RAM=\ CLADITOARE

174
RAMA DE OUAT
i n at ari imprejuriiri, este mul t miiritR.
Rostul prezentei in stup a acestor rame
cl6ditoare este mul t i pl u. Ramele de
cladit in st up dau de stire st uparul ui
cind coloniile lui vor s2 inceap5 cliidi-
llrl fagurilor. Deci, cu ele, apicultorul
~er i f i ci i starea de pregiitire a fiec5rei
colonii pentru clcidit. Atunci se in-
lroduc in st,up faguri artificiali, exact
l a t i mpul pot ri vi t , deci nu se miireste
prea curind spatiul ci ~i bul ui in primii-
~ a r i i . El e si nt un indiciu pretios pen-
t ru st upar, care poate urm5ri diferite
f ~ n o ~ n e n e in interiorul coloniei si deci
preri ne si roit.ul. ht r-adevi i r, 'la in-
ceput., albinele cliidesc in spatiile
goale ale acestor rame faguri cu celule
c nl i c i de albine lucriitoare. Apoi, pe
m5surii ce colonia se dezvoltii si trece
primul stadiu ce precede roi t ul , adicii
cresterea trintorilor. albinele cl5desc
in i cest e rame numai faguri cu celule
mari , de t ri nt or. Deci st uparul are un
pri m semnal c5 albinele au trecut in
st adi ul premergiitor roitului. Dacii
intre t i mp, in celulele fagurilor albi-
nele pun nect ar, este o dovadii c5 a
inceput culesul gi instinctul de roire
este deocamdatii frinat.
Cind di n nou apar in faguri larve
de t ri nt or, urmat e curind de mi ci in-
ceputuri de botci, st uparul este avi zat
precis c5 acea colorlie se pregiitegte
de roit ; el va l ua atunci t oat e m5surile
ce le Ira crede de cuviintii. fie de a in-
liitura roi t ul , fie de a fit;! roiuri art i -
ficiale, dup5 cum are planul de produc-
t i e. Atunci cind colonia este orfang,
albinele nu cliidesc faguri in golul
acestei rame gi astfel stuparul este
avizat s l ia m5suri. Un al t avant aj a1
ramei cl l di t oare este acela c5 prim5-
vara. cind este nevoie. in locul g01.
locul go1 a1 ramei cliiditoare se poate
completa cu rame mici, de t i pul sec-
t i uni l or pe care albinele le cliidesc, l e
incarcii cu miere gi 1e ciipiicesc ugor.
Cregte astfel valoarea comercialii a
produselor stupinei. Cind sc lucreazii
astfel, se folosesc in cuib in mod obis-
nui t douii-trei rame cliiditoare di n
care douB - pentru sectiuni gi una
riimine pent ru productia de cearg.
RAMA DE RIASURAT are forma si
mgsura exact6 a ramelor t i pul ui de
st up ce predominii in prisacii. Ea
este impgrtitii in pgtrgtele de 5 x 5
cm prin intinderea unor sirme vert i -
cale gi orizontale, ci t cuprinde lumina
sa. Suprafata fieciirui piitriitel di n
retea este de 25 cm2, avind in cuprinsul
s6u exact 100 celule de albine lucr5-
toare, sau 60 di n cele de t ri nt ori . Cu
ea se miisoar5 suprafata puietului i n
decimetri p5t rat i . Pent ru ugurarea cal-
culelor si aflarea dintr-o dat a a supra-
fetelor ocupate de puiet in decimetlri
piitrati, unele di n sirmele ramei de
m6surii si nt vopsite cu rosu: cele verti-
cale qi cele orizontale, ce cuprind ci t e
un grup de pat ru pgtriitele. f n felul
acesta in rama retea de m5surat apar
piitrate mari de cite 1 dm2, delimitate
de aceste sirme vopsite cu rogu. Pen-
t ru acest fel de m5suriitori se folosegte
gi un al t dispozitiv: pe un geam care
are exact dimensiunea ramei obignuite
in st up, geam uns cu albug de ou gi lii-
sat put i n sii se usuce, se t rag linii cu
t us negru sau colorat di n 50 x 50 mm.
Geamul astfel marcat , asezat pe dea-
supra ramei cu puiet, ofer5 prin trans-
parenta l ui posibilitatea s5 se masoare
precis, Pn decimetri p5t rat i supra-
fat a puietului.
d u p i ce se scoate speteaza de susr se RAMA DE OUAT, sau mai precis
poate ageza un jgheab hrgnitor care ,,fagurele de ouat", este rama care
incape perfect intre spetezeleverticale este pus5 sub izolator impreung cu
ale ramei. I n fine, l a culesul principal matca. Aceasta depune o u l a cl r or
RAMA DE OUAT
175 RAPITK
virst6 se gtie precis, in vede~ea creg-
terii de mstci, sau in lucrlrile premer-
g6toare producerii 15ptigorului de mat-
c5. Obiqnuit se folosegte un fagure in
care albinele au mai crescut citeva
gencratii de puiet, fagure cald qi stro-
pi t cu sirop mult diluat pus apoi in
cuib; pe suprafata superioar6 se in-
seamn5 ziua introducerii m6tcii pe
fagure; rama se retrage dupg 12 ore
de la depunerea ou6lor.
RAMA PENTRU PASTRAREA COLIVII-
LOR CU ~ A T C I este una la fel cu cele
obiqnuite, avind in golul ei dou6
jgheaburi basculante de sprijin, f6cu-
t'e din gipci. Coliviile stau pe dou5
rinduri de jgheaburi basculante, iar
rama se introduce intr-o. colonie or-
fan6 ale c6rei albine hr6nesc gi ajut6
m6tcile virgine inchise in colivii ce
au pe una din laturi gratie Hannemann
V.n. Matcci, cregterea.
RAPITA, Brassica napus oleifera
D .C. gi Brassica rapa oleifera D .C.,
adicg cele dou6 varietiiti ,,colzaG si
,,navetaa, ambele din fam. Cruciferae,
sint plante oleaginoase gi bune meli-
fere, bogate in nectar si in polen.
Planta are tulpina ramificat6, cu mul-
t e flori galbene dispuse in raceme alun-
gite. Cine are stupina in apropierea
unui cimp de rapit5 va avea recolt6
buns, preg6tind totodat6 coloniile
pentru marea recolt6 a salcimului,
care ii urmeaz6 imediat. Rapita inflo-
regte incepind de la 10-15 aprilie gi
tine 10-15 zile, mai ales dac6 sint
sem6nate ambele varietgti, care au
o inflorire cu o distant6 intre ele de
7-8 zile; prima infloregte varieta-
tea ,,colzaU. Caracteristic pentru pro-
ductia de nectar a rapitei este c6
floarea secret5 nectar gi in zilele rnai
putin calde, chiar la 11-12C. Nu
arareori s-au putut lua de la rapit5
recolte de 15-20 kg de stup, date de
coloniile care au i e ~ i t puternice din
iarnil. Mierea este de culoare galben6-
deschisg, foarte dulce, nectarul are
45,1% zah6r care este in mare parte
invertit inc.5 din floare. Ea are gust,
qi miros plricut, asem5n6tor fagurelni,
cu o consistent6 dens6 vi se dizolv;i
greu in ap6; are defectul c.5 se cris-
talizeaza la 10-12 zile de la recol-
tare, luind o culoare albicioas6 11-
$or g6lbuie. Adeseori, dac5 stupar~il
intirzie cu extractia, mierea se cris-
talizeaz6 chiar in fagurii din stup.
De aceea recoltarea mierii de rapits
lrebuie s6 se fac.5 imediat dup5 ce
inflorirea s-a terminat, iar mierea sA
se p6streze in bidoane de tab]& albB
de form6 prizmaticg sau tronconics
c h i , dac6 ea se solidific6, se poate
ugor lichefia introducind bidoanele
in ap5 cald6.
Productia de miere la hectar este
de 50-150 kg, in raport de t i mp,
umiditatea solului, lipsa .de r i nt ,
de densitatea culturii, lipsa de d6u-
n6tori etc.
Planta react ioneaz6 farorabil la
ingr6g6minte minerale; atunci se ob-
t i n productii mult mai mari de mie-
re, datorit.5 faptului cri inflorirea este
mult mai abundentl. De asemenea,
s-a observat c6 florile ce sint mai des
gi repetat vizitate de albine secret5
cantit6ti mai mari de nectar qi chiai*
productia de boabe creqte cu 53,40/0
(Fachner). Varietatea ,,navetau, dacA
nu este polenizat6 cu ajutorul insec-
telor, d6 o productie mic6 de s6mint6.
Rapita s6lbatic5, Brassica rapa, care
cregte prin culturile de primivarg,
ca gi toate speciile, este bogat5 in
polen, a c6rui valoare alimentar5
pentru albine este intrecut6 numai de
piersic. Proteinele din polenul de
rapit5 reprezint6 25-26%, iar hi-
dratii de carbon 24,69%. Culoarea
REAUMUR R.
176 ROIUL $1 ROEREA
polenului de rapi t 5 este galben5,
forma grdunciorulr~i este sferic5 gi
milsoar5 30 microni. Rnsele de albine
V. n. Albina.
REAUMUR R. 1683-1751, nat ura-
list ~i fizician francez care, i n ,,Ire-
morii asupra insectelor" a scris un
t om intreg despre albine.
REGmAI, este o solutie ~ 1 1 miros pu-
ternic care dep5geste gi suprim5 pe
cel al coloniei. Ea se foloseste cind
se introduce o mat c5 i n st up pent ru
a fi rnai usor acceptat5 - \'.n. illatcci,
introducerea ei , - metoda cu reginal.
REGISTRELE STUPIXII \'.n. Eviden-
la stapinei.
ROABX, este un mijloc practic de
transport al magazinelor de recolt5
cu miere di n st upi n5 la locul unde se
lace extractia l or; ea este intrehuin-
t at 5 gi pentru transportul al t or ma-
t eriale ale exyl oat j ri i apicole. Est e
ile mare ajutor stuparului i n munca
sa. Sint douA modele: prim111 este roa-
ha obisnuit5, cu o singur5 roat 5;
desi rnai simpl5, nu are st abi l i t at e
prea mare gi este greli de condus, ce-
rind chiar eforturi rnai mari .
A1 doilea model, mul t rnai pract i c,
este al cst ui t dintr-un a s cu dou5 rot i
mici pe rul ment i , roti cn bandaje de
cauciuc. De a s sint fi sat e dou5 mi-
nere lungi si put i n incovoiate la capd-
In1 opr ~s ; cu aceste minere cdrnciorul
Roaba cu cRrucioru1 stupinei
se pune in migcare, impingind cu
miinile intreaga inciirc5t1ir5 de pe
plat forma c5rriciorulni.
ROINITX este un dispozitiv pe care
apicultorul il foloseqte la prinderea
roilor nat ural i . Forma roinitei este
dc cele rnai mul t e ori conic5, cu un di a-
metru la baz5 de 30 cm. V.n. capcana-
pentru roi; mai poate fi si de form5
cilindricd, cu iinul din fiinduri inchis
ca un buduroi pri mi t i v. Roinita tre-
bltie s5 fie ugoar5, deci f5c1it5 di n i m-
plet itur5 de papur5, r5chit5, scoart5
de copac sau din placaj gi s5 aib5 dou5
minere asezate suprapus; in ele se
fixeazil provizoriu o priij in5 lungd,
ce se ridic5 i n aer, atunci cind roiul
este sus, ca s5 poatk fi recoltat direct
in ea. Cind roiul nu a i nt rat direct in
roinit5 gi s-a agczat intr-un pom, stu-
parul desface pr5j ina di n minere gi ur-
cindn-se la roi ru o scar5, fjine roinita
intoars5 cu baza in sus si scuturd ro-
iul in ea. Atunci cind roiul urmeaz5
s5 fie transportat in al t d parte, roinita
are forma unei cut i i dreptunghiulare
cu peretii lat,erali di n pinz5 metalicii,
capac mobil di n placaj pe unde se
introduce pilnia in care roiul se scu-
t ur5 V.n. Expedierea albinelor.
ROIUL !$I ROIREA. Albina a fost l a
inceput, in cursul dezvoltcirii ei , o i n-
sect5 solitar5. 0 dat a cu apari t i a in-
sectelor sociale, apari t i e ce se dat o-
reate convietuirii intimpliitoare a rnai
multor indivizi i nt r-un loc conve-
nabi l pentru formarea cuibului, s-a
gasit o nou5 form5 de organizare. Roi-
rea a apdrut ca un proces necesar de
adaptare i n perioada de formare a
vietii in comlin a albinelor, proces
care, pe baza selectiei nat ural e, s-a
perfectionat $i s-a fi xat in t ot cursul
existentei indelungate a speciei. A-
ceasta a avut loc pe parcursul a rnai
multor milioane de ani . Roirea a
ROIUL $1 ROIREA
177
ROIUL $1 ROIREA
ajuns astfel unul din cele mai compli-
cate instincte, fiind forma noul de
inmullire, datorit5 cgreia s-a asigu-
rat perpetuarea speciei. Acest in-
stinct este constant, a1 doilea ca im-
portant5 din instinctele care gnrrer-
neazj viata lor, gi din aceastg cauz6
este aga de greu de supus dirij5rii
omului.
Prin roi, in apicultur5 gi in r or bi -
rea curent5, inbelegem un grup com-
pact de albine ce se desprind din co-
lonia de baz5 gi pleac5 s5-gi inteme-
ieze in al t loc o noug agezare, avind
intre ele o matc8 + i nn num6r \lariat
de trintori. Aceast5 actiune poart5
numele de roire.
Cuvintul ,,roireU vine de la slavo-
1 1 ~ 1 ,,rudgL( , care inseamnci ,,s5minti5" .
In unele regiuni ale tdrii stuparii de-
numesc in limbajul popular roiul
secundar prin cuvintul ,,roi de s5-
mint;", el zburind intotdeauna cu
mi5tci tinere; coloniile-mam5, Issate
anume s6 roiascti natural, primesc
denumirea de ,,semincereU. Deci ro-
irea nu este decit mijlocul de riispin-
dire a albinelor in lume, adic.5 ,,sem5-
narea" yi inmultirea lor. ,,RoigteGL,
este denumirea dat 5 perioadei in care
apare roitul. Cind o colonie 1Asat5 in
~ o i a ei d5 un roi, se zice cri roiegte
,.naturalu, spre deosebire de roitul
facut de apicultor, denumit ,,roi arti-
ficial".
Cind o colonie se pregiitegte s l ro-
iasc5, este greu ca stuparul s6 se o-
pun6 acestei inclingri naturale c6reia
gtiintific i se zice ,,starea de roire" iar
poporul i-a dat o dcnumire adec-
vatg: ,,frigurile roitului". jntr-ade-
v5r, colonia, in aceastci situafie si-a
schimbat felul ei de viat5 de pin5
atunci; ea lincezegte un t i mp in care
se produc o serie de modificjri canti-
tative yi calitative care au ca efect
final iegirea roiului. Atunci, dintr-o
Roinita de prins roi (Alphandery)
dat5, intreaga comunitate se reinsn-
fletegte ca la o tresgrire, rjspunzind
acestei chem6ri naturale de ,,nagterea
gi ' 1 inmultire". Roiul intrerupe leg5-
turlle cu colonia-mamSi, de stupul
unde le-a lic6rit inceputul vietii, de
puietul ce r5mine in cuib, de.fagurii
ce sint plini cu miere gi p5stur5, ple-
cind in lume doar cu at i t a miere cit
incape in gug6, deci cit le este necesar
ca s5-vi intemeieze in altg parte un
inceput de agezare, obignuit mai de-
parte de locul de basting. Dar chema-
rea aceasta natural5 a rgspindirii ,,se-
mintei" neamului lor nu se ispr5-
vegte obisnuit o dat a cu aceasta prim5
,,nagtereU. Sint multe colonii ce sint
cuprinse de un fel de frenezie a inmul-
tirii, incit dup5 8-9 zile de la ple-
carea primului roi, care se numeste
,,roi primar", pleac5 un a1 doilea nu-
mi t ,,roi secundar", ca apoi numai dup#
o zi s5 urmeze si ,,roiul tertiar".
Stupul-mam6 rsmine pustiit yi rcivii-
sit de acest iureg nestilvilit spre al t e
z6ri, spre alt5 via$& nou5 vi proprie.
h t r - o exploatare apicolil bine con-
dusri, roiurile iegite dup5 cel pri mar
ROIUL $1 ROIREA
178
ROIUL $1 ROIREA
si nt absolut f i r 6 valoare. Intr-o a-
t are situatie, rar cind roiul secundar
igi adun5 at i t ci t ii trebuie pentru
propria sa exi st ent s, gi de cele mai
mul t e ori st uparul t rebui e s6-1 ajut.e.
Si nt ins5 ani buni cind roiul pri mar,
pus intr-un st up rnai put i n ~ o l u mi -
nos, avind gi populatie mare gi o mat -
cri prolificsi., repede umple stupul nou
qi roiegte la rindu-i. Roiul ce iese di n-
t r-nn roi pri mar, in aceeagi varti, este
numi t ,,roi pirvac" sau ,,paroiLL.
Roitul este deci ,o insusire eredi-
t ar5 fiind ins5 influentatti de o serie
de conditii de ordin intern gi ext ern,
care pot fi modificate gi chiar inl5tu-
rat e de om; dar pent ru aceasta tre-
buie mai i nt i i 15murite dou5 pro-
bleme: 1. care si nt conditiile s t i r i i
Itiuntrice a coloniilor ce impreunti cu
factorii di n mediul extern, pot pro-
voca apari t i a instinctului gi 2. di n
care Ian$ de actiuni succesive constti
instinctul. Pent ru practician este
important a cunoagte rnai ales pri ma
grup5 de factori, deoarece numai pe
baza lor se pot elabora procedeele
practice de prevenire a roitului.
Faclori inlerni: o inclinare eredi-
t ar5 variabilti a coloniilor ci t r e ro-
i re; o suprapopulare a locuintei colo-
niei, cind albinele stau inghesuite pe
faguri peste normalul de 300 g al bi n5
la i nt erval ; populatia st upul ui nu se
Roi En ciorchine pe un arbore
aflA intr-un echilibru biologic sub as-
pectul componentei de virstsi. a al bi -
nelor, predominind tineretul fal a de
culegAtoare, iar acesta nu este intre-
hui nt at la o munc5 specific6, rtimi-
nind i nact i v; subst ant a de matc5 se-
cretat5 de glandele ei mandibulare
este insuficientg pentrn totalitatea
membrilor coloniei, populatia fiind
Drea numeroas5.
Ca urmare a acestor cauze sau nu-
mai a unora di n ele i n st up se produce:
- o supraincilzire, cind tempera-
t ur a di n st up are t endi nt a s5 dep6-
geascti 35C; o suprapopulare duce la
lipsa de spat i u, cind o part e di n co-
lonie este silit5 sti stea afar6 gi inac-
t i v5, iar pe de al t a parte nu este nici
spat i u suficient pentru depozitarea
recoltei gi nici pentru extinderea nor-
ma l i a cui bul ui ; - aerisirea in st up
nu se face normal.
Roirea poate fi determinatg gi de
interventiile gregite ale stuparului
privind ingrijirea coloniei cum ar fi:
o stirnulare prea indelungatti, pertur-
barea inutilsi. a coloniei cu frecvente
intervenlii in st up.
Factori extenzi: cind soarele bat e
direct in urdinigele stupilor in orele
c e l ~ mai calde al e zilei, oprind acti-
vi t at ea albinelor printr-o tempera-
t u r i prea mare in cui b; cind ploile
dese si scurte cad de mai mul t e ori pe
zi intr-o perioad5 mai lungti, conco-
mi t ent cu un cules mediocru, care o-
blig6 mereu albinele s5 se ingrtimtideas-
c5 in s t up; cind ploile mtiresc canti-
t at ea de apti in nectar, iar albinele
si nt silite si-1 risfire pe suprafete mai
mari decit normal, ocupind astfel
cuibul mtitcii; cind st upi i st au pe pi-
cioare prea mici $i deci aproape de
pl mi nt , primind dinspre fund radia-
fi i l e calde ale ptimintului infierbin-
t a t de soare; cind i n prisacti coloniile
au jnceput si5 roiascl nat ural , iar stu-
ROIUL $1 ROIREA
179
ROIUL $1 ROIREA
pii, fiind agezati prea desi pe ri nd,
albinele roitoare piitrund si in st upi i
vecini. El e nelinistesc acele colonii
gazde, ciici zumzetul particular ce
roiii il fac, le produc o excitatie ce le
determinii gi pe ele sii-gi cliideascli
botci yi sii se pregiiteascii de roit.
Factorii externi au deci un rol i n-
semnat in determinarea si incitarea
instinctului de roire. St uparul poate
interveni usor ca sii inliiture aceqti
factori externi gi deci sii previnA roi -
rea fiirii prea mari interventii. El
pune la dispozitia albinelor: st upi de
capacitate mare cu o bogatii aerisire ;
faguri numerosi gat a cliiditi, pentru a
putea intinde cit este nevoie nect arul
spre evaporare; directia de zbor a
albinelor -&ci pozitia urdinigului
indreptat in varli spre est ; peretii
dinspre sud ai stupilor si nt vopsiti in
alb, pentru a respinge razele solare;
agezarea stupilor in prisacii se face
ci t rnai rlisfirat etc.
Starea de roire nu apare deodatii.
Fieciirui fenomen in naturii t rebui e
sii-i corespundii o perioadii pregiiti-
toare. f n t i mpul acesteia se produce o
acumulare de mici modificjri cant i -
t at i ve care, atingind impreun5 o a -
numitii valoare, provoacii o stare ca-
litativii nouii, ce are loc sub formii de
salt gi care, in cazul nostril, est e
soiul.
Etapele progresive al e roitului Pn-
!tr-o colonie. Pent ru ca diferite faze
di n vi at a unei colonii-mam8 vi a ro-
iurilor ieyite s8 fie bine precizate, a-
mi nt i m cii:
0 colonie va roi at unci cind pri -
mel e botci cu larve luate in cregtere
pentru roit, au fost ciipiicite, deci au
9-20 zile de l a depunerea ouIl or
i n inceputurile de botci.
De l a dat a cind a iegit roiul pri-
mar qi pi n5 eclozioneazii di n botcii
prima mat c8 in stupul-mam5 rnai
trec 8-9 zile. De aceea roiul secun-
dar pleacli a noua zi dupii iegirea ro-
iului primar. Desigur aceste dat e sint,
ami nat e dac6 t i mpul de afar5 este
potrivnic. Adeseori, intr-o astfel de
sit,uatie, albinele chiar renuntli l a
roitill secundar, prima matcii niiscut8
distruge botcile, ea se imperecheazii
gi continub munca inaintagei sal e.
Ping sli se imperecheze mat ca
tinfirs, mai trec inc5 4-7 zi l e; deci
imperecherea sa are loc cam intre a
8-a, gi a 11-a zi de la dat a pleciirii
roiului pri mar. lnceperea oiiatului
tinerii mgtci di n roiill secundar are loc
cam de la a 10-a, la a 17-a zi dupii
roire; primelc celule cu qui e t ciip8cit
vor apare in a 18-a, a 26-a zi de l a
zborul roiului pri mar;
f n sfirsit, primele albine t.inere
culegiitoare vor pleca in cimp in a
37-a, ping l a a 43-a zi de la roitul
primar.
Iatii deci ci t t i mp pierde colonia-
mama dacii apicultorul nu este vigilent
sii preintimpine roitul nat ural , rnai
ales cind colonia r oi e ~t e de douii ori.
Nici si t uat i a roiului primar ple-
cat nu este prea striilucit,R. Dacli el a
zburat cu cel put i n 50 zile inaintea
marelui cules, ca sii poatii in acest
t i mp sii-gi creascg douii generatii de al -
binii tiniirz, atunci el va da productie
insemnatii. Tot at i t de cistigat va fi
roiul care iese cu 5-10 zile inainte de
apari t i a culesului principal, ciici da-
t ori t 6 mari i lui energii, in acest scurt
t i mp el igi cliideyte t ot i fagurii, mat -
ca depune in cuib puiet suficient i ar
albinele roiului, care si nt in majori-
t at e tinere, culeg di n pl i n, avind pu-
t i n puiet de hriinit. Roiurile primare
apj r ut e in afara acestor termene nu vor
fi productive. Deci, avind in vedere
cii unul di n semnele caracteristice cele
mai evidente si nt botcile care incep
sti fie cliidite in faguri, apicultorul va
ROIUL $1 ROIREA
180
ROIUL $1 ROIREA
cerceta at ent t i va c5uta s5 vad5 care
este cauza ce a det ermi nat albinele s5
le clldeasc5. El trebuie at unci s5 dis-
cearnii dac5 acea colonie, crescind
hotci, vrea s5 roiasc5 sau numai sti-ti
reinnoiasc5 mat ca prin schimbarea
ei linigtitii. Pentru 15milrirea deplinti
a fenomenului roi t ul ui , se vor descrie
gi explica t oat e aceste etape progre-
sive al e roitului nat ural .
lncepind di n l una rnai pi n5 l a
jumritatea l ui iulie roigtea dii de 111cr1i
st uparul ui ; este perioada cind el tre-
buie s l i a mgsuri, s l previn5 si deci
sR evite ca instinctul acesta sS se
manifeste in colonii, gi i n a1 doilea
ri nd, s5 facii t ot ul ca eventualele ro-
iuri iegite s5 fie prinse ~i reintegrate
in act i vi t at ea productivil.
Privind fenomenul roirii in desf5-
gurarea l ui pi n5 cind di nt r-o colonie
iese in zbor primill roi, apar 11rm5toa-
rele st adi i :
a ) Cind masa albinelor noi a in-
locuit pe cele bgtrine q i uzate di n
t i mpul iernii, ele incep sri creascfi t ri n-
t ori , pregBt ind deci elementul mascul
pentru imperecherea viitoarei ml t ci .
Ei si nt numeroai, pentru c5, di nt re
acegtia, numai ci t i va din cei rnai huni
pot participa la indeplinirea actlilui
imperecherii, care este chezggia con-
t i nui t st i i de vietuire a coloniei.
b) Cind num5rlil doicilor a aj uns
st5 poat 5 hr l ni bine puietul numeros a1
miitcii, iar populatia reinnoitti a
st upul ui este mare. Mediul exterior, ce
in pri ml var5 cheamii t ot ul la viatii
nou5, influenteaz5 gi colonia de al -
bine. f n interiorul st upul ui , aceast s
chemare instinctual5 schimb5 pe in-
cetul aspectul de reinnoire de pi n5 a-
t unci , iar la un moment dat albinele
incetinesc ri t mul cr e~t er i i , hrl nesc
rnai put i n mat ca.
c) i n acest sffrgit a1 perioadei nor-
mal e de dezvoltare pi cregtere a colo-
niei, Uelia Al l ~ n a ohservat o anu-
mi t 5 manifestare a albinelor coloniei
fat5 de mat ca lor: cam cu 2-3 s8p-
tiimini inainle de roi t , citeva al bi ne
di nt re insotitoarele mgtcii se opresc
inaint e-i t remurind frenetic di n corp ;
l a inceput rnai rar, apoi t ot rnai des
la fiecare citeva secunde, incit se
pare c5 o imbrincesc; unele chiar o
at i ng gi o miqc5 di n 1oc. Matca, ins5,
l a incepul impasibilii, isi vede cle
munca ei de ouat neintrerupt. In a-
ceastti perioad5 premergltoare depu-
nerii de ou5 in inceputurile de botci
de roire, mat ca dezvolt5 cea rnai mare
capacitate a ei de ouat . Dupii ce s-an
cl adi t botcile, intensitatea ouatului
scade 11rusc. Concomitent, pe m5surii
ce colonia se apropie de termen111 roi-
t ul ui , fenomenill rel at at anterior se
intetegte, incit matca este scuturatti
des, aproape de citeva ori pe mi nut .
Aceastri comportare a albinelor, ne-
linislegte mere11 mat ca, incepe s5 o
sperie: adeseori ea merge repede pe
faguri-ca sri scape de aceste manifes-
tSri. In aceastci si t uat i e, este nor-
mal cS ele nu rnai pot s5 ling5 de pe
corpul still intreaga substant5 de matcR
ce o secret5, aqa cum o fac atunci
cind ea se migcii normal g i linigtit
in munca ei de ouat . Neajunsul acesta
determin5 si precipit6 ~i rnai mul t
roitiil.
(1) fnt re t i n ~ p albinele au inccput
deja sa cl5deasc5 numeroase inceputuri
de botci pe loclirile cele mai linigtite
t i aerisite, adic5 la marginile faguri-
lor sau in josul lor. El e au prigit ast-
fel i n al t st adi u, in al t 5 et ap5 prep8-
t i t oare a roitului. Albinele care in-
conjoar5 mat ca o i ndeamnl gi uneori
chiar o silesc s5 depun5 o u l i n ele.
La inceput depune 01.15 in dou5-trei in-
ceputuri de botci. Din ace1 moment, al-
hinele inconjurltoare se a d 5 frenetic
in jurul mgtcii, pi se pare z5 pi ea este
ROIUL $1 ROlRE A-
181 ROIUL $1 ROIREA
-
influentat5 de aceastB nou5 chemare,
incit peste citeva ore revine spre margi-
nile unde stau inceputurile de botci
goale gi rnai ins6minteaz5 citeva; une-
ori ]as5 o zi gi iar pune alte ou5 in alte
botci. Depunind astfel ou5 fecundate
in mod succesiv, matca asigur5 colo-
niei o eclozionare, succesiv5 in t i mp a
viitoarelor m5tci. Dup5 unii autori,
dintre care gi cercet5torul v o n R h e-
i n , aceast5 succesiune in depunerea
ou5lor in inceputurile de botci se
datoregte faptului c5 larvele de matcii
primesc o hran5 cu o component5 foar-
te aleasii gi produs5 in mici cantit5ti
de albinele doici ; aceast5 hranb e di-
feren!,iat5 fat5 de cea pe care o ser-
vesc larvelor de albine lucr5toare sau
trintorilor. Succesiunea depunerii ou8-
lor in botci matca o face intr-o peri-
oadii de 7-9 zile, tocmai pentru a da
posibilitatea doicilor s5 poat5 secreta
aceast5 hranl specialii. fn acelagi
timp, prin ecloziunile succesire, colo-
nia are posibilitatea, in raport de
t i mp gi imprejuriiri, s l roiasc5 suc-
cesiv, in cazul cB instinctul o impinge
a face aceasta. Dac5 o vreme rea apare
in timpul cind la o serie de m5tci le
vine rindul s5 eclozioneze, iar roiul igi
amin5 cu citeva zile zborul siiu, el va
ie!i cu un num5r rnai mare de m5tci.
Aceasta este in favoarea selectiei
mitcilor, fiindc5 albinele, se pare, au
posibilitatea s5 aleag5 pe cea mai
bung. Dac5 timpul este potrivnic,
albinele doici nu se mai pot hr5ni cu
polen gi miere proaspiit5 de afar5,
adic5 acea hran5 care emi t 5 anumite
glande. i n atare situatie larvele nu
pot primi o hran5 corespunztitoare,
iar colonia nu roiegte.
e. 0 data cu depunerea primelor
ou5 fecundate in primele botci, co-
lonia p5gegte spre penultimul stadiu
a1 roirii: la aparitia roitului, ,,fri-
gurile roitului" in colonie. Intervine
o ,,stare de inactivitate" a coloniei
care, in aceast5 faz5, un timp destul
de indelungat lincezegte gi nu rnai lu-
creaz5 in ritmul obignuit. Matca, hr5-
nit5 rnai putin, igi imputineaza oua-
t ul ; albinele nu rnai cliidesc fagurii
artificiali ce le stau inainte gi nici
chiar micii faguri din spatiul ingust
a1 ramei clgditoare; o mare parte din
culegiitoare stau in deplin repaus; ele
consum5 insemnate cantitsti de po-
len, cu care igi fac rezervele de pro-
tein5 organic5 de care au nevoie in
munca de construire a noii agezsri si
stau aglomerate pe fundul gi peretii
interiori or exteriori ai stupului. Nu-
rnai cele care s-au ales s& r5mins in
stup, mai activeaz5 la adusul apei
pentru necesit5tile de hran5 ale puie-
tului, sau la culesul de polen gi nec-
tar proasp8t. Acest repaus impus de
natur5, premergiitor roitului, este cel
care constituie gi ajut5 s5 se acumu-
leze in masa viitorului roi acea ener-
gie exceptional5 pe care numai roiul
o are, fat5 de cea pe care colonia o-
bignuits o cheltuieste normal in via-
t a de toate zilele. Se pare c5 alegerea
celor ce urmeazii s5 plece din stup
este h u t 5 din t i mp; obignuit, co-
lonia se InjumtitCi$este cu ocazia aces-
tei prime roiri.
f . f n cuprinsul acestui termen, pin5
cind roiul pleac5, se execut5 gi ulti-
ma lucrare premergtitoare: alegerea lo-
cului viitoarei locuinte. Inacest scop,
dintre albinele destinate s5 plece cu
roiul, se alege un grup numct a1 c,er-
cetagelor care igi iau in desaga gu-
gei o insemnat,% cantitate de miere
gi pleac5 in larg s5 caute un loc potri-
vit. Apicultorii grijulii dau posibi-
litatea albinelor ca ele s?i afle locuri
bune pent.ru roi, dar ai ugoare pentru
apicultor ca s5 le capteze. Ei asaz5
la departiiri variate fat5 de stupin5
capcane, V.n., ag5tate .in pomi.- S-a
ROIUL $1 ROIREA
182 ROIUL SI ROIREA
observat, c5 la citva timp inainte de
roit, albine izolate gi chiar in grupe
mici, viziteaz5 asemenea capcane. E le
stau gi cur545 interiorul lor gi unele
chiar ramin s5 p5zeasc5 locul ales,
pentru a nu fi ocupat de al t roi. De
multe ori ins5 roiurile prefer5 scorbu-
rile copacilor; este ceva instinctiv ce
le vine din str5vechi timpuri in care
albinele locuitoare ale piidurii g5seau
in scorburi cel mai bun gi mai c5lduros
adspost pentru iernare.
In acest timp in colonia ce se pre-
g5teste de roit, apar modificari fi-
ziologice ce au urmriri importante:
- matca, in urma unei hr5niri mai
putin intense, inregistreaza o sc5dere
a greut5tii corporale gi a capacit5tii
de ouat ; ca urmare se micgoreaz5 vo-
lumul ovarelor, ea devine mai usoars,
fiind capabilii de a zbura;
- in cuib, cregterea larvelor scade
ca numar ceea ce provoac5 doicilor o
t ot mai accentuats acumulare de 15p-
tigor ; din aceast5 cauz5 in colonie spo-
regte pe zi ce trece num5rul albinelor
tinere ce nu rnai au unde activa, dar
care igi fac insemnate rezerve de albu-
min5 in tesutul gras.
Semnele exterioare are roitului. Este
cam greu s8 se gtie cind roiul primar
este gata de iegit. Totugi un apicul-
tor experimentat poate observa unele
semne exterioare, cu putin inaintea
iegirii roiului gi anume: privind ur-
dinigul, el vede c5 obisnuita activi-
t at e a coloniei aproape a incetat; pe
urdinig ies gi intr5 repede aceleagi al-
bine care nu aduc nici o strinsur5:
albinele ce stau afar5, pe peretele fron-
t al sau pe scindura de zbor sint neli-
nigtite gi agteapt5 momentul potrivit,
c5ci nu la orice or5 din zi coloniile
roiesc.
Apicultorii cu practic5 indelungat5
cunosc zilele de roigte dup6 semnele
timpului, str5lucirea soarelui, biitaia
vintului etc. Este stabilit, de al t -
fel, c5 abia 5% din coloniile unei pri-
s k i vor roi inainte de ora zece, alte
22% intre orele 10-12, cea mai
mare parte, 56% intre orele 12-15
gi abia 2% dup5 ora 15. Observindu-se
barometrul, se va gti c6 roiurile nu
p5r5sesc stupii sub 750 mm presiune;
15% din roiuri ies sub 760 mm gi
85% cind presiunea trece de 760 mm
81 mai sus, de preferin45 cind tempera-
tura zilei este de 20-25C. Sub 16C
coloniile nu roiesc niciodat5. Actiu-
nea soarelui ce bate in urdinig are o
mare influent5: astfel, 86% din ro-
iuri ies cind soarele bate direct in ur-
dinig; deci o umbrire a urdinigurilor
sau o agezare a stupilor spre nord-
est scade procesul roirilor.
. Aparifia roiului. Cind soarele s-a
urcat bine pe cer gi atmosfera este in-
c5lzit5, intre orele 10-15, cind vin-
tul nu este puternic, presiunea baro-
metric5 este peste 760 mm, cerul nu-!
prea innourat gi nu tun5, cind in ur-
ma fr5mint5rilor interioare ce dom-
nesc in stup temperaura acolo atinge
3SC, iar toate albinele ce vor s5 plece
gi-au f5cut provizia de miere in gug5
pentru 5-6 zile, deodat5, ca la un
semnal, roiul porneste.
Acest semnal dup5 L i n d a u e r, este
dat de albinele cercetage reintoarse
in stup de la noua locuint5 pe care au
depistat-o. Aceste albine execut5 pe
faguri, in interiorul stupului, nigte
migctiri repezi in zig-zag gi emit
sunete speciale ca un zumzet flcut cu
aripile intinse. Aceste sunete influen-
teaz5 numai acele albine care s-au pre-
gatit anterior gi care se g5sesc intr-o
stare fiziologicl corespunz5toare, a
caror manifest5ri exterioare se carac-
terizeaz5 prin inactivitatea lor. Astfel
albinele incep s5 ias5 ca un guvoi pe
urdinig. $uvoiul se tot ingroag5 in ne-
stavilita dorint5 a albinelor care roiesc
ROIUL $1 ROIREA
1 83
ROIUL 81 ROIREA.
ca s6 se vad6 cit mai curind afar6, iar o
dat6 iegite, ele fac zboruri vioaie, re-
pezi, dind tircoale stupului sau ur-
cindu-se in aer pin6 la citiva merit
insltime. Zborurile acestea se fac in
volte, intr-un spatiu restrins, cu un
diametru de 10-15-20 metri in
jurul stupului, in functie de m6ri-
mea roiului.
i n acest zbor de bucurie s6rb6to-
reasc5 a aparitiei roiului, adeseori se
al6tur6 celor iegite gi citeva din albi-
nele care tocmai atunci se intorc din
cimp cu coguletele de la picioare in-
c6rcate cu polen. fn prisac6 se aude
un zumzet cu totul a ~ a r t e : nu este
cel obignuit ce se audi zilnic in stu-
ping, cind coloniile sint in plin6 acti-
vitate. Este unul cu totul particular,
specific, nestspinit, ca un semnal
pe care albinele gi-l trimit unele al-
tora, de se aude gi in alte colonii.
Cercetjtorii au verificat cu aparate
speciale qi au gasit c i ele fac parte
din grupa ultrasunetelor. Cind al-
binele din stupii vecini sint gi ele in
preajma roitului, chem6rile acestea,
le determin6 adeseori sii iass pe ne-
preg6tite gi de aceea, nu arareori, o
dat a cu aparitia unui roi, deodat6 in
aer apare inc6 unul gi inc6 altul
in largul prisscii. Fiecare igi face jo-
cul sgu aparte, dar uneori cei mai sl6-
buti se al6tur6 unuia mai puternic
aflat in aer gi formeaz6 un roi unic
ce cint6regte citeva kilograme.
Cind roiul inc6 mai zboar6 in pri-
sac8 gi guvoiul de la urdinig este a-
proape s6 se termine, apare gi matca
ce pare c6 ezit5 s6 p6r6seasc6 stupul ;
este ins8 luat5 de virtejul iuregului,
alteori chiar silit6 de albine, gi dup5
ce a f6cut citeva rotocoale in preaj-
ma stupinei, se prinde la umbra unei
ramuri-de
Este interesant a remarca faptul c6
la roire, albinele, printr-o metod5
original6, pot sc6pa de matc5 in
cazul cind aceasta prezint6 defecte,
deoarece in cazul c8 este defectuoas6
sau prea bltrin6, roiul nu va putea
supravi epi . Matca b6trin5 sau cu
defecte, cu aripile uzate gi zdrelite,
iegind din stup nu poate zbura, cade
pe p6mint gi, in general, se pierde.
Albinele ce au roit, in lipsa m6tcii
se intorc inapoi in stup, dar ies din
nou dup6 opt zile cu o mat& tintirii
gi imperecheatg. Primele albine ale
roiului, agezate in ciorchine, emit che-
mgri, trimitind in aer efluviile glan-
dei mirositoare a lui Nassanov, ris-
pindite prin vibratiile repezi ale ari-
pilor, stind sprijinite bine pe picioare
gi tinind abdomenul in sus. Greuta-
tea roiului variaz6 in raport cu pw
terea coloniei din care a iegit. Obig-
nuit el este format de 50% din albi-
nele coloniei, in care ins5 intr8 majo-
ritatea celor tinere. Un roi bun cin-
t6regte 2,5-3 kg, dar din greutatea
total5 trebuie s6 se scad6 25-40%
cit cint6resc rezervele de miere ce le
au in gug6 gi cu care vor cl6di viitoa-
rea locuint5.
Captarea roiului. In ciorchine mat-
ca st6 spre mijloc, inconjurat6 de
albinele tinere, iar cele mai in virst6
formeazii coaja apgrfitoare in caz de
vreme rea. Pentru aerisirea interioar6
a ciorchinelui, albinele las5 o deschi-
dere ca un urdinig in acest con viu a-
qezat cu virful in jos, urdinig prin care
ele circul6, iar aerul pltrunde ugor.
fn ciorchine albinele nu stau nemig-
cate; unele din ele intr6 in interior,
iar altele ies la suprafatg. Ele cunosc
dinainte locul ales de cercetaaele
ce au facut recunoagteri cu citeva
zile mai inainte. Roiul st5 intr-o oa-
recare linigte timp de 1-1,5 ore, dup5
care pleac6. DacS albinele nu au avut
prevederea s6-gi caute ~gi s8-r)i fi g8sit
loc potrivit, sau cel gasit este ocupat
a o a n y s a I a u ! q l e a l b a ~ ! s a y a a d ! 6 u r n j
n a J B ! ' s u ! q y y l s l a a m : , a d e 8 u e a a : ,
n e s : , e d o : , a p @ e a r o ' ! n l n ! o a e a d n s e a p
B $ ! U ! O J y z e O e 1 1 1 a e d n $ s a ! j e n l ! s p ? s e a : ,
- e u ~ . ! n I a a o q J e I n ! q : , u n q a d a p u y
- u $ a s ! 3 ' q S u e a a : , o q n s a u ! r l : , a o ! : , a p
y u r a o j q n s y j e 8 e a s n u I n ! o a ! a o a u n
. a a e y q ! e y s a o ! a a l u ! u ! p a l a u ? q l e
e 3 ' l u ! u r p d e l a p u ! $ n d y l e j ~ y u ! y u ! $
o y s b n 1 5 3 u n ~ z e Q e a s ! a a 1 ! r 1 ! 8 a e u r
u ! p e u n q n s . ~ u ! u r y d a d l a 3 u j y 3 e s
- ? I a l s a a m : , ' ! a $ ! u ! o a I n p u n j e l a p e : ,
~ n ! o a f e 8 u e a a : , D s n a q y a n l n : , s ! i a u r q : ,
- a o ! : , q n s e $ ! u ! o a a n n p o a l u ! I n a e d n q s
w a d ! n u n e a q u r n e l q ! q b ! r r ! [ e - s I n ! o a
' l ! b a ! j s u l ' ~ ~ 1 3 . " a a l a w e a a ~ b a ! n u
- ! u ~ ~ n a e d n ? s p u p a d a j u l " 1 n u y s a I a u
- ! q p " 3 J O I ! U ! ~ I e a a a S u n e l ' a o ~ ! a n !
- o a e a a a p u ! a d e 1 ' a o l ! ! r r o [ o : , e a a ! u n e 1
: y : , e s ! a d u ! ! a y a : , n [ a q n w B I ~ ! S O [ O J a p
y u n q a l s a e ! $ n l o s ' a a e a n : , a a l s p d n a
' a p z n q e d - ! a q a n e o s e 1 e ! j n ~ o s p u ! s p ~
' a ! ! u r y l a p ! f o : , e n a q 1 3 a ! j n ~ o s ! O e a a : , ~
u ! q e a a : , e u r i ? ~ u n d a s ' a j u a s a ! a l s a : ,
- e e s d g u ! f a ! a e u r a e j e 1 a p p s q a u r a p
y j u a s a a ~ t ? ~ 8 e n a l l : , p 8 n e p e a s ! O u o j
- ! I u n - a l u ! a d ? a e o : , a a ? s a s y u ! u r y ? d y s
o y d n a . e a J e a l o z ! p y a s e a q y a 8 a s ~ s
e : , n q u a d a u ! q a l e q a s e I a ! l s p u ! o u !
p u p u ! p f s ! l o d o a d S 0 0 2 p e a a s . g 6
a p i 0 0 3 1 E a p n a ? ! l u n - a ~ u l : a o e + y u r a n
~ n p o m u l ' a l u y e u i ! u p y d r r s E n o p
u ! j n d [ a : , n : , y n a p j ! j e n ' ! a n ! o a s u ! a d
n a q u a d 1 o o q . e n : , s q o d o a d a p e ! j n l o s
. u - i \ - q o d o r d a p a ! j n ~ o s o n : , ! a j ! u ! o a
! e ! a o ! a a l u ! ! ! . j a a a d a z a ~ n s u a d y s a l e o d
~ n a e d n y s ' a a e o ~ ! s o a ! u r . I O I ! J O ~ J e s d ! ~ u ?
' l e l 1 0 3 a . 1 a o b n ! J a l e o d a p u n a p ' : , ! u r
! c u r u r o d ! n u n a I ! a n u r e a a a d s 1 - n p u ! B
- ! a l e a e p ' l a y d n p a s - n p u l s e l d a p ' ! n l n !
- 0 3 e ! i o a a ! p u ! I n s o a ! u r y ~ j n s ! O a ~ u e ~ d
a o l s a : , e a l a z u n a j a l a S a p a a l u ! a s a a y q s
! a e d n l s ! $ 1 ~ e a a e l d e a E ? e a n B ! s e
a a e ~ n n d n l s I a j q s e ! b y j ! u ! o a a p q a a a
- ! p p u ! a d a s a I a u ! q I e ! a o a s a p Q . a a e u l
a ? 4 a ! n z p l p l a a e : , ! n [ n ! o a 1 n : , o 1 r ! u r U !
e u ! f g n d n 3 p j l e u ! o ! O ' a ~ a u ! p ! y a u n u
- y w u n n 3 ! a j ! u ! o a ! s ! a o ! a a l u ! ! ! j a a a d
? : , s a g [ n a e d n l s ' e a ! $ u r ; a a [ n s s ~ n d o s !
! a o e s ! I a u r a l s a u r n a ' a a e o l ! s o a ! u r ! a o [ j
a p q e q s u n y ~ j e a s y o e s ! a d u i p u ! ~
. . 1 0 1 ! u r o d e a q
- u r n t . 1 a p a d a a p z e O e a s a l ! r n ! o a ! ! o l d
e : , ! a j a a . ! o l d ! a u n e ! s a r d u r ! y p a a e i
- u ! n q a a ) u ! u ! a d a n : , q e z ! a a a l n d n q u a d
y u l u r a p p d u r o d o y d e n : , s e n u n
p ~ e s ! a d u ! a a e 1 3 . a o I ! a n ! o a e a a a p u ! a d
n a q u a d a a e s a a a u a I a a a q s o q y u ! u r a p u r
e l y q ! e y s a ! n q a a l ~ n a e d n l s ' n u n e s
q ! o a a p a u u r a s n e p a I a u ! q I e y 3 a ! j
. n ! a o z ! a o a d a u l u r y a a p u n ' p { ! u ! o a u ~
l n ! o n p u ! a d e n [ a t n ! z a j ? e a r d a p a
! a ? : , ' a ! s ! o a p q u a u r o u r q s a : , e a l d a q b e y s
a ! n q a n ) n u I n a e d n ? ~ . a b e l a ~ a a o a p s n p
- n o : , ' s a p ~ n q s o d g p e a a d s I n a o q z e ! ! 8 !
1 n ! o a 1 0 7 ! 6 a u ! g : , a o ! : , u ! p p p u ! a d s a p
a s y s d a m ! a I a u ! q l e ' y z e a u ! j e a s I n ! o a
! a ! j e @ e o o s n a q p ~ n p o a d a s y s ' ! o d e
e : , ' a q O ! u ! ~ a l s a a ) n u ! u r e a a l j 3 n r q r r a d
' , , p a o : , e u n ~ ! ~ ! q e ? s e - s " ! o a u ! p u ! 3
. a j u ! n a o ~ ! a a e o l ! ! a ! n l n a o l e a a a 8
- a l e u ! ! n l n ! o a ! ! a y d n ~ o a a d e a a e l s a j
- ! u e u r o a l s n . p a 0 o R I p u 3 d a l n u ! u r
5 a p a l s a i n 1 e q v a n a . a o I a l a u n s e a l
- 1 " ~ n u ! p a o a p q a u n s y u r n u e u n a p ~ ! i
- o s u j ! b q u e s u e ~ e q a l s a [ n s u e a . a o l a a
- e o ~ y B a ~ n ~ ~ e I a a a p ? ! a a j ! p a ! b y l e m p
e : , m n o a a e o y a a j ! p ! b n ? o $ e ? s a D v - r o l
- a u ? q p ~ Z I S ~ D ~ ' s a ~ n : , n ~ l u a d ' a o t
- e z ! ~ ! q o w l a : , n a J o l p u y u r a s e a d v o a d
- E s u e p u n y z e a s u e p a : , a u ! q I e ! n l
e j e j e a d n s a d d u r ! l u ! j n d e l ~ e d e ' a u r g d
- a o ! a u ; l e u r a o j e - s I n ! o a a : , y q e p o y 3
q ! l ! q e ? s r ! 1 3 ' m 1 ! m l 1 n : , ! d e s a w n 1 u r
~ A I ! A a a e u r ? n : , y j e a 3 n r p n l s u n a e ! q 3
l e o r [ q n d e a n : ,
' . I a n D p 2 1 1 7 . J V
! n I n a o l z l a : , a a a a I e ? u ~ s a s ! : , a a d ! e r u
a I a a a e p ' ! : , ! j ! $ u ! ! l b ! a o l e a a a s q o a r l p
a p a s e o l y 8 ! u r ! O a l u e s a a a l u ! ! a g q a z ~
- a a : , l n o y j n e - s y j u ! a ! a d y l s e a o s u l
' ~ s o d p p e y s e a s p 8 y s e 3
! u a p u ! l n ? a a d y a e o q z a ~ a i ; e l a o a a : , a l e 0 7
d u r ! l a m : , u ! ' ! z m o p e y u ! d 3 0 1 a d
~ l s l n ! o a ' a l u ! e u ! ! e m ! o n q ~ e a p
SALCIM ALB
30r; S - ~ L C I ~ ~ PITIC
c s 11n rol important in actii-area 50-
cretiei. .Arhorii solitari produc. ma1
mult nectar, fiind expusi inai 11i11e ra-
zelor solare, de asemenea cei pl ant a! ~
pe solurile ugoare, adinci, bogate i n
substante fertilizante, cu ap5 freatic:
aproape de suprafatri. Este hisie sd
existe surse de apri in apropiere (lacuri,
riiiri etc.), pentru ca umiditatea rela-
tivii sii fie cit snai ridicat6. Pl ant at i i l e
aflate pe soluri grele, argiloase sali s11-
perficiale si nt slab prodilctive, nea-
tingind decit a lreia parte tiin ca1)al.i-
t at ea productivfi a primului caz.
Nect,arul salcimului este de oripine
intrafloralri, arincl un con\inut in za-
hiir de 30-55% si de aceea este c5utat
de albine. Si nt ani cind salcimul oferg
si nectar intrafloral i n mici cant i t 5fi .
Salcimul d5 productii foarte ridicate
la hectar, intre 1 100-1 700 kg miere,
i n medie 1 500 kg. Evol ut i a cul esul ~i i
l a salcim este urm5toarea: in primele
2-3 zile culesul este modest, incepind
cu citeva sute de grame. ajungind
pin5 la 2 kg. Apoi, in cazul t impului
favorabil si a existentei coloniilor ac-
t i ve si puternice, culesul poate atinge
maxime pin5 l a 10 si uneori chiar
12 kg de colonie. In ultimele dous
zile culesul scade brusc la 2 si ayoi l a
1 kg pentru a inceta apoi cu t ot ul .
Mierea de salcim este deschis5 la cu-
loare, alb-g5lbuie, avind o aroma spe-
cificii. Ea este apreciatii de consuma-
t ori gi foarte ciiutat5 pe pi at a extern8.
Cristalizeaz5 incet, l a citiva ani , din
cauza unei cant i t st i mai mari de fruc-
toz5. Bine coapt5, ea are 15-20% ap8
?i 84,20% materii zaharoase si uscate,
di n care dextrina lipseste cu t ot ul .
Salcimul este qi un bun arbore pole-
ni fer, fapt relevat de aproape t ot i cer-
cet5torii.
S A L C ~ ~ U L GALBEN, bgsicoasa, Co-
butea arborescens L., cu flori iesind
de la subsuoara fri~nzelor, care dau o
piistaie scurt8, umflatd, cu multe
seminte - de ur:de i i vine ei numelo
de ,,bdgicoasa". Sub acelasi nume mai
e cunoscutd 0 specie - Laburnurrl
ortlgaris, Griseh. . sillon im cu Cy tisus
Inhurnc~nt L. Ambele specii cresc pe
terenuri reci ~i nisipoase at ingind 3-4
m inilltime, cu un t r ~ ~ n c h i flexibil, ver-
zui, fiirli spi ni , cu frunzele trifoliate.
Florile sint palben-aurii disp~use in ra-
ceme Ii ~ngi , simple si multiflore, at i r-
nate in jos. fnflorirea are lor la finele
lunii mai . si este oarecum asigurat5
cr~nt ra timpului rec.e. Secret5 cantitabi
mari de nectar. .\lhinele, nici cind
plou5, nu inceteazg sA culeapA bogatul
nectar al acestor flori care, in acelagi
l i mp ofer5 gi mul t polen. hIierea este
de culoare deschis8 g i cu gust foarte
pldcut .
La noi, toate aceste specii si nt putin
rgspindite; le gAsim nlai mult, prin
parcuri, ca arbori ornamentali, desi
au un lemn care este bun pentru lu-
crRri de strunggrie. i n alt,e t5ri creste
i n masiv. I s-a rezervat aici un loc
aparte pentru a at rase silvic~ultorilor
at ent i a cind urmriresc plantarea de sal-
cim variat.
S.tLCiBIUL PITIC', salcim de hal t s,
A~rrorpha fructicosn L. , este un arbust
melifer, dar mai cu seam5 pole-
nifer. Face parte din familia Legurni-
nosne, fiind originar din America de
Nord.
Are o iniiltime de 3-5 m, cregte in
form5 de tufA cu t ul pi ni mlildioase,
dar rezistente, eu frunze cu 11-12 fo-
liole. Florile ail culoarea rosu-violet
inchis, cu stamine expuse la exterior
de la bazii pi n3 la virful mot ul ui ; ele
dau foarte mul t polen de culoare por-
tocalie. Nectarul s5u este rnai put i n
abundent ; totusi productia de miere
. a l e l ! [ e ? a o w ! 4 a a m p a a n p o a d e . \
a [ ' a a e w a n e ~ . r e ! ' ! l 4 ! u ! [ ; f u e A \ a [ a a e a
a a e w a l a s e a A e J O A ' F u n e ! r r l o - p u ! u r n s
- u o : , ' a l a u ! q [ e ! o v a ' s u w e o l a p e u e n y u !
a u n d a s n r r z e : , r 1 1 1 ! a ! u U ] - a o [ ! a n B e j I n 1
- ! p e l 3 c z e a A ! l J e ! 4 ! n [ n ? a ! n d v a a a l i - a a ~
E z e a [ n w ! l s e g . e a o a r p ! a d ! e w n u J e p
' a a e [ n u r ! l s a p e u e a y U ! O O / o ~ a p a ! i m d
- o a d o - a l u ! ~ s n d a ! j ~ s a l e o d e a s e s
' l 3 l e J
- a s ~ d e n : , [ n ) u a w ! ? a e d u r o a u ! F u a e o ?
a s ! o d e ! 4 y p [ e a e d r r u ! ! ! l u ! ! e w a $ a d
- 0 2 a s e a s e s ' ~ d e a p n a ? ! [ e 1 0 9 c a p a l s a
! n [ n a o ~ y d g p e e d e u ! a a e s a p g ! . \ ! ~ ? o d
! e w 8 9 3 e z o a ' a a e s a p y n ! u e Z a o e ! o A i a r r
~ ~ J S ! ~ E S a J e 3 a [ e a a u ! u r a [ a i u e ) s q n s
a e ? : , a u u ! a s a s s 3 a [ a a e o l y S a [ n a a . l a a
- e o a p ' q e l n q s u ! i n d ! c u r a l s a ~ l e a g s g d e
n : , ~ n a o ? g d s p e ' ! n o [ j r r ! l e 8 o q [ n a e l . ) a u
a ~ e d e p u ! ~ . . r e S a [ p q r r ! p ! m a n s d n l s
u ! q o n p ! c u r g s p u ! , j u u u a a ' ~ . ~ a j a . r d o
a a e s a d e a 3 a t 1 n e ! o a [ a u ! q [ v . l e u ! r u n [
a p g d w q g a ! w o a p a ? ! z [ g J u ! a [ a q r u e
' ~ l ! n u h q o p d e n a 1 l e [ e l a > 1 4 w e a m s d ~ .
n 3 I n u n ' a l s s e d a s a ) a r r ! q o . r n . ) ' a l u a r r r
- 1 ~ ~ e d w o 3 c n o p n a ' n l q n p . r o l ~ d t ? . p e
. .
! n u n e a J ! s o [ o j e p u e u r o n a a a s . r ? u ! J n
a p a ~ ! . r a o " a n , ~ s ! 6 a e z a l q q Y n s ' F l e z ! ~ e , !
- a u ! u r a o i n g d t ? a p a a e l n c a r r ! ' a [ a r r ! c [ [ r ,
' ! n 1 n m s ! u e u " ~ 1 0 a a e s a a a u . r o [ a [ e . r a r r ! r u P
! S ! ! a g s e s d ! [ u [ . . r o [ ! a e d n l s P a r u n [ u i
E l n l g q z a p ~ [ n u i ~ u ~ a [ q o ~ c I o ? l u ! z a a c [
' ! n [ n ~ a ! n t l ~ ? u e ~ q T I ! a s a s 0 [ 0 1 o 1 ; I ? . I ~ . Y
- ~ w ! a d ~ e ! . ~ a c I s r r ! ' ! . r p , r n ~ a ~ c I t u ~ a l a r m u y
a p e ; , o a [ a u ! q [ e a n e a a d ' u a ~ r v s
. a l a l l n s ? 7 . i 2 z r a d n s a d d
' u . ~ ' w r u ~ ' 0 a p g , j s z ! u e . \ [ e 8 E r u a ! s 1 1 1
s o : , a s ! j : s z s a s a a d a s . g l ! u I n u e g s a . 1 4 I
o - q u g u n d a s a l r a n ! r j J u r l u g I \ ; e a z u n l j a p
? e ' j g a n : , n e - s a [ ! u ! d [ n l s . , p J n p ' ! n [ n : l
- e d e : , e p . r e o r , r a l r r ! e a r u ! S r r n [ l ! s t ? l e t B r
' y a n d e d n e s a ! e d u ! p y z e a u o ! i a a j u o a a s
B u n q e a q e s 0 - q z e a u o l n q a s e n e a l i e s
' ) e z r l . r e d a a u r n o j ! u n e a l s ~ s ! a z u ! d [ n r
- o ! J ~ ? u ! u r p [ n [ e ! a a l e w e 3 n a l u a d . ! n [
- n a e d e ; , [ e a o p ~ a ~ w ! 1 n a l a u r t a a d a l s a l ! a
q a e [ n ! r [ 8 u n l d a n p n e s y l e a l y d ' ~ ) e [ n 8 a ~
~ r u a o j o n e p ! - a a e a ' , , a a n q n ! a L c a [ a s r z
- e Q e n a a ? n s n J ! u ! 8 a e u r a a e e n e a l [ e S
. a ? a ! $ [ ! a ' s a n d e d a p [ n l a n a j e [ a p j n d
' a e d o a a p ! q a b n w ' u w a [ a p u ~ j 8 e [ e ) n a
y n ~ d w n 3 e s a p y z u ~ d u ! p a x j a s e z
- ! n [ n ~ e d e 3 [ e l e u o a p n 0 9 I n u o l a e a n e s
e [ q e l a S u ! a u ! a l a a e o s p u ! a r a u n l e ' ? [ n u r
e a a d ! n [ n q ! n a e a a ! z [ y a u ! a ! n p ~ 8 u ~
n u e a t ? , . \ a e ! ' ! ! m a ! l n d u r ! l u ! ! n [ n q ! n : ,
p [ e m p a u ! j a a e s ' 3 ! l e u r a ) s ! s ! n [ n d n ) s
[ e n ! a o s a a J e u n a l s a ~ . I ~ ~ J , I V S
- ! J e w . r o [ ! y , \ a [ ! a n p u n a d
a d t i ! ! a Y u n a a l e a [ ! q e p u n u ! a [ ! . r n p y d
u ! a d a 1 9 a a 3 . ! u ! u r y d p s 2 e a q 3 a u ! i 1 4
c r r ! . l [ e s q d n p ! e w I n 1 a [ a u ! j e [ a l B a a o [ j
- u ! . S > i 0 : " 1 y 1 e [ n a [ e . 1 a l s a a s l . l a q e [
SCAIUL
31
i n t oat e locurile nelucrate, p5rtisi t e,
la margini de drum qi locuri virane.
Toat e soiurile si nt bune melifere, ince-
pind cu holera spinoasg, descrisd
apart e, pin5 la multiplele soiuri de
Cirsiurn rgi Cardlaus, si mai ales acesta
di n urm5.
Astfel este scaiul de pe IingCi dru-
muri , Cirsiltn? lanceolatunz, care se
sseam5n5 cu Cirsium pannonicum;
denumirea acestora este mul t i pl 5; in
unele pl r t i se numegte crZpu~nic, in
altele ghimpe sau scaiete. Floarea are
culoarea rorgie-deschis5, cu dungi gril-
bui, cu miros pl5cut care atrage al bi -
nele. Pl ant a produce polen de culoare
albicioas5, i ar bogatul s5u nectar - o
pl ant 5 produce 0,4 g pe zi - are o con-
centratie de zah5r de 50-60%. Pro-
duct i a de miere la llectar este calcu-
l at 5 l a 90-100 kg, culoarea ei carac-
teristic5 este putin verzuie. lnfloregte
i n iulie-august, uneori chiar i n sep-
tembrie.
0 vari et at e de crapugnic crergte ~i
prin fPnetele umede avind denumirea
ytiintificg de Cirsium palustre. Culoa-
rea florii este rorgie-aprins5. lnflorirea
t i ne di n iunie pin5 in august , cind flo-
rile si nt mul t vi zi t at e de albine.
0 a l t l specie de scai este rgi limba
oi i , Cirsirrnl canzrrn, cu flori asemlnfi-
toare in c,olorit, dispuse in capi t ul e;
de asernenea castravanul (Cirsiurn
erisithales) care se aseamiing rrl p5l5-
mi ds , dar are flori galbene.
La fel si nt nlulte soiuri de Cardlaus,
cum este spinul. Cardarls acanthoidf.~,
avind fruzlze asenl5nAtoare c11 cele de
avant., denumit g i scaiete. Florile stall
in capsule izolate pe tulpirii inalte.
De asernenea cinlinul, Cardulr. n!rtans,
cri flori pi~rplirii in capi t r~l e izolatr,
stind aplccatc la \.ir.Tul ramurilor; ele
dau polen c ? n~~gi u si mult nectar.
Din a c e e a ~i familie este si scaietele,
Carduus h- er n~r i , cu flori rogii reunite
in capitule solitare la virful ramuri-
l or; cregte in re,gir~nile nluntoase si
calcaroase, inflorind din iulie-august.
$i scaiul mdgsirrsc, Onopordon aran-
fhirrm, de la care s-au obtinut pi ns i~
100 kg miere de la o colonie.
Tot o compozee meliferd este si
Ccntarrra hent.dicta, sau Cnierts hen?-
dicrcl.~, pl ant 5 ierbacee de 25-30 cm
ci t gi spinul dracului sau, cum i se mai
zice $i scaiul vi nt ul ui sau scaiul dra-
cului, Er?yn,girtn2 campestre, din fami-
lia I'mbeliferae, bun melifer. Florile
sint alb5strui-verzi, in capitul globu-
10s CII un invelis fepos; are mult polen.
mai ales la inceputul i nfl ori t i ~l ui ,
cind in adincrll potirelor are si mult
nectar.
YC'XIUSUL sau varpa ciobanului,
Dipsacus pilosus L., di n familia
Dipaacaceae, cu t ul pi na dreapt s s i
s f i r ~i nd la virf cu un ghem ghimpos
in form5 de ou sau de miiciucii, de
unde i i vine si numele, c5ci este ca o
mSciuc5 ciob5neasc5. Este o pl ant 5
care rezistg la secet5, dind totusi nec-
t ar mul t . Est e una di n cele mai meli-
fere pl ant e; i n special varietatea Di p-
sacus f:illonrcm, care se cultiv5 chiai-
pe scars intinsfi prin al t e tAri, folosit
in special de f abr i ci l ~ de postav care
SCAIUSUL 209 SCURT ISTORIC
pun mgciuliile ghimpoase in dispozi-
tive speciale de sc5mogare a postavu-
lui. Florile sale grupate in capitule
globuloase sint albe sau liliachii qi tot
timpul cercetate de albine, elaborlnd
nectar fn cant i t l t i insemnate. Inflo-
reqte In lunile iunie-iulie. PvIierea de
scai, cit qi cea de la soiurile descrise
mai sus, este foarte bun;: are o savoa-
re deosebit5 qi culori de la alb la
galben-deschis cu mici variatii. Mie-
rea contine multe vitamine gi anume:
vitamina B, 137 micrograme la 100 g
miere, vitamina B, 41 micrograme Oj ,
qi vitamina C 6,5 micrograme O/ b. Po-
Penul lor de culoare cenuqie, este si el
bogat in vitamine gi este adus de al-
bine in cantitsti insemnate in stup.
SCAUNUL DE LUCRU fn. S T UP ~ A est e
necesar oric5rui apicultor. In stupgrit
si nt lucr5ri de migal5, care il oblig5
pe stupar s5 stea mult timp aplecat
deasupra stupului la cercetarea fagu-
rilor, csutarea mltcii, miscarea dia-
fragmei etc. Aqezat pe scaun rji
f5cind astfel lucr5rile necesare, el
poate continua lucrul, f5r5 prea multri
oboseals.
Scaunul cel mai practic are, at i t in
p5rtile laterale, cit qi sub scindurile
de qezut, cite o cutie in care stau dife-
rite obiecte qi scule necesare apiculto-
rului: cuie, colivii pentru mgtci, dalt,a
apicol8, cleqte, ciocan etc., avind in
ele loc s5 pun3 qi micile buc8tele de
f5guraqi rszuiti de pe speteaza supe-
rioar5 sau peretii stupului, care tree
apoi la topitorul solar.
SCURT ISTORIC. Apicultura in
Romania are un trecut milenar,
c5ci pe meleagurile noastre au fost
intotdeauna at i t de multi stupi qi
roiuri rgtscite, incit marele istoric al
antichitiltii Herodot (485-423 i.e.n.),
in c518toriile lui de studii, scrie c5
trecfnd Dunarea la noi a aflat at i t de
mult potop dealbine, incit filceau greu-
t.5ti c5ltitorului. Documentenelndoiel-
nice, ceva mai recente ni le ofer5 Co-
lumna lui Traian de la Roma. Pe
toat5 inlltimea ei, sute de basorelie-
furi reprezint5 daci in diferitele lor
indeletniciri. Citeva din acestea ii
arat5 ingrijind albine in cognite t u-
guiate, ori prinzind roiuri din arbori.
Dup5 retragerea romanilor din Dacia,
pustiirile barbarilor au nimicit docu-
ment,ele vremii, dar populatia de aici
a tr5it legatri de rnunte, pgmint vi p5-
dure, fiind nelipsit5 de prisaca de al-
bine. Bog5tia apicol5 a Moldovei ~i
Munteniei era negustorit5 de venetie-
nii ce apreciau mult produsele prisgci-
lor romilneqti.
fn afar5 de documentele qi tranzac-
tiile vremii, in aceast5 privintri g5sirn
in cartea domnitorului D i m i t r i e
C a n t e m i r in care descrie Moldo-
va, pagini int,regi unde vorbeqte des-
pre albingrit, ca despre o ramur5 in-
semnat'5 in economia rural5 a vremu-
rilor.
Apoi, din cronici rjtim c5 nu era sat
sau mogie far5 s5 aib5 stupi multi
cu albine, care constituiau adeseori
obiect de negot, de danii sau zestre
fetelor mgritate. Sint hrisoave in care
se arat5 cum un Cantacuzin avea o
prisac5 cu 12 000 stupi, iar din docu-
ment,ele aflate la Academia R.S.R. se
vede c5 ,,zeciuialaU, adic5 impozitul
de 10% in produse directe, era obli-
gatorie pentru posesorii de stupi. Is-
toricul N. I o r g a in a sa ,,Istoria
romdnilor in c515torii" mentioneaz5
la pagina 259 un document din 1786
a1 unui negust.or german care, cobo-
rind pe Dungre, ,,a aflat ades stupgrii
ce aveau pin5 la 2 000 de stupi cu al-
bine, pe cind s5tenii se multumeau cu
cite 100". In publicistica apicol5 ve-
che rornaneasc5 au mai ap5rut de-a
SCURT XSTORIC
'210 SCURT ISTORIC?
--
lungul anilor o serie de lucr5ri demne
de amintit aici.
fn 1555 un c5rturar din Sadu (Si-
biu), profesor si doctoi*, pe nume Ion
Alolnar, t i p5r e~t e la Viena o carte cu
titlul ,,Economia stupilor". El estepri-
mu1 apicultor din lume care emite si
aplic5 ideea unei gratii de separat mat-
ca in cuibul ei, cu mai mult de jum5-
t at e de secol inaintea lui T. P r o c o-
p o v i c i din Rusia, si cu mult inain-
tea lui H a n n e m a n n. La pagina
55 din cartea sa arat5 felul cum el asa-
z& niste scindurele ggurite, cu un dia-
metru mai mic decit corpul mgtcii,
pentru ca aceasta s5 nu treacg in com-
partimentul cu fagurii cu miere.
f n publicatii ii urmeazg, la 1805,
A. W o l f din Sibiu, care t i p5r e~t e
in a sa ,,Descriere a Moldovei" un mare
capitol privind apicultura de acolo.
Ceva mai tirziu, in 1872, preotul
S c l e j e a n din Banat, prin prezenta
sa la Congresul International de Api-
cultur5 de la Salzburg dovedegte c5
apicultura b5niitean5 era cunoscut5
dincolo de hotarele t5rii. fntr-adevgr,
acolo, in 1873, ia fiint5 prima asocia-
tie de stupari, sub presedentia lui Ni-
colae Grant, sub denumirea de ,,Reu-
niunea stuparilor din Sudul T5riiU,
care tip5regte lji o publicatie aproape
lunar5 ce apare timp de 44 de ani, la
care scrie preljedintele si cei care erau
animati de dragostea pentru albine.
In fruntea acestei ,,ReuniuniU a acti-
vat cunoscutul poet b5n5tean A4 a r-
t i n o v i c i, stupar de seam5.
fn ordine cronologic5, publicistica
romaneascii are o lucrare ap5rutii in
1887,scrisiide C o n s t. D a m i a n,
publicat5 la Brasov sub titlul ,,Stu-
piiritul", concomitent cu ,,Cursul de
stup5ritU in 16 capitole publicat la
Bretcu de A u g u s t i n D e g a n.
Dupii zece ani, in 1897, R. S i m u
public5 la Sibiu in dou5 editii lucra-
rea ,,Cartea stuparilor s5teniU, iar in
1899, R e m u s B e g n e s c u, fiul
preotului Begnescu care a fost tribu-
nu1 lui Avram Iancu in revolutia Ar-
dealului, tiptireate la Bucuresti ,,Curs
de stup5rit rational". In 1901 N e t a
P. R 5 c h i t i c 5 tip5reste la T.
Severin ,,Tratatul apiculturii sistema-
tice", urmat5 curind de o lucrare simi-
lar5 a lui U I r i c h, cu o prefata de
L e o n a r d . fn 1905dr. F l o r i n
B e g n e s c u public5, in limba ita-
lian5, o lucrare asupra apiculturii ro-
mGnesti si in acelasi an P. S. A u-
r e l i a n tip5regte lucrarea sa ,,Agri-
cultura la RomGni", in care apicultura
are un insemnat capitol.
Publicistica apicol5 mai insemnatti
incepe ins5 din 1907 cind apare la Bu-
curesti cartea ,,CIl5uza stuparului",
scri s5deN. N i c o l e s c u , 5i St o-
e n e s c u, care s-a reeditat mereu
pin5 in 1947.
Concomitent F I o r i n B e g-
n e s c u incepe s5-qi desf5soare pro-
digioasa sa activitate de publicist,
publicind peste treizeci de lucr5ri din
1905 pin5 in 1945. Activitatea acestui
mare inaintag este extrem de bogat&,
c5ci in afar5 de lucr5ri, el a publicat
sute de articole in diferite reviste dar
mai cu seam5 la ,,Revista gtiintelor
veterinare", pe care a condus-o timp
de 20 de ani.
Miscarea creatl de F I o r i n B e g-
n e s c u a prins sii dearoade: apicul-
torii s-au constituit in asociatii locale
in diferite regiuni ale tiirii. El insugi
infiinteaz5 la Iaqi in 1923 ,,Primasocie-
tate nationalii de apiculturl", fiind!
ales prerjedinte ping in 1928, cind este
urmat acolo de un insufletit ?i entu-
ziast muncitor pe t5rimul apiculturii
- ing. C. H a n g a n u.
In 1930 ia fiint5 in cadrul Institu-
tului National Zootehnic (I.C.Z.) pri-
ma Sectiune deapicultur5, unde dr.
SCURT ISTORIC
211 SCURT ISTORIC
F. B e g n e s c u gi alti colaboratori
au tinut anual cursuri de apicultura
pin5 in 1947. In cadrul acestei sectii
a desf5gurat o bogatti activitate dr.
C. Pelimon, cercetatoare in domeniul
,,bolilor albinelor", publicind gi o
pretioas5 lucrare cit gi cercet5ri asu-
pra polenului. Ing. N. Foti, care a fost
un timp chiar geful sectiei, a scris o
lucrare despre ,,Iernarea albinelor" .
Ing. I . B a r a c a scris o lucrare des-
pre ,,Cregterea mgtcilor".
fn 1956 sectia de apicultur5 se trans-
form5 in unitate independent5 ca
,,Statiune Central5 de Apicultur5 gi
Sericicultur5", cu local propriu la
B5neasa (Bucuregti), unde o serie de
scercet8tori au lucrat la stabilirea ca-
racteristicilor albinei romanegti, ce
a primit denumirea de ,,Apis melifica
Garpatica", precum gi la iernarea m5t-
cilor in afara ghemului, stabilirea
~diagnosticului in nosemoz5 cu ajuto-
rul examenului coprologic a1 mgtcilor,
la stabilirea STAS-ului ramei oficiale
a celor trei tipuri de stupi de la noi cit
qi studiul bazei melifere cu o hart5 a
masivelor melifere.
f n aceast5 perioad5 au mai ap5rut
o serie de reviste: la Iagi, se tip6regte
citiva ani ,,Revista national5 de api-
cultur8" sub conducerea ing. C. H a n-
g a n u ; la Voila, ling5 Fgggragi, timp
de trei ani, apare revista ,,Stuparul
~omiin" ; la Tg. Frumos, apoi la Cor-
negti, gi in sfirgit, la Bucuregti apare
timp de peste zece ani ,,Buletinul api-
cultorului", condus de entuziastul D.
Stamatelache, iar in Bucuregti apare
regulat ping in 1947 revista ,,Romiinia
apicol5", organ a1 Societ5tii centrale
de apiculturg, sub conducerea prege-
dintelui G r. G i o s a n. f n sfirgit,
de atunci gi pin5 fn prezent, apare
revista ,,Apiculturaa organ a1 Consi-
iului superior a1 Apriculturii gi a1
lAsocia#.iei cresc5torilor de albine.
La toate aceste publicatii periodice
sau lunare s-au remarcat de-a lungul
timpului activigti entuziagti care au
scris benevol sute de articole. fntre ei
sint demni de remarcat: V. H a r-
n a j , N. R o m a n e s c u , C . P e -
l l m o n , M a r c e l a H a r n a j ,
D. S t a m a t e l a c h e , I . Vi -
c o v e a n u , C. A n t o n e s c u ,
I . K e d e v etc.
Ca literatur5 apicol5, in afar5 de lu-
crgrile dr. F. Begnescu gi C515uza stu-
parului amintit5 rnai sus, s-a rnai ti-
p5rit in 1935-1936 lucrarea ,,Stups-
ritul" de C. H r i s t e a, reeditat5
in 1942 gi 1947, precedat5 de o serie de
lucrgri mai mici, tiparite in cadrul
Bibliotecii agricole ,,Universul" ce au
t rat at : Stupii sistematici, Cregterea
mgtcilor gi Cregterea albinelor.
A urmat apoi, in ordinea aparitiei:
,,Sistematizarea cregterii reproduc5to-
rilor de albine" de dr. R. - R o m a-
n e s c u, ,,In lumea albinelor" de
C. A n t o n e s c u, ,,Cartea stupa-
rului" de dr. B o g d a n T. gi cola-
boratorii, ,,ApiculturaU de V. P e -
t r u g, lucr5rile lui N. F o t i, C.
P e 1 i m o n, I . B a r a c amintite
mai sus, ,,Apicultura gi baza melifer5"
de V. P e t r u g gi O p r i g a n ,
,,Cregterea albinelor" de I . B a r a c
gi colaboratori ,,Cartea apicultorului"
de E. M i r z a gi ,,Manualul apicul-
torului" elaborat de un colectiv A.C.A.
Ca un prim rezultat a1 acestor str5-
danii didactice, apicultura a luat in
tara noastr5 un deosebit avint. I n 1940
erau un num5r de 557 727 st upi care
ins5, din cauza r5zboiului, s-au di-
minuat ping la 300 000.
fncepind din 1948, stupinile secto-
rului socialist din gospod5riile de stat,
cele ale cooperativelor agricole de pro-
ductie, ale cooperatiei ?i a silvicul-
SCURT ISTORIC
212
SEPTICEMIA ALBINELOR
turii au ajuns s5 posede un efectiv
de 150 000 stupi cu albine. Un deo-
sebit avint a luat apicultura incepind
din 1957, cind a luat fi i nt l Asociatia
cresciltorilor de albine, cu filiale in
toate regiunile t5rii si majoritatea
raioanelor. Num5rul membrilor aso-
ciatiei a crescut de la 11 000 in 1957
la 61 000 En 1966. fn citiva ani de la
cei 300 000 stupi ce erau in 1945 s-a
ajuns in 1964 la aproape un milion.
Productia de miere s-a milrit conside-
rabil: in fondul centralizat a1 statului
abia intrau citeva zeci de tone de mie-
re pe an, ca numai dupi citiva ani, in
1965, in acest fond s5 intre peste 2 000
tone miere.
Partidul Comlinist RomSn si Gu-
vernul R.S.R. au sprijinit aceastil
miscare de mas5 prin dou5 H.C.M.,
in care s-au stabilit m5suri de sprijin
yi dezvoltare a apiculturii, prin tran-
sporturi in pastoral cu stupii, plitin-
du-se numai 50% din taxele obignuite,
scutiri complet,e de impuneri fiscale,
crearea de ateliere inzestrate cu cele
mai moderne utilaje in cadrul unui
complex apicol la BBneasa, construit
de A.C.A. fn 1965 prof. ing. V. H a r-
n a j - pregedinte a1 Asociatiei Cres-
c5torilor de Albine din R.S. Rominia
a fost ales gi pregedinte a1 Federatiei
Internationale a Apicultorilor (Api-
mondia) cu ocazia celui de a1 XX-lea
Congres International Jubiliar de
Apicultur5 de la Bucuregti.
Asociatia tine cursuri de mas3 in
fiecare an, in care se instruiesc ~i cali-
ficil citeva mii de apicultori pentru
sectorul socialist gi individual.
Avintul inregistrat in ultimii ani in
dezvoltarea apiculturii la noi in t a r i
precum si sprijinul acordat de stat
unitiltilor cu stupini gi apicultori-
lor amatori va duce desigur spre noi
realizilri ce vor face mindria t5rii noas-
t re cu un vechi renume pe acest ttirim.
SELEqIA, V.n. Mat ca, createrea
m5tcilor, selectia.
SEPARATORUL DUBLU este o rams.
de 12 x 12 mm grosime a1 c5rei perime-
tru corespunde cu cel a1 stupului ma-
joritar din prisac,5. Pe ambele fete ale
ramei sint fixate doui pinze metalice
galvanizate, cu ochiuri de 1,5-2 mm.
Rama se agaz3 fntre corpurile superi-
oare ale st upul ~i i vertical sau multie-
t aj at izolind albinele din corpul de sus
fat5 de cele de jos. Corpul de sus, fiind
f5r5 matc5, albinele isi clrldesc botci
gi cresc acolo o matc5 noui. Aceasta va
inlocui mai tirziu matca b5trin5, cind
separatorul se va retrage. Distanta
intre cele dou5 pinze de sirm5 trebuie
respectatti, c5ci numai astfel albinele
celor doui unitilti, neput,ind sB se
ajung5 cu limba, nu-si transmit prin
pinz5 substanta de matc5, iar cele or-
fane isi cltidesc botci.
SEPTICEMIA ALBLYELOR este o boa15
care nu are un caracter epizootic;
ea a fost de curind identificatti la noi
(1958) la Laboratorul de hacteriologie
veterinari din Focgani. Cu aceastii
ocazie s-a stabilit c5 agentul patogen
este un bacil aerob facultativ denumit
Bacillus apisepticus ce are forma unui
bastonas. El nu se transform5 In spori
gi moare la 100, in 3 minute, fiind
sensibil la razele solare si vaporii de
formol. Germenul bolii se afl5 in na-
t ur i , in apele stattitoare infectate ti
este adus in stup de albinele ce trans-
port5 apa. Calea de pltrundere in or-
ganisniul albinelor este aparatul res-
pirator, prin stigmatele toracice, de
unde trece usor in singe (hemolimf5)
unde se inn~ultegte provocind o infec-
t i e general5 (septicemia). Uneori p5-
trunde in singe ~i pe cale digestiv5,
cind albinele sint slibite de altii boa15
;LPTlCEMIA ALBlNELOR
213
SORGUL ZAHARAT
infectioas5 (nosemoza), rezistenta lor
organic5 fiind minors.
Dup5 cercet5torul B u r n s e i d e
simptomul caracteristic este tulbu-
rarea gi in5lbirea singelui care devine
lgptos; alterarea rapid5 t i profund5 a
cadavrelor, mai ales pe timp cald, exa-
I5 miros pronuntat de putrefactie ;
capul, toracele gi abdomenul igi pierd
legiltura intre ele qi la cea rnai micil
atingere se separ5 una de al t a; aripile
si picioarele se desprind de pe torace;
perigorii cad de pe suprafala corpului.
Simptomele exterioare sint asem5-
n5toare in parte cu cele ale bolilor:
paratifoza, amibioza, accarioza; albi-
nele au abdomenul balonat, miscilri
nesigure, cad pe spate f5r5 putinla de
a se redresa, sau execut5 s5rituri ner-
voase etc.
Diagnosticul este stabilit numai de
laborator unde f5cindu-se cultur5 de
hemolimf5 infectat5 se pot descoperi
ugor, dupil 24 ore, bacilii respectivi.
Nu s-a ajuns pin5 acum la un tra-
tament specific. Cercetatorii recoman-
dB luarea m5surilor de igienil in stup
gi stupin5, hran5 de calitate, colonii
puternice, indepilrtarea de locuri ume-
de, umbroase, expunind stupii la soare.
SIROP, V.n. Hrcinirea albinelor
SOIA, Soia hispida (Moench.), plan-
til erbacee anualg din familia Legu-
minosae, adus5 in Europa din tinutu-
rile asiatice. Din boabele ei se Eac
direrite preparate alimentare: unt ve-
getal, ulei, lapte etc.
Planta este ca o mica tufa de 30-60
cm, cu frunze p5roase qi flori mici de
diferite culori, care dau nectar destul
de mult. Unii apicultori au obtinut
pin5 la 20-22 kg miere, de stup, du-
cfnd prisaca in preajma culturilor de
soia. Albinele trebuie la inceput s l fie
dresate la acest cules timp de citeva
zile V.n. Dresaj.
Interes pentru apicultor rnai pre-
zint5 gi f5ina de soia, dup5 ce s-a ex-
tras uleiul, cfici inlocuiegte polenul
in hrana albinelor, deoarece contine
multe proteine, vitamine gi micro-
elemente care o apropie mult de corn-
ponenta polenului.
F5ina de soia degresat5, cu cel mult
644, gr5simi gi proteine, contine gi
aminoacizi. Ea se d5 albinelor pulveri-
zat5, sau trecut5 prin sit5 dead, nr. 8,
astfel ca granulele s6 aib5 diametrul
mai mic de 0,185 mm gi se pun intr-un
hrgnitor de polen stind la soare, de
unde culegitoarele o iau gi o duc in
stup, rnai ales in primfiverile lipsite
de polen sau in toamn8. Stuparii ame-
ricani o ofer5 albinelor gi in combina-
t i e cu drojdie uscat5 pulverizat5 gi
lapte praf.
Cu f5ina de soia se fac turte din gase
p5rti soia, plus o parte drojdie uscat5,
lapte smintinit in pulbere amestecat
apoi cu miere, pin5 se face ca o pasts
consistent5. Se dB albinelor sus, pe
spetezele superioare ale ramelor, V.n.
Hrcinirea, turta de polen.
Degresarea boabelor de soia se face
in dispozitive speciale sub actiunea
aburilor gi nicidecum cu ajutorul sub-
stanfelor ce dizolvA grasimile.
SORGUL ZAHARAT, milturi cu boabe
negre, mrituri - Sorgurn saccaraturn
(Bers.) din familia Gramineae, este o
plant5 anual5 de culturb, cu tulpina
inaltti, cu numeroase frunze ceva
mai late ca la m5tura obignuits. Ea
are spre virf un panicul compus din
numeroase fascii, care poartii pe ele un
mare numilr de boabe mici, rotunde,
de culoare neagr5, spre deosebire de
cele galbene gi rogietice de la mgtura
obignuits. Semintele servesc la hrana
animalelor continfnd mults proteins,
SORGUL ZAHARAT
214 STUP
iar ca mas5 verde este foart,e bun5 pen-
t ru siloz.
Pentru albine tocmai aceast5 mas3
verde este trebuincioas5. In alte t5ri
ea se pune la presi in dispozitive spe-
ciale extrggindu-se o insemnat5 canti-
t at e de suc zaharat, de 1,5-4 tone
suc la 1 ha. Sucul are un procent de
8-13% zahgr, pe care albinele il trans-
form5 in miere. Este folosit5 ca hranri
in sezonul cind ele zboar5 pe afar&.
Pentru iernat ins5 hrana aceasta las5
multe rezidii intestinale, are o actiune
nefavorabil5 asupra albinelor.
SPARCETA, Onobrychis viciaefolia
(Syn.) sativa (Lam.) din familia Le-
gurninosae este o leguminoasii pere-
n5, care se cultiv5 ca furaj, con-
siderat5 superioar5 chiar lucernei gi
trifoiului. Ea poate sta pe acelagi teren
peste 6 ani, dind productii de furaj
crescinde pin5 in anul a1 patrulea apoi
ele descresc.
Planta cregte in tufe mici, cu tulpina
h a l t 5 de 30-60 cm, cu frunze nepe-
rechi, compuse din foliole liniare gi
alungite; face o floare de culoare roz
in form5 de spic conic, cu at i t mai ma-
re gi cu o productie superioar5, cu cit
terenul este mai bogat in calcar. Este
una din cele mai bune plante melifere,
de la care albinele iau mult polen si
nectar, incepind din anul a1 doilea de
la ins5mintare. Totugi, autorul, a avut
ani in care, c5zind ploi abundente dupd
Pns6mintare, sparceta a inflorit chiar
in primul an.
0 singur5 floare dB 0,14-1,5 mg
nectar, cu o concentratie de 24-45%
zahgr, iar productia la hectar a necta-
rului variaz5 gi ea de la 60 la 270 kg,
in raport de sol, umiditate rji conditiile
atmosferice, favorizat5 fiind de o tem-
peraturs intre 22 rji 25"C, cu o umidi-
t at e relativ5 a aerului de 70%. Cind
recolta este buns, cintarul de control
inregist.reaz5 un cules zilnic pin5 la
4-5 kg.
Nectarul est,e incolor g i florile I 1
secret5 chiar din ziua deschiderii lor.
Mierea de sparcet5 are o culoare gal-
ben3-aurie gi o savoare deosebit5, za-
harisindu-se tirziu rji foarte fin.
Fiecare floricic5 secret5 nectarul
dou5 zile, in care albinele trebuie s5
intervin5 pentru polenizarea lor, c5ci
planta este alogam5 gi polenul ajunge
la maturitate inaintea stigmatului. 0
bun5 polenizare se face cu patru stupi
la hectarul de cultur5, ci ci sint zile,
cind intr-un hectar de sparcet5 sint
deschise pin5 la 100 milioane flori.
Plantei ii convin terenuri calcaroa-
se si reactioneazl bine la ingrlggrninte
cu superfosfat. Productia nectarului
se dubleaz5 cind se d5 20 kg substant6
activ5 de superfosfat la hectar.
STETOSCOP, V.n. Tlcbul acustic.
STUP, reche denumire care deriv5
de la cuvint,ul latinesc stypus, este
c5suta sau adapostul unei colonii, un-
de albinele igi cl5desc faguri pentru
depozitarea strinsurii de miere ~i po-
len gi in care i?i cresc puietul.
Din timpuri imemoriale omul a avut
ling5 locuinfa sa gi citiva stupi f5cuti
din scorburi, ori impletiti din nuiele,
lipite cu lut, sau din funii de paie le-
gate cu mlaj5 intocmiti ca un clopot
etc. Toti acegtia fac parte din catego-
ria stupilor primitivi, V.n. De cind s-a
inventat un stup cu rame mobile, cu
cat de recolt5 ~i alte accesorii, s-a sta-
tornicit ca el s5 fie denumit ,,stup
sistematic", iar apicultura a intrat de
atunci pe f5gagul industrializarii gi
rentabilitatii.
Stupul sistematic corespunde in ma-
re parte cerintelor naturale ale vietii
coloniei, care se dezvolt5 in el c11 totul
normal.
Carscteristicile unui stup bnn. Un
stup sistematic trebuie s3 inlesneascs
coloniei posibilitatea unei dezvoltari,
far5 ca ea s5 simt5 rreodat5 stinghe-
real5 din lips5 de spatiu, cu o capaci-
t at e mare gi cu posibilit5ti nelimitate
de l5rgire a acestei capacit5ti pe
m5sura cerintelor, dar s3 se poat3
si micgora la maximum in anumite
imprejurgri. S5 aibii toate partile
componente deplin mobile, iar m5-
sura lor s5 fie aceeasi pentru toti
stupii din prisac5. Materialul folosit
s5 fie r5u conduciitor de c5ldur3, im-
permeabil, ugor, avind in el retinute
multe particule de aer. Aceasta face o
izolatie bung si feregte colonia de frig.
Lemnul de conifere, t ei , plop gi salcie
alb3 sau rogie corespunde cel mai bine
acestor cerinte. S5 nu fie facut din
scindur5 groas5 gi nici cu peretii du-
bli. Stupii cu peretii dubli cer mate-
rial mult, sint greoi, izoleazi primi-
vara colonia de c5ldura solar3 gi nici
nu folosesc prea mult pentru iernare,
la noi nefiind geruri prea mari gi de
lung5 duratii. Stupul trebuie s l aib5
asigurat5 o bun5 circulatie a aerului,
s5 fie ugor de minuit si sii nu fac5 greu-
t 5t i in muncl stuparului, cum este de
pild5 stupul german care se deschide
pe l a spate, iar pentru ca s5 se cerce-
teze un fagure din mijloc sau din fat&
se scot toti fagurii din interior. S5 fie
construit trainic, in tincuri sau dublu
fall pentru a rezista la transporturile
dese in pastoral, cu o stabilitate sigur5
pe platforma camionului. Fundul s5
fie detagabil, reversibil, lipsindu-i
leatul de centur5 din fat5 si creindu-se
astfel acolo un urdinig larg gi lung cit
este l5timea peretelui frontal a1 stupu-
lui. Toate accesoriile lui cu rame,
diafragrne, podigor de acoperire, rama
ventilator, podisor Snellgrove, s5 fie
din materialul cel mai bun, t5iat din
scinduri f6r5 cioturi gi putreziciuni,
geluite si bine fixate.
Izolatia lui s5 fie f5cut5 prin dou5
straturi de vopsea la exterior, c5ci in
interior au grij8 albinele s5-i propoli-
zeze peretii. i n schimb, fundul va fi
vopsit pe ambele psrti, c5ci el este
cel pe care se scurge apa condensat6
din vaporii degajati de colonie in
timpul iernii.
Nateriale folosite la construirea stu-
pilor. Scinduras5 fie de prim5 calitate,
c5ci numai astfel va avea o durabilita-
t e indelungatl. Un stup f5cut din scin-
dur5 bun5 tine 50-60 ani, dac5 este
bine intretinut, vopsit la 2-3 ani g i
ferit de excesul de umiditate. Avind
in vedere ins5 c5 scindura este un ma-
terial scump gi rar se recornand5 ca ea
s5 fie inlocuit5 cu alte materiale ca:
paiele sau papura presat5, fiind nevoie
numai de citeva leaturi ca schelet.
fn al t e t5ri se folosesc stupi din poli-
stiren, dar ei au nevoie in interior de
o ciiptuqeall de scindurii, subtire. Cind
se folosegte scindura, ea s6 fie bine
uscatti, c5ci altfel materialul scade,
r3min cr5p3turi gi trebuie inn5diti.
Ca grosime se prefer5 cea de 25 mm
care, geluit5, r5mine de 22 mm, dar
numai pentru stupii verticali gi mul-
tietajati, c5ci pentru cei orizontali,
stasul 4170/1953 prevede grosimea de
33 mm gata geluit5.
Cuiele de git5 folosite la incheierea
pieselor s3 fie de 6-7 cm pentru corp,
iar pentru celelalte piese ~i accesorii,
unde se folosegte scindur5 mai subtire,
s5 fie de 4-5 cm.
Cleiul de oase s5 fie transparent,
sau din cel de cazeins care lipegte mai
bine capetele incheieturilor.
Pinza de sirm5 folosit5 la ventila-
toarele capacului la stupul orizontal,
sau la rama de ventilatie la tipurile
SULFINA 238
SUPORTUL MOBIL
bus annua Medik. Aceasta din urm5
s-a obtinut prin selectie, inflorind
din primul an de la ins5mintare; cele-
lalte infloresc in a1 doilea an.
Sulfina alb5 anual5 are o tulpin5
ha l t 5 de 0,70-2,50 m; cr e~t e in tuf5,
mult ramificatti, fncepind aproape
de la baz5, cu frunze trifoliate, dintate.
Florile sale sint albe, de forma papi-
lonaceelor, stind in raceme libere, ne-
strlnse si alungite, care eman5 un pu-
ternic parfum de cumarin. fnflorirea
ei de lung5 duratti care tine o lun5,
o pune En fruntea plantelor melifere,
iar cind se cultivg gi varietatea gal-
ben5 care infloregte cu trei stipt6mini
Pnaintea celei albe, albinele au un
cules neintrerupt de l a sulfin5, care
dureazg pin5 la dou5 luni. Planta
secret5 nectar chiar pe timp rece.
Productia de nectar la hectar este
de 200-600 kg, cu 0,16-0,50 mg
nectar Pn fiecare floricicA, avind un
continut de zah5r de 33%. hlierea
este de calitate exceptionalti, de cu-
loare alb5, transparentg, cu un par-
fum qi o aromti deosebit5; ea cris-
talizeazti cu greu avind un procent
mai mare de fructozti.
Sulfina cregte pe orice teren; mer-
ge bine chiar yi in cele s6r5turoase
pe care le imbunztsteqte c5ci are o
rBd6cinB pivotant5 care atinge 2 m.
Dup5 cercetgtoarea Krasikova,
floarea de sulfin5 mai are un mare
folos pentru albine: pe petalele flo-
rilor, in polen gi nectar sint numerogi
bacteriofagi care adugi de albine in
stup le ajutti s5 se vindece de boala
1oca.
Stuparii care colecteazti polenul in
timpul infloritului sulfinei trebuie
85 fie foarte atenti ca polenul s5 nu
fie cumva umezit de vreo ploaie, c5ci
el, fermentind foarte repede, produce
o substan$8 otrjvitoare - dicuma-
rina - care provoacg hemofilia, o
boa15 a singelui, foarte periculoas5.
Sulfina este totodatg o bun5 plan-
ts furajers plin5 de substante hrti-
nitoare, bogatl in albumin5 diges-
tibil5.
SUPORTUL MOBLL metalic se foloseg-
t e la deplasarea apropiats a corpu-
lui de stup plin cu albine gi miere,
Suport mobil pentru controlul stupului
SUPORTUL MOBIL 239 SWAMMERDAM JAN OLANDET
-
cfnd se face controlul coloniei, sau
est,e nevoie s5 se inverseze corpurile
fntre ele. Distantfnd uqor cu d5l-
t i t a apicol5 cele dou5 corpuri se
introduce partea orizontal5 a su-
portului mobil intre ele, trggfndu-se
pe platforma lui corpul superior. Cfnd
lucrarea de control s-a terminat, cor-
pul de pe suportul mobil se impinge
uqor la locul s5u. Deci pentru stupar
este un instrument de mare ajutor.
El se compune din dou6 p5rti ar-
ticulate fntre ele; platforma orizon-
ta15 ce este alc5tuit5 din dou5 brate
ce au la capete dou5 tegituri care se
introduc intre cele dou5 corpuri des-
cleiate de propolis cu d5ltita apico-
15. Aceast5 platform5 este articulat5
cu dou5 picioare care, stind En pozi-
t i e vertical5, foarte putin inclinat5
fn afar5, sfnt infipte fn p5mint gi
deci pe ele se sprijin5 intreaga greu-
t at e a corpului superior tras peste
platform5.
Picioarele au un dispozitiv teles-
copic de in5ltare, cfnd stupul are
mai multe corpuri.
Distantfnd usor cu d5ltita cele
dou5 corpuri, se afum5 pe acolo al-
binele, care se retrag intre rame;
atunci se introduce partea orizontall
a suportului mobil; se fnfig picioa-
rele verticale in p5mint gi se trage
pe aceast5 platform5 corpul superior.
Pentru ca s5 nu cad5 albina dintre
faguri jos pe pamint, sau eventual
chiar matca, este bine ca pe platfor-
m5 s5 se pun5 o mugama sau o foaie
de carton, gi apoi s5 se ageze corpul
superior peste suport'.
SUPORT BOTCA este un dispozitiv dc?
form5 cilindric5 sau cubic5 pe care
se lipegte o botc5 artificial5. Se mai
numesc degetare sau dopuri dup5
metoda de cregtere a mltcilor folo-
sit5 de apicultor.
f n rnetoda Doolittle degetarele sfnt
cilindrice avind un diametru de 15 mm
gi in5ltimea de 10 mm. La un capgt
are o excavatie de 0,5 mm in care se
fixeaz5 botca cu o pic5tur5 de cear5.
La cel5lalt capst se termin5 cu un
guler de 1 mm ce intr5 Pntr-un ori-
ficiu a1 unei gipci. Sipca are 16 ori-
ficii.
f n metoda Heyrand, suportul bot-
c5 numit dop este de grosimea unui
creion. La un cap5t are fixat5 o pan5
ascutit5 din tab15 sau lemn - pen-
tru a-1 fixa pe fagure. Pe cap5tul opus
se lipegte cu cear5 celula cu larv5
scoas5 cu ajutorul unei preducele.
Pe fagure se prind 28 asemenea do-
puri.
fn metoda lui t)'rasi Pal l se folosesc
mici cuburi de lemn pe care se lipesc
celulele cu larve selectionate .t5iate
dintr-o ffgie de fagure.
SWAMMERDAM JAN OLANDET (1637-
1685) din Amsterdam, este desco-
peritorul primului microscop gi a
fost cel care a determinat pentru
prima dat5 caracterul gi rostul m5t-
cii in stup, desenfnd ovarele ei. El
a scris ,,Biblia Naturii" o foarte
interesant5 lucrare despre anatomia
albinei, dup5 observatii foarte juste
gi clare, ce le nota desf5cfnd stupi
primitivi gi observind viata colo-
niilor.
SABLON sau modelator
pentru botcile artificiale se
confectioneazg In form5 ci-
s lindric5 din lemn tare cu
lungimea de 80 mm gi dia-
metrul de 8,5 mm. La una
din extremitlti este rotun-
jit.
Cu acest gablon se lu-
creaz5 astfel: tntr-un ibric
de tab15 ce st5 adfncit in
altul cu ap.5 fierbinte se
topegte cearii de cea mai
bun5 calitate, de preferat
din cea obtinut3 de la desci-
fjablon pikit. Sablonul imbibat cu
pentru ap5, pentru ca ceara s5 nu
executia
de botci adere de el, se adincegte
artifi- pin5 l a 10 mm in ibricul cu
ciale cear5. Retriigindu-1 repede
se l asi sii se rlceasc5.
Operatia aceasta se repet5 de trei
mi , adincindu-1 in cear5 de fiecare
d a t l ceva mai putin. Este de mare
important& ca marginile botcilor
sl fie cit mai subtiri c5ci atunci
albinele le modeleazil cu ugurint5.
Botcile artificiale s5 nu fie prea
lungi, ci ci la scurtarea margini-
l or, ele devin groase gi stnt accep-
t at e cu oarecare ezitare de albine.
Pentru a se detaga botca, se ]as&
s8 se riceasc5 ceara pe gablon, apoi
se stringe ugor cu degetele miinii
stfngi, iar cu dreapta se rbucegte,
gablonul lncet pe loc pin5 cind botca
se desprinde de pe el.
Pentru ugurinta lucrlrii se fixeaz5
5-6 gabloane pe o bar5 de lemn la
di st ant i de 3- 4 mm unul de al t ul ;
se obtine astfel un numilir mai mare
de botci deodatl.
Botcile artificiale se folosesc, li-
pite pe gipci sau pe dispozitive de
lemn, denumite ,,dopuriU sau ,,dege-
tare" V.n. Suport-botcci.
SICANA, este un dispozitiv inge-
nios pentru a proteja colonia con-
t r a hoatelor. El se atagazl la urdini-
gicana pentru combaterea furtigagului Entre
colonii
gu1 coloniei atacate. Forma dispozi-
tivului reiese din schita al5turat5.
Cind un stup este atacat de albine
hoate, dispozitivul se fixeaz5 la ur-
dinig pe scindura de zbor cu fundul
in sus gi cu portita de intrare a albi-
nelor l5sat5 liber5. Albinele hoate
intrind prin ea In gican5, sint ne-
voite s5 o ia la dreapta gi s5 parcurg5
toat5 lungimea culoaruldi, incon-
joar5 pe la capat sclndurica media-
nB qi parcurg iar5gi tot culoarul creat
dincolo de aceast5 desp5rtitur5 me-
dian5, pin5 ajung la urdinig gi intr5 In
stup. fn acest lung parcurs creat de
gican5, hoatele intilnesc zeci de al-
bine str5jere de care nu pot scgpa,
sint prinse gi ucise. Dispozitivul se
las5 la stup citeva ore, sau chiar ziua
intreag5. Hoatele, dac5 v5d c5 orice
incercare le este zadarnic5, renun15
la atacarea coloniei respective. Este
bine ca intr-o stupin5 s5 se g5-
seasc5 3-4 asemenea yicane, pen-
tru a st6vili de la inceput orice in-
cercare de furtigag.
TALPA GlffjTEI, cione, coada leului,
creasta cocogului, iarba flocoasl,
somnigor, Leonurus cardiaca L . plant5
peren5 din familia Labiatae, cu tul-
pin5 hal t 5 de 1-1,50 cm, in patru
muchii acoperitg cu perigori fini;
frunzele inferioare fn cinci 'colturi
lobate, iar cele superioare in trei
imitfnd talpa gllgtei, de unde i-a
venit qi numele. Florile sale mici, de
culoare roz, cu un inel de perigori in
Talpa glgtei
interior - numai la unele specii -
stau agezate ca nigte coronite, foarte
numeroase de-a lungul ramurilor.
Dintr-o singur5 s5mfnt5 se formeazii
p h 5 fn toamn5 o tuf5 care in primul
an atinge 35 cm. lnfloregte din iu-
nie pfn5 fn august, dfnd o productie
mare de nectar. Ea secret5 mai cu
seam5 dimineata qi seara, cind fie-
care floare din inflorescent5 d5 de la
0,5 mg ping la 1 mg nectar, cu o mare
concentratie de zah5r. Se socotegte
c5 un hectar din aceast5 cultur5 d5
pin5 la 200 kg miere, limpede, de
culoare deschis5, cu gust ugor ami-
mi.- Planta se acomodeazi ugor gi i n
terenurile s5r5turoase, unde produc-
tia a deplgit chiar pe cea de mai sus.
TEHNICA APICOLX (Memento apicol) .
Tehnica apicol6 imp5rtit5 pe ano-
cmpuri este unul din cele mai fnsem-
Kate capitole din practica apiculturii.
Pln5 aici, fntregul material apicol
a fost repartizat la literele alfabetice
respective. fn acest capitol apicul-
torul va afla aplicarea practic5 a
acestui vast material fn timp, pe luni
qi sezoane, ca un fel de ,,mementou
care-gi face datoria s5 aminteascg
TEHNICA APICOLA
243 TEHNICA APICOLA
stuparului ce lucrare are anume de
fticut.
f n general, lucr5rile apicole au un
decalaj obignuit de o lung fatii de in-
ceputul anotimpurilor anului. Cele
de toamn5 incep cu luna august;
iernarea coloniei incepe cu luna no-
iembrie ciici atunci r5celile deter-
min5 colonia s5 se retragii in ghem;
activitatea de reinnoire a cuibului
cu puiet pornegte in februarie gi de
multe ori chiar inaintea sfirqitului
lunii ianuarie; marele cules este obig-
nuit in mai, degi aceast5 lung face
parte din cele ale anotimpului pri-
rngverii, iar sezonul de varg a culesu-
rilor se terming la sfirgitul lunii iu-
lie, degi vara calendaristic5 se ter-
ming o da t l cu luna august.
De aceea intocmirea acestui capi-
tol a1 tehnicii apicole are o impiir-
tire pe luni a lucr5rilor in raport cu
vista gi activitatea coloniilor din
prisacri.
Aici se pornegte de la situatia cii:
o st upi ni de productie este numai
aceea care are colonii puternice din
toamng ; c5 ea intrii in iarn5 cu multg
albin5 tin5r5 gi cu matc5 nou5 ame-
lioratg gi cu colonii pe care in pri-
rn5var5 le stimuleazg activ, degi in
stup sint incg rezerve insemnate;
cii folosegte culesul timpuriu pen-
t ru a realiza o prim5 recolt5 inainte
de culesul principal, ca apoi s5 treac5
la cel de salcfm, ajunge la finetele
de deal, pleacii la zmeur5 sau zbur5-
toare la munte, sau r5mine pentru tei
gi floarea-soarelui in regiunea de cim-
pie. Apicultorul va folosi, oriunde
glsegte culesul natural de toamng,
in valea Dungrii sau Deltg, ori pe
culturile insgmintate dup5 secerig.
Stuparitul stationar cu stupina ma-
re, nu este economic pentru conditiile
tiirii noastre c h i resursele melifere
existente nu srnt inepuizabile. Cum
terenurile cu un cules bogat gi con-
tinuu sint rare, stuparul este obligat
s5 inl5ture perioadele de crizii, sii
caute mereu locuri cu flor5 meliferii
bogat8. Stupinile mari trebuie nea-
p5rat s5 fac5 stuplirit pastoral. Sta-
tice vor rgmine numai stupinile mici,
cu 10-12 stupi ale amatorilor. Si
acegtia, insii, asociati, vor putea face
stupgrit pastoral cu o rentabilitate
asigurat5. Cu m5tci bune, schimba-
t e dacii nu anual dar cel mai tirziu
la 1, 5 ani, inliiturind roitul, dar fo-
losindu-1 pe cel artificial gi bine di-
rijat, stuparul poate sii realizeze pro-
ductii insemnate cantitativ gi cali-
tativ cu reale beneficii pentru exploa-
tarea apicolii.
Comportaroa stuparului fat5 de al-
bine gi deci minuirea lor trebuie ex-
pl i cat j aici, la tehnica apicoll, ina-
inte de a p5gi la vreuna din lucrjrile
insemnate din anul apicol.
hlinuirea albinelor este abeceda-
rul stuparului incepiitor pe care, de
multe ori, chiar stuparii mai vechi
nu-1 cunosc prea bine. Zadarnic un
apicultor cunoagte toat5 teoria api-
col5, r5spunde bine la intrebarea cum
se face una sau al t a din lucriirile im-
portante, dac5 atunci cind trebuie
s l le aplice nu va avea rgbdare, singe
rece, liniste, stgpinire de sine ca sg
nu irite albinele printr-o compor-
tare brutal5 sau f5r5 rost. Oamenii
nervogi, cu migc5ri repezite, ner5b-
dl t or i , care vor s5 facg totul in fugg,
cei care nu pot suporta s5 vadl cum
acul unei albine s-a infipt in min5
sau chiar pe fat5; cei ce nu pot s5
rabde usturimea ascutit5 a intepg-
turii albinei pin5 agaz5 incet fagu-
rele la locul s5u in stup, pentru ca
abia atunci s5-gi scoatl acul, aceia,
numai dupii ce-gi vor corecta o ast-
fel de comportare, vor putea face
apiculturg. Fiecare meserie, Pn vi at i ,
TEHNICA APICOLA
244 TEHNICA APICOLA
are partea ei de greutate, de obosea-
15, de suferint5. Pentru apicultori,
durerea acestor intepgturi este ca o
piatr5 de fncercare, o dovad5 de stoi-
cism, de indirjire, de b5rb5tie pe care,
de dragul albinelor lor, o suport5
cu resemnare. Cei care nu inteleg
astfel lucrurile, nu vor avea parte
de multumirea de a vedea cum
albinele dacs gtii s5 le minuiegti cu
r5bdare - nu t e iau drept un dug-
man, nu-ti fac nici un r5u, dac5 t u,
apicultor r5bd5tor gi fntelept t e porti
ca rji cind ele ar fi nigte fiinte apro-
piate. Albinele nu atacti decit cind
sint contrariate de ceva ce nu le con-
vine. De fndat i ce motivul acestei
irit5ri dispare, albinele frji recap5t5
obignuita lor blindete. 0 stupin5
atacat5 de furnici va avea albine iri-
t at e mereu, pin5 ce stuparul le dis-
truge; cind stupii stau ling5 graj-
duri, crescgtorii de porci, latrine,
mirosurile neplgcute gi tari irit5 al-
binele care sfnt atunci r5u dispuse.
Felul cum stuparul se comport5 cu
albinele gi cum le minuiegte formeaz5
baza tehnicii apicole descrisi fn rin-
durile ce urmeaz5. Aceste cunogtinte
vor inlesni stuparului aplicarea just6
a tehnicii la timpul oportun gi numai
in m5sura nevoilor, V.n. Telznica
apicold, luna februarie, cunoagterea
coloniilor dupri aparent5.
Stuparul trebuie s5 se obignuiasc5
cu fntepaturile albinelor c5ci cu tim-
pul aproape nici nu le rnai dB aten-
tie, ci doar va scoate acul din locul
fntepat. 1ntep5turile la fat5 sfnt rnai
dureroase; pentru a scoate rnai re-
pede gi sigur acul, apicultorul se fo-
losegte de o mic6 oglind5. Apiculto-
rul nu va purta manugi; el trebuie s5
aib5 miinile libere, bine sp5late, c5ci
albinele se nelinigtesc de mirosuri
neplgcute. Unii apicultori folosesc
substante apifuge, V.n., cu care fgi
ung mfinile fnainte de a fncepe 1u-
crul, sau freac5 in palme frunze sau
flori de mgtriciune, melis5, isop etc.,
care toate au mirosuri pl5cute pen-
t ru albine.
Pornind la lucru in stupin5, api-
cultorul va fi intotdeauna fmbr5cat
cu un halat, de preferin15 alb, cu
mfnecile lungi ce se fncheie cu ben-
t i t e, nasturi sau elastic.
Apicultorul trebuie s5 fie totdea-
una curat, s5 nu miroase a sudoare,
parfumuri t ari , alcool gi nici s5 nu
aib5 carii dentare netratate. Cind lu-
creazti la stupi, va avea fntotdeauna
cu el micul echipament st,rict nece-
sar gi anume: afum5torul aprins,
d5ltita de ridicat ramele, peria gi
I5dita portativ5 i n care se pun fagu-
rii scogi din stupi, iar in cutiile sca-
unului de lucru, V.n., are la indemi-
n5 utilaje m5runte: citeva colivii
pentru inchis mgtcile, cuie, ciocan,
clegte etc.
Programarea lucrsrilor. Apiculto-
rul tine o strict5 evident5 pe zile a
lucr5rilor din stupins, in agenda de
lucr5ri zilnice.
Evidenta slupinei. El le execut5 in
orele in care nu t ul buri activitatea
de cules a albinelor; dimineata pinti
la 11 si de la 16-18 dup5 amiaz5.
Tehnica ce o aplic6 trebuie s5 fie
simplri, evitind controalele inutile
gi aplicind numai miisurile cele rnai
practice, care urjureaz5 munca stu-
parului gi nelinigtesc cit rnai putin
colonia. De pildti: cu citiva ani in
urm5 in tratamentul bolilor, stuparii
scoteau toti fagurii din stup gi ii pulve-
rizau, ceea ce era o muncl enorm5
qi comporta riscuri mari de furtisag
fntre albine gi chiar extinderea bolii
respective in st upi ni . Acum, cu aju-
torul unui dispozitiv de presiune, se
introduce pe urdinig un simplu apa-
rat de aerosoli, V.n., care in 30-60
TEHNICA APICOLA
245
TEHNICA APICOLA
secunde rgspindegte fn stup medi-
camentul, fncft albinele nu simt ni-
mic, iar munca stuparului, este de
sute de ori mai mic5 gi cu rezultate
mai bune pi sigure.
Executarea lucr&rilor se face dife-
rit, dup5 tipul de stup ce-1 are de
cercetat stuparul: stup orizontal, ver-
tical, Dadant simplu sau dublu, or
multietajat. Inainte de a deschide
un stup, apicultorul urmaregte l a
urdinig locul pe unde intr5 albinele;
acolo va fi cuibul. Stuparul se va ageza
cu sc5unelul de lucru in partea opus5
cuibului, vorbind de stupul orizon-
t al , c5ci acolo activitatea coloniei
este mai redus5, fagurii sint cu al-
bin5 mai puling, de unde, deplasind
putin diafragma, se poate scoate ugor
primul fagure. Dac5 s-ar fncepe din-
spre partea cuibului, s-ar tulbura
toat5 colonia, se strivesc multe al-
bine, fiind fnghesuite fntre rame, gi
poate eventual c5dea victim5 chiar
matca coloniei. Sc5unagul de lucru
se aduce aproape de stup ; apicultorul
se agaz5 astfel incit coltul din spate
a1 stupului $5-i vin5 fntre genunchi,
avind totodata soarele in spate. Ca-
pacul se ridicl cu atentie, f l r 5 s5 se
loveasc5 stupul. Fum se d5 atunci
cfnd se gtie c5 acea colonie este rea gi
irascibill. 0 da t l deslipit5 prima
scfndur5 a podigorului cu ajutorul
d5ltii apicole, se mai desprind din
lipitura cu propolis alte 3- 4, f5r5
s5 se ridice, aceasta pentru c5 opera-
t i a deslipirii lor produce adeseori
zgomot care nelinigtegte albinele. La
stupii multietajati sau Dadant dubli,
cu podigorul Pncheiat dintr-o bucat5,
aceast5 operatie este mult rnai ugoar5.
Stuparul desprinde din lipitur5 po-
digorul care, prins fn diagonal cu
ambele miini, este rlsucit pe loc,
migcfndu-1 in dreapta gi stfnga; o
data deslipit, se ridic5 far5 zgomot.
La tipul de stup vertical cu mai mul-
t e corpuri stuparul se agaz5 cu soa-
rele fn fa@. El nu cerceteaz5 stupul
ram5 cu ram5 ca la stupul orizontal
unde soarele trebuie s l fie fn spate
ca s5 poat5 examina a mhunt i t fagu-
rele, ci cercetarea o face asupra unui
corp intreg, putin plecat in f at i , f5r5
a scoate ramele gi privindu-1e pe la
fundul lor; deci lumina trebuie s5-i
vin5 din fat5 ca s5 pgtrund5 printre
rame, iar stuparul privegte printre
acestea ca s5-gi dea seama de num5-
rul fagurilor ocupati cu albine, de
prezenta puietului in faguri, cit gi d s
eventuala prezent5 a botcilor de ro-
ire.
Cind stupul se deschide, apicul-
torul d5 citeva fumuri din afum5tor
fmpr5gtiate ca o adiere de-a lungul
intervalelor dintre rame. Se evit5
folosirea fumului dat adinc intre
faguri, care nelinigtegte albinele. El
se d5 astfel numai in operatiile in
care stuparul vrea s l sileasc5 albi-
nele s5 coboare de pe faguri in corpul
de jos.
Folosirea justd a fumului are o
mare insemn5tate in minuirea al-
binelor. Multi stupari nu gtiu c5
fumul, dac5 pe drept cuvint potolegte
albinele, apoi t ot el le face citeodatg
chiar r5u. 0 colonie in care s-a dat
fum f5r5 socoteal5, igi intrerupe lu-
crul; matca se opregte din ouat gi
alearg5 pe faguri; albinele cl5ditoare
se desfac din ghirlandele atirngtoare
fn care st6teau pin5 atunci agteptfnd
secretia solzigorilor lor de cear5 ;
aceste ghirlande abia dup5 cfteva ore
sau chiar dup5 o zi se mai pot recon-
stitui, iar lucrul incepe de acolo de un-
de a fost Itisat. Doicile p5rlsesc pu-
ietul care r5mine flgmind un timp
nedeterminat, In detrimentul dez-
voltgrii lor normale. Albinele maga-
zionere p5r5sesc pentru moment
'TEHNICA APICOLA
246
TEHNICA APICOLA
sarcina lor, toate iau in grab5 mierea
Sn gug5, ca s5 aib6 cu ce-gi incepe la
nevoie o agezare intr-alt loc.
La darea fumului albinele igi um-
plu gugile cu miere, c515uzite de un
strgvechi instinct de ap5rare. Acest
reflex este in favoarea stuparului,
c5ci avind gugile pline ele cu greu
pot s6-gi indoaie liber abdomenul gi
deci nu pot s5-1 intepe. Sint ins5
operatii unde este chiar interzis s5
se foloseasc5 fumul, cum este de pil-
d6 la c6utarea m5tcii; altfel ea se
sperie, se ascunde cu capul intr-o
.celul5 sau p5r5segte fagurii, iar stu-
parul cu greu o mai g6segte. Un stu-
par priceput rareori folosegte fumul,
dar in schimb afum5torul este aprins
in permanent?& pentru orice nevoie.
Comportarea neatentd ~i brutald
a stuparului duce implicit la iritarea
.albinelor. De pild5, cind se scutur6
in stup albinele de pe faguri, colonia
.se tulbur6 mult. Operatia se face in
fata urdinigului pe un carton sau pla-
caj. Dac5 totugi trebuie s5 se facs
scuturarea in stup, apicultorul scoate
mai intii, 3-4 faguri din marginea
stupului de pe care albinele se scu-
tur6 in golul rgmas. fn felul acesta
toate albinele de pe faguri vor c5dea
in stup. Fagurii cu puiet deschis nu
s e scutur6, ci se m5tur6 cu peria al-
binele de pe ei.
Folosirea periei de msturat albi-
nele de pe faguri in cuib se face cu
atentie. Rama de pe care albinele
trebuie periate se tine de una din
laturile inguste ale ei, c5ci in felul
.acesta 15timea periei, care este ci t
l6timea ramei, impinge ugor toat5
albina din calea ei, f6r5 a mai face
migc5ri de revenire. Cind ins5 este
nevoie s5 se inl5ture cu peria albina
t i nl r6 de pe un fagure cu puiet, rama
se va tine inversat6, deci cu letigorul
inferior in sus, iar cel superior in di-
rect contact cu una din ramele cui-
bului. In felul acesta, migcarea de
m5turare a albinelor se face Pn direc-
tia de inclinare natural6 ce o au ce-
lulele in fagure, gi deci f5r5 ca firele
de p6r din perie s5 pgtrundi in ce-
lule. fn a1 doilea rind, Pn aceast5
pozitie peria nu atinge antenele al-
binelor care in majoritate stau pe
fagure cu capul spre letigorul supe-
rior. Acestea sint organe foarte sen-
sibile care atinse provoac5 reactii de
ap5rare gi atac. Operatia periatului se
face incet, cu migc5ri ugoare, scurte,
pentru ca albinele, impinse cu peria,
s6 coboare p5trunzPnd in intervalul
dintre doi faguri. Operatia se va face
la fel gi de pe fata a doua a fagurelui.
Cum gi cind se folosegte masca?
Ea se tine ridicat5 pe borul pslgriei,
cind albinele sint linigtite, dar se
coboar5 pe fats, dac5 ele sint agitate.
Masca trebuie des sp5lat5 nu nu-
mai ca o m6sur5 igienic5, dar gi pen-
tru c6 albinele, cind sint iritate gi se
lovesc de voalul migtii l5sat in jos
pe fat5, adeseori scot acul gi improag-
c5 venin, care r6minind in tes6tur5
eman5 un miros p6trunz5tor ce iritil
gi pe cele din stup care vin s5 intepe
gi ele. Prin spslat, dispare acest mi-
ros. Este bine ca p615ria s5 fie din
paie, nu din fetru, c5ci albinele in-
tepind pglgria, acele r6min in tes6-
tura ei; pe ling5 c5 astfel se pierde
un num6r de albine, dar mirosul
veninului determin6 numeroase al-
bine s5 atace gi ele. Aceasta nelinig-
tegte nu numai colonia la care lucrea-
z5 stuparul, dar gi pe cele din stupii
vecini. De alt5 parte, o p5lgrie de
paie tine rgcoare, evitindu-se trans-
piratia.
Cum se face cor~trolul coloniei.
Controlul unei colonii nu trebuie
fEicut oricind gi in orice fmprejurare.
Pe vreme ploioasg, cu vPnt gi timp
TEHNICA APICOLA
247 TEHNICA APICOLA
rece albinele, stind adunate in stup,
sfnt irascibile din cauza acestei zil-
nice recluziuni; Pe un astfel de timp,
in stup fiind prezente aproape toate
culeggtoarele, acestea sfnt mult rnai
predispuse la fntepat decit albinele
tinere. Un control in plin5 zi, f5r5
v h t , gi cu oarecare cules fn natur5,
se face foarte ugor, f5r5 inteptituri.
Cea mai bun5 temperaturli pentru
control incepe de la 14C la umbr5.
Dac5 este vPnt putin mai tare gi nu
se poate amfna operatia, stupul, tre-
buie adlipostit de curenti, folosind
un paravan de placaj ce are dou5 pi-
cioare oblice prinse fn balamale gi
pe care panoul se sprijin5, V.n. VEn-
tul.
La control, apicultorul nu trebuie
s5 r5v5geasc5 intregul stup pentru a
vedea o anumitli situatie. De pild5 :
cfnd trebuie s5 g5seasc5 matca colo-
niei ca sli o hlocuiasc5, or sli o mar-
cheze etc. introduce o gratie intre cor-
purile stupului vertical 15sfnd-o trei
zile. Atunci deschide sus, vede dac5
acolo sfnt sau nu ou5 proaspete iar
h caz negativ el gtie c5 matca se afl5
in corpul de jog. Cind lucreaz5 cu stupi
orizontali introduce l hg5 cuib un fa-
gure bine cl5dit, de culoare hchis5,
cald gi stropit cu ap5 fndulcitl, fnsem-
nfndu-1 pe speteaza superioarli. Dup5
dou5 zile, f5r5 s5 dea fum, trage in
golul stupului fagurii fi r5 s5-i scoat5
afar5 pin5 la cel insemnat, unde cu
toat5 siguranta va g5si matca care
ou5 acolo. Controlul propriu-zis la
stupul orizontal se face fncepfnd cu
migcarea din loc a diafragmei stupu-
lui, care se depgrteazli ugor In golul
dinspre peretele lateral ling5 care ea
st5 la 3-4 mm depgrtare. Lucrarea
se face fgr5 a -tulbura colonia, dfnd
ins5 putin fum. Dacg diafragma iese
ugor,. se trage fn sus. Dacli ea rezist5,
este dovad5 cli ultimul fagure este
strins lipit de peretii stupului cu
punti de cear5, pe care obignuit al-
binele le cl5desc intre faguri pentru
a le da o trginicie mai mare. fn
aceast5 situatie, gi chiar dac5 s-ar
forta diafragma pentru a o scoate
rupindu-se leggturile, ele vor r5ni
multe albine atunci cind rama va fi
ridicat5. Aceast5 grey it5 manevrare
a diafragmei va indispune colonia
~i va determina albinele la. intepat.
Deci nu se retrage diafrhgma. fntr-o
atare situatie yi nici fagurele lipit
de ea, ci depgrtindu-le pe amindous,
se desprinde yi se ridicli cel de-a1 doi-
lea fagure din margine. P,entru a-l
scoate din stup Pn cele mai bune con-
ditii, stuparul taie puntile de cearii
cu muchia lat5 gi ascutit5 a di l t i i
apicole, astfel fncft puntile s5 r5mi-
nd legate de rama care se ridic5;
dac5 s-ar proceda invers puntile vor
prinde multe albine de pe rama ce
se ridic5, strivindu-le. 0 dat5 ce pun-
tile de leg5tur5 au fost t5iate de la
cele doug rame fnvecinate, ea se
migc5 ugor cu ajutorul d5ltitei de pe
scaunul pe care este propolizat5.
Atunci stuparul prinde intre degetul
gros gi artittitor de la ambele mfini
cele dou5 umerage ale ramei, ridicfn-.
d-o drept in sus, fncet gi f5r5 a o lovi
de. peretii laterali. De asemenea, l a
ridicarea fagurelui trebuie avut grij&
ca albinele ce stau pe suprafata lui
s5 nu se frece de cele de pe suprafata
celor doi faguri vecini, ceea ce le-ar
nelinigti. 0 dat5 golul f5cut prin ri-
dicarea primei rame, care se agaz5
provizoriu fn l5dita de lucru, ceilalti
faguri se scot, mult mai ugor. Fie-
care ram5 desprinsli de pe scaunul
ei se ridic5 tinfnd-o putin diagonal
in golul r5mas.
La examinarea fagurelui, acesta
se tine totdeauna deasupra cuibului,
c5ci sfnt mlitci sperioase care-ti dau
TEMI CA APICOLA
248 T E ~ C A APICOLA
drumul jos de pe faguri; dac5 ea cade
pe pl mi nt , prin iaxb5, f5r5 ca apicul-
torul s5 observe, colonia respectivg
rlmine orfang.
Cind se examineaz5 un fagure, lu-
mina soarelui s5 cad5 din spate; ra-
ma se tine cu ambele miini de dou5
colturi diagonale. Ea st 5 putin aple-
catg pe spate, ca s5 se poat5 ugor
observa intreaga suprafat5 cu puiet,
cu albina acoperitoare gi eventual
matca. fntoarcerea ramei se face cu
mare ugurintti, basculfnd-o intre cele
dou5 puncte de sprijin diagonale.
Pri ma gi cea de-a doua ram5 scoasg,
dac5 matca stupului nu se gtisegte pe
ele, se pun provizoriu in l5dita por-
t at i v5 de lucru ce st 5 algturi, acope-
rindu-le cu capacul ei sau cu un sac.
Ramele urmitoare, dup5 ce se exa-
mineaz5, se las5 in stup tr5gindu-le
in golul stupului gi agezindu-le in
aceeagi ordine. Cind observarea lor
9-a terminat, intregul grup de rame
di n stup se impinge deodat5 la loc,
cl ci datorit5 distantatoarelor margi-
nale t i p Hoffman ele formeazg un
bloc, care alunecii pe muchia balo-
tului, pe care se sprijinti. Atunci se
scot din l5dita de lucru cele doug
rame cercetate initial gi se pun la
locul lor, diafragma se al5tur5 de
ultimul fagure gi stupul se inchide.
Desigur c5 nu totdeauna cind se
deschide un stup se va face o asemenea
cercetare, ci, stuparul se va m6rgini
numai strict la observarea ce urmg-
regte si5 o fac5 gi care trebuie s5 fie
ci t mai scurt5, dar in acelagi timp gi
ci t mai precis$, inscriind-o in par-
t i da coloniei cercetate. 0 data stu-
pul deschis, capacul se agazg pe p5-
ml nt in pozitie r5sturnat5; de-a
curmezigul, se vor ageza unul peste
altul corpurile deja examinate inainte.
Corpul se desprinde cu dalta apicol5
di n incheietura propolisului. Dac5
acela este corp pentru depozitarea
recoltei, prin ridicare, stuparul igi
d5 seama de greutatea lui gi il pune
jos pe capac. Cind ajunge l a cuib,
i l culcl cu latul s5u pe ultimul
corp pus pe capac, dupg ce de pe su-
prafata acestuia din urm5 indepgr-
teaz5 albinele cu putin fum. f n felul
acesta el poate privi cuibul In lumi-
na soarelui ce bate printre faguri. Ca
s5 observe eventualele botci, pe care
albinele le cl5desc in partea inferi-
oar8 a fagurilor, el d5 putin fum prin-
tre acegtia ca albinele 95 se urce mai
sus, descoperind botcile. 0 datg ob-
servatiile f5cute gi lucr5rile execu-
tate, stuparul aranjeaz5 corpurile In
aceeagi ordine, sau le inverseaz5, aqa
cum o impune situatia aflat5 l a con-
trol. La agezarea lor, stuparul d l pu-
t i n fum pentru a indep5rta at i t al-
binele de pe corpul de jos, cit gi cele
de pe marginea corpului care se su-
prapune.
La tipul de stup Dadant se folo-
segte adeseori un suport rnobil, V.n.,
pe care unul din cele dou5 corpuri
se agaz5 pentru control, V.n. Tehnica
apicol6, luna martie, controlul de fond
afar$.
Cum se inchide stupul. Agezarea
podigorului nu se face la intimplare,
c h i multe albine vor c5dea victime
sigure intre rama inconjur5toare a
podigorului qi marginile de sus ale
ultimului corp. Podigorul tinut de
dou5 colturi, in diagonal, cu ambele
mlini, se apropie de pozitia exact5
ce o va ocupa deasupra stupului gi
atingind ugor albinele ce stau sus
pe marginea superioar5 a peretilor,
face cu el o migcare ugor tremurlnd5,
cit gi una de rignire. Albinele sim-
tind c5 sint primejduite, ori intrg in
stup, ori ies afar5 pe peretele stupu-
lui. Apicultorul priceput simte cind
TEHNICA APICOLA
249
LUNA AUGUST
intre podigor gi marginile stupului
nu mai sfnt de loc albine, gi atunci
i1 agazii definitiv. Peste acesta se
pune salteluta, iar stupul se inchide
cu toatii atentia, agezfnd capacul la
locul stiu.
Minuirea albinelor nu se rezumii
desigur numai la aceste putine ope-
ratii amintite la cercetarea stupilor.
Ele sint numeroase gi variate.
Stuparul trebuie sti le fac5 intot-
deauna cu t oat i atentia gi grija pen-
t ru viata albinelor, evitind d des-
chid5 stupul pentru orice lucru de
mi cl importantti, gi fnviitind sii cu-
noascii ce se petrece in interiorul lui
dupi anumite semne exterioare, V.
n. Tehnica apicolci, luna martie, cu-
noagterea coloniei dup5 aspect.
Stuparul s5 fie preocupat fn perma-
nents nu,nai de faptul cii fiecare fi-
intii din colectivitatea unui stup, in-
clusiv trintorii, sint elemente ce con-
tribuie la propiigirea coloniei gi deci
indirect tji spre folosul siiu.
Identif icarea mBtcii unei colonii
este o operatie care d5 stuparului
destulii griji3 gi ii ia mult timp clci
trebuie sti cerceteze faguri pin5 o gii-
seste. Dacii la deschiderea fiirii zgo-
mot vi fum a stupului va observa, dvin
care spatiu a zburat drept in sus pri-
ma albinEi - mai mult sau mai pu-
t i n amenintiitor - iar apoi va fnde-
piirta incet fagurii ping la ace1 spa-
t i u, va afla fn majoritatea cazurilor
matca pe unul din cei doi faguri in-
vecinati cu spatiul respectiv. Cind el
n-o descoper5 gi totugi este obligat
85 o g5seascii neapiirat pentru
o anumitii lucrare, el va proceda
astfel: agazii pe deasupra stupului
respectiv un magazin de recoltii cu
f agu~i ceva rnai riisfirati, acoperin-
du-1 cu podigorul stupului; dii pe ur-
dinig fum gi ciociinegte in peretii la-
terali ai stupului, aga cum se proce-
deazii l a transvazare, V.n.; ridici
incet magazinul in care albinele s-au
refugiat gi unde cu multii sigurantg
se aflii gi matca; introduce fntre cor-
pul stupului gi magazin o gratie Han-
nemann; prin orificiul de hriinit a1
podigorului dii fum ca s3 goneascti
de data aceasta albina jos in cuib, iar
matca gi trfntorii rimfn in magazin,
de unde ugor ea poate fi prinsii.
Un al t mijloc de a prinde matca
este urm5torul: se fntinde un cearsaf
in fata urdinigului, care acoper5 si
scindura de zbor; se scot pe rind fa-
gurii cu albina acoperitoare care se
miituri cu peria pe ceargaf, urmirind
cu ochii grupul celor cizute, ciici
matca va fi ugor recunoscutti. Ea se
prinde cu tubul de sticlci, V.n.
fn alte tiiri, fn vopseaua cu care se
marcheazti mgtcile se pune o infim5
cantitate de izotopi radioactivi. A-
tunci matca poate fi identificatti u-
gor pe ce fagure se aflii in stup, mig-
cfnd deasupra ramelor un dispozitiv
de semnalizare t i p Geiger. Acul a-
cestuia oscileazii in apropierea spa-
tiului dintre doi faguri pe care ea se
afl5.
LUNA AUGUST
Flora melifer& din august gi cule-
sul in aceastti lunc? se prczint5, fn ra-
port cu anumite regili~ii: la munte,
inc5 in prima decadti a lunii august,
zburiitoarea mai secreteazti ceva nec-
t ar ; pe la 15 august finetele fncep 5%
fie cosite; albinele nu mai giisesc po-
sibilitiiti de cules.
fn piidurile de conifere apare une-
ori mana produsii de lachnide, V.n.,
t in generatiile de toamnii, oferind
un cules destul de bun, mai ales i n
zilele cu napti calde.
fn terenurile de culturii, la unele
cooperative agricole de productie, al-
TEHNICA APICOLA
250
LUNA AUGUST
binele g5sesc culturi de molura, Foe-
niculurn vulgare, ce mai oferti ceva
polen albinelor, foarte pretios pen-
tru acest sezon. De asemenea, in uni-
t5tile cu sector zootehnic dezvol-
t at , unde se afl5 o culturti de napi
porcegti, sau se fac doui culturi pe
acelagi teren dup5 p5ioase cu plante
pentru siloz, albinele g5sesc astfel
ceva cules de nectar gi polen de la
floarea-soarelui pusg pentru coasi gi
fnsilozare, sau porumb furajer fns8-
mintat fmpreung cu sulfina albi.
Lotul apicol semincer in gospod5-
riile unde el se aflg este o resurs5
pretioasg de nectar acum in aceast5
lung, cind in cfmp albinele nu mai
gtisesc aproape nimic. f n schimb, in
lotul acesta, unde la 15 mai s-a insg-
mintat o parcelti de sulfin5 alb5, care
fnfloregte dup5 75-80 zile, albinele
profit5 de un bun cules. La fell fa-
celia Ins5mintat5 a doua oar5 l a 15
iunie, sau dup5 rapita de toamn5,
d5 gi ea nectar din belgug, dacti in
var l a avut cfteva ploi bune. Din
plantele perene, talpa gigtei gi rosto-
golul igi prelungesc secretia pin5 pe
la 10 septembrie, iar in lotul cu napi
porcegti florile fncep s5 dea ceva
nectar de pe la 15 august, dar rnai ales
polen, inflorind permanent pin5 cfnd
cade zlpada.
-- -
Acolo unde urmeaz5 sti se planteze
In primgvara urmitoare plantele cres-
cute sub geam, cum este de pi l dl le-
vb$i ca, s b i n t a se pune acum in
august l a stratificare fn pat cald cu
nisip, pentru ca prim5vara s5 fie
transplantate direct pe teren, V.n.
Levdn?icci.
Recoltarea polenului de la porum-
bnl furajer semlnat in cultura a doua,
dup5 ridicarea plioaselor, se face
acum prin tlierea paniculului, V.n.
Polen, recoltare.
Reactivarea nucleelor rsmase din
mai-iunie din roiurile temporare. Se
scot din stupii pepinieri colectivi,
unde au stat strimtorate pin5 acum
qi igi reiau rolul lor initial de a con-
lucra independent cu coloniile de
baz5 din care au fost extrase putin
inainte de marele cules. In acest
scop cele dou5 m5tci oul fiecare in
cuibul s5u pin5 tirziu in toamn5,
cind se contopesc gi formeaz5, pentru
iernat, o colonie puternic5 de 3-
3,5 kg de albin5. Nucleul scos din
stupul pepinier se agazi intr-un corp
go1 cu podigor-separator Snellgrove,
avind urdinigul inversat ca directie
de zbor fatti de cel a1 coloniei de b a d ;
el este ajutat acum la inceput, cu doi
faguri cu puiet c5p5cit7 gata de eclo-
zionat. Avind matca tfnilri, fecun-
data de curind, 4n stupul pepinier,
cuibul s5u se extinde repede. El va
fi sustinut - ca gi colonia de bazl -
cu hran5 stirnulentti.
Culesul mierii de man& din toam-
n5, care poate s5 se iveasc5 gi fn a-
ceast5 lung fie de la salcie in regiu-
nile de balt5, fie de l a bradul alb sau
molid in cele de la munte, este bine
s5 fie dirijat de stupar in sensul ca
albinele s5 nu depoziteze aceast5
miere de calitate inferioarg pentru
hrana de iarng In aceiagi faguri In
care albinele au strins mierea bun5
de iernat, culeas5 in var5. In acest
scop stuparul retrage gi pune Pn de-
pozit fagurii plini cu miere de varl ,
iar in stupi, introduce rame goale cu
figii de faguri artificiali. Cind acest
cules fnceteazg, mierea de man5
se extrage, retrocedfnd coloniilor fa-
gurii cu miere de calitate, retragi
rnai inainte.
Controlul cantitativ g i calitativ a1
rezervelor de hrans din stupii care
n-au fost dugi in pastoral, iar albi-
nele n-au nici o perspectivl de cules,
TEHNICA APICOLA
251
LUNA AWGTJST
se face acum, pentru ca stuparul s5
gtie ce are de ales: hr5negte stupii
care nu au destule rezerve pentru
viitoarea iarn5 gi prim5varSi a anu-
lui urmgtor, sau, dac5 cuiburile sfnt
pline gi asigurate cu hran5 bun5 gi
fndestul5toare, extrage prisosul de
miere din magaziile de recolt5 peste
necesarul coloniilor sale. Mierea de
prisos ce se afl5 fn corpurileridicate
se extrage, cilci ea constituie mierea-
marfl de la sfirgitul verii; fn ea poate
s5 fie ?i din cea de man5 care nu este
bun5 pentru iernat. Procedfnd astfel,
albinele, prin stimulilri naturale sau
artificiale, vor cregte mult puiet,
rnai ales dacg au mltci tinere. In
aceast5 situatie mierea din partea
superioar5 a fagurilor de cuib se va
epuiza, dar fn schimb, la intrarea fn
iarn5, albinele vor avea corpul de
stup superior plin cu miere gi p5stu-
r5, f5r5 a rnai face vreo interventie.
Stuparii care au stupi de tip ori-
zontal, vor introduce ling5 cuib atf-
t i a faguri cu miere cilp5cit5 scogi din
depozit, pfn5 la atingerea cantitgtii
de 28-30 kg, ridicfnd din stupi toti
fagurii plini sau partial umpluti cu
rniere culeasg la sffrgitul verii, din
care ea se va extrage.
Stuparii canadieni, sovietici gi a-
mericani las5 cel putin 40 kg hran5
fn stupi cu ocazia controlului canti-
tativ gi adesea chiar gi rnai mult.
Controlul calitativ a1 rezervelor
de hran5 se face acum, rnai ales cfnd
stuparul blnuiegte c5 albinele ar fi
putut s5 culeag5 gi o cantitate de
miere de manil. Controlul se face
prin analiza rnierii, V.n., iar dacg se
confirm5 prezenta mierei de man5
fn ramele cu hran5 de rezerv5, toti
fagurii se vor extrage in fntregime
qi se vor completa cu sirop de zah5r.
Operatia aceasta este bine s5 se fac3
totdeauna cfnd stuparul a gtiut c5
in stupi a bfntuit nosemoza cu doi-
trei ani fnainte. S-a statornicit de
cercetgtori c5 albinele ies mult rnai
bine din iarni cfnd rezervele lor de
hran5 sfnt constituite din faguri c5-
p5citi cu miere maturatg provenit5
din hr5nirile masive cu zahir fn a-
ceast5 lung, fat5 de fagurii cu miere.
a c5ror component5 este Pndoielnici
gi poate avea fn ea gi miere de manSi.
Dezvoltarea coloniei in perioada de.
iarng-primilvar5 este mult rnai avan-
sat5 cfnd siropul a fost fgcut fn pro-
portie de 60% zahgr, sirop putin aci-
dulat gi deplin maturat fncg de la
sffrgitul perioadei de var5.
Hriniri masive de completarea re-.
zervelor se aplic5 atunci cind stupa-
rul nu are fn depozit fagurii cu miere
pugi fnc5 de la primul cules, qi ele se.
execut5 cu sirop din zah5r dat Pn can-
titgti mari, chiar dup5 terminarea
culesului de la floarea-soarelui, bi-
nein$eles dac5 anul a fost deficitar,.
iar cultura de floarea-soarelui nu a
putut asigura formarea rezervelor de
hran5. fn aceast5 situatie este bine.
ca stuparul s5 aranjeze in stup faguri
buni, de culoare mai fnchisl, fn care.
albinele s5 depoziteze hrana masivg
de completare gi pe care ele vor ierna
in conditii mult rnai bune decft pe
fagurii prea tineri, V.n. Hrcinire,
hr5nirea de necesitate.
Hrana de completare trebuie s3 fie
cSip5cit5 de albine cft rnai curfnd,
fnainte de aparitia frigului. Pentru
aceasta, spre sfirgitul hr5nirii de ne-
cesitate, cantitgtile date zilnic s e
micgoreaz5 treptat pin& la 100 g.
Albinele bgtrfne vor prelucra aceas-
tii hrgnire, se vor uza gi vor pieri,
fnainte de iernare, spre folosul colo-
niei.
Deschiderea urdinigului de iarn& q6
micgorarea celui de var5 se face fnc&
de acum pentru ca albinele s t gi poa-
TEHNICA APICOLA
252
LUNA AUGUST
t 5 organiza hrana de completare
acolo unde ele igi aleg loc pentru
ghemul de i arni gi in raport de cu-
rentii din stup. fn consecint5, api-
cultorul micgoreaz5 urdinigul de jos
din ce in ce mai mult, aga fncit
cel mai tirziu la 1 septembrie el s5
fie inchis definitiv, iar albinele s5
circule numai pe cel de sus.
Micgorarea urdinigurilor care pin5
acum au stat deschise pe toat5 lati-
mea stupilor, vorbind de cei verticali,
trebuie f5cuti agezfnd reductorul cu
urdinigul mic, mai ales cind stupii
ee hr5nesc pentru completarea rezer-
velor. Nucleele ajut5toare de ase-
menea vor avea urdinigul de cel mult
30 mm, cu distantiere din cuie pen-
t ru a le feri de d5un5tori.
Refnnoirea m8teilor. M5tcile ti-
nere, care obignuit se dau coloniilor
~ p r e sfirgitul verii in timpul celui
de-al. doilea cules, deci la floarea-
soarelui, ar fi trebuit date neap5rat
pin5 acum. Totugi chiar gi in luna
august ele se pot da, pentru ca sii
depun5 mult puiet pin5 tirziu in
toamn5. Cu m5tcile virstnice inlo-
cuite, se fac nuclee ajutltoare care
dau gi ele ceva albin5 tin5r5 pin5 in
octombrie cind, ori sint sacrificate,
ori sint p5strate s5 ierneze in afara
ghemului.
Alegerea nueleelor ajutiitoare care
rgmin s& ierneze in stupi al5turi de
coloniile de bazii se face de pe acum,
qi anume cele care au m5tci neuzate
iji care au dat dovad5 de prolificitate
$n cursul sezonului respectiv. Aceas-
t a ins5 numai in cazul c5, stuparul
vrea s5 vind5 in primgvara viitoare,
in aprilie, colonii mijlocii.
Cregterea tbzie de miitci se poate
face gi la inceputul acestei luni, dac5
afar5 este ceva cules, dar in general
ele nu sint de valoarea celor n5scute
On iunie gi iulie. Rezultate multu-
mitoare in aceast5 privintg pot avea
cei care ridici patru rame cu puiet
deschis in corpul superior, izolat de
cel de jos cu un podigor Snellgrove,
care are o mic5 gratie in loc de pinz5
metalic5, precum gi cu un corp de
miere. Albinele de sus primesc bot-
ca c5p5citi din cregterea de selectie
gi igi scot o matc5 tin5r5 care iese la
imperechere prin micul urdinig de
iarn5. Cind ea incepe s5 ou5 gi are
puiet pe doi faguri, se retrage gratia
podigorului Snellgrove ; ambele m5tci
ou5 un timp in stup, ping cind cea
bl t ri n5 dispare. M5tcile acestea pe
ling5 c5 vor da o generatie de puiet
pentru iernat, igi vor ar5ta folosul
lor mare in primgvari cind cuibul
lor va fi mult mai extins decit a1 stu-
pilor cu m5tci virstnice.
Reactivarea ouatului unor miitci
care ~ i - a u restrins activitatea prea
curind, ceea ce se remarc5 uneori. in
aceast5 lung - se remediazii dac5 se
dB coloniei sau nucleuJui respectiv
un fagure cu puiet nec5p5cit far6 al-
bina acoperitoare. Albinele incep s5
hriineascg abundent matca cu liip-
tigor; ea igi reactiveaza ouatul gi-1
va prelungi pin5 tirziu in toamnii.
Cgldura fn cuib trebuie s i riimi-
nii constant5, neinfluentatii de nop-
tile reci ale lunii august gi septem-
brie gi deci matca s5 nu fie stinghe-
rit5 in extinderea elipselor cu puiet,
V.n. Cuibul, psstrarea caldurii. fn
acest scop, stuparul va mai lua ur-
miitoarele miisuri:
- peste podigor va ageza perna
protectoare, care de altfel nu trebuie
sii lipseasc5 nici chiar vara;
- se restructureaz5 cuibul trecind
spre margini fagurii cllditi din anul
curent care au ceva puiet. Ei se vor
retrage cind puietul a eclozionat. fn
mijlocul cuibului se agazi fagurii de
culoare inchis5, cu o coroan5 de mie-
TEHNICA APICOLA
253
LUNA AUGUST
re sus. M5tcile ou5 cu predilectie pe
.acegtia, c5ci p5streaz5 mai bine c51-
aura. La stupii multietajati corpul
.de pe fund, pe care va ierna colonia,
va avea numai faguri de culoare in-
.chis5 ;
- va reduce urdinigul de jos pin5
.eel mult la 4-5 cm, dar se va des-
.chide cel de sus;
- la stupii cubici cu fund mobil,
.se schimb5 pozitia din pat rece, in
pat cald. Aceast5 modif icare trebuie
f5cut5 inainte ca stuparul s5 inceap5
hr5nirea de completare sau cea de
stimulare, pentru ca albinele si-qi
poat5 organiza viitorul cartier de ier-
nat, cit gi mierea, in raport cu noua
pozitie a fagurilor fat5 de urdinig, V.n.
Cuibul, agezarea ramelor. La o ast-
fel de agezare ins5 nu se preteaz5
atbpul multietajat, care are o form5
dreptunghiularg.
Hranirea de stimulare incepe din
vreme, fie transportind albinele in
pastoral la un cules de toamn5, sau,
Pn lipsa acestuia, stupina se izoleaz5
l a o distant5 de 4-5 km de oricare
al t a din vecingtate, f5cindu-se stimu-
larea in natur5, V.n. Hrcinirea. Dac5
nici aceast5 conditie nu poate fi satis-
f5cut5, stimularea se va face pe loc,
in stupi, de preferat cu sirop. La ali-
mentatia de stimulare, care se face
at i t coloniilor de baz5 cit gi roiurilor
ajut5toare-temporare, trebuie ca albi-
nele s5 aib5 la dispozitie insemnate
cantit5ti de p5sturl in stup or polen
in natur5 sau inlocuitori proteici,
V.n. Polen.
Alimentatia stirnulent5 in doze
mici urmeaz5 intotdeauna, dup5 ce
mai fntii s-a f5cut cea de completare a
rezervelor de hran5 in stup, acolo unde
a fost nevoie s5 se intervin5. Cind se
incepe, stuparul pune in mijlocul cui-
bului 3-4 faguri goi gata claditi din
cei de culoare mai inchisti, stropiti cu
sirop, pentru ca matca s i ai bs loc
unde s5-gi extind5 puietul. Alimenta-
t i a stirnulent5 poate fi f5cut5 acum
in conditii bune gi cu zah5r tos, V.n.
Hrdnire, zahir tos. Cea rnai bun5 se
face ins5 acum prin desc5pScirea fa-
gurilor cu putin5 miere; ei se pun
dincolo de diafragm5 ; albinele nu nu-
rnai c5 se hr5nesc stimulent, dar com-
pleteazl cu aceasti5 miere celulele goa-
le din fagurii pe care viitorul ghem
va ierna, V.n. Hrdnire.
Adaosul medicamenbs contra nose-
mei se face acum cind coloniilor li s5
d5 hran5. Este de preferat s5 se faci
o dat5 cu ea, c5ci dozele fiind zil-
nice gi reduse, albinele consum5 zil-
nic integral siropul medicamentos gi
nu-1 depoziteazi. Pentru a preveni o
eventual5 infectare cu loca in timpul
pastoralului este recomandabil, ca o
data cu alimentatia stimulentil fn
toamn5 s i se dea preventiv de citeva
ori sirop de streptomicing. V.n. Loca.
Trierea fagurilor care urmeaz5 s i se
p5streze pentru campania anului vii-
tor, sau a celor ce trebuie s5 se dea
la topit in iarn5, se face acurn. Ope-
ratia aceasta este ugurat5 dac5 pe
speteaza superioar5 a ramelor este
inscris anul cind ei au fost cl5diti.
Unii dintre ei au oarecari cantit5ti
de p5stur5 care trebuie recuperatg.
Aceia vor fi insemnati gi bine p5strati
pin5 in luna ianuarie, cind se extrage
p5stura pentru stimularea de primti-
var5 a coloniilor, V.n. Tehnica api-
cold, luna ianuarie, extragerea p5s-
turii.
Sulfurarea fagurilor puai la pgs-
trare se face imcdiat dupti ce ei au
fost retragi din cuib, pentru a preveni
atacul ggselnitei, V.n. Afumdtor cu
sulf. Fagurii se vor pune l a sulfurat
stropifi cu ap5 ; aceasta se va combina
cu vaporii de sulf rezultind acidulsul-
TEHNICA APICOLA
254
LUNA SEPTEMBRIE
furos, care este o substant5 toxic5 ce
distruge spsrii de nosema V.n. Sulf.
Procurarea fagurilor artificiali se
face de cu toamn5, pentru c5 acegtia,
cu cit vor avea o vechime de fabri-
catie rnai indep5rtat5, cu at i t rezis-
tenta lor va fi rnai mare, V.n.
Faguri artificiali.
Ridicarea magazinelor de reeoltH,
acolo unde nu rnai este nici o n5dejde
de cules, nu trebuie s5 rnai intirzie,
c5ci acum cuibul este influentat in
r5u printr-un spatiu prea extins. Ma-
gazinele au stat pe stupi pentru a
feri fagurii de atacul ggselnitei. Acum
in&, in august, fagurii se supun fie
sulfuriz5rii, fie vaporizarii cu acid
acetic glacial, V.n. sau cu tetraclo-
rur5 de carbon.
LUNA SEPTEMBRIE. fn aceast5 lung
rar rnai g5sesc albinele ceva de cules.
f n regiunile viticole albinele culeg
suc de la struguri, din bobitele ples-
nite sau cele sfigiate de viespi, V.n.
Impulsionarea cregterii de puiet la
coloniile rnai reduse dar cu m5tci tinere
intrate de curind Pn productie, se face
in afar5 de stimulare aplicind toto-
data gi o metod5 foarte drastic5 care
d5 rezultate bune. Aceast5 metod5 re-
comandl s5 se ia t ot puietul c5p5cit si
deschis, f5r5 albina acoperitoare gi s5
se incredinteze provizoriu unei colo-
nii puternice care s5-1 creasc5, tinind
seama in ce stup s-a pus. Albinele,
vgzindu-se v5duvite de puiet in prag
de iarn5, hr5nesc cu disperare matca
gi aceasta Pn scurt timp acoper5 supra-
fete mari de faguri cu puiet, cu condi-
t i a ca fagurii introdugi in locul celor
cu puiet retragi s5 fie de culoare in-
chis5. La sffrsitul lunii septembrie,
colonia cu populatie redus5 primegte
de la cea puternic5 un num5r de fa-
guri cu puiet cu elipse aproape egale
cu cele ce ea le-a primit la inceputul
lunii. fn felul acesta colonia, ce fusese
cu populatie redus5, intrii in iarn5 cu
o mare populatie, aproape toat5 for-
mat5 din albine tinere n5scute in
toamn5, c h i albinele bgtrine, in
urma efortului fiicut cu hr5nirea in-
tens5 a puietului, pier inainte de a
intra in iarn5.
Culesul de miere fn regiunile viti-
cole, care de multe ori este foarte
abundent obtinindu-se 10-15 kg mie-
re de fiecare colonie rnai ales in anii
rnai ploiogi, se organizeaz5 de stupari
cu deosebit5 atentie pentru ca in cuib
s5 nu se acumuleze prea mult5 miere
din mustul strugurilor, care uneori d5
o ugoar5 diaree coloniilor, cind r5mi-
ne in faguri ca hran5 de iarn5.
La stupii de t i p Dadant-dublu se
strimteaz5 cuibul cu atitia faguri citi
sf nt ocupati cu puiet gi cumiere c5p5-
cit5, retr5gPnd in depozit pe cei goi
sau partial ocupati cu miere de flori.
Deasupra cuibului FR agaz5 un corp cu
faguri goi gata cl5dlti sau un magazin
de recolt5 pentru depozitarea recol-
tei de l a struguri; la stupii orizontali
se fmping fagurii cu puiet spre latura
opus5 urdinigului, agezind in dreptul
acestuia faguri goi gata clgditi, in
care albinele se vor gr5bi s5 string5
nlustul transformat in miere. Aceasta
are o culoare deschis5, pl5cut5 la gust
gi apreciatg de consumatori. Trebuie
at rasl atentia viticultorilor c5 albi-
nele, culegind mustul din boabele sf 1-
giate de viespi sau din cele supracoapte
le fac un mare serviciu (V.n. Viespi)
c5ci mustul care s-ar scurge pe boabele
s5n5toase ar atrage pe el diferite ciu-
perci, in special ale mucegaiului, care,
pot compromite cu totul recolta de
vin. Albinele nu pot rupe pojghita
strugurilor cu mandibulele lor, care
sint ca nigte lop5tele lgtite, netede gi
f5r5 zimti. Aceast5 lucrare o pot face
numai viespile.
TISRNICA APICOLA
255 LUNA OCTOMBRIE
Extractilr mierii culeas5 de albine
in luna precedent5 cit gi in septem-
bsie se face numai in stupinile care
au fost deplasate in stupgrit pastoral
i n regiuni cu un bun cules gi care au
d.at naiere-rnarfg. Ceea ce albinele au
adunat in cuib nu se extrage, decit
dac5 albinele au acumulat acolo mult5
miere de man5, V.n.; aceasta se ex-
trage integral, completind necesarul de
hrang cu sirop de zahgr, V .n. Hriinire.
Echilibrarea rezervelor de hrani din
cuiburi se amin5 pentru luna octom-
brie, cind se vor face gi pregztirile de
isrnat .
Furtigagul intre albine este de te-
mut in aceast5 lung, cgci acum, in
toamn5, el are o caracteristicg deose-
bit5 gi anume: dac5 furtigagul nu este
observat imediat gi deci stuparul nu a
luat m5surile de rigoare, V.n. Furti-
qag, coloniile care r5min orfane Pn
urma atacului unui stup, nu numai
cii nu luptg sg-gi apere agoniseala de
hoate, dar albinele lor se asociaz5 cu
atacatoarele gi duc fn stupul acestora,
pin5 l a ultima pic5tur5, toate rezer-
vele de hran5. Stuparul va rimine
surprins gi foarte incurcat cPnd va
afla stupi fntregi pustiiti, goi, f5r5
albine gi provizii. El este inclinat a
crede c5 aceste colonii au roit dato-
rit5 foamei gi lipsei de hran5, cPnd
de vin5 este furtigagul. Acum el este
cu at i t mai primejdios, cu cit coloniile
hoate o data pornite pe aceastl cale,
atacg gi alte colonii, V.n. FurtQagul.
Adunares materialelor neeesare pen-
tru iernarea stupilor ca paie, frunze
uscate, carton gudronat, papurl pen-
tru saltelute exterioare, se poate face
ln aceastl lung in care stuparul are
putin de lucru, ~n afar5 de supraveghe-
rea coloniilor.
Prepararea hidromelului Pncepe o
dat5 cu recoltarea strugurilor copti
mai ales cind se folosegte metoda fer-
mentatiei cu fermenti de la struguri,
V.n. Hidromel, metoda Godon.
Plecarea prigorilor. Aceste pbgr i
pleac5 inceplnd cu primele zile ale
lunii septembrie, incit in cel mult zece
zile nu mai r5mfn pe l a noi. f n schimb
pagubele ce le fac in stupini sint insem-
nate. Stuparii s5 fie atenti, iar dac5
invazia este prea mare gi paguba de
albine la fel este bine ca s5 inchid5
stupii, de dimineata pin5 la orele 18,
adipind abinele, aga cum se procedea-
zri in timpul pulverizilrii insecticide-
lor, pentru o zi sau doul, V.n. Toxi-
coza. Altfel mii de albine vor c5dea
victime sigure, c5ci aceste pgsgri sint
foarte indrgznete, mai ales cind sfnt
infometate ; atunci coboar5 in prisac5,
stau pe stupi gi devoreaz5 zbur5toa-
rele chiar de la adgpgtor, V.n. Ddu-
niitorii albinelor, prigoria.
LUNA OCTOMBRIE
Albinele, neg5sind nimic in cimp,
igi economisesc fortele, stau mai tot
timpul fn stupi. Numai in zilele cu
soare, cele tinere, n5scute Pn ultimele
s5pt5mini ale lunii trecute, igi fac zbo-
rul de recunoagtere. SEnt rare m5tcile
care in octombrie nu gi-au fncetat oua-
t ul ; cele care mai depun in& ou5 in
cuib sint demne de relevat gi trebuie
t i nut e in evident5 pentru luor2irile de
selectie ale anului viitor.
f n stupi, albinele igi preggtesc car-
tierul de iernare, mutind din fagurii
m5rginagi o parte din miere, in lo-
cul ales pentru iernare.
Tratamentul contra pgduchilor, cu
fenotiazing, la coloniile care au ase-
menea paraziti, se face acum, c5ci
puiet nu mai exist5 in cuib gi chiar
dac5 ar f i , tratamentul nu-1 afec-
teaz5, iar m5tcile care ar intra in
iarn5 cu ei ar sl5bi gi nu ar Pncepe
ouatul decPt tlrziu in prim5var5,
TEHNICA APICOLA
256
LUNA OCTOMBRIE
dacI mai rezistg 5% vietuiasc5 pin5
atunci, V.n. Ddundtorii albinelor, p3-
duchii (Braula) .
Contopirea roilor artificiali rsjutg-
tori g i temporari cu coloniile de baz5
se executs acum la sfirgitul acestei
luni, cBci fn cuiburi puietul este
putin. Se dB posibilitatea ambelor
unitgti contopitc s5 se acomodeze
gi s5 formeze peste putin ghemul
de iarn5. Coloniile de baz5 ce au
primit populatia roiurilor, care s-au
format din ele, acum au devenit
fozrte puternice, cu cfte 3-4 kg al-
Ling; ele ierneazg in cele rnai bune
conditii gi cu un consum de hran5 re-
dus, fn raport cu puterea lor. De ase-
menea, coloniile care nu depggesc
cinci intervale de albine nu merit5
s5 fie 15sate s i ierneze independent.
Este de preferat ca ele s5 fie conto-
pite, ca s5 formeze colonii puternice,
cfte dou5 gi trei la un loc. Numai cele
care au 3-3,5 kg de albin5 tin5rg pot
face fat5 viitorului cules timpuriu
din luna martie-aprilie, avfnd adu-
na t l gi rezerva lor de hran5 Intr-un
total de 25-30 kg miere gi suficient5
p5stur5. Cu fagurii cu miere rgmagi
de l a roiurile contopite se pun l a de-
pozit de fiecare roi cfte 2-3 faguri in
greutate total5 de 10 kg mierecZip5-
ci t l , cu care viitoarele roiuri se v o i
alimenta in luna martie, cfnd ele se
vor reface, iar din fagurii disponi-
bili se extrage integral mierea. Goliti
fiind, ei se pun la pgstrare feriti de
d5ungtori, V.n. Faguri, pgstrarea lor.
Mgtcile disponibile se pun fn coli-
vii s5 ierneze in afara ghemului, V.n.
Mdtci, iernare.
fnlilturarea goarecilor, care igi
cautg loc cald pentru iernat gi care
pot piltrunde cu ugurintg in stupi, in
noptile reci cfnd urdinigurile sfnt
largi, va fi efectuatg dac8 se vor pune
acolo gr5tare de tab15 zimtate cu des-
chideri de cel mult 5 mm sau inchizg-
toare de urdinig reglabile.
Revizuires exterioarg a stupilor,
chituirea gi vopsirea este bine s5 se
fac5 fn aceasti5 lun5, fn zilele cu soare
mult, cind nu ploug, V.n. Vopsirea
stupilor.
Capacele, mai ales, trebuie repa-
rate, in special cele care sfnt fnvelite
cu carton gudronat gi care se deterio-
reaz5 ugor in timpul transporturilor la
stup5ritul pastoral. Umezeala din tim-
pul iernii in stup va fi mult m5rit5
dac5 apa pgtrunde pe sus, fn care caz
coloniile vor ierna cu pierderi insem-
nate.
Precizarea spatiului din stup nece-
sar pentru ghem se face dupI cel putin
zece zile de la contopirea celor dou5
unittiti, adicg a coloniei de baz5 cu
nucleul ei aj ut i t or gi anume: fntr-o
dimineat5 rece, cu 9-10C, pe la
orele gase, cfnd albinele simtind apro-
pierea timpului friguros se concen-
treaz5 pe faguri, apicultorul ridic5
podigorul gi num5r8 cfte intervale
dintre faguri ocupg, notfnd In partida
fiecgrei colonii aceast5 observatie.
Cind stuparul va face operatiile de
agezare l a iernat, va tine seam5 de
observatia fgcutai acum gi va l5sa in
stup cu doi faguri mai putin, pentru
a sili colonia sii se concentreze fn-
tr-un ghem cft mai compact.
Orfnduirea hranei g i a euibului ile
iarnil se va face dupl precizarea spatiu-
lui ocupat de colonie. Operatia de
orinduire nu trebuie s3 fntirzie! pen-
t ru ca albinele 55-tji organizeze slngure
locul ghemului de iernare tji eventual
s i transporte o parte din mierea din
fagurii msrginagi fn cei de sub ghem,
V.n. Iernare.
Apicultorul va interveni Insi cft
rnai putin posibil gi se va feri sti schim.
be aranjamentul fgcut de albine in
vederea iern5rii. El e fgi fac obignuit
TEHNICA APICOLA
257
LUNA OCTOMBRIE
ghemul de iarn5 in locul unde stupul
le asigurii conditii optime pentru p5s-
trarea cgldurii, cerindu-le un consum
de hranii gi energie cit mai redus. 111
principiu, in cuibul de iarn5 nu tre-
buie Iiisat nici un fagure go1 complet,
ci ni ~mai din cei care au cel putin 2 kg
miere in partea superioarg. In felul
acesta albinele stau nu numai pe por-
tiunea de jos a fagurelui cu celule
goale, ci acoperii bine qi jum6tatea
superioarii a lor ce au celule cu miere
care, o dat a ce este acoperitii gi bine
inc5lzit5, constituie un acumulator
radiant de c5ldur5 in iarn5. fn afar5
de aceasta, ghemul, in care albinele
ocupri celulele goale din partea infe-
rioar5 a fagurilor, are un volum mai
redus, cgci 50-60% din albine stau
in iilteriorul celulelor goale. In cuib
stuparul nu va aqeza decit faguri care
au o vechime de cel putin doi ani,
de culoare inchis5, ce t i n albinelor
rnai bine de cald, iar matca ou5 chiar
in iarn5 cu predilectie in ei. Limita-
rea spatiului pentru cuib se face cu
diafragma aya cum s-a ar5tat rnai sus.
Dac5 mai r5mine spatiu go1 in stup,
el se umple cu materiale termoizo-
latoare nehigroscopice, pleav5, cPl$i,
talagi fini de lemn, care s6 stea in-
foiate. Dac5 materialul ar fi prea
indesat, el va presa diafragma care
va prinde intre ea gi ultimul fagure nn-
meroase albine, ce vor ranline acolo
imobilizate, dac5 nu chiar strivite.
Iatii cum se face o r i n d u i r e a
p e n t r u i e r n a t a c o l o n i -
i I o r in cele trei tipuri de stupi de
la noi:
I ) Slupii multietajali cu populatii
unite avind 3-3,5 kg albin5 urmeaz5
sB ierneze cu un cuib pe dou5 corpuri,
sau, prin exceptie cu trei corpuri, nu-
rnai la cele care sint foarte puternice.
Obignuit cei care pin5 la toamn5 au
st at pe trei corpuri, au acum corpul
inferior aproape golit de miere; al-
binele ridicg de acolo resturile de
miere, completeazri corpul a1 treilea
de sus, iar restul i l pun in cel mijlo-
ciu, unde igi organizeazs ghemul. Deci
corpul de pe fund nu rnai trebuie s5
r5min5 acolo, se retrage, iar colonia
r5mine si5 ierneze pe dou5 corpuri:
cel de sus este plin cu rezerve de miere
gi cel putin doi faguri cu plstur5 -
aproximativ 20-25 dm2, put in late-
ral dar In directa apropiere a ghemu-
lui. Acolo este binc s5 ramin5 la mij-
loc doi faguri plini pe jum5tatea supe-
rioar5 cu miere. hlatca nucleului se
retrage int.r-1111 stupugor de iernare pe
trei rame mici, V.n. ~Jfatca, iernare, cu
o micii parte din albina nucleului, sau
in colivii model S.C.A.S., iernind-o
in afara ghemului. ITnirea ambelor
unit5ti se face punirld provizoriu in
locul podigorului un ziar giiurit cu
un cui, V.n. Unirea albinelor.
Ghemul de iernare se va forma in
corpul de pe fund. Cind mierea din
Sagurii de acolo se va sfirgi; albinele
vor dep&gi spa!,iul intcrmediar dintre
corpuri gi se vor alimenta din plin
din rezervele acumulate in corpul su-
per ior .
Aceast5 orinduire este cea rnai
simp15 qi rnai bun5 pentru iernat, rnai
ales la stupii m~l t ~i et aj at i . fn S.U.A.
- patria acestui t i p dc stup - sint
apicultori care ierneax5 colonia pe
cite trei corpuri de st.upi ( J o h n
L o n g). G. L. F a r a r organizeazg
iernarea stupilor pe cinci corpilri dar
cu familii puternic unite. Num5rul lor
este in raport cu greutatea coloniei
pus5 la iernat, format5 din contopi-
rile a dou5-trei colonii care ierneazg
cil cite 45-60 kg miere. Cunoscutul
cresc5tor de m5tci din S.U.A., C a 1 e
R . G., precizeazii chiar c5 ,,pentru
majoritatea iernilor pPn& in perioada
dinaintea culesului din anul urrniitor,
1; - A.B.C .... Apicol vol. I1
TEHNICA APICOLA 258 LUNA OCTOMBRIE
rezerva abundentg trebuie s5 fie de
circa 100 pfunzi", adi ci 45 kg. Stu-
pii puternici cu aceste mari acumu-
l5ri de hran5 sint organizati numai
in regiuni unde sint culesuri bogate
de la infloririle foarte timpurii in pri-
m5var5 ca masivele de salcie, conti-
nuate cu un cules de la livezi cu pomi
fructiferi gi apoi de p5guni sau flnete
cu trifoiuri, sulfina alb5 etc. Acolo se
pot realiza productii record de cite
150-200 kg miere de stup pe an.
fn aceste situatii coloniile au puiet
pe 3-4 faguri la mijlocul lui ianuarie.
Colonia consum5 din marile rezerve
l5sate din toamn5, plus stimularea
pe care apicultorul o face o dat5
pe s5pt5min5, aga cum procedeaz5
H. S c h ii f f e r in Canada, V.n.
Hrcinire, stimulare de prim5var5.
La coloniile foarte puternice care
ierneaz5 pe trei corpuri din care cel
de sus este plin cu miere cGpBcit5, se
fnchide complet urdinigul de jos, se
las5 deschis cel rotund de 2,5 cm din
corpul de mijloc, cit gi cel de sus, de
sub podigor. In felul acesta ghemul
se formeaz5 intre corpurile 2 gi 3,
ocupind spatiul liher dintre acesta gi
cel superior, iar in corpul de jos se
E
5streaz5 o anumi t l proportie de
ioxid de carbon care inlesnegte o
hung cji linigtit5 iernare albinelor ;
schimbul de aer se face intre cele dou5
deschideri superioare.
Unii stupari canadieni, care pun la
iernat numai colonii foarte puternice
cu mari rezerve de hran5 gi in cel
putin dou5 corpuri, deschid un urdi-
nig de 5017 mm t5iat in partea de jos
a corpului superior in peretele frontal,
urdinig care va avea o scinduricg de
zbor viu colorat5 gi cu totul diferitg
fat5 de culoarea stupului. Este nevoie
s5 se ia aceast5 m5sur5 pentru c5 in
primgvar5 pozitia acestui urdinia va fi
inversat5 Pntr-un unghi de 180, deci
urdinigul ajunge atunci in spatelestu-
pului, de unde vor zbura albinele. Cele
care-1 vor c5uta atunci in fat5 qi nu-1
vor ggsi acolo, flcind zborul fn jurul
stupului, 11 vor descoperi ugor orientin-
du-se dup5 aceast5 scinduricl de zbor
a ciirei culoare vie o cunosc qi le atrage
atentia.
Alegerea locului acestui urdinig tn-
tre cele dou5 corpuri are rostuls5u:
obignuit coloniile din stupii multie-
tajati, intrate in iarn5 puternice,
ocup5 dou5 corpuri, iar cea rnai mare
parte a ghemului st 5 masat5 intre cele
dou5 corpuri, jos avind rame cu putin5
miere gi multe celule goale in care
stau albinele, iar sus stnt marile rezer-
ve de hran5. fn aceast5 situatie albi-
nele se agaz5 la acest urdinig intr-un
dispozitiv de ap5rare contra frigului,
mai ales in primgverile reci, formind
perdele succesive mai fnghesuite sau
rarefiate in raport de cerintele de aer
gi cSldur5 ale coloniei.
Stuparul va avea ins% grij5 ca in
iarn5 acest urdinig si3 nu fie troienit
de z5pad5 gi, mai cu seam5, sii nu
fie astupat cu gheata ce se formeaz5
din vaporii care iegind din stup se
condenseazs acolo.
Cei care au stupi cu colonii rnai re-
duse de 2-2,5 kg albinci vor ierna colo-
niile ageztnd suprapugi stupii multie-
tajati cite doi (perechi) sub acelagi
capac, fiecare colonie stfnd t ot pe cite
dou5 corpuri cu rezerve insemnate de
hran5 in corpul superior a1 fiecgreia.
Agezarea lor la iernat se face astfel:
prima colonie cu dou5 corpuri st5 pe
fund tji are deschis urdinigul obignuit
de jos. Peste aceast5 colonie se agaz5 o
pinz5 metalic5 dubl5, V.n. Separator
dublu. Peste separator se pune cea de-a
dou5 colonie t ot cu dou5 corpuri, peste
care, sus, vine podigorul cu t5ietura
din centura lui drept urdinig, pentru
TEHNICA APICOLA
259
LUNA OCTOMRHIE
evacuareavaporilor din stup. Sub aces-
t a din urm5 se fixeaz5 scinduricade
zbor viu coloratii. Cele dou5 nuclee
ajutiitoare a celor douii colonii, stind
intr-un singur corp de stup, se agaz5
ileasupra, desp5rtite cu podigor Snel-
lgrove din placaj. Ele trebuie s5 fie
hine populate, avind cite 5-6 inter-
vale de albine intre faguri, 15sindu-le
si lor 12-15 kg hran5.
Stupii vor fi aranjati la adiipostul
unei perdele de protectie, ori ling5 un
gard inalt, magazie etc., pentru a fi
feriti de vint, cu urdinigurile indrep-
tate spre sud, V.n. Iernare.
Cind coloniile di n stupii nzultieta-
jati au populatie numai cle 1-1,5 kg
albinci, ele se contopesc cite dou5 sau
chiar cite trei, punind miitcile disponi-
bile s5 ierneze in afara ghemului -
v. Unirea albinelor. In felul acesta
ele ajung s5 formeze colonii puternice
de 3-4,5 kg albinii, care vor ierna
asa cum s-a ar5tat mai sus.
2) Stupii verticali Dadant-dubli f o~l i
cu douH corpuri in varci, avind fundul
perfect pgtrat yi agezati inc5 din au-
gust in pat cald, cu colonii puternice
insumind 3 kg albin5, ocup5 un sin-
gur corp plin cu miere in faguri inter-
calati cu altii cu miere pin5 la jum8-
tatea superioar5; ei primesc deasupra
un magazin de recolt5 cu faguri plini
cu miere. Ramele in acest magazin
sint din cele cu celule de albin5 lu-
ergtoare. Colonia are la mijloc doi
faguri cu p5stur5. Ghemul se formea-
zri in partea superioar5 a fagurilor din
corp, ocupind gi intervalul dintre
acesta gi magazin. Ea st 5 in acest unic
corp avind miere in direct contact,
iar rezerva mare aflindu-se sus in ma-
gazinul de recolt5 plin. Ghemul se va
forma intre acegti faguri, f5cind schim-
bul de albine pe sus, prin spatiul inter-
mediar dintre corp gi magazin. Urdini-
i;ul de jos se inchide, dar se ]as5 des-
chis cel din mijloc gi cel de sus de
sub podigorul inversat. Aceasta este o
metod5 mult folositl in Cehoslovacia
gi apartine prof. T o m s i k . Aerul
circul6 liber intre fagurii cuibului,
constituind acea iernaie aerat5 ,,luf-
tige UberwinterungU, cum este denu-
mit5 aceast5 metodd. Pierderile de
albine in iarn5 sint foarte reduse, f5r5
urme de diaree si far5 umezealg in
stupi.
Coloniile lnai putin puternice din L
stupii Dadant, care au 2,5-2 kg al-
bin5, vor ierna tot intr-un singur corp
de stup dar avittd o a doua colonie
qezat d deasl~pra, de o putere egal5. fn-
trucit amindouii au hran5 suficienti
in faguri, nu este nevoie de magazin
de recolt5 pentru iernare. Albinele vor
forma ghemul intre fagurii plini cu
miere intercalati cu al t i i plini in ju-
m5tatea superioar5 a lor.
Un astfel de aranjament este ci t se
poate de favorabil pentru o bun5 ier-
nare, c5ci albinele ocupi fagurii plini
cu miere dac5 au in directalor vecin5-
tate faguri cu celule goale. Albinele
vor ocupa aceste celule goale prefe-
rind s5 stea cu corpurile introduse in
ele, formind o mas5 radiant5 de c51-
dur5, ciici acolo fiecare fagure cu ce-
lule goale in jum5tatea sa inferioar5
constituie o p5tur5 groas5 de 22 mm
format5 din corpurile calde; ele se
leag5 de p5turile groase cu albinele
dintre spatiile celorlalte rame vecine,
formind o mas5 compact5. fn felul
acesta mierea din ramele invecinate
se inciilzegte. Cercet5torul german
Budel spune c5: ,,eel mai bun material
c5lduros pentru albine este mierea
c5p6cit5",gi deci se intelege ugor cft
de bine va ierna un ghem de albine
intr-un astfel de aranjament.
Stupii Dadant cu colonii de 1,5-
1,s kg albinii gi pe care unii apicultori
ar dori totusi s5 nu-i uneascl in vede-
TEHNICA APICOLA
260 LUNA OCTOMBRIE
rea plstrtirii efectivului, trebuie s6
iernize neaptirat deasupra unei colo-
ni i puternice in dispozitivul descris
mai sus, dar cu un numtir de faguri In
cuib at i t cit colonia poate sti acopere.
f n golul rtimas se agazti perne laterale
din tifon cu talag fin de iemn. Colo-
nia de sus va avea deschis ur di ni ~ul
superior rotund cu scindurica de zbor
viu coloratii gi variatti fatti de culoarea
corpului de stup. Deci colonia de jos
ce ierneazti fntr-un corp, va primi sub
acelagi acoperig o a doua colonie de
care va i i desptirtitti printr-un podi-
?or-separator t i p Snellgrove sau sepa-
rator dublu di n pPnz5 de sirmti. Ele
vor ierna cu acelagi aranjament de
rame descris rnai BUS, deci rame pline
cu miere vi p6stur6 alternfnd cu altele
cu 59% celule goale. Ghemurile am-
belor colonii Igi vor imprumuta reci-
proc cilldura care trece de jos l a cea
l e sus prin orificiul dreptunghiular
din mijlocul podigorului sau prin
pinza metalicg.
Drept urdinig pentru colonia cic jos
se deschide dopul din fat5 at podigoru-
lui-separator Snellgrove, inchizind ur-
dinigul de jos a1 acestuia, iar coloniei
agezatti deasupra i se pune podigorul
inversat, cu scindurti de zbor viu colo-
rat5 cu deschiderea sus de 6015 mm
prin care se fac suficiente schimbtiri
de aer gi eliminarea vaporilor din stup.
Din descrierea diferitelor aranjtiri
ale cuibului pentru iernare apare vizi-
bil grija ce stuparul trebuie sti o aibg
pentru alegerea urdinigului. De cind
cercet6torul german Biidel a fticut ter-
mometr6ri in diferite zone ale stu-
pului, In interior ai exterior, s-a sta-
tornicit cti cea mai rece p6turti de aer
este cea de l a suprafata p6mintului
pin6 l a intiltimea de 0,50 m. Deci
trebuie evitat ca urdinigul stupului
in iarnti sS fie plasat in aceast6 zon6
rece. De aceea fecomandarea ce se face
insistent, este ca urdinigul de iarns
sti fie cel rotund de sus. La coloniile
foarte puternice se las6 deschis gi cel
de sub podiaor. Cum albinele iqi aran-
jeaz5 ghemul de iarn5 in apropierea
urdinigului rotund, acolo ele pot face
o filtrare a aerului cind el este prea
rece; atunci, albinele se agaz6 in per-
dele succesive dense, intre care aerul
se mentine ftirii variatii brugte ; aceasta
imp jedic6 partial gi formarea um idi-
ttitii exagerate IF stup.
3) S t u p i i o r i z o n t a l i cu
c o l o n i i p u t e r n i c e , care au
3-3,5 kg albinti, vor ierna la una din
cele douti margini laterale unde se
aflti gi urdinigul principal, avfnd ra-
mele agezate in pat rece fat6 de urdi-
nig. Dispozitivul rezervelor de hranti
este acelagi ca la stupul vertical du-
blu descris mai sus, adic6 cu rame
pline cu miere alternind cu altele
pline pe jum6tatea superioarti cu p6s-
turti gi miere, la mijlocul cuibului.
In felul acesta colonia nu trebuie sti
se mai deplaseze h iarn6 dup6 hran6,
care este prea suficient6 pentru ea
intr-o astfel de agezare. fn schimb,
in primsvarti, la un cules foarte tim-
puriu cum este ace1 de la salcie gi li-
vezi, colonia are spatiu suficient pen-
tru depozitarea recoltei far6 ca stu-
parul s5 mai intervinti.
Coloniile rnai mici de 1,8-2 kg
albind vor ierna cite douti in acelagi
stup cu dublu separator din pfnz6
metalic6. V.n. Ramele ocupate 314
cu miere vor fi ling5 ambele p6rti ale
separatorului, c6ci acolo se vor fixa
cele douti gheme de iernat, apoi ur-
meazti ramele intercalate l a fel cum
s-a descris mai sus, dar num6rul lor
va fi mai redus, dupti puterea de aco-
perire cu albine ale fiectirei colonii.
Cercet6torul Waldrabenstein are o me-
todti de iernat care dB rezultate bune,
folosind stupul de 20 rame cu urdiniq
TEHNICA APICOLA
261
LUNA OCTOMBRIE
unic, mare, la mijloc gi anume: in
locul dublului separator din pinz5
rnetalic5 se pune o ram5 groas5 de
un centimetru, care are fixat5 pe am-
bele fete cite o gratie Hannemann ce
desparte dou5 colonii gemene. Se pot
fntrebuinta gi dou5 rame subtiri cu
gratii Hannemann, dar intre ele se
aaaz5 o ram5 cu miere. Gratia distan-
tat5 opregte cele dou5 m5tci s5 ia con-
tact. Stupul are un urdinig comun la
mijloc in dreptul ramei desp5rtitoare,
albinele pot s5 treaci dintr-o parte
in cealalt5 prin cele dou5 gratii. Pen-
tru iernarea acestor dou5 colonii ge-
mene se agaz5 ling5 cele dou5 gratii
cite doi faguri de fiecare colonie, pe
trei sferturi pline cu miere ci5p8cit5,
mi nd in partea lor de jos celule
goale; dup5 ele se agaz5 cite un fa-
gure cu pisturg - de preferat din cel
care are miere c5picit5 deasupra sa
- urmate de faguri cu miere pe ju-
rnatatea superioar5. Uriag,ul ghem a1
unui astfel de stup cu colonii gemene
gi-1 organizeaz5 albinele chiar ling5
separatorul cu gratii. Spre marginile
opuse se agaz5 cite o diafragml gi
apoi materialul termoizolator. Scin-
durelele ce acoperti ramele stau bine
fixate, dar cele care corespund celor
dou5 diafragrne marginale sint cu
pinz5 metalic5. Peste podigor stau
perne de papurg sau paie presate ori
din tifon cu talag fin de lemn. Con-
densarea vaporilor de ap5 fn timpul
iernii nu se va face, c5ci ei se stre-
coar5 ugor prin pinza metalicg de la
podigor gi ies prin perne fn capac.
Paistrarea fagurilor cu ptisturil gi
miere se face acum in special c5ci se
?tie cu precizie ce disponibil a mai
rl mas pentru prim5var5. Fagurii se
agaz5 in llzi sau dulapuri, ferite de
atacul d5unGtorilor. V.n. D6undtori.
Orfnduirea nucleelor pentru iernat
se face acum, pentru a le avea bune
in primlvar5. fn acest scop un corp
de stup se imparte in trei comparti-
mente bine izolate, cu podigor Snell-
grove la fund, cu urdiniguri separate:
dou5 laterale qi unul in spate.
Alegerea cdloniei paterne se face
inc5 din toamn5 cind se rinduiesc
stupii pentru iernat gi numai acolo
unde planul cere ca in anul viitor s5
fie gata crescute o serie de m5tci Pnc5
de la finele lunii aprilie-mai. Ast-
fel vor fi trlntori selectionati foarte
devreme In primZivar5 pentru impe-
recherea m5tcilor virgine.
Pregiitirea viitoarelor controale de
iarnai se face acum introducind pe
fund, prin urdinigul larg deschis, un
carton sau o bucat5 de hfrtie cerat5,
care ins5 s5 nu acopere condensatorul
metalic, adic5 ,,magnetul de ap5", de
la marginea fundului, V. n. Iernare.
Confectionarea materialelor de pro-
tecfie ca: perne de papur5 sau paie,
saltelute din tifon umplute cu talag
fin de lemn ce se agaz5 peste podigoare,
sub capace, sau lateral in stupi, din-
colo de diafragme etc. se face in aceasti5
lung, p:ntru a le avea gata in noiem-
brie, clnd stupii se orfnduiesc la ier-
nat. V. n. Saltea.
Reducerea coloniilor pentru i e ' r z e
la mki mea de nuclee este o metod5
pe care obiqnuit o folosesc canadienii.
Ea poate fi aplicatg gi la noi de stu-
parii care sint in regiuni de munte
cu un cules principal tardiv. Acolo
vegetatia incepe tirziu iar albinele
au un cules abia in iunie. Stuparii de
acolo nu au nici un interes s5 pun5
la iernat colonii de 3, 5- 4 kg albin5,
c5ci aceasta t ot moare pPn5 la sffrgi-
t ul lui aprilie gi deci ea este cu totul
nefolositoare. De pildg la noi, unde
la munte apare primul mare cules in
jur de 10 iunie incepind cu zmeura,
coloniile au o perioadii -de 90-
TEHNICA APICOLA
262
LUNA NOIEMBRIE
100 zile, din martie pin5 la prima de- matca gi puietul ce mai este de
cad3 a lunii iunie cind pot s5 se dez- iegit din cuib. Aceste colonii reduse,
volte chiar dacii sfnt reduse pe cinci dar foarte viguroase din punct de ve-
rame dar cu m5tci tinere. Albinele care dere biologic, si'nt pgstrate peste iar-
la 15 septembrie sau octombrie nu ng. Stimulate inprimgvar5 devreme,
$i-au flicut inc5 zborul de recunoagtere coloniile devin puternice la inceputul
- deci albin5 care intr5 in iarn5 marelui cules din iunie. Ei fac astfel
abia nZiscut5 gi care nu are de hr5nit o mare economie in consumul de iarn5
puiet - au inaintea lor En primilvarg a1 rezervelor de hrang.
aceste 90-100 zile pentru dezvoltare.
LmA NOIEMBRIE
Ele vor consuma putin din rezervele
de iarn5, stind intr-un spatiu redus gi fn apicultur5 Iuna noiembrie este
ta]d, jar prim5vara vor lua un avint
considerat5 cea dintii lung de iarn5.
deosebit in dezvo]tarea cuibu]ui, st,j-
Este deci timpul ca, incepind chiar
rnulate fiind timp de 60 zi]e inaintea
din primele zile ale ei, sg se fac5 ul-
culesului tardiv. Canadienii cu stu- time](? preggtiri pentru S ~ Z O ~ U ~ fri-
pini aflate in regiuni nordice folosesc
guros.
dou5 metode pentru a sciipa de toate
Zborul fortat t d i v de toamng se
aceste griji. Prima metod5: la termi-
impune S& Se efectueze aCUm, pentru a
nares ultimu]ui cules de var5 nimi-
sili albinele niiscute En ultimele ~ O U B
cesc prin sufocare cu vapori de su]f
s5pt5mini ~5 ias5 in zbor de curatire
sau tetraclorurg de carbon toate
ca SB nu intre in iarnii CU intestinele
binele, pun la depozit fagurii p]ini
qi punga rectal5 plin5 cu fecale. Acest
cu miere c5p5citg gi pgsturg in can-
zbor este de asemenea necesar qi in
titate de 25-30 kg, pentru fiecare
stupinele unde apicultor.ul a fntirziat
viitoare co]onie, iar diferenfa 0 extrag
cu hr5nirea de necesitate pentru com-
8i 0 comercializeaz5. f n prim5var5 isi
pletarea rezervelor. Zborul fortat se
aduc roiuri pchet e, V. n., cu a]bine
face aga cum este descris la notiunea
din sud cu care populeazii stupii, 1e
diaree-
dau rezervele de hrang oprit5 din toam-
Alti s t u ~ a r i atrag albinele afarg
n5 gi pornesc la lucru. Aceastl metod5
punind pe scindura de zbor un cgp5-
ins5, nu se poate aplica la noi. f n tea
cel de la o cutie de crem5 de ghete cu
de-a doua rnetod5, bung si pentru noi:
2-3 linguri de miere. Apoi cu o nu-
se stimu]eaz5 activ la sfirgitul verii
ielug5 agitg prin urdinig albinelesg
coloniile? pentru ca m5tcile ~5 ou5
ias5 afar5. Cind ele dau de mierea de
intens 91 sa formeze mu] t j a]bin5
pe scindura de zbor ies in majoritate,
tingr8. Cind ouatu] rn5tcii inceteaz5,
0 transport5 in stup gi CU aceasti 0-
se creeaz5 un cules afar5 pentru ca sg
cazie fac zbor qi se cur5t5. Atentie
se atrag5 albina zburgtoare, care este
ins6 ]a furtigag.
mai bgtrfn5, se deplaseaz5 repede stu-
Orfnduirea e~t eri oar6 a stupiloJ! Ce
pii in a]t loc din stuping fgrg ca sg
urmeazg s5 ierneze afar5 se face astfel:
simtg colonia, iar cind culeggtoarele a. Observindu-se c5 stupii vopsiti
vin de la culesul acesta artificial, in culori inchise au in primgvar5 co-
g5sesc un stup go1 in care se ad5pos- lonii mai bine dezvoltate, datorit5
tesc. Seara toat5 aceast5 albin5 mai faptului c5 ei absorb intens razele
bBtrin5 este sufocat5, iar in stupi r2- solare din zilele cu soare ale iernii,
mine pentru iernat numai albina t i - - ceea ce se reflect5 implicit asupra
TEHNICA APICOLA
263
LUNA DECEMBRIE
ghemului gi cuibului cu puiet de iar-
nii, - li se aplic5 la peretele dinspre
sud o foaie de carton gudronat fixat
cu dou5 gipci; in carton se face un ori-
ficiu corespondent urdinigului supe-
rior a1 stupului. La coloniile mai re-
duse se pot pune saltelute laterale de
papur5 sau paie presate fixate la ex-
terior cu gipci, ferite de umezeal5 cu
figii de carton puse pe marginea de sub
capac.
b) Fundul stupului sii aibii Mag-
netul de ap5 - V.n.
c) Urdinigul de jos este inchis la
majoritatea stupinelor incit de la 1 sep-
tembrie, dar cel superior este deschis.
Orhdnirea adiipostului de iernat
pentru nucleele cu m5tci de rezervii se
face inc5 de la inceputul lunii noiem-
brie, urmind ca acolo sH fie introduse
la primul frig puternic, V.n. Iernare.
Aqezarea stupilor Pn cojoc indivi-
dual nu este absolut necesar5, ci mai
mult este o miisur5 de precautie pen-
tru iernile geroase. Cine il aplicZi nu
stricii cu nimic coloniei, care este mai
bine aditpostit5 astfel, cu conditia ca
peretele din fat s sii fie liber, deci f5r5
perni. N. B. H u g d s t o n , un cu-
noscut cercetittor englez, sustinstor a1
cojocului individual o spune clar: , , 0
izolare bun5 niveleazii diferente ex-
treme de temperaturii, impiediclnd
frigul sii piitrundg In stup". Canadie-
nii infiigoar5 stupul In carton gudro-
nat, punfnd fntre acesta gi carton un
strat de frunze uscate.
'Zn unitgtile din sectorul socialist
se obisnuiegte agezarea la iernat a
stupilor in cojoc colectiv. V.n. Ierna-
rea in cojoc colectiv.
Oricum vor fi aranjati stupii afarii,
fie in cojoc individual ori colectiv,
sau fiir5 cojoc, pozitia lor pe posta-
mente va fi putin aplecat5, pentru a
Pnlesni apei de condensare sii se scurg5
ugor pe acolo. Umiditatea in stup
este o mare primejdie pentru buna
vietuire a albinelor in timpul iernii.
V.n. Urniditate.
Alegerea unei colonii puternice cu
multe albine tinere se va face pentru
reinnoirea periodicit a albinelor im-
biitrinite din coliviile in care mgtcile
ierneaz5 in afara ghemului dup5 me-
toda S.C.A.S. Stupul destinat acestei
operatiuni se duce intr-un loc ferit de
rigorile iernii. Un subsol uscat, nein-
ciilzit, cu ferestrele acoperite, este lo-
cul cel mai bun. Stupul se duce in
adlpost de indat5 ce frigul mare a
ap5rut.
f ns5mi nf t i l e de toamnI Pn lotul
apicol se fac in aceastii lung cu putin
timp inainte ca psmintul s5 inghete.
Semintele puse acum, degi vor fi
umezite de ploile iernii, dat fiind c5
psmlntul este rece, ele nu vor ger-
mina. In schimb in prim5var5 vor rii-
s5ri din vreme, viguroase gi rezistente
la r5celile primtiv8ratice, c h i plan-
tele gi-au acumulat cantittiti insemnate
de zaharuri In tesuturi.
S-au fiicut lncerciiri foarte reugite
in aceast5 privint5 Ins5mlntind In
amestec 7 kg facelia cu 6 kg mugtar
la hectar. Mugtarul infloregte cu 10-
12 zile inaintea faceliei In primsvarti
gi astfel culesul se prelungeijte pin5
la 30-40 zile la ambele plante.
LUNA DECEMBRIE
Cu aceastii lung, se p5gegte In plin
sezon de iarn5. Toate pregatirile pen-
t ru ca stupina s-o intlmpine sPnt ter-
minate din luna precedents. Albinele
stau in deplin repaus, iar personalul
din sectorul socialist are dreptul la
luna de concediu.
Controlul stupilor. Stuparul trece
di n cfnd In cind prin fata stupilor
care ierneaz5 afar5, pentru a vedea
dac5 nu cumva a survenit vreo in-
timplare: vreun stup rtisturnat de vis-
!64
LUNA DECEMBRIE
Controlul auditiv, de iarng, a1 coloniilor
col, altul atacat de vreo cioc5nitoare,
un urdinia infundat, crengile unui
pom prea aplecate peste stup c5ruia
ii atinge capacul nelinigtind colonia
etc.
Circulatia stuparului prin fata
stupului cind este ziipad5 nu se aude
in stuy, dar cind p5mintul este inghe-
t at albinele se nelinigtesc. Deci el va
umbla cu inc5lt5minte care amortizea-
z5 aceste zgomote: cizme cu talp5 de
cauciuc, galogi, gogoni etc. Dac5 25-
pada a c5zut abundent qi a acoperit
stupii, ei vor fi l i sat i astfel c5ci ea
le tine de cald qi vintul nu sup5r5 co-
loniile. In 1954, cind in unele regiuni
ale $5rii a fost o ziipad5 de 2-3 m,
stupinele au st at sub nsmetii de 25-
pad5 aproape dou5 luni, iar coloniile
au iegit admirabil din iarnl. Numai
atunci cind cade vreo ploaie peste
z5pada troienit5, stuparul trebuie sB
sparg5 coaja format5, ca s5 p5trund5
aerul prin ziipad5 pin5 la stupi. Cind
urdinigurile superioare sint astupate
cu gheata vaporilor ce ies din stup,
va desprinde gheata eliberind urdi-
nigul.
La stupii iernati in adgpost, con-
trolul se face cu o lamp5 cu lumina
rogie, luind m5surile indicate la locul
potrivit. V.n. Iernarea in adspost,
camerg, pivnit5 etc.
Controlul auditiv este o preocupare
a stuparului, f8cut,& o dat5 pe lung,
dar cu cit fnainteazg in i ar nl o repeta
mai des, pentru a $ti cum se desf5-
?oar5 viata in interior gi dac5 nu cum-
va albinele sint nelinigtite. Atunci
el va interveni urgent.
Ascultarea se face cu Tubul acus-
tic. V.n.
Stuparul trebuie s3 intervinii nu-
mai cind este cazul pentru comple-
tarea hranei. V.n. Hrcinire, hr5nirea
de necesitate iarna. Cind stnt puse la
iernat mgtci in afara ghemului, o
dat5 pe sSpt5min5 se face controlui
coliviilor privind printr-un geam mo-
bil aplicat provizoriu in locul oblona-
fului. V.n. Mate&, iernarea m5tciIor.
Preschimbarers albinelor PmbhtrE-
nite din aceste colivii cu m5tci se
face de indat5 ce se observ5 cg ghe-
mu1 este prea mic iar albinele au apa-
renta de biitrinete, deci atunci cind
glandele lor faringiene produc5toare
de laptigor pentru hrana m5tcii sint
epuizate.
Linistea d e ~l i n a in st u~i ni t , fie c5
trebuie p5strat5 cu strictete, aceasta
fiind o insemnat5 conditie de bun5
vieluire a albinelor. V.n. Iernare,
conditii.
fncheierea socotelilor stupinei se
face tot acum, c5ci toate ramurile de
productie ale unitcitii in luna a-
ceasta igi incheie bilantul. Seful stu-
pinei face toate calculele pentru a ve-
dea care este pretul de cost al produ-
selor fat5 de productia obtinutii in
r a p r t cu cifra de plan.
In capitolul cheltuielilor de ex-
ploatare se va trece absolut t ot ceea
ce constituie o plat5 in numerar sau
virament privind :
a) cheltuielile cu hrana albinelor,
mierea consumat5 de albine qi Ibatri
lor ca hran5 de iarn5-prim8var5, pre-
~ H N I C A APICOLA 265 LUNA IANUARIE
cum gi zahlr, drojdie, praf de lapte
etc. ;
b) costul materialelor folosite: u-
nelte, faguri noi pugi in stupi, sirm6,
cuie, scfnduri pentru reparatii, vop-
sele, antibiotice etc. ;
c) costul mltcilor selectionate pro-
curate din alte cresc5torii deplrtate,
pentru Pnlgturarea consangvinittitii in
prisacii ;
d) costul transportului in pastoral,
intretinerea ciinilor de pa25 etc.;
e) amortizarea mijloacelor de baz5:
caban5, stupi noi, aplicind un coefi-
cient de 10% din valoarea lor in cazul
csi se face stuplrit pastoral gi numai
5% dac5 stupina este stationa~-Pi;
f ) reparatiile curente ale clildirilor
afectate apiculturii, ale inventarului
mare ~i utilajului;
g) taxe c5tre stat, asignr6ri etc. ;
h) se vor calcula de asemenea chel-
tuielile generale de regie, stabilind
cota ce revine sectorului apicol;
i) in sfirgit se calculeaz5 si salarii-
le personalului, cota de intretinere a
lucrgtorilor sezonieri, zile-munc5 pl5-
tite suplimentar la extrasul mierei
sau alte lucr5ri noi neplanificate,
cum ar fi: productia llptigorului de
matc6, a colect5rii polenului, a veni-
nului de albine qi a propolisului, pre:
cum gi a pazei sectiilor indepiirtate ?I
izolate ale stupinei principale etc.
Cheltuielile se raporteaz5 la productia
global6 de miere q i cear5, care sint
considerate produse principale. Cu
cft productia mierei $i a cerii va fi
in cantitgti rnai mari gi mai ieftine,
cu at i t qi veniturile stupinei vor fi
mai insemnate. Aparte se va calcula
~al oar ea produselor secundare cum
este cea a m5tcilor in~perecheate gi
folosite in propria stupinl clt gi a ce-
lor vindute, a roiurilor vinduti, a lap-
tigorului extras, a polenului realizat,
a propolisului colectat, a veninului
de albine realizat prin metode care nu
ucid albinele coloniilor, cit qi a semin-
telor recoltate din lotul apicol qi vin-
dute pentru conkpensarea cheltuieli-
lor facute cu cultura acestui teren.
Normal ar trebui ad5ugat la reali-
z5ri qi valoarea cregterii productiei
plantelor entomofile acolo unde stu-
pina a fost dusl la polenizare, deci ve-
nituri indirecte aduse de albine, aga
cum se face fn U.R.S.S. La noi nu
s-au luat i nci astfel de mgsuri, desi
stuparii sint obligati s6 fac5 asemenea
polenizsri, iar cheltuielile de trans-
port sfnt suportate de unitatea res-
pectiv5.
l n cazul cind din produsele secun-
dare, la incheierea socotelilor, exist5
in stoc vreo oarecare cantitate, ele
se socotesc la preturile prev5zute in
plan pentru produsele secundare. Pre-
turile cu care se planificl produsele
secundare sint cele oficiale de achi-
zitie. Suma r5mas5 drept chel tuieli
dup5 scsderea valorii produselor se-
cundare se raporteazii la mierea gi cea-
ra produs5, penru a vedea ci t revine
pe kilogram, in special la miere, care
este productia de baz5 a stupinei.
Raportul Entre miere gi cearg este de
115, adic5 1 kg cear5 se socotegte
pentru stabilirea pretului de cost la
5 kg miere.
fn principiu, pentru a se realiza
un cit mai mare venit, trebuie ca pro-
dusele principale s l dea o valoare
cit mai mare gi In acelagi timp chel-
tuielile stupinei s5 fie cit mai reduse,
ceea ce se va reflecta asupra prelului
de cost.
LUNA IANUARIE
fncepind din aceasta lung, deci
dupg ce au trecut douii luni de la a-
gezarea l a iernat, apicultorul tre-
buie sil asculte mai des coloniile sale,
chiar, sfiptilminal.
TEHNICA APICOLA
266
LUNA IANUARIE
Salvarea coloniilor muribunde in- acestei luni gi aceasta este de dorit
fometate care, la controlul auditiv in regiunile unde prim5vara este tim-
nu mai emit nici un zumzet, se face purie gi localitatea are in preajma sa
astfel : un cules abundent fn luna martie,
Se preg5tesc citiva faguri cu miere cum este cel de la salcie, arin gi ulm,
care.scogi din depozit, stau 24 ore pe ori in aprilie de la pomii fructiferi.
ling5 o sob5 cald5. Cind ace~t i a lip- fn atari situatii este nevoie ca in
sesc, se umplu faguri goi cu sirop cuiburi sti se g5seasc6 insemnate can-
cald de zah5r in care s-a pus 0 t i t al i de p5stur5 pe care stuparul a
L acid citric (sare de lamiie) a litru. avut grij3 s5 o pun5 fnc5 din toamng
Siropul va ocupa cel mult jumgtatea in mijlocul cuibului. V.n. Tehnica a-
super ioar5 a fagurilor, adic5 acolo picolii, octombrie, orinduirea cuibului.
unde albinele vor sta ca s5-i acopere. Schimbarea saltelu$elor umede tre-
Stupul cu albinele infometate este buie neap5rat f5cut6 c5ci o saltea u-
dus fn casa intr-o camer5 rece, cu ur- med5 este ca un sloi de gheat5 dea-
dinigul inchis, acolo se scutur5 pe supra cuibului. fn lips3 de saltele
fundul stupului, se inl5tur5 fagurii pentru schimb, ele se scot afar5 din
goi, se pulverizeaz5 albina ingr8m5- stup intr-o zi cu soare gi vfnt, se zbi-
dit5 pe fund cu sirop cald, se intro- cesc gi de lndata ce s-au uscat se pun
duc in stupi fagurii cu sirop cald la locul lor.
plus unul cu ptistur5, se pulverizeaz5 Neutralizarea efectelor nocive ale
t i fagurii in celulele carora stau multe mierei de mans, cind stuparul far5 s5
albine, se agaz5 podigorul, iar stupul ?tie a introdus-o ori a 15sat-o din
se trece fntr-o camera cald8. Acolo toamn5 in cuib, trebuie imediat f5-
ramine o noapte intreagi lfng5 sob5. cut5. ]tn primul rind trebuie schim-
Albinele incglzindu-se, se invioreaz5, bat5 cu miere de calitate sau sirop.
apoi lingindu-se reciproc, se urc5 pe V.n. Hriinire gi Diaree.
fagurii cu sirop yi se formeazg ghem. t Dac5 aceste fenomene au apgrut, se
A doua zi dimineata stupul este dus ofer5 albinelor un decoct de miicr$.
in camera rece, se deschide incet, se V.n. Reugita se asigura gi atunci cfnd
pun saltelutele laterale gi alta cald5 al l t uri de ghemul de iernare se ali-
peste podigor, se fnchide gi l a amiazg pesc doi faguri in celulele carora s-a
se duce la locul s5u in stupin3. turnat sirop de zah5r cu 101, acid ci-
Observatii inscrise in registrul de tric (sare de liimiie). Cercet5torul V.
partizi a1 stnpinei. Stuparul trebuie s5 Temnoo recomanda folosirea acidului
fie foarte atent la diferitele manifes- oxalic in apa de ploaie sau z5pada
t5ri exterioare ale coloniilor, mai ales topit5 in proportie de 0,7 g la litrul
In zilele cu soare cfnd albinele igi de ap5. Dac5 se d8 sirop de zahlr, el
fac zborul de curstare. El inseamna poate fi acidulat cu acid acetic in
in registrul de partizi, la partida fie- aceeagi proportie. Acidul se adaugg
ciirei colonii, clnd s-a f3cut acest zbor, siropului dup5 ce el s-a racit. Dacii se
intensitatea lui, dac5 albinele pre- dii sirop in celulele unui fagure, su-
zintg simptomele diareei, dacg eliming prafata ocupat5 de hrana acidulati s5
albine moarte sau nimfe, larve, ori nu dep5geasc5 milrimea ghemului ca
cristale de miere etc. s5 nu rgrninti descoperit, c5ci poate
Apare pniet non gi albinii tiniirii in fermenta prin ahsorbtia umidittihii dir.
auib spre cea de-a doua jum3tate a stup.
TEHNICA APICOLA
267
LUNA FEBRUARIE
Extragerea pisturii din fagurii
vechi fji negri care trebuie reformati,
operatie ami nat l inc5 din luna au-
gust, se efectueaz5 acum in felul ur-
mltor: intr-o zi friguroas5, cind deci
fagurii sint inghetati, sf5rimiciogi, cu
un cutit bine ascutit gi cald se taie
celulele fagurilor pin5 la peretele in-
termediar. fn felul acesta baza celu-
lelor, r5mine intact& fn prim5var5
se d5 acest fagure albinelor pentru re-
clgdit, dup5 ce s-a dezinfectat. Pe
masa de lucru r5min resturile de ce-
lule tgiate care au in ele p5sturl. A-
ceste resturi se freac5 ugor intre pal-
me; cum operatia se face pe timp rece,
ele se desprind ugor de p5stura in-
t5rit5 in forme prismatice hexagonale,
se vinturti, iar aceasta r5mPne curatl.
P5stura se trece printr-o magin5 de
tocat carne, se pune in borcane de
3-5 kg, iar pe deasupra se toarn5 un
strat de miere liahid5 pentru izolare.
Canadienii au alt5 metodg de ex-
tragerea ptisturii din fagurii vechi:
intr-o lad5 metalica ermetic inchis5,
in care incap 30-40 rame cu faguri
cu plstur5 se introduc aburi de la
un mic vas generator de vapori, prin-
tr-un robinet cu furtun; aburul p5-
trunde in lada bine acoperit5, pin5
are o presiune c l poate iegi afarl
pe sub capac; atunci robinetul de
abur se inchide gi curind fagurii se
topesc, se desprind de pe rame, cad
pe o prim5 sit5 cu ochiuri de 1,3 mm,
care are dou5 minere de ridicare. Ceara
din fagurii c5zuti sub actiunea abu-
rului se topegte, se scurge pe fundul
cutiei metalice gi iese prin robinet,
iar pgstura rtimine pe sits. Aceasta
se ridicti - stuparii avind m5nugi
groase de cauciuc pentru a nu se o-
p5ri - se scutur5 de restul de ceari
gi c5m5gute jos pe alte site, ce stau a-
proape de fund, iar pistura rtimasil
pe sita scuturat5 se adun5, se trece
cald5 prin magina de tocat carne gi ae
p5streaz5 aga cum s-a ar5tat mai susl
Prelucrarea la rece a fagmilor re-
formati se face in zilele geroase aga
cum s-a descris la notiunea Ceard,
prelucrare.
*
Lucriri curente: se schimb5 albina
imb5trinit5 din coliviile in care m5t-
cile ierneaz5 in afara ghemului dup5
metoda S.C.A.S. ; se supravegheazg
stupii pentru a nu fi atacati de cio-
cgnitori; se fac mici reparatii la
st upi ; se intind sirme fn ramele goale
in care, atunci cind va veni prim5-
vara, urmeaz5 s5 se fixeze faguri ar-
tificiali; se supravegheazi zborurile
de cudt i r e; se curiit6 urdinigurile
de gheat5.
Tot in aceast5 lunti, precum gi in
cea anterioarg, stuparii din sectorul
socialist urmeazg cursurile de perfec-
tionare gi continu5 ridicarea nivelu-
lui profesional.
LUNA FEBRUARIE
Februarie este prima lun5 cu care
se incepe activitatea in stupinele pla-
sate in regiunile mai sudice. fn
aceastl lung se fac o serie de lucrtiri
preggtitoare de mare insemnltate, lu-
crl ri care nu se refer5 gi la stupinile
din -regiunile de munte, unde iarna
adesea tine pin5 la inceputul lunii
aprilie. De aceea fiecare stupar c5ruia
acest ,,mementou i i amintegte de lu-
cr5rile ce le are de fAcut, va lua din
cele ce urmeaz5, qi va executa numai
pe cele care-i sint trebuincioase in
raport cu regiunea gi locul in care este
situat5 stupina. precum ai de felul
in care intelege s5-gi conduc5 stupii.
CurBtirea vetrei stupinei pentru co-
loniile care au iernat in adtipost se
face in aceastti lung in care albinele
vor putea efectua cel putin zborul
de cur5tire normal, sau zborul fortat
TEHNICA AP1COI.A
268
LUNA FEBRUARIE
de apicultor. Aceast5 scoatere afar5
a stupinei, care s-ar plrea c5 se face
prea devreme, este in folosul albine-
lor. fntr-adev8r, in afara zborului de
curtitire, organismul albinelor obig-
nuit cu c5ldura ad5postului7 se adap-
teazl la r6celile acestei luni pi ele vor
incepe s6 ias6 dup5 ap6 gi polen chiar
in zilele mai rlicoroase, ceea ce va fi
fn favoarea unei normale dezroltilri
a cuibului.
Curstarea vetrei de &pad5 se face
fie transportind-o cu s6nii in afara
stupinei, sau dac6 vatra este aleas6
intr-o livadi de pomi, z5pada va fi
adunatl pi inlltat5 in jurul pomilor,
clrora astfel le intirzie pornirea ve-
getatiei, ceea ce este in favoarea pro-
ductiei de fructe. Coloniile destinate
de cu toamn6 pentru cregterea de trin-
tori buni de pr6sil6, cit gi cele pentru
cregterea viitoarelor mtitci se scot cu
8- 10 zile inaintea celorlalti stupi.
In felul acesta albinele acestor stupi,
igi vor face mai curind zborul de cur6-
tire, luindu-gi un deosebit avint. Dacii
albinele intfrzie s6-l facti, apicultorul
le silepte la aceasta V.n. Diaree.
Scoaterea celorlalti stupi din ad5-
postul de iarnti se efectueazti o datri in
aceeagi zi pentru toate coloniile, an-
gajfnd la nevoie, pentru aceast5 lu-
crare, chiar mfn6 de lucru cu platri.
Dac5 se ami nl scoaterea unui rest de
stupi pentru a doua zi, mai ales dac5
En prima zi a fost cald, albinele ce-au
zburat deja gi s-au cur6tat, vor ataca
pe cele scoase in ziua urmltoare gi
care stau incli in ghem clteva ore.
Urdinigurile de sus se Pnchid defi-
nitiv, dar se deschid larg cele de jos
pentru cfteva ore, ca s5 p6trund5
lumina gi clldura, dar numai pin5
inceteaz5 albinele s5 facil zboruri in
stuping; atunci ele vor fi micgorate
la 2-3 em. Din preajma stupinei se
vor inliitura rufele puse eventual la
uscat, clci albinele le vor murdliri
cu fecalele ce le evacueaz5 o data cu
zborul de curiltare.
Pentru stupii care au iernat afar5,
stratul de frunze sau paie pus din
toamn6 se primenegte acum cu unul
gros de 15-20 cm din paie; frunzele
ce au stat acolo au absorbit umidita-
tea din timpul iernii scurs5 de la
placa metalic5 condensatoare, umi-
ditate ce tine fundul rece. In prim5-
var5 este absolut necesar ca fundul
s5 fie cald pi protejat.
Stupii se agaz6 adapostiti de vint,
cu fata la sud cel putin pinti in mai,
pentru a fi bine b6tuti pi incllziti de
soare.
f n fata fiec5rui stup se presarl, pe
o suprafat5 de 1 m2, un strat de nisip
curat care formeazg apa-zisa ,,oglind6
a stupului".
Rezematg de scindura de zbor a
fiec5rui stup se pune scindura de ateri-
zare, care inlesnegte albinelor, ce vin
inc5rcate cu polen din-cimp gi care
cad jos in fata stupnlui, s5 se poatri
urea upor pe planul inclinat pin5 la
urdinip.
Izolarea eaterioarg a stupilor pen-
tru prevenirea pierderilor de cgldur5
a cuibului trebuie f5cutB in special
acum, in lunile de prim5var5, cind
este necesar sti nu se piard5 nimic din
aceastii c8ldur5, V.n. Tehnica apicold,
noiembrie, orinduirea exterioaril a stu-
pilor.
Stupii trebuie feriti de curent. Fri-
gul nu este at i t de primejdios pentru
buna vietuire a coloniilor, cit vintu-
rile puternice gi reci. V.n. Vfntul.
Saltelutele din paie sau papurg pre-
sat5 puse la exterior pe trei pgrti,
in afaril deci de peretele frontal de la
sud, sau in lips5 tapetarea peretilor
cu carton gudronat fixat cu sipci la
exterior, dau rezultate foarte bune ca
material de protectie.
TEHNICA APICOLA 269 LUNA FEBRUARIE
Alimentarea cu ap& in stupi, in zi-
lele reci, cu vinturi puternice, este o
operatie de mare ajutor pentru al-
bine. Ea se face in aceast8 lung, cit gi
in cea urm5toare. Pentru a-gi satisface
nevoia de ap5, atunci cind n-o pot
aduce de afar8, albinele sacrific5 o
parte din larve. Ele sug apa din tesu-
iurile lor - 1e deshidrateazg, - apoi
le evacueazg. Cu apa extra&, prepar5
hrana necesar5 majorit5tii puietului
din cuib.
Apicultorul instaleaz5 un ad5p5-
tor cu ap5 cald5 ce curge pe o scin-
dur5 cu un mic canal s5pat in zigzag.
In apa obignuit5 se dizolv5, la 10-12
litri ap5 1-l,.5 g uree, care
protein5 ~ o l u b i l ~ 1.oarte asimila-
bil5. V.n. Apa.
Retragerea cartonului de pe Piindul
stupului gi observarea atent5 a al-
binelor moarte: dac5 au abdomen al-
bicios sau verzui cu mucegai pe cor-
pul lor, sint semne caracteristice ale
bolii aspergiloza, V.n.; dac5 albinele
moarte au aripile c8zute este semn de
boala aca~ioza, V.n ; cadavrele de al-
bine far5 cap constitue dovad5 c5 in
stup sint goareci, ceea ce se deduce
~i din murd5riile I5sate de ei, precum
gi din rumegugul, in cantit5ii mari,
a1 fagurelui ros.
Stuparul care nu a pus cartonul de
control pe fund, inc5 din octombrie,
va trehui acum, cu ocazia scoaterii
Qslupilor pe vatr5 s5 curete fundul
k- mobil a1 stupilor. El o face ajutat de
cineva, prin ridicarea inceat5 a cor-
pului Fi punerea lui de-o parte pe
capacul in pozitie r5sturnat5; apoi se
trage fundul incarcat cu albin5 moart5
gi se inlocuiegte cu altul asem5n5tor,
curat, sp8lat gi flambat. Cu aceastci
ocazie stuparul face observatii pre-
tioase de felul cum au iernat albinele
In stupul respectiv, notind cantita-
tea de albinci moart5, m5surat8 cu
un pahar mare care contine circa 70 g -
albin5. La stupii cu fundul fix curti-
tirea se face mai tirziu, o dat8 cu re-
vizia de fond. V.n. Tehnica apicold,
luna martie - stupul orizontal. Re-
ziduurile de pe fund, cit qi albinele
moarte, se ard.
Consumul de hran5, incepind cu
luna februarie, este din ce fn ce mai
mare. Stuparii care gtiu c8 in toamnd
n-au l5sat rezerve mari de hran8 in
stupi, trebuie s5 intervini5, scolind din
depozit gi completind cu faguri plini
cu miere bun5 necesarul de hran5 a1
coloniilor.
Lipsa p5sturii din cuib gi din cor-
' pul superior, nelinigtegte mult al-
hinele, c5ci h i n d ,,foame de p5stu-
r5" ele cresc prea putin puiet sau,
chiar dac5-l extind pe faguri, este Pn
detrimentul longevit5tii albinelor, ca-
re igi epuizeaz5 proteinele organice
acumulate in corpul gras, V.n. Hrii-
]tire, polen.
Fagurele cu p5stur5 se Ira introduce
ling5 ghem, dup5 ce va fi stropit
bine cu 100 g sirop cald de zah5r.
fn lipsa acestor faguri, se pot da al-
hinelor inlocuitori de polen sub for-
m5 de turte de gerbet cu polen colec-
t at din var5. ~ul veri zat . sau cu fling
r .
de soia, ori raf de lapt8e etc. V.n.
Hrcinire. tur' f e;
~ u t o r * l foloseste in aceasts pri-
vint5 o metod5 practicA gi ugor de a-
plicat: la inceput din ?, Pn 3 zile si
peste o s5pt5min5 din 2 in 2 zile, toar-
n5 prin orificii~l de hr5nire a1 podi-
gorului cite o lingur5 ras5 de polen
pulverizat din cel colectat vara in
colectoare, sau in lips5, polen de po-
rumb bine uscat. Cum orificiul de
hrjnire a1 podigorului are o sit5 me-
talic5 care nu ing5duie albinelor s5
ias5, polenul pulverizat trece prin ea
gi cade pe un cartonag de 10/10 cm
ce st8 peste rame, sub orificiul de
TEHNICA APICOLA
270
LUNA FEBRUARIE
hr5nit; albinele iau cu grabs acest
polen yi il folosesc la cregterea puie-
tului.
Stimularea timpurie a coloniilor
pentru extinderea cuibului trebuie
inceputs in ultimele zile ale acestei
luni sau cel mai tirziu in prima de-
cad5 din martie V.n. Hrcinire, sti-
mulare timpurie, clci numai astfel
culesul de la salcie din lunile martie-
aprilie de la pomii roditori, va putea
fi bine valorificat. fn felul acesta
curind mstcile vor atinge un virf de
1 000-1 200 ou8 pe zi. Ori, o colonie
puternica are nevoie de 12-15 zile
ca sZi ajung5 aceastii perioad5 denu-
mit5 ,,perioada ouatului crescind" (KO-
oaleu). fncepind s5 depun5 din martie
acest insemnat num5r de 0115. ele vor
scoate o prim5 generatie de 2 kg al-
bine culeg3toare pin5 la 10 martie,
pentru culesul de la salcie care ajung
gi la rapit5 gi pomi roditori din prima
decadi a lui aprilie. Desigur c5 in
aceast5 perioad5 pierind multe din
albinele de toamn5, colonia nu va
cregte in greutate; in schimb va avea
un contingent nou gi proaspat de cule-
ggtoare, care va putea face fat5 cu
succes unei abundente de nectar qi
polen.
Prin fnlocuirea contingentelor vechi
de albine, in care iarna s-au pu-
tut rgspindi o serie de boli, micoze
ei paraziti, se produce spontan o
Snsan5togire gi ca urmare o inviorare
general5 a coloniei. De aceea aceastl
perioadil de inlocuire a albinelor b5-
trine gi uzate, este considerat5 ca o
perioad8 de criz5 in viata coloniei
de albine, cafe are ins$ o important%
inriurire asupra urmgtoarei perioade,
precum gi asupra productiei in gene-
ral. Acumularea de albine pentru for-
marea marii rezerve de zburiitoare pen-
tru culesul din luna mai, va avea loc
abia in lunile martie, aprilie, dar rnai
ales in mail V.n. Tehnica apicolci, luna
mai - realizarea marii rezerve de
albine zburstoare. Hr5nirea de stimu-
lare data de stupar se va face in con-
ditii exceptionale atunci cind se va
folosi serbetul-candi. 0 bun5 formula
in aceastg privints este gi cea a lui
M.Haydak, V.n. Hriinirea, iarna. 0
bun5 stimulare masiv5 dat6 acum in
luna februarie se face agezind deasu-
pra un magazin de recolt5 cu faguri
plini cu miere c5p5cit5, la stupii
care nu-1 ail inc5 din toamn8. La mij-
loc, intre aceati faguri de magazin,
se intercaleaz5 gi doi cu pgstur5, t5-
ind un fagure mare in dou5 gi incas-
trind cele doug jum5t5ti in dou5 ra-
me goale mici, jum5tZi$i care vor fi
legate curmezig cu sirm5 subtire. In-
tre ei se las5 un spatiu lngust ce coin-
cide exact cu orificiul de hr5nit din
podirjor, astfel incit atunci cind se dB
albinelor drept stimulare gi o hran3
siropoasa proteic5, aceasta se toarng
prin orificiul de hrsnit f5r6 s5 se ri-
dice podigorul; ea curge de sus di-
rect in jgheabul ramei-hriinitor din
cuibul de jos. Hrana de stimulare va
fi variat5. V.n. Tehnica apicold,
martie, Hrana de stimulare.
Privitor la hrgnirea de stimulare
se adaug5 urmgtoarele: in principiu
in orice regiune s-ar afla stupina, api-
cultorul va socoti c5 sint necesare
55-60 zile de stimulare inainte de
aparitia culesului principal, pentru ca
s5 ajungl coloniile la maximum de
dezvoltare exact in acea epocl.
Aceast5 hr5nire stimulatoare are o
duratii in raport de cum se succed cu-
lesurile dup5 cel principal, sau el
este unic, gi deci dup5 el nu mai ur-
meaz5 un altul. De pild5: pentru cu-
lesul de la salcie care incepe in jurul
datei de 15 martie, hrgnirea stimu-
lent8 trebuie s l porneasc5 de la 15
februarie c5ci, degi pin5 la 15 martia
TEHNICA APICOLA
271 LUNA FEBRUARIE
sint numai 30 zile de stimulare, lipsa
celor 25 zile din socoteala de mai sus
se compenseaz5 cu albinele tinere n5s-
cute Pn timpul iernii gi care vor lua
parte activil la acest cules timpuriu.
Pentru recoltarea intens5 de la plan-
tatiile de pomi roditori, plantatii care
fncep infloririle in mas5 in jurul dat,ei
de 1-10 aprilie, stimularea incepe la
15 februarie. fn timp de 45 zile colo-
niile dau deja dou5 generatii de al-
bin5 t i nl r5, plus cea n5scut5 in iarn5,
care nu este inc5 epuizat5 de la salcie.
De asemenea pentru abundentul cu-
les de la rapita de toamn5 care in-
floregte aproape in acelagi t i mp cu
pomii roditori, hr5nirea de stimulare
incepe la aceeagi dat a de 15 februarie,
in orice caz imediat dup5 zborul de
curgtire .
Hr5nirea aceasta are gi ea un ter-
men de oprire. fn aceastl privint5 stu-
parul trebuie s5 t i n5 neaplrat seama
de succesiunea in timp a culesului,
oprind hrgnirea cu 29 zile inainte de
aparitia ultimului cules principal.
Dac5 el ar continua stimularea, al-
binele vor cregte intr-adev5r in stup
o populatie numeroas5, dar care nu
va avea de lucru, va consuma din re-
zerve, iar uneori chiar va roi. Se gtie
c6 pentru a cregte puietul dintr-un
fagure de cuib, albinele consum5 un
fagure de miere gi p5stur5; deci fie-
care fagure inutil cost5 pe stupar un
fagure de miere ce n-o mai poate re-
cupera niciodats de la acele albine
crescute de el. Limitarea ouatului
matcii se impune intr-o astfel de si-
t uat i e; operatia se va face aga cum se
va vedea mai departe, in lunile ur-
matoare.
Desigur c5 fat5 de cele de rnai sus,
apicultorii ce nu au un cules insem-
nat pin6 la salclm, care infloregte in
jurul datei de 15 mai, nu vor incepe
hriinirea de stimulare decit in jurul
datei de 15-20 martie. Dacs dupg
salcim el nu rnai are al t cules, hr5ni-
rea stimulativ5 va fi oprit5 la 15 a-
prilie. fns5, dac5 stuparul gi-a facut
un plan de stupgrit pastoral ca sg-lgi
duc5 stupina la culesul salcimului a1
doilea din regiunea subcarpatic5 -
salcim care infloregte cu 10 zile
rnai tirziu, deci pe la 25 rnai - hr6-
nirea de stimulare va continua pins
la 26 aprilie. De asemenea, dac5 in
acest plan este prev5zut ca dup5 acest
a1 doilea salcim stupina s5 fie dus5 la
culesul de zmeur5, care infloregte
in jurul datei de 10 iunie, el nu va
opri hr5nirile de stimulare inainte
de aparitia marelui cules de la salcim
in regiunile de ges.
Dac5 nu face un stup5rit pastoral
at i t de intens, iar pin5 la aparitia
florii-soarelui stupina r5mine pe loc
timp de 45 zile in padurea de salcim
de unde a recoltat, apicultorul ime-
di at dup5 terminarea infloririi salci-
mului va relua hr5nirea de stimulare
cel putin inc6 15-20 zile, preg5tind
alhine pentru culesul de la floarea-
soarelui. Hrlnirile de st imulare cer
desigur gi cheltuialg qi munc5 destul
de insemnat5. De aceea ele nu vor fi
facute in stupinile in care apicultorul
las5 din toamn5 cantittiti mari de
45-50 kg hran5 in stup, cit gi in
depozit, c h i albinele se stimuleazti
singure gi au siguranta deplinii a
unei bune dezvoltari a cuibului. Co-
loniile acestor stupini vor primi cel
mult o stimulare medicamentoas5 in-
dicatil mai inainte - V.n. Aerosoli,
cit gi una cu sucuri de legume, care
d5 albinelor o longevitate deosebit
de mare. V.n. Hrlinirea. f n restul
timpului, la astfel de colonii bogate
in rezerve alimentare se va face
hr5nire de stimulare.
Stimulare mecanics dups primul
zbor se face in felul urm6tor: din dou5
TEHNICA ~ ~ 1 c o x . A 272 LUNA MARTIE
in doul zile se dii putin fum pe urdi-
nis, ciocgnind t i mp de un minut, cu
douri bete in peretii stupului. Albi-
nele speriate, se reped la faguri, igi
incarc5 gugile cu miere, iar cu aceas-
t 5 ocazie ele inghit chiar o parte din
ea. Clnd totul s-a linigtit, ele redepun
din gugi in celule o parte din mierea
ce o absorbiserl in grabs; excitatia
cauzatg deja de mierea inghititl de-
terming un surplus de secretie cu 15p-
tisor, cu care hr8nesc matca; in con-
secintg, ea depune on5 mai multe,
cuibul se extinde, populatia cregte
repede iar stuparul va avea un mare
numrir de culegltoare cind apare ma-
rele cules.
Lucriri curente :
- se schimb5 albinele imbltrinite
din coliviile in care ierneaz5 m5tcile
in afara ghemului (S.C.A.S.) ; la stu-
pugori t i p Fota se pune qerhet peste
rame agezat pe tifon ;
- in noptile friguroase in stupinile
mai'mici, unde apicultorul are timp,
cind bat vinturi puternice, urdini-
qurile se inchid complet, pentru a fi
redeschise a doua zi dimineata:
- se pun la control de germhal i e
seminte pentru lotul apicol ;
- se fac ultimele reparatii la stupi
$i se fntind sirme in rame in Ire-
derea inzestrtirii lor cu faguri arti-
ficiali ceva rnai tirziu.
LUNA MARTIE
In aceastri lung albinele pornesc o
activitate intens5 in c5utarea necta-
rului gi polenului proasplt, at i t de ne-
cesar gi at i t de st,imulator pentru
dezvoltarea cuibului. fn coloniile pu-
ternice, cu mari rezerre de hranii
- miere gi mul t l p5stur5 - unde ac-
tivitatea m8tcii nu a incetat in i arnl
decit pentru scur t t i mp, s-a crescut
pin& acum cel putin o generatie de
albin5 tiniir5 care abia agteaptii s5
string5 recolta bogat8 in stup. In
astfel de strlpi sint acum 5-6 faguri
---
cu puiet fn elipse intin-
Pe ling5 rezervele mari de hran5,
gi in afara hrrnirii de stimulare in-
ceputii incii din februarie si care va
continua pin5 la aparitia unui cules
de intretinere mai fnsemnat, albi-
nele glsesc acum in zilele bune, calde
gi cu soare, cules ceva mai redus de
la flora melifer5 din cimp gi p6dure.
Calendar111 infloririlor pe tot anul
trebuie intocmit de acum inainte,
de f iecare stupar, pentru regiunea
unde se afl5 cu stupina. El inseamnti
ziua cind apare fiecare din principa-
lele flori melifere gi astfel ajnnge ca,
dup5 o serie de ani, s5 stabileasc5cu
oarecare aproximatie, cind vor apa-
re culesurile viitoare rnai insemnate
in regiunea $i localitatea unde st 5.
Cum distanta intre inflorirea diferi-
telor specii nu este prea diferit8, a-
ceastii apreciere se apropie de reali-
tate. Aceste date ins5 pot stabili a-
numite epoci ale infloririlor pe plan
local. Cind ins6 fiecare apicultor, de
oriunde s-ar afla, va urmgri prnhle-
ma de-a lungul unei perioade mai
indelungate, iar toti ar comunica a-
ceste observatii unei institutii ce ar
area gi aceast5 prcocupare, se va pu-
tea stabili, cel putin pe regiuni, un
calendar a1 infloririlor.
Iatri, de pild5, tahloul infloririi
arborilor gi plantelor melifere in Rlol-
dova, raionlil Birlad, dup5 datele
medii gi obscrl-atii fenologice f5cute
de Const. L. Hristea timp de 10 ani ,
1924-1935 (tabelul 7)
fn schimb, dupri observatiile f5-
cute timp de cinci ani in regiunea Rti-
raganului la Luciu Giurgeni, succesi-
unea infloririlor principale a fost din
1935-1940 in jurul urmltoarelor da-
te: 10-15 martie salcia, 10-15 a-
prilie rapita de toamn8, 10-20 mai
: a u n r a s a ? ! u r n u a y d n p a l ! a F ?
- o u a a e j ! S ! l a ! a u n q a ~ u ! d - a q a a d a p
! e m a a p a a a n a s u r n 3 a Q a a J a m n s ! ! i
- e a J a s q o a a a j a l e o d I n a o $ 1 n 3 ! d a ' a o ! a
- a ) u ! u ! a q a l ! n ! l D e p a e o 4 n o ~ n d a a u !
e e ! u 0 1 o a J B ! ' a l ! a n ~ o q z q a l a d a a n e - ! 6
a l a u ! q l a a ~ e 3 u ! ! 6 a a a o s n a a [ ! z m a ?
- j q d n p a ! q y - s O ! m S a ! l o u r F J F j ! ! d
- n l s p p ! q 3 s a p ~ s a s - n p u ! u ! j q e ' ! ! u a a !
~ n s m a u j 1 4 q n a F j a u 1 n 3 a S e ' a a a o ! a a ~
- x a a l a j u a ~ e d a ~ d n p ) 1 n w ! e m a z a l
- u a ! J o a s q s a ! n q a a ? l n a e d n q s ' ~ J B . \
- p w ! a d u ! w n o e s a p ! a w ' e a a ~ e a a
. ! a y u o l o a ~ e a ! u r a a l ~ n ~ q ! ~ ! q a a a l 6 a l
- ! q e l s a a a s ! Z e n o p e U ! e ! q v . a a a I u x
8 ~ 1 Z / J u l j n d l a 3 a w n s u o o ~ s a ! n q a a J
' p a n p a a a o p s 8 3 a [ a u ! q I e n e ! ' a l n u ! u r
! o u ! a u ! & I e o ! n a l u ! e J n p l p a p a a ! d
! k j p l e a a d ? ! a ! u d o q e l s 3 3 u j a l s a n u 1 n d
- u r ! q p u l a p a e a p w ! . r d u ! s ! q a s a p d n l s
u n - a F a a q u ! u ! p ! a u r ! I o o a a ! w e a a - e l s
! Q g n ! 8 0 1 0 ! q e a l a ? ! u n p u ! o u n a p z ' ! n 1
- n u e p s a n a 2 0 1 u ! ' a a ! u ! a u r a q a a ! l o u r
q a g j d n l s u ! u n q a o d o u ! o a q s a w l ; . a : ) ! n o
- p u n m a p p u r a o u l n u r l ! J a , x a r z J ! l
- n j a J e a a a a o n a n e ! a a e a a a e 3 d n p
a a e a ' a o 1 ! ! u o 1 o a e j e ! a a a n q l n l a s n u
a n ~ l u a d m i n d ! e m ? ! a p ! p o s a p a s ! ! d
- n q S ' y q ! q a s o a p y j u a ? ~ o d r n ! p q ~ z a a d
q e e d s s ~ d n p d o l ! ! u o l o a t ? s ~ e l $ e o u n 3
. a J ! z u n a j u ! e l a p
! u j r u g l d g s L p d n p 9 0 1 a a n e e i \ r ! a a d s .
J o I a o a 1 n ? ! m 1 j u j \ ? 3 a ! z ! a a . x d n a a d . c o a d
- a ! l 6 s n a s g a s e a z u n a j u ! :s q n d a s
- u ! n e ! a $ a p ! p a d s a q ! a a j ! p p u p e q - e p
F z e a q o u a s g 3 ~ p ' ! a ? ' e ~ . y q e q ! d ! o a ~ d
! j e n a a a ! J o l j u r ' d m ! $ l s a a e u ! a a e d e
a . x a r x I p a n p l g a o p a e p ' s a 1 a ) u j a u ! q f l a i d
- u r o : , a p i q o s a p e n a s e a a e o l j a a a u l d
a l ! z O F q u i s ! a w ' a r u ! 8 u n 1 u r a $ 2 a p
S u n l a ! n I n u r j q e s ! e ! ~ e a o l j ! ! a n S n m
p u p ' g p ' [ ! d a p : ! ! i e . t a a s q o a y w n u e
3 d n p a a a j g a w ! ! g a d s ~ o u u a I e a ~ e ! d
- 0 a d . e a J ! J o r j u ! a p J o I a u a w a a l u i u ! . ~
- ! ~ d u ! e q u a ! a o q o d a s ! ! a o q l n a ! d v
. ! e r n a [ ~ n u q o p s a a ! ' ! q S a a n a n g
u ! 1 n s ! a 3 ! Q I n u r I n q ! a o I j u ! e B ! ~ F ' a ! [
- ! a d & ? G T , ' ? [ ' ~ 9 6 ~ U ! q Z U ! q 3 S U I ' [ B d O ?
- s a d u ! a u ! d n l s n J e J a I n , x o l n v a p u r t
( ! $ b a ~ n o n ~ ) a $ ! u a l 1 0 1 n u o y s J ' a ! 6 0 8
e a l a A a a ~ n p a d u j a ! ~ ! a d a g z e l ~ ! J O ~ J U E
a ~ n w ! a ~ a s P U J D 8 7 6 ~ I n p u s w e d \
- p u ~ ! a d y p l ! d a p ~ S O J e w n J ' a ~ ! u n ! z
- ! n a a d a q e o q q u a e o l s p a a J a o ! 4 o ! a ! , x d
- e a ! u a l u t s - ! n l a ~ e o s - e a ~ e o l j a ! l n !
9 - 1 ' ~ n ! a l a y u n ! s z - o e ' l n w j a 1 a s
A I T
I I A 9 1 e m z ~ A 1 9 7 ,
! n l a i e o s A 1 9 Z
A 1 Z Z - e a r e o l a
A 1 9 1
3 I L I I V E V V N n l E L 2 Y 1 0 3 l d V V 3 I N H 3 . L
TEHNICA APICOLA
274
LUNA MARTIE
Albinele ies in zbor de curgtare,
dovadti cti colonia este normals. Dac5
albinele venind in zbor spre stup i nt r i
repede in el far5 a mai ezita sau a
mai Intirzia la urdinig, este semn
sigur cg acea colonie are matcg.
Albinele aduc polen in cogulete
semn cti acele colonii au puiet de hr5-
nit, deci totul este normal; numgrul
mare a1 culeg5toarelor de polen indicg
prezenta unei mtitci prolifice qi a
unui cuib extins. Invers: polen adus
de putine albine indic5 situatia cri-
tic5 a unei colonii slabe ca populatie,
cu matc5 batring gi deci cu puiet
putin. Cind culeg5toarele de polen
lipsesc cu totul, este o indicatie c5
lipsegte matca din stup.
Cind albinele sint numeroase pe
scindura adtip5torului este dovada cg
au puiet numeros gi deci multti ne-
voie de ap6.
De asemenea, d a d se v2d albine
care ies in zbor la o temperaturg rnai
coborit5 decit obignuit, deci la 9-
1WC, este semn cti ele au nevoie de
apg pentru puiet. Controlul ce-l face
stuparul este simplu: cind albinele
ies pe scindura de zbor, el intinde un
deget ud in fata lor; dac5 albinele
incep s5 ling5 apa trebuie s5 inter-
vinii, dind ap5 in ulucelul ramei
hrlnitor, sau introduce prin urdini-
yu1 superior un tifon umezit, care se
alimenteaz5 cu apg dintr-o sticlutg
agezati afar$.
Albinele sorb apg din scursorile
grajdurilor, semn cg au nevoie de
substante minerale gi proteice pen-
tru puiet V.n. Sure gi Apa.
Albine multe ce zboard la amiazg
in fata urdinigului gi in jurul stupu-
lui arat5 cg a iegit in zbor de recunoas-
tere tineretul n5scut in iarn5.
Cind ins5 albinele intfrzie sau nu
ies de loc din stup, este semnul unei
st5ri critice care trebuie imediat 15-
muritai gi, pe cit posibil, indreptatg
gi anume:
1) Colonia poate fi moart5 sau mu-
ribundti; se va proceda aqa cum s-a
ar5tat in Tehnica apicolii, luna ia-
nuarie, salvarea coloniilor muribunde.
2) Colonia trgiegte dar nu poate ieyi
din stup ; ea r5spunde l a cioc5nituI
peretilor cu un zumzet rnai tare sau
mai slab. Este dovadg cti urdinigul
este infundat cu albine moarte, care
trebuie inltiturate. Mortalitatea anor-
ma15 Pn timpul iernii are multe cauze:
ori lipsa de hran5, sau albinele au in-
t r at btitrine in iarn5 din cauza mgtcii,
ori a nosemozei ce bintuie in stupin5.
3) Dac5 albinele ies din stup, dar
,
in loc s5 zboare mai intii se urc5 pe
peretele frontal a1 stupului gi caut5
agitate ceva, or zboar5 nelinigtite in
jurul stupului, este dovadd c5 ace1
stup nu are matc5, care a pierit in
timpul iernii. Pentru probg se pune
pe capacul stupului o colivie goals,
in care in anul precedent au st at m5tci
inchise tji a1 cgror miros se pbtreazg
mult timp. Dac5 acea colonie este or-
fan5, cu toatti siguranta c5 albinele
se vor aaeza pe colivia goals, btitind
agitate din aripi gi formind ca un
mic ghem peste ea. Se d5 coloniei or-
fang o mat cl de la rezerv5. fn lipsl, se
va inchide repede stupul punind in-
tre rame un tampon de vat5 fmbibat
cu ap5 parfumatl. Acelagi miros se
d5 gi unei colonii vecine sau unui nu-
cleu. Seara ele se unesc.
4) Dacg la zborul de curgtire, pe
urdinig ies gi trintori, va fi dovadg c5
stupul are matc5 bstring, or o matcri
tin5r5 care s-a fecundat in ultimele
zile ale toamnei, incit albinele nu au
mai avut timp s5-i elimine, dac5 nu
cumva ea este gi nefecundatg. Obser-
vatia se noteaz5 la partid5 gi chiar
dac5 matca incepe s5 ou5 bine, ea va
fi schimbatli tn cursul verii, clici o-
'TEHNICA APICOLA 275 LUNA MARTIE
lbignuit matca ni scut i prea tirziu nu
leste prolifici.
5) Daci albinele iegind in zbor l asi
.materiile fecale pe scindura de zbor
sau pe peretele frontal a1 stupului,
.colonia este bolnav5 de diaree, poate
,chiar de nosemoz5. De asemenea cind
albina ce se tiriie in fata stupului gi
nu poate zbura, este suspect5 de aca-
rioz5 sau nosemoz5. Se trimit la la-
borator probe de albine moarte gi
lmuribunde, V.n. Toxicozd, Boala de
pddure, Paratifoza, Aspergiloza.
6) Puietul eliminat in stare de nim-
f5 este dovada lipsei de pi st ur i in
st up; trebuie intervenit la prima zi
eald5, sau in lips5 se hr5negte colonia
cu substante proteice sau inlocuitori
de polen, V.n. Hrdnirea cu polen. De
.asemenea, cadavrele de albine tinere
nedezvoltate pe deplin, arat5 c i in
criib se afl5 larvele fluturelui de g5-
selnit5 care atac5 pi puietul in celu-
le. V.n. Ddundtorii, gaselnita.
7) Eliminarea din stup a p5sturii
intlrite, albicioas5 gi pietrificat5 este
dovada unei excesive umiditati, care
a generat aparitia ciupercilor nocive
Aspergillus flavus pi care dau apoi
hoala impietrirea puietului, V.n.
8) Urme de cristale de miere scoase
af ar l pe urdinig, dovedesc c i mie-
rea s-a cristalizat in faguri, ceea ck
poate duce la infometarea albinelor
dac5 nu sint ajutate, V.n. Miere,
cristalizarea in faguri.
9) Urdiniguri aburinde gi brumate
in zilele reci de prim5var5, dovedesc
c 5 in interior se afl5 o colonie puter-
nic5 cu mult puiet in cuib.
Pentru cunoagterea de la exterior a
unor anumite situatii in stup in ce-
3elalte luni, far5 a-1 mai deschide, se
mentioneazi :
- larvele de trintor eliminate in
luna aprilie-mai, sint semn c i albi-
nele nu au rezerve suficiente de hra-
n5 gi stuparul trebuie sg interving
V.n. Hrdnirea albinelor, hrinirea de
necesitate.
- din contri, o intens5 activitate
de zbor a trintorilor in luna mai, in-
dic5 prezenta lor numeroasg, ceea ce
este un semn de pregiltire a coloniei
respective pentru roit, V.n. Roire.
- formarea gi gruparea albinelor
pe peretele frontal sau formarea de
ciorchini cu albine sub scindura de
zbor, constitue unul din semnele apro-
piatului roit ori a lipsei spatiului
in stup pentru recolt5. V.n. Barbd.
- albine care-gi balanseazi abdo-
menu1 stind pe scindura de zbor la
urdinig intoarse cu capul spre largul
cimpului, este dovad5 de cules in-
tens. Cind fac aceste miqc5ri cu capul
intors spre urdinig, este dovad5 c5
culesul este pe sfirgite. V.n. Dansul
albinelor.
- miros greu, puturos, caracteris-
tic putrezirii puietului, ce iese pe
urdiniq - este semn c5 in -interior
cuibul este atacat de boala loca, V.n.
- albine iegind in euvoi pe urdinig,
in t.imp ce altele fac zboruri vioaie
afar5 in jurul stupului, este semn c5
din stupul acela iese un roi; de ase-
menea auzirea de la exterior ziua,
gi mai cu seam5 noaptea, a unor su-
nete ascutite, inginate cu altele mai
profunde - este semn c5 in cuib s-a
n5scut o matc5 tin5ri.5, care umbl5 s5
uci di pe cele aflate in botci. A doua
zi obignuit ace1 stup roiegte cu matca
t i ni r i , fiind roi secundar sau tertiar;
repetarea in continuare dupi roit a
acestui cintec, este semn c5 albinele
acestui stup vor s5 plece, formind a1
treilea sau a1 patrulea roi. V.n. Matca.
- grup de albine in num5r de 10-12
stind pe pi mi nt in fata stupului, este
dovada c5 matca acelui stup a murit
gi este eliminatil din interior. V.n.
Matca, moartea naturali.
TEHNICA APICOLA
276
LUNA MARTX
r - cind in natur5 este un cules bogat
o arat5 albinele care sosesc l a urdinig
gi cad greoaie pe scindura de zbor; sau
chiar pe p5mint in fata stupului, de
unde fncet se indreaptg spre intrare;
este dovad5 c5 ele vin cu gugile pline
si sint obosite. Cind ajung aproape de
scindura de aterizare, dar mai fac
citeva volte in zhor gi apoi se agaz5
acolo, deci mai intirzie, este semn c5
afar5 in natur5 culesul este slab.
- agitatie gi lupte fntre albine l a
urdinig, este semn de furtisag, V.n.,
gi trebuie cit rnai curind inl5turat.
- trintori ce stau ingramiiditi pe
scindura de zbor sau pe peretele
frontal a1 stupului, dovedesc c5 albi-
nele nu mai g5sesc in cimp de cules
si ii izgonesc.
Controlul sumar se face fntr-o zi
caldii, cu soare, cind termometrul
arat.5 eel putin +12"C, avind la inde-
minii 15dita portativii plin5 cu faguri
calzi gi stropiti cu ap5 mierat5. Est e
bine cind operatia coincide cu apa-
ritia primelor flori pentru ca albinele
sri aib5 o preocupare gi s5 nu urma-
reascii pe apicultor cind deschide
stupii, deschidere care nu trebuie s5
dureze mai mhlt de citeva minute. El
trece prin fata fiecsruia, privegte cu
atentie albina moart,5 de pe oglinda
urdinigului, observ5 activitatea de
zbor a culeg5toarelor si trage con-
cluzii.
Totugi el trebuie s5 deschid5 fie-
care stup f5r5 a da fum, dup5 ce mai
intii a cint5rit din min5 greutatea
stupului ridicindu-1 putin din spate,
pentru a vedea dac6 are sau nu rezerre
de hranii.
Controlul sumar are deci scopul li-
mi t at de a vedea dac5 coloniile tr5-
iesc, dac5 albinele sint vioaie, iar pe
suprafala superioar5 nu se v5d pete
d e diaree. Stuparul privegte cu atentie
l nt re intervale, vede dac5 mai exist5
miere c5p5cit5. fn cazul cind ceva nu
pare normal, dep5rteaz5 ramele m5r-
ginage pin5 la prima ram5 unde b6nu-
iegte puiet. Cind s-a convins de exis-
t enl a acestuia, retrage 1-2 ramegoale
de la margine inlocuindu-le cu cele
pline demiere vi p5stur5, reagaz5 tntul'
la loc gi inchide stupul. Dac5 nu ar e
matc5, ia m5surile de unificare, V.n,
Unirea coloniilor. fn caz de lips5 a
hranei, in afar5 de ceea ce s-a dat ,
pentru a preveni completa infometare
a unor colonii pin5 la apropiata revi-
zie de fond (colonii ciiror nu li s-au
I5sat suficiente rezerve de hranl ) stu-
parul pune deasupra ramelor gi o
t urt 5 de past i de miere cu zahiir ~i
p5stur5 ce o are la indemin5 gata pre-
g5tit5, V.n. Hrana albinelor. Peste ea
se agaz5 o hirtie cerat5, podigorul si
salteaua. Controlul sumar este deci
terminat doar in citeva minute.
Numai in cazuri grave, cind colonia
este muribund5, se va interveni. De
asemenea, dac5 diareea a fortat albi-
nele s5-gi lase reziduurile intestinale
pe rame, pe fagurii sau peretii stupu-
lui, apicultorul ia m5surile de rigoare,
V.n. Diaree.
Revizia de fond urmeaz5 dup5 con-
trolul sumar la 7-8 zile, fn care al-
binele trebuie s5 fac5 zboruri active.
Dac5 timpul a fost prea rece gi in
stup matca nu a activat de loc, revizia
aceasta am5nuntit5 ar tulbura colo-
nia, ceea ce uneori se r6sfrfnge chiar
asupra existenlei matcii, gi deci poate
fi aminat5 c11 inc5 4-5 zile.
Aceasti lucrare se face la toti stupii
prisgcii, puternici sau slabi, afar5 in
stupin5 sau sub cort protector, ori in
cas5 la c5ldur5, dacii timpul este rece.
Revizia de fond este o lucrare de o in-
semngtate capitalii. Dup5 cum se vor
face lucr5rile gi observaliile necesare,
atent gi cu grijii, sau fn fugai qi super-
ficial, aga se vor dezvolta coloniile in
TEHNICA APICOLA
277
LUNA MARTIE
t ot cursul primiiverii, tinind seama c5
in acest anotimp care este foarte capri-
c ios, apicultorul trebuie s5 intervin5
rar in stup gi mai ales s5 nu-1 deschidii
decit in cazuri de absolut5 nevoie. Ace-
ste observatii vor cuprinde in primul
rind puterea coloniei care va fi ob-
servatii dac5 gi-a p5strat aceeagi sta-
re cum a fost l5sat5 in toamnii pentru
iernat, c5ci acurn, in primiivarii, ur-
meaz5 s5 se refacii din coloniile de bazii
roiurile temporare ce au fost unite in
toamng. Apicultorul va tine seam5 in
aceast5 privint5 de o statornicii lege
in stup5rit gi anume: orice pierdere
ce ar depsgi 500-600 g albinii acum
in prim5var3, fie cii ea a pierit in
iarn5, fie c5 cu ea s-au refiicut roiurile
temporare, se va risfringe printr-o
intirziere de cel putin trei sSpt5mlni
in dezvoltarea cuibului. S-a calculat
precis cii in acest r5stimp colonia
pierde din viitorul ei potential cel
put i n o generatie de puiet, care va
lipsi de la culesul timpuriu din apri-
I ie.
In a1 doilea rind vin rezervele de
hranii din stup, m5surile de igieng,
comprimarea cuibului ~i pgstrarea
ciildurii coloniei. De aceea revizia
trebuie s5 se fac5, dacs nu in camerg
caldii la adspost de intemperii, cel
put in sub cort protector, V.n. Autorul,
chiar gi atunci cind a avut o stupin5
mare de citeva sute de stupi f5cea re-
vizia de fond la adiipost in cabang,
unde ajutat de inc8 o persoan5 verifica
~im8nuntit pin5 la 30 stupi pe zi.
Desigur c5 in stupinele mari socia-
liste, cu sute de stupi, avind 1-2
apicultori, lucrarea nu se poate face
in cas5 la c5ldur5, c5ci partea grea a
lucriirii este transportul dus gi intors
din prisacii la adipost gi invers. f n
acest caz, cel putin stupii care prezint5
oarecari deficiente trebuie verificati
la c5ldurii in caaii, ca sii fie analizate
cu atentie gi migalti toate cauzele
acestei st5ri rle inapoiere. De aceea
acest paragra rivitor la revizia de
fond are douii p5rti: revizia afar5 in
prisac5 gi revizia in cass.
1. R e v i z i a d e f o n d a f a r 6
se face cind ziua este caldg, de cel
putin 14-15' C sub cortul protector
V.n., care feregte colonia de atacul hoa-
telor gi cuibul de curentii d5un5tori.
- La stupii multietajati iernati
pe douii corpuri care au 3-5,5 kg
albinti inc5 din toamn5, l i se face
revizie de fond afarii. Pe capacul
agezat jos in pozitie r5sturnat8, se
agaz5 ambele corpuri de stup ridicate
de pe fund. Acesta ori se inlocuiegte
imediat cu un altul curat, ori se cur5t5
de pe el albinele moarte m5surind cu
un pahar cantitatea lor, apoi se gterge
de urnezeal5 gi se pune la locul lui
corpul de jos. Dup5 aceea se agazii
suportul mobil, V.n., gi se trage pe el
corpul superior.
Cu ocazia acestei minuiri apicul-
torul, ca gi l a revizia sumar5, igi dii
seama di n nou, dup5 greutatea corpu-
lui, dacii rezervele de hrani5 din ace1
corp de stup sint indestul5toare1 in ju-
rul a 12-15 kg, sau aproape epuizate.
Avind in vedere cii acum cuibul ocupi
in majoritate fagurii din corpul su-
perior, iar in cel de jos sint multi
faguri goliti de miere, scoate de jos
patru din acegtia gi-i inlocuiegte cu
al t i patru de la rezervii plini cu miere
g i ceva p5stur5. Cum acum stupul
este fmp5rtit in douii, primul corp pe
fundul siiu, iar a1 doilea pe suportul
mobil, apicultorul poate s3-gi dea
seama dintr-odat.5 cite spatii dint,re
faguri sint ocupate de albinele colo-
niei gi pe cite se intinde cuibul in
corpul superior. El va observa de
asemenea cum se prezint5 suprafata
superioarii a ramelor celor douii cor-
puri, adi ci dac5 au sau nu pete de
TEHNICA APICOLA
278 LUNA MARTIE
diaree. Totul fiind in regul5 in aceas-
t 5 privint5, r5mine de v5zut dac5
sub ghemul albine' exist5 puiet.
fn acest scop el retrage rama m5rgi-
nage din unul din corpuri, o scoate
.cu grij5 gi o agazl in l l di t a portativs
d e lucru, ce se g5segte in apropiere.
Pentru observarea puietului nu este
nevoie s5 se rnai scoat5 afar5 al t i fa-
guri, ci doar, in golul format astfel
prin retragerea primului fagure, stu-
parul, migcfnd f iecare ram5 inspre
golul din stup, privegte de sus printre
rame dac5 vede puiet c5p5cit in faguri.
Nu se scot fagurii cu puiet ca s5-i
observe, nici nu se caut5 matca cind
se face revizia de fond, c5ci puietul
scos din stup poate s5 r5ceasc5.
Dup3 num5rul ramelor cu puiet la
aceast5 revizie de fond apicultorul
poate s5 precizeze gi s5 impart5 pe
categorii coloniile din prisacs. Colo-
ni a bun3 care va da productie la salcim
ar e minimum cinci faguri cu puiet;
foarte bun5 va depggi aceasti4 limits,
iar slab3 va avea sub acest numiir
mediu de faguri cu puiet. Acestea din
- urms vor fi tinute intr-o evident5
permanent5 pentru a fi ajutate cu t ot
c e au nevoie. Dac5 ins5 este necesar ca
unele colonii s5 fie ajutate gi cu puiet
de la cele foarte puternice, atunci
este de preferat ca mai intii sii fie
:sprijinite cu puiet nu cele slabe ci cele
de putere mijlocie. Ele vor reactions
foarte spectaculos la un asemenea
ajutor, vor ajunge repede la acelagi
nivel cu cele tari, gi abia atunci cind
fn prisac5 sint numai dou5 categorii
de colonii ,,foarte puternice" gi ,,slabeU,
cele din urm5 pot fi ajutate pentru ca
el e s5 se intlreasc5. Procedind astfel
coloniile slabe se vor dezvolta bine
pentru cel de-a1 doilea cules ; in schimb
.majoritatea stupilor puternici din pri-
sacs vor concura la marele cules de la
salcim cu o mare rezervi de albin5
zburgtoare, gi vor da recolte mari.
La stupul Dadant R.A. 1001 cu
magazin de recoltd peste cuib, se pune
capacul in pozitie risturnat5 pe p5-
mint, ridicindu-se cu mul t l atentie
magazinul, pe care il agazl in diago-
nal s pe capac. Chiar dac5 unele albine
mai cad in capac, de acolo vor putea
fi date inapoi coloniei. Se fac aceleagi
observatii ca l a stupii multietajati,
ad5ugind la cele doug margini in
corpul de cuib patru faguri plini cu
miere, dup5 ce se scot alti patru faguri
goi de acolo. Dacs pe acegtia se mai
afl5 gi ceva albin5, ea va fi m5tu-
rat5 cu peria sau pana deasupra albi-
nelor din mijlocul corpului.
La stupii orizontali cu colonii pu-
ternicegi unice in stup, revizia de fond
afar5 in prisaca se face mult rnai ugor
gi anume: se scot din margine patru
faguri ce se pun in l5dita portativ5.
Cum fundul la stupii orizontali este
fix, se adun5 gi se imping cu un gpaclu
cadavrele de pe porkiunea fagurilor
deplasati sub restul de rame, dup5 care
se trag in golul rgmas gi curtifat alti
3-4 faguri; in felul acesta, pe etape,
se curst5 t ot fundul. Cu ocazia mig-
c5rii acestor faguri, stuparul face
observatii asupra prezentei puietului
in cuib gi asupra hranei de rezervii
aflats in faguri. Apoi elimin5 fagurii
de prisos pe care colonia nu-i acoper5 ;
impinge la loc fagurii ocupati de co-
lonie dupg ce adaug5 ling& cuib doi
faguri cu miere c5picitfi. La marginea
opus5 adaug5 alti faguri cu miere.
Atunci se pune diafragma, iar golul
stupului il umple cu material termo-
izolator. Peste podigor se agazl sal-
teaua gi se inchide stupul. Urdinigul
superior se inchide, dar se deschide
cel de jos, numai cu 2-3 cm.
La stupii orizontali iernati ca doud
colonii vecine, se fac aceleagi operatii
TEHNICA APICOLA 279 EUKA MARTII
eliminfnd cite 4 faguri goi ce se inlo-
cuiesc cu altii plini cu miere.
2. R e v i z i a d e f o n d En c a -
s ci se face numai atunci cfnd timpul
este rece. Camera in care li se face
aceast5 revizie, trebuie sti fie cald5,
luminoasti, cu o mas5 fnc5p5toare,
pe care se agazti stupul direct lfngti
fereastr21. Acolo apicultorul are deja
pregstiti 5-6 stupi goi dezinfectati,
r5zuiti de ceara de pe pereti, flambati
cu lampa de benzing, stupi in care se
vor trece coloniile ce se revizuiesc.
Pe mbur 5 ce acegtia se folosesc, se
curtit5 gi se flambeaz5 cei Pn care au
fost pin5 atunci coloniile respective.
Pentru a nu se comite gregeli in iden-
tificarea celor revizuiti, de Indatg
ce un stup a intrat la revizie, se scoate
t5blita cu numgrul de ordine a1 coloniei
respective, care se fixeazi pe peretele
frontal a1 stupului curat in care se
mutti cea revizuitg.
Stupului i se deschide urdinigul prin
care se d5 foarte putin fum, numai
dac5 se observ5 cti albinele sPnt ceva
mai agitate. Afumiltorul aprins este
pus la gura sobii, cu uga mica des-
chis5. Rindul de geamuri dinspre inte-
riorul camerei este deschis pentru ca
putina albinti ce eventual ar zbura, s5
se adune la fereastra dinspre exterior.
Pe prichiciul ferestrei se agaz5 2-3
faguri cu putin5 miere, de care albi-
nele ce au zburat din stup, se agat5
gi stau in grup.
Apicultorul ia note provizorii pe un
caiet maculator privind s p a t i i 1 e
d i n t r e r a m e ocupate de colo-
nie pentru a stabili puterea ei ca
populatie. fn aceastti privint5 el tine
seama c5 albinele care acoperii bine
un spatiu dintre doi faguri cfntiiresc
circa 250-280 g. Deci o colonie care
numiIr5 cinci spatii ocupate, gi aco-
per5 bine suprafala a qase faguri, se
consider5 mediocrg, c h i ea nu are
mai mult de 1,250-1,500 kg albinti.
Cu aceastti ocazie stuparul verificti
g i r e z e r v e l e d e h r a n g afla-
te fn faguri, gtiut fiind c& o jumgtate
de ram5 cu miere c5pZcitti are circa
2 kg. Apreciind s u p r a f a t a e-
l i p s e l o r d e p u i e t fn deci-
metri ptitrati, va cunoagte cft puiet are
in faguri, ~ t i u t fiind c5 1 dm2 de faguri
are 800-830 celule de albinti lucri-
toare. Cu timpul, un stupar experi-
mentat, apreciaz5 din ochi aceste
suprafete gi spune cu precizie citi
decimetri pgtrati sfnt intr-un fagure
examinat. Dac5 in elipsele cu puiet sfnt
gi celule goale, cauza poate fi o matc5
cu unele deficiente ovariene, ori lipsa
pgsturii din stup, cfnd o parte din
larve sint insuficient hr5nite gi mor,
sau au fost eliminate din cuib. fn
aceastii din urmai situatie stuparul va
da coloniei plstur5 suficientg, sau dac5
nu are in depozit o va hrlni stimulent
in viitor cu substante proteice, inlo-
cuitori ai polenului. V.n. Polen.
La aceastti am&nuntit5 revizie de
fond fn cas5, stuparul trebuie s5 cer-
ceteze gi s5 observe gi matca coloniei,
pentru a stabili dac5 ea este cea mar-
cat5 din anul trecut, sau albinele in
toamns au inlocuit-o. De asemenea,.
dac5 nu cumva are defecte organice,
este invalid5 de vreun picior, ceea ce.
o va face mai putin activti gi trebuie-
inlocuit5 cu alta tPn5rti gi prolific5
ceva mai tfrziu.
fnainte de a reintroduce fagurii in
stupul curat gi dezinfectat, ei se rii-
zuiesc de fgguragii de cear5 aflati pe
letigoarele ramelor gi apoi se cur5t5
separat propolisul de pe muchia lor gil
de pe umeragele ramelor. Rgzuirea
propolisului de pe muchia ramelor ar e
un dublu rost: acumularea acestui
material pretios care se folosegte la
preparate farmaceutice gi are un preb
TEHNICA APICOLA
280 L,UNA WARTIE
bun, iar in a1 doilea rind, dac5 el ar
fi lgsat acolo, Fe muchii, distanteaz5
ramele peste masura normals, ceea ce
nu este ing5duit acum in primivar5,
cind cuibul trebuie s6 stea cit mai
comprimat.
Dac5 pe letigoarele ramelor se v5d
pete de diaree, ele se rad cu atentie,
cici pot fi pline de spori de nosemoz5
gi apoi rama se spa15 cu o cirpii mu-
iat5 intr-un dezinfectant: hiperman-
ganat lo/, sau amoniac l o%, or solutie
de form01 20%.
Dac6 num5rul fagurilor este prea
mare fatti de puterea de acoperire a
coloniei respective, se la85 in stup
numai at-itia cit pot albinele acoperi
bine plus alti 2-3 spre margini cu
miere. f n total in cuib s5 fie 12-15 kg
miere plus p8sturi; spatiul ramas go1
se completeazi cu materiale termo-
izolatoare. V.n. Cuibul.
Cind toatti operatia este gata, api-
cultorul mi t ur5 in stup albina strins5
pe fagurii de la fereastr5, agaz5 podi-
qorul, inchide stupul gi-1 duce la locul
s i u in prisac3.
fn schimb, la cei cu populatie mai
redus5, se iau urmtitoarele m5suri :
Stztpii rnultietajczti clc populafie ceva
rnai redusci, in care coloniile au iernat
t ot pe douii corpuri dar la revizia de
fond au fost gisiti cu unele mici defi-
ciente gi cu populatii ceva mai reduse,
nu vor fi comprimati la un singur
corp. Ei se las5 t ot pe dou5 corpuri,
concentrind ins5 cuibul in corpul s11-
perior, unde albinele trebuie sti aib5 la
indemini cel putin 10 kg hran3 bun5
gi o ram5 de piisturii. Restul de hrani ,
circa 10 kg, se lass in cinci faguri in
corpul inferior, agezati la mijlocul
corpului cu un fagure cu pl st ur i in-
tre ei, dar mgrginiti in dreapta gi in
stinga cu perne de tifon pline cu talag
fin de lemn. Pernitele mgrginage vor
fi ca un calorifer ce acumuleaz5 ~i
radiaz5 cgldura. Pentru a p5stra aceas-
t 5 c5ldur5 cit mai bine gi a compensa
puterea redus5 a coloniei, intervalul
dintre faguri se micgoreaz5 la 9 mm.
Astfel se d5 posibilitatea albinelor s5
se r5spindeascii in cuib pe fagurii late-
rali, sti-i inc5lzeasc5, iar matca sti
outi in ei. Operatia aceasta de apro-
piere a ramelor este usor de f5cut
atunci cind ele au distantatoare auto-
mate tegite ; muchiile tegite ale distan-
tierelor Hoffman se depgsesc, iar
fagurii se pot apropia la 9 mm, V.n.
Cuibul pgstrarea cgldurii.
Drept urdinis r5mine deschis cel
de sus de sub podigor, sau cel rotund
din peretele frontal.
Stupii Dadant cu populatii rnai
reduse, care primesc c5ldur5 de jos,
cici sfnt agezati peste colonii puter-
nice, se reduc la atitia faguri cit aco-
per6 bine albinele, schimbind fagurii
goi cu altii plini 8i m6rginiti cu perne
c5lduroase la una din margini.
Stupii orizontali se revizuiesc la fel
in cas5, dup5 indicatiile date mai sus,
la revizia de fond afar&. Coloniile
care au iernat singure in stup, dar
care acum sfnt g5site cu populatii
mai reduse, se pun cite dou5 in acelasi
stup, despartite prin diafragm5 din
pinz5 dub16 metalic5.
fndreptarea situatiilor critice glsite
la unii stupi cu ocazia reviziei de fond
trebuie imediat remediate si anume:
- Colonia lipsit5 de puiet, care nu
dB nici-un semn c5 ar fi orfang,
are cu sigurant3 matc5 crescut6 tir-
ziu la sfirgitul toamnei, dar nefe-
cundat5. Ea trebuie c5utat5 cu am5-
nuntul, cici se giseste greu printre
albine, f iind micii qi nedezvol tat5 ;
va fi sacrificat5 gi or este inlocuit5
cu alt5 matc5 de la rezerv5 sau, in
lipsi, colonia se unegte cu una vecinii,
V.n. Unirea coloniilor.
TEHNICA APICOLA
'28 1
LUNA MARTIE
Cind stuparul nu g5segte matca
nefecundat5, care se ascunde bine, el
va scutura toti fagurii acoperiti de
albine pe un ceargaf agezat in fata ur-
dinigului, la care se pune o figie de
gratie Hannernann. V.n . Tehnica api-
cold, luna august, identificarea m5tcii.
- Colonie orfan5 cu semne eviden-
te. F6rA intirziere apicultorul va da
acelei colonii o mat cl de la rezerv5.
fn caz de lipsti, colonia orfan5 Ira fi
unit6 cu cea din vecingtate V.n. Uni-
rea coloniilor .
-Colonic b e z m e t i c 6 , este
cea care din toamn5 gi-a pierdut mat-
ca, gi-a ales de atunci albine ou5-
toare, care ~i acum depun ou5 din
care Ins6 se nasc numai trintori. Ea
trebuie desfiintat6, unind albina cu o
colonie vecin5, dup5 una din meto-
dele preferate V.n. Bezrnetic.
F - C o l o n i e l i p s i t ; d e
h r a n 5. Acesteia i se dau faguri
plini cu miere scogi din depozit gi in-
trodugi in locul celor goliti retragi din
stup. In lips5 se d; albinelor un calup
de 2 kg past5 din miere cu zah5r si
un fagure in care s-a turnat sirop
cald de zah5r. V.n. Hrana albinelor,
hrClnirea de necesitale.
- Colonie cu faguri pritali gi muce-
g5iti. Se elimin5 din stup fagurii cu
defecte, dindu-se altii din depozit,
de preferat cu miere cel putin in ju-
m5tatea lor superioar5.
- Colonie cu v5dite semne de nose-
moz5, mai ales dacfi populatia este
redus5, se u n e ~t e cu alta de putere
egal5 gi care suferri de aceeagi boalii.
Este mai bine cind unirea se face o
dat5 intre 3- 4 colonii de acest fel,
formind una puternic5 crireia i se d5 o
matcri nou5; m5t,cile r5mase disponi-
bile se sacrific5. Colonia astfel ref5-
cut5 se izoleaz5, se trateaz5 gi se
vindec5. V.n . Nosernoza.
- Colonie mic5 cu potential slab
datoritg m5tcii care este ori b6trlnl
ori i nval i dl ; se unegte cu una vecin6
cu matc5 tinlir6, V.n. Unireacoloniilor.
- Colonie mic5 cu potential mare,
deci din cea care are matc6 ttnsrti, cu
albin5 n5scutg tfrziu in toamns;
merit5 s5 fie plistrat5 ca unitate inde-
pendent5 sub form5 de nucleu, spri-
jinit5 indirect de o alt5 colonie pu-
ternicii. Aprecierea unei astfel de co-
lonii nu se face numai pe considerente
de greutate a albinelor sau de spatiile
ce ele le ocup5 intre rame ca nucleu
sau colonie, ci dup5 criterii bazate pe
starea biologic5 a albinelor. Ea po-
sed5 o energie deosebitl, degi ocupFi
3-4 faguri, ajungind la marele cules
de la salcim tot at i t de bine pregiltit5
ca cele puternice gi totodat5 extrem
de activ5. Ele nu se unesc ca cele
anterioare, ci se conduc ca unit6ti
de sine stgtgtoare, ajutate indirect,
in dou5 etape, fiecare de cite o
colonie puternic5 ei anume: .
- prima etapg: o colonie puternici
dintr-un stup multietajat sau Dadant
inc5lzegte colonia micii ce st 5 Intr-un
corp go1 deasupra celei dintfi, bine
impachetat5 gi cornprimat5 la cite
rame acoper5 albina, cu hran5 sufici-
entii, despCirtit5 printr-un podigor
separator tip Snellgrove. fntr-un stup
orizontal ea se va aseza al5turi de
colonia de baz5 desplrtit5 cu o dia-
fragm5 etang5.
- a doua etap5: colonia mic5, dar
plin5 de energie,primegte din patru in
patru zile cite un fagure go1 gata cl5-
di t , de culoare inchis5, cald gi stropit,
cu a p l indulcit5, pus in mijlocul
cuibului redus la cel mult cinci faguri.
Matca tin5r5 il umple cu ou5. fn
cea de-a patra zi de l a introducere,
fagurele cu ou5 se retrage din cuib
gi se d5 albinelor coloniei protec-
toare, care avind mari contingente de
TEHNICA APICOLA
282 LUNA MARTIE
albine tinere doici, hriinegte din bel-
gug larvele pe care le c5p5cesc. fn
locul celui retras se d5 mritcii un altul
gol, cald gi pulverizat cu sirop. Cind
primul fagure dat coloniei protectoare
va fi c5p5cit, se m5tur5 de pe el albi-
nele acoperitoare gi se inapoiaz5 in
colonia mic5; de acolo se scoate cel
plin cu ou5, pus cu cinci zile inainte.
fn felul acesta nu numai c5 puietul
bine hr5nit a1 micii colonii creqte
viguros, hri ni t fiind de doicile nu-
meroase ale coloniei protectoare, dar
.el se innobileazii cu calit5tile distincte
ale coloniei puternice care 1-a crescut
pin5 la c5p5cire. Totodat5 ambele
m5tci ou5 din ce In ce mai mult,
producindu-se astfel rnai mult puiet
In ambele cuiburi.
Operatia este o adev5rat5 echilibrare
biologic5 intre dou5 colonii inegale;
repetatti fiind de3-4 ori, d5 un impuls
at i t de mare micii colonii, incit ace-
asta ajunge din urmii pe protectoa-
rea ei. Folosul operatiei ajut5 indirect
chiar gi coloniei puternice, c5ci sur-
plusul s5u de doici are posibilitatea
s5-gi descarce abundenta secretie a
glandelor faringiene, care altfel, r5-
minind nefolosit5, ar putea crea o
nelinigte in colonia mare, la care
poate s5 apar5 rnai tirziu chiar fri-
gurile roitului.
CBldura in cuib este grija cea rnai
mare a stuparului in primjvarii cind
cuibul se infiripii ~i ia din ce in ce o
dezvoltare rnai mare. Coloniile cu po-
pulatii mai reduse care nu acoper5
intreaga suprafat5 a fagurilor, tre-
buie sii fie restrinse numai l a num5rul
de faguri ce-1 ocupii albinele, m5rginite
intr-o parte cu peretele lateral din
dreapta a1 stupului deci care este mai
b6tut de soare, iar in partea opus5 de o
diafragmg etang5, cu pern5. Multi
stupari incii nu-qi dau seama ce efort
trebuie sii fac5 o colonie redus5 ca
s5-vi mentin5 in intregime cuibul la
cele 34" C necesare. Un fagure fn
plus retras din cuib, unde st5tea
f5r5 folos, are repercusiuni favorabile
asupra intregului cuib Vi a extinderii
lui in prim5var5 ; intreaga productie
de viitor ar putea fi altfel compromis5
sau in cel rnai bun caz micgorat5.
Coloniile puternice, cu 2,5-3,5 kg
albin5, nu constituie o problemii;
acolo puietul mult extins pe faguri in
elipse mari degajeazii el insugi o in-
semnat5 ciilduril, in jurul a 35OC in
mijlocul cuibului; populatia nume-
roasii I1 acoper5 bine gi deci r5celile
primiiverii nu au influent5 nociv5.
V.n. Cuibul, pgstrarea c5ldurii. Placa
metalic5 condensatoare de vapori nu-
qi rnai are acum rostul. Ea se acoperti
cu o figie de carton gudronat.
MBsuri sanitare veterinare ce se
iau cu ocazia acestei revizii de fond
gi care se aplicii tuturor coloniilor
dintr-odatg in prisac5, se refer5 la
prevenirea anumitor boli, care ar
putea s5 aparti in lunile urmstoare
V.n. Bolile albinelor.
fn acest scop, tuturor coloniilor
revizuite li se aplic5 un tratament
preventiv de aerosoli cu antibiotice.
Tratamentul se repeta de trei ori la
intervale de 7 zile, fiind in acelagi
timp vi un bun stimulent. V.n. Aero-
soli.
De asemenea, in stupinele unde cu
un an inainte a bintuit nosemoza, in
afara unui tratament preventiv cu
Fumidil B, se va inlesni albinelor
un zbor de cules artificial afar& in
naturii, dac5 stupina este izolatg cu
cel putin 3 km de una vecin5. fn acest
scop se agazil hrana stimulativii la
200-250 m depiirtare. Printr-o activi-
t at e intensti determinats de acest
cules artificial in naturti, albinele
virstnice se uzeazg rnai repede gi mor,
eliberind colonia de focarele mari de
TEHNICA APICOLA
283
LUNA MARTIE
infectie. Hrlnind apoi colonia cu 1
litru sirop zahlr 111, in care s-au pus
200 000 U. I. penicilinl se miregte
rezistenta albinelor. V .n Nosemoza.
Analiza de laborator este obligato-
riu s l se facl in primlvarl. Cu ocazia
reviziei de fond se ml t ur l 30-50 al-
bine intr-o farfurie cu alcool medici-
nal. V.n. Analiza albinelor.
CEntarul de control se instaleazl
imediat dupl terminarea reviziei de
fond, alegind o colonie bung gi inscri-
ind zilnic indicatiile ce el le ar at l .
Rezervele mari de hranSi in stup
acnm igi aratg rostul. Este zadarnic
ca stuparul s l se agtepte la recolte
mari, colonii puternice, nuclee aj ut l -
toare repede organizate gi dezvoltate
ca s l ajute la culesuri succesive, dacl
albinele nu glsesc in stup, in direct5
apropiere a cuiburilor, mul t l miere gi
mai ales pl st ur l . 0 colonie puternicl
consumci putin in perioadele de re-
paus - cam 900 grame pe l unl . f n
schimb cind incepe gi cuibul s l se
ext i ndl si matca ajunge s l depunl
1 500 oul pe zi, colonia consuml in
douci zile ci t intr-o lung de repaus.
Stuparii deci trebuie s l comple-
teze hrana coloniilor cu rezervele puse
la depozit, dindu-le totodata gi stimu-
lare. H. Schiiffer recomandl in aceastl
pri vi nt l stimularea cu plstur5 gi
miere incepind de la 20 februarie sau
1 martie cu cite 1 kg sl pt l mi nal , degi
in stupi sint rezerve de hranl .
fntarirea nucleelor ajutfitosrc din
stupii orizontali sau verticali iernate
ling6 colonia de bazl sau deasupra, se
face ci t mai devreme in pri ml varl
mai ales dacl stupina are posibilita-
tea unui cules timpuriu de la salcie,
r api t l sau pomi fructiferi. 0 colo-
nie puternicl poate da chiar in prima
decadl a lunii martie un fagure cu
puiet cl pl ci t celei ajutltoare, cl ci
primind acest imbold, nucleul va por-
ni o cregtere act i vl de puiet gi astfel
l a culesul timpuriu de la pomii fruc-
tiferi sau rapit&, albina nucleului va
putea conlucra cu colonia de bazl la
realizarea unei strinsuri insemnate.
Cind colonia de bazl are 6-7 rame
cu puiet cl pi ci t , nucleul va rnai fi
ajutat cu i ncl un fagure, incPt el
devine puternic. Operatia se repetl de
citeva ori din 12 in 12 zile. Pe acest
principiu se bazeazl gi tehnica refa-
cerii timpurii a roilor temporari cu
mi t ci iernate fie in afara ghemului,
descrisg putin mai departe, fie iln stu-
pugori de Pmperechere. f nsi cu aceas-
t l din ur ml tehnicl colonia de baz5
- in viitor - va primi un sprijin
mai putin substantial, f al l de colo-
niile care au avut nuclee ajutltoare
iernate al l t ur i de ele. Este drept c5
acestea din ur ml au consumat o canti-
t at e de hr anl de cel putin 4-5 kg in
cursul iernlrii, dar in schimb un nu-
cleu aj ut l t or bun, incepe cregterea
de puiet mult mai din vreme, uneori
chiar inainte de curitire, deci are un
mare postential de sprijin. Cuun nucleu
aj ut l t or bine organizat cu rezerva lui
proprie de miere yi pgsturi o colo-
nie de bazl se sprijinl reciproc, dind
sau primind puiet in raport de timpul
de .afarl, cit gi de apropierea sau dis-
tanlarea f at l de primul cules princi-
pal.
fn principiu, apicultorul trebuie
s l sprijine nucleul aj ut l t or cu puiet
gi hr anl stirnulent5 cu 35-50 zile ina-
inte de acest cules, pentru ca matca
respectivl s l poat l cregte pin3 atunci
cel putin doug generatii de puiet.
Cind colonia de baz3 d l puiet gi i nt l -
regte nucleul ajutltor, se restabileqte
in cele doul uni t l t i ace1 echilibru bio-
logic ar l t at n ~ a i inainte. Nucleul aju-
t l t or este o supapi de siguranti pen-
t ru pgstrarea pin5 la culesul principal
a acestui echilibru in colonia de baz8.
TEHNI CA APICOLA
284 LUNA I\IARTIE
Cind apare culesul de l a salcim,
nucleul aj ut gt or, mut at put i n mai
departe, cedeazii coloniei de baz5
toat8 al bi na zburtitoare; scindurica
de zbor vi u coloratii este trecutri
l a urdinigul coloniei de haz5. Dar
pentru ca albina nucleului ajutritor
s b nu se intoarc5 inapoi l a el, po-
zitia urdinigului s5u se intoarce in
unghi drept . i n acelasi tirnp, pen-
t ru a ugura cuibul coloniei de bazli,
care trebuie s5 nu fie ocupat5 cu
cregterea de puiet descllis in t impul
culesului, di n ea se scot citiva faguri
cu acest puiet deschis, fiirii albinii aco-
peritoare, introducindu-i in mijlo-
cul cuibului nucleului. Acesta pier-
zind t ot al al bi na zburiitoare, are ne-
voie s5 i se dea 2-3 zile apii pentru
pui et . In felul acesta nucleul ajutB-
t or pregategte alhine zburiitoare nu-
meroase pentru colonia de bazri, viici
mat ca nucleului nu este stinjenitii de
cules avind spabiu larg pentru dezvol-
tarea cuibului siiu. Desigur ca st uparul
va st i mul a nucleul permanent. Numai
dac5 dup5 culesul de l a salcim nu se
mai afl5 nici un al t cules, nucleul se
l ass sii-gi duc5 o via@ independentii,
f5r5 sprijin direct, pin5 l a 15 iulie.
Atunci incepe o stimulare activii pen-
t r u cregterea populatiei tinere care se
va uni in toamnii cu baza.
Transvazarea coloniilor in st upi
mul t i et aj at i di n cei Dadant sau ori-
zontali se face acum. V.n. Transva-
zarea coloniei.
Refacerea timpurie a nl~cleelor t,em-
porare care au fost contopite in toam-
n5 cu coloniile de bazii. V.n. Tehnica
apicolii, l una octombrie gi a c5ror m5tci
au iernat in afara ghemului - sau gi
mai bine in stupugori de imperechere
- se execut5 intre primele lucr5ri
dupa terminarea reviziei de fond.
Lucrarea se face cu scopul ca in acelagi
st up s l conlucreze dous mgtci, in
vederea forrnririi marii rezerve de
albinii ~burci t ~oare necesare marelui cu-
les. I at 5 procedeul: spre sfirsitul l u-
ni i rnart,ie cind dup5 st,imrll8rile ince-
put e t i rnpnri l ~ in coloniile intrate in
iarn;i V I I 3, s kg al bi n5 au eclozionat
destul de rnulte alhirle tinere, iar cui-
hul are cel put i n 6 f'agr~ri cu puiet sc
I'oimeaz,? un roi stolon cu doi faguri
cu puiet c5p5sit cu al bi na acoperi-
toare (frirli matca coloniei de haz5).
Se adaugii un fagure cu hranA gi unul
oat a cIRdit:, go], strcipit cu sirop. Ro-
3
~ u l primest,e mat ca crl albinele ei
dint,r-un stupusor de imperechere t i p
Fot a unde a iernat si a act i vat pin5
acum in primiivar8. Est e de mare im-
port.antA ca matca s& fie t i nl r 5, di n
cea imperecheat5 la sfirgitul verii
(iulie) care 0115 mnlt,. Rama din st u-
pusor se extinde, iar cele t rei divizi-
uni al e ei formeazii scum un singur
plan. Pent ru sigurant,?, mat.ca se pune
intr-o colivie aut omat 5 cu o foitri de
ziar l a orificiul de iesire. Cele douii
populatii - a roiului format gi a
stupusorului - se ~lnificii ugor dac5
cu 24 ore inainte l i s-a dat acelasi
miros (ci t e un tampon de vat & stro-
pi t cu ap5 de colonie). Rama di n st u-
pugor cu al bi na acoperitoare qi mat ca
di n colivie se agaz5 l a mijloc intre cei
doi faguri cu puiet ciipgcit. Roiul
stolon este desplirtit de colonia de baz5
de jos cu podisor Snellgrove sau dia-
f r agml etang5 l a stupul orizontal. Go-
l ul r5mas in marginile roiului se com-
pleteaz5 cu perne cu talag fin de
lemn. Pest e citeva zile se retrage coli-
vi a automat5.
Circulatia albinelor l a roiul sto-
lon se face pri n unicul urdinig di n spa-
tele podigorului Snellgrove. Roiul va
pri mi di n 10 in 10 zile drept ajutor -
de t rei ori - cite un fagure cu pui et
c5p5cit di n colonia-maml, f&rS al bi -
nele acoperitoare.
; a q e p 1 n a n r U ! ! a o ~ j u ! e a d a a u j y u n r e o ?
a p e $ ! d e a ' a l o o ! a 8 e a t ! a n % ~ n : , u ! a
' I " ! " ?
- n B ! 6 [ n a p n : , p u g u ! u r a a ? ! 6 ! 1 n l e p B r u r
! Q 1 n s ! e 3 n 3 P U E ~ ~ ~ U E ' ! ! : , a d s a ? ! n a j ! p
y d n p a ? e u o l e 4 a ' a l a d s e o a d u a ~ o d 1 4 . r e 3
- o a u a p a ! j e ! a e a a a e u r o a o I e u ! q l e y a a j o
! z a a ! I u ! p r a o ? ! p o n ! ! m o d ' a g 3 a u 1 4
u a l o d u ! y l e 8 o q y l e p o q o q 1 4 y q u a p u n q e
a ? s a y u n l y l s e a a r ! u i y r e p l e r n s r o 1 , g
. a : , ! u a a l n d ! e m ? I : , a ! j y s a I a
s a p : , a l a a e m a a e d e p u p a a e o l ! ! n R u n 1
u g e 3 I a j q s e ' a a a p u ! ? x a n q u a d n ! j e d s
' ! a n 8 e j ' g u e a y : e : , s a n : , a e d a d a a e d e
a t , a ! o a a u a y a o u r a q n u ! j s n s e ! n q a J l
a 1 3 ' a s u a q u ! ! ! a a ? & a a : , e p e o ! a a d r t ~ ? ! 4 g d
n e m n : , e ! 3 ~ 3 ' ~ U ~ A B l ! q a s o a p u n n e !
! 6 ! a u r q y q I o a z a p a s a l ! ! u 0 1 0 : , ' ! o a a a I ! z
g o u g ? u p ! e m ! g a p ' g u n 1 y l s e a : , e u l
y 0 3 ? d z , 2 n l o 7 - u - ~ ' 3 l a ! a u ! q
- [ e e n s : , ' e : , ! j u y a a l ' ! n l n : , a o d e a y : , a a n
: e : , a u a a a d a ~ a l u e l d ! 4 $ 1 3 ' ! e m
n a q u a d ~ n u ! d n ~ ' ~ : , u n l e a d m e : , $ 0 1
~ n a - e l Q n m ' ! e m 1 e [ y : , ! p e ' a a ! a o l j u ~
e n o p e n q u a d e ! l a a e j ' a ~ u n ! 0 ~ - 8 " 1
a d y : , ! p e ' a ~ ! z 0 8 e 3 + 3 a l s a d a a ! a o I j u i
n : , y l ~ n u e y q l e e u ! j ~ n s : a m n u e 1 4 u a a
- a % a p I n l s a a u j a J a j ! I a m a o l a q u e l d a l ! a
- g j u p x y s u j 3 e j a s F u n 1 y ? s r ! a ~ e u l
. a p z 0 1 n 3 ! a ! l a : , e j ~ n ? ! a o ~ j u g
a p a a a a d e 3 s a 3 - e ' ! ! m a y a ~ ! a n . ~ a B e l ? e l
- s ! z a a e ~ n a e l Q n u ! T o e a . a ! ~ ! a d e ! r u n t e
e n o p e e a l a e d n o p u g d a : , u i a e q o a u a p
a ! j o n p o a d a a e m o y p y q n u ! j e q u g l a j
- 9 s e e q a : , e A - e ! $ ! w d e l n a y j n e - ! 6 ! a : , a 1
- ! u a ! n a n q o s a d a l ? s a s a a e a o n l y l s e a o e n 3
~ d e s n : , y a a d o o e a s a a e a ' a e ? : , a q 1 8 1
- n u e a 8 q e j s o j a a d n s B y o f / ^ - 0 0 ~ a p a l e l ! l
- w : , o l u ~ m y 4 y a B u ~ e p a q e o d a s ' y p l a 3
a l s a e l s e a m R u n 1 y : , e a ' ~ n u ! j a a ~ u j a ! n q
- a a q ' a e q 4 n m 1 4 e ! I a : , e j n : , a ! a q m a ! o u
! ! u n l l n : , o ~ ~ ! u ! e [ a p y : , u i a l a e d u !
~ e j u ! u r y s u ! ? s o 3 e a a a : , 1 o a ! d t 1 I n q o T
. e ! j a a l a s ' p ? w j q ' u - ~
a a e o y a a d n s ! j y l ! 1 e 3 n 3 J O I ! ! U O ~ O : , e d n a B
u ! p ! e m n u ! u a n e a I n u ! r r a d s ' g ? e l n l e a ! j
y s a ! o a a u a ) s a ! h n ? o ? y : , e a - a u n q ! e m
a o l a : , 1 n 7 0 1 U ! P ' ! U P ~ A I ~ J : , a p y s e a I e
a ! u o l o : , y ? s e a : , e u ! e u o ! z o l o a ~ o n a : , J O I
- a u ! q I e a l e a a a ? : , e a e : , a l a u n q m n : , a m o
e q n r ! y : , s a s n u e n q u a d ' ! ! u o ~ o : , a ? l e e l
a p ! a e a a ! q ? u ! n n l n a d ? a ! n d n : , r a n 3 e j
n e p a s n N - g a n ? s y d ! Q d o a ! s n : , ' ! j y $ ! %
- u e : , ! : , ! n r u [ y ? u a u e n r a a d y a e ? u a u x ! ~ d n s
g u e a y o ! r n ! a d e n a r u o l o : , y l s e a o y y n . ~
- O I U ? . I J ' u . ~ ' ? n : , a q e a : , ~ n u e U J ! I n 3
- S a m ! a n 8 e j ' ! a o ? u j q a p ! a e m a l n l a 3
n : , ! a n 8 e j : , n p o a l u ! a s y u n a l e d e ! u o l o a
U J : ! $ s u o ! / 3 e l e s r o ~ ! r o q n ~ r q a e r ! $ l n m
- U J n r q n e d e r r r e q a d ! e ! n o l o : , a e r ! ~ ! a 3 u !
. e ! l o a ~ a s ! E ; e a a e a o ! I a m e
' v a l v ~ ' u ' ~ ' y u e a y a p s n p a a m n s u o : , u n
n : , ! 4 ! ~ n % j ! + ~ n m ! e m a d s u ! l x a q ! n : , u n
n 3 ' a a m p y a y j ' y ~ a e o m ~ u r q ~ e E U ! j n d
! e m ? l o n : , : y u ~ e ! u y p ? ! h a ! n e a p u
- 0 1 0 3 n r n a I n I a j a p q a o d s a u g ' y u ! d n ? s
u ~ g l u a u s m a a d u i o e j a s e I s a o I ! e u ! q l v
a e r c r r o ! l e m s e l e r % ! o q ! ~ ! r d ! ! $ t I a ~ e s q ( a
. g a s e a a d g n e ~ q e s
y 1 j - e a s a ! a o A g z u i p u p s a l e ! e m f a u n q
! ! j o n p o a d a y a e u r u g n e p a m : , ! ! o l ~ s a p
a n a y z g l u g s ' 9 1 0 ' 4 a 8 a y ' l a a ! ~ : ! J E W
a o l a d e a p y n a d ' y l 1 o a a . I a p e u n a y y : ,
! : , ' a a e u o ! z ! ~ o a d e a p y s a n s a a o ! e m n u
n u ! n q ! ? s u o : , a q e o d ! e m e ! o ~ e s a p u n
! a n 3 0 1 l u i s ! Q n q o q f l ! n B ! p u g e - s a l e s
! ! a g u n a e a p a u ! p a y o I a s a p a s u q u g
a l ! a n p y d ? e k ! q a p n e - s p u i : , a p ' u r n a i l
s e a a q a e o j a q s a e ! q a s r n u ! p I n s e l n D
. I n ! l e d s y : , u g l e ~ a ~ d
- u x o : , e - ! 4 n u s n s a p e a : , a e ! ' a a a p u ! l x a .
n q u a d l u a ! : , ! j n s n ! l e d s y 3 u l a a e ' s o l a p
' y z e q a p e a : , : y ? e a q ! ~ ! y : , a a l s a a o ~ ~ ! u o l o ~
I n a o ! a a % u ! u j e ! j e n y s y l e p m e a o a a
' 3 ! U I ! Z 8 0 0 2 $ 0 1 y U ! A
- a a y s ? i : , u i I a j ? s e y l e ~ n : , [ e : , a e p ' a 1 ! z
a p ! J e w ! e m a $ u e l s ! p B I 1 5 : a a e j a l e o i I
a s e a a ! u g a H ' 2 0 0 2 e z o a . : , ? a g n n l s g d
' u a l o d ' B ! O S ' a ! p r o a p ' a l d e ~ : a : , ! a l o ~ d
a l u t q s q n s n 3 d o q s a a e l n w ! ? s a p y u e a g
e : , a s a m ! a d ! $ y ? ! u n a l a q m e a ! u l ! Z
TERNICA APICOLA
286 LUNA APRILIE
de 10-15 aprilie, mai fntii varietatea
colza, urmatii la o s5ptZimin5 de varie-
tatea naveta, amindou5 bogate in po-
len gi nectar.
Din plantele spontane acum apar:
pgpgdia, salba moale, stupitul cucu-
lui, buruiana cu cinci degete, mierea
ursului, silnicul, saschiul, splina g.a.
In p5dure apar flori de la arbori gi
arboret ca: paltin, frasin, cireg s5l-
batic, artar, porumbar, m5lin 9.a.m.d.
Introdueerers ramelor clgditorsre se
face chiar la fnceputul acestei l uni ;
ele se pun al5turi de cuib, c5ci dau
indicatii stuparului cind coloniile au
inclinarea sii inceap5 cl8ditul.
Atunci se dau albinelor primii faguri
artificiali in rame, iar albinele ii vor
cltidi repede gi bine. V.n. Faguri cum
cl5desc albinele faguri.
Recoltarea periodic5 a fsguragilor
crescuti in rama constructoare se face
o datH pe s5pt5minii. V.n. Ranza cl6-
ditoare.
Formarea rezervei de polen se in-
cepe o dat a ce livezile infloresc, age-
zind colectoarele la ur di ni pr i , V.n.
Poleraul.
Rgspindirea in prisacg a trintorilor
selectionafi se face acurn, inainte ca
miitcile din coloniile de productie s5
inceapg a c5uta ele celulele mari pen-
tru a le insgminta cu ou5 nefecun-
date. fn acest scop apicultorul retrage
cei 3-4 faguri din colonia de pr5silii
a trintorilor, organizat5 in octombrie,
$i-i repartizeazg la coloniile cele mai
puternice. fn acelagi t i mp in colonia
paternii se pun alti 3-4 faguri cu
celule mari pregiititi din anul prece-
dent gi bine p5strati in depozit.Pro-
cedind, astfel in stupinil, apicultorul
are numai trintori selectionati ce
provin din colonia paternii, trintori
care la imperecherea cu viitoarele
m5tci virgine, vor transmite bunele
lor calit5ti m5tcilor noi. Aceasta se.
va reflecta in bine asupra productiei.
La patru ani o dat5 apicultorul pri-
ceput face schimb cu m5tci d~ la o
stupin5 recunoscut5 drept buns, ale-
gind din cele care dau productii mari
gi intrunesc cit mai multe din con-
ditiile de selectie. f n felul acesta se
inl8itur6 din prisaciiconsangoinitateu,.
V.n.
Preggtirea fagurilor de trintori pen-
tru eoloniile paterne, faguri ce vor fi
folositi mai ales in anul urmiitor, se.
face acum in rame insirmate se lipesc
sus cite o figie de 1,s-2 cm de faguri
artificiali. Ele se introduc cite una
la marginca cuibului intre ultimul
fagure cu puiet gi cel cu p5stur5. Albi-
nele se vor griibi sH o construiasc5 in
majoritate cu celule de trintori. i n-
trucit ins5, miitcile refuz5 sii depung
ouH in faguri noi, acegtia trebuie sg
fie invechiti. Operatia se face in vai%
astfel: se introduce intr-un numiir
corespunz5tor de colonii cite un ast-
fel de fagure gata clgdit, la o margine
de stup ; miitcile ii ocupg repede cu ou5
Cind fagurii sint cgpiiciti, apicultorul
reteaz5 cu un cutit ascutit, sau cu
pieptenele de desciip5cit, ctipiicelele
celulelor bombate. Albinele stupilor
respectivi vor elimina curind cada-
vrele, iar matca din nou ii insiimin-
teazii. Operatia se repet5 de 3-4 ori,
dup5 care fagurii devenind invechiti
sint scosi din stup gi pugi la depozit
pentru operatiile de cregtere a trin-
torilor timpuriu in primgvara anu-
l ui viitor.
Clgditul fgguragilor pentru viitoa-
ree cregtere de rnhtci din ouh, dupl.
inetoda Joe Smith, se face acum, cit5
vreme albinele cl5desc ugor acegti f5-
guragi numai cu celule de albine lu-
crgtoare. Ei se preggtesc special in
acest scop in felul urmgtor: sub gipca
mobil5 a unei rame cliiditoare se lipe$-
TEHNICA APICOLA
287
LUKA APRILIE
t e un fagure artificial cPt l5timea spa-
tiului go1 de sub gipc5. Albinele, sub
impulsul culesului de intretinere, gi
chiar numai stimulate artificial, vor
cl5di acegti citiva f5guragi in scurt
timp, dup5 care ei sint retragi gi pugi
la pfistrare, pentru a fi folositi l a
cregtere. V.n. Matcd, cregterea m5t-
cilor, metoda J. Smith.
Clilditul fagurilor pentru magazinelet
de recolt& gi cuib se va face in aceas-
t A lun5 agezind in mijlocul cuibului
l a fiecare colonie cite o ram5 cu fa-
gure artificial, ce r5mPne acolo 24 ore.
El va fi cltidit, apoi retras, pus l ade-
pozit gi Pnlocuit cu altul nou. Operatia
se poate repeta de 6-7 ori in care
timp albinele sint hr5nite cu cel pu-
\ t i n 0,500-1 sirop pe zi. . --
'Tntensificarea clilditului fagurilor de
cuib este mult stimulat5 de patru ele-
mente: a. cPnd al5turi de fagurii arti-
ficiali din cuib albinele au faguri cu
miere gi polen; b. cfnd corpul cu fa-
guri artificiali se agaz3 direct peste
cuib; c. cind afar5 este un cules cel
putin de intretinere, sau stuparul dB
albinelor o hr5nire stirnulent5 cu pro-
teine; gi d. temperatura de afar5 este
suficient de ridicat5.
Claditul acestor faguri cit gi a celor
din magazinele de recoltti constituie o
grij5 deosebit5 pentru stupar - v.
Faguri - formarea echipamentului.
Primul transport Pn pastoral se face
acum, fie la culturile de rapit5 ins$-
mintat5 in toamn5, fie la intinsele li-
vezi din regiunile de deal, ce ocup5
acum l a noi mii de hectare. Ori la
una ori l a cealalt5, apicultorii, in
afar3 c5 trebuie s5 ofere spatiu albi-
nelor pentru depozitarea recoltei evi-
tind astfel blocarea cuibului rn?itcilor,
vor avea grij5 ca s5 recolteze gi pole-
nu1 bogat gi pretios de la aceast5 cul-
tur5 sau de la pomii roditori. V.n.
Polenul.
Cum apicultura noastrg trebuie s5
fie axat5 incepind de pe acum spre
un cules timpuriu de la tinerele plan-
t at i i de pomi din toate regiunile de
deal ale tzrii, care trebuie s5 pri-
meascti ajutorul albinelor pentru a ac-
t i va polenizarea, coloniile duse acolo
au nevoie de spatiu pentru o bun5
productie de miere.
Extinderea coloniilor cu dous rniltci.
Ele vor primi pentru acest cules din
aprilie un corp cu faguri gata cl5diti
gi citiva artificiali, ce se pune peste
cuibul cu dou5 corpuri a1 coloniei de
baz5, intercalindu-se acolo o gratie.
In momentul cind cintarul de control
indic5 o prim5 cregtere, se aplic5 me-
toda Snellgrove, deci o prim5 absorb-
tie a culeg5toarelor roiului stolon de
deasupra. Roiul va pierde toat5 al-
bina zburatoare care va conlucra cu
culeg5toarele coloniei de baz5 in
corpul nou.
Felul cum se aplic5 aceast5 metodti
este descris putin mai departe V.n.
Tehnica apicold, luna mai, metode spe-
ciale, metoda Snellgrove.
Acum aplicind primaabsorbtie, roiul
a pierdut toat5 albina lui zbur5toare
care intr5 in corpul de sub podigor gi
conlucreaz5 acolo cu albina culeggtoa-
re a coloniei de baz5. Ele adunl recolta
de l a livezi in corpul de stup plin
cu faguri goi gata cl5diti. La o recol-
t A bogat5 se poate intercala Inc5 un
corp nou cu faguri goi gi artificiali.
Roiul de sus primegte zilnic o sti-
mulare de 250-300 g sirop diluat cu
substante proteice pentru douti moti-
ve: doicilor de acolo nu are cine s5 le
aduc5 ap5 pentru hrana puietului,
iar siropul suplinegte aceast5 lips5;
in a1 doilea rind, pentruc5 stimularea
creeaz5 o ambiantfi de cules asem5n5-
toare cel putin cu un cules de intreti-
nere. fn consecint5 matca de acolo igi
va continua f5r5 ezitare extinderea
TEHNICA APICOLA
288 LUNA APRIL=
cuiltului. Stuparul va avea grijii sii-i
dea spatiu de ouat in faguri gata clii-
di t i ; cind corpul va fi plin, el va adau-
ga roiului a1 doilea corp.
fn lipsa culturilor de rapit& sau a
culesului de la pomii roditori, stupa-
rii din jurul oragelor precum gi cei
din regiunile total lipsite de cules tre-
buie sii plece in pastoral direct l a
pidurile de salcfm. PinA l a inflori-
t ul siiu, la 10-15 mai, sub acegti arbo-
ri, apare o florii bogat8 fn nectar gi
polen, cum este cea a sugelului al b,
rogu sau galben.
-
Ltirgirea cuibului si a spatiului pen-
tru aceste mici culesuri este absolut
necesar5 in aceasti5 perioadii de intensci
cregtere a puietului gi dezvoltare a
coloniilor, fie c i stupina a fost dusii
in pastoral gi deci coloniile sint sti-
mulate natural dEnd gi product.ii re-
duse, fie c5 stupii au riimas pe loc,
dar in schimb au fost stimulati arti-
ficial pentru culesul din luna viitoare.
fn principiu, liirgirea cuibului -
aceastii necesitate biologics de crestere
a coloniei - cere stuparului o deose-
bitii atentie, ciici el acum trebuie sii
tin6 seama de un complex de conditii
legate de o populatie numeroasii in
spatiul cuibului; de virsta albinelor
reinnoite fat6 de cele riimase in stup
peste iarnB ; de activitatea miitcii
care yi-a inceput mai devreme sau mai
tirziii munca ei de procreatie; dc nu-
miirul albinelor doici din cuib, cit gi
Inversarea corpurilor de cuib pentru preve
nirea roitului
de numiirul fagurilor cu puiet deschis ;
de fagurii plini sau nu cu miere de la
un cules timpuriu de la salcie saura-
pits. Ar fi nelogic sii se Isrgeascii un
cuib, dac3 fagurii pe care matca iie
are la dispozi!,ie nu sint bine ocupati:
de albine gi ei nu pot fi repede curti-.
t at i si fncilziti. Stuparii trebuie s&
qtie c8 un fagure STAS are aproape
10 000 celule, iar unul de multieta-
jat 6 400. Din suprafata lor, in mod
obi pui t , numai 30% este ocupatii cu
miere si piisturri gi deci matca prolific&
are spatiu suficient de extindere a cui-
bului, cu conditia ca sii aibii albine
acoperitoare suficiente.
Cind populatia s-a extins pin6 la
diafragmii, atunci operatia de IBrgire a
cuibului trebuie neapiirat fiicutii. Teh-
nica ce se aplicii pentru acestri liirgire
a cuibului este diferitii de la un l i p
la altul de stup.
La stupii de tip vertical multietajati
si Dadant cu dous corpuri sau cu ma-
gazin, liirgirea spatiului se face dife-
ri t , c5ci acum o colonie bung in stup
multietajat poate avea pin5 la 3 cor-
puri de cuih plus roiul ajutiitor sus
peste podigorul Snellgrove, pe cind
Dadant-dublu, cu spatiul siiu mare,
nu are incii nevoie de un a1 treilea
pune, dacii populatia ocupii pinil
i
corp care abia la culesul principal se
'
atunci in intregime spatiul lui.
Liirgirea cuihului la verticali se
iace la stupii puternici, prin inversa-
rea corpurilor. Aceastii operatie are un
dublu folos: a. previne roitul, ciici in
ielul acesta albinele au mereu un spa-
$iu disponibil pent.ru matcii in corpul
I
cel mai cald din cuib; b. cu ocazia
inverssrii, apicultorul face ~i un con-
I ridicat sus de pe fund, deci in locul
'
trol sumar a1 coloniei privind parlea
de jos a fagurilor, acolo unde ele obiy-
'
-nuit cliidesc botci de roire, vi deci
poate lua miisurile de rigoare.
I
TEHNICA APICOLA 289 LUNA APRILIE
Inversarea cuibului ins5 se face tot-
deauna cu citeva zile inainte de apari-
t i a unui cules, cIci dac6 s-ar face in
timpul culesului, albinele, care au
obignuit tendinta ca strinsura s6 o de-
poziteze in cel mai departat loc de la
urdinig, deci sus, vor ocupa fagurii
ceva mai goi ai corpului care s-a urcat
acolo pentru ouatul m5tcii si deci,
prin aceasta, stinjenesc ouatul ei si
dezvol tarea cuibului. De aceea, cind la
inversarea cuibului exist6 tin oarecape
cules in natur5, stuparul va inlesni
albinelor un spatiu pentru depozitarea
acestui nectar, lucrarea fiind facut6 asa
cum urmeaz5 mai departe.
Llrgirea cuibului stupilor multieta-
jati care au dou5 corpuri de cuib,
plus roiul stolon deasupra separat c11
podigor Snellgrove, se face tot prin
inversarea cuibului coloniei de baz5,
schimbind pozitia celor dou6 corpuri
de cuib intre ele. Cu ocazia acestei
inversiiri, dac6 in corpul ce se urc5
sint acumulate insemnate rezerve de
strinsurri - miere gi p5stur5 adunate
de l a culesurile mici de pin5 acum
gi neridicate de stupar, - se iau o
parte din acegti faguri prea fnc5rcal.i
si se pun l a p5strare; in locul lor se
pun faguri goi gata cl5diti gi doi arti-
ficiali. fn stup ins5 trebuie s6 r5min6
insemnate rezerve de hran5, de cel
putin 12-15 kg, pentru c5 altfel
albinele se nelinistesc.
I n principiu op&atia de inversare,
tncepind din aprilie, se face la stupii
puternici periodic din dou5 in dou6
s6pt6mini dup6 necesitgti, pentru
extinderea cuibului. La coloniile pu-
ternice cu dou6 mgtci in stup, inver-
sarea se face chiar din 7 in 7 zile sau
cel mult din 10 in 10 zile. Pentru
miere se pun deasupra corpuri supli-
mentare.
Cind culesul de aprilie incepe, colo-
niile puternice de 4 kg albin6 zbur6-
toarc pot aduna cite 2-3 kg miere
zilnic, deci ele au nevoie mereu de
spatiu pent,ru depozitarea si evapora-
rea nectarului mult incrircat cu ap5.
fn aceast5 situalie, dup6 nevoie, se
va adiiuga cel de-a1 treilea corp de
stup peste cuib, dar plin cu faguri arti-
ficiali. Luna aprilie este cea a cl5di-
tului intens de faguri, iar stuparul tre-
buie s I profit,e de aceastii inclinare
natural6 a alhinelor pentru cl6dit. De-
sigur c I acest al treilea corp de st up
se agaz5 peste cele douli corpuri de
cuib, deci sub corpul in care se aflii
roiul stolon cu matc5 ajut6toare.
Cu ocazia inversgrii f5cut6 mai ina-
inte, roiul stolon de deasupra primes-
t e din cuibul coloniei de baz5 inc5 2-3
faguri cu puiet deschis f5rG al bi ni
acoperitoare, din dou5 motive: in
primul rind pentru ca in colonia de
baz6 s5 fie cit mai putine albine care
s5 se ocupe de ingrijirea puietului,
iar in a1 doilea rind roiul stolon sil fie
cit mai puternic pentru culesul de la
salcim, atunci cind colonia-mam5 de
jos va absorbi in mod regulat rezerva
lui de culegatoare.
La st upi i Dadant puternici care in
iarnd au aout magazin cu rniere in
faguri buni, l6sati astfel qi la revizia
de fond, acum fn aprilie potslapar6
dou5 situatii gi anume:
a. dac5 albinele au avut cules bun
de la salcie, f6cindu-gi insemnate re-
zerve de miere nou6 si p5stur5, maga-
zinul de iarn6 de sus este plin; sau,
b. dac5 stupina n-a avut cules tim-
puriu, magazinul de iarn5 este aproape
golit, degi albinele au primit mereu
hran5 stimulent6.
In prima situatie, apicultorul, cu
citeva zile fnainte de aparitia culesului
de la rapif5 sau pomi roditosi, inter-
caleaz6 intre magazinul plin ~ji corpul
de cuib un corp nou cu faguri goi,
gata cllditi, calzi gi stropiti cu sirop,
TEHNICA APICOLA
290 LUNA APRILXI
I
ridicfnd acolo doi faguri cu puiet ciipti-
cit cu albina acoperitoare, miirgi-
niti de alti doi faguri ~7rtificiali gi
altii gata cl5diti.
Fagurii cu puiet riimati in corpul
de jos se adun5, completind golul pe
margini cu alti doi faguri gata cliiditi
din cei msi vechi, pugi acolo pentrn ca
in ei albinele s5 adune polen.
Matca ggsind spatiu larg de dezvol-
tare in noul corp de sus ocupii cu ou5
citiva din fagurii mijlocagi i n cele
citeva zile ce preced culesul de la
rapit5 sau pomi roditori, iar albinele
culeg5toare7 vor avea unde depozita
strinsura in fagurii dinspre margini
?nc5 neocupati de matcg.
In cea de-a doua situatie, de la punc-
tul b, cind stupii au magazinul aproape
golit de miere, il ridic5 definitiv gi
intercaleaza sub corpul de cuib un al t
corp nou plin cu faguri gata cl5diti gi
artificiali, care deci st5 pe fund.
La stupii Dadant, care la revizia de
fond au avut popula?ii rnai reduse gi
care ocupii un corp far5 magazin, se
vor avea in vedere aceleati dou5 si-
tuatii gi anume:
a. dac5 albinele au avut cules bun
de la salcie, golul marginal, din corpul
de cuib, a fost completat cu faguri goi
M / m
1-
Paturd
Got
Ltirgirea prudent5 a cuibului coloniei me-
. . diocre
pe care albinele i-au umplut cu miere. !
Acum, la culesul de la rapitii qi pomi
roditori, este nevoie de extindere atit
pentru cuib cit gi pentru cules. Colo- 1
niile vor primi un corp nou qezat jos, .,
pe fund. Se coboar5 in el faguri cu 1
ceva strinsur5 nouii drept nad5; se
completeazg sus cu altii goi, gata cl5-
diti, pulverizati cu ap5 indulcit5,
i
pentru stimularea ouatului miitcii,
urcat5 acolo.
b. dac5 albinelenu au avut cules bun
de la salcie, dar intre timp cuibul a
fost Ergit, scotind pernele marginale
gi completind corpul de cuib cu cei
citiva faguri ce lipseau, acum, la
cules de rapit5, se agaz5 peste acest
corp un magazin de recolt5 cu faguri
I
mai riisfirati. La un cules bun se mai
1
poate ad5uga gi a1 doilea magazin.
La stupii orizontali cu colonii puter-
nice se agaz5 dintr-o data 6-7 faguri
goi gata cliiditi, de culoare inchisti,
I
It
care este bine s5 aib5 qi putin5 miere
in partea de sus. h e g t i faguri se
pun in dreptul urdinigului marginal,
ping atunci, impingind spre mijlocul
'i
pe unde obignuit circulau albinele "
stupului intregul cuib flancat in partea
opusii cu un fagure nou cu pistur5;
dupii acela, se agazii diafragma, iar
in golul riimas se pune perna de tifon
cu tala? fin de lemn.
La stupii orizontali cu populatii rnai
reduse, Iiirgirea cuibului se face mode-
rat cu cel mult doi faguri s5pt5mina1,
gi numai atunci cind albinele ocupii
ultimul fagure acoperindu-1 cel putin
pe trei sferturi. Extinderea cuibului
se face marginal. Cind timpul s-a sta-
tornicit pe cald, stuparul poate aplica
lgrgirea prin spargerea cuibului, in-
troducind faguri noi fn mijlocul lui.
Un cuib tinut in spatiul strict necesar
dezvolt5rii coloniei, rnai ales la colo-
niile slabe, prezintg elipse extinse pe
toat5 suprafata fagurelui.
TEHNICA APICOLA
291 LUNA APRILIE
La stupii orizontali cu doud colonii
agezate dup5 metoda german5. V.n.
Tehnica apicold luna octombrie orfn-
duirea stupilor orizontali. Urdinigul
central yi comun se 15rgegte mai mul t ,
iar spatiul de dincolo de diafragmele
marginale se completeaz5 deodat5 cu
faguri gata cl5diti gi citiva artificiali.
In general la oricare t i p de st up, pe
timp rece, primgvara, sau spre toamn5,
ad5ugirea de corpuri, magazine de
recolt5 sau faguri, se va face numai cu
faguri de culoare inchis5 ce tine mai
bine de cald puietului, datorit5 c5p-
tugirii celulelor cu resturile inveliqu-
rilor corporale nimfale aderente. f n
lunile calde gi cu un bun cules, matca
ou5 cu predilectie in faguri albi, noi,
iarmiereadepus5 in astfel de faguri fgi
p5streaz5 at i t frumoasa ei culoare alb6
luminoas5, cind gi aroma sa distinctti.
Inlocliirea miitcilor necorespunzg,-
toare din coloniile unde degi conditiile
sint satisf5cCitoare, elipsele puietului
nu sint normal extinse, se va face
acum, pentru ca fiecare colonie s5 se
redreseze gi s5 ia parte cu populatii mai
mari la culesul principal de salcim
din luna urm5toare. Operatia se poate
efectua dac5 stuparul mai are m5tci
la rezerv5 din cele iernate i n afara
ghemului, sau gi mai bine cu un nu-
cleu cu matca lui scos din pepinier5.
De asemenea se atinge acelasi scop,
dac5 prin alegerea din t i mp a unei colo-
nii selectionat5 pus5 in stare de roire,
crescind botci, ele sint introduse in
coloniile deficitare. V.n. Matcd creg-
tere natural5.
Cind se d l un nucleu cu matca lui
unui stup de t i p vertical, el se agaz5
intr-un corp de stup gol, bi ne api r at
de r5celi cu perne laterale gi apoi pus
peste corpul de stup a c5rui matc5 se
ridicti. Pentru reugita operatiei tre-
buie 3n prealabil f5cute dou5 lucr5ri:
a) din aceast5 colonie se ridic5
fagurii cu puiet deschis miturPnd
in stup albina acoperitoare. Ace!ti
faguri se dau provizoriu unei colonii
vecine, s5 ingijeasc5 larvele. Deci
colonia nu are nici matc5 nici puiet
deschis, ci numai c6p5cit, din care nu
poate s5-gi fac5 matc5; b) peste corplil
de stup orfan se agaz5 un ziar sau ;hir-
t i e, ceva rnai groas5 care, cu un cui
subtire, se gguregte, punindu-1 sub
rorpul ce are nucleul nou cu matcii.
Ambele unit5ti primesc de asemenea
cite un tampon de vatii bine udat cu
parfum. Urdinisul nucleului de sus
ra'm5ne inchis; se d l ap5 albinelor de
acolo in ulucelul ramei hr5nitor. Colo-
nia se ]as5 in linigte trei zile, timp in
care albinele din ambele unit5ti izbu-
lesc s5 road5 hirtia, se infrgtesc ugor,
c5ci cele de sus sint nevoite s5 circule
prin acelagi urdinig comun de jos. Ope-
ratia se poate face gi invers inchizind
urdinigul de jos a1 coloniei gazde si
deschizindu-1 pe cel a1 [nucleului.
Albinele orfane de jos vor str5bate
prin jurnalul g5urit iar unirea- se face
in conditii bune.
fnainte de a aplica oricare metod5,
stuparul trebuie s5 cerceteze cu aten-
t i e cuibul, ca s5 distrug5 eventualele
botci, cgci in caz contrar colonia gaz-
d5 nu va accepta matca ce:i se d5, sau
albinele r or roade botcile introduse.
--.
Cregterea timpllrie de mi3tci pentru
roiurile stoloni ajut5tori va putea fi
inceput5 chiar din prima decad6 a
lunii aprilie, dac5 slnt trintori destui
1
c5ci stupina atunci are colonii puter-
,
nice care pot s5 dea roiuri stoloni tim-
1
purii, ce vor sprijini productia culc-
1
sului de varii. I 1
f n acest scop apicultorul Incepe creg-
\
terea m5tcilor dup5 tehnica cunoscu-
t5. V.n. Matca, cregterea. Cfnd bot-
cile rnai au dou5 zile pfn5 la eclozio-
nare, se formeazti roii stoloni ajutg-
tori f5r5 puiet nec5p5cit, care
TEHNICA APICOLA
292 LUNA APRILIE
vor servi gi la imperecherea viitoarelor
m5tci.
Roiul stolon se agaz5 aga cum s-a
facut cu o lung inainte. V.n. Reface-
rea timpurie a roiurilor temporare, cu
deosebirea c5 acum se altoiegte o botc5
maturti pe fagurele cu puiet c5p5cit.
V.n. Matca, altoirea botcilor.
Dupti trei zile se deschide urdini-
rjul. f n a qasea zi se mai d5 un fagure cu
puiet necgpgcit, far5 albina acoperi-
toare. Matca, se va fmperechea curind
c5ci trintori selectionati gi maturi sint
suficienti in prisac5 din colonia pa-
ternii, iar roiul devine roi stolon aju-
t5tor.
Se intervine de trei ori cu cite un
fagure cu puiet c5p5cit f5r5 albina aco-
peritoare, l a interval de 10 zile, pre-
cum gi cu hran5 stimulent8. De atunci
lnainte roiul va putea s5 se sustin5
singur, dezvoltindu-se bine pentru
culesul de var5. Mai tirziu roiul stolon
chiar va ajuta colonia de bazti la cu-
lesul de la salcim; pin5 atunci el d5
sau primegte de la colonia de baz5
fagurii cu puiet, dac5 aceasta ame-
nint5 s5 roiasc5 sau are nevoie s5 fie
intjritti. Coloniile puternice primesc
permanent hran5 proteica.
Formarea rezervei mari de faguri
cn pssturi'i trebuie s5 fie preocuparea
esentialj a apicultorului. Procedind
astfel se deblocheaz5 cuibul de polen,
creind spatiti pentru extinderea cui-
bului V.n. Polenul, formarea re-
zervelrr.
Hrinirea de stimulare va continua
acolo unde coloniile nu au culas 81
st au inactive. Cele care au rezerve mari
in interior, iar albinele g5sesc in na-
tur5 un cules de intretinere, nu se vor
stimula. ,
Hrlinirea afar&, In natnri'i, eu polen
de porumb se face in cele mai bune
conditii expunfndu-1 intr-o lad5
inalta, atita t i mp cit florile au prea
putin polen in unele localittiti.
Echilibrarea coloniilor slabe se face
folosind mai multe metode, dintre care
cele mai bune sint urm5toarele trei:
I. Din coloniile care au puiet
mult gi prezint5 pericolul de a in-
tra in frigurile roitului, se retrage un
fagurecu puiet c5p5cit cu albinaacope-
ritoare, cercetindu-I in prealabil ca
s5 nu aibti pe el matca coloniei. Se
duce in fata urdiniqului coloniei slabe
v i acolo se m5tur5 cu o perie albina
acoperitoare, din care cea tin51-5 va
intra in stup, fiind bine primitti, iar
cea b5trinl va zbura la stupul s5u.
Fagurele cu puiet se pune Pn mijlo-
cul cuibului coloniei slabe, dar, pen-
tru ca s& nu se m5reasc5 spatiul re-
strins al celui slab, se retrage din mar-
gine un fagure go1 f5ra albina acope-
ritoare. Acest fagure go1 se d5 coloniei
din care s-a retras cel cu puiet. Dac5
operatia se repet5 inc5 de 2-3 ori,
colonia slab5 ia un deosebit avint.
11. Se alimenteaz5 eiteva zile la
rind coloniile puternice, folosind hr5-
nitoare mari de podigor; fn cea de-a
treia sau a patra zi, cind albinele, l a
aceeagi or5, stau in numar mare in hr5-
nitor gi agteaptii ratia ce gtiu c5 le
revine, apicultorul ridic5 hrgnitoarele
pline cu albine si pune cite unul
peste coloniile slabe, dind totodata
si siropul, turnat foarte incet in
hrgnitor, ca albinele s5 nu se Pnece.
Cele din s t u ~ si cele din hrtinitor se
infr5tesc pr& 'munca de transportat
siropul in faguri. Albinele zburgtoare
cind vor pleca, a doua zi la cules, se
vor inapoia la stupul lor, dar cele
tinere care nu au zburat fnc5 afar5,
ramin in stupul gazd5.
Bineinteles c5 hrlnitoarele golite se
ridic5 dimineata, se scutur5 pe loc
albina din ele, opgrindu-se apoi cu ap5
clocotit5 ca m5sur5 de prevenire a
TEHNICA APICOLA
293
LUNA APRTLIE
bolilor. Hr5nitorul apoi se red5 colo-
niei puternice, pentru ca operatia s5
se repete de 3-4 ori.
I 11. fn preajma unui cules de intre-
?.inere se face schimb de faguri cu
puiet intre o colonie puternic5 gi
alta slab6. Cea puternic5 cedeaz5 pu-
iet c5p5cit, iar cea slab5 d l coloniei
puternice faguri cu ou5 sau puiet abia
nilscut, aga cum s-a rnai ar5tat in luna
mart,ie cu colonie mica cu potentia-
lul mare dar cu o deosebire: albina
ac,operitoare a fagurilor scogi din colo-
nia puternic5 se mritur5 in fata urdi-
nisului coloniei slabe. O~e r a t i a se face
1 ,
anume ca stupul gazd5 s5 primeasca
totodatti gi albine tinere doici nece-
sare ingrijirii puietului. fn prealabil
ins5 stuparul verific5 dac5 pe fagurele
respectiv nu cumva se afl5 matca colo-
niei. Fagurele cu puiet abia adus, se
pune in mijlocul cuibului coloniei
slabe. ffn schimb, ea d5 celei puternice
un fagure cu ou5, f5r5 albina acoperi-
toare. Operatia repetat5 inc5 de 2-3
ori, la intervale de cite o sgpttiminS,
restabilegte intre colonii un just echi-
libru de albin5 zburgtoare.
MBsuri de prevenire a intoxicatiei
albinelor trebuie luate acolo unde
organele silvice, or ale gospod5riilor
de st at sau Cooperativelor agricole de
productie, incep s5 fac5 tratamente
contra d6un5torilor. Stuparii trebuie
s5 ia toate m5surile de aparare contra
acestor calamit5ti. V.n. Toxicoza.
fnt~irirea roiurilor temporare obti-
nute in luna trecut5 cu m5tci ier-
nat e in afara ghemului; se ajutti mereu
cu puiet din coloniile de baz5 ugurind
astfel cuibul, ca albinele s5 nu intre
in frigurile roitului cl5dind botci.
De asemenea acei roi temporari
care s-au dezvoltat foarte bine pin5
in preajma culesului principal, pot
fi 15sati s5 culeag5 independent. Dug1
i n pastoral, ei adung insemnate can-
tit6ti de miere gi ajung colonii bune
pin5 in toamng, m5rind efectivul stu-
pinei, sau se unesc atunci fiecare cu
colonia de baz5 pentru iernat.
f n acest caz matca disponibil5 trece
la iernat in afaraghemului, iarmierea
se extrage in fntregime, fiind trecut5
in contul coloniei din care provine.
Realizarea ~narii rezerve de albinii
zhnriltoare pentru productia de miere,
ceara, roiuri gi alt,e productii secun-
dare se bazeazti pe urmltoarele ele-
mente principale: matca stupului gi
apoi calitatea albinelor coloniei ; hranl
mult5 gi bun5 in stup: ferirea albi-
nelor de boli; folosirea de metode bune
aplicate l a timp gi in sfirgit de volu-
mu1 stupului care s5 se poat5 extinde
far5 limitti.
hilatca trebuie s5 fie crescutil in
conditii optime in cea rnai bun5 colo-
nie din prisac5, cu cele mai alese carac-
t,ere, folosind metoda inaintatti a du-
blei transvazari a larvei, cu multe doici
gi cu populatie mare pentru a p5stra o
temperatura normal5, m5tci.care s5 se
imperecheze in primele zece zile de la
na!terea lor. fntre conditiile de selec-
tie trebuie s5 precumptineascti cea de
mare prolificitate. Dac5 o astfel de
matc5 pornind la ouat inainte de pri-
mele zile ale primgverii, msregte mereu
num5rul de outi din cuib incit ea s5
atiilg5 cit rnai curind un virf de 1 500-
2 000 ou5 in 24 ore, atunci, fn scurta
perioadti de 60 zile ce precede apa-
ritia marelui cules de la salcim, in
cuib, se cresc dou5 generatii de puiet.
Aceasta inseamn5 cel putin 60 000
albine tinere, adic5 peste 6 kg albin5
care acoper5 bine suprafala celor 24
faguri dintr-un stup Dadant dublu sau
orizontal de tip nou, ori cei 30 faguri
din trei corpuri de stup multietajat.
Cum la noi salcimul, care constituie
marele cules, apare intre 15-20 mai,
perioada celor 60 zile incepe cel mai
TEHNICA APICOLA
294 LUNA APRILIE
tirziu la 15 martie gi deci in acest albin5. In afar5 de aceasta, munca de
timp virful activitatii de ouat a mi t - realizare a acestei productii mari va
cii trebuie s5 se mentin5 cel putin la fi de patru ori mai redus5, folosind
acest nivel, ba chiar s5 fie depRgit, si in de patru ori rnai putin inventar (stupi),
nici un caz micgorat. Pentru aceasta cit gi cheltuieli la transport in pasto-
stuparul trebuie s5 aib5 colonii puter- ral.
nice l a iegirea din iernat, cu multil La aceleagi concluzii au ajuns gi
albin5 tin5r5 de la sfirgitul toamnei, cercetatorii A. Caillas, John Long gi
colonii bine iernate yi cgrora s5 nu C.L. Farrar. Primul a stabilit c5intr-un
le lipseascg nimic. an de secet5 coloniile care au avut
Cu cit perioada de tranzitie de la 1,500 kg albin5 au adunat 2,300 kg
sfirqitul iernii pin5 incepe maximul de miere-marf5, pe cind cele cu 2,475 kg
ouat va fi de mai scurt5 dur at l cu at i t al bi nl au adunat 14 kg miere-marf5.
rezerva de albin5 zburatoare la cules Cel de-a1 doilea, John Long, spune
va fi rnai mare, qi cu at i t rnai mult clar, c i o colonie puternic5 cu 45 000
cu cit acum se nasc cu mult rnai multe albine culegitoare aduce fn stup in
albine fat5 de cele care mor. Aceast5 timpul marelui cules de gapte ori rnai
rezervi mare de albin5 necesar5 cule- mul t i miere fat8 de cea care are numai
sului principal va acumula in stup o treimemai puling albin5 culeg5toare
mari cant i t i t i de miere, care poate (15 000). La fel C.L. Farrar precizeazg
ajunge in cele zece zile cit tine inflo- c6, dac5 7 kg miere le adun5 o colonie
ritul salcimului la 40-50 kg miere. de 15 000 albine, cea care are 30 000
f n 1961, cind foarte putini stupari din aduni 19 kg, una de 45 000 dB 30 kg,
tar5 au realizat recolt5 la salcim - iar cea de 60 000 d i 40 kg miere. Decj,
c5ci au fost numai citeva zile de cules, crescind num5rul populatiei de patru
timpul fiind rece, cu ploi gi vint - ori fat6 de cea de l a prima colonie,
au fost stupini in care cintarul de productia a crescut de gase ori. Expli-
control a inregistrat 42 kg din care catia datti, este c5 ,,in coloniile mari,
s-a extras 24,5 kg miere de stup, relativ rnai putine albine sint ocupate
numai datorit5 faptului c5 toate colo- cu cregterea puietului, gi in consecintti
niile erau de cel putin 5-5,5 kg al- num5rul culeg5toarelor este mult
bin5 zburltoare preg5tit5 din timp. sporit".
f ntr-adevsr, cind o matc5 depune fn aceast5 privint5 crearea de roiuri
numai 1 000 ou5 pe zi - tinind sea- stoloni inprim5var5 cit rnai timpuriu,
m5 c5 o albin5 vara trgiegte obivnuit cu m5tci iernate in afara ghemului,
30 zile-in stup se acumuleaz5 3-3,4 kg sau in stupugori de imperechere cu
al bi nl , pe cind altacare depune 1500- ram5 rnai mare, roiuri ajutate de 2-3
2 000 ou5 pe zi, va avea 5 kg albin5 ori cu puiet c5p5cit, contribuie ca in
zburgtoare. Aceast5 diferent5 care re- "acelagi stup s5 depung ou5 concomitent
prezintl o urcare numai de 75 %, ridic5 . dou5 m5tci gi deci in pragul marelui
productia de miere nu in aceeagi m5su- cules colonia s5 dispun5 de o populatie
r5, ci de 3-5 ori, gi chiar rnai mult. uni t l , puternic5 gi spornic5. Pin&
Toti observatorii de specialitate sint atunci, p~i nt r - un schimb de puiet in-
acum de acord c5 o colonie care are o tre colonia de baz5 care d5 puietul c5-
populatie de 4,5-5 kg albin5d5opro- p5cit celei ajutgtoare, iar aceasta d i
ductie de 2,5 ori mai mare decit cearea- celei dintii puiet necaplcit pentru
lizat5 de 4 colonii numai cu 1,2- 1,5 kg intretinerea gi cregterea lui, se stabi-
TEHNICA APICOLA
295
LUNA MA1
legte - aga cum s-a ar5tat rnai sus
- un echilibru biologic favorabil am-
belor unit5ti. fntr-adevgr, in colonia
de baz5 se creeaz5 la un moment dat
un numgr insemnat de albine doici care
nu au ce face gi care, primind larve
tinere de hr5nit de la roiul stolon,
cresc un puiet s5n5tos gi cu o longevi-
tate deosebit5. Ca urmare a acestei si-
tuatii, apare in colonie un al t fenomen:
calitatea deosebit5 a tinerelor generatii
care se nasc dintr-o matc5 at i t de pro-
lific5. Ea este hr5nit5 acum cu canti-
t5ti mari de lgptigor de doicile care
g5sesc polen proasp5t in natur5. Lar-
vele, la rindul lor sfnt hr5nite din bel-
gug de mai multe doici ale stupului.
Ele vor ajunge la maturitate albine cu
calit5ti deosebite: viguroase, mari, cu
glande bine dezvoltate, cu o viabili-
tate rnai mare, ce au influent5 favo-
rabil5 asupra productiei stupului. S-a
stabilit de S.C.A.S. c5: intr-o colonie
care a dat productia de numai 7 kg
miere la un kilogram de albinii cule-
ggtoare, doicile care hriineau larvele
erau abia de 1,4 pentru fiecare larv5,
pe cind fn colonia puternicii o larv5 era
hr5nit5 de 3,6 doici. Se intelege deci
ce albine s5n5toase gi cu longevitate
deosebit5 vor fi cele hr5nite de un
numgr mai mare de doici.
Celelalte conditii care concur5 la
realizarea marii rezerve de albine zbu-
rltoare pentru culesul principal sfnt:
- spatiu suficient pentru extinderea
cuibului ;
- hranii multii gi bun5 - miere gi
p5stur5 ;
- bolile trebuie prevenite cu mii-
suri igienice gi antibiotice ;
- un regim constant pi normal de
c5ldurg ;
- o metod5 care s5 previn5 roitul,
Pn special cea a inverstirii corpurilor
de cuib.
f n final, aceast5 mare rezerv5 de
albine zbur5toare se realizeazii in stup
atunci cind toate conditiile de creg-
tere a cuibului gi de dezvoltare a colo-
niei gi-au atins apogeul.
LUNA MA1
Flora meliferii din luna mai este
cea mai bogat5 - V.n. Flora meliferci.
Cregterea mitcilor dB rezultate foarte
bune acum, c5ci in perioada marelui
cules albinele doici hr5nesc larvele de
miitci cu mult liiptigor gi deci vor fi
m5tci superioare iar acceptarea lor in
stupi se face ugor. Timpul intre sfirgi-
t ul culesului de l a salcim gi cel urm5-
tor de la floarea-soarelui va fi de ase-
menea folosit in acelagi scop.
Fenomene meteorologice in luna
mai. Cu toat6 aceast5 mare boggtie de
flori, luna mai are adeseori unele sur-
prize neplgcute: ploi qi r5celi de
durat5, vinturi puternice care din
nefericire se manifest5 in special in
jurul datei de 12-14 mai. .In 1936
o brumti c5zut5 la 12 mai a dis-
trus toat5 floarea de salcim cauzind
mari pagube apiculturii gi agriculturii.
Ele sint cauzate de interpunerea intre
soare gi pgmint a unei pulberi de ste-
le ce cindva s-au ciocnit in cosmos.
'tn jurul acestor citeva zile apicul-
torii sii se retina de a face roiri, c5ci
dac5 survine un frig mai pronun-
t at albinele strinse in ghem vor 15sa
puietul roiului in parte neacoperit,
periclitind viata lui.
fngrijirea lotului apicol este o pre-
ocupare deosebit5 a apicultorului care
face apiculturii stationar5. El trebuie
s5 insiiminteze mereu parcelele res-
pective .cu alte plante, de fndat5 ce
inflorirea uneia s-a terminat. Facelia
insiimintat5 de cu toamn5 se poate
ara gi ins5minta din nou in aceeagi
parcel5, dac5 i se dau ingr5ggminte
minerale suficiente, in special superfos-
TEHNICA APICOLA
296
LUNA MA1
fatul (200 kg la ha). fn aceast5 lung
se pun in nisip la biloane butagii de
levlntic5, care stind sub geamuri in
pat cald inc5 din toamnri, gi-au creat
rldgcioare.
Sosesc prigoriile fllminde din lunga
lor c515torie de la sud, fncep'lnd din
prima decad5 a lunii mai. Ele trec in
stoluri mari gi pericliteazg adeseori re-
ugita cresterii de m5tci in aceastil lun5.
De aceea stuparii trebuie s5-gi pro-
grameze astfel cresterea de mgtci,
pentru a se evita imperecherea lor in
prima decad5 a lui mai.
Folosires roiului stolon. fn pragul
aparitei marelui cules de la 15-20
mail roiul stolon ocup5 un corp intreg
si poate primi pentru recolta de miere
un alt corp sau magazin de recolt5.
Productia aceasta a roiului se trece in
contul coloniei-maml, productie care
astfel este mult m5rit6. De alt5 parte
colonia de bazl, datorit5 acestor ope-
ratii, se mentine in stare activ5 pcn-
tru marele cules, datorit5 evitlrii fri-
gurilor roitului.
Prevenirea roitului este o m5sur5 ce
trebuie s5 fie luat5 de stupar inc5 de la
inceputul celei de-a doua decade a
lunii aprilie, pentru unele colonii foarte
puternice, iar ca prim5 m5sur5, s-a
indicat acolo, organizarea gi intlrirea
roiurilor temporare care au fost ref5-
cute inc5 din martie cu m5tci iernate
Agezarea la timp a unui magazin de recoltti,
peste cuib, previne roitul
fn afara ghemului V.n. Roirea, pre-
venire.
Cind s-a aplicat una sau alta din
mjsurile preventive indicate acolo
gi totuyi colonia manifest5 tendinta
de roire, stuparul va folosi una din
metodele roirii artificiale pe care o
va face cind qi cum doregte. Cea rnai
practicl este divizarea provizorie a
coloniei, rnai ales dac5 pin5 la apa-
ritia marelui cules rnai sint cel pu-
t i n 3-4 silpt5mini V.n. Roire prin
clivizare.
Pregstiri En preajma culesului ma-
re. fngrildirea ouatului mItcii cind
culesul mare este unicul cules din an.
Dupii recomand5rile de ping acum de a
cl ut a ca matca s5 depun5 un cit rnai
mare numar de ou5 pentru dezvolta-
rea cuibului coloniei care, avind popu-
latie mare, va da productii fnsem-
nate, ar p5rea f5r5 sens acest capitol
de limitare a ouatului mgtcii, in teh-
nica apicol5, ~i totusi sfaturile date
pin5 aici se mentin, c6ci munca de
dezvoltare a cuibului nu trebuie s5
inceteze acolo unde stuparul face
apiculturii pastoi.al5 transportind al-
binele la alt cules, atunci cind cel
precedent s-a terminat. Ba din con-
t r l , atunci el are obligatia ca s5 men-
tin5 cuibul intr-o continu5 activi-
tate gi cu spatiu permanent lsrgit.
Sint ins5 apicultori care nu pot face
transporturi in pastoral din anumi-
t e cazuri justificate pentru ei, sau
nu au in tot cursul sezonului decft
un singur cules principal care, obig-
nuit, este ori la sfirgitul primlverii de
la pomii fructiferi, sau la inceputul
verii care este luna rnai de la salcim,
ori spre sfirgitul verii de la floarea-
soarelui. fn aceast5 situatie limita-
rea ouatului miltcii este o m5surti
bunri, dar flcut6 la timpul oportun,
c5ci dup5 ce acest cules de la salcirn
este aaa de scurt, este filr5 sens ca o
TEHNICA APICOLA
297 L~ ' P; I A MAI
insemnati parte a albinelor st,upului
s5 fie ocupate cu ingrijirea unui pu-
iet ce nu-i va fi de nici un folos gi
care va consuma, - cind vor deveni
albine mature, din acumularea pre-
decesoarelor, in paguba coloniei gi
a stuparului.
Un punct orientativ in privinta
inceputului culesului de salcim este
aparitia mugurilor florali ai acestui
arbore. Cind ei vor avea 2-2,5 cm
lungime, vor rnai trece inch cel mult
10 zile pin6 incepe culesul. Deci dac6
atunci matca va fi partial limitath
in ouat, aplicind una din miisurile
descrise mai jos, pu1,ine doici vor
rnai avea de hrrinit larve, in timpul
culesului, majoritatea lor luind par-
t e cel putin la prelucrarea nectaru-
lui ce vine atunci in avalan$ri. V.n.
A lbina, prelucrltoarele.
Sint rnai multe metode de a limita
ouatul miitcii gi anume:
1. Se cautii matca care se ridic5 cu
fagurele pe care ea se afl&, punindu-1
pe acesta intr-un corp go1 cu fund;
se aduc ling5 matc5 toti fagurii cu
puiet nec6p5cit1 completind corpul
cu faguri artificiali. Peste corpul cu
mate5 se agaz5 o gratie Hannemann.
Deasupra ei se pune corpul a1 doilea
cu restul de rame cu puiet c5p;icit ~i
hranii cft gi faguri gata cliidifi dar
goi. Deci, matca r5minind jos, nu
va putea s5 depun5 ou6 decit pe mci-
sur5 ce albinele cliidesc numeroyii
faguri artificiali aflati acolo, lucrare
dc duratii, ciici majoritatea albine-
lor sint in corpurile superioare pen-
tru ingrijirea piiietulni, cit gi pentru
strfnsurii.
La stupii orizontali matca se izo-
leazii in marginea opus5 ur di ni p-
lui pe 2-3 faguri, desp5rtit5 t ot cu
grat ie Hannernann.
2. Orfanizarea coloniei cu zece zile
fnaintea inceperii culesului mare d5
rezultat,e mai bune, ca m5sur5 de
limitarea ouatului, crici matca nou5
va iegi dup5 trei zile de la inceperea
culesului yi deci albinele stnt linig-
t i t e in aceastri perioadri activii, cu
conditia ins5 ca la fiecare 3-4 zile
- cit5 vreme colonia este orfan5 -
ea sri primeascii cite un fagure cu
putin puiet deschis pe care doicile
numeroase din cuih hrgnindu-1 i$i
descarcl astfel prisosul glandelor fa-
ringiene pline cu 15ptigor. Stuparii
nu trebuie sh uite niciodatii cii nu-
rnai o colonie care are puiet nec5pii-
cit, in perioada marelui cules, este
aceea care activeazii in plinatatea
fortelor sale.
3. Izolarea m5tcii in cuibul s5u
cste metoda care d5 de asemenea re-
zultate bune; ea este creatia cerce-
t5torului Babici 1.A. gi const& in
i~rmritoarea tehnic5: se face dintr-o
fitie de gratie Hannemann un cerc
cu un diametru de 200 mm; cercul
are pe ambele margini o fiqie de t a-
blR colturatg. Matca se izoleaz6 in
interiorul cerculni, fixat pe un fa-
gure, ling5 care se apropie gi se in-
f ige fagurele vecin. Colturile cercu-
lui p5trund in cei doi faguri vecini,
pin5 la fundul celulelor. Matca deci,
degi este ingrgditri intre cei doi faguri,
ea poate sii depun5 putine ou5. Pre-
zenta ei intre albine, chiar dac5 are
o limit5 de migcare, d5 posibilitatea
albinelor care trec l a ea prin gratie
s5 o ling5 gi s5-yi transmit5 una al-
teia substanta de matcii. Pozitia a-
cestor faguri in cuib va fi exact in
dreptul urdinigului, unde este locul
cel rnai aerat. l n felul acesta matca
poate r5mine o perioadii rnai lung5,
f5rh ca albinele sB simtii nevoia s5
o schimbe.
Crearea de spafiu pentru marele
cules far% ingradires mgtcii. Se vor
descrie in continuare diferite metode
TEHNICA APICOLA
298
LUNA MA1
aplicate la cele trei tipuri de stupi
folositi la noi, impiirtind materia-
lul fn dous piirti:
a. metode aplicate coloniilor pu-
ternice cu una sau douii mgtci, ori
b. formarea coloniilor de produc-
tie, aga-zise colonii de strinsurri, prin
unirea a douii-trei colonii mediocre
pentru realizarea unei mari recolte.
La stupii rnullietajati cu doud miitci,
cu podisor Snellgrove, care nu au fost
transportati in pastoral la cules de
la livezi sau rapitii din motive obi-
ective, populatia este mare. Prin
inverssrile periodice ale cuibului la
10-15 zile, s-a inliiturat pericolul
roitului. Roiul stolon de sus a tot
primit puiet cripricit de la colonia de
jos incit cji el a ajuns pe douri corpuri
ce se inverseazri. Pentru lrirgirea spa-
tiului culesurilor de intretinere s-a
intercalat sub podigor, deci peste co-
lonia de bazii, un corp de recoltri,
desp5rtit de cuib cu gratie.
0 prim5 absorbtie de albin5 zbu-
r5toare de la roi s-a fiicut. Albinele
tinere zbur5toare care au iesit din roi
dupi aceastg absorbtie, circulri acum
prin urdinisul deschis in fati5 avind
scindura de zbor viu colorat5.
Stup cu nucleu ajutgtor deasupra
Este timpul sri se aplice metoda
lui C.L.Farrar si anume: cu 24 ore
inainte se va uniformiza mirosul am-
belor unitiiti introducindu-se in fie-
care unitate cite un tampon de vat6
imbibat cu apri de colonie sau al t
miros. A doua zi podi~orul Snellgrove
se retrage definitiv; el va fi inlocuit
cu o a doua gratie Hannernann. Scin-
durica de reper viu coloratri de la
micul urdinis dill fat5 se coboarri,
atjezind-o pe scindura de zbor a colo-
niei de bazii. Albinele de sus vizind
urdinisul lor inchis, dar reperul jos,
vor cobori acolo gi vor intra pe urdi-
nigul mare, larg deschis a coloniei de
bazri, cu care de acum inainte vor con-
lucra din plin.
Inainte cu dous zile de aparitia
culesului principal se extrage mierea
din corpul de recolt5 intercalat pen-
tru a face loc recoltei ce urmeaz5.
Atunci peste corpul din care mierea
s-a extras se mai intercaleazri un al-
tul.
St upul ada ant-dublu' c5ruia i s-au
f5cut inversririle necesare la timp,
avind si roiul stolon deasupra, agteap-
til culesul de l a salcim ugurat de fa-
gurii cu puiet urcati in roiul stolon,
si care au fost inlocuiti cu al t i faguri
gata cliiditi qi cu 1-3 faguri artifi-
ciali. Pentru stringerea recoltei se
intercaleaz5 un corp sub podisor des-
piirt,it de cuibul de jos cu gratie.
La stupii Dadant cu rnagazin li se
adaugii acum dou5 magazine cu fa-
guri gata cliiditi. Fagurii de acolo
vor fi putin mai distantati pentru ca
albinele cliiditoare s5 prelungeascri
peretii celulelor, gi astfel matca s5
nu poat5 depune ouii in ei. Magazi-
nu1 se agaz5 cind partea de sus a fa-
gurilor din cuib incepe sri fie inilbi-
tii cu cear5 nou5. Pe misura culesu-
lui se suprapun alte magazine sau
cite un corp Intreg.
TEHNICA APICOLA
299 LUNA MAI
La st upi i orizontali cu o singur5
matc5, dar puternici, cu dou5 urdi-
niguri spre cele dou5 margini fron-
tale, operatiile ce preced marele cu-
les sint mai complicate. In acest stup
spatiul o dat a ocupat cu toate
ramele sale, deci cu un cuib ce se in-
tinde pe 15-16 faguri - r5mine
prea putin loc pentru strinsur5; a-
far5 dac5 in 8-9 faguri ce mai sint
disponibili mierea adunat5 este ex-
tras5 cind s-a maturat cel putin par-
tial, qi ei se agazi la loc pentru o
nou5 umplere.
Operatia cea rnai sigur5 gi rnai
lesnicioas5 este ca s5 se foloseasc5 in
exploatarea acestui stup o gratie
Hannemann care este agezat5 in po-
zitie vertical5 ca o diafragm6 etan-
4%. Cu ea se limiteaz5 cuibul m5tcii
la un spatiu de cel mult 10 faguri,
riiminind disponibil pentru cules res-
t ul de 14 faguri ceea ce satisface Pn
parte cerintele unui cules multumi-
tor, dar nu bogat. Matca dacti are
numai atitia faguri in cuibul s5u,
va oua pe elipse rnai mari ce se in-
tind pe toat5 suprafata fagurilor.
Acum insa in pragul marelui cules
se 15rgegte spatiul de acumulare a1
stupului cu 10-12 zile inainte in
felul urmgtor: se limiteaz5 cuibul
m5tcii la un spatiu numai de 30 cm
in 15rgime in marginea opus5 urdi-
nigului principal, unde de fapt cui-
bul fusese agezat chiar ling5 gratia
despgrtitoare, urmat de unul cu pu-
iet capgcit, doi faguri gata clgditi,
calzi gi pulverizati cu ap5 indulcitti
qi apoi un fagure artificial, plus
unul cu p5sturfi gi ceva miere, deci
in total cel mult gase faguri; restul
de faguri cu puiet deschis se agaz5
dincolo de gratie, deci in compar-
timentul de strinsur5, agezati chiar
ling5 gratie in aceeagi ordine in
care au fost in cuibul -m5tcii fna-
inte de aceast5 schimbare; urmeaz5
apoi puietul c&p5cit, iar dup5 ei,
pin5 la marginea opus5 cuibului (deci
pin5 la urdiniqul principal) se com-
pleteaz5 cu faguri goi gata cl5diti.
Matca va ocupa Pn scurt timp fagurii
ce-i are la dispozitie incit dup5 10
zile nu rnai g5seqte loc de ouat. Dac5
apicultorul are intentia de a pleca
cu stupii in pastoral imediat dup5
recolta de l a salcim fie la munte la
cules de la zmeur5, sau l a coriandru
ori sparcet5, atunci nu opregte mat-
ca din ouat. El scoate din marginea
compartimentului de strinsur5 3 fa-
guri cu miere maturatti gi impinge
de la gratie totul spre marginea opus5
unde este golul r5mas dup5 retrage-
rea fagurilor cu miere. fn golul r5-
mas acum ling5 gratie se agaz5 fagu-
rii cu puiet retragi din cuib, matca
rgminind pe loc in spatiu restrins.
Golul r6mas in cuib este completat
cu fagurele cu matca pe el-, care se
agazti ling5 gratie, completind res-
t ul cu atitia faguri gata cl5diti gi ar-
tificiali, citi au fost trecuti dincolo
de gratie.
Cei care au stupi verticali vechi,
in depozit gi nefolositi, sau maga-
zine de recolt5 disponibile, vor pro-
ceda astfel: in pragul marelui cules
se scoate capacul stupului orizontal
din balamale, se ridic5 scindurelele-
podigor din mijlocul stupului, se a-
gaz5 orizontal o gratie qi apoi un corp
de stup vertical plin cu faguri gata
cl6diti, sau dou5 magazii de recolt5.
Albinele ggsesc acest dispozitiv pe
placul lor qi adun5 miere acolo. La
G.A.S.Periq se aplica aceastti metod5
folosind magazinele de recolt5 a stu-
pilor verticali.
La st upi i orizontali cu douci colonii
rezultatele erau gi mai bune. fn atare
situatie ori una din colonii era din
timp retras5, stimulat5 qi condus5
TEHNICA APICOLA
300
LUNA MA[
ping in pragul culesului aga cum s-a
ar6tat mai sus, sau - gi mai bine
- se punea gratie la mijloc peste
stupul orizontal ciiruia ii retriigea
podigorul pe spatiul gratiei gi ambele
colonii conlucrau in magazinele de
recolt5 ce li se t ot adiiugau pin5 se
termina recolta pe mgsura cerinf,elor.
1. Me t o d a Mi l l e r c u o s i n -
gur ci ma t c d i n s t u p . Cindstu-
parii au numai patru corpuri de
stup multietajati adicii trei de cuib
si unul de recoltii, ei trebuie sA
ajungii unei colonii puternice. Me-
toda este folosit5 in S.U.A. ba-
zindu-se pe principiul descongesti-
on5rii periodice a cuibului. fnce-
pPnd din aprilie, cind pomii roditori
incep s5 infloreascii, matca este izo-
latii cu o gratie in douii corpuri de
jos.
Tehnica acestei metode este urml -
toarea :
Coloniile puternice iegite din iar-
n5 pe cele douii corpuri, stimulate
permanent de la inceputul lunii mar-
tie, vor avea un cuib masiv in corpul
superior nr.2 gi cu tendinte de cobo-
rire in corpul inferior. Pentru a pre-
veni aparitia frigurilor roitului gi
totodatii pentru a da albinelor spa-
tiul de strinsurii la inflorirea pomi-
lor roditori, cuibul se imparte astfel:
pe capacul pus pe pAmint in pozitie
rgsturnatii, se agazB corpul de sus nr.
2. Peste corpul nr.1 care rtimine de
acunt permanent pentru rnatcci, se a-
sazii o gratie peste care se pune un
corp nou, plin cu faguri gata clgditi,
deci corpul nr.3. Din corpul nr.2 a-
gezat pe capac se scot pe rind fagurii
mtiturind cu peria albina de pe ei pe
un ceargaf intins in fata urdinigului.
Ei se agaz6 in acelagi corp, (nr.2)
piistrind aceeasi ordine, dupS ce an
fost examinati cu atentie dacii au
botci, in care caz se vor strica.
Acest corp nr.2 cu puiet far5 al-
bina acoperitoare, se agaza peste cel
nou, deci peste corpul nr.3 ce se aFl5
la mijloc. 0 parte din albinele doici
miiturate in fata urdinigului se ri-
dic5 sus la puiet, iar rest111 rgmine
jos in cuib impreunii cu matca. i n
corpul de sus cu puiet qi multti al-
bin5 tiniirii se intercaleazii din 2 in
2 zile cite un fagure artificial care, de
indat5 ce este clAdit, este scos gi in-
locuit cu al t ul ; in felul acesta, o dat5
cu culesul de aprilie, albinele cliidesc
numerogi faguri .
Peste zece zile de la aceastg opera-
tie, se verificii din nou corpul nr.2 de
sus gi dacii albinele au facut botci,
se stricA. Cum matca in acest timp
va completa cu puiet gi ouii toti fa-
gurii din cuibul de jos, deci din cor-
pul nr.1 yi ar fi pericol de roit, stu-
parul mat6 periodic fagurii cu puiet
cu albina acoperitoare intr-un no11
corp nr.4 pus deasupra corpului nr.
2, l5sind jos, in cuib, numai doi fa-
guri cii puiet 8i matc5. Fagurii sint,
agezati la mijloc mArginindu-i in am-
bele pArti cu faguri goi gata clAdifi
1
gi artificiali. La mutarea puietului
in corpul nr.4, dacg se giisesc botci
1
de roit, acestea vor fi stricate.
La un cules bogat gi prelung, api-
~
cultorul, care n-are mai mult decit
'
cele patru corpuri indicate rnai sus,
extrage o parte din mierea maturata
din corpul nr. 3 qi 2, agezind fagurii la
locul lor dup5 extractie. Acum se
retrage de pe corpul de jos gratia
pentru a inlesni miitcii s5-gi extindii
cuibul gi in corpul a1 doilea, in vc-
derea pregcitirii unei noi serii de al-
bine culegiitoare pentru culesul de
varti de la floarea-soarelui.
Rletoda Miller cere un inventar
redus, dar in schimb desele interven-
.
t i i ale stuparului necesitii un rolum
de lucru mBrit, pe care la o stupin5
TEHNICA APICOLA
301
, LUNA MA1
mare cu stupi numerogi, nu-1 poate
satisface un singur apicultor.
2. M e t o d a l u i R o b i n s o n
cu stupi cu magazine de recolt5 este
practicat5 mult in S.U.A. Coloniile
ierneaz5 pe dou5 corpuri de stup t i p
Langstroth, cu populatii puternice
qi rezerve insemnate de miere gi p5s-
tur5. Pentru sigurantri, se agaz5 dea-
supra un magazin de recolt5 la fel
cu cel a1 stupului Dadant plin cu
miere de cea mai bun5 calitate in
faguri de culoare inchis5.
La controlul din martie se desface
unitatea ghemului din cele dou5 cor-
puri in care albinele au iernat, ma-
joritatea albinelor fiind in corpul a1
doilea de sus, sub magazin. Pentru a
da albinelor siguranta in ce privevte
rezervele de hran5, se scot patru fa-
guri goliti de miere din corpul de jos
care se inlocuiesc cu patru faguri
plini luali di n depozit, h i n d ceilalti
faguri goi la mijloc. Pentru ca ghe-
mu1 si cuibul s5 stea in locul cel mai
cald din stup, magazinul de recolt5
se intercaleaz5 intre cele dou5 cor-
puri. fn felul acesta albinele stau sus,
la c6ldur5, iar jos ele au rezerve in-
semnate de miere, at i t in magazinul
de recolt5 cit si in cei patru faguri
plini introdusi in corpul de jos.
Cum ins5 mai tirziu m5tcii ii tre-
buie spatiu larg de extindere, la in-
ceputul lui aprilie, magazinul de re-
colt5 intercalat este pus pe fund, re-
organizind colonia pe ambele corpuri
deasupra magazinului de recoltli;
matca igi extinde in jos volumul cui-
bului, in fagurii goi din mijlocul
corpului intercalat.
La inceputul lunii mai, pentru a
preveni aparitia frigurilor roitului,
apicultorr~l face o prim5 inversare a
cuibului intre cele dou5 corpuri; in
felul acesta, matca, care oua cu oa-
recari ezit5ri in corpul inferior, se
urc5 deasupra, unde este locul mai
cald, oc,upB cu puiet fagurii de acolo
si extinde lateral elipsele gi in acest
corp. Cum ins5 in aceast.5 lung in-
cepe un cules de oarecare intensitate,
stuparul retrage o dat.5 cu inversarea
si magazinul de recolt5 de pe fund,
15sind acolo cuibul unitar. Magazi-
nu1 este urcat deasupra cuibului,
intercalind intre magazin gi corpul
superior a1 cuibului o gratie Hanne-
mann. In aceast5 situatie albinele
se gr5besc s5 urce rezervele de hran5
din cei patru faguri de cuib in fagurii
de culoare inchis5 ai magazinului
golit de miere. Ele I5rgesc cuibul
m5tcii, iar str5mutarea mierei echi-
valeaz5 cu o hrgnire stimulentil.
Cum ins5 culesul se intetegte iar
albinele au nevoie de spatiu larg pen-
tru strinsur6, apicultorul pune peste
magazin un corp nou, dar numai cu
opt faguri gata clgditi de culoare
deschis5. Albinele ii prefed acum,
ocupindu-i cu miere nou5. Pe m5su-
r5 ce culesul se intensific5, matca
din cuibul de jos ocup5 imediat cu
ou6 orice celul5 din care ies albinelc
tinere; in felul acesta culeg5toarele
nu-i pot bloca cuihul; in schimb,
lor, li se pune la dispozitie un alt-
corp nou cn faguri gata clhditi qi ar-
tificiali. Obignuit noul corp cu fa-
guri goi se agazii sus peste cel prece-
dent, dar cind este nevoie sB se pun5
un a1 treilea corp de recolt5, se co-
boaril pe cuib cel de sus cu fagurii
ocupati partial cii miere, iar in lo-
cul s5u se agaz5 deasupra cel cu fa-
guri goi nou sosit. In felul acesta se
procedeaz5 mereu pin5 la termina-
rea culesului. Atunci mierea se ex-
trage, iar stupii sint mutali la al l
cules.
C11 ocazia marelui cules mult'i stu-
pari din S.U.A. ohipuiesc s5 schim-
be anual mgtcile, pentru a evita in-
TEHNICA APICOLA
302 LUNA MAI
trarea coloniilor in frigurile roitului,
cit gi pentru c5 acolo ele se epuizeaz5
repede cu activitatea lor prodigioa-
s5. f n acest scop ei retrag din cuibul
de jos citiva faguri cu puiet c5p5cit
cu albina acoperitoare, dup5 oe-i ve-
rific5 s5 nu fie cumva pe ei matca co-
loniei, qi Pi agaz5 intr-un corp aparte
ce are la fund un dublu separator -
V.n. f n acest corp m5tur5 cu peria
albina tin5rii de pe alti 2-3 faguri
cu puiet deschis, dupg care urc5 cor-
pul sus pentru ca in el albinele s5-$i
creasc5 o matc5 nou5. Circulatia lor
se va face pe urdinigul rotund din
peretele frontal a1 corpului. Obis-
nuit, in corpul superior ri mi n numai
albine tinere, c5ci cele zbur5toafe
ies imediat gi se duc la locul lor. No-
ului roi stolon i se poate da dup5 ci-
teva ore o matc5 virgin5 care s5 nu
f i fost hriinitl de albinele coloniei
de selectie din care ea provine; ea
eate dat5 in colivie alltomatm6. fn lip-
s5 de m6tci se dB roiului o botc5 ma-
turg crescut5 in colonia de selectie,
botc5 agezat5 sus intre spetezele ra-
melor mijlocage V.n. Mztci, altoirea
botcilor. Cind matca nou5 a inceput
s5 ou5 sus, se retrage separatorul
dublu de sub corp, clt qi gratia Han-
nemann ce desparte cuibul de jos.
Matca b5trin6 nu urc5 sus, c5ci aco-
lo corpurile au miere gi constituie un
baraj pentru ea. fn schimb, pe ince-
tul, matca tin5r5 coboar5 ea in cui-
bul de jos, iar cea veche dispare, t i -
n5ra rliminind in locul ei. f n felul
acesta colonia dup5 marele cules
nu va roi. La terminarea sezonului
de cules, deci dup5 floarea-soarelui,
stupul se reduce la cele dou5 corpuri,
initiale, avPnd grijii ca matca sii nu-gi
micgoreze ouatul, ci s5 preg5teasc5
populatie numeroas5 pentru iernare.
3 . M e t o d a l ul l J o h n
L o n g , care realizeazii o productie
medie de 150 kg miere anual de stup,
degi nu se afl5 intr-o regiune prea bo-
gat6 di n Iowa (S.U.A.), este urm5-
toarea: cuibul coloniilor sale este
pastrat a t f t iarna cft gi vara pe 3
corpuri. f n timpul roigtei inverseaz5
corpurile, iar la cules adaug5 corpuri
suplimentare.
La agezarea la iernat a coloniilor,
stuparul las5 in cele trei corpuri de
cuib numai faguri de culoare inchis5,
care t i n rnai cald albinelor. Hrana
pentru iarn5 este de 36 kg miere plus
pSstur5 care, - zice el - ,,orkit
este de mult5 t ot nu ajunge pentru
primlvar5, ci este nevoie s5 mai dau
albinelor pistur5 de la rezerv5" (J.
Long). Coloniile ierneaza afar5 far5
protectie exterioar5, dar aparate de
vfntul rece nordic.
f n prim5var5, matca prefer5 s5
urce in corpul superior ca s5 formeze
cuibul, dar curind acolo sosesc gi cu-
leggtoarele cu strinsura lor prim5-
viiraticii ocupindu-i locul, ceea ce o
obligil s5 coboare cu evident5 ezitare
in corpul s5u din mijloc, unde este
ins5 mai putin5 cgldurl decit sus.
Dacii stuparul nu intervine, ur-
meaz5, o stagnare relativ5 in ouatul
m5tcii. De aceea el coboar5 pe fun-
dul stupului corpul cu puiet de sus
si urc5 acolo, in locul lui, corpul cu
fagurii goi de pe fund. Deci pune la
dispozitia m5tcii un corp cu faguri
buni pentru extinderea cuibului, In
locul cel mai cald din stup, faguri
care in t i mp de dou5 slptgmini vor
fi ocupati in intregime cu puiet nou.
fntre acesta intervale de timp, prin
eclozionarea puietului, fagurii din
corpul de jos sint iar5gi goi. Atunci
se face o nou5 inversare a celor dou5
corpuri, urm5rind astfel mereu prin-
cipiul c 5 totdeauna corpul cel mai
populat s5 fie pus jos pe fund, iar cel
cu fagurii rnai goi sB fie mutat sus.
TEHNICA AP1COI.A
303
LUNA MA1
Pentru a inlesni albinelor o circula-
tie mai act i vl , incepind din aprilie,
se deschide la fiecare corp de cuib,
urdinigul rotund din peretele frontal.
fn felul acesta albinele nu numai c5
vor cregte un puiet numeros, dar igi
fac in cuib o rezerv5 de hr anl de ca-
litate superioarg, din culesul de pri-
m5varCi.
La aparitia culesului mare stupa-
rul pune o gratie Hannemann pest,e
cuibul cu trei corpuri si adaug5 cor-
puri suplimentare f l r 5 limit5 pentru
strinsur6 de miere. Inversarea corpu-
rilor de cuib va continua periodic pen-
t r u inlgturarea roitului.
Metodele descrise rnai sus sint apli-
cabile gi stupului Dadant dublu dar
avind in vedere ci5 volumul lui este
rnai mare, c5ci el are 12 rame in fie-
care corp, iar ramele sint rnai inalte
cu 7 cm fat5 de cele ale stupului mul-
tietajat, apicultorul va m6ri spatiul
de extindere gi de depozitare, numai
i n mlsura cerintelor coloniilor sale.
4. M e t o d a f o r r n c i r i i c o -
l o n i e i d e s t r i n s u r i i p e n -
t r u r e a l i z a r e a m a r i i
p r o d u c t i i . fn acest scop, co-
lonia-mam5 impreunl cu nucleul a-
jutstor din acelagi stup sau cu roiul
stolon al5turat formeazl o unitate
de productie.
fntr-adevlr, stupinele bine con-
duse vor avea acum stupi cu popu-
latii foarte numeroase de al bi nl la
multietajati pe cite 2-3 corpuri plus
roiul stolon; la Dadant dubli doul
corpuri de cuib plus roiul ce s t l dea-
supra, sau la tipul orizontal colonie
puternic6 pe 16-18 faguri plus ro-
iul stolon pe 7-8 rame ce s t l in stu-
pul al l t urat .
Dintre aceste roiuri sint unele at i t
de inaintate, fncit pot constitui sin-
gure unitgti economice rentabile, va-
lorificind culesul independent de co-
loniile-mam5. Cei mai multi stoloni
ins5 vor trebui uniti cu coloniile din
care provin gi al l t uri de care stau,
tocmai pentru a forma colonii puter-
nice de strtnsurd, care pot da mari
productii.
Cele rnai rentabile colonii sint cele
care au 5 kg albine zburltoare.
5. M e t o d a S n e l l g r o v e
L a st upi i multietajati cu colonii
puternice, cu un cuib pe 2 qi chiar
pe 3 corpuri plus roiul stolon deasu-
pra, separat prin podigor-separator
t i p Snellgrove, roi clruia de la for-
mare si pin8 acum, i s-a t ot dat puiet
c5plcit din colonia-maml gi a cedat
acesteia puiet deschis. A devenit ast-
fel un roi stolon puternic cu mul t l
al bi nl zburiltoare, ce iese pe urdini-
gul din spate.
Cu trei zile inaintea marelui cules
se face o ultim5 inversare a corpuri-
lor cuibului de jos, astfel fncit in
corpul coborit pe fund se af l l majo-
ritatea puietului deschis. Pentru a
elibera un cit rnai mare num8r de al-
bine de grija acestui puiet, se ridicl
Sn roiul stolon 2-3 faguri cu puiet
nec5plcit f5rl albina acoperitoare.
fn corpul ce a fost ping atunci pe
fund gi prin inversare este acum sus,
se af l l unii faguri cu puiet matur
gata s l plr5seascl celulele, cit gi
fagurii goliti de puiet pe care matca
ce s-a urcat acolo sus ii ocupl repede:
de asemenea, rnai sint acolo faguri cu
miere gi cu p5stur8 spre margini.
Urdinigurile rotunde din peretii
frontali ai acestor corpuri vor fi 15-
I
sate deschise in permanents pin5 la
terminarea culesului; albinele se vor
obignui s5 circule pe acolo scurtind
astfel drumul ce duce la fagurii de
strinsurl din corp.
Deasupra cuibului format din cele
2-3 corpuri de jos se pune o gratie
Hannemann, avfnd peste ea un corp
TEHNICA APICOLA
304
LUNA MA1
1
nou plin cu faguri goi gata clciditi, cit Stuparii care nu folosesc podiaor-
- IC
gi 2- 3 artificiali. Peste acest corp nou separator t i p Snellgrove dar au la
se agazg roiul stolon plin cu albind roiul stolon fund de placaj, deci far5
4
qi puiet, care vine acum sus in rindul urdinirjuri multiple, pot forma o co-
r',
a1 patrulea sau chiar a1 cincilea, dar lonie de productie (strinsurg) prin
1 1
1
cn urdinig in spate, avind scinduric5 unirea coloniei-mamii cu roiul sto-
de zbor viu coloratd, diferitii fat5 de lon prin scoaterea fundului de pla-
culoarea corpului de stup. caj ~i inlocuirea lui cu un jurnal,
Cind dupa patru zile culesul a dup5 ce cu 24 ore inainte s-a unifor-
apiirut, inplinii zi de zbor se face pri- mizat mirosul ambelor unitgti cu
ma absorbtie de albinii zburiitoare. un tampon de vat 5 imbibat cu apd
Dupii 2- 3 zile, albina din roiul parfumat5.
stolon, ajunsd la maturitate de zbor
In momentul cind se aplic6 jur-
iese s d - ~i facg zborul de recunoastere.
nalul intre corpuri, se scoate matca
Ele vor porni pe urdiniaul nou, unde
de jos cu fagurele pe care se afls,
se va fixa 0 altii scinduricd viu co-
impreun& cu alti doi faguri cu puiet
loratii. Roiul de sus dupii aapte zile
si hrang; - cu ea se formeaza un
poate iarggi ~5 dea coloniei de baz5
nucleu de rezervG in stup pepinier,
tineretul S ~ U , care SB ajute mai de-
unde ea iai activitatea; in
parte la cules. stup r5mine matca tiniirii a roiului 1
Bineinteles cg s t u ~a r u l are gr i d stolon. Roiului stolon unit i se lasii
ca peste cele d 0 ~ 5 corpuri de cuih de
deschis urdinigul de sus, pe unde al-
JOS sd pun5 mereu ~0r pur i CU faguri
binele au circulat pin5 pen-
gata cldditi fji artificiali pe care al-
t r u a nu le tulbura acti\~itatea. Ele
binele ambelor unit5ti le vor umple
g5sesc spatiu larg pentru depozita-
cu miere. Gratia Hannemann pus5
rea rnierei in corpul cu faguri
initial peste cuib poate fi suprimat5,
gats clgditi de sub roiul intercalat
dac5 primul corp cU strinsurg este
deci intre corpul de cuib a1 fostei
OcuPat cu miere, CorP Peste care mat-
colonii-mamii qi corpul roiului sto-
c a cu greu trece. Distantarea faguri-
lon.
lor goi gata cldditi de asemenea este
La slupii de lip oriaontal sin-
0 fr'na ~ e n t r u e': C'nd are 1' d"I'0-
colonic in stup, plus roiul sto-
zitie trei corpuri de cuib care se in-
lon Fare ocupg un stup aparte, lllcra-
verseazg inaintea aparitiei marelui rea se executg astfel:
cules, matca are spatiu suficient.
Stuparii care urmiiresc obtinerea
- Se scoate di n colonia-mamri
de sectiuni la marele cules, vor apli-
vi r s t ni ~s cu fagurele pe care
ca tehnica gi orinduirea lor aga cum
ea a fost gdsitii, punindu-1 provizo-
este la locul respecti.c,. \ r a n .
riu in liidita portativ5 de lucru; se
Miere, miere in sectiuni.
mai adaug5 acolo incii un fagure cu
La slupii Dadanl puternici cu dou6
pi ~i et ciipeeit gi unul cu puiet des-
corpuri de cuib, un magazin de re-
chis, plus un fagure cu hranA ai mai
eoltg pe fund rji un carp cu roiul sto-
ales cu pgsturg si miere, precllm li
*
J\
lon puternic deasupra, despgrtit cu unu1 go1 gats clgdit. Se formeaza
t
podirjOr-separator Snellgroue, se va astfel un nucleu de rezervd care va fi
proceda asa cum s-a ar j t at mai ina- addpostit intr-un stup-pepinier in
inte. care se aduc si alte nuclee de rezervs.
TEHNICA APICOLA
305
LUNA MA1
- Cuiburile celor dou5 unitgti,
adic8 a1 coloniei-mam8 gi a1 roiului
stolon din directa vecingtate, se uni-
fic5 si se restructureaz5 astfel: t ot
puietul nec5pgcit cu albina acoperi-
toare ~i cu matca tin8rti a stolonului
se mut 5 in latura opus5 urdinisului
mare, formind un compartiment
aparte; acolo se adaug5 un fagure ar-
tificial, unul cu miere qi altul gata
cl5dit pentru matcti. Compartimen-
t ul este acoperit cu scindurele de po-
digor cit cuprinde el, sau cu sipci
asezate intre rame; l a marginea din-
spre cuib se asaz5 o gratie Hanne-
mann ca un fel de diafragmfi care s5
nu aib5 nici un go1 lateral prin care
matca ar putea trece in comparti-
mentul mare. Dincolo de gratia Han-
nemann se asazZi t ot puietul c5p5cit7
f a p r i i gata clgditi si fagurii cu mie-
re. .4lbinele circulti pe urdinisul ma-
re, unde s-a adus si scindurica de
zbor a roiului, viu coloratii, care
atrage atentia celor din fostul roi. Al-
binele conlucreazri f5r5 conflicte, da-
c5 inainte cu 2-3 zile s-a unificat
mirosul ambelor unit5ti cu douri tam-
poane de vat 5 cu parfum. Stupul go1
a1 fostului roi se indepgrteazj.
La un ctiles bogat se pot pune
deasupra dou5 magazine de recolt5
din cele de la stupii Dadant. Stuparii
care vor s5 obtin5 miere in sectiuni,
le agaz8 in rama special5 de t i p ver-
tical, asa cum se arat 5 la locul res-
pectiv. El e pot fi agezate ?i deasupra
intr-un cat special; in acest caz ins5
operatia se face numai atunci cind
fagurii de jos sint absolut complet
ocupati cu miere, gi albinele nu mai
au unde pune strinsura. In aceast5
din urm5 situatie insti dac: culesul
se intrerupe, adeseori r5min multe
sec?,iuni incepute gi neterminate. \*. n.
Mierea, sectiuni in stup orizont al.
hlatca veche, a nucleului format,
dup8 ce a inceput sli o u i In pepini-
erii, va fi inl5turat5 si inlocuit5 cil
o botc5 c5p8ciLCi. fn felul acesta toa-
t e nucleele din stupul pepinier, peste
douti ~Cipttimini, vor avea mgtci ti-
nere.
Cu stupul orizontal cu douii colonii
iernate cu urdinis mare, comun, l a
mijloc, colonii despsrtite prin dia-
fragmi? dub15 din pin25 metalic5 sau
dub15 gratie, colonii din care s-au
filcut la timpul potrivit cite un roi
stolon, puse separate intr-un corp ce
st5 al5turi de stupul-mamil, despgr-
t i t i si ei la rindul lor printr-o dia-
fragml din pinzi? metalici, se for-
meaz8 o colonie puternicg de strin-
sur5 in felul urmstor:
- dacti roiurile stoloni din stu-
pu1 al5turat sint prea puternici, se
unificri la marele cules, luind una
din m5tci cu care se face un nu-
cleu la marginea stupului, deschizin-
du-i un urdinis lateral;
- ambele unit5ti vor lucra-indepen-
dent de colonia-mam5, c5ci puietul
lor se concentreaz5 in dreptul urdi-
nigului, se completeaz5 golul cu fa-
guri gata cl5diti si artificiali asezati
ling8 cuib. Bineinteles cG inainte de
unificarea lor ei au fost uniformizati
din punct de vedere a1 mirosului.
St upul orizontal avind 24 rame cu
o colonie de bazci, urdink mare la mi^-
loc in fat& .$ in spate, cit si douZ nu-
clee laterale, fiecare cu ur di ni ~e mai
mici in col ~ur i l e peretelui frontal qi
scindurele viu colorate - (diferite
cu tot,ul de culoarea stupulni) - se
orinduieqte astfel acum in pragul
marelui cules. formind o puternicg
colonie de strinsurri:
Colonia de bazti aj unsj puternicX
pe cei 12 faguri ai stii, imputernicind
permanent in t ot cursul primgverii
cele dou5 nuclee algturate, fiecare pe
TEHNICA APICOLA
306
L r n A MA1
cite 6 faguri, desp5rtite cu diafragm5
din pinz5 metalic5 dubl6, acum in
pragul marelui cules, va primi prin
absorbtie albina de la cele dou5 nu-
clee in felul urmiitor: se inchid urdi-
nigurile din fat5 ale celor dou5 nu-
clee ajut5toare de la colturi, des-
chizindu-se urdiniguri corespunzii-
toare pentru ele in colturile din spa-
te. Scindurelele de zbor viu colorate
ale celor dou5 nuclee ajut5toare se
trec pe scindura de zbor a coloniei de
bazl din mijloc. Toat5 albina zbu-
rgtoare a celor dou5 nuclee aflat5 in
cimp, atras5 fiind de cele dou5 scin-
durele viu colorate va intra in colo-
nia din mijloc pe urdinigul mare.
Nucleelor ajut5toare li se d5 2-3
zile ap5; intre timp li se aplic5 scin-
durele viu colorate cu alt5 culoare
decit cea pe care au avut-o preceden-
/ tele. Dup5 7 zile, cind mult tineret
a iesit in zbor de recunoagtere, se
poate face o nou5 absorbtie de albin6
zburgtoare din cele dou5 nuclee, in-
chizind urdinigurile nucleelor, dar
deschizind gi urdinisul din spate a1
coloniei de baz5, l a care se atagazii
scfndurelele de zbor ale nucleelor.
Peste trei zile se elibereaz5 albina
tin5r5 din nuclee pe vechile urdini-
guri din fat$. Operatia de absorbtie
se poate repeta fnc5 o dat5, aga cum
se arat5 mai sus. Deci formarea co-
loniei de productie dintr-o colonie
puternicl cu dou5 nuclee ajutgtoare
are aceeagi manevrare ca gi cea fo-
losit& l a stupii verticali cu podigor
separator tip Snel lgrove
La terminarea recoltei, stupul se
reorganizeazl, ca mai inainte, ridi-
cindu-se magazinele de recolt5 pline
cu miere. fntrucit ins5 colonia de
bazg ar putea s5 intre in frigurile
roitului, i se poate schimba matca
printr-c botc5 cilplcit5 ce se alto-
ieste pe ling5 puiet.
Coloniile care din anumite cauze
nu au putut atinge in pragul mare-
lui cules cel putin 3,5 kg albin5 zbu-
rgtoare, vor valorifica culesul mul t
mai bine dac5 se vor uni, pgstrind:
mltcile disponibile in nuclee puse
in stupi colectivi.
Valorificarea energiei de lucrr~ s
albinclor care au roit natural Asupra
roirii naturale s-a scris pe larg l a lo-
cul pot,rivit V.n. Roi, roire, dar s-a
rezervat aici explicatia felului cum
se valorific6 energia de lucru a ro-
iului natural, fiind o problem5 d e
tehnic5.
Luna rnai este fnceputul roirii na-
turale, rnai cu seam5 la stupii puter-
nici. Trebuie luate toate m5surile d e
prevenire, pentru a nu avea nemul-
tumirea unei productii mult micgo-
rate. V.n. Roire, prevenirea.
Roiul, prin iegirea lui din stup,
micsoreazci mult colonia la cules,
pr5sill si selectie. 0 dat5 cu roirea
natural5 toate aceste obiective i i
scap5 stuparului si numai recurglnd l a
anumite subtilit5ti tehnice el poate
ajunge la rezultate bune. Nu tot-
deauna ins5 roirea natural5 poate
cauza micgorarea produciiei. Din
contra, sint stupari cu mare renume,
cum e Koleanda, amintit mai ina-
inte, care chiar urm5resc realizarea
ei, dar numai cu indeplinirea anu-
mit>or termene.
1) Cind roiul natural este timpuriu
gi el iese din stup cu cel putin 50 zile
inaintea marelui cules, energia sa de
lucru va fi indrumat5 in dou5 direc-
fi i :
a) spre claditul economic a1 intre-
gului echipament de faguri a1 noului
stup ocupat de roi, de ctitre nume-
roasele albine tinere cu glandele ce-
rifere i ncl neuzate ;
b) spre o intensificare a ouatului
mstcii, a1 c5rei puiet doicile 11 vor
f EHNICA APICOLA
307
LUNA MA1
hr5ni din abundent5, avind glandele
faringiene pline cu 15ptigor.
f n felul acesta in regiunile cu cules
tardiv, cum este muntele sau delta,
~ o i u l ajunge puternic in pragul ma-
~ e l u i cules. Concomitent cu cregterea
progresiv5 a puterii roiului ce ajunge
o colonie independent5, colonia-ma-
m5 se supravegheaz5 pentru ca roirea
s5 nu se continue; plecarea roiului
s5 nu influenteze in r5u desfggurarea
normal5 a vietii sale. V.n. Roirea,
agezarea in prisac5 a roiului primar.
I n r5stimpul destul de indelungat
ce-1 are de acum inainte pin5 la cu-
lesul mare, ea poate deveni din nou
o colonie puternic5. f n felul acesta
colonia-mam5 gi roiul vor da o mare
productie de miere gi cear5.
2) Cind roiul natural iese inaintea
marelui cules cu 20-24 zile, el nu are
timp indestulltor ca s i poat5 ajunge
o colonie puternic5 de sine, st5t5toa-
re. fn aceast5 situatie apicultorul il
agaz5 al5turi de colonia-mamii; stri-
c5 toate botcile 15sind acesteia nu-
rnai una, cit rnai frumoasii, iar ener-
gia de lucru a roiului o va indrepta
exclusiv in directia cl5dirii de faguri
noi. In acest scop, un roi puternic,
care nu are nici puiet de hrgnit, nici
cules in cimp - ciici marele cules
va apare peste trei sgptgmini - poate
cl5di 10 pin5 la 20 faguri in conditii
perfecte gi numai cu celule de albin5
lucriitoare, clliar dacii se dau albine-
lor in rame numai ffgii de faguri ar-
tificiali.
Roiul va rnai putea contribui cu
energia lui la cules pentru m5rirea
productiei fiind al5turi de colonia-
mam5, rnai cu seam5 cind ocupii un
stup vertical. La inceput el se agaz5
al5turi de colonia-mam5, dar dup5
4-5 zile se urc5 deasupra corpului
de st up, . separat printr-un podigor
tip Snellgrove cu urdinig invers. La
aparitia marelui cules, ambele uni-
t5ti conlucreaz5 in dou5 feluri:
a) sau se ia matca virstnic5 a ro-
iului de sus qi cu ea se formeazl un
nucleu ajutator ce va folosi coloniei
de baz5 dup5 cules, in care caz se
ridic5 podigorul definitiv gi se inlo-
cuiegte cu un, jurnal. Albina roiului
se va uni gi va colabora cu albina-
coloniei-mam5, folosind urdiniqul ro-
tund din spate, pe unde* albina ro-
iului va circula rnai departe;
b) sau se absoarbe albinazburiitoare,
prin tehnica cunoscut5 a manevriirii
dopurilor podigorului-separator t i p
Snellgrove, albin5, care intrind in
corpul de strinsur5 de jos va m5ri
productia V.n. Tehnica apicolci, luna
rnai - metode speciale. B ineinteles
cii la aparitia marelui cules, fntre
cele dou5 corpuri se va pune corpul
de strinsur5 cu fagliri gata cl8diti gi
artificiali.
In aceastii situatie apicultorul tre-
buie sii verifice dacii fn colonia-ma-
m5 roit5 a iegit matca tin5r5 sau,
dac5 albinele nu au mai cladit botci
de roire pe care dup5 4-5 zile le
stric5 din nou .
3) Cind roiul iese nurnai cu 5-6
zile inaintea marelui cules, energia
de lucru a roiului va fi utilizat5 pen-
tru marea productie in felul urm5tor:
- roiul se arjaz5 intr-un stup cu
volum mare, cu jum5tate din num5-
rul fagurilor cliiditi iar restul cu fa-
guri artificiali intercalati intre cei
dintii ; in felul acesta energia de lucru
a albinelor va fi indreptat5 de la in-
ceput rnai mult spre cules decit spre
cl5dit. Se dau roiului doi faguri cu
miere gi polen pentru primele nevoi;
- stupul astfel organizat se agazii
pe locul ocupat de colonia-mam5 care
se agaz5 provizoriu algturi cu urdi-
nigul intors invers; dac5 stupul este
de tip vertical, colonia-mam5 se aga-
TEHNICA APICOLA
308
LUNA MAK
z5 deasupra, despgrfind-o de roi prin-
tr-un podisor-separator tip Snellgro-
ve; in aceast5 situatie pozitia urdi-
nigului coloniei-mam5 ce st5 deasu-
pra va fi t ot inversat5. Procedind
astfel, toat5 albina culeg5toare care
rnai r5m5sese in colonia-mam5 dupd
plecarea roiului va popula stupul cu
roi, care avind acum aga de nume-
roase culeg5toare, far5 puiet de cres-
cut gi cu un insemnat numrir de fa-
guri gata cliiditi, va stringe o mare
recolt5. Unirea coloniilor nu se mai
face, ci se las5 ca fiecare unitate s5-gi
duc5 propria sa viatii.
Dacii culesul este bogat, pentru a
nu ocupa albinele roiului cu cregte-
rea de puiet, i se ridic5 matca
virstnic5 in ce-a de-a gaptea zi
de la roit; ea se d5 inapoi coloniei-
mam5 din care plecase, stricind toa-
t e botcile de roire acolo, in afar5 de
cea rnai frumoas5 care se taie cu
atentie gi se altoiegte pe unul din fa-
gurii roiului. Pin5 cind matca nou5
a roiului care iese in aceeagi zi din
botc5 se va imperechea, albinele lui
culegiitoare au umplut stupul cu
rniere. Atunci se retrag 2-3 faguri
ou miere din mijloc, se introduc alti
faguri gata cl5diti de cel putin un
an, in care matca nou5, dup5 impe-
rechere, igi depune ou5le. Intre timp
ins5 culesul Ira fi aproape pe termi-
nat e; albina din roi va fi mult uza-
td, in timp ce in colonia-mam5 de
al5t:uri sau de sus, matca virstnicj a
t ot depus serii intregi de puiet, in
afar5 de albina tin5rii ce a eclozionat
in cuib dup5 plecarea roiului.
Dac5, dup8 culesul mare se mai
agteapt5 incs un cules de oarecare
important8, ambele colonii se vor
ajuta ca s5-gi dezvolte cuibul, iar in
prima zi dup5 aparitia culesului ur-
m5tor ele se vor uni, colaborind cu
toate fortele vechi gi noi la realizarea
unei insemnate productii pentru cea
de-a doua recoltl. Dac5 ins5, dupB
culesul mare, nu mai este de agteptat
un altul pin5 in anul urmgtor, fiecare
mate5 din cele dou5 colonii va con-
tinua o evolutie potolit5 pin5 in
august, cind stimulate, vor cregte
mult puiet. Unite in toamnii, vor
constitui o unitate cu mult5 albinB
tinGr8, care va trece ugor peste greu-
tRtile iernii. Intre timp in&, matca
virstnicii r a fi inlocuit5 cu una tin5r%,
iar la unire una din ele trece la iernat
in afara ghemului dup5 metoda
S.C.A.S., sau se las5 drept nucleu ca
mate5 ajutiitoare.
4) Cind roiul natural iese din stup
chiar in tinzpzzl culesului, el se pune
intr-un stup plin cu faguri gata c15-
diti qi artificiali agezindu-1 in locul
stupului-mam5; acesta se urc5 dea-
supra stupului cu roi, cu urdinigul
in aceeagi directie de zbor, pentru
albine. Culeg5toarele din stupul-ma- .
m5 de sus vor iegi far5 s5 observe c;i
acesta are o al t 6 pozifie, iar la in-
toarcere vor intra in stupul de jos
int5rind roiul. Peste 2-3 zile se rnai
dau roiului 2-3 faguri cu puiet de
toate virstele din colonia-mam5 de
sus. fn ziua a gasea dup5 roire, se
stricii toate botcile stupului de sus,
mai putin una. Cind matca tPn5r5 de
acolo s-a imperecheat gi a inceput SB
depun5 ou5, se retrage fundul stu-
pului-mam6 de sus gi se intercaleaz5
in locul s5u un jurnal, dupii ce seara in
prealabil s-a unificat mirosul ambelor
colonii cu un tampon de vat5 muiata
in apri parfumat5. In timpul noptii
albinele rod jurnalul yi se unesc pen-
tru cules cu roiul de jos. JIatca tin5rB
de sus va extinde puietul gi in corpul
secundar, iar energia de lucru a roiului
va fi sustinut5 de intreaga populaf ie
unificatii; ea va aduna mult5 miere
gi albinele vor cladi multi faguri noi.
TEHNICA APICOLA
309
LUNA MA1
5) Cind ies deodald in titnpul culesu-
lui lnai multe roiuri, ele vor fi h a t e
s5 se uneasc5 singure din zbor, sau
le im preunil chiar stuparul, formind
astfel un roi gigant de 6-7 kg albin5
zburgtoare.
Cum m5tcile acestor multiple roiuri
ce s-au unit sint in general bune, iar
dac6 ar fi h a t e inipreunil albinele
le-ar ucide pilstrind numai una, api-
cultorul le prinde procedind astfel:
a) r5stoarn5 roiurile unite pe un
ceargaf intins in fata stupului destinat
albinelor s5-l ocupe de atunci inainte;
b) culege toate m5tcile ce se grabesc
s5 intre o dat 5 cu albinele in stup si
le inchide separat pe fiecare in cite
o colivie;
c) las5 numai o singuri matcii roiu-
lui gigant, alegind-o pe cea care i se
parc c5 este mai mare, rnai vioaie;
d ) pe celelalte le pBstreaz5 citera
zile in colivii agezate intre doi faguri
msrginagi ai unei colonii cu matc5
vfrstnicil formind cu ele ulterior nuclee
de rezerv5, aga cum se aratB in con-
tinuare.
Apicultorul siberian K o l e a n d a
care practic5 mult metoda roirii na-
turale pentru msrirea productiei, lasil
stupii s5i s5 roiasc5 intr-o proportie de
50%. El unegte roiurile formfnd co-
lonii puternice puse in stupi de volum
mare, pe care ii suprainalt5 deodat5
cu cite 3-4 magazine de recolt5. Pe
unele din aceste roiuri mai slabe
le foloseqte la intgrirea coloniilor
rnai inapoiate, unind cite 3-4 roiuri
la un 1oc plus colonia de baz5 formind
deci colonii de mare productie. Roiuri-
le sale cl5desc un foarte mare num5r
de faguri, c5ci el intercaleaz5 in cuib
jumiltate faguri cl5diti cu altii artifi-
ciali.
Folosirea coloniei roiie in plin cules
pentru formarea de nuclee se face
astfel:
a. se valorific6 culesul la maximum,
agezind roiul in stup aparte cu faguri
artificiali, doi cllditi gi doi cu miere
gi p5stur5. Roiul se mut i in locul stu-
pului-mam5 roit, care se transport5
in al t loc din prisaci;
b. toat5 albina zburatoare din stu-
pul-mam5 transportat, zhoar6 la ve-
chiul loc gi va intra deci in stupul nou
cu roiul prins;
c. stupul-mam5 r5mas numai cu
albina tin5r5 gi plin de botci, se trans-
form5 in stup pepinier, fragmentind
cuibul in nuclee de cite trei faguri,
din care fiecarui nucleu i se lasil 1-2
faguri cu puiet si cite o botc5. Botcile
de prisos se stricl. Acolo unde, pe
fagurele cu puiet nu se afl5 nici o
botcil, se altoiegte una din cele de
prisos ; fiecare nucleu primegte citeva
zile ap5 qi va fi stimulat permanent
pin5 cind m5tcile tinere incep s5 ouri
gi chiar in continuare, dac5 culesul a
incetat.
Intensificarea zborului la cules rnai
cu seam6 inspre seari, prelungindu-l
inc5 cu cel putin o or8 dupil obisnuitul
program a1 albinelor dintr-o prisacl,
se face dind in jgheabul ramei hr5ni-
tor cite 100-150 g sirop de miere aro-
nlatizat cu unele extracte din plante
melifere, variate de la ei l a zi. S-a
observat cii absolut totdeauna, dupii
o astfel de hr5nire ugoar5, albinele
iegeau pe orice vreme continuind acti-
vitatea pinil la innoptare gi deci mri-
rind productia.
fnlocuires automat& a m&tcilor in
timpul c~llesnlui la stupul de tip ver-
tical cu cel putin trei corpuri avind
gratii Hannemann, se face acum dupii
urmiitoarea tehnic5: din cel dc-a1
treilea corp superior se retrag citiva
faguri cu miere. In locul lor se ridicR
din cuibul de jos doi faguri cu puiet
c5pilcit cu albina acoperitoare, m5r-
ginit5 de unul cu pilsturil gi altul go1
TEHNICA AFICOLA
310 LUNA MAI
Gratie despSrtitoare peste cuib
tragerea mierei, care se va face numai
dupii ce s-a format rezerva de faguri
pugi la depozit.
Prevenirea blocirii euibului la un
cules mare trebuie s l fie o deosebitg
preocupare a stuparului, cind, filcind
stupiirit pastoral, ytie cg urmeazg un
al t cules la care va transporta stupina
gi deci matca nu trebuie sii-gi fnceteze
ritmul intens a1 ouatului. Albinele
culegiitoare vor fi uzate la sfirgitul
culesului si este nevoie de noi ~enerat i i
de tineret' care sii le inlocui~scii.
'
Aceeagi preocupare o vor avea ~i cei
gata cliidit. Dupii citeva zile din fa-
care fa, apiculturg stationarg, dacg
gurii cu puiet apar albine tinere care
dupg salcim urmeaz5 un cules bun.
riimin acolo in corp, iar cele biitrine
Deblocarea cuibului se face retriigind
vor cobori la munca lor de culegiitoare
fagurii cu mierea adunatii in
in corpul inferior. Se altoieyte, atunci,
sus, o botcii maturii dintr-o colonie
zile, inlocuindu-i cu altii gata cl E ' 1
diti. Operatia se face spre searii cPnd
de selectie, botcii din carecurind tre-
culeg~toarelor este mai re-
buie sii iasii o mate5 nouii. hlatca
dusii, iar matea in timpul noptii va
tiniirii va folosi deci urdinigul supe-
rior pentru zborul sj u de imperechere,
ocupa cu ouii cel putin unul din fagurii
avind acolo o mica scinduricii de zbor.
introduqi.
Cfnd crede cg este timpul
Lucrarea insii este greu de f h u t in
potrivit, suprim5 matca de jos, ridic5
Stupinelemari. In aceast i i ~i t ~at i e Or Se
gratia Hannernann yi in tot cuprinsul
a ~ a z g un carp cu faguri gats clgditi
stupului rfimine numai matca tingr5
peste corpul de cuib, unde at i t matca
,-are deja incepuse ss depung oug sus.
~ f t $.i culegiitoarele vor giisi spatiu sufi-
Dac j el doreste ~5 aib6 doug rnatci
cient, fsr6 S: Se stinjeneascg reci pr0~ ;
ougtoare in acelasi stup cind suprima
Or se lasii t0tu1 sii decurgii normal fiirii
matca b5trin8, silegte pe tea tinsr6 si
a interveni in cuib, dar se stimuleazii
coboare, pune sub corpul a1 treilea
zilnic cu s i r o ~ cu substante rotei ice
un podigor separator t i p Snellgrooe
matca tiniir8 a roiului stolon de sus,
cu urdinig in spate, altoieyte sus o c a ~ g - ~ i extindg ouatul-
botcii, iar acolo se Ira imperechea mat- Formarea rezervei de fsguri cu
ca a doua. Ambele unitiiti avfnd miitci miere pentru toamnil, se face dupii ter-
tinere, depun mult puiet ping f n minarea marelui cules gi inainte de
toamnii cind, ele unindu-se, una din extractia mierei. Fagurii se aleg din
,
miitci trece la iernat in afara ghemului, cei ciipiiciti, se pun l a depozit, iar stu-
dupl metoda S.C.A.S. parul are grijii ca agezindu-i fn stelaje
Albinele trebuie sii lucreze nestin- putin mai depiirtati decit in stup; 85
gherite in aceastii perioadii scurtii de foloseasc5 periodic sulfurarea lor pen-
mare productie, ciici salcimul are o t ru a inliitura pericolul diiuniitorilor
duratii de secretie de circa 10 zile. Ele (giiselnita) V.n. Miere, miere In fa-
nu vor fi intrerupte din lucru cu ex- guri. ?
a
TEHNICA APICOLA
311
LUNA MAT
Valorificarea mierei prin sectiuni
creeaz5 stupinii venituri importante.
CPnd culesul este in plin, sectiunile
sint ugor gi deplin completate. V.n.
Mierea, miere in sectiuni.
Extractia mierei din luna rnai tre-
buie f5cut5 inainte de transportul in
stupgrit pastoral l a munte sau ges,
pentru dou5 motive : mierea de salcim
este cerut5 mult la export, fiind una
din cele mai valoroase, cu care se face
cupajul, adic5 amestecul diferitelor
sorturi de miere, c5rora le imprumut5
savoarea ei persistent5. De aceea ease
pl5tegte la un pret oficial mai ridicat.
fn a1 doilea rind, cind se pleac5 cu
stupii inc6rcati cu miere, sint dou5
riscuri: stupii grei sint anevoie de in-
c h a t , cer o mi ni de lucru numeroasi
gi costisitoare, in afar5 c5 se pot i n-
timpla accidente; stupii nu trebuie
dusi in pastoral cu mierea in faguri,
rnai ales pe drumuri neasfaltate, cgci,
la zdruncingturi, ea sare din celule,
curge pe albine, acestea se nelini~tesc,
teGperatura in stup creste qi in. con-
secint5 are de suferit at i t stuparul cit
si colonia. V.n. Apicultura pastorald.
Desigur c5 extractia se face numai
dup5 ce apicultorul gi-a completat o
rezerv5 de faguri cu miere c5p5cit5.
V.n. Tehnica apicold, luna mai. $i
totuqi sint fmprejurari cind este ne-
voie ca extractia sSi se fac5 rnai curfnd
qi anume atunci cind:
a) stuparul nu are corpuri de stup
goale cu faguri gata cllditi ori maga-
zine de recolt5 necesare stupilor ver-
ticali, sau faguri goi gata cl5diti
pentru a inlocui pe cei plini din stupii
orizontali;
b.) culesul este in avalangi, iar al-
binele stau cu gugile pline neavlnd loc
pentru depozitare. f n aceastii din ur mi
situatie, extractia unei p5rti din mie-
rea partial c5p5cit5 se impune. Co-
lonia se ugureaz5 astfel dintr-o dat 5;
albinele prelucr5toare pot transforma
nectarul in miere rnai pe indelete, iar
culeg5toarele activeaz5 din plin adu-
cind un insemnat spor de miere in
stup. Mierea extras5 ins5 va trebui
maturat5 pe c5i artificiale. V.n. Miere,
maturare. Trebuie ins5 s5 se qtie c5 o
miere de calitate bun5 qi mai ales una
ce se folosegte in hrana copiilor gi
bolnavilor, trebuie s5 fie bine ma-
turatg in stup, c5ci nunlai astfel va
avea calit5fi deosebite. 0 miere ma-
turat5 pe deplin, are nevoie de aproape
12 zile, in care albinele adaug5 mereu
substante glandulare, enzime, inver-
taz5 gi diferiti acizi, care toate o
Pnnobileaz5.
Formarea de nuclee ajutiltoare pen-
t ru coloniile de baz6, nuclee fgcute
imediat dupi culesul de la salcim,
vor ajunge destul de puternice
pin5 la 8-10 iulie. Atunci inflorind
floarea-soarelui, vor putea da colo-
niilor de baz5 un efectiv sprijin la
cules.
Stimularea miitcilor dup5 marele
cules din rnai pentru reluarea din plin
a activit5tii lor, stinjenit5 mult de
cules, trebuie reinceput5, c5ci ping
la culesul de la floarea-soarelui rnai
sint 45 de zile. Dac5 stupina se trans-
p o ~ t 5 la un cules de zmeur5, stimu-
larea se va face natural, deci f5r5 ca
stuparul s5 rnai intervini.
Valorificarea alhinei de prisos dup5
marele qi unicul cules a1 anului. Api-
cultorii care au in planul lor de pro-
ductie predarea unei anumite cantiL5ti
de l5ptiqor de matc5, ori venin deal-
bine sau roiuri fn pachete, nu vor apli-
ca nici una din mgsurile de limitare a
ouatului mgtcii, descrise la locul res-
pectiv. Ei vor continua stimularea
coloniilor pin5 in pragul marelui cu-
les. Aceste albine de prisos de dup5
cules, cit gi cele tinere care se nasc
dup5 terminarea lui, se vor folosi l a
TEHNICA AFIC0I.A
312
LUNILE IUNIE-IULIE
I
valorificarea produselor ar j t at e rnai
sus. fntr-adevgr, t,imp de cel putin
20-25 zile dup5 terminarea culesului
mare, albina care inc5 nu-i deplin
epuizat5, cit gi cea tiniir5 care apare
atunci, va putea produce o insemnat5
cantitate de lgptigor, cel putin timp
de o lun5, deci pin6 la 1 iulie. V.n.
Lciptifor de matcci.
Dup5 acest termen ins5 stuparul tre-
buie s5 lase coloniile in deplin5 lini-
ste, s5 le stimuleze ugor dac5 stupul
de control nu indic5 100-150 g pe zi
pin5 la inceputul lui august, cind in-
cepe a pregjti noi generatii de albine
tinere care s5 poat5 trece greul iernii.
Prisosul de albine poate fi folosit
~i la obtinerea veninului, cunoscut
fiind ck albinele mature, spre a doua
jum5tate a vietii lor sint cele care pro-
duc cele rnai mari cantitiiti de venin
V.n. Veninul, valorificare.
fnfiinfarea de colonii noi se poate
face acum cu roiuri artificiale pachet
din pri$osul de albine rfimase dispo-
nibile dup5 culesul de la salcim dacfi
stuparul nu mai are al t cules. Roiurile
se fac cintlrindu-le in roinite de trans-
port ayezate direct pe cint,ar; li se
dii cite o matcii in colivie gi se expedia-
zfi la destinatar, care ar fi bine s5 se
deplaseze personal la stupina pred5-
toare V.n . Elcpedierea albinelor.
LrjNILE IUNIE-IULJE
Este rnai bine s5 se uneasc5 intr-un
acelayi capitol lucrgrile ce trebuie
executate in aceste ultime dou5 luni
de var5, lucriiri care, de multe ori, se
interpun sau se aseam5n5.
In multe stupini, pe aceste douk
luni se reazem5 marea productie in
prisac5, rnai ales pentru stuparii care
nu pot beneficia de culesul mare din
luna rnai de la salcim, fie c5 nu-1 au
prin imprejurimi iar stupiiritul pas-
toral la acest cules este prea depsrtat,
fie c5 el ar fi compromis din anumite
cauze V.n. Tehnica apicolci, luna mai,
fenomene meteorologice inoportune.
Flora meliferi este bogat5 in aceste
douk luni, rnai ales in regiunile de
munte unde zmeura oferl mari posi-
bilit5ti de recoltti. Masivele de acolo
nu sint inc5 suficient de cunoscute gi
exploatate, ca gi finetele montane,
care de la 5-6 iunie au o flor5 bogat3.
Din culturile agricole: floarea-
soarelui, coriandrul gi m8z5richea,
inul, anisonul, cicoarea gi bostiinoa-
sele, sint cele care dau cules bun de
miere gi polen; in lanurile de p5ioase
yi maz5re apare spontan rapita s5l-
batic5, macii gi vinetica, iar, pe mar-
gini de p5duri Fi drumuri, prin finete,
pajigti ?i izlazuri, cregte o bogat5 florl
spontan5. Acestea din urm5, degi nu
constituie posibilitgti largi de produc-
tie, totugi ofer5 albinelor un cules
de intretinere.
In pgduri, la inceputul lunii iunie,
unele specii de artar gi singer rnai dau
nectar, iar la finele decadei a doua
apare teiul cu speciile lui multiple
gi cu o egalonare de inflorire pin5
la trei sgpttimini, rnai ales in regiunile
de deal.
fn iulie, din culturile de cimp, hri-
gca ofer5 productii insemnate, dar
aceste culturi sint circumscrise in-
tr-un perimetru redus, ce cuprinde
rnai ales o parte a regiunii Bac8u gi
Suceava. Anisonul, cicoarea gi t,utu- .
nu1 ofer5 gi ele pe anumite portiuni,
un cules multunlitor in unit8tile
care le au in plan.
Lotul apieol incepe s5 dea primele
productii de seminte care trebuie valo-
rificate pentru gospodgria ce-1 cul-
tiv5 gi astfel s5-vi acopere cea rnai
mare parte din cheltuielile fiicutecu
lotul respectiv, in afar5 de ceea ce s-a
obtinut prin culesu.1 albinelor de la
aceste culturi.
TEHNICA APICOLA
313 LUNILE IUNIE-IULIE
Transportul la floarea-soarelui se
face la inceputul lunii iulie, cind se
organizeazii gi polenizarea acestei cul-
turi, actiune care trebuie sustinutl
at i t in folosul albinelor, cit gi pentru
miirirea productiei repectivei culturi.
In acest scop:
a. stupinile trebuie orfnduite in
partea contrarii laturii de unde a in-
ceput in primiivarii insiimfntarea; in
felul acesta, pe miisurii ce parcelele
infloresc in raport cu succesiunea aces-
stor insiimintiiri, albinele se t ot apro-
pie de locul stupinei gi astfel intreaga
cultur5 va fi polenizatii de la inceput
~i pfnii la terminarea infloritului.
Astfel culesul de la floarea-soarelui se
prelungegte, albinele culeg fiirii oprire,
iar productia de miere este mare;
b. distanta intre stupine va fi cel
pu$in de 500 m;
c. cind lanurile au o 16time mai
mare de l 000 metri, stupinele se vor
aranja pe toate cele patru laturi
ale lanului, pentru ca albinele s5 se
poatii intilni la mijloc gi astfel toat5
suprafata s5 fie polenizat5 ;
d. cind in preajma tarlalei de floa-
rea-soarelui se afl5 gi una de porumb,
stuparul va ageza vatra intre aceste
dou5 culturi, c5ci in afar5 cii albinele
vor culege polen de la porumb gi vor
extinde cuibul, ceea ce este necesar
pentru cregterea albinelor de toamnii,
apicultorul poate face o rezervii de
polen de porumb din tarlaua respec-
tiv5 scuturind paniculii. V.n. Pole-
nul, recoltarea polenului de la po-
rumb.
Aplrarea coloniilor de excesul cgl-
dnrii in aceste dou5 luni de vara este
o preocuparea serioasii pentru stupar,
ciici adeseori apar c5lduri prea mari
care se riisfring negativ asupra activi-
tiitii albinelor gi deci asupra produc-
tiei. 'Irebuie h a t e misuri imediate
pentru inlgturarea acestor efecte.V.n.
Stupina, umbrire.
a. L a s t u p i i d e t i p u e r -
t i c a 1 cu fund mobil, orinduirea
unui ugor curent de aer Pn cuib se face
prin inllt,area corpului de jos punind
intre fund si corp douii pene de lemn
ce-1 tin la 2 mm mai sus; acest dis-
pozitiv favorizeazg o bun5 aerisire a
coloniei in zilele toride de varii.
b. A e r i s i r e a s t u p i l o r o-
r i z o n t a 1 i, ale ciiror funduri
sint fixe, se face prin scoaterea a dou5
scindurele din margini ale podiso-
rului, 5-6 nopti la rind. Dimineata
ele se pun la locul lor. In felul
acesta cuiburile se riicoresc.
Aerisirea stupului, ca metodl Pm-
potriva roitului, este eficace numai
in cazul cind temperatura exterioara
la umbrii nu depiigegte 30-32OC. Da-
c5 ea este mai ridicati, printr-o bo-
gat5 aerisire se realizeazii tocmai fe-
nomenul contrar, ciici astfel se intro-
duce c5ldura in stup. fn zileld extrem
de calde, se recornand5 umbrirea si
micgorarea urdinigului; el se m5regte
numai seara tirziu.
La stupii de t i p vertical gi mai ales
la cei multietajati, se poate sparge
cuibul pe plan vertical, ridicind un
corp gi liisind matca in corpul de jos,
iar intre ele intercalind 1-2 corpuri
cu faguri goi gata cl5diti. Astfel, se
produce o r5cire gi totodata o descon-
gestionare a cuibului, colonia renun-
tind la roit.
Alte m5suri pentru ap5rarea colo-
niilor de excesul ciildurii sint: peretii
stupilor agezati spre soare s l fie vop-
siti cu culori deschise, de preferat
cu alb, care r5sfring razele solare
in timpul verii; peste podigor s5 stea
o pern5 de papurii sau din tifon cu
talag fin de lemn, material r5u con-
ducgtor de c&ldur5; peste corpul de
strinsuri sau magazinul de recolt5 s5
TEHNICA APICOLA
314 LUNILE IUNIE-IWLIE
se ageze cel putin inc5 unul din aces-
t ea cu faguri goi gata cl5diti; albi-
nele stau atunci mai rasfirate in stup,
avind un spatiu de refugiu unde, ven-
tilind, p5streaz5 o clldur5 potrivit5.
Schimbarea anualii a mitcilor. Dat
fiind c5 in luna iunie albinele cresc
cele mai bune gi frumoase m5tci
in botci artificiale sau naturale, iar
schimbarea m5tcilor se face aproape
pe nesimtite, stuparii vor cregte miitci
in perioada unui cules nu prea
mare din var5 in colonii special alese
pentru cregtere, folosind metoda du-
blei transvazgri. V.n. Matcd crestere
altoire.
1 Colectarea polenului de porumb in-
cepe spre sfirsitul lunii iunie, cind
apare paniculul plin de polen a1
aoestei plante qi cfnd apicultorul
poate realiza o insemnat5 cantitate
de polen proaspiit. V.n. Polenul recol-
tarea lui.
Lupta contra parazitilor t i di uni -
torilor se dti cu toatti strggnicia acum
in luna iunie qi in cea urmgtoare,
cind plduchii albinelor cresc noi gene-
ratii, se inmultesc prodigios gi peri-
eliteaz5 viata m5tcilor. Se va aplica
tratamentul respectiv. V.n. Dliund-
torii.
Valorificarea coloniilor ce urmeazii
s5i fie desfiintate datorit5 unor defecte
evidente: sint prea roitoare sau putin
productive, ori obignuit ierneazii cu
pierderi qi diaree, sau se dezvolt5
greu in primilvarti, ori clgdesc prea
incet, putin gi cu faguri necorespun-
z5tori etc. Lucrarea de desfiintare a
lor se face treptat astfel: in pragul
marelui cules, cu citeva zile inainte
de aparitia lui, matca coloniei se
fixeaz5 sub izolator iar albinele ori
igi cl5desc botci sau considerind-o c5
este in functie lucreaz5 la cules f5r5
ezitare. Pin5 cind matca nou5 va iegi
gi va incepe sli ou5 trec 25-30 zile, in
care timp in colonie s-au adunat multe
rezerve de miere, c5ci albinele nu au
avut in acest timp puiet de hr5nit.
Dac5 nu urmeaz5 un al t cules, colo-
nia se desfiinteaz5 prin repetate ex-
tractii de venin; apoi se asfixiaz5, se
extrage toat5 mierea yi se topesc fa-
gurii. Dac5 culesul urm5tor este apro-
piat, nu se fac deocamdatii toate
acestea, ci ea se orfanizeaz5 pentru a
doua oar5 pin5 cind albinele imb5-
trinesc cu totul iar cind r5min putine,
colonia se desfiinteaz5 de la sine,
recoltindu-se In intregime produsul.
Dup5 culesul de var5 se face extrac-
t i a mierii de la floarea-soarelui, 15-
sindu-se in stup rezervele de hran5
necesare pin5 la prima recolt5 a anu-
lui viitor.
Completarea rezervelor de hran5
acolo unde recolta de la tei sau floa-
rea-soarelui a fost prea mic5, trebuie
f5cut5 in a doua jum5tate a lunii
iulie, urmat5 apoi de una de stimu-
lare mai ales pentru stupinele care
nu au o perspectiv5 de cules in august.
Hrtinirea de completare se face din-
du-se cite 3-4 kg o dat5, pentru ca
fn citeva nopti 95 se termlne opera-
t i a V.n. Hrlinirea albinelor.
Culesul gi depozitarea separatg a mie-
.rei de man8, este o mare preocupare
pentru stupar, c5ci dac5 el ytie c5
dup5 floarea-soarelui al t cules nu
are yi totugi vede cii albina lui este ac-
tiv5, iar cintarul de control indic5 ur-
c5ri mai fnsemnate, trebuie s5 ia m5-
suri ca: s5 analizeze strinsura aceasta
t ardi vl care poate fi miere de man5.
I n caz c5 se confirm5 b5nuiala aceas-
t a, el trebuie s5 retrag5 din stupi
fagurii cu miere bung, pentru ca albi-
nele s5 n-o amestece cu cea de manl.
f n schimb pune la dispozitia albinelor
faguri goi insemnati pe speteaza su-
perioar5, pe care-i va ridica qi ex-
trage dup5 terminarea acestui cules.
TEHNICA APICOLA
315 TEIVL
Atunci readuce in cuib mierea bun5.
Mierea de man5 nu trebuie s5 riminti
in stup ca hran5 de iarng, ea fiind
periculoas5 pentru viata albinelor in
ace1 sezon.
fntfirirea llucleelor ajutltoare care
vor ierna al5turi sau deasupra colo-
niei de baz5, se face in primul rind,
schimbindu-i matca, pentru ca in
iarnti sri intre cu o populatie care s5
ocupe masiv intervalele dintre cei
4-5 faguri pe care stau albinele. $i
acegtia, se ajut5 la sfirgitul lunii iulie
cu cite un fagure cu puiet c6p3cit din
colonia-mam5.
Recoltarea llptiporului- de mate5
se mai poate face cel mult pin3 la
ultima decad5 a lunii iulie. de cind
este cu desgvirgire interzis s5 mai con-
tinue. Albinele care nu hr5nesc puiet
au longevitate mai mare fatti de cele
care au f5cut serviciul de doici in
tineretea lor. Deci de acum inainte
nu se mai face 15ptigor, pentru ca al-
binele nlscute in august s5 nu-gi
epuizeze posibilit5tile de rezistent5
e~ui zat e cu aceast5 lucrare. A~i c ul -
I
torii canadieni, care obignuiesc ca in
toamn5 s5 distrugti coloniile pentru a
le inlocui in prim5var5 cu roiuri pa-
chete, scot 15ptigor pin5 la epuizare de
la aceste colonii hot5rite pieirii. Al-
t i i le folosesc pentru producerea de
venin fnainte de a le sacrifica.
Controlul stupilor, dupl terminarea
culesului de var5, trebuie f5cut pentru
aranjarea viitorului cuib, unde se
concentreaz5 numai fapuri de culoare
fnchis5 care convin alobinelor pentru
iernat. Se vor inl3tura fagurii r5u
construiti gi cu multe celule de trin-
t ori ; acegtia se pun separat pentru a
fi prelucrati fr, iarn5. Fagurii noi
cl5diti yi in care m5tcile n-au ouat,
se pun la depozit, c3ci nu sint buni
pentru iernare. Lucrarea se face sub
cort protector, V.n.
Lucrlri curente :
Se d5 mare atentie depozitului de
faguri cu p5stur5; dulapul de p5strare
se sulfureaz5 din trei in trei s5pt5mini
pin5 la 15 octombrie.
Tot echipamentul de faguri goi
gata cl l di t i se supune vaporiz5rii cu
acid acetic sau sulf ce produce acid
sulfuros cu apa din faguri. V.n. Teh-
nica apicold, luna august.
TEIUL alb argintiu, Tilia argentea
Desf. sau Til. tomentosa Rloench., cu
frunze late, ovale, putin zimtate, cu
flori de culoare galben5-deschis5 rji
miros ptitrunz5tor. Varietatea teiul cu
frunza mare, Til. platyphillos Scop.,
are frunze mari pe ambele parti
de culoare verzuie - deschisti, cu
perisori albiciosi in cap5tul nervu-
rilor; florile sint albe, lucioase, parc5
ar fi 15cuite. Varietatea, teilil pucios
pgduret, Tilia cordata Mill., are frun-
ze mici, f5r5 perigori, cu dosul ver-
zui, ugor cenugiu, cu virful ascutit.
Florile stau In ciorchinas de 5-10, de
culoare galben5-albicioasi mult c5u-
t at e in farmacie. Varietatea teiul rogu,
Til. vulgaris Hayne, are frunze netede
pe fatti, cu pufugor pe partea dorsall,
Floare de tei
TEIUL
316 TORAXOMETRU
Torasomet ru (EvIaissonneuve)
cu flori alb-gllbui-rogiatice, mai putin
mirositoare. Toate fac parte din fam.
Ti1 iaceae.
Secretia de nectar incepe la o tem-
peratur5 minim6 de I FC, pentru ca
s5 creasc5 vizibil abia dup5 ce ternpe-
ratura depiigegte 20C, dar inceteaz5
complet la 32" C cind floarea se des-
hidrateazg gi cade. Nectarul incepe sci
fie secretat numai cind in atmosfer5
se g5segte o umiditate minim5 de
51-60%.
Arborele este foarte sensibil la ne-
gurile de dimineat5 urmate de soare
cald, care - dup5 expresia apicul-
torilor - ,,op5resjte floarea" sau ,,o
mtineaz5". V.n. Nectar.
Sint ani cind, degi precipitatiile
atmosferice sint insemnate, teiul nu dB
nectar, sau d5 prea putin. Acest feno-
men are loc cind mugurii florali,
care la toate plantele lemnoase se
formeazii cu un an inainte, au fost
atacati in prim5var5 de geruri tir-
zii, dup5 ce arborii gi-au inceput vege-
tatia. Uneori cind in toamna preceden-
t 5 au fost ploi abundente teii igi
fac o mare rezerv5 de amidon in te-
suturi, care asigur5 o productie mare
de nectar in vara urm6toare. Stuparii
pot s5 prevad5 dac5 in anul respectiv
teiul va da sau nu productie insem-
nat5, f6cind analiza rumeguydui s5u,
dac5 are sau nu amidon. V.n. Anal i za
arnidonului. Numeroasele lui flori
contin eteruri volatile gi in special
. teobromina, eteruri care, In primele
zile de l a inflorire, cauzeazl uneori
ametirea albinelor gi chiar gi pieirea
lor. Teiul, in anumite imprejurgri at-
mosferice secret5 prin frunz5 mult nec-
t ar extrafloral, f5r5 interventia afide-
lor, deci nu o miere de man5. Cercetii-
torul german Biirngen a apreciat-o
pin5 la 24 kg la un arbore mare si b5-
b i n . ~ol enG1 florilor de tei este de cu-
loare ugor cenugie-deschis, cu grii-
unciori microscopici de form5 triun-
ghiularci, iar pe margini cu trei puncte
negre ; obignuit, albinele car5 acest po-
len intre orele 10-16, cind glandele
nectariferenu secret5 din plin necta-
rul. In general procentul de zah6r de la
rnai toate speciile de tei descrise mai
sus variaz6 In flori de la 0,3-0,7
pin5 la 1,l mg, iar productia total5
de miere la hectar variaz5 lntre 800-
1 200 kg. Mierea de tei este bogat5 in
vitamine gi aminoacizi; analiza ei
arat5 c5 contine rnai ales vitamina B,
(thiamina) in proportie de 9, l micro-
grame la 100 g miere. Ea este de o
calitate aleas3 gi cgutatci, mai cu
seam5 cind se matureazii in stup gi-gi
mai pierde ceva di n. puternicul ei
miros. Culoarea ei este deschis5, b5-
tind intr-un ugor galben gi cIteodat6
avind chiar reflexe verzui. Cristali-
zarea mierei de tei se face pe incetul
gi tirziu spre toamng, cind fncepe s6
se resimt5 r5ceala. Cristalele au o
culoare alb5 gi o consistent5 untoas5 .
Adeseori se vinde sub aceast5 form&,
avind astfel un gust gi o aparent5 mai
atr6g6toare.
TORAXOMETRU este un instrument
f5cut dintr-o fiaie de tab15 gradat5, cu
care se m5soar5 diametrul toracic a1
albinelor unei colonii, in vederea
selectiei. Aparatul se f ixeaz5 la urdi-
nig; el are o deschidere longitudinal5,
median6 gi variat5 de la 1,5-4 mm.
Sub aceast5 figie de tab15 gra-
dat5 alunec5 un inchizstor. Albinele
TORAXOMETRU
317 - TOXICOZA
si nt silite s5 ias5 di nst up prin orifi-
ciul longitudinal a1 aparatului de m5-
surat. Se noteazl aceastl mburci t i
18cindu-se comparatii cu diferite alte
mlisur5tori de la alte colonii din pri-
sacB, se stabile!te care anume din ele
au albine cu toracele mai dezvoltat;
datele obtinute servesc in munca de
selectionare in statiunile de cercet,iiri
gi selectie.
TOXICOZA san intoxicatia albi-
nelor are loc atunci cind apicultorul
nu a fost destul de vigilent s5 o pre-
vinA, gi anume: a agezat stupina in
localittiti cu anumi t l flora care poate
d a intoxicatii naturale; nu a plecat
eit mai repede din terenuri infectate
de anumite substante chimice; nu a
luat ml suri ca s l fereasc5 albinele de
o contaminare cu aceste substante;
alteori chiar el insugi le-a intoxicat
cu anumite medicamente improprii
sau date in exces.
Intoxicatiile albinelor pot fi de
natur5 alimentarii, medicamentoas5
q i chimicr?.
Intoxicafii alimentare. Polenul, nec-
tarul gi mierea de man5 sint uneori
toxice, i n raport cu dozele ml ri t e de
compugi care deplgind anumite li-
mite, organismul nu numai c5 nu le
suporti%, dar ii cauzeaz5 grave tulbu-
rgri, care pot duce spre un sfirqit
letal.
Polenul produce intoxicatii cind
provine de la plante cunoscute ca
atare sau de la altele bune polenifere
dar a1 clror polen supus unor factori
atmosferici i9i modific5 compugii de-
venind toxic. Din prima categorie
fac parte plante din familia Ranun-
culaceelor cum sint : floarea bra;-
teascl sau piciorul cocogului (Ranun-
culus acris L. ) , bulbucii (Trollius
europaeus L .) , omagul (Aconithum
cernunz Wulf.), nemtiqorii de cimp
(Delphinium consolida) care contin
un alcaloid toxic: anemonina. De
asemenea degetelul rogu (Digitalis
purpurea L . ) care are un glicozid
digitidina. Consumul polenului de la
aceste plante intoxic5 albinele mai
ales cind ele slnt i n masiv. Boala de
mai , V.n., care apare obignuit in
prim5var5 este consecinta acestor in-
toxicatii alimentare.
Din a doua categorie, deci cele care
numai uneori sint toxice amintim:
ceapa ( Al i um cepa) de si%minti%, bun5
melifer5, dar care in ani i secetogi igi
modificl continutul de acid fosforic,
sulf etc. aflat Pn polen care devine
toxic; la t ut un, in unii ani , sub acti-
unea excesului de umiditate, creqte
in polen proportia de anabazin5 ori
nicoting peste normal, devenind to-
xic. Dintre arbuqti gi arbori tisa
(Taxus baccata L. ) , castanul, s61-
batic (Aesculus hippocastanurn) au
uneori polen toxic la ploi abundente,
ori teiul argintiu la cllduri prea mari
in timpul infloririi. Polenul de tis5
produce o fermentatie intestinall, pu-
ternicr?, dilat.5 mult intestinul grcs,
incit produce o constipatie, albinele
murind intoxicate.
Nectarul poate da gi el in unele
cazuri intoxicatii albinelor, gi anume
atunci cind este produs de un arbust.
smirdaru 1, Rhododendron (Simk .) ,
din familia Ericaceae cu flori rogii-roz
biitind in albgstrui. S-a constatat c l
uneori si laurul de munte. Kalmia
latifolia: are un nectar ce contine o
substant5 toxicl, acetilandromidol
( C. C. King) care rl mi ne in miere gi
igi arat5 efectele.
Mierea de man5, degi pentru con-
sumul uman este foarte bun5 din
punct de vedere medical, fiind supe-
rioar5 mierei din flori, totugi atunci
cind este lgsatl in stup ca hr anl exclu-
si vl de iarn5, ' d5 intoxicatii grave,
TOXICOZA
3 118 TOXICOZA
datorit5 con$inutului s5u bogat i n
s5ruri minerale. V.n. Mierea de mand.
Cunoscutul cercetator Toumanoff pre-
cizeaz5 c5 multe micoze datorite ciu-
percilor duc l a intoxicatia albinelor
prin substantele toxice pe care le
elaboreaz5. De pildti, ciupercile din
familia Boveria bassiana sau Spicaria
farinosa sint t ot at i t de toxice pentru
albine ca ~i ciupercile Aspergillus fla-
vzts care provoac5 primejdioasa boa16
fmpietrirea puietului V.n.
Simptomele intoxica!iilor naturale
descrise mai sus, provenite de la po-
lenul toxic a1 diferitelor plante, nec-
tarul ai mierea de manti, sint: abdo-
men balonat, lucios, agitatie, inca-
pacitate de zbor, paral i z~l . Cadavrele
au miros puternic de putreziciune.
La intoxicatia cu miere de man5,
simptomul caracteristic este diare-
P a , 1r.n.
Toate intoxicatiile acestea pot fi
ins5 prevenite, inainte ca albinele
s5 consume nectarul sau polenul plan-
telor respective, sau chiar dup5 ce
primele simptome au ap6rut.
Ca prim5 mtisurri, stuparii se infor-
meazii inainte de a se deplasa in pas-
toral dacli aceste plante, arbori sau
arbusti se gtisesc pe suprafete insem-
nate. In caz pozitiv renunt5, pentru
perioada infloritului, s5 se duc6 in
acea regiune. Dac5 au stupin5 stati-
onar5 gi in apropiere se g5sesc astfel
de plante, vor cultiva ling5 stupin5
plante entomofile, a c5ror inflorire
sii coincidl cu inflorirea plantelor cu
produse toxice. Albinele vor prefera
culesul de la cele cultivate, atrase
fiind de nectarul lor abundent. Astfel
de plante pot fi: facelia, mugtarul,
sulfina alb5 etc.
I n privinta mierei de manl , preve-
nirea intoxicatiei este ugor de fticut
prin analiza ei V.n. Analiza mierei;
data fenomenele de intoxicatie din
cauza ei apar in cursul iernii, stupa-
rul poate s5 inl5ture in parte efectele
nocive. V.n. Diaree, zbor, ceai d e
m5crig. Rezultate bune - in special
la intoxicatiile cu miere de man5 -
se obtin oferind albinelor o hranli aci-
dulatri; chiar gi penicilina in propor-
tie de 200 000 U.I. la litru de sirop
d5 uneori satisfactie.
Albinele mai sufer5 de o altB form%
de intoxicatie gi anume: toxicoza
zahcrului, care face gi ea parte tot din
categoria celor naturale. Ea apare
atunci cind albinele sint nevoite sii
culeag5 si sti aduc5 in stup nectar cu 0
proportie foarte redusli de zah5r.
Obignuit ele nu culeg nectar cu mai
putin de 8% zahsr, dar in anii d e
secet5, culeg nectar din flori care au
zah5r sub aceastti limitli, mergind
pin5 la 3 - 4 s .
Hrgnindu-se cu acest zah5r ssrac,
hemolimfa nu mai contine elementul
energetic necesar zborului, care este
glucoza. Cind albina pleac5 in c5utarea
hranei, glucoza din hemolimf5 se
epuizeaz5, ~i ea folosergte atunci rezer-
va de glicogen depozitat in organis-
mu1 ei, in jur a 2 mg, dar care, o
data consumat5, insecta moare prin-
tr-o form5 de intoxicatie a singelui,
V.n. Zborul albinei.
Rl5sura de prevenire $i combatere
ce trebuie s5 o ia stliparul pentru
inlgturarea unor astfel de situatii,
este hr5nirea albinelor cu sirop de
zah5r cu proteine in lipsa nectarului
din flori, sau a rezervelor de miere din
stup, V.n . Hrdnirea.
Intoxicatiile medieamentoase apar
cind se face exces de antibiotice gi
sulfamide date de stupar. Dac5 anti-
bioticele sint intr-adev5r de un mare
ajutor i n lupta contra microbilor
diferitelor boli ale albinelor, dozele
administrate in exces distrug flora
intestinal5 pe care organismele o au,
T~DCOZA 319 TOXICOZA
lpentru a inlesni procesele metabolis-
mului alimentelor. Distrugind aceas-
ti flori, se deschide larg poarta
microbilor ~i ciupercilor primejdioase
care produc intoxicatii adesea grave.
Folosirea in exces a sulfatiazolului
pe care multi stupari il ofer5 albinelor
nu numai in sirop ci gi in apa de b5ut
4n proportii prea mari, duc la grave
intoxicatii nu numai a albinelor adul-
t e, ci si a puietului. La fel si sulfa-
guanidina gi nosemakul (innosemoz5).
Stuparii trebuie s5 consulte medicul
veterinar pentru a combate bolile nu-
imai cu medicamentele specifice fie-
c5reia gi in doze strict limitate.
Intoxicafii cu substanfe chinlice au
loc o data cu procesele de prelucrare
a diferitelor minereuri, intoxicatii ce
se intimp15 curent albinelor in preaj-
ma combinatelor industriale. De pil-
d5, combinatele mari care prelucreazi
minereurile feroase, cum sint cele
de la Hunedoara vi Regita, d5deau
inainte intoxicatii grave cu substante
arseniate derivate, ce se degajau in
at,mosferil o dat5 cu fumul ce se de-
punea pe flori qi plante produc5-
toare de nectar, care deveneau toxice.
De asemenea fabricile de ciment,
c5rimid5, sticli, centralele termo-
electrice care ard c5rbunii de calitate
inferioari, cele ce prelucreaz5 mine-
reuri de cupru sau plumb, toate emit
o dat5 cu fumul furnalelor diferite
substante toxice cum e s t ~ de pi l di
fluorul, care intoxic5 albinele pe o
r azi de 3 km in jurul acestor fabrici.
Pentru prevenirea acestor emanatii
toxice care se depun pe flori o d a t i
cu cilrbunele din fumul furnalelor
combinatele care nu all filtre de
captare a acest.or produse secundare,
trebuie s5 le instaleze; ele vor putea fi
apoi utilizate in alte sectii ca produse
valoroase.
Intoxicatiile albinelor cu substante
chimice au loc cind se trateazi cul-
turile, livezile gi pidurile cu anumite
insecticide in lupta contra d5un5-
torilor, f5rS s5 se ia m5suri de preve-
nire aga cum este scris in instructiu-
nile gi dispozitiunile legale.
DacS nu se vor lua m5suri pentru a
se respecta instructiunile privitoare
la stropitul pomilor in floare, pentru
a salva albinele de intoxicatii, recolta
in viitor a livezilor va fi compromis5,
iar efectivul stupinelor noastre mic-
yorat din ce in ce rnai mult.
Fungicidele, substante toxice care
distrug ciupercile vGt5m5toare plan-
telor, acaricidele care distrug acarienii
unor arbuyti fructiferi, insecticidele
care distrug insectele v8t6mtitoare gi
ierbicidele care distrug buruienile din
culturi, sint combinate cu arsenic,
fosfor, clor sau sulf ori citeodat5 cu
doui sau trei din aceste substante
foarte toxice.
Obignuit in asemenea ocazii, colo-
niile cele rnai putemice au pierderile
cele rnai mari. S-a calculat c5: din cele
puternice pier pin5 la 68%; din cele
mijlocii 22%, iar din cele slabe 10%.
Cele rnai primejdioase pentru albine
din aceste substante toxice cu care se
trateazS culturile, livezile sau p5du-
rile sint cele cu baz5 de arsenic, de
fosfor, de bariu gi rnai ales cele din
combinatia fosforului cu clorul. Vom
aminti aici numai citeva din aceste
substante.
Aldrinul pentru cultura mare, este
foarte toxic. Este suficient abia 0,45
micrograme pentru ca s5 ucid5 o al-
bi ni .
Hecatoxul sau HCH este o combi-
natie de fosfor cu clor, fiind mai pu-
ternic decit aldrinul cici necesitg nu-
rnai 0,15-0,30 micrograme pentru
uciderea unei albine. Are o remanen-
$5 de 4-5 zile. Dacg ploui qi este
TOXICOZA
320 TOXICOZA
cald substanta se descompune mai
repede.
DDT sub forma Detox 5% este
mai putin toxic ca cele precedente,
fiind necesare 4,6-21 micrograme
pentru uciderea unei albine. Detox 25,
care este cel mai puternic toxic din
cite se folosesc la noi, are o remanen-
$5 de 25 zile de la aplicarea tratamen-
tului. fn aceasti5 situatie multe din
m5surile directe ce se vor ar5ta mai
jos nu-si au rostul.
Din substantele enumerate mai sus
11nele exercit; actiunea de intoxicatie
prin contact, adic5 substanta strg-
hate tesutul chitinos prin pori gi into-
xic5 insecta. Altele au efecte, prin
ingestie, deci prin introducerea otr5-
vii in tubul digestiv. Cele mai multe
ins5 au o actiune mixt5, at i t de inges-
tie cit si de contact, cum sint HCH
f i DDT Unele substante trec din pol
prin sev5 in nectarul florilor, intoxi-
cind albinele (C.C. Ki ng) .
Efectele de irzgestie se remarc5 prin:
abdomen mgrit, intestinul mijlociu
micgorat. Pn schimb intestinul gros
este marit de2-3 ori. Albinelor le cad
perisorii, depilindu-se. Corpul lor se
innegreste, iar abdomenul devine lu-
cios; ele prezint5 simptome de crampe,
corpul le este umed dat or i t j defec8-
rilor dese si vomit5rii.
Efectele de contact se manifest; prin
migcjri dezordonate gi o dereglare a
sistemului nervos. Simptomele aces-
t ui fel de intoxicatie sint: albinele
fac s5rituri incoherente, alearg5 in
toate directiile, tremur5 din aripi, isi
ridic; abdomenul gi-1 maseazii cu pi-
cioarele de dinapoi, se culc5 apoi pe
spate migcind neregulat picioarele, se
umezesc abundent, apoi se anchilo-
zeaz5 gi mor.
Toate aceste mani fest hi constatate
de cercet5tori la diferite analize, fie
c; sint consecinta efectelor de contact
sau ingestie, sau a amindurora impre-
un5, duc la un sfirqit letal datorit; ur-
mItoarelor cauze: o dereglare vizibil5
a metabolismului proteic; o deshidra-
tare brusc5, deci pierderea apei din
tesuturi prin vomit5ri abundente gi o
continu5 diaree. Pe de al t 5 parte
cresc in exces unele vitamine din
complexul B.
Jftisurile indirecte pentru inlgtu-
rarea primejdiei intoxicatiilor sint:
1) Ggsirea gi aplicarea unor insec-
ticide sau fungicide selective pentru
alhine. fn striiingtate gi in special in
ambele republici germane, se folosesc
dou5 preparate care distrug dgunii-
torii culturilor, dar nu afecteazii albi-
nele decit atunci cind tratamentul
le-ar prinde in zbor deasypra culturii
tratate. Este vorba de substantele de-
numite Toxaf en gi Mal i pax. Labora-
toarele noastre trebuie s5 studieze gi
s5 g5seasc5 asemenea produse inofen-
sive pentru albine, dar primejdioase
pentru d5un5tori.
2) S5 se inlocuiasc5 metoda pulveri-
zgrii cu substante toxice prin prepa-
rate pulverizate date ca aerosoli, imi-
tind ceata gi aplicind pulveriz5rile in
timpul noptii. Prgfuirile si nt mai pri-
mejdioase, cj ci au remanen!; mai inde-
lungat5 gi apoi, luate de vint,, se
rgspindesc departe peste limitele te-
renului atacat de dgun5tori.
3) Avioanele care aplic5 tratamen-
tele sci nu zboare decft cel mult la 5 m
deasupra culturilor, pentru a nu se
risipi materialele pe terenurile vecine
neinfectate de diiungtori. De aseme-
nea s5 nu se aplice tratamente cind
vintul sufla cu o vitez5 mai mare de
5 m/sec.
4) S I se aplice tratamente cu sub-
stante toxice in emulsii cu uleiuri mi-
nerale, creolin5, eter sulfurat etc.,
deci repulsive, care pulverizate se
usucii repede qi prezint; pentru albine
TOXICOZA 321 TOXICOZA
un pericol rnai redus. S5 se glseasc5
noi substante repulsive rnai eficace.
De asemenea substantele toxice gra-
nulate, nu intoxic5 albinele.
5) S5 se foloseascg substante care
au o actiune rapid5 gi cft mai scurt5
ca durat l .
6) Tratamentele sri nu se facii ziua
in amiazii sau dimineata prea devre-
me, preferllndu-se aplicarea lor intre
orele 18-23. Tratamentele de noapte
sint cele rnai recomandabile din puac-
t ul de vedere a1 primejdiei intoxici-
rii albinelor, c5ci in cursul noptii efec-
t ul toxinelor este mult rnai activ fat5
de dZun$itori, iar pin5 dimineata re-
manenta unora din ele isi pierde efec-
t ul fat5 de albine.
7) Acolo unde este cazul, sii se faci
tratamente de toamn5, ca s5 se dis-
trug5 primele generatii de d5un5tori
inainte ca ei s5-vi depun5 ouile pen-
tru primtivar5.
8) S5 se evite aplicarea tratamente-
lor pe timp rgcoros gi ploios, c5ci pe
ling5 cii dluntitorii stau ascungi gi
sint rnai putin atacati, remanenta
substan$elor toxice se mentine la un
nivel Pnalt. Fgcindu-se tratamentul in
nopti calde, cu stupii inchigi, a doua
zi pe soare puternic evaporarea lichi-
delor toxice cit gi descompunerea lor,
se va face mult rnai repede.
9) Folosirea mijloacelor microbio-
logice. fn aceastg luptii trebuie s5 con-
lucreze strins entomologii cu agrono-
mii unitiitilor agricole de st at ?i
cooperativelor agricole de productie.
Primii vor pregtiti materialul de in-
secte parazitare gi entomofage a di u-
nitorilor, iar secunzii vor inmulti
acegti paraziti dup5 oanumitii tehnic5,
rgspindindu-i pe cultur5 de i ndat i ce
diiungtorii +i-au f5cut aparitia. De
pild5, rapita in floare, in loc s5 fie
tratat5 cu insecticide, poate fi salvat5
de la atacul d5un5torilor dac5 se r5s-
pfndesc pe culturti, cu avionul, sporii
bacilului Turingensis, tulpina anahze
- care in 6 zile se inmultegte fantas-
t i c +i distruge t ot i diungtorii de pe
terenul tratat. Contra puricilor plan-
telor se poate lnmulti acea mic5 ggr-
g5rit5 - Coccinela setempunclata -
care distruge repede majoritatea aces-
tor dgun5tori.
Cercetitorii americani au selec3io-
nat o linie de albine, pe care l e ~a u si
numi t ,,Albina alcatii" care -rezistii la
tratamentul cu metaxiclor cu care ei
trateaz5 intinsele culturi de lucerng
lasate pentru s5mint5, culturi care 8fnt
adesea atacate de niqte d5unitori peri-
culogi. fn timp ce stupinele st rl i ne ce
vin la cules de la lucernii surer5 pagube
mari prin intoxicare, albina alcalii ou-
lege f5r5 s i se intoxice. Cercet5torul
P. Lavie a descoperit un roi s5lbatic
intr-o p5dure care fusese t rat at 5 cu
esteri fosforici, substantlfoarte toxic5
gi care a ucis toate alhinele din stupi-
nele vecine, dar la care roiul respec-
t i v a rezistat. Prin inmultirea unei
asemenea albine, lupta contra intoxi-
catiilor va fi cigtigat5. Deci, in opera
aceasta se cere o conlucrare a organe-
lor Btiintifice, a laboratoarelor care
prepar5 toxinele gi a tuturor stupari-
lor, pentru a inl5tura imensul periool
a1 intoxicatiilor albinelor.
Ca misuri directe de inllturarea
pericolului intoxicatiilor la albine; se
cunosc urmgtoarele:
1) Se face cunoscut sfatului popular
raional qi comunal sosirea stupinei
in localitate, la punctul determinat,
pentru ca stuparul s6 fie a mp t a t
cind se vor face tratamente.
2) Apicultorul anuntti qi htrepribde-
rile sau cooperativele agi col e de pro-
ductie de prezenta lui cu stupii fn
preajma culturilor, pentru a-1 preveni
atunci cind fac tratamente.
TOKILWZA 322 TOXIGOZA
3) Transport5 stupii la cel putin
7 krn de cultura tmtatd.
4) Stupii stau l nch4i tot timpul cit
se face t r a t a mt u l cu-substanta res-
pectiv5 gi nu se fng5duie zborul albi-
nelor decit cel mult dup5 citeva zile,
in rcapopt cu remanenta pe teren a sub-
stantei toxice foloaite. De piM5 erbi-
cidele ce se folosesc la distrugerea
buruienilor din culturi, sint pericu-
loase numai timp de 5-6 ore de la
aplicarea tratamentului.
Sint ins5 altele cu o remanen#; mare,
de la 8-10 gi chiar 25 zile. f n at ar i
situatii, stuparul nu mai poate lua
alte mssuri decit s5 inchidri imediat
stupii gi s5 transporte stupina in prima
sau cel mult a doua noapte la o dep5r-
tare de cel putin 8 km. Numai dacG
dup5 2-3 zile de la tratament a sur-
venit un timp cu ploi abundente gi
apoi este cald ~i soare, albinele pot
f i eliberate f5r5 pericol. Cind fungi-
c idele sau insec! icidele sint disper-
fate pe culturi cu flori in capitule
cum este trifoiul, remanenta toxine-
lor mai tine inc5 2-3 zile. f n aceast5
situatie, stuparii vor lua urm5toarele
miisuri :
a) Se l5rgesc cuiburile distanf,ind
ramele la 13-14 mm; se mAregte ca-
pacitatea stupului ad5ugind un ma-
gazin de recolt5 sau un corp c,u faguri
goi. Acolo se agaz5 dou5 rame hr5ni-
toare ou ulucelul In care se pune me-
veranda de-urdinig pentru prevenirea in-
toxicatiei
reu ap5. Consumul de apii 3n cursul
unei zile, pentru o colonie bun&, este
de 3- 4 litri.
b) Din stup se scoate t ot materia-
lul de protectie cit gi podigorul, iar
aeesta se inlocuhqte cu o ram5 cu
pinzA metalic5 cuochiuri de2-2,5mm.
c) Capacul, care se agaz5 pe deasu-
pra ramei cu pin25 metalicg pentru
a nu inggdui luminii s5 pGtrundI pu-
ternic in stup, st% ridicat dinspre nord
de 1,s cm. Pe acolo se face un activ
schirnb de aer in stup, at i t de nece-
sar albinelor inchise. Pe oapac se
pune iarbii de curind cosit5 pentru a
tine r5coare.
d) Urdinigul se inchide complet. fn
felul acesta albinele se rlspindesc in
corl~ul superior cu faguri goi gi pri-
mesc curenti de aer de sus in jos.
e) Unii apicultori folosesc la urdi-
nig o cutie, ca o verandg, de 40 cm
inalt5, 6-7 cm latii, f5cut5 din pin-
zii metalicg, ferit5 de lumin5 cu foi
de placaj gi cu aerisiri mascate. fn
interior, pe scindura de zbor, se afl5
un mic jgheab cu ap5 alimentat pe
deasupra cit mai des. Rezultatele sint
mai bune chiar decit la metoda cu
urdin isul complet inchis, c5ci albi-
nele nu se simt inchise gi nu se neli-
nigtesc.
fn S. U. A. apicultorii folosesc saci
largi cu care invelesc stupii mari 15-
sind in fats stupului plnza la o dis-
tant5 de 30 cm. Albinele nu se simt
astfel inchise gi nu se nelini$esc.
Pinzele din fat5 se ud5 des pentru a
pilstra r5coare. Ele pot sta inchise ast-
fel dou5 zile.
f ) Dac5 in stup, la inchidere, nu
este hran5, se vor pune 1-2 faguri cu
sirop dens de zah51- 111 turnat fn celu-
lele goale ale unui fagure.
g) Coloniile care, inchise fiind, ma-
nifestii o mare nelinigte d q i au apii
destul5, iar in interioral stupului nu
TOXICOZA 323 T R ~ V A Z A R E A C O M ~
este prea multii luming, se pot in5-
bugi. In aceast5 situatie, decit s5
p i a ~ g in intregime cu puiet cu t ot ,
stuparul r a prefera ca s5 le deschidri
chiar cu riscul c5 s-ar pierde prin in-
toxicatie o parte di n culeggtoare.
h). Coloiniile inchise sint mereu ali-
mentate cu ap5 rece.
i). Dupii ce tratamentul s-a termi-
nat , la 2-3 ore se spa15 bine cu siipun
gi sod5 scindurile de zbor ale stupilor,
peret.ii lor frontali gi capacele, rnai
ales cind toxicele s-au dat din avion
sub form5 de prgfuiri prin apropierea
stupinei. Este nevoie de asemenea mri-
suri dacB substantele sint din cele ce
intoxic5 prin contact.
Seara urdinigurile se deschid f iind
Irisate astfel t ot timpul noptii, pe?-
t r u a fi reinchise dis-de-dimineata.
Albinele care stau afar5 pe peretele
frontal sau pe scindura de zbor nu se
vor goni in stup cu fum, ci prin pulve-
rizare cu apg gi se indrumeaz5 spre
urdinig cu ajutorul mtituricii.
j ) . Cind simptomele de intoxicatie
apar fHr5 ca stuparul s5 fie cunoscut
c5 in imprejurimi se fac pulveriz5ri
cu insecticide, o prim5 m5sur5 este
ca sZt se elimine irnediat din stnp fagu-
rii cu polen. fn felul accsta sint sal-
vate toate albinele doici qi puietul.
b). Sint imprejuriiri cind, degi se
trateazl o cultur5 cu insecticide, stu-
pii nu se inchid dacg:
- albinele sint indrumate spre o
resurs5 de cules mai atractivii, fh-5
sri mai zboare spre cultura tratatii.
De pildii, nu s-au mai inchis stu-
pii cind la G.A.S. Lehliu s-a t rat at
lanul mare de porumb contra dinng-
torilor, c8ci albinele prin dresaj au
fost indrumate spre un Ian apropiat cu
coriandru. Se inchid urdinigurile cit
timp avionul zboarti ~i imprlqtie insec-
ticidele, dar numai cind acele culturi
sint la o deptirtare de cel putin 2 km ;
- dacg stuparul atrage in prisac.8
la o activitate de cules t oat e albinele
culeggtoare, dindu-le in adiipiitor sau
in uluce sirop parfumat cu esent5 de
melisl, garoaf5 etc. Siropul se d5 la
4-5 dimineata, t urnat in stupi in
cantit5ti de 100-450 g intre interva-
lele dintre rame, pentru formarea re-
flexului conditionat de cules. Zburind
afar5 in stupin5, ele gssesc ugor adiipii-
torul din care curge in pic5turi dese
acelagi sirop, rcnunf85 l a culesul din
cfmp din ziua precedentii gi in felul
acesta sint retinute cu o activitate de
cules in prisac5 2-3 zile, pin5 trece
primejdia intoxicatiei, cu conditia ca
adripritorul sii fie alimentat permanent
cu sirop.
TRANSVAZARBA COLONIEE din tr-nn
stup in altul este o operatie care
se face: cind stupul in care colo-
ni a a st at pin5 atunci este vechi qi
trebuie schimbat; ori cind stupina
este bolnavri iar albinele trebuie mu-
tate in alti stupi curati, aau, clnd se
retrage colonia dintr-un stup primi-
t i v cu toti fagurii s5i gi se trece in-
tr-unul sistematic. Aceastri din urm5
operatie se face astfel:
- cu ajutorul fumului rji prin cio-
c5niri dese in peretii buduroiului a l ~
binele se prigonesc intr-o cognitti sell
roinitri. Cognita se pune provizoriu pe
locul ocupat in prisaca de buduroi,
care este dus in c a d ; dupii ce se scot
?,epugele de sprijin a fagurilor, acev
t i a se incadreazg in ramele stupului
sistematic, iar acesta se apzri in pci-
sac$ in acelagi loc. Albina se scuturA
din roinit5 in fats stupului.
Transvazarea unei colonii dintr-un
stup sistematic cu rame rnai mari En
altul cu rame mai mici se face triind
partea de sus gi de jos a- fagurilor
unde obignuit sint celule de trintor.
Ei se introduc e x a d in ramela noi,
celule mari, f at i de 800-830 celule
de albine lucrltoare.
Dezvoltarea trintorilor in celule
tine 24 zile de la depunerea oului de
cltre matc5 pin5 la eclozionare. fn
primele 10-12 zile ei stau pe fagurii
cu puiet unde stnt inci hriiniti. Dup5
aceasta devin maturi gi se mut5 pe
fagurii cu miere unde se hrllnesc sin-
Trintor
guri, totugi continug a primi, din cind
in cind, hran5 bogat5 in proteine.
Acolo tr5iesc in general grupati.
mici, legind apoi fagurii cu cite dous
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ i i , oricft6 hrana vor avea, nu
sirme transversale.
pot tr5i decit in colectivitatea s t u ~ u -
TR~NToRUL reprezintg in colonie
elementul sexual mascul, care asi-
gur5 fecundarea m5tcii gi deci perpe-
tuarea Pn timp a speciei.
Ei se nasc pe cale partenogeneticii,
fiind fiii numai ai mamei lor, c5ci ei
nu au tat& V.n. Partenogeneza. Cali-
t5tile trfntorului sfnt cele mogtenite
de la mami, cgci el provine dintr-un
ou nefecundat produs de matc5, cali-
t i t i amplificate de albinele-doici care
1-au ingrijit. Acestea ii transmit prin
15ptigor gi hrana glandular5 calitii-
tile pe care ele fnsegi le-au primit de
la mama lor comuni. Viitorul trin-
tor, la rilndu-i, sub influenta acestei
hrane ce are o capital5 influent5 asu-
pra celulelor sexuale, transmite des-
cendentilor calit5tile ereditare ale
albinelor-doici.
Inf5tigarea lui impune prin masivi-
tatea corporals, cllci este de peste
dou5 ori mai mare qi mai greu decit
albinele coloniei, ctnthind circa,
0, 24 g fats de 0,1 g ctt are o albini
lucritoare. Pentru a-i putea cregte
astfel, albinele clidesc faguri cu celule
mult mai mari f at i de cele cl5dite
pentru albinele lucritoare. De pi l di
un decimetru pi t rat de fagure pen-
t r u cregterea trtntorilor are 520-530
lui ?i numai In prejma albinelor-; ei
mor curfnd cind sfnt lisati izolati,
chiar dacS au c5ldurg ambiantg potri-
vit5. fn schimb pot t r i i In stup, cind
albinele ii ingiiduie, din toarnn5 phi i
in prim5varg.
Un trintor consumi in medie 14,5
mg miere pe zi. Zborul lor este de la
ora 10 pin5 la 17, dar cei mai multi
se reintorc pe la ora 15. fnainte de
amiazg zboaril numai 1 din 16 gi numil-
rul zborurilor cregte proportional cu
cgldura gi sc5derea umidit5tii rela-
tive a aerului. In cllutarea mitcilor
pentru fmperechere zborul lor tine de
la 10-45 minute. Sint fnc5 multe
lucruri necunoscute in viata lor. Ca o
curiozitate s-au semnalat adunllri ma-
sive de trintori ce se fac an de an pe
aceleagi locuri in vederea impereche-
rii cu m5tci ce vin acolo.
Deosebirile anatomice ale trtnto-
rului fat5 de albing slnt:
- are un cap mare cu doi ochi late-
rali bombati, cu un num5r mai mare
de fatete; antenele - organele cu
functiuni multiple, dar in special pen-
tru miros - au 37 000 orificii de re-
ceptare ale mirosului mitcilor ieqite
in r ut ;
- nu are ac gi nici alte mijloace
de apgrare, nici cogulete la picioare;
limba este mai scnrtti, servindu-le
numai la sugerea mierei fluide din
celule sau la primirea hranei ce i-o
dau in primele 10-12 zile doicile
co 1 oniei ;
- fn schimb au un abdomen volu-
minos ce ad5postegte aparatul de re-
productie care a fost descris la anato-
mia albinei - V.n. Albina, aparatul
reproducgtor. Este gregit ins5 s5 se
cread5 c5 toti trfntorii dintr-un stup
sau prisac5 sint virili, c5ci spermato-
zoizii se formeazii in stadiul larvar
in direct6 leg5tur5 cu l5ptigorul pri-
mit de la albinele doici i n primele
trei zile, cit gi in hrana complex5 cu
baz5 de multe proteine din polen, ce
o primesc larvele lor pin5 sint c5p5-
cite.
Lipsa polenului din stup determinii
albinele s5 elimine adeseori larvele de
trintori din cuib. F5r5 acest element
de baz5 gi de creatie care este polenul,
spermatozoizii nu se pot forma inte-
gral.
Crescgtorii de m5tci nu trebuie s5
scape nici o clip5 din grijii colonia
producgtoare de trintori selectionati.
0 colonie patern5 ins%, nu poate sus-
tine in bune conditii decit cel mult
2 000-2 500 trintori. Nu trebuienicio-
dat5 s5 se uite c5 in hrana ei de sti-
mulare, cit gi a nucleelor de fmpere-
chere, s5 nu lipseasc5 niciodat5 pole-
nul.
Lipsa total5 a trintorilor din stup
nelinigtegte colonia, care nu rnai lu-
creaz5 cu aceeagi rivn5 ca atunci cind
trintorii slnt prezenti l hg5 lucr5toare.
Limitarea num5rului de trintori in
stupi se face prin:
a) schirnbarea anual5 a mgtcilor,
cunoscut fiind c5 mltcile tinere evit5
s5 depun5 ou6 fn celulele mari, pe
care le ocolesc ;
b) prin folosirea ramelor clc3ditoare,
V.n.;
c) fagurii artificiali se dau la clii-
dit lntregi pe toat& suprafata ramelor.
Alte rosturi ale trtntorilor En colo-
nie, fn afara celui amintit rnai sus de
buna dispozitie la lucru a albinelor,
rnai sPnt :
a. ei iau parte la prelucrarea nec-
tarului adus in stup gi deci la elimi-
narea unei hsemnate cantit5ti de ap5
din nectar pentru maturarea mierei;
b. distribuie - dup5 K. von Frit-
sch - albinelor lucriitoare hran5 din
continutul gugii lor, f5cfnd astfel
schimb de hranii cu ele; s-a consta-
t at c5 din guga inc5p5toare a unui
trfntor pot sii se alimenteze 30-40 al-
bine ;
c. se crede c5 au oarecare rol gi la
clocitul puietului din cuib, degi acest
rol este contestat de alti cercetiitori
care sustin contrariul.
Prigonirea trfntorilor este o actiune
pornit5 dintr-un reflex alimentar care
apare la albinele culeggtoare rnai mari
de 20 zile. Se pare c5 cele tinere nu
iau parte la acest act de-eliminare
din colectivitate a elementului b5rb5-
tesc. De indat5 ce fn cimp albinele
nu mai gbesc hran5 gi sint nevoite 55
consume din rezervele adunate, se pot
dispensa de prezenta trintorilor. Cfnd
verile sint reci gi rnai au nevoie de
ei, 85 le ajute la p8strarea cilldurii, f i
rnai fnggduie, chiar dac5 afar5 nu rnai
g5sesc nectar de cules. De fndatii ce
c5ldura a revenit, ele incep 86 elimine
puietul de trfntor deschis gi chiar c5p5-
cit, c'a apoi s5 refuze accesul la fagu-
rii cu miere a trfntorilor maturi; fn
acest scop fi izoleaz5 pe fundul stupu-
lui, prin colturi, sau sus pe letitoa-
rele superioare ale ramelor, refuzfnd
s5-i rnai hrheasc5; celor care au ie-
git afar%, nu l i se rnai Png6duie intra-
rea In stup. Atit mi flgmfnzi cft gi
cei pringi de frig la exterior mor cu-
T R ~ O R U L 326 TUBUL DE SI?CLA
rind ; rar de se rnai glsesc pe ici pe colo,
in cofonie, fnspre toamnii.
Bolile trfntorilor sint mai putin
frecvente, dat fiind c5 prezenta lor in
stup este de dur at l limitatri. Totugi
faptul c l ei nu sint ap5rati de antibio-
ticele naturale aflate pe corpul albi-
nelor gi m5tcilor, dar care nu au fost
aflate de cercetiltori pe cel a1 trinto-
rilor, Pi expune la diferite afectiuni.
Cel rnai adeseori larvele de trintori
sint atacate de dou5 afectiuni micoti-
ce - aspergiloza, V.n., datorit5 ciu-
percii Aspergillus flaous cit gi puietu-
1ui vil~os, V.n., provocat t ot de o ciu-
pert55 microscopicil: Pericyslis apis
micosa.
TRIFOIUL, Trifolium L. din fami-
lia Leguminosae este una din bunele
plante melifere de la care albinele
adunl rnai ales polen, cind se face
dresaj in acest scop.
Mai toate speciile de trifoi sint rus-
tice, rezistente la calamit5ti yi intern-
perii, adaptindu-se ugor mediului.
l ~f l or i r ea lor are o durat.3 obignui-
t 5 de 25-30 zile, in care timp albinele
adunii nectar ce d5 o miere exceptio-
nal$ calitativ, fiind considerat6 cea
rnai bun5 ca savoare gi prezentare.
Trifoiul ofer5 albinelor ~i polen bogat
in substante nutritive, polen a cl rui
culoare este brun-deschis, brun-inchis
pi chiar negru.
Planta, la rindul ei, d6 albinei nec-
t ar mai ales l a unele specii, iar dup6
cercettitoarea Krasikova, care s-a ocu-
pat cu studiul bacteriofaglui, V.n. s-a
put ut izola de pe florile de trifoi alb
~i roz un bacteriofag care lizeazil baci-
lul a he i , unul din presupugii factori
etiologici ai locei europene.
Mierea de trifoi are o deosebitl sa-
voare. Ea este bogat5 in vitamine;
corntine vitamina B, -.in proportie
de 8,6 micrograme la 100 g miere, vi-
tamina B, - 77 micrograme gi vita-
mina C - 0,2 micrograme h ace-
eagi cantitate de miere.
Culoarea mierei de trifoi - dupri
specii - este al bl la trifoiul alb pi-
tic, galbenil adesea bl t i nd in rogietic
la celelalte varietsti; are calitatea deo-
sebit5 c5 cristalizeaz5 fncet, c h i pa-
portul intre glucozj gi fructoz3 este
de 100 la 104 pentru cea din urm5.
Polenul trifoiului este bogat in sub-
stante, zaharuri, vitamine etc., iar cu
colectorul de polen apicultorul, reali-
zeaz5 o bun3 recolt5 cfnd folosegte
anumite metode de stimulare gi dre-
saj a1 albinelor.
TUBUL ACUSTIC sau semnalizatorul
este un simplu t ub de cauciuc, lung
de 1-1,5 m cu ajutorul cgruia, in
timpul iernii, apicultorul verificlsitu-
atia albinelor in stup. v. fig. pag. 264.
Se introduce un capi t a1 tubului pe
urdinig, ceva rnai adinc, iar cap5tul
opus se apropie de ureche.
Cind situatia in stup' este normals
se aude un zumzet ugor, uniform, ca
un freamlt. Cind ins6 albinele sint
nelinigtite de un goarece care a pB-
truns in stup ori de lipsa hranei sau
sufer3 de diaree din cauza c~nsumul ui
mierii do man3, se va auzi un zumzet
ascutit, nervos. Stuparul este astfel
avertizat de starea anorma15 a cnlo-
niei gi va interveni.
TUBUL DE STICLX pentru prinderea
vi eliberarea mgtcii, far5 ca ea s l
fie apucat5 cu mina, este cel rnai
practic mijloc pentru aceastil deli-
cat5 operatie, fat3 de oricare alte uti-
laje folosite pin5 astlzi. Tubul de
st i cl l are un diametru de 2 cm qi o
lungime de 12-13 cm. El este dcs-
chis la ambele capete, dar la unul din
ele care are marginea putin ~Pisfrintl
spre exterior cam de 2 mm, se leagti
TUBUL DE STICLA 327 TURTA DE POLEN
Prinderea miltcii de pe fagure filril a o
atinge cu rnina:
-
I - o cutie goalil de chibrituri se a~azi l peste ruatcs
pe tagurele unde actireazil aceasla; 2 - colivie
1)cntru ref ~~gl ul miltcii; 3 - cutia cu rnatca se
d>achide, agezind deasupra colivia de refugiu tn
care intra matca (Or8si Pall)
o ronddil f5cut6 din p'lnzil meta-
lic5. Tubul de sticlg ire agazil peste
matca de pe fagurele unde 01.18. Ea
neavind loc unde s5 se refugieze,
se urcii pe tub, care este intors atunci
cu deschiderea in sus yi astupat cu
na dop de vat8 sau hirtie. Tubul cu
matcil se tine la cjldura corpului api-
cultorului ori in buzunarul de la
vest5 sau de la pantaloni, pin5 matca
se red5 direct coloniei pe fagure sau
in colivie. 0 r 8 s i P a l l foloseyte
Pn acelagi scop o cutie goal5 de chibri-
turi aga cum se vede din desenul alil-
turat.
TULICHm,i, cleita, chiperul lupu-
lui, liliac de phdure, - Daphne meze-
reurn L. - este un arbust cu fructe
veninoase din familia Thymelaeaceae,
care se claseazg printre cei mai pro-
ductivi arbugti meliferi. El are o
in5ltime de I m, cu frunze alterne, in
form5 de lance, cu petiol scurt. Florile
sint de culoare roz, foarte mirositoare;
ele stau strinse in buchetele cite 3-4
la un loc de-a lungul ramurilor. Flori-
le apar din vreme, la sfirgit de martie-
inceput de aprilie, inainte ca arbus-
tul s& infrunzeascil, oferind albinelor o
bogitie de nectar rar intilnit5 ce tine
zece zile. Fructele sint nigte bace ro-
gietice mari, alteori galbene, dar tot-
deauna otrgvitoare. La noi cregte in re-
giunea mnntoasii gi suhunt oas5, pe
locuri umede gi despiidurite.
TURTA DE POLEN sau turt5 de za-
h5r. V.n. Hrana alhinelor.
Tulichinl.
ULMUL - Ulrnus carnpestris L. -
este un arbore mare din familia Ulrna-
ceae, care are o mare valoare poleni-
fer5 c5ci infloreqte fn luna martie,
inaintea multor plante sau arbori.
Frunzele au form5 ovals, dublu din-
late pe margini, cu virf scurt, asime-
trice la baz5, aspre pe suprafala supe-
rioars gi acoperite cu peri moi pe cea
inferioarl. Florile ftirii codite apar
agezate in fqcicule laterale rotunde,
de culoare purpurie; sint foarte activ
cercetate de albine, care duc in stup
un polen rogietic38i mult nectar proas-
pst. fnfloritul ;dureaz5 numai 6-7
zile.
Polenul de-ulm este foarte bogat in
substante proteice. fn cursul verilor
calde, ulmul dii nectar extrafloral, dar
de o calitate inferioar5.
UMBRIREA STUPILOR in timpul ve-
rii se impune mai ales cind stupina
este in pastoral in cimpii insorite,
de exemplu la culesul de floarea-
soarelui. Cea mai bun5 umbrire o
dg desigur piidurea sau perdelele pro-
tectoare.
Mgsuri complementare se iau prin:
vopsirea cu alb a suprafetei capacelor,
agezarea crengilor de foioase sau iarb5
cositri pe capace iar sub capace se pun
peste cuiburi saltele izolatoare de
paie ; de asemenea este bine s5 se facli
intoarcerea stupilor cu urdinigurile
spre nord g.a. Cind stupina este micii
gi stationarg, In fata stupilor, fn par-
tea dinspre sud se planteazg vitii de
vie agiitiitoare, plante cu port h a l t
etc., care feresc stupii de-razele directe
gi fierbinti ale soarelui, fnliituoind
astfel in mare parte roitul gi favori-
zind activitatea albinelor. V.n. Stu-
p in6 .
UiHIDITATEA potrivit5 in stup este
o necesitate fiziologics pentru colo-
nie. fn principiu, notiunea de ,,umi-
ditate" reprezintii o anumitil cantitate
de vapori de apii cupri n~i htr-un me-
tru cub de aer la o temperaturg anu-
mit5. Ea variaz5 in raport de tempe-
ratura inconjuriitoare. Dacii aceasta
din urmti este mare, atunci qi cantita-
tea vaporilor in aer fntr-un metru cub
urmeaz5 acaeagi cregtere sau invers.
Cind o anumit5 proportie de vapori
la metru cub atinge limita de conden-
sare, filrg sii fie depiigitti, se zice cg
aerul acela este saturat cu vapori;
aceast5 limitg, ln fizic5, are valoarea
de 100%. Orice nou adaos de vapori
peste aceastii limit5 In orice spatiu
limitat, deci gi in stup, duce la conden-
sarea vaporilor imperceptibili gi trans-
formarea lor in mici piciituri de ap5,
in logurile cele rnai reci. Aceste legi
ale hidrologiei se aplic5 gi in stup.
Dacii iarna, in stup se mentine o tem-
peraturii putin rnai urcat5 fat5 de cea
de afar%, umiditatea nu va fi exterioa-
rii. Condensarea vaporilor in stup are
loc in locurile rnai deplrtate care sint
gi cele rnai reci.
Umiditatea atmosfericii se exprim5
in miligrame pe metru cub (mg/m3)
gi anume:
- la minus 10C, aerul contine
2,l.mg vapori/m3;
- la PC, aerul contine 4,9 va-
porilms;
- la plus 10C, aerul contine 9,4 mg
vapori/m3 ;
--: la plus 20C, aerul contine
17,2 .mg vapori/m3.
D.eai c hd temperatura ooboar5 sub
0C umiditatea aerului din stup scade.
fn ,schimb la o temperaturii ce , urcii
peste aceastii limit8 minimii, aerul are
o proportie rnai mare de vapori cu apg
p h 5 la saturare.
fn stup, izvorul de cgldurii il creeazii
albinele pe douii ciii: in mod natural
prin aokivitatea ce o desfilgoarii, iar
iarna prin activitatea mugchilor toray
cici care produc vibratii de inciilzire.
Mierea are ins5 in components sa o
proportie de aproape 20% apii. Orga-
nisrnul alhinei asimileazii aceastii apii,
folosind-o in procesul de circulatie
sanguini pentru regenerarea proto-
plasmicii, iar prisosul, organismul il
elimin5 prin respiratie sub form5 de
vapori inciircati cu bioxid de carbon.
fn stup se produce de indatii o sepa-
ratie: bioxidul de carbon care este
rnai greu ca aerul inconjurfitor se lasii
in jos, iar vaporii cu apii fiind mai
ugori ca aerul se urcii pin5 sub plafon,
unde igi cautii cale sii ias5 afarii. Dacii
stuparul are un dispozitiv care sii in-
giiduie ugoara lor eliminare, cum este
de pildii micul urdinig superior sau
orificiul din podiqor acoperit de sal-
teaua de paie, ei se strecoarii hcet
afarii. Dacii nu au pe unde sii iasii gi
deci se acumuleaz5 in stup, il umplu,
intrii In contact cu peretii reci ai aces-
tuia cit qi cu fagurii miirginagi neaco-
periti de albine in iarnii, se condensea-
zii transformindu-se in pic5turi de apii.
fn aceast5 situatie materialul izolant
de dincolo de diafragm5 se umezegte,
devine conductibil gi nu numai cii nu
rnai retine ciildura, dar o absoarbe din
stup m5rind riiceala din interior gi
dlunind coloniei. Aceastil umiditate,
cit rnai ales apa scursii direct Pn stup
din ploi sau ziipada topitii, este chiar
rnai primejdioas5 decit frigul pentru
buna vietuire a albinelor. Ea este fn
acelagi timp favorizat5 gi de variatia
temperaturii de afar&, gtiut fiind cil Pn
timp de ger aerul este mult rnai uscat
decit atunci cind temperatura este
peste PC. Cind iarna este cetoasti, far5
ger, umiditatea atmosfericg a aerului
cregte, ciici el se fmbib5 cu vapoei pe
miisur5 ce se inciilzegte. Din contra,
la frig, umiditatea scade. Legea aceas-
t a este urmat5 gi de climatul interior
a1 stupului.
fntr-un stup ocupat de o colonie
bun5, albinele produc pe zi 100 ca-
lorii. Aerul inciilzit va absorbi va-
porii de apti din respiratia albhelor
gi in felul acesta se piistreazii un echi-
libru stabil intre ciildur5 qi umiditate,
afar5 de locurile reci din stup, l nde
vaporii se condenseazii. S-a studiat
amhunt i t problema atmosferei din
stupul cu albine gi s-a constatat cii
,,atit timp cit albinele sint capabile
sii mentinti temperatura interioarii
putin rnai ridicatii fats de cea exte-.
rioar5, nu va fi nici un pericol de con-
UMmITATEA
330
UMIDITATEA
densare a vaporilor de ap8 hl stup"
(A. B il d e 2 ) . Totugi, o umidjtate
relativi Pn stup, in unele imprejuriri
nu numai cB nu este periculoasil, dar
esbe chiarnecesarii albinelor mature si
rnai cu seami puietului in diferitele
lui &adii de dezvoltare. La o tempera-
tur5 de 34OC, cit are obignuit cnibul cu
puiet, umiditatea relativlt este de
55-60%. B ii d e I o stabileste la o
p~oport i e mai r edud de 40-45%. Ea
poate fi ugor depilqitii pent.ru scurte
intervale, rnai ales in perioada activii
de cules intens de nectar, dar atunci
albinele, printr-o ventilatie m5rit5,
restabilesc curind echilibrul necesar.
Ea poate fi citeodati ugor coborit5,
in, sezonul rece, dar atunci albinele
regtabilesc microclima favorabilg ~ i e -
tuirii lor. Stuparul va cduta permanent
mijloace practice st5 repi d cisldura in
stup iurna qi sil Indepgrteze umidita-
tea. S-a observat c5 datoriti peretilor
vopsiti tn negtu umiditatea este rnai
scileutai In stupi. Autorul fixeazi cu
dou5 yipci pe peretii laterali gi pe cel
din spate ai stupului o foaie de carton
gudronat incil din toamn5.
0 datti cu aranjarea cuibului pentru
iarn5, l asi h stup atitia faguri cit co-
lonia po&e sli-i acopere; golul r5mas
dincolo de diafragma milrginag5 este
completat cu materiale termoizola-
toare care nu absorb umiditatea ca
pleavti, cflti de cinepti, talag fin,
V.n. Tehnica apicoki, luna octombrie,
ovlnduirea cuibului gi luna noiembrie,
precizarea spatiului.
Sezonul cel rnai critic pentru albine
inl legiiturti cu o umiditate dspikjiti
esbe iarna. Ele pot rezista ugor la frig,
diucii au rezerve indestul5toare de hra-
nii da bun& calitate, dar slnt In parte
dezamat e in lupta contra umiditiitii
excesive. De aceea, cercetgtorii au
prepus ca vaporii de apti din stup s5
fie condensati nemai in anumite p5rti
ale stupulai, pentru a se scurge cudnd
afar%. Acest deziderat il Indep1inegt.e
cu prisosintli ,,condensatorul metalie"
de vapori denumit de A m b r u s t e r
magnet de apri, V.n. - care, fixat la
fundul stupului, in partea d%n spate,
atrage acolo vaporii spre obndensare,
iar stupul este astfel ferit de emesul de
umiditate din interior.
Este drept c5 in sezonul de iarnli
albinele resimt nevoia organic5 de apA
pentru nei nt rer~pt ~el e schimbilri meta-
holice, dar ele vi-o asiguril pe cale oco-
lit8. Stind in ghem ele desfilgoar8 to-
tugi o activitat e muscular5 care urc5
temperatura in comunitate ; c5ldul.a
astfel creati absoarbe o oarecare can-
titate de vapori de apB, care urc5 umi-
ditatea intr-o proportie ceva rnai mare
de 50%. Mierea din celulele fagurilor
aflati sub ghem absoarbe surplueul
acesta de umiditate, devine rnai fluid5
gi albinele, consnmind-o in aceclrrti sta-
re, igi satisfacnecesarul organic de apii.
Acest proces se face ins5 Pntr-o ~ i -
tuatie nor md5 de temperatwa qi cu o
umiditate relativ proportional5 in
stup. Clnd intervine o urniditate in
exces, albinele, dup5 MI o o d r o v,
nu mai pot elimina prin evaporatie
apa afl at i 'in alimentele consumate,
ba din contra o retin in organism ,,de
team6 ca prin ea s5 nu mireasc5 gi mai
mult pe cea din stup" ( G u b i n a).
Aceastil retinere are consecinte wle,
cici curind apare diareea, care ade-
seori este preludiul nosemozei, ceea
ce confirm5 si cercet5torul S v o b o-
d a, care spune clar ,,umiditatea
fnseamng evaporare de api4, care deter-
mi ni elirninarea cilldurii din mediul
respectiv. Fti1'5 c5ldurB albinele nu
pot trili, iar in mediul umed nossmaza
rilmlne virulent5 un timp indeiunga%".
0 umiditate reiativ mairita este rnai
primejdioasli nu numai iarna, dar
chiar gi vara, pentru eolonie. De pild5,
UMLDITATEA
331
UNIREA COLONIFLOR
puietul cape trece printr-o asemenea
fncercare - dupii cercetiirile expuse
de Ana Maurizio - i se smrteazl
viata c hd ajunge la maturitate, Incit
albinele abia n5scute nu triiiesc rnai
mult de 8 zile. Explicatia acestor
pierderi premature de albine este c5, in
starea de excesiv5 umiditate din cuib,
nu se rnai face in organismul puietului
din celule un metabolism normal, iar
in intestinele albinelor eclozionate se
ggsyte acumu-lab& CI ~ubstantti groasi
~i galbenti lipsitl de zahsr, care im-
pi edi d hr hi r ea ?i schimbul organic
normal. Ea a giisit c& un puiet crescut
intr-o ambiantg cu o umiditate putin
mai sc&zatii fat$ de normal gi pe care
experimental a cebarlt-o phi4 la 25 %
a dat albine mature care au trgit 35,2
zile (media).
I n aplicatia practicg a acestor ob-
servatii pretioase 6% constatti cB, In
t,impul verii c h d In stnp bt r 5 canti-
tiiti Pnsemnate de nectar cu mari pro-
portii de ap&, umiditatea, In unele
momente, este ridicat5. Coloniile pu-
ternice restabilesc curllnd echilibrul
nonnal, iar puietul nu se reairnte de
ioc. Na acelagi lucru, fns5, se fntimpl5
in coloniile rnai slabe. Eliminarea
surplusului de umiditate cere o mare
risipa de energie, pe care, adeseori, co-
loniile slabe nu o au; de aceea umidi-
tatea din stupii cu colonii slabe se eli-
minil mai anevoios; ea se rgsfrfnge
asupra vitalitiitii puietului care iese
mai bicisnic qi eu Q lengevitate mai
redus&, aga oum s-a ariitat, ceea ce
influenteazti mult asupra productiei
acestor colonii.
De aceea umiditatea peste limitele
normale implic5 o actiune de v ~ n t i -
lafie activ5 pentru a o elirnina din
atup, ventilatie care reetabilegte un
echilibru normal. fn schimb Pn iarng
ventilalia trebuie bine calculat5, ctici
dacg esCe prea mare creeazg In stup
curenti primejdiogi, iar dacg este pea
r edud vaporii de apti drain In in&
rior, se condenseazQ qi se trandormii
in tjiroaie de apti pe pereti gi pe fund,
cu toate consecintele ce decurg dintr-o
atare situatie, rnai ales cind fuadul am
este prevkut cu placa condensatcaw
amintit5 rnai sus.
USIREA COLONIILOR se face In mu-
mite 'Imprejuriri, cPnd apiwltorul
g5segte e5 este neeesar ca douii, 8au
rnai multe din ele, s5 fie contopi-
te, fie ca sEi dueti impmunil o muncti
prsduotiv6, fie oa sii t r ead un impas
sau o g~eut at e de seaon, cum eete de
pild5 cea a ierntirii.
rjnirile de colonii se fac rnai ales h
toamnil, cind stuparul are farnilii
temporare sau nuclee pe care nu vrea
sil le ierneze separat. El contopegte
nucleul sau familia temporar5 cu co-
lonia de baz5, iar rntitcile disponibile
slnt puse la iernat in afara ghemului
sau fn stupugori de Impertkhere. fn
felul acesta va avea pentru i e r m
colonii puternice de 3,5-4 kg, care
vor eonsuma putin pi vor t r e e tlgor
greutitile iernii. fn primiivarii se refac
ambele unititti, dlnd nucieului matca
ce a stat atuaci separat.
Unirile de toarnnii slnt cele rnai reu-
gite; in primul rfnd albinele au tin
timp hdelungat ca s i se contopeas&,
iar in primgvara viitoare, colonia mi-
ficat5 pornegte cu mult spor gi arfnt
la rnunc5. Arpoi consumul hranei 3a
douB colonii ce trgiesc separat este
foarte mare fat5 de consumul colonii-
lor puternice, care folosesc mai puf in5
hranil, socotit5 pe unitatea de greu-
tate a adbinelor din stup.
fn prirnilvaril se unesc doar coloniile
oare au i qi t sliibite din iarng, aa d-
mas orfane aau au fost atacate de no-
semoz5. fn aceaetg din urm& gituatie,
unirile se fac numai Pntre coloniile
UNIRFA COLONXILOR
332
UNIREA GOLONIILQ8
care au supravietuit gi sint hcil via-
bile@ ar putea da o productie. Altfel,
'
este de preferat sil fie nimicite.
Unirile de sezon se mai fac qi atunci
cind unele colonii gi-au pierdut matca
intr-un timp cind in cuib nu se g5sesc
nici larve, nici ou5, din care ele s5-gi
poat5 cregte o matc5 nou5. Astfel de
colonii sint in perspectiv5 s5 devin5
bezmetice, V.n.
Se unesc de asemenea coloniile care
vor conlucra ca s5 dea o productie
mare, formind ,,colonic de strhsur5".
Vm. Roire, roirea prin scuturare. Du-
pii culesul pentru care s-a f5cut unirea,
fiecare din cele douii unit5ti contopite
isi recap5tl individualitatea.
operatia de anire a coloniilor tre-
buie s5 respecte anumite principii gi
se face:
a) atunci cind ,prin contopirea a
2-3 colonii se urm5reate in final
mgrirea productiei ;
b) cind prin int5rirea coloniilor
destinate cregterii de m5t ci se u r mt
resc populatii mari in stup. Trebuie
ins5 sil se qtie cii obignuit, oricind se
va.face o contopire, operatia nu dB
rezultate imediate gi spectaculoase,
cind ea s-a executat cu colonii slqbe.
Apicultorul trebuie s5 aib5 r5bdare vi
s& urm5reasc5 de aproape noua for-
matie. Unirea unor asemenea colonii
necesitti un oarecare timp pin5 se sta-
tornicegte un echilibru q i o ,,repartitie
just3 a bratelor de mun65". Adeseori
s-au viizut colonii contopite, cu popu-
latie.numeroas5 care au lincezit timp
indelungat ping au inceput 0, munca
activ5 si ordonatl.
- Cind se unesc douii colonii pu-
ternice i n vederea unei productii
miirite se r ec~manda ca inainte cu 24
ore, fiecare din ele s5 primeascii de l a
al t i stupi cite un fagure cu puiet necii-
pcicit, far5 albin5 acoperitoare. Albi-
nele devin rnai active ~ i n d se face
operatia de unire a doua zi.
- Unirile nu se fac intre colonii
puternice g i colonii nejustificat de
slabe, ciici acestea din urm5 e posibil
sii fie bolnave de vreo boa15 molipsi-
toare, iar operatia va da rezultate ne-
gative. Este mai bine ca dou5 colonii
slabe s5 fie unite h t r e ele, alegind
drept gazd5 pe aceea cu matca mai
tiniir5, mai bine conformatli? prolific5
gi cu un cuib mai compact g i f5r5 go-
luri.
- In situatia c5 dou5-trei colonii
contopite sint slabe, nu trebuie s 5 se
considere c5 s-a format prin aceastg
operatie o colonie puternicil. Ea va fi
cons iderat5 med iocr5 i nci citva timp,
gi chiar ajutat5 de 1-2 ori cu cite o
ram5 cu puiet cgpilcit, luat3 din al t i
stupi din prisac5, pin5 Igi ia avint in
munc5, in dezvoltarea cuibului q i acu-
mularea de rezerve insemnate in stup.
- Colonia sau coloniile care ur-
meazil sS fie contopite cu cea care este
gazd5 trebuie s5 aibil 5.1 momentul
operatiei albine cu gugile pline de
miere, silindu-le la aceast5 aprovi-
zionare pr i n ciocbirea peretilor stu-
pului lor pi .citeva riibufniri de fum
intre faguri. fn felul acesta colonia
gazd5 va primi bucuroas5 pe noile so-
site cu gugile pline.
- La unirea celor douii unitSti este
bine ca operatia sii se fac5 intr-un stup
go1 de aceeagi m5surii, care se pune pe
locul ocupat de stupul gazdii. fn felul
acesta albinele ambelor colonii se simt
striline in cas5 nouii g i operatia reu-
~egt e pe deplin.
- Colonia care se al5tur5, cit gi
cea gazdii, trebuie s5. fie pregitite cu
citeva ore inainte printr-o uniformi-
zare a mirosului, iar ca miisurg de pre-
cautie matca coloniei gazdii s5 fie
provizoriu inchisii intr-o colivie auto-
mald, V.n. Albinele vor elihera rqatca
UNIREA COLONIlLOR 388 UNlREA COLONI.ILQR
in urm5toarele 3- 4 ore dupi unire,
in care scop cele dou5 tubulete ale
coliviei automate in care se pune ger-
betul de zahir nu vor fi complet um-
plute; albinele vor consuma curind,
in timpul celor 3- 4 ore, putinul ger-
bet pus acolo gi elibereazi automat
matca.
- IJniformizarea mirosului ambe-
lor . uni t i t i se face prin mai multe
mijloace: ori se pune intre ramele ce-
lor doui cuiburi cite un tampon de
vat 5 imbibat cu un parfum, ap5 de
colonie, esent5 de melisi, ori garoafe,
sau se pune pe fundul ambilor stupi
cite o pungutg cu citeva grame de naf-
t al i ni .
- Uniformizarea cu acelasi miros
intre colonii nu se face la mi i multi
stupi deodat5 in aceeagi zi, cjci poate
da loc la furtigag. fn cazul cind ea are
loc totugi, parfumul va fi schimbat:
la unele se folosegte de exemplu apa
parfumat5, la altele esenta de melis5
etc.
Timpul cit trebuie lasate albinele
ca s$-gi uniformizeze mirosul depinde
de orele oind operatia se face ; daci ea
are loc in plinci zi qi deci o mare parte
din albine si-nt afar5 la cules, trebuie
b a t e cel putin trei ore pentru ca toa-
te, venind la stup, s5 aib5 acelagi mi-
roe. Dac5 operatia se face seara, aga
cum este de dorit c5ci unirile de sea-
r i sint cele mai reuqite, operatia de
unire se poate face dupi 20-30 mi-
nute de la uniformizarea cu acelagi
miros, ci ci toate albinele se g5sesc in
stup.
Este recomandatri folosirea metodei
intRrcal5rii fagurilor pulverizati aco-
peri$i cu albine de la ambele colonii.
Fagurele pe care in momentul unirii
se af l i matca gazdi r5mine pe loc im-
preunj cu cel vecin pentru ca ea s5 nu
se giiseasc5 la inceput intre albine
strsine, ci numai in.tre cele ale stupu-
lui ei. Regruparea puietului celor doug
uni t st i , in stupul gazd5 se face astfel:
la mijloc, se agaz5 fagurii cu puiet
deschis; in dreapta gi stinga puietul
cipscit, m5rginit pe ambele prirti cu
ramele cu hrani . Pentru fiecare 250 g
albine aduse in stupul gazdi se lasii
1,s rame cu miere. Cel putio un fagure
trebuie s i aib5 p5stur8, pentru ca mat-
ca sli poatci f i in continuare alimen-
tat5.
Cind puietul nec5p5cit este prea
numeros, fagurii se impart gi altor
stupi din prisacg. f n felul acesta o
parte din albinele tinere trec l a cules.
Dac5 unirea se face prin scuturarea
albinelor pe o plangeti in fata scin-
durii de zbor a stupului gazd5, albi-
nele ambelor colonii cu miros unificat
se scutur5 alternativ. Prin scuturare,
mici particule de nectar sar di n celule
peste albinele de pe plangeti gi ele.
lingindu-se in stup, se infr5tesc mai
curind gi mai bine.
Metodele de aplicare a principiilor
enuntate mai sus diferti foarte put i n
iar aceste deosebiri sint in direct&, le-
gi t ur5 cu cauzele care determini vni-
rea coloniilor.
Metoda folosirii stupulai strciin. Ea-
gurele cu matca aleasi gi albine BCO-
peritoare se mut i in mijlocul stupului
nou. Apoi se afumri bine ambele co-
lonii. Fagurii cu puiet ti hranG di n
amhii stupi dup5 ce au fost periafi :in
fata urdinigului noului stup sint .re-
partizati ling5 fagurelef cu matci. hl-
binele igi dau seama c i sint in st up
st r j i n, c5ci nu mai aflh acolo mirosuI
cunoscut, intr2i cu ezitare, se fnfr&fesc.
gi conlucreazil. Fagurii cu puiet c c
provine din stupul m5tcii respective
se pun ling5 fagure1e.pe care ea se afl5;
puietul celilalt se agaz5 al i t ur i y i apoi
rezervele de hran8.
lMetoda ziarului perforat agezat i nt re
doui colonii suprapuse. Cu 24 ore
. d n q s u ! p ! ! a o d a n a o b n p a a o o a l s a s s n s
a p l a o y a d ! o u n q y ' q a l d w o o a p ! y D u ;
e n a s s o r a p ~ n A ! u ! p m z e 3 3 s a 3 e n j
a n & s e a ' u m F ; a p a - $ ~ p u ! o 1 8 w c u o g
a p a u r ! 9 u n [ o n o ' s ~ a n u ! s a a l r r ; ! n l n a
- o h p o d 1 " * y u ! p ~ n $ a l u e j u ! l e ? p ?
a q s a n e s ' d n q s a p ! n l n d a o a a p a e o ! a a d
- n s l e a n ! 3 a r ? w a p s o l ! e r u w : , L e l 9 n o p j
n a l a n r e ! p w w s z - ~ g a p p u n l o a l a "
u ! p a q s a . l e ~ 3 a r j ' s n s a p l n 8 ! r r ! p a n q l e s p l
a r j , y s a u ! q a l s a ' a u a q q r u ! q a s u l
. l e r n l s w l e F ? @ r ) j u ! p e e q ~ l e d
t q ' ! n l n p u n j ' l e y ~ ~ ? t r s o a p ! n i r r / a ? m ? l
e s c h l u y a d E q t n z a r l a t !3 a ! j - ~ g u o z
- ! a 0 8 8 3 s ~ n d ! l l e 1 a l s a w n o - d n l s
a p ! n l n d ~ o ~ l e ~ e l u o a j a ~ a l a a a d u ! l e ! ~ q
a l s a p o a y ' a q z a p l e m p u l o s n 3 q a w u o : ,
q o w p u j y n l d n q s e s o l a p e a l a ~ d u ;
$ 1 ~ 1 3 a s l a ~ n u h q o p o w u ~ - a [ a u ! q
- 1 " $ p d ! 3 s p u n a d ' d n q s u g a a a q u !
a a ? ? o a 3 e a q w n u a p a q 6 a S ~ ~ ~ a z r f i
' a u ! q l e
e p F q a q n p o q n u r ! 6 ! $ y ? ! r e a e a l g r : 3 0 3
n : , ' ( z u n u ? ~ $ a g a l a d u r ? - z ? q n . u v ~ i r ) e o ! U O J O ~
a l s a ! a m ~ n b ~ 1 n 8 u n n o a a e o l p u y w a s v
- u ! $ n d u a ~ . o d p s u ! y p B ~ U B I ~ ' a . 1 e o l n 3
8 1 ~ s ! q ~ s a p ! 9 ~ B U I O J B a l . I l e o j ! - a d o 3 ' a ~
- a ! m B y 0 9 a p a l s a a e q w q e l e ! $ a t l p o a d
. B u r Z & s u ! d p l a a a a s ! a v a l q ! l e q o q
u ; e $ u a o s a a o ~ j u ! a e ! ' % O S a p J E r l a z a p
a ! $ l e q u w u m o n o ' a e 3 3 a u 8 w s . 1 a ! p
- a w u ! p l a r o a s y a ! o ! a o l j a a e o a ! j y s n 8 n e
u g y u ; d a ! u n ! ! n ~ a l a u ! j l e ~ a p ' p 8 u n 1
a q s a a a ! a o l j u g a p e p l e o ! a a d . a a e q o n
- z a p ! n [ l e u ! l d a p a 1 p s u n h p s l n l ! q s ! d 8 3
a l u ! e u ! l e B o q ! E W l a : , 1 n ~ e q ~ a u p q a m a s
e a . x e o f d . a ! n n q I e a J e o 1 n a a p ' ! o ! w $ u ! s
J o I a z u n a j l e a w o n s q n s t . 1 a q a z a b t , a I ! J o I , g
. a s e o ! o ! q l e ! I ; s o p a d a s e o ~ s ! d ' u ! j n d
F q ! j a ~ o t r ; e j e j n 3 ' a l l e m n j a e d ' a l e i \ o
a z u n q n o ' a s w a p d ! A q l e u ! a l e a o l o a
' p u ! o a p p a u ! p a q ! u ~ o d a s e o J a w n u a I ! u
- ! d i n $ n a ' p o ! q e w o a e a s l e a ! ^ ' a v l v ? q o 7
e ! ~ ! u m j u ! p a a o w q a a y l u e ~ d o a l s a ' - 7
a ~ v q n n ? u n ? q n u v # q " o ! u o a o a ' y o ! l e q
- I F $ ~ o ! u & n w ' ~ J I ~ ~ B I I B ~ ' 4 v ~ f n ~ ~ n
- s n s ! l e m a q e q p m
a l a p o t a u r y d n p a s a d q u o 3 a s a I a t q q l e ! B
l e u a a ! e l a u n d a s a q a a n B C J ~ B U I p u w e o l
u ~ . s o d s n a ~ z e e ~ a n l u o o !A p q ! ~ ! q e ? s
q ~ n w a p a l s a e a u j p y u ! a p r c n ' u o 1 0 p i r t
o a a $ a J l e o q y n q z a j a F q l P a l l e o q ! s m o g
- p q n f e a ! i r o [ o 3 p u ! u a a a p ' ! a n % j p - c
a d ! e m n u a S e a 9 a . i a s ~ z e q a p ! ! u o l c > 3
! a l s o j W ~ R W ' a a l e d e I n s a t n o p u ! ~
- 5 z e q a p l e ! u o ~ w q p a p a ! t T . ' a ~ n d r l e w
a u p i a p ' ~ n s a l n a a a l e d e . n u y u g d ' ~ n d w ! $
n 3 q p u ; a ~ a l n d 1 3 3 a l k a a o $ 0 3 a r e s ! n l n u
- 0 1 o l s [ n ~ u a w ! l . x l e d w o a u ! ~ e o q ! a a c I m e
a n ! q [ e p a y j q ! o ~ d p a ? a ! n d n o a d n 8 l e j
u n a l ! o a a a q a s q e 1 n B a a p o w u j r o u n l j ~
- n $ s 1 n q ! n 3 u ; ? n o ~ s - q ! u ~ o d e u o l
- 0 7 s r r ! p p a p u ! % l e q s u r p u p I n l u a w m n
u r p p u ~ d a 3 u g ' l v l d a a q 1 4 u ! p a 7 8 a . 1
- p S a a d a s ! ! ~ ! u n x ! ) e a a d o l e a a x a ~
. ' $ S Z ! ~ 8 3 0 I R r U J O U
q ! n a r r n e s a ! i ! z o d s ! p e l a a e a 3 p j s m o
a p B # R J ~ e u o ! $ a o d o a d s ~ p p u ! ! j a o p ~ q q
- 1 1 , I n a B u r n u ' ~ . \ ! 7 3 1 3 a r l e l s n g a u y t u a m
! e m a s n u p o ! u . r a ~ n d e a ~ d p q e p o - a l u y p
a a ! u n u ! a d r ; ? ? ! u a a a p e ! l ! w e f i y z e a n l
- 3 a j a ! s u r a s n u a 0 1 s a a ! u n p u p a . i ' ~ ~ . u z
! r r w a q s a a ! # o n p o ~ d - s a p P I a d ! u
- a a l n d s u n r e n e a l ! i g y u n y n o p a y m w
p u ; 3 s a l e ! c u r - F J 1 6 . a a s u p j a v m - a r i
- o n p o a d o e u n e a p q o l . n l e p n u ' o ! u a c q n d
a l s a e q s a o e ! k p u p ' ! n 1 n u o l o ~ s a ~ e a l a J
n o p u n a a d w ; ' 3 z u q a p ! a ! u o f o o a [ a l r ! q
- 1 ~ 1 ~ 3 q e n d a s q o P - S a ! $ ~ a a d o a a e ! ) t ? u j
. ! ! $ r : n a a s q o s p u n a p e w e a s a u ! $ a s
p 3 e p a u n q a ) e l l n z a J p p a a l e o ' g u a a n a
a ! $ s a a d o o a l s a p u o l o z s v a a n 3 p c )
a p ? a ? u o 2 0 3 v s d 1 u a n g a l l u a d v a + u n
w d n s w p a p
a l ! n p z y B ! a ! u o l o 3 I n l a a ! j e n u n u m
I n A ! u ! p a n - a a ! u a C u l ~ s p y ; g z e a a a n l u o h
! S o s a d o q u o a a s ' I ~ J B I Z p o a a I a u ! q l e
! ! $ d o u [ n d u r ! ~ u l * p ! w ! e w e a a w 9 t z . t
- ! u n n o 1 n d a o 3 l e a d n s e a p p u i z a b ' ! d n q s
! o p ! a : , a a l u ! ! n 3 1 1 1 1 n : , y a n g S . m ! z u n
a 3 n p o a l u ! a s ' a a e ~ ! j ! u n a p ? i e a a d o . a m j
a s p u i o ' ! a l ! z e w a s u j - s n s ! e m l ~ l y a e
l e - s w n 3 d r : I n s o a ! w p ! j ! u n a e a ) u ! e u j
URDINI$ 335 USTURONL
Urdinigul superior, in iarn5, cores-
punde unei normale pozitii fat5 de
curentii de la suprafata pGmintului,
care sint cei mai reci. Urdinigul de
iarnti trebuie s5 fie la cel putin 50 cm
deasupra p5mintului. Dac5 iarna, ur-
dinigul este jos, stupul trebuie s5 stea
pe picioare sau tirugi inalti, care s5
aib5 aceast5 ingltime, ceea ce nu este
recomandabil.
fn rezumat, pentru sezonul activ din
martie gi pin5 in septembrie albine-
le vor circula prin urdinigul inferior,
care in var5 st5 deschis pe toat5 &ti-
mea stupului. fncepind ins5 din toam-
n&, albinele Tor avea la dispoaitie
urdi ni ~ul superior, care l e usureaz5
zborul de curatire in zilele calde din
iarn5. V.n. Teltnica apiml3, luna oc-
tombrie, orfrtduirea pentru iernat.
IYREfXEih PBRCULUI, jale, salvie,
Saloia verticillata L., foarte asemi-
nl t oare cu speciile Salclia pratere-
sis L. (salvia de cimp) , cu S. offici-
nalis L. (jale), V.n. pi S. scalarea L.
(Iarba Sf. Ion) - V.n. Speciile de mai
sus fac parte din familia Labiatae, au
fnfloriri prelungi de 30-35 zile ince-
pind din iunie, iulie, septembrie g i
prezinti3 urmiitoarele caracteristici:
Ureohea porcului, Salvia vertfdllata,
t ea mai de seami d h t r e toate speciile
de salvie, este o plant& peren5 cu ri-
zomi tlrttori,cu tulpina d~e a pt i , ra-
mif icat5 in partea inferioarii, inalt5
de 60-om pgroasPt, cu frunze aproape
triunghiuhwe; in f wmi de urechiuge.
Florile sale slnt apzat e- in verticile
pe tulpina principalti. Corola. este
lung&, de culoare rogie-albiistmie. Fie-
care flbrkkGi trgiegte deuii zile. Glan-
dele nectarifere, in form5 de inel,
lnconjoar5 ovarul, formlnd pe mar-
ginile inferioare o umfl5turi. Pin5 la
formarea fructului corolele contin pi-
n5 la 2 mg nectar incolor, f3r5 mi r o~,
cu o concentratie mare de zahtir, care
variazl ins5 dup5 conditiile atmosfe-
rice. In verile secetoase nectarul are
un procent de 50-80% zahHr. Produc-
t i a de miere la hectar este de 300 kg,
iar dup5 a1 doilea an atinge chiar 660
kg, numgrul plantelor ajungind atunci
pin5 la 420 milioane pe hectar iar pe
fiecare tulpin5 g5sindu-se pin5 la
9 000 floricele.
fnflorirea in mas5 dureazti aproape
dou5 luni din iunie-august. Polen are
mai putin. Ela se dezvolt5 pe terenari
uscate, pe pante calcaroase, pe pir-
loage, pquni , izlazuri, pe ling5 dru-
muri ~i chiar prin semh5t uri imbil-
ruienita. Semintele c5zute dup5 coace-
re germineaa5 din toamna, cfnd plan-
t a igi formeazii o rozetti de frunze care
api rg contra frigului t l n5~a r&dGcin&;
nu este pretcnt.ioasZ fn ceea ce pri-
v q t e terenul, dar prelerii pe cele cal-
caroase. Se inmulte9te gi prin rizomi.
fn lot111 apicol urechea porcalui
nu trebuie s5 lipseasoil niciodatg.
Ea reactioneazii, favorabil la ingr&-
giiminte fosfo-calcice (450 kg la Im+.
fn f iecare primilrari inaintea pragilei
se va da un i ngr kyhi nt mineral.
USTURO1ITL se folosegte in dife-
rite combinaf,ii alimentare ale alhi-
neJor ca un prevelativ contra infm1,ii-
lor tubului digeetiv. Cercettitoful
B. Tonkin a gbit, c5 nstu~oiul are
fitoncide, V.n . l i i nd~un bun p~eventiv
contra nosemozei.
VEYINTL este secretat de glanda
veniniferri din abdomenul albinei, in
cantittiti variate in raport cu virsta
e i ?i acumulat in vezic5. fncepind din
ziua ecloz ion5rii sale, albina tin5rg
ar e o micri cantitate de venin, dar pe
mbur r i ce inainteazii in virst;, canti-
tatea se miiregte pin5 Pn ziua a 15-a,
cind atinae maximum de 0,15 mg. S-a
ealculat t 5 in decursul vietii o albinii
poate produce pin5 la 20 mg venin.
Cu o in$epIturii, albina secreteazii de
fiecare datg cite 0,2-0,3 mg venin.
Caracteristicile veninului. Dup5 N.
A r t e m o v qi altii veninul are ur-
rniitoarele caracteristici: greutate spe-
cific; 1,131; este incolor, dens gi se
solidificii dupg 20 minute in contact
cu aerul, pierzindu-gi prin evaporarea
apei gi a uleiurilor volatile 70% din
greutatea l ui ; .gustul este intep5tor7
amiirui gi coroslv; mirosul este iritant,
datorita unei substante denumitii Re-
pulsina C, care irit; albinelegi le deter-
ming s5 atace gi ele pe intrusul care
le tulbur;.
Dup5 cercetgtorul H a n n, veninul
contine cantitiiti insemnate de acid
fosforic ce este o substant; toxicri gi
convulsivi%. Toxina cea mai insemnat5
di n venin este o proteins, care alcii-
tuiegte masa principal5 a sa, denumitii
melitenina gi care det,erminii contrac-
t i a fibrelor musculare netede qi stria-
te, blocind transmisia impulsului ner-
,
vos (actiune ganglioplegicg) (N. P o-
r i a d i n) . In schimb, cercetgtorii
S a n t e r i G r i g g s cred cri
proteina din venin este o substant5
nedefinitg in& dar asemiiniitoare In
parte cu saponina, care este cunoscutii
'
ca o proteins foarte toxicri. Cam la
aceleagi concluzii au ajuns gi cercetii-
torii francezi I, a n g e r gi F 1 e u-
r y, care cred c5 veninul este o sapo-
nlnii lipsitri de substanta azotoasii,
asemkiitoare cu veninul gerpilor, gi
care este un derivat a1 iodului de felul
triptofanului; ei au giisit cii are gi acid
fosforic, palmitic, butiric, formic. De
asemenea, cercetiitorul T e s s i e r
sustine cii neurotoxina veninlilui are
doi aminoacizi bogati in sulf : metio-
nina gi cistina, iar trei cercetgtori
romsni, ,sotii dr. D e r e v i c i gi
M a r c u, au descoperit in venin in-
semnate cantittiti de histamin5, care
+
cauzeazii de fapt reactia cutanatii a
intepiiturii acului. Cercetgtorul N e u-
m a n a gasit in venin ~i fosfatidaza
i
D, care este un hemolizant de naturii
inc5 necunoscutii, dar care este capa-
VENIhWL 337 VENINUL
bil sg lizeze hematiile. Totodat5, con-
tinutul a doi fermenti in masa veni-
nnlui, hialuronidaza qi fosfatidaza A,
inlesnesc difuzarea lui in organism,
primul dizolvind substanta principal5
a tesutului conjunctiv, iar cel de-a1
doilea ducind la descompunerea hema-
tiilor qi sciiderea capacitgtii de coa-
gulare a sfngelui. fn sfirgit, altii au
mai ggsit in venin qi unele substante
grase, cit qi sgruri de calciu, magne-
ziu, cupru, precum qi alte elemente
fncii necunoscute.
Cristalele de venin se dizolvg ugor
in apg, dar sub aceast5 form5 trebuie
urgent folosit, cgci iqi pierde curind
proprietiitile. De asemenea, veninul
este foarte sensibil la actiunea fermen-
tilor.
Recoltarea veninului de albine. Cer-
cet5torul I.V. Weibde a obtinut venin
de albine pe hirtie de filtru, depus
acolo de albine care, intrind in stup
prin urdiniq, au fost silite s5 treacii
printtr-un culoar lung a1 unui dispozitiv
in interiorul caruia se g5sea o pedal5
care, atunci cind era apiisat5 de albi-
ne, desciirca un ugor curent electric de
joasi frecventli. Albinele pentru mo-
ment se opreau qi reactionau scotind
acul din care improgcau o cantitate
de venin. Veninul, c5zind pe hirtia de
filtru, a fost extras qi folosit ulterior.
Cercetgtorii de la Universitatea Bir-
mingham au inovat un dispozitiv prac-
tic pentru colectarea In mare a veni-
nului, fgrii uciderea albinelor. El
constg In folosirea unei foi de cauciuc
sintetic acoperitii cu o hirtie umed5
striibgtutg de fire metalice, i n c h a t e
cu curent electric slab. Un grup de al-
bine a~ezat e pe acest aparat produce
o anurnit5 cantitate de venin imediat
c@ apare curentul electric. Singurul
efect pe care-1 are acest tratament
asupra albinelor este c& le produce
foame, at a c5 imediat ce sint hrSnite
cu miere, ele revin la starea normal;
perfectg.
Cum ins6 cerintele pentru venin sub
form5 de cristale sint din ce in ce mai
mari, ciici obtinute astfel se pot folosi
oricind, in diferite afectiuni, america-
nii au descoperit o metod5 ca albinele
in mas5 s5 poatg da 'In repetate rinduri
secretia glandei lor veninifere, in ci-
teva minute. Din cele relatate de cer-
cetitorii hl a r x R o g e r qi W.
B e n t o n A 1 1 e n , aparatul se
compune dintr-o ram& cu o suprafat&
plan5 pe care slnt intinse sirme de
aramii sau otel la distan$a de 118 toli.
Sirmele sint legate la p h h t gi incgr-
cate alternativ. De cite ori o albin5
vine in contact cu doug fire aliiturate,
se inchide circuitul electric t i ca rezul-
t at albina este electrocutat5 (f5rii a-?i
pierde viata). fn acest moment ea
inteapg printr-o foaie subtire de ny-
lon. Cind iqi retrage acul, veninul r5-
mine depus pe f a p inferioar5 a foii sau
pe o placg de sticlg ayezat5- dedesubt.
Cu o singur5 foaie de nylon se poate
extrage veninul de la albinele a 10-20
stupi. Foaia denylon gi placa de sticlii
sint duse in laborator, unde dups 3-6
ore veninul uscat este luat cu o lam5
de ras. Un gram de venin uscat este
produs de 30 000-50 000 albine.
Solutia pentru injectii, dupg indi-
catiile cercet5torului S. P u t e k, se
face Pn concentratie de 0,15-0,30%
cu adaos de procainil sau al t preparat
anesteziant, pentru micgorarea dure-
rii. Fiolele contin 1-3 mg de solutie.
Doza incipient5 este de 0,05 mg gi se
m5reqte treptat la 0,5 mg in interval
de 2-5 zile. Solutia veninului de al-
bine pentru injectii nu este stabil8,
deoarece sub actiunea apei se produce
descompunerea treptatg;. poate sii se
mentin5 numai un a num~t timp. Des-
compunerea poate fi evitat5 prin pre-
pararea fiolelor liofilizate, V.n.
VENINUL
338
VEhlNUL
Veninul congelat se usucl in va-
cuum, iar la folosire, mai intii se adau-
g i - ca gi la penicilinl - a p l disti-
l a t l s a u ser fiziologic, in momentul
aplic5rii tratamentului.
Deai s-a dovedit c5 veninul de al-
bine este folositor pentru si nl t at ea
omului, el nu trebuie considerat ca un
panaceu in orice boal l ; folosirea l ui
are o arie destul de redusi qi el trebuie
aplicat numai sub observatia sau la
indicatia medicului, clci sint persoane
care nu-1 suport l qi au fenomene de
voc anafilaatia, V.n.
Veninul Pn terapeutiea bolibr ulna-
ne. Veninul albinelor are substanf e ce
folosesc omului, in doze mici, in tra-
tarea diferitelor afectiuni, aplicate
ins& cu t oat i prudenta dat or i t i toxici-
t5tii lui.
Aplicarea, kralamentului cu venin; cifmle
indic5 nunaim1 de albine ce se ap1ic;i bolna-
sului in zona respectirri
Apicultorii se obi~nuiesc cu PnJepri-
turile albinelor cit gi cu reactiile ce le
produc. Locul lntepat se hrogegte, se
inflameazl, derine fierbinte; inflama-
ia line 2-3 zile la persoanele ncohig-
nuite, apoi totul i nt r l in normal.
Organismul omului are citeva locuri
sensibile la inteplturi, cu reactii rnai
puternice, chiar ~i la cei obignuiti;
sint cele de la t i mpl l , limb6 qi cea mai
periculoas6 in ochi. Locul intepgturii,
dup6 scoaterea acului, se tamponeazl
cu: novocainl, a p l de Javel, perclo-
r ur l de fier oficinali, otet, amoniac,
ulei de cuigoare, sau cartofi t6ia;i felii
qi stropiti cu otet, frunze de pltrunjel,
de melisl sau de busuioc. Esenfialul
este ca imediat s i se scoatl acul, care
se ridic5 de jos in sus cu unghia; dac5
s-ar prinde cu degetele vezica, se stoar-
ce in locul intepat t ot veninul din ea
mlrind astfel efectele lui dureroase;
numai cind intepilturile se aplicti in-
tentionat, ca tratament, acul se ]as5
pe loc p h 5 la 20-25 minute.
fntepltura in ochi poate duce la
pierderea rederii, dacl nu se iau ime-
diat urm&toarele mgsuri: cu unghia
sau t u partea groasl a unui ac rnai
lung se miacl lateral vezica cu venin
pentru a o desprinde din tesut ffirii
s?i se zgirie corneea. Cu cit este mai
repede retras5, cu at i t este mai bine;
totusi stiletii ce compun acul ramin
de obicei fixati in ochiul lezat pi ur-
meazl s i fie retragi numai de medicul
oftalmolog, care face o incizie in cor-
nee in zona de f ixare a acului, rgsfringe
lamboul gi trage acul afar4 cu o pen-
sa, prinzindu-I de virf.
Preintfmpinarea unor asemenea ac-
cidente periculoase se face l ucr hd cu
o maacZi de voal prinsli la pillrie, V.n.
Afascci. Pentru evitarea fntepiturilor
l a miini, care sfnt cele rnai frecvent'e,
se folosesc anumite s o l t i i cu care api-
cultorul se unge hai nt e de a ineepe
lucrul, V.n. Ap i f u ~.
Apicultorii ins5 nu prea foloeesc
rnai cu seam5 solutiile de rnai sus.
Numai persoanele care abia Pncep api-
cultura sau vizitatorii ce vin in stu-
pin5, este bine s5 se fereasc5 de inte-
ptituri, care la unii dau reactii puter-
nice, rnai ales cei care suferg de anu-
mite alergii i n urma intepilburilor.
Aoeqtia dac& vor s5 f a d apiculturii,
este necesar sii-tji pregilteascri organis-
mu1 obignuindu-1 cu toxina, 15slnd h
piele acul in fiecare zi UR Limp rnai
indelungat: prima zi numai cit atinge
pielea gi el este retras; a doua zi 11
lasG 1-2 secunde gi aga rnai departe
pin& ctnd nu mai are reactiile obignui-
t e care se manifestau prin vomitgri,
urticare, contractiile glotei etc.
Polosirea veninntui. Din vechime
s-a constatat cii apiterapia, h c i apli-
caraa tntepliturilor albinei sau a pre-
paratelor rezultate din veninul albi-
nelor, fac bine In multe afefliuni.
Prof. univ. N. A r t e m o v gilseqte
cii actiusea veninului asupra organis-
mului este h legeituril cu posibilitiitile
de protectie ale acestuia, rnai cu seam&
prin rnirirea secretiei interne a glandei
kipofize qi a capsulei supraranale ; in
felul aoeeta lnoepe o rsactie organic&.
Numai eatfel se explicil raul t at el e
bune in bolile ~eumat i ce qi de alergie,
cam e h t caracterizate printr-o reac+ie
anormalg gi se trateaz5 cu oortizon.
Vsninul actioneazfi puternic asupra
organismului datoritit acidului formic
mi l , care are actiune bacterioidil, for-
mind astfel o asepsie organicil.
Venhul etimuleaxi5 satisf&c&tor sis-
temul hematopoetic (care produce glo-
bulele rogii gi albe), mfiregte hemoglo-
bina,.rnicgoreazil vlscozitatea gi coagu-
lama shgelui. El stimuleazil miocar-
dul, aormalizeaz5 tensiunea arterial&,
mi c g mz g colesderina In singe ( N.
A r t e m o v ) .
Alt cercetitor V. T. P o-r a d i n,
arat& c5 ,,veninul are o influent& lo-
calti qi generalil. Actiunea lui terapeu-
tic& este multilateralil. El dilatg va-
sele arteriale cele rnai fine - capila-
rele; ca urmare a acestui fapt, venhul
m5~egte afluenta slngelui proaspilt
spre organul bolnav, micrjoreael visco-
zitatea qi ooagularea singelsi; ajutil
la m6rirea fortelor de apBrare ale or-
ganismului fat5 de boli, m-icgo~eaz5
durerile, d& o actiune de stimulare
asupra musculaturii mai ales asupra
mugchilor inimii; scade tensivnea arte-
rial&, are o influen$& favorabilti asupra
metabolismului miqorind in special
cantitatea de colesterin5 Pn singe, care
joacg un rol impodant in dezvoltmea
arteriosclerozei. Sub inf luenta veni-
nului, starea generaM, somnul, .pofta
de mh a m a bolnavului se ImbuniitA-
tesc gi atztfel cregte putetea s a de mun-
c5".
Apiterapia a dat bune r e e u l t e in
t r at a~ea diferitelor afectiuni oculare,
cum sint cherato-eonjunct ivita, mio-
pia intens5, irittiri grave cu pierderea
vederii pln5 l a 0,001. In dinica de of-
talmologie de la Odesa, care are un
renume mondial, se tmteazti astfel
de afectiuni .eu \in+ep5turi de albine.
Aceste vindechi ale afeqiunilor
ocuhre dt gi a cebr reurnatismale gi
artritice se pare cii qi-au giisit expli-
catia in urma loeroetiirilor uw sa-
vanti enghi de la Universitatea din
Birmingham (Anglia) . S-a descoperit
de ei cil in aceste afectiuni joac& un
mare rol .propo$ia redus5 de aaid hia-
luronic care se e;ih@e & corpnl ome-
nwc Pn -1ickidul sinovial, in piele gi fn
umoarea a p m 8 a ochiului, in camera
dintre cornee qi cr&talin. (Clird acidul
hialuroRic .igi micporeaaii plloportia
normal&, moleculele sale devin rnai
mici, iar viscozitatea lui obignuit5 se
pierde. Jn consecint5 umoarea apoas5
din camera ochiului nu mai are com-
ponenta sa normal8 qi provoac5 dife-
rite manifestlri care merg pin5 la
orbire.
Cercetgtorii englezi au stabilit c5
1-eninul de albine contine o enzimti
din categoria liosomelor, care are actiu-
ne de restabilire a componmtei ini-
tiale a acidului hialuronic; la fel arti-
culatia bolnav5 igi recap5tl functio-
narea normal5, c5ci lichidul sinovial
devine la fel de vfscos ca cel a1 omului
sh&t os, iar ungerea acestor articulatii
se face normal.
In afectiunile nervoase veninul d5
bune rezultate. Explicatia acestora o
d5 cercet5torul dr. S a i n e: ,,Ve-
ninul scade instabilitatea diferitelor
parti ale sistemului nervos central.
Aplicind veninul de albine se demon-
streaz5 intre altele faptul cil unul din
cimpurile sale de actiune este forma-
tiunea reticular5 a corpului cerebral".
Cercet8torii K e 1 m a n gi F i s-
k o v au tratat in clinic6 1302 bol-
navi de diferite afectiuni cu venin de
albine extras separat, aga cum se va
vedea mai departe, obtinind rezultate
bune in proportie de 86,6%. Trata-
mentul reumatismului se practicg pe
scar5 intins5 cu veninul de albine.
Reumatismele simple ori poliarticu-
lare, sciatice fnvechite gi alte forme,
lumbago qi spondiloze rebele la alte
tratamente, se vindec5 .in cea mai
mare parte prin apiterapie, luindu-se
totodat5 m5suri ca obignuita infectie
organic5 sli fie inlsturatg.
Si medicii din Canada gi S.U.A. fac
in mod curent tratamente apiterapice,
mai cu seamti in bolile artritice qi reu-
matice. Ei sustin c5 acest tratament
.,ugureazri dizolvarea depozitelor sub-
stantelor minerale ce ingreuiaz5 func-
tionarea normal5 a articulatiilor. Tot-
odat5 el corecteaz5 starea general5 a
sb5tlitii pacientului, vindecind mala-
diile secundare, indiferent dac5 sint
sau nu legate aparent de artritism.
,,Cauzele artritismului se datoresc:
unei circulatii sanguine insuficiente
datoritii lipsei de exercitii qi miscare,
care duc la incompleta oxidare,iar
ap5rarea general5 a organismului este
sliibit5; unei boli infectioase, ale cgrei
toxine se localizeaz6 pe articulatii;
unei coagul5ri prea repezi a sfngelui
- aga-numita hemogliaza - provoca-
t 5 de consumul unor alimente lipsite
de sgruri minerale (cum este piinea
albti)" (S a i n e). Ei au ajuns la con-
cluzia c5 artritele gi reumatismele
nu sint boli aa atare, ci simptomele
locale ale tulbur5rilor generale ale or-
ganismului. Veninul, prin el, contine
un factor depenetratie care actioneazli
asupra glandei hipofize qi a glandelor
suprarenale, mtirind aptirarea organis-
mului" (S a i n e).
lnceputul aplicilrii unui tratament
cu venin de albine se face in prima zi
cu o albin5 a c5rui ac se lass pe loc
numai cfteva secunde; a doua zi se
aplic5 tot numai o albin5 dar acul
rlimine pe loc citeva minute. MedicuE
examineazii nu numai semnele apa-
rente ale reactiei fntepiiturilor, ci d l
la analizg urina pentru a vedea dacti
in ea nu au apgrut urme de zahar sau
albumin&. fn caz negativ, tratamen-
tul incepe.
Aplicarea tratamentului se face zil-
nic, dup5 doug metode: ori un
tratament direct prin aplicarea albi-
nelor in apropierea si in jurul locului
dureros, sau indirect, aplicfnd acele
albinelor pe anumite pl rt i ale corpu-
lui care au o sensibilitate mai mic5
fatti de usturimea ce o d5 veninul.
fnainte de aplicarea acelor, locul se
~t erge cu un tampon de vat5 cu apii
gi sspun ; niciodatg cu alcool. Circui-
tul sanguin ia veninul qi-1 duce acolo
unde organismul are mai multg nevoie
( N. Ar t e mo v ) .
fn metoda a doua, sustinutg de dr.
N. I o i r i g, se aplic5 intepgturile
albinelor pe brat, de la umgr la cot, gi
din regiunea inghinal5 ping la ge-
nunchi. Se incepe in prima zi cu aplica-
tia unei albine la umgrul sting; a doua
zi se apiicg doug albine la umlrul
drept; a treia .zi se fac trei intepg-
turi in coapsa dreaptii q.a.m.d., deci
in circuit ping in ziua a zecea, cind se
aplicl zece inteplturi in locul respec-
tiv. Apoi se face pauzg, reincepind tra-
tamentul pe in& 50 zile, in care se
aplicg in fiecare zi numai cite trei al-
bine, tot in circuit, dupg aceeaai
scheml. fn felul acesta tratamentul
este de duratl, cu aplicatii de albine
timp de 64 zile, cu cele patru zile de
pauzl, in care bolnavul primegte in
total aplicatia a 205 albine.
VRTTUL, pe cit este de bineflc5-
tor in naturg prin schimburile de aer
inciiacat cu vapori care, condensati
cad pe p l mh t sub form5 de ploaie
pentru intretinerea vietii plantelor gi
animalelor, pe atit de stinjenitor este
pentru buna vietuire a albinelor.
fn toate anotirnpurile vintul influ-
enteazg nefavorabil via* comunitltii
din stup: in prim5var5, frineazs dez-
voltarea coloniei; in var5, prin stin-
jenirea culesului gi exagerata deshi-
dratare a flarilor gi a nectarului ce nu
poate fi pompat din potire de albinele
culegstoare; in iarng, prin coborirea
temperaturii in afarl gi in stup, care
impune coloniei un exagerat consum
de hran5. fntr-adevgr, in primgverile
reci, vintul intensific5 aceste rlceli,
pgtrunde prin urdiniq in stup, silerjte
albinele s5 stea inactive, sau cind ele
sint nevaite d ias5 afar5 dupa ap5 atit
de necesarg puietului, se prgpgdesc cu
sutele. Cercet5torul Layens, cintlr ind
regulat albinele stupilor, a constatat
c l o colonie a pierdut intr-o zi rece
de primlvars pin5 la 3 000 albine.
Dac5 ne gindim c5 apicultorul con-
sider5 c5 o colonie este bun5 cind are
in primgvarl 2 kg albing, se intelege
ugor ce consecinte grave pot urma cind
numai intr-o singurg zi rea, o colonie
pierde o gesime din populatia ei!
I< o v a 1 e v sustine, de asemenea,
c l vintul de primivarg ar fi cauza fri-
niirii cregterii coloniei, precum qi a
pierderilor mari de albine fntr-un
astfel de sezon. fn prim5var5 nimicnu
ajutri la dezvoltarea cuibului mai mult
decit polenul proaspgt; or este bine
cunoscut cg pe vint albinele nu-] pot
culege. Cfnd intensitatea lui ajunge
la 32-34 kmlorl, nici o albing nu mai
iese afar5 la cules de polen sau s& aducl
ap5 pentru hrana puietului. Din cele
rnai tinere care se incumeta s5 o fac5,
multe pier chiar in pragul atupului,
c5ci izbite de vint, cad pe pgmfnt sub
scindura de zbor de unde, obo~i t e qi
ApBrritor contra vintuIui la controlul stupu-
lui
V ~ U L 342 VESTIBUL DE CONTROL -
-
prinse de frig, nu mai au putsre d
urce in stup qi mor curfnd.
De fgcut o revizie la stupi pe o zi
vlntoas5 nici nu poate fi vorba. To-
tugi fn cele din urmii, dacii stuparul
trebuie sil o fac5 el folosegte cortull
protector, V.n, sau, in cel mai r5u caz,
cerceteazg colonia dap5 un panou
Pnalt, qi destul de lat, sprijinit pe
pro-ptele, ce se pune in partea de unde
hate vfntul, ca $6 nu r5ceasc5 cuibul
deschis.
Corectivul acestor situatii nefavo-
rabile este adgpostirea in prirnavarg
a stupilor de vinturi. Ei slnt atunci
dugi in pgdure, care constituie cel mai
s i p r tji bun adgpost.
Iarna, d a d stupii nu slnt adgpostiti,
vintul le poake face mult rgu, c5ci In
zilele cu ware dar cu vfnt albinele nu
pot ieqi sg-qi faci zborul de curiltire,
iar cind rnai este gi ger, vintul
mgrqt e actiunea lui dilunitoare. Un
ger de - 12C cu vint, ce are o vitez5
nlirnai de 12-15 m/s este mai greu
de suportat de organism, dectt un ger
de -27C fgpg vfnt. V.n. Iernarea
albinelor.
Actiunea nefavorabils a vtntului,
iarna, primgvara gi toamna, se evil5
agezlnd stupii la adilpostul unor cl5-
Vestibul de control la urdini? facut din
gratie de sirma pentru verificarea acceptarii
sau nu a unei mgtoi nou introdus5 In colonie:
t - s t up~l l ; 2 - vestibul de control: 3 - urdi-
r~i sul stupului complet lnchis spre margi ni ;
4-scIndura de zbor a stupului
Verbina
diri, perdele protectoare, mi Gnlndu-i
fn ,,cojocx individual, fnchizind urdi-
nigurile un timp limitat, sau p r d e
jindu-le.
VERBINA, sporici, miturit&, Ver-
bena officinalis L. este o plant& er-
bacee din familia Verbmeae, cu
tulpinaqatrunghiular&, dreaptii, rami-
ficatg In partea +ei superioarg gi cu
frunzele opuse pe ramuri rgsfirate. Ea
cregte de la 30-60 cm. Planta are
f lori mici roqietice-liliachii, fn form4
de spic f iliform, cu o core15 in f omg de
farfurioarii cu margin3 cu cinci vfrfuri;
planta h f l o q t e din iulie-august.
Cree@ prin locuri necu.ltivate pe .ling&
drumuri, ziduri, d4dmgturi etc. Are .
nectar gi polen abundent.
VERLGARIU - w a r tiltitresc. V s .
Artar.
VEBTIBULUL DE CONTROL este un mic
I
dispozitiv foarte practic cu care ee
controleaeil daog matoa datii mi
VESTIBUL DE CONTROL
343
TRANSVAZAREA COLINIEI
colonii orfane este primit.5 sau a fost
ucis5 de albinele acelei colonii.
Este construit dintr-o figie de gratie
Hannemann, lung5 de 20 cm, ~i ]at5
de 8 cm, care se indoaie in unglii drept
- ca un vinclu - avind fiecare latur5
o inriltime de 40 mm. La cele douii ca-
pete marginale ale vinclului se f ixeaz5
dou5 ptitrate de placaj de 40140 inm,
de care este fixatii prin cuigoare gratia
In vinclu. Cind se introduce in colonie
o matcri nouri, dispozitivul se fixeazii
in fata urdinigului, silind albinele
timp de dou5 zile s5 treac5 la intrare gi
la iegire prin z5brelele lui. Dacri ins5
matca va fi ucis5 cadavrul sriu va fi
luat de albine pentru a fi dus pe scin-
dura. de zbor, dar neputindu-1 trece
prin gratie, apicultorul il va g5si
acol'o a doua zi gi ia m5surile necesare.
VOPSIREA RTUPlLOR 8i chituirea
lor este o operatie absolut necesar5,
care se repet5 o datii la 4-5 ani, in-
trebuintfndu-se nlei de bun5 calitate
dublu fiert.
Vopsirea in culori variate este de
preferat, c5ci albinele se pot orienta
rnai bine fn prisac5. Calorile distinse
de albine sint: albur, galbenul, albas-
trul qi verdde-albitstrui.
Culoarea albit este bun5 pentru
vari2 c5ci &isfringe ramle solare, ins5
pentru primhrari culorile inchise apli-
cate peretelui frontal absorb razele
soarelui, inccilzind interiorul stupului,
iar cuibul se dezvolt5 bine. fn acest
anotimp stupii s h t agezati cu peretele
frontal spre sud. fncepind de la mijlo-
cul lunii mai, ei sint htorgi cu urdi-
ni p1 spre apus sau r5s5rit - cu pere-
t,ele vopsit in alb.
Operatia de chituire gi vopsire se
face numai cind temperatura exte-
rioar5 este de cel putin +17"C; cu
cit este mai cald gi soare, cu at i t lu-
crarea se face in condifii mai bune.
Pe timp noros si mai ales pe ploaie,
lucrarea se opregte, dacii ea nu se
esecut5 sub ad5post .
Dupii ce chitul s-a uscat bine, se
freac5 cu glaspapir, care inl5turri aspe-
rit5tile r h a s e , dup5 care se d& un
ugor grund. Vopsitul se face de douri
ori, lasind de fiecare dat5 ca vopseaua
dat5 inainte s5 se usuce perfect'; altfel
ea se va coji, iar mai tlrziu va c5dea.
Cind uscarea se face la soare qi nu in
interior, vopseaua va fi mai durabili?.
Paraf inarea stuy ilor este 6 operatie
foarte economici, ins5 aceatia pierd
din permeabilit.atea care le este at i t de
necesars pentru huna vietuire a oolo-
niei in timpul iernii. fn plus, fn zilele
prea f ierbinf i de var5, paraf ina din te-
suturi iese la suprafa@, iar stupii nu
pot.fi rnhui t i deoarece se ia pe.mfini;
spre sea& ins5 fibrele scbdurii reab-
sorb paraf ina.
ZAHAR. Albinele folosesc zaharurile
pe care le giisesc in naturii pentru pro-
priile lor nevoi organice, dupti ce le-au
transformat in zaharuri rnai simple $i
mai ugok digestibile. Sub aceastii form5
ele piitrund in singe, in hemolimfg,
unde le g5sim ca glucozii. Acest zah5r
simplu 'este un element energetic de
prim drdin, care sustine eforturile
muclcalare gi vitale, aj ut hd la arderile
organice gi Pn metabolismul alimen-
telor. La albina adultg glucoza din
sclnge variazg intre 32-112% in ra-
port de virsta insectei.
Albinele g5sesc zahSirul In natur5
sub diferite forme dar nu-1 recolteazii
decit dacii are o componentii de zahiir
peste 8%. Chd ins2 in clmp ele nu
rnai giisesc resurse bogate, iar nectar
este putin, le intereseazg yi un nectar
cu un continut rnai mic de zahiir.
Sint unele zaharuri pe care degi ele
1e iau, le aduc in stup, le prelucreazii gi
le depoziteazi, dar care avind un bagaj
de substante minerale gi sgruri in pro-
portii prea mari, aga cum este mana
eliminatii de puricii frunzelor nu le
sint totdeauna de folos V.n. Leca-
niile. Ba din contrii, uneori, consumatii
in timpul iernii, mierea de man5 deter-
min5 aparitia diareei, preludiul obis-
nuit a1 unor afeotiuni mai grave, ca
toxicoza, nosemnoza etc. V.n. Mierea
de manii, Diuree, Nosernoza. Zaharueile
din man5 cer albinelor prelucrgtoare
doze mari de fermenti - enzime gi
invertazg. Cum organismul 1e preparg
din vitaminele qi albuminele acqmu-
late in tesuturi, lucrarea epuizeazg al-
binele, le uzeazg, le cere un mare
consum de energie, le scurteazg viata.
Chiar gi zahiirul industrial sub form5
de sirop sau zah5r cristale (tos),-pe
care stuparii i l dau albinelor ca sa,le
stimuleze sau sCi le completeze rezer-
vele de miere in faguri pentru iernare,
le cere mari eforturi organice pentru
producerea enzimelor necesare trans-
formgrii lui in zaharuri rnai asimila-
bile. Cercetiltorul Melniciuk a stabi-
lit cil zaharoza din sirop necesitci 12
zile de mari eforturi pentru transfor-
marea ei fn zaharuri digestibile - glu-
cozg gi fructozg. Efortul organic a1
albinelor prelucrgtoare va fi cu atit
rnai mare, cu cit concentratia de zahiir
in sirop este rnai ridicatii. Cel care
convine rnai bine albinelor este siro-
pul in proportii de 55-60% zah5r.
Nectarul produs in potirul florii sau
in afara ei, ca gi orice fel de substante,
dulci, pentru a le afla valoarea lor Pn
ZAHAR 345 ZBORUL ALBINEI
zahgr, se milsoarii cu anumite aparate
din care cel rnai la indemEn5 apicul-
torilor este refractometrul de cimp.
Felul de lucru cu acest aparat simplu
este urmiitorul : cu un vas capilar foarte
fin se suge nectarul din potirul florii:
el se.sufl5 apoi pe prisma refractome-
trului gi astfel se determi.5 concen-
tratia de zahsr. Pentru a cunoagte va-
loarea in zahiir a florii respective,
determinarea se face in trei reprize: la
fnceputul infloririi, apoi cfnd fnflori-
rea este in toi yi hc 5 o dat5 la sfirgitul
ei. Milsurarea concentratiei nectarului
gi valoarea lui in zahgr se m5soar5 rnai
precis in laborator de ciitre cercetgtorii
speoialigti, folosind diferite metode
dintre care cea rnai uzitat5 este metoda
Hagedorn-Jensen, cind produsul se exa-
mineaz5 la sfirqit gi cu balanta de tor-
siune.
ZANDER E. 1865-1957, cercetiitor
german, cunoscut in apicultura mon-
dial5 ca unul care a adus servicii atit
in combaterea bolilor molipsitoare, cit
gi in tehnica apicol5. El este descope-
r i t o~ul parazitului Nosenza apis Zan-
der .
ZBORUL ALBINEI este o actiune pe
care o indeplinesc cele dou5 perechi
de aripi cu care natura a fnzestrat-o
ca s5-gi poat5 agonisi hrana ei proprie,
dar rnai ales pentru colonie. Folo-
sirea aripilor la zbor ele o pot face nu-
rnai dupii ce au trecut cel putin gase
zile de la eclozionare, in care timp
aripile se htilresc, devin rigide gi pot
vibra cu o frecventg de 250 Hz.
Albina Pgi migc5 aripile sub acti-
unea mai multor muychi. Cei rnai im-
portanti sint muqchii indirecti care
slnt lungi, foarte puternici gi ocup5
aproape intreaga cavitate toracid.
Mugchii directi, de lungime mijlo-
cie, care actioneazil asupra celei de-a
treia articulatie de la rgdiicina ari-
pilor, determinii desfacerea aripilor
la plecare gi stringerea lor la fncetarea
zborului. Pentru orientarea albinei in
zbor yi inclinarea planului celor dou5
aripi, lucreaz5 nigte mugchi mici
agezati la prima articulafie de la rgdii-
cina aripilor. Pentru zbor cele patru
aripi ale albinei se prind - cele mari
in cele mici - dou5 cite doug, cu
ajutorul unor riisfringeri marginale gi
cirlige, cind se imbin5 gi formeaz5
impreunii douii planuri intinse. V.n.
A Ihina, aripa.
Hol fnsemnat in actiunea de zbor
mai au gi antenele albinei. fn interio-
rul lor se afl5 un aparat senzorial ce
st5 Pn direct5 leg5turii cu creierul, de-
numit aparatul lui Johnston. El trans-
mite creierului excitatia vitezei curen-
tilor de aer intilniti in zbor de albin5
yi a rezistentei pe care o exercitg asu-
pra ei, pe care trebuie s-o inving5.
fn raport de aceastil rezistenti, albi-
na milregte sau micyoreaz5 unghiul de
inclinatie a1 antenelor yi regleaz5
impulsul mugchilor care exercit5 mig-
c5rile aripilor cu o intensitatemai mare
sau rnai mic5, dupii nevoie, cEt gi di-
rectia zborului.
Zumzetul ce-1 fac albinele zburiltoa
re se datoregte vibratiilor aripilor care
au 120-480 bMiii pe secundl. Con-
comitent, aerul de respirat, ce iese
prin stigmate dil o anurnit5 tonalitate
zumzetului, mai ascutit qi subtire sau
rnai coborit ql gros, dupil viteza cu
cu care el trece prin aceste orificii,
in rayort cu efortul muscular cerut
de aripi.
Aerul acumulat in sacii traheeni
inainte ca albina si-gi ia zborul, o
ajut5 sii-gi modifice greutatea sa spe-
cific5, o face rnai ugoar5 ca s5 se poat5
Iniilta. Sacii traheeni au o capacitate
de acumulare care ingiiduie un zbor
nefntrerupt de 15-20 minute. La
ZBORUL AI,BINEI 346 ZBORUL ALBINEI
coborire in fata stupului, sau la aye-
zarea pe floarea din care albina ur-
me&zii sii recolteze nectarul, sacii
traheeni se goksc de aer qi albina iqi
recap;Xt& greutatea e i normal$. Pentru
reinfillarea de pe floare, albina igi
recapiitii greutatea ei normals. Pen-
t ru reingltarea de pe floare, albina
igi umple din nou cu aer sacii traheeni
gi poate zbura.
Se intimplii adesea, mai ales in
timpul culesului mare cind zborul a
fost obositor, ca albinele care vin din
depgrtare sii cad5 direct pe piimint in
fata stupului. Ele ramin acolo cltva
timp, ping-qi reiau zborul. Aceastii
pauz5 .prelungitG se datoregte faptu-
lui cii inciirciitura mare de nectar din
gugii comprimii mult sacii traheeni din
bdomen, care se reincarch apoi cu
aer cu oarecare greutate gi insuficient,
pentru a modifica greutatea ei speci-
f icii.
Actiunea zborului, prin el insu$i,
i mpl i d un mare consum de energie pe
care albinele qi-1 satisfac folosind mie-
rea din guyii, miere pe care o iau la
plecare spre cimpul de recoltare. Can-
titatea ce o depoziteazti in guy5 este
in directs leg5tur5 cu distanta pin5
la locul de cules. Cind aceasta este de
500 m, inciirciitura gugei este de
1,610 mg; l a 1 000 m este de 2,200 mg,
la 1 500m este de4,131 mg (Istominu).
Din aoeastii miere, prin disociatie,
se alege separat glucoza ce trece di-
rect in hemolimfg (singe), unde se
conoentreazii in proportie maxim5 de
2,6% din care poate consuma pentru
zbor pin5 ce proporf ia coboar5 la 1%.
Atunci o nouii dozii de glucozri comple-
teazii proportia maxim5 gi zborul con-
tinuii. Cind totugi rezerva din hemolim-
fa este aproape epuizatti, iar al bi nanu
giisqte in cimp nectar proaspiit ca .
s5-tji satisfacli nevoia organic% de ener-
gie pentru zbor, ea face ape1 la mica
rezervii de glicogen acumulat fn $e-
suturi, reeervii care nu este rnai mare
ca 2 mg. In corpul albinei glicogenul
se transform5 in glucoz5, cirrd st& $11
repaus, putind apoi sii se inap&ze la
stup.
Atunci cind locul de cules este p m
departe, albina consi~mii cu elm-
rul nu numai ce a luat in gugi din
stup, dar chiar gi din nectarul acumu-
lat. De pildii: s-a constatat cii la un
zbor de 8 km departe de stup, aibina
consurnii toatii rezerva de glucmii cit
qi intreaga acumulare de nectar din
gugii, iar cind ajunge la stup ea tre-
buie sii se alimenteze cu miere din
faguri. Deci zborul depiirtat eete o
pagubil pentru comunitatea stupului
cit qi pentru stupar.
fn anii cu recolte abundente, la
masive melifere, albinele culegstoare
nu zboarii mai departe de 400-500 m,
de la stup. fn schimb atunci clnd
imprejuriirile sint vitrege yi ele nu gii-
sesc Pn preajma stupinii cules destul,
igi extind raza de actii~ne pin& la
3,5 km. -4cest zbor indepartat au-1 fac
decit coloniik care au simtul mirosu-
lui mai dezvoltat, vi aceasta consti-
tuie una din caracteristicile de selec-
tie. Rasa noastrg Carpatin5 z h r 5 la
depiirtiiri mult mai mari fat5 de ceea
ce a constatat cercetiitorul englez G. T.
B u t 1 e r, care dB ca razB maxima de
cercetare 2,5 km de la stup. Autorul a
urmgrit in 1937 timp de dad swtii-
mini zborul albinelor sale la un cimp
de rapitii ce era situat la 4,200 km.
In tot cazul, consumel >reze~uei de
miere din gugii la mice %el de zbor 'gste
in directii 1egHturii cu distanta 6 im-
pedimen tele ce le int ilneqte albina dn
zbor. Chiar +i la di st a~$e mici ,sen-
sumul este ridieat atimoi c hd intim-
pin3 rezistenta mare a unvi vint ~po-
trivnic, de aceea, in atamsituatieabo-
rul ei est.e cit rnai la suprafata piirnh-
~ j s t i 3 q d a ~ p a q s 3
y l n d l a : , e [
s a [ n : , a [ g o e a l d a l a u ! q [ e g : , p u ! ! j q n ! q O
' a q n z ~ a s ! a n q e a a d u r a q n : , a l a I ! z u l g q e r
- o $ : , ! m 7 1 n m a q s a r o q z a p e a $ e q ! a ! q : , V
S d n l s u ! a l e q
- ! a ! q o e g a y e l a a o a n u ! l u o a ! O - g s l e a a o e
~ d n p q o d ! a ? : , r o ? g : , F j a u ! q a q s a a q e q s a j
- r r ! a I a t n q I e e l I n a o q z ! : , a a - g p q o a a e %
- u n d u ~ p a r e q u a u r g e a p n n p ! z a a n : , g q e p
o a o q z u g ! I e u ! u r ! ~ a q u ! s ! j ! z e r e d a p a ! "
- a s o a e ! ' a p a d a r g z e a a a u a 8 a a a s B e l p s
3 e j ! O g ! a a p u n ! n l n u ! q s a q u ! a l e a [ e
- ! l a q ! d a a l ! a n q n s a $ ' g z e a a ! q : , e n u l n q ! z
- e a e d q ! :, a [ ! ~ n Z 1 ? 8 g ~ r r j g l e p o l o ~ , ' a 0 1
- 1 a o d s e a r e a a j ! l o a d a p e a r a q n d p l e a 1
. g y ! u e a r e : , g a n q e a a d u r a q ' 3 0 7 + j - s ; ' z ~
e [ s u g d g ~ e a o d a o : , , 1 0 1 e n n q e r a d u r a q
p a n a r e : , ' a o l a ? q [ e . e a o q z a p ! ! i g q ! a
9 3 " ~ n d m ! q u r a ! q n l o n a 1 n 1 3 ! 3 e d n a a r q
- u g ! 4 g I a a e ! ' 3 ~ g a q s a d a p y r n q e a a d
- m a $ o e l e q l o a z a p a q e o d a s n u ' m o w
- a m N ' u * ~ ' q ! z e r e d q s a 3 e g 3 q n a s o u
- n : , a q i l a r a a a p e - r q u l . r o q a o y j a u ! q ! 4
~ e ~ j r e d ~ { n d l a : , a a e r m s l e a p o o l f ! m t r n
a q s a ~ n r o q z ' ! j $ u ! p a l a : , n r l u a d ! O n q o ~
* a s e o q g u y a p : , q 6 3 a p a a ! q 3 e $ l n d
! e m ! a n r o q z a o e j a o a ' ! a z o m a s o u 1 1 3 [ a : ,
G l s a u r n : , ' ! . i ! z e a e d ! $ ! u ~ n m , 1 0 1 I n m s r u
- e % o u ! n e e n : , a 1 a 3 ' e a u a m a s e a a
- a 1 a r 8
! e m ! a n q g o q : , u j ! 4 o n p a a e : , ' a ! 8 r a u a
a p s q d a u ! q [ e ' ! S a a l q a [ ! d ! a e n : ,
a a a u y a l e : , a p g i ~ j ' s o ! o ~ a u e 1 4 l a : , u !
~ o q z u n a o e j a o a a l ! n $ u a r p z a p d ! a e
1 1 3 [ O a u j a q B q a l a s ! 3 g : , ' a o q z u ! a q u r ! s a a
a s p e s ! a d u ! p r o l ! ! u o l o : , e a a a q n d ! 4
. a o l a ~ e o q y 8 a 1 n : , e g : , ! 8 o l o ! z ! j e a a e q s
m p s n p a a ! e m ! j e a e z a q a ! i S
9 3 a p ' 8 m Z J e l y u ! d a l a l a l n b o : , g o r e o u ~
. a I a u ! q l e B J B A U I P U ! 3 a d ' 8 ~ ( 3 - 8
e : , a r m ! e m a l s a n u u q o d e p e a n q y : ,
- r g o u g t ; u w e o q U ! ! 4 g a ~ a g m l a d U J g p p d
a a y o u n n r p q s e a o e o n p ! b ! e [ a u ! q l e
a a e : , U J [ n d m ! q o u a ! 4 ' a o q z a p e z a q ! a e l
T z e a q u o : , ! e m ' y 1 u e q m p a p g m j e u ~
. s / m c j ' ~ q l n m l a 3 e l
~ q d s / m a q u ! a q s a a m : , ' p q e r o b
- : , ! a r q n u r % z a p o n 3 a e j [ ! m 0 0 9 e l
a o q z u n . s / m c j ' g n 3 B a n o a e d o ~ l u e ~
- s ! p ! H e a a o e ' a $ a l n L o : , u ! n e s a S n 3 q
e a n q g : , a g : , u ~ n : , p z e ! o d e u l e s p u i 3 ~ e !
' s / m 8 a p a d e o a d a y z e p o n o y r m q z
a I a u ! q l e ' p u ! d n q s a p u r O O ~ . e l ! e m n u
q a l u e q s ! p s a p : , u n e l ' p q ! l ! q t q s e - s
! i S r a o g F q a o r a 3 a p p ~ n : , ~ e : , e - s m p s e a q
- p r 8 a s p s a l a u ! q I e y u u r e a p u t q e 9 o q
s a [ n : , r r n a o l a u ! q l e g r a j o a : , d u q o u f l
. ( g p u n a a s
a d ! d ! ~ l e a P ! t i I B q 0 7 9 ) F ~ o / u ~ y O E - O Z
a p a q s a a o q e a p e z a y a a e q o a u : n e s
u a [ o d n : , d n q s a a d s w r ! o d a u j l e 1 y : ,
g a a p ! s u o : , a s a p a m u a - a o [ ! ! u q o : ,
l e a a a q n d a p f e z o u r a s o u a p ! j ! z e a e d
n : , n u s a r a u y ' a u j q p q ' a a ! q : , a d s e j r r o 1
- a u ! q [ e e p o ! B o [ o ! z g e a a e q s a p f r o q z u l
a e ! y : , q e l ! u r ! s e n q u a d y z o : , n 1 9 a u ! $ - ~ d
! e m n e s g $ 1 n u r ! e m e a e e r e : , ' ! O n 9 u j q e [
- n m n o e ! n [ n r e q o a u e a q e q g e : , a p ' d n q s
e l : , n p o a 3 e r n q y : , ~ g 3 u ~ a p f s a w u f
e l ! 6 s n p 8 1 s r n 3 a e d a p n e o a : , e l m )
- s ! p e p f m ~ > [ e r d n s e p q ! w a x a o s a p a p
l n d u r ! : , a : , e a q e q ! a ! q o e q e : a p q a o d e a u j
a l s a a I ! a n a o q z 3 e j a l a a a w n a a z a l r A
- p ~ e m m u g z a q ! a n : , ~ ? J B O ~ Z a l a u
- ! q p s l n r c j e l y u ~ d q n n r l a 3 q e t s a q s a
I I I ~ U ~ A p q 3 T e a r n N . ! u a ! n a n q q n s e q ! $
- s o d g p e n e q s ' d m $ : , u g y r e j e a d a p m ~ d
a 1 p e p n e s ' d n l s u j w q s g s g a a j a a d ! B
e r n q z q o d n u ! a ! u q a u ! q I e ' p p u n a a s a d
r n 0 2 - 0 1 a p g z a $ ! a o n : , q u g a u n l e ?
- a p q e ? s e x a f j a a n e a r e a n r q u a d q e a o m
- a m a r u q ! S q e a a d a a ' ! n l n d n q s ~ n o q a p
y $ s j e ! n % s a o e a l a z e r o e j 1 - c m ~ n ! q % u n
n : , ! n l a a e o s v ! j ! z o d g d n p a s - n p u i q a a ! a o
' d n l s a a d s [ ! q ! s o d q a n o s ! e m l e s l n m
- n a p e u n e a p q o q u j S a l e a l e f ! a ! % r e u a 1 e
m n s u o : , a p F m o u o o a a a s m o 3 e j ' d n q s
a r d s a a a ! o d ~ u l F ? I ' a l a u ! q [ e [ a j q l e a ( ' j
- ! n i n $ u l A
e a r e q u n a j u j a p l e a q . e q n a & a a n q y l y
s s e : , ' a q [ e a r ! r n q n : , n : , t m l n e s ! r n p y d
' ! ! $ s q u e ~ d ! w n l e n e s u a r a l a p a q n : ,
! s u n ~ n l s o d y p e g q n e : , q a u ! q [ e p u n q v
' I q e l s ! e u r q u i s ! ! $ u a r n : , o I o o e ! a F a ' ! n l n q
qi rase de albine - cum este cea cau-
cazian5 sur5 de munte - care fncep
activitatea de zbor chiar la 6-7C. To-
tugi gi In aceste zile reci, coloniile pu-
ternice trimit afarii un insemnat nu-
m5r de albine, in special pe cele c%r&
toare de ap5, pe cind la urdinigurile
stupilor slabi nu se observti nici o
activitate. Deci activitatea de zbor
este fn leglturl gi cu puterea colonii-
lor din prisac5.
Dup% observatiile cercetgtorilor, co-
loniile puternice igi retin in stup o
rezervg de zbor, constituiti din albine
tinere ajunse la maturitatea de zbor,
ce r5m'In biologic tinere indiferent de
vlrsta lor real5 gi pe care le pun la
lucru intens numai atunci cind apare
marele cules. Zborul acestor colonii
este atunci foarte activ, iar productia
lor este mult superioarii.
Variatia fn activitatea de zbor a
coloniilor se observi chiar h cursul
unei eile de cules: dimineata zborul
este mult rnai activ ca cel de dup5
amiazii. Apoi chiar atarea timpului
are o fnsernnat5 influent5 asupra acti-
vitiitii de zbor a albinelor.
Numtirul zborurilor Pn diferite ano-
timpuri are o variatie insemnatii, de
pildii: in luna martie albinele fncep
lucrul abia cind temperatura atinge
IVC, iar in aprilie la 11-12C gi
cPnd timpul este noros zborurile Incep
abia la 14-16C.
Obignuit albinele nu fac rnai mult
de 8-9 zboruri pe zi. Cele nbcut e in
toamnii rar dac5 rnai pot face in pri-
miivarii 40-45 zboruri pfni la sfirgi-
t ul vietii lor, pe ctnd cele nlscute In
i arni sau primgvars pot atinge cel
mult 65-70 zboruri in viata lor. Cer-
cetiltorui Arrnbruster a observat c5
albinele din tara lui, care nu prea
este fnsoriti, abia fac 5-6 zboruri
pe zi gi considerg cg o albin5 culegi-
toare este uzat5 dup5 35 zboruri.
S-ar piirea cg aceasti5 cifr5 este prea
micti; totugi s-a stabilit c l in aedi e
albinele folosesc in zborul de cnles
25-35 minute dus gi intors, dar ele
stau 'In stup apoi dup5 fiecare zbor
30-70 minute, fie pentru odihnii,
fie pentru alte munci. Cercettitorul
Lundi a observat c5 albinele fgi pe-
trec rnai mult timp in interiorul stu-
pului decit Pn zboruri propriu-zise,
observatie confirmatti apoi rji de prof.
Remy Chauvin. Tot el a observat cti
zborurile de dimineatti gi searl au o
durati rnai mic% decit cele de la amia-
z5.
h sfirgit, in viala unei colonii, stu-
parul are ocazia sii observe de-a lungul
unui an, o serie de manifestiri legate
de activitatea de zbor a albinelor sale,
care sPnt ln direct5 leg5turg cu anu-
mite schimbgri intervenite Pn colec-
tivitatea fieclrui stup gi cu nevoile ce
le are fiecare.
De pild5, in primele zile ale prim%-
verii, albinele ies gribite la soare gi
fgi golesc intestinele IneEircate cu feca-
lele acumulate Pn decursul iernii.
Este un zbor care nu depigegte o raz5
rnai mare de 120-150 m Pn afara stu-
pinei. Apicultorul denumegte acest
zbor, zbor de curtitare, de defecare.
Clnd albinele au iernat f5rti s l aib5
ocazia s l faci zbor de curzfare, apicul-
torul le silegte s5-1 fa&, iar denu-
mirea lui este zbor forfat de iarrnd.
V.n. Diaree.
Cllnd reinnoirea permanent5 a gene-
ratiilor se succede fn raport de extin-
derea puietului m5tcii, aproape zil-
nic stuparul observii o vie activitate
In fata urdinigurilor majorit5fii stu-
pilor la orele de amiazg; albinelezboa-
r5 l eghat , f l r l sii se dep5rteze prea
mult de stup gi numai cu capul intors
spre urdinigul stupului lor. Apoi se
fnaltti ceva mai sus, fic'lnd un zbor in
cercuri rji fn spirale, din ce in ce rnai
XBORUL ALBINEI
349
ZBORUL AGBINEI
largi. Stuparul denumegte aceast5 ma-
nifestare zbor de recunoqtere a1 tine-
relor albine ce ies pentru prima dat i
din stupul lor gi vor s8-gi memoreze
bine pozitia lui in stupin5.
Cind stuparului i se fncredinteazri
sarcina s5 organizeze stupina pentru
polenizarea culturilor entomofile folo-
sind metoda dresajului, V.n., albi-
nele, fac un zbor dirijat. Acest fel
de zbor se bazeaz5 pe fiziologia activi-
t5tii nervoase gi a reflexelor conditi-
onate.
Cind vine timpul roitului, albinele
ies n5valnic prin urdinis, impinzesc
prisaca cu un zumzet puternic, f5-
cind zboruri aprige, repezite, in oco-
luri mari de 30-40 m in jurul stupu-
lui, iar cind apare matca se aciuiazg
la umbra unui pom, agezate Pn cior-
chine. Este zborul roiatei, precedat de
zborul cercetagelor care, atunci cind
grisesc un loc bun, Pi dau tlrcoale, il
preg5tesc gi zboarg apoi spre stup,
memorizfndu-gi puncte de reper ca s5
conduc5 viitorul roi spre locul noii
ZBUR~TOARE, rogcove, rrichitica,
iarba Sf. Ion, Epilobium angus-
tifolium L. sau Chamaenererium angus-
tifolium L. plant5 pereng vivace din
familia Oenotheraceae, are r5d5cini cu
rizomi, tulpina haltiide0,60-1,25 m,
fi r5 peri, uneori de culoare rogieti-
c5. Frunzele s h t asem5n5toare cu
cele ale salciei, pe partea lor interi-
oar5 putin cenugii; unele plante au
dosul frunzelor verde-albgstrui. Flo-
rile stnt rogii-purpurii, hgirate ping
la vfrf gi inflorind pe rind; fiecare
floricicg dureazi 2 zile, iar fnfloritul
tine 35-40 zile; pe aceeaqi tulpin5 se
g5sesc muguri, flori gi seminte aproape
de maturitate.
D6 mult nectar, ht r e 12-15 mg
de floare, care are o concentratiemedie
Zrneur
in zahgr de 44%. Produce 500-600 kg
miere la ha, dar productia este foarte
nesigurri, c5ci adeseori planta suferg
de atacul unor musculite care-gi de-
pun ougle in potirul florilor, iar lar-
vele lor nelinigtesc at i t de mult albi-
nele la culesul nectarului incit re-
nun!% sg-1 mai adune.
Mierea de zburgtoare este de culoare
deschisg, foarte gustoasl g i cristali-
zeazri repede.
ZMEURUL, rug de munte, zme-
urar, Rubus idaeus L. - arbust din
familia Rosaceae, cu tulpini inalte de
1-2 m care se arcuiesc la vPrf, avind
ghimpi drepti; frunzele sint alterne,
dintate, tripartite, penate, priroase
dedesubt, cu flori panicule in cinci
petale ce stau cu fata in jos ferite de
apa ploilor. Are un nectar abundent,
9,75 mg, cu o concentratie de 63%
zah5r. Productia la hectar este fn ju-
rul a 50-100 kg miere sau chiar mai
mult, care este constant&. Este cea
mai sigur5 plant5 nectariferg, care nu
d5 grey. Chd slnt conditii favorabile
de zbor pentru albine, exist5 gi cules.
Este deci o plant5 perfect aclimati-
zat5 conditiilor aspre de la munte. Nu-
mai in anii cu zile prea reci gi plo-
ioase, a.lbinele nu pot s3 culeagg,
degi Florile au nectar. Media obtinuti
de stupwii dins regiunile de munte de
la zmeur este de 20 kg de stup. Albi-
nele culeg de la zmeur gt mult polen.
Dat fiind c5 el urmeazh l a Ml mi t du-
pa salcim, se poate organ~ixa.mstup5-
rit pastoral rentabil de la aces& dou5
resurse de nectar, f5chd la poalele
muntelui culesul de la salclm gi ur-
c h d apoi la arneurig. Durata produc-
$iei de neotar la zmeur este de 15 zile,
dup3 cam, stuparul urcind skpi na qi
mai sus pe munte, la clteva sute de
metri altitudine, poate prinde gi c,u-
lesul a1 doilea de la zmeurii.
Zmeurul, In plantatiile din jurul
oraigului Bucuregti, nu are aceeasi
productie nectariferg. Totugi albinele
pot sg-gi formeze o rezervii bun5 de
miere, calitativ valoroasl.
Editura Agro-Silvic;, tipirind prezenta lucrare, fncununeazi
activitatea de popularizare a cuno$tinyelor de apiculturi ale auto-
rului Const. L. Hristea, astizi ajuns la o v?rstZ fnaintaG, aproape
trei sferturi de veac. Const. L. Hristea a publicat prima lucrare
?n 1934 $i de atunci, a continuat s i fie un neobosit PndrumZtor a1
apiculturii de la noi, publictnd numeroase lucriri de valoare.
Lucrarea sa de cipetenie ,,StupiritulN (1936) a primit consacrarea
Academiei Romine, iar cu ocazia Congresului International de Api-
culturi de la Paris din 1937, ea a fost distins; cu medalia de aur
$i diploma de onoare.
Savantul rornin, acad. D. Voinov, fn raportul si u la premierea
acestei lucriri, scria : ...,, avem de a face cu o lucrare serioas;i, care
este nu numai rodul unei Pndelungate experienle, dar ~i a1 unui spirit
critic, care +-a Pnchinat Pntreaga via@, cu pasiune, studiului obi-
ceiurilor acestor fiinte interesante. Din felul povestirii diferiteior
clipe din viala stupctlui se simte fndatii omul Pndriigostit de naturii
$i de meseria lui" ...
Dupi treizeci de ani de munci neobositi $i cercetzri proprii la-
borioase, acel a~i autor Prnboglte~te literatura apicoli din Fara noastri
cu o noui lucrare de baz; fn care tehnica modern; se Pmbini armo-
nios cu cerintele actuale ale productiei apicole, ?nu-un limbaj acce-
sibil tuturor.
Avem convingerea c i publicind ,,A.B.C.-ul apicol' aducem un
real serviciu apiculturii romfinesti care Pn ultimele dou; decenii a
luat un a v h t nem&;llt?lnit in alte tiri.