I , "

Romania a
Revlstii Iunarg de infonnare tehnlcii 91 $tllntiflcl,
schimb de experienlil $1 oplnil editat5 de
Asoclatia Cresci!itorllor de Alblne din Rom8nIa
Anul LXXV Nr. 3 martie 1991
N. NICOLAIDE : Revizia qi controlul de fond
a1 hmiliilor de albine
M. NIOLAESCW, C. STOIWBSCU : tuorari do
COLEQIUL DE REDACTlE
Ing. ELLSEI TARTA ( r edact or $el),
PETRE MIHAI PACANU, SORIN
BODOLEA ( r edact or de r ubr i c&) ,
ing. AUREL MALAIU. Inp. EU-
CEN MARZA. VICTOR NEAGU,
blol. MIHAELA SERBAN. lng.
TRAUW VOLCINSCHI.
REDACTLA $1 ADMINISTRATIA
COMITETUL EXECUTIV AI.
ASOCIATIEl CRESCATORILOR
DE ALBINE DIN ROMANIA.
St r. Iulfus Fuci k nr . 17. Bucu-
regtl, sect. 2 Cod. 70231 8 Tel.
11.47.50 Q Cont vir. 4596014 B.A.
S. A. Sucur sal a muni ci pi ul ul
PNcuregtl.
Gh. VQICULESGU : Cum extrag ceara din
fagurl
I. GURE$OAIE, Marla SIMION : Experiment
pentru elaborarea unui premix des t i ~at sti-
mulgrii crrqterii puietului
prim&var&
D. POP : Fixarea foilor de faguri artificiali
in ramele lnsfrrnate
Maria-Octavia MANI$OR a Trifoiul alb $i tri-
foiul ro$u - don5 valoroase plante furajero-
melifere
-
Tr. VOLCINSCHI : Aspecte mai putin cunas-
cute din activitatea profesorului doctor ingi-
ner Veceslav D. HARNAJ
* * Opinii
D. APOSTOL : Apicultori din tatil-n fiu
D. STOlA : Repere istorice' ale stup5ritului
dintr-o l ong a Transilvaniei
* * * Documentar apicol
C o p e t t a 1 : ,,lama-i Wea, omdtul marc
Semne bune anul are"
Ifnto : Constantin Dl NA)
C 0 p e r t a IV : ath. Florin Stefureoc
MAR!~$ORUL REVISTEI
Martie, lung in care - de
sub gheturi qi zilpal - in-
treaga naturs se t r a qt e la
via% adaee cu sine #i fru-
. moasa tradipe rom$neasc& a
MPrtigorult11. In stupine vgz-
duhul se va mp l e curind
de zumzefgl Ubieelar por-
nite dupg prinrul polen. fji
pentm c5 prfntre staparl sEnt
$1 multe fernel care cu rfvnai
gi pasinne au Pmbriitigat
aeeet sttgvecbl mqtegup a1
albi&itald, redactla le
transmite prin interrnediul
reviPtei un rnsrtiqor de su-
flet drub i se aUtur8 cele
mi sincere ur hi clc succes.
Recolts bun& ! '
Redactia
Pe agenda prioritcifilor fieccirei stupine
...
Revizia si controlul de-;; fond
al .A fa'miliilor de albine
ing. Nicolae NICOLAIDE
Revizia de prim5var5
In primele zile c5lduroase ale pri-
mgverii, c b d temperatura aerului
ajunge la 12-15C se execut5 prima
lucrare in stupins - lucrare denu-
mit5 revizia de primSvar5 a farniliilor
de albine $i care se face cu s cqul de
a se stabili starea familiilor de albine
~i a se lua m5suri ,imediate de in-
dreptare a st5rilor anormale consta-
tate cu ocazia reviziei. Lucrarea tre-
buie executat2 sumar, cit mai repede,
pentru a nu scsdea prea mult tem-
iperahra din cuibud familiilor de al-
bine, edstenta rezervelor de hran5,
prezenta m5ticilor du1p5 puietul exis-
tent in cuib $i starea fagurilor.
Astfel, familbile ce wup5 rnai mult
de 8 intervale dintre Tame bine ocu-
pate de albine se socotesc puternice,
cele cu 6-7 ,intervale mijlocii, iar
cele cu 4-3 intervalle wupate de al-
bine slabe. fn cazul familiilor la care
nu s-a gSsit puiet qi nu a fost v5zut5
matca, se trece de fndat5 la inch-ep-
tarea lor tinbdu-se seama de puterea
fiwilrei familii. Fmiliile puternice
g5site orfane primesc alt5 matc5, in
cam1 farniliilor mijlocii awstea pri-
rnex matca $i albinele de la un nu-
cleu ~de rezervg, iar dac5 familiile or-
fane s a t slabe, acestea se vor uni cu
alte f mi l i i slabe din stupin5, dar
care au matc5. Lucrarea se execut5
astfel : spre sears, matca se behide
intr-o colivie impreun5 cu fagurii
$i cu albinele din farnilia slab5 sau
nucleu. Dupg ce se stropesc cu sirop
de zah% cadut, se mutg in stupul in
care este adspostit5 familia orfang.
Fagurii celor dou5 familii se a ~a z 5
apropiati unii de altii $i trreptat al-
binele se obivnuiesc, se unific5 $i eli-
bereaz5 matca din cuvc5. In cazul fa-
miliilor cu rezerve de hran5 ~insufi-
ciente sau de proast5 calitate, nece-
sarul de hran5 trebuie completat
imediat cu faguri cu miere de la re-
zerva stupinei, sau de la familiile la
care mierea pr i soqt e sau, in Jips5,
cu sirop de zah5r c5ldut "m proportie
de 2 : 1. Siropul se toarn5 in celulele
unui fagure go1 care apoi se ayazs
ling5 ultimul fagure cu puiet. Cu oca-
aia reviziei, fagurii din stup g5siti
p5tati cu excremente de albine, mu-
ceggiti, stricati sau f k 5 rezerve de
hra(n5 $i neacoperiti de albine se scot
din stup. Cuibul familiilor se strim-
toreaz5 la num5rul de faguri wupati
de albine, se pune diafragma ~i se
impacheteaz5 cu materiale izolatoare
pentru pbt rarea c5ldurii in cuib.
Durp5 revizia de primSvar5 a fami-
liilor de albine, fun'durile stupilor se
linlocuiex cu altele curate sau dac5
nu siolt detqabile ori nu exist5 fun-
duri de rezerv5, se cur515 de albinele
moarte. Resturile de wars rezultate
din descgpgcirea fagurilor cu miere
consumat5 de allsine & cursul iernii
se adun5 $i se p5streaz5 pentru a fi
conditionate rnai tirziu. Pentru prima
perioad5 a primgverii urdiniqurile
stupilor se reduc la 3-4 cm. Din al-
binele moarte ridicate de pe fundul
stupilor de la fiecare familie se iau
probe de 30-40 albine ce se trirnit
la labolxitorul veterinar pentr~u exa-
menu1 de nosemoz5. Pe un loc i nmi t
din stupin5 $i ferit de vint se va in-
stala $i ad5p5torul.
Controlul de fond a1 familiilor de
albine
Dup5 efectuarea reviziei de pri mk
var5 la toate familiile de albine din
stupin5 $i odat5 .cu stabilizarea
timpului mai oald trebuie executati
revizia de fond a acestora, in scopul
detenniniirii puterii farniliilor de al-
bine la hegirea din iarn5, prezentei
m5tcii $i st5rii acesteia, cantitgtii de
puiet, prezenpi $i cantitgtii hranei ^m
cuibul familiei, cit $i pentru asigu-
rarea .unui mgim t emi c optim dez-
volt&% viitoare.
fn acest scop, Pn una 'din zilele se-
nine, c h ~ d temperatura aer ul d dep5-
$e$e 15OC, se controleaz5 atent, in
mod amsnuntit, fiecare farnilie de al-
bine, notindu-se oorect in carnetul de
stupin5 toate observatiile ce se fac cu
aceast5 cxazie.
Se controleaz5 astfel ram5 cu r m5 ,
stabilindu-se pnin apreciere cantita-
tea $i calitatea rezervelor de hran5,
$tiut fiind faptul 5 o ram5 de stup
orizontal STAS, avind miere c5pBciti
pe ambele fete, contine circa 3,5 kg
miere. Cu aceast5 ocazie se vor eli-
mina diln cuib ramele goale ce nu
contin rezerve de hran5 sau puiet, se-
organizhdu-se astfel cuibul $i str^im-
torindu-1 la spatiul necesar foarte
bine ocupat ~de albine spre a se asi-
gura un ~e g i m t e mi c optim. 1 3 - 1 om-
zia wviziei de fond se vor controla
gi raunele cu puiet din cuib, notin-
du-se in caietul de stupin5 cantitatea
de puiet g5sit8 la data controlului pre-
cum $i calitatea acestuia (compact,
imprsgtiat etc.), adic5 puiet normal
sau raspindit neuniforn~. fin contiiu-
are se va nota $i puterea familiei de
albine conform datelor menticmate
mai sus.
Familiile slabe trebuiex unite de-
oarece nu este economic5 intretinerea
lor, sau in cazul i n care nu se doreqte
diminuarea num5rului, acestea vor
trebui ajutate periodic, pe parcurs,
prin introducerea de faguri cu puiet
proveniti de la familiile puternice, in
wopul Snt5xirii btregului efwtiv gi
valorif ic5rii bune a culesurilor.
Puterea familiei de albine se sta-
,bile$% u$or dup5 n u m h l de spatii
bine ocupate de albine, ~ t i u t fiind c5
Xn aceast5 perioad5 un fagure stan-
dard de stup orizontal bine ocupat
de xlbine pe ambele p 5 ~ t i are o can-
tibate ~de circa 300 g albin,e, iar un
fagur,e id,e stup multietajat circa 200 g
albine.
Diferenta de greutate dintre canti-
tatea cle albine $i cantitatea de miere
gzsite & cui,b la revizi.a de f,ond, f,a@
de cantit5tile ex5stente Sn toamna
precedents, la in'trarea %n iarn5, mat5
pierderiie (din oursul iernii precum qi
consulmu1 de hran5 ce s-a inreg,istrat
In aceast5 perioad5. Farniliile de ,al-
bine cu cele rnai mici p i d e ~ i , cu cel
mai mi'c consum ~i f5r8 semne de
'boa15 sint considerate ca rezistente la
iemare.
Calitat,ea mitcii se apreciaz5 dup5
canti tatea $i calitatea ,puietului exis-
tent. Astfel, la o farnilie de putere
normal5 car.e ocup5 6-7 faguri, puie-
tul trebuie s5 fie prezent pe un nu-
rn5r de 3-4 faguri din mijlocul cui-
'bului cu puiet c5p5cit in form5 de
elips5, inconjurat de zone cu puiet
nec51p5cit qi ou8. Prezenp pe fagurii
din cuib a puietului de albine lucr5-
toare indic5 calitatea mgtcii, in timp
ce prezen* puietului de t r kt or tn
celule de albine lucr5toare intre puie-
tul normal, indic5 o sciidere calitativ5
a m5tcii respective. In acest ultirn caz
familiile se controleaz5 din nou dup5
un interval ,de circa 2 s5pt5mini iar
in cazul in care situatia r5mtne ne-
schimbats, matca trebuie inlocu1it5 cu
.o alta de la rezerva stupinei.
Farnidii'le g5sit.e la control lbezme-
tice (cu albine ou5t'oare) trebuie lichi-
date u m k d ca num5rul familiilor pe
stupin5 s5 fie refacut in cursul Sezo-
nului activ.
Cantit3atea de hran5 - miere -
necesar5 in maceast5 perioad5 pentru o
familie de albine normal5 este cu-
prins5 intre 6-8 kg din care o bun5
parte trebuie s5 se afle in fagurii de
cuib, deasupra elipselor de puiet. Pe
ling5 miere, pmt r u cre~t erea puietu-
lui sint necesare $i unele cantitgti de
p5stw5 provenite atft din rezervele
din cursul iernii, cit gi din polenul
proaspat recoltat de albine in aceast5
per ioad5.
De mentionat este faptul c5 o cre$-
tere normal5 de puiet are loc numai
in cazul in care albinele doici g5sesc
& imediata vecin5tate a puietului
cantitgtile necesare de miere ~i p5s-
tur5.
f n cazul in care fagurii din cuib nu
contin rezervele necesare de hran5 se
introduce, & imediata vecin5tate a
ramelor cu puiet de o parte gi de alta
a fiec5reia cite o ram5 ce contine in
celulele din jum5tatea superioars
miere gi p5sDur5.
Restul fagurilor cu miere este ae-
cesar s5 se g5seasc5 de asecmenea in
imediata vecingtate a cuibului, astfel
ca albinele s5 poat5 avea acces USor
la ei.
Cailitatea fagurilor existenti in cuib
prezintg de asemenea o importaxlt5
deosebit5 in aceast5 perioad5.
In acest scop fagurii cu celule de
trintori, deformati, mucegzti sau
prea ldesch+i la culaare se scot din
cuib gi se inlocuiesc cu faguri con-
struiti regulat cu wlule de albine lu-
cr5toare $i care au o culoare ma.i 'in-
chis5 deoarece ace~t i a sint preferati
de mate5 la ouat.
D U P ~ terminarea acestei lucrgri,
cui~bul farniliei se strimtoreazs cu
ajutorul diafragmei in rap& de nu-
m5ml de faguri bine ocupati de al-
bine. Restul fagurilor unui stup, ce
mai contin unele cantititi de aniere,
se trec dincolo de diafragm5, iar fa-
gurii goi la rezerva de f a m i a stu-
pinei.
Cuibul se impacheteaz5 atit lateral,
pe ambele p&ti, cit $i in partea su-
perioar5 cu saltelute din paie sau alte
materiale izolatoare. Saltelutele sau
rnaterialul izolatm trebuie sii fie bine
uscate spre a nu mentine sau favo-
riza umiditatea in cuib.
f n raport de puterea farniliilor de
albine se -va revizui qi deschiderea
uudini~ului, in dreptul c5ruia trebuie
s5 se afle cuibul familiei de albizle
respective.
Modul de orinduire a cuibului di-
fer5 oarecum dups tipul de stup fo-
losit. Astfel, la stupul orizontal cuibul
se va aveza la mu1 din capetele
stupului, de preferint5 la cap5tul ex-
pus la soare, fiind limitat de dia-
fragmi $i saltelute.
fn acel a~i mod se organizeaz5 cui-
bul in cazul farniliilor de a l b e ad5-
postite in stupi verticali cu urn corp
lde 10-12 rame ~i magazin. La stupii
multietajati, in cazul existentei unei
familii de albine puternice, iernate pe
dou5 ~or ~pur i , cuibul familiei de al-
blne ocup5 corpul superior gi in unele
cazuri ~i treimea superioar5 a corpu-
lui inferior. La aceste familii revizia
de prirn5var5 se face & acelagi mod,
nefolosindu-se ins5 diafragma pentru
strimtorare. In cazul unor familii de
albine slabe, care nu sint capabile de
a ocupa intregul corp, se va folosi
doar un singur corp, cu diafragm5,
urmind ca celelalte corpuri s5 fie
ad5ugat.e dup5 ce familia de albine se
va dezvolta suficient pentru a popula
corpul sau corpurile suplimentae.
Familiile de albine cu hr m5 i n~uf i -
cient5 sau f5r5 hran5 vor trebui aju-
tate fie cu faguri cu miere cgp5cit5
luati de la rezerva stupinei fie, in
lips5, cu sirrop de zah5r dens, turnat
cgldut i n celulele unor faguri goi de
culoare bchis5, cl5diti regulat cu w-
lule ide lucriitaare. Fagurii cu miere
sau sirop dens se a ~a z 5 de o p a ~ t e gi
de alta a ~ultirnelor rame cu puiet ale
familiei respective.
Hrana proteic5 se asigurg in gene-
ral de c5tre albine prin culesul de
polen din natur5, abundent in acest
anotimp, sau, in lips5 se vor folosi
inlwuitori de polen cum sint chojdia
de bere inactivat5, fsina de soia de-
gresatri, laptele praf desesat , polenul
de porumb recoltat manual etc., ad-
ministrate sub form5 de turtite pro-
teice in amestec cu miere sau zahiir.
Actualitatea clasicilor apiculturii
Lucriiri de primiivarii
N. NICOLAESCU gi G. STOINESCU
Sup~avegherea stupilor
Lucriirile pe care le cere fngrijirea stupi-
lor trebuiesc imputinate pe cit e cu pu-
tint% In chipul acesta u$ur3m albingritul,
a$a ca $i aceia - $i acegtia, sint cei rnai
multi - care, din multe pricini, nu dis-
pun de mult timp, s5 se poat5 indeletnici
cu creqterea albinelor. Cu cit albinele vor
fi rnai putin stinjenite in lucriirile lor prin
cercet5ri far& trebuintii, cu atit vor lucra
rnai spornic la stringerea mierii.
De aceea, unii stupari sustin cii stupii
glsiti in bung stare, la cercetarea de pri-
mavarl, $i umpluti cu toti fagurii trebuin-
cio$i pentru intinderea puietului $i a strin-
surii, nu rnai au nevoie de nici o lucrare
de dpetenie, pin5 la recolt5 sau pin3 la
punerea la iernat. Despre mersul stupilor,
in curgerea verii, ne vom da seama dup5
miqcarea albinelor la urdiniq. Dupii num5-
rul lucr5toarelor care fac vint, dup5 nu-
miirul acelora care intrii $i ies pe minut,
ne putem da seama l5murit despre starea
din5untru a coloniilor. Astfel, de afar5 pu-
tem vedea la unii rnai mult5 $i la altii,
rnai putin5 silint5 la lucru ; la unii putem
observa c5 $i-au pierdut matca ; pe cind
la altii, unele ar5t5ri ne prevestesc ie$irea
unui roi apropiat. Din cind in cind ne
aplecgm, virim nasul cit rnai aproape de
urdiniq $i mirosim. Mirosul de carne stri-
cat5 ne prevesterjte c5 boala ,,putrezirea
puietului" s-a ivit. Urm5reqte cum merg
pe scindura de zbor, albinele care ies din
stup. Dac5 unele abia igi tir5sc pintecele
umflate, sau incearcii s5 zboare, dar cad
jos, e semn cii sint bolnave. Stoarce pin-
tecele umflat a1 unei moarte. Dacgmurds-
riile sint negricioase gi miros a acreal5 sau
tabac de tras pe nas, albina a murit de
boalii.
Altii albina iese din stup, cu pintecele
zgircit, tirindu-$i picioarele din spate in-
tepenite. E o hoat5, prins5 la furtiqag, sau
o albing care a nimerit din greqeali in
stup str5in. Dup5 semnele de la urdi ni ~, ne
e u$or a veni apoi in ajutorul stupilor care
dau semne, c5 au trebuintH de mijlocirea
stuparului.
Cu toate acestea, semnele de afar& ne
arat5 prea tirziu schimbarile ce s-au pro-
dus iniiuntrul stupului, cind r5ul e prea
inaintat $i indreptiirile rnai greu de fiicut.
De aceea e bine ca in cursul verii s5 cer-
cetim iniiuntru fiecare stup o datii pe
lun5. Astfel putem preveni multe rele.
In timpul culesului mare s5 urm5rim de
aproape mersul strinsurii. Cind anul e bo-
gat in miere, unii stupi, din cei rnai har-
nici, pot umple in citeva zile toti fagurii
cu miere. Dac5 nu le-am da alti faguri,
nu numai cii am pierde din strinsurii, dar
am da $i prilej albinelor, sii se pregiiteasc5
de roit. fn asemenea cazuri, stuparul va
cerceta citiva din stupii cei rnai buni $i,
dac5 ii giiseqte aproape plini cu miere, tre-
buie s5 scoat5 citiva faguri plini, pe care
s5-i inlocuiasc5 cu altii goi.
Insemnare despre mersul stupilor
La cercetarea de primlvars, stuparul .$-a
luat insemnare despre starea fiec5rui stup
in parte, a$a ca s5 $tie rnai tirziu, f5rii a
f i nevoit sii tin5 in minte, in ce conditiuni
i-a aflnt $i ce lucr5ri are de f5cut la fie-
care stup. Afar5 de aceasta s t u~ar ul rnai
trebuie sB 'urmgreascti $i s3-$i insemneze
-
pe de o parte mersul stupilor, in toat5
curgerea verii, dup5 mi ~carea de afarti, qi
pe de altg parte mersul $i rinduiala, in
care se petrec infloritul florilor de miere.
S5 insemneze stupii care au dat recoltele
cele mai mariFfG- ~ & % - i i i % t c i ~ ~ 1
pr"aKtp_are ; a @) ~ e l _ e e c ~ e ~ n ~ e ~ c &e s ~ l ma!*
de - djmineaJ5-$!-1 sf i r ~sc- sea~a- mamr -
L _ ~ u ~ m5 t c i l e caree Pi i ce~ri m5vara-ouat ul
rnai devreme 8;-1 opr esc toamna-_mai tir:
- ---
ziu. pentru Fa -fin ele s5--crea&-matca
~ i n t mai multe chipuri de a insemna starea
stupilor. Ne vom multumi ins5 a ar5ta
dou5 chipuri din cele rnai lntrebuintate de
stuparii cei mai cu vaz5.
Unii se slujesc de un caietel cu atitea
foi, citi stupi au. Fiecare stup i$i are foaia
sa, in care se trec intimplgrile vrednice de
tinut minte, din toatii curgerea anului.
Acolo se scrie cind stupul a r5mas bez-
metic, cind gi-a primenit matca, a roit, pu-
terea lui, hrana liisatii pentru iarns, hrana
cu care a fost ajutat.
Alti stupari agatii Pn peretele din fata
fiec5rui stup, o tiiblitii de piatr5, pe care
scriu cele ar5tate rnai sus. Ca s5-gi amin-
In chipul acesta, stupul slab $i-a sporit
teascl dintr-o privire, de departe, starea musca $i s-a imputernicit Citeva zile, nu
stupului la cea din urm5 cercetare, ei prind vom ziiri aproape nici o migcare la stupul
tgblita in diferite locuri $i in diferite a$e- eel puternic, fiindc5 el gi-a pierdut toate
zjri pe perete. Ca s5 aib5 folos bun din culegtitoarele gi in locul lor n-a primit
acest fel de insemnare, trebuie s5-gi in- decit un num5r mic de albine, de la stupul
tipareascl bine in minte t8lmScirea fie- cel slab, in locul ciiruia a fost pus ; dar el
cgrui loc $i arjezgri. Astfel, t5blita prins5 are puiet mult, care in putine zile ii va
in mijlocul peretelui insemneaz5 c8 stupul inlocui albinele pierdute. ]tn scurt5 vreme,
e bezmetic ; la marginea dreapt5, i$i pri- stupul igi va relua din nou hgrnicia de
me$te matca ; la marginea sting5, matca rnai inainte.
e bun5 ou8toare ; in coltul drept de sus, Prin mijlocirea striimutsrii, in loc de un
stupul se pregiterjte de roit, ori e slab etc.- stup puternic $i altul slab, am clpgtat doi
Cind ai stupi putini, poti fntocmi pentru stupi deopotrivg de puternici. Lucrarea
toti un tablou pe o singur5 fat5 de caiet, aceasta se poate s5virgi rnai cu folos pen-
f n Care iti hsemnezi toate $tiintele de care tru amindoi stupii, cind voim s& impiedi-
ai nevoie pentru bunul mers a1 stupinei. cam pe unul din ei de a roi. fndatg ce
observ5m semnele roirii, facem strlmuta-
tmputernicirea unui stup slab
rea ; iar albinele, dac5 nu gi-au f5cut pre-
gltirile pentru roit, renunt5 la el.
Stuparul trebuie sg se deprind5 a cum Inainte de a face imputernicirea, trebuie
noagte puterea fiecgrui stup, numai dupg
s5 ne incredintim c5 stupul slab are puiet
migcarea de la urdiniS a albinelor, far5 a de lucrstoare $i 0 mat& 0~5toare. Altfel
fi nevoit pentru aceasta sg cerceteze in5un-
lucrarea e zadarnicg. Dac5 nu gisim puiet,
true Dacg in timpul verii, el bagg de
' iar matca e CU betegug, putem imputernici
seam5 cg un stup a s15bit, are putin%
stupul cu un roi, dup5 ce i-am nimicit rnai
miere, dar cu toate acestea are destul intii matca gi am luat mgsuri, prin afumat,
puiet de lucr5toare, va incerca s5-l im-
de a Pmpiedica lupta intre albine.
puterniceasc5.
La rinduirea fagurilor, dupg cercetarea
un stup slab se imputerniceste Ln chipul
de pi:imgvar5, am dat stupilor
mai
mai lesnicios, str8mutindu-l fn locul
putine rame, pentru ca albinele strinse in-
tr-0 fncgpere mai mi&, s3 poat5 intretine
unui stup puternic.
mai lesne clldura trebuitoare pentru fm-
Aceastg lucrare se sgvtrgegte numai p e o
puternicirea familiei.
vreme frumoasg, intre ceasurile 9 gi 11,
Cfnd, dupg citeva ~HptgmPni, observ5m
cind albinele ies in numar mare la C U ~ .
,g albinele s-au fnmultit $i stau ingrgm8-
D U P ~ ce afum5m atit stupul slab cit $i Pe
dite pe faguri, trebuie sg le lgrgim cuibul,
eel puternic, pe urdinig, lugm stupul slab
inainte de a fncepe preggtirile de roit.
de pe fundul s5u rji-1 punem jos, pe p5-
culn lgrgim cuibul ?
mht . Pe fundul s5u avez5m stupul cel pu- Albinele cladesc faguri numai atunci
ternic ; iar pe cel slab il ducem pe fundul cind culesul rnierii intrece hrana zilnic5 a
acestuia. Astfel, scaunul $i fundul fiecgrui lor $i a puietului. Cit timp puietul nu e
stup rlimin neschimbate, la lo'curile lor. imbel:;ugat, lgrgim locul in cuib, adgugind
Afum5m apoi din nou amindoi stupii $i numai faguri cl&-Jiti. E bine s5-i adgugilrn
lucrarea e sfir$itg. Albinele care se intorc
treptat
cind culesul spore$te gi Pntrece hrana
albinele incep sg producl cears
clgdi faguri noi. SS folosim atunci
recunoscindu-gi gregeala,
firesc al albin&lor, de a cl5di fa-
dar dup3 citeva minute cuibul $i adsugind rame cu
artificiali. I n partea de jos
llsa lot de 3-4 centimetri
lucrPtoarele vor clHdi cg-
rnainte de Pnceperea CU-
simte nevoia de a
celule mari. Cind nu
puiet trece peste
in traiul lor. Nici albin5 n-a pierit. Clnd
2-3 faguri cu miere r)i pune ou5 de tdn-
fncerclm s5 facem ace&& lucrare pe tori chiar in f agu~i i mgrirgina$i sau in cat
weme de lips5 de nectar in fllori, fmpreu- dac5 g&se$te celule mari. E bine sg 1 5 Sb
narea albinelor nu se poate face f5rg oare- fiecgrui stup putinta de a-gi pr5si citeva
care luptH. Dar afumatul 0 potolegte re- sute de trintori.
pede. (continuare tn pag. 19)
Din experienja ' unor apicultori
Fixarea foilor de faguri artificiali in rarnele insirmate
Dumitru POP
Oricare din lucrsrile din stupina mea
nu le fac niciodat5 la voia intimpl5rii. Cu
cit chibzuiesc $i-mi organizez mai bine
munca, cu atit $i rezultatele sint rnai efi-
ciente. Actionez in aceasts manier5 $i in
lucrarea de fixare a foilor de faguri arti-
ficiali in ramele insirmate.
Pentru inlgturarea nepl5cerilor legate de
rezistenta slab5 a fagurilor cl5diti s-a scris
mult in revists in ultimii ani prezentin-
du-se in acest scop diferite metode de con-
--
- Fagurii noi continind miere c5p5citH
din care trebuie s5 extragem mierea prin
metoda extractiei centrifugale sint de ase-
menea foarte u$or rupti in timpul centri-
fug5rii.
- fn cazul insirm5rilor orizontale mi
s-a intimplat ca faguri noi cl5diti sii se
rup5 in mod frecvent sub speteaza superi-
oar5 unde, din cauza coroanei cu miere
localizat5 deasupra puietului, albinele nu
au crescut puiet. In aceastH sectiune re-
solidare, cea mai eficient5 dovedindu-se
insirmarea ramelor.
Prin insirmarea ramelor de stupi, infeleg
trecerea prin vipcile laterale, sau prin spe-
teaza superioaril, la cea inferioaril a unui
fir de sirmil zincatil cu 0 de 0,4-0,5 mm
$i apoi fixarea foil de fagure artificial, in-
tre vipcile ramei.
Aceasta inseamnil cil atit fagurelui arti- _
ficial, implicit celui clklit li se m5reqtere-
zistenta in timpul manipulilrilor $i a1 ex-
ploatilrii lor. In acest sens voi da citeva
exemple negative de deformare a faguri-
lor neinsirmati :
- F'ixarea fagurilor artificiali in rame
neinsirmate duce la deformarea lor chiar
fn timpul construirii celulelor, datoritg atit
temperaturii din cuib cit $i a greut5tii al-
binelor cl5ditoare.
- Fagurii noi clilditi in rame neinsir-
mate se pot deforma sau rupe clnd sint
plini cu miere, puiet sau albine, in timpul
manipul~rilor, cu ocazia unor lucrari cu-
FAGURE
ARTIFICIAL
zistenta fagurelui este mai slab5 fat& de
ramele insirmate pe vertical, producindu-se
mult mai u$or rupturi longitudinale.
fn zona noastr5 din muntii Apuseni, in
care culesul principal este un cules lent $i
prelungit, cl5ditul fagurilor artificiali in
cuibul unei familii de albine necesitgcirca
3-5 zile, in cazul in care timpul este fa-
vorabil zborului albinelor $i existA o se-
cretie abundentg de nectar de la flora me-
lifers.
f n cazul insirmsrii ramelor pe directie
orizontal5 mi s-a intimplat ca foile de fa-
guri artificiali s5 se onduleze, albinele cl5-
dind fagurele deformat. In aceastii situatie
am fost nevoit s5 insirmez ramele pe ver-
tical5, procedeu in urma caruia am obtinut
rezultate bune.
Pentru fixarea foilor de faguri artificiali
in ramele de stupi m5 foolsesc de energia
solaril. In zilele insorite, pe o planset5 din
scindur5 sau placaj a$tern hirtie sau ziare
iar apoi citeva foi de faguri artificiali. Las
foile l a soare citva timp, in functie de
temperatura aerului, care primgvara sau
rente in stup.
(continuate tn pug. 8)
Cum extrag ceara din faguri
Gheorghe VOlCULESCU
Ceara este un produs a1 albinelor ne-
cesar in mod obligatoriu pentru crevterea
lor. Ca unul care am indriigit din tinerete
albinele mi-am pus o intrebare. De cind
mri ocup cu crevterea albinelor, ceara am
vindutro dar de cumprirat nici vorbri. De
la o vreme am observat cri stuparii mai
noi $i rnai vechi cautg $i cumparti cears
~i as?.<t m-a f5cut s i vri scriu aceste rinduri
nu ca un autor de articole, ci ca un cres-
Dac5 posedati 20-30 familii de albine $i
nu vg puteti procura utilaje rnai scumpe,
metoda mea, pe care o folosesc de multi
ani $i care implic5 o che:tuialg mai mic5
v5 este la ind~mlnti oricind. Trebuie sg
aveti urmritoarele unelte :
1. un cazan de 20-30 1 srniiltrlit sau co-
sitorit (cazan de fiert rufe) ;
2. un sac rar din pinz5 tare din iut5 rnai
mic in circumferintri decit cazanul ;
Ftgura I - Uneltele necesare lucrdrii de
c5tor rnai vechi de albine. Care este cauza
pentru care apicultorii cumpPr5 ceara mai
scump pentru a o da rnai ieftin, la cchimb,
la centrul apicol pentru a primi faguri ar-
cificiali pentru albine ? Oare albinele fac
grev5 ? Sau vina apartine numai stuparilor
care nu dau atenfie acestui pretios pro-
dus - CEARA. Am s l dau citeva exem-
ple : dac5 ace$ti stupari vor schimba la
timp ramele $i vor stringe orice buc5ticB
de ceari, vor pune rame cl5ditoare in
stupi, chibzuind extrasul cerii, vor avea $i
albine sanatoase $i cear5 s5 vind5 sau s-o
schimbe pe faguri artificiali.
Voi descrie in continuare o metod5 ve-
che, folositti de mine pentru extragerea
cerii, l a care am f5cut o imbunZit?itire, me-
todri pe care o recomand $i altor stupari.
eztractte a certi prin metoda prezentatd
3. un mustuitor din lemn tare care nu e
altceva decit o bucat5 de lemn rotund cu
diametrul de 3 cm, lung de 80 cm $i care
in cap are o cruce din lemn avind lun-
gimea cu 1 cm rnai mica decEt diametrul
cazanului ;
4. un cleste din lemn tare, lung de 1 m ;
5 una sau rnai multe oale pentru turnat
fiertura care s5 fie smgltuite sau cosito-
rite de form5 conicl, adicB rnai largi la
gur5 decit la fund, ca s5 poatB ie$i calupul
de cear5 dup5 ce se va int5ri (figura 1).
Acestea sint uneltele ce trebuie pentru
extras ceara.
Modul de lucru. F010aesc ap8 de ploale
daca am, dac8 nu aDB obiSnuit8. Daca fa-
gurii sint vechi se pun la muiat intr-un
butoi, schimbind mereu apa citeva zile.
Asta pentru a obtine cear5 mai curat5.
Dac5 fagurii nu sint vechi ii pun direct
in sac $i-i introduc in cazan, pe fundul c5-
ruia am pus o tigl5 (pentru acoperiquri)
pentru a nu se arde sacul $i pentru a avea
rnai mare stapilitate cind voi presa cu
mustuitorul pe sacul cu faguri. Pun mai
bine de jum5tate cazanul cu ap5 $i incep
inc5lzirea. Cind apa s-a incglzit, fagurii se
inmoaie, ii presez bine pin5 am umplut
sacul dup5 care il leg la gur5 $i continui
fierberea, pin5 dB intr-un clocot, apoi pre-
sez cu mustuitorul pe sac. Schimb mereu
pozitia sacului in cazan pin5 cind a ievit
toat5 ceara din sac la suprafat&. Dup5
aceea scot sacul $i i1 pun in cle$te stor-
cindu-1 bine in cazan. Socotesc c5 ceara se
obtine rnai bine in ap5 clocotitg, presind-o
cu acest mustuitor pe care 1-am f&cut $i
1-am botezat a$a. Dar el este foarte impor-
tant, deoarece cu ajutorul lui se face ca
sii riiming cit rnai putinii cear5 in boytins.
Desert apoi sacul cu bovtin5, iar fiertura
din cazan o golesc in vasele de r&cit $i
limpezit. $i dac5 rnai exist& faguri de topit
se poate continua cu fiertul.
De$i metoda e veche, totu$i folosirea
mustuitorului este dupB pHrerea mea o me-
tod5 nou5, fiindc5 eu nu am rnai auzit sau
citit s5 fie ;olosit5. Aceasta metod5 o poate
folosi oricine, deoarece ceara se obtine cu
cheltuieli foarte mici. Eu o folosesc de
mulfi ani $i o recomand tuturor pentru
c5, in comparatie cu iilte metode, prin uti-
lizarea ei se reu$e$te o separare foarte
bun5 a cerii de bqtin5. S5 Endr5gim cit
rnai mult albinele care ne aduc in casele
noastre bucurii, ssngtate, satisfactii. S& de-
monstr5m dragostea noastr5 fat5 de ele h-
grijindu-ne s5 le asigur5m prin innoirea
fagurilor conditii de igien5 cit mai bune
in stup. Pentru aceasta s5 producem, sii
extragem $i sB condition5m cit mai mult5
cearg !
-
N. R. Publicdm contributta cititorului nostru
cu precizarea cd f n ultimfi 3-4 ani sub ge-
nerfcul ,,Ceara - o problemd mereu actuald"
ciu apdrut tn revlstd o serfe de materiale le-
gate de aceastd problemd. Am considerat cd
sistemul gospoddresc $i oarecum arhaic pe care
il recomandd autorul este actual cu toate cd
no am pledat $1 pleddm pentru tntroducerea
rnpidd a progresulut tehnic tn procesul de ob-
tinere a cerii. Metode moderne $i descrterf de
utllaje cu randament sporit pot fi gdslte de cei
interesatt f n colectia revtstei noastre din anti
trecufi.
FIXAREA FOILOR DE FAGURI ARTIFICIALI IN RAMELE ~NSIRMATE
(contlnuare din pug. 6)
dimineata nu este prea mare $i am grij5
s& nu risc topirea faguriior.
Dup5 ce fagurele artificial a devenit ma-
leabil il a$ez cu grijg pe o latur5 (mar-
gine) a ramei gi il culisez in spatiul in
care va fi fixat prin metoda impletirii ast-
fel : prima sirmi4 apare pe prima fat5 a
fagurelui artificial, urmstoarea sirmZL pe
fata a doua, apoi firul a1 treilea de sirm5
apare pe prima fat5 $i a$a rnai departe
pin5 la marginea cealalts a ramei (fi-
gura 1).
A$ez rama lnsirmatg cu foaia de fagure
artificial pe calapodul de rame $i lndrept
foaia de fagure cit rnai neted $i corect. Cu
ajutorul virfului unui cutit de bucatsrie,
presez fiecare fir de sirmi4 pe toat5 lun-
gimea acestuia din centimentru in centi-
metru, in aqa fel ca slrma s l fie lnglobatg
perfect in foaia de cear5. Tot cu virful
cutitului lipesc prin presare marginea foii
de fagure artificial de speteaza superioar5
a ramei.
Dupg operatia de presare a sirmelor $i
de fixare a foii de fagure duc ramele cu
faguri artificiali fntr-o pivni$i rece, unde
ii tin circa o or& pentru ca ceara din fa-
gurii artificiali s5 se contractae, s& se SO.
lidifice, Pn scopul evit5rii deform5rii ul-
terioare a fagurilor in cuibul familiilor de
albine.
Pin3 la introducerea in stupi toate ra-
mele pregstite cu faguri artificiali le p s ~ -
trez intr-o incspere r5coroas3, in pozitie
verticals pentru evitarea deformsrii foilor
de faguri ce se produce la temperaturi rnai
ridicate.
Perioada optim5 pentru clsdirea faguri-
lor artificiali in conditiile de puternics
dezvoltare a familiilor de albine, cores-
punde cu inceputul culesului principal care
se caracterizeazii in zona judetului Alba
printr-un cules lent $i prelungit de la flora
spontanli din pi$uni $i finete.
In concluzie. doresc s& mentionez c i h
conditiile zon& Muntilor ~ ~ u s d n i , cit $i in
celelalte zone deluroase din tara noastrg,
cea rnai eficace metod5 este fnsirmarea
ramelor pe verticals. Motivele le-am arstat
rnai sus $i sper c5 am fost destul de con-
vingstor.
Cercetarea stiintific6 in sluiba apiculturii
Experiment pentru elaborarea unui premix
destinat stimularii cre~terii puietului
ing. Ion GURE$OAIE qi iw. Maria SIMION
lnstitutul de Cercetare $1 Productie
pentru Apiculturs
3
I
Pentru sporirea efectivului de familii de albine $i mentinerea acestora la i
i un nivel biologico-productiv ridicat, un rol deosebit il are baza melifers natu-
i rals la care se adaugi culturile speciale de plante melifere fi hrlnirea rational5 i
i a albinelor in perioadele lipsite de cules natural. i
Lucrarea de cercetare gtiintific5 decurge din necesitatea obtinerii unui i
i premix biostimulator pentru albine, care s l asigure necesarul de vitamine, sg-
i
i ruri minerale $i lipide in vederea sustinerii $i intensificlrii crevterii puietului -
i in special in sezonul de primivarg $i toamn5 $i in perioadele lipsite de cules 1
i natural.
S 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I ~ 1 1 1 1 1 ~ I ~ I I t I I D
i
. - m 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 m I I I I I 1 1 ~ ,
1. Studiul problemei pe plan interna-
tional gi national
CerceGrile in materie de nutritie (Vesely,
Haydak, Dietz) au scos in evidentg c l al-
binele necesits un regim alimentar corect
pentru crestere $i dezvoltare. Aceasta pre-
supune c l hrana albinelor trebuie s s con-
tin5 in cantitilti suficiente toate elemen-
tele nutritive pentru intretinerea procese-
lor vitale naturale. Constituientii de bazl
ai hranei albinelor adulte sint : mierea sau
nectarul $i polenul sau plstura
Cercetgrile privind efectul substituienti-
lor de polen asupra familiilor de albine au
inceput in anul 1920 (Ambruster $i Geiger).
Cele mai vaste cercetlri asupra nutritiei
albinelor le-a fgcut M. H. Haydak Pncepind
din anul 1933, urmsrind timp de peste
4 decenii influenta inlocuitorilor de polen
asupra albinelor. Haydak a urmgrit ca in-
dic;: crevterea puietului, mortalitatea al-
binelor. evolutia greutgtii albinelor vii,
contindtul f n protefni din corpul albinelor
$i activitatea productivl a acestora.
Dup3 Haydak, productia cea mai bung
de puiet o asigurg, in ordine descrescind5
urm5torii inlocuitori de polen : drojdia us-
cat& laptele proasplit, laptele praf, fhina
de soia sau floarea-soarelui, fgina din sl -
mint5 de bumbac, fsina de carne, giilbe-
nu$ul de ou, albuvul de ou.
Descompunerea $i resintetizarea proteine-
lor $i a aminoacizilor sint principalele
reactii biochimice care se desfh$oarl in
corpul albinei.
De Groot a ari t at c l din cei 100 amino-
acizi naturali existenti pentru albine sint
esentiali numai 10 (arginina, histidina, izo-
leucina, lizina, metionina, fenilalanina,
treonina, triptofanul, valina $i leucina).
Ace$ti aminoacizi esentiali neputind fi sin-
tetizati in organismul albinei, trebuie s l
se g5~eascH in brans.
Indicele de bazg care caracterizeazs
starea fiziologicii $i biologicti a organis-
mului albinelor, il constituie continutul
acestuia in proteine, grlsimi $i vitamine.
Albinele depoziteazi proteinele Pn exclusi-
vitate in corpul gras, spre deosebire de
grisimi care pot fi acumulate in cantittiti
mari $i in alte pl rfi ale organismului.
D. Wahl a arl t at c i la o hran5 abun-
dent5 in proteine se formeazi un corp
gras sub forma unei ciptu$eli compus5
din mai multe straturi cu un continut bo-
gat in proteine, glicogen $i grhsimi. Sub
acest aspect, corpul gras a1 albinei este
considerat ca un organ central a1 metabo-
lismului (Urich, 1961).
Corpul gras influenteazs toate procesele
fiziologice. iar dezvoltarea lui ~ o a t e fi un
indice-principal de apreciere a sthrii fizio-
logice a organismului albinelor. fntre dez-
voltarea corpului gras $i durata vietii al-
binelor este o corelatie pozitiv5 (D. Wahl,
1963).
In procesul de hrlnire a1 albinelor, ni-
velul cantitativ a1 hranei energetice con-
ditioneaz5 necesarul de proteine. M. V.
Jerebkin, in 1963, a ar5tat c5 hrlnirea su-
plimentarl cu zah5r in prezenta piisturii
sporevte continutul in protein5 a1 organis-
mului albinelor cu 6'/,3, iar in lipsa pgs-
turii scade proteina din organism cu 4%.
Rezultatele experimentale obtinute de
Goetze, Bentler, scot in evident5 efectul
specific a1 substituientilor de polen in
functie de fiecare furaj proteic utilizat,
digestibilitatea acestuia si oerioada de ad-
ministrare. Proteinele asimilate din drojdia
de bere sint utilizate aoroaoe integral orin
depunere ca rezerv5 i n or&nismui albinei,
pe cind cele din lapte sint utilizate in ex-
clusivitate pentru cresterea puietului.
Descoperindu-se importanta vitaminelor
in alimentatie, au inceput si cercet5rile
asupra vitaminelor din- miere (Dutcher,
1918). f n anul 1943, Haydak $i colaboratorii
au constatat c5 prin filtrarea mierii in
conditii de productie, cind se indep5rteaz5
resturile de polen, se reduce continutul in
vitamine cu 8-45OI0 (cu exceptia vitami-
nei K) pentru c5 sursa vitaminelor din
miere este oolenul (Kitzes. 1943).
Polenul contine cantit5ti substantiale de
vitamine hidrosolubile si hioosolubile. Pro-
vitaminele cele rnai frecvente sint carote-
noizii, dintre aceqtia ins5 numai alfa-caro-
tenul, beta-carotenul, gama-carotenul $i
delta-carotenul au rol provitaminic.
fnlocuirea polenului cu acid giberilic a
permis cregterea albinei din larve rnai
mult de o generatie (Nation $i Robinson,
1966). Cind acidul giberilic a fost inlocuit
cu cantithti mari de inosit5, albinele lu-
cr5toare au fost capabile s5 creasc5 puiet
(Nation $i Robinson, 1966-1968). Continu-
tul de vitamine poate explica de ce drojdia
furajer5 Torulla amestecatii cu fain5 de
soia, de$i are continut sc5zut in leucin5
gi lizin5, influenteaz5 pozitiv dezvoltarea
$i longevitatea albinelor (Wahl, 1963 - SO-
rian Bech, 1961).
0 grup5 de subsante cu rol deosebit in
metabolismul organismelor albinelor o re-
prezint5 s5rurile minerale $i microele-
mente bine reprezentate i n miere $i polen.
Valoarea acestor substante variazg in func-
tie de sorturile de miere $i polen provenite
de la diferite plante.
V. Planta (1886) a scos in evident5 c5
mineralele cele mai obienuite din polenul
de fin sint : K, P, Ca, Fe. Toate oligoele-
mentele esentiale (Fe, Zn, Cu, Co, Mo, Mn,
I) cit $i cele cu functie cunoscut5 (Cr, V,
Si, Li, Ru, Ag, B, Hg) se g5sesc in cenuga
polenului i n afarii de As, Pb, Cd care se
pare c5 au asupra organismului albinelor
actiune toxic& chiar i n doze mici.
Dezvoltarea glandelor hipofaringiene gi a
corpului gras (ceea ce caracterizeaz5 al-
binele fiziologic tinere) contribuie la creg-
terea unui num5r rnai mare de larve de
prim5var5.
A. Maurizio (1954), B. J. Free $i- J. Spen-
cer Booth (1968) au arhtat cii albinele eclo-
zionate in toamng diferg de cele din var3
prin : durata medie de viatii rnai mare,
dezvoltarea glandelor hipofaringiene $i a
corpului gras, continutul crescut in sub-
stante nutritive de rezerv5 gi activitatea
oxido-reductozelor.
Dup5 M. V. Jerebkin, I. Chagun $i I. Ia-
covleva (1974) nivelul de dezvoltare a1
acestor organe, precum $i substantele de
rezervh acumulate in corpul albinelor de
toamn5, se g5sesc in corelatie pozitiv5 cu
intensitatea cregterii puietului in prim5-
varg. Albinele care i n toamn5 au un nivel
rnai ridicat a1 azotului total $i a1 gr5simi-
lor, particip5 rnai bine la cresterea puietu-
lui in prim5var5, iar cantitatea de hranii
consumat5 i n timpul iernii este mai sc5-
zut5.
Pe plan mondial se experimenteazs $i se
produc industrial o serie de premixuri
mineralo-vitaminice incluse in dextroz5,
continind urm5toarele substante : vitamina
A, vitamina B, alfatocoferol, inositol, co-
ling clorhidrich, metioning, acid para-
amino-benzoic, riboflavin& piridoxin5, tia-
min5, pantotenat de calciu, biotin5, acid
folic, vitamina B-12.
Alte produse comerciale oferg in fura-
jarea albinelor retete energo-plastice im-
bogatite cu substante minerale $i factori
activi ca : Beevert R-4, Bee Wheart, Am-
ber-Jeaco (SUA), Apireve $i Apistar
(Franta).
Institutul de cercetare $i productie pen-
tru apicultur5 a realizat i n perioada 1976-
1978 un amestec energo-proteic cu grad ri-
dicat de asimilare in sezonul de toamn5 $i
prim5var5, influentind ritmul de crestere
a1 puietului cu pin5 la 53% $i randamen-
tul la culesul de salcim cu 16-27/0.
fn perioada 1978-1980 in cadrul institu-
tului s-au experimentat $i s-au introdus i n
productie rnai multe retete de premixuri
vitamino-minerale cu rol de completare a
substituientilor de polen pe substrat glu-
cidic ca : Fepal, Zoofort, Apifort. Aceste
premixuri administrate albinelor in peri-
oada de iarn5-prim5var5 au determinat
sporirea ritmului de cregtere a puietului
gi au influentat durata vietii albinelor.
f n vederea realiziirii unui premix bio-
stimulator pentru crevterea puietului En fa-
miliile de albine, in faza de cercetare 1990
s-a stabilit concentratia componentilor pre-
mixului avind ca punct de pornire con-
centratia in microelemente $i vitamine a
polenului poliflor. Reteta elaborat5 a pre-
mixului s-a experimentat in conditii de
fn f a z a d e l a b o r a t o r s-a stabilit
comportamentul in captivitate a albinelor
hrinite cu premixul apicol elaborat in doui
variante, pe substrat glucidic $i proteic
(lapte praf degresat 1O0jo) administrat sub
form5 de past5, comparativ cu martorul
hr5nit cu pest5 de zahir $i lapte' praf de-
gresat
La varianta 1, concentratia premixului
in microelemente $i vitamine s-a stabilit
plecind de la compozitia natural5 a pole-
nului poliflor in aceste substante, iar la
varianta 2, componentele vitaminice ale
premixului au fost d e 10 ori mai mici.
Fiecare variant5 a fost constituiti din
cite 5 cu$li populate cu cite 200 albine de
virsti cunoscuti (1-2 zile) obtinute prin
incubarea puietului ciipicit gata de eclo-
zionare in termostat, la temperatnmae--- -
35C. Dup5 populare, cu$tile au fost men-
tinute la temperatura de 20-25OC in con-
ditii identice de microclimat.
Pe durata experimentsrii s-a urm5rit zil-
nic : consumabilitatea hranei (gravimetric),
viabilitatea albinelor (numeric), iar starea
fiziologici a albinelor s-a apreciat dup5
gradul de dezvoltare a1 glandelor hipo-
faringiene $i a corpului gras (Determinarea
celor doi indici fiziologici s-a f5cut dupg
scara Hess).
Tabel nr. 1
Compozitia premixului biostimulator pe variante
Compozitia hranei
la un kg de produs
Varianta
Martor V 1 V 2
zahi r pudrii, g
lapte praf degresat g
vit. B 1, mg
vit. B 2, mg
vit. B 6, mg
vit. PP, mg
acid folic, mg
vit. C, mg
vit. A, mg
colesterol, mg
Kcl, g
NaCl
cistein5, g
lecitini, g
gluconat de Ca, g
sulfat de Mg
f n f a z a d e s t u p i n i i - experimen-
tarea premixului biostimulator pentru
cresterea puietului s-a fHcut pe un lot de
10 familii de albine in perioada 16 iulie-
2 septembrie comparativ cu martorul hr5-
nit numai cu sirop din zah5r.
Familiile de albine aflate Pn experient5,
inainte de inceperea hriinirilor au fost
apreciate privind : cantitatea de albinii (g),
cantitatea de puiet c5p5cit gi puiet neciip5-
cit (dm2).
Periodic din 12 in 12 zile, la intrarea
in iarn5 s-a apreciat puterea familiilor de
albine $i cantitatea de puiet cspiicit $i ne-
cip5cit $i s-au prelevat probe de albine
pentru determinarea gradului de dezvol-
tare a1 glandelor hipofaringiene ~i a corpu-
lui gras.
Premixul biostimulator s-a administrat
in mod 'regulat in tot cursul experientei
sub form5 de sirop in concentratie de 111,
in portii de 400 ml la dou5 zile, in hrgni-
toare uluc din plastic amplasate in ime-
diata apropiere a cuibului.
Tabel nr. 2
Compozitia , premixului biostimulator
Compozitia hranei la Varianta
1 1 sirop conc. 1/1
martor varianta 1
zah5rJ g
vit. B 1, mg
vit. B 2, mg
vit. B 6, mg
vit. PP, mg
acid folic, mg
vit. C, mg
vit. A, mg
colesterol
cisteinz, g
lecitinli, g
gluconat de Ca, g
sulfat de Mg, g
3. Rezultate obtinute
F a z d d e l a b o r a t o r : In alimenta-
tie, verificarea efectului ~i a valorii bio-
logice ale unui furaj se poate face numai
dacg furajul respectiv este consumat. Pen-
tru verificare, premixul mineralo-vitaminic
a fost administrat in hrana albinelor pe
substrat glucidic $i proteic., Ca substrat
proteic s-a ales laptele praf degresat cu
actiune preponderent5 asupra glandelor
hipofaringiene de a caror grad de dezvol-
tare depinde potentialul familiilor de al-
bine de a cre$te puiet.
Fat5 de furajul administrat, comporta-
mentul albinelor la toate variantele a fost
normal, consumul mediu zilnic fiind cu-
prins Entre 3,011 g $i 3,064 g.
Tabel nr. 3
Varianta martor v 1 V 2
consumul mediu zilnic
de hranti, g 3,011 3,064 3,059
A$a cum reiese din tabelul nr. 3 con-
sumul de hranH intre variante a fost, can-
titativ, foarte apropiat, furajul avind pen-
tru albine un grad asemHn5tor de atrac-
tivitate.
Pe durata experientei, consumul mediu
zilnic de hran5 nu a fost uniform astfel,
13. inceputul experimentului atit l a martor
cit $i la cele dou5 variante, albinele au
consumat mai mult, urmind apoi o sclidere
a consumului specific, fenomen explicat
prin reducerea numlirului de albine din
cuvti catre sfirvitul experientei (tabel
nr. 4).
Tabel nr. 4
Varianta
Perioada
martor V 1 V 2
1-7 zile 3,8675 3,9717 . 3,8924
8-14 zile 3,0242 3,1572 3,1033
15-20 zile 1,1003 1,7340 1,1728
Longevitatea albinelor in captivitate a
fost diferitli in functie de compozitia hra-
nei, respectiv de prezenta vitaminelor $i
a componentelor minerale $i de cantitatea
acestora.
Martorul a fost hrgnit numai cu past5
din zahsr $i lapte praf pentru a se pune
Pn evident5 mai clar rolul vitaminelor $i a
elementelor minerale in organismul albine-
lor.
Durata medie de viatli a albinelor a fost
de 18,2 zile la martor $i de 19,4 zile la V 2
$i 23,6 zile l a V1. Se constat5 c5 durata
medie de via@ cea mai scurtli se Pnregis-
treaz5 la martor unde ratia a fost consti-
tuiti5 in exclusivitate din zahlir $i lapte
praf degresat iar durata medie de via@
cea mai mare se Pnregistreazg la varianta 1
.uncle in compozitia hranei exist6 cantitsti
optime de 'vitamine $i elemente minerale.
La varianta 2, durata medie de viat5 a
fost de 19,4 zile deci mai mic5 decit la
varianta 1 datoritli cantitstilor mici de vi-
tamine. Se poate trage concluzia cli hrana
albinelor lipsit5 de vitamine $i sliruri mi-
nerale sau cu cantitsti insuficiente din
aceste elemente, scurteazs durata medie de
viati3 a albinelor cu 5,4 zile respectiv cu
4,2 zile fat3 de hrana care contine vitamine
$i elemente minerale in cantitliti optime.
Viabilitatea albinelor a fost calculat5
procentual pe perioada de captivitate $i pe
variante (tabel nr 5).
Tabel nr. 5
Viabilitatea albinelor pe variante
Varianta martor V 1 V 2
Durata medie de viat5
viabilitatea
1-7 zile
8-12 zile
13-18 zile
peste 18 zile
mortalitatea :
1-7 zile
8-12 zile
13-18,zile .
peste 18 zile
18,2 zile 23,6 zile 19,4 zile
In prima perioadl a experientei (1-7
zile) viabilitatea albinelor a fost de 81,30/0
la martor, de 83,6OlO la V 1 $i 80,9/0 la V 2
iar la sfirsitul perioadei de 18 zile, mai
erau in vi at l 10,2/0. albine la martor,
15,4OIO albine la V 2 $1 29,3Ol0 albine la V 1.
Premixul biostimulator pentru albine cu
cantittiti echilibrate de vitamine $i ele-
insuficiente de vitamine (V 2) sau .lipsit&
(martor) de aceste elemente.
Influenta premixului biostimulator elabo-
rat asupra stlirii fiziologice a albinelor s-a
apreciat dup5 gradul de dezvoltare a1
glandelor hipofaringiene $i a1 corpului
gras. Nivelul de dezvoltare a1 acestui or-
.gan $i substantele de rezerv6 acumulate
mente minerale pe substrat glucidic $i pro- in organismul albinelor se g5sesc fn core-
teic ( Vl ) spore~t e viabilitatea albinelor cu latie pozitivli cu intensitatea de crestere
13,g0/0 $i 19,1/0 fat5 de hrana cu cantit&ti a puietului.
Tabel nr. 6
Nivelul de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene
Valoarea glandelor hipofaringiene
Varianta -
a + S; diferenta semniflcatia
martor
2,56 5 0,1052 - -
V 1 3,30 f 0,1079 0,74 XXX
V 2 2,78 & 0,1083 0,22 Ns
Conform datelor din tabelul nr. 6, pre-
din care lipsesc vitaminele $i elementele
mixul biostimulator elaborat in varianta 1 minerale influenteaz3 negativ dezvoltarea
asigur3 o dezvoltare bun5 a glandelor hipo- glandelor hipofaringiene cu valoare medie
faringiene cu o valoare medie de 3,3 f de 2,56 f 0,1052 (martor).
0,1079 f a t i de ~r e mi xul elaborat in va- Analizcle variantei datelor obtinute la
rianta 2, in care vitaminele au fost in can-
tititi de ori mai mici Si unde valoarea
aprecierea glandelor hipofaringiene la mar-
medie a acestor glande a fost 2,78 & 0,1083. tor gi la cele dous variante, este prezentata
Hrana artificial5 administrat5 albinelor in tabelul nr. 6 a.
Tabelul nr. 6 a
Bursa varlatlei Suma patratelor GL
Patratul mediu F
Total5
intre variante
in interiorul var.
Valoarea F teoretic3 pentru P GLi =
Din interpretarea statistics a datelor se
= 2 $i G L ~ = 72 este 3,11. Valoarea F
constat5 c5 premixul biostimulator elabo-
estimats de 12,56 fiind mai mare decit va-
rat in variants
cu concentratie optimg
loarea F teoretics, intre variante sint dife-
rente Semnificative. pentru a stabill intre
de vitamine, elemente.minerale $i coleste-
care variante sint diferente semnificative
r01 Pe substrat glucidic $i ~r ot ei c asiguL-5
am aplicat testul ,,t-. stabilind diferenta
cea mai bun3 dezvoltare a glandelor hipo-
limit5 semnificativg pentru P 0,10/0 de faringiene fat5 de hrana cu cantitsti in-
0,5139 diferenta intre V 1 $i martor, dife- suficiente de vitamine sau hrana din care
renta nu este semnificativg.
lipsesc vitaminele $i elementele minerale.
Tabel nr. 7
Nivelul de dezvoltare a1 corpului gras
Valoarea corpului gras
Varianta
Fa s'; Diferenta Semnif icatia
martor 2,7 f 0,1224 -
-
Vl 3,6 & 0,003 0,90 XXX
V2 2,8 5 0,020 0,lO Ns
Conform datelor din tabelul nr. 7, pre- die a acestui indice fiziologic a fost de
mixul biostimulator elaborat in varianta 1
210 *
gi 2*7 * 0,1224.
Analiza variantei datelor obtinute la
influentea26 pozitiv dezvoltarea corpului aprecierea dezvolt5rii corpului gras la
gras cu o valoare medie de 3,6 & 0,03 fat5 ~nar t or $i cele doui variante, este prezen-
de varianta 2 gi martor unde valoarea me- tat in tabelul nr. 7 a.
' . Tabelul nr. 7 a
Sursa de variatie Suma patratelor GL Piitratul mediu F
Total6
41,17 74
intre variante 12,17 2
In interiorul variantei 29,O 72
Valoarea F teoretic5 pentru P sol0, GLi = ficiente de vitamine sau f5r5 premix vi-
= 2 $i GLe = 72 este de 3, l l . va- taminomineral.
loarea F estimatb de 15.136 fiind mai
mare decit valoarea P teo'reticb, intre va- a a u p
riante sint diferente semnificative. A~ l i -
cEnd testul ,,tU $i calculind diferinta
limit5 semnificativj pentru P = 0,1/0 de Administrarea in hrana albinelor a pre-
0,607, intre varianta 1 ~i martor diferenta mixului biostimulator elaborat, s-a fbcut
de 0,90 este foarte semnificativg iar intre in sezonul varb-toamn5 in perioada 16 iu-
varianta 2 $i martor, diferenta de 0,10 nu lie-2 septembrie, urmgrind cre~t erea can-
este semnificativ5. titbtii de puiet $i implicit a cantitbtii de
Testarea pe albine intretinute in conditii albin5 pentru iernarea unor familii de al-
de laborator a premixului apicol elaborat bine mai puternice.
in doub variante, in functie de cantitatea Premixul biostimulator sub form5 de si-
de vitamine, ne permite sS concluzion5m rop, a fost bine consumat, de albine, mai
cb : vitaminele $i elemntele minerale ales cind in naturb nu a existat un cules
adbugate fn hrana artificial5 a albinelor, natural de intretinere. Pentru aprecierea
in cantitsti optime care s5 asigure necesarul influentei biostimulatorului apicol asupra
fiziologic a1 organismului albinelor, cre$te st5rii fiziologice a albinelor, s-a determinat
durata medie de viat5 a albinelor cu 5,4 nivelul de dezvoltare a1 glandelor hipo-
zile, viabilitatea albinelor cu 19,1/0 $i in- faringiene $i a corpului gras.
fluenteazg dezvoltarea glandelor hipofarin- Datele obtinute privind dezvoltarea glan-
giene $i a corpului gras cu valori sem- delcr hipofaringiene sint redate in tabelul
nificative fat5 de hrana cu cantitsti insu- nr. 8.
Tabelul nr. 8
Valoarea glandelor hipofaringiene
Varlanta
P& SX Diferente semnificafia
martor 3,04 f 0,072 - -
varianta 1 3,48 f 0,069 0,44 -
Premixul biostimulator administrat albi- zahgr care a asigurat o valoare a acestei
nelor in sirop din z a hk concentratie 111
glande numai de 3~04 * 0,072.
Analiza variantei datelor obtinute la cele
a influentat favorabil dezvoltarea glande-
dou5 loturi experimentale privind dezvol-
lor faringiene care au avut 0 valoafe me-
tarea glandelor hipofaringiene, este redat5
die de 3,48 f 0,069, fa@ de siropul din in tabelul nr. 8a.
Tabelul nr. 8 a
Sursa de variatie Suma patratelor GL Patratul mediu F
Total5
fntre variante
I n inter. variantel
Valoarea F teoreticg pentru GLi = cind testul ,,tU $i calculind diferenta limit5
= 1 $iGLe - 158 este de 3,90. Va- semnificativg intre varianta 1 $i martor
loarea F estimat5 de 45,64 fiind mai diferenta de 0,44 este semnificativg.
mare decit valoarea F teoretics, intre va- Datele obtinute privind dezvoltarea
riante sint diferente semnificative. Apli- corpului gras, sint redate in tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9
\laloarea corpului gras
lTarianta -
n f ST Difercnta semnificatia
martor 3,18 & 0,072 - -
varianta 1 3,76 & 0,062 0,58 XXX
Asupra corpului gras a1 albinelor, pre- tor unde corpul gras a avut o valoare me-
mixul biostimulator a avut o influent; fa-
die de 3,18 * 09072.
vorabil3, valoarea medie a acestui indice
Analiza variantei datelor obtinute la cele
dous loturi experime.tale privind corpul
fiziologic fiind de 3,76 + 0,062 fat3 de mar-
gras, este redata in Fabelul nr. a.
Tabelul nr. 9 a
- - - - - -
Sursa de variatie
Suma
patratelor GL PStratul mediu F
Total&
intre variante
in inter. variantei
Valoarea F teoretic; pentru P 50i0, GLi =
1 $i GLe = 158 este de 3,90. Va-
loarea F estimata de 37,87 fiind mai
mare decit valoarea P teoreticg intre va-
riante sint diferente semnificative.
Aplicind testul ,,tU $i calculind diferenta
mit; semnificativg, Pntre varianta 1 $i
martor, diferenta de 0,58 este foarte sem-
nificativs.
Premixul apicol cu compozitie complex&
Pn vitamine, colesterol $i elemente mine-
rale administrat famililor de albine sub
form& de sirop concentratia 111, a deter-
minat l a albine o dezvoltare semnificativg
a glandelor hipofaringiene $1 a corpului
gras -in..conditiile lipsei totale de cules na-
tural, comparativ cu lotul martor hrsnit
cu sirop de zahgr.
Evolutia puterii familiilor de albine la
cele dou5 loturi experimentale pe perioada
16 iulie - 8 octombrie, este redat; in ta-
belul nr. w.
Tabelul nr. 10
Evolutia cantitittii de aibing (grame)
Data determinlrii 18 28 9 21 2 14 26 8
varianta iulie iulie aug. aug. sept. sept. sept. oct.
martor 825,5 925 1010 1145 1180 1120 ' 1 0 6 5 1010
varianta 1 862,5 990 1125 1220 1310 1250 1220 1160
La inceputul experientei, puterea medie
a familiilor de albine din grupa martor a
fost de 825,5 g iar a celor din varianta 1,
hrgnite cu premixul vitamino-mineral a
fost de 862,5 g.
Puterea familiilor de albine dupg aceastg
dat&, in conditiile lipsei totale a culesului
natural, fitri interventia noastr5, ar fi in-
trat in declin cu urmari imprevizibile.
Dup5 cum se observii din tabel, prin hr5-
nirile de stimulare, puterea familiilor de
albine la cele dou& loturi a crescut pin&
la inceputul lunii septembrie dup3 care
datorita ciclului biologic a1 familiilor, pu-
terea acestora a inceput s& scad& ajungind
la data de 8 octombrie, la 1010 g albinH
la grupa martor gi la 1160 g albina la
varianta 1.
Hrlnirea familiilor de albine in perioada a determinat un spor de albin5 la intrarea
var8-toamnl cu premixul mineralo-vitami- in iarn3 - de 150 g fat5 de lotul martor
nic elaborat dupl reteta propusl de noi, hri ni t numai cu sirop din zahsr.
inclus in sirbpul din zahl r concentratie 111 Evolutia puietului neclpHcit in familiile
a influentat favorabil starea fiziologic5 a de albine aflate in experient5 este redat5
albinelor, a intensificat ponta m5tcilor gi in tabelul nr. 11.
Tabelul nr. 11
Evolutia cantitltii de puiet necipicit (dm2)
Data determinsril 16 28 0 21 2 14 25 8
varianta iulie iulie aUg. aug. sept. sept. sept. Oct .
Martor 22,9 26,2 33,5 37,7 30,2 20,2 7,7 2,2
Varianta 1 21,6 30,5 45,3 54,7 45,6 37,9 28,O 8,4
Prin efectuarea hrlnirilor suplimentare,
ponta mltcilor a fost stimulatl $i a cres-
i
cut cantitatea de puiet neclplcit atingind
un nivel maxim la sfi r~i t ul lunii august
dup5 care activitatea de cregtere a puietu-
lui s-a diminuat.
La lotul experimental in care familiile
I de albine au fost hrBnite cu premix mi-
neralo-vitaminic, activitatea de creqtere a
puietului a fost mai accentuat5, atingind
la sfirqitul lunii august un nivel mediu de
54,7 dm2 fa@ de grupa martor unde canti-
tatea medie de puiet necspscit a fost de
37,7 dm2. Cantitatea de puiet neclpscit la
varianta 1 s-a mentinut ridicats $i in
cursul lunii septembrie iar la inceputul
lunii octombrie mai existau I n familii In
medie 8,4 dm2 puiet nec5p5cit fat s de
2,2 dm2 din familia martor.
0 evolutie asemlnltoare crevterii puie-
tului neclplcit s-a intilnit $i in cazul can-
titltii totale de puiet din familiile de al-
bine aflate in experientl.
Evolutia cantitstii totale de puiet este
redat5 in tabelul nr. 12.
Tabelul nr. 12
pp --
Data determinarii 16 28 9 21 2 14 26 8
varianta iulie iulie aug. aug. sept. sept. sept. oct.
Martor 54 69,3 65,4 70,9 54,O 34,5 17,5 7,3
Varianta 1 46,3 73,2 91,8 97,O 76,9 61,7 43,O 12,4
Prin utilizarea Pn hrana albinelor a pre-
mixului biostimulator s -h form5 de sirop
de zahl r concentratie I/& perioada vars-
toamn5, cantitatea total5 de puiet (cgpgcit
gi nec5pBcit) a crescut cu 34,g0lO, iar can-
titatea de puiet necgpgcit a crescut cu
50,6/0 fat5 de grupa martor hr5nit5 numai
v
cu sirop din zahir.
Concluzii
Premixul mineralo-vitaminic in compo-
.#
zitia clruia sint incluse vitamine, colesterol
gi elemente minerale, stabilite cantitativ
dupl compozitia natural5 a polenului poli-
flor, administrat in hrana albinelor a de-
terminat :
- cre~t erea duratei medii de via@ a al-
binelor in captivitate cu 5,4 zile $i a via-
bilitatii cu 19,l0I0 fat5 de varianta in care
albinele au fost hrinite numai cu zah5r
gi lapte praf degresat ;
- dezvoltarea glandelor hipofaringiene
$i a corpului gras la albine, cu valori de
3,30 f 0,1079 $i de 3,6 & 0,03, semnificativ
mai mari fat5 de valoarea acestor indici
la albine hr5nite cu cantitsti insuficiente
de vitamine sau f l r 5 adaos tle premix ;
- dezvoltarea mai accentuatl a fami-
liilor de albine in perioada var5-toamni,
cu sporuri de albin5 l a intrarea In iarn5
de 150 g fat2 de familiile martor hrlnite
numai cu sirop din zah5r ;
- influentarea ritmului de cr e~t er e a
puietului nec5pBcit cu 50,60:0 ~i a cantitHtii
totale de puiet cu 34,Dn// fat5 de lotul mar-
tor hrBnit cu sirop din .zah%r f5r5 adaos
de premix ;
- pregBtirea fiziologic5 a organismului
albinelor in vederea iernlrii exprimat5 prin
valori ale glandeor hipofaringiene gi a
corpului gras de 3,48 0,069 $i respectiv
3,76 0,062 semnificativ mai mari fat5 de
lotul martor
Album de specii nectaro-pol eni fere
TRlFlllUL ALB $1 TRlFIllUL ROSU-
DOUA VALOROASE PLAHTE FURAJERO-RELIFERE
prof. dr. ing. Maria-Octavia MANISOR
TRIFOIUL ALE (Trifolium repens)
Ca specie spontanH trifoiul alb este un
component nelipsit a1 vegetatiei paji~tilor
din zona de cimpie ping la munte. Planta
prezint5 o mare variabilitate geneticii, fapt
ce-i con'ferii o ~l ast i ci t at e ecologicii ridicatii
Caracteristici melifere. Este una dintre
importantele specii de trifoi ce ofera un
bun cules de nectar, fiind intens cercetatg
de albine pe toat.2 durata zilei. Albinele
culeg nectar ~i polen cafeniu-inchis. Du-
rata Enfloririi este lungs, din luna mai
$i, ca urmare, o riispindire geograficj
foarte mare (fig. 1).
f n prezent, pentru infintarea ps~uni l or
irigate s-a introdus soiul ,,LadinoU, un tri-
foi de talie inalts, cu frunze mari gi sto-
loni lungi.
Pentru producerea de furaj, trifoiul alb
se cultivg numai i n amestec cu graminee,
iar in culturii purii numai i n loturi semin-
cere.
Dintre toate speciile de trifoi din tara
noastrii este cea mai atragatoare pentru
albine.
Caracteristici morfologice. Trifoiul alb
este o specie erbacee perens, cu tulpina
tiritoare, frunzele lung petiolate, trifoliate,
florile albe, cite 40-80 grupate in capitule
(fig, 2).
Este o plant5 alogamii la care polenizarea
se face cu ajutorul insectelor, mai ales a
albinelor.
pin5 toamna tiziu, in octombrie. Productia
de miere este evaluat5 la 100-250 kglha.
TRIFOIUL ROSU (Trifolium pratense)
Atit in agricultura mondial5, cit $i in
agricultura t5rii noastre trifoiul ro$u re-
prezint5 o cultur5 furajer5 de baz5 pen-
tru zonele umede $i rnai reci.
Importanta acestei specii este data de
productivitatea ridicat5, de calitatea fura-
jului bogat in caroten $i vitamine cit $i de
insuvirea lui de a ameliora solul. Uneori
c r e ~t e spontan. Pentru albine ofer5 cule-
suri importante, realizindu-se $i polenizarea
entomof il5.
Caracteristici morfologice. Trifoiul TO$U
este o plant5 peren5, erbacee, cu r5d5cina
pivotants, tulpina fiind repreZentat5 de co-
let, din care pornesc frunzele trifoliate.
Florile papilionacee, roviatice, grupate in
capi t ~l e globuloase. Semintele sint mici iar
culoarea este de la galben-violaceu la brun
inchis.
Cerintele fat5 de di m5 $i sol. Trifoiul
ro$u d5 rezultate bune in climat r5coros
$i umed. Sensibilitatea la secet5 se mani-
fests rnai ales in perioada form5rii bu-
tonilor florali. Lumina nu reprezint5 un
factor limitativ. Solurile cele mai potrivite
sint cele argilo-lutoase, , bine aprovizionate
cu apg, bogate in calciu.
Este cultivat in tara noastr5 in Cimpia
Transilvaniei, partea de nord-vest a tarii,
Banat, regiunile subcarpatice ale Transil-
vaniei, Munteniei $i Moldovei.
T~ehnologia de cultivare.
Dezvoltindu-se slab in primul an de ve-
getatie, trifoiul rovu se seaman5 de obicei
sub plant5 protectoare (orz sau griu). Epoca
de inssmfntare este primgvara devreme, in
mustul zspezii, la 12,5 cm. distant5 intre
rinduri, folosind o cantitate de 16-20 kg
s5mint5 la hectar. Pentru productia de fu-
raj, cultura este rentabil5 2-3 ani. fn lo-
turile semincere recoltarea se face in anul
a1 11-lea, la a doua coas5, cind capitulele
capst5 culoarea cafenie iar semintele sint
tari $i lucioase. Trifoiul ro$u fiind auto-
steril, polenizarea este asigurat5 de insecte,
rnai ales de bondari $i mai putin de albine
deoarece acestea avind trompa scurt5 nu
ajung bine la nivelul nectardlui aflat la
baza corolei. Selectia convergent5 preconi-
zeaz5 ca in viitor s5 se obtini gi la aceast5
specie flori cu tubul corolei rnai scurt, pre-
cum gi albine cu trompa mai lung5. Prin
dresaj, albinele pot fi dirijate s5 efectueze
polenizarea trifoiului rovu, in scopul m5-
ririi productiei de s3mint5, in acest caz
productia putind cregte cu 200 la sut5.
Caracteristici melifere. Inflorirea trifoiu-
lui ro$u are loc in luna rnai $i se continu5
toat5 vara, pin5 in luna septembrie. Canti-
tatea de miere este evaluat5 la 25-50
kg/ha. Relatia biologic5 albin5-trifoi rovu
este important5 ills5 nu atit prin cantita-
tea de micre care se poate obtine, cit mai
ales priu aportul albinei la sporirea pro-
ductiei de s5mint5.
Pe ling5 trifoiul alb $i trifoiul rogu exist5
$i alte specii de trifoliene, rnai putin r5s-
pindite, dar care au o valoare melifer5 ri-
dicatri clatorit.5 productiei de nectar $i pe-
rioadei lungi de inflorire. Acestea sint tri-
foiul hibrid, trifoiul fragifer $i trifoiul
persan.
(continuare d i i ~ pug. 5 )
Unirea stupilor care s-au Emputernicit
Dac5 un stup, ggsit slab la cercetarea de
primivar2, nu s-a imputernicit pin5 in
apropierea culesului mare gi dovedim c5
sl5biciunea vine din pricina mitcii care
nu e bun5 ougtoare, P1 unim cu altul vecin.
0 mate5 nu e bun5 oustoare, cind pe roa-
tele cu puiet cgpgcit, vedem c5sute goale
imprigtiate f5r5 rinduiali, ca ~i atunci
cind .puietul e mai putin intins decit in
stupii de aceeagi putere.
S5 nu stam in cun1grin8 ; s5 jertfim ase-
menea miitci . ~ i sii unim albinele ei, cu ale
nltui stop. Stupii slabi nu pretuiesc nimic
la cul ct ul mare, fiindc5 m5nincB f5r5 s5
aducj vrc?un folos, $i ne rapesc timpul,
f5r5 s.5 ne riisplriteascii ingrijirile ce ni le
ccr. Uniti cu altii ins5, populatia lor va
spori num5rul culeg3toarelor din aceia si
<a fi de folos la cules.
din volumul , , C ~ L ~ U Z A STUPARULUI"
Editura ,,VICTORIA", Bucuregti, 1948
Mcir turii
ASBECTE MA1 PUTlB CUNOSCUTE DIN ACTIVITATEA
ing. Traian \'OLCINSCHI
f n anul 1943 .in revista ,,Romania apicold
nr. 2, organ de presd a fostei Societdti
Centrale de Apiculturd di n Romania apdrea
primul articol semnat de locotenent ing.
V. Harnaj cu titlul ,,Hrdnirea de stimu-
lare", urmat i n acelagi an de alte patru
articole despre : ,,Schimbarea mdtcilor bd-
trine On primdvarli" ; ,,Centrul de initiere
apicold" ; ,,Stupdritul nomad'' g i ,,Cursurile
de initiere i n spitale". Aga a intrat On pu-
blicisticd V . Harnaj care de la inceput a
dat dovadd de o deosebitci maturitate i n
gindire, competentd, perseverentd gi stdpi-
nire a scrisului apicol.
h anul 1944 acesta devine bibliotecar la
revsta ,,Rom&nia apicold" iar. apoi redactor
la aceeagi revistd.
Peste u n an i n 1945 ciipitanul ing. V.
Harnaj devine directorul revistei ,,Romcinia
apicold" prin grija cdruia apare i n 1947 pe
lunile august-septembrie u n frumos numdr
festiv $i bogat ilustrat OncTzinat i n inlre-
gime dr. Florin Begnescu cu ocazia impli-
nirii a 40 ani de activitate apicold a aces-
tuia. f n anul 1949 V. Harnaj a fost ales
pregedintele fostei Societdti Centrale de
Apiculturd di n Rlndnia.
Dar cine ern acest ing. V. Harnaj, ofifer
de geniu, entuziast gi altruist, comunicativ
gi uesel, cu sufletul plin de bucuria vietii
gt a muncii, intotdeatcna gata la o replicd
bine plasntli, st6pin pe fiecare subiect de
discutie ? AvDnd i n vedere cri scria despre
apiculturli, trebuia sci f i e stupar !
fntr-adeviir, de mi c cnpiE a mogtenit de
la pdrinti dragostea pentru albine.
fnlregul neain, di n tat5 i n fiu, de-a lun-
gul generatiilor s-a trezit ca $i el intre
stupii din prisnca de lingd casa pdrinteascd,
la Baimaclia, en Basarabia. PrZsaca de la
Baimaclia ern cunoscut6, cdci Oncd di n 1934
pe coperta revistef ,,Romania apicold" nr. 7
apare o fotografe semnificativd : u n preot
- Dimitrie Harnagea cu familia sa On mij-
locul unei prisdci cu 120 stupi sistematici
tntr-o livadd infloritd. f nt re copiti ce &n-
conjurau pe pdrinti era $i Veceslav niiscut
la 7 noiembrie 1917. Tatdl sdu, pdrintele
Dimitrie Narnagea (1886-1944) - unul
dintre Dnaintagii apiculturii romanegtt - a
publicat i n anul 1932 lucrarea ,,Ocupati-vi
cu albindritul" precum gi numeroase arti-
cole gi prelegeri pe t eme apicole.
f n anul 1.043 tindrul ofiter de geniu ing.
V. Harnaj, absolvent a1 Academiei militare
tehnice, s-a gindit sii dea o minii cle ajutor
celor loviti de soartd. Vizitind spitalele a
cunoscut $i i-a adunut pe cei care vroiau
sd-gi croiascd o noud preocupare gi a On-
ceput sd le tin; lectii de apiculturd. Felul
clar gi atrligdtor de expunere, cdldura care
radia din dragostea mare ce o avea pen-
t ru albine a fdcut ca multi suferinzi sd-st
gtis-ascd bucuria unui viitor 2n aceasti
noud activitate. Astfel in revista ,,Rom&-
nia apicold" nr. 2-3 di n 1944 dintr-un
proces-verbal a2 Comitetului Societdtii
Centrale de Apiculturd rezultd cd It. V.
Harnaj are la Strdulegti 300 stupi pentru
invalizi iar i n primiivard Palatul invalizi-
0 zl cu soare fn stupina
de la dnagov (foto T. V. )
lor urmeazd sii fmpartd 250 stupi celor
dornici sii imbrdtigeze apicultura.
Dupd citiva ani, odatd cu desfiintarea
a l t 0 ~ societdti, regimul comunist a desfiin-
tat $i Societatea Centrald de Apiculturd.
Viata apicold a continuat On cadrul fostei
Societdti de $tiinte Agricole ,,I. V. Miciu-
rin" unde la conferintele di n cadrul Sec-
tiei de zootehnie veneau sute de apicultori.
S-a fnfiintat o sectie central6 de apicul-
turd de sine stiitdtoare, primul responsabil
fiind Constantin Antonescu, iar secretar
Traian Volcinschi.
La aceste conferinte, u n strdlucit lector
era V. Harnaj care a reu$it, aldturi de alti
entuziagti sd imprime u n curent de opinie
On favoarea unei noi organizdri a apicul-
torilor romdni mai ales cd in far6 se On-
fiintaserd numeroase cercuri apicole teri-
toriale.
t
Ciclurile de conferinte au continuat hpoi
la Asociatia Stiintificd a Inginerilor gi Teh-
nicienilor unde On t i mp putem consemna
cii s-a constituit nucleul actualei Asociatii
a Crescdtorilor de Albine. Cu toate greutd-
r
tile intimpinate, dupd o perioadd de cdu-
tdri gi frdmlntdri, u n comitet de initiativli
f n frunte cu V. Harnaj reugegte On anul
1957, sd Ontocmeascd toate formele legale
On vederea fnfiintdrii Asociatiei Cresciitori-
lor de Albine. Aceastd organizatie a StU-
parilor romhni este fnregistratd la Notaria-
tul Principal de Stat a1 Capitalei $i Re-
giunii Bucuregti prin procesul-verbal nr.
5 497 di n 4 octombrie 1957, document ce
contine 34 de semndturi, prima fiind a lui
V. Harnaj.
Nu peste mul t t i mp, En zilele de 28, 29
gi 30 decembrie ale aceluia$i an s-a tinut
prima Consfdtuire apicold republicand la
Casa Agronomului di n Bucuregti, consfii-
tuire la care au participat peste. 170 de
apicultori di n Ontreaga turd. I n ultima zi a
reuniunii s-a Onfiintat Asociatia Crescd-
torilor de Albine ocazie cu care prof. V.
Harnaj a fost ales primul pregedinte bar
Nicolae V . Ilie$iu prlmul secretar general
I a1 Asociatiei. Activitatea ulterioard este bine
cunoscutd majoritiitii apicultorilor di n tara
?
noastrii. fiind consemnatd On t i mp On re-
vista noastrd. Astfel, s-au publicat f n de-
cursul anilor numeroase articole, $tiri $i
informatit despre activitatea $1 realizdrile
apicole care sint strfns legate de vi af a $i
$
activitatea acestei personalitiiti ce a condus
nefntrerupt Asociatia Crescdtorilor de Al-
bine t i mp de 25 ani.
Dacd apicultura a fost marea lui pasiune
En care s-a afirmat strdlucit ca Ontr-o a
doua profesie, trebuie sd preciziim cd V.
Harnaj s-a format ca o m de $tiintd gi
practician On domeniul hidrotehnicii fiind
considerat fondator a1 unei discipline noi
- hidromecanica fluidelor polifazate.
Voi enumera succint principalele etape
.
$ i realizd1.i pe care le consider semnifica-
f i ve : absolvent a1 Academiei militare teh-
nice devine ofiter de geni u; absolvent a1
rnstitutului Politehnic sectia hidraulicd
. 1945 ; asistent unicersitar di n 1948, confe-
rentiar di n 1953, profesor titular prin con-
curs di n 1964. Doctor inginer di n 1968. PTO-
rector la Institutul de petrol, gaze $i geo-
logie 1971-1973 ; Membru activ a1 Acade-
miei de $tiinte dn New York, 1964 ; mem-
bru de onoare a1 Academiei ,,Pontzena de
litere, gtiinte gi arte di n Napoli, 1975 ; pre-
gedinte a1 Asociafiei Internationale de
Fluide Polifazate, 1966 ; pre~edintele Comi-
tetului tehnic de fluide polifazate $i Aso-
ciafiei Internationale de Cercetiiri Hidrau-
lice, 1967, Fort Collins (S.U.A.), reales 1969,
Kyoto (Japonia) ; pregedinte a1 Simpozio-
nului international de fluide polifazate,
1968, Moscova, cetdfean de onoare a1 ora-
gului Le Mans, Franta, 1968.
Autor a 164 de lucrdri gtiintifice, di n
care 96 aplicate efectiv i n productie gi
12 tipdrite peste hotare (Sao Paulo, Mos-
cova, Londra, Tokyo, Praga, Paris, New
Yor k etc.). Autor a 22 comunicdri $tiinti-
fice di n care 15 sustinute la congrese $i
reuniuni internationale (Sun Francisco,
Lille, Moscova, Bled, Fort Collins etc.). I n
1970 a condus u n curs special de hidro-
mecanica fluidelor polifazate la Universi-
tatea di n Roma. f n 1969 a obtinut Marea
Medalie de aur la Salonul international de
inventii de la Oberhausen (Germania) pen-
t ru brevetul ,,Rambleiajul hidromecanic di-
rijat" lucrare brevetatd On Germania,
Franta, Japonia, Algeria etc. Citat En mo-
nografia ,,Engineering" Tokyo, 1969 $i al-
tele, Cavaler a1 Ordinului pentru merit al
Republicii Italiene, detiniitor a1 altor or-
dine gi medalii.
Dacd aceste enuntdri sintetice se refer6
la activitatea sa strict profesionald, este
cazul sd prezentdm pe scurt gi di n activi-
tatea sa - sii-i zicem - extraprofesionalii.
care a fost apicultura.
Aga cum a m mai ardtat prof. dr. V. Har-
naj primul pregedinte care a detinut acea-
std functie t i mp de 25 ani a condus api-
cultura romrineascd pe cele mai Onalte
culmi f n perioada anilor 1957-1982 peri-
oadd On care efectivul familiilor de albine
di n tara noastrd a crescut de la 571 000 la
1 149 000 familii albine.
Din initiativa lui s-a luat mdsura tipi-
zdrii $i a standardizdrii stupilor recoman-
dafi En tara noastrd. A contribuit Ompreunii
cu N. Romanescu la realizarea primului
stup standard R A 1 001. Impreund cu colabo-
ratorii ski a pus bazele Combinatului api-
col, Institutului de Cercetare gt Productie
pentru Apiculturii, a liceului apicol care-t
poartd astdzi numele precum $i a Sectoru-
lui medical de apiterapie. Mat multe sute
de apicultori $i speciali$ti rom&ni au fost
trimigi i n strdindtate pentru perfectionare
gi documentare iar cu ocazia diferitelor
nzanifestdri apicole internationale - tara
noaslrii a primit sute de diplome g i me-
dalii care au sporit gi atestat faima api-
culturii romknegti in lzcme.
f n anul 1965 este ales la Bucuresti i n
functia de Pregedinte a1 Federatiei inter-
nationale a Asociatiilor de A~i cul t uri i API-
MO N D ~ A fiind apoi reales~consecutiv i n
aceastii functie ?n Germania la Miinchen,
1969, Argentina - Buenos Aires, 1973,
Australia - Adelaide, 1977, Mexic - Aca-
pulco, 1981 iar la Nagoya i n Japonia, 1985
dupd o perioadii de 20 de ani de activitate
ca pregedinte in functie a fost ales ca pre-
gedinte de onoare a1 APIMONDIEI. Cele
cinci alegeri consecutive au necesitat mo-
dificarea Statzctului APIMONDIEI, fapt
unic i n istoria acestzi asociatii care func-
fioneazd neintrerupt di n anul 1893.
A fost reprezentant a1 organizatiilor ne-
guvernamentale pe lingii O.N.U., 1972, dele-
gat permanent a1 organizatiilor neguverna-
mentale pe lingd Programul ~fatiunilor
Unite pentru apdrarea mediului Pnconjurii-
tor. A contribuit la Onfiintarea i n ~ucur egt i
a Institutului International de Tehnologie
gi Economie Apicold a1 APIMONDIEI - i n
august 1970 - care dispune de o editurd
proprie unde de tiphresc gi i n prezent nu-
meroase lucrdri de specialitate precum gi
revista ,,ApiactaN i n 6 limbi internationale.
f n calitate de pregedinte a1 comitetului di-
rectorial al I.I.T.E.A. a condus acest in-
stitut international pinti i n ultimele zile
ale vietii sale.
Personalitatea, demnitatea, tinuta gtiinti-
ficii gi simtul practic de bun organizator
care $1 caracterizau pe V. Harnaj au stat
la baza prestigiului, stimei, respectului $i
popularitdtii de care s-a bucurat acest
mare o m a cdrui imagine va rdmine vie
i n memoria noastrii gi i n istoria apiculturii
nationale gi internationale.
Competenta $i intensa sa activitate, cali-
tdtile de bun organizator gi farmecul per-
sonal deosebit i-au creat o mare populari-
tate pe plan international. Aceste calitiiti
i-au oferit prilejul de a f i primit, de a
avea Entrevederi gi convorbiri, i n calitate
de reprezentant a1 organizatiilor neguver-
namentale O.N.U., cu numerogi oameni de
seamii gi chiar gefi de state di n perioada
respectivii ca de exemplu Habib Bourghiba
pe atunci pregedintele Tunisului, JosB Lo-
pez Portillo pregedintele Mexicului, Char-
les de Gaulle, pregedintele Franfei, Gio-
vanni Leone gi Alessandro Pertini prege-
dinti ai Italiei, Lindon Johnson pregedin-
tele S.U.A., Andrei Gromiko; Giuseppe Sa-
ragat, U-Thant, Adam Malic g i altii.
Datoritii succeselor yi popularitiitii obti-
nute peste hotare gi a nzimerokselor con-
tacte i n afara fdrii cu remarcabile perso-
nalitdti externe, precum g i datoritci fap-
tului cd era fiu de preot gi originar di n
Basarabia se goptea Zn ultima perioadii a
vi ef i i sale din ce On ce rnai mul t - zn
cercuri restrinse - ch V. Harnaj n u rnai
este agreal gi nu se rnai bucurii de fncre-
dere din partea lui N. Ceaugescu. 0 anume
nepldccre la auzul numelui Harnaj era
semnalatii i n special di n partea sofiei dic-
tatorului, academiciana analfabetii care fd-
cea gi desfdcea politica de cddre a tuturor
institutiilor centrale din fara noastrii.
De asemenea nu era pe placul dictatoru-
l z i i faptul cii On Asociatia Cresciitorilor de
Albine condzisii de V. Harnaj, s-a promo-
vat gi s-a apdrat prin toate mijloacele pro-
prietatea particular6 i n apiculturh, care era
cea rnai rentabild gi preponderentii - 84%
di n patrimoniul national apicol. h acelagz
t i mp toate propunerile g i programele aso-
ciatiei noastre privind organizarea apicul-
turii pe baze reale n u au fost luate i n
considerare fiind impuse cu aroganta $i
brutalitatea bine cunoscute alte programe
venite de sus. Acestea erau total nefondate
gi irealizabile, intocmite conform ,,pretioa-
selor indicatii" g i ele i n utlimul t i mp nici
n u rnai erau comentate de aparatul nostru
lucrativ, producind cel rnai des tristefe gi
uneori ilaritate.
fntr-adeviir aceste' zvonuri goptite de unii
s-au adeverit curind deoarece prof. V.
Harnaj a fost i n final victima dictaturii
ceaugiste. La inceput a fost ,,ldmuritU, apoi
constrins iar mai apoi obligat sii cearii
personal inlocuirea sa di n functia de pre-
gedinte. Neacceptind la inceput demisia,
conducerea Ministerului Agriculturii, la in-
dicafia fostului cc a1 pcr a dispus convo-
carea g~di nt ei extraordinare a Consiliului
Asociatiei Cresciitorilor de Albine i n ziua
de 19 Inartie 1982 ora 18. $edinta consiliu-
lui a fost condusd direct de ministrul agri-
culturii di.n acea vreme - Ion Tegu se-
condat de alti ,,observatori" de la fostele
sectii agrarii gi organizatoricii ale cc a1
pcr care aveau instructiuni precise di n
partea cabinetelor 1 g i 2.
Conform ordinei de zi gablon s-a pre-
zentat u n raport g i u n program de miisuri
urmate de discutii. In partea final5 s-a tre-
cut la scopul principal pentru care a fost
convocatii g i pregdtitii ~e di nt a Consiliului
Asociatiei. Fostul ministru a1 agriculturii
l on Tegu a informat cd este i n posesia ce-
rerii prof. Harnaj prin care acesta solicitii
inlocuirea sa di n functia de pregedinte $i
cii i n acest sens exist6 gi aprobarea supe-
rioard de partid.
Congtient de imposibilitatea mersului i m-
potriva curentului ca gi de inflexibilitatea
acestei hotiiriri aberante care a intristat
sufletul $i a revoltat cugetul apicultorilor,
prof. V. Harnaj a tinut o scurtii $i demnd
alocutiune multumind consiliului pentru
sprijinul acordat pOnd i n ace1 moment $i
f n final a fdcut u n ape1 la unitatea api-
cultorilor $72 jurul asociatiei lor profesio-
nale.
S-a citit apoi components noului Comitet
Executiv urmind ca pin6 la viitoarele ale-
geri organizatia sd fie condusd de Biroul
Comitetului Executiv A.C.A.
Nu Ontlmpldtor, On urmdtoarea perioadd
de t i mp membrii familiei Harnaj n u au
mai primit vize de i e ~i r e din tard o bun6
perioadd g i chiar prof. V. Harnaj fiind
Pncd prevedintele i n functie a1 APIMON-
DIE1 a intfmpinat numeroase greutdti la
obtinerea vizelor necesare pentru efectua-
rea deplasdrilor i n strdiniitate, deplasdri
impuse de exercitarea mandatului incre-
dintat.
A m consemnat aceste evenimente mai
putin cunoscute de majorittaea apicultori-
lor $i datoritd faptulzci cd la timpul res-
pectiv nimeni n-a Ondrdznit sd publice f n
revista noastrd nici mdcar o scurtd $tire
despre aceastd gedintd extraordinard $i
mdsurile nedrepte impuse de regimul dic-
tatorial.
Mentiondm cd prof. V. Harnaj s-a stins
din viatd la 29 octombrie 1988. Semnifica-
tiv este $i faptul cd ultima lui dorinfd pre-
cum $i a familiei fndoliate a fost ca trupul
neinsufletit a1 acestuia sd fie agezat En pa-
vilionul expozitional a1 complexului nostru
apicol pentru ca prietenii, colegii $i apicul-
torii sii-gi'poatd lua ultimul rdmas bun de
la cel plecat pe u n drum fdrd intoarcere.
Solicitindu-se aprobarea pentru aceastd ac-
tiune, n u s-a primit aviz favorabil din par-
tea conducerii superioare. Cu toate aces-
tea, cortegiul funerar a trecut cu mavinile
przn incinta Complexului apicol unde s-a
fdcut u n popas $i s-a sdvi r~i t o scurtd
slujbd religioasd. La funeralii au participat
nume r o~i apicultori din lard $i Bucure~t i
precum $i reprczentantul Asociatiei api-
Cole di n Ungaria $i secretarul general a1
APIMONDIEI (Italia).
Conducerea APIMONDIEI a stabilit ca
prima vedintii a Consiliului Executiv sd
aibd loc la Bucure~t i f n zilele de 31 mar-
tie - 3 aprilie 1989. $edinta a avut drept
scop $i comernorarea fostului preqedinte a1
APIMONDIEI prof. dr. ing. V. HARNAJ care
a condus aceastd organizatie international6
20 de ani. A$ participat reprezentanti di n
Anglia, Belgia, Brazilia, Canada, Finlanda,
Franta, Germania, Italia, lugoslavia, Polo-
nia, Spania, Ungaria, U.R.S.S. ?. Romcinia.
Cu aceastd ocazie En incinta lnstitutului
International de Tehnologie $i Economie
Apicold a fost dezvelit bust'fl prof. dr. ing.
V. Harnaj - iar la mormintul acestuia di n
Cimitirul Belu - Bucur~j t i s-a deplasat o
delegatie reprezentati~5 din conducerea
APIMONDIEI, cu care ocazie pe crucea ce-i
strdjuie$te locul de 0;5nd ve~ni cd s-a apli-
cat o placd come?,~orativi? din marmurd
albd cu emblema APIMONDIA $i urmdto-
rzil t ext i n limbra francezd :
(7It41. dr. Weee~lau- >%atnap
7. XI. 1917 - 30. X. 1988
El rijmine in inimile apicultorilor din lumea intreagti
In incheiere trebuie consemnatd hotdri- apicol a unei pldci comemorative din mar-
rea luatd Bn qedinta Comitetului Executiv murd. Aceastii placd va f i dezvelitd -CU
a1 Asociatiei di n 31 ianuarie 1990 cfnd s-a ocazia Congresului National a1 apicultori-
propus gi s-a aprobal fncastrarea f n zidzll lor di n Rom&nia $i va avea urmdtorul con-
unei clddiri de pe platforma Complexului tinut :
Pta.1. dt . . c73eee~l aa- D. %ama(
1917 - 1988
Pre~edinte al Asociatiei CrescGtorilor de Albine din RomGnia 1957-1982
Pre~edinte al Federatlei Internationale a Asociatiiler de Apiculturti APIMONDIA
1965-1985
Nu funetiile ~i titlurile i-au adus autoritatea spiritualti, .ci el le-a conferit tuturor aces-
tora prestigiul unei opere vi a1 unei vieti de om care au dobindit o valoare perenij.
23
Opinii
,,M-am ocupat incd di n
copildrie de cregterea gi fu-
rajarea albinelor, a m prac-
ticat stupdritul pastoral cu-
treierind goselele, drumurile
gi colfurile fdrii pin6 in sa-
tele gi comunele cele mai
indepcirtate. Pentru a avea
rezultate cit rnai bune
mi-am deplasat stupii in pd-
duri de salcim $i de tei, On
lanuri fntinse de trifoi, le-
gumznoase g i floarea-soare-
lui. M-am ocupat i n mod
special de stupine mici B i .
mijlocii (50-100 de stupi)
pe care le consider pentru
stuparii amatori gi profesio-
ni$ti ca avind eficienta cea
rnai mare. Am cunuscut
multi incepdtori, amatori gi
profesionigti, gi vreau sd-mi
exprim admirafia pentru
sfrguinta gi dragostea cu
care crescdtorii de albine se
ocupd de aceastci frumasd
gi strdveche indeletnicire.
Mai sf nt ins6 unii stupari
care, nerespectind unele ce-
rinte deloc neglijabile a-
ajung la insuccese nejusti-
ficate, asupra ccirora mi -am
propus sd mi opresc.
Astfel, cred cd trecerea
de la amatorism la semi-
profesionalism $i profesiona-
lism n u estc u n lucru sim-
plu ; trebuie sh decurgd pro-
gresiv g i prudent. Mai sint
stupari care n u fin seamd
de faptul cci teoria gi prac-
tica unei discipline n u sPnt
dedt doud laturi obligatorii
ale aceluiagi proces unic,
care nu se exclud, ci se
conditioneazli $1 se comple-
teazci una pe cealaltd. Do-
vezi i n acest sens ne oferd
experienfa de toate zilele gi,
pentru exemplificare, am
ales citeva aspecte.
De pildd, ldrgirea cuibu-
lui i n sezonul de primdvard,
pentru a f i executatd i n
condifii optime g i cu efi-
cientd maximd, cere tradu-
cerea i n practice a cunog-
tintelor teoretice ale stupa-
rilor pentru a $ti cit rnai
bine ce anume se urmdregte
gi cum se executci aceastd
lucrare nu tocnzai simpld.
De asemenea, apicultorul
trebuie sd find seamd ca in-
multirea familiilor de al-
bine sd se facd pe princlpii
gtiintifice. In practicd ins;,
unii stupari amatori, din
dodnta de a avea cEt mai
multe familii, obignuiesc
sd-gi sporeascd numeric
efectivul folosind deseori
mdtci de salvare di n cadrul
propriilor stupine gt respec-
t i v mdtci eclozionate i n cel
rnai scurt timp, di n cea rnai
i n virstd larvd, contribuind
astfel i n mod cert la degra-
darea fnsugirilor biologice
ale albinei noastre autoh-
tone. Este bine ca stuparii
sci cunoascci metode de creg-
tere rational& a mcitcilor gi,
intrucit nu dispun de con-
difiile gi mijloacele necesare
i n acest scop (mdtci gi trin-
tori de calitate) sd folo-
seascd cu toatd atentia g i
indeminarea metodele de i n-
troducere a mdtcilor selec-
tionate g i procurate de la
cercurile .apicole ale Asocia-
tiei Crescdtorilor de Albine.
A$ reaminti cd, de felul
cum se realizeazci legdtura
dintre teoria gi practica api-
cold, clepinde i n esenfd atit
dezvoltarea famtliilor de al-
bine cit $i rentabilitaea stu-
pinelor noastre. Stuparii On
general se strdduiesc gi
reugesc in preajma culesuri-
lor mari sli aibd familii de
albine puternice, prin acea-
sta Ontelegindu-se mai fn-
totdeaunu prezenta unui nu-
mdr cit rnai mare de albine
(intre 60.000 g i 80.000 de al-
bine, din care culegdtoare
30.000-40.000). La prima ve-
dere se pare cd aceastd a-
preciere este fireascd dar
practica apicold bazatd pe
principii gtiintifice ne de-
monstreazd cd potentialul
productiv, respectiv puterea
unei f.amilii de albine, n u
constd numai i n numdrul
mare de albine ci g i i n ca-
litatea acestora. Cu alte cu-
vinte, puterea unei familii
este egald cu numdrul de
albine inmultit cu calitatea
acestora".
dr. Economist Daniel MARIN
DESPRE TRATAMENTUL ANTIVARROA
,,Parazitul varroa este ina-
micul numdrul unu al al-
binelor, el cauzind pierderi
mult rnai mari decit pier-
defile provocate de toti cei-
lalfi inamici la u n loc. Dacd
fntr-o stupind se neglijeazd
lupta fmpotriva acestui dug-
,nun, f n cel mult trei ani
acea stupind va f i complet
distrusd. Gravitatea constd
Zn faptul cd la inceputul i n-
festdrii prezenta acestui pa-
razit nu apare evident6 la
prima vedere, albinele fiind
active. La aparifia primelor
semne vizibile de Zmbolnd-
vire, cfnd i n fafa stupilor se
tirdsc pe pcimint multe al-
bine, cind se nasc albine
degenerate, fdrli aripi, cind
populatia stupilor scade vd-
zind cu ochii, atunci multe
familii sau chiar Ontreaga
stupind sf nt sortite pieirii
deoarece orice mdsuri a m
lua este prea tirziu. Prac-
tic, este cu neputintd acum
sci ne rnai debarasdm cu to-
tul de acest parazit, dar pu-
t e m sd menf i nem prolifera-
rea lui la u n nivel at f t de
coborit incit familiile de al-
bine sd n u aibe de suferit
de pe urma lui. Se consi-
derd ca fiind inofensivd o
infestare cu varroa de cel
mul t 2O,fO; adicd pe o sutd
de albine sd n u se afle de-
cf t , cel mult, doi paraziti.
La u n procent mai mare,
familia de albine trebuie
tratatd obligatoriu. De altfel
i n practicd se fac $i trata-
mente profilactice, respec-
tSnd principiul cd mai u$or
este sd previi o boald decit
sii o combati.
Reamintesc aici modul de
inmultire $i metamorfoza
acestui parazit, cdci de aici
se pot trage anumite con-
cluzii i n legdturd cu modul
de aplicare a tratamentelor.
Femelele varroa depun
oudle lor de preferintd pe
larvele de trintor care sf nt
in aj un de a fi cdpdcite ; in
lipsa larvelor de trintor, ele
depun oudle $i pe larvele de
albind 1uc1-dtoare. I n gene-
ral o femeld depune 3-5
oud dar adesea, On aceeasi
celuld pdtrund 2-3 femele.
Unii autori sustin cd au 96-
sit pe aceeasi larvd g i 15
oud. Oudle s2nt de doult fe-
luri, astfel cd di n unele se
vor na$te femele iar di n ce-
lelalte masculi. Dupii doud
zile, di n oud eclozioneazd
larvele care incep sd se
hrdneascd cu singele hemo-
l i mf a) gazdei. Transf ormd-
rile in continuare ale lar-
velor varroa decurg intr-un
ri t m rapid, in& ajung i n
stadiul matur $i se impe-
recheazd in celuld inainte
de eclozionarea albinei.
Dupd imperechere, masculii
varroa mo r ; in stupi n u
v o m gdsi masculi varroa
care sint de culoare alb-ce-
nu#e, ci numai femele a
CEiror culoare este brun-in-
chis.
Al b i m care eclozioneazd
din celuld poartd tntre ine-
lele abdomenului femele
varroa care sint apte sd de-
pund alte oud, parazitind
di n ce i n ce mat multe
larve.
Dat fiind faptul cd Znmul-
tirea $i toatd metamorfoza
parazitului pin6 la insecta
maturd se petrec On celula
cdpdcitd, parazitul este apd-
rat de actiunea medicamen-
tului $i, di n aceastd cauzd,
tratamentele fdcute i n pre-
zenta puietului cdpdcit au
eject mi ni m cdci substan-
tele active ale medicamen-
tului nu pot pdtrunde i n ce-
lule.
Pentru a n u repeta trata-
mentele de prea multe ori
$i pentru a obtine randa-
ment maxi m, ele trebuiesc
fiicute Sn lipsa puietului cd-
pdcit. h acest scop, propun
urmdtorul procedeu care
mi-a dat rezultate bune :
Presupunind cd i n toamna
precedent6 albinele au fost
bine tratate contra varro-
ozei, i n sezonul urmdtor,
primul tratament trebuie
fiicut dupd culesul de la
saldm, imediat dupd ex-
tractia mierii. tn acest scop,
scoatem de la 2-4 stupi toti
fagurii cu puiet cdpdcit $i
cu albinele de pe ei $i t i
punem Ontr-un stup go1 pre-
gdtit din timp, avind ins6
grijd sd n u mut dm gi vreo
matcd. Pentru a evita o
eventuald Encdierare a albi-
nelor, le d i m acelagi miros
iar mutarea fagurilor se face
cind majoritatea albinelor
sint plecate la cules. Fami-
liile di n care a m scos puie-
tul ciipdcit au numai puiet
tindr i n care varroa n u a
depus oud; le t rat dm a
doua zi dimtneata sau cdtre
seard, cind toate albinele
sint En stup.
Familiile mu formate
avfnd numai puiet cdpdcit,
le v om trata dupd mu d zile
de la formarea lor, t i mp i n
care toate albinele s-au nds-
cut (puietul a eclozionat).
Dacd dorim sd extindem
stupina, mdrind numiirul
stupilor, v om da cite o
matcd acestor familii dupd
4-5 zile de la formarea
lor, avind grijd sd dfstru-
gem toate botcile construite
intre timp. Dacii n u dorim
s6 sporim efectivul stupinei,
sau n u avem mdtci, at und
cu aceste familii putem tn=
tdri alte familii mai putin
dezvoltate, bineinteles dupd
ce au fost tratate.
Dupd culesul de la sal-
cim, stupii ajung la o dez-
voltare maxim6 gi albinele
se pregdtesc de roire. In
aceastd situatie este chiar
necesar sd scoatem citiva
faguri $i sd punem i n locul
lor faguri artificiali.
A1 doilea tratament tre-
buie fdcut toamna, dupd ce
a eclozionat tot puietul.
h primele zile ale lunii
august trebuie inceputd hrd-
nirea stimulentd $i conco-
mitent completarea rezerve-
lor de hrand pentru iarnd.
Hrdnirea stimulentd trebuie
opritd dupd trei sdptdmini
de la fnceperea ei $i tot
atunci trebuie oprit g i oua-
tul mdtcilor. f n acest scop,
separdm fagurii cu puiet de
cei blocati cu miere, punind
intre ei o gratie separatoare
(Hanemann), Car matca o
mut dm pe faguri cu miere,
unde n u mai are loc pentru
ouat.
Oprirea ouatului mdtcilor
este necesard di n mai multe
motive :
1. Inainte de a intra i n
iarnd, mdtcile au $i ele ne-
voie de odihnd pentru a se
reface ;
2. Puietul existent in luna
august este hrdnit de albi-
nele niiscute On iulie $1 tot
aceste albine sEnt folosite
pentru completarea provi-
ziilor de iarnd. Aceste al-
bine oricum vor muri pin6
la Snceputul iernii. Albinele
niiscute la sftrgitul lui au-
gust $i la Onceputul lut sep-
tembrie sint cele care rdmEn
peste iarnd $i care in pri-
miivara urmiitoare VOT asi-
gura dezvoltarea mpidd a
familiei ;
3. lncepind din august tn
stupi n u m i exist6 larve
de trfntori, astfel cd pa-
razitii varroa depun oudle
numai pe larve de albine.
Aceasta face ca tratamen-
tele sd fie aproape i nef i -
ciente far albinele intrii i n
iarnd uzate, sldbite, cauzfnd
o mare nwrtalitate in se-
zonul rece $i o slabd dez-
voltare la primdvard.
Prelungirea exagerat; a
cresterii puietului, uneori
pin6 i n luna octombrie,
pune sub semnul Ontrebdrii
eficienta tratamentului de
(continuare f n pag. 28)
Emiqrarea - un fenomen actual
Ce putem tnvifa de la albine 7
Cind n u rnai ajunge pli-
mintul pentru u n numdr
prea mare de oameni, sau
cind conditiile de viatli se
fndspresc, atunci oamenii
emigreazd, adicd pribegesc
On alte tdri, ba trec chiar
$i peste oceane numai ca sd
poatii gdsi rnai u ~ o r o bu-
catti de piine.
Prin politica de emigrare
$i colonizare di n toate
veacurile, guvernele urmd-
reau ca sd emigreze mai
ales oamenii cei rnai tineri.
Dar ace~t i a au pldtit intot-
deauna scump gcoala asprd
a vietii ce au trebuit sd o
inceapd ca dezrdddcinati $i
a fost necesar ca Intotdea-
una ei sd piardd multd ener-
gie pentru a se deprinde
cu rostul noii viefii. Asta i n
principal din cauzd cd le
lipsea experienta ce o aveazc
pdrintii lor rdma$i acasa.
Cu totul altfel se desfli$oard
,,politics de emigrare" a al-
binelor. Iatii cum ,,intelegC'
ele sd facd emigratia $i co-
lonizarea : stupul a avut o
iarnd grea ; in primdvarii
regina $i albinele dau viatd
la o noud $i ginga~d gene-
ratie de albine $i i$i pun
castelele lor minunate in
rinduiald. h t r - o vreme
scurtd, printr-o perfect; or-
ganizare, adund bogdtii mari
i n magazii pline de miere,
polentzind florile $i c u k -
gind nectarul dulce $i parfu-
mat ca $i polenul atit de
pregos. Dar dupd o vreme
stupul devine s~prapopul at
Ze harnice muncitoare Care
n u mai au destul ZOC On
casa lor.
A sosit timpul roitului,
timpul emigrdrii $i a unei
colonizdri in alt loc. Cind
se inttmpld aceasta ? Dupd
ce albinele bdtrfne au edi-
ficat o societate minunatd
care se apropie de perfec-
tiune, dupd ce au asigurat
perpetuarea speciei Engri-
jind zeci de mi i de albine
tinere $i dupd ce au inma-
gazinat i n faguri rodul mun-
cii lor neintrecute, ajungin-
du-se i n momentul i n care
stupul geme de miere $i
scopul lor este implinit.
Acum a sosit ceasul ca re-
gina bdtrind $i albinele lu-
crdtoare deprinse cu munca
$i cu me ~ t e ~ u g u l de a clddi
castele de ceard $i miere sd
se hotdrascd sd lase i n urma
lor cdminul iubit, attt de
cdldut gi de frumos clddit,
toatli averea lor adunatd cu
trudd $i sd apuce i n mas6
drumul pribegiei. Vedeti de-
osebirea ? Fie cd roiul este
prilrs $i a$ezat la locul CU-
venit de cdtre om, f i e cd ele
singure i ~ i afld dupd des-
tule cdulQri un nou adiipost,
fndatd ce pun piciorul i n
noul climin, in noul sdlab,
dupd aproximativ doud ore
ele Psi reiau activitatea de
,zi g i noapte cu o rivnd ne-
fntrecutli. Aducdtoarele de
polen incep sd culeagd ne-
obosite grdunciorii colorati
necesari hrdnirii tinerei pro-
genituri, altele stau a t h a t e
intr-un lant viu, pentru cii
numai astfel pot produce
acea ceard minunat2 nece-
sard construirii celulelor,
ceard pe care omul - cu
toatii mintea lui - nu
o poate produce pe cale
artificiald. Regina incepe
deindatii depunerea a mii
de ouli pe zi iar alte
muncitoare vor ventila
stupul pe cind alt grup
de albine il v a curdfa cu
sirg, pentru cd familia nu
poate trdi in murddrie, cum
din pdcate mai trdiesc unii
oameni. Dacd t e v e Zuita la
ele dupd 48 de ore vei ve-
dea o clddire minunatfl, cu
cdsute strdlucitoare, vei ve-
dea in multe celule oud, vei
vedea o pilduitoare curdte-
nie, vei simti un miros dulce
$i pldcut, $i mai tirziu vei
observa cd golurile g i crd-
piiturile au fost pecetluite
pretutinderi cu propolis - o
m.aterie lipicioasd cu virtuti
dezinfectante care le apdrd
casa de intemperii $i mi -
crobi.
$i dacd incercdm o com-
paratie asemdnind felul cum
inteleg oamenii gi albinele
a face emigrdri $i coloni-
zdri, ce rezultd ? Dintr-o co-
lectivitate umand de obicei
emigreazd rnai mul t tinerii,
adeseori li,psiti de mijloace,
unul cite ttnul, sau En gru-
puri de multe ori dezorien-
tat,: salt rnai rar familii con-
stituite. In schimb albinele
,,emigreazd" in roiuri pe
care le putem considera
grupuri compacte cu o or-
ganizare bine constituitd
ns*,fel cd i n noul loc a1 ,,co-
ionizdrii" viata $i activitatea
colectivitdtii Zncepe imcdiat
cu 0 surprinzdtoare energie.
Inr. la pregdtirea plecdrii i n
timpul frigurilor roitului al-
binele nu silesc s i piece pe
cele tinere ci doar cele ma-
ture se zoresc la drum 16-
mo~t eni re generatiei ti-
ncre casa care a fast add-
postul comun a1 familiei ce
se divide.
Nu trebuie sd se Pnteleagd
din ceeo. ce a m scris pin6
acum cd plcddm pentru o
emigrare $i o colonizare
umand periodic6 i n grupuri
mari g i uneori repetate (la
albine, cum bine se $tie, pot
npare roii secundari, tertiari
$i chiar cuaternari). Vr e m
sd subliniem cd albinele Esi
(continuare tn pag. 28)
o ? z n p d n p n u n a t n l p n z a p . a u l o a ! d e ~ n ~ e l u a ~ u ! ! S ! d n ) s l a u o ! $ 3 a $ u o 3
a s l n l n d n r s a y a u t o z ' a r n p q p ~ I S a u n t s o d n 3 n ~ - ! $ ! y d o ~ d a 1 a ) ~ o j n 3 ' e ! l S a a e p u p ! u e
1 3 u 1 3 n 3 e m a n u g a z a z 1 l a . 1 ~ ~ 0 3 a s 9 s I n d a : ,
k j ' e . 1 o ~ ! ! d o 3 e a u n ! s e d a p e u ! I d e 3 u n m
- ! J o s a j
- o l d I S ! a o l e l e a u j ! ? S ! ! 8 a I o a a q u ! p a l a e d o
I S a o I a u ! q I e , , a ~ a u ! ~ ? q " u g a p e 2 0 e l s e a 3 e n 3
p u ! ! l ! u ! ' a e 1 o s S 1 0 3 ! d e 3 a a 3 u n - ~ l u g e ! l S a 3 e
a d l e z ! u a l a o e - ! p n l l n 3 ! d e n ~ l u a d ! ! d o 3
! + ~ n u r B l s a j ! u e u r - ( - a ~ e 3 a d I n s a J a l u ! p u : z e A
, , n g u - g e l u ! p ~ e d n l s " ' ! ! ' [ o 3 S ~ n ~ o p a ~ ! p ' q e s
u ! p ! ~ e p o d s o B ~ 0 1 ! 3 ! u ~ e y [ n l d u r a x a p u r a g
. a e d n l s a p 1 n f I n S a l S a u r a l ~ e d a p ! a m a 3 n p
a o a a a e 3 a ! I ! u r e j e ! J d o z d u ! p , , ! a a [ a " n e ! l o $
! S a u ! q [ e a p ! ! 1 ~ u r e 3 a p a ! r u ! B u r q u r n u u n
n a p y s p d a l m 3 u r n e ! ~ e p o d s o 8 . a p ! a a z ! S
! 3 a z ! ) I V ' ! d n l s a p 0 0 2 q s a d a 0 1 a l ! u ! p p 9
u ~ n a n z g g ! e l n a a ~ ! S p ! . q a d ' a y f d ~ o a y f )
! ! $ e ~ g ' a u ! q I e a p ! ! I ! U I E J 0 0 1 a l s a d a s a C ! a Z u r
' a ~ m a ! j l o 3 a s a p a l e l ~ U I n F o a p a u ! q ! e m
a p ! . l e d n l s ' ! ~ e u a % o q 3 o ' a a o l s o d v . y f ) a I ! s
- e A ! P a e o l s o d v ' 1 1 a I ! s e A , , ! S o u r " ! o p ! a 3
' ! z u ! I l O a I ! p g
! ! u n ! l e l s 1 e ~ a ! ~ e l ! d s o ! S a s a ~ o $ ! d 1 n . r p e ~
u g ' 1 e 3 0 1 I ~ J O I ~ I O J n 3 ! ! ~ n l j n a ! d e e ! $ ! p e q
s o ! u o u r ~ e D s a l a l d u r j j ~ e p o d s o 8 ! ! a o l I n 3 ! d v
. g u e u r
a p ! J o a s a p ! S u r r q e s e l a ! i 3 n p o ~ d a p T J n s a I
- n a 1 4 l p ' n ! z ~ j $ e u u r e o l ~ u r d ! S e ~ e ~ e u r ! ~ d
a p a a a u ! l a . l ? u g a p p n s a I n 3 F J a J O I S g e ! ~ e , ~
a p v q a s o a p a l s a a p e J a j ! I a u r e a o I , g
' a p u r n u ! B a l s a ! I u r n 3 e d n p ' a l e s a o ~ a u ! d
- n q s ! S a o 1 ! u ~ p p ~ 8 e a $ a s n u r n ~ j u ! a d a l & a u r ! n
a x e 3 I E S u n ' ! z u ! ~ B o I n l e s ! ! J n p e d a l a ~ e o d
e 1 : ! l S a u ~ ~ l u j ' p o ~ a ! o ~ u e j a l $ i n 1 a a l e l a 3 a p
, , l e q a p B J ~ ~ ! I . I J A Z o " e l - e 8 u e a ~ 3 u o ~ J O ~
- ! l s a a o d n a l s o u a l a a a u r a 3 ! z J E u r n 3 - ! n I
- n l u r e a ~ ~ n l n u ! l u ! p ~ u o z a 3 s e a ~ o l ! d U I
I
' s o f ! e m a p a I ! J n p u p 1 6 a $ e a ! p a p $ u p
q e J a p ! z a p I n l s a a v . a I e ! J o m a m ! ! a n m a r a n i p a ! n u ! y p * o s a u F m o ~ I n l u ! m g d a d L a a v o
1 ! 5 : e a n l I n o ! a e e l s a a r e : , ! a ! a ! u $ a I a p u j a l ! q o u ! a $ s a o e ! t ! ! l a a p e I O U s e a a e S ! j h ! o
i a p m y d n o o a u ? S $ u ' q a o d m ! a p q ! q a s o a p a ) = ' a r I e ! o o s ! . x a a e j a a d a a p a a l n d a p
! a n m a a a a $ s a m u r ' J e p ! ! J n ) [ n a ! d s I n z s o a y s a n u ' a n 9 ! s ' a o [ ! u p $ ? q a [ ! l b a a o d
i m o p p u j u y u g a w m ! l u g m i l s s - s ' $ n p a a ! d s - s q s s a a e e l q a s a a q J s o j a z n e a u ! p
i ' a a ! o ! r q a I a p u ! % ! t u n u s o ! m d m ! $ ! y a a a ! e m a ( a o u ! p a e ! l a e J d a s a a e o u r a u o z
u ! ' p u y ! m z s a ! u l g u ! I n l n d n n - s ! a 0 a u ! $ n d a p n u ' a $ m y d u ! a - 3 n b q S a m
- a m n e s ! ! ) ! p e a ) f a p a s e a q q n ! 1 6 e a a a l b a o u n a u j ! ! ) e a a u a f a o l a r a u ! q s a u e a n p a 1 4
i i s a ~ a l b a r a n a l u a d a . m d n a a a : d p u q u o o ! 9 y u a l e o y a w a m u a l s a ' F a s e ! n u ! y p
1 y s o P n b l m n f p n n e s a ! j ! p e . q o s o n q u a d ' g o a u ! o p o a a l p a p a l n ! ! l $
I
cesar. S-a niscut astfel o stupin5 cu 14 fa-
milii de albine. Roiurile au fost donate
gcolii de c5tre apicultorii din sat.
Cercul cuprinde astizi peste 60 de elevi,
avind $i o grup3 de ,,avansatia, copii ai
ciiror pirinti au stupi i n gospod5riile pro-
. prii.
Sedintele cercului apicol ~col ar se desf5-
$oar5 bilunar. Cu sprijinul Filialei A.C.A.
Neamt, micilor apicultori li se prezintg $i
filme, pl an~e, diafilme gi al.te materiale
care sint destinate ridicsrii nivelului de
cunogtinte a1 cursantilor.
Copiii no$tri invat5 din hirnicia albine-
lor pe care ei singuri l e ingrijesc. f nvat i
de ce este atit de mi nunat i cunoavterea
vietii albinelor, invat5 s5 respecte $i sB iu-
beasca aceste truditoare inaripate care ne
driruie o mare parte di n tot ceea ce string.
Deosebit de interesantg a fost pentru toti
cei care au participat $edinta din luna
decembrie cind, cu ocazia ,,Sgptgminii in-
ternationale a apicultorului ", apicultorii
fruntagi au vorbit copiilor. A fost evocaa
figura unui strglucit inainta$ a1 apiculturii
romAne$ti - prof. dr. ing. Veceslav Harnaj
- care a condus apicultura romSneasc3 o
lung5 perioad5 dc t i mp $i a actionat i n ca-
litate de prevedinte a1 APIMONDIEI pen-
t ru afirmarea apiculturii pe plan mondial
$i i n mod deosebit a traditiei $i experien-
tei romhnevti i n acest domeniu.
-
N. S . Sperdm ca despre bunele rezultate ale
coptilor apfcultort din acest fl vmos tinut al
Neamtulut s6 tnserdm informatit la rubrica
,,$TAFETA GENERATIILOR" $t cu alte prilejuri,
cu convingerea cd exemplul nu este ~i ngul at .
A$teptdm cu deosebit fnteres $i materlale realt-
zate chiar de cdtre tinertt apfcultort.
EMIGRAREA
(conttnuare din pug. 26)
pdrdsesc casa atunci cind
$1-au Ondeplinit misiunea $i
cind efectiv nu mai au Eoc
toate i n aceea~i incintd. Cu
cite eforturi $i cu citd dd-
ruire au edificat ele casa pe
care o pdrdsesc ? Au robotit
zile g i mpt i , apdrind cu pro-
pria lor viatd integritatea
pi functionalitatea stupului.
Citi dintre oamenii care
emigreazd $i-au Zndeplinit
menirea On locul unde s-au
ndscut sau in tara pe care
o pdrdsesc? Citi dintre ei
vor r e u ~ i sd se realizeze ca
imigranti ? Citi au motive
serioase ~i de necombdtut
care sd justifice Izotdrirea
lor de a emigra ?
latd fntrebiiri la care ld-
sdm pe cititor sii rdspundd
singur. Nu Znsd Onainte de
a-1 ruga sd incerce, trecind
prin propria-i judecatd, sii
desprindd ce putem invdta
noi, oamenii de la albine
cind judecdm fenomenul
emigrdrii, fenomen care di n
pdcate On ultimul an a inre-
gistrat fn R o d n i a g i t nal t e
fdri est-europene o creftere
fngrijo~dtoare.
Prelucrare dupti articolul publicat in revista bucovineanii
,,Vista albinelor", nr. 6/1926, Cernsuti. (T. V.)
DESPRE TRATAMENTUL ANTIVARROA
(conttnuare din pug. 25)
toamnii $i sdndtatea albine-
lor. Albinele de toamnii nu
trebuie nici sd creascd pu-
ietul nici sii prelucreze sf
sii depoziteze i n faguri si-
ropul cdcl aceste munci le
uzeazd. Ele trebuie sd se
odihneascd pentru a putea
eeumula On organismul lor
substantele corpului gras QO
pentru aceasta au nevoie de
2-3 sdptdmini spre a f f
apte, de d bine pregdtite sd
traverseze En bune c o n d i ~ i
perioada de iarnd.
Precizez cd tratamentul
~nt i varroa de toamnd tre-
buie efectuat dupd ce a
ecloztonat tot puietul, adicd
En jurul datei de 15-20
~eptembrie. Tratamentul va
( i repetat dupd 7 zile, apa
:um se indicd in instruc-
tiuni.
I n incheiere a$ vrea sd
medicamentelor.
La no2 se folose~te u n
singur medicament antivar-
roa, amitraza, sub denumi-
rea de varachet, in t i mp ce
Zn alte tdri se folosesc me-
dicamente diferite. Pe lingd
faptul cd amitraza este
foarte otrdvitoare, avtnd g f
alte neajunsuri, in curind
parazitul varroa se va obi$-
nui cu acest medicament $f
va deveni i mun la actiunea
lui. Este necesar a$adar sd
se foloseascd gi u n alt me-
dicament alternativ cu va-
rachetul, evittndu-se, sau cel
putin Ontirziindu-se, imuni-
zarea parazituluf. A$ pro-
pune ca, pe lingd varachet
sd se introducii i n folosintfi
acidul oxalic $i acidul for-
mi c concentrat. I n trata-
mentul de primdvard s-ar
putea folosi varachetul sau
acidul formic, far On cel de
toamnd tratamentul cu acid
oxalic repetat la 3 4 ztle,
putindu-se realiza astfel o
deparazitare de 98-99O/@
I n acest mod s-ar reduce
numdrul tratamentelor la
trei in loc de 6-7 cum se
recomandd On Znstructiuni,
iar produsele apicole ar fi
astfel mai putin Ombibate
cu substantele toxice conti-
nute de amitraz".
profesor Vladimir ULMENI
REPERE ISTORICE
Crevterea albinelor in tinutul Transil-
vaniei se bucur5 de o traditie foarte veche.
Mgrturie stau nenumgratele documente de
arhiv5 - hrisoave emise de cancelariile
domnegti, inscrisuri pentru folosinta vetre-
lor de stupinii, scutiri de d5ri gi impo-
zite - care atest5 num5rul mare a1 stu-
pinelor existente in aceast5 parte a Romi-
niei, precum $i preocuparea administratiilor
pentru perpetuarea $i dezvoltarea acestui
me$te$ug care, se spune, ,,s-a n5scut odat5
cu rom2nul". Demn de relevat este faptul
c5 prima carte romineasc5 de apiculturg
- ,,Economia stupilor" - scris5 de doc-
torul gi cgrturarul Ioan Molnar-Piuariu a
v5zut lumina tiparului in a.doua jum5tate
a secolului a1 XVIII-lea tocmai in aceast5
parte a Prii. Dezvoltarea apiculturii pe
intreg teritoriul transilvan a. fost puternic
impulsionat5 de clima favorabil5 existents,
de abunden@ finetelor naturale bogate in
flor5 melifer5, precum gi de inclinatia tu-
turor celor ce locuiau aceste tinuturi c5tre
ridicarea unor gospod5rii bogate din care,
de regul5, stupii nu lipseau. Acelea~i con-
siderente favorabile sint valabile atit pen-
tru zona Sibiului cit $i pentru zonele
Turda, Cimpia ~r ansi l van3 gi Valea Arie-
gului. Din vechi timpuri aici d5inuie cre-
dinta c5 fagurii cu miere sint o adev5ratH
binefacere a naturii, un dar pentru s5n5-
tatea oamenilor. Mierea era socotit5 atit
hran5 cit $i medicament iar ceara de al-
bine era folositii pentru confectionarea lu-
min5rilor atit de necesare pentru iluminat
$i pentm ritualurile religioase. Numeroase
. toponimice $i nume de familie atest5 $i ele
adinca implementare a apiculturii in viata
oamenilor din aceste -zone.
Si ast ki , venite din negura vremii, se
pBstreaz5 diferite ritualuri in care mierea,
ceara, albina in general sint implicate.
Simbolistica legat5 de apicultur5 este
foarte bogati. f n zona Clujului, in inima
Ardealului, se p5streaz5 spre exemplu un
foarte vechi obicei care poate avea r5d5-
cini chiar in perioada precrevtin5, fiind
apoi preluat h cadrul ritualului ortodox.
La ceremonia religioas5 prilejuitg de c5-
sgtoria a do\ tineri, preotul ofer5 in mod
solemn acestora - dintr-o cup5 preg5tit5
dinainte - buc5ti de fagure cu miere
ALE STUPARITULUI
I STOIA
urind cuplului ca viata s5 le fie dulce ca
mierea. Poate c5 nu exist5 semnificatie
mai frumoas5 decit aceasta acordat5 fagu-
relui cu miere intr-un moment de o atit
de covirgitoare important5 ca cel in care
se intemeiazii o nouii familie.
Mgrturii despre preocuparea locuitorilor
din aceast5 zon5 pentru crevterea albine-
lor sint foarte multe. Printre acestea pu-
tem cita abonamentele la revistele de spe-
cialitate, abonamente ce dep5gesc in ve-
chime 100 de ani (din 1883 $i 1884). $i aici,
ca $i in Banat $i Bucovina s-a manifestat
un interes deosebit pentru introducerea
stupilor sistematici Dzierzon cu rame mo-
bile, stupi care apar mentionati in zon5
pentru prima data la sfirvitul secolului
trecut. Se organizeazii expozitii de popu-
larizare a acestora $i, ca urmare, iau fiintEi
mari stupine, organizate pe principii pro-
ductive, ca cea de la Ceanul Mare, a lui
Ion Urd5 $i cea de la Turda, a lui Ioan
Florea.
Dup5 actul unirii din 1918 gi constituirea
statului national unitar romin, deci dup5
terminarea primului r5zboi mondial, cre$-
terea albinelor a cunoscut Pn zona Turda
un mare avint, paralel cu dezvoltarea so-
cia15 $i economic5 a tlrii. I n acelavi timp,
cuno~tintele de specialitate sporesc. Revis-
tele, c5rf;ile cu specific apicol $i alte lu-
cr5ri inlesnesc accesul l a informatia api-
cola unui cerc din ce in ce mai larg de
pasionati ai acestei indeletniciri:.
La qcoala agricol5 Turda ia f11nt5, SO-
cietatea stuparilor ,,Fagurelel' care gru-
pea25 apicultorii din zon5. Aici se tin
cursuri apicole cu un inalt grad de profe-
sionalism. Stupina acestei ~col i se dezvolt5,
devenind o solid5 baz5 pentru desf5vura-
rea, in fiecare prirniivarg, a acestor cursuri.
Aici se fac faguri artificiali $i inventar
apicol, stupi sistematici etc. Ani Pn $ir ac-
tivitatea acesei societ5ti este condus5 de
c5tre inimosul profesor Gheorghe Petean.
Anual, Camera de Agriculturg Turda or-
ganizeaz5 expozitii l a care apicultura O C U P ~
un loc de cinste. Se acordau diplome de
onoare $i medalii de aur. Expozitia perma-
n e n a de pe platforma Combinatului B5-
(continuare t n pug. 32)
Documentar apicol
METODA CIAICHIN
M. PODOLSKI
Pentru prima oar5 metoda a fost pu- Cea de a doua matc5 tinsrfi (ajutgtoare)
blicat5 En revista ,,Apicultura de step&" se poate obtine far5 a se agtepta botcile
nr. 5 din anul 1911, dup5 care a mai fost de roire. fa acest caz in urma intlririi
descris5 in revista ,,Pcelovodstvo" nr. 10 familiei se deschide urdinigul ,,magazinu-
din 1963.
lui" $i aici albinele vor trage o botc6 de
lntretinerea albinelor dup5 metoda ciai-
salvare. In prezenta a douh mhtci familiile
chin const6 in urmltoarele : albinele se i$i dobindesc mai r e ~e d e ~ut e r e a de fa-
mentin in stupi orizontali cu 20 rame cu
milii bune producgtoare-
doug urdiniguri inferioare, dispuse ambele
Cind trece necesitatea de a avea dou&
pe una din fetele stupului la distantg de
mgtci, una din ele se scoate sau se scoate
7 cm de peretii laterali.
gratia despsrtitoare : albinele vor alege
rnai bine pe cea rnai buns.
PrimBvara, pe m5sura dezvoltfirii gi in-
tsririi puterii familiilor, cuibul se lfirge~te.
f n ,,magazin" se poate int~'oduce qi
ci nd acesta ocupg 9-10 faguri $i in
botc6 matur5, gata de i e~i r e, din alt5 fa-
tia spar trintorii, stupul se desparte cu
milie (in momentul En care albinele incep
gratie despsrtitoare in doug pgrti neegale sg-gi trag& botcile proprii). Din aceast5
mai mica - cuibul cu urdinigul des-
botcl rnai matur5 matca va i e ~ i rnai de-
chis $i mai mare - ,,magazinul~ cu
vreme decit din botcile familiei pe care
urdinigul inchis, se cautg matca $i fagurele
albinele le vor distruge. In acest fel putem
cu aceasta $i se lasg in cuib gratie ;
cregte materialul dorit, alegind m5tcile din
se rnai adaug5 trei-patru faguri de cuib gi
rasa sau calitatea dorit5.
rame cu faguri artificiali (dacg este cules). Dup5 pfirerea lui A. Ciaichin prin acea-
Restul de faguri cu puiet, miere gi p5stur5 st8 metod5 albinele nu rnai roiesc deloc.
din fostul cuib se trec in ,,magazinG' peste Trintorii, nfiscuti in ,,magazinew neavind
gratie, fagurii cu puiet tin5r agezindu-se pe unde iegi din aceast5 desp5rtitur5 mor
rnai aproape de gratie gi rnai departe puie- sau zboarg din stup doar in momentul ve-
tul rnai in virstfi iar ling6 peretele lateral rificgrii stfirii familiei. Autorul este de ase-
fagurii cu miere $i p5stur5.
menea de p5rere c5, contrar tuturor celor
Dup5 aceast5 impsrtire a cuibului matca
fiind izolatii de puiet, care se afl5 in cea
rnai mare parte in ,,magazinU depune ou5
intens in cuib, unde e deschis urdinigul.
Dup5 10-12 zile se verificg familia, se
caut6 din nou matca, care de regulg de-
pune ou5 acum pe ultima sau penultima
ram6 din cuib. Rama cu matca se trece
din nou ling5 gratie. Restul de rame cu
puiet se trec in ,,magazinG, agezfndu-le En
aceeavi ordine ca gi prima dat5. Fagurii
plini cu miere se scot $i se extrag. Spatiul
go1 din ,,magazinl' se umple cu faguri cl5-
diti iar cuibul cu matc5 se completeaz5
cu faguri cafeniu-deschis gi cu rame cu
faguri artificiali.
Dup5 alte 12-14 zile se revizuiegte $i se
repet5 din nou operatia. $i aga se continua
pin5 la sfirgitul culesului dup5 care gratia
,se scoate $i se formeaza cuibul pentru ier-
nare.
Dac& la verificare in zona cu matc& apar
botci, atunci toti fagurii cu botci se trec
de asemenea in magazin ~i se deschide ur-
dinigul. Aici va apare o mat& tin5r5.
Dup5 inceputul depunerii ou&lor, urdini-
gul ,,magazinului" se Enchide gi familia lu-
creaz& in tot timpul culesului cu dou5
matci, fiind in tot acest timp PmpBrtitti cu
gratia $i circulind printr-un singur urdinig.
cunoscute, aceast5 metodg este universal&
gi poate fi folosit5 cu acelagi succes i n
orice moment a1 sezonului. Ea dB posibili-
tate ca toat6 vara s3 se mentin5 familia in
stare activ5 cu putere $i energie maxims.
Prin aceasta se reduce tendinta de roire in
orice fazfi de dezvoltare a acestuia gi se
readuce familia in stare activfi.
POLIAMINA - SUBSTITUIENT PROTEIC
A. N. SATNICOV gi colaboratorii
Una din repercursiunile negative princi-
pale ale acarianului Varroa asupra albine-
lor infestate constri in sctiderea albuminei
in organism. 0 situatie analog5 se observ5
in cazul lipsei de p5stur8, fapt care se pe-
trece de multe ori cind completarea rezer-
velor de hran5 se face doar cu sirop de
zahgr, precum $i in cazul intretmerii fa-
miliilor de albine in sere. h acest caz al-
binele cresc puietul pe seama rezervelor
interne din organism, fapt care duce pEn5
la urm5 la aparitia unor indivizi tarati din
punct de vedere fiziologic. Albinele de o
zi eclozionate din puiet au masa corporal5
$i gradul de dezvoltare a1 corpului gras
mai redus, iar in continuare acestea se
caracterizeaz5 printr-o durat5 mai mic5 de
viat5 $i rezistent5 la boli sc5zut5. Canti-
tatea de puiet se reduce iar familia sl5-
be$te.
Cele spuse mai sus dovedesc necesitatea
complet5rii deficitului in organismul albi-
nelor prin hrgniri cu proteine, o conditie
obligatorie fiind asigurarea complexului de
aminoacizi esentiali.
Legat de aceasta s-a studiat influenta
poliaminei asupra dezvolttirii familiilor de
albine.
Poliamina se prezinti printr-un amestec
echilibrat a treisprezece L - aminoacizi,
din care zece esentiali (arginina, histidina,
leucina, izoleucina, lizina, metionina, feni-
lalanina, treonina, triptofanul, volina).
Cercetgrile s-au executat pe familii ana-
loage, parazitate de acarianul Varroa, in
conditii de productie. S-a urm5rit puterea
lor in intervale, cantitatea de puiet nec5-
p5cit $i cBpticit, virsta mgtcii, gradul de
infestare a1 albinelor $i a1 puietului ~ 5 ~ 5 -
cit, greutatea $i gradul de dezvoltare a1
corpului gras (dupi Maurizio) l a indivizii
de o zi.
Poliamina s-a administrat in sirop de
zahtir (1 : 2) i n concentratie de 2,25, 22,5
$i 45% fn hr5nitoare individuale sau de
grup, timp de 1 la 30 zile fn conditii de
lips5 de polen (in ser l iarna), de cules slab
in perioada de primlivari-var5 $i toamna
Pn cea de completare a rezervelor de hran5.
Grupa martor primea aceeavi cantitate de
sirop de zahBr.
Pe parcursul experientei la 4-7 zile se
calcula cantitatea de h r a n ~ consumatl,
suprafata acoperit5 cu uuiet necgugcit.
greutatea $i gradul de dezcoltare a1 corpul
lui gras (principalii indicatori ai st5rii fi-
ziologice a organismului) l a insectele de o
zi. S-a observat c5 din hrgnitoarele de
grup albinele luau doar siropul cu con-
tinut de 2,25OlO poliaming. Preparatele cu
22,5olO $i 45% concelltratie administrate in
hriinitoare individuale (2,5-3 l), precum $i
siropul de zah5r curat era consumat de
albine in decurs de cinci zile.
Poliamina data in hrana albinelor in di-
ferite perioade ale anului nu a avut nici
o influentti negativci $i a determinat o dez-
voltare intensivti a familiilor. Astfel, in ca-
zul folosirii concentratiei de 22,5OlO a pre-
paratului i n perioada de primiivara, can-
titatea de puiet a crescut de 1,5 ori, cu
circa 45OlO toamna de 5,3 ori. Nu au existat
cazuri de pierderi de familii in timpul ier-
niirii la familiile hr5nite toamna cu polia-
min5. Acestea aveau la ievirea din iarn5
cu 1,6 ori rnai mult puiet decit martorul.
fn perioada de iarnri in sere, o cantitate
de 400 ml sirop cu poliaminri 45% a sti-
mulat ouatul mstcii, a crescut cantitatea
de puiet $i puterea familiei $i a avut 0 in-
fluen@ pozitivri asupra indicatorilor fizio-
logici.
Puterea familiei experimentale in sera a
crescut de la 3,2 f 0,25 intervale la 4,4 &
& 0,7, in timp ce l a grupa martor a sc5-
zut de la 3,7 f 0,3 la 3,4 f 0,3. Greutatea
albinelor de o zi in familiile care au pri-
mit poliamina a scgzut de la 77,2 f 1,3 la
71,9 f 31 mg iar la cele care au consumat
sirop de zah5r curat de la 73,l f 0,6 la
60,O f 4,2 mg. fn aceastti situatie sclderea
in cadrul grupei martor a fost de 2,6 ori
mai mare decit in cea experimental5.
Gradul de dezvoltare a1 corpului gras, la
albinele eclozionate Pn familiile hr5nite cu
poliamin5 a crescut de la 1,4 f 0,2 la
2,4 & 0,l iar la cele care au primit doar
sirop de zah5r de la 1,2 f 0,l la 1,4 f 0,2.
fn perioada de varti, hrana cu poliaming
datEi in patru rate la interval de $apte
zile in doze de 700 mllfamilie a determi-
nat dezvoltarea intensivti a familiilor. Dupi
trei administrsri a preparatului, cantitatea
de puiet a crescut in medie pe grup5 de
la 4,7 la 7,5 rame iar la martor de la 4,2
la 5,8 ceea ce corespunde la 1,2 $i 0,8 rame
de puiet la intervalul de albine.
Fiecare grup5 a clldit Pn medie 2,O $i
respectiv 1,5 faguri artificiali $i au produs
0,8 $i respectiv 0 roi. La terminarea lu-
crgrilor cantitatea de puiet la grupa ex-
perimentalri a fost de 7,8 rame, l a martor
6,O. Puterea lor era 10,6 $i respectiv 6,8 in-
tervale. Plusul de albin5 l a un interval
existent l a inceperea experientei a fost de
1.5 ori si resuectiv 0.9 intervale.
' ~ o a mn a poiiamina ' a avut de asemenea
o actiune stimulativ5 asupra familiilor de
albine.
Puterea familiilor care au consumat po-
liaminl a crescut cu in timp ce l a
martor aceasta a sc5zut cu 17%. Gradul de
dezvoltare a corpului gras a sc5zut la
grupul experimental de 1,4 ori, iar la mar-
tor de 1,2 ori. Masa albinelor de o zi din
grupul experimental a fost cu 2,7 mg mai
mare decit la martor.
fn acest fel poliamina in concentratie de
2,5 la 45% nu a influentat negativ asupra
albinelor sau puietului, determinind o in-
tensificare a cre~t eri i puietului, a dezvol-
t5rii puterii familiilor $i a PmbunStltirii
sttirii fiziologice a indivizilor. In urma
acestui fapt preparatul a fost recomandat
de Directia general5 veterinarg Gosagro-
prom a URSS ca stimulent proteic pentru
albinele parazitate de Varroa precum $i
pentru cazurile in care femiliile sint lip-
site de polen.
Poliamina se foloseqte primgvara qi vara
dup5 extractia mierii l a temperatura aeru-
lui de minim + 14C. Siropul cu adaos de
poliamin5 se preparh i n ziua administrlrii.
Preparatul se amestecii in volume egale cu
sirop de zah5r (1 : 2), amestecul se admi-
nistreazg in trei-patru reprize cu interval
de 24 h Pn hr5nitoare montate in interiorul
stupilor in doze de 0,5 Ilfamilie.
,
I . ~.
Traducere gi adaptare de
ing. Vasile ALEXANDRU
din revista Pcelovostvo
nr. 211989 rji nr. 611990
REPERE ISTORICE
(continuare din pag. 29)
neasa-Bucure~ti expune Diploma de onoare
obtinutti in anul 1922 de c5tre apicultorul
Florea Ioan $i tablouri de l a inchiderea
cursurilor de apiculturi din anii 1926 $i
1927. Activitatea societltii ,,Fagurele0 este
i nt reru~t i i doar de cel de-a1 doilea r5zboi
mondial. fncheierea conflagratiei gSse$te
aceastg organizatie a stugarilor din zona
Turda sl5bit5 de' marile distrugeri produse
in stupine.
Episodul Enfiintgrii gospod5riilor colec-
tive inregistreaz5 350 de familii de albine
pe raionul Turda $i 500 de familii in sec-
torul de stat, la G.A.S. Poiana.
Anul 1957, anul infiintgrii Asociatiei
Cresc5torilor de Albine din Rominia, mar-
cheazSi ~i deschiderea unei filiale la Turda,
precum $i a unui magazin cu specific api-
col. Incep s5 se tin5 cu regularitate, in
fiecare iarn5, cursuri apicole pentru ince-
p5tori. Munca de promovare $i populari-
zare a apiculturii incepe s5-$i arate roa-
dele : num5rul familiilor de albine pe ra-
ion ajunge la 3.500. Cresc cantitstile de
produse apicole contractate cu statul. Se
trece la o nou5 etap5 in apicultura din
aceastit zon5. Filiala A.C.A. Cluj organi-
zeaz5 practicarea stup5ritului pastoral la
floarea de salcim (Valea lui Mihai, Vinju
Mare, Poiana Mare, Calafat etc.), folosind
pentru deplasare garnituri CFR $i ma$ini
ale ITA intr-un sistem foarte bine pus la
punct, sistem unic i n felul sl u pe tars.
Activitatea filialei A.C.A. Turda cunoavte
o largg dezvoltare. Membrii conducerii fi-
lialei iqi dedica intreaga activitate dez-
voltSirii gi modernizgrii apiculturii de pe
aceste plaiuri rorngne~ti. Pe ling5 produ-
sele aur apicole, sint reconsiderate $i folo-
site vechi retete de preparare a hidrome-
lului din fructe $i miere, precum $i retete
de dulciuri traditionale in zonl, cum ar fi
,,pogacea cu miere" denumitii $i ,,guri$e
dulci de Turda". Dulciurile - pogace, tur-
tite gi prljiturele cu miere - incep sH fie
produse in cantit5ti industriale, fiind pre-
zentate $i la numeroase tirguri $i expo-
zitii internationale l a care au obtinut me-
dalii $i diplome, l a fel ca $i diferitele sor-
turi de hidromel. Unele dintre aceste retete
au stat de altfel la baza organizlrii pro-
ductiei sectiei.de patiserie a Combinatului
apicol Bgneasa - Bucureqti.
f n continuare apicultura cunoa~t e in zong
o dezvoltare continuu ascendent5. Metodele
moderne de stupgrit, aplicate din ce i n ce
mai larg, se imbinii cu pasiunea oameni-
lor. Tot mai multi apicultori sint preocu-
pati de obtinerea - pe ling5 miere $i
cear5 - $i a altor produse ale stupului
cum ar fi : llpti$orul de matcg, veninul,
propolisul, pbt ur a $i polenul. Sectorul par-
ticular inregistreaz5 cele mai bune rezul-
tate.
In prezent, apicultorii din zona Turda
au planuri temeinice de creqtere a activi-
t5tii apicole in condifiile liberalizgrii vietii
economice $i sociale a Romaniei.