl_e 7*qulo{ alc4tujesg
9i
q{$eubeul iar du-
pd mdrturia Sfintei Scripturi acesta eJglgmn dumngzeiesc, cici
Insugi Domnul a grait lui Noe:
,,Pun
curcubeul Meu in nori, ca si
fie semn al legimAntului
),).
nt" Gqcere 9,13).
PJ_{g! ii::tqtdeaula.
Insd unde este cAmpul acestei
betelii? Unde trebuie sd mergem la luptd?
Qampuf {e
bdtilie este i.4li*IIU]-leglru. II recunoagtem
Einqlg-
. intunericul se vddepte
in e care reflectd starea noastrd actuald
-
o stare strdind nuanlei (culorii) reale pe care Hristos,
Soarele Dreptdfii, o intipiregte in gAndurile, cuvintelb
gi faptele noastre.
A pldcut Atotputernicului Ziditor al Universului
sd creioneze in lucrurile vdzute tainele lumii nevizute,
ardtAnd cum mai inainte, " aucdzytt
drn
Cer, tot astfel cum acum o_gl\Lltin-e-{e gllllgle cad
de Ia SfAnta Bisericd Ortodoxd. insd in ciuda tuturor
celor care cad, avem incredinfare de la Ziditorulinsupi
cd nici o putere vrijmagi nu va putea sd nimiceascd
Biserica, nici pAnd in ziua cea de apoi
(Matei
76, 18).
UN NOU BABILON
insd, pe misurd ce se apropie ziua proslivirii Sfintei
f]iserici, cd_tuire
r-rotrivnicd adevdrului Zidirri
-
aceasta e
. Faptele celor din vechime care. r' isalr
s.i se invepniceascd pe pdmAnt, sd-gi facd un 1111ngt', SLr
repetd.
,,F{aldeii"
de astdzi,asemenea celor din vremurile
" ,,In
vremea aceea era in tot pimAntul o singuri limbi
9i
un
qi4gg;grai l4 tpfi. PurcezAnd de la risirit, oamenii au gisit in
fara
Senaar un ses si au descilecat acolo. Apoi au zis unul citre altul:
,,Haidem si facem cirimizi gi si le ardem cu foc!"
$i
au folosit
cirimida in loc de piatri, iar smoala in loc de var.
$i
au zis iarigi:
,,Haidem si ne facem un oras
9i
un turn al cirui vArf si aiungi la
cer inainte de a ne imprigtia pe fafa a tot
pimAntul!" Atunci S-a pogorit Domnul si vadi cetatea si tumul
pe care-l zideau fiii oamenilor.
i.i
a zis Domnul:
,,Iati,
tofi sunt de
' z /
dacd dorepte, de a-L primi pe Soarele Duhovnicesc
Cel
de viafd ddtdtor, pe Ziditorul gi MAntuitorul omenirii.
IntAiul om s-a intors dinspre Soarele Dreptdfii gi s-a
prdvdlit intr-un tdrAm al beznei ld,untrice. Din vremea
aceea gi pAni la Venirea lui Hristos
-
Soarele cel Neapus
-
foarte pufini oameni s-au intors cdtre aceastd Lumind.
Qryl
s-a obipnuit cu gtarea sa de intunecime sufleteas.
cd
-
care-i era sprijinitoare gi ajutdtoare intru a sdvArgi
rdul
-
pAnd intr-atAta, incAt a aitfns*ea;tljubeascd
l '
tanturile
Si cdtqFele,, Cei care au ales lumina in locul
intunericului, s-au intristat adAnc la vederea chipului
zidrt al lui Dumnezeu inrobit de bezna sufleteascd.
Acepti Sfinli tAnjeau dupd vremea care i-a fost fdgdduitd
omului, cAnd Lumina cea BinecuvAntatd Se va ardta pi
Se r a ddrui tuturor celor care nu-gi vor fi pierdut intru
totul putinfa de a primi Lumina cea duhovniceascd a
Adevdrul ui .
CAt de fcricitd a fost epoca noastrd in comparatie cu
veacurile dinainte de venirea Luminii celei fdgdduite
-
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! ia
farile
ciegtin-or-
locloxe ccrre .rLl fost cu multd vre.me inainte convertite
i , oameni i au avut pri l ej ul sa
Creflscci prirnirrd Lumina. Aici, in
!5rile
heterodoxe ale
Apusuh,ri, nu este astfel, cdci no-i*gqfrj,em in-conjurafi
Hr i st os si c. r r e, mai mul t , c
S_qn!_e{q
!4-q-o-njura!i
de
,c-41e_*s_unf
p.e
de-a-ntre Sfintei Biserici Ortodoxe gi din
oieiJia p.icind, trebuie sd ne intoarcem asupra tradi-
liilor ldrikrr
cre;tin-ortodoxe pentru a primi intru ade-
vdr aceasta L_umind a Adevdrulyi.
Desigur, niciodatd nu a dobAndit cineva fara-de
l_laplg_bogifia lui Hristos.
^
a trebuit
de odinioard, nu viseazd sd-pi aiba numele scrise in
Ceruri, c-i mai curAnd sd lase un num-e gi _o amintire a
-lo-r,
pe
pdmAnt.
Iatd un nou Babilon in toatd plinitatea cuvAntului:
amestecarea adevdrului cu neadevdrul. in locul luminii
l i m@t ei
i nt emei at epe
Evanghelii, Prooroci, Apostoli, Pdrinfi ai Bisericii pi Si-
noade, acegti noi babilonieni inseteazd dupd r4vaja!+ri
_gi
illlel_esut cu
neaclsvir.
. E lesne
de firleles ce va cregte din aceasta in cele din urmd, avAnd
in vedere acele societdli fdurite de umanitate care au dus
la impleticirea oamenilor pi a infelegerii lor, apa cum s-a
petrecut cu Babilonul cel vechi.
Insd gi pe acest nou Babilon il apteapti tot aceeagi
soarti care a venit pi asupra celui vechi, cu toate cd
amQqdoud p_rgli4dg_ag pi plgtind q,g
1tlage
cs1ul. Acest
turn al invdfdturii mincinoase nu numai ci sporegte
zllnic, ci cregte in fiecare ceas. Mare cu ader,drat este
pri mej di a de a-gi pi erde ci nerra cdrarea pe cal ea mAn-
t ui ri i di n pri ci na praf ul ui i mprdgt i at de aceast d i nal [ are
babi l oni ci a unui monument dedi cat amdgi l i l or pi cel or
care cauti sa-pi diinuiasci propriul nume pe pamAnt.
Unde ar putea cineva sd se izbdrreasci de praful
acesta ce orbegte ochii intru a nu vedea adevirul gi r_rmple
plimAnii de minciuni inibugitoare? Unde altundeva
un neam si o limbi au
9i
iati
ceS{_4pwatsi faci si nu se vor opri
de Ia ceea ce
9i-aqp_
gs
ilg4ndifaci.
Haidg4q-dar_Ce-Ne,pogg,Bm
sisi arnestecim limbile lor, ca si nu se mai infeleagi unul cu altul,,.
fi
i-a imprigtiat Domnul de acolo in tot pimAntul
9i
au incetat de
a mai zidi cetatea si turnul. De aceea s-a numit cetatga qce.ga p-a-!.ilqn,
penku ci acolo a amestecat Donnul limbiJe a tot pim6nhrl
9i
de aco-
lo i-a impragtiat Domnul pe toati fala pimAntului" (Facercs
11 , 1-g).
28
rl.rc;i nu intru adapostul p.t;nic cirre e cleschis gi r,esnic,
i nt ru Zi cl i re; r ri cl i c. -rt ri rru c1e mi i ni orne, negt i , ci de
Ficatorr-rl lr,rmii i.sr-rpi
-
uncle .rltunde' er cl.rcd rtu intrtr
. rcl evi rat ; r Bi seri ca C)rt odoxi . t l ui Hri st cl s? Est e ne-
mdsurat mai bine sa fii un slujitor negtiut in Casa lui
Durnnezeu, de,cAt sri fii un arllqeqt c{e seamd gi foqrte
vestit in acest nou Babilo.,, ulffirpit este clesavArsita
niruire gi osAnda vegnici.
i l pAnarrA cERURTLoR
Aga cum privim stelele cle pe cer care lumineazd
noaptea gi-i cdlduzesc pe marinari cdtre porturi sigure,
tot astfel sd ne ldsdm mintea purtata spre acea e
aparte de g_Lejg-d_uhg.
ti, cunoscutd sub numele de
pr.ezenf-fr aiutd fie cdlduzit cdtre portul gdu
de destinafie
-
Cerurilqr. Parintii ne_ invafd
artade+gdsi calea de mantuire prin prafrlrrsmere'-se
ingroagd, ficut de roboteala la construclia babilonicd.
Impdrdfia Cerurilor
-
care rt
"rt""pta
p" t.t
sslqg.desc (Matei
17,12)
-
este dincolo de.ricEEpGgere
omeheascd, insd cdile lui Dumnezeu nu ne sunt cu totul
ascunse. Putem gi trebuie sd credem ir vegnica fericire
viitoare, ca pi cum am fi vdzut-g ca pi cum am fi auzit-o pi
ca gi cum am fi infeles-o cu mintea noastrd, cEeiloate_din
natucaxeirata-calea pi
dagsarbrne pentru adevdrul
impdrdliei Cerurilor.
lgomot^ul
neincetat al mdrii viefii
p
de la Impdrdfia lui Dumnezeu pi
sd ne
fintuiascd
mintea i:rtru celepim6ntegti, irh-atAtircAt
sd incetdm sd ne mai gAndim la viitor.
egdinfa
noastrd
se indepdrteazd de d care este o prbgustare a
bucuriei viefii viitoare, astfel incAt simfi- ud"r"u o fricd
29
. ! e nei nl el es l a gai nci r-rI r' egni ci ei , l a t rebt ri nl a de a t rece
irr cetrl.rltri llrme. z\ceast.r ll!!-:se in_tampla daqq -itrjga
:g
ob!)!ul_e.f!e_4L!_Ne!eg Dlgtszeu,
in_loctle
a ii r-rici
i n I urme.
Qitare
pdci-toiirri impietlicd mult libertatea cerre e
fireasci in relafia dintre copiii nevinova!i pi parinfii loa
.rtunci cAncl nu existd nici o altd vind care sd-i indepdrteze
pe copii de dragostea pdrinteascd. Pentru a ne desfita
intru nidejciea fericirii viitc-rtrre, e d trebuinfd.saajurgem
prggq_nprunciijrtevinoE ji,dqp_4ge_dggASA!$-de_of
ice
,
p-Lma,i
cu sea.rna*de-Jnr_fiauielii" fl
Iottn 2,16). Atunci cAnd p_4catul gi socotelile lumepti
ry
t de Thtal, ceea ce e cu neputinfd devine
cu putinfa, gi ceea ce
,,ochiul
nu a vizut, nici urechea
nu a auzit"
(lsaitt
64, 3; 7 Corinteni 2, 9) gi ceea ce nu a
putut fi cuprins de minte, se face primit de omul lduntric,
contemplativ, curdfindu-se prin lacrimi de pocdinfd.
Atunci credinta ajunge aproape de acea stare ce este o
vedere a celor care se dobAndesc dupd moarte.
i mbr af i gar ea, p.
, abu-
curiei vielii viitoare ddruiegte o mare fericire, iar
felul
viefuirii pdmAntepti devine mai limpede. Toatd aceastd
existenfd plind de osteneald derli-ne mai up-or de indurat
,
intru nddejdea cd e apro4pe sfArgitul,
cAnd rdspldtirile rdbddrii ne vor face nu numai sd uitdm
aceste necazuri, ci chiar sd ne pard rdu cd nu am suferit
mai m-ult. in mijlocul tuturoinefericirilor gi nestator-
niciilor viefii, nu e lesne sd filosofezi asupra lucrurilor
ceregt i , i nsd i n acel e rdgazuri care sunt dat e de
incercdrile cdii vielii, er_tede-trebuin,tds1vorbirrr despre
ce-lg- cgregtt pi.sd.gerem stdru 4oS6nfirea lericirii
inlm ImBafalia_ lui Dumnezeu. Pentru a purta
Jgplq
d$gigascd in noi.i@e, trebuie sd strigdm cdtre
30
F{ r i st os Dl r mnezeul si MAnt ui t or ul nost r u sd ne
rniltriasca. FSI cr.rmcni c.rre;i:rru statc2rni_cit
t 1b_i t , l cri ci t i surrt . rcei i t pcnt ru
care rugiciunea a .rjuns o .r clourel naturi, .rstfel incAt
chiar gi rdsufldrile lor Il preasldvesc pe Dumnezeu-.
Preadulcele nume al lui Iisus Hristos trebuie si fie pe
buzele noastre, in rdsuil;rrea noastrd, chiar;i in somnuI
nostru, totdeauna gi pretutindeni.
Astizi, marea carte a nrrturii se cleschide tot mai mult
ca o revelafie despre Ziditorul a toate. Oare nu vorbepte
ea in chipul cel mai limpede despre armonia Ziditorului,
despre minunata frumusefe a StdpAnului si Domnului,
DesdvArgitorul gi Ddtatorul a toate? Atunci, unde este
care familie (camin) se afld o aga
fle
bund chivernisire ca
acolo unde necuprinsul Tatd orAnduiepte insugi toate
materiile. Este vidit cd
,e_qlq
crr putinfd
Indeobste,
Ire reve-leaza-Jainade-neinfeles a
Lin4elU_qgi41lce a Zirlitorului. Pecetea acestei taine std
.rdAnc inscrisd in firetr tuturor lucrurilor zidite, ca o
congtiinfa fund.rmentala ce prosla",e;te SfAnta Treime.
ll,_r lUry1g_ n
presdratd cu nenumdrate corpuri cosmice,
linute,
in
luare-aminte in jurul nostru gi sd ne intrebdm: a Cui este
mAna care nu ostenegte sd
lind
intregul Univers, in care
toate corpurile sunt sferice gi se dezvoltd dinspre centru
spre exterior ca intr-un imens glob? Toate aceste sisteme
git
-
ref-l9gt?_Atqtptgz_eJrfa, fdrd-de-incep u tu I gi
necuprinderea Zidito
O . t serncnet r mcni re est e cl r purt i rrhi rt um. ri pt cnt ru
rurr Drrl r eu t ot r-rl _cl gl sa\ +t _: j t ,
Zi . l i t t rrt rl . l _t t ). t l c. i i r l . rpt ,
2i . r i i , r i . i f - Tr r si , 9i . i pecet l r - r i t chi pJi pr upr i ei Sal e
Durmnezei ri
-
i ara de i ncepurt pi necupri nsc.
-
i nt r-o
nnrtilrme-rle
[aptr-rri;i de lucrr.rri, clintre care une [e specii
sunt;rtrit de mici, ilctrt_mr-rl,te ntilioane clin ele pot exista
intr-nn parherr cu apd. Pentru a menfine toate acestea,
Dumnezeur trebuie sa iie atotputernic
;i
omniprezent
-
prretutindeni in r-rnul gi ;rcelaigi momerrt.
LUMEA CEA NEV AZUT A
Pot ri vi t i nvdt at uri i Sf i nt ei Bi seri ci , l umea duhov-
ni ceascd cupri nde doua f el uri de duhuri : i ngeri i l ui
Dumnezeu
-
care in v_remea r.lzvrdtirii_lui Lucifer au
ales
sd ramand ascultdtori
4idr ceasti stare pe vecie
-
@
pi duhurile rel acei ingeri care au fost zidi;i buni, in-
sd p
in chip ire-
vocabil, qga_ndqlpS
_L__tl,-c_r,fef.
in rdzvrdtirea sa impo-
triva lui Dumnezeu.
AtAt ingerii lui Dumnezeu, cAt gi duhurile rele sunt
numite ingeri, pentru ci acest nume nu are inleles de fire
sau conditie ontologicd, ci exprimd cu prisosinfa un rang,
trn cin. Numele deinger are in;elesul de tinis sawoestitorT.
in acest sens, SfAnta-ftriptura mai folosegte acest nume
pentru a se referi la Prooroci, Apostoli, ori alte persoane
care au fost trimise sd vesteascd voia lui Dumnezeu.
SfAnta Bisericd invafi cd singurul temei pentru zidirea
lumii a fost dorirea lui Dumnezeu de a avea pdrtagi ai
l9-ggt*t"is"te
iubiri gi milostiviri.
lelul
lumii este
7
Grecescul angelos inseamnd t imis, aestitor.
yezi: p
sal m 1 51, 4 ;
[ereni a 7, 25; 11,14; 25,4;28,9; Azttl i e 7,1; 3 Ezdra 7, 2l ; Ioan 7, 6 etc.
prosldvirea Zidrtorului. Fiind o Fiinld pe deplin desd-
vArgitd gi intru totul fericitd, Dumnezeu nu poate avea
trebuinfi de nimic. Dintru tofi vecii, El a fiinfaf singur,
fdrd de lume, pi ar fi putut via astfel pentru intreaga
vegnicie, dacd El insugi nu ar fi binevoit sd zideascd fiinfe.
Dumnezeu a dorit ca oamenii sd fie plSsmuifi drept
icoane ale Lui insugi
(F
acere 7 , 26)
,
spre a gusta bucuria
fiinfdrii gi a deveni pdrtagi ai fericirii Sale. Astfel a
api rut omul , f dpt uri i nf el egi t oare, mopt eni t oare a
impdrdliei gi slavei lui Dumnezeu prin harul infierii
(Ronmni 8, 23; Gal at eni 4, 5; Ef eseni 7, 5). i n aceast d
impdrdfie, izvorul fericirii este impreund-vieluirea in
veci cu Fiinfa cea desdvArgit fericitd, Dumnezeu Insugi,
;i
partdgia neincetati la Slava Dumnezeiascd, in misura
in care ii e cu putinfa unei fdpturi zidite. Dumnezeu,
Care cunoagte i
p,e_r_s,o-,ane, va da impiinire fiecdrui cuget gi suflet care
inseteazd dupd adevdr pi bine.
I$nsurar dupa care poate fi cunoscuta t-reapta de
d esd-yA r;ire do.bAnd iti d e fapturi le inlel ega toa re
[cu
ge-
titoare], este aceasta: cu cAt e mai mare desdvArgirea
at i nsd deci neva, ct r at At mai mare gi mai at ot cupri n-
zi t oare devi ne dragost ca l ui f al a de Zi di t or pi cu cAt se
lupti cineva mai mult sa r,iefuiasca drept chip gi asemd-
nare a Lui, cu atAt devine mai desdvArgit in ascultarea
fafd dc sfAnta Sa voic.
Pe de altd partc, feplgflle
,infg_legdtoare
intors de la
felul
pentru care au fost aduse la fiinfd
-
prosldvirea Ziditorului lor, dobAndesc
Aceasti stare este vegnicd, iar moartea duhovniceascd
este un chin cumplit de crunt care decurge din i4-de-
pdrtarea de Dumnezeu,lzvorul vietii gi al-fericirii. Existd
un fenomen al Universuluirnaterial care ne mijlocegte o
J_)
tegAnd aceste chinuri ca
f-ilnd
ee-le_qe
yq
1'9n_!
agup-gr
ft) e
dupd
fudecata
de Apoi, cea de obgte.
Aceasti credinld a fost exprimatd in chip sobornicesc
la cel de al
SATANA
9I
INGERII LUI
Din invdfdtura despre Dumnezeu ca Fiinfd intru
sd zideasci rdul. Atunci
@
un{_e_._s__4--iyit
radl?
r-nAndri?
u@e seama-duhu$, sare.a
p.Usmuit o aea ae l
,^i4_ga!
a c-ugrtat
sd devind deopotrivd cu Ziditorul sdu. Intru strddania
de a infdptui aceastd rAvnitd egalitate, o
p-atriva v*oi
i.
lui Dumnezeu.
gi astfel
ajungAnd p
-a5;lrguit_s-a:gi
iryqu"lJcasca.ad.ep
f
i i, isp iti nd u
-
i i rr t n t tr cascul ta re
i. [n acest fel el
;i-a
sporit propria
stapAnire. Din vechime, ca
MAntuirea vegnici a omenirii este strAns legatd de
surparea lui Satana gi de ruinarea rdului din lume. Nds-
cocitorul riului, acest vrijmag al ltri Dumnezeu pi al
35
aserndnare a aeestei'mo4ivegn . Esteeclipsa totald de
se Aceasta se petrece arareori gi dureazi pufini
vreme, I
tu
atunci. fiece vietate ar fi s unei vldguiri gi unei
def-r re.
9lg&g-ylejuitoare
ar porni pe
d41mul de intoarce_re din
eare_aloslfacu-ta.
O moarte atAt de i$gg!4dgql_4$a, leZtnle_gra1t_d ar
fuhpdt@
ca.i-tou te di^p-re"ra u.
incepe sd se descompund de la inceputul eclipsei,
agteptAndu-gi pierzania.
ingugi, Cg re a-eLe,ma
t tailC
.!-qgru {i!e -drntru nef iia{q
Ia
f;tnJd Dacd p5;ntru fdpturile infelegdtoare care nu duc
numai o viafi materiali, c
dqz',1nlggraleq gi pierzania al dgygni
dg olit."potrivit
caracteristicilor
[insupirilor]
firii duhovnicegti, o astfel
de suferinfd nu poate fi vremelnici, cdci sufletul e fdrd
de moarte gi vegnic. Aceasti s
) .
Ju
decata d: Apoi vS
{esch,ideuora
dintre fdptu rile
i4tglgs?tqare Impirdfia fericirii vegnice intru lumina
f ef ei lu i Dumnezeu,
ia[ahera le -va ardta o_eclip sd totaH
qgf.atiperii felei lui Dumnezeu dintru Care se revarsd
toati viafa gi fericirea.
SfAnta Bisericd Cregtin-Ortodoxd a crezut dintot-
deauna despre caznele iadului cd vor fi vegnice,
infe-
u
minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinos
gi tatil minciunii" (Ioan
8,44).
Pt$o"!9!9gg$_aglo_t
a-
4gt9g9_e.tslen!-personald
a diavolului gi a du\qrilor
. asd
pent ru omeni re, deoarece i i i nocul e azd o st are de
nepdsare morald care in cele din urmd duce la propria-
i nimicire. In fapt, Satana insugi este cel care-l inspird
pe om sd nu creadd in existenfa lui.
Duhurile rele au pierdut pentru totdeauna toatd
cdtre Dumnezeu pi cu aceasta aggrg1-{19. pi
i $l Sf . t ""g" care vi ne de Sus, ce e al cdt ui t d di n
De ce nu pot duhurile rele sd se intoarcd la pocdinfd?
Fiindcd sunt anumite dincolo cle
care nu mai este intoarcere cdtre bine
(cf.
Earei 6,4-5f .
We
l a care est e st rpr-rs omul acLl m,
'3ge111gglg4lt_9,
_.!"tg11"
i
il
cma sd
filosofie ce afirma ci cste fir"I de ase-
mdnare mai vrednicd de dorit dee-al_sup_r,t1:teteg ( gi
g_e3-r"e. q_q o qlfib g1l_Lallqr_i
teo
p rlz t
s: 5 !.r n t i s m ul u i
)
.
Ei s-au impietrit atAt de mult in acest ctrgct gre;elnic,
incAt au preferat patimile lor nesup_t15_rl irr locul fericir!-i
lngerilor care au stat inaintea tronului Ir-ii l)urnnezeu in
smerenie, sfielnicie gi dragoste.
Aceastd amarnicd pi gregitd socotirrf.i ar.rti cd pAnd
si
f apt uri l e cl uhovni cest i cel e mai i nal t e, c(l re au
pi erdut
' ,,Ci ci
este cu neputi nfi pentru cei ce s-au l umi nat odati gi
au gustat darul cel ceresc
9i
pl rtagi s-au fi cut Duhul ui Sfi nt si
au gustat cuvAntul cel bun al l ui Dumnezeu gi puteri l e veacul ui
vi i tor, cu neputi nti este pentru ei , daci au ci zut, si se i nnoi asci
iarigi spre pociinfi, fiindci ei ristignesc lorugi, a doua oari, pe
Fi ul l ui Dumnezeu gi -L fac de batj ocurd"
(Eurei
5,1-6).
l umi nar dumnezei ascd,.rj ung foarte margi ni te i n i n[e-
legerear ade' u' drului. C;i fipturi ma' ri inalte decAt cluhul
omlrlui, e-le au fost inzestr
_c
i
r
fle-ejliug,Ll$ile
intrlt adevar, au fost daluitg1g
o inlelegere rnai inalt4;r bunitdfii;i
4
gupq,ncri"if;rfa-de
voia lui Dumnezeu. In ciuda tutttror acestora, dezas-
truoasa gregitd socotinfd a precumpdnit
9i,
tocmai din
acea clipd, intgareereacdtre ad-e-vd-r a fost deja cu nePu-
tinfe. t""a.tos^.e" tol lnrdutate a trecut dincolo de pu-
ti n!a cl e i ndreptare, pentru c,i aeeste fapturi rl uhovni -
impotriva lui Dumnezeu insugi.
Prevenind omenirea impotriva unei asemenea
impietriri gi rdutdfi de neindreptat, Hristos le-a grdit
fariseilor: ,,Orice
picat si orice huli se va ierta oame-
nilot, dar hula impotriva Duhului SfAnt nu se va ierta"
( Mnt ei 12, 31) .
insdsi firea fip-turilor infelegatoare po4rld insine
.@
dumnezei d,
ry!
i*dscrt
despre mdref,ia lui Dumnezeu pi g!S!i4lg qa-viaja e
4gf ilrrmn-ezeiesc.
Pentru a lepdda aceste intuilii
inndscute, trebuie sd silnicim firea personald
-
aceste
intr"iifii nu dispar pur gi simplu, ci sunt smulse gi stArpite
din firea noastrd gi tocmai aceasta face ca pdcatul sd fie
de neiertat. D_aqd ne rdzvrdtim inpolft
@din
sufletele noastre, ajungem vrdj-
maSi ai T,iditorului nostru.
.Vrdjmdgia fajd de Dumnezeu es-te--de-.ne-ie-r-ta-t nu
pentru cd rnjla-Domnu.lui sau
@,
ci numai pentru cd omul, intorcAndu-se in chip
silnic de Ia Dumnezeu, pea,te-?,tinsg_lumtacxJrernd a
ild,afAldqlqi de la care nu mai este nici o intoarcere.
Dacd omul std impotriva Duhului SfAnt, Duhul SfAnt
J /
faptqqi inlelegdtoare potrte si se inmoaie nurnai prin
harul dumnezeiesc al Sfintului Duh, insti iiirei acest har,
e_l se di pe sine insugi i.
^ @i nt res
ni real ui Sart an4
mai al es l a 12, 1-8 gi 73, 74. Pot ri vi t Sf i nf i l or Pari nf i ,
aceste cuvinte ne dezvdluie cd,
S.atanei i se va
ilga
zboi impotriva sfinfilor
!g-i
Dumpezerr, ica, (fgrngla invegmAntati in
soare) e,, Acestea vor fi vremurile cele
mai de pe urmd, iq1
_Satag
ri
[pe
cei cu
a eu]. Biserica cea Sfdntd
se va fi intors in catacombe, devenind impufinatd intru
numdrul mddularelor ei gi fiind amarnic prigonitd.
Aceastd cumplitd prigoand, mai rea decAt cea a Romei,
'
,,$i s-a aritat din cer un semn mare: o_fgqeie inves tal;
cu soarele qi tg:g gu.p-PlclgTel_g
-e:.s1.p,9_ Slp"p_g*+qglg$
a@.
$i
era insircinati si striga chinuindu-se
gi muncinilu-se ca si nasci.
$i
alt semn s-a aritat in cer: ia&i-urr
capetele lui, g te9ti. Iar coada lui tAra a treia
parte din stelele cerului
9i
le-a aruncat pe pimAnt. I
fir.
9i
copilul ei fu
i
iar femeia
qajzer,i de zi+e.
$!u
4_g _p-grnit
giz b'oi_
qu
bl4gryl. $i
se rizboia si balaurul gi ingerii lui. Si n-q
i7-bu!l!
ef
i-@!gggt"
(APocaliPsa
72, 1-8),,$i
dat si faci inaintea fiarei, zicind .qlqt
Sg
locuiesc pe pimAnt s;[
faci un chi p fi arei care a
fost
ri ni ti cu sabi a si a ri mas i n
"
Ts, t+1.
38
va dura tr, dtate
gi se va sfArgi cu sldvita cea
de a doua Venire a lui Hristos
(Apocalipsa 20,7-L2)10.
Biserica lui Hristos a fost prigoniti
9i
asupritd in
toa te veacurile d e*c-d t-re s tdpAn i torulacertei lu mi, insd
aceste asupriri nua-uj;ffiffi5"ut
sub prigoani
fizicd, fetigd, dar acestea s-au sfArgit cu biruinla Bisericii.
-U"rm;toaret"
"etpr,aveacuri
au dat la iveald o asuprire
mai subtild
-
insd infinit mai primejdioasd
-
a Bisericii,
anume r4arile-er.ezii
Fi
invdldturirninciaoase. Satana a
lovit mai intAi in viefile mddularelor Sfintei Biserici, iar
apoi a lovit
4lgrsle
credintei, ciutAnd
pi sd nimiceasci-invalaturil,e-.eele de trebuinfd pentru
mAntuire. Desigur, in ambele epoci, multe suflete au
pirasit Biserica cea SfAntd gi au trecut in rAndurile
Satanei, insi aceastd a doua perioadd s-a sfArgit prin
biruinla Ortodoxiei.
, cu o prigonire mai mult sau mai
pulin lamurit5, a inceput cu ivirea-rd-z-p-9inlgutgi Satanei,
Vohqp-ed,
pi Biserica a fost iardgi supusd prigoanei fizice
fa!;e. ln aceastd perioadd, locuitorii cregtin-ortodocAi din
.
'
.,9i citre sfArgitul miilor de ani, Satana va fi dezlegat din
inchisoarea lui
9i
va iegi si amigeasci neamurile, care sunt in cele
patru unghiuri ale pimAntului, pe Gog gi pe Magog gi si le adune
la rizboi; iar numirul lor este ca nisipul rnirii.
$i
s-au suit pe fala
pimAntului,
9i
au inconiurat tabira sfinfilor
9i
cetatea cea iubitS.
Dar s-a pogorAt foc din cer
9i
i-a mistuit.
$i
diavolul, care-i amigise,
a fost aruncat in iezerul de foc
9i
de pucioasi, unde este gi fiara
9i
proorocul mincinos, gi vor fi chinuifi acolo, zi
9i
noapte, in vecii
vecilor.
$i
am vizut, iar, un tron mare alb
9i
pe Cel Ce gedea pe el,
iar dinaintea fefei Lui pimAntul gi cerul au fugit
9i
loc nu s-a mai
gisit pentru ele.
$i
am vizut pe mor,ti, pe cei mari
9i
pe cei mici,
stAnd inaintea tronului
9i
cir,tile au fost deschise;
9i
o alti carte a
fost deschisi, care este cartea viefii;
9i
morfii au fost judecafi din
cele scrise in cirfi, potrivit cu faptele lor"
(Apocalipsa 20,7-72).
39
MAntuitorul le-a poruncit ucenicilor Sdi:
,,privegheafi
q
'
(Matei
26! 47).
oameni
eu_Ugglet
intors cdtre e de a dobAndi impdrdlia
paradiasiacd. Mijloacele fdurite de Satana cuprind anarhia
;i
revolulia sociali. e care
Satana le-a adus in intrebuinlare pentru a ademeni oame-
nii in aceste mipcdri, cUprind;
,,.hbertate", ,,frq.!9ryi!3te",
,,e841@nirij".
CAt de mul;i urmeazd
deja acestor sloganuri fdrd noimd,
!-eI4gg
ls-a c{eat sau c4re sunt manifestdr ale acestor
e. CAt de tare sunt amdgifi ei de
stdpAnitorul acestei lumi, de momeli artificiale
;i
cAt de
repede sunt cdlduzl,ti citre anarhia care-l va aduce pe
r-rltimul chinuitor al omenirii, Antihrist!
ixcspurut- SFARSITULUI AcESTEI LUMI
SI PETRECEREA PAMANTEASCA
A BISERICII LUI HRISTOS
.
Pot ri vi t i nvaf at uri i Sf i nt ei Scri pt uri gi a Sf i nf i l or
Pairinti.ri Bisericii, sfirgitul lumii gi cea de-a cloua Venire
a Domnului nostru lisus Hristos vor fi inainte-vestite
cle: o puternici
;i
v;iditi rdspAndire a anarhiei
;i
fara-
delegii in rAndul tuturor popoarelor; plinirea propo-
vaduirii Evangheliei in toatd lumea gi la toate neamurile
(inclusiv
evreilor adunafi intr-un stat Israel refdcut);
calamitifi naturale niprasnice gi venirea lui Antihrist;i
lupta lui cu Biserica cea SfAntd a lui Hristos.
Apostolii L-au intrebatodatd pe Dumnezeiescul lor in-
rrdtdtor:
,,Spune
noui, cAnd vor fi acestea gi care este sem-
nul Venirii Thle gi al sfArgitului veacului?"
(Mntei
24,3).
+1
regiuni intregi ale Rdsdritului au fost miceldrifi pentru
refuzul lor de a se lepdda de Hristos. Este de remarcat
cd cotrop-rrea,musulm.e44 a lqmii creptin-ortodoxe a avut
loc
cAnd noiles_ic_e-le_mai
mari
elezjj-se-
iv-eau -in Europa Apuseand, incepAnd cu
_p4pis-mul,
continuAnd cu s gctele protes"tante pagane gti
gi ajungAnd in cele din urmi la se-c-!9lg_g!4!_de_lajip
pr.e-c-um francmaEBner-ia. In aceastd perioadi,
Satana a inceput sd intrebuinteze, deodati, amAndoud
tipurile de prigonire
-
pomenite mai inainte
-
impotriva
Sfintei Biserici.
qF
d de asupriri amamice impotriva
Bisericii celei Sfinte a urmat indeaproape celei de a treia
perioade. P_e_langd
nqile ercu| Satana a inceput s5-i
ademeneascd pe oameni i. qfpl44|e
dgleyoJu_tie
ale4_istlgi,sociali,
lovind in toate-p_rgtinils de
p1:. p i mA4 t, s f o r
!A
n d u- s e s
darunc
e I u m ea intr-.o,stared e
gi netezind calea pentru Antihrist
gi pentru i4gg1qrya pihiq-a
Felurimea de ispite car rte
mare si nu toate pot fi cuprinse de infelegerea onlcneas-
cd. Se gtie din SfAnta Scripturd cd diavolul
,,a
orbit min-
l i l e
necredi nci ogi l or, ca si nu l e l umi neze l umi na
Evangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul lui
Dumnezeu"
(2
Corinteni 4,4), in rrreme ce la altii, asupra
cdrora Lumina deja a strdlucit,
,,vine
diavolul si ia
cuvAntul din jni*ra
lor, ca nu cumv4 crezAnd, si se
mintuiascd" (Luca
8,72), gi iardpi, precum pe Dreptul
IoV
U
necazuri, Ianturi gi temnili
(cf.
Apocalipsa 2,10).
@|.*"
impotriva acestor asupriri, trebuie sd ne
pdstrimqd,iqpgzilte_ne-1n_se_t-a*ta*depgginld,f ugdciune,
p-o s t p i v e gh e d uh o v n
lc_e aLp*q {.,3""s..gp.e
i n i m ii . H r i s t o s
40
9i
i de toate neamurile pentru numele
Meu'
pi atunci i,
9i
unul pe altul se vor
vinde,
9i
altul.
9i tgulfr, Brooroci
se vor scula si vor ingela pe mulfi.
$i
it, t.gf:
v4 ceasta a imPirifiei intoati
v) .
Sfinfii Pdrinfi ai Bisericii tdlmdcesc cd aceste cuvinte
infdligeazi nimicirea Ierusalimului, din anul 70 d. Hr.,
ca prototip al marilor necazuri din vremurile de pe urma,
cAnd intreaga urgie inainte-vestitd in aceastd proortlcie
va fi implinitd. Cdderea lerusalimului a simbolizat siar-
gitul lumii, insd de9i aceasta s-a aritat a fi cumplita, ;i
iost numai o umbrd palidd a celor ce vor veni la sfair;itul
vremurilor
asuPra omenirii'
Trebuie sd urmdrim
tAlcuirile Sfinfilor Pdrin[i
ai
Bisericii, cercetAnd
cu luare aminte semnele sfArgitului
lumii dintru aceste cuvinte
ale MAntuitorului. Din ele
pe al
lgryenilsrlor.
9i
vor
Pe lAngd aceasta, ep-se
mergi.torii lui Anti-
vor deveni atAt de
mari, incAt oamenii nici nu vor bdga deJgg-gf4 am*- marl/ rncat oamenll nlcl nu_v_o! qlg.e__qe_ e9q{n4
ame-
ninldtoar ii, pe care
Dumnezeu va incepe sd le sloboadd s.ub c-hipul dife-
rlteloq ca_!44itafi naturale, iar prin ivirea
lui Antihrist.
,,CA
e,agavafigiVenirea
Fiului Omului.
$i
precum era in zilele cele mai nainte de
potop, ci mincau si beau, se insurau
9i
se miritau, pAni
in ziua cAnd a intrat Noe in corabie,
9i
nu au cunoscut
pAni cAnd a venit potopul gi i-a luat pe tofi, a9a va fi gi
Venirea Fiului Omului". (Mntei 24,37-39).
in aceste cuvinte, MAntuitorul tdlmacegte limpede
i de la sfArgitul timpului.
$tim
cd, chiar
inain te d e po to p, f
a-rarlelefe.a:f+&diq*@ Q
me n i ri i
i; oamenii t" a"ttntn" in pofte
dobitocegti
9i
erau orbi gi nesimfitori Ia tot ce era du-
hovnicesc. ii.
Senzr-r-
elilA]g3_
n_e rff$a na te, d es trab A I area,l5comialibefi4,vj4
, paralizAncl mintea omtrlui, aga incAt nici
pi, in cele din
urmd, mareie chin adus prin Antihrist),
rn oamenii imbdtati
de propria lor stricdcir-rne.
S_[int!i Apogtoli invald cd fir vremurile cele mai de pe
{3
)
<{ .
1.
h,
iil
e,
SC VOT in .po-
enii vol
c,rede d_e_ brrna
llo-ie
O@d cu
Putinfd
vor fi
Primite
cu mdrinimie de cdtre lume.
l, in Epistola sa cdtre Tesaloniceni,
i.
,,Vor
fi to teri
ale nedreptifii,
,
pentru ci nu au
p . 9i
de aceea Dumnezeu I
pentru ca i, ca si fie
f
ude-
cafi to!i cei care n-au crezut adevirului, ci au binevoit
intru nedreptate"
(2
Tesnlttniceni 2, 9-12).
In tei, Apostolul povdfuiePte:
,,Ci
aceasta si
9tii,
c oi vor veni
vremuri cumplite. Ci o ine,
l-
cAt iubitori
de Dumnezeu, avind chipul bunei-cinstiri, dartigidu-
ind puterea ei:9i de acegtia te fereqte"
(2
Desigur, toate aceste patimi au fost intotdeauna
prezente in lume,
lor
,
astfel incAt
oamenii vor ajunge incd
9i
mai nesimfitori, pindLr-pi
gidAnd
curs doar pornir!!-o*1
P4-!L!13t9'
a
VA fi cu atAt
la infricogdtoarea
judecatd.
Elga,ngheli zarea intregii lumi
de cea de a Dou4 sldvitd Venire a lui Hristos.
i va=r@la
pro^p_o*y[4f!{_e_a
Eyalgheliei
pi nu va asculta Adevdrul,
ci Il va l epi da, supunAndu-se i n schi mb gl asul ui
propriilor sale patimi.
IVIREA LUI ANTIHRIST
D_Ifpq tqatg aces-te-4 i
-
cel mai de pe urmd gi cel mai neobignuit
potrivnic al lui Hristos gi al Sfintei Sale Biserici
-
sd
vind in lume. De-a lungul istoriei Bisericii lui Hristos,'
care s-au sArguit sd
nimiceasci credinfa in Hristos:
Ne_rg,_Y.4lglian
pi alji
Pf !gqn{
ort- M
a}-sm-e--d, p re c u m g i to
!i
in
11
5,t
i-!p
ri i
mi1ci199i pi er-qticii de I a Si m on Magd penaastaz i. Insd
se va ardta un vrijmag aparte
al l ui Hri st os
-
nemi surat mai put erni c decAt cei
dinaintea lui
-
in persoana lui Antihrist. Aceasta va fi
a
Eis__e4gi1 Zugrdvindvremurile de pe urmi, de dinaintea
sfArgitului lumii, MAntuitorul a spus:
,,Atunci
45
,
intr-un stat Israel
Dacd citim cuvintele Domnului nostru insem-
Matei 24, 14, vedem cd s i
de
inainte v-am spus voui"
(Matei
24,23-25).
Prin aceste cuvinte
-
potrivit tAlcuirii SfAntului Ioan
Gurd de Aur gi a altora dintre Pdrinfii Bisericii
-
Hristos
vorbegte despre Antihrist care va sd vini inaintea sfAr-
gitului lumii gi despre proorocii mincinogi. De asemeni,
gdsim anumite fragmente din Epistolele Apostolilor, care
invajd despre Antihrist. I aratd
limpede cd Antihrist trebuie sd vini ir vremea de pe
urmd11, inaintea sf Argitului lumii
(
1. Imn 2, 1 8 ) . De asemeni,
ne invafd despre Antihrist in
oniceni: ,,in
privinfa Venirii
Domnului nostru Iisus Hristos gi a adunirii noastre
impreuni cu El, vi rugim pe voi, frafilor ca n a
Domnului.
niciintr-unchiP!
Bise un proorocia de la Daniil
(7,23-25)t2 in legaturi
cu Antihrist, care va sd
'u ii
si
" ,,Copii,
este ceasul de pe urmi, gi precum ali auzit ci vine
noi ci este ceasul de
Pe
' '
Q l otur 2,18)'
El se va sArgui 5i trigaclu-
itrsc.i Dumnezeire.r Domnultri lisr-rs Hristos gi var incerca
sd nimiceascd Biserica gi Tarinele Sale,
inlocgi.a_d_u_lq_c-U
s-ine insugi, e dumnezeu gi cerAndcapame-
nii p-re-.ra,- Irli-p-u11,"ZfiDorrrnil;"fd
despre aceasta in chip limpede cAnd spune tihrist
,,ve,.y_eniin""nums.le
"t3.
,,Antihrist
-
tAlcuiegte
lel
c ge"31
.c.e nu.-i_-ap*a
a aceasta S-a referit Hristos cAnd a spus
cd Antihrist <va veni in numele Meu,,".
Dupd invdldturile Sfinfilor Pdrinfi, din
viafa lui Antihrist v . Aceastd
stdpAnire
. Dupd cuvintele
diavolului
,,se
va nagte
l, unealta
cu adevdrat dintr-
,
iar hi de: , , Ant i -
hri st se va nagt e "t t
Q3-qelrimbe
sirbitorile;itgea si ei vor fi dafi in mina lui
13
,,Cici mulli vor veni in numele Meu, zicAnd: Eu sunt
Hristos, gi pe mulfi ii vor amigi"
(Matei
24,5; Marcu 13,6).
,,Yedeli
si nu fifi amigifi, cici mulfi vor veni in numele Meu, zicind: Eu
sunt, gi vremea s-a apropiat. 8). ,,Frt
an*uenit ful.nurnetre.Tatihll,A4eu,qi"voi nu.JlGi.primifi;daci va
veni altul in numele siu, pe acela il vefi primi. Cum puteli-voi si
cr; slava care vine de la
unicul Dumnezeu nu o ciutati?" (Ioan 5,43-44).
r+
Vezi cuvAntul SfAntului Ioan Damaschin publicat ir acest
vol um l app.224-226.
47
46
Cici ziua Domnului nu va veni,
SfAntul Chi ri l al l er us i
9i
al l i dascdl i ai
.rmintesc ci
naxarul tlin Dr-rrninica ltisatului sec de carne
( numi t d
S\
A i nf r i co; t i t ot t r ei
l ut l ecdl i )
put em ci t i :
,,A
te, dupd cum sPune SfAntul IPolit
al Romei, dintr-o femeie desfrAnati, fecioari cunumele,
d
v". Aceste
cuvi nt e di n Tr i odul Post ul ui sunt i nt emei at e pe
cuvAntul lui Dumnezeu:
f. in
PrivitPare
la
fieeare dintrejiii sdi
-
care au devenit temelii ale semin-
liilor
lui Israel
-,
s este infdfigatd
c) '
se cutremuri tot pi mAntul ; i ati vi n
9i
i
cetatea gi pe locuitorii ei"
(Ieremia
8, L6).
I care sunt pecetluili
15
Vezi gi C. E.HLll, Antilrist
from
tlrcTibe of Datr,inreu'
lournal
of Ttrcological Sttdies,Oxford University Press, vol' 46, aptllie,1995,
48
.le inger spre mAntuire,
ri.
Qin
inr,,a[4tu1ilc. Sfingilgq Paril!1-ailanr ca- tl,
i ui
catehezd (Ctitre cei cttrq ttu sd se lwrineze) a i
C-h it7; in CuvAntul SfAntului Efrem
Sirul despre sfArgitul lumii pi venirea lui Antihristrs; in
capitolul 23 a\ cdrlii i
-
Scurtd infilignre a dunurczeieptii dognte;
9i
in Tratat despre
Hristos si Antihrisf al SfAntului Ipolit al Romeile.
Desigur,
_
t. De vreme ce Hristos
S-a niscut din Preacurata Fecioard, Satana va pricinui
ca nagterea lui Antihrist sd se faci
cgryJla.parqafilegqArd. Ea va fi locag a toati destr5-
bilarea pi spurcdciunea drdceascd.
din seminfia lui Levi, douisprezece mii; din seminfia lui Isahar,
douisprezece mii; din seminlia lui Zabulon, douisprezece mii;
din seminfia lui losif, douisprezece mii; din seminfia Veniamin,
douisprezece mii de pecetluif i"
(Apocalipsa
7, 4-8).
17
Acest cuvdnt este publicat gi in limba romAnd in: SfAntul
Chiril al Ierusalimului, Catelrcze, traducere din limba greacd gi note
de pr. Dumitru Fecioru, ed. IBMBOII Bucuregti, 2003,pp.246-270.
18
Acest cuvAnt e publicat gi in volumul de fafd Iapp.227-240.
p
Publicat pentru prima datd in limba romAnd sub titlulCuadnt
al Sfhntului Sfntitului Mucenic lpolit, papa Romei, pentru sfkrpitul luntii,
Caransebeg, 1904. O noud traducere a cuvAntului SfAntului Ipolit
vezi la Cristi anBed:ll+a, Manual de anticistologie
-
studii, dosar biblic,
traduceri pi conrcntarii, ed. Polirom. Bucuregti, 2002, pp.724-758.
iAntihrist cu Hristos
rd,zvrd,ti
Aprli, 1.1
nt i hr i st
trelrlrie sa prcsup-runern c.i \.a r{mclrl919_c141g_giqr.i l.t tr
r'.i rs tai as nl1natrra re. I' rcc ur rn IJ ris tos Si-.r i nccpr r-t t
l.ucrare;r cle m.intttire pri sfintei S.tle
irrvalaturi gi prin rninuni, tg!
{:!!gljFi
va incepe
;i
A$ r hli-s!
I
uc ra rea sil
_4imicitoa
re, irlpe lAnd o-_a men i i c tt
itl\
;i
cu trritdri rnari
;i
sminti-
t()4ll;g
jlge_ldtoare.
Precum tr bineplactrt Domnului sa Se qtq!"_.tlainte.r
nUl t l r nl r _
cl r ept M- q9i a, pr i n sl Svi t a Sa i nt r ar e i n
l erusal i m gi i n t empl u, se. va ardt a Ant i hri st
r, impdratul ar totrtti
l umea i n t ri umf al a l ui paracl a de i nt rare i n l erusal i m
gi
de
suire pe scaun in templul din Ierusalim, caTe in
acea ylg1ne va fi refdcut.
In cartea sa Ultinrcle zilc nle t,ieluitii pdnfinte;ti n lui
I is u s Hrist trs, Arhiepiscoprd_
ISlantu-LUnrxhentie-alHer-
afirma ci inEer-rea lui Hristos in Ierusalim a fost
..o marturie obsteascd
pentru
toti evreii ca lisus Hristos
-
este adevdratul Mesia. Propriile Sale cuvinte pe care le-a
rostit inaintea poltilor Ierusalimului s lujesc drept martu rie
rJe netdgaduit a acestui fapt:
"De
ai fi cunoscut", grdi El
intorcAndu-se cdtre oameni,
"gi
tu, micar in ziua aceasta
a t4 cele ce sunt spre pacea ta!,
(Lttca 79, 12). in ziua
acee4 odatd cu lepidarea lui Mesia" soarta noPorului
israe^lit a fost
hglatatl
p,-
c.$ruletdeauna
".
. .
Itrtf-gqg4*,2.1.y-r.i*toa,re a venirii in Ierusalim a falsului
Mesia, Anlihrist, s ne-cu el va
fi de asemeni hotdrAtd inchip irevqcahjl
Fi
r-pinic.Egfic-4i
sunt cei care, in acea ultimd. zi ddruitd de Dumnezeu
pentru cea mai de pe urmd manife-stare de liberd alegere
a omului, vor gti td
Ug__.qry3f[a-p"Aa!i-hr_ot
drept sluga
Satanei gisd vadd pierzania de neinldturat ce il agteaptd
pe el gi pe toati omenirea care ii urmeazi.
in sfArgit, precum Domnul S-a ardtat lumil gi
$i-a
implinit lucrarea ca
tiqyul4lgf),
impdrat gi
Mare Preot, tot astfel p i
propriile sale mAini si ipi va implini
dtoare ca inrrdtdtor al intregii omeniri,
ca
imparyt
al unei stdpAniriunirlersale;i c t
intea lui ca inaintea unui dumnezeu.
EPOCA LUI ANTIHRIST
intreaga viafd
Fi
lucrare a lui Antihrist pot fi rezu-
mate in trei perioade:
PJRIOADA INTAI a lui Antihrist
-
cuprinsa intre
ziua nagterii sale gi i
-
r,a trece
negt i ut d. Sf Ant ul I oan Damaschi n spune ci
, , Ant i hri st
este crescut in ascuns gi py ne3pleplete se riscoald"r".
A DOUA PERIOADA a viefii lui Antihrist se r.a
deschide cu i4tlarga sa-invederati in rolul de invatator
al . l umi i sau , , prooroc": ' . Se prea proat e sa-; i i nccapa
r"
Vezi CuvArrtr,rl SfArrtul ui Ioan Damaschi n publ i cat i rr acest
vcrl unr l a pp.221-226.
rr
De la
Q L.9e"UrgqVvl,ri Li_8!P:1195O)ne-au
ramas aceste cuvinte: ..Antihrist va cturoaste toate viclerriile diavolesti
btururile pdm6ntegti,
;i
va merge cr-r inchindciune
inaintea lui
;i
impreuni cu el va pieri gi va arde ir-r fcxul cel vegnic".
Arhiepiscopul Simeon, arhiepiscopul Teodosie, episcopul Iacob gi
arhimarrdritul Teofan (contemporani ai Cuviosului) l-au intrebat pe
51
lucrarea uf
lrr'pleilgAnl9_unei.
con fl
agf
afrmonrtj+le
cAnd
umanitatea dupd ce a suferit toate urAciunile rdzboiului,
nu va mai vedea nici o cale de iegire din dezastruoasa sa
funddturd, fiindci toate milloacele de rezolvare se vor
SfAntul Lavrentie:
,,Cum
vor fi toate acestea?" Stareful le-a rispuns
cu lacrimi:
,,tff-lqggag-:Stq sJinte va fi necurafia pustiirii gi se vor
ardta qarFavjia-demenitori.ailumii, care vor ingela oamer-rii care s-au
lepddat de Dumnezeu
;i
care vor sdvArgifalse minuni.
rispuns:
,,Nu ll. in
colgul unde stau acum
sfi l rtel e i coane \_ re,.o." i or hgel a oameni i .
Mulli vor spune: trebuie sd vedem gi sd.auzim noutdfile.
se va ardta Antihrist" (Sfkrtul Lnurentia al Ccnistnailui
-z,inln,
irtidldtuila, nrinunilc si acatistul,ed. Bturavestire, Galafi, 2003,pp.I57-
158). Intre cele peste un miliard de pagini care pot fi accesate azi pe
irrtertret, se afl5 gi cele ale urmitt-rarelor portaluri: itttLtitt.rtnitrt'tltt-
cdtr.ctttrt , ilripTlt.ptartagairtcnuttiornl.cotrt
;i
tttitit,.slmrehttt,nntittrnl.cturt
Mesajul prilrcipal al acestor site-uri este a l\fi\4_aitfe),a
In aceste pagini r.r'eb, exponentul gi irrcunrnarea g6ndirii Nen'Age.,
,Lt1-rl
M.g.!Ie_\ra", ne este dezvaluit ir toatd ,,splendoarea"
inturecatd
a
l-rrrterilor-Sdle,
puteri si lucrari ce urneazi s6 ni se ,,reveleze"
in
riiton rl;rpxlpiat, cAnd el r'.r verf pe pdmant. Perrtru orice om de bur.r
sinrt, lLrcnuile afirnrtrtt'in site-r-rrile nrerrfiorrate mai sus ric{ica serio.rsc
scnl nc cl e i ntrtbare. Ni sc spune, l a un monrerrt dat, ca i n_ ,,Zi ua
se vor urte.rconecta per
vor
l'rrivi
la televizor
@epr i n
altrey4 saLl mal o[1e zls clne se Va
arita el a fi in exteriol', se \ra vedea atunci cAnd se va ardta intrecii
huni;i i9i va s1'rune ,,World Teacher"
-,,Lrvalitorul
Lumii" (denun'rire
cf. site-urilc'rr menfionate)
94il;l-f|cLlttrqX4r,
se va pricepe de
citre cei care \/or sd priceap$ gi si ia aminte. Cei care vor sd priceapd
vor cere; cirre va cere va primi; cine va primi va infelege intru darul
lui Dumnezeu, Adevdraful Dumnezeu
-
Cel Care ne-a griit:
,,Unul
este invititorul vostru: Hristos, iarvoi tofi sunteli frali"
(Matci
23,
8) gi
,,Cerul
9i
pimAntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece"
(Mntci
24, 35; Moru 13, 31; Lucn 21, 33).
) l
e care va coopera-cu
Antilglst. pentru rezolvarea reugiJi a
cri_z.qt nloldjAle, intemeiat pe infelepciune pbliticd
Fi
sociald
-
anume statornicirea unei structuri politice
Fi
sociale uniforme in intreaga lume.
d e
_
g ro z d
V
i i I e_r.l z b o i gl_ql-_;1
ca fiind o cursi vic_lg4nii gi astfel va fi ademenitd in cea
mai nemito;;A
ti
*ai necurmatd robie. Dimpotrivd,
o?menii vo1 inlAmpina cu os3nale manifestdrile de
inalti erudifie, injelepciune
;i &enr_u_ale lui
Antihrist.
N,qto-qgletea-mond-iala
a lui Arrtrhrrst drept gAn-
ditor de geniu, nou carmuitor pi salvator al tuturor po-
poarelor va
112b1t91q
fu]_g9ryf
p3i1!_re
!oa!e
ne_qmgqle,
i"lg!_f4_g_c,U.{t
{d_s-timptt. ,,
u :
pare_re unanlj4a,
foeft"
lttll{Safqta
cu pfiy_ lre lgqtllrist, o incAntare
ob;teascd
;i
o
4{qgelniqg
de ng_induplecat"
-
spLrne
Sfrintul Efrem Sirul.
In aceastd perioada a lucrarii sale, Antihrist nu va
in_t
1
g!g_i4!e
rrr_c_nmelclde_g
!
n
!g
a ( ti ra
1
i cii ), c i s e v a s i rg u i
sai cigtige increc-lerea
9i
iubirea o.rmcnilor e
si printr-cr
i cl re i l
' u' i rtuti i .
El
-
spune V]q{lllir Sqlqviqla
-
,,v;1
arunca vdlul stralucitor
a4-agggp-c"a,pelo{i
E_par*-sme{!t,
bland, un urAtor
-
cum va spune clespre sine
-
al fdrddelegii, dispreluind
idolii, dAnd intAietate c!!9-giqier, bu_n, i ubitor.d,e__sdraci,
p-este mdsurd de frumos, statornic. indatoritor-fat*de
r:
Cu mijloacele actuale de comunicare, acest lucru se poate
real i za aproape i nstantaneu.
:)-t
caerlg_ii ii_vor aglgpta veti-rea. Va intrebuinfa mijloace
vjclene ca sd placd tuturor, astfel incAt oamenii sd ajun$
iute sd-l iubeascd. N.u va primi mitd, nu va vorbi cu
mAnie, nu va avea o infdligare posornorAtd, c!_plintr-o
in f i
;
i ga re c u v i incio a $ vg
!,1-q-epgi4p*elare
u I u m i i, p Anf,
t .
Din bogata experienfd asceticd a marilor nevoitori
ai Ortodoxiei cunoaptem cd, a,!gn-ci cAnd duhul intu-
qeca!
4q,l
poateinfr6nge pe cel care se nevoiegte du-
hovnicepte, lovindu-se de impotrivirea lui statornicd,
v-ittg-un drav-a,Lmai puJemic sub chipul unui ,,inger
de
l umi ni "
(2
Cori nt eni 77, 74). Acest
, , i nger
de l umi ni "
S-e
silegte nevoitorului duhovnicesc aplecare
pi increderg fa!4 d9 ,
ademenin-
du-l astfel cdtre pierzanie. Din aceastd pricind, putem
sd ne inchipuim c4t
dg tUgr
g! de grabnic va putea
iql-4g!ryea s-e-lipitoare a lui Antihrist si stArneasci-;i sa
atragd simpatia generald.
Urmarea
acestei--ingeldri va fi cd in societatea
,omeneascd
,,se va ivi cererea, dorirea lui Antihrist, va
rdsunar glclsul chemdtor care v4 ardta stin-ritor cd este
trcbr-rinfd de ttn genig al geniiloa care s.i c.ltrcd de.Z{ol-
tagea
;i
prcrpa;irea mg!_e{e!4-]a
Eel mai inalt nir,'el
;i
care s;i aducd o asemenea bundstare paminteascd, incAt
cele ceregti sd fie de prisos pentrr
r
crm']
-
Sf-aJrtul Ignatie
acestei perioade, fgF--{ligtaJui An-tihrist
va merge atAt de departe, incQ!.ryg numaicd va dovedi
toleranli fafd de cregtinism, ci chiar se va ardta preocupat
r'l-e
a-l
ocroti. Intru cele i,-9-e-,r4.5l!-sr1-! imite pe
:'
Vezi
5i
ecl i l i a romAneasci a scri eri l or SfAntul ui Ignati e
Briancianing r''. Dcsyrre
pctlenii,
tluhttri
;i
trtirrtrrti, traducere de Aclrian
pi Xenia Tinisescu-Vlas, ed. Soprhi+ Bucure9ti, 2002' p. 37.
f
I ri s b s. N e f i i nd c a I 5 uz i
!i
d e i n
Le,l
ggel_e_a
_du-h o v n i g e
4
sc a
.r Bisericii, ci mai curAnd de cd,
rlarqa npioritateacre;tinilor nu vor rez
.13
la Jggat
.1c,'ste.iinpe_largiJvorsoc_atjpe_A$lhr|s!_ca_f_iind_Lfu
ulos
lU lqUtql.l_vr4rle.
IVfonahii Mdnistirii Solov.af au transmis un rdspuns
pe c dat fiului sdu duhovnicesc
care l-a intrebat cum sd-l re t cAnd
va veni. SfAntul cdlugdr i-a dat acest rdspuns precis:
,,CAnd
i qa Huctos t,
qtq_4q_qq$ff_qq_a ".Iar
acest rdspuns
este pi mai exact:
,,Omen-irea nu-l va recunoagte pe
Antihrist; r!_va spcoti ca fii_@a
*fept-
Utittos... tryg nqJa
lr_ryci
de_ trebuinfd, nici__cu
putinfd ca,
eame*nii se$l dea _d_e1q9te!nii altora despre
Veni rea,(cea de-a D-oua) a
EtuLLluf
Dumnezeu.
veni-[d!i vgj-[!Ig.g!S44.fJe., Va veni intru atotputernicia Sa la
tofi oamenii gi in intreaga lume in acelapi tirnp"
-
SfAr*ul Ignatie Brianeianinov.
MAntuitorul Insugi ne-a avertizat:
,,Atunci de vi
va zice cineva: Iati, Mesia este aici sau dincolo,
g[
*F-l
credeli... Deci de vi vor zice voui: Iati in pustie
este, Iati in cimiri,
@!i.
Ci precusn
iese fulgerul de la risirit gi se arati pAni la apus, aEa
va
{i
gi Venirea Fiului Omului"
(Matei
24,23-27).
Pentru a-i amdgi pe oameni,Antihngtya alata_multe
e. SfAntul Apostolul Pavel spune:
,,Venirea
lui este pgnlucrareaSatanei, insofiti de tot
felu! de puteri
9i
de semne gi de minuni ale minciunii"
(2
Tesaloniceni 2, 9).lar SfAntul Chiril al Ierusalimului
adaugd:
,,Fiit:td
"tatil
minciunii" (loan
8,44), v.a int+
inchipuirea prin lucrdri amdgitoare, aga incAt muljimilE
d inyiat un
4qort
care nu e inviat gi gchiopi
JJ
Ll mbl anr-l sel l l orbi vaz. i t rcl , c. rt ai vreme l l t t s-a sai vargi t
ni ci t l t amacl ui re"}.
Toata .tceastd st.rtttrii .l lr-ri Antihrist
-
irrvaliitttr.r
9i
f ai nr. r l uri cl e geni u, mi nr-rni l e l ui rni nci noase
; i
i t rt re. rgi r
s.r viafi frifamica
;i
plin.i c{e to;rtd ingelaciune.l
-
\'()r c.tvctl
r r n si ngt r r
[ el :
i ,
4sLrp
ra tlr turor neamdor. DQbAndr rg4-zuPglari ta
f
ii in
rgldllevreilq{'u'a fi cea dintAi etapa
Pe
acest drtifti.
Antihrist va,f' ace tot ce-i va ii cu putinla
Frcntrtt
ca evreii
sd-l recunoascd drept Mesia al lor-celfigacluit. Va reu9i
sa ducd la bun sfArgit organizarea guvernultti evreiesc
;i
se va apuca sd infiptuiascd visr-rl cel vechi c1e veacuri
a I ev rei lo r
-
refaeerea-Lqmplulrrl L-ti Solom-o nr5. Dupd
It
Vezi SfAntul Chiril al lerusalimului, Catalu'zc, tradtrcere tlil't
limba greacd
;i
rrote de pr. Durnitru Fecioru, ed' IBMBOR, Bucuregti,
2003, p.256.
5
Trebuie sd gtim cA, atat cortul pe care Moise [-a f.lcut ciin
i conomi e dumnezei ascdt
(Icgi ra
cap. 25-27),
Precum 9i
templ url di n
l erusal i m, construi t di n porurrca l ui Dumnezer-r
(3 Rcgi 5,5;8,20-
b1), constituiau Q-iqragine
simbolicd a lumii duhovnice;ti; erau
locag .rl sdldph-ririi Domnr-rlui
9i,
totodatd, preinchipuiau p linata tea
Bisericii lui Hristos-Dumnezeu. In Ierustrlim, primul templu a fost
construit de cdtre Solomon (pe la antrl 960 i' Hr.), iar dupd ce acesta
a fost ddrAmat
(586 i. Hr.), a fost recc'rnstruit cel cte al doilea (538-
515 i. Hr.), dupd intoarcerea din robia babilonicd. Dar
9i
cel de-al
doilea templu a fost ddrdmat de cdtre romani, o datd cu distrugerea
lerusalimuh-ri in anul 70 (d. Hr.).
Dupd invdfatura de credin;i a Bisericii Ortodoxe, unul dilr
semnele apropieui*sfn$IulYi
ltrm-ii
este ,,venirea
lui Antihrist
(2
Tt'soloniceni 2, 3-11; 1 loin'2, i8,, .ulg-ye-lggg' .lljpoqtolii sai
mi nci l _@e, ca sd amdgeascd pe oamer i i ;
iffilii"inau-se lui Hristos, el va prigoni cu furie pe alegii Domnului
(
Mntei 24, 5,11)"
-
cf. Pdrintele Dumitru Stdrriloae, Teologia tlognnticd
ortodoxd, vol . 3, ed. IBMBOR, Bucuregti , 7997, p' 254' Agadar,
reconstruirea templului din Ierusalim
(celde-al treilea templu) va
sluji lui Antihrist, cdci dintru ace_st 9dl4g
va impardli peste intreaga
aceea
,,va
fi silit de oameni gi va fi proclamat impirat,
iar mullimile evreiloril vor iubi; el va reface Ierusalimul
lume.
, Iider al sionismului mu:rcito-
resc, principal intemeietor al noului stat Israel gi intAiul sdu prim-
ministru intre anii 1948-1953
-
cAnd in anul sit
prgy:Zign!9_Sal9_prultgr la viitoru!_lgdi, spunea aceste cuv inte:
,,Imaginea lumii in 7987, aga cum se contureazi in imaginalia mea:
Sebgt"l-rese:a
tir:e 4e lotlqrulgggltului.
Presiunile inteme ale
intelighenfiei in continud creptere din Rusia pentru mai multi
libertate, gi presiunea maselor pentru ridicarea standardelor lor de
viafi, pot conduce la o demcrcratizare treptati a Unitrnii Sovietice.
Pe de altd parte, influenfa crescAndd a
fdranilor
gi agricultorilor gi
cresterea importanfei politice a oamenilor de gtiin|5 pot transforma
Statele Unite intr-un stat al bunastarii generale cu o economie
p l
al ifjc
a ti.
trtgB_qgq4glale
t!,ce
ai
q
*Est
rl,or d ev en! o
lgd
e ra
[i
e
de state autonome avAnd rrn regi m soci al i st 9i
democrati c. Cu
e-x cep
f
i a URSS c a* i f ii eu roiiiitii- Conf
"a
eii t, i
efs-"t U.f t"
contirrente se vor uni intr-o alianta mondialS, c6,reia ii va sta la
dispozifie o for]5 de polifie internationala. Tbate armatele vor fi
abolite gi nu vor mai exista rizboaie. La lerusalim, Nafiunile Unite
(tr Organizafie a Nafiunilor cu adeviratUnite) r'or construi un Altar
care si sl tri easci uni unea conTedei ai a a i ffi or
continerrtelor
-
acesta va fi secliul Curfii Supreme a C)merririi, carc
va apl61'13 toate nefurfelegerile dilrtie continentele cclnfederate, dupa
cLurl d
lrr(x)rrrcit
Isaia
[lsnh
1t,,5;i,. Milu'in 1,3-11. Studiile su1'rs1i1;n1"
vtrr flilrepttilirricirei pers()ane dirr h-rme O pilula care si previna
sarcin.r, r'a incetini cretterea
[de,mografici]
naturali dirr China
;i
lrrr--li.r l.rr prin 1987, durata medie de viafi a omului va atinge 100
de arri" (cf. rev Lottk Mngnzin c, dir-r 16 ianuarie 1962). Este evident ca
a.cegr.{!qq al Profefilor" este templul din care igi va
,,exercita
furrcfiile" de ,,impirat, preot pi judecirtor" al intregii lumi, cel despre
care MArrtuitorul Hristos spLulea: ,,Eu am venit in numele Thtilui
Meu
9i
voi nu Mi primifi;
egrya
venl_attglt!
numele
siu--pe
acela il v eti pr,ifr-rjl'-
lJpUt
5,
l|lf,-'
-
Evreii consideri ca ,,Zidul plangerii" din Ierusalim ar face parte
din structura vechiuluiiemplu gi de aceba e de agteptat ca cel de-al
treilea-templ_U qlSC
ldiSat-tocmaiaici.
O vizualizare in direct a
,,Zidului plAngerii"
-
live-view, cu reinnoire a imaginii in fiecare
minut
-
poate fi accesatd pe site-ul: aritri u.aislt.corrt (la link-ul arallcant).
gi le va ridica templul" (Sinaxarul din Duminica ldsatului
sec de came
-
numitd gi a infricogdtoarei
Judecifi26).
DOI PROOROCI
Cu toate acestea, sforfdrile lui Antihrist de a fi
socotit drept a{eviratul Mesia de o impo-
trivire neap!-ep!_aJr@ in persoanele
a3-gi Prooroci ai Vechiului LegdmAnt. Chiar acei doi
Prooroci care prin voia lui Dumnezeu negustAnd moar-
tea, au fost luali la Cer pAnd la o vreme?7, vor veni pe
va dura cea de-a doua perioadd a lui (Antihrist), in care
se va pregati s5p-una,mAna pe puterea mondiali '
in zadar se silesc unii sd tAlcuiascd in chip alegoric
aceastd venire minunati a Sfinfilor Prooroci Enoh gi Ilie.
SfAnta Scripturd gi Tradilia Bisericii e
atAt despre venirea lor reald pe pdmAnt,
de sfArgitul lumli, cAt gi despre invierea gi luarea
lor la Ceruri.
2n
Yezi varianta romAneasci a Sinaxanilui, publicatd in acest
vol um l app.263-267.
27
Yezi 4 Regi ,2,1-12;7 Macabei 2, 58; Facere 5,22-23.
58
In cartea Apocalipsei este scris:
,,$i
voi da putere
celor doi martori ai Mei si vo e
le, imbricafi in sac. Acestia sunt cei
doi mislini gi cele doui sfesnice care stau inaintea
Dumnezeului pimAntului.
$i
de va vrea cineva si-i
vatime, foc iese din gura lor
9i-i
mistuie pe vrijmasii
lor; gi de va vrea cineva si-i vatime, acela trebuie tot
asa si fie omorAt. Acegtia au stipAnire si inchidi cerul,
ca si nu ploui ploaie in zilele proorociei lor,9i sti-
pAnire au peste ape si le schimbe in sAnge
9i
si bati
pimAntul cu orice fel de urgie, ori de cAte ori vor voi.
$i
daci vor sfirsi mirturia lor, fiara care se ridici din
adAnc va face rdzboi cu ei gi-i va birui si-i va omori"
(Apocalipsn
11,3-7).
In cartea Ppg{qgt,l_.tl$g
l_bi,
unul dintre martori
este numit in chip limpede:
,,Iati ci Eu vi trimit pe
Ilie Proorocul, inainte de a veni ziua Domnului cea
mare si i nfri cosi toare" (3,23)78.
(in cuvAntul sdu despre
sfArgitul lumii gi venirea lui Antihrist) gi
(in
cuvAntul clespre Antihrist}r) invarld ldmurit cd acei
,,doi martori"
(Aptocttlipsn
77,3) care e
sunt Sfinfii Prooroci llie;i Enoh.
Tradigia Sfintei Biserici Ortodoxe, exprimatd in
cdrfile noastre de slujba, r,orbe;te de asemeni de infe-
legerea literala a proorociei Sfintei Scripturi cu privire
la ardtarea lui Ilie gr Enoh inainte de sfArgitul lumii,
nedAnd nici un temei, de nici un fel, pentru o infelegere
rs
,,Iati ci Eu vi tri mi t pe l l i e Proorocul , i nai nte de a veni
z iua Do m n ul ui cea mare
9
i inf ricositoare; el_va -i-:n-toar,cg_i nima
pi ri nf i l or ci tre fi i gi i ni pa fi i l or ci tre pi ri nl i i l or, ca si nu vi n si
si l ovesc
l ara
cu bl estem!"
(Mal etthi
3,23-2D.
r"{uvintele
acestor Sfinfi sunt publicate in acest volum.
alegoricd. in Sinaxarul citit in Duminica ldsatului sec de
carne se spune: ,,Cg!ean-i
inainte (de sfArgitul lumii),
dupd cum a proorcitit-D-aniil, vor veni Enoh gi Ilie
propovd.du indu-le s-d nu{ primeas-ca (pe Antihrist)'
Antihrist ii va chinui gi le va tdia capetele" (cf. Triodul).
Iardgi, in slujba SfAntului Piooroc [lie, in stihira de la
,,
Doamne, strigat-am", cAntdm:,,Ilie Tezvitene, nestricat
fdcAndu-te pe tine ca sd nu vezi moarte4 pAnd ce vei
propovddui tuturor sfArgitul", iar in
Lr9P3r,
P_roorocul llie
",nrr-it,,d
aoit,eaindn tqt".
in sedeal-na dupd polieleu cAntdm: ,,Proorocul
pi Inain-
temergdtorul Venirii lui Hristos, Ilie prealdudate"
(cf.
Mineiul pe iulie, ziua a doudzecea).
Tot i n Mi nei ci t i m: , , Sf Ant ul
I l i e, Proorocul l ui
Dumnezeu, a-tgg-t_1ep_rl_cu
ltUpul
intr-un car de foc
ai
este viu pAnd acum
,
pd,zit de Dumnezeu in locapurile
raiului.{fqjly4Z
vremea
Schimbdrii la Fafi a Domnului pe Muntele Thbor gi iardgi
celei de-a Doua pe pamAnt a Domnului.
In acea vreme,
cel care odinioard a scdpat de sabia Izabelei, i
zi l e se spune: , ,
i nai t rt e
cle a Doua Venire a lui Hristos, pentrtt a osAndi nelegiu-
irea cea fdrd cle margini a lui Antihrist
9i
a insufleli evla-
via credinciogilor"I.
Tofugi, in ciuda tuturor acestor avertismente,
or, din pricina_4lliji a
_c!1geltlrii
'"
Vezi gi ur-ra din eciifiile romAnegti ale Mirrciului
lte
iulia.
' '
Vezi si
edi ti a romAneascd a Prol ottgal or, ed. Mi tropol i ei
Ol teni ei , Crai ov4 I991, p. ntt.
oo
doar ci nu vor reugi sd priceapd deplina
purtarea exterioard a lui Antihrist, ci il vor
cu lauda gi preamdrirea lor. SJl"Jy!
gf.er"
ne cd atunci cAn{pop*oarelc gi-se,minf iile
pdmAntului virtu.ti gi puteri atAt de mari in
Antihrist, toqle dimptegld gg vor uni intr-un cuget ca
sd-lproclame ocArmuilor, zicAndu-gi unii altora:
,,Oare
se va mai gdsi vreun alt om atAt de bun gi drept?"
pgrtare-a lui e chibzuitd
-
ardtAndu-se pe sine
pretutindeni drept trimisul dumnezeiesc, Mesia cel
CEA DE-A TREIA PERIOADA
Cea de alreia perioadd
;;i
faptele de pe urmd ale
lui Antihrist vor incepe prin luarea in propriile sale
ln4fg _!Az_b_ai rfr_ondOl, il va ajuta in malre misura la
implinirea acestui lucru. C..:f
+gfgllfi -r,' or
vec{ea
gul' e_!ll!!{_ea
mqndiala sub Antihr
lgqg_q4le
ctpgtinJ
e si pentrtr .t acluce
omenirii o epoca pagnici gi infloritoare.
CuvAntul l ui Dumnezeu. zugrdve:pte i n chi pul
urmdtor venirea luiAntihrist la puterea
!_qmft..pelafa
- , : ---; --
pa1n an_!U.l-gL*z_druncinatfu r_puStite.lg_Ez-lof
.;S_yqr
ri4ica zece regi"
(Dnniil
7, 24).
$apte
clintre ei vor fi de
un cuget cu Antihrist gi ii vor supune lui toatd puterea
rpi autoritatea. Ceilalfi trei cArmuitori vor incerca sd-;i
f r l
pestreze independenfa insi Antihrist ii va infrAnge prin
puterea armelor
(Daniil 7, 8, 20, 24).
Dupd biruinla lui Antihrist asupra celor trei regi,
inldturAnd singura piedicd din calea cdtre stdpAnirea
deplind, cartea Apocalipsei il zugrdvegte sub chipul unei
fiare rogii avAnd ,,zece
coarne"
(adicd cele zece regate
supuse lui)
,,gi
gapte capete"
(adicd, cei papte cArmuitori
care s-au supus lui de bund voie
9i
acfioneazd in calitate
de reprezentanli plenipotenfiari ai lui in stdpAnirile in
care se afld)
-
cf . Apocnlipsa 73,1
9i
tAlcuirile la acest stih
ale Sfinlilor lrineu al Lyonului
9i
Chiril al Ierusalimului.
in ce privepte puterea mondiald a lui Antihrist, cartea
Apcxalipsei spune ci ,,s-a
dat ei
[fiarei-Antihrist]
sti-
pAnire peste toati seminfia
9i
poporul gi limba si nea-
mul"
(73,
7). Desi
urdeletnicirfu ;i"
miiloacele ornenepti
obignuite vor avea insemndtate, ele nu vor stdvili izvoml
de cdpdtAi al tzbdnzli lui Antihrist. ,,$i
stipAnirea lui va
cregte in putere
-
dar nu prin puterea lui insugi"
(Dmtiil
8,24)3?. Antihrist
i;!
yg prlmi sldpA5riry19i puterea de Ia
Satana: ,,i-a
dat ei balaurul puterea sa
9i
scaunul siu
9i
iiifiini.e mare"
(Aptocnlipsa
13, 2).
Numai Prin
arq:ta
se vor
Putea
exPltca
n a acaPara atAt de
i ut e st apani rea at supra i nt rcgi i l umi , pi put erea l ui
nemaiintAlniti, cdreia
-n!c!-
t1,-sft21!q1e omeleerscd nu va fi
' r
Versetul compl et este acesta: .,$i
sti pAni rea l ui va creste
i n putere
-
dar nu pri n puterea l ui i nsugi
-
9i
va face pusti i ri
uri ase
9i
i n ori ce l ucru va i zbuti si va pri bugi pe cei tari
9i
pe
poporul sfi nfi l or".
62
d9 ggmqnlga191gpidg
Fi
metode de coordonare, va fi cu
putinfd sd infdptuiascd o revolufie in toati lumea in
acelagi timp"33.
Arrtihrist
drePt con-
ducdtor al lumii intregi se va petrece in aceeagi vreme
cu recunoagterea generald a.lui drept singulgUid.er
spi{tual-ahuturor-religiilor. VladinrfgglgytoV in ulti-
ma sa lucrare intitulatd Poaestire despre Antihrist
-
trei
dialogurir, a exprimat pi"rerea cd Antihrist, dupd_ce va
lua stdpAnirea depl!1q, v_q qd_u4q_u_n s-oi de_ sin<rd
ec_urnenjc
_c!l {epr.ezentanfi din toate-religiile. La acest
s-lnod (din Ierrrsalim), Antihrist se va oferi sd-i uneascd
pe tofi intr-o singuri obpte, sub cdliuzirea unui singur
indrumdtor spiritual. E[girla indrepta a
t
i
S,fa"t"t Efrem Sirql scrie:
,,El
se va
trAmbila pe sine aga cum au fdcut si inaintemergdtorii
lui, care mai inainte vreme ilinchipuiau; se va numi pe
si ne propovi dui t orul pi cel care a st at orni ci t i ardgi
invdldtura pi cuno;tinla cea adevirati a lui Dumnezeu.
_9_e_.4
iar fiii
. VizAnd capacitdlile lui coplegitoare, slava,
3'
Cf. Ctnrcening Atheistn antl Attticltrist (Prioitor
Ia ateism
;i
Arrti l ri st), vol . 1, p.765.
il
Aceasti scriere a lui Vladimir Soloviov (1853-+1900) a cunos-
cut in limba romAnd mai multe edil:ri: Pouestirc despre Antihrist. Ti.ei
conuorbii,Institutul European, Iagi, 7992;Ti'ei dialogrd despre Antiluist
,
ed. Humanitas, Bucureph, 1992; de asemenea a fost cuprinsd gi in
volumul Antihistul, ed. Polirom,,Bucuregti, 2000, pp. 55-83.
{i
x
1 (
t,
ri
ri
pUlere4-ilr_pugi$le gg$ale pi d"ezvoltarea cAt se poate de
cuprinzdtoare dupd stihiile
lumii, ei il vor proclama
dumnezeu gi se vor face pdrtagi pi ajutoare ale lui"35.
intre altele, este de foarte mare insemndtate sd
pomenim cd tojlS,finlU*Pannlr-socotesc ci pricina de
cdpitAi a grabnicei inrobiri a omenirii de citre Antihrist
este lipsa de infe precum gi
obpteasca gi depli eletrll-c,i
qi lume g ti.
De vreme ce i nf el egerea duhovni ceascd se poat e
dobAndi gi poate spori ng-me[n_gg!-4-{]f!e adgvdratei
vl gl i duhoy-1_1gg; t i , t rdi t e de cre; t i ni i cu adevdrat
ortodocpi (agadar fdrd a-i cuprinde aici pe cei care sunt
ortodocpi doar cu numele), numai acei puli-4dintre ei,
cqle_y,o-L{e+4,"e_-cy?4_-_e_yaryirqfii=o-d-qqe+Andin
s, f Qrpi t , ducAnd o vi al d duhovni ceascd i n acord cu
proporraduirea Sfintei Biserici, vor a\/ea in rrremea
aceea plindtatea mijloacelor de apdrare gi vor putea sd
deslugeascd toate cursele pi rliclenille lui Antihrist.
9-q11g-in!h!pg"ij4dj|;icie,
acest in;elattlr 'a inlocui
inchinarea cdtre DunlnczeLr-omul lisus Hris,tos prin
inihinarea' edtre sine, onrul-dumnezeu Antihrist. in
SfAnta Scripturi el este infili;at diept cel care ,,se
inalfi
mai presus de t ot ce se numegt e Dumnezeu, sau se
cinstegte cu inchinare"
(c.i.
2 Tcsglonicetti 2, 3-4)3n, ca
gr ai nd
, , semef i i
si hul e" , pr ecum gi ca unul car e i l bl as-
ro
Ai ci ci tatul a fost i uat de autor dupd, tri mi terea SfAntul ui
Ignatie Briancianinor'. Vezi gi edifia romAneasci'. Dcsprc utlurii,
d uhti l si uti uLrui , traducere de Adri an gi Xeni a Ti ni sescu-Vl as, ed.
Sophi a Bucure;ti , 2002, p.15.
r''
,,Si
nu vi amigeasci nimeni, cu nici un chip; cici ziua Dom-
nului nu va sosi pAni ce mai intAi nu va veni lepidarea de credinfi
9i
nu se va da pe fa!5 omul nelegiuirii, fiul pierzini, potrivnicul,
c;ue se inalfi mai presus de tot ce se nurnegte Dumnezeu, sau se
cinstegte cu inchinare, a9a incAt si se ageze el in templul lui
64
, l
t "mi . rzi pe D, mrrezer_r; i
, , cort ul Lui , si pe cei ce si l i s_
, ]
l , ri esc i n Cer"
(Apot ' t l i pt 5a
l . j , S-b).
Pot ri vi t prooroci ei Sf arrt t rl t ri . \ post ol
p. t r. el ,
Ant i -
hri st r' . r
; ec{e. a , , i n t empl ul l ui Dumnezeu, di ndu-se
pe si ne drept dumnezeu" (2
Tt , s, t l t ut i cani 2, 1).
F;ira incloiald c;r
,,Antihrist nu val pute.r si
;acla
in
templu neincetat. El o va face nurnai cu osebite
p_r_ilejrJrri,
s d r b a t o r e g t i g i i n s e mn.r te
; d e p i I cl a, lf1.pf
Sf.*l-a
rrr; r g g
_l
u i
ca (lcal_muitor
alh++nii si rltrmnezeu al tirirLrcrr. Totugi,
I spune cd Antihrist va face
semne mari
,,incit gi foc si faci si se pogoare din cer
pe pi mAnt i nai nt ea oameni l or" (Apocnl i psn
13, 13).
Slfu
tul_t$g!_e_ B_1q1g_r1y1 i no v s p un e :,, A c e s t s e mn e s te
ardtat rJe Scripturd ca flind cea
!!4_ilnare
dintre minu-
nile lui Antihrist
-
iar locul acestui r"."" uo fi in vazJuh.
Vg fi o privelipte uimitoare pi infricogdto
cu precdd
,
vrdjindu-l pi
aruncAndu-l i n i ngel are"38. Mi nuni l e l ui Ant i hri st .
ca dumnezel )"t7.
Dumnezeu, dAnduee pe sine drept dumnezew', (2Ti:salttniccrri
2,3-L.
17
Cf. Bel i aev, Concerni ns Atl rci snt trnd Arrti chri st
(pri rti tttr
l o
nt ei snt si Ant i l f i st ), vol . 1, p. 384.
Teolog, Dohrotolilrbie, tom 1, Despre cel de-nl treilen
fer
nr ludrii-anrinte.
65
l ucrat e pri n put erea Sat anei anei,
'u'or
prctcl-rce o inrA-ttrtre
r.
, , Oameni i nt r
vor pri cePc
i apt ul ca mi nuni l e l t ri
i
su4[ p!-ine- d,e,uluirerr"Lincino+sd,
fdrd dg nQtmd,- re-
e pline de toartd viclenia,-Pgrn-q-it9;rre
Llg.l.o-nglg11Lare spre a aduce mintea in
1e-dumerire
9i
!t-tle"f
q!]t-n",.u-i5ullig!-"lm9eie,s-1s,ef
armece
lumea pirin incAntarea pricinuitd d,e nigte infdligdri co-
Io_s*qle, insd cu tolul departe"
-.Sfdnlullgnatig3den
ci4_ni-novr'.
Dupd ce vor fi vdzut aceste ,,minuni",
oamenii, din
p
{9
in a
=orpi lti"
l g--t
-9-g-bqvnises-t
-
p i a b i ru i n
}
ei c u ge t d
-
.ii
.lo-,f ffUBgitu-vor
recunoagte fdrd intArziere aceste
demonstrafii de putere satanicd drept cele mai mari pi
vddite manifestdri ale puterii lui Dumnezeusi,cuprinpi
de extaz, il vor primi pe Antihrist ca pe un dumnezeu.
cdlduzifi de lumina.fjjjilor-cizute
9i
astfel instrdinali de
cdlduzirea luminii
lglDumnezeu,
vor fi ademenifi spre
supunere
-d-9 -cdtre-
am-igitorul
(cf' ,4pocalipsa
'l'3,
8)"
-
S f$ntu I I gnatie B ri
*Sian_i$qvt'.
=tD"riib
pr'ffiT,t Satana asupra impdrdfiilor lu-
mii, di mdrturie in mai multe rAnduri cuvAntul lui
Dumnezeu. Domnul i nsugi i l numept e pe di avol
,,stipAnitorul
acestei lumi"al. SfAntul Ioan Teologul scrie
in cartea Apocalipsei cd Satana ii dd slugii sale ,,puterea
sa gi scaunul siu
9i
stipAnire mare"
(Apocalipsa 13,2).
3e
Yezi gi op. cit., p. 15
ao
Vezi gi op. ci t., p. 17.
a1
Yezi : Ioan 12, 3L;14, 30; 1' 6,1' 1.
66
Put erea Sat anei est e e,
. Domnul Iisus Hristos a' r rrjuns s.l-Si
aclevereascd puterea printr-o sdvArgire liber consimfita
pi prin supunere fiascd fafd de Dumnezeu-Tatal. Cgea ce
Hristos
-
l n vr emea i spi t i r i i di n oust i et r
- .
- . - - - l _
dgpllna-Acest
viclean ipi va cdpdta toatd puterea de la Satana, in
schimbul supunerii desdvArgite fafd de el. i
pe alfii cu aceeaFi putere diavoleascd, potrivit mdsurii
supunerii lor gi a slujirii voirii Satanei.
Intr-una din cuvAntdrile lui, de Dumnezeu insuflate,
S@ne-a ldsat invifdtura ce urmeazd:
,,Cu durere imi voi incepe cuvAntul pi cu suspine voi
Erei
de.Qpre-qlarsihlllumii acesteia pi pentru parpele cel
fdrd de rugine gipreacumplit, care
T
El va lucra nr-buni;semrc+i+rigelLtti
t2
,,Atunci lisus a fost dus de Duhul in pustiu, ca si fie ispitit
de citre diavolul.
$i
dupi ce a postit patruzeci de zile si patruzeci
de nopfi, la urmi a flimAnzit.
$i
apropiindu-se, ispititorul a zis
citre El: De egti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea si
se faci pAini. Iar El, r
pailg-^v. a
ltii
omul,
>. Atunci diavolul L-a dus in sfAnta cetate, L-a pus
pe aripa templului, si I-a zis: Daci Tir eqti Fiul lui Dumnezeu,
"*.,"i-f"
1os,
ci scris este: ..ingerilor Sii va porunci pentru Tine
9i
Te vor ridica pe mAini, ca nu cumva si izbesti de piatri piciorul
isi este scris: <g!i
1g'lepileqllpe
n nou diavolul L-a dgs pe qlg4-unte
i-mp3lifiile lu_mii9i slava lor. gi
I-a
67
pdmAntului ca sd-l vadi pe tiran, mulli inchinAndu-i-se,
strigAnd cutremura!i:
"1u
egti salvatorul nostru!"?
se va rdzrrrdti, se \ra usca, cerurile nu vor da
ploaie, pJelteJe teji pi tofi t.._F-o."5rt paAfl[flilui
dln p-drlile de Rdsirit vor fugi in Apus, din pricina
spaimei celei mari,
vor fugi in Rdsdrit
luAnd atunci stdpA
ginile pdmAntului sd propovdduiascd:
"Marele
impdrat
s-a ardtat cu slavd. Venifi de il vedefi pe el".
Si cine \/a avea un suflet atAt de neclintit, incAt si
sufere toate aceste ispite? Cine, oare, va fi acest om,
precum am mai zis, ca toli Ingerii si-l fericeascd pe el?"u
ipi
ce
;i
grijulii fafa de oameni pi a bundr;oinfei mincinoasc fafa
de vrdjmagii lui, se va intoa:ce spre prigonirea crAnceni a
I
ca unui dumnezeu. El va
,,asupri
pe sfinfii Celui Preainalt
si isi va pune_indrul si schimbe sirbitorile si legea"
(Dnttiil
7, 25; Aptocnlipsn 72, 13-77; 13, 6-7). Slujba crcs-
ti!:35 ri
s . Antihrist pi adepfii sai, scric
_p-e1!ae11;
,,r_r_rr
nim i ci ca rf i Ie Sf inte'i Scri p turi
!,
ii
:tlgrya
n;1_,f1qfslfl11t i
pg pfgpo)-3duitorii CuvAntului lui Dumnezeu gi pe glli
ce iau parte la slqjp_etg biserice;ti cre;tine.
si nu se_ mai sdv-Ars-eascd nicdieri. Cu toate
aceste4 pro;rovdduirea CuvAntului lui Dumnezeu nu va
fi redusd la ticere, iar dumnezeiegtile sluibe nu vor conteni
tt
Vezi si traducerea ronrAneasci a acestei cuvAntiri a SfAutului
Efrenr, cupri nsi i n acest vol um Ia pp.227-240.
rr
Acest lucru il pomenegte gi SfAntul Andrei cel Nebun perltru
Hristos, atunci cAnd vorbegte despre cele de la sfAr:;itul rrremurilor.
i j ] i ri crt ; at t t orc, c. i t si t i nsel e, , -l c ra i i cr-r
Frr-rt i nt a, . i
pc rei
. r l csi r NI LI t Li l +, ) +) , . t t nagi t r r ' l r . r - i pr ( l t ( ) t i
L) r
Lrutcrc.t
cl e a i rrgel i r l ttmei t, i i i ntl ci i i .i r,i cl e' l egca r' .r fi urtr;r1111
p. i , n. i 1i i "t gi prrct t rt i nc{crri se r or s. i r' . rr; i t ot f el t rl e{c
r-rri rci trni . De .rceeat, )r,
Sti i p-rti rrr-rl Cel Prcacurat t' i -t i ngacl ui c.r l tttne.t sa i i e i spri ti ta
cl e rl r-rhr,rl uri rrci Lrni i , rl e t' reme ce tt.tmeni i .rtt cl ttri t s.i se
tl esparta cl e Dtrmnezer,r gi sa-l i trbeasci i pre cel vi cl ean.
O, frafi l or, rnc.ri
alespe-1!rg._c-ei9r-e{i4cirlpi,!-ap!,l-5e-nrne-*nliryrnisei'trr
lqlqa
9_u !!1!e1!rl
mare de cat1e..91gpelg
insug!1
caucl se va
al , rt t r pe-_si ng. i nspai mai nt i t cl are ct ' t i i i ncl
crserrleflt:cl lui Dr-rmnezeLl
-
ygZb"r,lprin r'.iz_clgh
-7.;!9li
i . .
.lIL9LSgf lgglii,-s_e_ r,or inalfa in falar tiranultri. Cici r';r
GF.LTB-,
s"cg[fundu-s:-inillissrea
ei
spe,{?i.lu1
pe tofi oame.nii peste misur.1. Frafilor, cine se va dovecli
atunci a fi cu luarre-aminte, neclintit, aivAnd in sufletul vir-r
semnul celui credincios
-
Venirea ce;r sfAntd a Fitrlui Celui
Unul-Nascut, Dumnezeul nostm
-,
cand va privi dr-rrerile
negraite care voru'eni de pretutincleni asupra fiecdrui
suf-lei gi din care nll va ii nici un strop de u;urare, nici o
alinare de nici un fel, nici pe uscat, nici pe mare? Cine va
ri mAne st at orni c cAnd va vedea l umea i nt reaga i n
tulburdri, pe toli fugind sd se ascunda in munfi, iar pe
unii murind de foame, pe allii topinclu-se de sete ca ceara
gi pe nimeni avAnd mild; cAnd va t' eclea toate fefele
inlicrimate
;i
intrebAnd cu arzdtoare dorinfi:
"Oare
se
mai gdsegte undeva pe pdmAnt cuvAntul lui Dumnezeu?,,
gi auzind rdspunsul:
"Nicdieril"
Cine va suferi durerea de neindurat cAntl va vedea
adunarea neamurilor care vor veni de la marginile
Ant i hr i st va avea
precum gi pentrqgilirea-p1de a i
gi Euharistia se va sdvArgi"as, ing_fru"Uai
!4 !qg.qri,4_scLqg;e,
precum i,n primele veacuri ale cregtinismului gi i4Biserica
4u,
gAtacollbg din Rusia de azia6.
ru
se inchina lui ca unui dumnezeu. D*in-p,11ctn4-qru-z-imii-9i
4-neindurdrii
lui, ajutdtorul lui Antihrist este numit in
SfAnta Scripturd
". SfAntul loan Teologul scrie:
,,$i
am vizut o_ellil1ari ridicAndu'se din pimAnt...
$i
toati stipAnirea fiarei celei dintAi
inaintea ei,9i face pimAntul gi pe cei ce locuiesc pe el
si se inchinelialeiee-lefulinrai... Si ii ingeali pe cei ce
locuiesc pe pimAnt ce i s;411 dat sI faci
iaa-i1,tea fiar_e_i, poru locuiesc pe pimAnt
si face-uuhlpliarei...
9i
i s-a dat ei sL$q4q-d+h
*tlgla-;[1grci,
incAt sn qr*griiasca chiBul fiarei, gi si
f ac i a9 a in-s4=qlig4ilg- -E eJ-oainchinaehipului
f iare i
si fie omorAti' i
(Apocalipsa 73, 1.1.-72, 14-15).
,,Pentru
Sfinfii lui Dumnezeu
rqqtateS, fd;6!,a gi minunile prigonitorului vor sp-ro-
rigg s5-i inpeJe_ gi sa-i amlggasca P+rgqalqlegillPledi-
cgrile qjl_jnvgltute-cu
\'lqlg3nj
ingeniozitate,
precum gi puterea nemdsuleld a
chingilorului,-ii vor pune in situafia cea mai gre4 iar
ic vapd re3-qil,totulneinsemnarin'f
a1a in-
tr9gl1 gmeniri... disp.refultutUfpr,, ura generali, cleve-
f i iija, a s up ri re a, qge r-t_gq qln{n
5l:_f!_q_qe
rta. lo r . . .
Vldimagii lui Antihrist vor fi s tifj drept #zvtdtili,
drept dugrnani ai binelui gi,ordinii soeia.le'[,,terorigti"
],
r5
Cf. Bel i aev, Cturcerni ttg Atl rci snt ard Arrti cl rri st
(Pri rti tor
In
atei snr si Artti hri st), vol . 1, p.356.
16
Autorul face referire la perioada contemporand acestei
scrieri, in care Rusia era sub stapAnire comunistd.
70
vor suferi atAt prigoane ascunse, cAt gi fd;ige, vor fi supupi
caznelor gi uciderilor. . . " -
Sfentul Ignatie Briancia
C ele d intA i ucid eri I e
_v a- s_Lv__drpi_Antihrist _a s up
ra
a .
,,Si
daci
vor sfArsi mirturia lor, fiara care se ridici din adAnc va
face rdzboi cu ei si-i va birui si-i va omori. Si stArvurile
lorvorzicea in ulita cetifii celei mari, care duhovnicegte
se cheami Sodoma si Egipt, unde a fost ristignit si
Domnul lor
[Ierusalim]. $i
din popoare, din seminfii,
din limbi gi din neamuri, vor privi la stArvurile lor zile
trei
9i
jumltate,
si nu vor ingidui ca ele si fie puse in
mormAnt. pi cei ce locuiesc pe pimAnt se vor bucura de
ei si se vorveseli, si vor trimite daruri unul alfui4 pentru
ci acegti doi Prooroci i-au chinuit pe cei ce locuiesc pe
pimAnt.
$i
dupi cele trei zile gi jumitate, duh de viati
de la Dumnezeu a intrat intru ei si au stat pe picioarele
lor gi frici mare a cizut peste cei ce-i vedeau pe ei.
$i
au
auzitglas mare din CerzicAndu-le: Suiti-vi aici!Si s-au
suit la Cer pe un no4 gi au privit la ei vriimagii lor.
$i
intru acel ceas s-a ficut cutremur mare si a zecea parte
din cetate a cdzut
9i
au pierit in cutremur sapte mii de
oameni , i ar cei l al t i s-au i nf ri cosat si au dat sl avi
Dumnezeului Cerului"
(
Apocnliltstt' 17, 7-13).
CONVERTI REA EVREI LOR
Ca ur mar e a pr opovddui r i i acest or doi Sf i nf i
Prooroci, a minunatei lor invieri pi a suirii la Cer, se va
petrece un eveniment de seamd. Un numAr insemnat de
rie in legdturd cu aceasta aga:
,,Ilie
va veni ca
+7
Yezi pi edifia
pp. 19 pi 18.
un Inaintemergdtor al celei de-a
Dog4
yenl4 gi-i va aduce
I a c red i n
!a
in H ris to s p_La1l_9gre._u,c3
t9_tc_v
a r-
d ov e d i
i, cil6uzindu-i, cum ar veni, c[tqe moptenirea
lqq
B"fllinteasci
pe cei care cdzuseri-de la El1to. Aceastd
afirmalie este intemeiatd pe urmdtoarele proorocii:
I.
,,Iati
ci Eu vi trimit pe Ilie Proorocul, inainte de
a veni ziua Domnului cea mare gi infricogitoare; el va
intoarce inima pirinfilor citre fii si inima fiilor citre
pirinfii lor, ca si nu vin
9i
si lovesc
fara
cu blestem!"
(Malenhi
3,23).
II.
,,in
vremea aceea
tqjiuda 9i
cei s,cdpafi
d:l -c_as_e_!ui !3co_v
nu se vor mai sprijini pe cel ce i-a lo-
vit, ci s.eJg*r-sptiiinfueu
cuedinfi, pe Dumnez n-
lul tur.Israel
din Iacov se va intoarce la
Dumnezeul cel put erni c"
(l st t i a
70, 20-21).
IIL
,,Iar
Isaia strigi pentru Israel: De va fi numirul
fiilor lui Israel ca nisipul mirii, se va mAntui"
(Rt t nwi
9, 27; cf . t sni t t 70, 22).
IV.
,,Atunci
voi virsa peste casa lui David gi peste
l ocui t ori i l erusal i mul ui duh
{s Ei l ost i vi re
qi
4e
gugiciu4g,
9i
igi vor afinti privirile inspre Mine, pe Care
ei L-au stripuns
ti
v_Or_
faee
plingerg asupra Lui, cum
se face pentru un fiu unul niscut si-L vor jeli ca pe cel
intAi niscut. In ziqa acee4 v*a
_fipla.n-gere*ma-re
in
lerusalim, ca plAngerea de la Hadad-Rimon, in cAmpia
Meghi donul ui "
(
Zt l mri n 12, 10-11 ).
V.
,,Cici daci tu
[neam
convertit] ai fost tiiat din
mislinul cel din fire silbatic gi impotriva firii ai fost
altoit in mislin bun, cu atAt mai vArtos acegtia
[evreii
care se vor convertil, care sunt dupi fire, vor fi altoiti in
insusi mislinul lor. Pentru ci nu voiesc, fratilor, ca voi
*'Vezi
SfAntul Teofilact al Br-rlgariei, Thlcuirett Sfitiei Erartglrclii
tl c l n Mttci , ed. Sophi ;r, Bucuregti , 2007, pp.289-290.
si nu gtifi taina aceast4 ca si nu vi socotifi pe voi ingivi
intelepfi; cig+pigtrirea s-a ficut lui Israel in parte, pini
qe y3
in[1a
tot numirul neamurilor" (Rorttttrti
77,21-25).
Convertirea ev reilor la Hristos i-i,va s tAmi lui Antihrist
Atu-nci r,oi fifdcupi sa
indure
,,necaz
mare, care nu a fost din inceputul lumii
pAni acum, nici va fi"
(Matei
24,75-27), cdci
,,s-a
dat ei
[fiarei]
si faci rdzboi cu sfinfii
9i
si-i biruiasci pe ei"
(Apocalipsa
13,7).
Scdparea a credinciogilor va
depinde numai de scurtimea domniei lui Antihrist.
,,Si
de nu s-ar fi scurtat zilele acelea, n-ar mai scipa nici
un trup, dar pentru cei alegi se vor scurta zilele acelea"
(Matei
24,22).
va du_ra
lfei
q!+
gi jumdtate.
,,Si
din vremea a
4g-g_pgru+
si va incepe urAciunea pustiirii, vor fi o
mie doui sute nouizeci de zile"
(Daniil
12,17; cf.12,7).
E acelagi rdstimp dat gi inApocalipsd pentru ocArmuirea
Iui Antihrist:
,,si
s-a dat ei stipAnire si lucieze vreme
de patruzeci gi doui de luni"
(1,3,5).
Absolut
se qidic,gi{np
venind a doua oard intru toatd slava Sa il va infrAnge.
Atunci va veni infricogitoarea
Judecatd
a lui HristoJgi
sfArgitul lumii
(Matei
24, 30-3L; 25, 31-46; Apocalipsa L,7;
20, 11-15; 21, 7-8).
,,qi
jt,Jo_st ripuo_i, si cu
_ea
s, cel ce ficea inaintea ei seg-rnele
cu cete, i-a amf,git pe
cei ce 9i
pe cei ce . Vii au fost aruncafi
amAndoi in iezerul cel de foc care arde pucioasi. Iar
ceilalfi au fost ucigi cu sabia care iegea din gura Celui
ae
Adicd tofi cei care poartd numele lui Hristos.
73
Ce gedea pe cal... " (Apocalipsa
19,20-21-)..9i
@!sl
cel ce-i ingela pe ei a fost aruncat in iezerul cel de foc
9i
de pucioasi, unde este fiara gi p*Ig-_oJgg!_gel_El4cirys,
si se vor munci zi ua si noaptea i n veci i veci l or"
(Apocalipsa
20,10).
Apocalipsa SfAntului Ioan Teologul, precum gi
proorociile lui Daniil pi ale Apostolului Pavel, dezvdluie
lumii ci nu va fi numai r*nliderfg!$,-ci
i avAndu-se pe sine ca
dumnezeu al ei gi Dumnezeul intrupat
c-a
l9_J9:a-lost-fdg;tdri
i t-evreilor p rin Proorocii d in
vechime.
g.
iruintaiu.daismuhri
va fi mdreali, cdci va fi
i4lplLod-po-ru.nca pi dga.urm_a
.N9qr'1q-r4-._4l-e_lgSq9Je, ca oile fdri pdstor,
s g-1' gL
adulainpruL tuiAntihrist ca imp rej urul pro-
priului lor pdstor, i al lui Solomgn
d-in Ierusalim. Aici, autointitulatul
,,Hristos"
v_q prim-i
!c=ht-na.e
dumnezei ascd., agezat pe treinullui_David.
Totodatd, va fi inchisq gi
il ea va fi
-
o statuie vie,
vo_rbitoare. Aceasta a fost numitd de cdtre Prooregul
D:."lil
,,u_rAciunea
pustii-rji". jertfa
cea, fdri de sAnge a Euharistiei.va iirceta pe pimAnt
(Daniil
9, 27; 11, 31).
Citind Cartea Apocalipsei (L0,
1-7)50, vedem un
+^
Inger strigAnd cu glas mare
,
cdtre
uo
,,$i
am vizut alt inger puternic, pogorAndu-se din Cer,
inviluit intr-un nor gi pe capul lui era curcubeul, iar fafa lui
strilucea ca soarele gi picioarele lui erau ca niste stAlpi de foc, gi
in mAni avea o carte mici, deschisi.
$i
a pus piciorul lui cel drept
pe mare, iar pe cel stAng pe pimAnt,
9i
a strigat cu glas puternic,
precum rlcnegte leul. Iar cAnd a strigat, cele gapte tunete au
slobozit glasurile lor.
$i
cAnd au vorbit cele gapte tunete, voiam
si scriu, dar am auzit o voce care zicea din Cer: Pecetluieste cele
c_gi c_?Llng*qpostaziat de la Biserica lui H_1ig!qs cea
adevdratd. Ingerul tuturora de
Zidire
gi
de Cel Care a zi d e S-a I nt rupat gi S-a
sdl5gluit intre
[intru]
noi, a Cdrui slavd a fost vdzutd,
slavd a Fiului Celui Unul-Niscut din Tatel
-
Fiul Care
S-a pogorAt pe pdmAnt, ca dintru a Sa plindtate toate
sd se impdrtigeascd de har
(Iosrt
1, 14-16).Insd in vremea
acee4 q9_-y9.Ill_intumaldela!_aril_v_q"fltc_eZgt
Celqrminsrnqi.
_ia Er_s_griqq
de pe_pd-
1nAnt,
cAnd toate aceste lucruri vor ajunge sd se pli-
neascd,cea_dqA_Dp_uaJnlreaDgm,n"ulu-iv_aurmaf drd
preget. Domnul insugi, in SfAnta Sa Evanghelie, ne
i ndeamnd sd f i m cu l uar e- ami nt e: , , I ar aceast a
cunoagteti: ci de ar
9ti
stipAnul casei in care ceas furul
va veni, ar priveghea
9i
nu ar lisa si-i spargi casa lui.
Deci
9i
voi fifi gat4 ci il."ur"t ."t"t"
""
g
Omul ui
rrr*fgnlgq 3!9ea. e
Or-rrul ui
-
agadar omeni rea va fi l uatd cu totul pe
nea gtepta te.
\enorocirile
pricinuite de cei_dor_trrryupi
a_i_lui Dumnezeu vor fi irrcetat, iar acegti Prooroci cjl,re
tdtsga-p&Jele-o ,
vor fi luafi de pe pdmAnt la
ce au spus cele sapte tunete si nu le scrie. Iar ingerul pe care l-am
vizut stAnd pe mare
9i
pe pimAnt, si-a ridicat mAna dreapti citre
Cer,
9i
s-a jurat pe Cel Ce este viu in vecii vecilor, Care a ficut
Cerul
9i
cele ce sunt in cer si pimAntul gi cele ce sunt pe pimint
si marea gi cele ce sunt in mare, cgJ&p-ryeil!, ci, in zilele
cQnd va gfei a-l
-q4ptele-4 [4-ger
-
cAnd va fi si trAmbileze.= atunci
u/ precum bine a vestit robilor
Sii, Proorocilor"
(
Apocalipsa 10, 1-7 ).
/ J
,
vprtrir-nite draci sd-i cheme pe tofi impdrafii
lumii
l_AplatApen_tlu q
n4_re
bdtdlie_
(A
pocalip sa 1 6, 12-1 4, 1. 6 ).
CAnd aceastd mare optire vg
fi_adgtel{=b ,
se va vdrsa peste
pdmAnt: o uriagi ndpustire de fulgere, tunete gi vuiete gi
un_c-uftemur de proporfii de neinSh-ip-urt
-
o aga de mare
zguduire, i5rcAt insulele vor piery iar munlii vor fi fdculi
una cu pimAntul
(Apocalipsa
76, 17-21).
,
lui centre industriale, culturale, artistice gi de invdfd-
mAnt, toate lucrurile cdrora omul li s-a inchinat in locul
lui Dumnezeu.
IUDECATA
DE APOI
Dupd aceast4 va incepe
Judecata
cea infricogatd.
Maniurtorul-a-lnvalat
adeseaie a
-
atAt in pilde, cAt gi in
cuvAntdri care erau cAt se poate de limurite in infeles.
El a grdit aga:
,,Cici
va si vie Fiul Omului intru slava
Tatilui Siu, cu Ingerii Sii,
9i
atunci va r.isplid fie-
ciruia i"
(Matei
16,27). Domnul a spus
lucruri aseminitoare despre
Judecata
de Apoi in multe
al te l ocuri
(Matei
25, 37-46,Ioan 5,22,27 etc.).
in acord cu invifdturile Domnului lor, Apostolii au
vestit cd Fiul Omului v.a face
iudecatd
asuprajntfegli
-SfAntul Pavel spune:
,,Pentru
ci noi tofi trebuie
si ne infifigim inaintea scaunului de judecati a lui
Hristos, ca si ia fiecare dFpi cele cS.ajicllt pg+lg,
o-gh-rne, lg;iu"
(2
Cointeni 5,1.0).In alt loc, Apostolul
le scrie tot corintenilor:
,,Drept
aceea
4lgt_inarnte-de
vreme nimic nu iudecafi,
O::t
ce va veni Domnul, Care
/ /
Cer
(Apocalipsa
1.L,12)
-
qgg$ia sunt IlieILE=4gh, socotili
de lume ca pricinuitori de mAhnire, t
pe inchindtorii lui Antihrist,
p_e cei car-e^gq v_eseleau de soarta_l*q1sub stdpAnirea fiului
pleyzdii.Atu{rsiptoIe_s1{iil_\La.el4eqpogesl,iarlupta
impotriva feluritelorboli gi maladii va ajunge lq ulfnrvel
alAt de avansat, incAt cd insdgi moartga va fi
biruitd in curAnd. Afunci, farldeveste,,,cupele urgiei"
(Apocalipsa
16, 1) vor fi vdrs,ate aqupra inchindtqrilor lui
Antihrist't: ii vor facb sd
Sule_re
p_e ce_! care
poalta semnul -li-arei, iar apeie pft"a"t"t"i * lror pr"-
schimba in sAnge
(Apocalipsa
16, 3-7). Unde vor fi atunci
rga*rir-medlgi gi oa_m_esi de gtiinfd? Unde vor fi pro-
povdduitorii materialismului ?
"tg
_l_pf"g1e_q,
nici in cdgi
9!
niqi in medicind. CAnd
indepdrtarea omului de la Dumnezeu igi va atinge ho-
tarul cel mai de pe urmd, ir vremea ocArmuirii fiului
pierzdii, e vor cddea asupra adeptilor
i52,la fel de nipraznic
cum a cdzut pierzania asupra sodomililor celor dintai.
Evanghelia ne inainte-vestegte:
,,Precum a fost in zilele
lui Loh
[sodomifii]
mAncau, beau, cumpirau, vindeau,
si deau, zi deau; i ar i n zi ua i n care a i egi t Lot di n
Sodom4 a plouat foc gi pucioasi din cer gi i-a nimicit
pe tofi. Intru acest chip r4a fi in ziua in care eldomului
s_q va ar{!4! Guca 17,28-30).
SfArgitul lui Antihrist gi al inchindtorilor sdi va fi
cumplit. Citim in Cartea Apocalipsei c5,
sr
Vezi intreg capitolul 76 al Apocalipsei.
s2
Aici cuvAntul sodomili nu ii desemneazd numai pe cei care
sdvdrgesc in chip propriu acestpdcat, care in ind_e_-
pirtarea sa de Dumnezgu, ve
e!Sg_e-bg!1rul
cel mai de pe uryn5.
De altfel lerusalimul, ca sediu al luiAntihrist, ,,se cheami, duhov-
nicegte, Sodoma
9i
Egipt"
lApoulipsall,,*0.
va gi lglg.inacele ascunse ale intunericului gi_v,qa:Ate
or; gi atunci lauda va fi fieciruia de la
Dumneze u"
('L
Corinteni 4,5). ln Epistola pe care a scris-o
cdtre Romani, SfAntul Pavel invafi cd, la
Judecata
de
Apoi, Dumnezeu ,,va
rispliti fieciruia dgl?i
ltrcrurile
l*ui celor ce, prin ribdarea lucrului bun, cauti slavi
9i
ci nst e
9i
nest r i ci ci une, vi af a veci ni ci , i ar i cel or
c e rtire
f
i, c are s e p u nlUgp e.Lfiya adevdnrfu r
gi-sssupu n
4lqdgplatil mdnieqi-urgie...
Ci nu este pirtinire la
Dumnezeu"
(Ronmni,2, 6-8, 77)53.
Dintru aceste dovezi ldmuritoare din SfAnta Scripturd,
precum gi din multe alte locuri asemenea acestor4 putem
sd afldm cele despre
Judecata
obpteascd cea din urmd a
omenirii gi, intr-o anumitd mdsurd, sd spunem cum se va
petrece. La aceastd
Judecatd
li,
firi nici o excepfie, i
i, fie rdi ori buni, crqtil!ori_necregtini.
A_ceastd
Judecatd "t
penff-u-s-qafta
Dumnezeu
,,i-a finut
la pistrare... spre judecata zilei
cel ei mari "
(I udn
7, 6).
J- v
El
-
Cel Care a adus Vest ea cea Bund' r a Legi i l ui
Dumnezeu gi a implinit-o clesdvirgit, Care S-a clart pe
Sine, luAnd chip de rob in dumnezeiasca Sa depertare gi
a riscumpdrat neamul omenesc prin suferinfele;i moar-
tea Sa
(Filipeni2,6-71)
-Se
va ardta in toatd slava mareliei
Sale dumnezeiegti gi-i va judeca pe tofi oamenii. Domnul,
Care cqryo:pt-e- r oamenilor, va judeca
ry-dg4f
pe care le-am sdvArpit in vremea viefii
o'
Compari cu Fnptel e Apostol i l tn' 24, 25; 2 Tesnl orti certi 1,7-10;
7 Pet r u 1, 5; 2 Pet r u 2, 1.
'r
CtrvAntul Et anglrclia are inlelesul de l'este Buttd, Btnfi-t estire .
/ 6
t
.Toate c_ugetele no_?_qlle*S_qlgggtlgUlce
se v9r d_a
atunci La ivealf,$,i_se- vo"rdes-eop*eu.'Judecata
va fi dreaptd gi nemitarnicd: Domnul il va rdspliti pe
fiecare dupd faptele lui. Unora le va spune:
,,Veniti,
binecuvintafii Pirintelui Meu, mogtenifi Impirifia pea
gntiti voui de la intemeierea lumii"
(Matei
25, 34). AItli
vor auzi aceastd cumplitd osAndd:
,,Ducefi-vi
de la
Mine, blestemafilor, in focul cel vegnic, care este gitit
diavolului
9i
ingerilor lui"
(Matei
25,4L).
SJAnt ul Ef rem Si rul ne spune cd at unci
, , t oat d
omenirea se va gdsi intre Impdrdlie gi osAndire, intre
viafd si moarte, intre bucurie pi strAmtorare, gllgti r
staitaintg_?-diyan-u.f lri-deiud-e*eata,_c_[!rLand
jq jos_gi
neindriznind sd-si ridice ochii. Toti vor fi intrebati si
aspru judqgali
-
m4i c11 s-q4_mi- ngi,_ t
-
Ef_yezfu_t_o_
ace_stca*\Lor _ineep--e_ si
qq&qt_9_q.Eupl4lg"Lqgf
_lqptglo_r-lor.Fiecarepersoandva
vedea tot ce a ficut, rdu ori bine. Toti cei ale cdror
sdvArpiri sunt bune, se vor apropia cu veselie de divan,
intru nddejdea dobAndirii cununii.
.
Cel care va avea pe conptiinla picate grave gi va fi
pardsit viata trceasta fdrd sa se pocdiascd, se va amdri
nespus cAnd va vedea pdcate.le sale stAndu-i inainte,
prihdnindu-l
;i
osAndindu-I. Unul ca acesta igi va spu-
ne: ,,De ce, mipelul de mine, nLl m-am luptat cu ele, ci
mi-am pierdut vremea jucAndu-md gi astfel am ajuns o
jucdrie?ss. D*gselu-m-ae it inaintea Celui Care
a ri di cat pdcat ul l umi i , ci mi -am pet recut ani i i n
minciund?... Ce sd md fac acum? Vremea de pocdinfd a
t recut >.
5;
Adicd
,,mi-am pierdut vremea jucAndu-md cu vegnicia mea
;i
astfel am ajuns (1.;1lc3,tre_
4-dfeSilor".
79
Pe gAld y-o-{.lugtala.acesteaintrusine, se va auzi
glasul cutremurdtor al
Judecdtorului,
Care va gldsui:
"Ardtafi-vd
faptele pi primifi-r'd rdsplata>. In vremea
acee4 toate cinu,rile omenirii vor i.,egi inainte, sPre a
aduce inchinare Domnului. Atunci ocArmuitorii, infe-
lepfii gi bogafii vor tremura de fricd, pentru cd a venit
ceasul in care faptele fiecdruia se vo( fac-e qunoscute
alAt
ingerilor, cAt gi qanetilolgiliecare va culege ce a
semdnat...
Dupd ce toate stdpAni ri l e gi domni i l e au fost
desfiinfate, fiecare a fost judecat inaintea oamenilor
9i
toli vrdjmagii lui Dumnezeu au fost pugi sub picioarele
Lui
(
1 Corinteni 1 5, 24-28 ), mai apoi, la sfArgit, dupd cum
Domnul a spus:
"ii
va despir,ti pe dAngii unul de altul,
precum desparte pistorul oile de capre; gi va
Pune
oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stAnga
(Matei
2 5, 32- 3 3 ) . Atunci prarin+jiyadidespdrtif i de copii, talii
dg li!,
mamele de fiice, prietenii pi,ru.dele-Unii de alfii.
Atunci solii fdrd credinciogie, care nu gi-au pdzit patul
neintinat, vo r f i desp d rf if i. insd
a3g!!g!q ILo-l 39apen-cu
4
cici teama md opregte sd vi
!e
grdiesc pe aces-te_a"56.
FERICIREA CEA VE9NICA
9I
CHINUL CEL VE9NIC
Dupd ce la
Judecata
cea de obgte se va da sentinla
ultimd gi hotdrAtoare, va incepe fericirea vegnicd a
drepfilor in Impirdlia Cerurilor, precum gi chinurile
cele vegnice ale pdcdtogilor in iad
(Luca
16,23)
-
un loc
a toatd mAhnire4 suferinfa gi osAnd4 unde nu e decAt
s6
Fragment dtn Cuakntare Ia cinstita si de aiafd-fdcdtoarea Cruce
gi Ia a Doua Venire a Donrntrhd aSf6ntului Efrem SiruI (in limba rusd).
80
neorAnduiald, groazdgi tulburare, unde nu se poate gdsi
nici o bucurie, de nici un fel gi nici cea mai mici nddejde
de ugurare
(Marcu
9, 44,46, 48). Despdrlirea vegnicd de
Dumnezeu gi lipsirea de toate darurile Sale, mustririle
ingrozitoare ale congtiinfei, necinstea gi vegnica rugine,
prihdnirile, batjocura gi blestemul din partea celor care
au,fost atragi in pdcat de cei osAndili, ndpustirile dra-
cilor care sdldgluiesc di'mpreuni cu toli cei osAndi;i
-
toate acestea vor pricinui
,,scr6snirea dintilor" despre
care Insugi MAntuitorul grdiegte
(Matei
22,1_3).
Pentru cei drepli, dimpotrivd, se gdtegte o mare
rdspldtire. Ei vor fi dugi in locul cel mai desdvArgit gi
mai frumos, care e numit in SfAnta Scripfurd
,,Rai"
(Luca
23,43),
,,Ceruri"
(Matei
6,9) gi,,impirifia Cerurilor"
(Matei
5, 3). Aici drepfii se vor bucura de vederea
nemijlocitd a lui Dumnezeu, vdzAndu-L
,,fafd citre
fafi" (l
Corinteni 73,12). Aceasta inseamni c
qElefia Domnului vor-dsv
dfepti;
in Dumnezeu vor vedea tot ce e mai mdreJ, inalt, sfAnt
gi desdvArgit, gi
i
inti+i inrAurirea mdreliei lui Dumnezeu gi a Fiului lui
Dumnezeu. vor gdsi implinire
gi mullumire deplini pentru
-
,
gi
u-n nesecat izvor de _desfdtare4ilerreire, nepierito4re;
veselia nemdrginiti gi bucuria vegnicd le vor fi mog-
tenirea.
,
cei drepli vor
v:e_q,le4
,
vor
pitrunde gi se vor bucura de
pl44!ajea-pt-dspev cunoflt-intei*dumn"e7--e1e-pti,
dupd cum spune Apostolul:
,,Ac-um
ve__dem ca prin
ogl_i4di, in ghiei_turi, iar atunci fafi citre fafi; acugr
cg!9$gl!r-Pa$e, iar atunci voi cunoagte deplirl precum
am fost cunoscut si eu"
(1
Corinteni 13, L2).Iubigi fiind
81
de Dumnezert,
n . DrePfii din Ceruri
vor fi
,,ca
ingerii" lui Dumnezeu
(Marur 12,25).
AtUgsi
@i
-ii vor primi in mrilo-culJcrpeoa-
qenlqa*pe frali gi vor impdrtdgi cu ei sim-fdmintele
lor
de dragoste gi recunogtinld.fafd.de Dumnezeu
(Earei
12,22-23).Intru acelagi chip, ft".u." atept
"A
flt
$t*Stiolii
intr-o strAnsd gi de nedesfdcut legdturd a
dragostei
(Matei 8, 17). Toli dimpreund vor intregi
,,turma"
lui Hristos
(Ioan 10,16), obqteacea una
[a
celor
ce au dobAndit infierea5T], unitd prin dragoste curatd
(l oan
77,27).
Schingiuitorii cei cumplili ai neamului omenesc,
dtlhgrlle-fiAuiA$i
care au dus oamenii la moarte gi iad,
igi vor primi la
Judecatd
rdspldtirea fiindcd au ucisss
-
in chipul cel mai chinuitor
-
fiecare persoand in parte.
EleAu
imbiat cupa cq-otl-?--v_4 q.c-igdtoale atAt pruncului
celui nevinovat, cAt gi bdtrAnului incununat cu virtufi,
astfel incAt, d_rlpd
-m,o44!e_q.4q-e-9tor4
sd poatd cA2tiga
slepAzure-peste-sufletele lor
9i
sd le aibd d-rept trofee de
l uptd i n rdzboi ul l or cu Dumnezeu. Insi i zbAnda
dracilor nu este vegnicd. ,,IMoartea
a fost inghifiti de
o;
,,Bi necuvAntat
fi e Dumnezeu si Tati l Domnul ui nostru
Iisus Hristos, Cel Ce, intru Hristos, ne-a binecuvAntat pe noi, in
Ceruri, cu toati binecuv6.ntarea duhovniceasci; precum intru
El ne-a gi ales, inainte de intemeierea lumii, ca si fim sfinfi
9i
firi de prihani inaintea Lui, mai inainte rinduindu-ne, in a Sa
i ubi re, spre i nfi erea i ntru El , pri n Ii sus Hri stos, dupi buna
socotinfi a voii Sale, spre lauda slavei harului Siu, cu care ne-a
di rui t pe noi pri n Fi ul Si u Cel i ubi t"
(Efeserti 1, 3-6).
58
Diavolul ,,dintru
inceput, a fost ucigitor de oameni gi nu
a stat i ntru adevi r, pentru ci nu este adevi r i ntru el . CAnd
griiegte minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinos
9i
tati l mi nci uni i "
(l oan
8,44).
82
biruinfn.] Unde iti este, moarte, biruinfa ta? Unde ifi
este, moarte, boldul tdu?" (1
Corinteni L5, 54-55).
ne spune cd
,,moartea
9i
iadul i-au dat pe
morfii dintr-insele". Ce se va intAmpld apoi?
,,$i
moartea
9i
iadul au fost aruncate in iezerul cel de foc"
(
Apocahpsa 20, 1 3-L4)se .
Vdzdtorul Tainelor grdiegte cd a auzlt.glas maie
din Cer zicAnd: Iati, cortul lui Dumnezeu este cu oa-
menii
9i
El va siliglui cu ei gi ei vor fi poporul Lui
9i
Insugi Dumnezeu va fi cu ei"
(Apocalipsa
27,3).
Cel Ce locuiegte intru lumina cea neapropiatd, va
temelui un silag intru cele inalte, unde va sdliglui
dimpreund cu oamenii. Odinioard, Se descoperise pe
Sine
,,ca
prin oglindi, in ghicituri" (1
Cointeni L3, 12)
-
adicd nedeslugit, greu de descifrat gi foarte stins. Numai
.$arguqsea
uneori ce EGri cu
agtepta-de-la noi. mereu a-lte
Fi
alte lupte ale credinlei,
muntele cel sfAnt, in cortul cel ceresc, a cdrui infdligare
va fi ir stare sd gteargd toate lacrimile gi si umple inima
cu'o bucurie pAnd atunci negtiutS, prin contemplarea
frumuselii nepimAntegti a firii desdvArgite a Raiului
ceresc
-
acolo cei fericili nu-L vor vedea pe Dumnezeu
in chip u ri nedesl u gite, ci f a,td citre f ald. O_514g4a- ve4gre
a*flgtdq,"f celq;ti
-
dupd cum, po,trivit Tradiliei, s-a
peEequt Ia inmormantarea-Ldaie,rl-Lui Du m n e zer r
-,
se
,,$i
marea a dat pe morfii cei din ea si moartea
9i
iadul au
dat pe morfii lor, gi judecafi au fost, fiecare dupi faptele sale.
$i
moartea
9i
iadul au fost aruncate in rAul de foc. Aceasta e moartea
cea de a doua: iezerul cel de ioc" (Apocalipsa
20,13-14).
83
iq,lg&f
Seregtl
s-unt atAt de minunate
9i
de veselitoare,
incAt este cu neputinfd-sd,as.emsni e-astfel
e
cu -s-unetele muzicii pdmAntegti, chiar dacd aceasta e
cAntatd ir cel mai minunat chip cu putinfd.
Q_fALtlt-!!a-Vel,
care oarecAnd a fost rdpit la Cer, dd mdrturie pentru
aceasta
(2
Corinteni L2,2-4)60.Oare ce trebuie sd cuprindd
o inimd mulpmitoare atr.rnci cand il vede pe M6ntuitorul
insugi gi nu va fi niciodatd despdrfiti de cei fericifi care
inseteazd si-L contemple fafd cdtre fa;d? Atunci se vor
implini cele ce s-au spus mai inainte:
,,$i
va gterge
Dumnezeu orice lacrimi din ochii lor gi moarte nu va
mai fi, nici plAngere, nici strigare, nici durere nu va
mai fi, cici cele dintAi au trecut"
(Apocalipsa 21, 4).
A
d
,,Cunosc un om in Hristos, care acum paisprezece ani
-
fie
in trup, nu stiu; fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie
-
a
fost ripit unul ca acesta pini la al treilea Cer.
$i-l
gtiu pe un astfel
de om
-
fie in trup, fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie
-
ci a fost ripit in rai gi a- gu-zjt-c.rrvi4tq de nespus,
Pe
care nu se
cuyinepn-ului,si [egri,ias-e i'l Q Cointeni 12,2-4).
u
Par t ea a I I - a
MARTURI A FERI CI TULUI
AVERCHI E
uN oM iru rela APOSTAZTET
-
ARHIEPISCOPUL AVERCHIE TAU9EV
,,Doamne, Doamne, au nu in numele Tiu am proo-
rocit?
$i
nu cu numele Tiu draci am scos,9i nu cu nu-
mele Tiu multe puteri am ficut?" (Mntei7,22)
Cei
,,acceptafi"2 sunt cei care vor rbsti aceste cuvinte
-
cei care igi vor fi
,,achitat datoriile" gi lpi vor fi clddit rcpu-
tafia de slujitori ai lui Hristos sdvArgind pentru El, dupd
cum pretind, lucruri impresionante. insa Domnul le va
rdspunde:
,,Niciodati nu v-.un cunoscut pe voi; depirta-
$-vi
de la Mine cei ce lucraf firidelegea" (Mntei7,23).
Cu ce vor fi gregit, ca sd indreptdfeascd aceastd
mustrare asprd din partea Domnului? in numele lui
Hristos i9i vor fi fdcut lucrdrile, dar i
q l
, Y ) uod
p_ggcile*Lrd. fiind fdcute pentru lumea
acgasta3, vor pieri in lumea aceasta.
pS dinald cu toate preceptele credinfei,
dindunt{u
4q+r/ol fl,tn_ftep_tat viefile citre C
sS vor afla inaintea
Judecitorului.
epgstaziei
lumit
-
sau al
,,cdderii din credinld"
-
de Ia
'
Titlul original al acestui articol este One Man In the Face of
Apostasy, a ap5rut in The Orthodox Word gi a fostrepublicat la adresa:
http://users.sisqtel.neuwilliams/archbishopaverky/letusnotberobbed.html
2
,,Acceptafi"
-
poate fi infeles gi in sensul ci ,,mulfi sunt
chemafi, dar pufini alegi" (Matei
20,16;22,1-4).
3
Eviden;ierile cu caractere itali<e din text apa$in edifiei americane.
Hristos, la
Judecata
de Apoi. Acest fapt ilustreazd'
pe
deptin mesajul unui SfAnt Pdrinte al acestor vremuri de
De urTna,
I '
ie Thusev din
Jordanville.
Prin A: opul Te
al-P-pllaye-i,
a avut legdturd
directi cu linia neintreruptd de teqlogi qftqdocgi care au
incredinlat duhul tradifiei lor ca de la pdrinte la fiu. Un
sS.mncd este un transmildtor autentic al tradi;ieipatristice
este adeverit gi prin faptul cd niclo*d4Jd
4u
s-:a gandit se se
numeasci p e sine,,teologl' saq
-,,-g-rud
i!
-patr:istie
",
fi ind
9i
mai pugin recunQscut drept ceea ce era cu adevdtat: un
prooroc aI apostazief .
Pentru
Adevdrul de viald ddtdtor al Ortodoxiei
9i
pentru turma
incredinlatd lui de Hristos.
A
socotit gd eq^dalqr,ralui si
l su privire I
apostaziei, care s-a rdspAndit tot mai repede, pe mdsurd
ce lumea noastrd se apropie de sfdrpitul ei.,A{r-osta2ia
-
o
bine
-
era mai mult d-e
-a!
qe"-vaL-satcle manl-fu-sjA
,,intr-q4lee
anume"
-
in"lurrnea p-r-o--f34i orbitd
de sine-gi
firi de f-h'mnezeu ori ir
ryddul4relg
qregtine
-4pos-tatescareigiaxeazdaplo3.pgd-ep-luullafa
p6nd in
lelor
sluiitorilor
mincinogi pe care Hristos i-a mustrat
in fragmentul de mai sus
(Matei 7, 22-23),
al
Bie
-e-Ilca ;;i
. -c-h-i ar a I Ortodoxi e i,, ad e v i r ate",
,,
t rad ili on ale" p
p1te
ft!
ppj
a t qU-a!414 r4lgltrg-ti
a tat -d
e
intocmai, incAt sd poatd fi in stare si-i
,,in9ele,
de va fi
a
Adici, un inaintevestitor al lepddirii de credinfd.
s
,,9i
dace un mi dul ar suferi , toate mi dul arel e suferi
impreuni; gi daci un midular este cinstit, toate midularele se
bucurX impreuni. Iar voi suntefi trupul lui Hristos
9i
midulare
(fiecare) in parte" (1 Corinteni 12, 26-27) '
86
cu putinfi, chiar gi pe cei alesi"
(Matei
24,24).
era o povgld imensd e-e o purta asuplA qa. El
primise, chiar de la Pdrinfi Ortodocgi autentici, esenla
Ortodoxiei. Pentru a transmite in chip izbutit aceastd
es en
f
d g ene ra
!i
ei u rmd toa re, geb_uta_9-4
"q
4
eAfg!_gq
ss a
de"p,u:o;a!ele care cregteau acum din ce in ce mai subtil.
CuvAntul rostit gi scris pirea nepotrivit pentru aceastd
sarcind. Adesea gi-a gdsit alinarea in fuaza plini de
amdrdciune a :_",-C1ep,!i-
qlsms_l qrtodo-x
lpi
p--ierdp_
9a{9A'1 .Qf.
Matei 5, 13), Dar
oare e cu putinld ca singurii care sd poatd deslugi aceastd
pierdere, sd fie cei care se impdrtdgiserd deja din
,,seva"
autenticd a Ortodoxiei? Cineva care nu a gustat sarea,
nu gtie sd facd diferenla dacd i s-ar da ceva ce are un alt
gust gi i s-ar spune cd este sare.
Arhiepiscopul Averchie a citat adesea gi cuvintele
cAnd mAna voastri slabd sd curma;i tglentul stihinic al
apostaziei. gi aceasta vd este
de a j uns. Car{a
ti
qq__cU!o49-tet!
f,._lca
sd-i pgtefi evita._influenta oricAnd este cu putinfi"6.
.
Desigur, studenlii gi monahii
-
de la Seminarul gi
Mdndstirea
,,SfAnta
Tieime" din
Jordanville
-
Arhie-
piscopului Averchie au preluit oportunitatea avertis-
mentelor lui. Insi multora I
{aFunea pentru care.pomenea pi insista cu atAta stdruinld
asupra _unei teme atAt de negative. Odatd, cAnd arhie-
piscopul r,.orbea ca de obicei despre
,
un student a pus o intrebare:
,,Neindoielnic
cd apostazia este groaznicd gi trebuie sd auzim despre
b
Arhiepiscopul Averchie, Stand Fast
compilati de Parintele Demetrios Serfes,
Ortodoxiei, Mt. Holly Springs, PA, p. 5.
87
in tlrc Trutlr, culegere
Casa Parohiald Stfrlpii
anume hotdrigte dacd sunt sau nu mddulare ale Bisericii
celei adevdrate, accentua nevoia ca ei sd dezvolte in ei
ingipi, in mod personal, un simfdmAnt al autenticitdlii
c_4re p[_-i
f4cd_ Sa Lequ4o_4s_c{
qtft
CE ESTE BISERICA?
Arhiepiscopul Averchie a observat cd
O*ftedoxlei er4 mai mult decAt oricare din celelalte
dimensiuni ale ei, in primejdie de a fi deformatd in
yrg*g-rl:rle3etuale.Agacum.reptinaetcajllPii@"
maird.mdsesedinsavoar_qae,re_d_infe*isa_le_a-d_e_vepte,tot
astfel pi
elestinti-artod
oS i
-
infl uenla
f
i f dri
_g-e-19_1lor
ds
{tthul
vrem
r r
rllel
-
@fispia-qeea
c_e.' eslq in fapt Bisefica. Perspectiva lor er4 ca gi aceea a
societdlii ir care trdiau
, .ti a.EtfeluVeau
Bj*,ryAtqtrnai_qq\rbl31_p_e_p-ins_trluJie.Simf indnevoia
presantide a rdspunde acestei tendinfe, Arhiepiscopul
Averchie a scris:
,,Ortodoxia nu este doar vreun fel de organizalie
pur pdmAnteascd, ce e ocArmuitd de patriarhi, episcopi
gi pteofi care defin conducerea in Biserica ce se numegte
oficial
"O
i
Hdslas),
i
7, 22-23
; Coloseni 1, 7' 8, 24),i@c-uprinde
doa.r-pepreofi,
f
pQl-gtegn9r,lntUnotez=au-ultr{b-qblLlggiuit
in Bisierica pe care ll-a-jntsm9ia!:q
-,
atAt cei care
vieluiesc acum pe pimAnt cAt pi cei care s-au sdvArgit
intru credinfd gi evlavie"T.
7
Arhiepiscopul Averchie, What is Ortho do xy ?, in O rthodo x Life,
Mdnistirea SfAnta Treime,
Jordanville,
N. Y., mai-iunie,7976,p.2.
89
ea, dar de ce atAt de mult? La urma urmei, suntem la
addpost de i nfl uenl el e ei pri n faptul cd suntem
ortodocai, prin alipirea de tradifii. Suntem in cadrul
Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil
-
nu suntem ecume-
nigti, nu avem nimic de a face cu trddarea Ortodoxiei
care se sdvArgegte in alte eparhii. Suntem in Biserica
cea adeviratd
-
Biserica Ortodoxd. Nu suntem in si-
guranfd? Hristos a spus cd portile iadului nu vor birui
Biserica Lui".
P-fryrndu-l p4lfgDzator pe cel care i-a adresat in-
,F---+
trebare4,{q-hieplqcopul Averchie l-a intrebat la rAndul
sdu: ,,
e-dacd tu-.e*gti.sau rru
in
4g_ea
Bfs-gricd?" Afolosit forma la singular a cuvAntului
-
,,t!"
-
pentru cd a vrut sd li se adreseze ascultdtorilor
lui ca gi unor persoane.
Toli studenlii prezenli erau botezali ortodocai. Bdr-
batul care adresase aceastd intrebare neagteptatd era
propriul lor i_erarh, propria lor verigd'de legdturd cu
Apostolii. NtT doar cd erau cu el in aceeagi Biserici, ci
gi in aceeagi
,,eparhie".
Atunci cum de putea sd pund la
i ndoi al d cal i t at ea l or de mi dul are i n Bi seri ca cea
adevirati fdrd si gi-o conteste pe a sa?
intrebarea Arfiiepiscopului Averchie era plind de
tAlc. Le_sp,gs-ese a{esqa studen}ilor lui cd
-y?.
,,
recunoa g te", v a,Je gitima " gi astfel va pu-ne. qtapg,nlre
-' --:'
oe aparenta exterioard a Bisericii Ortodoxe
-
cu tra-
44iile,. a rtele, dogmele "Legalitale-a
d e- s :dil_
-c
a n o-nic,
cul
iq
l ilu rg1gpr_f
f .-sqc-999*i
un.eg
-e
i
ap osto [c.F
De ac ee4
calitatea exterioard de membru al Bisericii gi alipirea
@cegtia
sunt pagi necesari pentru cei
care cunosc Adevdrul Ortodoxiei
gi doresc sd se im-
pdrtdgeascd de harul ei deplin
-
n-u-ofer,A, duFd
cum a
p-pyl_rgg_gqfqllg'. IntrebAndu-i pe studenji ce
88
Arhiepiscopul Averchie ci duhul eclesio-
logieiortodoxeVa.fr,glqcgftp:!4!_o_qgnc3PjtePgPisg-
geascd asupra Bisericii, iar conducdtorii ortodoc;i vor
f i v irzuli in congtiin
!e-l-e
eredt4-qio
gilo r drep t mini p
4p
i,
-Sag-CaP
al
identificatd cu -o-aduinrptralie-vtelqelnisd
-
gi-a dat
seama arhiepiscopul-
e
c@
9i
cs puf!1,9"fgf!ji va preschim-
b a. inslugr-qUp_qeq-alqjale.
I nle I e gA n d u
-s
e g re9 i t B i s e-
ric4 se vor sdvArgi
-,,pentru
binele Bisericii"
-
lucruri
vd.djt4otrivnice poruncilor gi voii lui Hristos.
intorcAndu-ne din nou atenfia dinspre pdmAntesc
spre duhormicesc, in definifia datd de el Bisericii, a afirmat:
,,B-iqqnlaQrtodexd
nu este nici un fel de
"monoPol,
sau
"afacere,
a clerului, cum cred cei ignoranli sau cei
striini cle duhul Bisericii. Nu este mostenirea unui sau
altui ierarhori preot.
/
care se
strdduiesc cu E.fin|lente
-
cu
singtrrul
lel
cle a mogteni acea fericire vepnicd
Pe
care
Hristos MAntuitorul ne-a gitit-o noud
-
gi care,
@{
lesc
sditduqA_,,qa4qvlqdnf-qe-dep-oeir11t{|!-t-u-ea3,8-)"8.
Qsi
o cdror grijd de cdpetenie
Qgte
i-ntarirea pule;ii
vJglrylniSe a Bi_sericii,
fi
de
def iniliadatidefu
h_ieplqg_op1{Av,glchieBisericii(care,
ar trebui observat, este aceeagi cu definifia{ericitului
.![!episc-o.p
Ioan,M-axi.moviei,
ceea ce adeveregte cd
acegti doi ierarhi erau intr-un cuget gi vorbeau dintru
aceeagi tradilie). Uneori se poate auzi:
,,Da, Biserica este
3
tbid.
tainicd. Dar trebuie sd
linefi
seama de aspectul pi-
mAntesc al Bisericii, oricAt de obignuit, de banal ar fi el".
Cu toate cd rdspunsul Arhiepiscopului Averchie la
acestea a fdcut intr-adevdr loc unor astfel de considera-
!ii,
el le-a gi inldturat deplin ca indreptdgiri ale degertd-
ciunii lumegti ir Bisericd:
,,Biserica
-
e adevdrat
-
nu poate fi intru totul in-'
depirtatd din lume, cdci in ea intrd oamenii cAtd vreme
i nci trdi esc pe pdmAnt, gi pri n urmare el ementul
<pimAntesc"
din alcdtuirea ei gi organizareaexterioard
sunt de neocolit; totugi, cu cht existd mai pulin din acest
element
^"pdmkntescr>,
cu atkt mai bine aa
fi
pentru telul ei
aegnic.In orice caz,
ll_ng_ar
trebuie si intunece sau sd curme elementul strict
viala vegnicd
-
pentru care Biserica a gi fost intemeiatd
gi fiinfeazd"e.
Dupd cum a inleles Arhiepiscopul Averchie,
in vtela
bisericeascd a dus la pierderea de trebuinyd tuturor
aatiir.ild dintre
eeea s_-e
eetf)
f":*atL:+SZle!e--{1eptilqqlet$_u:fi,?_t_elflcdtre
tg-"u ai" ufu.a, omul cautd mai degrabe
,,atitudinea
ac_cep-@!d1'_-_ceeareesie"corect+Lbuninoshli_attpf a-
decAt sd fie l5untric cinst e
. Aidealiza gi a teconfonna cuceva
peritru cd este
,,cormt"
gi,,recunoscut" e-ggfuna
Cg4:tgfe
slfii aruWf, cdeiSatana-poate lesne
-
mai ales in vremu-
c.g-,mineiunal5untxicd. Din aceasti
pricind
Arhiepiscopul
Averchie a accentuat:
e
t bi d. p. 3.
9.1
,,Tiebuie
sd inlelegem gi sd ne aducem aminte cd
Ortodoxia nu reprezintd numai
9i
nici intotdeauna ceea
ce in mod formal este numit <<ortodox',, c.qgi in-yqg4ggle
qo_agtrgBt-el-el9eryti"Iql_e,apggF4_gretutindeni
Qrtodoxieicg-q9-F1_a4l4.c?pu!ti__seq,talqslqgtt9$lu4e,
este un fapt nespus d s, irsd, in mod regretabil,
unul de necontestat. Aceastd se
strdduielt_e cu_i4vqftllnale- i
Qrtsdaxii,
aga cum intreneas-a4nLth-nst se va sdrgui
sd
-!
inlocuiascn*pg*!-Igs. tos cu s ine fi rsu g i "
10
CE SE INIETECE PRIN
,,ANTIHRIST-?
Ar trebui sd se spund aici cAteva cuvinte despre
ceea ce inlelegea Arhiepiscopul Averchie cAnd vorbea
despre,,Antihrist", cdci
chip duhovnicesc,fdrd nici un senzalionalism de tipul
,,ziua Judecdlii
de Apoi". Ca si-l recunoagtem pe
Antihrist pi ceea ce chiar gi acum ii gdtegte venire4
din spatele lui Antihtist, care este
tp!-c-994-qg"gp!-*l-Lut-Hnstos.Devremeceinsuginumele
lui inseamnd cel care este
,,in
locul lui Hristos" sau aratd
ca Flristosl2, e,
a sforfirii de veacuri a Satanei de a
,,
l, ca gdptdsm.ui4sci o formi noud
a lui, una lumeascd. scrie: ,,Antihrist
10
l bi d. p.2.
11
,,Nu
judecafi dupi infiligare, ci judecafi judecati dreapti"
(loan 7
,
24).
12
Yezi Pdrintele Serafim Rose, Ralslng the Mind, Warming the
Heart,inThe Orthodox Word, nr. 126, p.30.
nu se va ivi ca un ateu absolut sau ca un adept al ceea
ce este legat de ateism
-
al bolgevismului, de vreme ce
acesta din urmi i-a aritat lumii toate ororile care decurg
din ateism"l3. Mai curAnd, aga cum afirmd SfAntul
Ff
remSirul,-z1le-ygrrica*u-ry-t-4,lha-r.aga-irca-t'rd--E-
gg3-q*qqlDgjqti; va fi ca unul-smerit*
l.lAnd, un urAtor
(cum va spune despre sine) al fdrddelegii, disp-refuind
i-dolii, dAnd intiietate cucemiciei, bun" iubitor de siraci,
sta-tor-nie*-lngd-duitor cu -to
f
i.
c, de vreme
ce evreii ii vpr agtepta venirea. Dar pe lAngd toate
aceste4 v-a lucra smnedl rnlnuni,
Fi
privelisti
insp4i-
P-utere
rnare;
9i.va !1q$febui$a
miiloace
c*lqd ple_cg_llt-t9Ior, ag4_incAt o-ameni| s-d _l indrd-
ggascd
{ep_-e-de.Nuya+drniroitd,
n
,
n u v a av ea un_ chip*.pq g gmo rAt,
-c_r_
p
rintr_- o in f d"figa re
cuviincioasd e, pAnd c_e_va
d gyeai:*ignp_i r at"
7 4
.
Cu inlelegerea sa filosoficd, patristicd a realiti;ii lui
Antihrist, Arhiepiscopul Averchie a priceput cd
tr-ebuintd ca_,qggJA_q{_lJ1iasgd in timpul viitoarei sale
stdp-Aniripentru-a:if i-infr-unsens-f igura$llotuji-f-ste
t94l-ucenic.
Cr"rrevzr
ret9.-0.+ggs
spre ceea ce reprezintd
Antihrist
-
imitarea cregtinismului
-
prin ceea ce are ir
comun cu el: a lui Hristos.
ddrui
in vreme ce rafiunea lui
pann_eni, in orice chip cu
Antihrist es_te,
9-{,-_i,l*egq
pe
putin!5, de acest pdmAnt.
t3
I. M. Konfevici, Antichist and the Present Times,in Orthodox
Life, iarvaie-februarie, 197 6, pp. 8-9.
u
Sfantul Efrem Siul, Concerning the Coming of the Lord, in
O rtho d o x Life, mar-iwrie, 197 0, pp. 23-24.
93
Aceasti deosebire, degi simpli pi rdspicatd, pgate sd
,
de vreme ce Antihrist
insugi
-
ca mulli din inaintagii lui
-
va fi de fapt foarte
,,duhovnicesc",
t$sduidg pdmAnt pe oameni cu
chiar infdflgarea din afar-d a lucrurilor care sunt menite
sd-i ducd spre Cer. Iqflarea cregtinismului va fi
deslugitd
"
!g-e_L.c
g
_gr !e
j4, q
inC
pdmAntesc. g i
stricecios de ceea c ,,Apostazia"
despre care vorbea Arhiepiscopul Averchie este tocmai
plgrderea acestei tnlelegeri pi dorinle. Iardgi,
scrie cd, atunci cAnd Antihrist va veni intr-adevdr,
de cdtre cel care-gi are
mintea la treburile acestei viefi gi iubegte pdmAntescul...
cdci acela care este pururi inldnluit de legdturile acestei
viefi, ch_iar dacd--va auzi, nu
pe cel care spune aceste lucru
pel!ru ci
9i
aqdlgprgtqit
,vietii acesteiars.
Un cregtinism fird
,,gt)st" este umplutcudesertdciune
Iumeascd ce se dd pe sine drept duhoanicie.IEl e
fdumi"
cJglllismqt irseamni a-l face vulnerabil fafd de ispitirile
lui Antihrist.
TREI NIVELURI ALE APOSTAZIEI
CercetAnd scrierile Arhiepiscopului Averchie des-
pre apostazie, se pot deslugi trei niveluri despre care a
vorbit, iar acestea incep de la nivelul cel mai invederat
gi ajung pAni la cel mai greu de deslugit.
Cel ilintdi nioel al apostaziei
La primul nivel se afld pierder-ea
,,say_eni1l cr.et.ti-
OlsUqului
de cdtre cregtindtate indeobgte. Riddcinile
l s
Ibi d.pp.2G27.
acesteia se gdsesc dintre Risdrit gi Apus gi in
formarea treptati, in Apusul medieval, a unl.ri
,,nou
cregtinism", in care
latiunea
ci-uti
_a_a{r-l*lqi
-
mai
degrabd decAt Tiadilia revelatd in mod dumnezeiesc
-
a
devenit criteriu! adev-irrrlui. in esenfd, aceastd schim-
bare de perspectivd dinspre duhovnicesc spre naturdl
[trupesc]
a condus, prin Renagtere gi
,,iluminism",cdtre
materialismul-anogant al vremurilor noastre
-
un
materialism care,La-orhit duhoynicetb pe omul mo-
1"*tu.
,,Se poate deslugi
-
scria Arhiepiscopul Averchie
care acf, oneazd rafi,onal, lucrAnd
spre
4:] leSa
pe
eameni eAt
qu1t1_t6*r_eu+utinJa
i, silindu-i
viala viitoare, viala cea vegnicd, ce ne agt-e3ptd
negregit pe tofi"l7.
I, dupi-cum
a inlele,s
Arhiepiscopul
Averchie,
p!i_g
micar. Chiar gi d
,rimpotriva de-
gerticiunii lumegti" sau vorbirea lor despre Rai pot fi
pline de concepfii lumegti dacd a
" cdreia cregtinismul autentic
ii este potrivnicls. De altfel,
g-rtodox ar fi socotit imoreLl, ftrtr-un cregtinism contami-
nat de degerticiune lumeasci devine ingdduit.
,,Despre ce fel de unire adevdratd a tuturor creg-
tinilor in duhul dragostei cregtine mai poate vorbi
16
Vezi Arhiepiscopul Ave rclie, True Orthodoxy and the Contern-
porary World, (in limba rusd), Mdndstirea SfAnta Treime,
Jordanville,
N. Y., 1971, pp. 18-21.
17
Stand Fast in the Truth, p.8.
.
''
E_pirg9e"l_lqStie B_riancianinov explicd faptul ci
.l-g43q"
despre care vorbegte Hristos este alcdtuitd din majoritatea oamenilor
ilo ,arri,=u sfanh rreime,
,".0"1.1,il"K1;fiffi:,il lu
arena'
95
cineva acum,
eSte tagaduildeapreape
toli, _s_-a instdpanit ap-ro."?pe
p,!gtu-
tindeni, printre
oamenii care-gi spun cregtini a secituit gi.a fost i.nlocgg
crr o viala trupeascd, o viala.d-o_b-"i-to_eeasc5, ce a fost
totugi agezatd, pe.un pied.estal pi mascatd de ideea
pretinsei milostiviri, tind.rep.Jalepte
orice fel de exces spiritual, orice fel de anarhie morald?
intr-adevi;, pleaci toate aceste ne-nu-
4qira_te:, mingi
r, diversele f eluri de ..j ocuri r, . dansuri o
gi distraclii fafi de care, in ciuda caracterului lor imoral,
anti-cregtin, pAni gi preolii mai moderni au o atitudine
toleranti, uneori organizAndu-le chiar ei ingipi gi luAnd
parte la ele"le.
este, intr-un cuvAnt,
-,
qgtli-
ndlatea ii lipsegte pe credincioti dC legdtura vie_ctr
harul
Duhului SfAnt. De aceea" cregtinii trebuie si gdseascd
in locuito ri ai aces tui ha r, p q1g
!-n
g4d.p_Un gulq!_trg,es
-
t-rgnare,,,elp.erienle spirituale' - i";*t"ti ti"'tpAagg1{
aceas_ta-u4_inloc_g-itorpentrucealaltdlumecare
nu le mai este la indemAnd. Arhiepiscopul Averchie a
scris despre acegti neo-cr_egtini:
"E_-i
ygl
fericire ar*ql
in impovdratd
c-u muflimea
ei d_e_p_dc_ate
g_i fdridelegi; gi agteaptd
aceastd fericire cu neribdare. Ei socotesc cd unul din
cele mai sigure feluri de a o dobAndi
-eqt5:_5ggpgglga.
99
u mgnlcd >>,
_ur,ri
rea, -
p_i
Uqrlf
icarea t_u tu
f
o r p op oare lo r
intr-o
"biqeaea,r-norrd
care va cuprinde nu doar ro-
mano-catolici gi protestanfi, ci gi iudei, musulmani gi
1e
Stand Fast in the Truth, pp. &9.
m
ArhiepiscopulAverdrie, ARerninder to Us That True Christianity
Is a Struggle, in Orthodox Ltfe, martie-apihe, 7981,, p. 24.
96
pdgAni, fiecare pdstrAndu-gi propriile convingeri si
grepeli.
in nu-
mele fericirii viitoare a oamenilor pe pimAnt nu poate
decAtsaealce_A_dg_v_.irg!_in4[_c]9are"20.
Arhiepiscopul Averchie a numit,,neohiliasmll cre-
dinfa in fericirea viitoare pe pdmAnt
-
I_fiind
v,e.qlpaefedintd ereticd in stdpAnirea fl e.e-!qtg$9_an! a
Elgpreyezg$e_,,r.i-
td de
,,neohiliagti" nu
va fi nimic altceva decAt o_U4ltate_falmal4.lpJU4_rle pi
incuviintatd de,-dnti.h+ist21.
copul Av
a altceva:
abqglglle1g r_qspfu$ti. Dintru aceasta vine atAtlipsa de
voinfd in a oFune re-istenti
fali de origice lucru ce necesite
impotrivire, cAtti o acceptare din slahd-voinfa
[nevolrricie]
sau chiar o indreptdfire a rdului, toate in numele celor
mai superficiale idei de
,,iubire cregtind" gi de
,,pace,,.
Arhiepiscopul Averchie a exprimat acest lucru astfel:
,,In
vremurile noastre, cAnd existd-._lndgteli atAt de
puternice chiar gi in legdturi cu existenfa Adevdrului,
candf&g$:e4-gvapsle-lqs-o--gge_letiy.siqec-ptqtdqre
pq@yt!_ga_f iecarsp_qlsoanasaat_bd,1p-qgpriu!gi-ad-ey_f,t,
capdti un infeles deosebit de
insemnat. Iar cine nu sprijind aceastd lupti, cine vede
ar fi, oricum gi-ar spune sau s-ar socoti pe sine',22.
_
zl
The Life andWorks of Archbishop Aaerlcy,Casaparohiald Stillpii
Ortodoxiei, Mt. HoUy Springs, PA,p.32.
2
Stand Fast in the Truth, p.11.
li
igi
Elvir+esejn
mod
!ndA{i! 9i
slefqtto_r_lqcrarea, cu pg!e19 y4d-!t
94tan1cd.
Cu deosebite sforldri gi prin toate mijloacele cu putinfd,
cu ajutorul tuturor posibilitdlilor aflate in stdP-Anirea
lor, ii-leaga desi -in-chip-silnic
pe adeplii care tonlu-
ine
-orhli
la decdderea crescindd lucritoare intru toate
formel e vi efi i publ i ce.
i
Fove
ieh ice aj utd doa r la dqa!-anlUire-a- f-o rtelor Satanei
in vremurile de pe u1qLa.
Aga cum a ardtat Arhiepiscopul Averchie: ,,"p1s6--
lii
Sa-tanei> sau, ceea ce e acelagi lucru, sluiitorii lui
Antihrist cel care va veni,
-se
servesc de aceastd orbire a
yoie, a circur4g-!?$9lelg
conditiilor prielnice
Pentru
foarte aProPiata velire a
lui Antihrist ca ocArmuitor al lumii intregi
9i
stdpAn al
intregii omeniri"23.
intr-un alt loc, Arhiepiscopul Averchie a scris mai
multe despre acelagi lucru: ,,Datoria
fundamentald a
sluiitorilor venirii lui Antihrist
pentru a construi in locul ei ,
polrivitd spre
a-l pri41p-9 viitorul-
t$gu-stdPAn,l
qare va lua intru
- .-{_ _ --
oameni locul lui Hristos gi le va da pe pdmAnt tot ceea
ce Hristos nu le-a dat...
lebgQq4-lir-ttt!4rlp-tgl-@
,
p9_
_+_9p]i1_9!e
in d_e c-p9lini_smul
4de-
v-af a L-Sa
sAlq-!$elegi to- a-tg acestea ! "
2a
a
Arhiepiscopul Averchie, The
lust
Shine
Coast Orthodox Supply, etna CA, 1983, p- 76.
2^
Stand Fsst itr tlrc Tnth, p.70.
98
Iike the Sfars. West
Cel de al doilea niael aI apostaziei
La cel de-al doilea nivel al apostaziei infiligat de
ArhiepiscopulAverchie,B_ise-riqile_ort*o{Lqx_e*.,,!in_4,nd
p*asul cu lumea"
-
in urma.l-o_-q cAleya din
brmelp_tladitfql4le de-,B_lq_ericii
gi eclesi,o-
care pdstr eazd.,,sav oarea" adevdrafu lui
cregtinism. Acesta este din felurile in care Orto-
doxia . Esenfa
Ortodoxiei nu poate fi transmisi cAnd insugi contextul
primirii ei este ca gi dispdrut.
Arhiepiscopul Averchie a tAlcuit de ce Biserica
Ortodoxd
-
aga cum odinioard a spus Sf6ntulAtanasie
ccl Ma re
-,,rL
g,
!1e,buig_
gi sluiea-scd vreryrurilgl "
2s.^
Intru
ade
suce-
nicilor Sdi la Cina cea de Taind cI ei.,,nu sunt din lulnga
ase-asha':tloan 1-7
, 6, 7416) . c
{este
cuvinle dacd vrem sd rdmAnem credinciogi
adeviratului creptinism
-
Biserica cea adevdrati a lui
Hristos a fost intotdeauna, este gi va fi
. Despdrlit52n de e4 e in stare sd transmitd
nestri cate predani i l e dumnezei egti al e Domnul ui ,
pentru cd tocmai aceastd despdrfire
[osebire
de lume]
a pdstrat-o neschimbatd, adicd asemenea cu insusi
Dumnezeu cel neschintbat2T .
2s
Citatul i:rtreg este:
,,Sd cunoagteli cd trebuie sd slujim nu
vremuriloq, ci lui Dumnezeu"
-
din scrisoarea SfAntului Atanasie
cdtre Draconliu.
26
Adicd, neunitd in duh cu lumea ci impdrtdgindu-se din Duhul
lui Hristos.
27
Arhiepiscopul Averchie, True Orthodoxy,in Orthodox Chistinn
Wit ness, Seattle, WA, ianuarie 70
/ 23, 7983, pp. 2-3.
99
auzit pe Arhiepiscopul Averchie plimbAndu-se indelung,
cu pas mdrunt, pe coridorul mdndstirii. in cele din urmd
s-a dus la ierarh gi l-a intrebat ce se intAmplase. ,,Frate
-
a rdspuns cinstitul ierarh, alintindu-gi privirea
-,
ipsitde
spatele
e a Ortodoxiei. De acee4 e' de trebuinfd sd
alc5tuim o noud expresie pentru ceea ce numim Orto-
doxie, ata cum odinioard a fost de trebuin|5 sd se intoc-
meascd cuvAntul
,rortodoxo.
$i
aceasta nu e chiar atAt de
simplu".
{rhiepiscopul
Averchie gi_-a dat seA_{n-a cA, pentru
vreun motiv oarecare, Bisericile ortodoxe gi cdrmuitorii
acestora al tradi;iei
ortodoxe ca fiind transmisd neintrerupt de la pirinte
la fiu, de-a lungul veacurilor. Despre aceasta a scris:
,,$colo
unde s- duhovniceascd
mogtenitd a harului care vine de la Sfintii Apostoli gi
succesorii
[urmagii]
lor, Bdrba]ii Apostolici gi Sfinfii
Pdrinfi, acolo unde gi in
credinfd gi in morald, cu scopul de .1a
fine
pasul cu
vrem_uriler)
4g 13
progresa>, de a nu se demoda gi de a
se adapta cerinlelor gi uzanlelor a
-
acolo nicidecum nu se poate vorbi de Bisericd
adeviratd"28.
Aceste
,,innoiri"2e sunt uneori introduse pentru a
face viala ortodoxi mai pulin ircordatd sau a o face si
28
Stand Fast in the Truth, p.2.
2e
De exemplu: rgformeleJ.iturgice gi ale calendarului, schim-
bdrile in principiile ce privesc postul, Spovedania rari, slranele gi
orgile irn bisericS, preolii fdri barbi, tunderea gi cArmuirea mona-
hilor de cdtre preoli cdsdtorili, etc. Cu privire la asemenea innoiri,
100
pard mai pulin
,,stranie" in ochii lumii. Arhiepisco_
pul Averchie scria cd
acestui lucru este
cre-$:rilorqn-m$locdeauto-curilire,-pqlergfy_ziinsugi
prilejul pocdinfei de-suflet-mAntuitoare
atunci cAnd le
lipsegte acest standard
-
dacd nu in literi, in duh.
r care, aFa
cum a afirmat Arhiepiscopul Averchie,
,,este o credin.td
asceti cd, ce cheamd l a trudd asceti cd i n numel e
deZfad&fnaru patirnilor pdcitoase gi a inriddcinirii
virtufilor cregtine"3o.
ca si hrineascd
rupli de transmiterea nemijl.itd, vie a tra sAr_
guiesc sd gdseasci
,,noi direcfii ale teologiei ortodoxe,, ca
sd igi
,,insugeascd istoria" in mod intelectual gi sd
,,recondifiorreze" trdirea ortodoxd intr-un soi de purism
101
t )
Ei
,,teologhisesc"
fd,rd, a avea
,,simful"
adevdrat al
ambianlei bisericii tradilionale in care s-au ivit Sfinfii.
ii vefi cunoagte"
(Mntei 7, 2
cu toate aga-zisele ei
,,add
turale" gi
,,intindcilpi'{;
a Crsclrt Sfin}i-chiar;i-i in vremuqile
no
sau,,redescoPeritd",
cu
curatd gi mai bine
informatd, a creat in cel mai bun caz oameni inteligenli'
Sl dbi ci unea duhovni ceascd a acest ei a est e arvuna
artificial. Arhiepiscopul Averchie scria:,,Ei-discuta
ga-
ligios despre cAt e^s_tc deimPortan!
a
Ortcxloxdr,, despre
care
chipunl.e a afuns sin-fl ertb[la hdirec]iilesalez -F-i-rtquri-
bundd"31... Acest soi nou de
"or
> nu sunt, intr-
ad,evdq, cu nimic mai prejos decAt
"savan-!!i,,119d-e1ni"32.
,,teologilor
" ei,,maicunoscdtori" decAt purtdtorii actuali,
in viafd, ai sfingeniei ortodoxe.
,,T.i\
e", bisericile
Pot
chiar sd
piardd ,,savoarea"
Ortodoxiei, fiind prinse
este
,Al -
,,
apitruns deja chiar
si in Biserica noastri Ortodoxd, md
care vestegq
faflFaplopi_e1g4
"
9i
propun cu nenlpinare sd se termine cu tot trecutul,
intrucAt ei se stlAng ca sd intemeieze A
strAnsi
dinla
9i
Biserica cea adevdratd3s. O perioadd indelungatd am
31
The Life and Works of Archbishop Aaerl<y ,
p. 25.
32
True Orthodory, p. 5.
33
Stand Fnst in the Truth, p.7.
102
auzit ci gi_[p reo
f
i i or t94 ocp rJ
_Ap-e_til ege,!.!S !
m i pc d ri
pentru cei sd <dea mdrturie neamurilor de .rlte con-
fesiuni despre adevdrul Sfintei Ortodoxii,, insd.ne este
greu sd credem cd aceastd afirmafie inseamnd ceva mai
mult decAt <o aruncare de praf in ochii nogtri". Desele
lor decial,alii teologice din presa internationald nu ne
pot conduce decAt la concluzia cd
sfAntului Adevdr"3a.
Cel de al treilea niael al apostaziei
in sfArgit, cel de al treilea nivel de apostazie cu privire
la care Arhiepiscopul Averchie ne-a averlizat, e-ste atins
atunci cAnd b-isericile ortodoxe, chiar gi cAnd pdstreazd
toate tradiliile a ceea ce ele numesc
,,Ortodoxie ade-
v dr atd", plg{d totupi,rs. avga_rea j' p-ref io4gd a credin}ei lor
t
4ragos.Lgi=e-reptin.esti
adevdrate, fdrd de care toate tradi-
fiile
ajung mai degrabi osAnditoare decAt purtdtoare de
har, gi (2)
a formelor
pi suporturilor de credinfd (care sunt menite
sd trezeascd amintirea lumii de dincolo). Dintru acegti
factp
de
data
itd
in toate formele corecte. CAteva din simptomele sale, care
pot fi gdsite gi in
,, de ni-
velul al doilea vor fi infdfigate mai jos.
t ^ Politica de grup
Arhiepiscopul Averchie a vd.zut cd, odatd ee _sa-
vQ4lga"
O- rtodoxiei s-a pierdut, iar Biserica
u
True Orthodoxy,p.3.
calitatea de mddular alTrupului tainic al lui Hristos-gste
cu calitatea de membru firtr-ogrupare admi-
nistrativ-bisericeascd sau alta Atunci, viefile oamenilor
pot fi ndruite sub pretextul
,,curdfirii
Bisericii", dacd,
acegti oameni iorganizafiei. Preofi, mireni
gi monahi s -sd nu
se
-ir:tcle4ltd
unii ir
al1ii, tocmai ca_sj apere ale respec-
tivelor lor grupiri. O_ grupare bisericeascd
.
s{ se
d
gi sd caute si igi legitimezepoziJia
cu nenumirate formule legale gi canonice. Dile_rite
grupdri ,
formAnd
,,supragrupdi"
ca
sd ajungd sg qS.qi!$e_-$el_l9g{rnle; pot se vorbeascd de
unitatea lorexterioard, aceasta ar reprezenta
unrt-atc.a-duhovniceascd adeviratd a Bisericii, i4sd
adeveresc cd aceastd unitate e pe ie-g-nlrygql
pierde insdpi
!4gge_de_{i
e, rid_ic6nd
4
s_lqve
pgrsana-ltdfrle biscricegti fie pentru cd sunt
,,recunos-
cute" de propria lor grupare, fie pentru cd suntpurtdtorii
ei de cuvAnt cei mai de vazd.
,,
d
in polemica dintre grupdri, ajgnge sd fie
mAnuitd d ar gi confundatd in mod
grupdri.
cel care
Arhiepiscopul Averchie e_ra scArblt de acest do-
meniu, al ceea ce el numea
,,politlla
de grup", vdzAnd
cd . Cu
toate cd pglitica de grup a atins intr-adevir gculme in
vremurile acestea de pe urmd, cAnd
,,dragostea
multora
se va rici"
(Matei
24,12),,,mentalitatea de grup" nu este
704
doar apanajul epocii moderne
-
ea
99Je_
o
lendrnfd
gener4
,
trupegti
l
gmeniril Chiar
9i
Sfanld Payel a avut de-a face cu ea cAnd ii scria Bisericii
din Corinl
,,Ci
fiecare din voi zice: Eu sunt al lui Pavel,
iar eu al lui Apollo, iar eu al lui Chif+ iar eu al lui
Hristos! Au_{qari S:a
imp-i44_H_dctos? Au Pavel s-a
ristignit pentru voi? Sau intru numele lui Pavel v-afi
botezat?
[...]
Cnci cAnd zice cineva: Eu sunt al lui Pavel,
gi altul: Eu, al lui Apollo, i
" (1
Cointeni 1, 12-L3; 3, 4).
Sd faci din Biseric
spunea Arhiepiscopul
pe cele ve_,g_nice ce&f:f^'ene.[ige, pe cele ceregti celor
pdmg4tegti, pe cele sfinte celorpdcdtoase"s. in articolul
sdu Rhana cea sfffntd, a afirmat in continuare:
,,$i in acelag-i,qlrip
_[ca
gi
lAvna
sfAS!_d], existd
tiinuitd-
I
o4gng.gli de rAnd
-
cel mai
adesea pi-de cinstire gi
irttgfgqU asemenea celei care joacd
rolul principalin luptele politice gi pentru care nupoqte
fi nici un loc in in viafa biseri-
ceasce publici, insd care, din picate, este des intAlnitd
in vremea noastri gi a
o ric d rei gAf c
9v i
gi tu_lb-uriri dinniseric,S.
adesea
insd iJr
e plac lui Dumnezeu, ci si
i9i qatlsfaqe-preprla grtin de_qrr.e_tdllndravmtorl nu
pentru slav-a lut-Dufirnezeu, ci pentru propria lor slaad
gi slaaa colegilor si partizanilor din gruparea lor. Toate
3s
Stand Fast in the Truth, p.7.
105
aceste4 nu mai trebui sd o spunem, s
,
sunt potrivnice 9i,
p-icitoa-se-ti vin te, cdci ele primejduiesc mai mult
SfAnta noastrd credinld gi Bisericd!"36
,,Biserica
-
accentua Arhiepiscopul Averchie in alt
loc
-
ne-a fost diruitd r
! Nu o putem face uneal-
tisaq
terexisiocal r-noastre ori pentru regla-
rea
pgopriilor noastre conturi"37.
In ceea ce-l privea pe Arhiepiscopul Averchie,
din c_alitatea de membtu permanent din
Bropriul
con-
siliu episcopal, nie
49
pe$d "._mai de grabd, d99At
.VizAnd
ci politica_de grup a_
grupdri, a, i-a spus odati unuia din fojtii
lui seminarigti:
,,Nu
rezultd din aceasta cd harul SfAn--
tul_!t!
P_qh_pafeqe_Fl
struJ"
Totugi, se poate pune ir:rtrebarea de ce Arhiepisco-
pul Averchie a vorbit aga de fd;ig despre fenomenul
I politicii de grup. Nu ar fi fost mai bine
dbar cd toate ceielalte grupiri-oitodo*e
nu existd gi sd ne mdrginim atenfia la propriul nostru
cerc? Nu, pentru Arhiepiscopul Averchie i
36
Arhiepiscopul Averchie
, Holy Zeal,inThe Orthodox Word, nr.
62, pp. 13G131. ' -
37
The
lust
Shine like the Stars, pp. 51-52.
105
convertifi gi fdcAndu-i pe credinciogi sd se plece mai
i decAt cuvintelor Viefii.
legiuire de vreme ce, dita
aceastd problemd nu ar fi fost abordatd fitip, qun_altfel
a Ortodoxiei, care prin
_ftre sstemaLpresuLdepolitiea de
glup? Cum ar fi trdit acegtia i celei
adevdrate care, aga cum spunea Arhiepiscopul Averchie,
este
,,unitatea duhorrniceascd strAnsi a tuturor celor care
cred cu adevdrat in Hristos"?
,,NIIMAI RAI4VA SFANTA PENTR U DUMNEZEI.I,
PENTRU HRISTOS, scria Arhiepiscopul,
fdtd.nict*q
a!!.9-ptecqte Q areunui
fel
de prefdcdtorie sau a ureunei
POLITICI tndoielnice pi perfide, trebuie sd ne cdlduzeascd.tn
toate
faptele
gi lucrdile noastre"3g.
loatrile
de rol
Arhiepiscopul Averchie a descoperit un
cd Bisericile ortodoxe, chiar gi atunci cAnd aderau
|a
toate for,m e, pierdeau
,,sauoarea" Orto-
doxiei. Acesta se referea la faptul cd ocArmuitorii gi
reprezentanfii ortodocai
l.o_cql
de rol se iyeEle a_tu
,
se
pune
mana pe func
care joacd roluri, q,i o
_aUtqdterte
duhovnicga,s_ci adevdrati.
_q1e!uie sd dobAndeasci
aceastd auloritatg
,
recurgAnd la ceea ce Arhi-
episcopul Averchie numea
{{a
face pe plac oamenilor".
Despre aceasta a vorbit SfAntul Pavel, care in primii
ani ai cregtinismului a trebuit sa arate dintre
'*
Holy Zeal, p.137.
107
adevdrafii reprezentanli ai lui Hristos pi
,,cei
ce sunt pe
placul oamenilor":
,,C5.ci
de as plicea inci oamenilor,
l ui Hri stos rob nu as fi " (
I7l eni 1,t-9.,,Ci precum
ne-am socotit de Dumnezeu ingsr^eer$i spre a ni se
incredinfa Evanghelia, a9a griim; r-n
r, qi lgi Dumnezeu, Celui ce cearci
i n i m i I e n o a s tre. C i n_i c i o d at n
in!-al .Sq_y3n!-d9Lagg E
ir g
am fost, precum gtifi, njc:icqascunse pqnuidcJico-
mie. Dumnezeu imi este martor; nici ciqtAnd
de_-la
oam_e_ni a..."
(7
Tesaloniceni 2, 4-6).
,,Afacepe
plac oamenilor" inseamnd, e
gi, dimpotrivd,
?*t_Ir_gJtci_
pe
posibilii adversari in momenlele lor d9j{99&rcg;
" pe oamenii influenfi, indiferent
acd sau_nu cu_-conttiil-ta ta. In cele
din urmd, t i gi sd_faci
c a, unindu-te astfel cu alialii mai
degrabd pfin
,,recungqgle;
cd, decAt prin
dragoste sincerd.
,,CAt
de mulli
-
scria Arhiepiscopul
Averchie
-
ili
4S4gg
i_mp_rdgtierii prin vAnalea
e, alr_tlurilor, a rangurilor sociale gi a
premiilor, fiind gata sd le agoniseascd prin orice mij-
loace, chiar gi e"3e..
Arhiepiscopul Averchie a ardtat cd j
poate pricinui at ir Bisericd:
,,Pe_ntru ca sd irceapd vrdjmdgia cumplitd gi dezbi-
nare4 care taie din rdddcini cursul pagnic al viefii
parohiale gi zdrobepte gi nimicegte parohiile,
_de ecelt_{el
s_e
ry_lygagq5=ln
parohie
-giJreva
care igi trchipuie cd este
"buricul
pimAntului",
cd tofi ar trebui sd
finn
seamanumai de el gi sd i se supund
intru toate, cd toate judecdtile gi aprecierile lui sunt fdrd
3e
The
lust
Shine like the Stars,p.35.
108
greg. Pentru oamenii de. felul acesta e qa_gi
-cum
nu ar
i, iar einu-p_ot g{_1e,gu1oqs_cd
aglgritateal-egii-lui.Durnnezeu.
fel de scAlciere voiti a Adevirului, de orice fel de
Fi
defairn-are rduticioasd i-mpotriva acelor
ti {e
a jgc4_-in!94!.q sj$alr_dero-lul
principal. Aceasta acei oameni sunt legitim
numili gi sunt pdstori cu adevirat buni gi oameni de
rugiciune, dintre care existd
!ot_!+,al
pulili
i4
z_rlele
noastre gicare prin
minciuni gi defiimdri, din raliuni
Bur
per onale,gi
vanitoase,lucru care ic
in ochii lui Dumnezeu.
Numai astfel de oameni, stdpAnili de
e, sunt fjr]sgifi de puterile intune-
rrlqlui, de pl-Wile lui Ant;hrist c
-se apropie,ca sd
dezbine gi gf, nimiceascd Biserica incepAnd cu fiecare
din parohiile ei luate in parte... Acegtia cu adevirat
t
,."n0
JgSAnd:t:pi
rolul, cineva se comporti in modul in care
sd se comporte i:t
,,onoranta"
lui
situalie. Acedsta este contrariul a ceea ce caracteizeazd,
legiturile modeme autentice cu tradilia ortodoxdal, adicd
un firesc deplin,lipsa prefdcdtoriei gi libertatea duhului,
fdrd nici o sforfare de a se incadra intr-o categorie mai
irainte stabiliti.
Desple__unocArmuitorbiserjcesccareigi-juearolul,
Arhiepiscopul Averchie a scris c ". El
N
lbid. pp.50-51.
a1
,,Legdturile modeme autentice cu tradilia ortodoxi"
-
adicd
pirtdgia vie la Ortodoxia cea adevdratd.
109
scria:
,,Existd astfel de{dfarnici, cdrora le place gd pqri
sfinli gi cucernici, pe cAnd ei nu sunt de fapt deloc agi,
insd vor trebui sd-l-dga
faQpuns
lui Dumnezeu, fiindci
fac aceasta pentru cAptig personal gi
ndz,Utelc set_amg-
gg4SS; pe cei care cred"a2.
sd-gi asume
fqlql
fi
in viafa duhovniceascd
sau chiar al unui
,,SfAnt Staref", aplic
valorile inalte vremurilor actuale
duhovniceascda3. intrebuinfAnd expresia SfAntului
a
l bi d. p.54.
Alba Iulia 1996, pp. 53-54).
h SfAntpAnd
cAnd egti in
Pavel, Arhiepiscopul Averchie a recunoscut aceasta ca
fiind
,,"rivni _fi1n
infelegere,, (Romani
L0,2)-
.
rAvnd
care igi pierde valoarea din pricind cd ii lipsegte o*fo*4.
gi de acee4
i de rol poate f
Amvorbitdeja
e. Astfel de
p_rop.oyAd-uitqrimincinogipot fi gdsifi, de altfel, nu doar
in cercurile mai
,,liberale", ci gi printre
,,experlii pa-
tristici" gi,,erudifii",,conservatorilor" gi,,tradifionalig-
mai adesea ii lasd gufletgl nemigcat gi neschimbat. in
legiturd cu ei, Arhiepiscopul Averchie nota:
,,Yai! i sunt oamenii din vremurile
noastre, pAnd gi printre cei instruifi gi uneori chiar gi
printre
"teoloFi"
contemporani gi cei din cinul preofesc,
ce_erte_Qfqdo_xr_aiiilc_econsti
. Ei abordeazd aceastd chestiune intr-o manie-
rd pg__d_e_a:atteggl gi o rezolvd
intr.lq4_qhip pte.i1
-glg_qqlan,
pdtrunzAnd cu
privirea strdfundurile ei, insi nevdzAnd deloc plindt4tea
conlinufu lui ei duhovnicescas.
Odatd, cAnd cAteva f919
b_iq,eUgepli {_eftlmgujo-
", Arhie-
piscopul Averchie i-a numit
_,,teologi lAnei"
.
.Ei
e_r,qu
urmdtori (ca sd imprumutdm un termen consacrat de
citre
!,aft_rtele_Serafim_
Rose) in
". Aga-zigii propovdduitod ortodocai
,,liberali"
gi
4
Hol y ZeaI,p.730.
4s
What Is Orthodoxy? p.7.
111
fals-,,tradifionaligti" nu erau, in viziunea Arhiepis-
copului Averchie, dgcAt douf, fele ale aceleia gi monede.
$i
unii gi alfii erau in_flus-nlafi_de criticarnodemd, aveau
primind Ortodoxia mai curAnd pe temeiul cercetdrii gi
al formuldrii de concluzii
,,chibzuite" ,
decAtpplgllgly!
i."etdrii d"
la ."i i.
sls O-{t-o"-dG6i
r cu un purtdtor autentic de tradifie nu
este indeajuns; trebuie si existe o inrudire iubitoare
9i
o
,,unitate fir duh" cu acel purtdtor6. E adevdrat, p.te?g4Ja
orlr_ljpsjie-es ri poate fi greu de deglugit.{itt
afard, mai ales afunci cAnd t de
lUmpa
ei irn care s-a ndscut q4 ade_virat purtd-tor
de tradilie. De pildd, l"qqpfua_v-e-dere cineva ar putea
crede cd Arhiepiscopul Averchie, din tonul curajos gi
rdspicat al scrierilor sale, avea atitudinea de
,,atotcu-
ge4rerafte
-_
Teofan al Poltavei gi Te-ofan ZdvorAfril
-,
atunci
lor, gi
adevdrali ai Bisericii, Arhiepiscopul Averchie a pro-
povdduit celorlalfi nu pentru cd avea o imagine umflatd
a propriilor sale cunogtinle sau a propriei insemndtdli,
ci pentru cd, in ceea ce
il
privea r
pen{ugg_4qg_4_14n9p_r_ejllita_eile__liluscge_transmiside
sfi
rtllrsarp-rop-o-v-adurlq-Lpilnar4!4pi.
\
Fdrddelege de sus
Ultima formd a jocurilor
de rol despre care vorbegte
Arhiepiscopul Averchie, este rcalizatdde-Sgi d_in cinul
p-reofesc. Aceasti formd este poate d in
re
Yezi Paisie Velicikotsski, p.28f..
1,r2
c_{ea!ge unei p,9_e_g_49-9f!gdo_l,ii, de vreme ce ar trebui
ca tocmai ocArmuitorii Bisericii sd dea
,,torr:ul"
viefii
bi seri cegti
OcArmuitorii cdrora 19 lipsegte
tdvna
apostoli-cd
mai mult decAt una dintre organizaliile omenegti de
rAnd, in care ipi doresc si joace-
un fel de
_rol p,riqci-
pal..."n' In alt loc, el a afirmat:
,,Nu
zadarnic au luat ei stipAnirea Bisericii in
propriile mAini, d ocArmuitorii de-
plini pi nestAnjenili ai vielii religioase gi bisericegti a
oamenilor gi chiar aplicAnd
{isc,iplina
bisericeascd ce-
lor care a,;dt"ffi
i
tra sub sldpAnirg4lor pe toti, fdri_ir_npgtri_v-ire_ grj_r6,2-
vr5.tire"a8.
AvAnd
desp_tg:_utq4!e!q_ei
cred ci cqq dint6!
ldspun{ery_g_lqr
eiie mai curAnd
-
mersul ca
Pe
roate a
De vrem"iS':::1":lii1
[qararea]
dragostei,alpistoririi pdrintegti
r
ei
fade_ei
drept o implinire lipsitd de
insuflefire
4
unui c9{
_-s_t4ndg1d
de bund-cuviinfd,
necesarp"ili"iii^iil;";;;i';;i;ii;i;Ui_qi.-intrucats'nt
iectiv ddruifi cg
!!!1
adeviratei credinfe,
" (2Timotei
3,5), elpql cita mute_c_an_qe4e plin care
si adevereascd stdpAnirea lor nelimitatd. Aceste ca-
a7
The
lust
Shine Like the Stars, pp. 50-51.
a8
lbid. pp.1.G17.
113
Leqqqd-clr
co-npt.iinfa Bisedcii4e.
Vtrrtfu
ogi simpli,
fi:rtr-o cqnjunchud_ nef ireascd,
imt obligafi sd li se conformeze
cu orice pref. Dupi cuvintele Arhiepiscopului Averchie,
Fl' t'IJ]'-
4qso-cg!_i_4j4
lo_1.gajvd, ii sprijind in acfiunile lor
orgolioase, ca nigte <pdstrdtori ai legii gi ordinii>!"so
Astfel, in mdsura in care ocArmuitorul de bisericd se
strdduiegte sd joace unrgl, ca turma lui sd
meargd dupi desp_te_au-lo{late gi sd
jo3.q rolq! . StdpAnirea dd
exemplul gregit, iar oamenii, cdrora e cu putinld, ca
niciodatd sd nu li se fi oferit
,,realitatea",
nu au nimic cu
care si-l compare. i:rtre pds-
torirea ortodoxd mAntuitoare de suflet autentici gi cea
formald; gi de aceea c_aqQ_pdslqri nu din raliuni du-
hovnicegti, ci ca in primul rAnd sd ilt",i"
Ai
gryperii_bi.s-94gepti recunoscute. (Ar mai trebui spus
cd, dacd dintr-o pricind oarecare aceasti cdutare nu
izbAndegte, se vede o alti urmare negativi a faptului cd
s-a pus prea mult pref pe formalism: amdriciunea de a
nu fi socotit,,legitim").
Sub ocArmuitori lumegti
[ai
Bisericii], qe- efi
printre credinciogi .
Ufr s_tmptom al
acesteia se vede atunci cAnd sd
ae
Noul Mucenic rus, Mitropolitul Chiril al Kazanului, scriain
.
9:
,,Disciplina Bisericii este in stare sd igi pistreze eficacitatea
n acon$geiiel4."
a u va putea niciodati
din Alask+ 1982, pp. 246-247.
n
The
lust
Shine Like the Stars, p.51..
tr4
ia
vres inifralivi po.lrivit cu ceia c iecf,ruia
itr parte ii inde44nnd,
{ir_+_{adqlfinstalea
status quo-ulnu mai are niqi undrept d^e
a exiqla
! 9e
f4c_e rup1n1e_ sd arate pdn cea ce fac ci I
igbesc pe Dumnezeu din toatd r sau cd-i iubesc
pe acei Sfinfi ai lui Dumnezeu care poate nu sunt incd
Sfinfi
,,in
mod formal"
[canonizafi].
scopuri lumesti este
i arml r@cel or
care trdiesc in lume i de-cele ale lumii
atesteia. Slujirea lor este mai degrabd sd insufle, sd
ochrmuinscdgi sd incurajeze tqglqinc3rc44lgvlayieAge ale
credinciogiloq, ca sd aducd pe acest pdm6nt cizutpufirld
bundtate, decAt pe aceste incerciri,
-s!
din e-le orice
,,primejdlell, pane
cAnd
Una dintre expresiile Arhiepiscopului Averchie era
,,{drddg*!ege
de sus", f{fadglgeg* r-
mui!-qridegtlimi" 9i
de aceea nu este cercetatd. Atrd-
gAnd atenfia asupra acestui fel de vinovilie, nu-i sfituia
pe. oameni sd ridice rdzboi asupra autoritdfilor sau sd
fie numaidecAt binuitori cu privire la cinev4 doar
pentru cd se gisegte intr-un loc de cinste. Mai degrabd
ii indemrra pe oameni
,,Ortodoxia
cea adevdratd este striind de orice
convenfionalism mort. tn ea nu este nici o
linere
a <literei
legii", cdci ea este <duh gi viafi>
(Ioan
6,63).
deplin corect gi legal, nu inseamnd cd aga gi este in
115
realitate... Ortodoxia este singurul Adevdr, Adevdrul cel
curat, fdrd nici un amestec ori cea mai micd umbrd de
neadevdr, minciund, rdu sau inpelitorie"5l.
sti in c4i9444sydru1ui lui Hristos,
Prin urmare, dacd urmeazd hotdrArile unui
ocArmuitor bisericesc atunci cAnd ele
e,ligi face din,,formalisrn" un.idol.
Aceastd
idqlatde
duce la credinla cd
,dacdocArmuitorii
greFesc, nu mai e nici.o, nadejde!" Totugi, ata cum
limpede a ardtat Arhlepiscopul Averchie, nimeni nu va
fi niciodati lipsit de nddejde ca pi cregtin-ortodox, cAtd
vreme pd ci asupra
Bisericii.
,,<Portile
iadului"
(Matei
L6, L8)
-
scria el
-
nu
vor birui Biserica insi au biruit gi desigur cd pot si bi-
ruiascd imp*o_lfi t{l_pl ar
iire-
$cii,
dupd cum este ardtat de insdgi istoria Bisericii"s2.
Nu poate exista nici o indoiald cu privire Iapozr!1a
ArhiepiscopuluiAverchie. e
legat de aceasta numai fiind-cd se
ilfep! te_nfd
ld, fiindci este
,,fdridelege
de sus":
,,Bl6ndetea
pi smerenin nu tnsmmnd gi
U,
felA
leUlgleyrde4t.
Un cregtin
adevirat. . . ar trebui sd nu admitd niciodatd compromisul
fald de rdu,luptAnd impotriva lui prin toate metodele gi
ciile care ii sunt la indemAni, ca sd currne cu tottrl rls-
pAndirea gi itrtdrirea printre oameni a rdului"s.
De asemene4 Arhiepiscopul Averchie a subliniat
primejdiilg
CAU-tagi
depersonalizante a incuviinfdrii sau
s1
Whnt ls Orthodoxy?, pp. 34.
s2
Stand Fast in theTruth,p.2.
s3
Holy Zeal,p.98.
tt6
recunoagterii de cdtre ogce fel de stdpAnire, doar din
pricina
statutului siu ..leeitim":
I - - _ _ +
,,Orice
stridanie din partea noastri ta
pri-e*lgnif
ale_deqei_Caf e.sd4inautoritatg6'>,invremea
aceasta iryq_afq
_sanjihri$tiirei-mulfi>, care luptd fdlig
sau ascuns impotriva lui Hristos gi a Bisericii Sale,3_u
putere4 ia_c_[ip_4!At
de
vidit,
agge-slrlfolaeressnrjli
de
a le fi pe plac, de a-i miguli gi de a face ceea ce ei vor,
chiar de a cduta intr-o mdsurd <legitimitatea" din partea
lor,
rdi
In aceasti relatare, Arhiepiscopul Averchie dd o bund
explicalieaB .Acestprinci-
piu, prin
care i
I
. r
funcJionatqa institufiei Bisericiis, nu e doar ceva car se
gisegte altundeaa, anume in Rusia Sovieticd.
sc care
Pur tr
sun-
plu s-a irtAmplat sd ia o formd dramaticd in persoana
Mitropolitului Serghie: este sdafrrpirea a ceoa gregit sau
incuaiinlarea unei minciuni,
de a daneni ,,ofrcinl", chiar daci
,,pentru
binele Bisericii".
,,Astfel
-
scria
,
in duhul
Arhiepiscopului Averdrie
-,
r4rii oameni se pot afla intr-o
situaf iecarepoatef i"sq1ec1;drn_punelde_vede.re_lcgal",
insi esteinacelagi timp d-cagicum
-c-orl@e-ob-ligati
sd se o-upugd
oricdrei
p-oqq4ci a ocamuitorilorblsericelti, atAta weme cAt acegti
sa
The
lust
Shine Like the Stars, p.18.
ss
ln declarafia sa scandaloasd drn 1927, in care a afirmat cd
,,bucuriile 9i
reugitele Uniunii SovietiEe b-unt bucuriile
9i
reugitele
noastre"
-
cf. Russia's Catacomb Saints, p.45.
117
o tridare
a l"st
In lumina acestei invdldturi patristice, Arhiepiscopul
Averchie a putut cu ugurinld s cum toate
organizafiile_ ecleziastice
-
ecumenice gi antiecumenice,
innoitoare gi tradifionaliste
-
|otl.,
qpot indreptiti niciodald.
Yor
cdqta sd
sprijine institufiile lor bisericegti
care vor
sprijini Ttrprl cel nebiruit al lui Hri Astfel va ajunge
sd se implineasci ie
Brranoaninog citatd de Arhiepiscopul Averchie:
,,Se
poate presupune cd
institulia
Bisericii, care de
multd vreme se clatind re.
intr-adevi{,nimeninu se
impotriveascd acestui lucru.
M_rjlq4e_lg_adoptate
pentru a
sprijini Biserica institufionaH qunlj!!pr1Mg!g!g__49_lu
stihir]g_[_e-!erl1gnqgb]_ i, hlcruri care i sq4!po-
tianice Bisericii, ia5 gqle$a va fi cd r
g ecAt s o impiedice. Fie ca Domnul Cel
Milostiv icarecredi:rEl. irsdaceasti
rdmdgila ds pi se micporeazd tot mai mult"se.
SFARgIruL
Agadar, ca sd putem sd-I rimAnem credinciogi lui
Hristos, Arhiepiscopul Averchie
ry-a
av ertizat
tt
,Nu
te teme, turmi mici, pentru cX Tatil vostru a binevoit
si vi dea voui impirdfia"
(Luca
12, 32).
se
Tnte Orthodoxy, p. 4; Stand Fast in tlrc Truth, p.5.
119
u-zis,.canonici>. Aceastd
dragul ei insigi este un
P
e ale reugitei serghianismului in
veacul nostru
[al
XX-lea]
-
atAt induntrul, cAt gi in afara
Patriarhiei Moscovei"%.
.-->
Ultima concretizare a principiului serghianist v4
{i
s i, chiar gia
sreptintlor
pe care i-o vor acorA organi-
4alia
Bis_e_11gii, slujbele biserice_gti pi
Butinfa_dq
a p_rimi
Be
fald Sfintelg Talne. r nu va consta in
nedezlipirea lor de formele canonice, c1m4i degrabd
in agezarea i
fe}{_4e
s, credinciogie care esterdspunderea cea
dintAi a Bisericii.
.Sfinfii Pdrinli au despre aceasta o invdldturd foarte
preci sd, i nt emei at d pe Apocal i psa Sf Ant ul ui I oan
cAnd
oagte
acest
Iucru,
,,numai sd rdmAi cregtin in suflet...AluIrgqfeq
hu
rU_lyt_9_f
4 fftg
l_Ui=p_uh p rin semnu_l f iarei ump I e cu
semnul cel dintAi
-
spaima
-
4lg1g
tuturor celor ce au
primit pecete4 spaimd care-i va impinge cdtre o lesni-
cioasd pierzanie"sT.
s6
Russia's Catacomb Saints, p.257,
s7l bi d. , p. 222.
118
ce se potrivette cu,,IlArerilg" mingle1noa5tlcdzute. in
schimb insd, trebuie sd ne urmim coJrFliintg
gi poruncile
Domnului nostru gi, drept urmare, e
aceia care
-
fie in mediul laic, fie in cel bise-
ricesc
-
sunt cdlduzifi El scria:
,,in
vremea noas at in mod
of icialgicusolemnitate-{ep!!Lr4glune,iq1_qg1-'c,i_t1na
drept adevdr. Si fiecare persoand, fie ci i9i doregte, fie
ci nu, trebuie sd creadd aceast4 impotriva oricirui
temei gi analize rafionale. ! Cel c4re
urmgaz6glqq-qJ prgPdei sale.congtiinfe gi alpredaniilor
Domnului
este adevdrat in toate aspectele vielii moderne, uneori
chiar gi in domeniile religios pi bisericesc...
Frafilor! Sd nu ne afunddm, nici in cea mai micd
mdsurd, in duh-ut
4ges,tei.!gmi;
gtim atAt de bine, de la
CuvAntul lui Dumnezelr, cd lumea aceasta este stdpA-
mld de priaJulintunericului60, care stiruie fir cruzime
-
vrdjmagul nostru cel invergunat, ficitor de rdu,
mincinos gi <dintru inceput ucigitor de oamenir,
(loan
8,44)
-
diavolul. Selu_ne temem,rte betjeeurr4 bpe-
dare,
d_e asuprire gi prigoand din partea slugilor lui
credincioase..."sr
,
Arhiepiscopul Averc.he a
putut vedea b+reaipqa s a de cdtre Satana
chiar gi a celei mai neinsemnate rAvne cucemic_e din
partea cregtinilor ortodocp. Cei ale cdror inimi tAnjesc
dupd dragoste nu o dobAndesc de la cregtini, care ar
trebui sd fie cunoscufi pentru dragostea \or
(cf.Ioan
13,
35)
-giastfel,
inimile acestora seacd, iar ei ajung la fel de
aspri ca gi cei din jurul lor. CAnd aceasti dr4gostegegli4d
6
Yezi loan 12, 31 gi 14, 30.
51
The
lust
Shine Like the Stars, pp. 54-55.
720
sd uneasc{_Biserica
4uEL
-
formalism
birocratic, maniere comportamentale impuse, jocuri
{e
rol, cdutarea de a face pe plac oamenilor, infelegeri
politice
-
surogate care nu pot uni decAt o falsd Biserici,
FicAnd aceast4
-epare
ceea ce Arhiepiscopul Averchie'
numea
re a celor tnlelepfi gi
a
celor ingeldtori gi a celor adevdrafi, afirma Arhiepiscopul
Averchie,
pentrupdstorii iuhitori
de Hristos, de vreme ce
4i
t
esto tanei:
t peste mdqg-Jn.
pislor devine de multe ori mai grea gi mai plini de
rdspundere... Chiar inaintea ochilor noltri, e
p,rqgrq9__egli_
I
lineascd:
va auzi
pretutindeni gi p,este tot
se_VA1-ygdga biserici gi slujbe
religioase, toate acestea
,
in
dratd.a
personate aunovnice e, pentru pdstorul
modern decurge de aici sarcina deosebit de insemnatd
62
Acesta a fost cuvAntul intrebuinfat de marele ascet gi
mdrturisitor al veacului al XX-lea Arhimandritul Gherasim din
Qp*S" b!,e$,
care a spus:
,,Dragostea cregtrnA J" ;t;p;td" p"
fafa pdmAntului".
721
picepuli ai lumii ac_ertgia
(Luca
10,21) de cei care nu dau
g
atenfle,,pdrerilor" lumii si care vor
pur
si simplu
gi de plinX de rdspundere de pe pred.inciogi sd
mijlocul mullimil
,
p_line de putere
duho_vrri,eea_ssa jf
_dq_hf
el_epciule,dea-ipdstrafi rsAnul
ei,
@pecei
ce-sunt in rdticire"a.
Arhiepiscopul Averchie acestei rds-
punderi poate mai mult decAt oricare dintre marii pdstori
ortodocai ai vremurilor noastre. Asemenea
Sfdni:]ui-snu
irb4. t, din generafia dinaintea lui, a gisit
cd lucrul cel mai greu d_g
lapqcat
cu sarcinile lui pdstoregti
ofA e
,,Ortodoxia
suferinfei"
-
o expresie de-a SfAnfu_luri
I
-
a fost adesea pe buzele Arhiepiscopu-
luiAverchie. Aceasta se referi la doui lucruri:
drinr:rile
pe
care cregtinii ortodocai le indurd in aceastd
,,vale
a pl6ngerii"
ir drumul lor cdtre patria lor cea cereasci gi, de asemene4
pe care Adev5rul cel -v_e$nrc o irdurd lrrlumea
Arhiepiscopul Averchie
tlie
dinexpcdenld ce este
,,Ortodoxia
suferinfei".
frlg
gu:m_uLt_fnainte
de a rdpos4
1i.-inrlurAnrl
impreund
cu Biserica
Luptdtoare, a fost intrebat de cdtre unul din prietenii
sii despre qta.rea lui de sinitate. A rdspuns:
,,Cum
sd
pg{nogi, iu. q$ti.rU_q4a_docgi nu sunt_cunimic mai-buni
- poate
mai rdi,
pentru
cd
tn uremurile acestea cumplite de pe urmd
-
gq
luq
poftea
sdrmanei ORTODOXII A SUFERINTEI?"
-
i., ultima sa carte, Arhiepiscopul Averchie a po-
menit despre felul in care grija lui pdstoreascd privitoare
63
The
lust
Sline Like tlrc Stars, p.25.
122
la ,,pustiirea duho_vniceasc5." a vremurilor sale a contri-
buit la boala sa prelungitd gi ultimd:
-Ca u-rrrnare-a itlregii tensiuni enoegar..als pe care
amindurat-ointotc,@
tre,
qlq (cel pulin ata spun medicii)
desaleya
boli gtave care aproape m-au rdpit din viafa aceasta
Anteascd, din p
cu tQt seea e-e s
nga
gi sd abordez aceste_lucruri cU nepisale"e.
Eliberat in sfArgit de cumplita sa povari pdstoreascd,
$rlUepiscopql_A""tchie
4
trequt la cgle vepnice in-44u1
. Dintr-un p_unct de vqd-e-re pdmAnte_sc, a_mg4t
in-
frAnt. B5-hoiul Saranei cu toate formele de dreptate nu
a incetat gifu cgl_elin gryi.r?y_C
_Jfopr
cU_glorrudg3Eglgi.
,Arhiep_iscopulAverchie_a*f
qs_t_Unbinritor.
Dusese o viali dumnezeiascd, pregdtindu-se si fie
,, 9d
fie singu_releJdelii_pe__earc_ce
le
fin.ern-hs.ainileroaslre
-
aga cum atunci, intr-un
chip mult mai tainic, a fdcut bdtrAnul Simeon
-,
in
strifundul sufletelor gi inimilor noastre. A.bu4ci vom
putea spune din inimile noastre, la plecarea din viafa
aceasta: ,,Acum slobozeste pe robul Tiu, StipAne,
dupi cuvAntul Tiu, in pace; ci vizuri ochil
i
mAntuirea Talrr..."6s
a
-
credinla in lipsa Adevdrului gi a
Dragostei
-
sca irLioiua Arhiepiscopului
Averchie cAnd a rdposat. E_Llr[ise acestui
s
Ieromonahul Ignatie, 7h e Life of Archbishop,\aerlE,in Orthodox
Life, mai-tunie, 797 6, p. 30.
6s
The
lust
Shine Like the Stars, p. 55. Trimiterea scripturisticd
este de l a Luca 2,29-30.
r23
i{1-o_z1p__e Antihrist, dupd ce el va fi domnit
pentru pulind vreme
(Apocalipsa
L2, 1.2; 17, 1.0).
d,
4postolii
lui Hristos eei
tAmplat in primii ani ai cregtinismului
-
asflnltul ae
aseamdni cu rdsdritul..$i totugi, cuvintele infldcdrate
ale Arhiepiscopului Averchie, unul dintre ultimii apos-
toli adevdrali, neatpoti4cd apdra
,
aldtAndu-le tuluror
c_elgl . Sfatul sdu era sd facem astfel
incAt cea vegnicd punAn-
du-ne aceasti nddejde in-lucruri e-terioare ce pot fi
falsificate.
qqglqijttaae,
el gi-a implinit datoria
-lg _s_lrtji-nd
numai inaintea_ggb!|qLca cei ce vor strplacioamenilo4,
cf-idr
,
temAndu-se de Dumnezeu"
(
Coloseni 3, 22). Astfel, inq_i1tgg[Blee_e1aDomnul, a scris
aceste cuvinte hotdrAte:
-Yg_[MecaLcum
vonfiaoi
; fi,
de.f\'mne-euCel nepFrtinitor. insd pot spune un
lucru:
UfaeUt_tp:ul
cinstit, potrivit cu c a
ti
neciutAnd laEupl'65.
CEREASCA BIRUINTA
Pe 1.
/']..4 t976 Pirintele Serafim Rose a scris
moartea
cdlduzei noastre duhovnicegti gi teologice,
Arhiepiscopul
{ver-c!rie,
care ne-a ldsat cu adevirat orfani..."
6
The Life of Archbishop Aaerlcy, p.25.
r24
La cAteva luni dupd aceast4 pe
p
octombrie
/ 4
noiembrie, Pdrintele Serafim a venit la bisericd pentru
slujba de dimineafi gi i-a povestit unuia dintr-e fra;ii
sdi despre rln.vis_nlnunqt
pe care il avusese in noaptea
aceea. Il vdzuse pe iubitul sdu Arhiepiscop Averchie
stAnd pe nigte trepte verzi precum iarb4 care duceau
in sus. Erau acolo mul;imi uriage de oameni, ca la o
adunare in aer liber, iar Pirintele Serafim era cu ei.
Arhiepiscopul Averchie ardta strdlucitor. Era inveg-
mAntat tot intr-un alb orbitor, precum erau gi intreaga
mulgime pi diaconul din preajma arhiereului gi
pdrin-
tele Serafim insugi, care stdtea pufin mai jos, insi chiar
in fala Arhiepiscopului Averchie. Avea loc un fel de
sdrbitoare solemnd. Diaconul trebuia si rosteasci
prochimenul, dar dintr-odatd parcd nu mai putea sd
griiasci cuvintele gi govdi4 cdutAnd sd gi le aduci
aminte. insd Pdrintele Serafim le cunogtea gi a privit in
sus cdtre Arhiepiscopul Averchie
-
vrAnd sd ii spund
cd el gtie cuvintele care erau de trebuin;d. Atunci Ar-
hiepiscopul i-a dat de inleles ci ar trebui si spund el
prochimenul cu voce tare, in locul diaconului.
. ,,Sd inaieze Dumnezeu
-
a psalmodiat cu glas inalt
Pdrintele Serafim
-
pl sd;e risipeascd ordjmapii lrui! Sd
lnaieze Rusia! Aliluia!"67 indatd ie a spui aceast4 a fost
acoperifde un uriag murmur din toate pirlile; cAntarea
a rdsunat precum un funet, revirsAndu-se ca nigte mari
valuri, pAnd in depdrtdri. in aceastd clipi, Arhie-
piscopul Averchie a zAmblt cu multumire adAnci. A
inceput si urce i-ncet, in vreme ce legdn4 tdmAind, o
67
Aceste cuvinte fac parte din slujba invierii Domnului.
,,Si
irvieze Rusia!" a fost addugat pentru prdznuirea cereasci a lnvierii
Rusiei
[Cuvinte profetice, daci ne gAndim la renagterea duhovni-
ceascd ce se petrece in Rusia de dupd perestroika].
125
Arhiepiscopul Averchie Tauqev (1906-+197 6)
cidelnifd.
$i
in timp ce minunatele coruri de mii de
glasuri continuau, Pdrintele Serafim a inleles c^e aceqf
prilej mdref ,
solemn, nemaiauzit e1q.p-liznuirea Invierii
Rusiei. Apoi s-a tre4t.
Glasul plin de linigte al Pirintelui Serafim, irtru
care a povestit visul, l-a incredinlat pe frate ci fusese o
cercetare adevdi ati di n partea Arhi epi scopul ui
Averchie. SfArgindu-gi povestirea Pdrintele Serafim l-a
intrebat: ,,Oare
ce si fi insemnat?"
,,Nu
gtili ce zi este astdzi?" ,i-a
rdspuns fratele. ,,Este
prdznuire,a SfAntului A.yerchie, cel intocmai cu Apostolii
I
"eu
dintAi prd2nuire a numelui Arhiepiscopului
Averchie in Ceruri! De asemenea, se prdznuiesc in
aceastd zi atdtcei
$apte
Tineri AdormiJi din Efes
-
ale
cdror viefi preinchipuie Invierea obgteascd
-,
cAt
9i
t26
Icoana Maicii Domnului din Kazan
-
care a izbivit Ru-
sia in trecut. Visul Sfinliei voastre nu este unul oarecare;
trebuie sd aibd o insemndtate".
Astfel s-a invrednicit Pdrintele Serafim sd se im-
pirtdgeascd din biruinfa cereascd pe care Arhiepis-
copul Averchie o trdia deja in Ceruri.
CONCLUZIE
Istori a l uptei grel e purtate de Arhi epi scopul
Averchie impotriva minciunii de toate felurile gi
biruinla lui de pe urmd ne spun un lucru de cdpitAi:
a nu doar undeva in afara
propriului nostru domeniu de activitate
-
in lumea
profani, in rdspAndirea religiilor pdgAne, in celelalte
confesiuni cregtine, in celelalte,,jurisdicfii" ortodoxe,
in
,,convertij7",
in
,,pdgAni" etc. D_gtrul_Apsqlaziei
-
duhul maimgldrelii a ceea ce este al lui Hristos
-
!e
afld-pretlrtjndeni, lovind in toate bisericile gi astfel, in
toli cei care l-ar rdmAne credinciogi lui Hristos.
Suntem judecafigichemali
p;!1!nt1eb_41ea
d e ne uita
t a-Arh iep-tseopuluiAv erchi e, ad res a td unuia
care in aparenld fdcuse totul cu putinfd ca sd fie in
Biserica lui Hristos cea adevdratd, i:r Biserica Ortodoxd:
,,Dar ce anume hotdrdgte tn acea Biseried?
"
Ce altceva, daci nu simful pe_nl{g 3lfte_ntlltate
ti
im i, ne vor
invrednici sd fim in acea
,,unitate duhovniceasci
strAnsd a tuturor celor care cred cu adevdrat ir Hristos",
in acea Bisericd pe care
,,porfile iadului nu o vorbirui"
(Matei16,18)
gi in care Arhiepiscopul Averchie slujegte
gi acum Dumnezeiasca Liturghie, inaintea
Jertfelnicului
celui Ceresc?
DIN SCRIERILE FERICITULUI ARHIEPISCOP
AVERCHIE TAU9EV1
DESPRE POST, RUGACIUNE
9I
PURTAREA CRUCII
O viafd de postire, dEP-
I
i, ca strAmtorare
de sine trtru toate
9i
infrAnare, la a cdrei infdptuire Bi-
serica ne cheamd intotdeauna an de an, odatd cu Postul
Mare, este cu adevirat acea pgrtare a Crucii
9i
rdstignire
de sine care se cer de la noi prin faptul cd ne numim
cregtini.
$i
oricine se impotrivegte cu irncipdfAnare acestui
lucru, voind o viafi lipsitd de griji, fericiti gi liberi, este
preocupat de pliceri senzuale pi ocolegte necazul
9i
suf erinlaaeela-nu--este-uncreltin.P-ur-ta-reaC-rugjieste
calea fireascd pentru fiecare cregtin adevdra t, fdrd' de care
nu existd cregtinism
.r
w
Bugdeiune-a;ince:d
il unegte
Pe
om cu Dumnezeu'
Dar niciieri nu poate fi rugdciunea mai arzdtoare gi mai
1
Selecfia gi traducerea textelor Arhiepiscopului Averchie s-a
fdcut dupd: A Reminder to Us That kue Chistianity ls a Struggle, in
Orthodox Ltfe,martie-aprilie, 1981; HoIy Zeal,inThe Orthodox Word,
ru. 62, pp. 130-L31,; Should the Church Be ,,ln Step With the Times?
" in
The Orthodox Word, f'Lr. 16-77; Stand Fast in the Truth, culegere
compilatd de Pdrintele Demetrios Serfes, Casa Parohiald Sthlpii
Ortodoxiei, Mt. Holly Springs, PA;The
lust
Shine like the Stars,West
Coast Orthodox Supply, Etn4 CA, 1983; The Life and Works of
Archbishop Aaerky, Casa Parohiald Stklpii Ortodoxiei, Mt. Holly
Springs, PA; Ieromonahul Ignatie, The Life of Archbishop Auerlcy,in
Orthodox Life, m.ai-iurie,7976;True Orthodoxy and the Contemporary
World (in limba rusi), Mdndstirea SfAnta Treime,
Jordanville,
N. Y.,
1971; Ti'ue Orthodoxy, in Orthodox Chistian Witness, Seattle, WA,
ianuarie 10 /23,I983;Whnt is Orthodoxy?
,inOrthodox
Life. Mindstirea
Sf Anta Treime, Jordanville,
N. Y., rnai-iun ie, 197 6.
eficace ca in templul lui Dumnezeu,
cdci acoloJertfa cea
nesangeroasi gi fdrd de seamdn se aduceneincetatpentru
tofi gi pentru toate, acolo rugdciunea neincetatd le face
/al
w
Aceasta este i de cdtre oameni a acelui
singur lucru care trebuie, care ne este oferit de adevirata
credingd cregtind gi care constd in
@e
cainfa
si milostenie sincsre, neprefecifl fale d" rilur,ii
nogtri. SfAnta Biserici pururi ne cheami la aceast4 dar
mai ales acurn, in vremea
posfului
Mare! Ceea ce ni se
cere noud, cregtinilor, nu e cine gfie ce
,,militantism exal_
tat", nu sunt fraze sforiitoare gi filosofii confuze, ci rugd_
ci unea cea_maisnten*64 v4mqgu lui :,, Dumn ez e ul e, mi_
losfiV fii mie, picitosulu i!" (Luca
18, 1.3)
,fapte de cdinli
9i
faceri de bine semenilor nogtri, care pornesc dintr-o
inimi curati.
$i
tocmai pentru a exersa toate aceste4 Biserica a
statomicit Postul Mare! CAt de putemic, de viu, de ex_
presiv gi de convingdtoq, cu cAtd infldcdratd inspirafie sunt
acestea spuse in dumnezeiegtile
slulbe ale
postului
Mare!
nu le cunosc deloc.
129
Aceasta este sursa fu furor certurilor, neinfelegerilor
9i
dezbindrilor dliIG cregtini.
o
Cu ad.evdrat,
Qruc-ea
oric-izuiom care dore9te si fie
un adevdrat cregtin, nu a fost niciodatd mai grea decAt
in aceastd vreme in care trdim, de biruinld a ingeliciunii'
NicicAnd nu a mai fost pe acest pdmAnt un numdr
atAt d.e imens de oameni care, nestingherili
9i
degaiali,
fdri nici o rugine, fdri nici o mustrare de conptiinld' ,,zic
riului bine
9i
binelui riul care numesc lumina intu-
neric
9i
intunericul lumini; care socotesc amarul dulce
9i
dulcele amar!"
(lsgia 5,20).
DESPRE APOSTAZIE
Episcop Ignatie [Briancianinov].
Iar cuvintele lui, s-crise cu mai bine de 1QO,de-anijn
.gtmi
gi referindu-se atAt de evident la timpul nostru,
nu lasd oare sd seintrevadi o.inspirafie profeticd veri-
tabili gi o neindoielricn-iluminare de Sus: ,,judecAnd
dupd duhul acestui veac gi dupd fermentul intelectual,
s-ar putea presuPune cd institufia Bisericii, care de multd
vreme se clatin5, se va prdbugi cumplit
9i
cu gribire.
intr-adevdr, nimeni nu este ir stare sd stdvileasci sau si
se impotriveascd acestui lucru. Mijloacele adoptate
pentru a sprijini Biserica institutionald suntimprumutate
de la stihiile
[elementele]
acestei lumi,lucruri care-i sunt
potrivnice Bisericii, iar urmarea va fi cd mai curAnd ii
130
Astfel, in mod limpede, am trdit ca si vedem
aceastd
,,prdbugire cumplitd pi cu grdbire a instituliei
Bisericii".
\kaipapg_1*oqr_e_qi1ii igi dd toatd silinla gi
intrebuinleazd toate mijloacele ca sa o-,dpbmre_ii in
aceasta este puternic sprijinit-de apostafii, declanfi
li
ascunpi , de l a credi nfa pi Bi seri ca cea adevdrati ,
incluzandu-i chiar gi pe cei care au tridat inaltele ror
doar aceea care nu ac*cgpte
ti$l@i.i
in ilydteturi, niii i" oUiiei"iile bilricegti,
nicj unjel
2,,Nu
te terne, turmi mici" pentru ci Thtil vostru a binevoit
si vi dea voui lmplrilia,, (Lucil2,32).
nu binecuvinteaai gi nu incurajeazd.
14pdagelqeld
-
qloral-ilalea g!-abteerurile lumii modeme, s-tricate, care,
mai mult chiar decAt in vremurile apostolice,
,,zaceirr
rilu"
(L
loan 5, 19), cdci e g l:a,parAqlt
Pe
Dumnezeu; cd Ortodoxia adeviratd are ca
tel
doar sd
ii pl fe, gl nu se
ingrij e gte de f ericirsg_ttg g3-!9e{gz p4rlanteascd, de
carierd gi de bqnqri gi avantaje lumegti; cd Ortodoxia
adevdratd este duhovniceascd,
Fi
a
t i,
nq 4_lip_{4pftrlQnlUlui
-
simfimintelor
9i
trd-
irilor pdmAntegti.
DESPRE LUMEA MODERNA
Trdim in vremuri ciudate, cAnd toate conceptele
cregtinegti adevdrate gi sdndtoase sJ$_l4ggg{g
:q
concepte grg,glte
s!-hsebtoare, adesea izvodite cu rea
-+--Jew
intenfie, bineirleles cu dorinla de netdgdduit de a-i trage
pe oameni
{apoi
de la calea bund a unei vieti cu adevdrat
cregtinegti. In toate acestea se poate deslugi un Jgt_de
l,lucr6nd ca sd-i lege
pe oameni cAt de strAns posibil
toare, viafa cea_vegnici, ce ne agteaptd negregit pe tofi.
Trebuie sd fim congtienli in chip cAt se poate
de
ldmurit cu privire la vremurile in care trdim. Intr-ade-
vir, saucaregi-avAndut
deja sufletul vrdjmagilor Sfintei noastre Credinge gi
Biserici, p in tot ceea se intAmpli acum
ir lume duhul Antihristului care se apropie.
732
Despre ce fel de unire adevdratd a tuturor crep-
tinilor in duh*l iubirii cregtine mai poate vorbi cineva
ac
de aproape tofi,
il
Hn"JT:f:ll
care-gi spun cregtini a secituit gi a fost inlocuitd cu o
Intr-adevir, din aceasta pleaci toate aceste nenu_
mdrate
,,mingi" ,diversele feluri de
,,jocuri', , ,danslJri',
gi distraclii fald de care, in ciuda caracterului lor imo-
ral, anti-cregtin, pAnd
tinr-eo_lii.mai=aooderni
au o ati_
tudine tolerantd, uneori organizAndu-le chiar ei ingigi
9i
luAnd parte la ele.
i{,c
cu
tot ce
poar.ld
tpr4le d
vremurtlor noastre.
.
Aceasti lipsi de conlinut dogmatic, aceasti lipsi
{9
scrupule, insofiti de indepirtarea de Dreapta ire-
dinfd gi de Biserici gi de nepdsarea fafd de ele, sunt
p_qcetu!_deeapgle4ie,
f undamenta l, d e care noi cre g tinii
ortodocai rugi trebuie sd ne cdim.
133
reinnoi duhul.
A
w
cioare de oameni"
(Matei 5,' l' 3)3'
CAtdecumpliteacestlucnr!$ineaflimtrdindinastfel
de vremuri ilr care in lume
este
indreptatdsprea-if
acepe-t9,gete,#nraE-er.ngl!e3rr@carp
comun nou, acceptabil pentru toli gi, desigur, impreund
cu' acest4 a,unei i.
Iar pJi!_e_r_e_q,_f,oarte aggald in zilele noastre, cd.
,,e
totuna la care bisericd te duci, cici la urma urmei
Dumnezeu edoar unul" esteinacordcu aceasti tendinte.
1, dar gtili, El ne-a datgio
;
El a intemeiat o.singuri Bisericd pentru
'
nol/ . Acest
lucru este htirit de SfAntul Apos-tol P4vel cAnd spune:
,,LJn
Domn, o Credinfi, un Botez, un Dumnezeu gi Thtil
tuturor" gi deci noi cregtinii ar trebui sd alcdtuim
,,un
trup
9i
un Duh", precum gi suntem chemafi,
,,intru
o
singuri nidejde a chemlrii noastre" (Efeseni
4, +6).
D3Lcd_existd nlgr_gi"g
Sledl$e*dl%ptd
gi numai o
Bisericd adevdratd, atunci toate celelalte credinfe gi
,,biserici" sunt mincinoase, nu adevdrate. Atunci cum
mai poate spune cineva c{ toa'te c19d!4!ele gi
-b!s_eri-
cile" a-u-aceeagi valoare gi cd
,,e
totuna la care bisericd
te duci"?
De acee4 se poate gi trebuie sd se vorbeasci nu de
unificarea_gcqmenicd a tuturor pentru intemeierea
vreunei biserici noi, ci doar de_re_staqtatea i dintre
tofi cei care au cdzutgi singura Biserici adevdratd a lui
O
O, cAt este de mare acum intunecqlgl qongtiiryl_ei,
chiar gi a acelor oameni .ur" r";aEGAdA;;i
-
in
lor este atAt de mare,
incAt
,,uitAndu-se/ nu vid gi auzind, nu aud, nici nu
infeleg c ", dupd, cum a spus SfAntul Prooroc
(lsaia
9, 1-0).
135
Hristos, cdreia MAntuito
) .
nsusi i-a ficut
le iadului
Aceasta este ,,invArtogarea
inimilor"a de care vor-
bea
[Proorocul].
bar in zilele noastre existd un fenomen
9i
mai
foarte greu a te ridica
.r
Datoria fundamentut
u slujitorilor venirii lui
Antihrist e sa -dulrug
he, cu toate
coneePlcle'tl iudecalildgi
d!o$i,
pentru a construt
in locul ei o-lume nou.d, potriviti pentru a-l primi pe
viitorul ,,nou
stdpAn" care
-ve-l@aBcrli
locul
lui
Hristos
gi t" nu du p" pdmAnt ceea ce Hristos nu le-a
dat... Tiebuie sd fii intru totul orb duhovnicegte
9i
pe
deplin striin de cregtinismul
adevdrat, ca sd nu infelegi
toate acestea!
A
RAvna pentru Dumnezeu, rAtma pentru Adevdrnrt
este ,,farise1sm",
la fel cum ,,smerenia"
inaintea vrdj-
magilor lui Dumnezeu, a vrdjmagilor
Bisericii, inaintea
reuiui dreeesc nu este smerenia adevdratd
9i
mAntu-
itoare a vametului, ci doar auto-inpelare
nimicitoare,
ducAnd spre adAncurile iadului.
in ,rrett.ttile noastre, cAnd existi indoieli atAt de
puternice chiar gi in legdturd cu exr,stenla Adevdrului,
ia.ra fio*. ,.adel4t11
g,s--qg socotit relativ
9i
se considerd'
potrivit ca fiecare persoind sd aibd ,,propriul
ei adevdr",
a
,,S-a
invArtogat inima poporului acestuia
9i
cu urechile sale
greu a auzit gi ochii sii i-a inchis, ca nu cumva si vadi cu ochii
9i
Iu urechile si audi gi cu inima si inleleagi
9i
sI se intoarci la
Mine
9i
si-l vindec" ,rtoro U'tOrr;o,
lupta pentru Adevdr capdtd un inleles deosebit de
insemnat. Iar cine nu sprijind aceastd luptd, cine vede
in ea doar o manifestare a
,,fariseismului" gi propune
,,umilirea" [aplecarea]
inaintea Minciunii prin lepd-
darea Adevdrului,
4r
ttebui sd fie recu_noscut in mod
fr-resc drep!
E4datqdlepdddt-orl
al Adevdrul,ui, oricine
ar fi, oricum gi-ar spune sau s-ar socoti pe sine.
Pentru noi, cregtinii m#emi, pentru cei rnai mul1i,
a este separatd de viatn
-
nu triim in deplin
acord cu invdfiturile gi cerinfele credinlei noastre.
Credinfa noastrd ne invafd atAt de limpede gi de hotdrAt
ne co-ncentrdm cu toate
a-supra vielii vegnice, nestricdcioase care ne agteaptd.
Teoretic, poate ci acceptdm aceasta (degi recent, a
apdrut o migcare aparte, a
sneo-cregtinismulul", cate
nu vrea nicidecum sd accepte acest lucru in mod teoretic
gi
tp.,y_iziu.nepg_eUdo.=:gej!i44, cu totul noui gi
sfArgitul lumii, in a doua Venire a lui Hristos, irJudecata
ne rimAne decAt si ne t,
prqcfrand-u-nelbrsoiul de bunitd]i
9i
de inlesniri.
agteaptd inevitabil pe tofi gi cum s-ar
cuveni pentru viafa vegnicd ce ne std inainte
w
,,Pace!... Pace!... Pace!..."
-
se aude acum di n toate
pdrlile
-
,,Dezarmare reciprocd!... Coexistenfd pagni-
l . J /
I
I
cd!. . . Vom lupta pentru pace!. .. Toati lumea in apdtatea
pdciil..." Cehinunat
ai fi, ce viitor luminos
9i
vesel ar
?;gaani acestea omenirii dacd aceste chemdri s-ar referi
ceT pulin la acea pace despre care cAntau ingerii-in
,roupt"u Nagterii lui Hristos: ,,Slavi
intru cei de Sus lui
Dumnezeu
gi pe pimAnt
Pace,
intre oameni buni-
voire!"
(Luca 2, 14); numai de-ar fi acea
Pace Pe
care
MAntuitorul Hristos a fagiduit-o ucenicilor Sii la Cina
cea de Tain5, cAnd a sPus: ,,Pacea
Mea las voui,
Pacea
Mea dau v ouil"
(loan
ft ,
27 ) ;numai
de-ar fi acea
"p
ace a
lui Dumn ezerr, gale-coviryegle:
a"
(Filipeni
4, 7), pe care, duf{ pb.rt ca Domnului, Apostolii le-au
dat-o primilor creptini, pe care au fost invdlafi sd o caute
(l Petiu 3,11)
Sipe
care au fost indemnali sd o aibd cdtre
Dumnezeu gi cdtre tofi oamenli
(Romani 5, 1; 12, 1'8) ' Cdt
de imbucuritor ar fi sd le anzvn,daci
aceste chemdri ar
veni de la oameni in privinla onestitdfii cdrora nu am
putea avea nici cea mai mici indoiald, in ale cdror cuvinte
ne-amputea increde intru totul
-
de la oameni care sunt
cu adevdrat convingi cd in viafi bunul cel mai de seamd
este tocmai acea
Pace
-Pacea
cdtre Dumnezeu, 3!1r--
Dumnezeu!
Dar, vai!
lgg!1.To-ate
aceste di-s.c.g;9uri,
adesea nefiresti
9i
mdrele
gi uneori asemenea unor strig4!gi$9l199
pentru pacea a
toatd lume4 vin acum in cea mai mare parte de la
-oa-
menii care fie
-su,n!
dep-arte de cregt-in-rcm, fr-e
$-urt-t
impotlivit_o4 pg
tet._B-uericii
-
de la oameni care nu
triiesC in pt-" l.r D.r^.,"zeu gi cu propriile lor congtiinfe,
clS.gnlpaid
|S-piZgl^in
relaiiile cu semenii lor'
Putemou' "' ecredemi nonesti tateadi scursuri l or
despre
Pace,
cAnd ele sunt rostite
dg-e44gnte'are
in
138
principiu credinla in Dumnezeu gi dragostea
pentru semenii lor gi nu recunosc glasul conptiinfei?
Putem oare sd credem cd oamenii lucreazd cu
adevdrat pentru pace cAnd, llULlnd fdlip+icuoUra
Zp+cie,
I-au declarat -rdzb oi Lui Dumnezeu insugi gi Sfintei
gale
Biserici? CAnd, destul de recent,
I
rela96,,@Fc_mondi-
ald"? CAnd pr_opqyid_uie-qc_
in mod deschi_s
,,ura
de
or gi nu le este cAtugi
de pulin rugllg qd ygrse e gi sd
extermine-milioane de oameni pentru simpla binuia-
ld cd nu sunt de acord cu ideologia lor?
Mai mult, putem sd credem in dragostea sincerd
de pace a celorcare
igyo-rb_cle]prpropovdduiesc
mieros
gi pAnd Ia refuz
,,dragostea cregtini" gi
,,iertarea
de-
plind",i4vreme
ri
i
impotriva sg4_er[lel lor? Poate oare cinev4 indeobgte,
sd creadi cd s-ar putea instala pe pdmAnt vreun fel de
pace reald gi temeinicd, prin
la.tjocgrirea
grosoland a
Adevdrului lui Dumnezeu, prin
care sunt in m.od atat fu_evidenllr4sd_tur_i_ale
viefii omenirii moderne?
Acol--o. te, acolo
nu poate fi p_ace- adevdratd.
A
w
noastre suflete, sd nu ne temem, gi sd dezvdluim gi sd
demascdm rdul, oriunde s-ar gdsi ir viala contemporand
-
ny dqlg3l4q9 pilutire ds sine, ci doar din dragoste
pentru adevdr. Sarcina noastrd de cdpetenie in aceastd
r39
vreme a rdutdfii, a lipsei de rugine tr care zace lume4 este
sd rimAnem intru totul credinciogi gi devotafi adevirului
neindoielnic al Evangheliei gi Plinitorului mAntuirii
noastre, lui Hristos, Ddtitoml de viafd, Care S-a ridicat a
treiazidin mormAnt, Bimitorul iadului gi al mortii.
Trebuie sd gtim Uine giia ne amintim cafova{nnua
i, a,,ne-impotrivirii fafd de rdu"
este adeviratululere$nism-(fiindcd a
venit vorb4 aceastd co.4gepfie feriqita noastrd
gi a afundat-oin ororilecumplite, s6ngeroase
ale bolgevismului) gi nu
qe p-oate
_impdca
gu riflul, oriunde gi in oricine l-ar putea ilrtA]ni.
Toli cregtinii adevdrali, de-a lungul intregii istorii a
Bisericii, au urmat pilda Domnului Iisus Hristos Insugi
gi a Sfinlilor SiiApostoli, I gi
i, chiar dacd aceasta le-ar fi prici-
rave, costAndu-i iresdgi viafas.
DESPRE BISERICA
itorul nostru a spus limpede:
,,/oi
zidi
9i
porfile iadului nu o vor bi/ui"
(Matei
16,18). Agadar a intemeiat
,
nu
mai multe biserici dife-rite, cdci-in cazul aegsta ar fi vor-
lit"bpluqal--*b-iserici".
De acee4 e ciudat si auzim dis-
cursurile ce se pretind a fi cu autoritate
-
ale unor lideri
moderni ai migcdrii
[ecumenice]
care igizic,,creptini"
-
s
Aici ArhiepiscopulAverchie vorbegte de acel rdu duhovnicesc
care pricinuiegte pierderea Vefii Vegnice gi
--p;.#
d^t
"
propria noastrd r5gJ3!_e-
fii,
tgcmai-p_e1tru a ne
odihnimustrdrile de cor:rEtiinf5. princare sepot vedea
i:rtr-adev)'r rduf minciuna gi ingelare4 se dob6ndegte
lalUrtrica
Fi
sta!_omi. cd pentru implinirea poruncilor evanghelice.
140
rostite in sensul cd existenla in cadrul cregtinismului a
diferite,,biserici" (Romano-Catolicd,
Protestantd etc.)
este un fenomen pozitiv, de vreme ce fiecare p'ersoand
igi poate alege propria
,,bisericd" dupi preferinla s4
alegAnd-ope aceea care t, pe aceea
care bine. A fost incd gi mai ciudat
cAnd am auzit cuvintele ,n'tr'ti u.,rr*it profesor liberal,
progresist/ care a dezvoltat in mod elocvent rd_eea__ci
Ortodoxi4 Romano.Catolicismul gi Protestantismul sunt
deopotrivd ciegtinism, d,oar cd din
,,diferite puncte de
vedere".
,,Este ca gi cum", a continuat el aceastd ase-
mdnare,
,,un
avion ar zbura deasupra unui orag
-
in
timpul zborului, el vede oragul in diferitele sale pirfi gi,
prin urmare, oragul ii pare diferit, in funclie de locul din
care cineva se uitd la el".
Bineinleles, o astfel de idee este potrivnicd funda-
mental CuvAntului lui Dumnezeu, Care invald limpe-
de:
, ); ,,unDomry o Credinfi"
(Efeseni
4, 5);,,aceeasi si cugetafi intre voi" (Romani
,, sefiti" (l
Petru 3,8);
,,aceeasi unul
altuia cugetAnd, nu cele inalte cugetAnd... Nu vi facefi
de sine intelepfi" (Romani
1.2,16).
w
Ac ol o und e s.
+ -ryp_t_legdfu 1a
d uhovnic ea sci mo g
-
tenitd a harului care vine de la Sfinlii Apostoli gi suc-
cesorii lor, Bdrbafii Apostolici gi Sfinlii Pdrinli, acolo
unde s;-aujgtrcdus.diferite innoiri-jn credinfd gi in
morald, cy_1cpp_u1 de g,"!_inepasrul qu
vreln-urile", de a
,,pr-ogrgsa", de a nu se demoda gi de a se adapta cerin-
felor
pi uzanlelor acestei lumi care zace in rdu
-
acolo
niqldecum nu se poate vorbi de Bisericd adevdratd.
;
Acolo unde gdsegti
Z.dgJrrS_uxate dogmele gi surpate
invdldturifq _rt-o-Lale
ale Evangheliei, dimpreuni cu
stnreturtleanonlci a Bisericii intemeiati pe ele, acolo este
in mod limpede I cel care se
al2ropte,
oricum s-ar numi pe ei ingigi gi in orice ar fi
imbrdcafi.
,,Porfile
iadului" se vor dezlSnfui ca sd biruiascd
Biseric4 insd au biruit gi desigur pgt-s.qblruiasci impotri-
va multora care e stAlpiai Bisericii, dupi
cum este ardtat de insdgi istoria Bisericii;
tAqpla
sald_aeeltiq
I
c.el unul
Fi
duhulcel unul ale Bisericii ce!g! Un4 SfAngd,
Sobomiceasci gi Apostoleasc"gi
Sfinlilor Apostoli gi Pdrinfilor Bisericii.
DESPRE BISERICA RUSA DIN EXIL
Pentru noi, ortodocaii rugi, calitatea de mddular al
Bisericii Ruse din Exil este un simbol viu al i:rtoarcerii
noastre intru pociinfd cdtre Dumnezeu gi cdtre Acoperd-
mAntul Maicii lui Dumnezeu, cici numai aceasti Bisericd
ne mai poate inzestra acum cu harul care sd ne dea putere
pentru o astfel de apropiere intru pocninld gi pentru
statomicirea acestei pocdinfe. Din aceastd pricini trebuie
sd avem atAta grijd pentru a pdstra Biserica Rusd din
Exil gi sd nu o lisdm sd fie slibitd sau sd se abatd pe
,,alte
cdi". Din nefericire nu toli inleleg destul de limpede
aceasta pi nu tofi prefuiesc cum se cuvine gi in mod deplin
acest infeles inalt al existenlei Bisericii noastre Ruse din
Exil, nici chiar dintre cei care ii aparfin.
De ce existi Biserica noastrd Rusd din Exil, atAt de
unicd duhovnicegte in lumea moderni? Care este invd-
fitura
care o face atAt de unicd?
142
constd in
refuzul ei categoric
-
gi care pu admite
lamp_rcmis
-
de pi larg rdspdndit p e fala
intreguluipdmAnt gi care a supus sub stdpAnirea s4
intr-o mdsurd mai mare sau mai micd, toate aspectele
viefii umane, inclusiv viala religioasd gi cea bisericeascd.
.
M b,o-lpevismul-lupta
cu acesta fiind datoria de cdpetenie a tuturor patriolilor
rugi cu vederi nafionaliste
-
este doar dintre vlds-
tarele, unul dintre rezultatele nefaste ale acesfui
,,rdu
universal". Si lupli doar impotriva lui
[a
marxism-co-
rnunismului]inseamnd
e, fdrd a
|ine
seama d le care le-au dat nagtere
gi le-au hrdnit.
Din nefericire, r4u_ti{_irLtlq
e
un lucru de cogmar: aceastd i
l" pare unora intru totul nevdtdmdtoare, chiar
prielnicd noui gi Bisericii noastre, gi mulgi dintre noi
sunt gata sd alerge la ea dupi ajutor pentru noi ingine
pi pentru a dobAndi sprijin in lupta impotriva comu-
nismului.
Ce induiopdtoare naivitate, n
intenfionatd!
pentru a_inlql_ege
gi aJi da seama de toate
aceste_a! Aceastd vedere tre-
buincioasd gi inlelegere limpede sunt
e
9i
de prerd-erce,
din aceasta pricind sau din altele, a
De aceea trebuie ca Biserica noastrd Rusd din Exil
si prefuiascd mai presus de toate
acea libertate care le-a fost datd credinciogilor de
Intemeietorul Bisericii
-
Hristos.
U
143
fte&.I
Mai presus de orice pe lume, preluim libertatea
Bisericii noastre. Aceasta nu e deloc din pricind c{nu avem
,,dragoste",
dupd cum suntem in mod atAt de superficial
alqze!-49,,e-c[@Lt[", care sunt e-ij4Elg1p1g4plini de
,,
Adevdlului curat gi nea-
mestecat al lui Hristqs pi, uneori, chiar gi pentru vrdjmagii
lgtipi
ai sfintei n-o-astre cre-dinle (numai pentru noi fralii
lor de sAnge pi de credinfd, nu au dragoste deloc!).
Aceasta pentru cd noi avem dragoste deAdevdr, pentru
cd e (neavAndrrici-lnadinindoielile
Pe
care le au cu siSuranla e-eUmS:UEtii) cd SfAnta noastrd
Bisericd Ortodoxd este, dupd cum irvafd CuvAntul lui
Dumnezeu,
,,
ie a adevirului"
(l-Timotei
3,
t5);Sipentru cd noi dorim, dupd cumpomncegte SfAntul
Apostol, sd
,,umblim
intru acel adevi{'
(2
loan 4) gi,
cdlduzindu-ne dupd ingtiinfarea dati de
1n41e_le
Pdriate
al Bisericii, S@1,
nu:zoim,
n
{acemlrSddtori
ai invdfiturii credinfei gi Adevdrului",
,,impdrtigindu-ne din drojdia Celui Rdu gi aldturAn-
du-ne nenorocifilor apostali de la Adevir"5.
9
La temelia invdldturii Bisericii Ruse din Exil se afli
o dorinfd arzdtoare gi sincerd
-
orice s-ar intAmpl4
indiferent de influenlele gi tendinlele actuale negative
-
de a rdmAne credincioasd Adevirului lui Dumnezeu,
de a rdmAne intru totul ddruiti intemeietorului Bise-
ricii, MAntuitorul Iisus Hristos, gi invdfdturii Evan-
gheliei despre credinld gi evlavie, pe care El a adus-o
pe pdmAnt fdrd vreo stricdciune sau scAlciere ome-
neascd, gi de a pistra toati libertatea duhovniceascd
da-td de Hristos Bisericii celei Una, SfAnti, Soborni-
6
Cf . Scieile Sffrntului Gigoie, partea l, p.792
[in
limba rusd].
744
ceascd gi Apostoleasc5, pe care El a intemeiat-o pe pe-
mAnt pentru mAntuirea oameniloi.
o
Biserica Rusd din Exil ne este mai prelioasd decAt
orice, irrsd doar ir mdsura ir care rdmAne mogtenitoare
de drept a Bisericii Ortodoxe Ruse care a precedat-o
-
pdstrdtoarea neabdtutd gi credincioasd a invdldturii'
apostolice date de Dumnezeu cu privire la credinld gi
evlavie, o continuatoare plind de rAvni a tradifiilor Pd-
rinfilor, a Sfintelor Canoane gi a tuturor rAnduielilor gi
tradifiilor cucemice ale sfintei Rusii. Deviza sfAntd a
Bisericii noastre este aceea a marelui mdrfurisitor al Or-
tod oxie i,
I, fQ$UlAtamrre,
Arh iep iscop u I Alexand riei :
,,Nu
trebuie si slujim vremurilot, ci lui Dumnezeu".
In mijlocul migciriigenerale, de masi, deja auto-in-
vegnicitoare:
,,Inainte!
Inainte! Spre Antihrist!"
-
degi
se prea poate si nu fie exprimati aga de limpede
-,
pentru noi, mddularele Bisericii Ruse din Exil, deviza
de veacuri a Bisericii adevdrate a lui Hristos rdmAne
intru totul acfuali:
,,stai
tare... rimAi neclintit!"7
De ce este aga?
,,1nyit4""tg4tq
ti
-
scrie acest
Episcop Teofan
-
trn{_tnlqt_dSgqla cdtre cg este nou, in
cregtere, in dezvoltare; gi aceasta este firesc, clc-t-ele au
d 1, ci doar il cautd.
fi
nu au decAt sd-l caute
atAta timp cat nu gdsesc ceva trainic. Pentru noi, atAt
adevirul, cAt gi drumul cdtre adevdr au fost limurite
odatd pentru totdeauna. Noi avem adev5rul gi toatd
ttuda noastrd este indreptatd cdtre absorbirea
[impirtd-
girea], nu cdtre descoperirea 1ui"8.
7
Cf. cuvintelor Episcopului
[SfAntului]
Teofan din Despre
Ortodoxie
-
cu atenliondi asupra gregelilor [sdahrgite] impotiaa ei, p.
7,
[ir
limba rusd].
8Ibi d.
745
De aceea noi nu mergem in aceeagi direcfie cu nici
unii dintre
,,modernigti"
gi
,,ecumenigti".
Privirea
noastrd nu ar trebui indreptati
,,inainte", ci,,inapoi"
-
qdtre
viafa pimAnteascd a Domnqlui gi MAntuitorului
Iisus Hristos, cdtre invalanrra dumnezeiasci pe care a
propoviduit-o El pe pimAnt cu noudsprezece secole
in urmd, citre lucrareaJsri de rnseumpimre, citre sli-
vita Sa ogtire de Mucenici, citre Sfinlii Pdrinli gi Invd-
lXtori
ai Bisericii, citre temeluitorii credinfei adevdrate,
cdtre adevirafii ascefi,,acei
,,ingeri
in trup",
ti;
pentru
noi rugii, citre idealurile sfintei Rusii...
Psntru fl oi,,"llxainte1 inseamnd
do-el-, Apo
stazia",
c-a inattte,y-estitd de CuvAntul
lui Dumnezeu gi de Sfinfii Pnrinf ai Bisericii, g
,
despre a cirui apropiqli venire
vorbesc_deja aga de fAfig, atat de mul1i; dar dupi aceea
va veni biruinfa strilucitd a credin;ei noastre
-Judecata
de Apoi, chinul vegnic al pdcdtogilor gi binecuvAntarea
vegnicd a dreplilor.
Aceasta este invifdtura noastri; aceasta este vizi-
unea ortodoxd adeviratd (lipsitd de riutate ori ingelare)
asupra lumii, cireia intreaga Bisericd Rusd din Exil ar
trebui sd-i rimAnd credincioasd, ca si-gi indreptdfeasci
existenla pe pdmAnt, nu sd devind
,,sarea care gi-a
pierdut gustul".
Prin urmare, oricine crede altfel, inclind si
,,Fl-{paqqkqvremu_rile",4
aju4-s deja la un,fg[de com-
p ro mi s c u,, r du-l ac e s
!,e-r-',lU lql'_ _c
a re c_,o_n_d uc e c d tre
Antihrist, gi nu este cu adevirat mddular al Bisericii
noastre Ruse din Exil, chiar daci, in mod formal,
continud sd-i aparfini.
146
CWANT ROSTIT iN PUN'TTNICA ORTODOXIEI
(re71)
Iubili frali gi surori intru Domnul, vefi auzi aceste
cuvinte solemne gi pline de insemnitate din rAnduiala
din Duminica Ortodoxiei, pe care SfAnta Biserici a sta:
tornicit-o sd fie sivArgitd in aceastd zi. Cea dintAi
sdptdmAnd a SfAntului gi Marelui Post s-a incheiat ca o
sdptdmAnd de rugdciune stdruitoare gi pocdinfd ld-
untrici. SfAnta Bisericd, dorind sd ne incurajeze gi sd
ne mAngAie, a statornicit pentru noi in aceasti primd
sdptdmAnd a Marelui Post, in cea dintAi duminicd, un
praznic duhovnicesc, unul nespus de scump gi de apro-
piat inimilor noaste: Biruinfa Ortodoxiei.
Aceastd sdrbdtoare s-a
linut
pentru prima datd in
44
42la
Constantinopol, in prezenla Fericitei
impdrdtese Teodor4 de c-dtre Preafericitul Patriarh
Metodie, intru pomenirea biruinlei asupra ultinnei
9{-ezrr-eumplite
care a zguduit Biserica lui Hristos
-
erezia iconoclasmului. Insd prin acest praznic, SfAnta
Bisericd aratd biruinfa sfintei Credinle ortodoxe inde-
obgte, izbAndirea ei impotriva tuturor nelegiuitelor
erezli, invdldturi mincinoase gi schisme. Domnul
nostru, MAntuitorul Iisus Hristos,
$i-a
intemeiat Bi-
serica pe pdmAnt aga incAt toli cei care ii aparlin, si se
poatdizbivi, s!,sepoatiJeri de cursele diavolului gi sd
intre intru Impdrifia Cereascd gdtitd lor. Diavo,lulgl-a
intrebuinlat toatd.puterea i-
ceascd Biserica lui Hristos
tr,
prin aceasta, se_ipplg4tg"
mAntuircLsloenilor.
La inceput
4
cump"lite imp o triv a B is e ri c ii d in pa.rtea_evJdor+ i
pdgAnilor. Vreme de aproape trei veacuri, sAngele
Mucenicilor cregtini a curs fdrd incetare. insi diavolul
747
nu a izbAndit in lucrarea lui. SAngele Mucenicilor
-
dupd potrivita expresie a apologetului cregtin Tertuli-
an
-
a
_devenit.,,si:nAnp-cregtinilor". Cregtindtatea
a
triumfat asupra prigonitorilor ei.
,,Mieii
blajini ai turmei
lui Hristos au preschimbat furia de fiari a prigonitorilor
lor in blAndele de miel".
insd diavolul nu a rdbdat a vedea infrAngerea
suferitd din mAinile Mucenicilor. CAnd Biserica lui
Hristos a biruit tr lume, el a stAmit impotrivd-i o noud
gi chi,armaiprimejdioasd prigoani, anume c
-
ata cum inarntevestise SfAntulApostol Pavel
inconvorbirea sa cu preolu efeserlie-s-au
ridicat oameni
,,griind
lucruri stricicioase"
(Fapte
20, 30). Pavel i-a
numit pe astfel de oameni ,,lupi
rlpitori"
(Fapte
20,29).
Acegtia erau aga-1qgf tii--eretici" care
AlL _ciglelge
adevdrata i:rvalatrri a lui Hristos despre
qredinfd gi evlavie, ca d pentru oameni
aceastd invdliturd. CAnd aceasta s-a intAmplat, SfAnta
Bisericd, prin cei mai buni slujitori ai sii, a ridicat arrne-
le impotriva acestor eretici pentru a apdra invilitura ei
cea adevdratd, nedeformati. Atunci au irnceput si fie
convocate mai intAi sinoade
,,|@ale"
gi apoi
,,ecumenice".
Din toate colprile pimAntului s-au adunat episcopi gi,
prin Duhul SfAnt, au dat glas Adevdrului celui curat
9i
nestrAmbat, urmAnd pild@stol ic
A.29LD e asemenea, i- a despd rfit
pe eretici
{-e_plsericd
gi i-a anatemizat. Aceasta era in
acord cu p.g-S+IqA limpede datd de Insupi Domnul nostru
Iisus Hristos, Care a spus: ,,Iar
de nu va asculta nici de
Biserici, si-fi fie
lie
ca un pigAn gi ca un vameg"
(Matei
18,17);9i in acord cu pomnca SfAntului Apostol Pavel,
e
Vezi gi Efeseni 5, 3-8.
148
acest mare
,,Apostol
al neamurilor" care a spus:
,,Ci
chiar
daci noi sau inger din Cer vi va lineygQt afar,i
d" qgeaeel
!" (Galatenil,
B).Iar in alt loc, tot el grdiegte:
,,Cel
ce nu-L iubegte pe
Domnul nostru Iisus Hristos, si fie anatema Maran
atha!
(Domnul
vine)"
(L
Corinteni1,6,22).
in acest fel, ritualul nostru ortodox emofionant,
mdref gi solemn igi are incepdtura de la insugi Domnul
nostru Iisus Hristos pi de la marele SduApostol, chemat
de El si fie
,,Apostolul
neamurilot"TD, cu alte cuvinte
al intregii lumi pdgAne. i+eepAnd diLveacul al lX-lea
SfAnta Bisericd a hotirAt cd acest ritual trebuie oficiat
in p:ima.Duminicd a SfAntului pi Marelui Post gi ci
aceastd zi se va numi
,,Duminica Ortodoxiei".
Acest ritual, frali gi surori, este deosebit de impor-
tant gi plin de insemndtate in cumplitele vremuri pe
care le triim, vremuri in care credinla ortodoxd este
goviielnici
9i
nestatornicd. Aceasti goviielrricie gi nesta-
tomicie a credinlei ortodoxe se datoreazd r
in sqfletele credinciogilor. Cei care ar trebui sd fie stAlpi
ai.Sf in tei Ortodox_ii
_-nn4iierad:ri, inc luzAnd gi ocArmu-
itorii anumitor Biserici locale
-
dg_!u
A_devdrul Sfintei Ortodoxii. Este cumplit sd trebuiascd
si spui cd I Bisericii constantino-
politane, care e cunoscutd drept Biserici,,Ecumenicd",
omul socotit a fi ierarhul cel dintai al oricdrei Biserici
Ortodoxe, a pdrSslt aceas e! Neindoielrric, peste toate
acestea
,
despre care a
irgrintevestit SfAntul Apostol Pavel (2Tesaloniceni
2-3)
-
lepddarea de Flristosa cregtinilor.
r0
Vezi Romnni 11, L3 gi 2 Timotei 1,11.
t49
Suntem acum fafi in fald cu aceastd apostan'e.
intare ce std asupra credinlei cregtine,
asupra credinlei ortodoxe, e e
", ayAnd in frunte ceea ce se cunoapte drept
4o
i Biserici a
lui -iedinfele
deformate existente in prezent
"
care, din punctul nostru de vedere, fdrd, nici o
indoiald ,
acea falsd bisericd
pe care o va ocArmuiAntihrist, a cdrui venlfe-qg pregd-
tegte cu grdbire in lume acum.
Din invdfdtura CuvAntului lui Dumnezeu gi a
Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii
eL vasta in
fmntea-
alintregiit-"li;
asemenea unui
ngq*Slvgl4-uQ4dial ti
va
ciuta sd supund qubp!4tglg4_sa absoluti.
Credinla ortodoxi
-
aceasta este
,,credinla
Apos-
tolilor",
,,credinfa
Sfinfilor Pirinfi"
-
este acea credinld
pe care Pdrinlii Apostolici, ucenicii nemijlocili ai Sfin-
jilor Apostoli, dimpreund cu Sfinlii Pdrinfi gi Invdldtori
ai Bisericii gi cu urmagii lor legiuifi, agezali de Duhul
SfAnt, au tAlcuit-o pentru noi in scrierile lor minunate
gi de Dumnezeu insuflate. Fralilor gi surorilor, trebuie
sd ne pdstrim statornici ir aceastd credinli, daci ne
dorim izbdvirea cea vegnicd!
Acum vom sluji dimpreund cu dumneavoastri
acest ritual ce are mare putere invilitoreascd, e emo-
fionant
gi deosebit de solemn gi care e alcdtuit din doud
pirfi: prima parte este fugdciunea
Sfintei Biserici pen-
tm-tofi-cei care auriticitsau-arrcizut de la adevira-
ta credinli ortodoxi; in pagea a d_o_qa SfAnta Biserici
150
rostegte teri bi l a
anatemd i mpotri va tuturor i n-
vdlitorilqr'4qlncinogi, ereticilor gi schismaticilor care
au stdruit
htryf tautatea Lor gi care nu doresc sd se
uneascd din nou cu Biserica cea adevdratd a lui Hristos,
i. Apoi vom cAnta
,,Vegnica po-
meni re" pentru tofi apdrdtori i rdposafi ai Sfi ntei .
Ortodoxii gi
,,La
mulyi ani" pentru acei apirdtori ai
sfintei credinfe gi Biserici Ortodoxe care sunt incd
printre cei vii. Amin.
ADEVARATA ORTODOXIE
P*f,.i oameni gtiu aEfdzi ci EisericaOrtodoxi nu e
nimic altceva decAt
.:
os/ rnseFr
invdldturile date fiecdrei generalii de credinciogi care a
urmat. Aceste invdfdfuri au coborAt de.a lungul veacurilor
de la Sfinfii Apostoli, ldmurite gi tAlcuite cu luare-aminte
de urmagii lor legiuifi (ucenicii lor gi Sfinfii Plrinfi),
predate gipdstrate intocmai de Biserica noastrd de Rdsdrit
care este singura in stare si igi dovedeasci dreptul de a fi
nurniti,,Biserica Ortodoxd". Dumnezeiescul intemeietor
al Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos, a spus limpede:
,,Yoizidi
9i
porfile iadului nu o vorbirui"
(Matei
16, L8). El a trimis Bisericii Duhul SfAnt. Duhul 9a
pogorAt peste Apostoli, Duhul Adevdrului (Ioan
15,26),
Care ii
,,vestegte
t oate"
9i
o povdpiegte (loan
16, L3),ferin-
d-o de riticire. tntr-adevdi unea sd vesteascd oamenilor
acest Adevdr, cd Domnul pentru aceasta a venit fir lume,
potrivit propriilor Sale cuvinterr (Ioan
L8,37), iar Sf6nhrl
Pavel adeveregte acest lucru itr epistola sa cdtre ucenicul
tt
,,Decii-azis Pilah Agadar egti Tir impirat? Rispuns-a lisus:
Tu zici ci Eu sunt impirat. Eu spre aceasta M-am niscut gi pentru
151
sdu, Episcopul Timotei, zicAnd cd
,,Biserica
Dumnezeului
celui viu este stAlpul gi temelia Adevirului"
(lTmotei 3,
15). Pentru cd ea este ,,stAlpul 9i
temelia Adevirtthti",
,,por,tile
iadului nu o vor birui". Rezultd atunci cd ade-
vdrata Bisericd Creptini
-
unicd irntr-adevdr, de vreme ce
Hristos a intemeiat o singurd Bisericd'
-
a existat
intotdeauna pe pdmAnt gi va ddinui pAnd la sfArgitul
vremurilor. Ea a primit figiduinfa lui Hristos:
,,Eu
cu voi
sunt in toate zilele, pAni la sfArgitul veacurilor"
(Matei
28,20). Mai poate exist4 vreo cAt de mici indoiald cd Ia
Bisericd se referi Domnul aici?
QnceiudeatdsandtoasS"gicinstitA.orice
lucrare a unei
cong-tiinfe
curate
Fi
qricine cunoapte istoria Bisericii
Cregtine, invdldturile morale gi teologice curate
9i
nede-
formate ale religiei cregtine, trebuie sd mirturiseascd faptul
ci
evdratd,
intemeiatd-d.qDqm!-u.l nostrq Iisns
Hristos, 9i
cd ea a
pistrat Adevirul Lui sfdnt
gi neschbb:at. De altfel, istoria
aratd o legdturd a harului care poate fi trasatd incepAnd
de la Sfinfii Apostoli pAnd la succesorii lor
9i
la Sfingii
Pdrinli. in contrast cu ceea ce au fdcut al;ii, Biserica
Ortodoxi nu a introdus niciodatd in invildturile ei innoiri
prin care sd
,,1ind
pasul cu vremurile" ,
sdfie ,,progresbd" ,
,,si
nu fie lepddati la marginea drumului" sau si adopte
cerinle gi mode actuale care sunt intotdeauna inlesate de
pdcat. Biserica nu se conformeazd niciodatd lumii. Cu
adevdrat nu, cici Domnul le-a spus ucenicilor Seihcina
.
cea de Taind:,,nu sunteF dinlume"
(lmtt
15,19)l2.Trebuie sd
aceasta am venitin lume, ca si dau mirturie pentru adevir; oricine
este din adevlr asculti glasul Meu"
(Ioan 18, 37).
12
,,Aceasta
vi poruncesc si vi iubifi unul pe altul. Daci vi
urigte pe voi lumea, si gtifi ci pe Mine mai inainte decAt pe voi
M-a urAt. Daci ali fi din lume, lumea ar iubi ce este al slu; dar
r52
rimAnem credinciogi acestor cuvinte, dacd voim sd fim
credinciogi adevdratului cregtinism
-
Biserica c-ea ade-
viratd a lui Hristos a fostintotdeaun4 este gi va fi mereu
strdind lumii acesteia Despdrfitd de ea
[in
duh], e in stare
sd transmitd nesdrimbate invdfdturile dumnezeiegti ale
Domnului, pentru cd aceastd despdrlire a ficut-o sd'
ddinuiascd neschimbatd, adicd asemenea cu insugi
Dumnezeu cel neschimbatl3.
Ceea ce invitalii numesc
,,conservatorism" este un
indiciu esenlial gi poate cel mai caracteristic al ade-
viratei Biserici. I)e-vremeee
ADEV-ARUL ne este dat
-eentm
+otdeaun4da.tsri+ noastrleste-:rrai de-
imildm, decAt sd-l descoperim. Avem
poruncd sd ne intdrim pe noi ingine gi pe alyii intru
Adevdr giintru acestdrip sd-i aducempe tofi la credinfa
cea adevdratd
-
Ortodoxia. Dinxefedcire, au apdrut ir
chiar sAnul Bisericii, pAnd gi printr-e _ierarhr, pireri
explima-te de persoane binecunoscute, p4reri"care ii
suuly:dt4+itoare.
'ii
face sd se teamd ci nu vor fi recunoscufi
ca fiind
,,cultiva;i", ,,liberali"
gi
,,progresigti".
Acesto,r
ap_qgtag_mod enri d e_
I a _Qrt_q{exie
regq_noqscdf aptulcd_Biseriea_noastrd__Or_t_od.oxd_este
inlqglai Bise rica p_e, eareAintemei a t- o Do mnu I n
Iisu_s Hristos, cea cdreia i-a fost fdcutd figdduinfa cea
mare cd
,,por,tile
iadului nu o vor birui" gi cdreia El i-a
incredinfat plinltatea Adevdrului dumnezeiesc. Prin
pentru cI nu suntefi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume,
de aceea lumea vi urigte. Aducefi-vi aminte de cuvAntul pe c.ue
vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decAt stipAnul siu. Daci
M-au prigonit pe Mine, gi pe voi vi vor prigoni; daci au pizit
cuvAntul Merl gi pe al vostru ilvor p5rzi" (loan
15,17-20).
13
Yezi l acoa 1,17.
153
inpelatoua $ lAlsa
lor sm-e-r-q1-ie, prin hula lor impotriva
Domnului, acegti pdstori mincinogi
9i
cei dimpreund
cu ei s-au instrdinat de Biserica cea adevdratd.
Ei au
exprimat in-mod-tacit ideea ci ,Borfile
iadului"
au
,,biruit"
Biserica Altfel sPus, ace9ti apostafi ziccd'sfAnta
noastrd Biserici Ortodoxi este deopotrivi
,,vinovatd"
vizibild.
ca-
re a devenit atAt de la modd in vremurile noastre
-
sfintei Ortodoxii', inse ne este greu sd credem cd aceastd
vedere istoric,
,,migcarea
ecumenicd"
-
alcf,rei organ
suPrem este Consi
B-iserigilor
-
este o
organizalie de originq
Pq-r
protestantd. Aproape toate
BiJericite Ortodoxe i s-au aldturat, Biserica Ortodoxd
Rusd din Exil fiind cea mai inqeqrnati
excepfie. Chiar
gi bisericile aflate inddritul ,,cortinei
de fier" i s-au
aldturat. Pentru--o- vremg,Eatuanhia Rusi-a re zistat,
pldcAndu-i sd creadd ftr puritatea Ortodoxiei ei
9i
pri-
iittd. ucest curent, in mod destul de firesc, ca fiind
po@1a4ic Ortodoxiei. intre timp insd a devenit membru.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil este aproape
lingur
in impotrivirea sa f a
|d
de,, migcarea ecumenicd".
Li l
Cum putem explica izolarea sa de resful
,,Ortodoxiei
globaIe"?
Tiebuie sd inlelegem situalia in termenii cuvintelor
,,acestea trebuie si fie" (Luca21, g),adicd
,,marea apos-
tazie"7a, cea in chip limpede prezisd de Domnul (2
Tesaloniceni 2, 3-1-2),,,este ingdduitd de Dumnezeu,', dupl.
cum
v a dat mdrfurie in ur-
md cu aproape un veac. (Un alt Pdrinte duhovnicesc,
S l, cu adAncd mAhnire
LyeEtiL
cd
). Sfsntullgatie scria:,,Nu
ndzuiti ca ridicAnd mAna voastrd slabi sd curmafi
torentul stihinic al apostaziei.
gi aceasta vd este de ajuns.
cg_sn-i putefi evita i
la
ori-cin-d-este-cuputinfd.
Se poate presupune cI institufia
Bisericii, care de multd vreme se clatini, se va pribugi
cumplitgicu gribire. intr-adevdr, nimeni nu estetrstare
Nu vI aduceli aminte ci, pe cAnd eram inci la voi, vi spuneam
aceste lucruri?
$i
acum gtiti
ce,lopregte, ca si nu se arate de.gQ!!a
YfemSA
lui. Pentru ci taina firidelegii se
ti
lucreezS" pAni cAnd
ce'l._carq ojlqpigdici aclrm va;fu!4!-!a o g$g. gialcrlCi
se_vaarila
1el
firi de lege, pe care Domnul Iisus il va ucide cu suflarea gurii
Sale
9i-l
va nimici cu strilucirea venirii Sale. Iar venirea ac.luia
155
vJe-n1eh!-lea-a
-qa-mq4llor. Ortodoxia adevd ratd este
,
gi nu ,matef_tel!i_c_4- o-ri psihologicd ori
pdm_Anteascd. Pentru a ne apira de,,duhul acestui veac"
gi a ne pdstra credinciogia fald de Ortodoxia cea
adevdratd, se cuvine ca mai intAi gi cg*-tgqt-5 put-e1ea
noastrds : oincre_d-infare
lgi Hr1g_!os deplind gi riguro_asd*_ftui abatere de ld
poruncile- h'i Dumnezeu
'aU
dg la
l_egile
Sfintei Sale
Biserici. In acelagi timp, nici o
r sau legdtult
splritual.d_cu,aposta-
zia actuald sau cu i4tineazd credinla noqqtrd cca
{Antd,
nr*cr*ebiAr cu aceielizidenfi care igi spun
,,or-
todocgi". Ei vor merge ir calea 1or, iar noi firtr-a noastrd.
Trebuie sd fim cinstifi
9i
statomici, urmAnd calea cea
dreaptd, neabdtAndu-ne ni ci odati spre a pl dcea
oamenilor sau de teamd ci amputea pierde vreun folos
personal.
care este numitd eufemistic
-
z_illne_!rber3_l_4ll4rg,itd,f". in contrast cu aceast6,
,,vi-
ziune liberali
|drgStdf",
agezdm,,strictefea ideilor" care,
in conte mp o ran eitate, e slq_la_ma dA_sajfe-
_e_tlche
ta ti
mgdi rt0,u5.", probabil ci ii
so99*t**e**gs,fin*iiMucenici
;.al cdror. oste
,,liar'1
t oi
diferenld micd intre
,,caIea cea largd"
-
asupra cireia
ne-a avertizat Domnulr6 (Matei
7, 13)
-
gi actuala
,,vi-
zinne ldr gStd" . El a osAndit,,calea cealargd" vddind-o a fi
drumul spre,,gheend". Desigur, ideea de,,gheend" nn
16
,,Intrafi
prin poarta cea strAmtn, ci largi este poarta
9i
lati este
calea care duce la pieire gi mulf sunt cei care o afli" (Matei 7,13).
sd stdvileascd sau sd se impotriveascd acestui lucru.
Miiloacele
ad-O_p__tate
pentru a sprijini Biserica instituli-
onald sgnt imprumutate de lastihiile{elementele] acestei
lug_ri,
lucruri care-i suntpotrivnice Bisericii, iar urrnarea
va fi cd a, decAt s-o
impiedice. Fie ca Domnul Cel Milostiv sd ii apere pe cei
rdmagi care cred in El. insd aceastd rdrndgilLeste miculils
gi se micporcazd. tot mai mult". \kajr-rlepul omenirii ipi
dd toati silinfa gi intrebuinleazd, toate mijloacele cajii
ze44_rniqe6ca lLqeastd-Jim5gi;d". Ajutorul ii vine din
cooperarea deplini a tuturor
h@i
pi
i gi in special a acelor pIgqll$Lptseop_i care
t@e' gi fdgdduinfe
-
credin;a cea
adevdratd gi Biserica cea adevdratd.
Respingerea gi ferirea de apostaziacarea sporit atAt
de mult c
(care poartd ir sine seminlele propriei sale cdderi). DacI
ndzuim sd ne impotrivim lumii, este de trebuinld mai
intAi sd o inlelegem gi sd avem limpede inminte faptul
c-a-lrgeaEta-ePoed, mai tot ceea ce poartd numele
preasfAnt gi scump de
,,Ortodoxie",
nu este in fapt
ortodox. Mai curAnd este adese-o,qi
,,o
Ortodoxie
mincinoasd gi uzurpatd", de care trebuie si ne temem
gi si ne ferim ca de foc. Spre deosebire de aceastd
credinld contrafdcutd, adevdrata Ortodoxie a fost datd
gi trebuie primitd fdrd innoiri, gi nimic care sd fie
potrivnic Sfintelor Scripturi gi dogmelor Bisericii
Sobornicegti nu trebuie acceptat ca invildturd ori ca
reguli in Bisericd. se gAndepte
doar sd-L s!uje-4gc-4_pq
_D-gmnezgu
gi sd mAntuiascd
sufletele, gi de b-undstarea lumeascd gi
tu
,,Nu
te teme, turmi mic5" pentru ci Thtil vostru a binevoit
si vi dea voui impirl+ia" (Luc;12,32).
prezinte nici o nelinigte pentru acei teologi
,,liberali"
gi
avangardigti. E_i gol sa-lesloghi5e4qq{_plini de sine
d-espre e4 insd discutAnd nesibuit gi gdHgios despre
,,noile
direcfii ale teologiei ortodoxe" gi dobAndind o
seamd de ucenici dau dovadd cd nrrmai-cred
in exis-
tenfaf2dlllr.ri.lntr-adevdr, acest "
nu sunt cu nimic malprejos d_e-c6- moderni.
Cu ilte cuvinte, calea ac ti" nu este calei
noastrd. Qalea ci acest
lucru nu este evident,pentru toatd lumea
,,Viziunea
I ne ilstrdrneazd d-e.Domnul gi
de Biserica Lui cea adevdratd. Este calea care se abate
de la Ortodoxie.{geagtd
,,viz-iune"
este criminald gi e
1, casine lipseqscd
de
mAntuire. Cici noi, origicum, nu acceptdm nici o
innoire,
,
calea_pe
au ales s[-L
ahrjgeg-caP-DumnezetlNoialegemcaleacredinciogiei
fafd de credinla cea adevdratd, gi nu,,calea modemd".
Noi alegem credinciogia fafd de i, cu
t_oelg le ei care au fost primite gi
intdrite de Sinoadele locale gi Sobomicegti
[Ecumenice].
Noi alegem rAnduielile gi tradi;iile cele sfinte, bogdliile
duhovnicegti ale acelei credinle care ni s-a transmis
deplind gi negtirbitd de la Sfinfii Apostoli, de la Sfin;ii
Pdrinli ai Bisericii gi mogtenirea cregtini a cuviogilor
nogtri inaintagi. Singurd aceasta este credinfa adevdra-
tului ortodox, deosebitd de
-o:-t9dq:qia_'1 contrafdcutd
ndscocitd de vrdjmagul neamului omenesc. Noi nu
primim decAt credinfa apostolicd, credinla Pirinfilor,
credinla ortodoxd.
158
DESPRE NOUL HILIASMI?
Postul Mare este
p
perioadd de pocdinfd; iar pocdinla
este acca lupti impotriva e,
luptd atAt de grea pentru om, incAt lnsugi Domnul,
Ju-
decdtorul luptei duhovnicetti,
@i'
eg4-ci.
Despre aceasta ni se amintegte cu i-nsuflefire chiar
la mijlocul Marelui Post, in Duminica Sfintei Cruci. Aga
cum Domnul a purtatCrucea pentru mAnfuirea noastrd,
aga trebuie ca fiecare dintre noi sd
,,i9i
poarte Crucea
sa"
(Mntei
1.0, 38 gi 16,24; Marcu 8, 34; Luca 9, 23), ca sd
dobAndeascd mAntuirea gdtiti noud de Domnul.
este cu_neputilfe
m_antqifeA_l Aceasta este ceea ce invald adeviratul
cregtinism. invdldtura despre lupti, despre purtarea
Crucii, rdzbateca un fir rogu de-a lungul intregii Sfinte
Scripturi gi al intregii istorii a Bisericii; iar vielile Sfin-
filor
care au binepldcut lui Dumnezeu, atlefii duhov-
nicegti ai credinlei cregtine, in chip ldmurit dau mdrturie
despre aceasta.
![4re"]pPost
este de
ii in viala aceast4 repetat an de an, o
&prindele
tn d, de nedespirlit de
intreaga viali a adeviratului cregtin.
17
Cele ce urmeazd au fost cuprinse aici, intrucAt se referi la
atitudinea cu adevdrat cregtind pe care se cuvine sd o avem fald
de viala duhovniceasci gi viitorul lumii, in opozilie cu ideile gi
agteptirile smintite care se regisesc ir societatea de azi. In plus,
dau mirturie despre rAvna pastorald gi perspectiva patristicd a
Arhiepiscopului Averchie.
Traducerea s-a ficut dupd The Apocalypse in the Teachings of
Ancient Chistianity
-
an Orthodox Commentary by Archbishop
Averky Taushev, Fr5fia Sf6ntuluiGherman dinAlask4 Platin4 edifia
all-41995,pp.285-289.
lse
insd acum, in al XX-lea veac al epocii cregtine, s-au
ivit,,bdrbafi infelepfi"
-,,neocregtini;',
dupd cum igi zic
unii dintre ei
-
care _despre cele
pomenite mai sus. Ei propoviduiesc de
ag, sentimental, trandafiriu.Lp;1t de
,
o imaginari drageste pseudo-c{et-
tind, atotcuprinzdtoare gi ligti din
to-e|e-plAecrile acestei trecdtoare viefi pdmAntegti. Ei
ignord cu desivArgire nenumdratele ptrde
{n
SfAnta
Scripturd care vorbesc'cu tdrie gi limurit despre loplA
duhovtllc@sgd, d esp re umrara MAn tu itorulu i Hristos
int4r rdstignireaJafd.de,Jume, despre multele necazuri
care il agteapti pe cregtin in viafa aceast4 incepAnd cu
cuvintele pe care insngi MAntuitorul Hristos le-a adresat
ucenicilor Sii la Cina cea de Thind:
,,in
lume necaz vefi
avea"
(loan
16,33).lar aceasta se intAmpld aga pentru ci,
ata cum insugi Domnul ne-a griit,
.ta9@), de vreme ce,,lumea
toati intru cel viclean zace"
(L
loan 15, L9). De aceea
din,lume"
(1
Ioan 2, 15);
-prietesugul iumii vraibi lui
Dumnezeu este"
9i ,,oricine
va vrea si fie prieten lumii,
vrijmag lui Dumnezeu se face"
(lacoa
4,4).
Intr-un anume fel, acegti
,,inlelepfi"
moderni nu
reutesc sd vadd ci niciieri CuvAntul lui Dumnezeu nu
fdgdduiegte cregtinilor in chip hotdrAt mullumire
duhovniceascd deplind gi fericire cereascd in aceastd
viafd pdmAnteascd, ci dimpotrivd, intiregte faptul cd:
viappep_fmQntsevaindepdrtatolniu_multd_eLegea
lulQqmnezeu;'u
fur", 2 Timotei 3, L-s);cd
,,to-ti
care
voiesc cu buni-cinstire a viefui intru Hristos Iisus v_or
160
{i
prigoni,ti. Iar oamenii cei viclenigi ferme,qi_Lori vor
procopsi spre mai riu, inselAnd
9i
ingelAndu
-se" (2
Timotei 3, 12-73); gi cd in cele din urmi
,,pimintul
gi
lucrurile cele din el vor arde de istov"
(2
Petru 3,10).
insd atunci se vor ardta
,,ceruri
noi
9i
pimAnt nou, intru
care locuieste dreptatea" (2
Petru 3,1.3)
-
un minunat
,,Ierusalim
nou, pogorAndu-se de la Dumnezeu din
Cer"
(Apocalipsa
21, 2), care i-a fost aritat lui Ioan,
Vdzitorul Thinelor, in vremea descoperirii care i s-a da-t.
r
E_i-dpp_sc.-p-Linatatea
-fericirii in lUmea_ace_?sl4
impovdratd de mullimea ei de pdcate gi fdrddelegi; gi
agteaptd cu nerdbdare aceastd fericire. cd
una dintre cele mai sigure cdi de a o dobAndi este
,, d",unirea tuhrrorpopgare,lorirtryo
s d, care va cuprinde nu doar
romano-catolici gi protestanli, ci gi evrei, musulmani gi
pdgAni, fi_qc_q1e_pdstrAndu-gi propri i I e convingeri gi
gregeli. Aceasti imaginari dragoste
,,cregtind", pro-
povdduitd in numele fericirii viitoare a oamenilor pe
pdmAnt, nu poate decAt sd calce in picioare Ad.evdrul.
t cu tot ce se afld pe el,
degi limurit a fost inainte-vestiti de CuvAntul lui
Dumnezeu, ca fiind ceva atAt
_de
groaznic
inc6t
nu peate_fi i_nfdligat, ca gi cum ar fi ceva
ce nu gine de atotputemicia lui Dumnezeu pi aparent
este ceva de nedorit. Ej recun_osc cu$ovi.ielnicie ci
pdmAntul va fi nimicit (cdci cum poate cineva sd nu
accepte ceva proorocit in Sfdnta Stipturd?), insi cu
condilia ca acest luc+r_sq_Qe!+!
,
ep-drtat,
invdluit in cefuri; nu veacuri, ci
milioane de ani de acum inainte.
1,61
Care este pricina acestei credinte a lor? S-ar putea
spune: pentru cd sunt d, sa:r le-ltpsgte
r
;lin
uinta:aescului
ce aa sdfi e. Pentru ei ,
,
iar cAnd aceasta li se sfArgegte, totul se
termind.
in cAteva puncte ale sale
-
mai ales privitor la
agteptarea unei viefi fericite in aceastd lume
-
un astfel
de cadru de gAndire se aseamdnd mult cu elczta-l4lg
rdspAnditd a primelor secole ale cregtinismului, numitd
hiliasm. Aceasta este a$eptareA-rrnel dorr,nii de o rnie
de ani-a-hrliJristos pe pdmAnt; din aceastd pricind,
man-ifestarea,modernd a acestei erezii poate fi numitd
neohiliasm.
Trebuie sd fim congtienfi gi sd luim aminte cd
I a foslosAndit d-e Sinodul alll lea Eeumenic-din
;
agadar,a crede in el acum, ilr veacul al XX-lea
chiar pi in parte, este-cu t tat. in plus, acest
neohiliasm contemporan elte mu-ltmairdu decAt vechea
erezie hiliastd, prin aceea cd la temelia sa std fdrd indoiald
a in uia[a aeacului ce ua sd rtind... pi iofilla
deadobAnd,i-fcrrcireaiei4epim6nt,f olosind
toate inlesnirile gi izbAnzlle progresului material al
vremurilor noastre. Aceasti invdfdturd mincinoasd
pricinuiepte un rdu cumplit, adormind trezvja sufle-
teasci a credinciopilor pi sf6rgitul lumii este
f_oarte departe (de va fi cumva vreun sfArgit), gi
sd priaegheze
Fi
sd se roa&e-- lucru la
care MAntuitorul Hristos i-a chemat mereu pe cei care
!-au
u14qat(cf. Matei 26,41)
-,
de vreme ce totul in lume
merge din ce in ce mai bine, progresul spiritual
finAnd
pasul cu progresul material. Iar fenomenele groaznice
r62
pecareleobservdmirprezent
;toate
s-au mai intAmplat gi inainte, iar ilr cele din urmd vor
trece gi vor fi inlocuite de o inflorire nemaipomenitE a
cregtinismului, in care, desigur, e-qqg!-e_4lg!i vqt ocupa
lg:urrle
de frunte gi cele mai de cinste.
Astfel, totul este perfect! Nu mai e de trebuinli si .
ifi dai osteneald cu tine insuli gi n
T.glrlserainnbudtAf delqsjrg, pAni cAnd, ir cele din
urmd, Impdrifia lui Dumnezeu va fi instauratd pe
pdmAnt intru mullumirea gi fericirea plmAnteascd
universald.
Frafilor! Nu este oare limpede unde se gdsegte
d a acestei invildturi mincinoase gi
ispititoare? le sugerea_zd cregtinilor de astizi aceste
cu scopul de a prdpdstui intreaga cregtindtate?
Ca de o boald molipsitoare, ca de foc trebuie si ne temem
deacestneohilinsmcareestepto_firndpotrivnicinvdtdturii
CuvAntului lui DumnezeLr, invdfdturii Sfin;ilor Perinti
gi tuturor invdfdturilor vechi de veacuri ale Sfintei noas-
tre Biserici, prin care mul;ime nenumdrati de drepfi au
fost mAntuili.
nu eqte_gl nut_ poate fi
c_199!!4i9m adevf,rat! De aceea, nu se
intAlnegte cu nici una dintre migcdrile m-odeme, nici cu
ecumenismul, nici cu neohiliasmul.
este credinfa sfinfil_ot
_asc_eti,
cr e din
I
a ap o s t oli c d, u e din
I
a P dr in! ilo r, Cr e dinl a O r t o do x d
care a
fdcut
statornicd tntreaga lume. Acestei gi numai
acestei credinle ii vomli urmdtgri ir_aeegtezde rqvel-
F
e, in care trdim astd,zi. Amin.
Par t ea a I I I - a
MARTURI I CONTEMPoRANE
DESPRE VREMURI LE DI N URMA
SUNT ACESTEA VREMURILE DE PE URMA?I
de Pr. Gordon Walker
,,SfArgitul
lumii std asuprd-ne!"
-
ata incepea o
cuvAntare la Simpozionul Preofilor Arhidiocezei
Antiohiei din iulie 1994. Aceasta nu s-a vrut cu nici un
chip sd fie ceva senzafional. Mai curAnd a fost o
trcercare de analizi calmd a stdrii lumii in care trdim.
Chiar dacd cineva ar disprefui implicafiile apocaliptice
ale anului 2000 care se apropie cu iufime, nu e nevoie
sd fii prooroc ca si vezi cd, ne confruntdm cu situafii
nafionale gi intemalionale din ce ince mai primejdioase
gi mai explozive. Multe glasuri
-
atAt din sfera religioasd
cAt gi din cea profand
-
avertizeazd cu privire la eve-
nimente catastrofale care vor avea loc.
Vreme de 45 de ani de preofie, am invdlat gi ris-
invdlat din fiecare carte a Noului LegdmAnt, afard ile
Cartea Apocalipsei aSfintului Ioan. Din cine gtie ce pricind
negtiutd de mine, am simlit o relinere subcongtientd
privitor la faptul de a invdfa din cartea aceasta tainicd,
de incheiere a Noului LegdmAnt
-
ti
asta pAnd de cu-
rAnd. Fdrd irdoiald ci a fost mila lui Dumnezeu ca si
imi ingdduie rdgazul gi prilejul de a cerceta scriitorii
ortodocai gi Pirinlii bisericegti cu privire la aceastd
insemnati carte profetici.
1
Articol publicat in periodicul ortodox Again, USA, vol. 18,
nr. 3,.septembrie"-79.95- pp. 26-28.
n
De-a lungul a aproape 2000 de ani de istorie a
Bisericii Ortodoxe, s-au scris foarte multe cdrli pe
marginea ei de cdtre Pdrinli bisericegti vestifi.
Ca gi cregtini ortodocgi, noi nu credem in stabilirea
unor termene ale celei de a Doua Veniri a lui Hristos,
degi a Doua Sa Venire reprezintd un articol din Crezul
.
nostru, rostit in fiecare Duminicd in vremea Dumne-
zeiegtii Liturghii. Noi credem cd proorociile Apocalipsei
au slujit pregdtirii poporului lui Dumnezeu pentru
incercdrile, necazurile gi suferinfele pe care le-au
indurat mul1i in decursul fiecdrei epoci a istoriei Bi-
sericii. Insd I deosebit al acestor proorocii este
pus pe
,
pe vremurile de pe urmd
-
vremuri in care i, aga cum o gtim, va ajunge
lg un sfdrftlelfu_cen. Tidim acurn vremurile de pe urmd,
aga cum mulfi cred?
P r oorocii tn sp dimAnt dt oare
ale lucrurilor ce aor ueni
necuno scutd a v eacu tri r,o rirL,H:H
ttT,:11?r1:
sa la cartea intitulatd Apocalipsa Sfkntului loan2:
,,in
Apocalipsi... lgount date icrcditglggqe
s.gm4e. proorocegti tainice despre soarta viitoare a Bi-
sericii gi a intregii lumi" (p.29). Din pricina intAmpld-
rilor infricogdtoare gi inspdimAntdtoare prezise a se
petrece la sfArgitul acestei epoci, rdspunsul la intreba-
rea adresatd in acest articol devine foarte insemnat.
pe
parcursul intregii Cdrli a Apocalipsei sunt oferite
2
Aceasti carte a fost publicatd de Frdfia Sf6ntului Gherman
din Alaska . La noi a cunoscut doud edilii
-
prima in anul
2000la editura Icos, iar cea de
iut.""
in 2005 la editura Sophia.
numeroase proorocii ale evenimentelor care se vor
petrece cu
lqt ulal nali,
pe
mdsurd ce ne apropiem de Venirea lui Hristos pi de
]udecata
de Apoi a intregii omeniri.
O seami de evenimente proorocite privesc venirea
lui Antihrist.
$tim
cd t a existat djn
vtemulileNo-ulur-L-egdmdnt-Q-Joan2,L8).insdscrip-
turileinvafi cd unAntihristmare gi putemic s
.
$i
mulfi dintre Pdrinfii Bisericii
credeau cd acest om-infricoptor, impreuni cu pdrtagul
sdu, s(Apocalipsal3),vor ocArmui
in cele din urmd in Ierusalim. Ce dureroasi gi smintitd
intrebuinfare a acelei cetdli in care s-au petrecut atAtea
sfinte intAmpliri!
st" poarJi doud inlelesuri:
t.gqullui-Ifuistos" gi
,
lui Hristos". intr-o
am vdzut mdrturia
coplegitoare a ihrist.
Orice r_eUgle ce se poate inchipui, este in cregtere,
inclusiv
f-eluriteleretigii+igene. intr-o
fard
mi s-a spus
cd la birourile Ministerului Cultelor se formeazd adesea
rAnduri lungi de oameni care vor si treacd-oficialdela
cregtinism la religia dominanti a acelei
ldri.
in fiecare
fard
pe care am vizitat-o, qll vdzul
Lemple gi_mosclpi
noi gi frumoase
-
insd relativ puline bisericinoi. Cu
toate cd duhul apdsdtor al lu t se rispAndegte
prin multe
fdri,
dali-mi voie si md grdbesc sd adaug ci
s.
$i
am gisit un ulU_itor
intelqqfentfU
ered!$apltadaxd,jx_l
octrri in eare-nu
Il.:a$-fi 3tteltat
niciodatd si gdsesc. insd suflarea fier-
binte, respingitoare, indbugitoare a balaurului Apoca-
lipsei
(capitolul
12) se vddette pretutindeni.
r66
Pdzifi-ad de proorocii mincinopi!
Ca nu cumva sd sune peste mdsurd de dramatic,
dafi-mi voie sd vd aduc
4minte cd
-
de la Nero gi Caligula pAnd la hunul
Attila pAnd la Napoleon, Hitler, Stalin gi nenumdrali
asemene4 fteeerq-epo<d gi-a avut
$i
mulli dintre ei au
4[a1qbg;a
qd$lor pe care le-au scris, fdurind pldsmuiri inchipuite
dupd Cartea Apocalipsei.
Noi am avut in regiunea Nashville pe cineva care
a publicat o brogurd intitulatd 88 de motiae pentru care
Hristos aa aeni in'88. Brogurile s-au vAndut ca pAinea
caldi. in ziua din septembrie care fusese aleasd pet t*
Revenirea lui Hristos, un repa4-_r loeal-degtid_l:a cdutat
pe autor. in cqlq
-d-r3-rffi"Sa' rit=+*r.on-dpe un
I-a-c. Te-ai fi agteptatc4 daci ar ficrezutintr-adevdr ceea
ce scrisese, si fi fost intr-o bisericd, in pocdinld gi rugi-
ciune adAnci.
Am avut personal cunogtinfd gi e-
c:glb!" in prqgrociri
care preziseserd vremea celei de a
Doua'Veniri lui Hristos. Unii au fdcut, fdri exagerare,
milioane de dolari de pe cdrfile lor. Pe mdsurd ce ne
apncpiem de anul 2000, sunt sigur cd vom vedea un numir
crescAnd de cdrfi publicate de astfel de
,,specialigti".
Tixmai de cur6nd a iegit un volum nou care este plin de
concluzii gi preziceri caraghioase
9i
lipsite de substanld,
scris de cineva care pretinde a fi ortodox" Thebuie sd ne
ferim ca nu curnv4 pentru cAgtigul nostru personal, sd ne
facem pdrtagi la origice silinld suprafireascd, prin care
putem ingela temerile gi curiozitdfile oamenilor. Aseme-
nea sforliri vor pricinui multor4 in cele din urmd, deza-
migire gi pierderea credinlei.
t67
Studierea legitinm a proorociilor
Proorocirea a avut intotdeauna un rol insemnat i:r
vechiul Israel, ca gi ir viala Bisericii. Nu mai tArziu de anii
a prevestit cd duPi moartea
irtr-o perioadi de robie
9i
suferin!5. A. murit doar cu un an inaintea Revolufiei
bolgevicedinlglT-gil
duPdacee4
perntroikn lui Gorbaciov a irrceput eliberarea Bisericii din
lrr.go ei ani de asuprire pi coplegitoare suferinli.
Studierea proorociilor Apocalipsel trebuie fdcutd cu
nemdrginitd atenlie. Noi, in Biserica Ortodoxd, urmdm
inyaJaturall6nfirlul
letru de a respingetAlcuirea per-
sonald
a :9Cripturii
(2 P etru 1, 20). De acee4 nu indriznim
sd cdutim tdlmiciri de modi noud gi
,,basme
megte-
gugite"(2Petru1,16)qtPivrela"Apxnlipsd'EvrstAPerinti
bisericegti vrednici de crezare,la a cdror invdldfurd putem
merge pentru a ne cerca infelegerea gi concepfiile.
Acestea fiind spuse, trebuie si fim veghetori, sd nu
ingdduim ca teama de a fi pugi aldturi de proorocii fana-
tici sd ne pigubeascd de cAgtigul cercetirii proorociilor
dintr-o perspectivi ortodoxd. Studierea proorociilor este
unul dintre cele mai folositoare moduri de a ne pregiti
pentru Venirea lui Hristos.
9i
El insugi a sPus:
,,Pentru
aceasta
9i
voi fifigata, ci in ceasul care nu gAndifi, Fiul
Omului va veni"
(Matei
24, 44).
Greseli aechi si actuale
t t
Sunt irnsd multe gregeli care au legdturd cu
Proo-
rociile, de care trebuie sd ne ferim. Pe lAngd respingerea
tdlmdcirilor personale ale Scripturii gi, in felul acest4 a
hotdrArilor subiective ale cuiva cu privire la proorocii,
158
Bi seri ca Ortodoxd respi age pi i nvdl dtura gregi td a
[iliasmului.
Aceastd invdfdturd tAlcuiegte cei o mie de
ani pomenili in capitolul 20 aI Apocalipsei c-a fiind
intocmai
,,un fe-l de-ep,ocd-.JJcer,eas,ci> gi aplicd Ieru-
salimului pimAntesc al Vechiului LegdmAnt pJoorociile
care nu se pot referi decAt la in.
veacul ce va sd vind"3.
Hil,r_asmul
a fost respins drept
erezie de cdtre Bisericd la al doilea Sinod Ecumenic din
itl1l 3Jf . invdldtura ortodoxi
-recunoscutd
cu privire
la ag-east-d.perioadd de i es-te cd ea refrezinti
. E adevdrat cd
anumili propoviduitori vechi, ca Iustin,Irineu pi Me-
todie au pdstrat concepfia hiliastd ca pe o pirere per-
sonald. insd odati ce Biserica a vorbit cu autoritate la
al
dsllga=$nqdlq4eaic,
tofi cregtinii credinciogi gi
informali ar trebui sd primeasci hotdrArea ei in aceastd
privinli.
Claltd gregeali
legafi rle hiliasm gi prepiti intr-o
mare mdsurd in vremea noastrd este i
". Aceastd invdldfurd susline ci tofi
,,cregtinii
ad_gy_drafl'ye1fi ripili
sat'
ridicafiJa
Cer, inaintea veni-
rii necazului celui mare
(Marcu
13,27). i
,
" invafd privitor la cei credinciogi cd vor scipa
de vremea necazului celui mare prevestit de Domnul
nostru irr Evangheliile sinoptice gizugrdvitcu aminunte
infrico gdtoare in Apocalipsd.
Ar fi minunat pentru unii care fac parte din vreo
elitd, ca aceasti invdtdturd sd fie adeviratd. Daci ar fi
s5-i vorbili despre
,,necaz"
unui cregtin ortodox care e
bine informat cu privire la istoria Bisericii Ortodoxe, e
3
Arhiepiscopul Averchie, op. cit, p.24.
169
probabi l si vd rdspund{:
,,Care di n el e?" Bi seri ca
Ortp-d.oxd este numitd Biserica Mucenicilor. in vremea
g Stalina prezidatmoartea
a cincizeci;i cinci de milioane de oameni, dintre care
gaptezeci-ti cinci la sutd erau cregtinia. Biserica a tndurat
chin dupd chin de-a lungul istoriei sale.
l
Cu toate acestea, noi credem cd existi t)rt
,,necaz
[strAmtorare]
mare"
-
cum l-a numit Domnul Iisus
Hristos
(Matei
24, 21)
-
care va veni. Dupi cum am
observat mai sus, acest
,,necaz"
este zugrdvit mai
amdnunlitin Apocalipsd.insdnu existd nici un verset
limpede, in intreaga Scripturi, care sd arate cd cregtinii
vor sci pa de acel
,,necaz".
Mai degrabd suntem
neincetat poviluili
e gi sd stdm tari intru
dragostea gi credinciogia noastrdfaJdde Hristos. in mod
vddit, e in
vremea acee4 gi-o-va.peeetluicu cununa muc iciei.
Semnele aremurilor
Mul;i propovdduitori ortodocai cred cd existd
senrne limpezi care n pot ajuta si fim pregitifi pentru
cea de-a Doua Venire a lui Hristos. Fiecare generalie
de cregtini a socotit cd vede aceste sernne care se vor
petrece
-
gi nu greteau neapirat. Domnul nostru a
vorbit despre aceste semne ca fiind asemenea
,,incepu-
tului durerilor" nagterii (Marcu
13,8). Chinurile nagterii
se repeti gi cresc in intensitate gi frecvenld pAni cAnd
a
Cf. datelor puse la dispozifie de David Barrett in Encyclopedin
of WorldReligions.
t70
se nagte copilul. De acee4 multe din semnele acestea
se intAmplau gi reveneau pe parcursul irtregii istorii a
Bisericii.
CAt despre vremurile noastre, calamitdfile gi alte
dezastre nafurale par sd creascd in intensitate. Sunt
predicfii cd SIDA va curma mai multe viefi omenegti.
decAt a fdcut-o orice altd plagd de-a lungul istoriei.
Virusul Ebol4 gi altele chiar mai inspdimAntdtoare se
aratd la orizont. Mai mult, in termeni de distrugere gi
pierdere a proprietdlii, uraganul Andrew a fost cel mai
grav dezastru natural din istoria americand. Treispre-
zece companii de asigurdri au dat faliment din cauza
lui. Totugi, ce este mai riu std sd vffi. in ce privegte
cutremurele,
le
cUgerLurel-trindei4 cu pierderi covArgitoare de bunuri
gi vieli
(Matei,24,7;
Marcu 13,8; Luca 21,11).
Poate cd I cel mai inspdimAntitor al apro-
piatei Veniri a lui Hristos este infnligat in Cartea Apo-
calipsei la capitolulalL7-leagi urmdtoarele. Acest semn
are,nume tainic:
,
mama curvelor
9i
a urAci uni l or pl mAntul ui " (Apocal i psa
17, S).
,,Babilonul a insemnat intotdeauna impo-
triva lui Dumnezeu... indllare de sine gi idolatrie"s.
Aceastd intrebuinfare simbolicd a Babilonului pare sd
arate o ali rilor eloba
P.-,oltlise+religioase
care va duce lumea cdtreJudecata
ei de pe urmd.
E cu putinli ca aceasta sd fie, cumv4 o alianld
nestatornicd formati din pdrli ori din toate firmele
s
CI. The Orthodox Study Bible, p. 622.
771
internafionale, grupdrile etnice, religiile
9i
bisericile,
cArmuite poate de insugi Antihrist. Vq-pafea ser fie cu
n3p igivafi,,,mamaurAciunilor"
(Apo-
calipsa 17, 5). Cregtinii ortodocai adevdrali
i cAnd vorincercasd aPere dreptatea
,,Ci
din vilul-aprinderil=eurvie=i
aale au biut toate
neamurile, gi impirafii pimAntului cu ea au curvit, gi
negufitorii pimAntului din mulfimea desfitirilor ei
s-au imbogifit.
Si
am auzit alt glas din Cer zicAnd:
Iegifi dintr-ins4 popopul meu, ca si nu vn impnrtngifi
cu picatele ei
9i
ca si nu luafi din pedepsele sortite
ei"
(Apocalipsa 18, 3-4).
insi vestea cea bund este cd Hristos Se va intoarce
gi va curma rdul cu cuvAntul gurii Sale. Atunci to;i cei
care s-au pregdtit pentru acel eveniment mdre!, se vor
alitura mullimii celei mari
[a
Sfinfilor], strigAnd: ,,Ali-
luia! Pentru ci Domnul Dumnezeul nostru, Atotfi-
itorul, impirifegte"
(Apocalipsa 1,9, 6).
Sunt acestea vremurile de pe urmd? Cred cd da
SfArgitul lumii std asupri-ne! CAt de curAnd? Nu gtiu.
insi Domnul nostru Iisus Hristos a sPus: ,,Drept
aceea
privegheali, ci nu gtifi ziua nici ceasul in care Fiul
Omului va veni"
(Matei 25,13).
,,AgL
vino, Doamne
Iisuse!"
(Apocalipsa 22, 20)
l
I
I
l r
A
w
al at at
U U V
al
v
DESPRE SEMNELE SFARSITULUI LUMII
9I
ALE VENIRII LUI ANTIHRIST1
Printre grupdrile protestante de azi, se regisegte
un vddit interes pentru vremurile de pe urmd. Librdriile
,,cregtine"
au secliuni intregi dedicate proorociilor
biblice, expunAnd cdrfi precumLate Great Planet Earth,
care, fdrd exagerare, s-a vAndut in ultimii ani in zeci de
mii
+"
exemplare.
In acelagi timp, simt gi ei
apropiereaimpliniriiproorociilorstrf,vechi;inCe_tatea
veche a Ierusalimului, un seminar teologic aparte itr-
cearcd sd reirrvie i, pregitindu=se+entru
zi . Strd-
daniile lor sunt sprijinite de o seamd de cregtini evan-
ghelici care vid in refacerea Templului apropierea celei
de-a doua Veniri a lui Hristos.
Darcare este vEiuneaBisericii Ortodoxe cu privire
la vremurile de pe urmd?
Diferite perioade ale istoriei au fost martore la
dezlinpiri ale zelului apocaliptic
ai
agteptirilor me-
sianice. In Rusia de pildi, mulf oameni au crezut cd
Napoleon era Antihrist. In Americ4 in anii L840, un
preot baptist pe nume \{illiam Miller a socotit pebaza
proorociilor din cartea lui Daniil cd Hristos trebuia si
revind cAndva intre 2L martie 1843 gi 2L martie \844.
(in ciuda a ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept Marea
l
Acest cuvant a fost alcdtuit prin intrebuinlarea urmitoarelor
surse: Apostasy and Antichrist,
Jordanville,
1978; Antichrist de
Protoiereul Boris Molcean ov,in Orthodox Life, vol. 30, nn 3-4; Cuailnt
despre aremuile din urmd,
finut
in 25 decembrie 1982 de cdtre
ieromonahul Alexis Rosentool la Congresul Tineretului Ortodox
American, desfdgurat lh New Shamordino.
l l J
Dezamdgire de Ia 1844, adeplii lui Miller au rdmas unili
gi au format Migcarea Adventistd de ziua a gaptea).
Cu siguranli nu suntem cei dintAi care trdiesc
,,rdzboaie 9i
zvonuri de rizboaie... foamete
9i
ciume
9i
cutremure", despre care Domnul nostru a spus cd vor
prevesti sfArgitul lumii
(Matei
24,6-7). Totugi, fird a ne
deda speculaliilor senzafionale
-
prea adesea tipice
proorociilor despre sfArgitul timpului
-,
riJor aratd limped,e-cd apostazia mondiald capit5 av6at
fur agteptarea
fritnirii
lui AntihriSj gi cd stdpAnirea lui va
fi vestitd de zelogi prooroci mincinogi care
,,pe
mulfi ii
vor amlgi"
-
de va fi cu putin|5, chiar
Fi ,,pe
cei alegi"
(Matei24,5,1l;Marcu13,6). iseintinde
deja peste fala pdmAntului. Daci ndddjduim sd-I
rdm6nem credinciogi lui Hristos, trebuie sd cdutim sd
deslugim aceste semne ale vremurilor pi sd ne pregdtim
,,luAnd
toate armele lui Dumnezerr, ca si putem sta
impotrivi in ziua cea rea,
9i,
toate binrindu-le, si rimA-
nem in picioare" (Efeseni
6,13).
,Copi|
ceasul cel de apoi este"
(1loan
2,1-8).
Nu putem inlelege ce se va intAmpla la sfArgitul
lumii fird sd pricepem facerea lumii gi rostul omului
pe acest pdmAnt. Prin Adam, omul a fost ficut dupd
chi pul l ui Dumnezeu. Di ntre toate fdpturi l e l ui
Dumnezeu, doar omul a fost pdtruns cu suflare de viald,
dar al harului care a ficut cu putinli ca el sd ajungd
asemdndtbr cu Dumnezeu. Astfel, omului i s-a dat
putinla de a iubi, de a avea mild, incredere, doriri sfinte;
i-a fost datd putinla ca intru slobozenie si intre in
pdrtdgie cu Dumnezeu. Ca gi cununi a zidirii lui
Dumnezeu, omul a fost fdcut din dragoste gi pentrir
dragoste. Dragoste4 totugi, nu este mecanicd; ea se
nagte dintr-o voinld liberi gi e de trebuinld o neincetati
t74
alegere lucrdtoare:
,, i, pdzili poruncile
Mele"
(Ioan
14, 15). Lui Adam i s-a dat porunca sd nu
mdn6nce din pomul cunogtinlei. CdlcAnd voit'aceastd
porunci, eta rupt legdfura._osebitd pe care o avea cu
Dumnezeu
-
cea intdrite de dragostea desivArgitd. De
atunci, Dumnezeu il cheamd pe om inapoi la Sine gi El.
va face orice ca si mAnfuiasci un suflet
-
cu condifia ca
acel suflet sd-gi doreascd sd fie intr-adevir cu El. Aceasta
este alegerea cu care se confruntd oricine vine ir lume:
daci vrea sau nu sd-I aparfini lui Dumnezeu. Aceastd
alegere este temeiul rostului nostru aici pe pim6nt. Casa
noastri cea adevdratd suntCerurile; loculnostru nu este
aici;
. Viala
este o bdtdlie pentru sufletul omului intre Dumnezeu gi
diavol, iar la mijloc este omul care trebuie si-gi exerseze
voin;a sa liberd de a-gi alege soarta vegnicd. Totugi, in
curgereavremii, r aga nfltq n!4gq4jncat
aproape ce va inHtura od . Atunci
pimAntul igi va fi pierdut rostul, iar sfArgitul va veni.
este pricinuitd de aposta-
zie, de lepddarea Adevdrului, care va face cu putinld
stdpAnirea nelegiuitd a lui Antihrist. Aga cum a spus
SfAniul Pavel,
,,zirtaDomnului
nu va sosi pAni ce mai
intAi nu va veni I9i nu se va da pe
fafi_g_aqul nelegiuirii, fiul pierzilrti" (2
Tbsaloniceni 2,
3). Degi apostaziaa existat de fapt din perioada timpurie
a Bisericii, in veacul acesta
[al
XX-lea] s-e_ardtato qggtere
p.uAtittaa{e a influenJe_i rdului, incAt chiar acum este cu
anevoie ca oamenii si vadd lumina Iar lucrurile se petrec
P$g$abxic$l+Eurcblpplgqorganizatcasdfi
enumai
intAmplitoare. In.domeniul religios, gdsegti un hdfig
ft:
prooroci mincinogi,.tofi gcolindu-gi adeplii si primeasci
inpelarea; nesiguranla din plan politic
ai
economic a
775
inEptfat_rntpggfgq New Age, cu avAntul ei pentru un
guy-grn_!0qndial din punct de vedere cultural, Irl4ss:
a ajutd la promovarea apetitului pentru tot ceea ce
e c, exemplificat prin ,,eroii"
adolescenlilor de azi; nelegiuirea e nestipAniti: ri-
p-ire, viol. crimd; televiziunea prin cablu vAr{
in
gasi por-
negl4fla;
are loc incurajati
de un stil de viafi care respinge c_regtinismul_ ca
,,incomod".
Prin toate aceste4 omenirea este adusd in-
tr-o care va ingddui venirea lui
Antihrist.
,,Asemenea
gi voi, cAnd vefi vedea acestea toate,
si gtifi ci aproape este,lAngi uqi"
(Matei
24,3il.
Odatd ce lumea a fost pregititi indeajuns, cum i9i
va face aparifia Antihrist? Dg unde va veni? Cine sau
ce va fi el, aceastd fiard a Apocalipsei?
Ca si rdspundem la aceste intrebdri, trebuie si
incepem prin a infelege cuvAntul
,,Antihrist". ,,Ant7"
insemnd
,,impotriva"
sau
,,inloc".
a
s de dragul implinirii proorociilor
Vechiului Testament despre Mesia Asemenea unui lup
in piele de oaie, se va preface bun, pretinzAnd cd aduce
,,pdce
pe pimint, intre oameni bunivoire"
(Luca
2,
L4).MaLtdrziu-rgiva da-araaoape_
fald;
il va huli pe
Dumnezeu gi va cere ca lui insugi sd i se aducd in-
chinare. AvAnd in vedere ci Hristos este Omuldesd-
virgit, b unitatea desivdrgitd, Antibrist__ya-ardta
in chip-omenesc; supunAndu-gi
intreaga voinfd i, va fi pe deplin stipAnit de
el. Esteimpggap_t
9i o.ls_qry{m aici cd Antihrist nULgEte
cdci Dumnezeu nu aringddui o stdpAnire atAt
de suprafireascd a rdului. Dacd ar fi ca Satana si
stdpAneascd irtr-adevir peste om, omului nu i-ar mai
t76
rimAne nimic de ales, n-ar mai putea sd-gi manifeste
voia liberd
-
iar aceasta ar fi o batjocurd adusd dragostei
lui Dumnezeu pentru om. Ceea ce e dezastruos, este
cd oamenii tocmai aceastd voie liberi
-
dumnezeiegte
sdditd
-
o intrebuinleazd,ca sd aleagd rdul. in lumea de
azi, vedem cd prinpropria noastrd voie liberd ne aritim.
a fi dricegti unii citre al;ii. Nu putem spune cd apos-
tazia este numai lucrarea diavolului gi c5:
,,Nu
poate fi
opritd". Nu. F?-e te g
4lggerii
bmutui
-
iar hotdrArea aceasta nu
poate duce decAt la Antihrist.
Dacd Hristos 9a ndscut dintr-o Fecioard curati
-
cununi a firii omenegti
-,
pa@vnicql S4q-Antihrist, se
vanagtedintr-odesfrAnati. spune
ci
,,nu
insupi diavolul se face om ata cum 9a inomenit
Domnul
-
sd nu fie!
-
ci
ge_nastepli_r
din curvie
Fi
primegte
toata energia Satanei. CAci Dumnezeu, cunoscAnd mai
dinainte toatd perversitatea voinlei lui, pe care o va ave4
rlg4dglg ca si locuiascd diavolul in e1"2.
AvAnd ca temei SfAnta Scripturd, cei mai mulfi
SfiraE_p;rinli socotesc cd Antihrist v.a_fi-dg obAqgie
e vgssA.
dirLlemiAia_Iui_Dan.
P o triv i t p roo roc i e i
Patriarhului lacov:
,,Dan
va fi garpe la drum, viperi
la poteci, inveninAnd piciorul calului, ca si cadl
cilireful"
(Facere
49, 17; uezi pi leremia 8, 16); intre
rdmdgilele seminfiilor lui Israel care sunt pecetluite
intru mAntuire
(Apocalipsa
7, 4-8), tribul lui Dan este
singurul ldsat pe dinafard3. Este interesant sd remarcdm
2
Yezi CuvAntul SfAntul Ioan Damaschin, cuprins in acest
voi.tm Iapp.224-226.
3
Vezi gi C. E.Hrll,, Antihistfrom theTribe of Dan,inrev.lournal
of Theological Studies,Oxford University Press, vol.46
,
apnlie,7995,
pp.99-777.
177
aici cd i, dintre care cAteva mii au fost
transp o rta
f
i ae=ri
4n i4
I_9 qael
p ri_n,, Opq rqti une a M os,e s",
suntdeclarafi a fi
,,f.drdindoiali
din semintia lui Dan"4.
Se presupune de asemenea cd viafa lui Antihrist se
va modela dupd viala lui Hristos, in sensul cd va fi
i4pdrfifi i11.trciped@de. inprimaperioadd a viefii lui,
care va dura cam 30de ani, t.
,,Antihrist
va fi crescut in taini" (Sfantul Ioan Damaschin) gi va fi
instruit cu iscusinfi.
Multipapqenr
qu
vlald duhovni-
ceasci cred cd Antihrist s-a niscut deias.
in cea deadoua perioadd a viefii sale, eJ va acapa-
ra-atentia-lumii ca unul care poate sd rezolve toate
problemele omenirii. Este mai mult decAt probabil cd
ocArmuirea lui lumeascd va incepe intr-o:rrenejn
eare
oam_erri il p_ragul deznddejdii. SlinfuLEfremSinrl spu-
ne:
,,In
vremea in care va veni garpele, nura_fideloc
lini+te4-e4imAnf va fi mare-n"dpastd,-uluire, neor6n-
dldal4,.moarte-+iloamete pAnd la toate marginile pd-
mAntului". Omenire4 va strig-a
dupd o rez-oliare a cnz i cu reti-
nogtinfd planul lui Antihrist de a statornici
-
un plan care este deja in pregdtire.
,,IJn
glas
al chemdrii va fi slobozit din intreaga societate ome-
neasci, rostind deun <geniu al geniilor",
c4re_ sr[ ridice dezvoltarea materiald pi progresul la cel
mai inalt nivel
9i
sd aduci belgugul pe pdmAnt" (SfAntul
Ignatie Briancianinov).
a
Afirmafie fdcutd de rabinul Ovadia Yosef in ziarulTime din
la[ i4aqarie 1985.
s
Acest articol a fost scris la sfArsitul anilor
'80
ai veacului
trecut gi are probabil in vedere cuvintele proorocegti ale SfAntului
Ioan Maximovici gi ale Episcopului Teofan al Poltavei.
778
Antihrist va apdrea mai intAi ca un lup in piele de
oai e, ca sd-i amdgeascd pe oameni pi sd l e cAgti ge
increderea
,,Va veni ca tinul smerit, blAnd, un urAtor
(cum va spune despre sine) al fdr;dqlsSii, disprefuind
idolii, dAnd irtAietate cucemiciei, bun,iubitor de sdraci,
peste misurd de frumos, statomic, ingdduitor cu tofi..,
Nu va primi mitd, nu va vorbi cu mAnie, nu va avea
chipul posomorAt, ci printr-o infdligare cuviincioasd va
dgce_
lqmea ia_insel
'
= (Sjaq$ilEfremsirul).
iindtatdlminc
incinoase, ca
iat, gchiopii u
vdzdnd, in vreme ce nu s-a lucrat nici o
-
tdngcl_uire" (S_fintul Chiril al Ierusalimului).
Una din primele
finte
Ale lui Antihrist va fi sd
dobAndeascd pppularitate
printre ev.rei. Va reugi si ducd
lqbun sfArpit o
c
ti
va
far:e
sL inceapd infiptuirea visului vechi de veacuri al evreilor
irezistibild:
,,Afunci cAnd oamenii vor vedea asemenea
v_iflqErprltere,dintr-odatdtof ivqlguggtaintr-lngAnd
gi cu bucurie mare il vor proclama impdrat, grdind intre
ei: <E
cu putinld sd se giseascd un alt bdrbat aga de bun
gi de drept?o" (SfAntul Efrem Sirul).
I4_aceasti a doua perioadd, cAnd Antihrist va lucra
pentru a-gi irtdri popularitate4
e
ceasul acesta foarte intunecat
,,El nu va ldsa omenirea
179
fdrd propovdduirea 54 sd fie fard de rispu4s la
Judecatd"
(SfAntul Efrem Sirul). Cei doi Prooroci se
infelege cd sunt Ilie
9i
E4oh, care nu au gustat moarte4
ci au fost primili sus in Cer. Iar acegti prooroci vor
,,intoarce
inima pirinfilor citre fii gi inima fiilor citre
pirinfii lor"
(Maleahi
3, 24) . Fericitul Tgo{il4ct tAlcuiegte
aceasta ca insemnAnd cd ei
,,v-o1
intoarce la credinla in
Hristos i care sunt gdsili supugi, rimAnAnd
credinciogi, cum ar veni, mogtenirii pdrintegti a celor
care cdzuserd din ea".
e, acegti doi Prooroci vor
lucra ca sd-gi implineascd menire4 fdraimpiedicaredin
partea
lui Antihrist (Apocalipsa
11-,3-6). Totugi, p_utetga
I atalde mare incAt mulli dintre evrei vor
diSprefui prevestirea
proo
gi care
il vor proclama pe Antihrist drep-t cArmuit-orul lor,
,,
adevi4a
lgl
"-lv!es
ia.
,
Antihrist se va ardta (in chip mincinos) drept
Mesia prin propria sa intrare biruitoare in Ierusalim,
cAnd-lpi v-alua locul in templu. Aceasta va vesti cea de a
a viefii lui, cAnd va ajunge sd
implineascd e
-
ca
,,Prooroc'!, ,Jnpdrat"
g!-MarePreot'.
Primind stdpAnire gi putere de la Satana
(Apocalipsa
13,2)inschimbul supunerii sale depline fap de el (fiind
biruit
in insa+ij+ituea-cdreia Hristos i-a
finut
piep! in
_pustie
-
Matei 4,1--11), Antihrist igi va intdri statutul de
stipAnitor al lumii. Acest fapt este infelitat in proorocia
lui DaniLL qare,gr4td gd,,qgyor ridica zece regi"
(Daniil
7,24). Dintre acegti4
9
i se vor supune cu grdbire lui
Antihrist, in vreme ce va fi nevoie si-i doboare
prin puterea armelor. Aceasta explicd infigigarea lui
Antihrist in cartea Apocalipsei ca
,,fiari
care avea gapte
180
capete"
-
cArmuitorii care i s-au supus de voie
-
,,Ei
zece
coarne"
-
cele zece regate (Apocalipsa
1-3,'1.).
in acelagi timp, din pricina ingiduinlei gi sfinleniei
lui ingeldtoare, Antihrist v-aJi
_declarat
conducdtgrul
spiritual al tuturor religiilor. Va ardtapfuliage
faJa_de
cgegtini, ,,fdgiduindu-le ocrotiri de tot felul,
re_qqlloagterii oc6rmuirii lui" ,,Cei
care nu inleleg
cregtinismul, vor vedea in el
[Antihrist]
un reprezentant
gi un apirdtor al credinlei adevirate gi se vor uni cu
el" (Sj4nxrlEfremSirul).
O-dat5. declarat cArmuitor al lumii, Altihrist va
incepe p.entru el, omul dumnezeu,
inlqc+rl-v=enereriiDumnezqu-O lisusllristos.Cei
care Ii_r4nqin credincioti lui H s, vor-starrrif"rria
$ntt-hristutui ,,gi
apoi, garpele acesta pere_!1andri in
i^imalui 9i-9!
v,avir-sa otrava'l (SfAntul Efrem Sirul).
e vor fi cei doi Prooreci care, din
pricina convertirii la Hristos a multor evrei, vor stAmi
cea mai puternici pizrr.6, din partea lui Antihrist.
,,Iar
cAnd vor isprivi cu mirturia lor, fiara care se ridici
din adAnc va face rdzboi cu ei,9i-i va birui
9i-i
va omo-
fi"
(Apocalipsa1L,7).
rvamarcadezlSnpirea
as-uPncreg!rular.
Vgr
fi oprili sd
sluieascd Dumnezeiasca Liturghie, iar Biseriga se va
ascundein-catacombe.
,,lertfa
9i
prinosul vorinceta
9i
in templu va fi urAciunea pustiirii"
(Daniil9,27).intru
acest fel va fi
necazul
acelei vremi, ircAt
,,tqJi
o-amenii
ii v-or fe"rici pe cei care au murit gi sunt deja ingropafi
irainte de a veni pe pimAnt acest necaz mare" (
de Antihrist va deveni cu neputinfd. Nu nizuifi sn il oprifi
cu mAna voastrd slabi. Retragefi-vd, pdzl1t-vi de el;
9i
181
aceasta vd va fi de ajuns" (Sfantul Ignatie Briancianinov).
Atunci, i dintre cregtini ,,vor
fugi in
-
rugandu:sezt+noaBte
. . . ea sd fie izbdvili de garpe. .. gi aceasta
_li
se v-q@'--1Sfdalql_ Efrem Sirul).
,,CArmuirea
lumii de citre Anft dst vgfurratrei-ani
gi jumdtate (Apocalipsa
1-3,5). Orbitd de propria ei
nelegiuire gi de amdgirile lui Antihrist,
Vrdjmagii lui
Antihrist vor
fi socoti
,
dreplv_f.{imaSi ai bin'elui
Fi
or " (SfAntul
Ignatig
priancianinov).
Aceasti mare parte a omenirii
se va bucura de o pe-rioad5-de rlestindere,
,,mAncAnd 9i
bAnd, insurAndu-se gi miritAndu-se" (Matei
24, 38).
Apoi, dintr-odatd, cgpele mAniei se vor slobozipeste cei
ce urrneazi lui Antihrisf ndpaste gi cazne ii vor chinui
pe cei care i
(Apocalipsa
cap.16), iar
apele pimAntului vor fi preschimbate i:r sAnge
(Apo-
calipsa 16, +7). Toate acestea se vor petrece cAnd
rro1-1[i
tLe!-Putin-A$lgPtate
gi cAnd indepirtarea omuh;de
Tlumnezeu
va fi atins hotarul cel mai d e
Fe
urmd. Atunci
Antihrist lui
n,irsi Dumnezeu
v4 trimite
,
care va gterge
!1untiidg
n_e
fata pemantutul le"-m6ndriel
omululiar-ogtidlerorliximicit e
(
Apocalipsa L 5, 1 6
-21).
$i
atunci 1,
ga
un fulger care_ lumineazd
din cer-dqpi cum a fngdduit-__+t
ap_a
va_tti sfArgitul.
,,Ci
precum a fost in zilele lui Noe, a9a va fi gi
venirea Fiului Omului" (Matei
24,37).
Agadar este limpede cigierzania lumii se va datora
in cele din urmi
1xt_al41elol$deare,
ci unei omeniri
.care a ajUng stdpAnitd de diavol..,,Cdci prin ingdduinla
1,82
Dumnezeului celui SfAnt, Antihrist v. a_p4ld_zulgrea
4e_a_rnggla
lumea" firndci
.
va fi
_umplut
per!4ttUl gi pretutindeni ssvor-sivArgi tolfelul de
urAqqUjl (SfAntul Efrem Sin' l).
Sd nu socotim cd fiind mddulare ale Bisericii celei
adevdrate, su4lenq__gcgU}L
{e_amdg11g. ,,Yd
fi de tre-
buinli
,
calg yqpute4 s_4-1i1as'[eze
viala in r acestora Cdci dacd un om se
dovedegte a fi chi4r
9! r, y4_fi
t semnelor rdutifii gi fiarei
celei viclene" (SfAntul Efrem Sirul).
Ti&gfe_s_A_mqgpg4q ra ne punem de pe__acum in
I acesteiaintr-olupticor-rgtientf,impotrivaduhului
vremurilor
-
duhUl ApAqllztei.
Orice ocolire a unei
asemenea lupte acum, origice invoiald cu rdul fdcutd
astdzi,fie chiargi cea mai neinsemnatd, nu va facedecAt
sd sporeascd greutatea luptei de mdine.
Trebuie sd ne adipdm din izvoarele Sfintei Orto-
doxii care singurd va pdstra pAnd in sfArgit plindtatea
Adevdrului. Prin a Scripturii gi
a altor cdrfi duhovnicegti,
tt
pa$i-qlpere
treaz-i,la slujbele bisericegti, p gi
hotdrAti cu noastre
-
ne vom
deTyolta sjtcllll pentru ceea ce este adevdrat gi, in
vremurilor de
pe urmd, glAryl Mare]ui
Pistor, Care va striga pretutindeni dupd oile Sale.
Atunci nu vom mai avea nici o pricind sd ne ternem de
ceea ce va veni; mai cur6nd, indrdznefi fiind ficuli prin
credinfd neclintitd, vom striga din inimi:
,,Vino,
Doamne Iisuse!"
(Apocalipsa
22, 20)
183
DINAINTEA FETEI LUI ANTIHRISTI
de Arhimanditul Constantin Zailea
Devine din ce in ce mai limpede, din perspectiva
adevdralilor cregtini, ci lumea se leapddd de Hristos gi
cd este solidard in aceastd migcare ce antreneazi cu sine
chiar gi acele lucruri aflate in diferite manifestdri ale
cregtinismrrlui (inclusiv in Ortodoxie, intru care a
ddinuit Biserica primard a lui Hristos). Aceasta-dd
nagtre deja la anumite acfiuni de auto'apdrare ale celor
care vor sd rimAni cu Hristos. insd congtiinfa acelei
unitdfi, acelei solidaritdli2 care nu
line
seama de nici o
diferenfi
-
diferenfe care pAnd la actuala perioadd
,,ecumenicd" a istoriei Bisericii au fost socotite ca fiind
absolut de netrecut (mai ales cu privire la credinciogia
fali de Hristos, oricAt de subiectiv ar putea si fi fost ea
inleleasd)
-,
inci nu s-a definit in nici un chip.
Hristos a vorbit odinioard in chip cu totul ldmurit
despre caracterul unei asemenea unitifi. Stau inaintea
1
Traducerea s-a ficut dupd The Apocalypse in the Teachings of
Ancient Chistianity
-
an Orthodox Commentary by Archbishop
Averky Thushev, Frifia Sf6nhrluiGherman dinAlask4 Platin4 edilia
a n-a, 1995, pp. 291-295.
Autorul acestui articol a fost un frate gi impreund-nevoitor
intru monahism al Arhiepiscopului Averchie. Autorul, fostul
Arhimandrit Constantin de
jordanville,
a fost trn gAnditor strdlucit
care, fiind pe de-a-ntregul in tradifia Bisericii, a fost in stare sd vadd
dincolo de lucrurile exterioare, in inima credinfei ortodoxe; unde
sti esenla sa tainici, nevdzutd gi puterea sa vie, apostolicd. Viziunea
sa este exprimatd ir aceste reflecfii asupra vremurilor de pe urmd,
gi asupra ciilor in care adevdratul cregtinism se va ardta pe sine ilr
mijlocul apostaziei ce sporegte tot mai mult.
2
Evorba de trnitatea gi unirea de caregrdiegteDomnulin Evan-
ghehe (lun 1,0, 9-15)
-
dupi cum se va vede4 fir continuarea articolului.
1&t
noastrd doud afirmafii care au nuanfe de inleles in
intregime diferite.
,,Cel
ce nu este cu Mine, impotriva
Mea este, gi cel ce nu aduni cu Mine, risipegte"
(Mntei
12,30). Aceasta este cea dintAi: cel care nu igi aratd,pdr-
tdgia vie cu Hristos, nu doar cd nu este al lui Hristos, ci
prin aceasta a gi devenit o putere potrivnicd Lui! insi
deoarece Domnul grdia despre ucenicii care il urmeaz5.,
El a dat o explicafie cu totul diferiti cAnd ei I-au spus
cd (nefiind din ceata
apostoleascd), ca sd scoatd demoni in numele lui
Hristos:
,,Nu-l
oprifi; ci nu este nimeni care si faci
putere in numele Meu gi si poati degrabi a Mi vorbi
de riu;
S.;ci
cet ce nu este astri, pentru
noi este"
(Marcu
9,39-40).Acest lucru se repete in Evan-
ghelia SfAntuluiLuca-(9,49-50). Aceasta este a doua
afirmalie, potrivit cdreia slujirea lui Hristos nu este
deloc limitati in mod formal; ea poate fi primitd de
Hristos in orice formi
-
prin harul infierii invegmAntat
de El intru puterea Sa
-
intr-o mdsurd sau alta AmAn-
doui aceste rostiri ale Domnului nu pot decAt sI aibd o
semnificalie permanente
9i
poate cd acum trebuie
descoperite la mdsura lor deplind
-
intr-o vreme cAnd,
degi intr-o direcfie opusd, se contureazd o atmosferd
inruditd cu crettinismul timpuriu.
Ceirar@ gq_H.nqtos Cgl ade-
virat- aceia, va
Ll.i. Acest fapt se vddette astizi cu o limpezime
qlultoare,
ele igi pierd tot mai mult din trdsdtura lor de suc-
cesivitate formali
[carac[erul
de continuitate]. Cu o
putere cu totul noud gi mereu crescAndd, comuniunea
185
cu Hristos este in stare sd renascd, pe orice tdrAm!
(Matei
13, 3-2il
$i
astfel se formeazd. un fenomen de masd,
caracteristicsf Argituluilumii,f e_ngmen_care_va:11tqmprya
e dinpagea luiAntihnet- o
potrivnicie atAt de crAncend incAt, ata cum Domnul
insugi ne-a spus, Se va gdti si-$i grdbeasci Venirea ca sd
opreascd aceastd nimicire
(Matei 24,22).
Acest fenomen, care se va defini in mod hotdrAtor
numai ir vremea lui Antihrist, poate totugi fi observit
in vremea noastrd ci, reciproci a celor
care vor sd rimAnd cu Hristos. Astfel, apare o anumiti
anatogie,"ontrastantd cu ecumeniSmul lui Antihrist
-
in inrudirea spirituald a tuturor pirutelor credinciogii
fald de Hristos, oriunde s-ar gdsi, chiar gi in mani-
festarea unei heterodoxii indepdrtate de plinitatea
Adevdrului. Fie ci e vorba de colosul catolicismului
ori de vreo firAmi a unui trup eclezial de la cea mai
indepdrtatd periferie a heterodoxiei, dacd se ivegte vreo
reacfie impotriva ecumenismului lui Antihrist, sub
forma apirdrii unei pdrfi infime din Hristos Cel
autentic, rimase in acel trup eclezial, atunci aceasta nu
poate stArni decAt simpatie din partea tuturor
,,cre-
di nci ogi l or", i ndi ferent de mdsura i n care sunt
,,ortodocgl".
9i
aici, desigur, nu este exclusd nici o
formulare a unei astfel de solidariteti in credinciogia
fafd de Hristos. Mai mult, daci aceastd unitate ii cu-
prinde pe toli
,,credinciogii",
indiferent de plindtatea
credinciopiei lof, atunci oare nu se nagte destul de firesc
o luptd pentru dobAndirea generald a plinitdfii Ade-
vdrului?
$i
aici ne atrage atenlia in chip deosebit un cuvAnt
al lui Hristos, o rostire care pAni in vremea de acum a
t86
rdmas tdinuiti in continutul ei concret. Auzim in
bisericd, atAt de adesea, aceste cuvinte ale MAntui-
torului:
,,Eu
sunt usa; prin Mine de va intra cineva, se
va mAntui , gi va i ntra gi va i e9i ,9i pi gune va afl a...
Eu sunt Pistorul cel bun,
9i
cunosc pre ale Mele, gi
Mi cunosc de ale Mele...
$i
alte oi am, care nu sunt
din staulul acesta; si pe acelea trebuie Eu si le aduc,
9i
glasul Meu vor auzi, gi va fi o turmi gi un pistor"
( I oan
L0, 9, 1L, 16) .
Oare se dezviluie inlelesul a ceea ce se aratd prin
aceste cuvinte, in ceea ce trebuie sd se nascd in chip
firesc in vremea actuald, in condifiile degeneririi
epidemice in direcfia lui Antihrist a tuturor denomina-
fiunilor,
chiar gi a Ortodoxiei? Toli acei credinciogi,
fiecare in propria denominafiune, care rdmAn in chip
curajos cu Hristos, se separd astfel pe ei ingigi de
denominaliunile din care fac parte gi care, ca gi intreg
se aldturd lui Antihrist.
$i
oare separarea lor reciproci
nu se produce in cadrul unei pregitiri generale pentru
dobAndirea plindtdfiiOrtodoxiei? Iarin aceast4 nu pare
oare.si se implineascd tocmai ceea ce Hristos a griit ca
despre o singurd
,,trttmd" care se va ivi, unindu-se in
jurul unui singur Pdstor?
Astfel,
ap4l_d9.14[+IAgepeppgse care nu pot decAt
sd se dezvolte tot mai limurit, in decursul desfdgurdrii
apostaziei. Pe de o parte, aparifia in cadrul tuturor
denominafiunilor cregtine a unui anumit nucleu de
,,credinciogi" care sunt pregltifi sd sufere orice, in
credinciogia lor fald de denominafiunea lorin forma ei
originali, nealteratd de influenfa lui Antihrist. Pe de
alti parte, aparilia intru totul fireascd
-
odati cu
separarea in numele credinciogiei fali de Hristos
-
a
unui interes plin de inlelegere cu privire la credinfa
tuturor denominaliunilor care s-au separat impreund
in acest fel, un interes care va tinde cAt se poate de firesc
inspre conptientizarea instrdindrii tuturor denomina-
fiunilor
de plindtatea creptinismului, care este oferitd
numai in Ortodoxie.
Astfel apar doud fenomene noi in atmosfera aPos-
taziei in cregtere. Mai intAi interesul reciproc, plin de
inlelegere, gi o tindere spre apropierea tuturor pdrfiloa
in toate denominaliunile cregtine, cu privire la credin-
ciopia fald de Hristos Cel adevdrat. In al doilea rAnd, ca
un rezultat al increderii reciproce in atmosfera credin-
ciogiei fafd de Hristos Cel adevdrat din partea tuturor
denominafiunilor care au uitat plindtatea dintru ince-
put a cregtinismului, se observd o tendinld reciprocd de
a dobAndi aceastd plinitate.
Pentru a defini mai precis punctul de vedere ortodox
fur acest proces al apostaziei i:r cregtere, se poate sPune
cd tofi, in ochii Ortodoxiei, sunt ai sdi, numai si arate
credinciogie chiar gi faln de acel mic strop de cregtinism
autentic pe care il primesc in denominaliunea lor. Lrsi,
din partea Ortodoxiei, mai mult ca niciodatd, trebuie
indreptat un efort misionar citre acegti heterodocai in
numele formdrii, dinaintea fefei lui Antihrist, a unei
singure furme care si urrneze un singur Pdstor.
a\
U
aA al al
U U V
r|
v
BISERICA iN VNEN4URILE DE PE URMA1
de Alexander Kalomiros - .
Lumea gi diavolul imping Biserica spre incerciri
atAt de infricogdtoare, incAt s-ar putea sd vind ziua in
ca
cu
. Ce vor face afunci credinciogii? Ce vor face acei
pulini la numdr care
a d-e a nu u{gtqr
mullimilor
[maselor],
de a nu-gi urma rudele, semenii
gi concetdfenii?
Atunci toli credinciogii vor trebui sd infeleagd
faptul cd Blqqlca_nq9stegcg_lg_ gqde .
*Litur-
ghiile vor continua sd fie slujite, iar bisericile vor fi pline
de oameni, inse Bfqedca nu va avea nici u
i g_-qi
cq acei preoli sau credincioti.
l. Credinciogii sunt aceia
care continui tradifia neintreruptd a Ortodoxiei, acea
lucrare a Duhului SfAnt. Preqlii
ade-v{p1i sunt aceia
care gAndesc, triiesc
ai
propoviduiesc aga cum au fdcut-
o Pirinfii
ti
Sfintii Bisericii sau celpulinnu:itigiduiesc
ininvdldtura 1or. Acolo unde aceasti unitate de gAndire
gi de viald nu existd, esteo amdgire sd vorbim despre
Bisericd, chiar daci toate
EeIqncI
ar
mdrturisi aceasta.
Se va gdsi intotdeauna un preot canonic, hirotonit
de un episcop canonic, care va urma Tradilia. in jurul
unor astfel de preofi se vor strAnge micile grupuri de
credinciogi care vor diinui pAnd in zilele de pe urmi.
Fiecare dintre aceste mici grupuri va fi o Biserici locali
soborniceascd a lui Dumnezeu. Cei credinciogi vor gdsi
'
taducere dupi Alexander Kalomir os
-
Against False Union.
789
in ele intreaga plindtate a harului lui Dumnezes. Ei nu
vor avea nici o trebuinld de legdturi administrative sau
de alt fel, cdci pdrtdgia care va fi intre ei va fi cea mai
deplind din cAte pot exista. Va fi pdrtalra
iq!4q llupul
9i
SangelLlui H-ristos, pdrtd'ie intru Duhul SfAnt'
Verigile de aur ale Tradiliei ortodoxe nestrdmutate vor
lega acele Biserici irtre ele, precum o vor face
9i
cu
Bisericile din trecut gi cu Biserica biruitoare din Cer.
intru aceste grupuri mici, Biserica cea Un4 SfAntd,
Soborniceasci gi Apostoleasci se va pistra neintinatd.
Bineinfeles, este foarte bine ca in lucrarea exterioarl
a diferitelor Biserici ortodoxe sd existe orAnduiald gi
armonie gi ca Bisericile cele mai pulin insemnate2 sd-gi
primeascd indrumarea
9i
cdlduzirea de la Bisericile mai
de seami
-
ata cum se intAmpli acum intre eparhii,
mitropolii, arhidioceze gi patriarhii
-,
fi
P
.Alg4eleandgJ4 apqo_pia
t, chiar gi Conbia iiseriajiya
liteu
4s
dcslryit.
incAl--c-te-dinciosulnu-v-a-putea-fi-sigurdacdoBiserici
este ortodoxi gau
_de_alt _le-I, din
pric!1a i
care vor umple lumea gi vor
propovddui:
,,Hristos
este aici" gi
,,Hristos
este acolo"
(cf.
Matei 24,23-24; Luca 1-7,21-23).
Orice alcdtuire
[institufie]
care va fi recunoscutd
oficial drept Biseric5, tridAnd putin cAte pulin comorile
credinlei, va fi asimilatd de bd,lmdjeala de nedescris,
unificatoare, care-cu o iscusinli diabolici va pdstra cele
maimulte dintre=Serr-reele ale Bisericii. Doar
2
E vorba de Bisericile locale, etnice.
190
ici colo, micigrupuri de credinciopi dimpreund cu vreun
pr eot
. i nsdecu
putinld ca neinlelegeri sd fie chiar gi intre Biseiicile cu
adevdrat ortodoxe, dnpfi_cina
ante_stecdrii limbilor care
se regdsegte in Babilonul contemporan. insd nici una
dintre acestea nu va sfdgia unitatea fundamentald a.
Bisericii.
Dar
va-fi
qareh_qle-fe_q-d
{-e_qUlgaqqd
Biserica lui
Hristos in acele mici grupuri de credinciogi disprefuitb,
care sunt lipsite de orice strdlucire lumeascd?
Cu toate aceste4 la sfArgitul vremuriloq, Biserica cea
Una SfAntd, Soborniceascd gi Apostoleascd v.qj!qe!!_na
gi a parent dezbinateirtru
celq4ryqfgri, care potchiar sd nu aibd cunoptinfd unele
dealtele. insd acesteavorfi t eintreeleprinlegiturile
tainice ale
t
w
a l a l A
U U W
A
w
rdm.Arre nepAngdrite.
cANrenEA vEgNrcEr BTRUTNTET
Pagtile
-
Tiecerea lui Hristos2
-
intotdeauna ne-au
mAngAi.at gi ne vor da mAngAiere din revdrsirile harului
lui Dumnezeu ce se pogoari ptit porfile larg deschise
ale impdrdliei Ceregti. Toli o vor simli, va veni la fiecare
dintre noi gi ne va lumina chipul cu bucurie curatd,
precurncandela lumineazd icoana Nimeninuva fi trecut
cu vedere4 nimeni nu va fi nebigat irn seamd
-
postitorul
ori cel ce nu postegte, cel care se roagd gi chiar gi cel ce
nu se roagd. Pe tofi ii v.a atinge. Sufletul unora va fi atAt
deplin de imbelgugare, incAtnu vorgti dacd se gdsescin
Cer sau pe pimAnt numai Dumnezeu va gti
-
ca si facem
o irrdrizneald,parafuazi la cuvintele SfAntului Apostol
Pavel
(2
Cointeni L2,2)
-,
t:r vreme ce pe allii ii va atinge
delicat, ca pi cum i-ar mAngAia un fuig, aproape pe
nesimlite. Insi fiind atingi in acest chip, dumnezeiescul
har pascal ii va stribate gi ii va umple din crettet pani
in picioare cu un freamdt de bucurie; ei se vor trezi, iar
ochii sufletului li se vor deschide la lumina unei viefi
noi gi niciodati nu o vor uita in tot restul viefii lor.
Agadar nu vom continua si vd repetim anualele
uriri de bine ale perioadei de Pagti. Este mai bine ca
dimpreunf,sd pistrim tdcerea Se intAmp_li adesea-ca
intr-o
as-tfel de linitte
Put.uld
t[f!e mai
nqUltapglere_gi
inle_l_eq
4eqet
in r_r4elqlejii,_cuv-in_tel_e
neasitre slabe. Sd
ne aducem aminte de cuvintele din imnul Acatist al
Maicii lui Dumnezeu:,,Bucurd-te, incredinfarea celor
ce au trebuinli de tdcere".
Cu adevdrat a inviat Hristos!
1
Epistola pascald din anul 1997 a Mitropolitului Vitalie al
Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil.
2Yezi
legire cap. 12.
r92
Acesta e rdspunsul vostru cel sfAnt. O ureche obig-
nuitd nu il va putea auzi, insd intreaga fdpturd insu-
flefitd gi neinsufleliti freamdtd la auzulei, soarele din-
fuiegte
la auzul ei, iar ea e purtatd peste gesuri, pdduri,
tundri, jungle, degerturi gi mdri, aga incAt sd irvdluiasci
intregul pdmAnt. intru acest chip este uimitorul gi mi-
nunatul nostru Pagti!
$i
cu toate ci abia ne-am imbrdligat ir sdrutarea
pascali a bucuriei, congtiinla gi daforia mea arhipds-
toreascd mi silegte iardgi la cuvinte de povdluire,
propovdduire gi iraintevestire.
Dintr-o datd inaintea ochilor nogtri, cu totul pe
neagteptate, vedem descoperirea tainici a SfAntului
Apostol gi Evanghelist Ioan Teologul
-Apocalipsa
Multd
vremene-am gAndit la ea ca la o proorocie dintr-untimp
foarte indepdrtat, care se va implini negregit cAndva i:r
viitor.
&rracum,
dintr-o datd,
nU doar
ce s-a ivit la po$le
vlS*ii
froast@i
pi resufiarea pAmn-
zd@are-.taioasd a lui Antihrist a incep
-a
cq4ez-itul intregului pemant.
Ce anume este Apocalipsa? Potrivit cu Sfinfii
Pirinfi care au tAlcuit aceastd carte sfAnti, Apocalipsa
este
_p4q4rytSeSg
a
BlAg4LstlluiHnstos. Ea aratd legdturile
nedespdrfit de
strAnsedintresqa4ep.-ig-:-e.r_iqlid_sqataintregiilumi,a
iftrggiiomeniriti-_afi
;g-lui-Uoiuor.Aieastain-
seamnd cd i pentru care lumea gi tot ceea
ce este in ea incd existd, este faptul ci adevdrata Bisericd
a lui Hristos continud si sdligluiasci in lume.
C_efgSglg loafla Bisericii in zile-lenoastre? Este una
grea. Biserica repugnd celor mai mulgi dintre semenii
nogtri; abia dacd este toleratd, oamenii rAd de ea gi o
ocdrdsc. Nu au reugit sd o biruiascd gi nu vor fi in stare
t93
sd faci aceasta. Aga incAt acunuto_4tg_putqrle iltuneri-
cului cu anevoie c e_4 gi sd o
r e,lisAndinurmd numai
un invelig gol. Ne rAde riul in fald! Iar noi
-
cAtd vreme
nimeni nu ne deranjeazi ori nu ne tulburd ritmul viefii
noastre tihnite
-
gonim fdri socotinld dupd umbra
bundtdfilor pimAntegti gi dupd inchipuita noastri faimd
bun5. InsA
Ue1g_igpillfevaJ_e_!i
asupra noastri
-
gi
negregit va ve_ni. t a
a:
nu va puJea sd s-e ascqnd{41cdieri, nici
micar ftr cripituravreunei stAncl Tofvor fig:egi]i
g! li
se vainfaliga-o-intrebare dele_inlnturat:
,,Egti
cu ,,noi>
sau cu Hristos?" Poate cd intrebarea nu
va fi adresatd tocmai ag4 de teami sd nu il infricogeze
prea tare pe nefericitul cregtin, instr el va fi trtrebat pur
9i
simplu:
,,Egti
cu ..Roi"?"
Ce vom face, agadar?
Mai intAi, trebuie sd infelegem in_ce vremu_t_i
cumPl@-pruaeidioase.triim. Apoi, trebuie si ne silim
sd urmdm o viajd cu rdnd_uiali de rugiciune: si ne
rugim
4tglree3ja+i-,se_ara
gi sd ne rugim cu rugiciunea
luilisus
oriunde gi oricAnd putem. a
{nai
deg in Biserica cea Una, SfAntd,
Soborniceascd pi Apostoleabcd.
e
-t
sau pr!4_c_qno_4pterea tipicului slujbelor
bi seri cegti sau pri n
qrAndui el i l e
epi scopul ui sau
preotului sau ale oricdrei alte tagme.Nqlqaf e dfagBste
pgrsonald, izvorAtd dtu1 addneql i pentru MAntui-
torul nostru, Domnul Iisus Hristos,
ti
credhciopia+ane
voravea putere sd izbdveasci sufletul
omenesc.
194
MihopolituI Vrtalie al Bisericii Ruse din Exil
Nu a spus insugi Domnul in chip profetic:
,,insi
cind va veni Fiul Omului, oare afla-va credinfn pe
pimAnt?" (Luca
18, 8), ir vreme ce, in acelagi timp,
MAntuitorul a fdgdduitcd Biserica Sa va diinuinebiruitd
pAnd la sfArgitul lumii acesteia
(Mata
L6,18)? Aceasta
inseamni ce ri, Bis_gfca
I r. Vor rdmAneAumai
d biserici in care Adeviratul Trup al lui
HriqtoqgiAdev^gtatulSAng,e_4tluiHri-qlqqgevqlirnp4$i
cre-{inciogi_1or. In restul bisericilor, nu va fi decAt o coajd
gdunoasd, cu impodobire mdreald pe dinafard, insd
goald.
,,Deci
luafi seama cu strignicie, cum umblafi,
[nu
ca nigte neinfelepfi, ci ca cei infelepfi, riscumpi-
rind vreme4] cici zilele cumplite sunt"
(Efeseni
5,1.5-
76).
,Agq
vino Doamne Iisuse" (Apocalipsa22,20).
Insd tohrgi, impotriva a tot intunericul cel mai din
afard gi agroazeiluiAntihrist pAni la cel mai de pe urmi
Pagti al lui Hristos, intreg pdmAntul locuit va risuna de
salutul: Hristos a inviat!Adevirat a inviat!Amin.
195
Partea a IV-a
MARTURII RoMANEsU DESPRE
iNarNrEMERGAronlr LUr ANTrHRrsr
inainte de a citi mirturiilece urmeazd, il indemndm
pe fratele cititor sd-gi plece inima spre rugdciune, fie
mdcar gi foarte pulin. Pentru dreapta infelegere a
faptelor ce urmeazd a fi descrise, am socotit ci este de
trebuinfi sd ne impdrtdgim din puterea unui cuvAnt
rostit de Pdrintele Rhfail Noical. Iatd ce spunea dAnsul:
,,Si
Pirintele Sofronie
[Saharov]
a avut lupte cu
Dumnezeu. GAndindu-se la toatd suferinla lumii dsteia
-
in al doilea rdzboi mondial
-
cum sunt supugi,
nevinovat, atAyia oameni, numai
[pentru]
ci sunt mai
slabi, de citre silnicia acelor brutali ai lumii dsteia, care
cu o nemili de neinchipuit, drdceasc6,, fac origice cu
omul.
$tift
"n
pic despre chinurile ce-au suferit ai nogtri
in inchisori
-
Jilav4
Pitegti g.a...
$i
Pnrintele Sofronie la
un moment dat se gAndea ingrozit de ce se intAmpld gi
cum de Dumnezeu lasd ast4 izbucnegte
-
o descrie in
cartea luiDespre rugdciune, tradusi de Pirintele Teoctist
Caia
-
izbucnegte gi zice: <Da' Tu unde egti?"; adici
,,Cum
pofi si privegti asupra acestei priveligti? Tu
Atoputernic fiind, gi nu faci nimic?>
$i
vine un rdspuns
blAnd in inimd: ,,Oare
tu te-ai ristignit pentru ei?>
in contextul vielii Pdrintelui Sofronie
-
el a inleles
mult mai mult decAt inleleg eu gi, bdnuiesc,
[decAt]
majoritatea dintre voi
-,
a infeles cd rdstignirea este pe
de o parte gi ispdgirea tuturor pdcatelol,
li [pe
de altd
l
Acest fragment face parte din cuvAntul rostit la Alba-Iuli4
in L5 decembrie 2005
9i
intitulat Din ce moarte ne-a izbdait Histos.
in transcriere am pistrat forma sa orald.
196
partel, mAntuirea tuturor celor pe nedrept ndpdstuifi.
Si intr-adevdr, in cartea (partea intAia) a SfAntului
Siluan, Viala pi inadfdturile, povestegte de un mcinah tot
ata, nevoi tor, rugdtor pentru i ntreaga l ume, care
suferea.
$i
intr-un...
-
nu gtiu dacd aievea sau intr-un
vis
-,
dar avdzuta94 un nor de sAnge deasupra capului
lui gi a gtiut cd Ssta-i tot sAngele nevinovat care s-a
vdrsat de-a lungul istoriei.
$i-i
vine un rdspuns. Zice:
"Nici
un strop din acest sAnge nu va pierir".
Dumitru Bordeianu
uAnrunrsrRr DrN MLA9TTNA oBpnnAnr
[Pitegti]
Crdciunul lui 1950. Degrailarea
[...]
DacI pAni atunci torturile administrate prin
bdtii gi insetare3 nu atinseserd incd degradarea absolutd,
2
Texte nepn:duse dupd Dumitru Frlrdaanu, Mdrtu*in ain mln;tiru
disperdii, ed. Scar4 Bucule
Stt,
2ffi1,, pp. 797
-201,,
?52-?5. intampUrite
cutremurdtoare ce urmeazi, s-au petrecut in inchisoarea de la Pit"pti
sub ocArmuirea torlionarului
lurcanu,
cale giel era tot definut politic.
Comunittii s-au folosit de eI ca gi de o unealtd oarbi in aga-zisele
,,demascdri" ale delinufilor, iar apoi l-au executat pentru ca tot ceea ce
s-a petrecut la Pitegti sd rim6nd secret. In spatele lui Turcanu erau
tocrnai acei comunitti (Nicolski, Zeller etc.) care aveau aceeagi dilecfie
de gAndire cu oculta intemafionali: lepidarea tuturor de Flristos (gi,
prin aceast4 prcgitirea pentru a aduce indrinare noului impdrat al
lumii-Antihds$. Acestlucru estemai multdecat evident din descrierea
celor petr,ecute in indrisoarea de la Pitegti cu prilejul Crdciunului din
anul 1950 gi al Sfintelor Pagti din 1951. Adevdrata mdsurd a suferinlei
din temnigele comuniste gi tot sAngele ce s-a vdrsat acolg au rimas
inviluite sub acoperimAnhrl smereniei. irtsd nu este cineva mai smerit
decAt Dumnezeu lrsugi, Cel Care a fos! este gi va fi de fagi in tot locul
De aceeanimeninuva avea maimulti slavd la cea de a Doua Venirc,
ca gi aceia care I-au urmat Domnului irtru smerenie.
3
Bitiile erau atAt de cumplite, incAt pe corpul celor schingiuilinu
mai rim6nea niciun locnetumefiat ori fdri de rand. Adeseori, cei care
ceea ce voi mdrturisi in continuare avea sd intre in
domeniul patologiei, iar satanizarea si atingd paroxis-
mul. Nu mi-am pututinchipui vreodatd cd omul, fiinfd
ralionali, ar putea sd-gi injoseascd semenul in aga grad.
Ce minte de demon a putut sd ndscoceasci atAta
cruzime? Chiar inziuade Crdciun, cAnd fiecare dintre
noi, in intimitatea s4 igi mai amintea cum sdrbitorea
Criciunul impreund cu cei dragi, am fost pugi in fafa
unor fapte care ne-au uluit.
In acea dimineafd, indatd ce a sunat degteptare4 la
ora
Fase,
Zahariaa,care in ultima sdptdmAnd lipsise din
cameri, a dat ordin ca de acum incolo, in fiecare dimi-
neald sd ludm pozilia fixd pe pricis, iar cei care aveau
erau bdtufi, rim6neau pe jos in stare de incongtienfd p6ni la cAteva
zile. Cu toate acestea
-
degi pare cu tohrl incredibil
-
nici o rani nu se
infecta in ce privegte insetirile acestea se fdceau cu apd sirati gi au
pricinuit nigte suplicii ingnrzitoar,e ce ii aduceau pe definufl intr-o stare
de deznddejde atAt de cumplit5, incAt ajunseserd ca noaptea sd viseze
numai izvoare, rAuri gi cascade care veneau spr a le potoli setea
a
Zahaia
-
cel care e pomenit in aceste mirturisiri
-
era definut
politic preschimbat in torfionar gi
-
dupd cum ne spune Dumitru
Bordeianu
-
avea psihologie de cdl5u. Avea o condamnare de 7
ani, gi de indatd ce a fost adus Ia Pitegti, i s-a aldturat lui
lurcanu,
de bundvoie, fdrd. a primi nici mdcar o palmd (dupd cum insugi
tartorul sdu a adeverit inaintea definufilor). Zahana,la fel ca toli
acoligii lui
furcanu,
a fost asasinat in cele din urmd de comunigti.
s
Pozilia fixi se lua asffel delinuhrlsepunea cu gezuhrl pepricl, cu
picioarele intinse; prptul tr,ebuia
|inut
drep pi pufrn aplecat asffel ca
palmele si fie lipite de^genundri; privfuea tnebuia si fie fixd gi indreptat2i
spre vArful picioarelor. [r aceasti pozi]ie se stitea L7 ore, de la 5 dimineap
pani h l0seara Chinurilepricinuitede aceastii pozife i-aduspemu$i
la o stare de paroxism gi nebunie. Mai mult, noaptea se dormea tot in-
to pozilie fi*4 p" spate, cu mainile incrucigate pe prept gi cu pdhla
ageza6 pAni in &ephrl inimii. Cel care se mitca
-
atetin timpul zilei cAt
gi in timpul nopF, ir vremea somnului
-
era bdtut p6ne Ia pierderea
cunogtinfei de cdbe torlionarii *i;lP-*gheau celula
nevoie sd iasd la urind gi scaun, nu o vor mai face la
tinetd6, ci in propria lor gameli pentru mAncare. Am
rdmas ingrozifi de ceea ce auzeam. Ata ceva nu mai
auzisem gi nici nu mai vdzusem vreodatd.
in dimineala aceea, mul;i dintre noi n-au avut
nevoie de scaun deoarece, din cauza hranei insuficiente,
se iegea afari numai la doui-trei zile. De acee4 numai
cam a treia parte dintre noi gi-au ficut nevoile in
gameld. In camerd era un miros dezgustdtor, dar il
suportam, cici ne obignuisem cu el de atAta timp. Dupd
ce unii gi-au ficut necesitdlile in gamelele 1or, Zaharia
le-a ordonat sd se aleze pe marginea priciului, sd-gi ia
lingura
9i
si-gi mdnAnce fecalele.
Doamne! Ce scabrozitate, ce injosire, ce degradare!
Mulli au refuzat sd-gi mdnAnce fecalele, iar allii au avut
reflexe de vomi de aveai impresia ci-gi vdrsau malele
din ei. Era un spectacol pe care nici o imaginafie, chiar
bolnav5, nu gi l-ar fi putut inchipui.
In fala acestei stiri de nedescris mulli igi doreau
moartea.
$i
totugi, au fost unii dintre noi care gi-au
mAncat fecalele: din pudoare insd nu le voi da numele.
Din cauza refuzului altor4 a inceput o bdtaie cum
nuniai in camera 2 parter trdisem; se lovea peste cap,
peste faJd,pe unde se apuc4 cu toate instrumentele de
torturd. Mulli dintre noi am scipat gamelele pe jos,
murdirind in acelagi timp gi priciul cu fecalele care
degajau un miros grefos. Cei care vdrsaserd fecalele pe
ei, au fost dugi la W.C. sd-gi spele hainele pdtate, iar
fecalele cdzute pe jos au fost strAnse cu pumnii gi
aruncate in tinetd.
6
Tineta era un vas mare de lemn cu capac, alcituit precum
un ciubdr. in celuli erau doud tinete, una cu api gi una pentru
necesitili.
199
Cei care au fost sortiti sd-gi mdnAnce fecaJele, dupd
bdtdile pe care le-au indurat, erau atAt de schilodifi, cd
stdteau ca nigte statui nemigcate pe priciuri. Au fost crunt
bdtuli gi cei care au avut curajul si-l infruntepeZaharia
gi sd-i spund cd nici cei mai odiogi mongtri n-ar fi fost in
stare sd-gi degradeze semenul intr-un chip atAt de bestial.
Pentru Pintilie a fost inceputul asasindrii in timp ce pentru
Nedelcu, al nebuniei. Vlad Drdgoescu, nelegiona4 fire sen-
sibili, avea in continuare un reflex de vomi, de-fi lisa
impresia ci-gi dddea suflehrl. Md g6ndeam cu groazd cum
voi reacfiona eu cAnd imi va veni gi mie r6ndul.
Aga cd, dragi camarazi gi cititori, vedeli cum am
petrecut noi prima zi de Crdciun a anului 1950. Iertafi-i
insd gi voi, cum i-am iertat gi noi, pe tofi cei care ne-au
supus la astfel de degradiri.
Peste resturile de fecale rdmase in gamelele noastre
s-a turnat apoi zeama de toate zilele, obligAndu-ne sd
mAncim aceasti scArbogenie. Cu toate cd Pintilie gi
Nedelcu au refuzat si mdnAnce, le-au pus cdlug la gurd
gi li s-a introdus acest amestec pe gAt cu lingurila.
Dupd masd, in aceeagi zi de Criciun, Zahana s-a
dus la camera 4 spital de unde s-a intors cu nigte hArtii
pe care le-a aruncat pe priciul lui Migirescu gi Pivd-
loaiaT, si le citeascd, iar el a inceput sd se plimbe prin
camerd cu mAinile la spate, fredonAnd repertoriul sdu.
Dupd vreo jumdtate de ord de muzicd s-a oprit
9i
i-a
cerut lui Mdgirescu sd-i spund pe cei ce gtiau sd cAnte
colinde de Crdciun gi care se pregdtiseri in acest sens
inainte de inceperea demascdrilor.
7
Mdgirescu pi Pivdloaia erau, de asemene4 torfionari. Acegtia
erau defi nul i pol i ti ci , i nsd fuseseri
,,reeducafi ".
l n afard de
furcanu,
Zahari4 Mdgirescu gi Pdvdloaia toli cei pomenifi aici
erau dgfinuli politici ce sufereau martirajul ,,reeducdrii".
200
Cum acesta ii cunogtea pe toli cei ce pregdtiseri
colindele ca sd sdrbdtoreascd Crdciunul in irnchisoare,
i-a adunat pe priciul lung intr-un col; gi le-a distribuit
la fiecare hArtiile aduse. Pe ele erau scrise, pe melodiile
colindelor, cele mai scabroase cuvinte la adresa Fiului
lui Dumnezeu gi la adresa Sfintei Fecioare Maria
Pentru ci sunt cregtin gi toatd fiin;a mea se cutremura
cAnd pronunfam numele lui Dumnezeu, nu puteam gti
dacd voi putea sd spun acele cuvinte de huli, de insulti,
aduse Majestdfii gi Sfin;eniei lui Dumnezeu gi a Maicii
Domnului de cdtre slugile Satanei, in aceazisfAntd a anu-
lui 1950, in camera 3 subsol. Acelagi lucru necurat s-a
petrecut in toate camerele de la subsol gi parter. Nici cele
mai depravate femei din lume, nici un om, oricAt de de-
pravat ar fi fost ef nu gi-ar fi ingdduit si rosteascd aseme-
nea cuvinte de huli la adresa Sfinyeniei lui Dumnezeu.
NeavAnd ureche muzicali, eu n-am fost obligat sd
fac parte din corul satanic. Au mai refuzat sd cAnte
aceste monstruo zitdli: Pintilie, Nedelcu, Zelicd Berza,
Reus Gheorghe, Dinescu gi Gelu Gheorghiu. Pentru
ast4 au fost supugi la groaznice bdtii, iar cAntecele au
fost intonate in toate cele trei zile ale Crdciunului.
A doua zi,ne-au obligat iar sd ne facem nevoile in
gamelele in care mAncam gi, din acea ziblestematd, gi
pAnd dupd Pagtile lui 1951, nimeni dintre noi n-a mai
avut voie sd-gi spele gamelele gi lingurile. De asemene4
nu mai aveam voie sd bem apd din ceagca de pe capacul
tinetei, ci trebuia si turndm apa din ceagcd in gamela
noastrd, inainte de a o bea. Mulfi dintre noi, ca sd mai
lungeascd timpul pAnd cAnd aveau si fie obligafi sd-gi
mdnAnce fecalele rdmase ir gameld, se ablineau si aibd
scaun, fapt ce a dus repede la constipafie, care a antrenat
alte complicafii gi mai grave.
207
Tot a doua zi de Criciun, mi-a venit
9i
mie rAndul
la aceastd degradanti incercare, neintAlnitd nici mdcar
pentru animale. Mi-e greu sd descriu aceste nelegiuiri
gi nu numai pentru noi, cei ce le-am suportat, ci
9i
pentru cititori, care vor avea aceeagi reacfie de repulsie,
scArbd gi greafi. Ca gi in prima zi, unii dintre noi am
avut o puternicd reaclie de vomd numai vdzAnd ga-
melele din care trebuia sd mAncim aceste dejecfii. Unii
au incercat si inchidd ochii,
finAndu-se
cu mAna de nas,
iar allii n-au putut lua nici mdcar o lingur5. Cei care
s-au opus categoric, au fost: Petricd Tudose, Eneea"
Virgil Mitan,Ion Grigorag, Hululeac Ion
ti
a$ii.
Printre cei vizali deZahana,care asista la acest sPec-
tacol grotesc, eram gi eu. OricAt am fost silit
9i
bdtut
9i
oricAt ag fi incercat, reflexul de vomd a fost mai puternic
pi m-a impiedicat sd inghit propriile mele fecale. In
aceastd atmosferd de miros de vomd, eram convins cd
fiecare in sinea lui trdia o revoltd vecind cu nebunia
Si atunci, bitdile continuAnd cu mai multd besti-
alitate, pAnd a treia zi de Criciun, n-a scipat unul fird
sd treacd prin aceastd siluire. Toatd operafia s-a fdcut
fdrd ca gardianul sd fie la curent, pentru cd nu el ne
distribuia masa ca sd ne vadd gamelele infecte, ci unul
din comitets.
in zilele urmdtoare, s-a procedat in acelagi fel gi cu
urina, cu rezultate mai eficace.
Culmea degraddrii a fost atunci cAnd o parte din
noi au fost forlali sd minAnce fecalele altuia (eu, nu gtiu
de ce, nu am fost obligat sd o fac). S-a ajuns atAt de
departe in aceastd nemaipomenitd degradare, incAt unii
dintre noi au preferat sd mdnAnce propriile fecale, pentru
8
,,Comitetul"
era alcdtuit numai din torlionari ce fuseserd
,,reeduca!i".
zo2
a nu fi obligafi sd le mdnAnce pe ale altuia Aceastd siluire
paranoicd a durat vreo trei sdptdmAni, iar pentru aigii
cAteva luni, timp in care am fost atAt de crunt bdtuli
pentru cd refuzam sd ne supunem, ircAt aceste sdptdmAni
au fost pentru noi trceputul unui delir colectiv.
Anul Nou 1951, dupd mdrturisirile de mai sus,
ref.uz sd mi-l mai amintesc.
in aceste sdptdmAni de oroare, Pintilie pi Nedelcu
au fost atAt de sdlbatic torturati, ci primul a murit, iar
celdlalt a innebunit.
[Pitegti]
Pagtile din L951.
Hula adusd Fiului lui Dumnezeu
[...]
Noua pozilie fixde era atAt de greu de suportat,
incAt doream, mai mult ca oricAnd, sd vind moartea sau
un cutremur sd ddrAme fortdreafa Pitegti, iar molozul
ei sd ne ingroape pentru totdeauna. CAt de agteptatd a
fost gi cAt de sublimd ni se pdrea acum moartea de
martir! Numai Dumnezeu insd gtia cAnd avea sd ia
sfArgit aceastd torturd gi in ce fel.
Se apropiau Pagtile gi eram ingrozili la gAndul cd
ceea ce se petrecuse la Crdciun, se va repeta aidoma gi
de Pagti, cu aspecte insi mult mai satanice, pe care
imaginafia omului sdndtos la minte nu le poate crea
Era Duminica Floriilor, inainte de SdptimAna Pati-
milor. in acea dupd-ami azd., Zaharia s-i intors de la
camera 1 spital gi a ficut o noud redistribuire pe prici.
Deodatd, mi-a trecutprin mintecd sepregdtea ceva
e
Definutul era dezbrdcat complet, iar hainele erau adunate
intr-o boccea care ii era agezati deasupra capului. Apoi era urcat
pe tinetd unde trebuia sd stea intr-un picior un timp nedefinit, cu
mAinile ridicate pe lAngd cap.
203
straniu, ceva de nedescris, in legdturi cu SiptdmAna
Patimilor gi cu Pagtile.
Primul pe prici, a fost agezat, dupd noua ordine,
Maglavit, urmat de Nedelcu, de Bordeianu Dumitru,
autorul acestor jalnice amintiri, Popescu Paul, Zelicd
Berz4Grigorap, Hufuleac, Reus, SAntimbreanu, Gheor-
ghiu pi Andrigan.
Tofi acegtia fdcuserd parte din grupul lui lr{aglavit.
CAnd am vdzut aceastd noud ordine gi mai ales faptul
ci toli eram din grupul mistic, firi sd ne ddm seam4 o
groaz6,ne-a cuprins, presimlind ceea ce ne aptepta
Luni, in SdptdmAna Patimilor, imediat dupd ptAnz,
Zaharia s-a intors cu un teanc de hArtii in mAnd, mai
multe mdturi tocite, un ghem de ald groasd, nigte cutii
de conserve goale, mangal gi o sticlufd.
Le-a agezat pe priciul nostru, gi, din cozile de
mdturd, ne-a pus sd facem cruci.
Una din cruci, mai mare, era pentru Ungureanu.
Nu ghiceam ce avea de gAnd sd facd Zaharia Dtn
cutia de conserye, a ficut cidelnild, iar hArtiile aduse le-a
impdrfitcelor ce se lepddaserd de Migcarea Legionard gi
la vreo 5-6 care fdcuserd de planton de la 15 ianuarie.
Dupd ce toate acestea au fost pregdtite, Zahaiani
s-a adresat in felul urmdtor: ,,Misticilor ti
-
celorlalli
din camerd
-bandi;ilor,
pentru cd credefi in Dumnezeu
9i
in Patimile Lui, iar dupi cum gtifi eu nu cred in astfel
de baliverne, gi pentru cd este SiptdmAna Patimilor, sd
vedefi gi voi ce patimi vor indura acegti mistici!"
Oricine mi-ar fi spus gi orice ag fi citit in cea mai
pornograficd literaturd, nu mi-ag fi putut inchipui
niciodati ci nigte minli satanizate gi bolnave puteau
ndscoci asemenea miscdri, pentru a huli gi ofensa
Majestatea lui Dumnezeu, Sfinlenia gi Neprihdnirea Lui.
204
Aga cum am mai relatat cu ocazia Crdciunului din
1950, nu-mi voi ingddui
-
pentru bruma de culturd gi
carte pe care mi-am insugit-o in decursul anilor de
invdldturd, pentru bunul sim! gi pudoarea unui umil
cregtin
-
sd prezint inaintea cititorilor astfel de abjecfii
adresate lui Dumnezeu. Dacd le-ag pronunfa sau ie-ag.
scrie, m-ag face purtdtorul de cuvAnt al satanei gi al
slug\or lui.
C\sens ar avea sd descriu pomografiile, insultele
pi hula
\adusi
lui Dumnezeu? Cei credinciogi ne vor
crede pe cuvAnt, avAndu-i martori pe Dumnezeu gi pe
acei ce, in Numele Lui, au indurat astfel de torturi. Nu
ne vor crede ateii, care gi aga hulesc pe Dumnezeu,fdrd
a fi torturali.
Din dupi-masa de luni gi pAni in Vinerea Mare,
cAnd se cAnta Prohodul in bisericile noastre, precum gi
in cele trei zile de Pagti, s-a cAntat tot timpul pe melodia
Prohodului, de cdtre cei zece care se lepidaserd de
Migcare, plus plantoanele, tot acest repertoriu de por-
nografii, miscdri gi scabrozitdli, care depdgeau orice
imaginalie.
Noi,
,,misticii",
am fost purtali timp de opt zile, in
genunchi prin cameri, de la un capdt la altul, in frunte
cu Ungureanu, inchipuind Patimile Domnului.
Lui Ungureanu i-au fdcut coroand de spini, iar in
cutiile de conserve s-a pus mangal stropit cu gaz
lampant gi i s-a dat foc, ca sd tdmAiem cu ele, in timp ce
mergeam in genunchi, ficAnd metanii.
L-am vdzut pe Ungureanu plAngAnd ca niciodati,
ingrozit de ceea ce ne-au forlat sd facem.
Ce mi-a cutremurat sufletulin timpul acestei torturi
a duhului, a fost imaginea mamei, pe care am vizut-o
in fala ochilor, irdoliatd, aga cum inlelegea ea sd trdiascd
205
SdptdmAna Patimilor MAntuitorului. O vedeam piAn-
gAnd; ii era poate gAndul la suferintele mele, depitiata
de ea nu gtia in ce iad md aflam.
La fel,le vedeam plAngAnd pe toate mamele celor
t ort urat i pi i ngrozi f i de a f i pupi sd-L hul eascd pe
Dumnezeu. Dacd ar fivdzut aceste mame Ja ce au fost
supugi fiii lor, multe dintre ele gi-ar fi iepit din minfi.
Dupd opt zile de mers in genunchi, ni s-au rupt
pantalonii, iar genunchii erau numai o rand.
Singurul dintre noi care a refuzat sd participe la
acest ritual satanic, a iost Nedelcu Aristide. Aga inne-
.bunit
cum er4 s-a desprins din cortegiu. A fost tolerat,
pentru cd, spuneau ei, igi iegise din minfi.
La sfArpitul celor opt zile de chin gi umilinld, de
dimineafa pAnd sear4 distrupi sufletegte, scArbili de noi
inpine, de neputinla gi sldbiciunea noastrd, imploram
Cerul sd ne ia zilele.
Din cauza mersului pe ciment, genunchii nogtri
erau o rand sAngerAndd, pi, cAnd atingeam cimentul,
cdlcam parcd pe ace. Dar, in afard, de rdnile fizice,
aceastd degradare spirituald a lisat rdni gi mai adAnci
in sufletele gi congtiinta noastrd.
Mi gAndeam cu groazd in acele momente dacd
al/elm sd petrecem la fel pi alte sdrbdtori ale Nagterii pi
ale Invierii lui Hristob, in timp ce pdrinlii
,
frafir,surorile
gi prietenii nogtri vor trdi bucuria adevdratelor sdrbdtori.
Nu numai in camera 3 subsol s-au petrecut ase-
menea orgii, ci in toate celelalte camere, dupi cum
aveau sd mdrturiseascd, dupd demascdri, cei ce le_au
triit ca gi noi.
Iatd gcopul final al reeducirii comuniste: scoaterea
I u i Dumnez e u iliilinim i I e_o_4me41lo
f ;1plgbgp,irea
I o r
inneanf
O IUBIRE PANA DE MOARTE1O
CAnd md aflam in inchisoare, md imbolndvisem
foarte tare. Aveam tuberculozd,la amAndoi pldmAnii,
de asemenea patru vertebre erau atinse de tuberculozd.
Aveam de asemenea tuberculozd intestinali, diabet,
insuficienld cardiaci, hepatitd gi alte boli pe care nici
nu l \ mai ami nt esc. Eram aproape de moart e. La
dreapt! mea se afla un preot pe numele sdu Gherasim
Iscu. Erh egumenul unei mdnistiri
[Tismana].
Acest om
in etate cam de 40 de ani fusese aga de mult chinuit,
incAt era aproape de moarte. Totugi avea fafa linigtitd.
Vorbea despre nddejdea lui de mAntuire, de iubirea lui
pentru Hristos, despre credinla lui. Era plin de bucurie.
La stAnga mea se afla comunistul schingiuitor, care il
schingiuise pe preot pAni aproape de moarte. Acest
comunist fusese arestat chiar de tovardgii sdi. Sd nu
credeli ce spun ziarele cd comunigtii ii urdsc pe preofi,
sau cd ii urdsc pe evrei. Nu-i adevdrat. Ei urisc pur gi
simplu. Urisc pe oricine. Urisc pe evrei, urdsc pe
cregtini, urdsc pe antisemiti, urisc pe antihrigti, urdsc
pe toatd lumea lJn comunist urdgte pe alt comunist. Se
dugindnesc intre ei.
$i
cAnd un comunist dugminegte
pe altul, unul pe altul se bagd la inchisoare gi il bate gi
il chinuiegte ca pi pe cregtin.
Aga se intAmplase cd comunistul schingiuitor
[tor]ionar],
care chinuise pe acest preot pAni aproape
10
Cf. Inffimpldi minunate din aremea noastrd,culese de Pdrintele
Petroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004, pp.76-77. Aceste
mirturisiri din inchisoare au fost traduse din limba greacd de Pirintele
Petroniu, insd nu este precizat care este numele celui care a dat aceste
mdrfurii. Tot ceea ce gtirn despre acest om, e ci a fostirrchis vreme de
14 ani in temnifele comuniste din Rom6nia
207
-c moarte
-
fusese gi el barL^i pAnd aproape de moarte
de cdtre tovardgii sdi, gi-gi dddea sufletul. Sufletul lui
se chinuia in ghearele morlii.
In timpul noplii md depteptd zicAnd:
-
Domnule, fii bun, roagd-te pentru mine! Nu pot
muri, am fdcut o crimd infricogdtoare!
Atunci am vdzut o minune. Am vdzut pe preotul
in pragul morlii chemAnd pe al;i doi delinuli. Spri-
jinindu-se pe spatele 1or, a trecut incet pe lAngd patul
meu, s-a agezat pe marginea patului ucigagului sdu gi-l
mAngAia pe cap.
Nu voi ui t a ni ci odat d aceast d mi gcare! Un om
schingiuit continua sd mAngAie pe asasinul sdu. Aceasta
este Iubirea. Putea gisi o mAngAiere pentru acela.
Apoi preotul zise cdtre acel om:
-
Epti
tAndr, nu gtiai ce fdceai. Te iubesc din toatd
inima mea.
Dar nu a rostit aga simplu aceste cuvinte. Poli zice
,,iubesc"
gi sd fie un simplu cuvAnt de gase litere. Acesta
insd zicea cu adevdrat:
,,Te
iubesc din toatd inima mea" .
Apoi a continuat:
-
Da_Sa qu, c_a{,e sunt pdcdtos,
Fet
sd te iubesc aga de
mult, inchipuiegte-fi pe Hristos, Care este Iubirea intru-
patd, cAt de mult te iubegte!
$i
toli cregtinii pe care i-ai
chinuit, si gtii, te iartd, te iubesc gi Hristos te iubegte. Ili
doregte mAntuirea ta cu mult mai mult decAt
|i-o
doregti
tu insufi. Te irdoiepti dacd este cu putinld sd
fi
se ierte
pdcatele... El doregte sd-!i ierte pdcatele mai mult decAt
tu insufi doregti sd fii iertat. Doregte si fii cu El in Rai, mai
mult decAt vrei tu sd fii in Rai cu El. El este numai iubire.
Dar trebuie sd te intorci spre El gi sd te pocdiegti.
in aceastd celuld a inchisorii, r.rnde nu mai era posibil
sd fie secrete, am auzit mdrturisiree qc_rgqtului inaintea
20it
propriei sale victime^. Poate cd viala este mai impre-
sionantd in romane. Insd nici un romancier nu a scris
vreodatd ata ceva. Victim4 in pragul morfii,
-primea
spovedania ucigagului sdu gi cel chinuit a dat dezlegare
ucigagului sdu. S-au rugat impreund, s-au imbrdtigat
unul cu altul. P.reotul s-a intors apoi la patul sdu pi
amAndoi au muri t i n aceeagi noapt e. Era noapt ea
Crdq-iinului. Dar nu o noapte de Crdiiun in care ne-am
adus pur gi simplu aminte cd inainte cu doud mii de ani
Hristos Se ndscuse in leem. Era noaptea in care Hristos
Se ndscuse, in inima unui torlionar comunist.
Acestea sunt lucruri pe care le-am vdzut cu ingigi
ochii mei.
ZAMBETUL CERESC11
Sd vd spun despre un alt cregtin ortodox
[din
temni-
p]. Nu era preot, ci simplu
fdran.
(In RomAni4 aproape
intotdeauna
fdranii
sunt analfabefi sau aproape anal-
fabeli). Citise mult Sf6nta Scripturd, insd in afard de aceasta
nu mai citise nici o altd carte. Acumse afla itr aceeagi celuld
cu profesori, academicieni gi al;i oameni cu inaltd culturd,
care fuseserd inchipi de comunigti.
$i
acest biet
liran
se
strdduia sd aducd la Hristos pe un membru alAcademiei
de
$tiin!e.
insd in schimb primea numai ironii.
-
Domnule, nu-!i pot explica mult, dar eu merg
impreund cu Hristos, vorbesc cu El, it vad...
-
I a nu-mi mai spune mi e povegt i , cd vezi pe
Hristos! Cum il vezi pe Hristos?
^
-
Nu pot sd-!i spun cum Il vdd. Simplu: Il vdd! In
multe chipuri poate vedea cineva. in vis, sd.zicem,vezi
11
Cf . intknryldi ninttnate din arenrcn noastrd, culese de Pdrintele
Petroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004,pp.72-73.
2tlq
multe lucruri. Mie imi e de ajuns sd trchid ochii. Uite,
acum il vdd pe fiul meu, acum o vid pe cufiInata mea,
pe nepotul meu. Fiecare poate vedea. Existd
9i
un altfel
de vedere.Ydd pe Hristos!
-
Chiar Il vezi pe Hristos?
-Da,
il vadt
-
Nu mai spune, cum Il vezl? Linigtit, supdrat,
plictisit, indispus, vesel? Cum te privepte? ZAmbegte
vreodatd?
-
Ai gisit, a rispuns
fdranul,
imi zAmbegte!
-
Domnilor, venili si auzili ce imi sPune acest om!
Md ia in batjocurd.. Zice ci Hristos ii zAmbegte. Arati-mi
gi mie cum i1i zAmbegte?
Acesta a fost unul din cele mai mari momente din
viala mea
Jiranul
a luat o irfdfigare foarte serioasd. Fafa lui a
inceput sd lumineze. (in Bisericd existd astdzi clerici gi
teologi care nu pot crede intreaga Sfante ftripturd. O cred
pe jumdtate, sau un sfert din ea Pentru anumite pricini,
nu cred nici in minuni. Eu o cred in intregime, pentru ci
am vizut mimrni.
{n1-y4aql
schimbareala fafd., desigur
nu aceea a lui Hristos, ci ceva asemdndtor. Eu am vdzut
fefe luminAnd. ..) Un zAmbeJ a apirut pe fala acelui jdran.
Ag fi voit si fiu pictor ca sd zugrdvesc acel zAmbet. Era
intr-insul o dozd de intristare pentru sufletul pierdut al
omului de gtiinld. Dar era gi o mare nddejde in acel zAmbet!
Avea atAta dragoste gi compdtimire gi o bucurie de a
mAntui acel suflet! Toatd frumusejea Raiului se vedea in
zAmbetul acelei fefe. Era murdard gi nespdlatd, dar avea
zAmbetul ceresc al Raiului.
Profesorul gi-a plecat capul gi a zis:
-Ai
dreptate, domnule. L-ai vdzutpe Hristos.
Ji-a
zdmblt.
210
O CONVORBIRE DE TAINA12
RAndurile ce urmeazd, consemneazd o convorbire
care avut loc in temnifa de la TArgu Ocn4 in noaptea
de Crdciun a anului 1?51.Y.aleriu Gafencu
-
cel care a
fost supranumit
,,SfAntul
Inchisorilo{'
-
i-a destdinuit.
prietenului sdu, Ioan Ianolide, cele petrecute in acea
noapte de praznic. Iatd aceastd mdrturie, dupd cum a
fost agezati in scris de Ioan Ianolide:
,,-
Ioane, tu imi egti cel mai bun prieten, mi-a zis.
Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca si-fi cer sfat, sd md
supun
fie.
Vrei sd md asculli?
-
Te ascult, am rdspuns eu, dar nu gtiu dacd voi fi
vrednic de increderea ce-mi ardl|
Valeriu a plecat ochii gi mi-a spus linigtit:
-
In noaptea asta am privegheat. Agteptam sd vind
cAntecul frumos. il cantam in minte. il deslugeam din
cerurile inalte din care cobora. Cam greu pentru mine,
cdci nu cunosc notele muzicale gi trebuie s-o fac dupd
ureche. Eram deci treaz, lucid gi senin, cAnd deodatd
am vizut cd am in mAnd fotografia Setei (fata pe care o
iubise). Uimit de intAmplare, am ridicat privirea gi la
capul patului meu am vdzut-o pe Maica Domnului,
imbrdcatd in alb, in picioare, vie, reald.Erafdr6,Prunc.
Prezenla ei mi se pdrea materiali. Maica Domnului era
aievea lAngi mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul
pdrea nesfArgit.
Ea mi-a spus: <Eu sunt dragostea ta! Sd nu te temi.
Sd nu te indoiegti. B{_qi4!a va fi a Fiului meu.
!1a
sfinJit
locul acesta acum, pel!1u-sele,vii-toa+e. P-uterile intu-
12
Cf. Ioan Ianolide, Intoarcerea Ia Hristos, ed. Christian4
Bucurepti ;
2006, pp. 180-181.
277
pi inci vor mai inspiimAnta lume4 dar
vor fi spulberate. Flul meu agteaptd pe oameni sd se
intoarcd la credin;d. Azi sunt mai cutezdtori fiii intu-
nericului decAt fiii luminii. Chiar de vi se va pdrea cd
nu mai est e credi nf d pe pdmAnt , sd gt i l i cd t ot upi
tzbdvirea va veni, dar
sa prin foc
ai
prin pArjol. T-umea
ryai
are de suferit. insd este multd credinfd gi am
veni t sd vd i mbdrbdt e z. I ndrdzni t i , l umea e a l ui
Hristos!> Apoi Maica Domnului a dispdrut gi am rdmr"
coplepit de fericire. M-am uitat in mAnd, dar nu r' -ar
aveam nici o fotografie.
Valeriu (Gafencu) vorbea simplu, deschis, fdrd
urmd de pdrere de sine. Sufletul lui pdrea un potir din
cel mai pur cristal, care se invrednici a-L primi pe
Hristos. Cugetul
Lui smerit gi pacea cu care mi-a vorbit,
mi-au dat certitudinea cd nu fusese o ingelare. Md
simteam cumva gi eu sfinlit, innoit, participAnd la mi-
nune. Cu intensitatea cu care
fAgnesc
intr-o astfel de
intAmplare luminile lduntrice, cu sfiald, dar
9i
cu con-
vingere, i-am spus simplu:
-
Dumnezeu ne cerceteazi. Dacd noi putem cddea
El va birui. Ne trebuie credinfd, gi acum putem avea
mai multd. Si ne rugim!
Am fdcut impreund o scurtd rugdciune. Si, in tdce-
rea camerei 4 pentru muribunzi, sufletele noastre s-au
fdcut o clipd scard cdtre cer".
Partea a V-a
SFI NTI I PARI NTI DESPRE VENI REA
[ , UI ANTI HRI ST SI SFARSI TUL LUMI I
PROFETIA SFANTULUI NIFON,
PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI
DESPRE SFAR9iTUL VEACURILOR1
PAnd la sfArgitul lumii, fiule, nu vor lipsi drepfii
Domnului Dumnezeu, dupd cum nici lucrdtorii Satanei
i i + . r
nu vor lipsi. Ip*zile_le c_qle_pgj deps-utmd, insd, adevd-
ralii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni.
$i
chiar dacd nu vor face semne gi minuni ci astdli, vor
cdldtori necontenit pe calea cea strAmtd, cu toatd sme-
rqryA. Acegtia vor fi in Impdrdlia lui Dumnezeu mai
mari decAt pdrinlii fdcdtori de minuni. in vremea lor
nu va mai fi cineva care sd facd semne minunate,
deoarece, chiar vdzAndu-I, nu vor vrea si se infelep-
leascd
in luptele duhovnicegti2.
1
Cf. AnuI 2000 gi senmele sfargitultti luntii, volurn redactat de
Lln grup de preoli misionari, Chiginiu, (fdrd an), pp.46-47.
'z
Slarrtull grratie_ Bnancianinov a intrebu inla t acest cuvAn t al
SfAntului Nifon in incheierea sa laPateicul egiptean, pe care dAnsul
f-i tradus in limba rusd. intr-o traducere a lii el"*u.rdru Monciu-
Sudinschi, gdsim urmdtoarea versiune a acestui fragment din
cuvAntul SfAntului Nifon:
,,in
ultimele timpuri, cei care vor lucra
cu adevdrat luiDumnezeu s9
-v_g_Lqglg{lde
cu in}elepciune de oameni
pi nu vor face printre ei semne gi minuni ca in vremea de fa!5.
fi
vor
pagi pe calea unei nevoinle topite tn srEerenie gi, in Imp5rifia
Cerurilor, se vor dovedi mai mari decAt Parinlii care s-au prosldvit
prin semne" (cf. SfAnhrl Ignatie Briancianinov, Cuahnt despre moarte,
ed. Il eana Bucuregti ,2000, p.5).
2t3
in primul rAnd, ger ce
y9_r
ry49_upg*-sqAulele-biseri-
cegti din toatd lumea vor fi cu totul strdini
Fi
nici--idee
. Dar gi
inttstf,tdtorii-mqna-
hilpr -v-or
filelel. Vor fi roblrpery$glulpryqlb-vei
5fepart9,
incAt vor fi mai degrabd s=ml4eale
Pentru
oameni decAt
pildd de virtute, deoarece virtutea va ldncezi. Vadomni
peste tot iubirea*d-g-a.;ittt, dar vai de monahii care se
vor desfdta cu banii. Cd acegtia v e inaintea
ll{ Dumnezeu gi nu vor vedea fafa Domnului. Monahii
gi mirenii yo111a_b-gm,g-u
=c-4mdtd
gi nu vor vrea sd-i
inmu llea sci in Dumn ezeu, p_ n! rnlgglellg-l-a-sdrac i. De
acee4 dacd nu se lasd de aceastd ldcomie, vor fi aruncali
in tartar gi in muncile iadului. Deci atunci, cum am zis
mai inainte, tlin;e
pe
calea cea largd a pierzdrii3.
3
in cartea ce cuprinde versurile gi invifdturile-S- fA4tului Ioan
Iacob Hozevitul, aceastd profelie este tradusd astfel:
,,Pand
h sfArgitul lumii nu vor lipsi profelii lui Dumnezeu,
dupi cum nici slujitorii diavolului nu vor lipsi niciodatd. Lrsd in
zilele din urmd, cAfi vor sluji cu adevdrat, cu credinla lui Dumnezeu,
cu multd in;elepciune se vor ascunde de oameni.
fli
cu toate cd nu
vor face semne gi minuni ca Sfingii cei de demult, vor merge insd pe
calea anevoioasd cu multi smerenie.
Acegtia se vor afla in impXrijia Cerurilor mai mari decAt
pdrinfii care au fdcut minuni, pentru cd in vremea lor (adicd irn acele
zile in care triim noi astdzi, ale lui Antihrist) nu se afl5 nimeni ca si
facd semne gi mimrni, ca sd se infierbAnte rAvna lor spre nevoinfele
cele duhovnicegti. Pentru cd in toatd lume4 cAfi vor ocupa tronurile
arhieregti vor fi cu totul nevrednici (acatalili) gi nu vor avea nici o
idee de fapte bune (areti). Dar gi starefii, conducdtorii monahilol,
vor fi la fel. Vor fi biruili de ldcomia pAntecelui gi slava degartd gi
vor fi pricind de sminteli oamenilol, mai mult decat pildd de fapte
bune.
fi
de aceea nici nu se vor mai gAndi la lucrarea faptelor bune.
Va stdpAni peste tot iubirea de arginfi. Dar vai de monahii care se
strdduiesc si adune bani, cd unii ca acegtia nu vor vedea fafa lui
274
PROOROCIA CUVIOSULUI PAMVO DIN EGIPT
DESPRE CELE CE VOR FI
iN vRslrtuRILE DIN URMA4
Awa Pamvo l-a trimis odatd pe ucenicul sdu ca sd
vAndX rucodelia sa. Si fdcAnd gaisprezece zile{drrpd cum
ne spunea noud)
[in
cetate], noaptea dormea in tinda
bisericii SfAntului Apostol Marcu;
Si,
vdzdnd slujba
Bisericii piinvd!6nd gicAteva tropare, s-a intors labdtr6nul.
Deci i-a zis lui bdtr6nul:
,,Te
vdd, fiule, tulburat. Nu cumva
vreo ispit;
fi
s-a intAmplat in cetate?" Rdspuns-a fratele:
,,Cu
adevdrat, awo,irtru lenevire cheltuimzilele noastre
in pustia aceasta gi nici canoane, nici tropare nu cAntdm.
MergAnd firAlexandri4 am vdzutpe cei dinbisericd cum
cAntd pi m-am intristat cd nu cAntdm pi noi canoanele pi
troparele". I-a zis lui bdtrAnul:
,,Amar
noud, fiule, cd au
ajuns zilele in care vor ldsa cdlugdrii hrana cea tare, cea
zisd prin SfAntul Duh, gi vor urma cAntdrilor gi glasuriloq,
cdci, ce umilinfi gi ce lacrimi se nasc din tropare, cAnd std
cineva in chilie sau in biserici gi ipi inal1d glasul sdu ca
neputinciogii? Cd, dacd inaintea lui Dumnezeu stim,
suntem datori sd stdm cu multd umilinfd gi nu cu
risp'Andire; ci n-au iepit cdlugdrii in pustia aceasta ca sd
stea inaintea lui Dumnezeu gi sd se rispAndeascd gi sd
,rte cAntdri cu viers gi sd pund glasurile la rAnduiald cu
Dumnezeu. Cdci iubirea de arginli e urAciune irraintea lui Dum-
nezeu. Monahii gi mirenii vor da bani cu dobAndi. Nu vor voi s5-i
dea la sdraci ca sd le rdspliteascd Dumnezeu cu mult mai mult intru
impdrilia Cerurilor. Dicd nu se vor pdrdsi de aceastd ldcomie au sd
se cufunde in tartarul cel intunecos aI iadului.
se v9$$_9]3 c_ei mai mulgi pe calea cea largi gi
nete aViir-iiis';1if. Dinlerihon idtre Sion,Ierusalim,
1999, pp. 653-654).
a
Cf. Pqtericul egiptean, ed. EOR, Alba-Iuli+ 1990,pp.192-193.
275
megtegug, sd-gi clatine mAinile, sd-gi tArAiascd picioarele,
ci suntem_ datori, cu frica lui Dumnezca,gi cu eu-tremu1,
cu lacrimi gi suspine, cu
91,?q
evlav_ios, umilit, mdsurat gi
smerit, sd aducem lui Dumnezeu rugdciu4e. Cd. iatd, zic
!ie,
fiule,
.cand
vor strica
[rA
ii
c ale
perinfii nogtri au zis:
..,Cei
ce sunt in pustia aceast4 sd nu
scrie vielile gi cuvintele pirinfilor pe pergament, ci pe
hArtie,
ci va sd
p-?1"!19{-sr-saseri+**ptrvoialoq-lilldcirlglg_99-te
necazul ce va sd vindr". Si i-a zis lui fratele:
,,Agadaq,
se
voiichimbi oUiceilrile gi agezdmintele cregtiniior gi nu
v^or fi preofi in bisericd sd facd acestea? Si a zis bdtrAnul:
,,In
astfel de vremuri se va rdci d-ragostea multora gi va fi
necazmult.
SJipddirite pdgAnilor gi pomirile popoarelo4,
qgastAmpdrut impdr4filoa desfdtarea preofilo_r, lenevirea
galugddlox Vqrfi.egUmeni,nebdgdnd seamd de m6ntuiiea
lor gi a turmei, osArdnici toli gi silitori la mese gi gAlcevitori,
lenepi la rugdciuni gi la clevetiri osArdnici, gata a osAndi
viefile betranilor gi cuvintele loq, nici urmAndu-le, nici
auzindu-le, ci mai vArtos ocdrAndu-le gi zicdnd:.,De am fi
fost gi noi in zilele ldq, ne-am fi nevoit gi noi>. I i
in zilele acelea se vo1s.$L
{qfgtgle.qelo_rp.Jrt ici,
judecAad
ju_aecaf cn aaru.i, nepirtiiila
b"
."t re.e. h
judecatd,
4eqdjind
pe vdduve gi pe sirmani chinuindu-i. incd gl in
nfd, curvie, urdciune, vrajbd,
?.qyisti. inJdrAtda.
furtigaguri gi befie".
$i
azisfratele:
,,Ce
va face cineva in vremile gi anii aceia?" Si a zis bitrAnul:
,,Fiule,inacele , mare
se va chema in
216
ISPITA CRE9TINILOR CU ADEVARAT ORTODOC9I
DIN VEACUL DE ACUM5
in Pateric scrie cd Sfinfii Pdrinli ai Schitul"i
\"
profefit d:,,Aintrebatunul:
Ce lucrdm noi?
$i
rdspunzAnd unul dintre dAngii,
marele Avvd Ishirion azis: Noi am lucrat poruncile lui
Dumnezeu.
$i
iardgi intrebAnd a zis:
klgsj_upd__noi
cgJe{gg_e o=are?
$i
a zis: Vor face numai pe-ig1a4late
din cAt am lucrat noi. Dar cei de dupd dAngii ce vor
face?
$i
a zis N"q4rqul acela nu vap-ute-_a_ faee nimic;ci
le pi cgllglq sgvor aflafocereafinvremea
va fi oare,
[incAt]
sd se arate
ldmurili cu toate cd nu vor avea nici o lucrare gi vor fi
mai mari decAt pustnicii cei mai minunafi?
a gi sosit, mai
grozav acum, cL?p1-o.ple,Lea venirii lui Antihrist, incAt
ameninli sd-i piardi pe cei alegi.
9i
nr-i_elQ! dg_p_e{iculoasd c?-t9_ygrg iela
vrdjmag!! lui Dumnezelr, delaatei, de la cei cu griia
.s Tiaducerea din limba greaci a acestui text aparfine SfAntului
Ioan Iacob Hozevitul gi a fost publicatd in volumulDin leihon cdtre
Sioru, Ierusalim
,
1999, pp. 596-597 .
'in
Pateicul egiptean (ed. EOR, Alba-Iulia, 1,990, p.119) se
gdsegte aceastd traducere:
,,FraJri
pdrinli ai Schitului au proorocit
pentru
4eamut,eeldep-ru1md. Ce am lucratnoi?, ziceau ei.
$i
rds-
punzAnd unul dintre ei, mare cu viafa gi cu numele, avva Ishirion,
a zis: Noi poruncile lui Dumnezeu le-am fdcut.
fi
rispunzAnd frafii,
au zis: Dar cei dupd noi, oare ce vor face?
Qi
a zis: Vor sd vini la
jumdtatea
lucrului nostru.
fli
au zis frafii: Dar cei de dupd dAngii?
A zis awa Ishirion: Nu au nicidecum lucru cei ai neamului gi
rAndului acelui4 ci va sd le vini lor ispitS.
$i
cei ce se vor afla
Idmurifi in vremea acee4 mai mari gi decAt noi gi decAt pdrinlii
nogtri se vor afla".
277
numai la cele pimAntegti sau de la cei destrdbdlafi care
nu pot ugor sd vatdme pe cregtini. vine de la
re gun_t
_{ggq.r?n-i 4scu4p!
Cu itat
red qd gi s114!
frali
curafi. Predicd
gi ei Ortodoxi4 dar oatqqu-m_Simbatdti+refaqutd dupd
placul lupii
1cgs_teia
gi al stipAnitorului acestei lumi.
!_redica
lor e ca o hrand prielnicd, care a inceput si
se strice gi in loc sd hrdneasci, otrdvegte pe cei care o
mdnAncd. in rAndurile cregtinilor.
A*c_ep,!iq ge\1i de pe
-q1md.
Despre ei a profelit Domnul cd vor fi in veacul
cel de apoi:
,,Mulfi
vor veni intru numele Meu= gi pe
mulfi vor ingela" (Matei
24, 5).
Vorbesc gi fralii mincinogi de sfAnta pi preadulcea
Ortodoxie, de dragoste, de curd;ie, pentru fapta bund,
de smerenie gi de virtute, gi ajutd obgtile cregtinegti.
QAf
e de g1g_qpentru ortodoc$ii c
fi
gi gimpli
sd infe-
le?81pS qrye-auinainlea-lor. CAt e de upor si fie atragi
de ideile lor cele
"fi-losqliqglg_i
sd ii creadd. Dacd rdsco-
legtecinev,a
t4lggelgle_dcestor-66ps41i,vagdsi
nu dragostea cea fierbinte pentru Dumnezeu,
-c,ijnehi-
narea care se numeste ,pm".
PROFETIA SFANTULUI MOISE ARAPUL DESPRE
CATUCARII DIN.NEAMUL CEL DE PE URMA?
SfAntul Moise Arapul a profefit, zicAnd cd in zilele
cele de pe urmd ale veacului al gaptelea gi jumdtate, viala
?
Cf. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, Din leihon cdtre Sion,Ierusa-
hrn,1999, pp.274-276.
278
monahiceascd se va defdima cu totul
prin mijlocul tulburdrilor gi al gAlcevilol, intunecafi, fdrd
nici un folos gi lenegi, neingrijindu-se nicidecum de fapta
bund, robili de patimile pdcatului, pentru ci de acolq de
u!r-d9l=au ars
Pe
Satana nevoitorii cei dintAi, tota9a
9\
[de
acolo] are s-d aldd g_!_qq pA{olcascd.
$i
de unde s-a\
biruit, va birui pi el pe monahii cef ri.
Unde a sporit dreptate4 acolo vor prisosi mai mult
lavre unde nu este
[via]d]
de ob9te, a
qsegg_q-:e,fuilalt; gi pentru cd s-au defS.imat sfintele
ca,noane gi nevoinla cea duhovniceascd, se vor
Pune
f ird f aptlbyrag.grij in-
'P-@-
tinale_lrclujbe.
$a$nd
cu silaegumeniile, cu daruri, pi
negliin{si
ulvete gi sd povdluiascd turma gi frdlime4 negtiind ci
ei sunt chip gi pildd de folos pentru cei care urmeazd
fapta bund
li
n.{$eleg!-ld
Se_e1-eg
Jq i91-sea$4lui
Duol."re.t_fa_giua
iudecd!!!
p-gnlru
!urm4 fqr. $i
din
piicina
4epdqdrii Qgumgljlsr
care nu poartd grijd de
t ui
9i
Dupd acee4 robul lui DumnezelJ, Moise, a vdzut
G
nor gi--v6rtej,
1a
miazdnoapte. cici ii alers
el
Tlgg!g4p!'.,
cdci ii alerg-
r
monahicesc se imprdgtia de blestematele eresuri
9i
219
s!le1_u p_g mulli sd lepe-de
!1a1nele
monahicegtr;isi se
insoare. Atunci, pulini nevoitori care vor fi incercaji ca
aurul gi argi nt ul i n cupt or i n necazuri mul t e, i n
prigoand pi strAmtorare, se vor ldmuri.
$!
caf! se vor
al]g_1aqg{q_ q}i gi vor birui atAtea ispite infricogate/ se vor
pr eamdr i gi se vor pr easl dvi gi se vor ci nst i de
Dumnezeu mai mult decAt acei care au rdbdat cdldura
gi zdduful zilei pi gerul noptii.
Dupd aceea avd.zut robul lui Dumnezen, Moise,
cd a trecut iarna aceea a necazurilor gi ispitirilor gi
prigoana acelor infricogate eresuri pi s-a fdcut linigte.
$i,
dupd ce vor trece cAfiva ani, iardgi se va disprelui
ceata ceainsereascd or
ti
va,{_yg
le
a r, mai multe pi mai silnice. Avdzutcd monahii
vor petrece impreund cu cdlugdrifele gi impreund cu
pofta cea rea va veni gi tirani4 cdci gi cei ce nu vor voi,
s.e vor batjocori cu sila. r
&rgolli
se vor spurca prin pdcatul desfrAului gi
pleoje_s{e lorvorpreacurvi, asemenea gi ei vorpreacurvi
cu altele. Atunci vave4! urnnezeu
gi va distruge tot neamul cel viclean gi-l va trimite in
focul cel vegnic.
Deci, fericili vor fi cAli nu se voJ pleca la cea mai
mare fdridelege a necurdfiei, care este mai silnicd gi mai
grea decAt ucidere4 ci se vor impotrivi gi vor mustra
fdrddelegea ca SfAntul Ioan Botezdtorul, gi vor stdrui
mustrAnd amestecarea de sAnge.
$i
vor fi ucigi de cei
prea fdrddelege, spurcafi gi prea necurali oameni din
vremea aceea gi apoi se vor odihni in sAnul lui Avraam,
Isaac pi Iacov, al preasldvililor Patriarhi, gi vor locui in
Impdrd;ia Cerurilor cu toli Sfinfii, bucurAndu-se gi
veselindu-se, de care
[bucurie]
sd ne invredniceasci
Dumnezeu pi pe noi, cu darul Lui cel SfAnt. Amin.
220
POVATUIRE
9I
INATNTTVESTIREI
ale Sfhntului Anstolie aI Optinei
(1855-+1e22)
Fiul meu, si gtii cd d vor veni
vremuri grele, dupd cum spuneApostolul, vei vedea ci
dinpricinaimpulindriicred.inlei,latdcili!9.5-idez]-ir,arite
vor apdrea in biserici gi, cum mai dinainte au spus Sfinfii
Pdrinfi, pe-gcaunele-ieradrilor gi in mindstiri nu va mai
fi atunci n t in viala duhovniceascd.
Din care pricind, se vor rdspAndi pretutindeni
pi pe mulli vor ingela neamului omenesc va
lucra cu pricepgre, ducAnd in rdtdcire, de e cu putinfd, pi
pe cei alegi. Nu va incepe prin lepddarea dogmelor
despre SfAnta Tieime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau
Ndscdtoarea de Dumnezeu, c e va incepe a
invdldturile Sfinlilor Pdrinliprimite de la Duhul
SfAnt
-
insigi invdldtura Bisericii. Viclenia vrdjmapului
gi uneltirile lui vor fi indreptate impotriva unui numdr
1
invSldturi ale SfantuluiAnatolie al Optinei publicate in colecfia
cle scrieri Vremuile de pe urmd si cele de acum (edlyie americand)'
221
fte__Ur-i,c,
al celor incercali in viafa duhovniceascd.
Efellq_iit
vo! pulg mA4qp9-B=isedcd, igi vor numi peste
tot slugile, iar viala religioasi va fi lepddatd. insd Domnul
nu va ldsa pe robii Sdi fdrdapdrare*gi-intru negtiinfd. El a
spus:
.Dupi rq-a4ele-lsr ii vefi cunoaste" (Matei
7,76-
20).
$i
sArguiegte,te s5-i osebg;ti depdstorii adevdrafi;
acei furi de cele ale Duhului, care sfAgie turma duhovni-
ceascd,
,,nu
intri pe u9i in staul, ci sar pe ailrrea"
,dupi
cumaspus-oDomnul,a t,nimicind
cu de-a sila dumnezeiasca orAnduiale
-
pg acegtia
MAntuitorul ii numegte,,talhari- (loan
10,1).
Dup d-luc ra re, adev d ra ta lo r sluj i re e
I teplig;o_[irea
a i, intemnilarea lor, cdci fdri aceastd
slujire, furma duhovn_iggascd arputea sd nu fie prinsi.
Drept acee4 fiul meu, dbatjoco-
rindu-se lucrarea dumnezeiasci, invdldturile Pirinfilor
gi orAnduirea ldsatd de Dumnezeu, slqtii_ed ereticii au
gi apdrut, chiar daci pentru o vreme s-ar putea sd-gi
tdinuiascd relele voiri sau vglgtla1nba pe nesim]ite cre-
dinla dumnezeiascd pentru aizbutimai bine, ingelAn-
du-i pe cei neiscusifi.
Ij
-r_o.pftgqai
nu doar pe pdstori, ci gi pe slujitorii
lui Dumnezeu, cici diavolul, care oeArutuiepte rdticirea
nq viefuirea dupi r6nduiala lui Dumnezeu.
Asemenea lupilor in pigi de o_aie, vor fi cunoscufi
de
-
aceia vor fi triddtori care vor pricinui urd gi
rdutate pretutindeni; gi de aceia a spus Domnul cd se
vor cunoagte
,,dupi
roade" (Luca
6,43-45). Adevdralii
2
Aici cuvAn tul eretic poate fi in;eles prin extensie gi in sensul
de apostat, iar cele petrecute cu Biserica in vremea stdpAnirii atee
comuniste adeveresc irrcd o dati puterea prooroceascd i cuvintelor
SfAntului Anatolie.
222
slujitori ai lui Dumnezeu sunt supugi, iubitori de frafi
pi ascultdtori de Bisericd.
In vremea aceea,
Acegti urAtori ai viefii monahale, care a-u nurnai
fuf!;igare
a crqdintei, s e v o r nevo-l--sd-
i af ragd pemonahi
departea lor, fdgdduindu-le i,
I pe cei care__nq_.s_e___supun.
Dinpricinaacestorameninldri,c I
vor fi
foefleqqlifi,
shinr ifi_depropria
neputinfi.
De vei trdi sd vezi acel veac, bucuri-te, cdci in vre-
m i care nu
4q
qllg vi{u}i, vor
primicununinumaip_qLlrf,
L$ggf4jAi,+_cfedi4!d,dupd
cuvAnful Domnului:
,,
Mi va mirtqrisi ina!4_tea
oamenilor, mirturisi-l-voi gi Eu inaintea Tatilui Meu
Celui Ceresc"
(Matei
1-0,32).
u! Nu pierde cu-
nuna primitd, ca sd nu fii lepidat de Hristos in intu-
nericul cel cumplit gi in chinul cel vegnic.
b ri, cici atunci Domnul
iii va ajuta
fie;
iar Sfinlii Mucenici gi Mdrturisitori vor
privi cu bucurie la lupta ta.
Insd,
,
vai monahilor legati de averi gi
b"gelii gi care de dragul celor mat
ca ingigi si se robeasci ereticilor.
spunAnd:
,,Vom
crufa mdndstirea, iar Domnul
ne va ierta". Ng!_o_f_oS!Il. lli, ei nici nu gAndesc cd
p ri11fileq_iri (e-rezii) pi rd.tdcif i,
4ia-rr-
glql
y.4-1L4!1a-1n
milastire,gi
ci apoi nu va mai ti osfAnti mdndstire, ci
ziduri goale d-incare va pleca pe veci.
223
Dar Dumnezeu este mai putemic decAt diavolul g1..
nu-i va pdrdsi niciodatd pe robii Sei.
Lo,fSXrsta
tger{u
cregtini ;r{ga{ rali, p dnd la sf Arg itul veacuri lo r, dar ei vor
a[ege_l i. Nu te teme de necazuri,
ci tem-e-te dg p4.qejdioasa rdtdlire, cdci ea izgonepte
harul gi desparte de Hristos; din care pricind, Domnul a
poruncit ca in apa fel sd-l socotepti pe eretic, incAt
,,si-1i
fie tie ca un pigAn si vames" (Matei
18,1-7).
9i
uta ir:rtdregte-te, fiul meu, ir harul lui Iisus Hristos.
Cu bucurie grdbegte-te la mdrturisire gi la indurarea su-
ferinfei, ca bun ostag al lui Iisus Hristos, Care a spus:
,,Fii
credincios pAni la moarte
9i
ifi voi da cununa
viefii!" (Apocalipsa
2,1,0) Acestui4 impreund cu Thtdl gi
cu Duhul SfAnt, cinste
9i
slavd in vecii vecilor. Amin.
CUVANT DESPRE ANTIHRIST1
al Sfintului Ioan Damaschin
Se cuvine sd se gtie cd trebuie sd vini Antihrist.
tot cel care m-r
_merturj-reFte cd Fiu_l lui
Dq-qneze-u-avenirir.ti.tp
Q l;;;i, 3;z loan 7),gd este
Dumnezeu desivArgit gi cd S_a
f1c_g!_orn
desdvArgit,
fiind in acelapitimp gi Dumnezeu.Dar in sens propriu
pi special, Antihrist se numegte acela care vine la sfAr-
gitul veacului (Matei
13, 40; 24, 5). Tiebuie, insd, mai
intAi sd se propovdduiascd Evanghelia la toate nea-
murile, dupd cum a spus DomnuI (Matei
24, 14).
gi
atunci vg_
po_frivnici lui
i
SfAntul Ioan Damaschin,
greaci de Pr. Dumitru Fecioru,
200-202.
Dogmatica, traducere din limba
ed. Script4 Bucuregti, 7993, pp.
Dumnezeu. Domnul le-a spus lor:
,,Eu
am venit in
numele Tatilui Meu
9i
nu Mi primi
l t
ntlmele lui
Ei
pe acela il vefi primi"
+ , L
Apost ol ul :
, , Pent ru
aceea, pent ru ci n-au pri mi t
2,10-12). Agadar, iudeii n-au4rimit pe
fromnul lisus
HriqloJjl lg$nezer4 Care este Fiul lui Dumnezeu, dar
vor primi pe ingeldtor, pe cel care se numegte pe sine
Dumnezeu. Cd se va numi pe sine insugi Dumnezeu, il
invali ingerul pe Daniil, spunAnd aga:
,,Nu
va
fine
seami de Dumnezeul pirinf ilor lui"
(D
aniil 11., 37 ). Iar
Apostolul spune:
,,Si
nu vi amigeasci pe voi nici in-
tr-un chip, ci va_very
Fpea".""
a".t"ai"g
9i_sqya4$[a_o-mulpicatului,f
iul-p!9ry*igirpohivnicgf
care se ilalfn mai pregus de tot ce este Dumnezeu sau
este inchinat, aga incAt si gadi el, aritindu-se pe sinegi
cum ci ar fi Dumnezerr"
(2
Tesaloniceni 2, 3-4). Cdnd
spune Apostolul
,,in
Biserica lui Dumnezeu", nu vor-
beite de Biserica noastrd, ci de cea veche, e.
Cdci ei.
Nu
ya veni
pentru Hristos, s; pentru acest motiv
se gi numegte Antihrist.
Tiebuie mai intAi sd se predice Evanghelia la toate
neamurile (Matei
24, 14).,,$i atunci se va arita cel firi
de lege, a qinr_i-vgnire.va fi cu I i, cu toati
e gi cu-min-uni mincinoase, cu toati
amigirea nedreptifii la cei care pie1, pe care Domnul
il va omori cu graiul gurii Sale
9i-l
va pierde cu venirea
ari t i ri i Sal e"
(2
Tesal oni ceni 2, 8-9). Deci nu i nsupi
225
sd locuiasci diavolul in el.
Se nagte, deci, din curvie, dupd cum am spus, este
crescut ir ascuns gi pe neagteptate se riscoald, se im-
potrivegte pi ilnpardtegte. La urceputulimpdrdliei lui,
dar mai degrabd a tiraniei lui, ia chipu_l gfinjeniei, dar
cAndajqnge stdpAnitor, persecutd Biserica lui Dumnezeu
(Matei24,6-10)
gi-giface cunoscutd toatd rdutatea lui. Va
veni cu
-slqnqgi_nqinuni mincinoase" (2
Tesaloniceni
2,9),ingeldtoare gi nu adevdrate, gi i
,
ii va ingelagi.iva desparflde
t ,,si, se sminteasci de va fi cu
putinfi
9i
cei ale9i" (Matei
24,24).
Vor fi trimigi Enoh gi Ilie Tezviteanul (Maleahi
4, 5;
Matei 17, 10-12; Marcu 9,11-12), gi
,,vor
intoarce inima
pirinfilor citre copii" (Mnleahi
4,6), adicd,sinagoga citre
Domnul nostru Iisus Hristos gi cdtre predica Apostolilor,
dar ei vor fi omorAfi de Antihrist.
$i
va veni Domnul din
Cer, in chipul in care Sfinfii Apostoli L-au vdzut mergAnd
la Cer
(Faptele
Apostolilor 1,11), Dumnezeu desdvArgit gi
om desdvArgit, cu slavi gi putere
(Luca21,27)
giva omori
pe omul fdrddelegii gi pe fiul pierzdrii cu Duhul gurii Lui
sd nu_49!ep!e_pe
d cum hrsugi ne-a
dat incredinlare (Matei
16,27;25, 31; Luca 21,27).
t r A A A
CUVANT PENTRU A DOUA VENIRE A DOMNULUI,
SFAR9ITUL LUMII
9I
VENIREA LUI ANTIHRIST1
al Sffrntului Efrem Sirul
\
\
Cum voi putea eu, Efrem cel prea mic, pi pdcdtos,\i
plin de grepeli, sd spun cele mai presus de puterea mea?
Daf, de vreme ce MAntuitorul, prin a Sa milostivire, pe
cei necdrturari i-a irvdlat inlelepciunea gi pe credinciogii
cei de pretutindeni i-a luminat pi pe a noastri limbi o va
lumina cu indestulare spre folosul gi zidire4 gi a me4 a
celui ce zic, gi a tuturor ascultdtorilor.
$i
voi grii intru
dureri gi voi spune intru suspine pentru sfArgitul lumii
acesteia de acum gi pentru iaqade_{fgine gi qrmplit
balaur, cel ce pe toate cele de sub cer gi
-sd
,
incAt de ar pute4 sd amigeascd gi pe cei a-!gpi, gi pe
t e
9i
cu ndluc_iri de
ardtdri,galq"Ae-yql_f
aEqd_e--qetredfu
qU_l_(Matei24,25).
D-
upa-hgeduinla
Dumnezeului Celui SfAnt, va lua
stdpAnire ca si irgele lume4 firnded_q:a
inmql[t pdsa-
ldlaJeaJ-usrii,
pi pretutindeni, tot felul-de lucrdn- relgse
lucleaze.
$i
pentru aceast4 P_reacuratul Stdp^an -v_a slo!_qzi
i, ca_sd
igpitea.sci
lumea-pentr-u pigA-
ndtatea ei, de vreme ce oamenii au voit a se depdrta de
Dumnezeu gi a-l iubi pe vicleanul
(2
Tbsaloniceni 2,1L).
Frafiloq, v-a-fi-irr vremurile acelea
-
gi
-,
cAnd se vor sdrrA-rFi-s-emne
fi
minuni cu multd stdpAnire de insugi balaurul, c.Ar1d se
va ardta pe sine ca un dumnezeu, c_ll!-4luetlijnfrig-egale,
- .
'Text
reprodus dupi anexele editoriale din vol. Sfantul'feofilact
al Bulgariei, Thlcuirea Sfintei Euanghelii de Ia Matei, ed. Sophi4
Bucuregti, 2007, pp. 437-443.
227
zbllratdr4 .vl^fi\]h,I
cq ingedi-ivvfuafil
indllAndu-se inaintea Tesaloniceni
4
4). CF)
yor striga cu tirie, le, infficogAnd
fdrd de mdsurd pe tofi oamenii. Atunci, frafiloq, oare e-ine
se va afla irrgrddit gi pe-tregand neclintit, avAnd u rr sufletul
siu ser-nrr:ll Celui Unuia-Ndscut, Fiul Dumnezeului
nostru, adicd Sfdnta Sa Cruce? CAnd va vedea necazul
acela nemAngAiat, fdcut-pretutindeni, peste tot sufletul
care nu va avea de nicdieri m6ngAiere, iarigi nici sldbire,
pg pameft+i pe mare; cAnd va vedea toatd lumea
tulbuatd gi va fugi fiecaresese-ascundi.in munfi, unii
adicd murind deloame, iar al|ii ca ceara topindu-,se de
sete cumplite gi nu va fi cine si-i miluiascd pe ei; c6nd
va vedea toate fefele ldcrimAnd gi cu dorire intrebAnd
dacd se mai afld oare vreun cuvAnt al lui Dumnezeu pe
pdmAnt.
$i
niciieri nu-l va auzi.
Cine, oare, va suferi zilele acelea?
$i
cine va rdbda
necazul cel nesuferit, cAnd va ven_r_alllesteealCapoBoa-
relqr ce vor purcede de la marginile pdm6ntului pentru
vederea tiranului pi multi inchinandu-se inaintea tiranului,
strigAnd cu cutremur:
,,Tu
epti mAnfuitorul nostru!"?
Marea se va tulbura gi pdmentlrl se va usc4 cerurile nu
vor plou4 tulpinile se vor vegteji gi tofi cei ce vor fi pe
pdm6ntulRisiritului, cdtreApusvor fugi de multd fricd.
$i
iardgi cei ce'vor fi la Apusul soarelui vor fugi cdtre
Rdsdri! fugi-vor cu cutremur. Atunci, lqAnd obra-znicul
stdpdrute, va trimite draciin toate marginile pdmdntului,
ca sd propovdduiascd plini de irdrdznire:
,,Impirat
mare
s-a ardtat cu slavi. Venili de il vedefi pe el".
Cine, oare, va avea -s-u,fle1ds diamant, incAt sd sufere
vllejgt_tel9q!_e_qlq4lglilg
3sglgL?
Cine, oare/ va fi acest
om
-
precum am mai zis
-,
ca toji Ingerii sd-l fericeasci
pe el? Cd eu, frafilor iubitori de Hristos gi desdvArgifi,
228
rr-am i nf ri cogat numai di n pomeni rea numel ui
balaurului, cugetAnd in mine necazul ce va fi oamenilor
in vremurile acelea gi in ce fel se va ardta acest ba(aur
pAngdrit gi aspru
[amamic]
neamului omenesc. Iar m\t
rlal amar se va ardta r, celor ce ver putea birui
nilucirile lui. Cd atunci vor fi mulfi cei ce se vor afla
binepldculi lui Dumnezeu
ti
s_e vor putea manlui
m i, cu multe rugdciuni
gi plAngeri nesuferite. Ci Dumnezeu Cel SfAnt, vd-
zAndu-i pe dAngii intru plAngere nemAngAiati
9i
intru
credinli curati, se va milostivi spre ei ca un Pdrinte
iubitor de fii pi-ii ya_pdz-r pe ei unde se vor ascunde. Cd
preapAngdritul n_q_ya incet4_cd_qlaldpe Sfinli
ti
pe
pdmdnt+r-pe nnre, socotind ci va impirifi de acum
inainte pe pimAnt, gi p_etojiii\ra_supirne.
9i
va socoti
ticilosul sd stea impolrivi ftr ceasul acela infricogat cAnd
va veniDomnul din Ceruri, negtiind migelul a sa nepu-
tinld gi mAndrie, pentru care a gi cdzut. Cu toate aceste4
v@l t i Va pet oat ecumi nci -
noas-e,le semne v_rijitoregti; gi nu va fi in vremea aceea
cAnd va veni balaurul, sldbirepe pdmAnt,
,
, morli gi infometati intru toate
marginil*e-pdmdntului. Cd insugi Domnul nostru, cu
dumnezeiasca Sa gurd a zis:
,,Ci
unele ca acestea nu s-au
aritat din inceputul zidirii"
(Matei
24,21).
Iar noi, picdtogii, cu ce vom asemina nevoia sa cea
peste mdsurd de mare, inci gi netAlcuitd, de vreme ce
Dumnezeu aFa a numit-o pe dAnsa? insd si-gi pund
fiecare mintea sa cu dinadinsul intru sfintele cuvinte ale
Domnului gi MAntuitorului nostru, cum ci pentru nevoia
pi necazul cel prea mare, va scurta zilele necazului
aceluia, prin a Sa milostivire sfdtuindu-ne pe noi gi
zicAnd:
,,Ruga}i-vi
ca si nu fie fuga voastri nici iarn4
nici sAmbdta"
(Matei
24, 20).
$i
iarigi:
,,Privegheafi
totdeauna, adeseori rugAndu-vi ca si vi facefi vrednici
a scipa de necaz
9i
a sta inaintea lui Dumnezeu, ci
vremea este aproape"
(Luca
20, 36).
$i
infu aceaste reu-
tgte, z4ge14_to!i gi nu credem, dar sd ne rugdm necontenit
cu lacrimi gi cu rugdciuni, noaptea
Si
ziuE cdzAnd la
Dumnezeu, ca sd ne mAntuim noi, pdcdtogii.
Dacd are cineva lacrimi gi umilinfd, sX se roage
Domnului, ca si ne izbdvimdenecazulceva fipepdmAr
ca si nu vadd nicidecum nici pe fiard, nici sd au"rd
.Vteaz suflet va avea cel
carevaputea inmijloculsmintelilor. Cd
d4ci d,lesne va fiinconjurat
gi va fi robit de semnele balaurului celui rdu gi vielean.
$i
neiertat se va afla unul ca acesta la
Judecatd,
firtrucAt siegi
vdnzdtor se va afl4 ca unul ce a crezut de bundvoie tira-
nului. De multe rugdciuni
;i
lacrimi avem trebuinfd, o,
iubililoa ca sd se afle cineva dintre noi intdrit intru ispite.
Fiindcd multe v_ol-
, cele ce se vor face,
pentru cd luptdtoare fiind impotriva lui Dumnezeu, pe
toti va voi sd-i piardd.
Luafi aminte, frafii mei iubitori de Hristos, ce a fdcut
israelitenilor in pustie cAnd iegeau din Egipt, cum i-a
amdgit pe ei ticilosul gi preaspurcatul, ca sd facd toli
acel picat preacumplit, cd a invdpat pe Valaam ca sd dea
Iui Balac, impdratul madianifiloq, sfat rdu, gi pe popor
sd-l amdgeascd spre curvie, ca deodatd cu totul id-i
cu spurcatele acele4 mai inainte sri aducd jertfa gi apoi
230
li intre la dAnsele. Cd femeile nu luau platd de la popor,
ci ii sileau pe toli cei ce veneau la dAnsele, si jertfeascd.
ii au pus inaintea boierilor pe fiicele boierilor; agijderea
ei
bogafilor, pe fiicele bogafilor; iar pe cele mai multe
,l intre femei, de obgte, la tot poporul cel de jos, vrAnd pe
tofi deodatd sd-i vAneze spre moarte, ca nici bogatul sd.
nu se ingrelogeze de cei sdraci, nici boierii de fiica cea
sdracd a celui de jos (Numeri
25).
Vdzut-ai lucrarea nedreptdfii gi vicleana megte-
gugi re, cum t ut uror l e-a sdpat gropi spre moart e?
Vdzut-acineva dintre voi, cAndv4 vreun lucru ca acesta
fdrd de rugine? Pe curvie a tinut-o ca pe sabia cea cu
doud tdiguri, cdci
ti
cumplite secerau fe-
meile pe cei ce intrau la dAnsele: gi ca sd jertfeascd, gi sd
curveascd. Cdci iqeeeEtle!_ya
{Aqellfenul,
ca tofi sd
poarte cAnd va veni in vremea s4 la
plinirea vremurilor; sd
4mdgeascd
pe to!i, pi
apoi aga sd cu_mp-e1q-
4ceptia
buc4le gi tot felul de
trebuinle; gi sd pund poviluitori
[cArmuitori]
de
PoPor/
ca tofi sd sdvArgeascd porunca lui.
Luali aminte, fralli mei, la
.covArgirea
fiarei gi
megtegugirile vicleniei, cum igi incepe
lu : cd dupd ce seva strAmlora qineva de lipsa de
bucate, a primi pecetea aceluia pdgAne-iicul
chip, dar nu peste toate mddularele trupului, ci peste
mAna dreaptd, agijderea
Fi
pe frunte, ca sd nu aibd
stdpAnire omul a se pecetlui cu mAna dreaptd cu semnul
Sfintei Cruci, iar pe frunte nicidecum a se insemna cu
Sf Ant ul Nume al Domnul ui , ni ci cu Preasl dvi t a gi '
Cinstita Cruce a lui Hristos gi MAntuitorului nostru.
Ci
stie
ticdlosul cd, dacd
Domnului, se-risipegte t
9i Pentru
aceasta pecetiuiegte dreapta omulqi, cd aceasta este cea
237
care pecetluiegte toate mddularele noastre. Asemenea
gi frunte4 care este ca un sfegnic ce poartd pe fald fdclia
luminii, adicd semnul MAntuitorului nostru.
Deci, fralii mei, infricogati nevoinfd va fi tuturor
oamenilor celor iubitori de Hristos, ca pAnd ir ceasul
inchipui balaurul puterea sa irn locul Crucii MAntui-
torului. Ce in acest chip va face ca Numele Domnului
gi MAntuitoruiui nostru nicidecumsd nu se pomeneascd
in vremurile acestuia. Si aceasta o va face, fiind_cd.se
teme gi se culrgmurd, neputinciosul, de SfAnta Putere
a MAntuitorului nostru. Cd de nu se va tlui
cgpeqeteqel4rria de ndlucirils
hriji
Domnul nu Se va depdrta de la unii ca acegti4 ci ii
lumina gi ii va trage citre Sine.
Se cade sd inlelegem noi, fraJilor, cu tot dinadi
cd ndlucirile vrijmagului sunt nemilostive gi fdrd de
omenie. Iar Domnul nostru cu linigte va veni la noi,la
toli, ca sd goneascd de la noi megtegugirile fiarei. Deci
noi,
linAnd
neabdtutd credinla lui Hristos, cu ugurinld
vom birui puterea tiranului. GAnd neschimbat si ne
cAgtigdm, gi bund statornicie, gi se va depdrta de la noi
neputinciosul, neavAnd ce sd ne facd.
Eu, preamicul, frafilor, vi rog pe voi, iubitorilor de
Hristos, sd nu nb molegim, ci mai vArtos sd ne facem
putemici cu puterea Crucii. Netrecuta nevoinld este lAn-
gd ugi. Platoga credinfei sd o ludm toli. Sd scoatem cu
.. dragoste din Izvorul cel dumnezeiesc nddejdile mAntuirii
\
sufletelor noastre
-
pe nezidit4 zic, iubi;ilo r frafi,Treimea
Cea
de
o Fiinfd, Care este lzvor Ce izvordgte viafd. Dacd
se va ingrddi cu acest fel de arme sufletul nostru, nu va
fi cdlcat de balaur. Cu toate aceste4 se cade-noui a ne
r
,
nici si ne fie fuga iarna
232
Deci, fili gata, ca nigte robi credinciogi, neprimind
pe altul.
futUl
pi pierz-dto4rl gi cel fdrd de omenie mai
intAi va veni intru ale sale vremuri, ca sd fure gi sd jun-
ghie gi sd piardd turma cea aleasi a lui Hristos, Adevd-
ratul Pdstor. Cdci qs.ffplA!4bipuJ Adevdratului
Ilqlor, ca si ingele oile turmei. insi cei cg vor cunoagtp
cel sfAnt al Adevdratului Pdstor, indatd il
vor recunoapte. Cdci g nu se asea-
qldn_{ cu_Eel
al
Adevdratului Pdstor, fiindcd
t I.
Glasul fiind plin de chipul furului, indatd
se cunoagte in ce fel este acesta.
Deci, sd ne invdldm, o, prieteni, cu ce fel de chip va
veni pe pdmAnt garpele cel fdri de rugine, fiindcd MAn-
hritorul, vr6nd sd mAntuiascd neamul omenesc, 9a ndscut
din Fecioard gi prin chipul omului a amdgit pe vrdjmapul
cu SfAnta Putere a Dumnezeirii Lui.
$i,bland
gi smerit a
fost pe pdmAnt, ca pe noi sd ne iral;e de la pimAnt la Cer.
Cici cu incredinlare pi cu adevirat, Dumnezeu Cel Ce
S-a zimislit, Acelagi intrupAndu-Se, Acelagi ndscAn-
du-Se din Sfanta Fecioard cu trupul nostru, a mAntuitprin
patima Crucii tot neamul omenesc, d6nd porunci.
$i
iardgi
va sd vind ir ziua cea mai de pe urm5, sd judece viii gi
mci4ii
rsi
sd rdspliteascd tuturor dupd faptele lor, drepfi-
lor gi necredinciogilor, ca un Drept
judecdtor.
Aceasta
.
noscAnd-o vrdjmagul, cd iardgi va sd vind din Cer
.-iomnul cu slava Dumnezeirii, a socotit gi acesta si ia
asupra sa chipul Venirii Lui gi sd ne ingele pe noi.
$i
nu el insugi se va intrup4 ci cu acest fel de chip va veni
preapAngdritul, ca un fuq, casd irgele pe tofi: smerit, linigtit,
ZJ J
urAnd cele nedrcptc, drnspre idoli irrtorcAndu-se, evlavia
mai cu seami cinstindu-o, bun, iubitor de sdraci, peste
misurd de frumos, prea cu bund asezare,blAnd cdtre toti,
cinstind cu cuviinfd neamul iudeilof, fiindcd ei a;teaptd
venirea aceluia.
9i,
pe lAngd toate aceste sefirne, va face
icu multd stdpAnire. Se va fdgdmici cu
viclegug, sd placd tuturo4, ca degrabd sd fie iubit de cdtre
mulli. Daruri nu va lu4 cu mAnie nu va grdi, mAhnit nu
se va ardta gi c va amdgi lume4
pAnd ce se va face impdrat.
$i
dupd ce multe noroade gi gloate vor vedea nipte
fapte bune ca acestea pi puteri, tofi cu o socoteald se
vor face gi cu bucurie mare il vor propovddui pe el
impdrat, zicAnd unii cdtre altii:
,,Au,
doard, se mai afld
vreun om bun pi drept ca acesta?" Si, mai mult, poporul
cel ucigag al iudeilor il va cinsti gi se va bucura de
impdrdlia lui. Pentru acee4 ca unul ce va cinsti mai
mult locul gi templul evreiesc, va ardta lor cd are purtare
de gri j d pent ru dAngi i .
CAnd va impirdfi balaurul pe pdmAnt, cu mare
sArguinld popoarele i se vor face ajutdtoare. Edom gi
Moab, incd gi fiii lui Amon i se vor inchina cu bucurie,
ca unui adevdrat impirat, gi ei se vor face cei dintAi
apdrdtori ai lui.
Se va htdri indatd impdrafia aceasta gi
va b4
A{qE
rlq4.Apoi, se va inil}a
inima lui gi va vdrsa balaurul amdrdciunea s4 punAnd
inaintea celor din Sion tze_nizurl morfii. TulburAnd lume4
va clinti marginile, va necdji toate, va pAngdri suflete.
Cdci nu se va mai arita ca un cucemic, ci cu totul intru
toate aspru, fdri de ornenie, iute, mAnios, cumplit,
nestatornic, infricogat, slut, urAcios, grefos, sdlbatic,
pierzdtor, obraznic gi sArguindu-se
-
intru a sa nebunie
-
a arunca in groapa pdgAndt5lii tot neamul omenesc.
234
Cu milciuni
[ingeldri]
va inmul;i sernne in mulfime. Si
stAnd inainte multe alte popoare gi ldudAndu-l pe el
p intru care popoarele vor sta inaintea lui, gi le va
grdi cu indrdznire:
,,Cunoagtefi
toate popoarele puterea
gi st i pAni rea mea. I at d, i nai nt ea voast rd a t ut uror
poruncesc acestui munte ce este de cealaltd parte, ca
acum sd se mute de aici, de aceasti parte de mare, prin
cuvAntul meu". Si va zice spurcatul:
,,Jie
i;i poruncesc:
Mutd-te dincoace de mare!"
$i
va alerga muntele
insd nicidecum clitindu-se din temeliile sa-
le, cdci cele ce Dumnezeu Cel Preainalt dintru inceputul
zidftli le-a intdrit gi le-a indlfat, asupra acestora prea-
spurcatul stdpAnire nu are, cu ndluciri
vl41_tglgfti. Si, iardgi, altui munte ce'va rtu i., uaarrc..i
mirii celei mari, fiind ostrov foarte mare, ii va porunci
sd se ducd gi pe uscat sd stea in
ldrmuri
veselitoare spre
vesel i a pri vi t ori l or, ost rovul ni ci decum di n mare
migcAndu-se. Iar balaurul igi va intinde mAinile sale gi
va aduna mullime de tArAtoare pi de pisdri. Agijderea
va pSgi pe deasupra adAncului gi c-a pe qqcat vag-qbla
peste el gi le va ndluci pe toate.
$i
mulli vor crede gi il
voi slivi pe el ca pe un dumnezeu tare. Iar i
celor ce vor avea pg
pun4ezguintru
er, se vor lumina pi
cu de-aminuntul vor privi prin credinli curati gi r
c i. Dupd aceasta se va sui pe apa
mdrii gi aga va umbla pe apd ca pe uscat. Si aga i
lumea gi mulyi vor crede lui pi il vor sldvipe
el ca pe un dumnezeu tare. Iar cAgi vor avea i
Dumnezeu intru dAngii gi luminafi, vor
cunoagte cu adevdrat cd nici muntele nu s-a migcat din
locul sdu, qlqr,_eq_t-to_vlll nu s-a mutat dinmare pepimAnt.
$i
toate acestea intru numele sdu le va sdvArgi Antihrist.
\ Cd
umeascd pe
curatul nume al Thtdlui
\
li
at Fiului gi d Sfanl.rt.tifX-n, cdci este luptitor de
Dumnezeu gi fiu al pierzdrii.
Acestea aga fdcAndu-se gi popoarele inchinAndu-se
lui gi ca pe un dumnezeu ldudAndu-1, dlndin zi Seva
!,.rania Cel Preainalt din Ceruri- igi va intgarce faJa Sa
dinspre el gi se vor face crumerumplite, foametqne-
curmatd,cqt{claurc_nc1tteetate,lipsgrl+ts_trdmlor_are
PJ9lqtindeni,
nec,az mare, morli-necontenite, temere
in-f-ricotata gi tremurnepovestit. Atunci cerurile nu vor
p.loua pdmAntul nu va mai rodi, izyoarele vor lipsi,
rAurile vor sec4 lg_{ba nu va mai odrdsli, v.erdeafa nu
va mai rdsdri,.qgpqgii din rdddcind se vor usca gi nu
vor mai rodi, p.,eptii
ry_r,qrii
gi chilii dintr-insa vor muri.
Si, aga, l4area va trimi_tg
Sulqare+i_erzdtclare
g
ir-r-ftic-sgat, incAt vor sl6bi gi vor muri oamenii d
Atunci va plAnge cumplit tot sufletul pi va suspina;
atunci tofi vor vedea rlecaz nemAngdiat cuprinzAndu_i
pe dAngii noaptea gi ziu4 gi niciieri nu vo. afla sd se
in ulife, sg
eni, care va necdji
pe tofi cei vii. Dimineala tofi vor zice cu durere gi cu
suspinuri:
,,CAnd se va face seard, sd dobAndim odihnd?,,
venind sear4 iardgi cu lacrimi prea amare vor grdi intru
dAnpii:
,,OarecAnd se va lumin4 ca sd scdpdm d6 necazul
ce ne std asuprd?"
Si nu va fi unde sd fugd sau sd se
230
ascundd, cd se vor fulbura toate, marea gi uscatul. Pentru
aceasta ne-a zis noud Domnul:
,,Privegheafi
d9ci, ci nu
cuiva,trtrunecazulacel4citqli_ii,Vsr_f-e_uetpeJrrarlikei
in@ de a veni necazul acela mare pe
pdmAnt. Ci atunci v_4 fi q4149-at
Fi
aurul_Si arginhrl ir
u-_[le gi nu va fi nrme-ni cine-sd-L ia fiindcd vor fi urAte
toate. Ci togi se vor sArgui a fugi gi a se ascunde gi nicdieri
nu va fi cu putinld sd se ascundd de necaz. insd impre-
und cu se vor afla-fia1e g!
tQ16!_o4rem,Ancdlo4redetrupurLlprgc_atdqi.
u fricd pi
dfnafare
cutremur. Si noapte4
gi ziua pe ulile vor fi mortdciuni, in ulile putoare, in
case, putoare; in_ulife, foame gi sete
-
in case, foame gi
sete; ?n ulite, glas de plAngere
-
irt
cas,e, glas de plAngere;
in uli;e, gAlcevi
-
in case, gAlcevi; in ulife, amar
-
in
case, amar. Unul pe altul cu plAngere il va intAmpina:
tatdl pe fiu gi fiul pe tati; mama pe fiicd gi fiica pe mamd;
prieteni pe prieteni in ulile imbrifigAndu-se, vor legina;
gi frafi cu frali imbrdligAndu-se, vor muri. Se va veplgji
pi
tumus$qe_fgl9_r_{_oltrupul
gi se vor fac,e fg}ele_lgr
ca de mort. i urAtd chiar si
le-meilsr.
Se vor vegteji to! trupul gi pqfta oamenilor.
$i
toli cei ce s-au pleca! cupptileif!a.g
F.g_g,lget
p adicd pdgAnescul chip al spurcdciunii,
alergAnd cdtre dAnsul, vor zice lui cu durere;
,,D6.-ne
noud sd mAncdm gi sd bem, cd toli murim de foame,
cumplit strAmtorAndu-ne, gi gonegte de la noi fiarele
c e le inv enina te " . S i, ne av A n d, tjga
1
o_r_Ul
V_a rispunde
cu
237
multd asprime, zicAnd:
,,De
unde sd vd dau eu voud, o,
oamenilor, si mAncafi gi sd befi?
Qgprl
nu voiegte sd
{ea
pdmAfrlUfui ploaie gi pdmAntul iardgi, nicidecum
nu a dat seminfe sau roade".
Auzind aceste4 popoarele vor plAnge gi se vor
tAngui, neavAnd mAngAiere din pricina necazului, ci
necaz peste necaz le va fi lor in chip nemAngAiat, cdci
d e b,univoieaL crezut tiran u lu i. C d ac e I
4
ticil optrl^ n u
;
deci cum pe dAngii ii va
milui? In acele zlle vafi nevoie
[cazni]
mare din necazul
cel mult al balaurului, gi din fricd, gi din cutremur, pi
din vuietul mdrii, gi din foame, gi din sete, gi din
mugcirile fiarelor.
$i
tofi cei ce vor lua pecetea lui
Antihrist gi se vor inchina lui ca Dumnezeului Celui
Bun, nu vor avea nici o parteintru impdrdlia lui Hristos,
ci impreund cu balaurul se vor arde in gheend.
fe_ricit
va fi
acela ce se va ardta preafad+i+re_ase-
d.incjos gi va avea i. ffud de indoiald cdtre
DumneTeu, cd va lgpdda toate intrebdrilg
Iui, defdimAndu ipi m, uncile.Ei44l]4irile.
Iar mai inainte de a se face aceste4 Domnul
-
ca un
Milostiv
-
va trimite pe Ilie Tbzviteanul
Fi
pe Enoh
(Apocalipsa
11, 3-4), spre a se face cunoscuti Dreapta
Credinfd neamului omenesc
ai
a se propovddui tutuior
cu indriznire cunogtinla de Dumnezeu, clr nU- de fricd
si creadd tiranului. Acegti Prooroci vor striga gi vor zice:
,,ingeldtor este, q oamenilor! Nimeni sd nu creadd lui
nicidecum sau si il asculte pe luptdtorul de Dumnezeu.
Nimeni din voi sd nu se infricogeze; cd se va surpa
acesta degrabd. Iati, Domnul Cel SfAnt vine din Cerle
judefe pe tofi cei ce s-au plecat semnelor lui,,.
Insd pulini vor fi atunci cei ce vor voi si asculte gi
sd creadd propovdduirii
Proorocilor. Iar aceasta o va
238
face MAntuitorul, ca si i9i arate negriita Sa iubire de
oameni, cd niciodatd El nu voiepte moartea pdcdtosului'
ci voiepte ca toli sd se mAntuiasci' Cd nici in vremea
aceea nu va ldsa neamul omenesc fdrd de propovdduire,
ho-tefate
Fi
s-evcr
mAntui,
fiind. ascu"?i il
.gl"l.li.il
,
cr1 le11iry_lg vi
fl-qglojg'rt
- ^ ^ 2 ^ . . - . i - +^ ^ * ' r * r r oa i nf n t
v enlre a aces tu ta, rar ce ro r ce-9i aqlr-Unt94-Pglt49Ai4!ru
l"S.=gg i gi iubesc cele pimAnte9ti,
nu le va filesne
u.X6ia aceasta. Cd cel ce de-a pururi este legat de lucruri
lumegti, mdcar de ar
9i
auzi,nu crede
9i
urd9te cele ce i
se spun. Pentru aceasta Sfinlii primesc putere de a-scdpa
cd'tbatd inviluirea
9i
grija vielii acesteia au lepddat-o'
Atunci va plAngetot pdmAntul' Marea
9i
aerul vor
plAnge, impreund gi dobitoacele cele sdlbatice cu
p;reiit" ceiului. Vor plAnge munfii,
9i
dealuril",
?i
iemnele cAmpului. Vor plAnge inci
9i
luminitorii
cerului cu stel-ele, pentru neamul omenesc, ci tofi s-au
abdtut de la Dumnezeul Cel SfAnt, Ziditorul tuturor,
9i
au crezut ingeldtorului, primind chipul spurcatului
9i
de Dumnezeu luptitorului, in locul fdcitoarei de viafd
Cruci u?r4at trritorului. Va plAnge pimAntul
9i
marea'
ci d.e ndprasnd cu totul va incetiglasul
Psalmului 9i
al
rugiciunii din gura omului. Vor plAnge toate bisericile
. t
lui Hristos cu plAngere mare, cd nu se va mai sluji
Sfinfirea si Prinosul.
Iar dupd ce se vor implini
!:ei-vremr
gi
iumatate
ale
stdp6nirii spurcatului gi ale faptelor lui gi dupd ce se vor
implini toate smintelile a tot pdm6ntul
-
dupd cum zice
alergAnd inaintea slavei Lui rAnduielile ingeriloq, ale
Arhangheliloa tqli_finrd
vapdi de fcr gi
rduplindeloc, cu
va auzi jdrAna putrezitd acea mare gi infricogatd Venire a
M6ntuitorului gi, ca*intr-o glipg4&
dg_ochi,
se vor scula toate
seminfiile pi vor cduta la frumusefea cea sfanta a Mireltri.
Si milioane de milioane, gi mii de mii de ingeri pi de Ar-
hangheli, pi nenumdrate ogti se vor bucura cu bucurie mare.
Atunci Sfinlii gi Drepfii, gi tofi care nu vor fi luat pecetea
balaurului celui pdgAo se \ror bucura
$i
se va aduce tiranul legat de ingeri impreund cu
tofi dracii inaintea Divanului gi asemene4 ceice au luat
pe^cetea lui gi tofi pdgAnii gi pdcitogii se vor aduce legafi.
Si Impdratul va da asupra lor hotdrArea cea amarnicd a
240
VEDENIA SFANTULUI NIFON
DESPRE iNrruCOgArOanse
JUDECATA1
intr-o seard, dupi ce pi-a terminat obignuita rugd-
ciune de noapte,
Qrviosr:LNifien
s-a intins sd doarmd
pe patul siu de pietre. Era miezul noplii pi el inci
veghe4 privind cerul instelat gi luna. Sllgur!gi.s-o,qotea
pdca-te,Lesale-5i-se td-ngUia
gAndindu-se la
infricogatul ceas al
Judecdfii.
Deodatd, vede cd se trage
tdria cerului ca o perdea gi Se aratd Domnul nostru Iisus
Hristos intr-o slavd negrditd. in jurul Lui, in vdzduh,
stdteau toate ogtile ceregti: Ingeri, Heruvimi gi Serafimi
1
SfAntul Nifon, episcopul Constanlianei Ciprului, a vieluit
i!-v-ea.nl al IV"Jea gi este priznuit de Biserica Ortodoxd in ziua de
23 decembrie. Vedenia SfAntului Nifon despre infricogdtoarea
jude-
catd este reprodusd dwpdViafa pi inadldtuile SfLntului Ierarh Nifon
(traducere din limba greaci de Pdrintele Petroniu Tdnase, ed. Epis-
copiei Romanului pi Hupilor, 7993, pp. 67-79). Viala pi inudldturile
SfhntuluilerarhNifon a fost scrisd de cdtre unul dintre ucenicii SfAn-
tului, martor contemporan al virtufilor gi minunilor sdvArgite de
acest mare Ierarh al Bisericii lui Hristos.
247
erau in rninunate gi infrico;ate cete, rAnduite fiecare
dupd felul, fr-umusefea gi strdlucirea lor. Domnul a grdit
cdtre cArmuitorul uneia dintre cete, iar acela s-a apro-
piat luminos, cu fricd gi cutremur.
,,Mihaile,
mai-marele AgezimAnfului, pregdtegte.cu
ceata ta al slavei Mele pi me{gl in valea lui
Iosafat. Acolo sd-l agezi ca irtAi_semn al Venirii Mele,
pentru cd s-a implinit ceasul cAnd fi ecare va lua plata dupi
faptele sale. Grdbegte-te, cd a sosit ceasul! Voi judeca
pe
cei ce s-au inchinat lg id-oli gi s-au lepddat de Mine,
Fdcdtorulior.Peceicares-auinchinatpie_t_relorpiJemne-lor,
pe care le-am dat spre trebuinfa lor. Pe toli ii voi sfdrAma
ca pe
,,vasele olarului". Tot apa gi pe vrdjmagii Mei, pe
ereticii care auindrdznitsd coboare Duhul MAngAietorin
rAndul fdpturilor2. Vai de ei, ce foc ii agteaptd!
Acum
Md voi ardta gi,,iudellor, care M-au ri_s:tignit
pi n-au crezut in Dumnezeire-a Mea.
gi sunt
Judecdto:
drypt. Atunci
cAnd eram pe Cruce, ziceau: <Huu! Cel Care dirAmi
templul gi in trei zile il zidegti. MAntuiegte-Te pe Tine
Insuti.."" Agum aMeaeste rdzbunarea,le
vei r;spleti!
Voi judeca, voi cerceta, voi pedepsi aspru n-e_arnul
iiqg-y$c,
get stricat pi victe
,
pntrq- eA_nu $ a
pocdit.
Le-am dat vreme de pocdinfd., dar au nesocotit-o; vor
lua acum rdzbunare.
L-e yo_i
_ra_qpjdti ;i
sodomifilor,
L-e y-o_l
la_qpJat!
gr
so_domrtrlor/ care au spurcat
pdmAntul gi vizduhul cu nelegiuirea lor. I-am ars atunci
gi iarigi ii voi arde, pentru cd au urAt pldcerea Duhului
SfAnt-gi au iubit pldcerea diavolului. Vpi pg4qpttt"
t-o-!! d
I
s
f1AnaJ-i-i, .nerusina
f
i i-pi in tun-e-e a pi i c a re ie
aseamdnd cu armisarii. Nu s-au indestulat cu cdsnicia
2
E vorba depnevmatomahi, careneagiDumnezeirea Duhului
SfAnt.
242
lor legiuiti, ci s-au bdldcit in fdrddelege gi Satana i-a
aruncat legali in prdpastia de foc. Nu au auzit cd
"in-
fricogat lucru este a cidea in miinile Dumnezeului
Celui Viu"? Nu s-au temut cd voi vdrsa peste ei mAnia
Mea; i-am chemat la pociinfd, dar nu s-au pocdit.
Vpi-ju-deea p toli tAlharii care au fdcut noian de
rele, precum gip-e-ue-igasifi pe toficareau fdeutmulime
de pdcate-. Eu le-am dat timp sd se pocdiascd, dar ei
n-au luat in seami. Undp__egrylgplglg_19l cele_bulle?
Le-am dat pildd gi icoand pe fiul cel desfrAnat gi pe mulli
allii, si nu se deznidijduiascd de picatele lor. Ei insd
au disprefuit-poruncile- \{_e.!e_
pi s ag lgpdd4t de Ming.
S-au indepdrtat de Mine gi
au
iu-bit-s-trie!-g!une_4; pe
Mine M-au nesocotit gi s:au-fseut1:o_b!
ei
pdcatului. Sd
meargd, deci, in focul pe care ei singuri l-au aprins.
Dar, gi pqcsr*gal l ir wi
tqrni!9_lnf._o:ifffieppat-d muned. Pentru cd n-au dorit
pacea Me4 c1 i,rdutdglgl|gt"f4zbgnd!9-ri.
i, pe cerse-alt-l_qet
dab-"andi 9i
pe toli iubltorii
-dg._419|nt,
care este inchinare la idoli, ii voi nimici gi
distruge cu toatd mAnia Mea, pentru cd gi-au pus
na-dejde-a i:r bani gi pe Mine M-au nesocotit, ca gi cum
nu M-ag ingriji de ei. Pe
+p_g_i$i*i1qlt_qIegli"i
care au
invdlat cd nu este invierea morlilor pi cd este existd
reincarnarea sufletelor3 acum, aici, pe pdmAnt, ii voi
tqp,fpg_Lqtf
ln-gheend caceard; atunci se vor incredinla
de invierea morfilor. Mugtr.yfgllggi pi toli cei care se
indeletnicesc cu magia vor fi zdrobili.
Vai gi de cei care au petrecut cu ciritare gi cu-in-
strumente; au cAntat gi s-au imbdtat, au jucat, au vorbit
n-ecurdfii gi s-au dedat la rele! I-am chemat gi nu M-au
ascultat, ci M-au luat in rAs. Acum viermele le va roade
3
Metempsihozd.
243
inima. Le-am dat tuturor mild pi vreme de pocdinfd,
insd qtci unul nu a luat aminte. Vgi inchide in intuneric
pi pe cei c au nes_ocotit Sfintele Scripturi, pe care le-a
scris Duhul Meu prin mijlocirea Sfinjilor. Voi judeca gi
pe cei ce se, ind-e-1_etme"es*qc-u_supe*fst_ilit-le
gi se incred in
cut i t e, f urci , gdl el i gi al t el e asemenea. At unci vor
inlelege cd trebuiau sd ndddjduiascd in Dumnezeu gi
nu in zidirile Lui. Se vor tulbura gi impotrivi atunci,
dar nu vor avea nici o putere, deoarece ,.a Mea este rIz-
bunarea, Eu le voi rispliti".
Voi pedepsi p e impiraf ii gi pe cArmuitorii care M-au
amdrAt necontenit cu nedreptifile 1or. Au judecat
nedrept
pi cff_m_endrie, disprefuindu-i pe oameni.
$i
acegtia v-r
pldti. Dreapta Mea putere este nemitamicd. ii voi pedepsi
dupd fdrddelegile lor. Atunci vor inlelege cd sunt mai
infricogat decAt toli impdrafii pimAntului. Vai de ei, ce
iad ii agteaptd, pentru cd au fost cru.zi
fi
auvdrsat s_Ange
nevinovat
-EAngele copiilor gi al soliilor lor.
.
Cu ce urgie voi pedepsi pe acei slUjit-o4.Ca{e- n-au
fost pdstor_i-.g{gydra}i ai Bisericii, care Mi-au pdrdginit
via gi Mi-au risipit oile! Cd au pdstorit a_ur pi
.a,rg-i_nt, gi
_*g*Eu
e, pi au cdutat preo_Iia pentru_lntercs.
Ce
pedeapsd vor lua! Ce tAnguire! Voi vdrsa peste ei toatd
mAnia Mea pi urgia,pi-i voi zdrobr.S-au strdduit sd cAs_
tige oi gi boi care pier, iar de turma mea cea cu_,qAn-
tdtoqrg
tU
s_3_rg 14g1ijit. Voi pedepsi cu toiag fdrddele_
gile lor gi cu bici nedreptdlile lor. Dar gi pe pleogii care
glu4t.r,gs"g, rdd pise-ceart4.tnb-uerrcd,
ii voi uin.cu in foc
Fiilr-te4ar!
Am venit pi vin! Cine poate sd-Mi stea impotrivd?
Dar, vai gi amar de cel pdcdtos, care va cddea
^in
mAna
Mea! Pentru cd fiecare se va infdlipa inaintea Mea ,,gol
si descoperit>.
Cum va indrdzni atunci sd se u.it"
244
nerugi narea pdci t ogi l or? Cum vor pri vi f al a Mea?
Unde-gi vor ascunde ruginea? Se vor umple de rugine
inaintea Mea gi a preacuratelor Puteri Ceregti.
Voi judeca gi pgmongLhli care gi-au trecg!-q9-v,949-t_e*a
canonql gi aunesocotit.figidlinlele pe care le-au fdcut
inaintea lui Dumnezeu, alngerilor gi a oamenilor. U-na
au fdgdduit gi alta au ficut. Din indlfimea norilor ii voi
arunca in prdpastia iadului. Nu s-au indestulat cu
pieirea 1or, q
-uergAtAaLq
Mai bine le-ar fi fost sd nu se fi lepddat de lume, decAt
si se lepede
Fr-fau",qitrdiaxd,
intru desfrAnare'
"A
Mea
este rizbunarea, Eu le voi rispliti tuturor celor ce nu
au voit si se pociiasci. ii voi judeca pe tofi ca un
ju-
deci t or drept . . . r".
Cuvintele acestea
Pe
care Domnul le-aL rostit cu glas
de tunet c-4trsArhanghelul Mihail, au umplut de spdi-
mAntare nenumdratele Puteri Ingeregti.
Apoi, a poruncit sd-I aducd cel de la
facerea lumii. Mihail a primit poruncd si indeplineascd
gi acest lucru. De acee4 a mers degrabd la-casa tegta-
mentului gi le-a adus. Erau ca nipte cdrli mari,
Pe
care
le-a pus in fala
Judecdtorului.
Apoi a stat de o parte,
ptivind cu cutremur cum rdsfoiegte Domnul istoria
veacurilor.
9i
u luat primul veac, l-a deschis gi a zis:
,,Aici
scrie intAi de toate:
_
Din Tatil S-a niscut Fiul gi
Fdcdtorul veacurilor, deoarece cu cuvAntul Tatdlui, prin
Fiul s-au fdcut veacurile, s-au zidit netrupegtile Puteri,
s-au intdrit eerurile, pdmAntul, adAncurile, mare4
rAurile gi toatetele ce sunt intr-insele".
Apoi, dupd ce a citit pufin mai jos, a zis:
,,QhiP
ql
Nevdzutului Dumnezeu e;tg p -Adam,
cu
f-emeia lui, Eva. AtotputerT:"lDumnezeu
9i
Fdcdtorul
L+)
tuturor celor vdzute gi al celor nevdzute a dat lui Adam
poruncd. Aceasta era legea care trebuia
linutd
cu toatd
puterea gi scumpdtatea, spre cinstirea Fdcitorului sdu
pi ca cd D_umnezeu
se_afld deasupra lqi".
Dupd pufini vreme, a citit mai departe:
,,Nelggiuirea
in care a cdzut chipul lui Dumnezeu prin ingeld-LTune
sau, mai bine zis,
. A cdzut omul gi a fost izgonit din rai cu dreaptd
judecati gi hotdrAre a lui Dumnezeu. Nu putea sd stea
intru aceste bundtdfi incepdtorul nelegiuirii! "
Mai jos a citit:
,,Cain s-a aruncat asupra lui Abel gi
l-a omorAt, dupd voia diavolul_ui. Se cade sd ardd in
focul gheenei, p_entrul cd nu s a pocdit. Iar Abel va trdi
in vegnicie".
In acelagi chip a rdsfoit gi cele gapte cdrfi ale vea-
curilor. In sfArgit, a_
luat a,gapfea_etrte pi a citit:
,,ince-
putul veacului al VII-lea inseamnd sfArgitul veacurilor.
Incepe sd se imprdgtie intru toate rdul, desfrAnare4
nemi I os tivi re a. Oame,nii- yS.aS-UlUr_ al VII
-lea
_Sunt {-d
i,
invidiogi, mincinogi, cu dragoste fdfarnicd, iubitori de
stdpAnire gi de argint, robili de picatele sodomicegti gi
de celelalte pdcate".
A trecut pulin mai departe, a citit ceva gi indatd
$i-a
ridicat in sus privirea mAhnitd; a sprijinit o mAnd
pe genunchi gi cu cealaltd Si-a acoperitfalagi ochii gi a
stat aga, cugetAnd in Sine multd vreme, apoi a goptit:
,,Intr-adevdr, aEgSLySac a intrecut cu pedrep,tate,a gi cu
rdutatea pe toate celelalte".
Apoi a citit mai jos:
-Glg{i,*q!449!l_!er, au fost
spAnzurafi cu lemnul, cu sulila gi cu cuiele care au
pironit trupul Meu de viafd purtdtor".
A tdcut cAteva clipe pi iaripi S-a aplecat asupra cdrfii:
*$uas-p-{ez9$e
cdpetenii ale Marelui impdrat, albe ca
246
lumin4 au tulburat mare4 au irchis gurile fiareloq, au
inecat balaurii cei gAnditori, au luminat pe orbi, au
sdturat pe cei fldmAnzi gi au sirdcit pe cei bogali. Au
pescuit multe suflete din moarte, dAndu-le din nou viafd.
Mare este plata lor..."
Si apoi, dupd pufin, a addugat:
,,Eu,Iubitorul
de
oameni, arn
-algg _!qer!y1iq_!!A_ri
care s
-au
ardtat b iru ito ri
cu ajutorul Meu. Prietenia lor a ajuns pAnd la Cer gi
iubirea lor pAnd la tronul Meu! Dorul lor pAnd la inima
Me4 pi jertfa lor Md arde cu putere. Slava gi puterea
Mea este cu ei!"
Dupd ce a intors multe foi, a goptit cu un zAmbet
de mul;umire:
,,Omul
care a
linut
cu cinste cArma celor
lapte
coline (Constantinopolul) gi a devenit impdra-
tul lor, a fost slujitorul dragostei Mele. I se cuvine Im-
pdrdlia Cerurilor, pentru cd a fost rAvnitor gi urmdtor
al Domnului Sdu".
Apoi, trecAnd peste multe foi, a zis
,,O,
Preafru-
moasd gi Preaci nst i t d Mi reasi ! CAf i vri j magi s-au
strdduit sd te pAngdreascd. Dar tu nu M-ai ingelat pe
Mine, Mirele tdu! I[gnpntr[rateggzli te-au ameninfat,
$gplg_t_.u
pe care ai fost zidttd.nu s-a migcat, pentru cd
"portile
iadului nu au biruit' or".
Mai jos erau scrise t_ogj@pe care
lnggeal,e
a
9491!ne9,tgne-prin
p-ocdi:q!d. Si erau aga de
multe, ca nisipul mdrii... Domnul Dumnezeu le-a citit
nemultumit gi a dat din cap, suspinAnd. Nenumdrata
mullime a Ingerilor stdtea tremurAnd de frica dreptei
mAnii a
Judecdtorului.
CAnd Domnul a aluns la
jumdtatea
4p-e,s!u-i.veac,
a zis:,,SfArgitul lui este plin
ffititffia
pdcafului, de lucrurile omenegti, care sunt toate minci-
noase gi intinate: zavistie, urd, minciund, hul5, dugmdnie,
chefuri, befii, desfrAniri, ucideri, avorturi, ldcomie, iubire
de argint, tinere de minte a riului. D, at
eiUfge!
Il voi
curma la jumitate!
-Sd inceteze stdpAnirea pdcatului!"
fi
zicAnd aceste c@e, Domnul a
dat Arhanghelului Mihail semnul pentru
]udecatd.
De-
indatd, acela cu ceata lui au luat preastrdlucitul gi ne-
grditul tron gi au plecat.
Era aga de numeroasd ceata aceea incAt pdmAntul
nu o incdpea
$i
fugind, strigau cu glas de tunet:
,,Sfhnt,
Sf6nt, Sfdnt Domnul Saoaot! Plin este cerul
;i
pd-
mdntul de slazta Lui!"
$i
de acest infricogat strigdt se
cutremurau cerul gi pdmAntul.
,,Sf6nt,
Sfhnt, Sffrnt,
mare gi tnficogat, minunat gi prosldait este Domnul
tn aecii ztecilor" .
Aprtgjgl$lGqy4il
cu ceata lui, cAntAnd; a urmat
al treilea mare Arhistrateg, Rafail, cu ceata lui, indllAnd
cAntarea:
,,Unul
Sfhnt, Unul Domn Iisus Histos, tntru
slaaa lui Dumnezeu Tatdl. Amin" .
in sfArgit, s-a pomit
9i-ceat4
a p,atra CArmuitorul ei
era a.lb pi luminos cazdpad4cu privirea dulce.
9i,
fugind,
cAnta cu putere:
,,Dumflezeu,
Domnul dumnezeilor a
uorbit gi a chematpdmdntul delardsditul soareluipdnd
la apus. Din Sion mdre,tia
frumuselii
Lui. Dumnezeu
ardtat tsine, Dumnezeul nostra si nu a a tdcea F oc inaintea
Lui aa mergq gi in
iurul
Lui ztifor mare!"
$icAnta
apoi tot
psalmul. Iar cdpeteniile ii rispundeau:
,,Vine
Dumnezeu
sd
iuilece
pdmhntul. Cd Tu stdphnegti peste toate
neamurile". CArmuitorul acelei ogti se numea Uriil.
Dupi pufin, au adus inaintea Dontri a
S_u trq"", care strdlucea ca un futge_q,in-f_qico.g4t p-i-gevdrs4
o- negJditd mireasmd. In urmd veneau cu multd cinste
cetelgJJ41lgniil-or gi
4!-e^
P-u_!gglor. Priveligtea era de o
mdretie uimitoare. Nenumdratele Puteri cAntau cu o
nemaiauzitd armonie. Unii ziceau cu multd teamd:
248
,,indlf
a-Te-ztoi Dumnezeul meu gi impdratul meu gi aoi
bine cuo 6nt a num el e T du in zt eci ! " Alf ii zicea u:,,in dll ali
pe Domnul Dumnezeul nostru gi ad inchinafi' agter-
nutului picioarelor Lui, cd Sfdnt este. Aliluia, Aliluia,
Aliluia!"
Apoi a dat dumnezeiascd porunci si vind iardgi .
puterniculcArmuitor de ogti, Mihail, si stea lAngd tronul
Domnului. In acea clipd s-a ardtat un Inger care
finea
o
trAmbigd. A luat-o
Judecdtorul
in mAna 54 a trAmbilat
de trei ori gi a zis trei cuvinte; apoi a dat-o lui Mihail:
,,Mergi
la Golgot4 unde Mi-am intins preacuratele mAini
gi trAmbifeazd, gi acolo de trei ori!"
^
indatd ce a plecat Mihail, D.-omlul-aShe-nlal-ecata
i4c-epdtoriilor gi a zis cArmuitorului acesteia:
,,i1i
po-
runcesc sd iei dumnezeiasca ta ceatd pr*q4 y4
i4ptetti-
uJi i" toatd lume4 ca sd aduceli pe nori pe Sfi4i, de la
rHsdrit gi de la apus, de la miazdnoapte
9i
de la miazdzil
Si:i aducefi pe toli, ca sd Mi intAmpine cAnd va suna
trAmbila".
Dupd toate aceste4 Dreptul
Judecdtor
a privit spre
p imAnt gi a
_v--dz.ut neguri-Fijn tune ric"ia le p i vai .p i 4g_ltd
tAnguire, dfnjnfueogata--tiranie- a Satanei. Turbeazi gi
urld balaurul. A ddrAmat totul gi le zdrobegte ca pe
iarbi, pentru ci vede pe Ingerii lui Dumnezeu cd ii
pregdtesc focul cel vegnic.
^
Dgci avdzuttoate aceste4Judecitorula ehematun
I"gef
4e fqg
gu intdligargfspri piinfricogati, fdrd de milS;
e*r4 gi4qluitgrul cetelor Ingerilor, care vegheazd
Asrrpra
l-eaga pi
4dplegte.
Ia gi ne_n_urnara"ta mulltme de
If,geti
din ceata ta pi--pe ee-i mai -infricoFa;i care sdvArgesc
pedepsel e cel or di n i ad. Sd mergefi l a marea cea
gAnditoare, ca sd gdsili urmele stdpAnitorului intuneri-
249
cului. Apucd,-l cu putere gf.ljUrs_bbe, lovindu-l fdrd mild
cu toiagul, pAnd cAnd v
,a
ceata duhurilor celor reie.
Lga-i apqr-tAp-pe tofi cu puterea toiagului Meu, dupd
porLrnca Mea pi apoi arunci*imhimrrile_iadului cele
mai groaznice gi fdrd de mild".
CAnd toate au fost gat4 s-a fdcut semn Arhan-
ghelului care
linea
trAmbifa, sd trAmbifeze puternic.
Indatd s-a fdcut o tdcere de moarte, ca gi cum s-ar fi
linigtit toate.
Lg_p!p1a_t11mbrja."
s-au alcdtuit toate trupurile
morlilor. t g a_doqa Duhul Domnului a pus sufletele in
trupurile moarte. Spaimd pi c_utremur a cuprins toate;
cele ceregtj pi cele pdm6ntegti tremurau. Atunci a sunat
d gi cea mai infricogatd trAmbi;i, care a zguduit
toatd lumea caqd qlorllr_ag inyft din motmtnte_,.intr. o
clipd". inflregp.a_tdpriveligte! Erau mai mulfi decAt nisipul
mdrii. In acelagi timp se coborau din ceruri ca o ploaie
deasd spre Tionul
Judecdfii
Cetele ingeregti, zicAnd cu
glas de tunet:
,,Sffrnt, Sfilnt, Sf6ntDomnul Saoaot,plin
este tot pdmhntul de
fricd
gi de cutremurt"
^
Tot pdmAntul gi mul;imea nenumdrati a Cetelor
Ingeregti stdteau agteptAnd. Tiemurau plini de spaimd
in fala infricogatei stdpAniri dumne zeiegti, care se
coboard pe pimAnt.
$i
pe cAnd to;i priveau in sus, au
inceput cutremure, tunete gi fulgere tr ValeaJudecdfii gi
in vdzduh
9i
toli au fost
cupnn$j d9
gro4zi_fitunci tAria
cemlui s-a strAns ga
_q_g_qtt9_gia_aga4lt etnslfta eruce,
sdX'mch?fiilcanieiidca
s9_4l9le. ingeri o
fineau
inain-
tea Domnului nostru Iisus Hristos giJudecdtorul lumii,
Care venea Apoi se auzea un imn, o cAntare strdind:
,,Binecuadntat este Cel Ce aine tntrunumele Domnului,
Dumn e z e u e st e D omnul,
I
u d e c dt o r, S t dp 6nit o r gi D o mn
al pdcii" .
250
Indatd ce s-a sdvArgit aceastd puternicd slavoslovie,
a apdrut
Judecdtorul
pe nori, gezAnd pe tron de foc. Cu
preacurata Lui strdlucire invdpdia cerul pi pdmAntul.
Atunci, r care inviaserd, unii
4u_fugeput
sd striluceascd asemenea soarelui gi indatd
au fost rdpili de nori in vdzduh, spre intAmpinarea
Domnului lor. Cei mai mulli insd au rdmas jos. Nimeni
nu i-a iuat la cer. Se tAnguiau cu amar cd nu s-au
invrednicit gi ei si fie rdpili de nori gi mAhnirea gi durerea
umpleau de amdrdciune sufletele lor. Au cdzut tofi in
genunchi in fafa
Judecdtorului
gi apoi s-au ridicat.
Infricogatul
Judecdtor
Se agezase deja pe tronul
Judecdfii
gi in jurul Lui se adunaseri toate Puterile Ceregti cu fricd
gi cutremur. Cei ce fuseserd ripifi pe nori pentru
intAmpinarea Lui, stdteau de-a dreapta; ceilalfi se aflau
de-a stAnga
judecdtorului.
Cei maimqltl_dinlfe_gseltia
erau iudei, gQq4u_i!or1
$,1hi9191
preof i, imparali, m
.ul-
fime_derrLonahipr_mirenr.
Stiteau ruginali gi se jeleau de
pierzarea lor. Felele lor erau ticdlogite gi suspinau cu
adAncd mAhnire. O tAnguire de moarte s-a lisat peste
tofi gi nici o mAngAiere nu le venea de nicdieri.
Dar cel_cs jlqt_eag
dS3 dleApla Judecito
rului, erau
vqqglrr-hgrllnoFlea-soarele, cinstifi
9i
sldvifi, albi ca lumina
pary? aprinsi de o dumnezeiascd lumind. Ca sd indrdz-
nesc s-o zic, seminau cu Domnul gi Dumnezeul lor.
Deod.atd, infricogatul
]udecdtor $i-a
aruncat pri-
virea intr-o parte gi in alta. S-a uitat de-a dreapta bu-
curos gi a zAmbit. CAnd insd S-a intors spre stAnga S-a
tulburat; S-a mAniat tare gi
$i-a
intors indatd fafa.
Atunci, cu glas putemic gi dumnezeiesc a zis celor din
dreapta:
,,Venifi,
binecuvAntafii Pirintelui Meu, de
mogtenifi Impirifia care a fost gititi voui de la
intemeierea lumii. Cici am flimAnzit
9i
Mi-afi dat si
l J l
I
I
mi ni nc, am i nset at
9i
Mi -af i dat si beau, st ri i n am
fost gi M-afi primit, gol si M-afi imbricat, bolnav si
M-af i cercet at , i n t emni f i
9i
al i veni t l a Mi ne".
Atunci, aceia s-au mirat gi au intrebat:
,,Doamne,
cAnd Te-am vizut flimind
9i fi-am
dat si minAnci,
sau insetat gi Te-am adipat? Si cAnd Te-am vdzutstriin
si Te-am primit, sau gol
9i
Te-am imbricat,
9i
cAnd
Te-am vlzut bolnav si in temniti?"
,,Amin zic voui, intrucit afi ficut unuia din acegti
frati ai Mei mai mici, Mie Mi-afi ficut".
Apoi S-a intors pi cdtre cei
,,de-a
stAnga" gi le-a zis
cu asprime:
,,Duceti-vi de la Mine, blestematilor, in
focul cel vesnic, care este gitit diavolului si slugilor
lui. Cici am flimAnzit si nu Mi-afi dat si minAnc, am
insetat si nu Mi-afi dat si beau, striin am fost
9i
nu
M-afi primit, gol
9i
nu M-afi imbricat, bolnav
9i
in
temnifi
9i
nu M-afi cercetat".
Acei a i -au rdspuns nedumeri t i Mant ui t orul ui :
,,Doamne, cind Te,am vizut bolnav
9i
in temnifi
9i
nu Ti-am slujit
-lie?"
Le-a rispuns Domnul:
,,,,Amin zic voui, intrucAt
nu afi ficut aceasta unuia dintre acegti mai mici, nici
Mie nu Mi-afi ficut". Pierili din ochii Mei, blestemafi
ai pdmAntului! in tartar,in scrAgnirea dinlilol, acolo va
fi plAngere gi tAnguire fdrd de sfArgit!"
Cum a rostitJudecdtorul aceasti hotdrAre, dinspre
rdsdrit' s-a pornit un uriag rAu de foc, care curgea
vijelios spre apus. Era lat ca o mare intinsd. VdzAndu-I,
pdcdtogii din stAnga s-au ingrozit gi au inceput sd
tremure de spaimi, intru deznidejdea lor. Atunci,
nemitarnicul
Judecd
tor a
-
pof
Ulqlt _9a _!oli, d_1e-p-,ti_pi
pdgqlo:gi,"sd treaci primAul.cel arzdtor, pentru ca sd
fie incercali prin foc
2s2
A-q inceput cei din dreapt4 care au
trecut t_o!$iru
igp-it aurul-curat. Lucrurile lor nu s-au ars, ci s-au
ardtat, prin incercare, mai luminoase gi mai limpezi,
iar ei s-au umplut de bucurie.
Ap_o_iaUjnqeput sd,fgaci pi
eer dirl stAngEprin
foc,
ca sd fie incercate gi lucrurile lor. Dar, fiindcf,_erau
p5-cdlogi, flicirile au inceput si-i aydd,,
finAndu-i
in
mijlocul rAului.
$i
lucrurile lor au ars ca pleava, iar
trupurile au rdmas intregi, ca si ardd ani gi veacuri
nesfArgite, impreund cu diavolii. Nici unul nu a izbutit
sd iasi din acel rAu de foc. Pe toli i-a
finut
focul, pentru
cd erau vrednici de osAndd gi pedeapsd.
Dupd ce picdtogii au fost predali iadului, infri-
cogatulJudecdtor S-a ridicat de pe tron gi a pornit citre
dumnezeiescul palat, dimpreund cu toli Sfinfii SAi. il
inconjurau cu multi fricd gi cutremur Puterile Ceregti,
cAntAnd:
,,Ridicafi,
cdpetenii, porlile ooastre gi ztd
riilicafi, porlite cele aeVnice, gi oa intra impdratul
slaaei, Domnul si Dumnezeul dumnezeilor, tmpreu-
nd cu tofi Sfinlii Lui, care se aor bucura de aegnica
mogtenire".
'
Alte ceatd rdspundea gi zicea:
,,Binecuahntat
este
CeI Ce aine tntru numele Domnului, cu cei pe care i-a
tnaredni ci t Harul Sdu sd se nutnenscd
fi i
ai l ui
Dumnezeu. Dumnezeu este Domnul, tmpreund cu
fiii
Noului Sion, gi S-a ardtat noud".
Iar Arhanghelii, care mergeau dupi Domnul, il
slavosloveau, cAntAnd pe rAnd o cAntare cereascd:
,,Venifi
sd ne bucurdm de Domnul gi sd strigdm lui
Dumnezeu, Mhntuitorul nostru, sd tnthmpindm
fala
Lui cu mdrturisire gi tn psalmi sd-l chntdm Lui".
Iar altd ceatd rdspundea armonios:
,,Dumnezeu
m are e st e D omnul gi imp dr at mare p e ste Iot p dm 6ntul.
135
C d in m 6n a Lui sunt m arginil e p dm ilntului g i tn dlfimit e
muntilor ale Lui sunt,,.
^
Acestea gi multe alte cAntdri armonioase cAntau
Ingerii, incAt toli care le auzeau, se bucurau de o
negrditd bucurie. Astfel cAntAnd, au intrat Sfinfii cu
Domnul Iisus Hristos la ospdlul cel ceresc din dum_
nezeiescul
palat pi inimile lor siltau de bucurie. Si
indati porfil^e palatului s-au inchis.
.
Alr."], Impdratul
Ceresc a ghem4-t_p-e*r-rlai
marii
Ingerilor.CeidintAiauvenit\4r\gf
l,sgyglfiafai_Ludil
gi conducitorii
cetel or.
Au uirnaffi .i i.ei
a-oi;p{ezece
Ium-indtori
ai,lumii, Apostolii. Lor le-a au ipornr,.rl sl#e
strilucitd pi doudsprezece_tro_nurica
de.foc, ca sd stea cu
mllte cinste lAngi invdfdtorul loq, Hristos. Chipul lor
scAnteia de o negrditd lumind vegnicd
li
f.,ainiie lq.
strdluceau gi erau luminoase
ca gi chiirlimbarul,
ti
cdpeteniile
ingerilor ii cinsteau. Apoi li s-au aui
ii
douisprezece
coroane minunate, impodobite
cu pietre
9e
myt! pre!,- care strdluceau cu o lumind orbitoare, pi
Ingeri sldvifi le
|ineau
deasupra capetelor lor.
.
Ar_rgt,it apoi inaintea Domnului cet$apt_ezeci.de
Apoqfoli.
De asemenea gi acegtia au primit cinste gi sla_
vd, dar cununile
c_elo_r
do-_isprezece eiau mai minunate.
t"*
a veni.t gi ra.pdgJ
Muc*qnicilor. Acegtia au
cu cununi vepnice, p_otrivit cq
1Ayna,
rdbdarea pi l._"-
cralea lor. Cunund de cunund se deosebea in slava ei,
precum se deosebegte stea de stea
$i
mulli-p,rgo_flti
diaconi erau mai sldvifi gi mai luminogi decAt mulli ar-
hierei. L_o;li s-a datgi cAte o biserig_{, pentru ca sd aducd
pe jertfelnicul cel inlelegdtor SfAnta
Jertfd
gi slujbe bi-
nepldcute lui Dumnezeur.
A intrat apoi c r. Chipul lor
revdrsa o t4inici mireag4d pi g-cAnteiaca s941,elg Domnul
i-aimpodobitcU jAle_Af
ipi;iprin.puLe:ea_S.lAnluluiD*uh
audevenitaQemeneacuinf ric_og_4JliH*e{Uy*qli,pi_Sepfu ni
gi au inceput sd cAnte cu glas de tunet:
,,Sffrnt,
Sfhnt,
Sfhnt Domnul Saztaot, plin este tot pdmhntul de slazta
Lui!" Slava lor era mare, negrditd, gi cununile lor felurit
impodobite
9i
luminoase. Potrivit cu luptele
9i
cu
sudorile lo{, au primit gi cinstea
^
A urmat apoi g9g!g__B1g.q_{_ogilor. Lor le-a ddruit
ImpiratulCQntareaCAnJdrilor^P-saltireallli_David,tim-
pale gi hore, lumini nematerialnicd, strdlucitoare,
negriitd bucurie gi slavoslovia Duhului SfAnt. Atunci,
Stdp Anul dumneze iescului osp*d!
l9_
a q-e,ru1 qi
ein te,
cqya
$i
au cAntat o cAntare aga de melodioasd, incAt to;i sdltau
de fericire. Dupd ce Sfinlii au primit aceste daruri din
preacuratele mAini ale MAntuitorului, agteptau acumpe
acelea pe care
,,ochiul
nu le-a vdzut
9i
urechea nu le-a
auzit
9i
la inima omului nu s-au suit".
A i ntrat apoi t u
e: sdraci gi domni, impd-1a1i gi supugi,
robi gi liberi. Au stat tofi inaintea Domnului, care a
osebit d_i-nt'1q
ei
pe-cei rnilostivi gi curali gi le-a dat
desfdtarea raiului din Eden, palate ceregti gi luminoase,
cununi de mult pref, sfinlenie gi bucurie, sceptruri gi
tronuri gi Ingeri ca sd-i slujeasci.
255
ti, care s-au
pldvelil din C_qli.Fpreund
cu Lucifer. Adicd. Mucenicii
cd s-au invrednicit si mogteneasci pdmAntul cel fericit;
cununile lor ca de trandafiri scAnteiau. Au urmat,,cei
nunata viafd. S-au agezat pentru ei tronuri minunate,
pe care si stea in Impdrdlia Cerurilor.
eoroaagle l9r
elau de aur sfAn!gi nematgr.i4lnice pi strdluceau aga de
tare, incAt de slava lor si se bucure gi cetele ingeregti. A
intrat apoi
ntru Hristos",
Marele Dumnezeu
9i
MAntuitorul
Ior noastre.
botezat, degi moptenegte bucuria Raiului
9i
simte ceva
din mireasma gi dulceafa lui,
tu
Prpd
acepti4 a v6.zut Cuviosul Nifon o__c-qaJd- gle
SfinJi, care
prarr
cnfiii creltinilor. Toli pdreau sd fie ca
de treizeci de ani. Mirele i-a privit cu fala veseld pi le-a
zis:
,,Haina
Botezului este, intr-adevdr, fdrd'pat6',
insd.dclq*c. Voud, ce sd vd fac?"
Atunci pi ei au rdspuns cu indrizneald: ,,Doamne,
am fost lipsifi de bundtdlile Tale cele pdmAntegti, cel
pulin si nu ne lipsegti de cele ceregti!" AzAmbit Mirele
gi le-a dat bundtilile cele ceregti. Au primit
9i
cununa
nevinovdfiei gi a neriutdlii gi toate ogtile^cerepti i-au
admirat. Era minunat sd-i auzi pe Sfinlii Ingeri, care,
bucurAndu-se nespus de vederea tuturor Cetelor Sfin-
filor,
cAntau dulci cAntdri.
Dupd toate aceste4 vede SfAntul Nifon cd vine
inaintei
MkgJgi
o dumnezeiasci Mireasd. in jurul"ei
se revdrsau miresme dumnezeiegti gi mir dumnezeiesc.
Pe preafrumosul ei cap purta o neasemuitd gi impdrd-
tgasqd -diadema"-sa.r9
seanteia I4g:-rii o priveau uimjli
gi Sfinfii -eoplegili.
Harul SfAntului Duh o imbrdca in
haind auritd gi preainfrumusefatd.
C
4ft
a a q
i
qtq_ lA" g d M i
{elc H-ustos, m-a re-a- lmP
d
-
r
{te I
s r[
-s*i1-!r
gJrinat-de. trelori, imp reun d c u s f in te I e
fecioare. Atunci,
,,Cel
Preafrumos" a vdzut-o gi S-a
bucurat.
$i-a
plecatcaprrlgia e-ir,rstit:o ca pe Preaculata
Sq Maicd. Aceasta s-a apropiat cu multi evlavie
9i
cinste gi a sirutat-nemqritorii gi neadormiliiSdi ochi,
precum pi irrdu:e-ratele Sale mAini. Dupi dumneze-
iasca sdrutare, Domnul a dat fecioarelor haine stri-
lucitoare gi cununi prealuminoase gi apoi au venit
toate Puterile Cerepti, cAntAnd gi fericind-o gi sldvind-o
pe Preacurata.
257
Pe ei i-a agezat pe tronuri de aur gi au fost ldudafi de
Dumnezeu.
Dupi acegtia a intrat
pig6ni,
c4re nU au cunoscut Le-gea lui Hriqtos, dar din fire au
filut:o,
ascultdnd de_ glasul conttii . Mulli
strdluceau ca soarele, de nevinovdlia gi curifia lor gi
Domnul le-a dat Paradisul gi cununi luminoase im-
256
Atunci, Mirele S-a ridicat de pe Troriul Sdu, avAnd
de a dreaqta pe Maic4-Sa, iar la stAnga pe cinstitul
Prooroc i Inaintemergdtorul gju,
a iegit ain palat gi a
mers la dumnezeiescul
ospd!, unde se aflau Uunataiite
,/pe care ochiul nu le-a vizut, urechea nu le_a auzit si
la inima omului nu s-au suit,,, p_{eg4tltgpe_ntrrrfOfi
lei
S"
au iubit pe Dumnezeu. in
"r^i
,r.r,eu., topi Sfinfii.
Acegtia, cum au vdzit bundtdfile, s-au umpiut de o
nespusd bucurie pi au inceput sd umble, prdinuind la
minunatul ospdf. Daq, pe acestea robul lui Dumnezeu
Nifon nu a mai putut sd le descrie. Depi l_am silit de
multe ori, nu mi-a spus micar cAt de pufin.
$i
zicea
suspinAnd:
,,Nu p,ofl fiule,
a sausd
asemuiesc cu vreun lucru pirnintesc
luc.rurile acerea
Erau mai presus de orice cugelqre gi inchipuire, dincolo
de toate cele vdzute gi nevdzute,,.
.
Deci, dupi ce Domnul a impirfit Sfinfilor toate
bundtifile cele negrdite gi r,e^iiur'rrite,
a poruncit
Heruvimilor sd inconjoare vegnicul ospip, ugu ..r-
"id"l
inconjoard
o cetate. A poruncit apoi ca serafimii
sd-i inconjoare
pe Heruvimi, Tronuriie
pe Serafimi,
Domniile
pe Tronuri, incepdtoriile
p" Do-r,ii, Sti_
paniile pe Incepdtorii gi, in sfargit,
puterile
Cerurilor
pe StdpAnii. Precum un zid inconjoard un orar, aga gi
cetele ceregti se inconjoard una pealta.
p. s*a dqe_qp_ta ospdfului veaiurilor
stdtea cu mare
cinsteAlhanghelul
Mihailcu ceata lui; la s!4ngaGavriil
cu ceata lui, u-riil stdtea la apus pi
$afailTa
reErit. Toate
acestea s-au fdcut cu porunca Domnului nostru Iisus
Hristos, a Marelui Dumnezeu_gi_a-
M6ntuitorului
tuturor Sfingilor. A,cegle p4!5u cete erau foarte mari gi
impreund cu ceteie preicuratel,or
puteri
inconjurau
ospdful lui Dumnezeu
cu
jnare
strilucire.
CAnd toate acestea s-au terminat, atunci Insugi
Dumnezeu Omul Iisus S_-a supus
-g_e_-l
qry_r+Sse
t9
fr
I-a predat toatd stipAnia pi domnia gi puterea
pe care o luase de la El. Apoi El a intrat la dumne-
zeiescul ospd!, ca Mogtenitor al Tatilui, impdrat gi
Arhiereu impreund-Mogtenitor cu tofi Sfinfii
La sfArgitul tuturor tainelor pe care le-a vdzut
SfAntul Nifon,
ay_dz_ut
$cea
mai infricoFati
descoperire.
i f'lglui Unul-Ndscut, Ndsc-dtorul, Lumina
cea neapropiatd gi negrdltd, a rdsdrit desdat6, lumi-
nAnd dgasupra preacqlatelor Puteri^deasupra tuturer
Cerurilor gi a Cetelor Ceregti. Lumina peste preacuratul
ospdf cum lumineazi soarele lumea. Aga strdlucea
&_t3l
mil_o,
tivirilqr.
9i
precum buretele absoarbe gi
fine
vinul,
aga gi Sfinlii fdri de curmare se umpleau in vecii vecilor
de nespusa Dumnezeire a Tatilui gi impdratului.
_De
acum nu m4r eq4 pentru ei nici nqaptq, nici zi. Era numai
D.Ury,g-Z-e9.,$..k9l, Fiul gi Duhul, lumine gi hrani, viali
gi strdlucire, bucurie, veselie gi desfdtare in Duhul Sfdnt.
Apoi s-a
fdpqt o adAn_cd tdce_1g. Ochii SfAntului Nifon
au primit o lumind curatd, neamestecatd, ca sd vadd.
Primei cete care inconjura ospdful, i s-a rAnduit sd
sdvArgeascd o cAntare neintreruptd gi nesfArpitd. Ea a fost
cuprinsd de o negrditd gi nespusd bucurie. indati
dumnezeiasca gi infricogata ceati a inceput o negrditi
slavoslovie. Inimile Sfinflor sdltau de bucurie gi des-
fitare. De la prima ceatd, mireafa cAntare de slavoslovie
a trecut la ceata a dou4 a Serafimilor. Ainceput atunci gi
aceea sd cAnte cu multd mdiestrie o cAntare tainici.
Precum o ingeptitd dulceafi, a9a rdsuna slavoslovia gi
in urechile Sfinlilor, care se bucurau negrdit cu_t_oate
silnfurile lor. Ochli vedeau
lumin4 -qga
neapropiati,
4irosul
lor mirosea mireasma Dumnezeirii, urechile lor
259
auzeau cAntarea dumnezeiascd
a preacuratelor
puteri,
gllla
lp_r
gusta Trupul gi SAngele Domnului Iisus Hristos,
4*og,
injry impdrdlia Ceririlor, mAinile lor pipdiau
vepnicele bundtdfi gi picioarere ror sdltau la ospdi. Astfel,
toate simfurile lor se
sdtu.rau dg negrditd bucurie.
Dupd putin, q doua ceatd a transmis acea cAntare
ratd gi pdtrunzdtoare.
vezi infricogatele taine, de marea Mea iubire de oameni
260
fali de cei ce se inchind cu smerenie impirdfiei gi Stdp6nirii
Mele,psnJm-ceiuMa-buesrqa-pq-v*es*q-sprerelbl6nd4i
g,B3frt gi care se cutremuri de cuvintele M-ele ".'
Dupi ce i-a spus aceast4 Domnul l-a slobozit dintru
acea i nfri cogati gi preami nunatd vedeni e, care i l
stdpAnise vreme d3, r{ oulsnptim 6ni.
CAnd gi-a venit in sine, stdtea ingrozit gi se tAnguia
indurerat.I=aCfillil_giigul&e-4!l-gitAaiegiz.icea;,,Vald-e
qrine*.tic5.losul! Ce-l agteaptd pe bi-etul meu suflet! Vai
de, g1ing, migelul! Oare in ce stare md voi afla acolg eu,
pdcdtosul? Cum mi voi indreptdli inaintea
]udecdto-
rului? Ce scuzi voi aduce pentru pdcatele mele gi unde
voi ascunde mullimea fdrddelegilor mele? Or-intinatule
gi ticdlosule!... Suspin nu am, nici lacrimi gi nici po-
cdinld nu aflu; milostenie deloc, neriutatea gi blAndelea
se afld foarte departe de mine. Vai, mie! Ce sd fac eu,
nevrednicul gi intinatul? De unde si incep sd-mi
mAntuiesc sufletul? Haina Botezului am intinat-o, Bo-
tezul l-am spurcat, sufletul mi l-am innoroiat, mintea
mi-am intunecat-g viala mi-am cheltuit-o
<tnpetrecei
gi inbefii". O, pdcdtosul de mine! Nu gtiu ce voi face.
Ochii mei privesc lucrurile cele de rugine, urechile
ascultd cAntece lumegti, mirosul adulmecd dupi mi-
resme, gura imi este porniti spre ldcomie. Vai, mie, ti-
cilosul! MAinile mele se bucurd in pdcate; trupul meu
doregte si se tivdleascd in mocirla firddelegii gi cautd
paturi moi gi mAncare aleasd.
O, o, nelegiuitul, intunecatul gi intinatul! Unde si
merg, nu gtiu! Cine md va scoate din acel foc amar?
Cine md va izbdvi din intunericul cel mai dinafard al
infricogatului tartar? Cine mi va izbdvi de scrAgnirea
din;ilor? Vai, vai, mie, scArbosul gi nelegiuitul! Maibine
era sd nu md fi ndscut!...
261
O, de ce slavd md lipsesc eu, innegritull De ce cinste
gi de ce cununi! Ce bucurie gi veselie voi pierde, fiindcd
m-am robit de pdcat! Ticdloase suflete, unde iti este
umilinfa, unde luptele, unde virtulile? Vai, jie, intina-
tule! In ce loc te vei afla in ziua aceea? Ai fdcut vreun
b_ine, ca sd placi lui Dumnezeu? Vei merge in vdpaie.
Cum vei rdbda vaiul gi scrApnirea? O,intinate sril"t",
cum ai poftit si te tdvdlegti mereu in necurdtie, cum ai
sluj it necontenit pAntecelui?
Nelegiuitule gi stricatule, ce rugine vei suferi in fata
lui Dumnezeu? Cu ce ochi te vei uita la dumnezeiar.u
du
fafd? Spune-mi ! Spune-mi ! Ai v dzut acele preaminunate
priveligti pe care Domnul le va infdptui cAndva Spune-mi,
deci, o, suflete, ai vreo faptd vrednicd de acea slav;Z Cum
vei intra acolg dupd ce ai itrtinat dumnezeiescul Botez?
Vai de tine, ticdloase suflete al meu!Vei mogteni focul cel
vegnic
Ai
unde va fi atunci pdcatul gi tatdl lui, si te
mAn fu i a sc e? CL D_oamnq Dumnezeulmeu,_mAn
fu i eS_
te-md de foc, de scrAgnirea dingilor gi de tartar...,,
agteaptd pe Sfinli in Ceruri! CAt de tare md tem sd nu fiu
lipsit de ele!" Apoi suspina adAnc
ai
spunea:
,,Doamne,
ajutd gi mAntuiegte intunecatul meu suflet!,,
Partea a VI-a
SI NAXARUL DI N DUMTNI CA
i NTRI CogAToAREI
I UDEcATI
dupd Triodul tipdrit la Bucuregti
tn anul 20001
in aceastd zi se face pomenirea Venirii a Dou4 intru
slavd, a Domnului nostru Iisus Hristos. Dupd cele doud
pilde din duminicile trecute, pilda Vamegului gi a
Fariseului gi pilda Fiului risipitol, dumnezeiegtii Pdrinli
au rAnduit in aceasti duminicd pomenirea celei de a
Doua Veniri a Domnului, pentru ca nu cumva omul,
aflAnd din acele pilde despre iubirea de oameni a lui
1
Textul de fafd e reprodus dupi Triod (ed.IBMBO& Bucuregti,
2000, pp. 45-47).Alcdtuirea sinaxarului aparline lui Nichifor Calist
Xantopol gi a fost tradusi la mijlocul veacului trecut de cdtre
pdri ntel e Dumi tru Feci oru gi publ i cat i n Si naxarel e Tri odul ui
(Bucuregti, 7946,135 p.), carte care mai apoi a fost republicatd sub
acelagi nume sub ingrijirea pirintelui Eugen Drdgoi (Galali,7992,
11.2p.). Nichifor Calist Xantopol (1265-11341) a fost istoric biseri-
cesc, iar de la el ne-au rdmas mai multe lucr5ri. A conceput o istorie
a Bisericii de la inceputuri gi pAnd in anul 911, a alcituit liste cro-
nologice de impirafi gi patriarhi, imne religioase, parafraze la
SfAnta Scripturd, o viafd versificatd a SfAntului Nicolae
9.a.
Se pare
cd textele sinaxarelor au fost introduse inTriod la scurtd vreme de
la alcdtuirea lor. Tot el a izvodit gi Canonul Niscdtoarei de Dumne-
zeu la lJtrenia de Ia praznicul Izvorului Tdmdduirii din SiptimAna
LuminatS.
La acest text al Sinaxarului am considerat ci trebuie aldturat
pi un fragment dintr-o versiune mai veche aTriodului, tocrnai pentm
l dmuri rea ce o aduce pri vi tor l a cel e ,,tapte
vremi " pomeni te de
Proorocul Dani i l (vezi nota urmdtoare).
263
Doua Venire va fi cea din td din toate cele
SAV
. Cdci trebui
Dumnezeu, sd trdiasci fdrd nici o gnje, spunAndu-gi:
,,Dumnezeu este i ubi tor de oameni l Dacd mh voi
depdrta de pdcat, indati voi dobAndi totul,,. Au rAnduit
deci dumnezei egti i Pdri nl i i n aceastd dumi ni cd
pomenirea infricogdtoarei zile acelei de a Doua Veniri
a Domnului, ca infricogAndu-i pe oameni prin moarte
gi prin agteptarea chinurilor ce vor sd fie, Je-i intoarc;
sd vini gi
Judecdtorul sufletelor care au mers mai
inainte. intr-un fel oarecare, sirbitoarea de azi pune
oarecum astdzi sfArgit tuturor sdrbdtorilor, deoarece a
Cer cu minuni mai presus d.e fire gi cu mare strilucire;
vgVeni in trup ca sd fie cunoscut de tofi ci El este Cel
Care a venit intAia oard pentru a mAntui rieamul
omenesc, iar acum, a doua oard., ca sd-l judece dacd a
pdzit bine poruncile ce i-au fost date. Nimeni nu gtie
cAnd va fi Venirea Lui. Domnul a ascuns-o chiar.
Apostolilor Sdi. Cu toate aceste4 a aritat cd inainte
de Venirea Sa e,
ldmurite
mai pe larg
de unii dintre Sfinfi. Se spune ci a
poua
Venire va fi
dUpd trecerea celor
Eplqlqt
!ea1Li. Inainte de Venirea
Lui,
y11-g-!-,{ntihrist. Se va nagte, dupd cum spune
S.fAntul Ipolit al Romei, dintr-o femeie desfrAnatd,
f eiioad-C-uT;meG.d!$feevre_i,d,iqqemj4f ialuiDan,
fiul lui lacov. Se va purta ca gi cgm ar trdi dupd Hristos,
va face minuni, cAte a ficut gi Hristos, gi va invia morfi.
Totugi, pe toate le va face i nu cu
adevdrat; g_i nqg-terea gi trupul gi toate celelalte minuni,
dupd cum zice Apostolul.
,,Atunci
-
zice el
-
se va
descoperi
!iu!
p!_e1Zd cu toatd puterea gi semne gi
minuni mincinoase"
(2
Tesaloniceni 2, 3-4). Dar, dupd
cum spune
,
nu se va intrupa diavolul,
ci v-a fi . Va lua asupra sa
toati lucrarea Satanei gi se va ardta pe_Reagtepjate.
Apoi se va arita bun gi blAnd tuturor.
va cerceta dumnezeiegtile Scripturi; va
line
post gi va
fi silit de oameni sd primeascd a fi ales impdrat. Va
e va ageza in
gapte timpuri
[ani]
inainte, dupd cum zice Daniil, va veni E,nohp_i
I
,
p.gp_ovdduind popo_rulq-t_ qe
lir' _l_
primeascd.
Antihrist insi ii va prinde gi-i va chinui, apoi le va
tdia capetele. Cei care vor voi sd rdmAnd credinciogi
265
irj
I
i
l
viitoare avem sd fim izgonilidin rai, in chip simbolic,
prin Adam, pAnd cAnd va veni Hristos ,p.e a ne duce
iardgi in rai.
S.
" ""-"pt"
"
po"r
pentru motivul cd
intAia oard Hristos_a trdit
Cu_LfqpUlp{ntre noi, dar
bland pi fdrd slavd. La a Doua veniie i"ia vu venidin
264
fugi depa_rte; pe-cei care ii va gdsi in munfi ii va
igP-rtrprin
d**oni. Dar, din pricina celor alegi, se vor
micaora cele gapte timpuri
[ani2]. ;
toate stihiile lumii se vor schimba incAt aproape sd
dispard toate.
Dupi acestea va fi pe neagteptate Venirea Domnu_
lui din Cer, ca un fulger, mergAnd inainte gr115tita_Lui
Cruce. RAu de foc clocotitor va merge inainte, curdfind
tot pdmAntul de necurdfii. indatd,
Vo1fiplnpr
AntftUst
pi slugile lui
?ivor
fi dali_focului vegnic. I=a sunetele de
trAmbife ale Ingerilor, va veni deodatd, de la marginile
pdmAntului
9i
din toate stihiile, tot neamul omenEsc in
Ierusalim, cdci acesta este
centiul iunri,
li
acolovor
sta tronurile de judecati.
se vor schimba
in_tru n e s tri c d_c1yne_
g u p r9 p r ii I e I
o r-trupu
:i_ p i r.,.llGtu, p i
v_er avea aceeagi fory1d. Insgli stihiile,lumii vor primi
re in mai bine. Domnul, p
despdrli
pe cei drepfi de cei
rdtori i faptel or bune spre a pri mi vi afa
vegnicd, iar pdcdtogii, iardgi, spre a pli-i chinul rr"p.,i".
Si nu vor inceta niciodati acestea, nici viafa
,u"p.ri.d,
nici chinul vegnic.
Dar trebuie sd se gtie cd Hftqlqq n_q va intreba atunci
nlqdgPgst4gide,qaracie,a_1-c-ilomiror,Lc.ttoa_tqce
sunt bune gi aceste4
ci de cele ce__sqnt cu lt mai burre
_ __tD"pa
textul edifiilor romAnegti ale Tiodttlti dtn veacurile
XVJII-XX, ace.st p3rag1.af se incheie astfel:
,,$i mai inainte de gapte
ani, precum zice Daniil,
Vsr_vcni-E4ah9illie, de vor proporr;iri
oa-me$-E1Sn!3l
u-l
R
ryn-qu I 9qf
-!lBg
&trhns
tL ia r e i ii u'u p -r J"
pe er
tl
il va munci, apoi gi capetele Ie va tdia. Iari aceia care se vor
cnema creFtrnr geparte vor fugi; p.rlcare
ii
va ispiti
,i_i
va a_mdgi
P-$.1
drac1, aftaldulprrl
munfi.
-Qqf,qg_t
"I_sls$aacrj*f"
ur",i
pe.ftru cei alegi.
$i _foametg
va fi rnare, cA"d g, t""t";trhiF;;
tulbur4 atAta cAt pufin nu au*r?i vor conteni pi vor pieri,,.
decAt acestea, Va spune
dreplilor gi pdc imAnzit
9i
Mi-afi dat si minAnc; am insetat
9i
Mi-afi dat si beau;
striin am fost
9i
M-afi primit; gol am fost
9i
M-afi
imbricat; bolnav am fost gi M-afi cercetat; in temnifi
am fost gi afi venit la Mine. intrucAt ali ficut unuia
dintre acegti mai mici, Mie Mi-afi ficut!"
(cf.
Matei25,'
35-45) Aceste fapte bune poate sd le facd oricine dupi
puterea sa
Agadar, atunci a va mdrturisi ci Domnul
este Iisus Hristos intru slava lui Dumnezeu-Tatdl.
Chinurile despre care vorbegte SfAnta Evanghelie
sunt acestea: acolo va fi plAngerea gi scrAgnirea dinfilor;
viermele lor nu se va sfArgi gi focul lor nu se va stinge;
gi,,aruncafi-i in intunericul cel mai dinafari! " (
cf . Matei
8, L2; 22, 13; 25, 30) Pe toate acestea Bi seri ca l ui
Dumnezeu hotdrAt le primegte.
Biserica lui Dumnezeu socotegte cd
4g$tefgg-$ilm-
pdrdfia Cerurilor sunt petrecerea Sfinfilor cu Dumnezeu,
sEsluciitia-Ce o vor avea gi urcarea la Dumnezeu; iar
chinul gi intunericul gi cele asemenea s a
de
cj au fost lipsite, drn_pneina_nepqq4ltj_pi u
desfitdrii trecdtoare, de strdlucirea dumnezeiascd.
--eu
inEiiJJEa; oameni cea ntgtAiii, rtristoase
Dumnezeule, invrednicegte-ne de glasul Tdu cel dorit,
numird-ne ir rAndul celor de-a dreapta Ta
gi ne miluiegte pe noi.
Amin.
ar al r^
WU U
rt
Par t ea a VI I - a
RUGACTUNI
PENTRU PRI VEGHERE TAUr uTRI CA
RUGACIUNEA STARETILOR DE LA OPTINA
fiupornrvA
pECETLUTRTT
cu sEMNUL LUr
ANTIHRIST
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezerr,
pdzegte-ne de ingeldciunea vicleanului Antihrist, a cdrui
venire se apropie, gi ne izbdvegte de toate uneltirile lui.
Acoperd-ne pe noi gi pe toli dreptmdritorii cregtini de
mrejele lui cele viclene, in tainica pustie a mAntuirii
Tale. Nu ne ldsa pe noi, Doamne, sd ne ingrozim de
frica diavoleasci mai mult decAt de frica lui Dumnezeu
gi sd ne depirtdm de Tine gi de Biserica Th cea sfAntd.
Dd-ne, Doamne, mai bine sd pdtimim gi sd murim
pentru sfAnt Numele Tdu gi Credinfa cea adevdratd,
decAt sd ne lepddim de Tine gi sd primim semnul
mArgavului Antihrist pi sd ne inchindm lui. Dd-ne noud,
zi gi noapte, lacrimi si plAngem gregalele noastre
gi indurd^-Te de noi, Doamne, in ziua
Infricogitoarei Tale
Judecdli.
Amin.
CANONUL
DIN RANDUIALA LITURGICA
A DUMINICII 1NFRICO9ATOAREI
]UDECATI
Alcdtuire a SfLntului Teodor Studitull
CLnturea I, glasul aI Vl-lea:
Irmos: Ajutor pi acoPeritor' ..
Md cutremur cugetAndlaziua cea infricopdtoare a
Venirii Tale, celei cu totul de negrdit,
9i
cu frici mai
inainte o vdd; ziua in care vei gedea sd judeci pe cei vii
pi pe cei morfi, Dumnezeul meu, Atotputernice.
CAnd vei veni, Dumnezeule, cu mii
9i
miriade de
puteri ceregti ale ingerilor, irvrednicepte-md, Hristoase,
pi pe mine, ticilosul, a Te intAmpina pe nori.
Vino, suflete al meu, de ia aminte la ziua aceea
9i
ceasul in care Dumnezeu de fafd,vaveni, gi te tAnguiegte
gi plAngi, ca sd te afli curat in ceasul cercetdrii.
Mi ingrozepte gi md infricogeazd, focul cel nestins
al gheenei, viermele cel cumplit, scrApnirea dinfilor; ci
sldbegte gi-mi lasd gregalele, gi in starea cea dimpreund
cu alegii Tdi, Hristoase, rAnduiegte-mi.
Glasul Tiu, cel dorit, care va chema la bucurie pe
Sfinfii Tdi, sd-l aud gi eu, ticdlosul,
9i
si aflu nespusa
desfdtare a Impdriliei Ceregti.
Si nu intri cu mine la judecati, aducAnd faptele
mele, cercAnd cuvintele gi indreptAnd
[implinind]
poruncile. Ci cu indurdrile Tale, trecAnd cu vederea
rdutdfile mele, mAntuiegte-mi, Atotputernice.
1
Aceste rugdciuni sunt reproduse dupi Triod (ed.IBMBO&
Bucuregti,2000,pP.41-50).
26e
A
w
r A T A A
A
v
rl
A A A
Sl avd. . . , a Trei ni i :
Unime in trei Ipostasuri, preastdpAnitoare, Domnie
a tuturor preadesdvArpit stdpAnitoare, StdpAnie peste
toate, Tu Insdfi mAntuiegte-ne pe noi, Pdrinte;i Fiule gi
Duhule PreasfAnt.
$i
acum. .., a Ndscdtoarci:
Cine a ndscut fiu neasemdnat dupd legea pdrin-
teascd? Pe Acesta dar il nagte Thtel,-fdrd de maicd.
Pr easl dvi t d mi nune! Cd t u ai ndscut , Cur at d, pe
Dumnezeu gi Omul.'
Cat aaasr c:
Ajutor gi acoperitor s-a fdcut mie spre mAntuire;
Acesta este Dumnezeul meu, gi-L voi preasldvi pe El,
Dumnezeul pdrintelui meu, gi-L voi indlfa pe El, cdci
cu slavd S-a preasldvit.
Cintures a III-a:
Irmos: intdregte, Doamne, pe piatra...
Domnul vine, pi cine va suferi frica Lui? Cine se va a-
rdta felei Lui? Ci fii gat4 o, suflete, spre intAmpinarea Lui.
Mai i nai nt e sd apucdm sd pl Angem, gi sd ne
impdcdm cu Dumnezeu mai inainte de sfArgit, cd
infricogdtor este divanul la care toli cu grumajii plecali
vom sta.
Miluiegte^-md, Doamne, miluiepte-md strig
fie,
cAnd
vei veni cu ingerii Tdi, sd rdsplitegti tutu-ror dupi
vrednicia faptelor.
Cum voi rdbda mAnia de neindurat a
Judecdfii
Thle,
Doamne, neascultAnd
porunca Ta? Ci sd Te induri de
mine in ceasul
Judecdfii.
270
intoarce-te, suspini, ticdloase suflete, mai inainte
pAnd ce va lua sfArgit priveligtea vielii, pAnd nu-!i va
inchide Domnul uga cimirii.
Pdcdtuit-am, Doamne, ca altul nimenea dintre
oameni, grepind mai presus decAt omul; ci mai inainte
de
Judecatd
fii mie milostiv Iubitorule de oameni.
Sl avd. . . , aTr ei mi i :
Treime neamestecatd., neziditd, fire fdri inceput,
Ceea Ce egti ldudati in trei Fele, mAntuiegte-ne pe noi,
cei ce ne inchindm cu credinld stdpAnirii Tale.
$i
acum. . ., a Ndscdtoarei:
Odrdslit-ai, Preacuratd, cu naptere fdrd de sdmAnli,
pe CuvAntul Cel viu, Care S-a intrupat in pAntecele tdu,
da. nn S-a schimbat. Slavd nagterii tale, Maica lui
Dumnezeu.
Cataaasie:
intdregte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale, inima
mea care se clatind, cd Singur epti sfAnt gi drept.
S edeqlna, glasul al Vl-lea:
GAndesc la ziua cea irnfricopdtoare
9i
ppng de fap-
tele mele cele viclene; cum voi rdspunde Impiratului
Celui nemuritor?
$i
cu ce indrdzneald md voi uita la
Ju-
decdtorul, eu, dezmierdatul? Milostive Pdrinte, Fiule
Unule-Ndscut gi Duhule Sfinte, miluiegte-md.
Sl avd. . .
in valea plAngerii, in locul ce ai rAnduit, cAnd vei
gede4 Milostive, sd faci judecatd dreaptd, sd nu vddepti
cele ascunse aie mele, nici sd md ruginezi ireaintea Ingeri-
lor; ci Te milostivegte, Dumnezeule, gi md miluiegte'
271
Si acum. .., a Ndscdtoarei:
Nddejdea lumii cea bund, Ndscdtoare de Dumnezeu
Fecioari, a ta singuri gi neirfricatd ajutorinfd cer; mi-
lostivegte-te spre poporul cel ce lesne se primejduiegte,
roagd pe milostivul Dumnezeu sd izbiveascd sufletele
noastre de toatd certarea" ceea ce egti una binecuvantati.
Chntarea a lV-a:
lrmos: Auzit-a Proorocul de Venirea Ta...
Sosit-a ziuE iatd. inaintea ugilor este
Judecata;
sufl ete,,pri vegheazi !
Ai ci i mpdrafi i i mpreund gi
domnii, bogafii, sdracii se vor aduna gi igi vaiua fiecaie
om dupd vrednicia faptelor.
intru a sa rAnduiali, sihastrul gi arhiereul, bdtrAnul
gi tAndrul, sluga gi stipAnul vor fi cercetafi; vdduva gi
fecioara se vor indrepta; ci vai atunci de iofi cei ce nu
vor avea viald nevinovatd.
Nemitarnici esteludecata T! neingelat divanul Tdu
de graiul cel megtegugit, ci n,, asctr.de vorba cea iscu_
sitd a ritorilor dreptate4 nici nu o amigegte aducerea
de martori; cd la Tine, Dumnezeule,
cJle'ascunse ale
tuturor stau de fafd.
Sd nu vin la pimAntul plAngerii, sd nu vdd locul
intunericului,
Hristoase al meu, Cuvinte, nici legAn_
du-md de mAini gi de picioare sI fiu lepddat afari"din
cdmara T4 avand imbrrcdmintea
nesiricdciunii
inti-
natd, eu, nevrednicul.
^ 9-""d
vei despdrfi pe pdcdtogi de cei drepfi, jude_
cAnd lume4 rAnduiegte-mi
a fi una din oile tale ale_
gAndu-md dintre capre,Iubitorule de oameni, ca sd aud
glasul Tdu cel binecuvAntat.
272
CAnd se va face intrebare de lucruri
9i
cAnd se vor
deschide cdrlile, ce vrei sd faci, o, ticdloase suflete? Ce
vrei sd rispunzi la
Judecatd,
neavAnd roade de dr'eptate,
ca sd aduci lui Hristos, Ziditqrul tdu?
Auzind cuvAntul cel cu plAngere al bogatului in
vdpaia chihurilor, plAng ticilosul
9i
md tAnguiesc, in
aceeagi os..ndi fiind, gi md rog: Miluiegte-md, MAntu-
itorul lumii, in vremea
Judecilii.
Sl avd. ..; aTrei mi i :
Pe Fiul din Tatdl gi pe Duhul sldvesc, ca din soare/
lumina gi raza; insi pe Fiul dupd nagtere, cd pi naptere
este, iar pe Duhul dupd iepire
[purcedere],
cd
9i
iegire
[purcedere]
este; pe dumnezeiascaTreime cea impreu-
nd fird de inceput, Cdreia se inchini toatd fdptura
Si
acum. .., a Ndscdtoarei:
Fecioard, Prunc ndscAnd
9i
curdlia pdzind, tu cin-
stiti te-ai ardtat, ndscAnd pe Dumnezeu
9i
Omul, pe
Acelagi-Unul in amAndoud chipurile; minunea ta Fe-
cioari Maici, spdimAnte azd' totauzul
9i
cugetul'
Catauasie:
Auzit-a Proorocul de Venirea Th, Doamne,
9i
s-a
temut, cd vrei sd Te nagti din Fecioari, gi oamenilor si
Te ard;i,
9i
a zis: Auzit-am auzul Tiu
9i
m-am temut,
slavd puterii Tale, Doamne.
Ckntarea aV-a:
lrmos: De noaPte mAnecAnd eu...
Cutremur nepovestit gi fricd va fi acolo; cd va veni
Domnul, gi impreund cu DAnsul lucrul fiecdruia dintre
oameni.
$i
cine dar de aicea nu se va plAnge?
273
RAul cel de foc md tulburi,
md topepte, md roade
scrApnirea
dinfilor gi intunericul
adAncuiui; deci, in ce
chip gi cum voi face sd induplec
pe Dumnezeu?
Iartd,
Doamne, pe robul Tdu, ca nu cAndva si md
dai chinuitorilor
celcr amari, ingerilor
celor cumpli;i,
intre
care nu se poate afla acoio 6ain.,e.
_,
It:-ft
mild, fie-!i, Doamne, de zidirea Th; gregit-am
1te,
rartd-md;
cd din fire curat numai Tu egti, gi a-ltui afard
de Tine
nimeni nu este fdrd intindciune.
Slavd. .., a Treimii:
^
9i
acum. .., aNdscdtoarei:
Cataaasie:
_^^ P"
noapte
mAnecAnd
eu, Iubitorule de oameni, Te
ru8
rumrneazd-md_Fi
mi indrepteazd,i
pe mine spre
poruncile
Tale gi md invald, Mantuitorui",
rd fu" voia'Ta
274
Ckntaren a VI-a:
lrmos: Strigat-am cu toati inima...
La infricogdtoarea Ta Venire Hristoase, cAnd Te vei
ardta din Cer, gi se vor pune scaunele, gi se vor deschide
cdrfile, sd-Ji fie mild, atunci, MAntuitorule, de zidirea Ta
Acolo nimic nu va putea ajuta, fiind
Judecitor
Dumnezeu: nici invdfdtur4 nici meptegugul, nici mdrire4
nici prietegugul; fdrd numai puterea t4 cea din fapte, o,
suflete al meu!
Acolo impreuni va fi domnul gi conducdtorul,
sdracul gi bogatul, suflete! Nici tatd, nici mamd nu vor
putea ajuta, nici frate nu va putea izbdvi de osAndire.
CugetAnd la infricogdtoarea intrebare a
]udecdto-
rului, suflete, ingrozegte-te de aici, gdtegte-fi rdspunsul,
ca sd nu fii osAndit in legdturile cele vegnice.
Sd nu aud, Doamne, zicAndu-mi-se: Ia-|i al tdu!
$i
sd fiu gonit de la Tine; nici: Du-te ir locul cel blestemat!
Ci sd aud glasul cel dorit al dreplilor.
Din porfile iadului izbdvegte-md, Doamne; mAntu-
iegte-md din prdpastie gi din intunericul cel adAnc, din
cele de dedesubt ale pdmAntului gi din focul cel nestins,
pi de oricare altd pedeapsd vepnicd.
Slavi. .., a Treimii:
Dumnezeire4 Unimea Treimii o laud; pe Tatdl pi
pe Fiul gi pe Dumnezeiescul Duh, putere a unei StdpAnii
Ce Se desparte in trei Ipostasuri.
Si
acum. . ., a Ndscdtoarei.
Tu egti ug4 prin care singur Iisus, Fiul tdu, a trecut,
Cel Ce a intrat gi a iegit, gi cheile fecioriei ne le-a stricat,
Curatd; Cel Ce a zidit pe Adam.
275
Cataaasie:
Strigat-am cu toatd inima mea cdtre milostivul
Dumnezeu gi m-a auzit din iadul cel mai de jos gi a
scos din stricdciune viafa mea
Condac, glasul l:
CAnd vei veni, Dumnezeule, pe pdmAnt cu mdrire
gi toate se vor cutremur4 gi rAul cel de foc inaintea
divanului
va curge, cirfile se vor deschide gi cele ascunse
se vor vddi; atunci sd md izbdvegti de focul cel nestins gi
$
mi invrednicegti a,sta de-a dreaptaT4judecdtoruie
Preadrepte.
Icos:
De infricogitorul Tiu divan aducAndu-mi aminte,
preabunule
Doamne, gi de ziua
Judecdfii
md infricogez
gi md tem, vddit fiind de cugetul meu. CAnd vei gedea
Pe
scaunul Tdu gi vei face cercetare, atunci nimeni nu
Ckntarea a VII-a:
Irmos: Gregit-am, firddelege am ficut...
276
Domnul vine si judece, cine va suferi ardtarea Lui?
infricosea zd-te, ticiloase al meu suflet, infricopeazd-te,
gi-fi gdtegte lucrurile^tale spre iepirea ta; ca sd afli
milosliv gi indurat pe insugi Dumnezeul pdrinlilor'
Focul cel nestins mi tulburi,
9i
ingrozirea cea amard
a viermilor; iadul cel stricdtor de suflet md sperie,
9i
indeajuns de umilit nicidecum nu mi fac; ci, Doamne,
Doamne!, mai inainte de sfArgit, intdrepte-mi cu frica Tll
Cad inaintea Ta gi aduc
Jie,
ca nigte lacrimi,
graiurile mele. Gregit-am, cum nici pdcdtoasa n-a gregit,
gi fetad"l.ge am fdcut ca altul nimeni pe pdmAn! ci Te
ind.uri, StipAne, spre fiptutaTa, gi iard9i md cheami'
tntoarce-te, ciiegte-te, descoperd cele ascunse, zi
lui Dumnezeu, Celui Ce toate le gtie: Tu gtii ascunsurile
mele, Unule MAntuitorule; Tu Insuli mi miluie9te,
precum cAnti David, dupi mare mila Ta
Sl avi . .., akei mi i :
Pe Trei ca
Pe
Unul, intru o fiinfi,
9i
Unul in trei
Fefe laud; acestea sunt: Tatdl, Fiul gi SfAntul Duh; o
Pu-
tere, o voie
9i
o lucrare; un Dumnezeu intreit-sfAnt, o
impdrifie singuri stdPAnitoare.
$i
acum' .., aNdscdtoarei:
Iegit-a Dumnezeu, Cel preafrumos, din cdmara
pAntecelui tdu, ca un impdrat cu haini gesu6 de Dumnezeu,
rogiti in vopseaua cea de taini a preacuratului tdu s6nge,
ceea ce nu glji de mire,
9i
impnrdlegte tot pim6nhrl'
Catauasie:
Gregit-am, firidelege am ficut, nu ne-arn i:rdreptat
inaintea Tl+ nici am pdzit, nici am ficut precum ai poruncit
noud. Ci nu ne pdrdsi pAnn in sfArryit Dumnezeul pirinlilor'
277
CAnturea
a VIII-a:
Irntos:
pe
Cel Ce_L sldvesc
ogtile...
CAnd vei chema toatd suflarea laolaltd,
ca si iei
seam4 Hristoase,
mare frici va fi atunci, mare nevoie
deoarece
numai faptele
singure vor ajuta in veci.
BinecuvAnrdm
pe Tatdl pi pe Fiul gi pe SfAntul Duh,
Dumnezeu.
Pe un Dumnezeu.d"pe
fiinld cinstesc, trei Fefe laud
dupi osebire;
altele, dar nu de alt fel; cd Dumnezeirea
una este, in trei Feye: Thtdl gi Fiul gi Dumnezeiescul
Duh.
278
$i
acum. .., a Ndscdtoareu
Din luminatul tiu pAntece iegind Hristos, ca unMire
din cdmard, a luminat lumind mare celor din intuneric;
pentru ci strdlucind Soarele Dreptdfii,lumea a luminat,
Curatd!
Cataansie:
Sd lduddm, bine sd cuvAntdm gi sd ne inchinim
Domnului, cAntAndu-I gi preaindlfAndu-L pe DAnsul
intru toJi vecii.
Pe Cel Ce-L sldvesc ogtile ceregti, gi de DAnsul se
infricogeazi heruvimii gi serafimii, toatd suflarea gi
fdptura ldudafi-L, binecuvAntali-L, gi-L preaindllaji
intru tofi vecii.
CLilarea a IX-a:
Irmos: Nagterea zdmislirii...
Domnul vine, ca pe pdcdtogi sd-i pedepseascd, pe
drepli sd-i mAntuiascd; sd ne infricogdm gi sd plAngem,
gi sd ludm simlire de ziua aceea in care, descoperind
cele neardtate gi cele ascunse ale oamenilor, va rdspldti
cele dupd vrednicie.
infricogatu-s-a gi s-a ingrozit Moise vdzAndu-Te din
spate; dar eu ticdlosul cum voi suferi a vedea fala Ta
atunci, cAnd vei veni din Cer? Ci sd-Ji fie mild de mine,
Doamne, gi cu indurarea sd caufi spre mine.
Daniil s-a temut de ceasul cercetdrii, iar eu ticilosul
ce voi pdtimi, Doamne, venind la acea zi hfricogdtoare?
Ci imi di, mai inainte de sfArgit, cu pldcere a sluji
Jie,
ca sd dobAndesc impdrdgia Ta.
Focul se pregdtegte, viermele se rAnduiegte; cinstea
veseliei, iertare4lumina cea neinseratd, bucuria drep-
279
filor.
Deci, cine este acel fericit,
ca sd scape de chinul
celor dintAi, pi sd mogteneascd
cele de al doilea?
Sd nu md intoarcd de la fala Ta Doamne, mAnia
urgiei rhle, nici sd aud glasul Tdu cel de blestem tri-
mifAndu-md in foc; ci sd intm in bucuria cdmdrii Tale
celei nestricdcioase gi eu atunci, cu Sfinfii Tdi.
Mintea mi s-a rdnit, trupul mi s-a tr6nddvit, mi se
bohndvegte duhul, cuvAnhrl a sldbig viafa mi s_a omorAt,
sfargihrl este langd ugi. Pentru aceast4 ficdloase al meu su-
flet, ce vei face cAnd va,veni
|udecdtorul si cerce ale tale?
Slavd. .., a Treimii:
LJnule, Niscdtorule al Unui4
pdrinte
alFiului celui
Unul-Ndscut, gi Unule Firrle al Unui4 lumind gi strd_
lucirea luminii, giUnule Duhule Sfinte,numai al Unuia
Dumnezeu, Care egti cu adevdrat Domn al Domnului;
o Tieime, Unime sfAntd, mAntuiegte-mi
pe mine, cel ce
griiesc de Dumne zeftea Ta
pi
acum. .., a Ndscdtoarei:
M-inunea nagterii tale md uimegte, ceea ce egti cu
totul firi prihand; spune cum ai zdmisrit fdri sdmantd
pe Cel necuprins?
Cum ai rdmas Fecioari, ndscAnd ca
o Maicd? Acest lucru peste fire cu credin;d primindu_I,
inchind-te
Celui niscut, cdci cAte le voiegte,le gi poate.
Cataoasie:
Nagterea zdmislirii
celei firi simAnli este netdlmd_
citi, rodul Maicii celei fird de bdrbat este nestricat, ci
nagterea lui Dumnezeu
innoiegte firile.
pentru
aceast4
pe tine, toate neamurile,
ca pe o Maicd Mireasd a lui
Dumnezeu,
cu dreaptd credinfi te mdrim.
a
ALTE RUGACIUNI
DIN RANDUIALA LITURGICA E NUVTINICII
i NrrucogAroanEtIUDECATr'
CAnd va fi si vii sd faci
]udecati
dreapti, Prea-
dreptule
JudecXtor,
gezAnd pe scaunul slavei Tale, rAu.
de foc infricogAnd, va trage inaintea divanului Tdu pe
tofi, stAnd inaintea Ta Puterile ceregti,
9i
oamenii cu frici
vor fi judecafi, fiecare precum a lucrat; atunci, sd-Ji fie
mild de noi, gi si ne invrednicegti, Hristoase, de partea
celor mAntuili, ca un Indurat.
Cdrfile se vor deschide gi se vor ardta faptele oa-
menilo1 inaintea divanului Tiu celui de nei:rdura!
9i
va
risuna toati valea plAngerii cu groaznicd scrAgnire,
vdzAnd pe tofi cei ce au picdtuit trimigi in chinurile cele
vegnice, cu dreaptd judecata Ta gi fdrd de folos plAngAnd,
indurate. Pentru aceasta Te rugdm pe Tine, Bunule, si-Ji
fie mild de noi, cei ce Te lduddm, Unule, mult-Milostive.
TrAmbilele vor sun4 gi mormintele se vor degert4
gi se va scula toatd firea omeneasci, cutremurAndu-se;
cei ce au fdcut bine, cu bucurie se vor bucur4 apteptAnd
sd ia plati; iar cei ce au picdtuit, vor tremura cumplit
vditAndu-se, fiind trimigi la chinuri gi de cei alegi
despirfindu-se. Doamne al slavei, milostivegte-Te spre
noi, ca un Bun, gi ne irvrednicegte pe noi de partea
celor ce Te-au iubit pe Tine.
PlAng gi mi tAnguiesc, cAnd imi vine in simfire focul
cel vegnic, intunericul cel mai din afari gi tartarul, vier-
mele cel cumplit gi scrAgnirea dinlilor cea neincetati, gi
durerea ce va si fie celor ce au gregit peste misurd, pi pe
Tine, Cel preabun,
iqJ"utl4_ygle
Te-au mAniat, dintre
care unul gi cel dintAi sunt eu, ticdlosul. Ci,
Judecdtorule,
ca un indurat, mAntuiegte-md cu mila Ta.
28r
CAnd se vor a?ezascaunele
gi se vor deschide cdrtile
gi Dumnezeu va gedea la
Judecati, o, c fricd va fi atunci!
Ingerii stAnd irainte cu fricd gi rAul de foc curgAnd; ce
vom face atunci, noi, oamenii cei vinovali d.-e multe
pdcate?
$i
cand il vom auzi chemand pe cei binecuvan-
tafi ai ratdlui intru impirdtie, iar pe iei picdtogi trimi-
fandu-i
la chinuri, cine va suferi u"eu ir,,f.i.o$dtoare
hotd-
rAre? Ci LJnule,Iubitorule
de oameni, MAntuitorule,
im_
pdrate al veacuriioq, mai inainte pand ce va sosi sfarpifui,
prin pocdintd, intorcAndu-md,
miluiegte_md.
)omnului, aga sd viefuim: pe
tcei irlset"ifse-i udlph^, pe
rdini sd-i gducem
in cag{"pe
sd:i calftelq! a si qicdgi
cdtre
1oi lef
ce va sd judece,oro*@.uf,t
Th tdlui M gu, de mop_tenjli impdrd
fl
a ce s=
e
gitit__,i_old.-'
Vai mie, innegritule
suflete!
pAnd
cAnJa" iu,a"tati
nu te mai curmezi?
pAnd
cAnd zaci i:r iene? De ce nu_ii
aduci aminte de infricogdtorul
ceas al morlii? De ce.,, i"
cutremuri cu totul de infricogdtoarea
Judecatd a MAntui-
torului? Oare, ce vrei sd rdspunzi, sau cum vrei sd dai
seamd? Lucrurile tale stau de fafd, spre mustrarea tarfap_
tele te vddesc, pArAndu-te. Deci, o,,,rfl"t"! Vremea u rorit,
aleargd, apucd inainte gi cu credinfd strigd: Gregit_am,
Doamne,
grepit-am,fie;
dar gtiu, Iubitoru'ie de oameni,
bundtatea Th; Pdstorule
Cel bun, nu mi despdr,ti pe mine
de ia starea cea de-a dreapta Ta pentru mare mila Ta
La ziuacea infricogdtoare
iJudecdpii gi a slavei Thle
celei negrdite
gAndind, mi ingrozesc cu totul, Doamne,
gi tremurAnd,
strig cu fricd: Larra vei veni, Hristoase
Dumnezeule,
cu slavd pe pdmAnt, ca sd judeci
toate cAte
sunt, atunci sd md izbdvepti
de toatd pedeapsa pe mine,
ticdiosul, invrednicindu-md
a sta de_L dreapta'Ta
282
Iatd vine ziua Domnului AtotstipAnitorului,
9i
cine
va suferi frica Venirii Lui? Cdci cuptorul arzdtor
9i
ziua
mAniei este, intru care
Judecitorul
va gedea; dAnd
fiecdruia dupd vrednicia faptelor.
La ceasul cercetirii gi al Venirii celei infricopdtoare
a StdpAnului Celui iubitor de oameni gAndind, cu totul
md cut remur gi , i nt ri st Andu-md, st ri g cdt re Ti ne,
preadrepte
judecdtorul meu gi Unule, mult-Indurate:
Pri megt e-md pe mi ne, cel ce md pocdi esc, pent ru
rugdciunile Niscdtoarei de Dumnezeu.
GAndesc la ziua aceea gi la ceasul cAnd avem sd
stim toli goi ca nigte osAndi;i, inaintea nemitarnicului
judecdtor;
cd atunci trAmbila va suna tare,
9i
temeliile
pdmAntului se vor clitin4 gi morfii din morminte vor
invi4 gllqtt-de o vOrs,t4
se votface; gi cele ascunse ale
tuturor vor sta de fald inaintea Ta,
$i
vor plAnge, pi se
vor tAngui, pi in focul cel mai din afard vor merge cei
ce nici odinioard nu s-au pociit; iar ceata dreplilor va
intr4 in bucurie gi in veselie, in cimara cereascd.
Daniil Proorocul, bdrbatul doririlor fiind, dacd a
vdzutputerea lui Dumne zev, alaa strigat:
Judecdtorul
a gezut gi cdrfile s-au deschis. Vezi, suflete al meu, de
postegti, nu defdima pe vecinul tdu. Feregte-te de bu-
cate, dar nu osAndi pe fratele tdu; ca nu cumva fiind
trimis in foc, sd te topegti ca ceara; ci fdrd' impiedicare
sd te ducd Hristos intru Impirdlia Sa.
O, ce ceas va fi atunci,
Si
ce zi infricogdtoare, cAnd
va pedea
Judecdtorul
pe scaunul cel infricogdtor! Cdrlile
se vor deschide, gi faptele se vor vddi, gi cele ascunse
ale intunericului se vor ardta; Ingerii vor alerga im-
prejur, adunAnd toate neamurile. Venifi de auzrl|
impdrafi gi domni, cei robigi pi cei liberi, pdcdto9ii
9i
drepfii, bogalii gi cei siraci, cd vine
Judecdtorul,
Cel Ce
283
va se judece
toati lumea.
Si cine va putea sta inaintea
fefei Lui, cAnd ingerii
vorciu
rr;Jir,a
iucrurile,
cugeteie
gi gAndurile
cele din noapte gi cele dinzi?o,
ce .J*
""
fi atunci!
Ci mai inainte
de sosirea
sfArgitului,
,a.g.r_
iegte-te,
suflete,
strigAnd:
Dumnezeule,
intoar."_.lii
md mAntuiegte
ca un indurat.
Amin.
RUGACIUNEA
DE PoCAINTA
AUNUITATHAN
,
AFLAT
PE PAruL
DE MOARTE
Nu cer nimic altceva
de la Tine, Iubitorule
de
oameni, decAt ceea ce cerea mdrturisindu_se
tAlharul
cel mai inainte
de mine. A;
acel4 aga gi spre mine, talh
lostivire gi iubire
de oamer
meu de pe patul morfii gi p
al unsprezecelea
ceas, care n
c cu e-le. Dd
4lmie ierta(e,
"
cici nu md lasd viemel
Ln pegteri
s_au apropiat.
Ci
nuntul,
cd nu vei afra intru;ilJ:H:'ilTt*:ffi1
cuprins
firddelegile
gi rdu
viefii. Nesocotite
sunt dato
p.rlmif gqqpinarea_
cea amari
pe a me4Iubitorule
de oamr
peste zapisul
pdcat_elor
mele pi gterge
cu buretele
mi_
lostivirii
rale gregelile
mere ."rJ
""lr"mdnate.
Amin.
Vrcrnea oplinnilor ftndamentale
-
Pffirieb Iustin PArcu ..... 3
CuvAnt i nai nte ...........5
Partea I
APOSTAZIA
9I
ANTIHRISTUL
Prolog al traducitorului american. ...........11
Universul vdntt ca revelafie a Ziditorului ........ ........ 20
Facer ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Mi racol ul l umi ni i ......................23
Un nou Babi l on .......27
i mpdrdti a Ceruri l or ..................29
Lumea cea nevdzuti ........... ......32
Satana gi i ngeri i l ui ............ .......35
inceputul sfArgitului acestei lumi gi petrecerea
pdmAnteascd a Bisericii lui Hristos .....4'1
Ivi rea l ui Anti hri st ............ ........45
Epoca l ui Anti hri st.............. ......51
Doi Pr oor oci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Cea de- a t r ei a per i oadd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Converti rea evrei l or ............... ....................71'
judecata
de Apoi .....77
Fericirea cea vegnici gi chinul cel vegnic ...................80
Partea a II-a
UANTUNIA FERICITULUI AVERCHIE
uN oM iN TAIAAPOSTAZIEI
-
ARHIEPISCOPUL
AVERCHIE TAU$EV ..........85
285
^l
CUPRI N S
Ce est e Bi seri ca?
. . . . . .
g9
Ce se i nf el ege pri n
, , Ant i hri st , , ? . . . . . . . . . . . . . . ". g2
Tiei niveluri ale apostaziei
.......g4
C el di nt 6i ni a eI aI ap o st azi ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
94
CeI de aI doi l ea ni oel al apost a2i ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9g
CeI de al t r ei l ea ni ael al apost azi ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Pol i t i ca de gr up. . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . 103
l ocuri l e
de rol
. . . . . 707
Fdrddel ege de sus
. . . . . . . . . . . . . . . . . 772
Sf Ar gi t ul
. . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Cer easca bi r ui nf d . . . . . . . . r . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Concl uzi e
. . . . . . . . . . . . . . . I 27
DIN SCRIERILE FERICIruLUI
ARHIEPISCOP
AVERCHTE TAU9EV
. . . . . . . . 128
Despre post , rugdci une
9i
purt area Cruci i . . . . . . . . . . . . . . I 2g
Despre apost azi e
. . . 130
Despre l umea modernd
. . . . . . . . . . 722
Despre Bi seri cd
. . . . . . 140
Partea a III-a
MARTURII CONTEMPORANE
DESPRE VREMURILE
DIN URMA
286
Semnel e ar emur i l or . . . . . . . . . . . . . . . . 770
Despre semnele sfArpitului lumii gi ale venirii lui
Ant i hr i st
. . . . . . . . - . - 173
Dinaintea felei lui Antihrist
-
Arhimandritul
Const snt i n Zai l eu . . . . . . . . . . . . . . ' . 184
Biserica in vremurile de pe urmd
-
Alexander
Knl omi r os
. . . . . . . . . . . 199
CAntarea vegnicei biruinle
-
Mitropolitul Vitalie .........192
Partea a IV-a
MARTURII ROMANE' TI DESPRE
irua,tNrEMERGAroRII LUI ANTIHRIST
Mirturisiri din mlagtina disperdrii
-
Dumitru
Bor dei anu
. . . . . . . . . . . . . 197
Crdciunul lui 1950. Degradarea ...............197
P aptile din 19 51. Hula adusd F iului lui Dumnezeu .'.'. 203
O i ubi r e f dr d de moar t e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207
ZAmbetul ceresc
....209
O convorbi re de tai nd.........
....211
Partea a V-a
SFINTII PARINTI DESPRE VENIREA
LUI ANTIHRIST
9I
SFAR9ITUL LUMII
Profetia SfAntului Nifon, Patriarhul Constantinopolului
despre sfArgi tul veacuri l or .......-....-.-..273
Proorocia Cuviosului Pamvo din Egipt despre
cel e ce vor fi i n vremuri l e di n urmd ' ..................215
Ispita cregtinilor cu adevdrat ortodocai din
veacul de acum . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
Profelia SfAntului Moise Arapul despre cdiugdrii
di n neamul cel de pe urmd .......-.....-' .278
287
Povdfuire gi inaintevestire
-
Sffrntul Staref Anatolie
aI Opt i nei . . . . . . . . . . 227
Cuv6nt despre Anfihrist
-
Sftntul loan Damnschin ......... 224
CuvAntpentru a Doua Venire a Domnului, sfArgitul lumii
gi venirea lui Antihrist- Sfintul Efrem Sirul .......227
Vedenia SfAntului Nifon, episcopul Constanlianei
despre i nfri cogdtoarea
Judecati
............ ............... 247
Partea a VI-a
SINAXARUL DIN DUMINICA
iNrnrcogAroAREl
IUDEcATT
Sinaxarul dupi Triodul tipirit la Bucuregti in anul
2000. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Partea a VII-a
RUGACIUNI PENTRU
PRIVEGHERE LAUNTRICA
Rugdciunea Starefilor de la Optina impotriva pecetluirii
cu semnul l ui Anti hri st .......... ............268
Canonul din rAnduiala liturgicd a Dumirricii infricogd-
toarei
Judecdfi
-
Sfkntul Teodor Studitul..... ..............269
Alte rugiciuni din rAnduiala liturgicd a Duminicii
Infri cogdtoarei
Judecdti
............ ..........281
Rugiciunea de poclinfi a unui tAlhar aflat pe
patul de moarte .................284
A
w
al a\ al
w w u
@