manual pentru cl asa a A a

XII
Stelica ENE
Gabriel a BREBENEL
El ena Emil ia IANCU
BIOLOGIE
Ministerul
Educatiei,
t 1
Cercetarii
si
Tineretul ui
Editura
GIMNA SIIM
Cl J PRl NS
Capitolul I. GENETICA / 5
1.1 GENETiCff MOLECULfiRfl / 5
1. Genc tic a m ol ec u l ar a-sti i n ta vi i tor u l u i / 5
i *
1.1. Genetica-trecut, prezent, perspective / 5
2. A cizii nucl eici-struetura si functii / 8
> ^
2.1. Rol ul si structura acizil or nucl eici / 8
2.2. A DN-spiral a vietii /13
LP. Model area structurii dubl u catenare a A DN /18
2.3. Struetura si tipuril e de A RN /19
2.4. Functia autocatal itica si heterocatal itica / 22
3. Organizarea inaterial ul ui genetic / 29
3.1. Material ul genetic la virusuri si proeariote/29
3.2* Matcrial ul genetic la eucariote / 32
L.P. Evidentierea cromozomil or uriasi la Drosophil a mel anogaster/35
L.P. Evidentierea cromozomil or prin metoda rapida de col orare cu sol utie
carmin-acetica/35
3.3. * Genomica / 36
4. Regl ajul genetic/40
4.1. * Regl ajul genetic la procariote/40
4.2. Regl ajul genetic la eucariote / 44
Eval uare / 48
I..2. Genct i ca umana / 50
1. Genomul uman /' 50
^ 1.1. Compl ementul cromozomial uman / 50
L.P. A nal iza de cariotip / 54
L.P. * Evidentierea cromatinei sexual e la om / 56
2 . Caractere fenotipice umane / 57
^2.1. Determinismul genetic al caracterel or fenotipice umane / 51
L.P. Stabil irea spectrul ui genetic individual / 62
3. Diversitatea genetica umana / 63
3.1. Genetica rasel or umane / 63
4. Mutagcncza si teratogcneza / 66
^4.1. Mutagenezasi teratogcneza umana 66
4.2. A nomal ii cromozomial e asociate cancerul ui uman / 73
3
5. Imunogenetica / 76
5.1, A ntigens. A l ergii. A nticorpi / 76
6 . Consideratii biocticc in genetica umana / 81
6 .1. Domenii de apl icabil itate in genctica umana / 8 1
Eval uare / 85
Capitolul II. ECOLOGIA UMANA / 89
1. Par ti c u l ar i tati l e ec osistem el or an tr op i zate / 89
1.1. Particul aritati al e biotopul ui si biogenezei in ecosistemel e antropizate / 89
L.P. * Investigarea sistemel orantropizate/94
L.P. A nal iza factoril or abiotici / 96
L.P. Determinates structurii trofice in ecosistemel e antropizate / 99
1.2. * Particul aritati al e fl uxul ui de materie si energie in ecosistemel e
c
antropizate / 101
2. * Structura si dinamica popul atiil or umane /105
2.1. Stmctura si dinamica popul atiil or umane /105
L.P. * A nal ize statistice al e structurii si dinamicii popul atiil or / 110
3. ImpactuI antropic asupra eeosistemel or natural e /114
3.1. ImpactuI antropic asupra ecosistemel or natural e /114
L.P. Evidentierea impactul ui antropic asupra ecosistemel or / 119
4. Efectel e deteriorarii ecosistemel or asupra sanatatii umane /120
4.1. Efectel e deteriorarii ecosistemel or asupra sanatatii umane /120
5. Conservarea resursel or natural e si a biodiversitatii /126
5.1. Conservarea resursel or natural e si a biodiversitatii /126
6 . * Dezvol tarea durabil a / 131
6.1. Dezvol tarea durabil a/131
Eval uare/134
Bibl iografie / 136
Sola: Temele evidentiate cu (*) sunt siudiuie la clasele cu 2-3 ore/ saptamdna.
4
1.1. GENETICA MOLECULAR#
i
G E N E T I C A M O L E C U L A R A
t n n r r A a v i i t o r u l u i
Gtntlieo - trccut, prtzcnl, perspective
Gregor Mendel - Teoria factorilor
ereditari
Primul oin de stiinta care a intel es ca trasaturil e
ereditare nu se transmit direct de la mama si de la tata, la
copii, ci indirect prin intermediul factoril or ereditari (denumiti
mai tarziu gene), a fost Gregor Mendel (fig. 1).
Mendel a experimentat in mod deosebit pe mazare
(Pisum sativum), pl anta care se reproduce prin
autopol enizare (autogamie). Pentru aceste cercetari, el a al es
soiuri care aveau caractere distincte (contrastante) si
constante, efectuand numeroase hibridari, prin pol enizare
artificial a si incrucisata a
i *
pl antel or,
R e a m in t i t i - v a
experientele de mono-
hibridare si dihibridare
efectuate de Mendel /
Meritul l ui Mendel
a fost introducerea notiunii
de factor ere ditar - un
c orpuscul de natura
m ater ial s l oc al izat in
nucl eul cel ul ar. Mendel a
anal izat statistic rezul tatel e
incrucisaril or. determinand
cu precizie frecventa cu
Sfi ne reamintim !
Genetica este stiinta ereditatii
% y
si a var iabil i tati i - l aturi
inseparabl e al e procesel or vietii.
Ereditatea este proprietatea
fundamental s a vietuitoarel or care
asigura transmiterea cu fidel itate
a tr asatur i l or morfol ogice,
fiziol ogice, de comportament,
adica a caracterel or ereditare, de
l a par inti l a desccndenti.
Ereditatea are astfel un caracter
stabil izator, care asigura l egatura
organica dintre generatii.
Variabilitatea este forma de
manifestare a diversi tatii lumii vii.
Este proprietatea urmasil or de a
se deosebi de parinti cat si de frati,
astfel meat fiecare individ este un
unicat.
Trasaturil e care se transmit
constant, cu mare fidel itate, de-a
l ungul generatii l or dc la parinti ia
descendenti se numesc caractere
ereditare.
care apar diferitel e tipuri de caracteristici, nu numai in prima generatie fil ial a ci si in a doua si a treia
generatie.
Organismel e in care factorii ereditari pereche sunt de acel asi fel se numesc homozigote (bob
neted A A , bob zbarcit aa), iar cei in care factorii ereditari pereche sunt diferiti, se numesc heterozigote
(A a).
La indivizii heterozigoti se manifesta doar unul din caractere si anume cel dominant (A) iar cel
recesiv (a) ramanc in stare ascunsa. Conditia ca un caracter recesiv sa se manifeste este aceea ca
faetorul ereditar ce detennina acest caractcr sa fie in dubl u exempl ar (aa). Mendel a deseoperit deosebirea
dintre structura genetica a organismel or, numita ul terior genotip si infatisarea organ ismel or, numita
ul teriorfenotip (rezul tatul interactiunii dintre genotip si mediul de viata).
Studiul modul ui cum se comporta in descendenta hibrizii rezul tati in urma monohibridarii si
dihibridarii 1-a condus pe Mendel la formul area teorieifactorilor ereditari descoperind legile ereditatii.
1. Legea puritatii gametilor :gametii sunt totdeauna puri din punct de vedere genetic indiferent
ca provin din indivizi heterozigoti sau homozigoti deoarece contin numai unul din factorii ereditari
pereche.
2. Legea segregarii independente aperechilor de caractere. Prin combinarea probabil istic^a
gametil or indivizil or din prima generatie F,, apare in generatia a doua F^fenomenul segregarii
caractere lor. Conform acestei l egi fiecare pereche de factori ereditari segrega independent de al te
perechi de factori ereditari. Rapoil ul de segregare in F2 este de 3D : Ir pentru fiecare pereche de
factori ereditari iar, in cazul a doua pcrechi de caractere raportul dc segregare este de 9:3:3:1
(dihibridare).
Mendel devine astfel fondatorul geneticii ca stiinta, iar anul 1865 - anul publ icarii rezul tatel or
experientel or sal e reprezinta anul aparitiei uneia dintre cel e mai tinere si fascinante stiinte.
Contemporanii nu 1-au intel es pe Mendel . Cand acesta a murit. a fost onorat pentru functiil e
sal e social e, dar ignorat pentru opera sa. In anul 1900 trei mari cercetatori - botanisti europeni: Hugo
de Vries, Carl Correns si Erich Tschermak, in urma unor experience efectuate independent unul de
al tul , uimiti de regul aritatea matematica a aparitiei unor caractere la urmasi, s-au grabit sa-si publ ice
rezul tatel e. Impecabil el e lor lucrari nu mai constituiau piioritati, ci doar confinnaiea cercetaril or efectuate
cu aproape 35 dc ani in urma de Gregor Mendel .
Th. Morgan - Teoria croxnozonaiala a ereditatii
Mendel nu dispunea nici de cunostintc citol ogiee. nici de mijl oaee tehnice care sa-i pernrita
detectarea factoril or ereditari.
Odata cu dezvol tarea unor noi ramuri al e biol ogiei (citol ogia - stiinta care se ocupa cu studiul
cel ul ei) se descopera cromozomii si ul terior rol ul l or in transmiterea caracterel or ereditare.
La inceputul secol ul ui al XX-l ea, Thomas Hunt Morgan (fig.2) a demonstrat ca factorii ereditari,
numitigene. sunt l ocal izati in cronuKomi. Th. H. Morgan - l aureat al premiul ui Nobel , si echipa de
cercetatori de la Univcrsitatea Col umbia au el aborat teoria cromozontiala a ereditatii. Ca urmare
apare o noua stiinta, citowenetica. care studiaza ereditatea l a nivel cel ul ar. Tezel e acestci teorii sunt
uiTnatoarele:
I . Pentru fiecare caracter exists cel putin o gemu iar fiecare gcna ocupa un anumit l oe (l ocus -
l oci) in cromozom. Genel esuntdispusein cadrul caimozomul ui intr-oanumitasuccesiunc: dispunerea
lineara a gene tor in cromozomi;
6
2. Genel e l ocal izate in acel asi cromozom au tendinta de a se
*
transmite impreunS l a dcscendenti (l inkage): trammiterea inlantuita
a genelor dispuse in acelasi cromozom;
3. Intre cromozomii perechi se pot real iza schimburi reciproce
de fragmente de A DN (crossing-over): schitnbul reciproc de gene
intre cromozomii omologi.
Rezul tatel e obtinute prin experience real izate pe Drosophila
melanogaster, i-au dat o mare satisfactie l ui Morgan deoarece, pe
de o parte confirma teoria sa dupa care genel e se transmit inl antuit si,
in acel asi timp, ofereau o exceptie fenomenul de crossing-over, ce
facea ca teoria l or ereditara sa poata expl ica si aparitia diversitatii in
natura.
Catre anul 1933 Morgan si col aboratorii sai au al catuit deja
primel e harticromozomiale*.
Acizii nucfeici in central atentiei
In anul 1928, medicul engl ez F Griffith a deseoperit un fenomen de o foarte mare importanta
- transformarea genetica - caruia nu a reusit sa-i dea o expl icatie foarte cl ara la momentul respectiv,
dar care va deveni una din metodel e ingineriei genetice, de transfer de gene de l a o specie la al ta.
In 1944 se publ ica rezul tatel e unei experiente crucial e in biol ogie. O. T. Avery, C. McLeod si
M. McCarty, continuand experientel e doctorul ui Griffithsdescopera ca A DN-ul extras din pneumococi
III S transformapneumococii II R in pneumococi III S, deci ADNeste misteriosulfactor transformator
al doctorul ui Griffith.
Ideea ca A DN este purtatoru! informatiei ereditare a fost confirmata de mul te al te experiente de
transformare genetica efectuatc pe bacterii, pl ante si animate.
./. Watson si F. Crick anunta in 1953 ca au reusit, cu ajutorul razel or Roentgen, sa descopcre
structura macromol ecuiei A DN. Modetul l or este confirmat de M. Wilkins si toti trei vor fi distinsi cu
%
premiul Nobel pentru medicina si biol ogie (1962),
Model ul structurii bicatenare a A DN-ul ui este cea mai mare descoperire din secol ul al XX-l ea
in domeniul biol ogiei.
Daca in epoca aparitiei geneticii ca stiinta, l a inceputul secol ul ui al XX-l ea, factorii ereditari
mendcl ieni erau inca nistc unitati ipotetice deduse pe baza unor cal cul e statistico matematice, in
epoca noastra, cu ajutorul metodel or moderne de investigate s-a patruns tot mai adanc in intimitatea
mecanismul ui ereditar.
S-au tacut progrese in studiul bazel or biochimice al e ereditatii, al e codul ui si regl ajul ui genetic,
in cunoasterea procesul ui mutagen dar si in domeniul geneticii popul atiil or. A l uat astfel nastertgenetica
moleculara,care studiaza ereditatea l a ni vel biochimic/iind cea mai tanara si mai moderna ramura a
geneticii.
Caracteristic pentru epoca actual a de dezvol tare a geneticii mol ecul are este imbinarea armonioasa
a cercetarii fundamental e cu cea apl icativa, fenomen care a facut posibil a dezvol tarea medicinii,
agricul turii, zootehnici, industriei fermentative, etc. ce due la rezol varea unor probiemc fundamental e
al eumanitatii.
Inzestrata cu o forta extraordinara de a putea sa schimbe natura biol ogica, genetica viitorul ui
poate ti asemanata cu energia atomica. Dcpindc de intel epciunea omul ui dc a sti sa fol oseasca aceasta
forta in interesul sau in dctrimcntul sau.
7
1 f t et i net i !
r
A nul 1865 - J ohan Mendel , numit dupa cal ugarie Gregor Mendel , publ ica l uerarea
'Experiente asupra hibrizil or la pl ante, in care sunt redate experientel e de hibridare l a mazare si
formul ate primel e l egi al e ereditatii. Gregor Mendel pune bazel e cel ei mai fertil e dintre stiintel e
biol ogice al e secol ul ui XX - genetica cl asica.
A nul 1900 - a insemnat actul de nastere al geneticii ca stiinta, cand cei trei cercetatori
europeni au readus l a l umina l egil e l ui Mendel .
A nul 1909 - J ohansen propune termenul de gena notiunii de factor ereditar.
A nul 1910 - Th. H. Morgan el aboreaza teoria cromozomial a a ereditatii si pune bazel e
citogeneticii.
A nul 1944 - O. T. A very si col aboratorii au dovedit ca A DN este substratul ereditatii.
A nul 1953 - J . D. Watson si F. H. Crick au propus model ul de structure bicatenara a A DN*
1. Precizati trei momente decisive din istoria geneticii motivand al egerea voastra.
2. Imaginati model e de transmitere a genel or fol osind doua seturi identice de carti de joc.
Puteti avea in vedere 1, 2,... X caractere.
3. Defmiti urmatoarel e notiuni pe baza cunostintel or din cl asa a IX-a: ereditate, variabil itate,
genotip, fenotip, homozigot, heterozigot, cromozomi, eariotip, recombinare genetica.
2
HCIZII NUCLEICI - STRUCTURE
SI FUNCTII
f f l
Rolul si structure ocizilor nucleic!
Misterloaul factor traniformator al doctorului Griffith
Sfi ne reaminfim !
A cizii nucl eici au un rol deosebit
de important in depozitarea informatiei
geneti c e, ei fiind purtStorii
caracterel or ereditare.
In 1928, bacteriol ogul engl ezJ . Griffith comunica la
Cambridge o experienta extrem de ciudata. Lucra de la un
timp cu pneumococi, tipul 11 si 111, care se deosebesc intre
el e prin caracteristici biochimice usor detectabil e. De
asemenea, avea unel e eprubete cu cul turi virul ente, care
provoaca moartea soarecil or fol ositi in experiente si al te
eprubete cu cul turi de pneumococi blanzi'\ are nu omorau
soarecii. Pe medii decul tura, pncumococii virul enti formau
col onii mici, netede, de forma S (SUde l a smooth =neted). Cei nevirul enti formau col onii zbarcite
la suprafata, de forma Ri4 (rough =aspru).
Griffith a facut doua suspensii de microbi:
a) prima continea pneumococi II Rnevirul enti;
b) a doua continea pneumococi III S, virul enti.
8
s
Pneumococi
nevirul enti
s
9!
Pneumococi
virul ent!
Pneumococi
virulenti
prin c;
Pneumococi nevi
rul enti si virul enti-
omorati prin
ira
aoarocel e
traleste
soarecel o
moar*
soarecel e
traieste
soerecete
moare
Fig. 3 Experimentel e l ui Griffith
El nu dorea sa ucida animal el e, ci
sa prepare un vaccin. Pentru aceasta a
omorat prin cal dura microbii din suspensia
b., apoi a inocul at ambel e suspensii unui
lot de soared al bi de l aborator si a asteptat.
Spre surprinderea l ui Griffith,
marea majoritate a soareeil or au murit, desi
prima suspensie le adusese microbi vii dar
nepericul osi, iar a doua numai resturil e
microbil or virul enti. (fig. 3)
Contrariat l a cuime, cercetatorul a
repetat experienta dc mai mul te ori cu
acel asi rezul tat. Pentru a vedea ce microb
*
a omorat soared i, el a insamantat pe medii
de cul tura sange din cordul soareeil or
morti. A constatat ca pe medii crescusera
si se inmul tisera pneumococi de tip 111S virul enti, pe care Griffith ii stia morti si verificase ca sunt
morti,
Singura expl icate a fenomenul ui era ca de l a cadavrel e pneumococil or 111S a trecut "ceva" in
cel ul el e pneumococil or II R pe care i-a transformat in pneumococi III S virul enti.
A cel ceva continea informatia ereditara care, odata ajunsa in noul organism, a functionat si
a fost transmisa urmasil or.
Structure chimica a acitilor nucleici
A cizii nucl eici sunt substante chimice macromol ecul are, care reprezinta cei mai l ungi pol imeri
din l umea vie.
Pentru ca unitati l e structural e al e acizil or nucl eici - monomerii - se numesc nucl eotide, atunci
putem spune ca macromol ecul el e acizil or nucl eici sunt pol inucl eotide.
O nucl eotida este al catuita din trei componente (fig.4)
a) o baza azotatd;
b) un zahar (o pentoza);
c) un acidfosforic. (P).
Exista doua categorii de acizi nucl eici a caror denumire deriva de l a tipul de zahar pentozie pe
eare il contin nucl eotidel e l or si care poate fi dezoxiriboza - D si riboza -R (fig.5). Se deosebesc astfel :
- ADN - acidul dezoxiribonucleic, a carei macromol ecul a prezinta doua catene (l anturi)
pol inucl eotidice;
- A RN - acidul ribonucleic, a carei mol ecul a prezinta de obicei o singura catena pol inucl eotidica.
Din cel e trei componente al e nucl eotidel or, doar bazel e azotate confera specificitate in cadrul
fenomenul ui ereditar deoarece, pentozel e si radical ul fosforic sunt comune tuturor macromol ecul el or
HO-SCH
Fic. 5 Riboza si dezoxiriboza
9
I
a d e n i n A GUA NINA
l ibt. 7 Baye purinicc: a) A denina; l) Guanina
L
Pig. 6 Nucl ei*I purinic
Fig.8* Nucl eul pirimidiuic
NH-
TIMINA
URACIL
i n
Fig. 9 Baze pi rim idi nice
5fosfat
L.e|5luji
Ibsfodicstctice
o - -O-C H
0
.Vhidroxil
H H'
OH H
Fig. 10 L egaturi fosfodiesterice
t
de A DN din l umea vie. Bazel e azotate din
macromol ecul a acizil or nucl eici sunt de doua
tipuri: purinicc si pirimidinice. Bazel e azotate
purinice au ca el ement esential doua cicl uri
condensate insumand 5 atomi de carbon (C) si 4
atomi de azot (N)(fig. 6 ). Hie sunt adenina - A si
guanina - G(fig.7). Bazel e pirimidinice au un
singur cicl u cu 4 atomi de carbon (C) si doi atomi
de (N) (fig.8 ). El e sunt: timina -T, citozina - C si
uracilul -U (fi g.9). I ntre nucl eotidel e
macromol ecul el or de acizi nucl eici sc stabil esc
l egaturi intracatenare si intercatenare.
a.Legaturil e dintre nucl eotide in cadrul
monocatenei sau l antul ui pol inucl eotidic
intracatenare - sunt l egaturi c oval ente,
fosfodiesterice pe care le real izeaza radical ul fosfat
(P) cu pentozel e intre al treil ea carbon (C,) al
pentozei unui nucl eotid si al cincil ea carbon (Cs)
al pentozei nucl eotidul ui urmator (fig. 10). A tat in
A DN cat si in A RN in cadrul structurii primate
(monocatenare) nucl eotidel e al catuiesc, prin
radical ii l or gl ucidofosforici, un adevarat schel et
sau col oana de care sunt l egate bazel e azotate
(fig. 11)
10
b. Legaturil e dintre nucl eotide apartinand cel ordoua catene
pol inucl eotidice intercatenare - se real izeaza intre bazel e azotate
purinice si cel e pirimidinice. A cestea sunt l egaturi de hidrogen,
de sl aba cncrgie. Ceea ce este cu adevarat uimitor in model ul
prezentat de Watson si Crick in 1953 privind structure A DN.
este faptul ca bazel e purinice si cel e pirimidinice sunt pl asate in
mol ecul a de A DN intr-un mod foarte precis. Totdeauna adenina
este l egata de timina prin l egaturi dubl e, iar citozina este l egata
de guanina prin l egaturi tripl e (fig. 12):
A =T T =A C=G G=C
A fost stabil ita astfel l egea compl ementaritatii bazel or
azotate care evidentiaza ca intr-o mol ecul a de A DN bicatenar
(formata din doua catene) bazel e azotate se imperecheaza
specific. A cel asi l ucru se intampl a si in cazul in care A RN-ul
este bicatenar cu o singura exceptie: timina este inl ocuita cu
uracil ul :
A =U U =A C=G G=C
Observam ca exista 4 tipuri de nucl eotide corespunzatoare
cel or 4 baze azotate caracteristice fiecarui tip de acid nuel eic(fig.
13):
In ADN: In ARN:
P - D - A ; P - R - A ;
P - D - G ; P - R - G ;
P - D - C ; P - R - C ;
P - D - T . P - R - U .
A ceste 4 tipuri dc nucl eotide sunt echival ente cu 4 l itere
al e unui al fabet. A l fabctul fol osit de "mana evolutiei, pentru a
scrie o atat de vasta informatie ereditara pe A DN, pare extrem
de sarac la o prima vedere -A , T, G, C, dar in real itate posibil itatil e
de codificare biochimica si deci de real izare de seturi diferite de
Fig. 11 I,ant polimielcotidic
Fig. 12 Punti dc hidrogen
f f
ARN
A denina ^
Guanina ^
WH O M
Uracil
Grupare ^
Baza azotata
OH OH
Riboza
Baza azotata
Grupare H
fosfat
OH H
Dezoxiriboza
Fig. 13 Nucl eotide cu ha/e purinice si pirimidinice
11
informatie ereditara sunt teoretic infinite. Stiind ca in mod normal secventa de nucl eotide a
macromol ecul el or de acizi nucl eici biol ogic active au ca l imita inferioara circa 3000 nucl eotide, ajungand
l a l imite superioare de ordinul de sute de mii de mil ioane de nucl eotide, ne putem expl iea enormul
potential de codificare pe care il poseda acizii nucl eici. La aceasta se adauga si faptul ca uniunil e de
tipul A - T si C - G:
a.pot sa al temeze;
b.pot sa se repete de 2, 3ori;
c.pot sa al temeze inversat A - T, urmat de T A .
Cu cat sistemul are mai mul te componente si acestea sunt mai diferentiate, informatia este mai
bogata si mai compl exa.
Rolul acizilor nucleici
1. A cizii nucl eici reprezinta substratul ereditatii. Ei auinscrisa, sub forma de codificare biochimica
informatia ereditara in catena pol inucl eatidica.
2. A cizii nucl eici asigura totodata transmiterea informatiei genetice de l a o generatie l a al ta.
Transmiterea informatiei ereditare, de la cel ul a mama la cel ul el e fiice, se real izeaza in cursul procesul ui
de diviziune cel ul ara.
I f t el i net i !
r f
A cizii nucl eici reprezinta cei mai l ungi pol imeri din l umea vie.
In organizarea si functionarea material ul ui ereditar, compl ementaritatea bazel or azotate este proprietatea
esential a.
* Secventional izarea bazel or azotate de-a l ungul catenel or macromol ecul el or acizil or nucl eici duce l a cresterea
posibil itatil or de inscriere a informatiil or ereditare.
I APUCbTU
1. Asociati elementele din cele dou3 coloane:
/. Nucleotide II. Acizi nucleici
1. A -D-P A . A DN
2. A -R-P B. A RN
3. T-D-P
4. T-R-P
5. U-D-P
6 . U-R-P
I. Legaturi intre nucleotide II. Substante implicate intre aceste legaturi
A . Legaturi dubl e de hidrogen
B. Legaturi tripl e de hidrogen
C. Legaturi esterice
1. A denina si timina
'5
2. Citozina si guanina
3. A denina si uracil
4. Radical fosfat si pentoza
2. Urmatoarele afirmatii despre adenina sunt adevarate cu exceptia:
A . Este o baza azotata purinica.
B. A re doua cicl uri condensate insumand 5 atomi de carbon si 4 de azot.
C. Este prezenta in A DN si in A RN.
D. Este compl ementary cu uracil ul si timina.
E. A re un singur cicl u cu 4 atomi de carbon si 2 de azot.
12
3. Macromoleculele de ADN si ARN au urmatoarele asemanari cu o exceptie:
A . Se numesc pol inucl eotide deoarece contin mai mul te unitati numite nucl eotide;
B. In nucl eotidel e cel or doi acizi nucl eici se afl a 3 tipuri de baze azotate: adenina, citozina,
guanina;
C. Nucl eotidel e de A DN si A RN contin pentoze (un zahar cu 5atomi de carbon);
D. Nucl eotidel e sunt l egate prin l egaturi el ectrostatice de hidrogen;
E. Nucl eotidel e sunt l egate prin l egaturi esterice.
4. Explicate care sunt factorii care due la cresterea posibilitatilor deinscriere a informatiilor
ereditare si macromolecula acizilor nucleici.
ADN - s^lreSo vlcti!
i i n mart i i m h t m m mi ok t i a
---------------------------------------------------------------------------------------------------- _--------------- -
Sfi ne reamintim !
Sintetizand datel e acumul ate in l iterature de special itate cu cel e obtinute in urma experientcl or
proprii, in anul 1953 Watson si Crick au propus model ul de structura bicatenara a A DN.
Structura prlmara si
secundara a ADN
ADN se prezinta ca o substanta
macromol ecul ara bicatenara al catuita din doua
catene pol inucl eotidice, rasucite hel icoidal , in
j ur ul unui ax comun. Distingem in
macromol ecul a de A DN 2 structuri (fig. 14):
a. Structura primara monocatenara
este data de secventa de nucl eotide dintr-o
catena care exprima modal itatea de incifrare,
de inscriere sub forma codificata biochimic, a
informatiei ereditare.
b. Structura secundara este data de
structura bicatenara dubl a hel icata. Diametrul
dubl ul ui hel ix este de 2 nm ( 2 0 A) avand un
pas (spira) de 3,4 nm (34 A). Fiecare spira a
dubl ul ui hel ix A DN cuprinde 10 nucl eotide
(fig. 15).
Cel e doua l anturi pol inucl eotidice sunt
antiparal el e, adica la unul dintre el e, l egaturil e
fosfodiesterice se real izeaza intre C3 al
dezoxiribozei unei nucl eotide si C. al
}
nucl eotidci urmatoare, pe cand l a nivel ul
cel uil al t l ant pol inucl eotidic, l egaturil e
fosfodiesterice se real izeaza invers: C$+ Ci
Fig. 14Str uctura mol ccul ci de A DN
Fr agm ent de
c r omozom
bac ter i an for mat
din 2 c aten e
r asu c i te el icoidal
Fr agm ent din m ol ec ul a A DN
cel e 2 catene compl ementare
sunt rasucite el icoidal
det al i u
perechi de
baze pom-
sehel et ul
zah^ r - f osf at
detaikJ
Mol ecul a ADN:
2 cat ene ant i paral el e
si compl ement ar e
Adeni na est e mereu
l egat a de t i mi ng si
guani na de ci t ozi na
1 l a n t = o c a t e n a
p o l i n u c l e o t i d i c a
1 l an t = o c a t e n i
p o l i n u c l e o t i d i c e
13
Fig. 15 Str uctura
secundarS a A DN
Punte de hidrogen Baza azotata
Dezoxiriboza
h 2c
\
0 ^\ ^
o
N e
N
HjC
\
ADN
(bicatenar)
Fig. 16 * Str uc tur a chimica a A DN
I mperecherea intre bazel e azotate are l a baza pr inc .r .
compl ementaritatii, cel mai de seama in organizarea si functionary
matcrial ul ui genetic ereditar. A stfel adenina (A ) este compl ementara
timinei (T), iar guanina (G) este compl ementara citozinei (C).
l mperecheril e de baze se real izeaza prin intermediul unor punti de
hidrogen: doua intre adenina si timina (A =T) si trei intre guanina si
citozina (C=G )Legaturil e de hidrogen se formeaza si se dezorganizeaza
cu usurinta fara sa necesite surse energetice special e. A cest fapt expl ica
modul in care se desfasoara repl icarea A DN, transcrierea informatiei din
A DN sau repararea A DN etc,
Structura bicatenara a A DN prezinta de regul a o mare stabil itate
fizica. Ea este asigurataastfel :
a. pe vertical a, de puntil e fosfodiesterice intracatenare;
b. pe orizontal a, de puntil e de hidrogen intercatenare.
Caracteristicil e structural e final e al e A DN dubl u catenar sunt dictate
insa de mol ecul el e de dezoxiriboza (D) care se aseaza, cu oxigenul inel ul ui
orientat in sus, in cadrul unei catene si orientat in jos, in cadrul catenei
compl ementare(fig. 16)
Din cauza acestui aranjament opus al mol ecul el or de dezoxiriboza
in cel e doua catene, si deoarece dezoxiriboza se l eaga l a o pozitie
excentrica a bazei azotate, intreaga mol ecul a de A DN
este obl igata sa se rasuceasca, sa se spiral izeze, rezul tand
nu o structura dreapta bicatenara ci una spiral ata - dubl u
hel ix, in care fiecare pereche succesiva de baze azotate
se intoarce cu 36 in directia acel or de ceasomic (rasucire
dextrogira), iar dubl ul hel ix face un tur compl et de 360
l a fiecare 10 percchi de baze.
Datorita structurii bicatenare,macromol ccul a de
A DN poate suferi fenomene de denaturare-renaturare
si repl icare(autocopiere).
Denaturarea -renaturarea ADN
Prin incal zirca unei sol utii in care se afl a A DN ,
cel e doua catene compl ementare se despart si A DN-ul
devine monocatenar. Daca sol utia este racita brusc ,
i j
A DN-ul ramane monocatenar A DN denaturat iar,
daca se raceste trcptat, cel e doua catene se atrag datorita
compl ementaritatii bazel or azotate si A DN-ul isi reface
structura dubl u-catenara -A DN renaturat (fig. 17).
A mestecand monocatcne A DN de la specii
diferite se formeaza prin renaturare partial a hibrizi
mol ecul ari.
Procedeul este fol osit de oamenii de stiinta in
studiul rel atiil or fil ogenetice dintre specii.Speciil e
inrudite au temperaturi apropiate de denaturare a A DN
si real izeaza o renaturare rapida si de mari proportii cand
*
14
2

incalzire

------------------------------- *
f
1
1
ADN
bicatenar
ADN
monocatenar
1
Fig. 17>Denaturarca - rc naturar ea A DN
bifurcatie de
replicare: separarea
lanturilor prin ruperea
legaturilor de hidrogen
li se amesteca monocatenel e deoarece, secventel e pol inucl eotidice sunt identice pe mari portiuni. De
exempl u, procentul de renaturare intre monocatenel e A DN de la om si de la maimute este de 75%, pe
cand intre monocatene A DN de om si soarece este de numai 25%.
Replicarea (autocopierea) ADN
Este stiut faptul ca de mil iarde de ani A DN-ul
se imparte si se tot imparte numarul ui imens a mil iarde
de generatii de cel ul e. Cum se face ca A DN-ul nu se
epuizeaza in procesul diviziunii cel ul are? Raspunsul
este replicatia (autocopierea) ADN. Deoarece A DN
contine informatia genetica a cel ul ei, sinteza sa este
unul din cel e mai importante evenimente din viata
acesteia. Sinteza A DN, care se real izeaza prin
interventia unui compl ex aparat enzimatic, este o
reactie de tip repl icativ si este unicul caz din l umea
biomol ecul el or in care o substanta isi dirijeaza propria
sinteza.
Model ul de structura bicatenar a a A DN
sugereaza modul in care poate avea l oc sinteza de A DN
inaintea procesul ui de diviziune cel ul ara:
In principiu, model ul admite real izarea unei
denaturari fiziol ogice progresive a macromol ecul ei
bicatenare de A DN, prin desfacerea l egaturil or de
hidrogen. In acest proces intervin mai mul te enzime,
El e actioneaza precum cursorul unui fermoar,
despartind cel e doua catene. Separarea este treptata,
poniita din punctul de initiere si se continua progresiv
spre un punct terminus, A stfel , in pl in proces de
repl icare, macromol ecul a de A DN capata forma l iterei
MY . Punctul de ramificare a macromol ecul ei de A DN
se numeste bifurcatie de repl icare (fig. 18). Desfacerea
l egaturil or progreseaza pana l a cel al al t capat al
biomol ecul ei hel icoidal e. A r urma sa apara doua catene pol inucl eotidice izol ate, ceea ce nu se intampl a
deoarece, pe masura ce spiral a se desface si procesul avanseaza, incepe refacerea ei.
Fig. 18 Schcina repiicatiei A DN
15
Prin ruperea puntilor de
hidrogen, macromolecula de
ADN se separa in cele doua
catene complementare
Nucleotidele libere din
citoplasm se ataseaza pe
baza de complementaritate
de catenele vechi.
Au rezultat doua macromolecule
de ADN bicatenar, fiecare avand o
catena veche (care a avut rolul de
model) si o qatenS nou sintetteatg.
Fig. 19 Rcpl icarea A DN dup model ul semiconservativ
Prin desfacerea puntil or de hidrogen se separa cel e doua catene compl ementare al e dubl ul ui
hel ix si ca urmare nucl eotidel e l or raman expuse cu gruparil e chimice l ibere.
Dezoxiribonucl eotidel e l ibere din citopl asma cel ul ara se pot asocia succesiv, pe baza de
compl ementaritate, cu cel e incadrate deja in monocatenel e A DN, ce joaca, in acest fel , rol de matrita.
In acel asi timp intre doua nucl eotide al iniate suecesiv se real izeaza l egatura ehimica coval enta,
fosfodiesterica ce uneste grupul 3' OH al primei nucl eotide cu 5' fosfatul cel ei dc-a 2-a nucl eotide.
rezul tand cate o catena pol inucl eotidica noua. Catenel e repl ica raman
atasate prin punti de hidrogen de catenel e matrita.
Rezul ta 2 mol ecul e fiice de A DN, identice cu cea initial a,
care vor fi repartizate in cel e doua cel ul e fiice in timpul diviziunii.
Fiecare mol ecul a de A DN confine o catena veche - matrita si una
nou sintetizata. Se poate spune astfel ca repl icarea macromol ecul ei
de A DN are l oc dupa model ul semiconservativ44, adica fiecare
mol ecul a fiica de A DN mosteneste doar una din cel e 2 catene al e
mol ecul ei parental e initiate, de A DN (fig. 19).
Tipuri de ADN
Model ul cl asic de A DN, propus de Watson si Crick este
caracteristic zonel or cu eucromatina si reprezinta tipul B de A DN
(fig. 2 0 ).
In forma B, dubl ul hel ix A DN are rasucire dextral a si 10
perechi de baze per tur: un tur compl et al hel ixul ui are 34 A, iar
incl inatia fata de orizontal a pl anul ui perechil or de baze este zero.
I n al te conditii, macromol ecul a dubl u-catenara de A DN se
poate afl a si sub al te forme structural e: tipul A si tipul Z.
16
Forma A a dupl exul ui A DN arc ,de asemenea, rasucire dextral a si 11 perechi de baze/tur dc
hel ix : pasul hel ixul ui are 28 A iar perechea de baze azotate are o incl inatie de 2 0 fata de orizontal a.
Forma Z prezinta sehel etnl gl ucido-fosforic sub forma de zig-zag; are rasucire spre stanga,cu
12 perechi de nucl eotide/turde hel ix.
Tipuri de ADN Rotatia moleculei Perechi baze/pas elice Diametrul molecutei(A)
A Dreapta 11 23
B Dreapta 10 2 0
Z Stanga 12 18
| Ret i net i !

Repl icarca A DN este unica reactie in Univers, in care o mol ecul a preexistenta serveste drept
model pentru sinteza a doua mol ecul e fiice identice. Ea este posibil a datorita structurii bicatenare
a macromol ecul ei de A DN.
| / (PLI ChJ I I
1. Cele doua catene ale moleculei de ADN sunt complementare deoarece:
A . Sunt opuse
B. O baza purinica dintr-o catena se l eaga cu o baz5 pirimidinica din ceal al ta catena
C. Cel e doua catene sunt antiparal el e
D. Exista l egaturi esterice putemice intre cel e doua catene
E. Legaturil e el ectrostatice se desfac usor
2. Rcplicatia - autocopierea:
A . A re l oc cand cel ul a se pregateste de diviziune
B. In acest proces intervine A DN pol imeraza
C. Cantitatea de A DN se dubl eaza
D. Vor rezul ta doua mol ecul e bicatenare de A DN
E. A re l oc in timpul diviziunii cel ul are
3. Asociati notiunile din cele doua coloane:
---------------- ,-------------------------------------------------------
/. Caracteristici ale macro-
moleculei de ADN
II. Argumente care sustin aceste caracteristici
1. Dubl u hel ix
2. Catene antiparal el e
3. Catene compl ementare
4. Denaturare
5. Repl ica este semiconservativa
6 . Renaturare
7. A DN denaturat
A . Se stabil esc l egaturi intercatenare intre o baza purinica
si una pirimidinica
B. A DN-ul sintetizat are numai o catena noua
C. A re doua catene infasurate injurul unui ax
D. Cel e doua catene sunt l egate prin l egaturi dubl e si tripl e
de hidrogen
E. La incal zire spre 100C puntil e de H se rup
F. Prin racire treptata cel e doua catene se atrag datorita
compl ementaritatii intre bazel e azotate
G. Prin racire brusca A DN ramane monocatenar
H. Legaturil e intre doua nucl eotide succesive sunt
de tip 5' - 3' intr-o catena si de tip 3'- 5' in ceal al ta catena.
17
4. Adevarat sau fals?
a) in pl in proces de repl icare macromol ecul a de A DN capata forma l iterei Y deoarece separarea
cel or doua catene este treptata pornita din punctul de initiere pana la punctul terminus.
b) Repl icatia A DN se real izeaza cu inal ta fidel itate deoarece datorita compl ementaritatii,
nucl eotidel e l ibere se vor organiza formand o catena noua pe l anga fiecare din cel e doua catene
vechi (care functioneaza ca o matrita).
Medtlarto slruclurii dublu cattnors q ADN-ului
Materialenecesare: carton sau pl acaj, trusa traforaj, echer, compas, cul ori diferite, sarma de
cupru sau al uminiu de grosimi diferite, ace cu gamal ie.
Mod de lucru ,
1. Desenati pe carton sau pe pl acaj
model el e bazel or azotate purinice ( 1 0 cm)
si pirimidinice (5 cm).
2. Decupati model el e si col orati-l e: A -
portocal iu; G- gal ben; T- rosu; C- rosu
deschis; Real izati circa 30 40 de copii
pentru fiecare baza azotata.
3. Desenati model ul dezoxiribozei ca cel din figura si stabil iti pozitiil e carbonul ui 3 si 5' .
Real izati 30- 40 copii de cul oare verde.
4. Desenati un patrat cu l atura de 3 cm, reprezentand radical ul fosfat; rel izati 30 - 40 copii de
cul oare al bastra.
5. Stabil iti o succesiune de baze azotate pentru una din catenel e dubl ei el ice.
6 . Pe principiul compl ementaritatii, stabil iti cu ajutorul decupajel or bazel or azotate, succesiunca
de pe catena compl ementara.
7. Legati bazel e azotate de la cel e
doua catene prin punti de hidrogen (doua
intre A - T sau T A si trei intre G - C sau
C - G), fol osind sarme cu diamctru mai
mare.
8 . L egati bazel e azotate de
dezoxiriboze prin sarme mai subtiri.
9. Stabil iti l egatur il e intre
dezoxiriboza si radical ul fosforic, urmarind
regul a ca l a o catena aceasta l egatura sa fie
de l a Cs ->C3, iar l a compl ementara de la
C *>C
3 5.. A
10. Incercati sa imperecheati purine
cu purine si pirimidine cu pirimidine si
observati grosimea machetei rezul tate.
18
Structure si tlpurile de ARN
Sfi ne reaminlim !
Daca A DN reprezinta substanta macromol ecul ara cu functia primara ereditara. A RN este
impl icat indeosebi in real izarea decodificarii informatiei ereditare.
Structura ARN
Acidul ribonucleic-ARN este o substanta macromol ecul ara avand
o structura primara monocatenara, cu mol ecul a constituita,de regul a, dintr-
un singur l ant pol inucl eotidic, in care in l ocul timinei se afl a uracil uh iar in
l ocul dezoxiribozei se afl a riboza (fig. 2 1 ).
Reamintiti-va componentclc unci nucleotide!
Legaturil e dintre nucl eotidel e succesive sunt.ca si in A DNSl egaturi
diesterice real izate intre radical ul fosfat si pentoza (riboza).
La unii acizi ribonucl eici cu catena pol inucl eotidica mai l unga, A RN
se pl iaza iar partil e pl iate pot fi l egate prin punti de hidrogen tot pe baza de
compl ementaritate.
Mol ecul el e de A RN, nu pot avea dimensiuni foarte mari, deoarece
cu cat creste numarul nucl eotidel or (peste cateva mii) cu atat stabil itatea
mol ecul ei scade.
Sinteza A RN (tr an sc r i p ti a) se r eal izeaza tot pe baza
compl ementaritatii bazel or azotate ca si in cazul repl icatiei A DN. Cel e doua
catene al e macromol ecul ei de A DN se despart, pe interval ul care urmeaza
a fi transcris, numai ca de data accasta va actiona A RN pol imeraza. A cum
va transcrie numai una din catenel e mol ecul ei de A DN. Catena de A DN
care functioneaza ca matrita pentru sinteza A RN, se numeste catena sens.
Uracil
Oij^O NH2
9
NH2
Guanina
Fig. 2\ Schema
macromol ccul ei de A RN
ADN
Pm
A DN
g:
D
*P
REPLICARE
p
DB 0 O'
p# #p
TRANSCRIERE
ADN ADN
p
p#
p#
p*
p#
o G
v:/
P^
p
SG
SG
p
#p
B D
t
D
g;
p
p
0
ADN ARN
ADN
p. * v
n 0
P#P SM V
sa
p# mam * #P 11

V
G
G O-
p#d h * d#p 0
0 <0^ #p
n 0
p
p
p
p
p
#p
IH
Fig. 22* Comparatie repl icare - transc riere
19
Nucl eotidel e l ibere care se vor al inia pe baza compl ementaritatii vor contine riboza. In dreptul adeninei
de pe catena matrita se va atasa uracil ul in catena nou sintetizata. Pol imerizarea de ribonucl eotide in
transcriptie se desfasoara in acel asi sens ca reactia de pol imerizare a dezoxiribonucl eotidel or din
cadrul repl icatiei A DN si anume de la 5' l a 3' (fl g.22).
Tipurile de ARN si Sunctiile lor
Sunt doua cl ase de A RN si anume: una care control eaza ereditatea la unii virus\-ARN viral si
al ta care este impl icata in sinteza proteinel or spec\f\ce-ARN celular.
1, ARN viral este material ul genetic al ribovirusuril or: unii bacteriofagi, unel e virusuri vegetal e
(virusul mozaicul tutunul ui) si unel e virusuri animate (virusul turbarii, pol iomiel itei, gripal (fig.23),
stomatitei vezicul are etc). El se poate afl a tie sub forma monocatenara, fie sub forma bicatenara (mai
rar). Repl icarea A RN viral este asigurata de cel ul a ga/da sub actiunea unei enzime (A RN pol imeraza)
numita A RN repl icaza sau A RN sintetaza. A RN viral este purtator unic al informatiei ereditare si la
viroizi (au doar o mol ecul a mica de A RN, fara invel is proteic) dar si la retrovirusuri. In cazul
retrovirusuril or, repl icarea A RN sc real izeaza cu ajutorul enzimei rcverstranscriptaza. A eeasta este o
A DN pol imeraza care util izcaza o matrita de A RN pentru sinteza unei catene de A DN. In prima
etapa rezul ta un hibrid mol ecul ar A RN - A DN. dupa care este hidrol izat A RN si A DN compl ementar
este trecut sub forma bicatenara.
Descoperirea reverstranscriptiei a contribuit la intel egerea mecanismel or de transformare mal igna
(carcinogeheza) si totodata a demonstrat ca informatia genetica nu circul a intr-o directie unica
A DN A RN proteine, ci si de la A RN A DN.
2. ARNcelular este impl icat in decodificarea informatiei ereditare si traducerea ei in secvente
de aminoacizi in procesul de biosinteza a proteinel or.
Trecerea informatiei ereditare de la A DN spre proteine nu se poate real iza direct, datorita
deoscbiril or in structura cel or doua tipuri de macromol ecul e. Este necesara, asadar, interpunerea unor
mol ecul e adaptoare. A cestea sunt reprezentate de diferitel e tipuri de A RN:
a. ARNm - acidul ribonucleic mesager;
b. ARNt - acidul ribonucleic solubil sau de transport;
c. A R Nr acidul ribonucleic ribozomal.
a. ARN mesager (ARNm) - poarta mesajul genetic inscris in secventa sa de ribonucl eotide.
A RNm este monocatenar si are o Iungime variabil a. in functie de l ungimea genei (A DN) pe care a
transcris-o. de marimea mesajul ui genetic purtat (fig.24 a). El se asociaza cu ribozomii din citopl asma
cel ul ara, la nivel ul carora dicteaza secventa de aminoacizi din catena pol ipeptidica. Dupa ce mol ecul a
de A RNm isi indepl ineste rol ul sau de mesager, el este
supus hidrol izei enzimatice si depol imerizat.
b. ARN de transfer (ARNt) este special izat
pentru aducerea aminoaeizil or la l ocul sintezei proteice.
Mol ecul a este formata din 70 - 90 nucl eotide. A re
portiuni bicatenare, care ii dau aspectul unei frunze de
trifoi(fig.24b). A re doi pol i functional !: unul la care se
ataseaza un aminoacid, al tul care contine o secventa de
3 baze azotate numita anticodon, cu ajutorul careia
A RNt rccunoaste l a nivel ul ribozomul ui, codonul din
A RNm corespunzator aminoacidul ui pe care il poarta.
Recunoasterea codon anticodon are l oc l a nivel ul
ribozomul ui in procesul sintezei catenei poiipeptidice.
Neu r ami n i daza
Hemagl ut i ni na
Bi st r at l i pi di c
Proteina matrixului
ARN polimeraza
Nuc l eopr ot ei na
ARN
Fig. 23 Virusul gripal
20
ARNr
A RN ribozomai intra in
structura ribozomul ui
c. ARN ribozomal (ARNr) intra in structura ribozomil or. al aturi de proteinel e ribozomal e,
atat la procariote cat si la eucariote. El este sintetizat tot prin transcriere din A DN, dupa care catena de
A RNr, se pl iaza formand portiuni bicatenare datorita compl ementaritatii bazel or azotate (fig.24,c).
Un ribozom este format din 2 subunitati care vor recunoaste (tot pe baza compl ementaritatii) si vor
atasa intre el e nucl eotidel e de recunoastere de l a inceputul mol ecul ei de A RNm.
>ARNr
C)
RIBOZOMUL
Locul sintezei proteice
Fig. 24 T i pur i dc A RN
ftetineti !
Transcriptia (transcrierea) genica este procesul compl ex de copicre a informatiei genetice
purtata in secventa de dezoxiribonucl eotide a genei (A DN) intr-o secventa compl ementara dc
ribonucl eotide cu sinteza diferitel or tipuri de A RN cel ul ar.
A RNm - purtator de mesaj genetic
A RNt - transported! de aminoacizi l a ribozomi
A RNr component al ribozomil or sediul sintezei proteice.
| /4PLICNTI I
1. Asociati notiunile din cele doua coloane:
/. Tipuri de ARN II. Functii deARN
1. A RNm
2. A RNt
3. A RNr
4. A RN viral
A . Este material genetic pentru viroizi
B. Transfera aminoacizii la ribozomi
C. Copiaza informatia genetica a unci catene din macromol ecul a de A DN
D. Se autocopiaza
E. Intra in al catuirea ribozomil or asociat cu proteinel e
21
2. ARN mesager:
A . Constituie material ul genetic al eucariotel or
B. A re succesiunea nucl eotidel or compl ementara cu a A DN-ul ui copiat
C. A re portiuni bicatenare
D. Este intotdeauna monocatenar
E. A re o greutate mol ecul ara variabil a
3. ARN de transfer ARNt:
A . La un pol se ataseaza un anumit aminoacid
B. Mol ecul a este monocatenarS si are l ungimi diferite
C. A re mol ecul a formata din 70 - 90 de nucl eotide
D. Transporta aminoacizii la nivel ul ribozomil or
E. La un pol contine o secventa de trei nucl eotide care recunoaste o anumita secventa a A RN
ribozomal unde se aseaza pe baza compl ementaritatii
4. ARN ribozomal:
A . Este sintetizat prin transcriere din A DN
B. Intra in al catuirea ribozomil or asociat cir proteine
C. Prin pl iere formeaza portiuni bicatenare datorita compl ementaritatii bazel or azotate
D. Este purtator al informatiei genetice l a virusuri
E. Transporta aminoacizii la ribozomi - l ocul sintezei proteice
5. Adevarat sau fals?
A . A RN mesager (A RNm) are rol ul de a copia informatia genetica dintr-un fragment de A DN
deoarece mol ecul a de A RNm are portiuni bicatenare care li dau forma unei frunze de trifoi.
B. A RN de transfer (A RNt) este special izat pentru aducerea aminoacizil or l a l ocul sintezei
proteice deoarece macromol ecul a de A RNt are doi pol i functional .
C. A RN este purtatorul unic al informatiei genetice deoarece ribovirusuril e si viroizii nu contin
A DN.
funetio eutocotolitic& si h*t*rocotalitic6
9 9
Sfi ne reamintim !
Informatia ereditara este inscrisa in A DN sub forma de codificare biochimica, adica sub
forma unei secvehte date de baze azotate. Ea se poate autoreproduce si poate fl transferata prin
transcriere genetica, pe baza principiul ui compl ementaritatii. diferitel or mol ecul e de A RN. Dintre
acestea. A RN mesager este singurul purtator de mesaj genetic si supus traducerii l a nivel ul
ribozomil or- sediul sintezei proteice.
Material ul genetic indepl ineste doua funtii importante:
- autocatalitica - reprezentata de rcpl icatia A DN-ul ui;
- heterocatalitica - reprezentata de biosinteza proteica.
Conform dogmei centrale a geneticii (fig.25) informatia genetica se reproduce prin
22
ADN
t r a n s c r i p t i e !
I
ARN -m
TRANSLATIE
Proteine
Fig. 25 Dogma
ccntral a a geneticii
repl icatie si este decodificata(transformata intr-o proteina spccifica) prin
transcriptie si transl atie.
1. Functia autocatalitica consta in capacitatea mol ecul el or de A DN
de a se autoreproduce cu inare fidel itate dupa model ul semiconservativ.
Reamintiti-va modul cum se realizeaza replicatia A DN !
Studiul cicl ul ui cel ul ar (fig. 26) a rel evat existenta unei anumite
constante a dinamicii cantitatii de A DN in cel ul e. A stfel ,in interfaza - prima
faza a cicl ul ui cel ul ar - exista mai mul te perioade:
-perioada 67 - primul gol sintetic, cand cantitatea de A DN din cel ul a
ramane constanta; cromozomii sunt monocromatidici, fiecare este format
dintr-o macromol ecul a de A DN formata din doua cromoneme (2 C);
-perioada S de sinteza, in care arc loc repl icarea A DN care se incheie
cu dubl area cantitatii de A DN; cromozomii devin bicromatidici, format! din doua macromol ecul e de
A DN ce contin patru cromoneme (4 C);
-perioada G2 - al doil ea gol sintetic, in care se prezerva cantitatea dubl a de A DN (4C).
In timpul diviziunii ccl ul are - a doua etapa a cicl ul ui cel ul ar cantitatea de A DN este variabil a
in diferitel c faze al e procesul ui. A stfel in profaza si metafaza mitozei cromozomii sunt bicromatidici.
iar cantitatea de A DN din cel ul a este aceeasi cu cantitatea de A DN a cel ul ei ce a intrat in diviziune. In
anafaza, cromozomii redevin monocromatidici prin cl ivarea l ongitudinal a a cel or bicromatidici
migreaza spre pol ii cel ul ei si in final (l a sfarsitul tel ofazei) rezul ta doua cel ul e fiice cu acel asi numar
de cromozomi si aceeasi cantitate dc A DN ca si cel ul a mama.
? T
Diviziunea meiotica, care se desfasoara in organel e reproducatoare al e organismel or pomind
de la cel ul e dipl oide (2 n), determina formarea cel ul el or hapl oide (n) si reduce l a jumatate numarul de
cromozomi si respectiv, cantitatea de A DNfA stfel , in timp ce cel ul el e somatice au o cantitate dubl a
de A DN cel ul el e gametice vor avea doar jumatate. Cantitatea de A DN sedubl eazain urma singamiei
gametil or si formarii zigotul ui dipl oid.
2. Functia heterocatalitica
consta in faptul ca material ul genetic are
capacitatea de a determina sinteze
spccifice de proteine, cu o anumita
secventa de aminoacizi.
Cal i tati l e fii ntel or vii se
intemeiaza in ul tima anal iza pe doua
entitati: pe aceea pe care biochimistii o
numesc proteina si pe aceea pe care
geneticienii o numesc genii (ADN).
Prima este unitatea de executie chimica,
care confera structura corpuril or vii. Cea
de-a doua este unitatea ereditara care
dirijeaza, in egal a masura, reproducerea
unei functii si variatia ei. Una comanda,
ceal al ta real izeaza (Fr. J acob, 1972).
Proteinele sunt macromol ecul e
formate din aminoacizi; sunt pol imcri de
aminoacizi. Pol imerizarea aminoacizil or,
r eal izata l a nivel ul ribozomil or,
presupune tbrmarea de l egauiri sau punti
Filamentul
nuclear
despiralizat
Inceputul
duplicarij^j^...
Filament
nuclear
duplicat
Individualizarea
cromozomilor
bicromatidici
INTERFA ZA
\
C3
s
O
w
Q.
Decoridensarea ft-
Q* cromozomului
% ^
MITOZA
r ^ y
Separarea #
celor 2
cromatide
&
Anafaza
X
Cromozomi
foarte
condensati
Fig. 26 t Evoiutia unui cromozom in cursui cicl ul ui cel ul a
*
23
peptidice mire gruparea carboxil (-COOH) a unui aminoacid si gruparea amino (NR,) a al tui aminoacid,
cu el iminarea unei mol ecul e de H,0. Formarea de punti peptidice succesive determina pol imerizarea
aminoacizil or l iberi. adica incl uderea l or intr-o catena pol ip6ptidica. A eeasta reprezinta structura primara
a proteinei. Uncl e proteine sunt al catuite dintr-o singura catena pol ipeptidica, al tel e din mai mul te
catene pol ipeptidice identice, iar al tel e din mai mul te catene pol ipeptidice diferite.
Dupa sinteza catenei pol ipeptidice, prin interactiunea aminoacizil or sai (in anumite conditii de
temperatura, de pH) prin intermediul unor punti de hidrogen sau a unor punti bisul fidice (- S - S)
macromol ecul a proteica poate capata o structura secundara cu configuratii bi sau tridimensional e.
Cu toate ca l a al catuirea proteinel or participa numai 20 de aminoacizi numarul si varietatea
acestora sunt imense. Specificitatea proteinel or este data de:
- numarul dc aminoacizi si succesiunea acestora in cadrul catenei pol ipeptidice;
- numarul de catene pol ipeptidice si structura acesteia;
- rol ul fiziol ogic indepl init etc.
Unel e proteine au rol structural in viata cel ul ei. iar al tel e au rol functional . Cel e mai mul te
proteine functioneaza ca enzime. Fiecare enzima catal izeaza o anumita reactie biochimica. A ceste
reactii se succcd intr-o ordine stricta si formeaza l anturi metabol ice. Prin transformari succesive cel ul a
* ?
poate produce substante asa numitul produs final -care satisfac nevoil e cel ul ei sau organismul ui si
care confers organismel or anumite caractere fenotipice.
Codul genetic
Informatia necesara sintezei proteinel or, care detin un l imbaj de 20 de semne (aminoacizi) este
depozitata in mol ecul el e de A DN care detin un l imbaj de 4 semne (baze azotate). Pentru traducerea
l imbajul ui de 4 semne al nucl eotidel or in l imbajul de 20 dc semne al aminoacizil or este nevoie de un
"di.eti.onar pc care natura l -a inventat l a inceputuril e vietii si care se numeste "codulgeneticu (fig.
______ _ _______ 27, fig. 28). El reprezinta un sistem
biochimic prin care se stabil este rel atia
dintre acizii nucl eici si proteine si consta
in cor c spondenta dintre fiecare
aminoacid si o succesiune de 3
nucl eotide, numita codon.
nuclo-
ottd.i
nuelodNd.i 2
nucto-
otid.n
1
y C A G
U
ForsilaUnina S<vnnA TiroJ una
Ci&tViUu U
Fonilalamna S *rini Tiroziufc CiituinA C
Loucina Serina Stop Stop A
LeueinA Serin A
Stop Triptofan G
c
Louclnfl ProllnA Hl9tldlnA ArpTnln?
U
LoucinA ProlinA Histidini
-
C
Loucina P rolmi W , W , A
Loucln&
P rolini Glot'amtnli' AfplRlfrt ' G
A
lioloucirtA TrcomnA
AsparvTg'imnS Sdrlni
V
Izoleucma TrconmA
Asparcglnlnft Sorin*
C
IzoloucinA TroonlnA LfeinA Arglninft ' A
TreonlnA LizinA Argfnrnft G
G
Valin* AlanlnA AcJ d *ap*tic GlrCinft U
V illnl AlanlnA Acid Glitina C
Volina AlanlnS Acid glutamic
Glicin;)
A
Valina AlanlnA Acid glutamic GlicinA G
$ * -
n
nucleotida 2
I
c - U C A G
y T3
n
u
u
A --------
C
A
rV..
f c -
A
G
U
/"
C
L
A
G
U
C
A
A
G
Valina
U
G

u
A
G
ie. 27 %Codul nenctic
Fig. 28 Corcspondenta
codon-aminoacizi
I
24
Matematic, prin aranjamente de4 nucl eotide l uate cate 3, rezul ta4* =64 combinatii.
Din cei 64 codoni ai codul ui genetic :
- 61 codoni codifica diferitii aminoacizi (codoni sens);
- 3 sunt codoni nonsens, care nu specifica vreun aminoacid, dar joaca un rol important in
citirea mesajul ui genetic purtat de A RNm, intrucat ci marcheaza sfarsitul acestui mesaj genetic. De
aceea se mai numesc codoni STOP: UA A ; UGA ; UA G.
Din cei 61 codoni sens, 2 codoni: A UG si GUG care codifica metionina respectiv val ina sunt
si codoni cu semnificatia de inceput de sinteza".
Codul genetic are urmatoarel e caracteristici esential e:
- este nesuprapus - doi codoni succesivi (vecini) nu-si imprumuta nucl eotide, adica nu au
nucl eotide comune;
- Qsic fard virgule - intre doi codoni succesivi nu exista semne de punctuatie biochimica
reprezentate de nucl eotide fara sens, citirea informatiei genetice real izandu-se continuu;
- este degenerat (redundant) - fiind mai mul ti codoni decat aminoacizi, acel asi aminoacid
poate fi codificat de mai mul ti codoni; exempl u: serina poate fi codificata de 6 codoni (numiti sinonimi):
- este universal - in toata l umea vie aceiasi codoni codifica acel asi aminoacid; exempl u: codonul
UUU codifica fenil al anina atat la procariote cat si la eucariote.
Geneticienii au deseoperit unel e mici exceptii de la universal itatea codul ui genetic, datorate
:robabil unor mutatii. A stfel , codonul UGA are rol ul de in genomul nucl ear, dar in mitocondrii
codifica aminoacidul triptofan. Codonul A U A care codifica aminoacidul izol eucina in genomul nucl ear,
a mitocondrii codifica aminoacidul metionina.
Etapele sintezei proteice
Pe baza codul ui genetic are l oc sinteza proteinel or in 2 faze:
transcriptia - copierea mesajul ui genetic din mol ecul el e de A DN in mol ecul el e dc A RNm;
-translatia - util izarea mesajul ui genetic pentru sinteza proteinel or pe baza codul ui genetic.
Transcriptia (transcrierea)
O cel ul a poate produce mii de proteine diferite. Sinteza fieeareia dintre el e incepe, la momentul
^portun, prin activarea genei corespunzatoare. In aeeasta prima faza, sub actiunea enzimei A RN
E nz i **1** r i m l o n i i ti i r i l e
de h
ARNm copiaz^informatia
genetica unei srngure
catene din tnacromolecula
de ADN
CITOPLASV5A
CELULEI
%
ARNm se deplaseaz^
In citoplasma c^tre
ribozomi
TRANSCRIERE
Fig. 29 Transcrierea informatiei genetice
t
25
pol imeraza se transcric mesajul genetic din fragmentul A DN respectiv sub forma unei mol ecul e de
A RN mesager-A RNm (fig. 29).
Procesul de transcriere cuprinde trei faze:
a. faza de initiere: enzima A RN-pol imeraza, activata de un factor specific, se asociaza cu o
secventa din A DN numita promotor;
b. faza de alungire: se real izeaza cresterea catenei de A RMm prin formarea puntil or
fosfodiesterice succesive in directia 5' ->3', proces real izat prin aditia unui ribonucl eotid 5' fosfat la
capatul 3 OH al ribonucl eotidul ui precedent;
c. faza de incheiere:se poate real iza direct prin intal nirea unui codon "stop " in cadrul secventei
transcrise din A DN sau indirect prin interventia unui factor proteic de terminare.
La procariote se copiaza informatia genetica a mai mul tor gene succesive, iar A RNm codifica
mai mul te proteine de care ccl ul a are nevoie in momentul respectiv.
La eucariote se copiaza dc regul a informatia geneticS a unei singure gene rezul tand A RNm
precursor. A poi anumite enzime sectioneaza mol ecul a A RNm precursor, separand secventel e
informational e (exoni) de secventel e noninformational e (ititroni). A l te enzime l eaga exonii intre ci si
rezul ta A RNm matur care va ajunge la ribozomi prin difuziune (fig.30).
Translatia (traducerea)
A re loc l a nivel ul ribozomil or. Este meritul lui George Emit Palade de a fi deseoperit ribozomii
ca organite cel ul are, la nivel ul carora se face asambl area aminoacizil or. Pentru aeeasta el a primit
premiul Nobel in 1974.
Daca A DN-ul cel ul ei poate fi comparat cu un institut de arhitectura care poseda pl anuril e
al catuirii corpul ui victuitoarel or, ribozomii
sunt adevaratii zidari.
Pentru ca transl atia sa aiba l oc trebuic
mai intai ca toti factorii impl icati sa ajunga
la l ocul sintezei proteice.
INCEPUTUL
I GENEI
SFARSITUL
GENEI J
ADN
ARNm
PRECURSOR
ARNm
MATUR
^ f RC^ TeXON ' INTROf
2L .
TRANSCRIERE
gflNTRMi EXON -INTRON
2 : 3 3
!------1:--- 2--------
EL FMINA REA
INTRONIL OR
i EXON
! 3
*
TRANSLATIE

CATENA
POLIPEPTIDICA
NUCLEUL
CITOPLASMA
Fig. 30 * Transcriptie l a eucariote
1) A RNm recunoaste l ocul sintezei
datorita primel or nucl eotide al e sal e care
formeaza o secventa de initiere. Ea atrage
cel e doua subunitati al e ribozomul ui care
acum se cupl eaza prinzand intre el e capatul
mol ecul ei A RNm. La eucariote, A RNm
incepe cu codonul A UG care corespunde
metioninei. Deei primul aminoacid al
mol ecul ei proteice va fi metionina care
ul terior poate fi inl aturata.
2 ) I ntre timp, in citopl asma
aminoacizii sunt pregatiti pentru sinteza in
2 faze:
a) In prima faza aminoacizii sunt
activati prin rcactia cu A TP care le va dona
energie
26
A A +A TP am'n- - L A A ~A |4P +P - P
smtetaze
A A =un aminoacid oareeare; A TP - acid adcROzintrifosforic; A MP - acid adenozinmonofosforic: P ~ P -
pirofosfat; ~- l egatura ehimica purtatoare de energie
b) A poi aminoacidul activat se ataseaza unei mol ecul e de A RN de transfer (A RNt):
aminoaci 1 ,
A A ~A MP+A RNt 777 A A - A RNt +A MP.
S l i i l c l c i Z t
A MP va fi reincdrcat cu energie prin fosforil are (A MP +P ~p ------A TP ) la nivel ul
mitocondriil or, deci este reciclahil'\
Un anumit aminoacid se ataseaza numai l a acea mol ecul a de A RNt care la pol ul opus are
anticodonul corespunzator, adica un grup de 3nucl eotide compl ementare codonul ui; exempl u: A RNt
care ataseaza l izina contine anticodonul UUC.
3) A cum poate incepe etapa transl atiei (traducerii), adica sinteza propriu-zisa a proteinei. Ea
presupune trecerea A RNm printre subunitatil e ribozomul ui ca o banda magnetica prin dispozitivul de
citire al unui casetofon. In spatiul dintre cel e dQua subunitati este l oc pentru numai doi codoni ai
A RNm.
***Pentru intelegerea modului in care se ordoneazd aminoacizii in succesiuneaprogramatd
genetic, urmariti schema din fig. 31.
Ea prezinta un moment din etapa transl atiei, cand deja prin ribozomi au treeut primii 5codoni.
A mintiti-va ca informatia din A RNm este codificata in sensul 5 3', deci ordinea nucl eotidel or din
? y
>chem$se citeste de la dreapta la stanga: pe schema, mol ecul a A RNm se depl aseaza spre dreapta, iar
nbozomul spre stanga. Primii trei codoni nu mai apar in desen. A sa cum stiti primul codon al l antul ui
ARGININA
AA 7
ARN de t ransport
cl i berat
AMINOACID ATASAT
ARNt Transl at i a conti nua
f ormand lantul pol i pept i di c
> ARN DE TRANSPORT
Incepe
Translatia
ANTICODON
ARNt,
Seri na
Serina
AA K
ARNm
Ci t i rea i nf ormat i ei se face in sens 5*-3'
Rilxwom
In procesul de translatie este necesarS participarea urmStoarelor proteine:
1. Factori de initiere - pentru inceperea translatiei
2. Factori de elongatie - pentru continuarea traducerii
3. Factori de terminalizare - pentru incetarea traducerii si eliberarea lantului peptidic
Fig. 31 Transl atia
27
A RNm a fost A UG, iar primul aminoacid al l antul ui in curs de formare (A A ) este metionina. A cum
in cel e doua spatii disponibil e din ribozom se afl a codonii UCG si A GG, In dreptul l or au fost atrase
mol ecul el e de A RNt care poseda anticodonii compl ementari A GC si UCC, iar la pol ul opus prezinta
aminoacizii serina (A A 6) si arginina (A A ?). Cei doi aminoacizi sunt acum foarte aproape unul de
al tul . In acest moment sub actiunea enzimei peptid pol imeraza, intre ei se formeaza o l egatura
peptidica. Ca urmare, l antul pol ipeptidic s-a marit de la sase la sapte aminoacizi.
In momentul urmator, ribozomul se va depl asa cu un codon spre capatul 3' al A RNm (spre
stanga). Codonul A GG se va depl asa in ribozom in spatiul din dreapta imprcuna cu A RNt care poarta
aminoacidul arginina (A A 7) l egati de toti ceil al ti sase aminoacizi ai catenei in curs de formare, A cum,
in spatiul din stanga va ajunge un codon A GG care va atrage A RNt cu anticodonul UCC. A cesta are
atasat aminoacidul A A 8, care asa cum rezul ta din tabcl ul cu codul genetic, este tot arginina. La fel ca
in momentul anterior, peptid pol imeraza va determina formarea l egaturii peptidice intre cel e doua
mol ecul e de arginina, aminoacizii din pozitiil e 7 si 8 . in acel asi timp, A RNt care adusese aminoacidul
serina la l ocul sinteza a iesit din ribozom fara aminoacidul respectiv. Mol ecul a de A RNt va putea
acum sa ataseze al ta mol ecul a de serina, deci A RNt este recicl abil . Ce aminoacizi sunt in pozitiil e 4,
5 si 9?
Pe masura ce A RNm este depl asat codon dupa codon, informatia este tradusa din l imbajul
pol inucl eotidic in l imbajul pol ipeptidic si l antul de aminoacizi se l ungeste. Depl asarea mol ecul ei
A RNm continua pana la codonul cu semnificatia stop care indica sfarsitul sintezei.
A ceeasi mol ecul a de A RNm trece succesiv prin mai mul ti ribozomi (se formeaza pol iribozomi)
si pe baza ei se formeaza mai mul te exempl are din mol ecul a proteica respective Producerea unui
numar exagerat de exempl are este prevenita prin distrugerea A RNm util izat. Dupa ce mol ecul a de
A RNm a iesit dintr-un ribozom, cel e doua unitati al e ribozomul ui se despart si se vor reuni in jurul
secventei de initiere al al tei mol ecul e de A RNm.
I
Ret i net i I
Organismel e nu transmit urmasil or caracterc ci informatia necesara pentru constituirea l or Cel ul a ou contine
"planuldefabricatie" al viitorul ui organism constand in programe care determina diviziunil e eel ul are (mitoze,
l imite, difercntieri de cel ul e, tesuturi si organe), biosinteza miil or de substante speeiftce, bioritmuri,
comportamente, etc. Din zigoti dcstul de asemanatori ca infatisarc pot rezul ta: un greier. un sal cani, o vaca sau
un om, in fl inctie de programul genetic pe care ll contin. El este codificat sub forma unor l ungi siruri de
nucl eotide din mol ecul el e de A DN. Unul din procesel e prin care programul genetic este material izat in
structuri biol ogice este sinteza proteinel or.
dPLICfcTII
t
1. Asociati notiunile din cele doua coloane:
/. Codul genetic. Caracteristici //. Arguntetite
1. Degenerat
2. Nesuprapus
3. Fara virgul e
4. Universal
A . In toata l umea vie aceeasi codoni codifica acel asi
aminoacid.
B. Nu exista nucl eotide in pl us intre codoni
C. Doi codoni vecini nu pot avea nucl eotide comune
D. A cel asi aminoacid poate fi codificat de mai mul ti
codoni sinonimi"
28
/. Transcriptia II. Tipuri de organisme
1. Se copiaza informatia genetica a unei singure gene
2. Se copiaza informatia genetica a mai mul tor gene succesive
3. A RNm codifica mai mul te proteine de care cel ul a are nevoie
in momentul respectiv
4. A RNm precursor contine secvente informational e (exoni) si
secvente noninformational e (introni)
A . Procariote
B. Eucariote
2. In fazele sintezei proteice actioneaza enzimele:
1. Peptidpol imeraze
2. A RN - pol imeraze
3. A minoacil sintetaze
4. Ligazel e
3. Care este secventa de ARNm complementara urmatoarei succesiuni de baze azotate
AGGCTATTC dintr-o catena de ADN:
1. TCGGUTA A G 2. UGCCUTA A G 3. TCCGA TA A G 4. UCCGA UA A G
4. Codonul UGA:
1. Este codon stop in genomul nucl ear
2. Codifica triptofanul in mitocondrii
3. A re semnificatia inceput de sinteza11
4. Codifica metionina
r
3
ORGA NIZA REA MA TERIA LULUS GENETIC
Motcriolul gciiflic ia virusuri si precarfoic
Mat er i al ul genet i c viral
V irusuril e sunt entitati infectioase de nivel
subcel ul ar al e caror dimensiuni variaza intre 80 - 2500
A. El e sunt al catuite dintr-un invel is proteic numit
capsida virald si un m i ez- genomul viral, reprezentat
de un acid nucl eic. Un astfel de virus matur (compl et)
se numeste virion. In afara acestei stari de existenta,
>*
virusuril e se mai pot afl a si sub al te forme:
- virus vegetativ - acidul nucl eic afl at l iber in
citopl asma cel ul ei gazda;
- provirus - acidul nucl eic integrat Tn cromozomul
unei cel ul e gazda.
Virusuril e se deosebesc esential de toate cel el al te
sisteme biol ogice, prin aceea ca miezul l or de acid nucl eic
este al catuit fie din A DN, tie din A RN. Niciodata, in
acel asi virus, nu se intal nesc ambel e tipuri de acizi nucl eici asa cum se intal nesc in oricc sistcm
biol ogic cu organizare ccl ul ara oricat de simpl u ar fi el . Continand in virionul l or fie A DN, fic A RN,
.irusuril e se cl asifica in dezoxirihovirusuri si ribovirusuri.
Si ne reaminiim !
Material ul genetic prezinta o
anumita organizare Tn functie dc
gradul de compl exitate al sistemeior
biol ogice. Sistemel e aetuaie
nucl eoproteinice se grupeaza in doua
categorii distincte: sisteme acel ul are si
cel ul are. Din catcgoria sistemel or
acel ul are fac parte:virusurile. virotii,
plasmidele si prionii. Sistemel e
cel ul are cuprind l a randul l or doua
tipuri de organizare: procarioia si
eucariota.
29
Este important de retinut faptul ca, l a ambel e tipuri de virusi, informatia genetica se afl a codificata
in miezul dc acid nucl eic viral care se mai numeste cromozom viral sau genom viral . Mol ecul a de
acid nucl eic viral poate fi circul ar! sau l ineara, monocatenara sau bicatenara:
-A DN viral monocatenar (bacteriofagu! phi X 174);
-A DN viral bicatenar (virusul herpetic, majoritatea bacteriofagil or-fig.32a)
-A RN viral monocatenar (virusul gripal -fig.32b, HI V-fig.32c , virusul mozaicul tutunul ui -
VMT)
-A RN viral bicatenar (reovirusuri).
Pe unicul cromozom viral pot exista 4 gene (fagul MSJ sau 135 gene (bacteriofagul T4).
Mol ecul a de acid nucl eic viral are o l ungime variabil a de l a 3000 - 10000 nucl eotide.
Multiplicarea virusurilor. Desi virusuril e detin in acizii l or nucl eici codifiCate pl anuril e
arhitectural e al e formarii de noi particul e viral e, adica al e mul tipl iearii lor, virusuril e nu se mul tipl ica,
nu se tnmul tesc. Virusuril e sunt mul tipl icate (sunt inmul tite) de cel ul a gazda, deoarece toate virusuril e
sunt paraziti absol uti de nivel genetic, dependenti total de o cel ul a gazda fie bacteriana, fie vegetal a,
fie animal a. Niciodata o particul a viral a nu provine prin diviziunea unei particul e viral e preexistente.
Virusuril e sunt reproduse in cel ul a gazda, oferind doar instructiuni (informatia ereditara) pentru a fi
reproduse, iar cel ul a gazda asigura substantel e, echipamentul enzimatic si energia necesare.
Genomul viral patruns in cel ul a gazda, determina devierea procesel or de biosinteza caracteristice
acesteia, astfel incat cel ul a gazda va efectua sinteze noi dupa model ul furnizat de virionul decapsidat
(numit virus vegetativ). Se sintetizeaza acid nucl eic viral , proteine viral e si apoi are l oc asambl area
noil or componentc intr-un numarmare de virioni, dupa care, prin l izarea cel ul ei gazda are l oc el iberarea
noil or virioni.
Replicarea materialuluigenetic viral se real izeaza tot pe baza de compl ementaritate a bazel or
azotate.,dar cu unel e particul aritati.
La dezoxiribovirusuri catena A DN poate servi ca matrita pentru sinteza al teia. La ribovirusuri
catena dc A RN poate servi ca matrita pentru sinteza al teia compl ementare, care la randul ei, devine
matrita pentru sinteza A RN initial .
In cazul retrovirusuril or (virusul HIV 1, agentul etiol ogic al SIDA ), repl icarea A RN se
real izeaza cu ajutorul enzimei reverstranscriptaza. A eeasta enzima util izeaza ca matrita A RN viral
pentru sinteza unei catene de A DN. Rezul ta, in prima etapa un hibrid mol ecul ar A RN - A DN dupa
care A RN este hidrol izat, iar A DN compl ementar este trecut sub forma bicatenara si, sub aeeasta
forma, se integreaza intr-unul din cromozomii cel ul el or impl icate in rcal izarea raspunsul ui imun la
om, paral izandu-i activitatea: in acest fel organismul infectat cu HIV 1nu mai poate da raspunsuri
imune la actiunea cel or mai comuni agcnti patogeni.
glicoproteine anvelopS
miez de ADN
capsida
proteica
a) b)
filament ----------
miez de ADN capsidS
| Fig. 32 a) Bactcriofa^ul T4; b) Virusul gripal ; c) N'iriisul Fl l \' B"
bistra
lipidic
miez
viral
ARN
revers
transcriptaza
p9. p7
30
Chiar daca sunt sisteme supramol ecul are, virusuril e prezinta variabil itate genetica. In cazul
dezoxiribovirusuril or se poate real iza recombinarea genetica prin crossing - over, iar in cazul
ribovirusuril or variabil itatea se real izeaza, in special prin mutatie.
Ca urmare apare o variabil itate genetica in cadrul popul atiil or viral e si respectiv o adaptare a
l ormarita la conditiil e variabil eal e mediul ui. De exempl u virusul gripal cu genom A RN manifesta o
atat de mare variabil itate incat fiecare epidemic se datoreaza unei al te tul pini viral e.
Materialul genetic la Procariote
Organizarea Procariota caracterizeaza bacteriil e si al gel e al bastre verzi (numite si cianobacterii),
Toate aceste forme prezinta structura ccl ul ara cu dimensiuni cuprinse intre 1$i 1Onm.
O cel ul a bacteriana este al catuita din citopl asma, del imitate de membrana pl asmatica, protejata
la exterior de un perete cel ul ar. In cel ul a se distinge o regiune central a care reprezinta nucleoidul.
Nucl eoidul nu este separat fata de citopl asma printr-o structura membranara. astfel ca el nu poate fi
socotit un nucl eu adevarat.
Corespondentul nucl eoidul ui este cromozomul bacterian de forma circul ara. El reprezinta
suportul fizic al unicul ui grup de inl antuire a genel or (aproximativ 2000 - 3000 gene). Ca urmare
toate genel e de la bacteria mama se transmit in bl oc la bacteriil e fiice. Cromozomul are o l ungime de
1000 de ori mai mare decat diametrul cel ul ei. contine o macromol ecul a de A DN circul ara cu
aproximativ 40-50 bucl c si superrasuciri (circa 400 pcrechi nucl eotide / bucl a) care sunt mcntinutc
prin intermediul unor mol ecul e de A RN (fig. 33), Cromozomul bacterian este atasat de membrana
pl asmatica a cel ul ei bacteriene prin intermediul unei structuri derivate din aeeasta, carc este numit
mezozom.
In afara cromozomul ui circul ar bactcrian (suportul grupul ui principal de gene), se pot afl a in
citopl asma cel ul ei bacteriene, una sau mai mul te structuri ereditare aditional e. A ceste structuri
extracromozomial e, separate fizic de cromozomul principal , au fost denumiteplasmMe. Pl asmida
este o mol ecul a circul ara de A DN bicatenar care reprezinta 1% din cromozomul bacterian principal .
Ea reprezinta un minicromozom ce poarta 6 - 8 gene
si care se repl ica independent de cromozomul
principal . Ca exempl e de pl asmide pot fi considerate
' dc to nil de sex (factoml F) sau factond de rezistenta
la antibiotice (factond R). Pl asmidel e pot fi transferate
de la o cel ul a l a al ta, pot suferi mutatii, pot fi pierdute
>au pot fi redobandite de catre cel ul a bacteriana,
Datorita acestor procese, o popul atie bacteriana
prezinta o mare heterogenitate, ceea ce reprezinta un
avantaj sel ectiv pentru adaptarea la mediu a bactcriilor.
Studiul pl asmidel or a trezit interes deosebit din partea
cercetatori l or mai al es cand s-a constatat ca el e detin
genel e de rezistenta la antibiotice - markeri genetici
foarte importanti si foarte usor de decel at prin
antibiograme,
In ul timul timp studiul pl asmidel or bacteriene
suscitat un interes mai mare, cand s-a constatat ca
el e pot fi fol osite in experiente de inginerie genetica
vehicul i cu ajutorul carora pot fi introdusi in cel ul a
bacteriana, gene dc l a eucariote. Pl asmidel e
reprezinta un el ement esential in tehnoJ ogia A DN
Fig. 33 Cromozomul bacterian
recombinat.
31
ADN
P6t e
calulAr
Nfembrana
pfcramaOca
2.5 M
dtxaoml ^
cromozomul
bacterian 1----- 1M
S e o b s er v a c r o m o zo m u l
circular atasat da
membrana plasmatica
30,^ Intr-o Invaginaro =
mezozom
>
1. Cromozomul circular
bacterian
2. Bude
3. Superrfisudrl
1 ftetinefci !
r t
La virusuri, genomul este reprezentat de un singur cromozom de forma circul ara sau l ineara
pe care sunt dispuse genel e intr-o anumita ordine. Cromozomul viral este reprezentat de o
macromol ecul a dc A DN sau o macromol ecul a dc A RN.
* La bacterii cromozomul are forma circul ara si este reprezentat de o macromol ecul a de A DN
bicatenar care-si pastreaza structura cu ajutorul unor mol ecul e de A RN.
1. Asociati notiuniie:
J J - ----
/. Sisteme de organizare II. Materialul genetic
A . Ribovirusuri
B. Dezoxiribovirusuri
C. Bacterii
1. Cromozom circul ar ce contine A DN si A RN
> >
2. Cromozom ce contine A DN
3. Cromozom ce contine A RN
------------------------------- --------------------X- - ----- --
II. Material genetic II Caracteristici
A . Cromozom viral
B. Cromozom bacterian
C. Pl asmid
1. Mezozom
2. Factorul F
3. 1%
4. 2000 - 3000 gene
5.3 - 200 gene
6 . Bucl e si superrasucuri
2. Explicati replicarea materialului genetic la retrovirusuri.
3. Explicati procesul de variabilitate la virusuri si bacterii.
4. Motivati de ce virusurile nu au un metabolism propriu.
Materialul genetic la eucariote
Material ul genetic la eucariote se afl a in nucl cul cel ul ar
dar si in citopl asma mai precis in mitocondrii, cl oropl aste,etc.
1. La nivelul nucleului materialul ereditar este
organizat intr-o substanta numita cromatina.
Cromatina este forma interfazica a cromozomil or.
adica a structuril or caracteristice ce apar evident la eucariote
doar in timpul diviziunii nucl eare.
La eucariote cromozomii au o arhitectura foarte compl exa, fiind al catuiti din 13- 15% A DN.
12-13% A RN cromozomial ; 68-72% proteine histonice si nonhistonice, mici cantitati de l ipide. ioni
de Mg2" i Ca2". Componenta cea mai importanta a cromozomul ui eucariotic este A DN. El poate fi
impartit in doua categorii: secvente unice de nucl eotide in care sunt incl use genel e si secvente repetitive,
reprezentate de una sau mai mul te fractii de A DN, in care anumite secvente de nucl eotide se repeta de
un numar variabil de ori (de la 102 - 106 ori). A cest A DN repetitiv este de obicei noninformational ,
adica nu contine gene structural , ci indepl ineste al te rol uri, mai al es in regl ajul genetic, diferentierea
ccl ul ara si evol utia material ul ui genetic. In cromozomii eucariotel or, secventel e de nucl eotide repetitive
sunt intercal ate cu secvente unice, nonrepetitive.
Cromatina prezinta doua stari functional al ternative si reversibil e: eucromar;>;j si
heterocromatina.
Sfi n e r e a m i n t i m !
Eucariotele sunt organisme a
caror cel ul e poseda nuel eu tipic
Tnvelit in membrana nucl eara.
32
Cromozom metafazic
Nucleosomu!
Format dintr-un
octamer histonic
Tnconjurat la exterior
de un segment din
ADN alcatuit din 140
perechi de nucleotide
dispuse sub forma a dou3
inele la varful si la baza
octamerului
Proteine histonice
HjA. HjB.
Cromatide
Cromatina
LegStura dintre
doi nucleosomi
se realizeaza
printr-o cesventa
de ADN de cateva
zeci de nucleotide
unite prin interme
diul unei proteine
histonice Ht
ADN
Eucromatina prezinta
proprietati de col orare normal e cu
col or anti bazici si un cicl u de
condensare standard (condensare in
diviziune si decondensare in
interfaza). La nivel ul eucromatinei se
afl a secvente unice de A DN.
*
Eucromatina reprezinta partea activa
genetic in transcrierea cromatinei
interfazice, la nivel ul ei afl andu-se cea
mai mare parte din pr oteinel e
nonhistonice care conditioneaza
functionarea material ul ui ereditar in
repl icare sau in transcriere.
Heterocromatina are un cicl u
atipic de condensare. Ea reprezinta
cromatina care este condensata si in
interfaza cand apare sub forma de
cromocentri. La nivel ul ei repl icarea
A DN este intarziata si este inactiva in
5
tr ansc r i er e. Daca eucromatina
cuprinde genel e majore,
heterocromatina prezinta mai al es
functii regl atoare.
Cromatina eucariotel or este un
l ant fl exibil al catuit din unitati care se
repeta si care se numesc nucl eosomi
(fig.34). Fiecare nucl eosom are forma unui cil indru turtit format dintr-un octamer de proteine histonice
(H2A , H2B, I \v H4 l uate cate doua) inconjurat l a exterior de un segment de A DN al catuit din 140
perechi de nucl eotide* A cestea formeaza o pereche de inel e la varful si l a baza cil indrul ui. Legatura
dintre doi nucl eosomi se real izeaza cu ajutorul unei secvente de cateva zeci de nucl eotide care se
gasesc unite cu un al t tip de histone H.r
Din compl exarea A DN cu histonel e rezul ta compl exul nucl eohistonic, care al catuieste fibra de
cromatina. Nucl eii si cromozomii eucariotel or contin asemenea fibre de cromatina al caror diametru
este de 100 300 A . Fiecarui cromozom eucariot ii corespunde o singura fibra de cromatina
nucl eohistonica si deci, asemanator cromozomul ui procariot, o singura mol ecul a dubl u catenara de
A DN. Cromatina nucl cul ui interface ca si cromatina cromozomul ui in diviziune contine si variate
proteine nonhistonice. Nonhistonel e sunt foarte heterogene. El e prezinta specificitate de specie si dc
tesut. Nonhistonel e apar ca activatori specifici ai genel or eucariote. Prin fosforil area nonhistonel or
crestc rata de transcriere.
Descoperirea ca atat cromatina interfazica cat si cromozomii in timpul diviziunii, prezinta aceeasi
structura nucl eosomal a fundamental a, demonstreaza continuitatea organizatorica a material ul ui genetic
de-a l ungul intregul ui cicl u cel ul ar. De fapt cromozomii nu dispar in interfaza. Individual izarea l or in
profaza diviziunii este un aspect de fenotip cromozomal real izat in vederea desfasurarii cu mare
exactitate a evenimentel or distributive al e cicl ul ui cel ul ar, adica repartizarea acel eiasi informatii ereditare
in cel ul el e fiice prin distributia unui numar egal de cromozomi in aceste cel ul e.
Pregatirea cel ul ei pentru diviziune presupune atat dubl area cantitatii de A DN cat si a substantel or
asociate, adica a Tntregii cantitati de cromatina.Fiecare cromozom este deja dubl u la inceputul mitozei
Fig. 34 4 Material ul gcnetic l a eucariote
33
a - q r o m p z o m m et ac en t r i c
b - cromozom submetacentric
c - cromozom subtelocentric
d - cromozom acrocentric
3
4
Fig.35 Tipuri de cromozomi
sau meiozei, asa ca acum o cel ul a dipl oida din punctul
de vedere al numarul ui de cromozomi, este tetrapl oida
din punct de vedere al cantitatii de cromatina.A cum
fiecare cromozom este format din doua cromatide. El e
sunt identice din punct de vedere al informatiei subtiri,
paral el e si unite printr-o zona numita centroraer,
Cromatidel e reprezinta de fapt cromozomii-fii care inca
nu s-au despartit.
La inceputul profazei cromozomii devin vizibil i
l a mieroscopul optic deoarece se spir al izeaza,
mgrosandu-se si scurtandu-se. Ei ajung in metafaza la o
condensare maxima. A cum ei au numarul , forma si
marimea caracteristiee fiecarei specii si aeeasta proprietate
constituie un important caracter taxonomic. Prin distrugerca fusul ui de diviziune, cromozomii se vor
dispersa din pl anul ecuatorial al cel ul ei putand fi fotografiati la microscop. Decupand imaginil e si
ordonandu-l e in perechi numerotate in ordinea descrescatoare a marimii se obtine cariotipul speciei
respective. Pozitia centromerul ui este un caracter morfol ogic constant, un criteriu de el asificare a
cromozomil or (fig.35).
2. In citoplasma celulelor eucariote s-a evidential existenta unui material genetic propriu
reprezentat de ADN din organitele celulare (ADN mitocondrial, ADN cloroplastic) numit ADN
extranuclear.
A cest A DN poseda unel e insusiri particul are, A DN extranucl ear se repl ica dupa model ul
semiconservativ, dar nu in perioada S (de sinteza) a cicl ul ui cel ul ar, ci independent de A DN nucl ear.
El se deosebeste de A DN nucl ear al speciei respective prin greutatea mol ecul ara si raportul A -r T / G
4*C ceea ce face ca si viteza cu care se real izeaza denaturarea-renaturarea sa fie diferita, Datorita
acestor deosebiri nu sc pot obtine hibrizi mol ecul ar! intre A DN nucl ear si cel extranucl ear.
Comparativ cu ereditatea control ata de genel e nucl eare (ereditatc mendel iana) care se
caracterizeaza prin aceea ca genel e de la cei doi parinti, tata si mama, contribuie in mod egal la
formarea constitutiei genetice a urmasil or (eredil ate biparental a), ereditatea citopl asmatica sau
nemendel iana se caracterizeaza mai al es prin transmiterea la descendenti a trasaturil or genetice mateme
(ereditatc uniparental a - materna). A cest l ucru se datoreaza faptul ui ca in marca majoritate a cazuril or
numai gametul femel poseda atat nucl eu cat si citopl asma, in timp ce gametul mascul poseda in
general numai nucl eu.
I Ret i nel i !
r
Total itatea genel or nucl eare, numite cromogene, fonneaza genomul .
* Total itatea genel or citopl asmatice, numite pl asmagene fonneaza pl asmonul .
Cromogenel e impreuna cu pl asmagenel e al catuiesc genotipul .
Organismel e eucariote prezinta diviziune mitotica si meiotica, care asigura reproducerea
echil ibrata a material ul ui genetic, precum si posibil itati imense de diversificare aprogramel or
genetice si deci de asigurare a variabil itatii genotipice.
n
^PLICNTII
1. Evidentiati principalele caracteristici de superioritate ale cromozomului eucariot prin
comparatie cu cel procariot.
2. Care sunt principalele componente ale cromozomului metafazic ?
34
3. Aft'gctTraspunsurile corectc:
a. nucl eosomul este unitatea structural a a nucl eoidul ui;
b. nucl eosomul este unitatea structural a a mol ecul ei de A DN;
c. nucl eosomul este unitatea structural a a cromatinei;
d. nucl eosomul este unitatea structural a a pl asmidul ui.
4. Asociati notiunile din cele doua coloane :
1 .cromozomi putemic condensati; a. uneste cel e doua cromatide;
a *
2 .centromer; b, format din proteine histonice;
3.nucl eosom; c. metafaza;
4 cromozomi monocromatidici. d. o singura macromol ecul a de A DN
Cvidentiereo cromozomilor uriosi lo
w w
Drosophila melanogaster
V
* ^
Materiale necesare: l ame si l amel e microscopiee, ac
spatul at, sol utie carmin-acetica, l ampa de spirt, hartie fil tru,
l arve de drosofil a in stadiul III (inainte de impupare).
Mod de lucru. Se fol osesc l arve de stadiul III, de
Drosophila, femel e, care sunt mai mari decat cel e mascul e.
Gl andel e sal ivare sunt pl asate in partea anterioara a corpul ui
l arvei l egate de armatura bucal a, care apare ca un punct negru.
Printr-o miscare de smul gere se detaseaza aeeasta parte
anterioara a corpul ui care se pune intr-o picatura de carmin-
acetic in care sta circa 3 min. Se apl ica l amel a. Se apl ica hartia de fil tru. Se preseaza putemic cu
degetul mare pentru etal are. Se inl atura excesul de carmin, Se examineaza l a microscop.
Descried si desenati ce observati!
Cromozomi uria$i * <
SCAIC
*r
Cvidenliereo cromozomilor prin metotfo ropidi
de colorore cu solutie cormin-ocetlcA
Materiale necesare: sticl a cu dop rodat si cil indrii gradati de diferite capacitati ( 00 pana la
1000 ml ), vase Erl enmeyer, bal oane de sticl a, pal nii de sticl a, l ampi de spirt, sticl e de ceas sau
cristal izatoare mici (25 ml ), fiol e de sticl a, l ame si l amel e microscopice, hartie de fil tru, pensa, ace
spatul ate, microscop. Dintre substante sunt necesare: acid acetic gl acial , carmin, acid cl orhidric nor
mal (HC1 82,5 ml l a 1000 ml apa distil ata). Ca material biol ogic se pot fol osi bul bi de ceapa, seminte
de eeapa, cariopse de secara, orz etc.
Mod de lucru.
1. Prepararea fvcatorului: apa acetica (45 ml acid acetic gl acial +55 ml apa distil ata).
2. Prepararea colorantului: carmin- acetic 2% (apa acetica 100 ml +2 g carmin pul bere). Se
amesteca intr-un bal on de sticl a, se l asa sa fiarba circa 30 min. apoi se raceste, se fil treaza si se
pastreaza in sticl e brune cu dop rodat.
3. Pregatirea materialului biologic: se pun bul bii de ceapa cu discul (tul pina adevarata) in
pahare cu apa la incol tit sau seminte de ceapa, cariopse de orz, secara etc. la germinat in cutii Petri, pe
hartie de fil tru umectata cu apa. Cand radicel el e au 1cm l ungime se tree intr-o sticl a de ceas sau o
capsul a de sticl a cu sol utie de carmin acetic 2 % la care se adauga cateva picaturi de acid cl orhidric
normal (9 parti sol utie carmin acetic +1 parte acid cl orhidric normal ). Se incal zeste la fl acara unei
35
l ampi dc spirt (5 minute radicel el e de ceapa si 10-14 minute cel e de cereal e), evitand fierberea. Prin
acest tratament se real izeaza concomitent fixarea (omorarea cel ul el or si pastrarea neal terata a morfol ogiei
constituentil or citopl asmatici), hidrol iza (inmuierea tesuturil or prin distrugerca partial a a l amel el or
cel ul ozopectice dintre cel ul e) si col orarea cromozomil or.
4. Efectuareadepreparatemicroscopiceproaspete, prinmetoda squash(a strivi, a zdrobi):
pe o l ama microscopica se aseaza o radiccl a de la care se detaseaza numai zona meristematica din varf
(circa 3 mm) cu un ac spatul at. Se pune o picatura de carmin- acetic 2% (fara HC1) si se apl ica
deasupra o l amel a. A poi cu un bat de chibrit se bate usor pentru a etal a cel ul el e intre l ama si l amel a,
astfel incat sa fie un strat uniform cel ul ar. Se face in acel asi timp o buna etal are a cromozomil or.
5. Observarea preparatelor:
- Desenati celule aflate in diferite faze:
- Precizati in ce faza se afla cele mai multe celule;
- A legeti celulele in care metafaza se vede ce! mai bine si desenati cromozomii care pot f i
vdzuti mai dar. Scrieti sub desene cefel de cromozomi sunt, avand in vederepozilia centromerului.
Gtnomica*
~. Genomica - obiect de studiu
AC reamintim ! A stazi notiunea de genom s-a extins de la
material ul nucl ear eucariot l a aparatul genetic al
In mod traditional , termenul de genom se organitel or cel ul are (genomul mitocondrial ,
refera la setul hapl oid de cromozomi din genomul cl oropl astic) precum si l a cromozomii
nucl eul cel ul ar al organismel orpl uricel ul are. procariotel or si virusuril or. Cu studiul genomuril or
se ocupa genomica.
Genomica este stiinta care se ocupa cu dezvoltarea si aplicarea noilor tehnici si proceduri de
carfare, secventiere si analizd computerizatd in studierea genomurilor integrate ale organismelor.
Genomica are trei ramuri distincte.
a .Genomica structuralcr. $e ocupa cu cartarea genetica, cartarea fizica si secventierea de
genomuri integral e;
b.Genomica functionala: studiaza functiil e genel or si a secventel or necodificatoare l a nivel ul
intregul ui genom;
c ^Genomica comparata: se ocupa cu studii comparative privind organizarea genomuril or
diferitel or specii pentru cunoasterea functiil or fiecarui genom si a procesel or evol utive pe care l e-au
suferit genomuril e.
Metode fl tehnici de studiu
Tehnicil e de prel ucrare si anal izare a acizil or nucl eici si a al tor biomol ecul e au numeroase
apl icatii si sunt de marc viitor. El e sunt foarte compl exe si de aceea ne l imitam la o prezentare a
principiil or pe care se bazeaza cateva dintre el e.
Tehnologia ADN - ului recombinat
A eeasta tehnol ogie grupeaza tehnicil e care permit sinteza chimica a genel or sau izol area genel or
unor orgamsme, urmata de insertia (transferul ) acestora in genomul unor cel ul e apartinand al tei specii.
Sinteza genelor:
Daca $e cunoaste succesiunea de aminoacizi dintr-o proteina, se poate real iza, pe baza codul ui
genetic, sinteza de A RNm corespunzatoi\ iar apoi sinteza genei respective (A DN). Pe aeeasta cal e se
poate produce gcna pentru orice proteina.
36
Izolarea genelor unor organisme:
Pentru aeeasta se util izcaza enzime endonucl eaze de restrictie extrase de l a diferite specii de
bacterii unde au fost identificate peste 150 de asemenea enzime. Fiecare dintre el e recunoaste o
anumita secventa de nucl eotide din mol ecul a de A DN, La acest nivel , enzima numita si restrictaza
actioneaza hidrol izand l egatura fosfodicstcrica si taie A DN in asa fel incat l asa niste prel ungiri
monocatenare al e fragmentel or de A DN. A ceste prel ungiri, care contin secvente compl ementare, se
numesc capete l ipicioase4*din cauza ca el e se asociaza instantaneu. Fragmentel e de A DN rezul tate
sub actiunea endonucl eazel or de restrictie se mai numesc restricte. El e sunt supuse el ectroforezei si ca
urmare, vor migra in campul cl ectroforetic, dupa Incarcatura l or el ectrica. Imaginea obtinuta este o
el ectroforegrama, care sta la baza hartil or de restrictie.
Transferul genelor de la o specie la alta.
Sinteza unei gene sau izol area unei gene reprezinta indiscutabil o victorie pe pl an stiintific, dar
ea ramanc fara ecou practic, daca gena nu este introdusa intr-o cel ul a unde sa functioneze. Gena
straina functioneaza numai daca este integrata in material ul genetic al cel ul ci gazda. In general
cel ul el e au mijl oace prin care sa recunoasca si sa distruga A DN strain cu ajutorul unor enzime de
restrictie (endonucl eaze). Deci pentru a transfera o gena, trebuie gasita o cal c pentru a 'I nsel a" vigil enta
cel ul ei tinta. A cest aspect se poate obtine asociind gena cu un vector. Vectorul este o structura
genetica pe care cel ul a o recunoaste si o accepta, un fel de cal troianu. Pl asmidel e si virusuril e
indepl inesc aeeasta conditie si de aceea sunt fol osite ca vectori.
Urma ridfig, 36 si identificatiprincipalele etape ale trunsferului de gene!
Se actioneaza cu aceeasi enzima de restrictie si
y 3 ' y
asupra vectoml ui, care din circul ar va deveni l inear. El
va avea l a capete secvente monocatenar e,
compl ementare cu al e genei ce urmeaza a fi transferata
.Gena si vectorul vor fi amestecate in prezenta enzimei
A DN l igaza, sub actiunea careia se restabil ease
l egaturil e fosfodiesterice taiate de endonucl eaza de
restrictie. Vectorul si gena formeaza acum o structura
genetica noua, un ADN - recombinat, pe care il
introducem intr-o cul tura de bacterii. Pentru ca nu toate
bacteriil e "au acceptat cadoul fc incorporand A DN
recombinat, se apl ica in continuare tehnici de el iminare
a cel ul ei#necontaminate. Organismel e care au primit
gene de la al te specii se numesc organisme transgenice.
Procesul de introduces in cel ul a bacteriana a unui
pl asmid recombinat si dc repl icare a acestuia in
descendenta, cu mentinerea si functionarea genei
straine in cel ul a bacteriana, de-a l ungul generatiil or
cel ul are, se numeste clonare molecularct.
Din randul vehicul el or (carausil or) genei de
interes face parte si "cromozomul artificial dedrojdie-
M C'-c el mai util construct mol ecul ar pentru transferul
de gene umane in cel ul el e de drojdie. A ceste cel ul e
sunt util izate preferential ca gazda pentru ca este un
eucariot si are toata masinaria de transcriptie si
transl atie de tip eucariot. YA C contine o regiune
corespunzatoare centromerul ui si cel e doua capcte al e
cromozomul ui tel omerel e.Gena de interes se
. _ - l i i
fragmferit*de: ADN* umanl Siat' dfe't
apropierea
capetelor
fragment de plasmid
cu gena inserata
sudarea prin
ligazd
bacterie
bacteria cu hibrid
supravietuie^te
bacteria f5ra
hibrid moare
Ft
i. 36f Tehnica trar.sterul ui dc
37
Om
Fragment de
AND uman
i
0 * 0
r Bactene
(Escherichia coli)
r ? Izolarea genei care
determine sinteza
hormonului de
crestere
ln$ertia genei la vectors^?
I
Introducerea
vectorului sau a
nhibridului" in celulSJ V
A *
I
Izolarea vectorului:
Deschiderea vectorului
Multipiicarea
bacteriilor
Cultura industrial
de bacterii- productia (
de hormon de cresteri
u
Extragerea si purificarea
produsului
Tratarea copiiior cu deficit
de hormon i de crestere
Fig. 37 Obtinerea STH din bacterii
modificafe genetic
insereaza intre centroiner si tel omer. Col ectia total a
j
de fragmente de A DN uman introduse in cel ul el e
bacteriene sau de drojdie, constituie o hibliotecd
genomica Umanau.
Rezul tatel e practice al e transferul ui de gene
nu s-au l asat mul t asteptate. Unul dintre cel e mai
spectacul oase este obtinerea insul inei prin inginerie
genetica. A cest hormon se obtinea, in mod
traditional , din pancreasul de bovine si porcine. In
prezent exista deja bacterii din specia Escherichia
coli rcprogramate genetic prin transferul genei pentru
insul ina umana. Cel ul a bacteriana are ritmuri foarte
rapide de diviziune. Odata introdusa gena pentru
insul ina in mod stabil in cel ul a bacteriana, aeeasta
se va repl ica cu fiecare diviziune a cel ul ei bacteriene.
A stfel , intr-o cul tura bacteriana afl ata intr-un
bioreactor (vas de cul tura in care se real izeaza
cresterea industrial s a bacteriil or) numarul de
exempl are al e acestei gene poate ajunge la cateva
mil iarde. Transcrise in mol ecul el e de A RNm
purtator de mesaj genetic pentru insul ina uman!,
aceste mil iarde de exempl are al e genei vor asigura
sinteza unor cantitati industrial e de insul ina umana
*
in cel ul el e bacteriene. Insul ina umana produsa pe
aeeasta cal e s-a numit humul ina. Util izarea ei are
avantajul ca sunt el iminate accidentel e imunol ogice.
Ul terior s-a reusit transferul in bacteria
Escherichia coli a genel or pentru hormonul de
crestere (fig.37), pentru angiotenosina 11(regl ator
al tensiunii arterial e) sau pentru interferon (proteina
ce mobil izeaza mecanismel e de aparare antiviral a la
om si animal e).
Trebuie subl iniat si faptul ca ingineria
genetica a permis sa se obtina date foarte importante
despre structura si functia genel or.
PCR - Reactia de polimerizare in
lant (Polymerase Chain
Reaction)
AtnpUficarea ADN
PCR per mite o rapida ampl ific ar e a
secventel or de A DN, chiar atunci cand material ul
s *
de initiere este un A DN putemic degradat dar care
trebuia util izat in studii de antropol ogie mol ecul ara
si pal eogenetica (A DN recuperat din oasel e fosil e, din mumii, din tesuturi formol izate). Prin reactia
pol imerizarii in l ant putem obtine orice cantitate de A DN pornind chiar de l a o singura mol ecul a.
ADN poli meraza Taq
3
+ am o r s e ( >
In e^ l zi r a
d en at u r ar e
- h l b r i d ar e
3 ^ am o r s 6
5 n i Taqadau9*

3 d & zo x i n u c l d d t i d e
[J J ,
I n c i l z i r o Q
1

Do n at u r ar o
? j j j
. 1
1 IB
Repetare ciclu
O
I
J
1
0111001. 01,
C E O
Fig. 38 Tehnica ampl ificarii A DN
38
Victima
f Proba (dc la locul
crimei)
Fig. 39* I dentificarea A DN
Pentru reactia pol imerizarii Tn
l ant sunt necesare:
-A DN pol imeraza rezistenta la
temperaturi inal te (Taq) extrasa
dintr-o bacterie care traieste in ape
termal e (Therm us aquaticus)\
- Matrita A DN ce urmeaza a
fi ampl ifieata;
- Primerii sau amorsel e doua
ol igonucl eotide sintetizate in vitro
- al catuite din l anturi monocatenare
foarte scurte. El e trebuie sa formeze
hibr izi mol ecul ari l a c apetel e
mol ecul ei de A DN care urmeaza a fi
ampl ificat. A ici se initiaza activitatca
A DN pol imerazei.
Se introduc in reactor: proba de A DN, cel e 4 nucl eotide A DN trifosforil atc, cel e doua amorse
si A DN pol imeraza.
Se incal zeste amestecul pana cand A DN se denatureaza (l a temperaturi de peste 100C se rup
l egaturil e sl abe de H, rezul tand A DN monocatenar). Se raceste amestecul si A DN ramane denaturat.
Primerii se vor atasa, formand hibrizii mol ecul ari l a capetel e cel or doua catene acum separate. Sub
actiunea A DN- pol imerazei fiecare catena serveste ca matrita pentru sinteza catenei compl ementare.
Ca urmare cantitatea de A DN s-a dubl at. Se repeta operatiil e. La fiecare cicl u, incal zire - racire,
cantitatea de A DN se dubl eaza (fig.38). Exista aparate care fac aceste operatii automat
Identificarea ADN incepe prin apl icarea unor enzime dc restrictie. El e vor taia mol ecul a de
A DN in fragmente de diferite dimensiuni. Se stie ca A DN uman coniine portiuni noninformational c
extrem de variabil e, diferite de la o persoana la al ta. Din aeeasta cauza, A DN de origini diferite va
produce fragmente de restrictie de l ungimi diferite (FR).
A mestecul de fragmente obtinut este pl asat pe o pel icul a de gel . Pel icul a este asezata intr-un
camp el ectric. Datorita gruparil or fosfat incarcate negativ, fragmcntel e migreaza prin gel spre anod
(el ectroforeza): cel e mai mici, mai repede si mai departe, cel e mai mari, mai incet si mai aproapc. Pe
pel icul a dc gel se formeaza o succesiune de benzi (ca In codul de bare de pe marfuri). In gel , benzil e
sunt invizibil e. Pentru a fi puse in evidenta, se impregneaza pel icul a cu col oranl i specifici pentru
A DN. De exempl u bromura de etidiu face ca A DN sa devina fl uorescent in l umina ul traviol eta.
Configuratia benzil or ditera de la o persoana la al ta, ca o "amprenta A DN. Ea este idenl ica la gemeni
si foarte asemanatoare la rudeie apropiate, A eeasta metoda poate ser\'i la identificarea persoanel or in
medicina judiciara (fig.39).
Determinarea succesiunii nucl eotidel or din A DN poate fl real izata cu ajutorul sondelorgenetice.
A cestea sunt fragmente monocatenare de A DN sau A RN cu succesiunea nucl eotidel or cunoscuta.
El e contin nucl eotide marcate radioaetiv sau chimie. Marcarea fadioaetiva se real izeaza prin
incorporarea unor izotopi radioactivi n P sau tritiu (3H) in anumite nucl eotide.
Sonda genetica se apl ica peste un fil tru care a absorbit A DN denaturat din benzil e separate prin
el ectroforeza. Peste fil tru se apl ica la intuneric, un fil m fotografic. Daca A DN cercetat contine secventa
compl ementara sondei, se formeaza un hibrid mol ecul ar la nivel ul uneia din benzi: pe radiogratie va
aparea in dreptul benzii respective o l inie; astfel se poate afl a daca A DN cercetat contine sau nu o
anumita secventa (fig. 40).
39
Cu ajutorul sondel or genetice pot fi diagnosticate
mutatii, infectii viral e incipiente, cancer in stadiu incipient
etc. De asemenea devine posibil a stabil irea l oeusul ui
diferitel or gene in cromozomi.
| Rcti neti !
A nul 1990 a deschis era Genomicii cu proiecte
simpl e de descifrare a secventei de nucl eotide a
unor sisteme primitive precum virusuril e, apoi la
bacterii, pentru ca ul terior, sa se treaca l a
descifrarea si fmal izarea in 11 februarie 2001 a
cel ui mai ambitios proiect stiintific al l umii
contcmporane - Proiectul genomul ui uman.
8
/4PLICM II
ADN de explorat
Sec t i o n ar e ADN
c u o n i l m e de
r es t r i c t i e
xxxxxx
Fragment?
r es t r i c t i e(FR)
Sep ar ar e pr i n
el ec t r of o r ezd
gel de agaroz&
itificarca pozitiei
proboi nibridizato
p e fil m fotogr afi c
Fig. 40 * Utapeie tchnicii de marcare
radioaetiva ______
i
1. Descrieti succesiunea operatiil orprin care, pomind
de la un fir dc par gasit l a l ocul unei fapte penal e, poate fi identi ficata persoana care a comis-o.
2. O cel ul a contine mai mul te tipuri de A RNm, in funetie de sintezel e proteice afl ate in curs.
Cum poate fi identificat si extras un anumit A RNm din acest amestec cu ajutorul unei sonde
genetice?
4
Atglojul genetic le precoriete*
Sfi ne reaminiim !
Cel u l a este unitatea
str uc tur al a, func tional a si
>
genetica a organismel or vii.
Teorja operonului
Cel ul a vie desi are dimensiuni infime, are o activitate
de mare eficienta,sintetizand o anumita substanta in
cantitatea, l a l ocul si in momentul potrivit necesitatil or sal e
metabol ice.
De exempl u in cel ul a bacteriei Escherichia col i, se
gasesc intre 3000 si 6000 de substante chimice diferite. Toate
aceste substante sunt produse de cel ul a bacteriana exact in cantitatil e de care are nevoie la momentul
respectiv si cu consum minim de energie. A eeasta inseamna ca nu toate cel e 3000 de gene al e bacteriei
functioneaza concomitent, ci el e intra in activitate sau isi intremp functionarea in corel atie cu necesitatil e
cel ul ei. A eeasta inseamna ca activitatea cel ul el or este autoregl ata genetic.
Geneticienii francezi Jacob si Jaques Monod de la Institutul Pasteur din Paris au el aborat in
1960 teoria reglajului genetic al activitatii celulare pe baza cercetaril or efectuate la organismel e
procariote. Pentru aeeasta real izare ei au fost distinsi cu premiul Nobel .
40
Teoria regl ajul ui genetic al sintezei proteinice la bacterii este cunoscuta si sub denumirea de
teoria operonului. A eeasta teorie pomeste de la premisa ea in cromozomul bacterian exista un operon-
unitate de transcriptie al catuita din gene structurale, operator si promoter,dispusc in nemijl ocita
continuitate, pe un acel asi segment cromozomal .
Genele structurale contin informatia genetica pentru sinteza unor proteine sau a al tor
biomol ecul e necesare real izarii structuri l or si functionarii cel ul ei.
5 j
Operatorul ocupa un sector din cromozomul bacterian situat inaintea genel or structural e. J acob
si Monod au dat numel e de operator unui asemenea sector din cromozomul bacterian deoarece de el
depinde functionarea sau nefunctionarea genel or structural e.
Promotorul este situat inaintea genei operatoare si are rol ul de a initia transcrierea genel or
structural e prin asociere cu A RN pol imeraza.
J acob si Monod au evidentiat ca functionarea normal a a operonul ui este conditional si de un
al t el ement genetic gena reglatoare. A eeasta este situata in cromozomul bacterian la o anumita
distanta fata de regiunea cromozomial a a operonul ui. In secventa sa de nucl eotide gena regl atoare
contine informatia genetica care dirijeaza sinteza unei proteine numita represor. Represorul are 2
conformatii reversibil e care ii dau posibil itatea sa fie activ sau inactiv, bl ocand sau permitand operonul ui
sa functioneze prin asocierea sa cu operatorul . De aceea regl ajul genetic este de doua tipuri: inductibil
si represibii
Sistemul inductibil
In sistemul inductibil represorul este sintetizat in forma activa. Regl ajul inductibil intervine in
sinteza enzimel or catabol ice, Putem evidentia ca exempl u operonul l actozei.
Lactoza reprezinta substanta carc trebuie catabol izata. Pentru catabol izarea ei sunt necesare 3
enzime care sa tatal izeze etapel e intermediare, succesive al e acestui l ant metabol ic.Daca in mediul de
cul tura nu exista l actoza, bacteria nu are nevoie de enzimel e care sa transforme acest substrat.Represorul
i j . aft
;
i i i i i i i it i i >/ j i j . . . .
R
Rp
In absenta substratului (substanta A ..materia prim2) represorul (RB)
este activ si operonul nu functioneaza
p o SA s B s c
............................ I .....................; " v " "
................................... i * ' i i n i i . i i . . i . . .
A RNmA A RNmB A RNmC
*
Si- (Ea eb @
RP<- * + +
A ------- B ------- C ------- D
Cand In mediu apare substratul (substanta A) represorul
este inactivat (Rp.i.) operonul functioneaza i substratul
este prelucrat (inductie).
Fig. 41 Sistemul inductibil
41
operonul ui l actozei fiind sintetizat in forma activa, este capabil sa se cupl eze cu operatorul si sa-1
bl ocheze(fig.41a). Daca in mediu apare substanta care trebuie catabol izata (l actoza), interaetioneaza
cu represorul activ si il inactiveaza. A sadar substratul nutritiv devine inductor(fig.41b). Represorul
nu mai actioneaza asupra operonul ui, genel e structural e incep sa functioneze si se real izeaza sinteza
enzimel or catabol ice care vor catabol iza l actoza. Functionarea genel or decurge atata timp pana cand
scadeconcentratia substratul ui, moment in care represorul , ramas singur, devine din nou activ, actionand
asupra genei operatoare, bl ocheaza acti vitatea intregul ui operon. Procesul se reia la o noua concentrate
a substratul ui.
Sistemul represibil
In sistemul represibil , represorul este sintetizat in forma inactiva. Regl ajul represibil intervine
in sinteza enzimel or anabol ice ffig.42). Evidenticm spre exempl ificare operonul izol eucinei (fig.43).
A minoacidul izol cucina se poate sintetiza pornind de l a aminoacidul treonina. Pentru
transformarea treoninei (produs initial ) in izol cucina (produs final ) sunt necesare 4 etape intermediare
ARNmA ARNmRARNm
CoRp
Produs
final
Retroinhibitie enzimatica
Represie
Fig.42 Sistemul repr<?$ibii
succesive si 5enzime (proteine functional ) care actioneaza succesiv. A ceste 5enzime (Ep E^, Er E4,
Es) sunt sintetizate de 5 gene structural e (Sp S2, Sv S4, S.).
Trebuie subiiniat ca represonil operonul ui izol eucinei este sintetizat in fonna sa nativa ca represor
A
inactiv, Ca urmare operatoml ramanc l iber. In aceste conditii este permis accesul A RN pol imerazei la
cel e 5gene structural e care vor fi transcrise intr-un A RNm. care poarta mesajul genetic pentru cel e 5
enzime, fiecare enzima catal izand cate una din cel e 5 etape din cal ea metabol ica, care transforma
treonina in izol cucina.
in cazul in care s-a sintetizat o cantitate suficienta de izol cucina (produs final ) se impune stoparea
sintezei sal e. Cel ul a bacteriana are doua posibil itati prin carc se poate real iza bl ocarea sintezei
izol eucinei: represia enzimatica si retroinhihitia enzimatica.
Represia enzimatica, Deoarece represorul operonul ui izol eucinei este sintetizat ca represor
inactiv, pentru a fi bl ocata functionarea operonul ui, represorul trebuie convertit din forma sa inactiva
in forma sa activa. Pentru aeeasta, insusi produsul final izol cucina sc asociaza cu represonil inactiv
si-1transforma in represor activ. Sub aeeasta fonna el se eupl eaza cu operatoml blocandu-1 si astfel nu
42
Retroinhibitie enzimatica
Represie enzimatica
Fig. 43 Operonul izol eucinei
mai permite accesul enzimei A RN pol imeraza la genel e structural e. Ca urmare el e nu vor mai fi
transcrise. Deci operonul trece de la starea sa functional ! in starea represal a.
Retroinhihitia enzimatica inhibitie prin produs final. Produsul final (izol cucina) se eupl eaza
cu mol ecul el e enzimei treonindczaminaza (prima din cel e 5 enzime care transforma treonina in
izol cucina), o inactiveaza si ca urmare se bl ocheaza intreaga cal e metabol ica. Cand izol cucina va fi
epuizata din cel ul a, este reactivate treonindezaminaza care reia cal ea metabol ica de sinteza de izol cucina
sau este rel uata functionarea operonul ui prin reconversia represorul ui din starea activa in starea sa
inactiva.
ft et i fi et i !
* t
Principal ul nivel la care are l oc regl area activitatii genice l a procariote este cel al transcriptiei
genice.
El emental decisiv al naturii inductibil e sau represibil e a unui operon este forma initial a
activa sau pasiva a represorul ui.
dPLICfcTII
1. Mentionati principalele componente ale operonului si rolul lor in sinteza proteica.
2. O cul tura de bacterii Escherichia coli este tinuta pe o perioada de o zi intr-un mediu l ipsit de
l actoza si de treonina. Care este starea de functionare a celor doi operoni - operonul lactozei
si operonul izol eucinei.
3. Imaginati o mol ecul a de A RN sintetic fol osita ca medicament pentru a bl oca sinteza unei
proteine nedorite.Ganditi-va l a un hibrid mol ecul ar A RN-A RN. Cum ar putea compromite
medieamentul actiunea ARNmrespectiv?
4. Sel ectati raspunsul corect:
a) represorul actioneaza la nivel ul operatorul ui;
b) operatorul este reprezentat de genel e structurate;
c) in sistemul inductibil represorul nativ este inactiv;
d) prin represie enzimatica este inactiva ul tima enzima a l antul ui metabol ic.
43
fteglejul genetic la eucariote
$d ne reominiim !
La organismel e eucariote,
cromozomii an o structura mul t
mai compl exa, in al catuirea l or
intrand A DN, A RN, proteine
histonice si nonhistonice, ioni de
magneziu si cal ciu etc.
La eucariote, organizarea diferita a material ul ui genetic
impune meeanisme de regl aj diferite si mul t mai compl exe
decat cel e de la procariote.
La nivel ul cel ul el or eucariote exista 2 meeanisme de
regl aj al activitatii genice:
- regl aj genetic pe termen scurt determina variatii
in c onc entr atia si ac tivitatea i ntr ac el ul ar a a
) y
enzimel or,proteinel oi\A DN,A RN,hormonil or,etc.
- reglaj genetic pe termen lung - impl ica fenomene
de diferentiere din cadrul dezvol tarii ontogenetice de la cel ul a
ou pana la organismul compl et dezvol tat.
Reglajul genetic pe termen scurt
Regl ajul genetic pc termen scurt se real izeaza, in esenta ,ca si la procariote ,1a nivel transcriptional .
Genel e eucariote nu sunt organizate in operoni. Fiecare gena are promotorul sau. A stfel ,fiecare
gena este transcrisa individual de catre A RNm, care poarta mesajul genetic pentru o singura catena
pol ipeptidica. Regl area genetica a procesul ui de sinteza proteiea se real izeaza la cinci nivduri diferite
de-a l ungul intregii cai (fig.44):
A DN
W-
tr an sc r i p ti e ! ^
p r ec u r s or
Fig. 44 Ro<l area sintezei proteice l a eucariote
Nivelul transcrierii (transcriptiei)
genice: este nivel ul cel mai important si
reprezinta sel ectarea precisa a unor gene care
vorfi transcrise (A DN-A RNm); are loc sinteza
de A RNm precursor, care incl ude in structura
sa atat secvente informational e (exoni) eat si
secvente noninformational e (introni): control ul
acestui nivel este pozitiv , rcal izandu-se cu
ajutorul unor proteine activatoare , codificate
de un numar redus de gene si produse in numar
rel ativ mic.
Nivelul prelucrarilor posttranscriptio-
nale: sub actiunea unor enzime se sectioneaza
s
mol ecul a de A RNm precursor si se separa
secventel e infor mational e de cel e
noninformationaie; sub actiunea al tor enzime
J t
sunt l egati exonii intre ei; rezul tatul este sinteza
A RNm matur.
Nivelul tnembranar: presupune sel ectia
mol ecul el or de A RNm matur care vor trece prin
porii membranei nucl eare in citopl asma.
Nivelul translatiei: are l oc sel ectarea
A RNm ce va fi util izat ca mesager de catre
ribozomi; rezul tatul transl atiei este sinteza
catenel or pol ipeptidice la nivel ribozomal .
Nivelul prelucrarilor posttranslationale:
sunt sel ectate mol ecul e de A RNm matur
44
eucromatina (cromatina
slab condensate)
700 nm
heterocromatina
j (cromatina condensata)
cromozom metafazic
Fig. 45 Cromatina eucariotel or
700 nm
migrate in citopl asma ce vor fi degradate; dupa sinteza ! 30 nm
catenel or pol ipeptidice au l oc prel ucrari al e acestora
supuse si el e unui control cel ul ar spre a asigura impl inirea
functiil or l or specifice de proteine structural e sau
functional (enzime, hormoni).
Mecanismel e mol ecul are intime al e regl ajul ui
genetic l a nivel ul trascriptional prezinta inca mul te
necunoscute .El e sunt infl uentate de:
- proteinel e histonice si nonhistonice;
- heterocromatinizarea cromozomial a;
- metil area si acetil area bazel or azotate sau a
proteinel or histonice;
- actiunea unor hormoni;
% '
- prezenta el ementel or genetice transpozabil e etc.
Un rol important in regiarea activitatii genetice
a eucariotelor il au proteinele histonice si nonhistonice
In nucl eul cel ul ei eucariote, A DN este permanent compl exat cu histonel e formand fibra
nucl eohistonica sau fibra de cromatina. Deci, histonel e joaca un rol structural de stabil izare a structurii
fibrei de cromatina. Histonel e indepl inesc si un rol regl ator. El e functioneaza ca niste represori general i
ai tuturor genel or eucariotel or. Prin aeeasta. cucariotel e se deosebesc de procariote, l a care fiecare
operon are un represor specific (gena regl atoare). Intrarea in functie a genel or eucariote este asigurata
de proteinel e nonhistonice. A stfel , 0 proteina nonhistonica este capabil a sa recunoasca 0 anumita
secventa de nucl eotide din mol ecul a de A DN, care de obicei este represata de histone. Dupa
recunoasterea secventei genei, proteina nonhistonica l egata de aeeasta sufera procesul de fosforil are.
Proteina nonhistonica devine astfel mul t mai incarcata negativ decat sectorul de A DN respectiv, Ca
urmare proteina histonica devine mul t mai atrasa de proteina nonhistonica decat dc A DN. Se formeaza
un compl ex histona nonhistona, care se desprinde de A DN. In acest fel A DN el iberat dc histone
poate fi transcris. Dupa transcrierea A DN, nonhistonel e se defosforil eaza si se desprind din compl exul
cu histone. Histonel e se asociaza din non eu A DN si gena se represeaza din nou,
Un mecanism de reglare a activitatii genetice la eucariote este heterocromatinizarea
cromozomiala
Cromatina eucariotel or se poate prezenta in doua
stari fizice al ter native si r ever sibil e (fi g.45):
eucromatina - cromatina decondcnsata a nucl cul ui
interfazic si heterocromatina - cromatina condensata.
%
proprie migrarii cromozomil or din cel ul a mama in
cel ul el e fiice. In starea condensata cromatina este
nefunctional a, stare in carc nu au l oc nici repl icarea
nici transcriptia genel or. Un mecanism de regl are a
activitatii genetice la eucariote este heterocromatinizarea
unuia din cei doi cromozomi X de la femel e care
deter mina apar itia cromatinei sexual e sau a
corpuscul ul ui Barr in nucl eii interfazici ai cel ul el or (fig.46). in acest fel , atat la barbat cat si la femcie,
functioneaza numai genel e de pe un singur cromozom.
Metilarea si acetilarea intervin in reglarea activitatii genelor la eucariote
Prin metil area citozinei intr-o secventa genica, acea secventa genica nu mai poate fi transcrisa
cat este metil ata. Metil area citozinei este asociata cu inactivarca genel or. A cetil area unei histone
mascul
normal
xy
Fig 46 9 Cromatina ?c\ua!
45
real izeaza inearearea negativa a acestei proteine astfel ca se el ibereaza l egatura ei cu A DN. Ca urmare
poate avea l oc transcrierea A DN. Putem spune ca acetil area este un mecanism de activare a genel or.
Reglajul genetic prin hormoni la nivelul transcriptiei
Hormonii, ca semnal e din afara cel ul ei actioneaza asupra unor receptori mol ecul ari de la nivel ul
membranei cel ul are; este generat un mesaj chimic cu efecte, fie asupra unor sisteme enzimatice, fie
asupra unor gene, Exista cel ul e tinta specifice in care patrund hormonii si la nivel ul A DN din nucl eul
acestora conditioneaza functionarea anumitorgene, decl ansand adevarate cascade de reactii metabol ice,
prin activarea in serie a transcriptiei diferitel or gene, atat l a pl ante (hormonii infl oririi, hormonii de
crestere) cat si l a animal e.
De exempl u, prol actina aetiveaza l a nivel ul gl andel or mamare, genel e care codifica sinteze
proteinel or specifice din l apte.
Reglarea activitatii genelor la eucariote se poate realiza si prin transpozoni
Transpozonii au o proprietate unica aceea de a exista pentru o anumita perioada intr-un
anumit situs, mobil izandu-se si ocupand un al t situs in acel asi cromozom sau in al ti cromozomi.
Transpozonii pot fi transcrisi in A RN. A cesta serveste ca matrita pentru sinteza de A DN. Produsii
A DN de reverstranscriptie se numesc retrotranspozoni. Cand acestia sunt integrati in cadrul unei
secvente genice ei pot suprima activitatea genei sau pot produce mutatii genice.
Regla]ul genetic pe termen lung
Citodiferentierea este un mecanism compl ex de regl are pe termen l ung a activitatii genice la
eucariote, dar si de special izare structural a si functional s, a cel ul el or eucariote in cazul organismel or
pl uricel ul are.
Orice organism pl uricel ul ar isi incepe dezvol tarea ontogenetica (individual s) de la stadiul de
cel ul a - ou sau zigot, Zigotul intra in diviziuni mitotice succesive (asa numitel e diviziuni de cl ivaj)
prin activitatea unor gene numite protooncogene. Cel ul el e rezul tate dau nastere l a embrion. in stadiul
embrionar de 2,4, 8 , 16cel ul e, cmbrionul (bl astul a) prezinta o integral itite redusa. Cel ul el e numite
bl astomere pot fi separate si pot evol ua de sine statator, totipotenta, generand fiecare un embrion.
Incepand cu stadiul de 32 sau 64 cel ul e embrionul manifesta o mai mare integral itate a cel ul el or sal e.
Bl astomerel e izol ate din astfel de embrioni nu mai pot evol ua ca embrioni independents in cursul
dezvol tarii embrionare, cel ul el e rezul tate prin diviziuni de cl ivaj, sufera un proces de determinare
primara, adica o special izare grosiera a cel ul el or in ectoderm, endoderm si mezoderm, dupa care are
l oc o diferentiere fina - citodiferentierea propriu zisa prin:
-abol irea total a a diviziunii cel ul are (in cazul neuronil or);
-ritm normal de diviziune ccl ul ara (l a tesutul hematopoietic);
-instal area unui ritm rcdus de dezvol tare (muschi, ficat);
-moartea cel ul ara programata genetic (apoptoza), (fig. 47) etc.
Reglajul genetic a! diferentierii celulare se real izeaza l a diferite nivel uri si impl ica pe de o
parte variatia cantitatii de A DN in ontogenie si fil ogenie si pe de al ta parte regl area transcriptiei si
transl atiei.
Reglarea transcriptiei si translatiei se real izeaza, in citodiferentiere, prin activarea sau represia
genel or, intr-o anumita ordine cronol ogica,conform programul ui genetic din nucl eu si sunt efecte al e
interactiunil or nucl eu-citopl asma sau al e interactiunil orcu mediul .
A ceste diferentieri sunt conditionate de modul in care diferitel e componente mol ecul are (A RN,
proteine) din citopl asma zigotul ui sunt distribuite in bl astomere. S-a demonstrat, de asemenea, existenta
in nucl eul cel ul el or eucariote a unor gene homeoticc. Produsii acestor gene, in mod normal , asigura
ca fiecare cel ul a sa-si interpreteze cored pozitia ocupata in embrion si sa se diferentieze normal .Daca
genel e homeotice sufera mutatii .cel ul el e se diferentiaza normal , dar in l ocuri neobisnuite. nenatural e
46
dand nastere l a mutante cu organc normal conformate ,dar
incorcct l ocal izate (picioare in l ocul antenel or la Drosophila
m. etc).Cu toate ca prin diviziunea zigotul ui fiecare cel ul a
primeste o garni tura compl eta de cromozomi, deci acel easi
gene, datorita special izarii lor, difcritel e cel ul e produc diferite
tipuri de mesageri si de proteine. Fiecare cel ul a nu traduce
decat fragmente, cu toate ca ea cuprinde intregul program.
Cel ul a nu executa decat anumite instructiuni, in procesul
dezvol tarii ontogenetice intre cel ul el e vecine circul a mesaje
chimice.Un asemenea mesaj face ca o anumita cel ul a afl ata
intr-o anumita pozitie fata de cel el al te sa-si aetiveze programul
genetic potrivit si sa se special izeze ?n directia potrivita.in
fiecare l inie de cel ul e, anumite segmente al e mesajul ui sunt
activate sau inhibate tocmai prinjocul circuitel or de regl aj.
ri
f t et i net i !
* La eucariote, se distinge o regl are pe termen scurt si o
regl are pe termen l ung.
* Regl area pe termen scurt este reprezentata:
a) de modificari in activitatea sau in concentratia
intraeel ul ara de enzime, de hormoni;
b) de fl uctuatii in intensitatea sintezei A DN, A RN si
proteinel or.
* Regl area pe termen l ung impl ica fenomene l egate de
diferentierea ccl ul ara in cadrul dezvol tarii ontogenetice
aorganismul ui.
/IPLICkTII
1. Descrieti principalele etape ale reglajului genetic la
nivelul transcriptiei si translatiei informatiei genetice
la organismele eucariote.
2. Prezentati particularitati structurale si functionale
ale cromatinei inactive.
3. Descrieti mecanismele si factorii care favorizeaza
? *
transcriptia genica.
4. Asociati notiunile din cele doua coloane:
Fig. 47 * A poptoza
Etape; a) l imfocit normal ; b) scaderca
raportul ui nucl eo-citopl asmatic i
inceputul comiensarii cromatiniene;
c) aparitia de convol ul ii pe suprafata
cel ul ei si formarea de mase cromati-
niene granul are mari: d) eol apsul cm
matinian pe fata interna a membranci
nucl eate; e) transfonnarea nucl cul ui
Tntr-o ..gaurd neagra f) fragments-
rea nucl eil or; g) forniarea eorpil or
apoptol iei.
1. Contine histone putemic acetil ate
2, Este activa A . Eucromatina
3. Se real izeaza transcriptia
4. Este putemic condensata B. Heterocromatina
5. Se col oreaza mai pal id
47
V]/4 U dR
1. Ce s-ar intampla cu diametrui moleculei de ADN daca, in cadrul structurii secundare,
ar avea loc imperecheri de tipul purina - purina si pirimidina-pirimidina?
2. Care perechi de baze azotate confera mai putina stabilitate macromoleculei de ADN?
Explicati de ce?
3. Realizati grafic (intr-o reprezentare liniara) structura bicatenara a unui dublu helix
ADN pornind de la urmatoarea secventa de nucleotide de pe una din catenele sale: 3*-
ACGTTTAGGCTCAAGGTA - 5 \
4. Redati prin desene succesive urmatoarele situatii:
a. desfacerea puntil or de hidrogen dintre primel e 7 perechi de nucl eotide al e mol ecul ei de
A DN rezul tate, pornind de l a capatul 3 spre capatul 5;
b. succesiunea de nucl eotide din catenel e cel or doua mol ecul e de A DN rezul tate in urma
procesul ui de repl icare a A DN-ul ui initial ;
c. succesiunea de nucl eotide din A RNmce rezul ta prin transcriptie pornind de la catena initial a
a A DN-ul ui;
d. succesiunea de aminoacizi din catena pol ipeptidica sintetizata pe baza informatiei din A RN .
5. Ce diferenta exista intre ARNmprecursor si ARNmmatur?
6. Precizati in ce stare se afla represorul in sistemul de reglaj inductibil? Dar in sistemul
de reglaj represibil? Explicati modalitatile de activare sau inactivare a acestora.
7. O mutatie determina modificarea secventei de nucleotide a unui codon. Consecinta
acestui fenomen poate fl:
a. inversarea ordinii de transcriere;
b. imposibil itatea copierii codonul ui respectiv;
c. schimbarea compozitiei macromol ecul ei proteice;
d. modificarea codul ui genetic.
8. Alcatuiti fragmentul de ADN ce determina sinteza unei catene polipeptidice cu
urmatoarea succesiune de aminoacizi:
Metionina prolina - leucina - triptofan - serina - treonina.
9. Explicati de ce ADNni nu poate fi purtator de informatie genetica ci doar purtator
de mesa j genetic?
10. In macromolecula de ADN:
a. bazel e azotate se l eaga de riboza;
b. nucl eotidel e succesive sunt l egate prin punti de H2;
c. intre citozina si guanina sunt trei punti diesterice;
d. o baza purinica se eupl eaza cu una pirimidinica.
11. O molecula de ADN are 1500 nucleotide. Daca 500 nucleotide contin timina, cate
nucleotide contin guanina in molecula respeetiva?
a. 1000 nucl eotide;
b* 500 nucl eotide;
48
c. 250 nucl eotide;
d. 1500 nucl eotide.
12. Selectati varianta corecta privind codul genetic:
a. pentru fiecare aminoacid exista trei codoni sinonimi;
b. exista trei aminoacizi corespunzatori pentru fiecare codon;
c. exista trei tipuri de A RN pentru fiecare aminoacid;
d. exista trei baze azotate in fiecare codon.
13. Alegeti raspunsul corect la urmatoarele afirmatii:
a. operatorul face parte din genel e structural e;
b.represorul actioneaza la nivel ul operatorul ui;
c. operatorul contine informatia necesara sintezei represorul ui;
d. la nivel ul operatorul ui actioneaza enzima A RN-pol imeraza.
14. Referitor la replicatia ADN sunt adevarate urmatoarele:
a. se real izeaza pe tot parcursul cicl ul ui cel ul ar;
b. rezul ta doua mol ecul e bicatenare de A DN;
c. fiecare dintre mol ecul el e rezul tate contine o catena veche si una noua;
>
d. se real izeaza sub actiunea enzimei A RN - pol imeraza.
15. 0 molecula de ADN bicatenar contine 2000 nucleotide. 30% din acestea contin
timina in catena 3 5 iar 10% in catena complementara. Stiind ca 20% din nucleotidele
catenei 5 * 3 contin guanina, stabiliti:
A. numarul total de nucl eotide ce contin citozina;
B. distributia bazel or azotate in nucl eotidel e catenei 5 3
C. numarul de nucl eotide ce contin guanina din catena 315
16. Sinteza unei proteine este determinate de un segment de ADN bicatenar alcatuit
din 1200 nucleotide. Stabiliti:
j
A . numarul codonil or din A RN-ul mesager ce a copiat informatia;
B. numarul aminoacizil or din macromol ecul a proteica;
C. numarul nucl eotidel or cu guanina, stiind ca 30% din total ul l or contin timina.
17. Consideram, ipotetic, ca o gena la eucariote este formata din 6 exoni, fiecare
avand cate 15 perechi de nucleotide. Intronii genei prezinta fiecare cate 30 perechi de
nucleotide. Determinate
>
A. numarul total de perechi de nucl eotide al genei;
B. numarul de codoni al A RNmprecursor si matur;
C. numarul aminoacizil or din mol ecul a proteica sintetizata pe baza informatiei din gena.
18. 0 fibra de cromatina dintr-o celula eucariota este formata din 800 molecule de
proteine histonice si o molecula de ADN ce contine 37 900 nucleotide. Determinate
A. numarul total de nucl eosomi din fibra de cromatina;
B. numarul total de nucl eotide din inel el e de A DN nucl eosomic;
C. numarul total de perechi dc nucl eotide din A DN internucl eosomic.
49
1.2 . GENETICA QHflNfl
i
1
G E N O M U L U M A N
f
M m C o m p l m i i t u l c r o m e z o s n i o l u m a n
Originea si evolutia genomului
uman
Compl ementul cromozomal uman este un produs al
unui proces transmutational care a avut l oc la diferite stadii
al e dezvol tarii mamiferel or.
Specia umana a evol uat paral el cu maimutel e
antropoide, prin meeanisme genetice de dupl icate, inversie.
transl ocate etc.
Interesanta este teoria privind originea si evol utia
speciei umane, avand la baza remanieri cromozomal e de tipul
transl ocatiei robertsoniene (fuziune centrica).
A vand in vedere ca maimutel e actual e (famil ia
Pongide) au 48 de cromozomi iar specia umana are 46
cromozomi deductia l ogica care se impune este urmatoarea:
din stramosul comun al maimutel or antropomorfe al omul ui
a derivat specia umana in urma unei transl ocatii reprezentata
de fuziunea a doi cromozomi, aparuta acum circa 10-15
mil ioane de ani. A eeasta remaniere cromozomal a a senerat
w
un ritm extrem de rapid al evol utiei care a facut ca in circa
1- 2 mil ioane de generatii sa se contureze specia umana cu
atributel e sal e actual e.
Cromozomii umani
Sfi ne reamintim !
Metafaza este stadiul cel mai
propicc al studiul ui cromozo
mil or. deoarece acum acestia ating
gradul maxim de condensate si de
spiral izare, prezentand morfo-
l ogia cea mai constanta. A stfel , un
cromozom metafazic tipic prezinta
doua cromatide l ibere pe toata
l ungimea l or. acestea fiind unite
numai ia nivel ul centromerul ui.
Cel e doua cromatide metafazice
al e cromozomul ui stmt idenl ice
intre el e atat morfol ogic cat si
genetic, mol ecul ar si functional .
Centromerul del imiteaza pe
fiecare cromatida doua brate
cromozomial e.
Cromozomii reprezinta componcntcl c nucl eare in care sunt l ocal izate mol ecul el e de A DN,
purtatoare de gene. Fiecare cromozom este purtatorul unci mol ecul e de A DN.
In anul 1956 doi cercetatori J.H. Tjio si A Levan au deseoperit ca in cel ul el e somatice umane
exista 46 cromozomi (2n - 46) din care 44 sunt cromozomi autozomi si doi sunt cromozomi heterozomi
(sexual i) notati cu XX la femeie si XY l a barbat.
***Ce tip de determinism cromozomal al sexului se intdlneste la specia umanei?
Cei 46 cromozomi prezenti in toate cel ul el e somatice dipl oide, constituie complementul
croniozomial al genomul ui uman. A cesta este al catuit din doua seturi hapl oide, de cate 23 de
cromozomi, unul de origins materna si adus dc gametul femel l a nivel ul zigptul ui, iar cel al al t de
origine paterna si adus de catre gametul mascul . A sadar in cadrul fiecarei perechi de cromozomi. unul
dintre acesti omol ogi este de origine materna si unul de origine paterna.
Deoarece cromozomii umani sunt foarte variabil i in ceea ce priveste dimensiunil e si forma,
s-a simtit nevoia unui sistem de cl asificare. Un astfel sistem de cl asificare este sistemul Denver dupa
numel e l ocal itatii din statul Col orado SUA in care a l ucrat grupul de geneticieni care 1-au propus.
La baza acestui sistem de cl asificare a cromozomil or umani au stat urmatoarel e criterii:
50
a. dimensi-unil e cromozomil or (foarte mari* mijl o-cii, mici, foarte mici)
b. forma cromozomil or (metacentrici, submetacentrici);
c. prezenta satel itil or.
Dispunerea cromozomil or unei cel ul e dipl oide, ordonati pe perechi si grupe in functie de
dimensiuni, forma, pl asarca centromerul ui, etc reprezinta cariotipul speciei respective (fig.48).
Cariotipul uman normal grupeaza cel e 23 perechi de cromozomi in 7 grupe notate cu l itere
mari:A ,B5C,D,E,F,G-
Grupa A - cuprinde cromozomii din perechil e 1-3; sunt cromozomii cei mai mari si au
centromerul aproape median (sunt metacentrici);
Grupa B - cuprinde cromozomii din perechil e 4-5; sunt cromozomi mari cu centromerul
submedian (submetacentrici);
Grupa C - cuprinde cromozomii din perechil e 6 -12; sunt cromozomi mijl ocii ca l ungime cu
centromerul submedian (submetacentrici);
Grupa D - cuprinde cromozomii din perechil e 13- 15; au dimensiuni medii cu centromerul
dispus excentric (acrocentrici) si prezinta satel iti;
Grupa E - cuprinde cromozomii din perechil e 16-18; sunt rel ativ scurti si au centromerul fie
median (16) fie submedian (17 si 18);
Grupa F - cuprinde cromozomii din perechil e 19-20; sunt scurti si aproape metacentrici;
Grupa G - cuprinde cromozomii din perechil e 21 -22; sunt foarte scurti si acrocentrici.
Cromozomii sexul ui X si Y sunt foarte diferiti ca marime. Cromozomul X face parte din grupul
cel or mijl ocii ca dimensiuni si este submetacentric. Mai precis are dimensiunea si morfol ogia
autozomil or din grupa C.
Cromozomul Y este foarte scurt, este acrocentric si seamana cu cromozomul 22 prezentand
dimensiunil e si morfol ogia autozomil or din grupa G.
Pentru identificarea cromozomilor umani s-au fol osit metode cl asice de col orare, mctode de
marcare radioactiva diferentiata, sau tehnicil e de bandare. Tchnica de bandare a fost apl icata in 1970
de T. Casperton si col aboratorii cu cel e mai bune rezul tate. A eeasta consta in tratarea cromozomil or
51
B
X
11
E
A -
16 17
G
n
18
W
21
H if
22
deletie
r egi unea 2p
banda 4
cromozomul 2
normal
Fis*. 50 Restr uctur e re cromozomial a
J ig 49 Cromozomi i umani evidontiati pri n
tehni ca bandari i
metafazici cu un fl orocrom (quinqcrina) si
observarea in l umina fl uorescenta. In acest fel la
nivel ul fiecarui cromozom poate fi identificata o
succesiune specifica de benzi intense si mai putin
intense (fig.49). A cestea au fost numite benzil e
Q. Ul terior prin fol osirea al tor tehnici de bandare
- col orare cu sol utie Giemsa, s-au identificat benzil e G cu aceeasi l ocal izare cu a benzil or Q, apoi
benzil e R (de reversie) cu dispozitie inversa fata de benzil e Q si G, benzil e C (centromerice) l ocal izate
in regiunil e din jurul centromerul ui sau benzil e T (tel omerice). Bandarea cromozomil or se bazcaza pe
afmitatea diferitel or regiuni cromozomial e pentru un anumit col orant. Pe cromozomi al temeaza benzil e
intunecate cu cel e l uminoase. Numarul de benzi este identic in cei doi cromozomi omol ogi. Benzil e
au dispozitie specifica fiecarei perechi dc cromozomi si in cariotipul uman nu se schimba, fiind la fel
in orice fel de cel ul a sau tesut.
Benzil e au mare importanta deoarece pe de o parte,permit identificarea cromozomil or omol ogi,
iar pe de al ia parte recunoasterea restructuraril or cromozomial e (fig.50) si a mal adiil or ereditare.
Hartile genetice*
Harta cromozomiala consta in reprezentarea grafica (in forma l iniara) a unui grup l inkage sau
cromozom in care pozitia genel or sau a markeril or genetici este indicata in functie de distantel e rel ative
dintre el e. In cazul in care distanta dintre doi l oci oarecare este data prin frecventa crossing-overul ui
intergenetic, se obtine o harta genetica. In cazul in care genel e sunt l ocal izate pe baza observatiil or
microscopice si a anal izei recombinaril or genetice se obtine o harta citologica Hartil e compl ete, se
numesc hard citogenetice.
A l catuirea hartil or cromozomial e pe baza fenomenel or de l inkage, de crossing-over, de aranjare
l ineara a genel or in cromozomi a fost propusa de C.B. Bridges (unul din col aboratorii lui Morgan) in
anul 1920. In harta se inscriu al el el e mutante (recesive, dominante). Fiecare l ocus este indicat de
simbol ul abreviat al al el ci mutante, precum si de o cifra, care este obtinuta prin Insumarea val oril or
crossing-over-l or pentru toate interval el e cunoscute situate in stanga fata de pozitia data (fig.51).In
general hartil e genetice se al catuiesc mai usor la organismel e cu un numar mic de grupe de l inkage.
Hartil e au importanta esential a in cunoa^terea organizarii material ul ui genetic si in intel egerea
mecanismel or genetice.
52
Caracteristici Genom nucl ear Genom niitocondrial
Dimensiunca 3000 Mb 16,6 kb
NumSr de mol ecul c diferite
dc A DN
23, l a femeie (XX)24, in cel ul el e
b&rbatufui (XY ), toate l iniare
o mol ecul e circul ara de A DN
NumSr' total de mol ecul e de
A DN per cel ul a
23 in cel ul el e hapl oide46 in
cel ul el e dipl oide
cateva mii
Proteine asociate cateva cl ase de histone si
numeroase cl ase de nonhistone
in cea mai mare parte neasociat cu
proteine
Numar de gene 30 000 40 000 37
Densitate genica
1/30 - 1/60 kb
1/0,45 kb
A DN repetitiv
o mare fractie de A DN repetitiv foarte putin A DN repetitiv
Transcriptia cea mai mare parte a genel or sunt
transcrise individual
transcriptie continua a mai mul tor
gene
Introni prezenti in majoritatea genel or absenti

Procent de A DN codificator 2 - 3 %
aproximativ 93 %
Keeombmarea
cel putin o data l a fiecare set de
cromozomi omol ogi in cursul
meiozei
nu exista
Pattern de ereditate Mendel ian - pentru genel e X
l incate si din autozomi, patern
pentru genel e din cromozomul Y
exel usiv matem
Parficularitatile genomului uman
- A proximativ 99% din A DN-ul cel ul ar
uman nu este transcris in proteine;
- Subunitatil e proteinel or heteromeriee sunt
conditionate de gene situate In cromozomi diferiti;
- Genel e impl icate in etapel e succesive al e
unui proces metabol ic sunt situate in cromozomi
diferiti;
- in genomul uman exista pseudogene gene
cu structura simil ara cu cea a genel or structural e dai;
care in urma unor mutatii au devenit inactive;
-O gena poate fi ampl ificata, uneori de sute
de ori, ca singurul mijl oc de aparare al organismul ui
in fata unei agresiuni exterioare;
-Unel e gene se exprima doar in cursul
diferentierii embrionare, al tel e se exprima de-a l ungul
intregii ontogcncze si se numesc gene de intretinere.
Proiectul genomului uman
Proiectul Human Genome a demarat in
1990 din necesitatea de a coordona activitatea unor
echipe numeroase si eompl exe de genetieieni in
vederea real izarii unui ansambl u de prel ucrari extrem
de fine si de sistematizare a tuturor informatiil or
j
privind A DN-ul uman.
Normal
Ochl ro$ii
Aripi
normale
1=x
Mutant
Ochi albi
20 ct
Aripi
tSiate
Ochi normali
Ochi roii
Aripi normaie
28
Ochi rugoi
Ochi vjermilion
Ochi normali
Peri^ori
normali
Aripi sCurt6
Ochi barafi
Periori
at^rnafi
Hg. 51 Har ta genetica a perechii nr.i (X) de
cromozomi dt; l a mcl anogastcr
53
Scopul primar al PGU a fost acel a de a secventia genomul uman in intregime, pana in anul
2005, fiind bine stabil ite directiil e de actiune si durata l or: pl anul initial de 5ani, final izat in 1995 a
avut ca scop construirea unei harti de l inkaj si a unei harti fizice bazata pe anal iza bibl iotecil or
YA C.Pl anul pentru urmatorii 5ani este identificarea genel or pentru al catuirea unei harti de transcriptie.
PGU ingl obeaza de fapt doua proiecte:
- primul este centrat asupra structurii genomul ui uman si vizeaza cartografierea genel or in
cromozomi;
- al doil ea expl ica functiil e tuturor genel or componente in comparatie cu unel e organisme
model : Escherichia coli, Drosophila etc.
2ftctift&H S
i t
Util izarea tehnicil or de col orare a cromozomil or umani
a permis aprofundarea studiul ui ereditatii umane si a
deschis o noua direetie In studiul ereditatii si anume in
genetica mol ecul ara.
t
ir
Utilizati copii ale figurii alaturate si realizati cariotipul uman
urmarind etapele:
decupati imaginea fiecaruia din cei 46 cromozomi;
ordonati-i apoi dupa l ungime (de l a cei mai mari mici)
construiti perechi de cate doi cromozomi omol ogi
asezati perechil e de cromozomi in grupe A (l -3) B(4-5)
C(6-12) F( 19,20) G (21,22) reprezentand autozomii si
al aturati apoi cei 2 heterozomi la grupel e corespunzatoare
dimensiunil orsi formei lor.
Anolisti dt coriolip
Prin cariotip se inlelege o aranjare sistematica a cromozomilor unei celule mitotice sau meiotice
implicdnd numarul, forma, mdrimea sau orice alta caracteristica care poate f i reprezentativa pentru
complementul cromozomial al unei varietdti celulare,
individ sau specie.
, ^ Stadiul de diviziune cel mai adecvat anal izei
9 A 4P ^ cariotipul ui este metafaza mitotica, cand cromozomii
prezinta maximumul de condensare si col orabil itate.
Procedeul cel mai l arg fol osit in studiul
cromozomil or metafizici este acel a al masuratoril or.
Se masc ara de obicei l ungimea i ntegr al s a
cromozomul ui, l ungimea bratel or cromozomial e,
pozitia constrictiil or secundare in raport cu acea a
centromerul ui etc.
Pentru el aborarea unui cariotip prima conditie
este identificarea morfol ogica a cromozomil or.
Dupa forma l or cromozomii se cl asifica in:
54
- cromozomi metacentrici. cu centromerul situat in punctul median (M) sau in regiunea mediana
(m) si cu un raport al bratel or de 1,0 - 1,7;
- cromozomi telocentrici, cu centromer terminal (T);
- cromozomi acrocentrici, cu centromerul in regiunea terminal a (t);
- cromozomi submetacentrici si subtelocentrici cu centromerul situat in regiunea submediana
si respectiv subterminal a (raportu! bratel or 1,7 - 3,0 si respectiv 3,0 - 7,0).
A l catuirea unui cariotip, indiferent de material ul din care sunt efectuate preparatel e, necesita
mai mul te etape:
Prima dintre acestea este etapaprelucrarii microscopice, constand in al egerea sistematica a
metafazel or ce urmeaza a fi anal izate. Doua criterii sunt esential e in al egerea metafazel or util izabil e:
sa nu existe suprapuneri de cromozomi sau, daca sunt, numarul l or sa fie cat mai mic si sa nu intereseze
mai mul t de 2 cromozomi; cromozomii sa nu fie imprastiati pe o suprafata mare, caz in care ei ar putea
proveni de l a doua sau mai mul te cel ul e.
Metafazel e care corespund anal izei citogenetice trebuie l ocal izate pe l ame. A eeasta l ocal izare
este util a prin aceea ca la prepararea cariotipul ui confruntarea dintre copia fotografica si imaginea
directa a preparatul ui este indispensabil a.
Local izarea metafazel or se poate face prin diferite procedee, dintre carc cel e mai uzual e sum:
montarea exacta a cel or doua verniere de pe pl atina microscopul ui: punctarea cu tus (punctul nu
trebuie sa acopere al te metafaze si in nici un caz nu pe cea pe care o indica).
A doua etapa in al catuirea cariotipul ui consta in studiul cromozomilor. Examinarea
cromozomil or se face cu marimea maxima pe care o poate oferi microscopul cu care se l ucreaza. Ea
implicS:
(1) numaratoarea de cromozomi,
(2) identificarea morfologica a cromozomilor,
(3) identificarea aberatiilor cromozomiale.
Numaratoarea de cromozomi este de o mare importanta dcoarece este prima caracteristica
citogeneticii a popul atiei cel ul are examinate. Numaratoarea cromozomil or se poate face direct in
pl aca metafazica, del imitand eventual anumite regiuni, dar mai corecta si de o mai mare preeizie este
numararea dupa desen. Desenarea mitozel or se poate face fie prin procedeul cl asic care fol oseste
camera cl ara, fie prin simpl a schitare a cromozomil or pe o coal a de hartie.
Urmeaza identificarea cromozomilor apartinand l a diferite grupe, de exempl u cromozomii din
grupel e D sau G ai
cariotipul ui uman.
Etapa prel ucrarii
microscopice este urmata
de etapa prelucrarii
fotografice a metafazel or
c or espunzatoar e. De
c al i tatea c opi i l or
fotogr afic e depinde
intreaga munca de
prel ucrare ul terioara a
c ar iotipur il or . Pentru
fotograffere se al eg numai
metafaze extrem de cl are.
Dupa aceea, cromozomii
sunt decupati si aranjati in
n
u V
A l l
n
A 1
K 5 K K K A I *
c I _ ---------- ........
i A h ft A
D 13 1$
* * * &r*
12
t n m <t x *
% *
F 19-
A
20
W
0, J*
21 <
------- IB
*>A
- 2 2 X %
carotip. Se recomanda ca al catuirea cariotipul ui sa se desfasoare pe baza a cel putin doua copii fotografice
al e metafazei, desenul ui si imaginei microscopice insasi a metafazei, l uata cu un obicctiv cu imersie.
A ranjarea cromozomil or in cariotip, trebuie sa porneasca de l a cunoasterea cariotipul ui normal
al speciei. Primul criteriu de aranjarc a cromozomil or in cariotip este cel al l ungimii, cromozomii fiind
dispusi in ordine descrescatoare. A l doil ea criteriu, este acel a al dispunerii pe grupe morfol ogice. A l
treil ea criteriu fol osit Tn aranjarea cromozomil or in cariotip este acel a al imperecherii cromozomil or
omol ogi.
Cariotipul uman normal
Cariotipul uman este reprezentat prin 7 grupe distincte de cromozomi autozomal i, aranjati in
ordine descrescatoare si numerotati de l a 1la 22 si o pereche de cromozomi sexual i, X si Y.
Caracteristici cantitative al e cromozomil or mitotici umani (Denver, 1960)
Grupcle dc Cromozomul Limite de variatie
cromozomi A R C
A 1 82-90 1,1
48-49
d-3)
2 77-84 1,5- 1,6 38-40
3 63-72 1,2 45-46
B 4 60-64 2,6-2,9 25-28
(4-5) 5 57-60 2.4 - 3,2 24-30
C X 51-59 1.6 -2,8 32-38
(6-12) 6 54-56 1,6- 1,8 36-38
7 47-52 1,3-1,9 35-43
8 44-48 1.5-2,4 29-40
9 44-47 1,8-2,4 32-36
10 43-45 1,9-2,6 27-35
11 43-44 1,5-2,8 26-40
12 42-43 1.7 - 3.1 24-37
D 13 32-36 4,8 - 9.7 10-17
(13-15) 14 32-37 4,3 - 9.5 9-19
15 29-35 3,8-11.9 8-22
E 16 27-33
1
0
0
36-42
(16-18) 17 29-30 1,8-3,1 23-36
18 24-27 2,4 - 4,2 21-29
F 19 22-26 1,2- 1,9 34-35
(19-20) 20 19-25 1,2- 1,3 40-46
G 21 13-20 2,3 - 6,8 13-31
(21-22) 22 12-18 2,0 - 6,0 14-33
Y 11-22 2,9- 0 0-26
videnti*ree crematinei sexuolc*
r
Matefmle necesare. l ame si l amel e microscopice, ace spatul ate, pense, sol utie carmin-acetic
Mod de lucru*La om se recol teaza cel ul el e epitel ial e din mucoasa bucal a cu ajutorul unui ac
spatul at steril izat sau prin racl arca puternica a peretel ui l ateral al mucoasei cu o l ama microscopica
sl efuita.
f
Cel ul el e epitel ial e, recol tate cu un ac spatul at din mucoasa bucal a. se pun pe o l ama la microscop.
Se pune deasupra o picatura de carmin-acetic 2% si se acopera cu o l amel a. Preparatul se incal zeste
(evitand fierberea) timp de 5min la fl acara unci l ampi de spirt. Se apasa apoi l amel a cu dcgetul marc
pentru a obtine un strat unicel ul ar intre l ama si l amel a; cu o hartie se indeparteaza excesul de col orant.
56
La microscop se observa un corpuscul intens col orat, situat in interiorul nucl cul ui, l ipit de
membrana nucl eara, rotund, oval sau triunghiul ar. A cest corpuscul este cromatina sexual a. In cazuril e
nonnal e, ea este prezenta numai in nucl eel e cel ul are l a sexul femel .
Dctftrmiftismiil g*Ali< al caractarelor
Fcnotipic* umane
Sa ne reamintim !
Fenotipul r eprezinta
ansambl ul i n su si r i l or
morfol ogice, fiziol ogi c e,
biochimice, eomportamental e,
etc. ce rezul ta din interactiunea
genotipul ui cu mediul .
Toate trasaturil e morfol ogice, fiziol ogice, biochimice
si eomportamental e caracteristice unei fiinte umane, sunt
determinate genetic.
In determinarea trasaturil or umane exista mai mul te
situatii:
a. Exista cazul in care doua gene al el e A si a (una
dominanta, ceal al ta recesiva) afl ate in raport de dominanta
compl eta sau semidominanta situate intr-un anumit l ocus,
determina variatii al e aeel uiasi caracter. Exempl u: l obii
urechii - l iberi sau atasati, tipul morfol ogic al firul ui de par -
cret, drept, ondul at, Rh-ul , cul oarea ochil or, etc.
b. in al te eazuri exista mai mul t decat doua gene al el e intr-un anumit l ocus, care determina
variatii al e aeel uiasi caracter. Fenomenul se numeste pol ial el ie. Exempl u: ereditatea grupel or sanguine.
c Exista si situatii in carc exprimarea unui caracter fenotipic este rezul tatul unei interactiuni a
mai mul tor gene neal el e. A cestea sunt caractere ereditare cantitative. Exempl u: tal ia (inal timea),
greutatea corporal a, cul oarea piel ii, rezistenta la bol i, temperarrientul , intel igenta, etc. Distributiil e in
popul atia umana a caracterel or cantitative se face dupa model ul normal , rcdat grafic sub forma
cl opotul ui lui Gauss.
Determinismul genetic al unor caractere normale umane
Determinismul genetic a! grupelor sanguine.
Grupcl e sanguine sunt conditionate de o serie pol ial el a ce cuprinde trei al el e L \ si I. A l el e
LA si Ln sunt dominance fata de 1. Gena L A determina aparitia grupei sanguine A I I (LALA si LA1) cu
antigene A pc hematii si anticorpi P in pl asma. Gena LBdetennina aparitia grupei sanguine B III
(LBLBsi LB1) cu antigene B pe hematii si anticorpi a in pl asma. Gena I recesiva este responsabil a de
aparitia grupei sanguine 0 1(II) fara antigene pe hematii si cu anticorpi a si p in pl asma. Cand genel e
dominante LA si LBcoexista in structura genetica a aeel uiasi individ (LALH) el e conditioneaza o grupa
sanguina distincta A B IV. Cel e doua gene sunt codominante. Din interactiunea l or rezul ta un fenotip
distinct cu antigene A si B pe hematii si fara anticorpi in pl asma.
57
Fenotip Genotip Antigene Anticorpi Doneaza la: Primeste de la:
0 ( 1 0 ) 11 -
a ; (3 0 ; A ; B ; A B 0
A (I I ) La La ; La 1 A
P
A ; A B 0; A
B ( III )
Ll! Lb : Lff 1 B a B ; A B 0; B
A B ( I V ) La Lb A ; B - A B 0 ; A ; B ; A B
Cunoasterea modul ui in care se mostenesc grupel e
sanguine are importanta pentru determinarea patemitatii.
A stfel cunoscand grupul sanguin al qopil ul ui si al
mamei, se pot cunoaste grupel e sanguine posibil e al e tatal ui
prezumtiv.
Cunoasterea grupel or sanguine este importanta si
in real izarea transfuziil or (fig. 52).
Determinismul genetic al factorului Rh
Un al t caracter hematol ogic intal nit l a specia umana
este sistemul Rh constituit din cinci factori principal i: C;
c; D; E; e. Factorul D se numeste factorul Rh si este prezent
l a 85 % din popul atia umana fiind determinat de o pereche
de gene al el e: rh si rh (una dominanta, ceal al ta recesiva).
Gena rh+este responsabil a de aparitia indivizil or Rh' (rh4
rh' sau rl Trh) cu antigenul Rh pe hematii.Restul de 15%
din popul atia umana nu prezinta factorul Rh, indi vizii fiind Rh cu genotipul rhrh.Cunoasterea modul ui
de transmiteye a factorul ui Rh prezinta o importanta deosebita pentru real izarea transfuziil or (fig. 53)
si pentru depistarea sarcinil or incompatibl e, care apar atunci cand cei doi parinti au Rh diferit Daca
o mama Rh negativ are o sarcina Rh pozitiv (de la un tata Rh pozitiv) atunci ea poate fabrica anticorpi
anti Rh care vor ataca hematiil e pozitive al e fatul ui, incepand cu a doua sarcina. Prima sarcina poate
evol ua normal deoarece in conditii
fiziol ogice, hematiil e Rh pozitiv al e fatul ui
nu pot traversa pl acenta si deci nu ajung in
circul atia materna. La nastere, prin ruperil e
de vase sanguine care au l oc in momentul
dezl ipirii pl acentei de uter, o parte din sangel e
fetal trece la mama si stimul eaza producerea
de anticorpi anti-Rh. La o noua sarcina acesti
anticorpi care pot traversa capil arel e
pl acentare patrund in circul atia fetal a si
distrug hematiil e fatul ui, putand duce la avort
spontan (fig. 54).
Determinismul genetic al sexului
Sexul indivizil or umani este un caracter ereditar determinat de prezenta unor cromozomi special i
denumiti cromozomi ai sexul ui sau heterozomi. A cestia sunt de un singur tip- XX, la femei, motiv
pentru care sunt numite si homogametice deoarece nu produc decat un singur tip de gameti (ovul e), in
timp ce, la barbati, sunt de doua tipuri- X Y, motiv pentru care acest sex este considerat heterogametic
deoarece produce doua tipuri de spermatozoizi.
Jonator Rh*
ww
Jonator Rr f
*
\
Hematii Rh+
^hematH Rh-
*> anticorpi ant! Rh4
- PrlmBor Rh / >
^Tl WTOTH
pri ma transfuzi e Formarea antlcorpllor a doua t r an s l at e
anti Rh
Fig. 53* I mpor tanta cunoastcri i Rh-ul ui in transfuzi i
f t
A *
it*

AIIJ V pvnfer
a*
!
Fig. 52 Compati bi l i tate transfuzi onal a
58
Heterozomii X si Y nu sunt omol ogi, nu
real izeaza crossing-over iar genel e din structura l or-
chiar daca sunt recesive, se manifesta in fenotip intr-
un singur exempl ar- fenomenul de hemizigotie.
Cromozomul X contine gene de importanta
majora pentru individ (nu poate l ipsi din genotip), iar
cromozomul Y joaca un rol esential in determinarea
mascul initatii.
s
Determinismul culoriipielii la om
Cul oarea piel ii la indivizii apartinand diferitel or
rase umane variaza intre al ba si neagra, fara a
reprezenta un caracter de superioritate sau inferioritate
deoarece, in genomul uman nu sunt diferentieri
cantitative sau cal itative de materal genetic.
Determinismul cul orii piel ii este conditionat de
prezenta unor perechi de gene neal el e,Exista mai mul te
ipoteze privind numarul perechil or de gene care
intervin in pigmentarea piel ii - intre 2 si 20 gene,dar
este cert ca acestea segrega independent si au un efect
cumul ativ. Conform ipotezei l ui C.B.Davenport,
cantitatea de pigment din piel e (mel anina) este
determinate de efectul cumul ativ al genel or P] si P.
astfel ;
- la negri: se afl a in stare homozigota - P, Pt P2
P?- toate al el el e dominante;
- l a mul atri inchisi: - ? ]p]?2P2sau P,P]P:,p2 -3
gene pentru pigmentare;
- l a mul atri propriu-zisi: - Pj Pj P^sau P,P,p2p2
- l a mul atri deschisi : - P,p,p2p2 sau
pjpjPjpj - o singura grupa pentru pigmentare;
- l a al bi: - p 1p,p2p2 -toate al el el e sunt
recesive cu cea mai mica cantitate de mel anina;
Este un determinism compl ex datorat unei serii pol ial el e. Combinarea al el el or si insumarea
efectel or l or determina fenotipuri variate concretizate intr-o mare diversitate de nuante de par - de la
bl ond foarte deschis pana la negru inchis.
sau PjPjP2P, - 2 gene pentru pigmentare;
Melanina % Fenotipul
0 - l l A l b
12-25 Mul atru deschis
26- 40 Mul atru
41- 55 Mul atru inchis
56- 78 Negru
Determinismul genetic al culoriiparului
Hemitii cu antigem Rh dtn
tangel* calui a! cJ ouea fit
Anbcorp* inti Rh matemi in wngeie fltuM
Fig. 54 I mpor tanta cunuasteri i Rh-ul ui
in sarcinil e incompatibil c
Hematii ou antigeni Rh din sangele
pnmului fftt Tn sangele matem
Anbcorpi wife Rh *riat*nm
Hematii
sangele pnmuim fSt
Pl acenta
59
Cantitatea de pigment din par este determinate! de doua perechi de gene, una pentru pigmental
brun (mel anina) si al ta pentru pigmental rosu. Fiecare dintre aceste perechi de gene apartin unei serii
pol ial el e reprezentate de:
- MM; Mbw; Mbk- pentru genel e care control eaza sinteza de mel anina;
- R ; R - pentru genel e care control eaza productia de pigment rosu.
Determinismul genetic al culorii ochilor
Cul oarea ochil or prezinta un determinism genetic mai compl ex decat cul oarea parul ui. In
determinismul sau sunt impl icate 3 gene al el e care la randul l or se prezinta sub forma unor serii
pol ial el e. In ordinea dominantei cel e trei gene sunt: Ebr- pentru ochi negri, E8r- pentru ochi verzi, Ebl-
pentru ochi al bastri. Ca urmare a acestei dominance, ochii de cul oare al bastra sunt determinati de
genotipul homozigot de tipul EblEbl.
Din interactiunea cel or 3 gene, la indivizii heterozigoti apar variate nuante intermediare.
Determinismul genetic in memorie, intel igenta, c ompor tamen t *
Memoria se refera la capacitatea de a stoca si ul terior de a regasi si refol osi informatia invatata.
La baza memoriei sta proprietatea de engramare a neuronul ui, adica pastrarea in structura acestuia a
"urmel or44unei informatii venite din mediu. A ngajarea neuronul ui in engramare este conditional ! de
renuntareaacestuia la diviziune, proces care ar al tera engramel e. A eeasta sugereaza ca mecanismel e
engramarii au, in principal , l ocal izare nucl eara. H.Hyden a sugerat in 1960 ca informatia ce sta la
baza engramarii este continuta in acizii nucl eici si proteinel e neuronal e. A stfel , A DN pastreaza memoria
extraindividual a, de specie, a fiintel or vii, pe cand A RN este impl icat in memoria individual s,
reprezentand tabl ita pe care degetel e experientei inscriu insemnel e lor.
Dupa cel c mai mul te ipoteze actual e, la baza memoriei sta rel atia A RM,n proteine. Memoria
de scurta durata are la baza activitatea el ectrica a neuronil or impl icati in engramare, pe cand in memoria
de l unga durata, activitatea el ectrica a neuronil or induce, de o maniera inca putin cunoscuta, formarea
de A RNmcare dirijeaja apoi sinteza de proteine impl icate in stocarea memoriei de l unga durata.
A numite tipuri de invatare par a impl ica sinteza anumitor tipuri de A RN de vreme ce intr-un tip de
invatare se schimba raportul A / U?pe cand intr-un al t tip de invatare se schimba raportul U / C.
Inteligenta (lat. inter =intre s |lego-legere - l egatura) ar putea fi definita drept capacitatea de
a desprinde cu rapiditate l egaturil e cauzal e esential e dintre fenomene, de a adapta comportamentul la
circumstantel e date.Se cunosc cel putin sase capacitati distincte: capacitatea verbdlii,facilitated verbala,
capacitatea spatiata, capacitatea de rat ion ament si memoria pe termen scurt si pe termen lung.
Deosebiril e care apar intre indivizi umani din aceste puncte de vedere pot reprezenta manifesterea
unor factori genetici sau ai mediul ui ambiant ori a interdependentei lor. Una dintre cel e mai acceptate
teorii privind determinarea genetica a intel igentei considera ca factorii impl icati sunt atit de natura
ereditara cat si factori ambiental i.Fiecare individ se naste cu un anumit potential intel ectual detenninat
de zestrea sa genetica care se va exprima insa in functie de conditiil e in care creste si este educat.
Coeficientul de intel igenta (C.I. sau IQ )- reprezentand raportul dintre varsta mintal a si varsta
cronol ogica inmul titcu 100 are o natura pol igeniea. Dupa Fulker exista circa 22 l oci genici impl icati
in determinismul ereditar al intel igentei.
Exista teste prin care se poate estimacoeficientul de intel igenta (IQ) pe baza unui chestionar cu
punctaj (testul Binet). In functie de structura genetica a fiecarei pcrsoane, pentru genel e impl icate in
determinarea unui asemenea caracter compl ex de personal itate psihica umana, oamenii real izeaza
performance intel eetual e diferite:
Mici - IQ sub 80;
60
Medii - IQ cuprins intre 90- 100;
Mari - IQ cuprins intre 120- 130;
Deosebita - IQ peste 150 (genii)
Fiind o trasatura ereditara cantitativa, ca si tal ia,
greutatea, memoria, comportamentul ,etc.intel igenta
,exprimata prin IQ prezinta in popul atia umana o
distribute normal a de tip gaussian (fig. 55).
Comportamentul r epr ezinta ansambl ul
manifestaril or obiective al e oamenil or, prin care se
exterioriz.eaza viata psihica. Potrivit dichotomiei
gal toniene, daca intel ectul reprezinta o jumatate,
caracterul comportamental contureaza ceal al ta jumatate
a personal itatii umane. In toate domeniil e personal itatii,
componenta genetica constituie partea precumpanitoare.
Comportamentul este un fenotip ce prezinta o mare
variabil itate. Diferitel e caractere eomportamental e la
animal e si om sunt determinate unigenic si pol igenic.
Comportamentul instinctiv, avand l a baza refl exul neconditionat are un determinism strict
genetic, pe cand invatarea are la baza refl exul conditional fiind in esenta un produs al mediul ui.
real izat pe un anumit fond genetic. A stfel , comportamentul organismul ui ca si restul fenotipul ui sau
reprezinta rezul tatul interactiunii genotip-mediu. Diferentel e individuate in comportament au la baza
variatia factoril or genetici, variatia factoril or de mediu precum si interactiunea lor.
Majoritatea trasaturil or psihol ogice fac parte din categoria caracterel or metrice cu variabil itate
continua, in general nesegregante dupa critcriil e mcndel iene.
Ret i net i !
%
Ereditatea fixeaza doar l imitel e intre care se poate dezvol ta un caracter genetic. Toate trasaturil e
morfol ogice, fiziol ogice, biochimice si eomportamental e caracteristice unei fiinte umane, sunt
determinate de interrel atia genotip - mediu.
4PU CM I I
* Precizati care sunt genotipuril e cel or patru grupe sanguine rezul tate l a copiii unui cupl u in
care mama are grupa sanguina B heterozigot (LB1) si tatal are grupa sanguina A heterozigot
(LAI).
>Notam cu br si b, genel e al el e care determina cul oarea ochil or (b+- cul oarea neagra, b cul oarea
al bastra). Precizati ce cul ori vor avea ochii copiil or unui cupl u in care mama si tata au structura
genetica b+b.
Tipul morfol ogic al firul ui de par este dat de doua gene al el e (H!si H) in raport de dominanta
incompl cta. Ce tipuri morfol ogice de par vor avea copiii rezul tati din casatoria unui cupl u cu
parul cret(FTH).
61
Stabillrea spectrulifi gentiic individual
Conditie: experimentatorul , pentru aeeasta experienta trebuie sa-si cunoasca bunicii si eventual
strabunicii (poate cul ege eventual date de l a parinti, bunici etc).
Materiale necesare: o coal a de hartie, compas, echer, rigl a.
Se iau in consideratie urmatoarel e caractere individual e:
j
1. Cul oarea ochil or: cul oarea al bastra este recesiva fata de al te cul ori.
2. Cul oarea parul ui: par bl ond recesiv fata de cel inchis; par rosu recesiv fata de cul oril e mai
inchise.
3. Directia de orientare a parul ui; vartej in directia mersul ui acel or de ceasomic dominant fata
de vartej in sens in vers.
4. Par cret dominant fata de cel neted
>
5. Prezenta parul ui pe segmentul mijl opiu al degetel or (al tel e decat aratatorul ) dominanta fata
de absenta parul ui.
6 . Dal tonismul (confuzia cul oril or) recesiv fata de vederea normal a.
. 7. Chel ia prematura sau regul ata este mostenita cu un caracter dominant care se manifesta in
jurul varstei de 34 ani. Caracterul nu se manifesta decat extrem de r^r l a femei (este un caracter l imitat
la sex). El evii pot sa aprecieze situatia l orjudecand pe cea aparintil or, data fiind dominanta caracterul ui.
8 . Lobul aderent al ureehii este recesiv fata de
cel l iber sau pendul .
9. Posibil itatea de a da degetul mare pe spate
dominanta fata de conditia opusa cu l igamentel e strans^.
10. Capacitatea de a degusta unel e substante
precum tioureea sau fenil tio-carbomida este dominanta
fata de incapacitatea de a degusta aceste substante.
11. Prezenta gropitei in obraz dominanta fata de
absenta acesteia.
12. Varful vaduvei - parul de pe frunte extins
in centrul ei ca un triunghi dominanta fata de l inia
dreapta a parul ui pe frunte.
13. Capacitatea de a indoi l imba, astfel incat
marginiie l ateral e sa formeze un U este dominanta
fata de incapacitatea de a indoi astfel l imba.
Sp?i*trui genetic al unui b<iat
- cu grupa sanguine I)
cu par (C)
- carc nu poate iridoi l imba l ateral di
- yu oehii de cul oare irichistS ; K)
cu iobsi uicchii liber* (1)
vupuvn.tiya nvjyaw 'Uitt..; 1-. n! i
r i i>oh dc cuioinc thchis* vh' iilbv- n
t * lobii urcchi: lircn lohi .v.dHftt)
Mod de lucru. Se al catuieste o harta privind
caracteristici l e individual e ereditare al e fiecarui individ
dupa model ul din figura al aturata.
62
Gtntlico rosclor URiont9
Sa ne reominfim !
Spre deosebirc dc al te entitati biol ogice. emu! este
o fiinta biosoeial S. Formarea lui s-a produs in ui*ma titiui
mdel ungat proccs de evol utic biol ogic# dar si de
dezvol tare social a. Parasind l umea animal a. omul a
ramas parte a naturii.
Qenetiea raselor umane
Ca si l a al te fiinte vii, l a om insusiril e
i : 7 j
morfol ogice, fiziol ogic e, bioc himic e,
eomportamental e sunt determinate de structuri
genetice, iar transmiterea l or de la o generatie
la al ta are l oc conform l egil or ereditatii.
Material ul genetic la om este l ocal izat in cei
46 cromozomi (23 de origine paterna si 23 de origine materna). Cromozomii fiecarei cel ul e umane
contin aproximativ 35 000 de gene. De aceea l a om posibil itatil e variabil itatii combinative a caracterel or
sunt cu mul t mai mari decat la al te specii. Fiecare om este din punct de vedere genetic un exempl ar
unic al speciei umane. Chiar in cazul unei famil ii cu mul ti copii nu exista doi identici.
Fiecare individ biol ogic nu este insa o imitate izol ata, ci el apartine unei popul atii din cadrul
speciei Homo sapiens sapiens. Variabil itatea interindividual a nu este atat de mare incat sa nu se
permita caracterizari sau cl asificari bazate pe ascmanari de conformatie.
Rasele umane
A ntropol ogia cl asica admite ca rasa este o grupare biol ogica caracterizata prin origine comuna,
printr-o anumita distribute geografica si printr-un ansambl u de particul aritati fizice: prin fonna capul ui
(exista rase brahicefal e, dol icocefal e si mezocefal e); prin fonna parul ui (neted sau cret); prin pil ozitatea
facial a si corporal a; prin pigmentatie; prin fonna fetei, nasul ui si buzel or; prin inSl time, etc.
Incercari de a real iza o cl asificare a popul atiil or umane in rase umane au existat inca din
antichitate.
- Herodot (sec. V i.H.) este considerat nu numai parintel e istoriei dar si al antropol ogiei;
-Plinius cel Batrdn a oferit o expl icatie naiva, bazata pe diferentel e de cl ima, pentru diferentel e
dintre africani si europeni;
- George Buffon a enuntat ideea ca toti oamenii apartin acel eiasi specii si dupa ce s-au raspandit
pe tot gl obul ca urmare a infl uentei cl imatul ui diferit, s-au diferentiat in rase.
- A bia dupa cc s-a reusit sa se anal izeze structura genetica a popul atiil or umane, pc baza markeril or
genetici s-a putut da o expl icatie corecta diferentierii in rase a popul atiil or speciil or umane. Markerii
genetici sunt el emente strict mostenite si care nu fac obiectul schimbaril or rapide induse de mediu. Ei
sufera schimbare evol utiva pe tennen l ung sub actiunea unor forte al e dinamicii genomice reprezentate
de: sel ectia natural a (incl uzand si sel ectia sexual a), mutatii, migratii, driftul genetic.
- Pentru prima data in istoria cercetarii structurii genetice a popul atiil or umane sotii Hirsyfeld
(1919) au evidential diferentel e in frecventa antigenil or de pe suprafata eritrocitel or expresie
mol ecul ara a diferitel or constitutii genetice a grupel or sangvine A , B, 0, la diferite grupe etnice afl ate
in armatel e bel igcrante din Primul Razboi Mondial . De atunci asemenea diferente au fost evidentiate
in toate cazuril e de determinism genetic al al tor grupe sanguine, incl uzand sistemul sanguin Rh.
-Exista parametri care defmesc:
- inrudirea dintre rase - data de identitatea genetica (IG);
- diferenta genetica dintre rase data de distanta genetica (DG), toate rasel e umane apartinand
uneia si acel eiasi specii Homo sapiens sapiens._______________________________________________
63
Mdsurarea diferenteigeniceglobale dintre doua popul atii se real izeaza dupa formul a:
f F " - V p / p ( l ^p J l in care;
Vp =varianta dintre frecventel e genice al e unui set de n popul atii;
P =frecventa medie a popul atiil or.
Stabilirea distantei genetice este datade formul a:
j d =x - y ] in care:
x =frecventa genei intr-una din popul atiil e anal izate;
y =frecventa genei in cea de-a doua popul atie anal izata.
Din punct de vedere genetic rasel e pot fi definite ca popul atii izol ate cu o frecventa caracteristica
a genel or care le deosebeste de al te popul atii apartinand acel eiasi specii. El e se pot deosebi prin
frecventa inegal a a unor gene j ar nu prin monopol ul excl usi v al unor gene. Imensa majoritate a genel or
umane are o distribute uniforma. Mai putin de 15% dintre gene au o concentrate particul ara;o serie
de gene sunt mai frecvente intr-o rasa decat in al ta.
Originea raselor umane a suscitat si suscita inca numeroase discutii.Sunt conturate mai pregnant
doua teor ii:
-teoria monocentrista - toate rasel e s-au diferentiat intr-o singura regiune,situata undeva in
A sia. Din aeeasta rasa primordial a s-au conturat doua rase importante:rasa mongol ida - in nord estul
A siei si rasa sud-vestica, constituita din doua ramuri ramura europida si ramura euroasiatica sau
negroido-austral oida;
-teoriapolicentristd - considera ca diferentierea rasel or a inceput de mul t si a avut un caracter
l ocal : din popul atiil e de pitecantropi europeni s-a consol idat rasa europida, din grupel e de sinantropi
au derivat mongol izi, iar din popul atiil e de pitecantropi africani s-au conturat negrizii.
Majoritatea criteriil or de taxonomie raseol ogica sunt variabil e de l a autor la autor dar,
pornindu-se de l a caractere morfol ogice aparente (cul oarea piel ii si parul ui, conformatia craniul ui si
a fetei, ctc) se pot distinge trei mari rase (fig. 56):
-alba - l eucoderma numita si caucaziana;
*
-galbena - xantoderma, din care fac parte si amerindienii;
-neagra - mel anoderma.
Daca impartirea omenirii in 3-4 rase mari s-a facut pe criterii morfol ogice, in subimpartiri s-au
fol osit si al te criterii: etnic, geografic, l ingvistic, etnografic, cul tural . Eforturil e antropobiol ogiei s-au
indreptat spre fol osirea consecventa nu numai a criteriil or biol ogice (morfol ogice, fiziol ogice,
biochimice, gcnetice, imunol ogice). Ea a cautat sa l amureasca totodata si unel e rel atii dintre rasa,
subrasa, etnie, l imba, cul tura, asezare geografica.
Unii autori admit ca in cadrul fieearei rase mari exista mai mul te subrase. in ca/ul rasei al be -
l eucoderma- de exempl u sunt subrasel e( fig. 57a,b,c,d,e):
-nordica - cu indivizi inal th l ongil ini (cu trasaturi l ungi). dol icoccfal i (craniu al ungit- indice
75 - 81) cu nasul l ung si drept, cu parul bl ond neted moal e, cu ochi al bastri, piel e al ba rozata
- dinarica - cu
indivizi inal ti, l ongil ini,
brahicefal i (craniul cu
diametrel e l ongitudinal
si transversal aproape
egal e - indice 81,0
85,4) cu nasul l ung
coroiat, parul negru
castaniu. cu ochi negri,
piel e inchisa
64
-alpina - cu indivizi scunzi si robusti, brevil ini (cu trasaturi
scurte - trup si membre scurte si groase), brahicefal i, cu nasul bont,
cu parul aspru - inchis, cu pigmentatie moderate
-mediteranoida - cu indivizi scunzi. avand trasaturi fine,
l ongil ini, dol icefal i, cu fata ingusta, cu nas drept, cu parul negru -
moal e - ondul at, cu ochi negri stral ucitori, piel e oachesa si cal da
-esteuropoida - cu indivizi scunzi, brevil ini, cu fata l ata,
umerii obrajil or proeminenti si fanta pal pebral a mongol oida, cu
nasul cam, cu parul bl ond canepiu, cu ochii al bastrii cenusii, piel ea
al ba gal buie.
A ceste subrase nu se intal nesc azi ca popul atii al catuite
numai dintr-o varianta sau al ta, ci ca mixturi de caractere in indivizi
concreti. uneori greu dc cl asificat.
In specia umana Homo sapiens sapiens, careia ii apartin toate
rasel e umane nu exista rase pure, deoarece o astfel de rasa ar trebui
sa fie formata din indivizi homozigoti pentru toate genel e al el e.
Dupa cum se stie specia umana este extrem de heterozigoti. La om
consangvinizarea (cu cfectel e ci negative) a fost impiedicata prin
l egisl ate, prin rel igie. Popul atiil e umane prezinta o mare diversitatc
genetica, astfel ea cel mai adesea deosebiril e genetice dintre indivizii
unei rase depasesc deosebiril e genetice dintre rase.
Toate cercetaril e modeme de genetica umana n-au reusit sa
pun3 in cvidenta existenta unor diferente rasial e in ceea ce priveste
frecventa genel or care determina capacitatea intel ectual a. Genel e
pentru intel igenta, fiind rel ativ numeroase, se distribuie probabil istic
A
in cadrul popul atiil or si rasel or umane care sunt heterozigote. In
once popul atie sau rasa nu exista, din punct dc vedere genetic
posibil itatea homozigotarii tuturor aeestor gene si deci este excl usa
probabil ital ca aparitiei unei rase cu frecventa marita de tol erante
sau genii. Indivizii dotati exceptional , adica tal entel e si geniil e, se
distribuie probabil istic in cadrul tuturor rasel or umane, cu frecventa
simil ara.
Concl uzionSnd,se poate spune ca nu exista nici un criteriu
de a diferentia rasel e umane de a diviza popul atiil e umane in rase. Daca se util izcaza un numar
suficient de mare de caractere, atunci fiecare individ este o rasa. Un ul tim argument in acest sens a
fost adus deA C. W'fao/? pornind de l a cereetarea nucl eotidel or A DN-ul ui mitocondrial : doi indivizi
apartinind indiferent carei rase el asice,au in eomun 0,64 % dintre secvente in timp ce la cel el al te
mamifere variatiil e individual e sunt mul t mai mari.
Fig. 57 Subrase umane
1 f t cl i net i !
a w
Pentru ca diferentierea rasial a este rel ativ recenta in omenire (real izandu-se in ul timel e cateva zeci de mii de
ani) imensa majoritate a genel or specifice este aceeasi in Tntreaga omenire.
o Neomogenital ea, varietatea omenirii nu presupune superioritati sau inferioritati "absol ute1*, ci eventual
aptitudini fel urite, compl ementare in cadml civil izatiei pl anetarc.
r r
/4PLICMII
* A nal izati col egii de cl asa si mcercati sa stabil iti la ei caracteristici apartinand diferitel or subrase.
65
Mut agt ot zo si Urci(ogii#xQ vmoni
Sfi ne reaminlim !
Diferiti factori natural i produc,
in mod constant, modificari la
nivel ul material ul ui genetic*
Mul te din aceste modificari pot fi
indepartate prin actiunea unui
proces reparator care actioneaza
la nivel ul A DN. A l tel e insa se
instal eaza l a nivel ul material ul ui
genetic, determinand aparitia dc
mutatii,
Clasificarea mutatiilor
Mu tafia poate fi definita ca fenomenul prin care se
produc modificari in structura si functiil e material ul ui genetic,
sub actiunea factoril or mutageni. Procesul prin care sc produc
mutatiil e, poarta numel e de mutagenezH
A ceste sehimbari se mostenesc de la o generatie la
al ta. El e nu se datoreaza efectel or recombinarii genetice sau
segregarii factoril or ereditari.
Mutatiil e se cl asifica dupa mai mul te criterii:
Dupa cantitatea de material genetic afectat:
genomice, cromozomale, genice;
Dupa modul de manifestare\ dominante, recesive,
codominante, letale - in stare homozigota determina aparitia
de indivizi incapabil i de supravietuire, semiletale determina
in stare homozigota aparitia unor indivizi care supravietuiesc partial ;
Dupa localizare mutatiil e sunt: autozomale pl asate pe autozomi, heterozomale pl asate pe
heterozomi;
Din punct de vedere a I efectului: daunatoare, neutre9folositoare\
Dupa modul de aparitie: naturale spontane, artificiale provocate de om;
Dupa tipul de celule in care apar. gametice - care sunt ereditare si pot fi observate la descendenti
in diferite generatii. somatice - ce pot fi izol ate si reproduse ca linii sau cl one mutante la organismel e
care se inmul tesc vegetativ.
Diferitel e tipuri de mutatii pot determina in cursul dezvol tarii intrauterine aparitia unor
mal formatii cu diferite grade de severitate, fenomen cunoscut sub numel e de teratogcneza.
Tipuri de mutatii umane
Mutatiil e material ul ui genetic uman pot fi: genomice, cromozomale, genice producand mal adii
mai mul t sau mai putin severe.
r----rr
k -
!;ig. 58 %Nou nascut l ripk>id viu cu mul tipl e
mal formatii
Maladii determinate de mutatii genomice
Mutatiile genomice afecteaza genomul sau
compl ementul cromozomial prin modificarea
numarul ui de cromozomi si pot ft reprezentate de;
poliploidii si aneuploidii.
In poliploidie are l oc o mul tipl icare a
numarul ui de seturi dc cromozomi. In cazul speciei
umane, pol ipl oidia este l etal a. A u fost descrise
cazuri de feti umani tripl oizi (2n = 3x =69
cromozomi) nascuti vii si care nu au supravietuit
mul t timp (fig. 58).
66
i i
i i
Fecundatie
~ Y J
V
Gameti
neechilibrati
genetic
Aneuploidia este determinata de modificarea
numarul ui de cromozomi (cu unul sau doi) in pl us sau in
minus. Poate afecta fie autozomii - perechil e 1-22
(aneuploidii autozomale), fie heterozomii -XX sau XY
(<aneuploidii heterozomale).
A neupl oidia rezul ta dintr-o eroare: in tirnpul formarii
gametil or prin diviziune meiotica, nu se produce disjunctia
uneia sau mai mul tor perechi de cromozomi omol ogi. Daca
o pereche de cromozomi omol ogi nu se mai separa si
migreaza spre acel asi pol rezul ta gameti dezechil ibrati
genetic (n+1) sau (n-1). Dupa fecundatie pot rezul ta
indivizi cu trei cromozomi omol ogi- trisomie sau cu un
singur cromozom dintr-o pereche -monosomie (fig. 59).
Cel e mai cunoscute mal adii determinate de
aneuploidii autozomale sunt:
Sindromul Patau- determinat de trisomia 13 ;
persoanel e afectate nu depasesc varsta de 3-4 l uni,
prezentand numeroase mal formatii al e schel etul ui, inimii,
sistemul ui nervos central etc.
Sindromul Edwards- determinat de trisomia 18 ; indivizii afectati prezinta mal formatii cardiace,
al e eapul ui, fetei, sunt inapoiati mintal ,cu grave deficiente neuro-senzorial e.
Sindromul Down- determinat de trisomia 21 (fig. 60).
A re o incidenta de 1-2%o dar poate creste odata cu cresterea varstei mamei l a 10%o (intre 40 -
45 ani) si la 21 %0 in cazul mamel or peste 45 de ani. Cauza este scaderea eficientei meiozei ce duce la
non-disjunctie frecventa o data cu cresterea varstei ovocitul ui.
Cei afectati sunt de tal ie mica, craniul mic, rotund, cu profil ul fetei pl at. Gatul este scurt si gros,
mainil e scurte si l ate (fig. 61). Dezvol tarea intel ectual a este deficitara. Durata medic de viata este
redusa datorita sensibil itatii pe care o prezinta la infectii.
Trisomie
Fig. 59 Mecanismul apari tiei
aneupl oi di i i or
\ /
i i I m
i
\ r
0

-

*
+
- f
*

4
t
m


m
B

*
* i
*
*
a e
V
'4
i _*
; :
l -f*
11

* *
I i

7
* i
a
1- *

14 ft
6 3
Kl
*
< t
9 %
i S
*T
f It
* M

f )
*
*
v>

i t
1
u
30
v - * *
* u
31
X
t ft
J J
11^.61 C'opi! al ectat dc si miromui Down
ii\ ^>0 Trisomia 21- cari otip
67
Aneuploidiile heterozomale sunt mul t mai frecvente decat cel e autozomal e. El e se datoreaza
non-disjunctiei cromozomil or sexual i fie in ovogeneza femeii, fie in spermatogeneza barbatul ui unui
cupl u, sau l a ambii. Determina urmatoarel e mal adii :
Sindromul Turner (2n - 45 =44 XO)
Este caracteristic femeil or. A cestea sunt de statura mica cu gatul patrat, cu par intins pe ceafa.
Organel e genital e sunt sl ab dezvol tate. Prezinta anomal ii cardiace, renal e si steril itate.
Lipseste cromatina sexual a.
Trisomia "X" (2n =47=44XXX)
A pare la femei. Se asociaza o oarecare tcndinta de viril itate - pil ozitate pe fata si corp. Prezinta
steril itate si debil itate mintal a.
Sindromul Klinefelter (2n - 4 7 - 4 4 XXY)
Este intal nit la barbati. Sindromul se caracterizeaza prin tal ie inal ta, muscul atura sl ab dczvol tata,
bazin l arg, dezvol tare anormal a a mamel oanel or, atrofiere testicul ara, oarecare grad de retardare mintal a.
Este prezenta cromatina sexual a.
Nu au fost semnal ate eazuri cu cariotip de genul -2rv^45-44YO- deoarece absenta
cromozomul ui X este l etal a - cromozomul X fiind cscntial pentru supravietuire.
Maladii determinate de mutatii cromozomale
Mutatiil e cromozomal e =cromozomial e sunt restructured al e cromozomil or determinate de
ruperea unor fragmente de cromozomi sub actiunea factoril or de mediu. Fragmentui desprins accidental
contine un anumit numar de gene (fig. 62) s i :
<
g MONOP LOIDIE
LU
5
D
Z
LU
w
ANEUPLOI DIE
P OLIP LOIDIE
CD

V)
z
<
1
cI NVERSI E
d
3
I
O
D
a:
in
LU
%
-J
t i l
!S
(D
z:
= LA NIVELUL UNUI CROMOZOM
DELETlEc
d
2 CROMOZOMI
ACf?OCENTf?ICl
TRANSLOCAT1E
RECIPROCA DE
DOUASEGMENTE
NEOMOLOAGE
UL MAI MULTOR CROMOZOMI
Fig. 62 #Tipuri de niututii

-se poate reatasa cromozomul ui respectiv in pozitie inversa- inversie;

-se poate atasa cromozomul ui omol og care astfel va dobandi gene in dubl u exempl ar - duplicatie\
-se poate atasa unui cromozom neomol og -translocatie sau se poate pierde - deletie.
68
Sindromul "Cri du chat - 'tipatul pisicii a carei denumire
deriva de l a tipatul caracteristic pe care il prezinta nou nascutii cu
pl ans anormal , se datoreaza del etiei partial e a bratul ui scurt al
cromozomul ui din perechea a V-a.
Copiii bol navi prezinta microcefal ie cu grava intarziere mintal a
(fig. 63)
Maladii determinate de mutatii genice
Mutatiil e genice pot afecta genel e in total itate sau numai
anumite perechi de nucl eotide.
Genel e pot suferi modificari al e succesiunii nucl eotidel or
determinand efecte diferite precum:
- aparitia unor anomalii morfologice:
- afecteaza sinteza unor proteine tulburdnd functiile unde
acestea sunt implicate;
-provoaca koli metabolice ereditare, etc,
Mutatiil e genice pot fi autozomale si heterozomale.
1. Maladiile genice autozomale se manifest^cu frecventa
egal a l a cel e doua sexe si sunt determinate de mutatii dominante sau
o .
recesive al e unor gene situate in cromozomii autozomi.
Cel e dominante sunt reprezentate de:
- Sindactilia - unirea degetel or de l a maini si/sau de la picioare;
- Polidactilia - degete supl imentare la maini si / sau la picioare
(fig. 64)
- Prognatismul - marirea anormal a a buzei inferioare insotita
de apl atizarea transversal a a craniul ui. (fig. 65)
Cel e recesive sunt reprezentate de:
- Albinismul- absenta pigmentul ui mel anic din piel e par si
iris;
- Anemia falciformd - eritrocitel e au forma de secera(fig. 66
Este determinata de inl ocuirea acidul ui gl utamic cu val ina in pozitia
a sasea a catenei din mol ecul a de hemogl obina.A stfel
modificata,hemogIobina are o capacitate redusa de fixare a 0,s i de
aceea heterozigoti i nu rezista bine l a efort.
2. Maladiile genice heterozomale se transmit eu frecventa
diferita l a cel e doua sexe si sunt determinate de mutatii al e unor gene
din heterozomi.
Hemofilia este
a? 0 ma'adie sex-l inkata,
f * recesiva determinata de
prezenta unei gene
*" / mutante pe cromozomul X. Cei afectati au hemoragii
v / 4 puternice, la cel e mai mici traumatisme.
J Gena fiind recesiva, o femcic - XhX-in stare
f : v hetcrozigotii este normal s fenotipic insa un barbat - XhY-
este hemofil ic. A eeasta situatie se numeste hemizigotie.
v ....- - Deoarece barbatul are un singur l ocus pentru gena h\
! ; w *A nemia fakitoraia j acesta se poate exprima fenotipic intr-un singur exempl ar.
69
Sanatoasa
Bol nav hemofi l i c ^
cr
X X
xh Y
Fi
X IX
Qs an f t o as e Os an i t o s i QSi n l t o as e C/sarat o?i
+ P u r t i t o a r e + Pu r t At n ar e Pu r t at o ar e
Santoasa
Purtatoare
Sart^toS
cf
Fl
25%
y SSnatoase
PyrtStoare
[13
X Y
cf
25%
Bo l n av i
h em p f l l i c i
) 25%
San &t o as e
25%
O Si n A t o s i
Boal a se manifesta la barbati dar se transmite pe l inie
materna. Un barbat hemofil ic va avea cu o femeie
normal a numai copii normal i deoarece cromozomul
cu gena Xh este mostenit numai de fete in timp ce
baietii mostenesc de la mama cromozomul normal .
i %
Fiicel e sunt sanatoase dar purtatoare al e genei Xh
(fig. 67).
Daltonismul este o mal adie sex l inkata,
recesiva in care sunt afectati barbatii hemizigoti - XdY
si femeil e homozigote - XuXd. Se transmite in acel asi
mod ca si hemofil ia deoarece este determinat de o
gena pl asata pe cromozomul X. Se manifesta prin
cecitate cromatica sau orbirea cul oril or (incapacitatea
de a sesiza si de a discrimina in special cul oril e rosu
si verde).
Miopatia Duchcnne, cunoscuta si sub numel e
de distrofie muscul ara este Cauzata de o mutatie a
unei gene situate in cromozomul X si se manifesta
prin anomal ii al e mersul ui l a copiii mici pentru caja
2 0 ani, tinerii sa nu mai poata merge del oc ca urmare
a atrofierii ireversibil e a muscul aturii.
3, Maladii metabolice ereditare
Mal adiil e metabol ice ereditare sunt consecinte
al e mutatiil or genel or si determina tul burari grave al e
metabol ismul ui cel ul ar. A tunci cand genel e afectate
de mutatii se gasesc in autozomi, mal adiil e provocate
de acestea se numesc autozomal e si prezinta o frecventa egal a la ambel e sexe. Cel e mai frecvente
mal adii metabol ice ereditare sunt:
-hemoglobinopatiile determinate de mutatii al e genel or raspunzatoare de sinteza hemogl obinei.
Exempl e; anemia fal ciforma si tal asemia major;
-maladii ce afecteaza metabolismid bazelor azotate purinice si pirimidinice - sunt determinate
de mutatii al e enzimel or ce intervin in primel e faze al e sintezei purinel or ducand la aparitia gutei ce se
manifesta prin cresterea cantitatii dc acid uric din sange si acumul area in articul atii a cristal el or de urat
de sodiu;
- maladii ce afecteaza metabolismidglucidelor determinate de mutatii ce produc bl ocaje al e
procesel or de sinteza a gl icogenul ui si al e procesel or de degradare a gl ucidel or pentru el ibcrare de
energie. Exempl e: diabetul zaharat, fructozuria esential a. etc;
- enzimopatiile- sunt determinate de mutatii al e genel or impl icate in sinteza unor enzime.
In fig. 68 este prezentat un l ant metabol ic in care pornind de l a aminoacidul fenil al anina
ingerat odata cu al imentel e sau provenind din proteinel e tisul are intervin mai mul te enzime care asigura
transformarea sa.
A ceste reactii pot fi afectate de cinci mutatii diferite care provoaca cinci mal adii metabol ice
ereditare diferite. Pe fiecare sageata este indicat numel e bol ii.
a) Fenilcetonurie acumul area de acid fenil piruvic toxic pentru sistemul nervos.
b) Albinism (fig.69) nu sintetizeaza mel anina, A l binoticii nu beneficiaza de protectia antiradiatii
pe care o ofera mel anina. Ochii al binoticil or sunt rosii, datorita faptul ui ca l a ei in absenta pigmentul ui
din iris, vasel e de sange al e retinei se pot vedea prin transparenta. A l binoticii au dificul tati de vedere
si in general rezistenta mica la bol i sau diversi factori din mediu.
I Fig. 6
M em o fi i i a
t
70
Proteine
al imentare i
Maladii metabolice ereditare umane apar prin blocarea metabolismuiui fenilalaninei Tndiverse etape
Fig, 69 Copii ftlbinotic
Fig. 68 Kant metabol ic
c) in cretinismul sporadic (fig.70) este afectata formarea
hormonil or tiroidicni urmarea fiind aparitia tul buraril orde crestere,
dezvol tare somatica si psihica.
d) In (irozinoza bol navul prezinta sl abiciune muscul ara.
Factorii mutageni
Sunt factorii care indue modificari in structura si functiil e
material ul ui genetic.
/. Factorii mutagenifizici sunt reprezentati de radiatiil e:
- neionizante ul traviol ete;
- ionizante Rontgen, gamma, al fa, beta, neutroni.
Produc rupturi al e catenel or macromol ecul el or de A DN sau
al e cromozomil or. A par astfel l egaturi intre timina - timina sau citozina
citozina (dimeri). Determina ruperea l egaturil or de hidrogen,
mol ecul el e dc A DN se contorsioneaza si se impiedica repl icatia si
transcriptia.
2. Factoriimutagenichimicisunt foarte diversi: acid azotos,
agenti al chil anti, unel e antibiotice, majoritatea pesticidcl or.
- A cidul azotos (HNO?) actioneaza asupra bazel or azotate si
le transforma in substante anal oage acestora:
adenina -------- HNO, ------------ ------ hipoxantina.
Hipoxantina nu mai fonneaza l egaturi de hidrogen cu timina,
ci cu citozina si ca urmare apar gresel i de repl icare.
- A gentii al kil anti prin metil are sau etil are produc anal ogi ai
bazel or azotate care bl ocheaza transcriptia.
3. Factorii mutageni biologici
Dintre agentii mutageni biol ogici se remarca virusuril e si
el ementel e genetice mobil e numite gene saritoare sau transpozoni.
ic- *'
a
- . '
X *
| Fig. 70 * Copii cu cretinism
j sporadic
71
- Virusuril e pol produce restructurari cromozomial e dar si modificari l a nivel ul genel or.
-A cum cateva decenii s-a deseoperit ca in structura material ul ui genetic exista fragmente A DN
care, contrar cel or stabil ite de Morgan, se pot depl asa de l a un l ocus la al tul . El e au fost numite
transpozoni. Uneori, transpozonii nu parasesc pur si simpl u vechea pozitie ci, repl icandu-se, l asa
acol o o copie a lor. A l teori ei produc o copie A RN care, l a randul ei, prin transcriptie inversa produce
din nou mol ecul a A DN ce se va atasa in noua pozitie. A cest comportament este foarte asemanator cu
al unor virusuri A RN. Transpozomii se pot insera oriunde, efectul l or asupra genel or fiind de mai
mul te ori mutagen, determinand restructurari al e secventel or nucl eotidice.
Mobil itatea transpozonil or creste in conditii de stres provocat de mediu.
4. Exista un fond natural de radiatii care provin din spatiul cosmic sau din rocil e radioactive.
A ctivitatil e nucl eare au sporit insa riscuril e eontaminarii radioaetive_Sunt binecunoscute efectel e
produse de expl oziil e de l a Hirosima, Nagasaki, de expl oziil e experimental e pentru testarea armel or
nucl eare si de accidentel e nucl eare de tipul cel ui de la Cemobal . Mil ioane de oameni au fost afectate
de contaminarea radioactiva a mediul ui. Dupa zeci de ani de l a evenimentel e mentionate mai persista
substante radioactive.
Izotopul strontiu 90 esterconfundat de organisme cu cal ciul (face parte din aceeasi grupa) si
se acumul eaza in oase. El supune unei iradieri permanente maduva hematogena si de aceea l eucemia
este una din cel e mai frecvente consecinte al e eontaminarii radioactive a mediul ui. Iodul 131 este
acumul at de gl anda tiroida crescand riscul de aparitie a cancerul ui tiroidian.
5. Este foarte bine cunoscut efectul binefacator al razelor solare prin efectul de bronzare a
piel ii si prin continutul de radiatii ul traviol ete care stimul eaza sinteza vitaminei D (antirahitica) la
nivel ul piel ii. Putini stiu ca razel e ul traviol ete au potential cancerigen si ca expunerea prel ungita la
soare poate induce cancerul pielii. Stratul de ozon care absoarbe cea mai mare parte a razel or ul traviol ete,
in ul tima vreme este foarte afectat mai al es de unel e substante acumul ate in atmosfera (freonul ) incat
exista perspectiva unei adevarate catastrofe ecol ogice pe care ar provoca-o disparitia stratul ui de
ozon.
6. Industria chimica produce zeci de mii de substante si l ista acestora creste zi de zi. El e au
diferite util izari: ingrasaminte chimice, pesticide, aditivi al imentari, col oranti, mase pl astice,
medicamente etc. In procesel e de prel ucrare se fonneaza mul ti produsi intennediari si deseuri care
ajung in apa, aer, sol , pouandu-l e. Mul te din aceste substante sunt straine, neavand enzimel e necesare,
nu le poate neutral iza. Toti acesti factori amintiti au efect mutagen, cancerigen sau teratogen (indue
mal formatii). Se stie ca programul genetic din cel ul a ou cuprinde instructiuni, potrivit carora, viitorul
organism se construieste pas cu pas prin foarte precise diferentieri cel ul are. O cat de mica perturbatie
aparenta l a nivel ul acestui program compl ex, poate duee la gresel i in real izarea lui. Este perturbata
dezvol tarea embrionara si se nasc copii cu mal formatii.
_ netineli !
Material ul genetic are in structura si functtil e sal e el emente stabil izatoare care se opun mutatiil or conservand
informatia ereditara.
/. Procesul reparator.
Daca factorii mutageni au produs o mutatie l a nivel ul unei catene de A DN, intervine un ansambl u de
enzime reparatoare care:
- decupeaza portiunea defecta;
- determina resinteza portiunii normal e pe baza compl ementaritatii cu catena opusa.
2. Moartea celular a programata genetic - apoptoza.
Cel ul el e cu structuri al terate pot fi recunoscute de l imfocite si se decl anseaza procesul de autodistrugerc
al acestora - cromatina se condenseaza anormal , apar rupturi l a nivel ul A DN, citopl asma pierde apa, ioni, incat
i se reduce vol umul . membrana se pl iaza, cel ul a se fragmenteaza si resturil e sunt fagocitate.
72
ftnosnolii cromozomiol* oieciotc
ceneftrului umoii
Carcinogeneza reprezinta procesul prin care este indus cancerul.
Cancerul este o tul burare a diviziunii cel ul are care se decl anseaza atunci cand cel ul a normal s
creste si se dezvol ta necontrol at si invaziv. Cel ul el e canceroase reprezinta mutante al e cel ul el or normal e
care au suferit modificari ireversibil e. Rezul tatul acestor modificari in activitatea cel ul el or este formarea
unei tumori, care isi mareste dimensiuni le treptat iar cel ul e canceroase din tumora pot fi diseminate
prin circul atia sanguina in diferite regiuni al e corpul ui.
Neoplasm ut Aberatia Regiunea cromozomiala afectata
Leucemii J Lcronica granul ocitara Transl ocatie 9q34 si 22ql l
L. cronieS l imfocitara Trisomie 12
Limfoame Limfomul Burkitt Transl ocatie 8q24 si 14q32
Limfomul fol icul ar Transl ocatie 14q32 si 18q21
Benigne
Meningiom
Del ete sau monosomie 22q
A denoame al e gl andel or T ransl ocatie 3p25 si 8ql 2
sal ivare
Tumori so tide
Malignc
Sarcom Ewing
Transl ocatie 1l q24 si 22q 12
Tumora testicul ara
Izocromozom
12p
Carcinom pul monar
Deictic 3p 13-23
Liposarcom mixoid
Transl ocatie 12q 13si I 6pl 1
Neurobl astom
Del ete 1p31pana la 3p36
l l etinobl astom
Deictic 13tj 14
ig. 71 Cariotip uman in l eucemia miel uida
Procesul de carcinogeneza se desfasoara in mai mul te etape unitierea aparitia de mutatii in
cel ul el e somatice; dezvoltarea si progresia prol i ferarea cel ul el or mutante
In procesul de carcinogeneza un rol decisiv il prezinta agendi carei.no.geni reprezental i de
73
c
segment din genomul gazda
I
m w m m
TTHTi )
udJJLU
genom viral
() ) gag ) pol ) env ) )
I
incl
a'
includerea unei gene
din celula gazdS in
genomul viral
i>>gag
pof env
Fig. 72 Virusul sarcomul ui Rous
a) diferite substante chimice:
- pesticidel e bogate in arsenic indue cancerul
pul monar;
- unel e ul eiuri mineral e indue cancerul de
piel e;
- benzenul poate induce l eucemia;
- fumul de tigara induce cancer in organel e
aparatul ui respirator, digestiv, excretor
b) radiatiil e neionizante si ionizante indue
cancer de piel e.
c) unel e virusuri pot constitui patogeni al
cancerul ui.
Cel e mai mul te cauze al e procesul ui de
carcinogeneza sunt reprezentate de leziuni in mol ecul a
de A DN, dc mutatiil e numerice sau structural e al e
cromozomil or dar si de deficiente in repararea
l eziunil or din mol ecul a de A DN sau de fragil itatea
cromozomil or.
S-a evidentiat faptul ca unel e tumori contin cel ul e cu numeroase anomal ii de structura a
cromozomil or: transl ocatii reciproce, del etii, dupl icatii,etc. sau sunt asociate cu rearanjamente S-S-a
evidentiat faptul ca unel e tumori contin cel ul e cu numeroase anomal ii de structura a cromozomil or:
transl ocatii reciproce, del etii, dupl icatii,etc. sau sunt asociate cu rearanjamente cromozomial e, care in
unel e cazuri se transmit ereditar.
A stfel , cancerul sanguin (l eucemia cronica miel oida) este asociat la om cu del etia bratul ui l ung
al cromozomul ui 22 si transl ocatia sa reciproca cu un segment din cromozomul 9 (fig.71).
Cancerul de sail prezinta niuneroase linii cel ul are determinate de interschimburi intre cromozomul
I uman si oricare dintre ceil al ti cromozomi ai compl ementul ui.
In cazul l imfomul ui Burkitt, transformarea mal igna este insotita de o transl ocatie intre
cromozomul 8 si cromozomul 14. Cel ul el e transformate mal ign sunt in acest caz l imfocitel e
producatoare de imunogl obul ine.
Pentru descrierca modul ui in care mutatiil e determina aparitia cancerul ui a fost util izata tehnica
tramfe.ctiei care presupune desfasurarea urmatoarel or etape:
a. izol area A DN nucl ear din cel ul el e tumoral e umane;
b. fragmentarea A DN extras cu ajutorul enzimel or;
c. testarea capacitatii fiecarui fragment de a induce cancer in cel ul el e umane. S-a demonstrat ca
este necesara numai o gena specifica pentru transformarea unei cel ul e care se divide normal intr-o
cel ul a canceroasa. O astfel de gena se numeste oncogena.
Oncogenele sunt versiuni modificate al e unor gene normal e denumiteprotooncogene, bcnigne,
prezente in cel ul el e normal e care codifica proteine necesare structurii si functiil or normal e al e cel ul ei.
A cestea sunt un grup de gene care joaca un rol principal in control ul prol iferarii si diferentierii cel ul are.
Prin activarea protooncogenel or sub actiunea agentil or carcinogeni, cel ul el e normal e sufera modificari
irevcrsibil e si devin mutante. In aeeasta situatie el e se dezvol ta rapid, anarhic, dand nastere unei
popul atii de cel ul e cu caracteristici simil are. Tumoril e au deci origine cl onal a.
Prin compararea oncogenel or cu genel e omol oage normal e au fost formul ate urmatoarel e
concl uzii:
- l a originea aparitiei cancerul ui stau schimbaril e din activitatea cel ul el or care au l oc la nivel ul
suprafetei interne a membranei cel ul are si sunt impl icate in decl ansarea diviziunii cel ul are;
74
capsida
ARN
anvelopa externa
ARN viral
ADN viral
src
+ raverstranscriptazS
CITOPLASMA
CELULEI GAZDA
MEMBRANA
PLASMATIC
ADN CELULA
ARN viral
ARN mesager
Genom Proteina pt,
pentru particula viraB ( Pr ' f ni*
particula , , j -------------- cod,ficata
viralS
de src
Noi particule
virale ale
virusului
sarcomului Rous
Fit* 73 Transmiterea VSR
- este sufl cienta o mutatie a A DN care
codifica proteinel e impl icate in diviziunea cel ul ara
pentru a se genera transformarea mal igna a cel ul ei;
- mutatia unei gene in oncogena, petrecuta
in cel ul e diferite, poate determina forme diferite
de cancer; astfel , este foarte posibil ca un numar
mic de gene sa fie responsabil e de numeroase
forme de cancer.
Frecventa mare a initierii cancerul ui la
varste de peste 40 de ani este probabil cauzata de
acumul area de mutatii atat l a nivel ul membranei
cel ul are cat si la nivel ul nucl cul ui.
A l te forme de cancer au origine viral a fiind
determinate indeosebi de retrovirusuri: virusul
sarcomul ui Rous (VSR), virusul H1V1 si HIV2.
etc,
VSR detemiina sarcomul Rous- cancer al
tesutul ui conjunctiv al puil or de gaina. Pentru
repl icarea A RN viral acesta este copiat mai intai
intr-o mol ecul a de A DN sub actiunea enzimei
rcverstranscriptaza, A RN-ul virusul ui sarcomul ui
Rous contine numai cateva gene (fig 72) care
codifica proteinel e capsidei viral e (env si gag) si enzima rcverstranscriptaza (pol) care catal izeaza
sinteza unui A DN-copie a A RN viral . La acestea se adauga gena src pentru sarcom care este ingl obata
din genomul gazdei in timpul unor infectii anterioare.
Gena src este inactiva in cel ul el e puil or de gaina, dar devine activa daca este incorporate in
genomul VSR cand acesta infecteaza o noua gazda (fig.73). Incorporate in virus, gena nu raspunde
la enzimel e de control care o inactiveaza si, in consecinta, se exprima.
f f j f t ei i nei i !
Potcntial ul mutagen al mediul ui inconjurator a cunoscut o crestere considerabil a din cauza
acumul arii de factori mutageni produsi de industria modema.
/i p l i c ^ t i i
1. Precizati cum are l oc cl ivarea (diviziunea) normal a a
centromerul ui l a trecerea de la metafaza la anafaza. La un
cromozom metafazic carc prezinta urmatoarea succesiune
de gene:
a) Redati prin desen cl ivarea l ongitudinal a a centromerul ui
in cursul diviziunii, cu formarea cromozomil or fii (genetic
identici).
b) Ce se intampl a daca agentul mutagen induce diviziunea
transversal a a centromerul ui?
c) Dupa separarea cel or doua brate cromozomial e,
redesenati-l e ca si cand ar fi un cromozom normal cu
orientarea tel omer - centromer - tel omer.
1
A - -A TOLOMER
B- -B
C - -c
D- -D
CENTRQMER
TELOMER
75
La intrebaril e de mai jos, sunt corecte unul sau mai mul te raspunsuri.
1. Evidential aneploidiile autozomale:
A . Sindromul Down - Trisomia 21
B. Sindromul Turner
C. Sindromul Edwards-Trisomia 18
D. Sindromul Patau - Trisomia 13
E. Sindromul Kl inefel ter
2. Cri du Chat44. tipatul pisicii:
A . Este determinata de del etia partial a a bratul ui scurt al cromozomul ui 5
B. Este o aberatie structural a C. Este o mal adie metabol ica ereditara.
D. Este un sindrom autozomal
E.Indivizii afectati prezinta microcefal ie cu grava intarziere mintal a
3. A l binismul
A . Este o mal adie metabol ica ereditara B. Se transmite recesiv
C. Se transmite dominant
D. Este provocata de mutatia genei care control eaza sinteza enzimei ce intervine in
procesul de transformare a fenil al aninei in tirozina.
E. Consta in bl ocarea producerii de mel anina.
4. Intr-o famil ie in care parintii sunt sanatosi apare un copii cu al binism. Care sunt genotipuril c
parintil or?
A . cc x cc B. CC X CC C. CC X CC
D. CC X CC E. Cc x C c
5. Daca tatal este sanatos si mama vede bine, dar poarta o gena dal toniana:
A . Baietii care se nasc in acest cupl u sunt sanatosi 100%
B. Baietii sunt sanatosi doar 50%
f
C. Fetel e vad bine doar 50%
D. Toti copii sunt sanatosi
E. Toti copii sunt dal tonisti
5
IMUNOGENETICA
Antigen*. Alargcni. d^Hcerpi
5d n e r e a m i n f i m !
Semnal el e pe care le primim din mediu! inconjuraior sub forma de sunete, l umina cal dura si
mirosuri sunt traduse prin intermediul receptori l or senzorial i intr-un l imbaj comun al sistemuiui
nervos - impul sul nervos
Imunitatea este capacitatea unui organism de a asigura apdrarea integritatii genetice si a
individualitdtii sale fata de anumitifactori nocivi de natura diferita.
Fiecare organism este inzestrat cu capacitatea de a face deosebirea intre ceea ce ii apartine -
76
self- si ceea ce nu ii apartine, ii este strain -nonself El ementel eselfyot fi reprezentate de constituienti
proprii, modificati prin mutatii genetice sau cu al terari de al ta natura, pe cand factorii nonself sunt
reprezentati de material strain ce apare in cel ul e prin intermediul unor agenti infectiosi, substante
chimice al ogene,etc
Receptionarea si traducerea semnal el or sunt fenomene de suprafata, dependente de existenta
el ementel or de recunoastere asociate membranei cel ul are, numite receptori. Pe cel ul e au fost identificate
tipuri mul tipl e de receptori, astfel ca pe una si aceeasi cel ul a coexista de obicei receptori variati si
distincti pentru inregistrarea semnal el or chimice.Mijl oaeel e de aparare l a nivel cel ul ar au la baza
meeanisme genetice.
Antigen - anticorp
Patrunderea in organism a unor proteine straine, dar si prezenta in organism a unor proteine
proprii denaturate sau a unor substante chimice care nu au prin el e insel e proprictati antigenice, dar
care se combina cu proteinel e gazdei dand nasterc unui compl ex nou, strain pentru organism, va duce
l a formarea de anticorpi.
-Antigenul este substanta de natura proteica care are capacitatea de a provoea in organism
formarea de anticorpi cu care reactioneaza specific.
-Anticorpii sunt substante proteice de tip gl obul inic, sintetizate in organism ca raspuns l a un
stimul antigenic si care reactioneaza specific cu antigenul omol og.
Sistemul imunitar este constituit din doua componente principal e; imunitatea celulara si
imunitatea umorala. A ceste componente se dezvol ta de-a l ungul unor cai de difcrentiere separate,
insa in interrel ate, in care sunt impl icate mai mul te tipuri de cel ul e si tesuturi.
Limfocitul este cel ul a central a in imunol ogie. Studii privitoare la diversi markeri de pe membrana
l imfocitel or si l a activitatil e l or functionate au permis identificarea a doua popul atii principal e de
l imfocite, denumite limfocite Tsi limfocite B " De$i el e reprezinta popul atii separate, au fost
demonstrate mai mul te zone de cooperare intre el e.
Limfocitele T (cel ul el e T) sunt denumite astfel pentru ca sunt derivate din timus sau infl uentate
de timus in cursul dezvol tarii lor. Cel ul el e TVsunt raspunzatoare de diverse functii al e imunitatii
cel ul are, incl uzand: reactivitatea cutanata intarziata, apararea impotriva anumitor microorganisme,
fungi, agenti patogeni bacterieni intracel ul ari, virusuri, respingerea imunol ogica l a al ogrcfe etc.
Limfocitel e T prezinta markeri de suprafata care functioneaza ca receptori. Receptorii sunt de natura
imunogl obul inica si au proprietatea de a recunoaste antigenul si de a se l ega de el. Limfocitel eT 4nu
produc anticorpi circul anti si nu dau nastere l a cel ul e secretoare de anticorpi. Exista mai mul te tipuri
de l imfocite T, cel e mai importante fiind:
a) limfocite T reglatoare: - de tip hel per (ajutatoare);
- de tip supresor (inhibitoare);
b^limfocitele TUefectoare - de tip Kil l er (citotoxice)
Limfocitele 'T reglatoare pot ampl ifica (sub forma de cel ul e hel per) sau pot suprima (sub
fonna de cel ul e supresoare) raspunsuril e al tor l imfocite T sau B. Mai precis, cel ul el e ajutatoare hel per
stimul eaza l imfocitel e la iupta, iar cel e supresoare protejeaza organismul de efectel e proprii al e apararii
exagerate.
Limfocitele T efectoare sunt capabil e sa ucida cel ul el e ce poarta antigenel e de
histocompatibil itate (in transpl ante) sau cel e tumoral e, deci sunt raspunzatoare de respingerea grefcl or
de tesut strain si tumori.
y j
Limfocitele B (cel ul el e B) sunt denumite astfel pentru ca se dezvol ta in bursa lui Fabricius
la pasari si in maduva osoasa la unel e specii, printre care si la om. Cel ul el e B si cel ul el e pl asmatice
77
care provin din el e sunt raspunzatoare de functiil e de
imunitate umoral a. A eeasta inseamna producerea de
proteine pl asmatice circul ante, numite anticorpi.
Mol ecul a de anticorp este formata din 4 l anturi
pol ipeptidice identice intre el e doua cate doua. Doua
sunt l anturi l ungi numite l anturi H prescurtarea
cuvantul ui engl ezesc heavy (greu) si doua scurte, numite
dc la cuvantul engl ezesc l ight (usor) (fig. 74). Un
l ant greu interactioneaza specific cu unul usor, formand
o jumatate simetrica a mol ecul ei de imunogl obul ina.
Mol ecul a este formata dintr-o regiune constants, comuna
diferitil or anticorpi (C) si din doua portiuni specifice,
variabil e (V). A cestea din urma reprezinta situril e de
combinare cu antigenii.
Cel e doua l anturi ' usoare au fost denumite
9 *
kappa si l ambda. Nu el e constitute criteriul de cl asificare
al e imunogl obul inel or ci l anturil c grel eu cel e cinci tipuri: al pha, gamma, miu, del ta, epsil on.
In functie de l anturil e grel e, imunogl obul inel e (Ig) au fost notate A , G (fig. 75), M, D, E.si
reprezinta 2 0 % din proteinel e pl asmatice.
Limfocitel e B al catuiesc un nou tip de cel ul e. El e poseda ca markeri de suprafata un tip special
de microgl obul ina IgM, compl et exteriorizata, ce functioneaza ca situs pentru recunoasterea antigenul ui.
Cand se intal nesc cu antigenel e proprii, dupa o recunoastere reciproca, adera sau se l eaga la el e.
Cel ul el e B puse astfel in miscare se transforma imediat:
IgA
15% - aparatorul mucoasel or
LgG 75% - singura cl asa de imunogl obul ine care poate strabate pl acenta la om:
- sunt raspunzatoare dc protectia non nascutil or in primel e l uni de viata;
IgM 10% * constituie avangarda organismul ui in toate contactel e cu antigen! noi, de aceea a
fost numit "anticorp timpuriu;
IgD 0,2% - imprcuna cu IgM reprezinta imunogl obul inel e predominante pe .suprafata
l imfocitel or B umane, probabil intervin in diferentierea acestor cel ul e;
IgE 0,04% - rol major in ceca ce priveste hipersensibil itatca specifica;
- se l eaga cu mare afinitate dc cel ul el e tisul are (mastocite) dar si dc al ergeni;
a) O parte devin cel ul e pl asmatice, care pot fi considerate fabrici de anticorpi. El e produc in
fiecare secunda cca 2 mii de mol ecul e.
A hticorpul in forma de Y \ prin cel e doua
terminatii l ipicioase, se poate l ega de doua
antigene, stimul and si l ipirca antigenel or intre
el e si astfel devenind o tinta mai usoara pentru
l euc ocitel e fagocitare - neutr ofi l el e si
macrofagel e.
b) Unel e l imfocite B, stimul ate de
l imfocitel e T, se transforma in cel ul e cu
memorie. A cestea opresc efectivul l imfocitel or
program ate sa sesizeze antigenii. Cu al ia
ocazie, daca apare acel asi antigen, organismul
i Fig. 75 Str uc tur a mol ecul ei Uc ; este pregatit si se apara impotriva lui mul t mai
imunogtobul irtidgG) I repede si cu mai mul ta eficienta.
-s-s-
\ p v \
6-S -
-H1
a*
1
78
A eeasta este baza imunitatii.
Introducand in corp doze mici de microbi sau fragmente de microbi sl abiti, sistemul imunitar
reactioneaza imediat, intoemai ca si cum patrunderea acestora ar fi real a. A stfel devenim imuni sau
rezistenti fara sa fi primit boal a respectiva. Substanta injeetata este un vaccin, iar procesul prin care
devenim rezistenti fata de diferite bol i infectioase este imunitatea.
Sinteza proteinelor - anticorpi este un proces cu determinism genetic identic cu al oricarui
proces de sinteza a proteinel or. Intoemai ca si pentru cel el al te cel ul e secretorii de proteine, in genomul
cel ul el or producatoare de anticorpi exista o parte de A DN care functioneaza obl igatoriu pentru
real izarea pl anul ui de structura a cel ul ei respective si o parte pentru sinteza anticorpil or.
A ntigenel e sunt informational e, adica cu o configuratie spatial a specifica, constanta, astfel
incat indue fiecare in parte, formarea unuia si aeel uiasi tip de anticorpi, cu care vor putea combina
intotdeauna specific.
Fiecare organism este capabil sa sintetizeze anticorpi numai impotriva acel or mol ecul e potential
antigenice a caror configuratie structural a difera semnificativ de cea a propriil or sal e componente
(numite sel f) si pe care le poate recunoaste ca straine (non sel f), deoarece le poate metabol iza.
Denumirea de alergen este un termen al ternativ fol osit de al ergol ogi pentru orice antigen care
stimul eaza producerea de IgE. A nticorpii Ig ofera un exempl u el ocvent a naturii bifunctional e a
mol ecul el or de anticorpi. IgE se l eaga cu foarte mare afinitate de cel ul el e unui tesut, dar si de al ergeni,
In acel moment IgE decl anseaza el iberarea din histocite a unor mediatori raspunzatori de reactiil e
cutanate vezicul opapul oase caracteristice provocate prin cxpunerca piel ii subiectil or al ergici la al ergeni.
Alergia este o reactie anormal a a organismul ui la una sau mai mul te substante inofensive. in
general , pentru marea majoritate a oamenil or. Substantel e care provoaca reactii al ergice poarta
denumirea de alergeni. A l ergia este in esenta o afectiunc fizica, dar factorii psiho-emotional i (stresul ,
frica, furia etc.) pot determina sau agrava simptomatol ogia.
Cel e mai comune surse pentru al ergii sunt: pol enul copacil or, ierburil or si gramineel or, praful
de casa, mucegaiuril e, animal el e, anumite al imente si medicamente, precum si intepaturil e de insecte.
Dupa cal ea dc patrundere in organism, al ergenii pot fi cl asificati in: pneumoalergeni (pol en, prafde
casa, mucegaiuri, peri si epiderme de animal e), alergeni alimentari (al busul de ou, l aptel e de vaca,
capsuni, fragi, etc), alergeni de insecte (veninuri de insecte), alergeni medicamentosi si alergeni
chimici (profcsional i sau nu). Seutul de aparare al organismul ui impotriva infectiil or si bol il or este
format din anticorpi sau imunogl obul ine.
Unel e persoane produc in exces un anumit anticorp numit imunogl obul ina E (IgE). A nticorpii
IgE In cantitati abundente, suprareactioneaza atunci cand intra in contact cu un al ergen, stimul and
el iminarea in organism a unor compusi chimici care la randul l or accel ereaza simptomel e al ergiei
mediate de IgE. A l ergenii pot provoca si al te reactii al ergice in care anticorpii IgE nu sunt impl icati
direct.
Reactiil e al ergice determina simptome variate, al e diferitel or organe si sisteme, l ocal izate mai
frecvent l a nivel ul :
-nasul ui rinita al ergica sau febra fanul ui", cu simptome precum mancarime si eongestie
nazal a, stranut si secretii nazal e apoase;
-pMmanil or-astm bronsic, cu simptome precum senzatii de sufocare si wheezing (suierat^);
-ochil or conjunctivita, cu mancarimi, roseata si l acrimare;
-piel ii prin: eczerne (dermatite atipice), eruptic insotita de mancarimi la nivel ul bratel or,
picioarel or si gatul ui; dermatite de contact, l eziuni caracteristice insotite dc mancarimi care pot aparea
in unna eontactul ui direct cu substante provenite din produse eosmetjee, bijuterii, imbracaminte, precum
si prin contactul cu diversi al ergeni profesional i: urticarie, care provoaca mancarime pe piel e, buze, in
aura sau nas;
79
A l ergiil e afecteaza aproximativ 20% din popul atie, iar o parte din el e sunt transmise ereditar.
Primel e simptome al e al ergiei pot aparea la orice varsta, dar cei care sunt predispusi l a al ergii,
vor dezvol ta simptome inca din copil arie.
Imptlcatii ale imunogeneticii in transplantul de organe*
Pentru ca o grefa (transpl ant) sa nu sufere o reaetie de respingere, trebuie sa existe identitate
sau simil itudine in configuratia antigenel or de histocompatibil itate, situatie intal nita indeosebi la gemenii
univitel ini.
La baza declansarii RRG (rcactia de respingere a grefei) stau urmatoarel e cauze:
-specializarea fina a limfocitelor T in detectarea oricaror al terari al e antigenel or de
histocompatibil itate;
-polimorfismul extrem al antigenelor de histocompatibilitate, de la individ la individ, chiar in
cadrul aeel uiasi al l otip.
Mecanismele deproducere a RRG sunt de doua tipuri:
-meeanisme imun-celulare- in care l imfocitel e T al e primitorul ui recunosc antigenel e donatorul ui
transformandu-se in cel ul e T efectorii care determina procese citotoxice.
-meeanisme imun-umorale- l imfocitel e B recunosc antigenel e donatorul ui se transforma in
pl asmoeite si secreta anticorpi anti-grefa.
RRG se realizeaza sub doua forme:
a. reactia "gazda contra grefa care este de trei tipuri: imediata, acuta si cronica;
b. reactia 'grefa contra gazda determinata de faptul ca grefa poarta ea insasi cel ul e l imfocitare,
cu capacitate rcactiva fata de antigenel e HLA al e primitorul ui.
Prevenirea RRG se poate real iza prin:
-imunosupresie nespecifica- prin util izarea unor substante medicamentoase (corticosteroizi,
cicl ofbsfamide,ete.)
-imunosupresie specifica- prin care se incearca o deprimare specifica a raspunsul ui imun al
limfocitelor organului transplanted.
Interferonul
Un mecanism interesant de aparare la nivel mol ecul ar-cel ul ar este si cel al interferentei,
reprezentand imunitatea pe care o dobandeste o cel ul a fata de un virus ca urmare a unui contact
preal abil cu o particul a viral a. A eeasta imunitate are la bazci formarea nu de anticorpi ci de interferon-
moleeula proteinic! specifica carc inhiba niul tipl icarea viral a. Fenomenul a fost: deseoperit in anul
1957 dc catre A.I.Sachs si ./. Lindemann, care au izol at si identificat interferonul . Considerat initial a
avea doar efeet antiviral , interferonul s-a dovedit ul terior a avea de asemenea proprietati antitumoral e
si anticel ul are directe. Practic, orice cel ul a a corpul ui este capabil a de a produce interferon, actionand
de indal a ce s-a produs infectia viral a. dupa care actioneaza anticorpii. interferonul avand durata dc
viata l imitata. Mccanismul de actiune a intcrferonul ui este se pare, inductia sintezei unui represor care
se l eaga la A RNm viral , impiedicand functionarea sa si astfel nu se sintetizeaza enzimel e care intervin
in repl icarea genomul ui viral . Gena pentru interferon afl ata in mod normal in cel ul a in stare represata
este dcrcpresata l a patrundcrca acidul ui nucl eic viral in cel ul a.
Interferonul - proteina semnal - inhibitor al repl icarii material ul ui genetic viral - poate fi transportat
pe cal e sanguina sau umoral a in al te t@rito.rii, conferind cel ul el or imunitate l ata de infectia viral a. Ei
prezinta specificitate de specie si de aceea pentru a fi fol osit la om. el trebuie sa fie sintcti/.at in cul turi
de cel ul e umane. Dar, in cul tura. cel ul el e producatoare dc interferon au o durata scurta de viata. A cest
impediment a fost surmontat prin real izarea de hibrizi cel ul ari (somatici)dintre cel ul el e producatoare
de interferon si cel ul e umane transfbnnate mal ign care au o mare capacitate de diviziune, aparand a fi
"nemuritoare\ A semenea hibrizi ceiul ari se numesc Hibridoma.
80
I Ret i net i !
Fiecare organism sintetizeaza anticorpii numai impotriva acel or mol ecul e "potential antigenice
care au o structura diferita de cea a propriil or sal e componente, sunt recunoscute ca straine si
sunt apte de a fi degradate de catre sistemel e enzimatice al e organismul ui, care produce anticorpii
specifici.
Din cel e prezentate rezul ta in mod cl ar impl icatiil e geneticii in imunol ogie, ceea ce in ul timul
timp a conturat o noua ramura a geneticii numita imunogenetica.
I /JPUOJH
1. Comentati urmatoarel e situatii:
* 1
A , Praetica medical a a dovedit adesea ca organismul unei femei Rh negative, care a ramas
insarcinata cu un barbat Rh pozitiv poate sa dobandeasca proprietatea nedorita de a fabrica
anticorpi impotriva gl obul el or rosii al e fetil or care au grupa sangvina Rh pozitiv ca a tatal ui.
A nticorpii mamei distrug gl obul el e rosii al e propriul ui copii care poate muri in urma icterul ui
hemol itic grav.
B. A utogrefel e sunt portiuni din tesuturi mutate de pe o zona a corpul ui pe al ta. Homogrefel e
sunt grefe de l a un individ l a al tul : grefe de la mama l a fiu, grefe de la gemeni univitel ini sau
grefe de l a un individ la al tul fara sa fie rude.
C, In numeroase eazuri l imfocitel e se aduna la marginea grefei si distrug tesutul grefat.
6
CONSIDER A TII BIOETICE iN GENETICA
u ma n A
Domtnii dm oplkabilitate In gtntlico umon6
Unel e metode tr aditional e de
cercetare sunt greu de apl icat in genetica
umana din mai mul te motive:
1. La om din motive etic e,
rel igioase nu pot fi real izate experiente de
anal iza genetica si urmarirea rezul tatel or
hibridizarii intre diferite variante, asa cum
sc fac la animal e si pl ante.
A
2. In ai doil ea rand o dificul tate
importanta a cercetaril or de genetica
umana constituie timpui indel ungat dintre
o generatie si al ta. aproximativ 30 dc ani.
3. 0 al ta probl ema care ingrcuneaza
cercetaril e de genetica umana, o constituie
A cestea sunt motivel e care au dus la
umana unel e cl asice al tel e moderne printre
Sfi ne reominlim !
Mendel a el aborat l egil e ereditatii util izand ca
material de cercetare diferite soiuri de mazare. Tezel e
teoriei cromozomal e au fost formul ate de Morgan in
urma numeroasel or cercetari efctuate pe muscul ita
de otet. Descifrarea ,in cel e mai mici amanunte,a
tainel or ereditatii a fost posibil a datorita opoitiuiitatil or
oferite de o gama variata de procedee si metode:
incrucisari al eatorii intre indivizi, metode citol ogice,
biochimice, citogenetice. matematice, statistice,etc.
descendenta rel ativ redusa a unei famil ii.
el aborarea unor metode specifice de cercetare in genetica
care:
s i
Genera^ia
Descender)^Tn ' ) normals
ordinea naterii Brbatnorm9,
(de la stSnga
la dreapta) >Necunoscut
^ Femeie afectati
I Bdrtat afectat
O r - n
in
6t6
<5 <!
f a
\
Gemeni
rrionozigo^i
Gemeni
dizigo^i
il f fol ositc in al e
- Studiul gemenilor monozigoti;
- Studiul pedigreului - arborelui
genealogic;
- Studiulfamiliilor consanguine;
- Studiul complementului cromozomial
prin tehnici de bandare;
- Studiul cromatinei sexuale.
Eredopatologia umana eonsemneaza
astazi peste 2 500 mal adii ereditare care afecteaza
toate caracteristicil e morfol ogice, fiziol ogice,
biochimice si de comportament al e fiintei umane.
De aceea pentru prevenirea acestor bol i un rol
important il au asa numitel e sfaturigenetice si
diagnosticul prenatal.
Sfaturilegenetice sunt adresate cupl uril or
si au rol ul de a informa asupra riscul ui de a avea
urmasi cu anomal ii ereditare .
Sfaturil e genetice sunt indicate in urmatoarel e situatii:
1. unul sau ambii parinti sunt afectati de o mal adie ereditara;
2 . persoane sanatoase care au in famil ie rude cu bol i ereditare;
3. parinti care un copii afectat ereditar si vor sa cunoasca riscul de a avea al ti copii afectati;
4. cupl ul prezinta un caz de consangvinizare;
5. au avut loc avorturi spontane repetate,
Diagnosticulprenatal urmareste detectarea unor mal adii, din primel e l uni de sarcina.
Pornind de la istoricul unei boli intr-o famil ie data, se poate real iza arborel e geneal ogic (pedigreul )
care este reprezentat de o diagrama(fig. 76). A eeasta urmareste rel atiil e care se stabil esc intre membrii
famil iei si modul de transmitere al bol ii, Oaca se cunoaste modul prin care se transmite mal adia, se pot
face prcviziuni in privinta descendentci pentru aprecierea riscul ui gcnetic.
In prezent prin anal iza l ichidul ui amniotic (amniocenteza) de la femeil e insarcinate, este posibil
sa fie detectate o serie de mal adii cromozomial e si genetice. In functie de gravitatea l or se poate l ua
decizia de a intrerupe sau de a continua sarcina,
Tehnica amniocentezei permite extragerea cu ajutorul unei seringi special e, a unei mici cantitati
din l ichidul amniotic, in care se afl a cel ul el e desprinse din fatul uman. Lichidul amniotic extras se
centrifugheaza, supematantul se arunca, iar sedimentul cel ul ar se introduce intr-un mediu de cul tura,
unde cel ul el e se inmul tesc. A ceste cel ul e sunt fol osite in anal iza genetica pentru stabil irea sexul ui
uman si pentru a constata daca fatul este afectat de bol i cromozomial e sau genetice (fig.77)
Fertilizarea in vitro (FIV) inseamna crearea omul ui in afara corpul ui uman. Se fol oseste
spermatozoidul barbatul ui si ovul ul femeii. Prin contopirea cel or doi gameti, intr-un mediu de cul tura
special in conditii de l aborator, se formeaza zigotul . A cesta in urma unor diviziuni separate da
nastere embrionul ui. La 72 de ore de l a conceptie, embrionul este transferat la mama purtatoare
(tehnica numita embriotransfer). Fertil itatea nu intervine in compl exul genetic al copil ul ui, astfel ca
intre fatul creat in vitro si fatul procreat natural (in vitro) nu apar deosebiri al e dezvol tarii.
Ca regul a general a se impl anteaza 2 -3 embrioni femeil or sub 35 de ani si nu mai mul t de 4 cel or
peste 35. Necesitatea transferul ui de embrioni mul tipl i pentru ca cel putin unul sa fie impl antat cu succes,
duce la aparitia sarcinil or mul tipl e in aproximativ 25-30% din cazuri. In majoritatea cazuril or este vorba dc
sarcina gemel ara. Rata de aparitie a tripl etil or este de 5%, iar a cvadrupl etil or este sub 1%.
82
viiozitati
coriale'
placenta
punctie cu 15-20 ml din lichidul amniotic sau
din sSngele circulant al cordonului ombilical
n r
lichid amniotic
cordon ombilical
sapiamanaj
placenta
amniocenteza
(TncepSnd de la a 17-a sSptSmlnS)
puse tn culturi
de celule prelevate
analiza cromzomiala analiza biochimici
depistarea anomaliilor cromozomiale depistarea anomaliilor genetice
- trisomia 21(mongolism) - drepanocitoza 11
- trisomiile 13 si 18 - hemofiliile A si B(X)
- sindromul Klmefelter(XXY) - mucoviscidoia 7
- sindromul Turner(XQ)___________ - miopatia Puchenne(X)_____________
Fig. 77 A mniocenteza
t
La 2 saptamani de l a embriotransfer se efectueaza testul de sarcina din sange, Embrionii care
nu s-au fol osit se pastreaza intr-un congel ator pe o perioada ncl imitata, congel area facandu-se la o zi
dupa obtinerea lor. Se pastreaza numai acei embrioni care sunt normal i si care prezinta o diviziune
ccl ul ara normal a. Embrionii se decongel eaza si se fol osesc cand tratamentul a esuat.
In urma FI V, nu exista o crestere a riscul ui mal formatiil or. Evol utia unei sarcini aparuta dupa
FI V este exact ca a unei sarcini aparuta pe cal e natural ! Rata de sarcina dup FIV ajunge l a 50%.
Fertil izarea in vitro este util izata:
- l a cupl uril e care nu pot concepe un copii dupa un an de incercare;
- in cazuri de infertil itate mascul ina severa (cantitate mica de spermatozoizi produsi sau o
mobil itate mica a acestora);
- in situati i in care cantitatea si cal itatea ovul el or este sl aba;
- in cazul femeil or carora li s-au infundat trompel e uterine sau carora li s-au l egat trompel e;
- in cazul barbatil or care au suferit o operatic de vasectomie.
Primul copii nascut prin FIV s-a real izat. in anul 1978. In anul 1996 s-a reusit prima operatie de
fertil izare in vitro in Romania.
Clonarea terapeuticH
Pentru cl onare. la organismel e animal e si la om, se util izeaza ovul ul anucl eat. Un astfel de ovul
se obtine fie fol osind o microseringa cu ajutorul careia se scoate nucl eul sau se steril izeazS genetic
ovul ul prin fol osirea unui fascicul de raze UV sau prin tehnica laser.
In ovul ul anucl eat (l ipsit dc nucl eu) se introduce nucl eul dipl oid, prel evat prin microchirurgie,
dintr-o cel ul a a corpul ui (epiderma, epitel iu intestinal ). Manipul at in acest fel , ovul ul detinator al unei
garnituri dubl e de cromozomi, evol ueaza spre embrion.
A
In prezentsunt cunoscute doua mari dircctii dc dczvol tai'e a cl onarii: reproductive) si terapeutica.
Clonareei reproeiuctiva este acea prin care se urmareste nastcrea unui organism compl et dezvol tat.
83
r
Gona hemogtotyinml
CrofT K U O fr.l
J
Cloncirea tercipeutica este aceea in care cl oneaza
embrionii pana la stadiul in care se poate obtine o cul tura de
cel ul e Deci sunt util izati embrionii cl onati in primel e
etape al e dezvol tarii l or. Cel ul el e stem sunt cel ul e
nediferentiate, capabil e sa formeze orice fel de tip de tesut,
constituind un material ideal pentru refacerea cel ul el or
necrozate. Pornind de la cel ul el e pacientul ui, se va el imina
pericol ul respingerii material ul ui transpl antat, acesta fiind in
mod natural acceptat de catre organism. Cl onarea terapeutica
da posibil itatea pe de o parte a vindecarii de bol i grave:
A l zheimer, Parkinson, sindrom Down sau diabet. Pe de al ta
parte da posibil itatea gasirii de noi surse de organe sau tesuturi
fol osite pentru transpl ant. A vand in vedere l ipsa acuta de
organe pentru transpl ant si incercaril e disperate al e
special istil or de a gasi noi surse, organel e si tesuturil e obtinute
prin cl onare umana ar putea rezol va o parte din aceste
probl eme.
Cl onarea l a om a ridicat si ridica mul te si dificil e
probl eme rel igioase si de bioetica. Nu putem vorbi in cazul
omul ui de l egal izarea cl onarii reproductive. Discutii
contradictorii exista si in privinta cl onarii terapeutice, desi
tot mai mul ti sunt adeptii fol osirii acestei tehnici genetice.
Terapia genica - este o metoda de tratare a mal adii l or
ereditare. A eeasta consta in transferul de gene in cel ul el e umane, in scopul inl ocuirii genel or mutante
(Vefe) cu genel e normal e (bune). Nu se urmareste inl ocuirea genel or defecte in toate cel ul el e ci
inzestrarea bol navul ui cu cateva cel ul e modificate genetic astfel incat el e sa contina gena normal a.
Bol navul insusi va produce substanta respect iva(fig. 78). S-au obtinut in accst sens rezul tate extragand
l eucocite din maduva osoasa a bol navul ui si infectandu-l e intr-un mediu de cul tura cu un virus
imbl anzit care este vector al genei normal e. Cel ul el e transformate genetic se pot introduce in corpul
aeel uiasi bol nav.
Nucleu
Ccfol* din
maduva os oas a
tt^du va r oai e
Fig. 78 Terapie genetica
1 Het i net i I
t i
Sistemul ereditatii umane are o importanta deosebita. Pe de o parte, el permite o mai buna
intel egere a fiintei umane. Pe de al ta parte el deschide in medicina cai noi de tratament si da
posibil itatea inceperii profil axiei chiar inainte de momentul nasterii.
I M I C ^T H
1. Realizati pedigreul pentru trei generatii de indivizi din familia voastra, urmarind
transmiterea unui caracter.
2. Care este consecinta consangvinizarii?
3. Ce sfaturi se pot da in urmatoarele situatii privind riscurile genetice ale urmatoarelor
cupluri care vor sa aiba copii:
A parintii sotiei sunt veri de gradul I;
84
VJ/ CU/ 4R
1. Prezentati structura genetica a unui organism la care se manifesta un caracter ereditar
determinat de o gena recesiva in urmatoarele situatii:
a. gena este autozomal a;
b. gena este dispusa pe cromozomul X l a femeie;
c. gena este dispusa pe cromozomul Y.
2. Mentionati genotipurile grupelor de sange ale copiilor unui cuplu in care mama are
grupa sanguina B ( LB1) iar grupa tatalui este determinata de doua gene dominante
diferite.
3. Cunoscand ca gena b+determina culoarea capruie a ochilor iar aleia b determina
culoarea albastra, precizati ce culori vor avea ochii copiilor unui cuplu in care atat
femeia cat si barbatul au gerotipul b+b .
4 Ce Rh vor avea copiii rezultati dintr-o mama cu un Rh negativ si un tata cu Rh
pozitiv?
5, Precizati in ce caz pot lua nastere copii
cu Rh negativ din parinti cu Rh pozitiv.
6. Imaginea alaturata prezinta disjunctia
normala a heterozomilor umani:
A . Redati, prin scheme asemanatoare,
consecintel enesepararii heterozomil or:
a) la barbat; b) l a femeie; c) l a ambii.
B. Descrieti anomal iil e fiziee si psihice
prezente l a indivizii cu genotuipuril e XXY
si XO.
C. Cate cromatine X prezinta barbatii afectati
de sindromul Kl inefel ter? Dar femeil e
afectate de sindromul Turner?
7. in ce caz este posibila exprimarea in conditie hemizigota a unei gene recesive, cu
localizare autozomala?
8. Doi frati au grupele de sange A(II) si B(I II) fiind homozigoti. Mama are grupa AB(IV).
Care este grupa probabila de sange a tatalui?
9. Explicati motivul pentru care consangvini/area este cauza aparitiei mai frecvente a
unor maladii psihice sau fizice ?
10. Mentionati afirmatia care se refera la sindromul Down:
85
a. este determinat de o gena x-l inkata;
b. reprezinta o aberatie numerica cromozomal a;
c. este determinat de o mutatie genetica autozomal a;
d. apare cu o frecventa mai mare l a femei.
11. Sindromul Turner:
a. este specific sexul ui feminin fara corpuscul Barr;
b. este determinat de o mutatie genica heterozomal a;
c. se caracterizeaza prin absenta cromozomul ui Y;
d. are drept cauza nondisjunctia cromozomil or din perechea 2 1 .
I | l | l | l 12. Doi cromozomi normali ai unei specii prezinta
urmatoarea succesiune de gene:
M n O P R S Reprezentati grafic cromozomii rezul tati in urmatoarel e
I I ' I I ' cazuri:
a. o del etie a segmentul ui D-E-F.
b. o inversie in segmentul O-P-R.
c. transl ocatie reciproca a ul timil or doua gene;
d. transl ocatie reciproca a primel or doua gene.
13. In urma unei transfuzii dc la un barbat cu grupa A (LALA) la o femeie tot cu grupa
A (LAI), in sangele acesteia apar anticorpi anti Rh. Cauza poate fi reprezentata de:
a. incompatibil itatea Tntre grupa A homozigota si grupa A heterozigota;
b. prezenta de anticorpi antiRh in sangel e donatorul ui;
c. l ipsa antigenul ui Rh in sangel e femeii;
d. prezenta antigenul ui Rh in pl asma sangel ui barbatul ui;
14. Un barbat negru cu genotipul PlP]P2P2 se casatoreste cu o femeie alba ce prezinta
genotipul plplp2p 2t Descendentiilor potfi:
a. 50% negri si 50% al bi;
b. baietii vor fi negri iar fetel e al be;
c. mul atri propriu-zisi cu genotipul PplP2p2;
d. numai negri deoarece genel e si P2 sunt dominante.
15. A nemia ful ciforma:
a.este detenuinata de o mutatie a unei gene heterozomal a;
b. se manifesta predominant la barbati;
ct cei afectati prezinta hemoragii putemice l a cel e mai mici l etiuni;
d. este o hemogl obinopatie cu eritrocite in forma de secara;
16. Sunt determinate de aneupiodii heterozomale umane:
a. sindromul Turner* sindactil ia, dal tonismul ;
b. sindromul Kl inefel ter, prognatismul , hcmofil ia;
c. miopatia Duchcnne, trisomia X, sindromul Kl inefel ter;
d. trisomia X, sindromul Turner. Sindromul Kl inefel ter.
86
17. Maladiile umane X-linkate:
a. sunt determinate de aberatii numerice heterozomal e;
b. se manifesta tn mod diferit l a cel e doua sexe;
c. sunt reprezentate de hemofil ie, anemia fal ciforma, pol idactil ie;
d. cel e determinate de gene recesive nu se transmit l a urmasi.
18. Limfocitele pot fi caracterizate prin:
a. sunt reprezentate de doua popul atii prineipal e:l imfocite T si B;
b. l imfocitel e T produc anticorpi;
c. l imfocitel e B se cl asifica in regl atoare si efectoare;
d. in citopl asma l imfocitel or se gasesc markeri care functioneaza ca receptori;
19. Ce sfaturi pot fi date urmatoarelor cupluri care vor sa aiba copii, privind riscurile
genetice in situatiile de mai jos:
a. tatal sotul ui are hemofil ie, dar fratel e l ui este sanatos;
b. sotia are o sora dal tonista;
e. parintii sotiei sunt veri primari;
d. unul din unchii tatal ui prezinta al binism.
20. Cariotipul uman normal:
a. este reprezentat de 23 perechi de cromozomi grupati in 7 grupe;
b. cei mai mari cromozomi se gasesc in ul tima grupa;
c. cromozomul Y se gaseste in grupa B;
d. toti cromozomii umani sunt metacentrici.
21. Sindromul Klinefelter:
a. este intal nit atat l a barbati cat si l a femei;
* . 3
b. indivizii afectati prezinta corpuscul i Barr;
c. este determinat de o mutatie genetica heterozomal a;
d. determina moartea indivizil or afectati.
22. Referitor la mutatiile umane alegeti variants corecta :
a. sindromul Edwards este determinat de monosomia 13;
b. 2n =47 =44+XXY este specific pentru sindromul Kl inefel ter;
c. mal adia C/7 du c h a t este determinata de o mutatie genica;
d. miopatia Duchenneeste cauzata de o restructurare cromozomal a.
23. Precizati afirmatia corecta din urmatoarele enunturi :
a. anticorpii reactioneaza specific cu antigenel e corespunzatoare;
b. mol ecul a de anticorp este formata din patru l anturi l ungi si doua scurte;
c. imunogl obul inel e reprezinta peste 80% din proteinel e pl asmatice;
d. l imfocitel e "B sunt infl uentate de timus in timpul dezvol tarii lor.
24. Caracterele fenotipice umane :
a. sunt determinate numai de gene dominante;
87
b. unel e caractere cantitative sunt determinate de interactiuni intre gene neal el e;
c. nu se transmit l a descendenti;
d. sunt determinate indeosebi de gene extranucl eare.
25. Un barbat sanatos se casatoreste cu o femeie purtatoare a genei ce determina
hemofilia.
A . stabil iti genotipuril e cel or doi indivizi;
B. real izati incrucisarea si indicati procentual pe sexe, genotipul si fenotipul descendentil or;
C. expl icati modul de transmitere al mal adiei in acest caz.
26. Un cuplu are trei copii dintre care doi sanatosi si unul prezentand albinism. Stabiliti:
A . genotipuril e parintil or si tipuril e de gameti parental i;
B. toate genotipuril e posibil e al e copiil or;
C probabil itatea (in procente) nasterii de copii al binotici.
27. 0 femeie cu polidactilie (heterozigota) se casatoreste cu un barbat daltonist. Precizati:
A . genotipuril e parintil or;
B. genotipuril e tuturor descendentil or;
C. procentul copiil or cu dal tonism si al cel or cu pol idactil ie,
28. Intr-un cuplu toti baietii sunt daltonisti iar fetele nu prezinta daltonsm. Stabiliti:
A . genotipuril e si fenotipuril e parintil or;
B. genotipuril e si fenotipuril e dwscendentil or baieti si fete;
C. cauza ce determina acest mod de transmitere a mal ariei.
29. Cei patru membri ai unei familii prezinta grupe diferite de sange. Stiind ea unul dintre
copii este homozigot, determinate
A . grupel e de sange si genotipuril e parintil or;
B. grupel e de sange si genotipuril e copiil or;
C. o al ta posibil itate de repartizare a grupel or de sange in cadrul famil iei.
30. Un barbat daltonist se casatoreste cu o femeie purtatoare de homofilie. Precizati:
A . genotipuril e parintil or;
B. probabil itatea aparitiei unor urmasi dal tonisti;
C. procentul de baieti hemofiiici.
31. intr-o familie toti cei patru copii an ochi albastri si aceeasi grupa de sange-A(II). Stiind ca
bunicii din partea mamei erau homozlgoti dublu recesivi pentru cele doua caractere,stabiliti:
A . genotipuril e si fenotipuril e bunieil or din partea mamei;
B . genotipuril e si fenotipuril e posibil e al e parintil or;
C . genotipuril e si fenotipuril e copiil or.
32. Daca un parinte prezinta polidactilie iar celaialt are degete normale, boala se va transmite;
A . tuturor copiil or de acel asi sex cu parintel e pol idactil ic;
B. tuturor urmasi l or,indifferent de sex,cu probabil itate de 50 %;
C. nu se poate preciza cu exactitate cum se va transmite mal adia.
88
r
E C O L O G I A I J M A N A
L
Parti cul ari ty al* biotopulul si
tnoi ti In tcesi i l tmtl t antropizat*
Sfi ne reominlim !
Ecosistemul este unitatea functional ^, el ementara, concreta a biosferei;
Eeosistemiil este al catuit din doua componente fundamental e: a) c omponents ne vie
biotopul sau habitatul - reprezentata prin total itatea factoril or abiotici (cl imatici, apa aer. sol ,
nutrienti, energie sol ara etc); b) components vie hioeenozd reprezentata prin total itatea
popul atiil or diferitel or specii l egate atat teritorial (adaptate de biotipul l or) cat si prin rel atii de
pendents. Omul face parte integrants (obl igatorie sau intampl atoare) din mul te eeosisteme.
In natura el ementel e componente al e ecosistemului
biotopul si biocenoza- sufera modificari si inl ocuiri in decursul
timpul ui intr-un proces de continua evol utie, ca urmare atat a
evenimentel or naturii (al uneeari de teren, pl oi torential e,
inundatii, cutremure, vul cani (fig. 79) etc), cat si a interventiei
umane (taieri de arbori, araturL schimbarea destinatiei terenul ui
etc). Inl l uentel e specifice existentei si activitatii umane in mediul
natural au general asa numitel e ecosisteme antropizate
(amenajate).
A tunci cand cerintel e fundamental e al e umanitatii -
hrana si imbracamintea - nu au mai putut fi (imitate la ceea ce
ofera natura, omul a incercat noi sol utii din punct de vedere
eeol ogic. Ul terior, gama sol icitaril or a crcscut. Ecosistemel e
antropizate trcbuiau sa fumizczc materii prime pentru diferitel e
ramuri al e industriei, mai al es al e industriei usoare si al imentare,
\
sau sa ofere spatiu de desfasurare a unor activitati umane, fie
incl use in activitatea eotidiana, fie datorate perioadel or de
recreere si vacanta.
Ecosistemel e antropizate, desi depind de om din punct
de vedere structural organizatoric, nu manifesta totusi diferente
nete fata de ecosistemel e natural e. El e sunt mai mul t sau mai
putin sisteme ecol ogice natural e, optimizate fie pentru obtinerea
unor productii vegetal e sau animate sporiic. fie pentru al te
89
I Fig. 80 * Variatii al e gradtihii de antr opi /ar e
scopuri umane, Cu toate rezul tatel e deosebite obtinute in l ungul mil eniil or pana astazi, in marea
majoritate a cazuril or omul nil face insa decat sa imite natura, reproducerea model el or ecol ogice de
acel asi tip, dar amel iorate dupa cerintel e sal e.
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde urmatoarel e el emente principal e:
-hiocenoza, al catuita dinfitocenoza naturala si plantele de cultura, precum si din zoocenoza
naturala, l a care se adauga si ahimalele domestice;
- totalitatea oamenilor din sistem;
-ansamblulproduselor naturale (natura transformata) create prin activitatil e umane (individual e
si umano-soeial e) constand din fel uritel e constructs, rnasini, obiecte de uz divers, etc. incl usiv sol ul
amenajat pentru cul tura prin mijl oace artificial e;
-depozitele de deseurisi reziduuristagnante, neintroduse in cicl uril e biogeochimice al e biosferei.
Toate aceste el emente impl antate in mediul abiotic natural , al catuiesc un mosaic eterogen, cu
raspandiri si densitati variabil e, ce interactioneaza reciproc.
O caracteristica specifica a ecosistemul ui antropizat este gradul de antropizare( f\g. 80) care
reprezinta intensitatea injluentelor de origine antropogena asupra mediului natural. El este diferit de
la o zona la al ta. De exempl u: in zonele urbane sau putemic industrial izate - sisteme intens antropizate
el ementel e componente au devenit subordonate compl et prezentei oamenil or. in agrosisteme
fitocenoza este control ata direct de om. In cadrul acestora numarul speciil or din structura biocenozei
fiind foarte mic, stabil itatea este foarte redusa, iar echil ibrul sistemul ui, nu poate fi mentinut decat tot
prin interventia permanenta a omul ui, prin: aport de energie supl imentara (mecanizare, ingrasaminte);
l upta contra daunatoril or; adaos de apa si fertil izanti etc. In ecosistemel e cu densitatc redusa a popul atiei
sau chiar nul a infl uentel e factoril or antropogeni sunt negl ijabil e (regiunil e cu cl ima aspra, cu mare
l ipsa de resurse, parcuril e national e, etc).
in ecosistemel e antropizate are l oc o simpl ificare a biocenozei, mergand pana la privil egierea
unui numar extrem de mic dc specii, fapt care provoaca o saracire a sistemul ui, prin diminuarea
numarul ui de l egaturi interne si deci o fragil itatc a echil ibrul ui ecol ogic, ca urmare a l ipsirii sal e de
autoregl are si de posibil itati de autoregenerare.
90
Ecosisteme
Natural e A ntropizate
Productivitate variata Variata
Lanturi trofice - Compl exe* suprapuse, formand retel e
cxtrem de compl icate
Lanturi simpl ificate, scurte; Cul turi
ingrijite de om, ferite de paraziti;
Sol ul - Gazduieste si parl icipa l a o intensa
activitatea biol ogica
A ctivitate biol ogica sl aba. Se apl ica
tratamcnte agrotehnice special c,
amendamente etc.
A ctiunea omul ui - Redusa Epuizarea sistemul ui prin prel evari
masive de biomasa. Compensarea
exportul ui de substante prin import
de ingrSsaminte. apa etc.
Evol utie - Natural a, spre cl imax.
- Pcrmite viata fiintel or sal batice A rtificial izare progresiva. Inl ocuirea
natural ul ui prin artificial ; Disparitia
fiintel or sal batice
in tabel ul de mai jos se prezinta o scurta comparatie a catorva dintre caracterel e specifice al e
cel or doua categorii de ecosisteme. A ntropizarea sistemel or ecol ogice se real izeaza pe numeroase cai.
ajungandu-se la ecosisteme de tipuri deosebite. Dintre el e cel e mai importante - datorita intindcrii si
insemnatatii l or pentru societatea umana sunt: agrosistemele si sistemele urban industrial..
In agrosisteme ( fig 81) omul inl ocuieste formel e natural e de pl ante si de animal e prin varietati
cul tivate si animal e domestice in scopul asigurarii unor producti vitati maxime al e acestora. Numarul
speciil or de pl ante si animal e domestice este foarte mic; la pl ante: cereal e, cateva l eguminoase, unel e
radacinoase, cateva specii horticol e ; la animal e; cateva rumegatoare, porcine si ovine, l a care se
adauga cateva specii de pasari. A cestea au fost special izate in decursul mul tor generatii, astfel ca, in
timp, au devenit cu totul diferite fata de speciil e ancestral e. Daca s-au putut obtine productivity! cu
mul t mai ridicate decat cel e din stadiul l or initial , el e sunt, in schimb, mul t mai vul nerabil e la infl uentel e
mediul ui natural .
Diferitel e componente al e biocenozei din agrosisteme pot fi caracterizate ecol ogic, avandu-se
in vedere nivel ul trofic urmarit spre a fi expl oatat prin amenajare.
Producatoriiprintari de interes economic (pl antel e de cul tura sau fitocenoza cul tivata) sunt
supusi presiunii demografice si concurentei din partea unor pl ante spontane de tipul buruieniior. Mediul
de cul tura (biotopul ) imbogatit cu azotati si fosfati este astfel disputat intre cel e doua categorii de
pl ante. A supra producatoril or primari cul tivati actioneaza si consumcitorii de ordimd 1 (fitofagii):
daunatorii. Tot asupra fitocenozei cul tivate se exercita si actiunea parazitil or atat de origine vegetal !
cat si animal a sau mierobiana.
Fijg. 81 A grosisteme
91
Cumul and toate cel e trei categorii de organisme, care exercita o infl uenta nefavorabil a asupra
fitpcenozei cul tivate, ar rezul ta o pierdere insemnata din productia primara scontata. Se impune
interventia directa a omul ui atat pentru imbunatatirea si imbogatirea mediul ui de cul tura, cat si cea de
fitoterapie.
Prin sel ectia soiuril or in directia obtinerii productiil or primare sporite s-a el iminat practic cea
mai mare parte a mijl oacel or fizice si chimice natural e de aparare a pl antel or cul tivate. Un posibil
rezul tat al sel ectiei exercitate pe astfel de coordonate a fost pierderea din genotipul pl antel or de cul tura
a unor al el e de rezistenta sporita l a diferitel e tipuri de atacuri. Omul trebuie sa combata acest efect
printr-o actiune de amel iorare in paral el , atat a productiei cat si a rezistentei.
Plantele spontane (buruienil e) prezinta o gama intreaga de adaptari - prol ificitate ridicata,
viteza de crestere mare, vigurozitate, mijl oace chimice de concurenta, capacitati sporite de rezistenta
la erbicide etc., care le permit sa l upte impotriva mijl oacel or pe care le util izeaza omul in incercarea
diminuarii numarul ui lor. Bste firesc sa existe aceste diferente pentru ca, obiectivul fundamental al
sel ectici natural e a pl antel or a fost supravietuirea, in timp ce pentru pl antel e cul tivate s-a impus o
sel ectie artificial a pe coordonate independente sau nel egate direct de supravietuire.
Urmarind speciil e afl ate pe nivel ul trofic superior - animal el e din sistemel e zootehnice sau
piscicol e, la prima vedere, se pare ca numarul actiunil or biotiee nefavorabil e este mai redus. Mijl oacel e
de protectie vizeaza in mica masura control ul unor consumatori rapitori. Cel e mai mul te sunt indreptate
asupra agentil or infectiosi si parazitari. In real itate acest avantaj este aparent, deoarece consumatorii
de acest gen sunt foarte diversificati. Costul productiei secundare creste prin necesarul unei baze
trotice primare ce se impune a fi asigurata in anumite standarde energetice. In fermel e zootehnice
industrial e, unde spatiul de depozitare al individul ui animal este foarte redus si l ipseste l umina natural a,
apar boli metabol ice si de stres. Se impun masuri supl imentare din partea oamenil or (l umina artificial a,
asistenta medical a veterinara, surpl us de vitamine etc).
Referitor la biotop,in agrosisteme, prin araturi repetate, omul transfonna sol ul in pamant afanat
in care se schimba radical conditiil e
de stabil itate, de aerisire, de umezire,
iar pr ocesel e biol ogice - care
contribuie la formarea acestuia se
dezechil ibreaza, A stfel , sol ul devine
un corp artificial in care fenomenel e
de infil trare a apei, a evaporarii, de
inmagazinar e a umiditatii, de
acumul are a substantel or mineral e
(sporite prin apl icare de itigrasaminte
chimice, etc) sunt ingreunate.
Sistem ele urban -in dustriale
(fig. 82) se caracten/ea/a printr-un -
an u m i ta I oc ati c T c r m en u l tie l oc ati e 11S *2 * Sisteme urban industrial e ^I
92
trebuie intel es in sens l arg si ca pozitie geografica dar si sub aspect interrel ational , adica, al rel atiiior
ce au l oc pe de o parte intre oameni, iar pe de al ta parte intre oameni si cel el al te componente al e
sistemul ui din care fac parte.
A gl omeraril e de popul atie sunt generate de anumite conditii economice si social -pol itice.
A nal izand agl omeraril e umane pe arii restranse, se constata o raspandire extrem de diversa a gruparil or
omenesti sub forma de asezari stabil e. Dupa marimea l or (popul atie, arie), dupa popul atiil e predominante
al e l ocuitoril or si dupa confortul de viata al acestora, asezari le pot fi urbane (orase) sau rurale (sate).
Sub aspect ecol ogic, o asezare fie ea sat sau oras nu este numai o insumare de constructs,
instal atii si servicii. Ea are caractcrul unui organism viu. a carui esenta sta "in relatiile osmotice
desfasurate intre obstea civicd si uriasul eifagure, intre oameni si mediul construit4*.
Popul atia sistemel or urban-industrial e este consumatoare a unei uriase cantitati de substanta si
energie aduse in cea mai mare parte din afara sistemul ui. Din punct de vedere ecol ogic, se poate
afirma ca orice agl omerare urbana este dependents de bioproductivitatea agrosistemel or invecinate.
Functional , ecosistemel e antropizate caracterizate in general prin simpl ificare organizatoriea,
impl ica instabil itate, cost ridicat de mentincre cat si de control al nivel el or trofice care nu sunt expl oatate
direct. Sol utiil e obtinute pana acum, cu toate eficientel e l or sunt l egate de istoria civil izatiei. dezvol tarea
tehnicii si a conceptiei umane de abordare a naturii.
Goncl uzionand, se pot evidentia o serie de caracteristici specifice al e unui ecosistem antropizat
care se diferentiaza net de cel e natural e:
este dominat de specia umana;
s-a structural si aevol uat in timp, pe masura cresterii efectivul ui si a necesitatil or umane;
si-a diferentiat structuri ecol ogice special e (subsisteme ): ecosisteme de tip urban, de tip
rural , agrosisteme, sisteme acvatice destinate acvacul turii;
fl uxul de energie este sustinut predominant de energia auxil iara;
determina simpl ificarea si l inearizarea circuitel or biogeochimice;
diversificarea resursel or natural e util izate si cresterea ratei dc expl oatare a l or;
mul tipl icarea si diversificarea produsil or seeundari sau final i, uzati din punct de vedere
tehnic sau moral , ce reprezinta pol uanti;
fortel e motrice al e dezvol tarii sal e sunt:
- cresterea efectivul ui popul atiei umane;
- cresterea necesitatil or omul ui;
- dezvol tarea stiintei si tehnicii;
este un subsistem al ecosferei, cu distributie insul ara, dar extinsa neunifonn la nivel pl anetar:
este un sistem ecol ogic integrat in ierarhia sistemel or ecol ogice.
I i R e t t a e t i !
A ntropizarea atrage ecosistemel e spre al ia dezvoitare, decal aceea care are l oc Tn mod natural . Evol utia
ecosistemel or natural e in care interventia umana nu s-a tacut inca simtita este indreptata spre diversificarea si
special izarea cat mai pronuntata a el ementcl or componcnte, fiecare adaptare specifica conducand la definirea
unor noi nise ecol ogice. bine determinate, in schimb, in ecosistemel e antropizate efortul de opunerc a
el emefitul ui uman fata de dezvol tarea natural a tinde spre simpl ificarea biocenozei mergand pana la privil egierea
unui numar extrem dc mic de specii, modificand stabil itatea sistemul ui si posibil itatil e de autoregl are si
autoregenerare.
I
Arfk Tl f
Prezeniati pe scurt transformarea peisajul ui natural , pe trepte diferite de antropizare. pana la maril e agl omerari
urbane, unde se produce suprimarea total a sau aproape total a a naturii prin asezarea unui mediu artificial de
ziduri. asfa.l t, conducte. cabl uri, eic.
^3
ivtsti9 ire cosSstmlor ontropizote*
Fizionomia ecosistemel or natural e si antropice, precum si compozitia biocenozel or se schimba
in decursul anotimpuril or. Investigatia ecosistemel or antropice se face fol osind metode si tehnici
specifice in functie de tipul ecosistemul ui. Prin general izare, pentru investigarea oricarui sistem
antropizat trebuie sa cunoastem atat factorii abiotici, ce caracterizeaza biotopul cat si componentel e
biotice reprezentate prin popul atiil e biomasei.
In functie de scopul urmarit, investigarea se poate face pentru cunoasterea:
unor componente al e biotopul ui;
a intregul ui biotop;
a structurii, dinamicii si fenol ogiei unei anumite popul atii de pl ante sau animal e;
a unor fitocenoze (comunitati de pl ante);
a unor zoocenoze (comunitati de animal e);
a unor microbioze (comunitati de microorganisme);
parazitoze (comunitati de ecto- si endoparaziti).
Pentru investigare trebuie parcurse urmatoarel e etape.
Etapapregdtitoare consta in documentare in sensul cerut de scopul investigatiei. Trebuie sa
se cunoasca metodel e de l ucru si perioadel e de apl icare, sa se procure echipamentul si aparatura care
vor fi util izate, se vor procura harti (geografice, pedol ogice, geol ogice, hidrol ogice, geomorfol ogice)
pentru a se stabil i caracterel e in mare al e biotopul ui in care exista biomasa.
Etapa investigarii de teren ofera executantul ui sa vina in contact cu subiectul investigatiei
in baza caruia se aduna material informativ.
Etapa Jinala - care consta in prel ucrarea informatiil or cul ese din teren si a material ul ui
recol tat din care rezul ta concl uziil e originate al e investigatiei stiintifice.
Metodele de investigare intr-un ecosistem antropizat se pot grupa in:
A . Metode de cunoastere a curacterelorfactorilor abiotici si a biotopului
masurarea temperaturii aerul ui, sol ul ui si apei;
determinarea cul orii. transparentei, oscil atiil or de nivel al e apei, viteza si debitul apei
curgatoare;
determinarea cantitatii precipitatiil or, determinarea grosimii zapezii, nebul ozitatii;
determinarea chimismul ui apei si sol ul ui.
B. Metode de investigare a biocenozelor, de recol tare, prel ucrare, conservare si pastrarea
material ul ui biol ogic.
Pentni investigarea unei biocenoze eonstituite din fitocenoze si zoocenoze este necesara
determinarea unor caracteristici carc sa evidentieze in mod real aspectui acestora in functie de scopul
urmarit.
Caracteristicile ce se pot stabil i sunt: frecventa, abundenta, constanta. dominanta speciil or
cul tivate.
a) Frecventa speciilor evidentiaza in procente numarul de piese in care se gaseste o specie fata
de numarul total de probe col ectate.
1(H)
in care:
F =frecventa; p =numarul piesel or in care apare specia data; P - numarul total de probe
cercetatc; 100 :=factorul de raportare procentual a
94
b) Abundenta (rel ativa) exprima in procente raportul dintre numarul indivizil or unei specii fata
de numarul indivizil or cel orl al te specii care exista intr-o fitocenoza sau zoocenoza ce corespunde
unei anumite suprafete sau unui anumit vol um.
in care:
A =abundenta; n =numarul indivizil or unei specii date; N = numarul total de indivizi
cercetati, apartinand al tor specii; 100 =factorul de raportare l a 100.
c) Constanta speciei este un indice exprimat prin frecventa. Se apreciaza ca speciil e sunt
componente constante, totdeauna prezente intr-o biocenoza dar este mai mare decat 50 %; cand
frecventa este cuprinsa intre 50 % si 25 % sunt specii accesorii, iar cand frecventa este sub 25 % sunt
specii accidental .
d) Dominanta speciei exprima infl ucnta exercitata de o specie intr-o comunitate. Se cal cul eaza
fol osindrel atia:
X 100,
, in care:
A A~densitatea speciei A ; h =numarul de indivizi ce apartin speciei A ; N =numarul total de
indivizi ce apartin zoocenozei; 100 =factor de raportare procentual a.
C. Investigarea fenologica (fenomenos - vizibil ) consta in observarea diferitel or aspecte al e
naturii. Ea cuprinde succesiunea evenimentel or natural e in decursul anul ui, proces l egat de succesiunea
aspectel or sezoniere al ecosistemul ui investigat (cercetat).
Importanta studiul ui fenol ogic pentru agricul tura consta in: stabil irea programel or cu privire la
epoca de semanat, a conditiil or de ingrijire, de coacerc, de recol tare etc. De asemenea cunoasterea
epocil or de infl orit aduce servicii al binaritul ui pastoral . Importanta observatiei fenol ogice pentru
horticul tura permite gasirea efectul ui decorativ maxim al pareuriior si gradinil of prin ornamentarea
l or cu pl ante horticol e. cul tivate si spontane, cu efect de sezon, precum si mul te al te importantc indicii
practice pentru pomicul ture, l egumicul tura, piscicul tura.
Metoda studiul ui fenol ogic cuprinde:
al egerea ecosistemul ui antropic (speciei) pentru observatie
stabil irea datel or cand se fac observatiil e
efectuarea observatiil or fenol ogice
variatiil e zil nice si sezoniere al e factoril or cl imatici (meteorol ogici): temperatura, umiditate.
precipitatii, nebul ozitate. presiune atmosferica, viteza si directia vantul ui
evenimente caracteristice din viata pl antel or: infl orirea, vestejirea fl oril or, coacerea fructel or.
caderea frunzel or etc
evenimente caracteristice din viata animal el or: nasterea, aparitia dintil or, schimbarea cul orii
parul ui (bl anii), aparitia coamcl or etc.
Fenol ogia pe fenofaze se noteaza amanuntit pe zil e in caietul de observatie.
Exempl u: Fisa nr. 1
Denumirea ecosistemul ui (speciei):
Punctul geografic:
Cl ima:
Fenofa/a Datele observatiilor ne an i Rezultatele observatiei
2009
2010 2011
1. Umfl area muguril or
L i
2. Inceputul cresterii castanel or el
95
Dupa aducerea datel or se trece la interpretarea lor, Notaril e facute amanuntit in caiete si respectiv
in fise, se compara si se desprind concl uziil e de mare importanta stiintifica si practica in sensul
cunoasterii fenol ogiei speciil or ca raspuns la conditiil e factoril or de mediu.
In cursul acestor activitati aveti grija sa:
nu distrugeti pl antel e si animal el e;
nu distrugeti cuiburil e si oual e pasaril or;
nu pol uati mediul cu hartii, resturi de mancare, etc;
ocrotiti natura.
finalize factorilor abiotici
Scop: Pentru caracterizarea oricarui sistem, incl usiv a cel ui antropizat, este necesara cunoasterea
(identificarea) factoril or abiotici, pentru a se determina l egatura directa intre factorii de baza ai cl imei
(meteorol ogici), sol ul ui, apei si biocenoza specifica acestor ecosisteme.
A nal iza factoril or abiotici se poate face fol osind metode de observare si masurare a rol uril or pe
care le au in timpul unui an.
1. Masurarea temperaturii aerului, apei, solului.
Aparaturafolosita: static meteorol ogica (fig.83), dotata cu aparatura corespunzatoare cu care
sa se poata inregistra cu regul aritate mersul principal el or el emente meteorol ogice si chiar face unel e
prevederi al e vremii pe pl an l ocal de scurti durata.
Instrumentel e si aparatcl e meteorol ogice se instal eaza intr-
un anumit l oc numit pl atforma meteorol ogica.
Condi ti i l e de ampl asare a pl atfor mei
meteorol ogice: suprafata orizontal a. deschisa, sa nu
prezinte gropi. movil e, obstacol e, ce ar putea infl uenta
val oril e indicate de aparate.
Dimensiunil e pl atformei meteorol ogice: 20 x 16
m. pentru uz scol ar: in l ipsa de spatiu dimensiunil e pot
fi: 10 x 8 m.
Pl atforma se imprejmuieste cu gard de sarma, fixat
pe stal pi de 1,5 m deasupra pamantul ui. Intrarea in
pl atforma se face prin partea de Nord, pe al ei de 0,4 -
0,5 m.
Principal el e el emente meteorol ogice care se pot
inregistra in cadrul pl atformei meteorol ogice (scol are) sunt: temperatura aerul ui si sol ul ui, umezeal a
si intensitatea vantul ui. presiunea atmosferica, masurarea precipitatiil or atmosferice.
Aoi-v/x o
FVrKMT>*Vu
[
Sial ic nietcorol oica
Metode de cunoastere a caracterel or factoril or abiotici
Determinarea temperaturii aerului. Sc face cu ajutorul termometrul ui cu mercur, care trebuie
ferit de actiunea oricaror radiatii. El se instal eaza intr-un adapost special de l emn. inal t de 1, 8 m. fixat
pe 4 picioare, vopsit in al b la exterior si negru la interior. Peretii sunt prevazuti cu jal uzel e, ca sa poata
circul a aerul . Peretel e dinspre nord este mobil si sei'veste ca usa.
Obser\'atiil e asupra temperaturii aerul ui (in cazul pl atformel or scol are) se fac de trei ori pc zi
(8 . 14, 20. ora l ocal a). iar in interval de 24 de ore se mai determina si temperatura maxima si minima.
Pentru a citi fara greseal a temperatura aerul ui pe scara l ermometrul ui, este necesar ca ochiul
observatorul ui sa fie exact la nivel ul meniscul ui col oanei de mercur.
96
Pentru determinarea temperaturii maxime a aerul ui se fol oseste un termometru special . A cest
termometru prezinta o gatuitura la tubul interior, in care urea mercurul , imediat deasupra rezervorul ui.
A tunci cand temperatura creste mercurul urea si nu mai poate cobori decat daca este scuturat. Citirea
termometrul ui se face la orel e 8 si 2 0 .
Termometrul de minima masoara cel e mai scazute temperaturi, si spre deosebire de cel de
maxima si de cel obisnuit, are ca l ichid de umpl ere al cool . Rezervorul de al cool este in forma de
furca, iar in tubul capil ar pl in cu al cool se gaseste in suspensie l ibera un indicator de portel an mobil de
cul oare inchisa. Se instal eaza in adapost, in pozitie orizontal a. Cand temperatura scade, col oana de
al cool se seurteaza si trage dupa ea si indicatorul . Cand temperatura creste, col oana de al cool se
l ungeste dar indicatorul ramane pe l oc indicand diviziunea in dreptul careia a fost temperatura cea
mai mica. Citirea se face tot la 8 si 20.
Temperaturil e zil nice la cel e 3citiri si temperaturil e maxime si minime se inscriu in caietul de
observatii.
Cal cul ul temperaturii medii diurne* se afl a din media aritmetica a cel or trei citiri:
in care:
Tm= temperatura medie diurna; n = media aritmetica a cel or trei citiri l a termometrul
obisnuit;M.i=minima din cursul cel or 24 de ore; k =coeficientul variabil de l a o iuna la al ta
Val oril e coeficientul ui k in mare sunt: ianuarie 0.100; februarie - 0,105; martie 0,147; april ie
0,183; mai - 0,209: iunie - 0.215: iul ie - 0,217; august - 0,200; septembrie - 0,182: octombrie -
0,164; noiembrie 0.131; decembrie - 0,106.
Determinarea temperaturii solului Se face atat l a suprafata lui cat si l a diferite adancimi. Se
fol osesc termometre special e de sol. El e sunt termometre cu mercur, avand rezervorul cil indric incl inat
si al ungit. El e se instal eaza de obicei la adancimi de 5; 10; 15si 20 cm. A cest termometru se fol oseste
numai pe timp cal duros. Temperatura straturil or mai adanci se masoara cu ajutorul termometrel or de
sol extractive sau cu tragere vertical a. El e raman permanent in sol si se scot numai cand se fac citiri.
Determinarea umezelii aerului. Se determina cu ajutorul psihrometrul ui sub fonna de tensiuni
a vaporil or de apa si ca umezeal a rel ativa cu ajutorul higrometrul ui cu fir de par.
Psihrometrul este un aparat format din doua termometre obisnuite cu mercur, cu rezervoare de
aceeasi forma si aceeasi dimensiuni. Rezervorul unuia din el e (dreapta). numit termometru umed. este
invel it cu tifon ce se umezeste inainte de determinare. Cel din stanga, numit
termometru uscat este fol osit pentru determinarea temperaturii aerul ui.
Rezervoarel e cel or doua termometre sunt ventil ate cu ajutorul unei moristi
aspiratoare, Cu ajutorul tabel el or psihrometrice, se extrag. pe baza
temperaturi l or citite la cel e doua termometre. val oril e tensiunii vaporil or de
apa, al e umezel ii rel ative si al e deficitul ui de umezeal a.
Functionarea higrometrul ui cu fir de par se bazoaza pe proprietatea
firel or de par degresate de a-si modifica l ungimea in functie de variatia
umezel ii aerul ui. Citirea se face la orel e 8 , 14 si 20 direct pe scara
higrometrul ui.
Determinarea cantitatii de apa cazuta prin precipitatii se face cu
ajutorul pl uviometrul ui (fig.84). Este format dintr-un cil indru din tabl a
zincata(a) cu l ungimea de 40 cm. si diametrul de 159,5 mm, fixat de un
stal p de l emn. Cil indrul se fixeaza cam la 1,50 m deasupra sol ul ui. La
partea supcrioara a cil indrul ui. in interior se sudcaza o pal nie receptoare
(b), tenninata printr-un tub dc scurgere care se prel ungeste pana la vasul
col ector (c).
(
!l[
V.
c
I
I
I
I
I
Fig. 84 Pl uviomctru
97
Pentru determinarea cantitatii de apa cazuta, se scoate col ectorul de la pl uviometru, apa pe care
o contine se rastoama intr-o eprubeta special a (eprubeta pl uviometrul ui) care arata cantitatea de apa
cazuta pe metru patrat.
Presiunea atmosferica (forta cu care aerul apasa asupra unitatii de suprafata) se masoara cu
barometrul , unitatea de masura este barul .
Pentru determinarea directieisi intensitatii vantului - se fol osesc giruetel e. Girueta este formata
dintr-un ax metal ic vertical , prevazut la partea superioara cu 3sau 4 vergel e metal ice ce indica punctel e
cardinal e. Pe cea care indica nordul se noteaza litera N. Printr-un sistem de rul menti deasupra vergel el or
directionate si pe axul vertical se fixeaza partea mobil a a giruetea asupra careia actioneaza vantul .
Dispozitivul de directie este fonnat dintr-o vergea metal ica orizontal a, prevazuta l a unul din eapete eu
doua pl acute metal ice, iar la cel al al t capat cu o bil a metal ica. Dispozitivul care indica taria (intensitatea)
vantul ui este format dintr-o pl aca metal ica ( 15x 30 cm, greutatea de 200 grame) care se orienteaza
totdeauna perpendicul ar fata de l iniil e de forta al e vantul ui. Ea pcndul eaza, sub actiunea vantul ui, in
fata unui arc de cere, pe care se afl a montati 8 dinti indicator!, corespunzatori unei viteze exprimate in
scara Beaufort.
Corespondenta intre numarul dintilor de pe girueta si scara Beaufort
Scara Beaufort 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nr. dc ordine al
vergel ei
1 1- 2 2 3 4 5 6 7 7- 8 8
l uteal a vantul ui
*
in m/scc
0 1 2 4 7 9 12 15 19 23
A precierea tariei vantul ui se face dupa scara Beaufort. Diferitel e grade al e acestei scari se
interpreteaza dupa manifestabl e actiunii vantul ui din tabel ul de mai jos.
Aprecierea intensitatii vantului dupa scara Beaufort
Oracl e
Beaufort
ManifestSril e actiunii vantul ui m/sec km/ora
0(C) Liniste compl eta (cal m) 0 0,5 0 - 1
1 A proape l inistit, fumul sc ridica aproape vertical 0,6 1.7 2 6
2
Putin vant misca un stegul et si din cand in cand frunzel e arboril or 1,8 3,3 7- 12
3 Vant sl ab misca un steag si intretinc miscarea continua a frunzel or arboril or 3,4 5.2 13 - 18
4 Vant potrivit, mentine intins un stegul et. misca ramuri subtiri fara fiimze 5,3 7,4 19-26
5 Vant taricel . mentine intins un steag mare, misca ramuri groase fonneaza val uri
pe ape statatoare
7,5 9.8 27-35
6 Vant destul de tare incepe sa fie auzit la adapostul casel or, pe ape statatoare
formeaza val uri cu spume pe creasta
9,9 - 12,4 36 - 44
7 Vant tare, misca arbori neinfrunziti de dimensiuni potrivite, pe ape statatoare
fonneaza val uri spumegande
12.5- 15,2 45 54
8 Vant putemic, misca arbori mai mari. rupe ramuri si crengi de marime normal a 15,3 18.2 55 - 65
9 Furtuna, crengi neinfrun/ite de dimensiuni mai mari rupte, acoperisuril e sunt
ridicate
18,3-21.5 66 - 77
10 Furtuna putemic a, arbori i sunt rasturnati 21.6 25,1 78 90
11 Tempests produce distrugeri grel e 25,2 - 29.0 91 - 104
12 Uragan nimic nu rezista vantul ui Peste 29,0 Peste 104
I !
f.
I nregistrarea continua a mersul ui vremii duce l a cunoasterea ciimei prin care se poate preciza ce pl ante se
pot cul iiva mai bine intr-un l oc sau al tul , ce productie se poate astepta de l a un soi sau al tul , ce pl ante se pot
sau nu acl imatiza, ce bol i pot aparea, cc ingrasaminte sunt mai indicate, l a ce date trebuie apl icate, cand se pot
facc tratamcnte impotriva daun&toril or etc.
98
D s t c r m i n a r e a s t r u c t u r i i t r e f i c e i n
f t c o s i s t t n i f i l t o n t r o p l i a t t _________________
A tat in ecosistemel e natural e cat si in cel e antropizate structura unei biocenoze este data de mai
mul te caracteristici:
popul atiil e (speciil e) componente incadrate in trei grupe: producatori, consumatori (fitofagi
si zoofagi), descompunatori;
rel atiil e in timp si spatiu dintre popul atii;
proportiil e cantitative dintre popul atii care se refera atat la numarul indivizil or, cat si la
masa l or biol ogica (biocenoza);
distributia in spatiu a popul atiei;
dinamica in timp a popul atiei;
trasaturil e specifice al e popul atiil or dominante, tal ie, l ongevitate, ritm de inmul tirc.
Pentru cunoasterea structurii unei biocenoze dintr-un ecosistem natural sau antropizat sunt
necesare o serie de prel evari (l uari de probe) efectuate asupra ei.A ctivitatea consta in:
scoaterea dintr-o suprafata determinata rel ativ mica sau dintr-un vol um determinat rel ativ
mic al biocenozei a unei cantitati de organisme prin l uare de probe;
o data cu acestea sunt necesare o serie de observatii faeute asupra biocenozei, in general ,
cat si a factoril or abiotici ai biotopul ui;
l uarea probel or si efectuarea observatiil or se fac in diferite perioade al e anul ui pentru a se
cunoaste variabil itatea popul atiei pe anotimpuri;
cercetaril e fScute in teren sunt continuate in l aborator unde se fac o serie de determinari a
speciil or de pl ante si animal e, a biocenozel or sau a al tor parametri biocenotici;
la sfarsitul cercetaril or efectuate in teren si in l aborator se iritocmeste o l ista de specii pentru
fiecare prel evare. Listel e cuprind indicatii de natura cantitativa si cal itativa;
interpretarea rezul tatel or, cu apl icarea unor indici de cal cul , definindu-se caracterul si
compl exitatca de organizare a biocenozei.
Nota. Cu ocazia studiul ui biocenozel or se pot face recol tari dc material biol ogic, sel ectionand
din teren formel e cel e mai reprezentative care, aduse in l aborator sunt supuse prel ucrarii si conservarii
pentru a fi fol osite pe parcursul anul ui scol ar in cadrul l ectiil or de bil ogie sau al te activitati de studiu
(cercetare).
Metoda de lucru:
- Se stabil este ecosistemul antropizat care trebuie cercetat si l imitel e acestuia.
Studiul vegetatiei presupune:
-cunoasterea structurii orizontal e si vertical e al e fitocenozel or, stabil irea compozitiei l l oristice
a fiecarei fitocenoze;
-intoemirea tabel ul ui sinoptic al fiecarei asociatii;
-stabil irea succesiunii asociatiil or vegetal e,
Cercetarea consumatorilor (primari, secundari, tertiari etc) presupune:
-studierea nevertebratel or terestre;
-studierea vertebratel or terestre;
-prel ucrarea, conservarea si pastrarea material ul ui biol ogic din ecosistemul antropic cercetat.
Prezentam cateva procedee de cercetare a unui ecosistem antropizat care ne ajuta sa putem
face aprecieri corecte asupra compl exitatii victii si de organizarea producatoril or primari.
A ) identificarea si delimitarea fitocenozelor (producatoril or):
speciil e dominante(cul tivate);
99
speciile subdominante (buruieni);
speciil c indicatoare;
speciil e insotitoare.
Speciil c dominante (pl antel e cul tivate) reprezinta 60 - 100 % din total ul speciil or care intra in
constitutia fitocenozei. El e formeaza primul strat de pl ante al fitocenozei, ocupa o suprafata mare in
fitocenoza si produc cea mai mare cantitate de materie organica (biocenoza). A eeasta spccie determina
structura si compozitia fl oristica specifica biocenozei.
Speciil e subdominante (buruieni) reprezinta 25 40 % din masa vegetal a Numarul speciil or si
procentul variaza in functie de parametrii factoril or ecol ogici.
Speciil c indicatoare (pl ante sal batice care ogl indesc anumite insusiri al e factoril or
ecol ogici:umiditate excesiva sau scazuta, cl ima cal da sau rece, sol uri bogate sau sarace in saruri
mineral e, etc.). El e sunt sl ab reprezentate ca numar si ca vol um in fitocenozel e cul tivate.
Speciil e insotitoare reprezinta in general 10 30 % din masa vegetal a a fitocenozei. El e insotesc
speciil e dominante si subdominante in functie de insusiril e ecol ogice pe carc l e au.
Structura orizontala si verticala a fitocenozelor.
Observatiil c pentru cunoasterea structurii orizontal e si vertical e a fitocenozei se fae prin
depl asarea in cadrul teritoriul ui dupa anumite repere formate din mai mul te l inii paral el e si l inii de
intersectie a acestora. Fitocenozel e pot avea o structura orizontal a deschisa sau o structura orizontal a
inchisa, A groeenozel e au structura orizontal a inchisa deoarece prezinta o vegetatie deasa.
A nal iza pe vertical a a agrocenozei presupune existenta unui numar de straturi in functie de
natura speciil or asociate si de parametrii factoril or ecol ogici existenti. A ceste observatii (asupra
structurii orizontal e si vertical e) al e agrocenozei incep prima vara si tin pana la sosirea iernii in functie
de ecosistemul antropizat al es (fizionornia ecosistemul ui se schimba in functie de anotimp).
Observatiil e se noteaza in caietul de practica.
Stabilirea compozitiei floristice a ecosistemului antropizat.
Observatiil e privind acest obiectiv se fac in functie de marimea zonei cercetate, de uniformitatea
sau neuniformitatea conditiil or ecol ogice.
Suprafetel e minime de evidentiere a fitocenozei, consta din inventarierea tuturor speciil or de
pl ante de pe o suprafata numita rel eveu.
Numarul si suprafata rel eveel or depind de suprafata de cercetat. Forma rel eveel or poate fi
patrata sau dreptunghiul ara. Pentru fiecare specie din fiecare rel eveu se noteaza abundenta si dominanta.
Dupa inventariere se intocmeste tabel ul sinoptic al asociatiil or vegetal e care trebuie sa cuprinda
efectuarea observatiil or fenol ogice, numarul rel eveul ui, suprafata in metri patrati, acoperirea si constanta.
Pentru determinarea productiei primare se fol osesc diferite metode .
Cea mai convenabil a si usoara metoda de cunoastere a productiei primare a fitocenozei consta
in determinarea cantitatii de substanta organica, pe specii. in suprafete al ese spre cercetare. Luarea de
probe se face in momentul cand vegetatia ajunge la dezvol tarea maxima.(perioada de infl orire si
formare a fruetel or).
Cum se procedeaza? in cadrul fitocenozel or se fixeaza un numar se spatii care sa cuprinda
marea majoritate a speciil or. In rcl eveel e al ese se aseaza o rama metal ica sau de l emn, de forma
patrata cu l atura de 1m. Din interiorul acestui cadru se recol teaza toate pl antel e (cu radacina cu tot),
apoi se curata de impuritati si se separa pe specii, se ambal eaza in saci de pl astic si se due in l aborator,
unde se cantaresc. Greutatil e rezul tate pentru fiecare specie reprezinta fitomasa proaspata care se
noteaza in caictul de observatie. Probel e grupate pe specii se usuca in etuve (l a 105 C), dupa care se
cantaresc din nou, determinandu-se fitomasa uscata. A poi se taie in bucati mici si se ard compl et.
Cenusa rezul tata se cantareste si se scade din greutatea uscata obtinandu-se substanta organica in g la
m2. Datel e obtinute se noteaza in caietul de observatie.
Exempl arel e cel e mai reprezentative al e speciil or componente se recol teaza. se conserva servind
la intocmirea ierbaml ui ce constituie un document al investigatiei. Din perimetrul oricarui ecosistem
antropogen (cul turi de cereal e, l egume, pomi fructiferi etc.) trebuie sa se recol teze, prel ucreze si sa se
conserve corpul intreg al speciil or de ciuperci, l icheni, dc pl ante ierboase sau parti din pl antel e l emnoase.
B. Metode de cercetare a nevertebratel or terestre dintr-un ecosistem antropizat
Pentru cercetarea cantitativa a faunei de pe suprafata sol ul ui si chiar a cel ei de pe pl antel e
ierbivore se al eg suprafete de control . A ceste suprafete pot avea marimi variabil e in functie de marimea
animal el or. Din fiecare patrat se recol teaza toate animal el e si se formol izeaza (concentrate 4 %) in
borcane col ectoare. Fiecare borcan cu animal e corespunde unui patrat. In l aborator se determina
spccia sau genul si se procedeaza la interpretarea datel or. Se noteza si speciil e'de pl ante din patrate
pentru a se constata corel atia dintre acestea ca producatori primari si animal e, in cal itate de consumatori.
C. Metode de cercetare a vertebratelor terestre dintr-un ecosistem antropizat
Popul atiil e de animal e vertebrate si in special reptil e, pasari si mamifere se cerceteaza fol osind
metode cal itative si cantitative. Metodel e de cercetare cantitativa sunt metode inductive. Este imposibil
sa se numere toate vertebratel e enumerate mai sus in orice ecosistem. De aceea se fac sectiuni sau se
del imiteaza suprafete unde se fac numarari si apoi se desprind concl uziil e pentru toata suprafata.
Cercetarea trebuie sa porneasca de la caracteristicil e ecol ogice al e popul atiei, iar rezul tatel e obtinute
sa fie comparabil e in timp si spatiu. Observatiil e se noteaza in caietel e dc observatie.
Port i cyi ori t dt i f t oxui v! 4mi mot t ri tt si
M W
energi* m sc@ilsU(Rl &Atr@^IsQU*
Sfi ne reaminlim !
Toate organismel e vii au nevoie de hrana pentru a exista; hrana (l l ux de inaterie) circuit in ecosistem pe
cal ea unor verigi de popul atii numite l anturi trofice:
Pentru mentincrea oricSrui sistem sc consuma energie: energia introctosa in ecosistem (fl ux dc energie) trcce
datorita rel atiil or trofiCe de la p r odu c er ! l a consumatori de diferite ordine;
In ecosistemel e natural e principal a sursa de energie este energia radianta sol ara. Pl antel e cu
cl orofil a- producalorii, capteaza aeeasta energie si produc cu ajutorul ei substante organice din substante
anorganice (fotosinteza) pc care le iau din mediul inconjurator (sol , apa, aer).
Prin fotosinteza energia sol ara este transformata in energie chimica inmagazinata in Substantel e
organice sintetizate. Energia aeumuiata de pl ante (energia primara) si substantel e organice (productia
i -cnergi? sol ara; P, producatori primari; C, consumatori primari; Cc on s u ma t or i sveundari: D dcseompunatori I cncrgic
asimil ata dc cStre pl ante: 2 cncrgic din substantel e organice sintetizate dc pl ante; 3.4 - energie asimita$de catre consumatori I si 11; \ 6
energie din substantel e organice sintetizate' de consumatori t. II; 7 energie consumata in procesel e proprii de c3trc pl ante si animate; S -
energie cuprinsa in hrana nedigerata.
Fig. 85 Fl uxul de materie si energie in ecosistem
101
Transpira^ie
'Evaptfrare
Transpira^fe
Qescofnpunere'
Saruri mlnevate
Fig. 86 Circuite naturale: a) circuital
earbouul ui; b) circuitul apei si s&ruril or mineral s
primara) sunt prel uate de consumatorii primari
- fitofagel e, care in procesul de asimil atie
sintetizeaza substante organice proprii. De la
consumatorii primari, substantel e organice si
energia aeumuiata in el e, circul a la cel el al te
verigi al e l anturi l or trofice : consumatorii
secundari, tertiari, cuaternari.
Dupa moartea organismel or vegetal e si
animal e, substantel e organice sunt descompuse
dc catre dcseompunatori in el emente chimice
anorganice carc se acumul eaza in apa, aer, sol
si circuitul biogeochimic se rcpeta. Echil ibrul
ecosistemul ui este asigurat in permanenta prin
regl aril e natural e existente in ecosistem.(fig. 85)
Prezenta oamenil or si acti vitati l e
desfasurate de ei in cadrul biotopul ui natural ,
tul bura acest echil ibru cu actiuni intensificate
pe masura cresterii gradul ui de antropizare a
ecosistemel or. A stfel , ecosistemul antropizat se
deosebeste dc cel natural prin:
consum energetic mul t sporit;
util izarea masiva si a al tor surse decat
cea sol ara (mai al es a acel or surse provenite
din combustibil i fosil i);
modificaril e de ampl asare si cu mare
viteza a structurii ecosistemul ui,
impunerea unor intrari si iesiriu
din sistem, al tel e decat cel e natural e;
nerespectarea cicl uril or biogeochimice,etc.
In sistemel e antropizate omul a reusit prin activitatil e sal e sa invinga frontierel e biol ogicc
parasind l egea regl aril or organice sa isi creeze singur mijl oace carc sa deturneze in favoarea sa
imense cantitati de resurse din mediul inconjurator si sa le transforme, sa l e util izeze sau sa le transfere
de la un sistem l a al tul , fara nici o retroactiune imediata. A stfel , omul se sustrage de la regul a general a,
introducand pe cal e artificial a process l iniare (necicl ice) cu consecinte grave in starea de echil ibru a
sistemel or. Unul dintre numeroasel e exempl e ce se pot da In ace$ sens este si acel a al interventiei
omul ui in circuitul natural al Substantel or (fig. 8 6 ) care are l oc intre pl ante, animal e si sol prin
indepartarea cxcretiil or si a descuril or rezul tate
din metabol ismul fiintel or vii, dincol odc l imitel e
ecosistemul ui, sustragandu-l e de la circuitul l or
natural , pentru a le introduce in al te circuite
artifieial e ( fig.87).
Productia de bunuri matcrial e este cea
care modifica sistemel e natural e si tot ea este
cea care deverseaza in natura deseuril e sal e, atat
Cazul 1 Cazul 2 ,. . . . . . .
t:;>,, ixc-.-t.-v. ---v tvra-i.il t v.-.vi:s, r v di r ect cat si prin nujl ocirca consumatici
neproduetive. In schema din fig. 88 se observa
ca 111 desfasurarea l or, procesel e de productie
sunt al imentate din mediul ambiant cu materii
prime si energie obtinute din rezervel e de resurse
.ydavnjle 56 f^inforc in sal - conipte!. aparte* ym
un element a! reddaris deseun sccadavrej sunt etoninato
artificiai unn caai izari Gi/ificata
I Fig,
87 I nter venti a omul ui in circuitul natur al
102
natur al e. Dupa pr oducerea
obiectel or (val ori de intrebuintare)
si consumul acestora, se el imina
o serie intreaga de deseuri si
energie sub forma de eal dura.
Daca s-ar considera ca
rezervel e natural e de resurse si
energie sunt inepuizabil e si ca
spatiul in care sunt depozitate
deseuril e este nel imitat, atunci
procesel e economice ar putea fi
gandite ca se desfasoara intr-un
fl ux continuu, fara intrerupere si
fara diminuarea l or cantitativa. In
real itate insa, se stie ca resursel e
nu sunt del oc inepuizabil e, iar spatiil e oferite de pl aneta noastra devin tot mai restranse pentru a face
fata tuturor util izaril or oamenil or. In acel asi timp, este cunoscut faptul ca intr-un sistem antropic,l a fel
ca si in orice sistem ecol ogic natural , supravietuirea organismel or vii este conditional de regencrarea
continua a resursel or, substanta fiind necontenit transferata si reeicl ata.
Trebuie observat ca intre fl uxul de energie si cel al substantei exista o deosebire. In timp ce
energia este transformabil a dintr-o forma in al ta (potential s, cinetica, chimica, termica, etc.), dar
niciodata readusa de la o forma inferioara la al ta superioara, ci numai degradata in eal dura care se
pierde in afara sistemul ui, substanta poate fi refol osita prin recicl are. Cu al te cuvinte, nu toata cantitatea
de substanta care este el iminata ca deseuri trebuie depozitata in ecosfera ci dimpotriva - o cantitate cat
mai mare din aeeasta ar putea fi refolosita, economisind astfel resursel e natural e.
Intensificarea activitatil or umane, are ca efect negativ producerea unor dezechil ibre in cicl uril e
ecosferice al e unor el emente si in special al oxigenul ui. De asemenea, abaterea fl uxul ui natural al
substantel or nutritive din sol spre cresterea unei anumite specii (monocul tura) in scopuri al imentare
sau industrial e pentru a se obtine productii mai mari si de eal itate ridicata cat si posibil itatea fol osirii in
productia agricol a a unei cantitati
supl imentare de energie obtinuta cu
ajutorul combustibil il or fosil i, due la
o fragil itate a echil ibrul ui ecol ogic, ca
urmare a l ipsirii sal e de autoregl are si
de posibil itati de autoregenerare.
Caracteristica principal a a unei
cul turi vegetal e consta in inl ocuirea
fitocenozei natural e printr-o singura
specie de pl anta. Pentru a obtine
productii cat mai mari si de eal itate
ridicata, se imbunatatesc conditil e
% %
natural e, prin apl icarea unor tehnici
agricol e adecvate, printr-un aport
supl imentar de substante nutritive
(apa, ingrasaminte chimice si organice)
si prin el iminarea din fitocenoza
natural a a tuturor speciil or nocive,
fol osind pestic ide, er bic ide,
energie solarS
22-10;Kcal
HvQ
3000t
()
14t
Trarjspiratie
H ,0
91
c o 2
20 t
0 2
4 t
H ,0
2 t
CO,
6 t
Fotosinteza
Respiritie
*B (114 t)
PN
40!0*
Kcal
boabe
4 t
Paie
* 5 t
HO
30D0t
H ,o Substance
t minerale
PB=productia bruta
PN=producjia neta
Fig. 89 Schimburi de materie si energie i ntr e un agrosistem
mediu
103
insecticide, etc. Eficacitatea energetica a unei cul turi vegetal e este extrem de redusa. Schema din fig.
89 arata prin cifre aproximative schimburil e care au loc intre sistemul considerat si mediul inconjurator,
precum si proccsel e biol ogice. exprimate cantitativ in ecuatiil e chimice referitoare la fotosinteza si
respiratie. In aeeasta schema se consemncaza importul de energie sol ara (2,2 x IQ9 kcal ), import-
exportul de substante rezul tate din proccsel e biol ogice (C02, 02, H20), precum si productia real a
real izata (boabe, paie), exprimata in unitati energetice (40 x 106 kcal ). Se observa ca eficacitatea
energetica a agrosistemul ui considerat, este foarte mica de numai 1, 8 %: 40 x 106 x 100 =1,8%
In agrosisteme eficacitatea energetica variaza in timp atat cantitativ cat si cal itativ in functie
de adaosuril e chimice si de carburanti. Popul atia unui sistem urban este consumatoare a unei uriase
cantitati de substante si energie, aduse in cea mai mare parte din afara sistemul ui. Importul si exportul
pe care it real izeaza o agl omeratie urbana, depaseste cu mul t orice transformari pe care l e-am putea
intal ni in cazul ecosistemel or natural e. Pornind de la principiil e ecol ogice, in mul te tari s-au experimental
model e de sisteme antropizate bazate pe util izarea compl exa a energiil or sol are, a vanturil or, a apei, a
sol ul ui in asa fel incat sa nu se produca- pe cat posibil pierderi sau dezechil ibre al e sistemul ui.
Popul atia unui sistem urban este consumatoare a unei uriase cantitati de substante si energie, aduse in
cea mai mare parte din afara sistemul ui. Importul si exportul pe care il real izeaza o agl omeratie urbana,
depaseste cu mul t transformari le pe care l e-am putea intal ni in cazul ecosistemel or natural e.
Pornind de la principiil e ecol ogice, in mul te tari s-au experimentat model e de sisteme antropizate
bazate pe util izarea compl exa a energiil or sol are, a vanturil or, a apei. a sol ul ui in asa fel incat sa nu se
produca- pe cat posibil pierderi sau dezechil ibre al e sistemul ui.
n
f teti net i !
Toate organismel e din oricare ecosistem isi desfasoara viata numai util izand energia l ibera pe care o
convertesc in diferite forme de traval iu sau o depoziteaza in propria l or biomasa. A ceste transformari se
asociaza cu dcgradarea unci parti din energia l ibera sub fonna de eal dura. Unica forma de transfer de energie
intre toate nivel uriie trofice este energia chimica rezul tata din fotosinteza. Fl uxul de energie unidirectional
antreneaza si face posibil e fl uxuril e ciel ice al e diferitel or substante ea; (),* C, N, P. S, etc.
1
/IPLICM II
A nal izati schema de mai jos si expl icati circuitul biogeochimic al unui sistem antropizat.
^u nogrg-ngrgCTcrate--------------------------------------- * ------------------------------- - " .............---------ENE R GTE
i
CO
N
di
TfTPirrri rr"
ur se. amoniac
CD
0
1
i
a;
TO
o
C7-

a)
Nerumegatoare
Microorganisme
- mcroorganisme
CELULOZA
REZIDUR!
(emerge slabS)
Deeun organic
SOLARA
0 0 2
A pS
Azot
I FURAJ E
i (emerge mijlocie)
AMIDON
(emerge multS)
Substance nutritive
i \ .
______
Microorganism din so
104
2
STRUCTURA SI DINA MICA
POPULA TIILOR UMA NE *
m Structura si diAomlco populatiilor uman*
Sfi ne reaminfim ! ______________________________
Studiil e demografice asupra trecutul ui omenirii aratS o cvol utie numerica intens acccl crata
I sioricii inen^ioneaza pcmru pal eol itic 5 mil ioane de l ocuitori. iar pentru Inceputuril e erei crcstine 250 I
mil ioane l ocuitori
Primul mil iard de persoane a fost atins tn anul 1830, al doil ea mil iard un secol mai tarziu (1930), iar al
treil ea mil iard in 1960, al patrul ca mil iard in 1974. al eincil ea mil iard in 1987, iar in 1999 s-a ajuns l a al sascl ca
mil iard de persoane
in anul 2Q05 (conform statisticil or actual e) popul atia total a a gl ohul ui este de 6.46 mil iarde l ocuitori, iar
pentru anul 2050 se presupune o eval uare total a dc 9,07 mil iarde persoane.
Populatia umana constituie el emcntul principal al ecosistemel or umane, care se afl a in
interdependenta cu al te sisteme: societatea, economia, al imentatia, cul tura etc, toate avand corel atii si
se interinfl uenteaza atat direct cat si indirect.
Populatia nationala este definita ca o colectivitate de oameni care ocupa un teritoriu bine
delimitat, acela asupra cdruia se exercitd suveranitatea statului respectiv (V Trebici). Ea poate fi
conceputa ca un sistem deschis, cu intrari si iesiri constitute din nasteri, respectiv decese, avand o
structura al catuita dintr-o serie de subsisteme (popul atia urhana, rural a, activa. inactiva etc) supuse
Tientsin
DENSI TAJI LE POPULAJI EI PE GLOB
Mexico
mov.ovo
Tokio
Delhi
Crunching
IB o m b
I ^?Bangko|
Rio de J aneiro
Sao Paul o
Manila
-d
J akarta
Buenos Aires
locuitori permila patrata ( 1985)
mmmm
O- - 80 200
JO 20 60 200 400
M etr opol e cu p n t e a n d
milioane de locuit ori (1990)'
Fig. 90 Di str i bu te popul atiei umane
105
unor interdependence,
c on di ti on al si efec te de
conexiune inversa (feed
back). Spre deosebire de
aeeasta populatiei mondiale
nu i se poate atribui caracterul
de sistem gl obal , ea fiind un
agr egat, r ezul tat dintr-o
insumare a diferitel or popul atii
national s, creata doar ca o
categoric statistica de maxima
general itate.
Nivel ul de astazi al
popul atiei pl anetei( fig.90) este rezul tatul unei indel ungate evol utii, incepute de la aparitia omul ui.
Homo sapiens se impune ca specie in urma cu numai 50000 de ani, desi urmel e stramosil or sai sunt
mul t mai vechi. Daca la inceputuril e istoriei, umanitatea a fost caracterizata printr-un ritm de crestere
foarte scazut, abia din a doua jumatate a sec. al XVIIl -l ea s-au constatat sporiri insemnate de popul atie
(fig. 91).
Secol ul al XX-l ea a reprezentat o epoca unica in istoria umanitatii, ce se caracterizeaza printr-
un ritm foarte rapid de crestere a popul atiei, ce a determinat unul dintre fenomenel e defmitorii al e
l umii contemporane - explozia demografica.
A spectel e importante care au determinat aeeasta dinamica a popul atiei sunt:
revol utia industrial s (progrese tehnol ogice, inovatii,al te procese care au generat dezvol tarea,
in general );
revol utia agricol a (cresterea randamentul ui expl oatarii terenuril or, amcl iorarea rasel or de
animal e);
revol utia sanitara (cresterea performantel or medical e, introducerea vaccinuril or etc.).
A stfel , ritmul de crestere a popul atiei umane a atins val ori deosebite in secol ul al XX-l ea,
variind de la 0,65% in 1900 l a 0,83 in 1950 si 1,6 % in 1999 pentru ca in anul 2005 sa aiba o val oare
de 1,2 % (fig.92).
A eeasta crestere spectacul oasa a popul atiei expl ozie demografica (baby - boom) - a
caraeterizat in principal taril e subdezvol tate din A frica, A merica Latina, A sia. In Europa cresterea
epoca
neolitica
epoca epoca
'bronzuluj fierului
Fig. 91 Cresterea demografica mondial a
106
85+ barbati femei
80-84
I
75-79 batrani
70-74 GHANA
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44 adulti
35-39
30-34
25-29,
-
20-24
15-19 m
10-14
5-9 copii |
- -i
0-4
" ; ..
8 6 4 2 0 2 4 6 8 10
varsta % din populatie
ig. 93 Di agr ams popul atiei dupa var sta: a) tar a i n cur s de dezvol tare; h) tar a dezvol tata
2150 - populatia estimate la 10,1 miliarde loc,
2125 - Populatia estimate la 8,3 miliarde loc.
2010 - Populatia terilorTn curs de dezvoltare $e a^teapte s3 fie de
fie de cind ori mai mare decSt cea a (Srilor dezvoltate: 6,5 miliarde
2000 6.2 miliarde loc.
1950 -1990: populatia lumii s-a dublat
1980-4,4 miliare
1950 Populatia {arilor in curs de dezvoltare
era de trei ori mai mare decat a $riior
dezvoltate
Restu
Asiei
3062
demografica a fost mai putin spectacul oasa, datorita razboaiel or, scaderii fertil itatii, modificarii
mental itatii si a noil or prioritati aparute in cadrul famil iei (fig.93) etc.
A nal izand sistemel e de crestere pe perioade indel ungate (1850 2000) se constata o stransa
l egatura intre el e si gradul de dezvol tare economica. A stfel , in perioadel e de trecere de la stadii de
subdezvol tare l a dezvol tare, popul atia creste fiind conditionata de o natal itate mare si o mortal itate
stationara sau in scadere, pc fondul unei dezvol tari general e care determina cresterea nivcl ul ui de trai.
Odata cu trecerea taril or in stadiul de state dezvol tate, progresul economic si social genereaza noi
orientari in dimensionarea famil iei. al te mental itati si prioritati, care determina o seadere a natal itatii si
respectiv a ritmul ui de crestere a popul atiei.(fig. 94).
Evol utia nume-
rica a popul atiei este
determinata, pe de o
parte, de mis care a
naturala a acesteia si
pe de al ta parte de
mis car He migratorii
(mobilitatea popula
tiei).Miscarea naturala
a populatiei impl ica
fenomenel e demogra-
fice l egate de natalitate,
mortalitate, sold natu
ral (diferenta dintre
natal itate si mortal itate).
Ea intervine in mod
direct in modificarea
numarul ui popul atiei.
1960 1980 2(
1990
America
de Nord
343
2020 Populatia estimate
tn 2025 (mil.)
L ..... - ............ ........... ------------------
Fig. 94 F.vol utia numeric*! a popul atiei
1
barbati
batrani
SUEDIA
45-49
adulti
20*24
% din populatie varsta
107
c onsti tui nd factorul cel mai
dinamic.(fig.95).
Afatalitatea il ustreaza frecventa
sau intensitatea nasteril or in cadrul unei
popul atii. I ndicel e fol osit este rata
natal itatii (N) care se cal cul eaza pe baza
raportul ui dintre numarul total al
nascutil or vii (n) si numarul mediu al
popul atiei total e (P) exprimat la 1000
de l ocuitori intr-un an.______
N~-g- x 1 0 0 0 ;
S f a d k i M
ridicat
t
na^teri i
decese la
1000de
locuitori
pe an
ScSzut
exemple
aetuale
Fl uctuate
ridicata
Scadere
natural a
populatiei
Etlopia
Bangladesh,
triburi
din jungld
(Tnainte de
1760)
Stadiul 2 Stadiul 3 Stadiul 4
Expansiune
timpurie
_jRata natalitefii
Cro$terc
naturala
populaji
Expansiune
t d r z i e
Fl uctuate
scSzutS
Peru, Sri
Lanka,
Kenya
(1760-1880)
China,
Cuba,
Australia
Canada.
J aponia
SUA
(1880-19409 (dup'd 1940)
Fig. 95 Tranzitia demografica
La nivel mondial rata natal itatii
9
(N) se ridica in prezent l a 2l %o. La
nivel ul continentel or se afl a anumite
difercntieri: A frica 38 %o; A sia 20 %o; A merica Latina 22%o; A ustral ia si Oceania 17 %o; A merica de
Nord 14%0; Europa 10%<>.
Mbrtalitatea refl ects frecventa sau intensitatea decesel or in cadrul unei popul atii. Indicel e folosit
este rata mortal itatii (M), care se cal cul eaza pe baza raportul ui dintre numarul total al decesel or (m) si
numarul mediu al popul atiei total e (P) exprimat l a 1000 de l ocuitori l a nivel ul unui an.
M =# x 1000
In prezent rata mortal itatii la sistem mondial (M) este de 9%o. La nivel ul continentel or se
Tnregistreaza urmatoarel e val ori: A frica 15 %0; Europa 11 %>\ A merica de Nord 8 %<>; A sia 7 %;
A merica Latina 6 %o; A ustral ia si Oceania 7 %o.
Diferentel e inregistrate la nivel ul ratei mortal itatii (M) nu refl ecta intotdeauna decal ajel e existente
in gradul dc dezvol tare economica ca in cazul ratei natal itatii. Deseori taril e dezvol tate, avand o
popul atie varstnica mai numeroasa, are val ori mari al e mortal itatii decat unel e tari mai putin dezvol tate.
Mortal itatea infantil a rcfl ecta intensitatea decesel or copiil or sub varsta de 1an in cadrul unci
popul atii. Rata mortal itatii infantil e se cal cul eaza raportand numarul decesel or copiil or sub 1an(ni)
la numarul total de nasteri (n), exprimandu-se in promil e (%o).
M,
mi
"KT
x iooo|
Rata mortal itatii infantil e (M.) este foarte mare la nivel mondial 54 %<>. Cel e mai mari val ori al e
acesteia se gasesc in taril e mai putin dezvol tate. >
Durata medic a vietii (speranta de viata la nastere) reprezinta numarul mediu dc ani pe care o
persoana il are de trait, in mod obisnuit. exprimat l a nastere in situatia in care conditiil e ar ramane
acel easi ca in momentul de referinta: se cal cul eaza ca medie a duratel or de viata a indivizil or unei
generatii imaginare, care ar trebui supusa intreaga sa viata ratel or de mortal itate pe grupe de varsta al e
anul ui dc observare.
Speranta de viata la nivel mondial este de 67 de ani (65 ani pentru barbati si 69 ani pentru
femei). La nivel ul continentel or speranta de viata se prezinta astfel : A merica de Nord -*78 ani,
Europa 75ani, A ustral ia si Oceania 75ani, A merica Latina -72 ani, A sia 68 ani, A frica
_ 52 ani.
Diferenta dintre natal itate si mortal itate reprezintasoldul natural. El poate fi pozitiv sau negativ.
In prezent cel e mai mari val ori al e sol dul ui natural se inregistreaza in tari precum Mal i (32 %o), Ciad
108
(28 %o), A rabia Saudita (27 %o), iar cel e mai mici in taril e Europei Central e si Estice unde se constata
val ori negative (Germania, Romania, Ungaria, Rusia, Ucraina s.a.m.d).
La nivel mondial sol dul natural este de 12%o, cel mai mare fiind in A frica (23%o), iar cel mai
mic in Europa (1 %o).
Mobilitateapopulatiei se refera l a depl asaril e spatial e al e indivizil or cu si fara schimbarea
domicil iul ui. indiferent de durata absentei din l ocal itatea de origine, cu scopuri diverse, l a distante
mai mari sau mai mici. A ceste depl asari determina modificari de ordin social , profesional , economic
etc. El e se pot cl asifica in doua mari tipuri:
deplasari obisnuite, care nu impl ica o schimbare de l unga durata a domicil iul ui. El e se
desfasoara ritmic, repetitiv, neprovocand dezechil ibre in zona de origine si cea de destinatie
miscarile migratoriipropriu-zise, caracterizate de schimbarea de durata sau deftnitiva a
domicil iul ui, care impl ica modificari majore in viata acestora.
Cauzele migratiilor sunt mul tipl e, diversificate si au un caracter dual : pe de o parte, respingere
(in zonel e de origine - de pl ecare) si pe de al ta, atractie (in zonel e de sosire destinatie).
Factorii de respingere pot fi:
economici:decl inul resursel or, suprapopul area, scaderea ofertei l ocuril or de munca, somajul ,
venituril e scazute, saracia, decaderea activitatil or economice etc.;
sociali: l ipsa oportunitatil or de a intemeia o famil ie, aparitia in famil ie a unor membri
copii, pierderea identitatii in grupul de origine, discriminari, etnice, social e, rasial e, absenta bazei
material e specifice a unor activitati cul tural e, educational e, stiintifice;
politici: discriminari pol itice, existenta unor regimuri total itare, aparitia unor evenimente
dcstabil izatoare razboaie, revol utii, atacuri teroriste, pol itici economice gresite etc.;
naturali: catastrofe, cutremure, eruptii vul canice, inundatii, fenomene cl imatice dezastruoase
- uragane. tornade etc.
Factorii de atractie sunt in opozitie cu cei de respingere si sunt mai puternici in general pentru
a depasi eventual el e obstacol e de pe traseu.
oferta superioara de l ocuri de munca;
oportunitatea obtinerii unor venituri mai mari;
nivel de trai mai ridicat;
oportunitatea atingerii unui nivel mai inal t de educatie si special izare in diferite domcnii de
activitate;
depl asarea cu partenerul de viata sau in vederea casatorici:
dorinta de a se integra intr-un nou tip de eomunitate,etc.
Migratiil e pot avea eonsecinte importante dc natura demografica, economica, social a. Din punct
de vedere demografic, se produc modificari semnificative l egate de cresterea sau descresterea numarul ui
de l ocuitori, modificari al e stincturil or de popul atie, al e indicatoril ordemografici in general . Consecinte-c
economice sunt l egate de forta de munca constituita de indivizii care migreazS- Pc piata muncii sunt
posibil e atat aspecte pozitive cat si aspecte negative, ce afecteaza intr-o anumita masura atat zonel e
A
reccptoare cat si pe cel e de origine. In pl an socio-cul tural se observa in zonel e rcceptoare aparitia unei
diversitati etnice, cul tural e, social e, ce determina redimensionarea rel atiil or intre grupuri.
Indicatorul fol osit este soldul migratoriu (migratia neta A M). El este rezul tatul diferentei dintre
numarul sosiril or (I) si numarul pl ecaril or persoanel or (E) dintMm anumit spatiu.
A M =I - E
Sol dul migrator al aturi de sol dul natural determina miscarea popul atiei.
109
I
Rctincti !
# f
In cadrul ecol ogici umane, popul atia reprezinta nu numai factorul activ, care conditioneaza echil ibrul
ecosistemel or ci si scopul final al acestui echil ibru. De aceea se poate spune ca ea reprezinta atat subiectul cat
si obiectul ecol ogici umane. A l doil ea pol aE sistemul ui, mediul . daca este privit in rel atie cu sistemul mondial
al popul atiei, poate duce l a concl uzia unor sol utii rel ativ usoare privind probl emel e demografice: pl aneta
noastra ofera conditii de viata unci popul atii mul t mai numeroase decat astazi. Subsistemel e regional e,
national e etc, in conditiil e rel atiil or social e si international e actual e, compl ica insa probl emel e si l e fac
deosebit de dificil e.
/ I PLI CMI I

Determinati pe baza datel or statistice-evol utia numerica a popul atiei din l ocal itatea voastra in ul timii 2 ani.
Anolix statistic* al t structurii
si diAomicii p^pulotllSar*
Pentru cercetarea unui ecosistem este necesar sa identificam in primul rand speciil e componente
si efectivel e lor, precum si modificaril e care se produc in timp in structura lor. Cercetarea ecol ogica se
real izeaza fol osind atat informatii empirice cat si informatii rezul tate in urma unor metode de cercetare
stiintifica, statistica etc.
* * 7
In urma acestei cercetari compl exe membrii eehipei isi diferentiaza sarcinil e pe eompartimente
majore.
Sa consideram ca avem ca tema de studiu structura si dinamica unei popul atii intr-un ecosistem
antropic -cal cul statistic.
Care este pl anul cercetarii:
-identificam suprafata ecosistemul ui de cercetat pe care o notam cu S;
-al egem suprafetel e din care vom l ua probe, notam cu s suprafata unitatii de proba.
In acest caz pentru stabil irea popul atiil or componente si mai al es a efecti vel or acestora exprimatc
in numarul de indivizi / n r . trebuie sa prel evam:
N - - 1 unitati de proba
N =numarul de indivizi / unitatea de proba
Mul timea rel atiil or N?privind numarul dc indivizi / unitatea de proba in cadrul unei popul atii
din ecosistem reprezinta popul atia statistica corespunzatoare definita de urmatorii parametrii:
|i=media (in cazul nostru media real a a numarul ui de indivizi / m2);
G2=varianta (domeniul real de i m pr asti er e al val or il or individual e);
a abaterea standard:
V= x 100 ; coeficientul de variatie;
V =popul atia statistica corespunzatoare
Modal itatea practica de determinarc a parametril or ce al catuiesc popul atia statistica:
110
a ) Se extrage o proba al catuita dintr-un numar de unitati (n) mul t mai mic decat numarul
maxim (N\) care corespunde zonei de cercetare. Proba trebuie sa fie reprezentativa pentru popul atia
statistica. Marimea unitatil or de proba, depinde de scopul urmarit, grupul studiat, de distributia spatial a
a el ementel or; fiecarui cercetator ii revine sarcina ca pe baza observatiil or prel iminare, sa al eaga cea
mai buna sol utie.
'
b ) Din anal iza cel or n unitati de proba prel evate la un moment dat rezul ta o mul time n de
val ori privind n de indivizi / unitatea de proba.
c ) Notam cu x variabil a noastra si ordonam dupa marime cel e n val ori al e sal e, al catuind un sir
de variatie.
A tunci cand ampl itudinea domeniul ui este foarte mare, este necesar sa se imparta intr-un numar
de interval e egal e. fiecarui interval fiindu-i caracteristica o val oare central a (x).
d) Se transforma sirul de variatie intr-o distribute de frecvente, suma frecventel or este egal a cu
n.
f fx fx
G 2 = \1
n =Zf 2fx Zx2 Zf x2
e) Fiecarei distributii de frecvente ii sunt asociati tcrmenii fx, x2, si fx2, necesari pentru cal cul area
indicil or statistici ai probei.
media aritmetica & ^^ S=^ s2 a^atere stan^ard
Indicii statistici ai probei estimeaza cu un anumit grad de precizie dependent de numarul unitStilor
de proba, parametrii popul atiei statistice.
Pentru distributia de frecvente a probei se util izcaza ca model e urmatoarel e distributii teoretice:
1. Distributia binominal pozitiva - reprezinta un model potrivit in cazul in care variatia este
semnificativ mai mica decat media ( cr2<p ). Este o metoda rar util izata ca model pentru probel e
anal izate in cercetarea ecol ogica.
2. Seria Poisson este fol osita ca model
atunci cand varianta nu difera semnificativ de medie
( a2~ (J ).
3. Distributia binominal negativa, este
considerata ca fiind model ul cel mai adecvat in
situatia cand varianta este semnificativ mai mare
decat media ( cr2>|j ), iar distributia spatial a a
indivizil or popul atiei din care s-a extras proba este
grupata.
4. Distributia ia in consideratie toate val oril e
posibil e din cadrul domeniul ui de fl uctuatie. Ea este reprezentata in general de un parametru masurabil
(l ungimea, greutatea indivizil or).
. .
4
V
a Randomizat b Uniform c Grupat
Fig. % Tipuri de di str i bu te spatial a:
a) randomizat; b)uniform; c) grupat
111
Compararea probctor
Dupa ce s-au anal izat probel e prel evate si s-au cal cul at densitatil e popul atiil or identificate,
trebuie sa se demonstreze ca val oril e densitatii cal cul ate pentru fiecare moment de prel evare a probei,
sunt cu adevarat consecinta modificarii raportul ui dintre procesel e care asigura intrarea si iesirea
indivizil or l a nivel ul popul atiei eercetate sau nu,
A
In acest sens formul am presupunerea ca una dintre sol utii este adevarata. A eeasta formul ate
este cunoscuta in anal iza statistica ca ipoteza de nul (H0). Prin ipoteza de nul presupunem de obicei ca
probel e nu se diferentiaza semnificativ si ca urmare mediil e si variantel e l or ar estima parametrii
popul atiei statistice.
L_
Hq: \x\ - fi2i 0 2i - 022
Pentru verificarea ipotezei de nul se fol osesc teste de semnificatie, parametrice (cand se cunoaste
faptul ca una dintre distributiil e teoretice caracterizate anterior reprezinta model ul adecvat al probei)
si neparametrice (acestea nu impl ica conditia de a cunoaste tipul de distribute care ar reprezenta
model ul probei).
Prezentam cateva din cazuril e in care ipoteza de nul este verificata apl icand teste parametrice.
a) compararea a doua probe mari
Proba I
xi I indicii statistici cal cul atf
Sfj
ni numarul de unitati de proba
Daca n si n0 >50 se poate apl ica teorema l imitei eentral e si atunci distributiil e din care provin
mediil e aproximeaza distributia normal a a popul atiei si numarul de unitati de proba. A bateril e standard
al e mediil or sunt: V S,2 /n , si respectiv V S72 /n 2. Teorema l imitei eentral e fiind apl icabil a fiecarei
probe, distanta dintre mediil e cal cul ate are o distribute normal a in jurul lui 0 , cu abatere standard
egal a cu abaterea standard a diferentei dintre medii. A tunci diferenta dintre mediil e probel or (X, X2)
se fal a la d4t abated standard fata de 0 .
diferenta dintre mediil e probel or x^x2
^~ abaterea standard a diferentei -J s,2/ I S i / n-
Raportul d este o variabil a normal a cu media 0 si ia val ori pozitive si negative.
Daca d > 1,96, ipoteza de nul cu privire la medii este respinsa ( Mi ^M2 ) pentru nivel ul de
semnificatie de 5 % si daca d >2,58 ipoteza este respinsa pentru nivel ul de semnificatie de I %
(probabil itatea ca ipoteza de nul cu privire la medii sa fie adevarata este mai mica decat 0,05 si
respectiv 0 ,0 1 ).
Pentru varianta ipoteza de nul este verificata apl icand testul F.
r2 1
tr - S 1 !
r - TT unde variatia de la numerator este totdeauna >decat cea de la numitor.
2 |
Val oarea cal cul ata pentru F se compara cu cea care corespunde nivel ul ui de semnificatie 5 % si
numarul gradel or de l ibertate: V =n, 1 pentru numerator si V, =n. 1 pentru numitor.
1 1 2
b) Compararea a doua probe mici care aproximeaza seria Posson ( oz=p ) cand varianta
nu difera semnificativ de medie.
Daca ambel e probe au produsul n ^ si respectiv n2m2 >30 atunci se apl ica testul d;
m\ - m 2 _ ~ x 2
yjm]/ n]/+m2i n 2 In] +xi In.
unde m, si m., estimeaza parametrul din seria Poisson si m, =X, =S,2 respectiv m, =X2 =S22.
Daca (d) >1,96 sau (d) >2,58 ipoteza de nul este respinsa pentru nivel el e de semnificatie de
5% si respectiv 1%.
Daca testel e sunt atat de mici incat m n si m2n><30 atunci se apl ica transformari le adecvate
(VX sau VX +0, 5 ) inainte de a fol osi testel e asociate distributiei normal e.
Cand d (- 1,96 ; 1,96) diferenta nu este semnificativa si popul atia se distribuie intampl ator;
d> -1,96 diferenta este semnificativa si popul atia are distributieuniforma;
d >1,96 diferenta este semnificativa si popul atia are distributie grupata.
S-a stabil it un numar rel ativ mare de indici util izati pentru determinarea si compararea tipuril or
de distributie spatial a in cazul popul atiil or natural e.
In tentativa de a gasi o cal e ideal a pentru rezol varea probl emei s-au avut in vedere cateva
criterii:
indicel e ar trebui sa ia val ori real e si continui pe intreg domeniul care ar incl ude uniformitatea
ideal a (numar egal de indicii in fiecare imitate de proba), distributia randomizata (S2 =X) si gruparea
maxima (toti indivizii sc afl a intr-o unitate de proba).
ar trebui ca indicel e sa nu fie independent de marimea unitatii de proba, de numarul unitatil or
de proba (n), de media probei (X ) si de numarul total de indivizi de proba ( Xx )
sa se cal cul eze cu usurinta pornind de la un vol um mare de date empirice si sa aiba o mare
putere de rezol utie in compararea probel or care vizeaza aceeasi popul atie sau popul atii diferite.
In general popul atiil e natural e, vegetal e si animal e pot avea distributie spatial a sau grupata.
Indivizii unei popul atii pot avea distributie spatial a intampl atoare atunci cand pozitia in spatiu
a fiecarui individ este independenta de pozitia cel orl al ti indivizi. A eeasta conditie este rar intal nita
datorita modul ui de organizare al popul atiil or natural e si rel atiil or pe care acestea le au cu al te popul atii
sau factori abiotici din cadrul ecosistemel or. Compl exitatea rel atiil or din interiorul popul atiil or natu-
ral e, a rel atiil or interspecifice, precum si a rel atiil or cu factori abiotici determina in marea majoritate a
cazuril or o distributie spatial a grupata.
j
I fietincl i!
- Exista o diferentiere in spatiu a densitatii ecol ogice si deci a efectel or factoril or dependenti de
aeeasta si, ca urmare, pentru descrierea dinamicii marimii popul atiei, se impune del imitarea in
spatiu a gruparil or cu cat mai mare acuratete, precum si modificaril e in timp a gradul ui de
grupare.
113
IMPA CTUL A NTROPIC A SUPRA
ECOSISTEMELOR NA TURA LE
ImpGctuI on(rofic osupro
cosl stemel er natural *
Sfi ne reamintim !
Traim in , cadrul naturii
profund modifieate, ca urmare
a activitatii omul ui;
Biosfera actual ^ se
deosebeste de biosfera secolului
al XVI I I -l ea cand fata
P5mantul ui nu era brazdata de
drumuri de fier si sosel e

asfal tate, cand atmosfera nu era
pol uata cu fiim de fabrica. gaze
de esapament si al te substante
chimice, cand apcl e curgitoare
si l acuril c nu erau l ocuri de
deversare a deseuril or
*
industrial ;
Omul a in terv.cn it in
procesel e din biosfera atat ca un
constructor de ecosisteme $i
peisaje, cat si ca un factor de
perturbare a funetforiarii unor
procese natural e, deosebit de
importante pentru viatS si
economic (formarea resursel or
naturale dc hrana. a minereuril or
si energiei. ca si in cicl ul apei).
Deteriorari al e mediul ui au existat in tot decursul
trecutul ui geol ogic, fiind provocate de cauze natural e, cum ar
fi sirul l ung al catacl ismel or consumate de istorie : seisme,
deregl ari cl imatice, furtunil e de praf, eruptiil e vul canice,
inundatiil e, etc. Toate aceste deteriorari naturaledin trecut,
unel e cu efecte de ampl oare pl anetara, le putem intal ni si astazi.
Orice fiinta vie intretine schimburi neintrerupte cu
cel el al te componente al e ecosistemul ui, fapt care produce
modificari permanente in mediul ineonjurator. In cazul
ecosistemel or natural e aceste modificari sunt, de cel e mai mul te
ori, de proportii reduse si se petrec cu viteze mici, incat este
posibil ca echil ibrul ecol ogic sa fie oricand restabil it, pentru
mentinerea intacta a structurii si functiunil or intregul ui sistem.
Intre om, ca de al tfel intre toate vietuitoarel e, si mediu
are l oc un permanent schimb de materie, energie si informatie.
In prima perioada de dezvol tare a societatii omenesti,
omul a produs in mediu schimbari, indeosebi prin activitatea
de procurare a hranei - in faza de cul egator sau de pescar. In
aeeasta perioada acti vitati le fiind reduse se incadrau perfect in
cicl uril e natural e, iar prezenta sa nu putea sa produca un
dezechil ibru ecol ogic.
Prima activitate umana care a afectat in mod deosebit
mediul a fost agricul tura, prin care unel e ecosisteme natural e
(mai al es paduri) au fost inl ocuite cu agrosisteme(fig.97).
Corel at, cu mijl oacel e simpl e de care dispunea, omul a produs
la inceput modificari l ente care au permis diferitel or organisme
sa se adapteze. Ul terior, paral cl cu cresterea popul atiei umane,
dar si cu dezvol tarea stiintei si
tehnol ogiei, interventia omul ui in
natura a produs schimbari din ce in
ce mai profunde si mai rapide. A stfel
ajutorul focului, toporului si
pluguluL omul a schitnbat fata lumir.
Uriasa prcsiune a omul ui s-a
exercitat, indeosebi, in ul timel e
decenii prin ac cel er ar ea
industrial izarii si a urbanizarii. prin
114
cresterea popul atiei gl obul ui si prin risipa resursel or oferite de natura (combustibil i, minereuri metal ifere,
de l emn, etc). Unel e terenuri petrol ifere vestite in primel e decenii s-au epuizat si au fost parasite cu
pamanturi ravasite, inutil izabil e. A l tel e noi, l e-au l uat l ocul , intrand in productia mondial a ca fruntase
: Orientul A propiat, A frica de Nord, Canada, Nigeria, etc. In al te tari sondel e si pl atformel e l itoral e,
expl oateaza sub apa cantitati uriase de petrol . La fel s-au intensificat, in timp, expl oataril e de
minereu de fier, cupru, bauxita, etc. Toate aceste expl oatari au avut l oc atat in gal erii de mina cat si la
suprafata prin excavatii adanci si decopertari. cu inal tarea in apropiere a unor mari col ine de pamant,
pe care ani de-a randul nu a crescut nici un fel de vegetatie. La acestea se adauga expl oatarea pe scara
l arga a rocil or de constructie. a l emnul ui paduril or si impl icit sacrificarea fl orei si faunei afl ate pe
l ocuril e cu cel e mai intense activitati economice, un mai marc trafic al circul atiei, sub infl uenta
covarsitoare a maril or centre urbane. Rezul tatul acestor activitati este degradarea echil ibrul ui natural
foarte inal t pe anumite teritorii.
Daca oamenii au reusit ca in decurs de 35 de ani sa dubl eze productia industrial s, iar in 7- 10
ani sa dubl eze productia dc energie el ectrica, ei au fost si autorii unei serii intregi de actiuni distrugatoare.
A stfel . ei au redus posibil itatil e de autopurificare a biosferei, datorita maril or cantitati de substante
toxice si reziduuri aruncate in natura (pol uare); au provocat premizel e unui dezechil ibru in bal anta
oxigenul ui si al e reducerii ecranul ui de ozon, au pol uat oceanel e prin scurgeri masive de substante
nocive pentru fl ora si fauna marina.
Prin impactul uman asupra mediului inconjurator.; intelegem toate modificarile, care se situeaza
in afara legilor ecologice. suferite de mediul natural, ca urmare a activitatilor omenesti.
El poate fi exprimat prin re.la.tia:
in care:
1 Impactul popul atiei umane asupra mediul ui; N - numarul popul atiei din ecosistemul
considerat; q =cantitatea de substante pe cap de l ocuitor, care este disl ocata, transformata, depozitata
DespSduriri
abuzive
Des^eienirea s.tepei
silvQstepei.savanei
VSnat i pescuit
abuziv
Incendieri Introducers de soiuri
de plante cultivate
Radiatii. Experiente
nucleare
Zgomote cu
intensitate mare
Degradarea mediului prin acjiuni antropice
Diverse constructs
(civile, industriale)
Poluanti
Conflicte militare
Cresterea necesarului
alimentar
Modificari genetice
Fiu. 98 Degradarea mediul ui datorita impactul ui uman
115
Fie. 99 Pol uarea apei
sau transportata in / din sistem; S =intinderea biotopul ui;
6 =randamentul ecotehnic al activitatil or umane.
)
Impactul este direct proportional cu numarul
popul atiei si - coneomitent - cu vol umul activitatil or
umane. El devine cu atat mai mare, cu cat popul atia
creste mai mul t si totodata, cu cat activitatil e umane
impl ica consumuri mai ridicate de materie si energie. In
acel asi timp impactul este invers proportional cu
marimea biotopul ui, deoarece atat disl ocarea unor
cantitati de substante cat si depozitarea l or sunt cu atat
mai dezechil ibrate pentru mediul natural , cu cat biotopul are o intindere mai mica.
Formel e sub care se prezinta impactul uman asupra mediul ui sau inconjurator sunt foarte
numeroase si variate (f!g98):
defrisaril e masive de paduri;
desertificarea stepel or, destel eniril e de pajisti;
extensiunea eroziunii sol uril or, care scoate din circuitul productiv sute de mi i de hectare;
pol uarea rauril or, l acuril or(fig.99), a apel or marine de pe pl atformel e l itoral e;
pol uarea atmosferei in areal el e maril or agl omerari industrial e(fig. 100) si a maril or orase;
distrugerea unor specii de pl ante si animal e;
extensiunea rapida a cail or de comunicatie moderne(fig. 101), care se intind ca o retea tot
mai dcasa;
vanatoarea si pescuitul ;
pastoritul cu efecte profunde asupra ecosistemel or, etc.
Crearea de catre om a ecosistemel or antropice de tipul agrosistemel or, in care fitocenoza natural a
este inl ocuita printr-o vegetatie control ata, a privil egiat
cresterea posibil itatil or de obtinere a unor resurse de
natura vegetal a mereu sporite, au stimul at productia
vegetal a, ea.utandu-se noi posibil itati de extindere a
suprafetel or cul tivate, cat si imbunatatirea randamentel or
prin apl icarca unor tehnici perfectionate (mecanizari,
chimizari, fertil izari, etc).
Paduril e au constituit surse de l emn pentru;
constructii, combustibil . fabricarea hartiei, a mobil ei. El e
au fost expl oatate fara discemamant, fara a se tine seama
de dezechil ibrel e create in aceste ecosisteme, de rol ul
l or igienico-sanitar, el ement peisagistic, mediu de viata
pentru numeroase specii de animal e. Paduril e
infl uenteaza cl ima l ocal a si regional a moderand-o.
Distrugerea l or duce la desertizare.
Domesticirea animal el or, ca si cul tivarea pl antel or
s-a inscris in istoria civil izatiei printre cel e mai insemnate
actiuni al e omul ui indreptate asupra naturii.
Modificarea conditiil or natural e de viata al e
animal el or, prin domestieire a dus la o dinamica numerica
cu totul al ta decat in starea de sal baticie. In timp ce in
natura. fl uctuatia numerica pe un teritoriu dat depinde
de cantitatea de hrana in biotopul respectiv, conditiil e de
116
hrana al e animal el or domestice sunt compl et schimbate. Perfectionarea continua a metodel or zootehnice,
a determinat, pe pl an mondial , o evol utie ascendenta a septel ul ui. Cu toate acestea resursel e de
origine animal a sunt insuficiente datorita cresterii numerice a popul atiei.
Datorita sporul ui demografic si civil izatiei umane, nevoia de peste a crescut,intensificandu-se
simtitor pescuitul . Datorita supraexpl oataril or, anumite zone care in trecut furnizau mari cantitati de
peste, au devenit compl et saracite. Este cazul sardinel or din Oceanul Pacific, care popul au coastel e
americane din A l aska si pana la sud de Cal ifornia si al tel e.
In afara de pesti, numeroase al te specii din ocean prezinta interes: nevertebrate (tnidiil e, stridiil e,
crevetii, crabii) si unel e venebrate (bal ene). A cest pescuit sal batic, nerational si neeconomic determina
scaderea numarul ui de vietuitoare chiar pana la disparitia unor specii.
Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirca simtitoare a popul atiil or unora dintre
animal el e sal batice, anumite specii fiind chiar pe cal e de disparitie. Se apreciaza ca in ul timel e patru
sute de ani au disparut compl et peste 300 de specii, iar astazi sunt pe cal e de disparitie 297 specii de
mamifere, 359 dintre pasari, 187 dintre _____ _ _______________________ _
POLUAREA. AERULUI
v.v
Wm
Strat de
C&ax*tl .3ezxr+sok D t o x x l d t ; c a r b O i
si rr^tan
fteopa
; 4P/i s
.yA'. ,
wvliHi
reptil e si amfibieni si 79 dintre pesti. iti&mmm
Prin introduc erea de specii in
ecosisteme, fie intentionat sau neintentionat
se pot genera cresteri neobisnuite al e
numarul ui indivizil or acestora (expl ozie
eeol ogica), ceea ce constituie adevarate
catastrofe ecol ogice si economice.
Un exempl u de i ntr oduc er e
neintentionata este aducerea catorva tantari
din specia Anopheles gambiae, vectori ai
mal ariei, de catre o nava mil itara din Dakar
(A frica de Vest) pe coasta rasariteana a
Brazil iei. Tantarii s-au raspandit in l ungul
coastei, au patruns in interiorul tarii,
producand o puternica epidemie de mal arie
in urma expl oziei numerice a acestora.
O adevarata catastrofa s-a produs
cand acum aproximativ un secol , afidul
Phyloxera vitifolii a patruns din A merica in
Franta, distrugand cul turil e de vita pc
suprafete imense. A tunci a aparut ideea de
a al toi soiuril e europene de vita pe cel e
americane rezistente la fil oxera. A stfel a fost
staviIita invazia acestui afid.
Un al t exempl u se refera la gandacul de Col orado (Leptinotarsa decemlineata), important
daunator al cartoful ui. A eeasta insecta are o mare raspandire si pana in prezent nici o metoda de
combatere nu a reusit sa-1 distruga.
Introduceril e intentionate de specii straine in diferite biocenoze s-au facut si se fac in cel e mai
diferite scopuri pl ante de cul tura (al imentare, esente l emnoase, decorative), animal e pentru scopuri
al imentare, cinegetice, estetice, Efectel e acestor introduceri de cel e mai mul te ori, sunt cu totul
Oxizi de
M etan
aa*
M c tan
J"
Dioxtd cte carbon5
ojl qh
*
i Fig. 102 Surse* dc pol uarc
117
neprevazute, nedorite si pagubitoare atat pentru eeonomia umana, cat si pentru ecosisteme natural e
corespunzatoare care se deterioreaza.
Deseori, vorbind despre impactul omul ui asupra mediul ui inconjurator, se fac referiri l apoluare.
Ea reprezinta o modificare mai mult sau mai putin daunatoare atat pentru om cat si pentru speciile
din ecosistemele naturale si artificiale, a factorilor de mediu (abiotic si biotic) datorita introducerii in
mediu a poluantilor (deseuri ale activitatii umane fig. 102). Poluanti pot fi: substante chimice (pesticide,
titei, gaze, substante organice), factorifizici (eal dura, radiatii ionizate. etc) sau biologici (germeni
patogeni).
Fiind consecinta a activitatii umane, pol uarea creste (in intensitate si compl exitate) direct
proportional cu cresterea numerica a omenirii, cresterea necesitatil or umane si dezvol tarea de noi
tehnol ogii. Deoarece nu se cunosc in amanunt l imitel c admisibil e al e pol uarii atat pentru securitatea
omul ui cat si a securitatii principal el or ecosisteme al e ecosferei, exista o tendinta de subapreciere a
efectel or acesteia. A eeasta ignorare a importantei pol uarii se datoreaza de cel e mai mul te ori l ipsei
unor efecte imediate asupra popul atiil or ceea ce creeaza o fal sa impresie a caracteruiui inofensiv al
factoril or respectivi. Dar agresiunea omul ui asupra ecosistemcl or natural e depaseste mul t sfera pol uarii.
La aeeasta trebuie adaugata o serie de al te cai de deteriorare ca:
-extragerea din ecosisteme a unor eomponenti abiotici sau biol ogici;
-introducerea de el emente biol ogice fl oristice si faunistice care due la schimbarea echil ibrel or
ecol ogice, a structurii trofice. a producti vitati i biol ogice;
-modificari al e unor intregi suprafete prin mari constructii sau l ucrari hidroamel iorative;
-desfasurarea unor activitati general e al e omul ui afectand in diferite moduri cel e mai variate
ecosisteme.
Este foarte important sa tinem cont ca degradarea mediul ui este un fenomen deosebit de compl ex,
determinat de numerosi factori ecol ogici, economic!, social i, pol itici.etc. care interactioneaza si care
infl uenteaza printr-un proces de feed-back, mul tel e si variatel e sfere al e activitatii umane. De aceea,
in conceptia ecol ogiei umane, mediul si toate activitatil e economice sunt incadrate intr-o singura
unitate sistemica in interiorul careia au l oc toate schimburil e de materie si energie.
1
Rctincti
A tata vreme cat sursel e natural e pentru al imentarea procesel or economice specifice societal i
omenesti, cat si deversarea tuturor deseuril or si reziduuril or activitatii sal e, nu au trecut de o
anumita l imita, sub care ecosistemul natural mai avea capacitatea sa proprie de redresare a
echil ibrul ui ecol ogic, nu a existat nici un pericol care sa tul bure rel atia dintre om si mediul sau
inconjurator. Dar, aparitia societatii de super-consum si a tendintel or de acaparare a resursel or
terestre, determina aparitia crizei ecologice Omul fabricand prea mul t, consumand prea mul t,
el iminand prea mul t ar putea sa-si puna in pericol chiar existenta sa, prin efectel e propriul ui sau
impact asupra naturii.
I
/IPLICKT1E
1. Identificati in l ocal itatea voastra efectel e impactul ui antropic asupra peisajul ui natrural .
2. Real izati diferite proiecte de mediu prin care sa propuneti atenuarea sau inl aturarea unor
cauze ce determina deteriorarea echil ibrel or natural e din l ocal itatea sau imprejurimil e l ocal itatii
voastre.
118
Evidentierea impaetuliii antropic
astajsrt* ecosistemelor
Mul ti l ocuitori ai l umii au intel es pericol ul degradarii mediul ui ambiant ca pe o amenintare a
vietii, si-si manifesta ingrijorarea cerand mentinerea cal itatil or mediul ui si a echil ibrul ui naturii. Presa
se al atura si ea, adesea, in favoarea acestei actiuni. Mul te organisme international e si organizatii al e
societatii civil e au convocat reuniuni cu participare mondial a pentru apararea mediul ui inconjurator si
ocrotirea naturii.
In mul te tari - incl usiv Romania - s-au l uat masuri de prevenire sau de indreptare a situatiil or
precare, intarite prin l egiferari bine fundamental e. S-au initiat si promovat programe de cercetare
stiintifica pentru cunoasterea si eval uarea starii habitatel or, a speciil or din fl ora si fauna sal baticS si a
al tor bunuri de patrimoniu natural . S-au promovat proiecte special e desiinate ocrotirii si conservarii
habitatel or natural e, biodiversitatii, restaurarii habitatel or deteriorate, refaccrii unor popul atii viabil e
de specii amenintate cu disparitia. S-au intocmit pl anuri de management al e rezervatiil or biosferei si
altel e,
Prezentam mai jos metodol ogia de intocmire a unui proiect.
Un proiect are 4 componente principal e:
L De ce? : O expunere a probl emei rezol vabil e. Contextul probl emei
2. Ce? : Reformul area probl emei rezol vabil e. Obiectivel e muncii sau a ceea ce dorim sa reafizam
3. Cum? : Metodol ogia care este fol osita pentru rezol varea probl emei
4. Evaluarea : Cum vom masura (eval uaj efectul sau eficacitatea proiectul ui. Care este cel mai
important l ucru de masurat.
La inceputul pl anul ui se pune titl ul , numel e si adresa. Dupa eval uare, se adauga o l ista a
facil itatil or si resursel or pe care l e avem ce vor fi necesare pentru proiectul in cauza precum si o
programare a pasil or pe care ii vom face pentru a apl ica proiectul propus.
Dezvol tand obtinem pentru:
De ce? aeeasta components va trebui sa incl uda o simpl a decl aratie (de prefer at intr-o singura
fraza) stabil ind care este probl ema. De asemenea se stabil este pe scurt originea sau istoria probl emei,
cum a aparut si cum afecteaza sanatatea subiectil or proiectul . Daca avem acces la statistici sau l ucrari,
studii, cercetari anterioare facute pentru aceeasi probl ema trebuie sa ne referim la el e pentru a sustine
punctul de vedere. Stabil im scopul probl emei si cum vom imbunatati sanatatea subiectil or.
Ce? - este important sa fim cat mai specifici si creativi posibil . Nu este suficient sa spunem ca
vom face o serie de 10 conferinte ci trebuie spus cum se vor face efectiv, unde si cand vom face aceste
conferinte, care va fi publ icul caruia ne vom adresa, ce dorim sa transmitem.
Cum? in aeeasta sectiune va trebui sa descriem detal iil e sol utiei noastre. Va trebui sa fumizam
cat mai mul te informatii despre persoanel e ce vor iucra la proiect si ce anume vom face. De exempl u:
cum vom aduna persoanel e cu care vom Iucra, cate persoane vor fi anchetate, daca vom folosi vol untari,
cum ii vom sel ecta si pregati, cate sesiuni vom organiza, ce fel de material e didactice vom fol osi, ne
vom fol osi de evenimentel e social e, vom fol osi piiante, cum le vom distribui, etc. (cu cat vom da mai
mul te detal ii pentru fiecare pas al proiectul ui acesta va fi mai bun).
Evaluarea este o parte foarte importanta a proiectul ui Daca nu vom masura efectul a ceea ce
am facut nu vom sti niciodata daca am rezol vat probl ema sau nu. Trebuie sa fim onesti si autocritici in
eval uare. Nu trebuie sa ascundem daca am esuat in real izarea obiectivel or. Vom fol osi aeeasta ca pe
un proces de invatare, astfel incat nici noi si nici al tii sa nu faca acel easi gresel i in viitor. A sadar
eval uarea este masura suceesul ui sau esecul sol utiei noastre, a probl emei pusa spre rezol vare.
119
Septembrie
2007
O al ta parte foarte importanta a
metodol ogiei pl anul ui de masurare este o
expunere separata a tuturor facil itatil or si
resursel or de care avem nevoie pentru a
termina proiectul . Vom avea in vedere
resursel e l ocal e disponibil e (resurse umane
precum si fonduril e si resursel e natural e).
Vom incerca sa incl udem tot ce vom avea
nevoie pentru real izarea pl anul ui proiectul ui.
In situatia in care descoperim ca unel e
resurse nu sunt disponibil e se discuta cu
col aboratorii si cu ceil al ti participant la
workshop, existand posibil itatea ca unul
dintre ei (sau mai mul ti) sa vina cu resursel e
necesare.
Este important de asemenea sa facem un program precis pentru a sti cand acesti pasi diferiti vor
avea l oc in proiectul propus. Se va stabil i durata proiectul ui, responsabil itatil e si final ul proiectul ui.
Prezentam in figura 103 un exempl u de pl anificare; (pot fi fol osite si al te moduri de programare
care pot fi la fel de bune):
Se va introduce in pl anul proiectul ui o metoda prin care se masoara eficacitatea proiectul ui in
saptamanil e si l unil e care urmeaza.
Fig. 103 Exempl u de pl anificare
EFECTELE DETERIORA RII ECOSISTEMELOR
A SUPRA SA NA TA TII UMA NE
Sfi ne reaminlim !
A spectul functional al ecosistemel or antropice se modifies extrem de rapid datorita interventiei
umane, care s-a intensificat in prezent, devenind pe al ocuri hotaratoare;
Pol uarea prin toate formel e ei, modifica el ementel e mediul ui natural ;
Dercgl area unui el ement al naturii se rasfrange asupra intregul ui geosistem distrugand pana
la anul area posibil itatil or de vietuire;
Toate acestea au avut si au o infl uenta nefavorabil a asupra sanatatii oamenil or
Starea de sanatatc a oamenil or ce popul eaza un anumit ecosistem antropic reprezinta un criteriu
important de caracterizare a acestuia si refl ecta corel atia dintre mul titudinea si ampl itudinea modificaril or
antropice si manifesterea unor diverse mal adii ce afecteaza popul atiil e umane
Starea de sanitate a popul atiei umane se situeaza. in prezent, la nivel superior fata de trecut,
indeosebi prin reducerea mortalitatii (generate si infantil e) si prin prelungirea duratei medii de viata:
120
70-72 ani l a barbati si 74 - 76 ani la femei (in tari dezvol tate). De asemenea, au scazut imbolnaviriie
prin boli infectioase siparazitare etc.
Starea de sanatate a popul atiei l umii nu mul tumeste insa din toate punctel e de vedere. O mare
proportie a popul atiei adul te si varstniee este suferinda de bol i cronice si degenerative, iar o proportie
din ce in ce mai mare a popul atiei tinere sufera de Tmbol naviri mergand uneori, pana la deees prin
manifestari morbide acute, cronice si prin accidente. Bol il e psihice au o feeventa mai mare in prezent,
dupa estimaril e unor special ists ca urmare tocmai a unor compl exe ecol ogice necorespunzatoare al e
popul atiei umane actual e.
Un factor important care a detreminat deteriorarea ecosistemel or natural e si impl icit deteriorarea
sanatatii umane este civil izatia, adica tchnicizarea si urbanizarea.
Centrel e urbane prezinta o serie de factori ecol ogici negativi caracteristici: agl omeratia.
zgomotul , ritmul trepidant, stress-uril e psihice, sedentarismul , pol uarea cu toate formel e ei: fiziee,
chimice, biol ogice, etc. A cesti factori determina cresterea frecventei accidentel or, bol il or pul monare,
cardiovascul are, tunioril or, bol il or neuropsihice si psihosomatice. Statisticel e arata ca anumite cazuri
dc boal a si deces au o frecventa mai mare in epoci si zone caracteristice dezvol tarii tehnice. Supl inirea
de catre masini a miscarii si a muncii fiziee, al aturi de factorii cnumerati determina cresterea numarul ui
de imbol naviri in anumite domenii al e patol ogiei umane, cum ar fi tumoriie mal igne.bol il e
cardiovascul are, bol il e de nutritie(fig. 104), de respiratie, cariil e dentare etc.
Corel atiil e stiintifice si comparatiil e intre diferite gmpe de popul atie arata, adeseori, ca civil izatia.
in genere modul de viata al l umii contemporane evol uate prezinta aspecte negative care se rasfrang
asupra sanatatii. desi nu trebuiesc negl ijate avantajel e si beneficiil e progresul ui tehnic. Mortal itatea
popul atiei urbane este mai mare decat a cel ei rural e (fenomen accentuat la inceputul revol utiei
industrial s pana in anul 1900). A stazi. prin reducerea diferentel or intre mediul urban si cel rural , prin
atenuarea aspectel or negative al e orasel or (uneori prin introducerea acel orasi el emente negative la
sat), starea dc sanatate tinde spre egal izare. Cand diferentel e sunt mai mari si starea de sanatate difera.
Pe ansambl ul popul atiei. al morbiditatii si mortal itatii generate exista oscil atii dc la o tara l a al ta, de la
o epoca la al ta si chiar de la o categorie de orase la al ta. Densitatea mare a popul atiei, migratia
excesiva, navetismul , pol uarea, l ipsa de echipare edil itara, defieiente de asistenta edil itara etc, determinS
ffiKJLE CARDJACE
u iddodo
grupa
6 t 3S-64 *. jtk in
CM *
200 250
50-100
Scorbut S*riberi
vitjrmofl A
f ig. 104 Mediul i nconjurator si bol il e
121
cresterea morbiditatii si mortal itatii. Dimpotrivaconfortul tehnic, asistenta medical a, protectia mediul ui,
etc, amel ioreaza indicatorii de sanatate. In functie de modul in care orasel e mici si mediul rural asigura
conditii edil itare superioare, al aturi de conditii natural e neal terate, starea de sanatate a popul atiei din
aceste asezari se prezinta l a nivel superior. In unel e tari in curs de dezvol tare insa, urbanizarea se
caracterizeaza prin preponderenta unor deficiente tehnice, cu consecintel e nefavorabil e respective; in
taril e dezvol tate, migratia, pol uarea, etc, determina de asemenea conditii inferioare, mai al es in cartiere
si imprejmuiri.
0 atentie deosebita trebuie acordata perioadel or de tranzitie. Taril e in curs de dezvol tare prezinta
diferente mai mari intre urban si rural , industrial izarea si urbanizarea exercitand un impact mai socant
(prin neadaptarea initial a), resimtit mai al es l a barbati.
In ecosistemel e antropizate se resimt - intr-o masura mai mare sau mai mica, infl uenteie exereitate
asupra sanatatii oamenil or de diferitel e categorii de factori fizici, chimici. biologici,psihosociali,<ztc>
Factorii fizici ce produc imbol naviri si decese al e popul atiei umane sunt: mecanici' climatici,
electrici, radioactive etc. iar provenienta l or poate fi atat natural a cat si artificial a. Efectcl e l or asupra
organismul ui sunt in cel e mai variate expresii, de la traumatisme usoare pana la moarte instantanee.
Masinil e industrial s si agricol e - cu toate masuril e de protectia muncii, produc accidente. Mijl oacel e
de transport mecanizat (in special rutier) produc un numar mare de accidente cu sau fara urmari
deosebite: hemoragii, fraeturi, sectionari de nervi, de tendoane sau afeetiuni al e unor organe vital e
(inima, pl amani, ficat).
Oscilatiile sonore (zgomotul ) afecteaza o mare parte a popul atiei contcmporane indeosebi a
cel ei urbane. A eeasta noxa este eonsiderata printre cel e mai importante din epoca actual a. A ctiunea
nociva a zgomotul ui se exereita in primul rand asupra organul ui speeial izat - ureehea si apoi prin
intermediul sistemul ui nervos central asupra viscerel or si gl andel or endocrine ( fig. 105).
De asemenea zgomotul determina l eziuni vascul are, tromboze, hemoragii capil are, hipertensiune,
contractii al e tubul ui digestiv etc.
Vibratiile insotesc zgomotel e, accentuand efectel e acestora prin afectarca S.N.V., organel or
l ocomotorii, etc., sub forma de tul burari vascul are trofice. degenerative si nevrotice.
Ulirasunetele exereita efecte distrugatoare asupra urcchii, sistemul ui nervos, piel ii sangel ui si
constau in hemoragii, edeme, degenerscenta, scl eroza, etc.
Radiatiile infl uenteaza putemic sanatatea umana putand provoea bol i si chiar decese. Radiatile
ultraviolete, prin actiunea fotochimica, pot provoea arsuri al e piel ii, insomnii, agitatii, infl amatii
conjuntival e, etc. El e sunt rau tol erate de hipertensivi, cardiaci, bol navi febril i, hipertiroidieni.
Radiatiile laser, radiatiile determinate de emit atari de inalta frecventa si campurile
electromagnetice de inalta frecventa, infl uenteaza organismul uman. Efectel e l or indeosebi al
microundel or, se l ocal izeaza asupra SNC, S.N. V, aparatul ui circul ator, gl andel or endocrine (tiroida,
Treapta 1
Asigurarea supravie^uirii
Interferen^a comunicSrii
Pierderea permanent
a auzului
Treapta a lll-a
Men|inerea randamentului
superior
Stress mental
Interferenta activitatilor
comunic^rii, somnului
Treapta a IV-a
Protectia conforti
bunei dispozltii
IncSlcarea intimit
Distragerea aten
Oboseaid
Treapta a ll-a
Prevenirea leziunilor
Stress neurohormonai
Pierderea temporary a
auzului
Fig. 105 Tr epte al e efectul ui zgomotul ui
122
carferea parului
distrugerea
cortexufui
(tufounSri
nervoase)
cancer t i roi dian
.. t ar ad i
sistemului
r muni t a*-
cancel
mamar
cancer
renal
afeetiuni
digestive
congeniiate
Fig. 106 Efectel e iradierii
gonade) sistemul ui hematopoetic, sangel ui, etc.
Tel efonul , tel evizorul si al te aparate el ectrocasnice
emit radiatii electromagnetice.
Efectel e poluarii radioactive (fig.
106)depind de doza, de segmcntul invadat,etc.
constand in l eziuni si modificari patol ogice mai
mul t sau mai putin importante: aparitia de tumori
sau mal adii genetice determinate de modificari
al e structurii si functiil or A DN.
Minerii care l ucreaza l a extr ac ti a
minereuril or radioactive constituie categoria cu
cea mai importanta expunere profesional a, riscul
de imbol navirc prin cancer bronhopul monar fiind
foarte mare.
Energia nucleara este fol osita in maunul te
domenii al e industriei. Rezul tatel e acesteia sunt
atat de eficiente si promitatoare incat se considera
ca era nucl cara deschide noi orizonturi, atomul
fiind cel mai important dintre toti factorii care
evol utioneaza tehnol ogia, Optimismul omenirii
este insa rezervat datorita riscul ui de pol uare a
mediul ui in conditiil e functionarii anormal e a
instal atiil or nucl eare sau in eventual itatea unor
accidente(fig. 107) se pun deci in discutie aspectel e
privind beneficiul si riscul pc care il impl ica
extinderea util izarii energiei nucl eare (fig. 108).
Omul se afl a intr-un schimb permanent cu
mediul , prel uand si el iminand agenti chimici.
Patol ogia chimica priveste toti factorii de mediu
(aer, apa) al imentel e. etc. ca si toti components
organismul ui. adica substantel e biogene (mineral e
sau organice) si in pl us numeroase substante
straine de organism, in modul cum se asigura
raportul dintre organism si mediu se pot produce
modificari patol ogice diverse. Dintre acestea
mentionam, ca fiind foarte frecvente. intoxicatiil e
determinate de diferiti pol uanti: metal e grel e, oxizi,
acizi. baze, saruri, pesticidc, al cool . medicamente, tutun. Patol ogia chimica mai poate fi compl etata
cu al te bol i de origine organica cum sunt bol il e endocrine si metabol ice.
Spre deosebire de contaminarea cu substante chimice proprie civil izatiei industrial e, posibil itatea
eontaminarii cu microorganisme a aparut odata cu al imentul insusi. Poluarea biologica impl ica si
ea o serie de riscuri pentru consumator si al tereaza cal itatil e nutritive al e al imentul ui.
Consecintel e eontaminarii sunt foarte diferite. in functie de natura microorganisiriul ui,
eoncentratia lui sau a toxinel or el aborate de al imentul contaminat, natura tratamentul ui cul inar efectuat
(afumat, sarat, condimentat).
marc par te a Europci
123
Iradiere medicals
Tratament diagnostic
Televiziune Tnculori
Programeducative, $tiri
i informatii, divertisment
Energie nuclearS
Electricitate ieftinS, Redu
cerea poludrii aerului.
Defectoscopie
Fisuri Tn metalurgie
(prevenirea accidentetor)
Cuptoare
Preparare mai sigurS $i
mai rapidS a alimentelor
Radiatii U V
Sterilizare in spitale
Radar
Transport mai sigur
Laser
Comunicatii mai bune
Radioizotopi
Diagnostic i tratament
SursS de energie pen
tru cord artificial
Cancere
Leucemii, tumori osoase
Carcinom pulmonar, cancer
tiroidian
Opacifierea cristalinului
Scurtarea duratei de viaJ S
Leziuni Tnuter
Mongolism, microcefalie,
cancere
Mutatii genetice
Decese fetale i infantile.
Malformatii fizice^i
deficiente mentale
Beneficii
Riscuri
Tn general
TmbunStStirea sSnStStii. distract
Servicii
Avantaje modeme, creteraa populatie
Boli i suferintS
Decese timpurii
Malformatii
Fig. 108 Beneficii si ri scuri al e util izarii energiei nucl eare
Bol il e care se transmit mai frecvent de la animal la om prin intermediul produsel or al imentare
sunt; sal monel ozel e, tubercul oza, brucel oza, infectiil e cu stafil ococi, dizenteria bacteriana, febra aftoasa,
antraxul , botul ismul , etc.
Raporturil e dintre popul atia umana modema si mediul artificial de viata sunt determinate in
prezent si de mijl oacel e de asistenta medieal a si de tratament, imdeosebi de medicamente. Efectel e
benefice al e medicamentel or sunt incontestabl e, dar consumul exagerat, nejustifieat, fie ca reprezinta
un mod de etal are al bunul ui trai, fie ca este expresia unei anumite metode terapeutice, are impl icatii
de ordin general din cel e mai grave. A paritia patologiei medicanientoase ca probl ema majora a
medicinei modeme obl iga societatea la adoptarea unor masuri care sa mentina echil ibrul intre consum
de medicamente sanatate, in l imite rel ativ normal e. Masuril e care se iau sunt variate, in functie de
stadiul de civil izatie, gradul de industrial izare, tipul sistemul ui social pol itic al societatii respective.
El ibcrarea tuturor medicamentel or sau numai a cel or cu potential toxic se face pe baza de prescriptie
medieal a, masuri severe de evidenta si control al e el aborarii prel ucrarii, manipul arii si administrarii
substantel or care pot produce toxicomani.
Farmacodependenta are diferite domenii de apl icare in practica de catre publ icul larg, consumator
de medicamente.
O categorie mare de bol navi fol oseste tranchil izante hipnotice care reduc intensitatea stresul ui,
al tii uzeaza de medicamentel e antireumatice, antiinfectioase, hormonal e, stimul ente al e al tor functii,
etc. Dar organismul nu poate ramane indiferent fata de aceste substante straine, chiar daca dozel e
fol osite nu ating nivel ul toxic. In cazul fol osirii unora se produce obisnuinta, al teori efectel e negative
se pot extinde si traduce pentru o serie infinita de manifestari de la mici stari de indispozitie pana la
manifestari teratogene si cancerigene.
Progresel e tehnico-stiintifice din ul tima perioada au dus la importante modificari, atat de ordin
cantitativ cat si cal itativ, al reactivitatii umane. Compl exul de reactii tisul are si umoral e decl ansate de
diversi factori nocivi (microbieni, toxici, chimici, mecanici) si reactivitatea umana constituie un mod
dc manifcstare mai mul t sau mai putin l ocal izat, a unui proces unitar bioumoral cu importante impl icatii
morfofunctional e.
124
Impactul vietii social e, accel erarea ritmul ui existentei umane, cu profunde modificari de
mental itate si cu rol uri determinante de evol utiil e social e, revol utia tehnico-stiintifica, noil e orientari
in educatie, expl ozia informational a necesita sol icitari ce pot deveni patogene.
in regiunil e de mare agl omerare urbana, cu mobil itate exagerata a popul atiei si un mare procentaj
de popul atie care traieste izol ata s-a observat o rata marita de sinucideri. Cel ul a famil ial a devine mai
instabil a, cresc nevrozel e, staril e reactive, depresiil e, ca si fenomenel e dezadaptative ca vagabondajul ,
tul buraril e de comportament al e copiil or si adol escentil or, instabil itatea profesional a, al cool ismul ,
del icventa juvenil a si intarzierea scol ara, au o frecventa crescuta in maril e orase. Categoriil e cel e mai
vul nerabil e de popul atie fata de procesul urbanizarii sunt copii, adol escentii, batrani i si handieapatii
mintal . A buzul exagerat de informatie duce la oboseal a, irascibil itate, insomnie, anxietate, etc. O al ta
sursa de expunere o reprezinta stimul ii vizual i excesivi cum ar fi programel e TVjocuril e pe
cal cul ator,etc.
Industrial izarea a creat un nou tip de activitate umana si un nou mediu, mediul industrial ce a
dus la restructurari importante al e ambiantei fiziee a vietii social e. Dimensiunil e exagerate al e hal el or.
zgomotel e, viteza de desfasurare a muncii, sol icitaril e specifice al e unor profesiuni pot duce la cresterea
de bol i psihosomatice.
Dezorganizarea famil ial a si social a determina o crestere semnificativa a procentajul ui de
imbol naviri prin tubercul oza, tul burari psihice, bol i cardiovascul are iar, asupra copiil or apare un rise
important de tul burari de comportament si personal itate datorita carentel or afective si educational e.
Printre factorii cu potential patogen a fost incl us si ,jtresul cultural in cadrul caruia s-au
evidentiat trei categorii de cauze:
-el emente de mediu cul tural : excesul de tabu-uri, saturatia de val ori, pol imorfismul cul tural ,
sistemul cul tural al sentimentel or si structura de baza a personal itatii;
-aspecte de structura social a (sl abirea sau disparitia unor norme social e rigiditate social a);
-al te diferite tipuri de schimbari.
t .
Rel i net i !
i f
Civil izatia creeaza sau accentueaza conditii favorizante pentru cresterea morbiditatii si
mortal itatii printr-o serie de bol i si tototdata, ofera conditii de mediu superioare fata de trecut.
Real izarea unor ecosisteme umane cu cat mai bune conditii tehnice si diminuarea masuril or
nocive ar putea imbunatati cal itatea vietii si sanatatea umana.
* Profil axia bol il or l egate de civil izatie (urbanizare, industrial izare) imbraca un caracter dominant,
l a care insa poate sa-si aduca contributia si fiecare individ. Caracterul ecol ogic compl ex al
acestei patol ogii presupune o profil axie prin amel iorarea ecosistemel or umane, probl ema in
pl ina desfasurare l a nivel mondial .
* De aceea OMS (Organizatia Mondial a a Sanatatii) a subiiniat recent cercetaril e experimental e
si cl inice, menite sa identifice toate mijl oacel e si tehnicil e de protectie antistres, care pot apara
individul impotriva dezvol tarii unor reactii patol ogice in confruntarea cu l umea exterioara.
1 / IPLiCfcTII
Identificati agentii patogeni si sursel e de contaminare a al imentel or.
Stabil iti masuri de prevenire si combatere a acestora.
125
UVING TOGETHER
WITH NATURE
s---------- I
m m m vm m rescirselor natci-
RflUE SI & EfODIVERSITflTII
Cotisarvarse resurselor naturale si &.
biecliversit&tii
$S ne reamintim !
A CtlUlft
bi osferei ai
a) dist
numeric# a p op u l ati i l or si
speciil or. deserestcrea biomasei
per turbar ea si l ichidarea
biocenozel or natural e:
b) construct]v cresterea
numer ic a a p opul ati i l or si
speciil or. cresterea biomasei,
regl area cite ten tsi a biocenozel or
si formarea de biocenoze noi.
i
Sensul actiunii oamenil or asupra naturii este
determinat de necesitatil e economiei, sanatatii publ ice si
cul turii. Deoarece diversel e ramuri al e activitatii social -
economice si cul tural e au interese deosebite si actioneaza
deseori izol at unel e de al tel e, determina o l ipsa de unitate in
actiunil e oamenil or asupra naturii.
Economia tinde sa util izeze la maximum resursel e
natural e din biosfera. Cresterea necontenita a popul atiei
umane, prin scaderea ratei mortal itatii datorita progresul ui
medicinii si a ridicarii standardul ui de viata, precum si
cresterea fireasca a necesitatil or, a pretentiil or oamenil or,
recl ama util izarea sporita a resursel or de energie disponibil e
in material ul vegetal si animal , in apa si sol .
A gricul tura recl ama noi terenuri arabil e ceea ce
inseamna l ichidarea unui numar important de ecosisteme
natural e, in special a paduril or.
Zootehnia tinde spre marirea productiei de
came. l apte, l ana. de unde necesitatea extinderii
pasunil or. de asemenea in dauna paduril or.
Dar, industria l emnul ui, a bl anuril or.
economia vanatul ui sil vicul tura urma re sc
mentinerea paduril or, a fondul ui de l emn si animal e
de vanatoare.
I ndustria chimica urmareste util izarea
material ul ui vegetal si animal pentru extragerea
de materii prime si medicamente.
Urbanizarea, constructia dc poduri, sosel e,
cai ferate l ichideaza pe suprafete intense
ecosistemel e natural e si nici nu contribuie la
formarea dc ecosisteme de cul tura.
I ndustria energiei el ectrice pe baza de
hidrocentral e produce schimbari profunde in
structura ecol ogica a apel or continental s, perturbs
pescuitul , in timp ce piscicul tura cauta sa menl ina
fondul de pesti.
Sanatatea publ ica recl ama ocrotirea
ecosistemel or natural e, ca l oc de refacere si
126
recreere. Dar tot interesel e sanatatii umane cer l ichidarea focarel or natural e de infectie cu virusuri,
) i
bacterii, ciuperci, protozoare pericul oase pentru om.
Si totusi aceste interese diferite al e economiei, industriei, sanatatii si cul turii nu sunt dc neimpacat,
el e putand fi concil iate si subordonate aeel uiasi scop umanist(fig. 109)
Ocrotirea naturii sau conservarea naturii este disciplina ecologica aplicata care urmareste
rationalizarea utilizarii resurselor naturale, salvarea biocenozelor naturale de distrugere, pastrarea
unor monumente ale naturii, pentru ameliorarea bunastarii umane.
Necesitateaprotejarii si conservarii sistemelor ecologice poate fi argumentata atat prin anal iza
acestora, independent de om , cat si prin l uarea in considerare a interesel or omul ui:
-in natura toate speciil e sunt importante, avand un rol bine stabil it in structura si functionarea
ecosistemel or;
-diferitel e categorii de organisme sunt l egate intre el e prin rel atii trofice , de aparare . de
reproducere, etc., disparitia sau inmul tirea exagerata a unei specii antrenand modificari al e efectivel or
al tor specii;
-substantel e chimice introduse de om in natura modifiescircuitel e biogeochimice al e el ementcl or
mineral e, determina aparitia de noi circuite;
-efectel e unor substante toxice se
%
resimt l a mare distanta de l ocul de
producer;
-prin modificar ea str uc tur ii
biotipul ui si a biocenozei sunt afectate nu
numai de str uc tur a ci si func tii l e
ecosistemel or:
-efectel e de la nivel ul ecosistemel or
se extind l a nivel ul compl exel or de
ecosisteme si al ecosferei, etc.
Scopurile ocrotirii resurselor
naturale sunt:
1) asigurarea util izarii rational e, conservarii si refacerii resursel or natural e;
2 ) ocrotirea mediul ui natural de viata al omul ui aerul , apa si sol ul de pol uarea rezul tata in
urma activitatil or umane (fig. 110) si de contaminare cu agenti patogeni:
3) conservarea si infrumusctarea peisajel or natural e;
4) conservarea monumentel or naturii de o deosebita frumusete si insemnatate stiintifica - specii
rare de pl ante si animal e, terenuri bogate in mineral e, pesteri si al te formatiuni natural e.
Toate aceste masuri trebuie fundamentate pe o profunda si ampl a cercetare stiintificS, in fata
careia ocrotirea naturii ridica o serie de probl eme pe cat de importante pe atat de compl exe.
Ocrotirea, chiar si a unei singure specii de pl ante sau animal e, nu poate fi rupta de ocrotirea
mediul ui sau, de conservarea biocenozei din care face parte. Numai mentinand structura biocenozei
in care este posibil a vietuirea normal a a indivizil or speciei respective, conservand factorii care asigura
real izarea densitatii optime, specia decl arata monument al naturii poate supravietui. De exempl u, nu
vom putea conserva eerbul earpatin fara sa conservam mol idisuril e si pl aiuril e de munte.
Ocrotirea naturii nu poate fi rupta de protectia pl antel or de cul tura. deoarece exista o stransa
interactiune a biocenozel or de cul tura cu cel e spontane.
1) conservarea si amel iorarea pasunil or este procesul opus al degradarii vegetatiei si sol ul ui si
se poate real iza prin rational izarea pasunatul ui, in urma cercetaril or si eval uaril or efectuate s-a ajuns
la concl uzia ca numai jumatate din productia anual a a pasunii poate fi eonsumata de vite fara afectarea
producti vitati i biol ogice primare a ecosistemul ui. De asemenea se recomanda evitarea unor densitatii
127
ridicatc al e vitel or la hectar de pasune, pentru a prevenii degradarea sol ul ui prin batatorirea prea
puternica cu copitel e.
2 ) distrugerea paduril or (fig. 111) pe scara l arga este urmata de aridizarea ciimei si de eroziunea
sol ul ui. A sa s-a intampl at l a noi cu stejarisuril e din regiunea de deal uri a Muntcniei si Mol dovei, cu
mol idisuril e din Carpati pustiite in secol el e XIX si XX, etc. Nici un al t tip de ecosistem natural nu a
suferit atat de mul t de pe urma actiunii omul ui ca padurca. Litcratura mentioneaza o mul time de efecte
negative nebanuite initial prin distrugerea acestora: cand oamenii au despadurit Grecia, A sia Mica si
al te regiuni pentru a dobandi teren arabil nu banuiau ca au pregatit terenul pentru actual a pustiire a
acestor tari: cand s-au taiat paduril e de conifere, ital ienii din regiunil e al pine nu si-au dat seama ca
astfel distrug radical cresterea vitel or in regiunil e lor, ca izvoarel e de munte vor fi l ipsite de apa mare
parte din an, sau ca atunci cand vin pl oil e el e vor forma siroaie (torente) care vor produce inundatii
asupra sesul ui.
Ocrotirea paduril or de expl oatarea sal batica a
acestora, sc poate face prin l egi si educatie ecol ogica.
Un al t pericol pentru paduri il constituie atacul
daunatoril or. Cel e mai susceptibil e paduri fata de
invazia daunatoril or sunt monocul turil e pure,
ecosistemel e dominate de o singura specie de pl ant!
l emnoasa. A cestea pot fi aparate. de speciil e mai putin
sensibil e care constituie o piedica in cal ea daunatoril or.
Masuril e recomandate de ecol ogic pentru ocrotirea
paduril or de daunatori sunt: evitarea pl antarii de
monocul turi, inconjurarea mol idisuril or pure cu paduri mixte cu rol de tampon, ocrotirea pasaril or
insectivore. etc.
3) in ceea ce priveste ocrotirea vanatul ui, se recomanda ca vanatoarca sa actioneze ca un
factor al regl arii biosistemel or rapil or -jertfa, sa tinda spre conservarea mediil or si nu spre perturbarea
acestora prin distrugere. In prezent ocrotirea vanatul ui este probl ema dc interes mondial ,, existand si
o organizatie special izata in ocrotirea speciil or de animal e pericl itate- Fondul Mondial de Animale
Salbatice, cu sediul l a Zurich (El vetia);
4) ocrotirea ape l or continental c consta in evitarea pol uarii acestora si a catastrofel or provocate
de constructiil e de diguri si hidrocentral e. Nu trebuie sa se renunte la hidroccntral e ci, este nevoie dc
el aborarea unor proiecte care sa tina seama de ampl asarea acestora in l ocuri care nu afecteaza prea
putemic structura ecosistemel or din jur;
5) ocrotirea pescuitul ui mai in se bazeaza pe cunoasterea rel atiil or intre pesti si pl ancton. pc
mentinerca piramidei ecol ogice.etc.;
6 ) pentru dirijarea ecosistemel or de cul tura intr-un sens util omul ui, este nevoie de cunoasterea
mecanismel or fundamental e al e acestora. A cest l ucru se real izeaza prin ocrotirea unor ecosisteme
natural e fara val oare economica intrinseca, ci in interesul stiintei si economiei. Numai in asemenea
ecosisteme, netul burate de agricul ture, vanatoare, pescuit, etc ne putem da seama de ampl itudinea
conexiunil or biocenotice natural e, de mecanismel e fundamental e al e dinamicii popul atiil or, autoregl arii.
etc. A ceste date servesc ca el emente al e unui experiment ecol ogic de proportii mari. Oricare experienl a
are nevoie de un martor, de un l ot de obiecte care nu sunt supuse experimentatorul ui, lot care permite
aprecierea modul ui de desfasurare spontana aprocesul ui.
Teritoriil e in care se pastreaza sub protectia l egii ecosisteme natural e, cu intreaga l or fl ora si
fauna spontana, sanctuare si refugii al e naturii in mijl ocul peisajul ui civil izat sunt rezervatiil e natural e
si parcuril e national e (fig. 112).
128
in tara noastra, prin decretul 237/ 1950 au fost decl arate monumente al e naturii 65 de terenuri
rezervatii natural e, insumand o suprafata total a de 27 000 ha, 16 specii de pl ante si 22 specii de
animal e. A ici se mai adauga rezervatiil c dc vanatoare si cel e forestiere, apoi ocrotirea unor specii de
pesti. pasari si mamifere prin l egea vanatorii.
Organizarea ocrotirii naturii, in fiecare tara si pe pl an gl obal apare ca o probl ema compl exa si
de mare raspundere a fiecarui stat in parte, cat si a comunitatii International e.
General izand - modul cum este organizata in prezent ocrotirea naturii in diferitel e state si pe
pl an gl obal - putem desprinde cateva cai principal e de sol utionare diferita a probl emei.
Prima cal e ar fi de identijicare si delimitare a ohiectivelor ce urmeaza a fi.ocrotite: ecosisteme
cat mai neal terate cuprinzand o mare diversitate de specii, compl exe de ecosisteme (biomi) cu toate
zonel e de tranzitie intre el e, specii rare, pe cal e de disparitie sau deosebit de val oroase stiintific,
economic, sporti v, estetic. exempl are izol ate al e unor specii, remarcabil e prin varsta sau dezvol tarea
lor, zac a m i n te fosil ifere de mare val oare stiintifica; are l oc l egiferarea ocrotiril or, se iau masuri
organizatorice si tehnice, mergand pana la organizarea pazei, menite sa le fereasca de impactul
activitatil or umane.
in acest caz se actioneaza pe principiul izol arii obiectivel or ocrotite fata de infl uenteie oamenil or.
A stfel obiectivel e ocrotite pot fi foarte diferite ca dimensiuni, grad de izol are si de protectie: parcuri
national e, parcuri natural e, rezervatii natural e, rezervatii stiintifice, rezervatii al e biosferei, monumente
al e naturii.
O a doua cal e consta in ocrotirea globala a ecosferei de pe teritoriul fiecarui stat si pe pl an
pl anetar prin col aborarea international s Desigur
pe aeeasta cal e nu poate fi vorba de izol are, ci in
acest caz trebuie pastrate cat mai neal terate
conexiunil e din ecosfera si dintre el ementel e ei
componente, spre a asigura stabil itatea conditiil or
de viata sau daca este posibil , sa duca l a
amel iorarea lor. Cea mai importanta masura in acest
caz, consta in supravegherea starii ecosferei, care
se real izeaza prin inregistrarea continua sau cu o
anumita periodicitate a starii componentil or
esentiali ai ecosferei, atat nebiol ogici cat si biol ogici
(asa numitul monitoring ecol ogic si genetic). I m . parCul National
Pentru aeeasta se organizeaza o retea national a si 1----------------------------------------------------------------
intemational a de statii, dc diferite grade de compl exitate (aerofotogramel ria, supraveghere din satel iti
etc), in carc se inregistreaza compozitia si temperatura atmosferei, structura sol ul ui, starea apel or,
precum si a biocenozel or, prin supravegherea atenta a popul atiil or de pl ante si animal e sel ectate in
vederea monitoringul ui,
Scopul acestei supravegheri este de a sesiza la timp schimbaril e care intervin in mediul abiotic
sau in starea biocenozel or, spre a putea intreprinde masuril e necesarc in l imp util.
A treia cal e esteprevenirea si combalereapoluarii mediului, care impl ica masuri administrative,
organizatorice, tehnice, social e,etc. Organizarea si eftcienta acestor masuri trebuie sa pomeasca de la
cunoasterea cat mai precisa a efectul ui nociv al pol uantil or, el aborarea unui sistem obiecl iv de apreciere
a gradul ui de pol uare etc.
Pentru buna functionare a tuturor acestor cai, o importanta deosebita o are sistemul educational
al intregii popul atii, de l a copii pana la factorii de decizie. A cesta are rol ul de a dezvol ta constiinta
ecol ogica a oamenil or, in asa fel incat, fiecare om, sa devina constient de l ocul si rol ul sau in natura si
j i *
societate, de raspunderea pe care o are in fata generatiei sal e si a cel or viitoare pentru pastrarea
129
bogatiil or si frumusetil or naturii, a conditiil or care determina cal itatea vietii. Deteriorarea ecosferei nu
este ingradita in l imitel e unui stat, ci se impune col aborarea intemational a in probl emel e ocrotirii
naturii si in primul rand in el aborarea si apl icarea unei strategii gl obal e in acest domeniu.
Mai mul te organisme intemational e se preocupa de aceste probl eme. Mentionam: Uniunea
Intemational a pentru Conservarea Naturii (U.I.C.M.) si Programul International Om - Biosfera (Man
and Biosfera - M A B), Programul Natiunil or Unite pentru Mediu (P.N.U.M), Fondul Mondial pentru
Natura, etc.
Fiecare stat are l egisl ate si organizare proprie institutional ^pentru detenninarea starii biotopul ui
si biocenozel or, a gradul ui de pol uarc, etc., pentru stabil irea masuril or ce trebuie l uate in vederea
ocrotirii la nivel l ocal .
Tara noastra in anul 1993, la Bruxel l es, a ratificat Acordul european instituind o asociere
intre Romania pe de o parte si statel e membrc al e Comunitatii Europene pe de al ta parte. Pe l anga
acestea actioneaza Legea Protectiei mediului ( 1995) si Reteaua Natura 2000" care au fost concepute
sa asigure consei*varea habitatel or natural e si supravictuirea speciil or amenintate cu disparitia si a
cel or rare de pe teritoriul tarii noastre.
A fost intocmita strategia national a de conservare a biodiversitatii care are ca scop armonizarca
l egisl atiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii Europene, Datorita pozitiei sal e
geografice Romania este o tara cu o diversitate biol ogica ridicata exprimata atat la nivel de ecosisteme
cat si l a nivel de specii. Ecosistemel e natural e si seminatural e reprezinta aproximativ 47 % din suprafata
tarii, au fost identificate 783 tipuri de habitate (de coasta, umcde, pajisti, paduri, ml astini, stancarii,
nisipuri) in 261 de zone de pe intreg teritoriul tarii. Nivel ul ridicat al diversitatii habitatel or refl ecta si
un nivel ridicat al diversitatii speciil or de fl ora si fauna.
Responsabil pentru impl ementarea retel ei Natura 2000" in Romania este Guvernul Romaniei
prin Ministerul Mediul ui si Gospodaririi A pel or Directia Conservarii Naturii, Biodiversitate,
Bioseminitate. Cadrul Institutional al impl ementarii acestei retel e este compl etat de A gentia National a
de Protectia Mediul ui, precum si A gentjil e de protectia mediul ui la nivel l ocal si regional , administratiil e
ariil or protejate si Garda National a de Mediu ca autoritate de control , cu responsabil itati precise in
ceea ce priveste el aborarea, eval uarea si impl ementarea masuril or administrative si organizatorice
privind conservarea resursel or natural e si a biodiversitatii.
r t f t et i net i !
Ocrotirea naturii nu inseamna intoarcerea la natura preistorica, ci o buna gospodarire a acesteia
in intregul ei. Inseamna crearea unor noi echil ibre al e mediul ui inconjurator in care omenirea
sa-si desfasoare mai departe progresel e civil izatiei, fol osind cu masura resursel e natural e pentru
crearea conditiil or de confort si pentru dezvol tarea geniul ui uman.
- De fapt tehnica este ea insasi o creatie a omul ui si nu trebuie sa se intoarca impotriva lui. Ea
trebuie sa serveasca bunastarii fara a degrada fara a distruge echil ibrul ce s-a creat pe Terra.
Pl aneta noastra este un asezamant sacru de care nimeni nu are voie sa se atinga. Este un
imprumut de l a copiii nostri, pe care l -au fol osit inaintasii nostri, il fol osim noi cei prezenti ca
sediu al vietii, avand obl igatia / datoria de a-l l asa in stare buna urmasil or nostri.
4
d P L O J I I
Identificati zonel e si speciil e de pl ante si animal e ce trebuie protejate in zona voastra.
Propuneti Proiecte de mediu pentru conservarea si protejarea zonel or afl ate in pericol .
130
DEZVOLTA REA DURA BILA *
Dtzvel l arto durobilfi
Dezvoltarea durabi l a
r ep r ezi n tacapacitatea omenirii
de a asigura satisfacerea
cerintelor generatiei prezentefara
a campromite capacitatea
generatiilor viitoare de a-si
satisface propriile necesitati
Raportul Brundl and, 1987
Din tot ce ai invatat pana acum ai intel es si vrei, ca
mediul in care traiesti sa fie mai putin pol uat si, chiar daca
nu ti-ai dat seama pana acum, ai o gandire durabil a.
Cine este interesat de o societate durabil a gandeste pe
termen l ung. A eeasta este ideea in jurul careia navigheaza
tot ce tine de conceptul durabil itatii, pornit in urma cu
aproximativ 30 de ani de la probl emel e l egate de mediu si de
resursel e epuizabil e. A tentia acordata resursel or, mediul ui
inconjurator, responsabil itatii social e sunt el emente de baza
al e dezvol tarii durabil e si asigura l inistea generatiil or care
urmeaza.
A ti observat orientarea catre recicl area deseuril or, catre
obtinerea unor combustibil i sintetici nepol uanti sau catre sursel e de energie neconventional e, precum
cea sol ara sau eol iana. A ti auzit de statii ecol ogice de epurare a apei, de becuri economice, de aparate
el ectrocasnice cl asa A , de produse ecol ogice, eentral e termice care functioneaza pe baza de deseuri.
de compami care sustin programe de cercetare in fol osul comunitatii. Inseamna ca ati auzit despre
dezvol tarea durabil a.
Dezvoltarea durabila corespunde cerintelor prezentului fara sa compromita posibilitdtile
generatiilor viitoare de a-si sat is face propriile necesitati. A l tfel spus. dezvoltarea durabila este forma
de crestere economica care satisface nevoile societatii pe termen scurt. mediu si lung. Conceptul
reprezinta strategia prin care comunitatil e cauta cai de dezvol tare economica, beneficiind de mediul
inconjurator l ocal , prin care sa aduca beneficii cal itatii vietii atat generatiil or noastre cat si cel or care
urmeaza. Dar. dezvol tarea durabil a nu este un concept tocmai nou. Este cea mai recenta exprimare a
unei etici foarte vechi care impl ica rel atiil e oamenil or cu mediul si responsabil itatea generatiil or actual e
fata de generative viitoare. Durabil itatea pl eaca de la
ideea ca activitatil c umane sunt dependente de mediu!
inconjurator si de resurse. Sanatatea. siguranta social a
si stabil il atea economica a societatii sunt esential e in
definirea cal itatii vietii. Discutiil e de la care s-a ajuns la
conceptul de dezvol tare durabil a au pornit la inceputul
anil or 1970, moment in care subiectul mediul ui
inconjurator si criza resursel or natural e, se afl a in prim
pl anul dezbateri l or pol itico.
Comunitatea intemational a a decis sa trateze
aceste probl eme prin masuri col ective la nivel gl obal ,
pe care a cautat sa l e defineasca si sa l e apl ice prin
intermediul unui cadru international adecvat.
A
In 1972, Conferinta privind mediul care a avut
l oc la Stockhol m a pus pentru prima data serios probl ema
deteriorarii mediul ui inconjurator in urma activitatil or
131
Th e Rio
Declaration
on Environment
and Develop ment
. . .
~
1 ;V.: TJZZ. ."UTT' i
. M r - - --------------
I
i Zi
T
Fig. 1!4 Decl aratia fit* !a Rio il e J aneiro
umane, ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii. In 1983 isi incepe activitatea Comisia Mondiala
pentru Mediu si Dezvoltare (IVCED). Doi ani mai tarziu este descoperita gaura din stral ul de ozon dc
deasupra A ntarticii si, prin Conventia de la Viena se incearca gasirea unor sol utii pentru reducerea
A
consumul ui de substante ce dauneaza stratul ui protector de ozon care inconjoara pl aneta. In 1986, la
un an de la catastrofa de la Cernobal , apare raportul cu titl ul "Viitorul nostra comuri\ care l amureste
continutul conceptul ui de dezvol tare durabil a.
Totodata raportul admitea ca dezvol tarea economica nu poate fi oprita, ci strategiil e trebuie
stabil ite in asa fel incat sa l imiteze consumuril e resursel or natural e si sa gaseasca metode de recicl are
a produsel or noci ve (deseuril or) rezul tate in urma activitatil or umane.In anul 1987, in cadrul Comisiei
Momlialepentru Mediu si Dezvoltare a fost l ansat conceptul dc dezvoltare durabila ce a fost incl us in
A
documentel e O.N.IL in anul 1991. In 1992 are loc Conferinta privind Mediul si Dezvoltarea, organizata
de Natiunil e Unite l a Rio de J aneiro Summit-ul Pamantuluiu (fig. 113) l a care au participat
reprezcntanti din 170 de state. La aeeasta intal nire au fost adoptate mai mul te conventii (fig. 114),
referitoare la schimbaril e de cl ima, reducerea emisiil orde C02si CH4, (fig. 115) diversitatea biol ogica
- conservarea speciil or si stoparea defrisaril or masive. De asemenea s-a stabil it un pl an de sustinere a
dezvol tarii durabil e - Agenda 21. Dupa 10 ani are l oc la J ohanesburg, Summit-ul privind dezvoltarea
durabila, unde s-a aprofundat si intarit intel egerea conceptul ui de dezvol tare durabil a, in special prin
evidentierea importantel or l egaturi dintre saracie, mediu si util izarea resursel or natural e. Guveme
importante si-au asumat responsabil itatea pentm progresul si intarirea cel or trei pil oni interdependent
ai dezvol tarii durabil e: dezvol tarea economica, dezvol tarea social a si protectia mediul ui la nivel l ocal ,
national , regional si gl obal . S-a cazut de acord ca eforturil e sa fie axate cu precadere pe: a) eradicarea
saraciei; b) modificarea model el or de productie si consum; c)protejarea sanatatii; d) pr otejarea si
managementul bazei de resurse natural e pentru dezvol tare economica si social a.
Dc asemenea s-a propus intarirea cooperarii intemational e, infiintarea unui fond dc sol idaritate
mondial a pentru eradicarea saraciei, recunoasterea rol ul ui esential al societatii civil e in impl ementarea
132
The World i s d e te rm in e d t oi n ve st la rge .
re sou rce s in solvi n g the Globes C02proble m
dezvol tarii durabil e si promovarea de
partencriate. La Kyoto (1997) are al oe
un acord international in care se
prevcde stabil irea unor masuri, tinte si
perioade cl are de reducere a emisiil or
antropice de gaze cu efect de sera, de
la surse, in orice sector al economiei.
Toate aceste c onfer inte
mondial e au infl uentat evol utia r: --------------z-----~ -----
* 11- * ' - pnwmi CO, m !
dreptul ui international al mediul ui in -------
care s-au concretizat un numar de principii fundamental e care stau l a baza drepturil or actual e pentru
l uarea deciziil or pol itice privind protectia mediul ui atat la nivel international cat si l ocal . Desi este un
domeniu rel ativ nou si in formare - dreptul international al mediul ui evol ueaza si pe baza rezol utiil or
si decl aratiil or unor organizatii intemational e, cum sunt: Programul Natiunil or Unite pentru Mediu.
Organizatia Mondial a a Sanatatii sau A genda Intemational a a Europci A tomice etc.
Durabil itatea se refera la capacitatea unci societati, ecosistem sau orice asemenea sistem existent
de a functiona intr-un viitor nedefinit fara a se ajunge la epuizarea resursel or.
Resursel e natural e mondial e sunt l imitate j ar a contribui la conservarea si refol osirea resursel or
existente este mai mul t decat o buna pol itica civica, este exact ce trebuie facut.
Ca o comunitate sa fic intr-adcvar durabil a trebuie sa adopte o anumita strategic care sa ia in
considerare atat resursel e economice al e mediul ui cat si cel e cul tural e nu numai pe termen scurt ci si
pe termen l ung. Dezvol tarea si progresul economic al unei comunitati trebuie sa aiba l oc si sa se
mentina de-a l ungul tirtiipului, in l imitel e stabil ite de ecol ogie in sensul cel mai larg, prin interdependent
fiintel or umane si activitatil or l or cu biosfera si l egil e care o guverneaza.
Comunitatil e in care durabil itatea are mari sanse de existenta sunt, daca:
? *
-cetatenii sunt constienti denecesitateapl anifl earii dezvol tarii;
-vor eval ua corect punctel e tari si sl abe de care dispune comunitatea;
-vor anal iza oportunitatil e si riseuril e atat cel c existente cat si pe cel e potentiate;
-vor stabil i actiunil e prioritare de scurta si l unga durata prin l uarea in considerare a probl emel or
economice de mediu si social e;
-vor stabil i parteneriate si intel egeri intre mandatari.
A .
In concl uzie putem caacteriza dezvol tarea durabil a prin urmatoarel e:
a) satisfacerea cerintel or prezentul ui fara a compromite posibil itatil e generatiil or viitoare de a-
si satisface propriil e cerinte, prin conservarea si neafectarea cadrul ui natural ;
b) inl ocuirea criteriul ui pur economic ( o crestere cu orice pret) cu cel al dezvol tarii
armonioase si de durata prin redimensionarea eresterii economice, distributia mai echil ibrata a
resursel or,reorientarea tehnol ogiil or etc.
c) control ul eresterii demografice si el iminarea saraciei;
d) stabil irea unor l imite spatial e si temporal e al e potential ul ui productiv pentru un anumit
sitem (regiune, l ocal itate, etc)
f l el i nel i !
3 . 9
* O comunitate durabil a se bazeazape cetatenii sai care trebuie sa fie activi, cu spirit de initiativa
si responsabil i pentrudestinul accstcia.
- f
^PL I C^TH
1. Stabil iti masuril e ce trebuie l uate in comunitatea voastra pentru a real iza o dezvol tare durabil a.
2. Expl icati efectul deseuril or asupra pcisagisticii l ocuriior si asupra potential ul ui recreativ al mediul ui.
133
V M L U dR
1. Evidential principalele caracteristici ale biotopului si biocenozei in ecosistemele
antropizate.
2. Realizati o comparatie intre un ecosistem urban-industrial si un ecosistem natural in
care interventia omului este foarte redusa.
*
3. Explicati cauzele scaderii natalitatii in tarile dezvoltate din Europa, America de
Nord,etc*
4. Imaginati si descrieti cate un scenariu pentru urmatoarele atitudini ale oamenilor :
a. cal auzirea dupa dictonul "Dupa noi>pMopuF\
b. apl icarea dictonul ui Pamantul nu este al stramosilor nostri,nu este al nostru, ci este
imprumutat de la generatiile viitoare
A
5. In ecosistemele antropizate :
a. lanturile trofice sunt complexe formand retele complicate;
b. actiunea omul ui este redusa;
c. se real izeaza un proces de artificial izare progresiva;
d. are l oc o crestere a compl exitatii biocenozel or..
6. Ecosistemul antropizat se deosebeste de un ecosistem natural prin :
a. util izarea masiva si a al tor surse de energie in afara cel ei sol are;
b. scaderea consumul ui energetic;
c. cresterea diversitatii si compl exitatii biocenozel or:
d. absenta producatoril or de materie organica.
7. Explozia demografica - fenomen definitoriu al lumii contemporane, a fost si este
influentata pozitiv de o serie de factori,cu exceptia :
a. revol utia industrial s prin progresel e tehnol ogice si al te proeese ce au generat dezvol tarea
societatii;
^
b. revol utia agricol a;
c. revol utia sanitara- prin cresterea performantel or medical e;
d. diminuarea sol dul ui natural .
134
8. Impactul antropic asupra mediului inconjurator se manifesta sub diferite forme.
Alegeti, din urmatoarele variante, o aetiune cu caracter pozitiv asupra mediului:
a. defrisaril e de paduri pentru extinderea agrosistemel or;
b. diminuarea activitatil or umane care impl ica consumuri ridicate de materie si energie;
c. distrugerea unor specii de pl ante si animal e considerate daunatoare;
d. extinderea pastoritul ui pentru cresterea numarul ui de animal e.
9. Introducerea unei specii noi intr-un ecosistem :
a. are aetiune pozitiva asupra ecosistemul ui, contribuind la diversificarea speciil or;
b. determina modificarea fl uxul ui de materie si energie;
c. contribuie la degradarea ecosistemul ui,neexistand pradatori;
d. nu are nici un fel de efect.
10. Alegeti din localitatea sau din jurul localitatii voastre doua ecosisteme diferite: unul
natural, in care interventia omului este redusa si unul antropizat ( un agrosistem, un centru
urban-industrial, etc.)
Utilizand cunostinte , metode si tehnici si din alte discipline (fizica, chimie, educatie
tehnologica ,ecologie, etc.) incercati sa determinate
a. diferite specii de producatori, consumatori primari si secundari, etc. din ecosistemel e
respective;
b. l anturi trofice integrate in retel el e trofice;
c. raporturi numerice intre diferite tipuri de organisme din biocenoze;
d. parametrii ai biotopul ui (temperatura, umiditate, cal itati al e sol ul ui, etc);
e. eventual el e surse de pol uare si efectel e lor;
f . masuri de conservare si amel iorare a ecosistemel or respective;
g. ineidenta bol il or in popul atiil e umane determinate sau favorizate de diferite conditii l ocal e
(zone pol uate, expl oatari miniere, zone cu radioactivitate crescuta, etc.)
11. Intocmiti un eseu cu tema Raportul om- natura de la inceputul existentei sale pana
in prezent.
135