EVALUAREA INTREPRINDERII

-Suport de curs-
1.Introducere
Trecerea la economia de piata reclama adaptarea managementului la noile cerinte
,cunoasterea ,in timp real ,a datelor cu privire la performanta intreprinderii cit si anticiparea unor
evenimente economice viitoare astfel incit decizia manageriala sa poata fi luata in cunostinta de cauza
si ,in acelasi timp,sa elimine posibilitatea declansarii unor riscuri ce pot afecta negativ activitatea
viitoare a firmei.Aceste nevoi stau la baza evaluarii,recunosterii ,prezentarii si analizei performantei
intreprinderii.Realizarea acestor deziderate provoca contabilitatea la noi configuratii informationale si
manageriale.Putem spune ca ,deocamdata,nici Cadrul contabil general IAS nu contine o teorie
contabila pe masura privind evaluarea performantei financiare.Se cunosc mai multe pozitionari si
fundamentari teoretice privind performata intreprinderii si continuind cu legarea acesteia de
rentabilitate,eficacitate,eficienta si alti indicatori folositi in analiza financiara pentru a masura
performanta unei intreprinderi.Acesta performanta este legata ,cum este si firesc,de profit care este
scopul oricarei intreprinzator.
In cele ce urmeaza vom selecta citeva precizari ori ,daca vreti,definitii! a notiunilor de mai sus
cu cvarer vom opera incontinuiare in demersul nostru.
Performanta:
a"Termenul de performanta trebuie sa fie rezervat descrierii evolutiei rezultatelor pe o perioada
considerata destul de indelungata pentru luarea deciziei#
b"Performanta este intotdeauna produsul unei comparatii.A fi performant insemna a realiza ori a
depasi obiectivele propuse#
c"In sens strict, performanta este un efect,un rezultat al actiunii#in sens larg ,se poate considera
ca un rezultat nu este un nimic in sine ,el fiind dependent de mi$loacele sale.Performanta este
ansamblul etapelor logic elementare ale actiunii,ale intentiei rezultatului efectiv.Performanta este
subiectiva pentru ca este produsul operatiei,prin natura subiectiva,care consta i a apropia o realitate de
o dorinta.
Iata doar citeva din posibilele definitii ale performantei.
%in definitiile de mai sus decurg urmatoarele consecinte&continutul concret al perrformantei
este dependent de fi'area obiectivelor#nu e'ista performanta in absolut ,independenta de obiectivele
sale#ceea ce este performant intr(o situatie data ,caracterizata prin anumite obiective,poate sa nu fie
intr(o alta situatie,caracterizata prin alte obiective#este performant cel care isi atinge obiectivele.
Intreprinderea peerformanta este acea intreprindere care creeaza valoare pentru
actionari,satisface clientii,care tine cont de opinia salariatilor sai si care reaspecta mediul natural.

Profesorul ).Ristea considera ca performantei putem sa(i
asociem cele trei notiuni&eficienta ,economicitate si eficacitate.
%eci&
Performanta = Efcenta ! Economctate ! Efcactate
*cuatia celor trei * +uri ,dupa Prof.).Ristea poate fi reprezentata astfel&

Adevarata performanta se poate obtine prin imbinarea celor trei *(uri numai in cazul cind
aceasta performabta se mentine pe termen lung.*ste motivul pentru care am corelat,mai sus,notiunea de
eficacitate cu cea privind realizarea obiectivelor strategice.
Rezultatul contabil este o e'presie a performantei intreprinderii.
Aici trebuie sa mai facem o precizare si anume ca&performanta nu se refera numai la un
e'ercitiu financiar ,ci priveste evolutia in timp indelungat a intreprinderii sau pe o perioada asupra
careia se pot realiza previziuni.
Performanta
Crearea de valoare
pentru actionari
Protectia
mediului
Satisfacere
a clientului
,pinia salariatilor
,biective
strategice
*ficacitate
Resurse
)i$loace Rezultate
*conomicitate
*ficienta
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu a$utorul
diversilor indicatori iar indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de
bilant.*lementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in
functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evaluarii se ve-iculeaza cel
putin trei forme de bilant,respectiv&
(bilantul contabil#
(bilantul economic #
(bilantul functional.
.%upa normele C*CCAR mai e'ista si a I/ +a forma +bilantul financiar".
,biectivul evaluarii este determinat de necesitatea luarii deciziilor,fie ca sunt decizii de
investitii,de e'ploatare ori financiare.
0. E"a#uarea$ recunoasterea s masurarea performante fnancare a ntreprnder.
%#asfcare s forma#&are nformatona#a
0.1. *lementele situatiilor financiare
2n set complet de situatii financiare trebuie sa cuprinda bilantul, contul de profit si pierdere,
situatia rezultatului global si3sau situatia modificarilor capitalului propriu, tabloul de trezorerie si notele
e'plicative. In cele ce urmeaza vom incerca sa realizam o distributie corecta a elementelor cuprinse in
situatiile financiare, asa cum sunt ele definite de Cadrul general lAS, Cadrul general american si
Cadrul general britanic.
ilantul este o componenta a situatiilor financiare care evidentiaza pozitia financiara a unei
intreprinderi prin intermediul elementelor componente& active, datorii si capitaluri proprii.
Activul este o resursa controlata de intreprindere ca urmare a unor evenimente trecute si din care
se prevede ca se vor obtine beneficii economice viitoare .Cadrul general IAS". Activele sunt drepturi
sau alte mi$loace susceptibile sa genereze beneficii economice care sunt sub controlul fntreprinderii si
care rezulta din operatii sau evenimente survenite in trecut .Cadrul general britanic". Activele
reprezinta avanta$e economice viitoare probabile, obtinute sau controlate de o intreprindere ca rezultat
al unei tranzactii sau evenimente trecute .Cadrul general american".
Toate cele trei definitii cuprind aceleasi elemente& resurse, drepturi sau avanta$e controlate de
intreprindere, provenite din evenimente trecute care se vor materializa in ie4iri de beneficii economice
viitoare pentru intreprindere. )ulte active, ca, de e'emplu, instalatiile si ec-ipamentele, au o forma
fizica dar acest lucru nu este esential pentru e'istenta unui activ. Astfel, marci si drepturile de autor
sunt considerate active daca se prevede ca se vor obtine beneficii economice viitoare de pe urma
acestora. 5umeroase active ca, de e'emplu, creantele si proprietatile, sunt asociate cu drepturi legale
inclusiv cu dreptul de proprietate. Acesta nu este esential pentru stabilirea e'istentei unui activ. Astfel,
proprietatile detinute in sistem de leasing si considerate active daca intreprinderea se asteapta sa
controleze beneficii rezultate de pe urma detinerii acestora. Controlul resurselor este parte intre accesul
la resurse si limitarea accesului altora la aceste resurse. Cele doua conditii actioneaza simultan. 6ipsa
uneia conduce la disparitia controlului.
%atoria este o obligatie actuala a intreprinderii provenita din evenimente trecute si a carei
decontare va conduce la o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice .Cadrul general
IAS". %atoriile sunt diminuari probabile de avanta$e economice viitoare, rezultate din obligatii
prezente a unei intreprinderi de a transfera active sau de a presta servicii ,altor intreprinderi ca rezultat
al tranzactiilor sau evenimentelor trecute .Cadrul general britanic". %atoriile sunt obligatii prezente ale
unei entitati beneficii economice ca rezultat al evenimentelor si tranzac.Cadrul general american".
Toate cele trei definitii cuprind aceleasi elemente& obligatii prezente ale intreprinderii, provenite
din evenimente trecute care probabil vor genera beneficii economice dinspre intreprindere. ,bligatiile
intreprinderii trebuie sa fie prezente, si nu viitoare. *le pot fi rezultatul unor contracte si urmarea unei
politici duse de intreprindere care a creat anumite asteptari din partea acesteia. 2n rol important in
recunoasterea datoriilor i1 are probabilitatea , si nu certitudinea iesirii de beneficii economice dinspre
intreprindere . Astfel, din categoria datoriilor fac parte si provizioanele.
Capitalurile proprii proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii dupa deducerea
tuturor datoriilor .Cadrul general IAS". Capitalurile proprii reprezinta suma reziduala calculata prin
deducerea tuturor datoriilor din totalul activelor .Cadrul general britanic". Capitalurile proprii
reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii dupa deducerea datoriilor sale .Cadrul general
american".
%efinitia capitalurilor proprii este aceeasi conform celor trei conceptii&internationala, britanica si
americana.
*lementele proprii contului de profit si pierdere sunt c-eltuielile si veniturile, castigurile si
pierderile. *le sunt definite diferit de cele trei cadre generale.
Potrivit Cadrului general IAS, veniturile sunt cresteri de avanta$e economice in cursul
perioadei contabile sub forma de cresteri de active sau diminuari de datorii, care au ca rezultat cresterea
capitalurilor proprii sub alte forme decit cresterea provenita din contributiile proprietarilor. Conform
conceptiei internationale termenul de venit cuprinde&
( venituri obtinute din activitatile principale ale intreprinderii#
( castiguri obtinute din activitatile au'iliare#
( castiguri obtinute din cresterea valorii economice a activelor.
%oar primele doua elemente din cele enumerate sunt cuprinse in contul de profit si pierdere.
2ltimul element se regaseste in situatia rezultatului global sau in situatia variatiilor capitalului propriu.
Potrivit Cadrului general britanic, castigurile reprezinta cresteri ale capitalului propriu, altele
decat cele privind aporturile din partea proprietarilor. In categoria castigurilor se includ veniturile
rezultate din activitatea curenta a intreprinderii, veniturile rezultate din alte activitati decat cele curente,
cum este cazul castigurilor din cedarea activelor, precum si plusvalorile inregistrate asupra elementelor
de activ. Ca in cazul precedent, doar primele doua elemente sunt cuprinse in contul de profit si pierdere.
2ltimul element se regaseste in situatia rezultatului global si in situatia variatiilor capitalului
propriu.
Potrivit Cadrului general american&
' veniturile sunt cresteri de active sau diminuari de datorii rezultate din activitatile principale ale
intreprinderii#
' castigurile sunt cresteri ale capitalului propriu, altele decit cele generate de venituri sau de
aporturile proprietarilor, fiind rezultate din activitati accesorii sau sc-imbari economice.
/enituri1e si castigurile rezultate din activitati accesorii se regasesc in contul de profit si
pierdere, in timp ce castigurile generate de sc-imbari economice sunt elemente specifice situatiei
rezultatului global. /eniturile apar pe parcursul desfasurarii normale a tranzactiilor intreprinderii, in
timp ce castigurile pot sa apara sau nu pe parcursul desfasurarii normale a tranzactiilor intreprinderii si
includ iesirile de active imobilizate sau castiguri nete realizate din reevaluarea activelor imobilizate. %e
obicei, castigurile sunt evidentiate separat deoarece cunoasterea acestora este utila pentru luarea
deciziilor economice. Castigurile sunt adesea inregistrate la valoarea neta.
Potrivit Cadrului general IAS, c-eltuielile sunt diminuari de avanta$e economice in cursul
perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor active lor sau de cresteri ale
datoriilor, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii sub alte forme decat distribuirile in
beneficiul proprietarilor capitalului. Conform conceptiei intemationale termenul de c-eltuiala cuprinde&
' c-eltuieli obtinute din activitatile principale ale intreprinderii#
' pierderi obtinute din activitatile au'iliare#
' pierderi obtinute din diminuarea valorii economice a activelor.
%oar primele doua elemente din cele enumerate sunt cuprinse in contul de profit si pierdere#
ultimul element se regaseste in situatia rezultatului global sau in situatia variatiilor capitalului propriu.
Potrivit Cadrului general britanic, pierderile reprezinta diminuari ale capitalului propriu, altele
decat cele privind distribuirile catre proprietari.
In categoria pierderilor se includ c-eltuielile rezultate din activitatea curenta, c-eltuielile
rezultate din alte activitati decat cele curente, cum este si cazul pierderilor inregistrate la cedarea
activelor, precum si minus valorile inregistrate asupra elementelor de activ. Ca in cazul precedent, doua
elemente sunt cuprinse in contul de profit si pierdere# ultimul element se regaseste in situatia
rezultatului global si in situatia variatiilor capitalului propriu.
Potrivit Cadrului general american&
( c-eltuielile sunt consumuri de active sau cresteri de datorii rezultate din activitatile principale ale
intreprinderii#
( pierderile sunt diminuari ale capitalului propriu, altele decat cele generate de c-eltuieli sau de
distribuiri catre proprietari, fiind rezultate din activitati accesorii sau sc-imbari economice.
C-eltuielile si pierderile rezultate din activitati accesorii se regasesc in contul de profit si
pierdere, in timp ce pierderile generate de sc-imbari sunt elemente specifice situatiei rezultatului
global.
Cu alte cuvinte, c-eltuielile reprezinta costuri ale bunurilor si serviciilor utilizate in procesul
de obtinere a veniturilor. C-eltuielile au un efect contrar veniturilor& ele diminueaza capitalurile proprii.
%e asemenea, ele determina o scadere a activelor sau o crestere a datoriilor. %upa cum nu toate
incasarile reprezinta venituri, nici toate platile nu reprezinta c-eltuieli.
, plata efectuata pentru reducerea unei datorii nu are drept rezultat recunoasterea unei
c-eltuieli. Cu toate acestea, datoria poate sa provina din efectuarea unei c-eltuieli anterioare, cum ar fi
publicitatea care urmeaza a fi platita ulterior. %e asemenea, mai pot e'ista doua situatii pana cand o
plata sa devina c-eltuiala. 2n e'emplu ar fi c-eltuielile efectuate in avans sau bunurile inregistrate ca
active imobilizate atunci cand sunt receptionate.
2lterior pe masura ce utilitatea lor scade in cursul activitatii, costul lor este trecut pe c-eltuieli. 5u
toate diminuarile capitalurilor proprii se datoreaza c-eltuielilor. Retragerile proprietarilor din
intreprindere sau distribuirea dividendelor diminueaza capitalurile proprii, dar nu sunt considerate
c-eltuieli.Titlul generic de c-eltuieli include nu doar c-eltuielile, ci si pierderile.
Ca si in cazul castigurilor, pierderile sunt evidentiate separat deoarece cunoasterea acestora este
utila pentru luarea deciziilor economice. Pierderile sunt adesea inregistrate la valoarea neta.
2n rol important in recunoasterea veniturilor si c-eltuielilor i1 are principiul conectarii
c-eltuielilor la venituri. Acest principiu cuprinde doi pasi&
( recunoasterea veniturilor in momentul realizarii lor#
( recunoasterea c-eltuielilor prin trei modalitati posibile&
( o asociere a cauzei cu efectul, cum este cazul diferitelor componente care alcatuiesc costul bunurilor
vandute care sunt inregistrate drept c-eltuieli concomitent cu inregistrarea veniturilor din vanzarea
respectivelor bunuri&
( o alocare a a c-eltuielilor, sistematica si rationala atunci cind se prevede obtinerea unor beneficii
economice pe parcursul mai multor e'ercitii financiare, iar corelarea cu veniturile nu se poate efectua
decat in mare sau indirect, asemenea amortizarii imobilizarilor#
( o recunoasterea imediata atunci cand acestea nu produc beneficii econornice viitoare sau cand aceste
beneficii nu au caracteristicile necesare pentru a fi inregistrate ca active in bilant. *ste cazul
c-eltuielilor administrative sau de desfacere, precum si al c-eltuielilor de cercetare.
Situatia rezultatului global cuprinde, alaturi de rezultatul determinat in contul de profit si
pierdere, si castigurile si pierderile recunoscute direct in capitalurile proprii.
7ormulele pentru calculul rezultatului global pe baza elementelor definite de cadrele generale
sunt&
Potr"t %adru#u (enera# IAS)& Rezultatul global 8 /enituri ( C-eltuieli #
Potr"t %adru#u (enera# *rtanc& Rezultatul global 8 Castiguri + Pierderi# Potr"t %adru#u
(enera# amercan&
Rezultatul global 8 /enituri ( C-eltuieli 9 Castiguri ( Pierderi .
In plus, %adru# (enera# amercan defineste rezultatul global ca fiind variatia capitalului propriu al
intreprinderii de(a lungul unui e'ercitiu financiar, care rezulta din tranzactii si evenimente, altele decat
cele cu actionarii.
Cadrul general britanic defineste ca elemente specifice situatiei modificarii capitalului propriu
aporturile si distribuirile catre proprietari, astfel&
Aporturile proprietarilor reprezinta cresteri de capital propriu rezultate din investitiile facute de
proprietari in calitate de actionari.
%istribuirile catre proprietari reprezinta diminuari de capital propriu rezultate din transferurile
facute proprietarilor in calitatea lor de actionari.
Cadrul general american defineste elementele proprii situatiei aporturilor si distribuirilor catre
proprietari astfel&
Aporturile proprietarilor reprezinta cresteri de capital propriu rezultate din aporturile de bunuri
efectuate de persoane fizice sau $uridice cu scopul obtinerii unei participatii in intreprindere sau al
cresterii acestei participatii.
%istributiile in favoarea proprietarilor reprezinta diminuari de capital propriu care rezulta din
distribuirea de active sau de prestari de servicii in favoarea proprietarilor care are ca rezultat
diminuarea intereselor actionarilor in intreprindere.
Cadrul general IAS nu defineste aporturile proprietarilor si distribuirile in favoarea
proprietarilor, acestea fiind concepte simplu de inteles, care nu necesita definitii distincte.
Tabloul de trezorerie arata variatia numerarului si ec-ivalentelor de numerar.
%esi este o situatie distincta si obligatoriu de prezentat in toate cele trei referentiale contabile,
niciunul dintre cadrele generale care au stat la baza discutiilor de mai sus nu defineste notiunea de
trezorerie. Referentialul international a elaborat IAS : (Situatiile flu'urilor de trezorerie, care defineste
flu'urile de trezorerie ca intrari sau iesiri de numerar si ec-ivalente de numerar. 5umerarul cuprinde
disponibilitarile si depozitele la vedere.*c-ivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen
scurt, e'trem de lic-ide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse
unui risc nesemnificativ de sc-imbare a valorii. Intrarile de trezorerie sunt elemente importante in
evaluarea performantei financiare a intreprinderii.
Pentru a arata cum vor influenta aceste elemente performanta financiara a intreprinderii trebuie sa
continuam abordarea temei prin prisma bazelor de evaluare.
+.+. )a&e#e de e"a#uare
Cadrul general IAS prevede urmatoarele baze de evaluare& costu# storc, costu# curent,
"a#oarea rea#&a*#a ,de decontare- si "a#oarea actua#&ata. Ar trebui adaugata si valoarea $usta
deoarece aceasta baza de evaluare, c-iar daca nu este prevazuta e'pres de cadrul general, este des
folosita de I7RS ca baza pentru evaluarea multor active si datorii.
+.+.1. %ostu# storc
Costul istoric este costul de origine evaluat, masurat si inregistrat la intrarea active lor si crearea
datoriilor .In cazul activelor, costul istoric delimiteaza suma in numerar platita 3 de platit in momentul
cumpararii sau productiei pentru a dobandi de bunavoie si in cunostinta de cauza un bun economic. In
cazul datoriilor, costul istoric reprezinta valoarea ec-ivalentelor obtinute in sc-imbul obligatiei sau, in
anumite impre$urari .de e'emplu, in cazul impozitului pe profit", valoarea care se asteapta sa fie platita
in numerar sau in ec-ivalente de numerar pentru a stinge datoriile, in cursul normal al afacerilor.
Costul istoric este consecinta a doua principii fundamentale& principiul nominalismului
monetar si principiul prudentei.
Prncpu# nomna#smu#u monetar ignora fluctuatiile de valoare ale etalonului monetar si
solicita evaluarea bunurilor ac-izitionate cu titlu oneros la cost de ac-izitie, a bunurilor obtinute din
productie proprie, la cost de productie, a creantelor si a datoriilor, la valoarea nominala, si nu la
valoarea actuala.
Potrivit reglementarilor romanesti, toate activele sunt recunoscute initial la costul istoric,
e'ceptand activele aduse ca aport, evaluate la valoarea de aport, si activele obtinute cu titlu gratuit,
evaluate la valoarea $usta.
Consideram ca si valoarea de aport, deoarece este stabilita in urma evaluarii la data aportului,
poate fi considerata o valoare $usta. %aca putem vorbi despre obiectivitatea costului de ac-izitie si, cu o
mica rezerva, despre cea a costului de productie, ce ne facem cu valoarea de aport si cu valoarea $usta,
care sunt stabilite in functie de conditiile actuale, deci au caracter subiectiv;
Conform I7RS, toate activele si datoriile sunt evaluate la recunoasterea initiala la costul
istoric, cu e'ceptia&
< instrumentelor financiare care sunt evaluate la valoarea $usta plus, in cazul unui activ financiar sau al
unei datorii financiare care nu este la valoarea $usta prin contul de profit si pierdere, costuri1e
tranzactiei care sunt direct atribuibile ac-izitiei sau emiterii activului financiar sau datoriei financiare#
< activelor recunoscute ca urmare a unui contract de leasing financiar, care sunt evaluate la minimul
dintre valoarea $usta si valoarea actualizata a platilor minime de leasing#
< activelor biologice si productiei agricole, care sunt evaluate la valoarea $usta minus costurile estimate
la punctele de vanzare.
Conform reglementarilor romanesti, ulterior recunoasterii initiale, toate activele sunt
evaluate la costul istoric, cu e'ceptia&
(imobilizarilor corporale pentru care se alege modelul reevaluarii#
(instrumentelor financiare in situatiile consolidate, care pot fi evaluate la valoarea $usta, daca se alege
aceasta baza de evaluare.
Conform ,)7P nr. 1.:=030>>=, valoarea $usta nu se aplica la evaluarea instrumentelor
financiare nederivate detinute pana la scadenta, a imprumuturilor si a creantelor generate de entitate si
nedetinute in scopul tranzactionarii, intereselor in filiale, intreprinderi asociate si asocieri in
participatie, instrumentelor de capital emise de societate, contractelor cu plata contingenta intr(o
combinare de intreprinderi, precum si altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si
care, in concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit fata de alte instrumente
financiare.
*valuarea la valoarea $usta se aplica numai datoriilor care sunt detinute ca parte a unui
portofoliu de tranzactionare sau instrumentelor financiare derivate#
( investitiilor financiare pe termen scurt cotate la bursa care se evalueaza la valoarea $usta de la
sfarsitul e'ercitiului financiar, in acest sens ,)7P nr. 1.:=030>>= precizand& /alorile mobiliare pe
tennen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din
ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate, la costul istoric mai putin eventualele a$ustari
pentru pierderea de valoare. /alorile mobiliare pe termen lung se evalueaza la costul istoric mai putin
eventualele a$ustari pentru pierderea de valoare.
Conform I7RS, ulterior recunoasterii initiale se poate folosi costul istoric la evaluarea
urmatoarelor elemente&
( activele de e'plorare si evaluare, daca nu se alege modelul reevaluarii#
( stocurile, in situatia in care costul este mai mic decat valoarea realizabila neta#
( imobilizarile corpora1e si necorporale evaluate la cost#
( investitiile in instrumente de capital propriu care nu au un pret cotat pe o piata activa si a caror
valoare $usta nu poate fi evaluata credibil, plus instrumentele derivate asociate acestora#
( investitiile imobiliare, daca nu se alege modelul evaluarii la valoarea $usta.
Creantele si imprumuturile emise de intreprindere, precum si investitiile pastrate pana la
scadenta se evalueaza la recunoasterea ulterioara, conform IAS ?@, la costul amortizat. Costul amortizat
este ca1culat folosind metoda dobanzii efective. Rata efectiva a dobanzii este rata care actualizeaza
flu'urile de trezorerie generate de instrumentul financiar la valoarea recunoscuta in momentul
recunoasterii initiale. Calculul include toate c-eltuielile accesorii antrenate de instrumentul financiar in
cauza. Pentru a e'emplifica evaluarea la cost amortizat prezentam e'emplul unui activ financiar pastrat
pana la scadenta& obligatiunile.
Costul istoric reflecta corect valoarea elementelor la momentul recunoasterii lor inifiale, fiind
o valoare $usta la data respectiva. %ar odata cu trecerea timpului el ia o alura foarte istorica daca
elementul avut in vedere continua sa apara in bilant. Parametrii economici, atit cei generali .puterea de
cumparare, rata dobanzii", cat si cei specifici .profitabilitatea firmei", care(l incon$oara nu inceteaza sa
evolueze. Astfel, in cazul unei e'istente perene in conturi, costul istoric al unui element nu mai poate
reda, dupa o anumita perioada, imaginea fidela a valorii pe care ar trebui sa o reflecte. inetnteles,
e'ista o serie de corectii ale sumelor istorice precum reevaluarea, contabilitatea inde'ata la inflatie, insa
acestea sunt insuficiente pentru redarea unei imagini fulele.
Costul istoric este orientat spre trecut, insa spre deosebire de celelalte baze de evaluare prezinta
un mare avanta$& este clar definit si verificabil#odata stabilit, el ramane fi' atata timp cat bunul se afla
in posesia intreprinderii. Atunci care este marele dezavanta$ care face din costul istoric o valoare
desueta; Raspunsul este inflatia. In conditii de inflatie informatiile furnizate prin respectarea costului
istoric nu mai au valoare. C-iar IAS 1 precizeaza& situatiile financiare bazate pe modelul costului
istoric sunt utile doar daca sunt e'primate in raport cu unitatea de masura curenta la data bilantului.
+.+.+. %ostu# curent
Costul curent reprezinta valoarea in numerar sau ec-ivalente de numerar care ar trebui platita
daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi ac-izitionat la momentul curent# valoarea neactualizata in
numerar sau ec-ivalente de numerar necesara pentru a deconta o obligatie la momentul curent.
Costul curent este folosit doar in evaluarea provizioanelor atat potrivit reglementarilor nationale,
cat si celor internationale. IAS ?: precizeaza ca provizioanele sunt recunoscute pentru cea mai buna
estimare necesara stingerii obligatiei curente la data bilantului.
In cazul activelor, costul curent se calculeaza de maniera urmatoare&
Se cauta valoarea unui activ nou ec-ivalent. %in aceasta valoare se scade amortizarea
corespunzatoare duratei de viata utila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se inlocui,
si se obtine costul curent. Costul curent poate fi insa analizat din mai multe puncte de vedere. Pentru
activele obtinute de intreprindere din productie proprie, costul curent poate fi reprezentat de costul de
reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau ec-ivalent cu cel vizat a fi
inlocuit. Pentru activele care pot fi ac-izitionate, costul curent reprezinta suma de numerar platita in
prezent pentru a ac-izitiona un activ identic sau ec-ivalent. Pentru imobilizarile corporale cu durata de
viata consumata, costul curent poate fi reprezentat de suma de numerar platita pentru ac-izitionarea
unui activ identic sau ec-ivalent pe piata second(-and. 2rmatorul e'emplu prezinta modul de calcul al
costului curent pomind de la metoda prezentata mai sus& se determina costul curent pentru un activ in
stare noua, iar apoi se deduce amortizarea corespunzatoare.
Societatea Alfa ac-izitioneaza la inceputul e'ercitiului financiar 5 un utila$ la costul de ac-izitie de
?.ooo u.m. %urata utila de viata este de = ani, metoda de amortizare este cea liniara, iar valoarea
reziduala estimata este nula. Costul curent al unui activ in stare noua cunoaste urmatoarea evolutie pe
durata de viata utila a activului&
?1.10.5........ ...A.ooo
?1.10.59l ........A.ooo
?1.10.590..... .:.ooo
?1.10.59?.. ...@.ooo
?1.10.59B... 1o.ooo
Amortizarea anuala se va determina pe baza costului curent de la sfarsitul e'ercitiului financiar.
%eoarece amortizarea cumulata la sfarsitul duratei de viata trebuie sa fie egala cu valoarea activului la
costul curent de la ?1.10.5 9B, pe durata de viata a activului apare o amortizare restanta, pentru care
e'ista trei tratamente contabile&
1" inregistrarea in c-eltuielile perioadei#
0" inregistrarea in rezultatul reportat#
?" a$ustarea castigurilor si pierderilor nerealizate.
Tabloul de amortizare a utila$ului, cu reflectarea amortizarii restante, este urmatorul&
?1.10.5 ?1.10.59l ?1.10.590 ?1.10.59? ?1.10.59B
Cost curent A.ooo A.ooo :.ooo @.ooo 1o.ooo
Amortizarea
anuala
pe baza
costului curent 1.0oo 1.0oo 1.Boo 1.Coo 0.ooo
Amortizarea
restanta ( ( Boo 1.0oo Coo
Amortizarea
cumulata 1.0oo 0.Boo B.0oo :.0oo 1o.ooo
0 ' 1.Boo ( 0.Boo 8 Boo u.m.
? ' 1.Coo ( B.0oo 8 1.0oo u.m.
B ' 0.ooo (:.0oo 8 Coo u.m.
+.+... Va#oarea actua#&ata
/aloarea actualizata reprezinta valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar care
urmeaza safie generate in derularea normala a activitafii intreprinderii# valoarea actualizata a viitoarelor
iesiri nete de numerar care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal
al afacerilor.
/aloarea actualizata este orientata spre viitor, fiind calculata pe baza flu'urilor nete de numerar
aferente intervalului prezent ( viitor.
*'ista o serie de intrebari privind modul de calcul al valorii actualizate,la unele dintre ele
negasindu(se inca raspunsul. Pentru ce active se determina valoarea actualizata;
/aloarea de actualizare se poate determina in special pentru activele imobilizate utilizate in
procesul de productie, deoarece acestea sunt cele care creeaza valoare pentru intreprindere si genereaza
flu'uri viitoare de numerar.
6a ce nivel de detaliu trebuie sa se efectueze acest calcul .trebuie sa se procedeze la un calcul
individual pentru fiecare activ in parte sau asa se faca anumite regrupari";
Pentru ce durata previzionala trebuie stbilit calculul; /aloarea de actualizare trebuie sa se determine
pentru fiecare activ in parte si pentru o durata previzionala egala cu durata de utilizare a bunului.
Cum se determina flu'urile de numerar; Trebuie sa intervina notiunea de impozit asupra acestor
flu'uri; 7lu'urile viitoare de numerar se detemina ca diferenta intre veniturile incasate si de incasat si
c-eltuielile platite si de platit generate de activitatea de e'ploatare. *stimarile flu'urilor viitoarer de
numerar nu includ& intrarile sau iesirile de numerar din activitatile financiare incasarile sau platile
aferente impozitului pe profit.
Care este rata de retinut in caz de actualizare; Rata de actualizare trebuie sa fie rata unei ta'e
anticipate care reflecta impunerile curente pe piata ale valorii in timp a banilor si riscurile specifice
activului. Intreprinderea poate retine urmatoarele rate de actualizare& media ponderata a cost
capitalului, rata implicita in tranzactiile curente pe piata pentru active similare. *stimarea flu'urilor
viitoare de numerar si rata de actualizare sunt influentate de cresterile de pret. %aca rata de actualizare
include efectul cresterilor de pret corespunzatoare inflatiei generale, flu'urile viitoare de numerar sunt
estimate in termeni nominali. %aca rata de actualizare include efectul cresterilor de pret
corespunzatoare inflatiei generale, flu'urile viitoare de numerar sunt estimate in termeni reali.
Pentru determinarea valorii actualizate a unui activ sunt necesare urmatoarele elemente&
< perioada de timp pentru care activul genereaza flu'uri de numerar#
< flu'urile nete de numerar asteptate a fi obtinute din utilizarea activului pe durata de viata utila si din
vanzarea activului la sfirsitul duratei de viata utila#
< rata de actualizare.
+.+./. Va#oarea 0usta
5iciun concept contabil nu este in prezent mai dezbatut decat valoarea $usta, care este o consecinta a
principiului true and fair vieD. Insa termenul este tradus diferit in diverse limbi& $ust .$uste" in franceza,
real .reeele" in olandeza, rezonabil .razonable" in spaniola, valoare actuala atribuibila .beizulegender
zeitDert" In germana, fair value fara nicio traducere in italiana. 5imeni nu a tradus valoarea $usta ca
valoare fidela, ceea ce este bine.
/aloarea $usta nu este definita nici de Cadrul general IAS, nici de cel american. Insa valoarea
$usta este definita de IAS astfel& suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie,
de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretu1 este
determinat obiectiv. *ste vorba, deci, de o estimare, si nu de o constatare ca in cazul valorii de piata.
/aloarea $usta cuprinde valoarea de piata si tinde sa acopere toate valorile izvorate din estimarile
bazate pe calcule economice.
/ec-iul standard IAS ?0 precizeaza ca atunci cand activitatea pietei este slaba, cand volumul
tranzactiilor este slab in raport cu numarul instrumentelor financiare de negociat, cursurile pietei nu pot
reflecta valoarea $usta a instrumentului. In aceste cazuri, cand cursul pe o piata nu este disponibil, pot fi
adesea utilizate te-nici de estimare pentru a determina valoarea $usta cu o fiabilitate suficienta pentru a
satisface e'igentele acestei norme.
Aceeasi norma precizeaza ca atunci cand un instrument nu este negociat pe o piata organizata, nu
este oportun pentru intreprindere sa se determim si sa se publice o singura suma care sa reprezinte o
estimare a valori $uste. Ar fi mult mai utila publicarea unui interval de valori in care valoarea $usta a
instrumentului financiar sa poata in mod rezonabil sa se gaseasca. Aceasta ultima precizare nu se mai
regaseste in IAS ?@, recunoscind prin aceasta lipsa de fiabilitate a valorii $uste in absenta unei piete
organizate.
Rezulta ca fiabilitatea si, prin urmare, pertinenta valorii $uste sunt legate de caracterul activ al
pietelor pe care instrumentele financiare trebuie evaluate. IAS ?@ urmareste sa trateze in cadrul
aceleiasi norme instrumente diferite din punct de vedere al naturii lor econornice, al formei lor $uridice
si al utilizarii lor, precum creantele, imprumuturile, produsele derivate& sDaps, options, futures,
forDards. %e asemenea, standardul amintit mai sus vizeaza operatii realizate atat de intreprinderile
industriale si comerciale, cat si de institutiile de credit si de asigurare, ale caror obiective si finalitati nu
pot fi comparate. 5ormalizatorul se gaseste astfel confruntat cu situatii eterogene, in conte'te
economice si financiare atit de diferite, astfel incat aceste standarde nu pot contribui in mod favorabil la
adoptarea unor solutii coerente si compatibile cu finalitatea tranzactiilor.
Conceptul de valoare $usta se opune principiului prudentei si evaluarii la costul istoric.
Avanta$ele si calitatile valorii $uste pot fi sintetizate astfel&
( caracterul predictiv& valoarea $usta reprezinta cea mai buna baza de previziune a flu'urilor
financiare viitoare#
( comparabilitatea& valoarea $usta reflecta valoarea actualizata a tuturor instrumentelor, indiferent de
natura lor#
( coerenta& valoarea $usta este adaptata gestiunii active a riscurilor financiare#
( comple'itatea redusa& un model de evaluare unic este mai simplu decat un model care permite
aplicarea diferitelor metode de costuri si de valoare#
( neutralitatea& valoarea $usta este independenta de intentia si de calitatea partilor, de data de origine
a operatiilor, de natura instrumentelor.
*'ista mai multe modele privind evaluarea la valoarea $usta&
1" *valuarea la valoarea $usta doar a anumitor instrumente financiare#
0" *valuarea tuturor instrumentelor financiare la valoarea $usta#
?" *valuarea la valoarea $usta a anumitor elemente din situatiile financiare#
B" *valuarea tuturor elementelor de activ, de datorii si de capitaluri proprii la valoarea $usta.
..RE%12ANDARI %E%%AR-EV
RE%12ANDAREA NR.133 4%E%%AR-EV pr"nd metodo#o(a standard de e"a#uare
economca s fnancara a ntreprnder
I.1*ect"
,biectivul recomandarii il constituie prezentarea cadrului general privind metodologia standard de
evaluare economica si financiara a entitatilor economice ( active si intreprinderi# toate recomandari1e
specifice si standardele emise de Corpul *'pertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania in
domeniul evaluarii economice si financiare trebuie intelese in conte'tul cadrului general din prezenta
recomandare.
Sarcina deriva din prevederile art. 1@ lit. e din ,rdonanta Euvernului nr. A=31@@B, aprobata prin
6egea nr. B031@@=, cu modificarile si comp1etarile ulterioare, privind atributiile Corpului *'pertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pe linia elaborarii standardelor de evaluare a
bunurilor, activelor si intreprinderilor.
II. %amp de ap#care
Prezenta recomandare se adreseaza membrilor C*CCAR, persoane fizice si $uridice, pentru
realizarea lucrarilor de evaluare efectuate in scopul vanzarii de intreprinderi si a actiunilor societatilor
comerciale, pentru ma$orari de capital, divizari, fuziuni si asocieri.
*valuarile pentru despagubiri sau in scopuri fiscale nu fac obiectul prezentei recomandari# unele
din principiile generale pot fi insa avute in vedere, daca nu e'ista norme specifice.
III. Defnt
In prezenta recomandare, termenii de mai $os au urmatorul sens&
Act"u# net conta*# ( se determina ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor
.imprumuturi, datorii catre furnizori si creditori si alte datorii".
Actua#&area ( este metoda prin care se asigura comparabilitatea unor parametri economici si
indicatori financiari care se obtin in perioade diferite de timp. Se realizeaza si se e'prima prin doua
te-nici speciale, dupa cum este luat in calcul factorul timp& te-nici de capitalizare sau de fructificare,
dind factorul timp se ia in calcul din directia trecut ( prezent ( viitor si te-nici de actualizare propriu(
zisa, cand factorul timp se ia in calcul din directia vii tor ( prezent ( trecut.
)#antu# conta*# ( este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul
unitatii patrimoniale, precum si rezultatele financiare ale perioadei pentru care se intocmeste, potrivit
legii.
*'emplu bilant contabil&
ACTI/ PASI/
Imobilizari B@.0A@
Stocuri ?.=?@
Creante A>.:=@
%isponibilitati 11.1@1
Capital social 10.:==
Rezerve =.:=:
Profit =.CB@
%T6 B>.:=?
7urnizori 9 creditori =@.ABB
Total 10B.:=C Total 10B.:=C
)#antu# functona# ( este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a
principalelor functii ale intreprinderii&
functiile de investitii, de e'ploatare si de trezorerie (in activ si functia de finantare (in pasiv.
Sc-ematic, bilantul functional se prezinta astfel&
ACTI/ PASI/ functia de finantare
functia Imobilizari 7onduri proprii de origine e'terna
de investitii brute .capital, subventii pentru investitii",
fonduri proprii de origine interna
.rezerve, amortismente,
provizioane ".
functia de 5evoia %atorii financiare
e'ploatare de fond de rulment
57R .imprumuturi pe termene
medii, scurte,lungi"
functia
de trezorerie %isponibilitati
unde necesarul de fond de rulment total .global" se ca1culeaza pe baza relatiei&
57RT .E" 8 necesarul de fond de rulment de e'ploatare 9 necesarul de fond de rulment in afara
e'ploatarii,
unde&
Necesaru# de fond de ru#ment de e5p#oatare 8 activ circulant de e'ploatare .stocuri 9 creante
9 avansuri 9 c-eltuieli in avans legate de e'ploatare" ( datorii de e'ploatare Favansuri primite 9 datorii
furnizori 9 datorii fiscale .in afara impozitului pe profit" 9 venituri in avans legate de e'ploatareG#
Necesaru# de fond de ru#ment n afara e5p#oatar 8 activul circulant in afara e'ploatarii
.titluri de plasament 9 debitori diversi 9 c-eltuieli in avans in afara e'ploatarii" ( datorii in afara
e'ploatarii .creditori diversi, inclusiv datorii din imobilizari 9 venituri in avans in afara e'ploatarii 9
impozitul pe profit".
*'emplu bilant functional&
AC/TI/ PASI/
7unctia
de
investitii
Activ imobilizat B@.0A@
Capitaluri
proprii 0B.?A1
7unctia
de finantare 7unctia de
e'ploatare
Stocuri 9 Creante +
,blig.nefinanciare
.furnizori 9 creditori" B.A=B
7unctia de
trezorerie
/alori mobiliare
de plasament 9
%isponibilitati 11.1@1
%atorii
7inanciare B>.:=?
)#antu# fnancar - este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a
celor trei mari mase financiare ale intreprinderii&
( fondul de rulment net global #
( necesarul de fond de rulment #
( trezoreria intreprinderii.
Sc-ematic, bilantul financiar se prezinta astfel&
Activ Pasiv
I. Activ imobilizat I/. Capitaluri permanente
II. Stocuri 9 Creante /. %atorii nefinanciare
III. %isponibilitati si alte valori /I. %atorii financiare pe termen
mobiliare de plasament scurt
7R 8 I/( I
T 8 III( /I
57R 8II + /
*'emplu bilant financiar&
I I/
Activ imobilizat
B@.0A@
Capitaluri permanente
A=.11B
II
Stocuri si creante
AB.0@C
/
%atorii de e'ploatare
si inafara e'ploatarii
=@.ABB
III
%isponibilitati
11.1@1
/I
%atorii financiare curente
>
)#antu# economc - este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o intreprindere#el
prezinta patrimoniul, rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de e'igentele pietei,
pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.
E5emp#u de trecere de #a *#antu# conta*# #a *#antu# economc:
ilant contabil&
ACTI/ PASI/
Act"e mo*#&ate-tota#
Act"e crcu#ante - tota#
Stocuri
Clienti
Alte creante
%isponibil
C-eltuieli in avans
/.616
++.371
1.0C=
0>.?0A
?AB
==
B1
Dator-tota#
Imprumuturi pe termen lung
7urnizori
Alte datorii
Credite pe termen scurt
%apta#ur propr-tota#
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Profit
++.787
1.0??
:.?>A
1>.=B>
1.A1=
/.1.+
=>>
1CC
0.?0:
1.11:
Tota# act" +9.66: Tota# pas" +9.66:
A%TIV NET %1NTA)IL= A%TIV ; DAT1RII = +9.66: ; ++.787 = /.1.+
ilant economic&
7oaia de lucru&
( cori$area valorilor contabile
( document utilizat8 bilantul contabil
( scop&elaborarea bilantului economic
( lucrari efectuate&
ACTI/ *lemente patrimoniale&
( necesare e'ploatarii#
( nenecesare e'ploatarii.
I),I6IHARI
/aloare de inlocuire neta :.A@A
5ecorporale
(c-elt.de cercetare 11@
Corporale
(-ala neutilizata complet amortizata .nr.inv" >
( neutilizate........nr.inv. ' si I 1.?>>
/aloare de inlocuire neta :.A@A
)inus nenecesare 1.?>>
/aloare cori$ata neta A.0::
)inus valoare contabila neta B.C1C
%iferente evaluare 1.B=@

ST,C2RI
/aloare de inlocuire neta 1.?>>
(depreciere reversibila (0>=
-greu vandabile ( =C>
/aloarea cori$ata neta8 1.?>> + 0>= + =C> 8 =1=
/aloare contabila neta 1.0C=
%iferente evaluare ( ::>
C6I*5TI
/aloare actuala neta 0>.?0A
Clienti incerti ( C=>
/aloare cori$ata neta 8 0>.?0A + C=> 8 1@.B:A
A6T* CR*A5T* SI CJ*6T2I*6I I5 A/A5S 8 ?AB 9 B1 8 B>= care se elimina#
PASIV
%AT,RII
72R5IH,RI
/aloare contabila :.?>A
Penalizari C>>
/aloare cori$ata 8 :.?>A 9 C>> 8 C.1>A rezula diferenta de evaluare 633.
A6T* %AT,RII
/aloare contabila 1>.=B>
%obinzi si penalizari 1.>A>
/aloare cori$ata8 1>.=B> 9 1.>A> 8 11.A>>
%iferente din evaluare 8 1.>A>
%omponenta dferente#or dn e"a#uare
Imobilizari 9 1.B=@
Stocuri ( ::>
Clienti (C=>
Alte creante nenecesare e'ploatarii ( B>=
Total ( =AA
Afectarea profitului
/aloarea contabila 1.11:
/aloarea contabila
minus penalizari latente8 C>> 9 1.>A> ( 1.CA>
/aloare cori$ata ( :B?
2etode de determnare a Act"u#u net cor0at
Va#oarea matematca = Act"u# tota# = +9..+. conform bilant economic.
/aloarea intrinseca a Act"u#u net cor0at,AN%- 8 1.:>A care se mai numeste
"a#oare patrmona#a propru-&sa sau stuate neta patrmona#a.
Act"u# net cor0at se determna prn:
2ET1DA SU)STRA%TIVA:
Valoarea matematica = 26.323
Minus datoriile = -24.617
ANC 1.706
2ET1DA ADITIVA
Capitalurile contabile proprii = 4.132
i a soldurilor in!luientelor e"aluarii#
Minus pro!itul-trans!ormat
in pierdere = - 1.117
$lus pierderea = - 743
$lus di!.ne%ati"a de e"aluare = - &66
AN% = 1.739
ilantul economic
ACTI/ PASI/
Act"e mo*#&ate 9.+77 Dator -tota# +/.917
Act"e crcu#ante ;tota#
Stocuri
Clienti
%isponibil
+3.3/9
=1=
1@.B:A
==
%T6
7urnizori
Alte datorii
Alte obligatii
Credite pe termen scurt
1.0??
C.1>A
11.A>>
1.A1=
0.>A?
%apta#ur propr-tota#
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Profit
%iferente evaluare
1.739
=>>
1CC
0.?0:
(:B?
(=AA
Total activ 0A.?0? Total pasiv 0A.?0?
Dn *#antu# economc AN% = Tota# Act" - Dator
%apta#ur#e propr - reprezinta capitalul social, alte fonduri proprii, rezerve legale si statutare,
provizioane cu caracter de rezerva, profituri nerepartizate.
%apta#ur#e permanente - reprezinta capitalurile proprii plus obligatiile financiare pe termen
lung.
%as<-f#o= ( flu' de lic-iditati.
7lu'ul anual de lic-iditati nete, folosit in evaluarea unei intreprinderi, se obtine de regula prin
metoda indirecta, respectiv prin insumarea profitului net cu amortizarile si provizioanele pentru riscuri
si c-eltuieli si scaderea variatiei necesarului de fond de rulment si a fondurilor necesare pentru
investitiile de mentinere .nu de dezvoltare".
>ood=## ( parte din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
e'ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere# se obtine prin capitalizarea
profitului obtinut de intreprindere peste pragul sau de rentabilitate.
Intreprnderea ( este o entitate economica ce presupune desfasurarea unei activitati social(
economice, in scopul obtinerii unor avanta$e& active economice .sectii, magazine etc.", societati
comerciale, regii autonome.
1*#(at#e nefnancare ( sunt datorii nepurtatoare de dobanzi, de regula nebancare.
1*#(at#e fnancare ( sunt datorii purtatoare de dobanzi, de regula bancare.
Va#oarea de ac<&te .de origine sau istorica" ( reprezinta totalitatea costurilor necesare
pentru ac-izitionarea si punerea bunului sau a activului in stare de utilizare, de folosire.
Va#oarea curenta ( se obtine cori$and valoarea istorica cu inflatia care a avut loc de la data
ac-izitiei si cu coeficientul de invec-ire .uzura fizica, uzura morala si uzura functionala".
Va#oarea de ut#&are .de folosinta, de inlocuire" ( reprezinta totalitatea costurilor necesare
pentru dobandirea unui bun susceptibil de a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare,
avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus
reevaluarii.
Va#oarea de pata ( reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi sc-imbata la
data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, -otarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de
cauza, prudent si fara constrangeri, intr(o tranzactie ec-ilibrata, dupa un marKeting adecvat.
Va#oarea re&dua#a ( reprezinta suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in
sc-imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare
prevazute.
Va#oarea recupera*#a ( reprezinta suma pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina din
folosirea viitoare a unui bun, inclusiv valoarea sa reziduala.
IV. Temeur normat"e
1. Reglementarile contabile emise in baza 6egii contabilitatii nr. C031@@1, cu modificarile si
completarile ulterioare.
0. Standardele Intemationale de Raportare 7inanciara .IAS3I7RS" emise de Consiliul pentru Standarde
Intemationale de Contabilitate .IAS".
?. Standardele Intemationale de *valuare emise de Institutul de *valuare a Afacerilor .l*A" si de
Societatea Americana a *valuatorilor .ASA".
B. Recomandarile emise de 7ederatia *'pertilor Contabili *uropeni .7**".
V. Defnta$ esenta s necestatea e"a#uar economce s fnancare a une ntreprnder
1. *valuarea consta intr(un comple' de te-nici, procedee si metode prin care un bun,o grupa de bunuri,
un activ, o intreprindere etc... sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pietei si prin care li se
asigura comparabilitatea cu aceasta .
0. Procesul de evaluare economic a are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie a
bunurilor, activelor si intreprinderilor# el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici
in spatiul economic al tarii.
?. *'ista trei mari grupe de factori e'temi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil
al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea&
( preturilor libere#
( raportului de sc-imb al monedei nationale#
( gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte& modalitati de
amortizare practicate si modalitati de contabilizare utilizate .contabilitatea de gestiune, ca suport
material al secretului comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei ( conditii de
manifestare a principiilor si regulilor economiei de piata".
B. In evaluarea unui bun, a unui activ, a unei intreprinderi etc.
pot fi abordate&
( fie aspectele cantitative ( patrimoniul#
( fie aspectele calitative ( profitabilitatea#
( fie aspectele cantitative si calitative, respectiv patrimoniul si rentabilitatea deodata.
=. Reevaluarea este obligatorie atunci cand in viata intreprinderii auloc unele sc-imbari semnificative,
cum sunt&
( modificari in marimea si structura capitalului social#
( modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor#
( actiuni $uridice cu scop patrimonial .succesiuni, falimente, parta$e etc.".
A. Reevaluarea este obligatorie in tranzactiile comerciale.
In cazul privatizarii, in perioada de tranzitie la economia de piata, reevaluarea intreprinderilor este
obligatorie, e'istaud trei motivatii fundamentale in acest sens&
( din punct de vedere patrimonial, ma$oritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu
capital de stat .cu deosebire imobilizarile" nu reflecta valori de piata, ci valori administrative .stabilite,
de regula, in mod unitar prin acte normative"# reevaluarea este necesara pentru stabilirea valorii de piata
a bunurilor care, in mod natural, difera de la o intreprindere la alta#
( din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil# nu
toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot
fi e'trapolati in perioada postprivatizare.
Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit, ci pentru ce va obtine el#
de aceea, profitabilitatea intreprinderii trebuie regandita#
( valoarea intreprinderii trebuie determinata in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar,
stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta valoare este nesemnificativa. Cu ocazia
evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unor eventuale restructurari.
VI. Re(u# s prncp pr"nd e"a#uarea economca s fnancara a ntreprnder#or
:. ,rice evaluare de activ, firma, societate etc. are ca punct de plecare bilantul contabil, auditul
financiar ( motorul tuturor operatiunilor de evaluare ( caci in el se reflecta volumul fondurilor proprii,
piata, strategiile aplicate de firma# el reflecta situatia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la
infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultimul an .perioada" pentru care s(a inc-eiat.
Scoaterea din contabilitate a informatiilor privind un activ, un bun este cea mai grea problema,
mai grea decit evaluarea insasi.
C. %esi porneste de la bilantul contabil, la un moment dat evaluatorul se rupe de acesta si, pe baza
diagnosticului de evaluare,construieste ansambluri financiare abstracte, scenarii de dezvoltare, de
rentabilitate, elaborand astfel Lbilantul economicL, un bilant teoretic al intreprinderii.
@. Pentru realizarea trecerii de la bilantul contabil la bilantul economic se folosesc cunostinte si se
aplica te-nici si procedee de analiza, interpretare si a$ustare cunoscute sub denumirea de inginerie
financiara, un rol insemnat revenind imaginatiei, motiv pentru care evaluarea este considerata de unii
specialisti mai mult o arta decat o stiinta.
Cele mai multe din lucrarile necesare realizarea trecerii de la bilantul contabil la bilantul economic
al intreprinderii se e'ecuta cu ocazia elaborarii celor doua componente fundamentale ale oricarei
evaluari act"u# net corectat si capactatea *enefcara.
Pentru a face distinctie intre evaluarea in contabilitate si evaluarea intreprinderii, trebuie precizat&
contabilitatea nu are ca obiect stabilirea valorii intreprinderii, ea trebuie sa ofere o imagine fidela a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor, pe baza unor reguli de terminologie, de evaluare si
de prezentare, europene si internationale. *valuarea reala a unei intreprinderi corespunde unei alte
logici, care nu este nici o stiinta e'acta si universala, nici o lege# ea se bazeaza pe diverse optiuni de
abordari si calcule care utilizeaza si completeaza informatii financiare fiabile, furnizate de
contabilitatea financiara, si se bazeaza, de asemenea, pe o analiza previzionala si pe o negociere intre
partile interesate.
1>. In evaluarea contabila a elementelor patrimoniale ale unei intreprinderi este obligatorie aplicarea
urmatoarelor principii&
- prncpu# prudente& nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor sau
subevaluarea elementelor de pasiv si a c-eltuielilor#
- prncpu# permanente metode#or& continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind
evaluarea, inregistrarea in contabilitate, prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor#
asigurarea comparabilitatii in timp a informatiilor contabile#
( prncpu# contnutat act"tat: unitatea patrimoniala isi continua in mod normal
functionarea intr(un viitor previzibil,fara a intra in stare de lic-idare sau de reducere
sensibila a activitatii#
( prncpu# ndependente e5erctu#u& delimitarea in timp a veniturilor si c-eltuielilor
aferente activitatii, pe masura anga$arii si trecerii lor la rezultatul e'ercitiului la care se
refera#
( prncpu# ntan(*#tt *#antu#u de desc<dere a# unu e5erctu, care trebuie sa
corespunda cu bilantul de inc-idere al e'ercitiului precedent.
11. In ca#fcarea une e"a#uar se are n "edere ca:
- dn punct de "edere a# o*ectu#u$ e"a#uar#e pot f& de bunuri, grupe de bunuri, active si elemente
intangibile, active economice, intreprinderi etc.#
- dn punct de "edere a# metode fo#oste$ se pot nta#n: evaluari patrimoniale .abordeaza e'clusiv
latura cantitativa a lucrurilor M patrimoniul", evaluari prin rentabilitate .abordeaza e'clusiv latura
calitativa ( profitabilitatea", evaluari combinate .abordeaza atat patrimoniul, cat si rentabilitatea",
evaluari bazate pe cifra de afaceri si evaluari bursiere#
- dn punct de "edere a# momentu#u cand se fac s a# scopu#u urmart$ e"a#uar#e pot f & evaluari
contabile .folosite la inregistrarea in patrimoniu sau cand se modifica norma contabila", evaluari
administrative .prevazute prin acte normative si care au drept scop modificari ale valorilor contabile,
efectuate dupa criterii unitare, la toate produsele si intreprinderile", evaluari economice .au drept scop
depistarea si a$ustarea tuturor distorsiunilor intre valoarea contabila si valoarea econornica a bunurilor
din intreprindere si ale fiecarei intreprinderi in ansamblul sau".
10. In evaluarea unei intreprinderi, diagnosticul de evaluare constituie cea mai importanta parte, care ar
trebui sa ocupe circa C>N din volumul lucrarilor efectuate si prezentate, deoarece diagnosticul conduce
la alegerea metodelor de evaluare ce urmeaza a fi aplicate, a$uta la anticiparea viitorului firmei, a$uta la
depistarea factorilor de risc si la stabilirea ipotezelor de evaluare.
In cadrul diagnosticului general al intreprinderii se disting diagnosticele sectoriale& $uridic,
comercial, te-nic, te-nologic si de e'ploatare, de organizare, management si resurse umane si, cu rol de
cola$ al tuturor constatarilor, diagnosticul financiar(contabil.
1?. Cunoscand diferentele dintre pret si valoare ( doua categorii economice care se pot confunda usor
(, evaluatorul nu(si propune sa determine pretul .stabilirea pretului fiind obiectul unei alte arte, aceea
de a negocia", ci gama de valori, respectiv zona in care ar putea incepe negocierea si in care ar putea,
probabil, sa se situeze pretul.
1B. /aloarea unui bun se fondeaza pe notiunea de sc-imb# se poate, astfel, considera ca valoarea
comerciala constituie punctul de ec-ilibru in care vanzatorul accepta sa Ianda si cumparatorul sa
cumpere. Rezulta ca valoarea depinde de unele criterii sau de unii facton care influenteaza dorinta de a
cumpara sau de a vinde# aceste criterii pot fi subiective ( de natura psi-ologica sau econornica ( si
obiective prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza, atat separat, cat si impreuna, latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblu.
VII. E"a#uarea patrmona#a? metodo#o(a determnar act"u#u net corectat
1=. Act"u# net conta*#- AN% ( .patrimoniul net, avutia sau -ogatia unei intreprinderi" reprezinta
e'cedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii .activ" asupra tuturor datoriilor acesteia .pasivul
lO'igibil". Activul net contabil se identifica cu valoarea patrimoniala a intreprinderii, determinata pe
baza bilantului contabil# incidentele fiscalitatii si ale politicilor intreprinderii in domeniul amortizarii si
metodelor contabile nu recomanda aceasta valoare ca valoare de tranzactie.
1A. Act"u# ree"a#uat - ,AR% sau valoarea matematica a intreprinderii" rezulta din reevaluarea,
respectiv corectarea tuturor elementelor patrimoniale de activ ( cu deosebire imobilizari, stocuri si
elemente monetare in valuta ( tinand seama de&
( deprecierea monetara#
( modalitatile de amortizare#
( evolutia preturilor#
( modalitatile de contabilizare a operatiilor si proceselor#
( utilitate#
( orice alt factor depistat cu ocazia diagnosticului intreprinderii, care poate antrena distorsiuni
importante intre bilantul contabil si bilantul economic, intre valorile contabile si valorile de circulatie
ale bunurilor.
5u este uzuala folosirea acestei valori in tranzactii, deoarece nu & de datoriile intreprinderii la data
tranzactiei# se foloseste de regula in asocieri cu parti ale intreprinderii, in divizari, fuziuni, parta$e etc.
1:. Act"u# net corectat ,AN%- al unei intreprinderi se determina parcurgandu(se succesiv trei etape&
( separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare e'ploatarii si elemente in
afara e'ploatarii .necesare intreprinderii"#
( reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare e'ploatarii#
( calculul matematic al activului net corectat.
1C. Separarea elementelor patrimoniale de activ .cu deosebire imobilizari si stocuri" in elemente
necesare e'ploatarii si elemente in afara e'ploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si
masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza&
( fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de e'pertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a
gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ#
( fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara
utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului e'ploatarii societatii respective# pot fi
avute in vedere cai de restructurare cum ar fi& formarea de noi societati comerciale,
inc-irierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va
dega$a la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara e'ploatarii se au in
vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
1@. *valuarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare e'ploatarii se face tinand seama
de factorii enumerati la paragraful 1A si are drept scop a$ustarea posturilor din bilantul contabil cu
diferentele rezultate, obtinandu(se astfel bilantul economic al intreprinderii, adica un bilant cuprinzand
patrimoniul adus la nivelul pietei. Sunt supuse reevaluarii imobilizarile, stocurile, creantele,
disponibilitatile banesti si valorile mobiliare de plasament ( din activ, obligatiile si provizioanele pentru
riscuri si c-eltuieli ( din pasiv.
0o. Terenurile figureaza de regula in bilantul contabil la valoarea de ac-izitie sau la o valoare
administrativa .stabilita prin dispozitii legale".
*valuarea terenurilor se face tinand seama de factorii prevazuti la paragraful 1A, daca sunt
construite sau neconstruite, precum si de numerosi alti parametri& amplasare, cerere si oferta, grad de
urbanizare, zona construibila sau nu etc.
*stimarea valorii terenului neconstruit se face de regula printr(o e'pertiza# in toate cazurile este
important de stabilit& riscurile de e'propriere, posibilitatile de construire, serviciile urbanistice,
infrastructura etc.
Pentru evaluarea terenurilor construite se pot utiliza si metodele&
( practicarea unei abateri forfetare de 1=(?oN din valoarea proprietatii imobiliare .teren indus"#
( comparatia de piata, pretul pe metru patrat de teren.
01. Cladirile si constructiile speciale se evalueaza diferit, in functie de destinatie si de scopul evaluarii,
astfel&
( cand evaluarea cladirilor si a constructiilor speciale se face ca bunuri independente, in scopul
vanzarii, ga$arii sau pentru a fi aduse ca aport la capital, trebuie avute in vedere o serie de principii
specifice acestor categorii de bunuri&
a" trebuie patruns in intimitatea imobilului, urmarind, in principal& calitatea constructiei si a
instalatiilor, randamentul, terenul si amena$arile aferente, specificitatea imobilului, uni sau
multifunctionalitatea, securitatea imobilului .incendii, inundatii", costurile de punere in folosinta,
pozitia geografica fata de factorii de utilitate .transport, comunicatii" sau fata de clientela, regimul
$uridic fiscal si de proprietate#
b" estimarea deprecierii acumulate a unei cladiri sau constructii se face tinand seama de urmatoarele
trei mari categorii de deprecieri& deprecierea fizica .pierderea valorii proprietatii datorata uzurii,
dezintegrarii, folosirii in serviciu si altor factori fizici care reduc viata si funPionalitatea proprietatii",
invec-irea functionala .pierderea valorii cauzata de imposibilitatea proprietatii de a indeplini optim
functia pentru care este utilizata, ca urmare a unor factori precum& superproportionalitate, costuri de
operare e'cesive, inadecventa etc." si invec-irea economica .pierderea valorii cauzata de factori
e'terni, cum ar fi& modifican in relatia cerere(oferta, decizii legislative, zonarea si sc-imbarea de
vecinatate etc."#
c" ca metode de evaluare se pot aplica, de catre e'pertii evaluatori, metodele patrimoniale .bazate pe
valori de inlocuire", metodele bazate pe randament .pornind de la c-irii pentru cladirile si constructiile
de locuit sau de la profiturile obtinute pentru cladirile si constructiile industriale sau comerciale" si
metodele combinate#
( cladirile si constructiile speciale pentru e'ploatare industriala se clasifica in& ateliere, sectii,
depozite, birouri administrative etc.
Se considera ca orice constructie de e'ploatare, in masura in care este efectiv utilizata, are o valoare
de folosinta care depinde de felul constructiei si de invec-irea acesteia, si care poate fi determinata prin
doua metode& prin valoarea de reconstructie .pentru fiecare tip do constructie se obtine un pret pe mp la
care se aplica diferiti coeficienti de corectie, dintre care cel mai important este coeficientul de
invec-ire#
( o varianta mai rapida a acestei metode consta in substituirea valorii de constructie ca noua cu
valoarea de inlocuire calculata de catre un cabinet de e'pertiza, aplicandu(se coeficientii mentionati" si
prin valoarea de ac-izitie .se reactualizeaza valoarea de inregistrare in functie de unii coeficienti care
se aplica succesiv& de reevaluare, de adaptare, de invec-ire etc.".
00. Imobilizarile corporale ( bunuri mobile care fac obiectul unor tranzactii curente ( se
reevalueaza la aceste preturi, adaptate la conditiile de folosinta. %aca bunurile respective nu pot fi
evaluate prin comparatii de piata, se procedeaza la aplicarea succesiva asupra valorilor de inregistrare a
unor coeficienti de reevaluare .la stabilirea carora se va tine seama de toti factorii prezenti la paragraful
1A" si de invec-ire.
6a evaluarea imobilizarilor corporale ( bunuri mobile ( se are in vedere ca asupra valorii
actioneaza, cu sensuri contradictorii, doi factori&
durata de viata ramasa .cu cat este mai mare, cu atat valoarea este mai mare" si uzura morala .care
contribuie la diminuarea valorii".
0?. Imobilizarile necorporale inregistrate in bilantul contabil nu se iau in calculul valorii activului net
corectat, cu e'ceptia c-eltuielilor de cercetare si dezvoltare care privesc produse noi sau dezvoltari de
activitati, care sunt luate in calcul cu valoarea scriptica.
In cazul in care elementele intangibile sunt bine gestionate si e'ploatate, ele influenteaza valoarea
intreprinderii, nu patrimonial, ci prin rentabilitatea dega$ata de aceasta peste pragul pretins de piata, in
functie de efortul investitional facut.
0B. Imobilizarile financiare pot consta in credite pe termen mediu si lung acordate si titluri de
participare la capitalul social al altor intreprinderi.
Creditele se iau in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii la valoarea scriptica, cele in valuta
fiind insa actualizate la raportul de sc-imb al zilei# creditele trebuie sa fie platite cu dobanda pietei.
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pac-etul este minoritar, prin capitalizarea
dividendelor procurate de acestea# cand pac-etul este ma$oritar se poate aplica aceeasi metoda sau se
procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s(a investit si, pe aceasta baza, se determina
valoarea unui titlu si respectiv a pac-etului.
Actiunile si titlurile care coteaza la bursa se evalueaza prin metodele recomandate de organismul
de bursa .C5/)".
0=. Stocurile de materii prime, materiale, combustibil, piese de sc-imb, obiecte de inventar si
semifabricate din afara, dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, se evalueaza la preturile
zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie neterminata si semifabricate din productie proprie se evalueaza la nivelul
costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de
e'pertiza te-nica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele c-eltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
0A. Creantele, dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, intra in calculul valorii patrimoniale a
intreprinderii cu valoarea scriptica#cele in valuta se actualizeaza la raportul de sc-imb al monedei
nationale din ziua respectiva.
0:. %isponibilitatile banesti intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii la nivel scriptic, cele in
valuta insa fiind actualizate la raportul de sc-imb al monedei nationale din ziua respectiva.
0C. %iferentele din reevaluarea activelor fi'e influenteaza capitalurile proprii ale intreprinderii,
diferentele rezultate din reevaluarea activelor circulante se inregistreaza in capitalurile proprii, in cazul
evaluarilor efectuate in scopul realizarii unor tranzactii, sau in venituri, in cazul evaluarilor in alte
scopuri.
0@. ,bligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de sc-imb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii,
sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
?>. Provizioanele pentru riscuri si c-eltuieli cu caracter de rezerva se cuprind in activul net, dupa ce s(
au dedus eventuale sarcini fiscale aferente .
Provizioanele pentru riscuri si c-eltuieli nefundamentate se regularizeaza pe seama rezultatelor
financiare.
?1. Pe baza a$ustarilor prezentate la paragrafele 1C(?o se elaboreaza bilantul economic al intreprinderii,
care cuprinde patrimoniul cu valori de piata sau foarte apropiat de acestea.
Act"u# net corectat poate fi ca1culat prin doua metode& substractiva si aditiva#
2etoda su*stract"a consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat .valoarea
matematica" a tuturor datoriilor actualizate.
2etoda adt"a consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale de activ.
?0. Activul net corectat reprezinta valoarea patrimoniala propriuzisa sau valoarea intrinseca a
intreprinderii.
??. *valuarile patrimoniale au unele limite care impun prudenta in folosirea acestora&
' au un caracter statc s nu tn seama de strate(#e ntreprnder?
' "a#or#e patrmona#e sunt ncomp#ete$ ntrucat e#emente#e ntan(*#e ,necorpora#e- nu sunt
#uate n ca1cu#?
' pentru ca o "a#oare patrmona#a sa fe semnfcat"a$ tre*ue ndep#nte cumu#at" patru
condt:
- pos*#tatea efectuar ree"a#uar *unur#or dn act"u# ntreprnder pe *a&a de
comparat de pata?
( prma de rsc a ntreprnder sa fe cat ma redusa? .
- un n"e# satsfacator de n"estt?
( pos*#tatea determnar cu certtudne a pra(u#u de renta*#tate a# ntreprnder.
VIII. E"a#uarea prn renta*#tate? metodo#o(a determnar capactat *enefcare a une
#ntreprnder
?B. Pentru e"a#uarea prn renta*#tate a une ntreprnder, de regula, intra in logica lucrarilor trei
elemente de ca1cul&
- rata de cap#a#&are?
- de fructfcare sau de actua#&are?
- proftu#$ respect" ace# proft care e5prma capactatea *enefcara a ntreprnder s care$
de re(u#a$ dfera de proftu# dn *#antur#e conta*#e?
- peroada de refernta.
?=. Rata de capta#&are sau de actua#&are este formata, de regula, din rata de baza .neutra" la care se
adauga prima de risc a intreprinderii de evaluat.
Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la
nivelul dobanzii practicate la imprumuturile de stat.
Prma de rsc - este cu atat mai mare cu cat e'ploatarea prezinta riscuri# riscurile interne se
stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile e'terne prin documentare si investigatii
e'terioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte
intreprinderea.
?A. %apactatea *enefcara- reprezinta aptitudinea unei intreprinderi de a dega$a un beneficiu in
viitorul apropiat, in conditii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute, daca nu au loc
in viata intreprinderii sc-imbari semnificative# ea constituie rezultatul economic rezonabilla care un
eventual cumparator ar putea sa se astepte, respectiv randamentul financiar al totalitatii capitalurilor
care finanteaza e'ploatarea.
?:. %apactatea *enefcara - se e'prima, de regula, cifric, prin profitul net, dividende si cas-(floD.
?C. %apactatea *enefcara (se determina parcurgandu(se succesiv trei etape&
( studiul rezultatelor trecute .de regula, pe minimum trei ani"#
( e'amenul previziunilor .de regula, pe minimum trei ani"#
( mi'a$ul constatarilor din primele doua etape si calculul matematic al capacitatii beneficiare.
?@. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea acelui profit din bilantul contabil, real, cert,
stabil, ce poate fi considerat ca lOiind rcproductibilin viitor.
Se porneste de la profitul din bilantul contabil, caruia i se aduc doua categorii de corectii&
- corect pe or&onta#a, intre e'ercitii, datorate unor influente asupra profiturilor din bilant, cum
ar fi& incidentele fiscalitatii,incidentele metodologiei contabile, distorsiunile voluntare ale rezultatului
financiar#
- corect pe "ertca#a, respectiv corectarea tuturor mar$elor, de la cifra de afaceri si pana la
profitul net.
B>. 6ista corectiilor ce se aduc profiturilor din bilantul contabil este nelimitata, cele mai frecvente
referindu(se la&
' amortsmente& se inlatura orice e'ces de amortizare si se adauga orice insuficienta de amortizare,
referinta constituind(o fie legea fiscala, fie standardele profesionale emise de e'pertii te-nici#
< sa#ar s asm#ate sa#ar#or& insuficientele sau e'agerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta
constituind(o standardele si studiile efectuate de e'perti in munca si protectia sociala#
' stocur: se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si $ocul
stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil#
' proftur s perder e5ceptona#e& se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite,
care se reproduc in mod sistematic in viitor#
' pro"&oane& se analizeaza fiecare natura si se readuc in rezultatele financiare provizioanele
nefundamentate#
' sner(: efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare
celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr(un diagnostic bine e'ecutat, se
pot descoperi toate complcmentaritatile din activitateaintreprinderii si se pot ts$llsta rezultatele
financiare#
' o*#(at: se studiaza finantarea intreprinderii prin efectul de levier, aducandu(se, daca este cazul,
a$ustari profitului din bilantul contabil.
B1. *'amenul previziunilor consta in verificarea credibilitatii previziunilor efectuate, sub aspectele&
coerentei dintre ipotezele de evaluare si constatarile din diagnosticul pe perioadele trecute# coerentei
cifrice intre profiturile previzionale si profiturile corectate din perioadele trecute.
B0. Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante&
( ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionale#
( ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute#
( ca medie a profiturilor anuale previzionale#
( ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
B?. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respectiv perioada la
sfarsitul careia proprietarul ar trebui sa(si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace
asemenea sc-imbari in viata intreprinderii incat sa(i permita sa(si reia ciclul vietii.
Astfel de sc-imbari constau in masuri de restructurare cum ar fi&
divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, in$ectii de capital pentru modernizarea
ec-ipamentelor si a te-nologiilor, pentru reinnoirea produselor etc. %in punctul de vedere al
investitorului, perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare a investitiei sale.
I@. E"a#uarea ntreprnder prn metode com*nate
BB. *valuarile combinate presupun, ca si cele prin rentabilitate, abordarea financiara, intrucit se
bazeaza pe flu'urile antrenate de activitatea intreprinderii intr (o perioada trecuta sau viitoare.
B=. 2etode#e de e"a#uare com*nata pot f (rupate, in functie de te-nicile aplicate, in&
( te-nici bazate pe ponderarea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate#
( te-nici bazate pe asocierea la valoarea patrimoniala a iOntreprindcri i a unuia sau mai multor elemente
intangibile.
RE%12ANDAREA 1314%E%%AR-EV pr"nd structura standard a Raportu#u de e"a#uare
economca s fnancara antreprnder.
I.1*ect"
,biectivul recomandarii il constituie prezentarea unui model standard de raportare a rezultatelor
evaluarii economice si financiare ale unei intreprinderi.
Te'tele din prezenta recomandare trebuie intelese in conte'tul cadrului general privind metodologia
standard de evaluare, ce face obiectul Recomandarii nr. 1>>3C*CCAR(*/, editia 1@@:.
Sarcina deriva din prevederile art. 1@ lit. e din ,rdonanta Euvernului nr. A=31@@B, aprobata prin 6egea
nr. B031@@=, cu modificarile si completarile ulterioare, privind atributiile Corpului *'pertilor Contabili
si Contabililor Autorizati din Romania pe linia elaborarii standardelor de evaluare a bunurilor, activelor
si intreprinderilor.
II. %amp de ap#care
Prezenta recomandare se adreseaza e'pertilor evaluatori membri ai C*CCAR ( persoane fizice si
$uridice (, pentru realizarea lucrarilor de evaluare, efectuate in scopul vanzarii activelor economice si
societatilor comerciale, pentru ma$orari de capital prin emiterea de noi actiuni, divizari, fuziuni si
asocieri.
*valuarile pentru despagubiri sau in scopuri fiscale nu fac obiectul prezentei recomandari# unele
din principiile generale pot fi insa avute in vedere, daca nu e'ista norme specifice.
5u se foloseste in cazul unui contract de consultanta care presupune elaborarea unui pac-et de
lucrari din care raportul de evaluare este doar una si are o forma simplificata de prezentare.
III. Temeur normat"e
1. Reglementarile contabile emise in baza 6egii contabilitatii nr.
C031@@1, cu modificarile si completarile ulterioare.
0. Standardele Internationale de Raportare 7inanciara .IAS3I7RS" emise de Consiliul pentru Standarde
Internationale de Contabilitate .IAS".
?. Standardele Internationale de *valuare emise de Institutul de *valuare a Afacerilor .IA" si
Societatea Americana a *valuatorilor .ASA".
B. Recomandarile emise de 7ederatia *'pertilor Contabili *uropeni .7**".
IV. Structura standard a unu raport de e"a#uare
Raportul de evaluare trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor e'primate de evaluator,
asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilor care stau la baza raportului.
*valuatorul are obligatia de a oferi o opinie competenta si obiectiva asupra valorii, indiferent de
efectele pe care le poate avea asupra clientului sau a celor implicati.
6a redactarea raportului de evaluare se vor evita ambiguitatile in e'primare, care pot determina
crearea unei impresii false si inducerea in eroare a clientului.
1. Re&umatu# prncpa#e#or conc#u& s recomandar pr"nd:
1.1. Scopul evaluarii#
1.0. Scara valorilor stabilite si valoarea medie#
1.?. Recomandarile privind perspectivele intreprinderii .mentinerea profitului activitatii e'istente ( total
sau partial( sau al activitatii viitoare propuse" si modul de interpretare a valorii obtinute.
+. Pre&entarea ntreprnder "or f oferte toate date#e necesare dentfcar ntreprnder sau a
act"u#u supus e"a#uar:
( denumire, adresa, cod fiscal, nr. inregistrare la ,RC, forma $uridica#
( un scurt istoric asupra principalelor faze de dezvoltare, transformarile suferite#
( stabilirea coordonatelor principale prin& prezentarea capitalului social, a modalitatilor de formare si a
eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta aPionariatului, obiectul de
activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective, in vederea e'plicarii metodei de evaluare
folosite.
.. Pre&entarea e"a#uator#or s a mandatu#u prmt n ca&u# n care e"a#uarea este facuta de catre
o socetate comerca#a a*#tata n domenu$ se "or mentona date#e de nmatrcu#are a#e acestea
de #a Re(stru# %omertu#u.
%aca ec-ipa de evaluatori este formata din persoane individuale, este necesara prezentarea unor
curriculum vitae din care sa reiasa pregatirea si e'perienta profesionala si rezultatele semnificative in
domeniu.
/. Da(nostcu# de e"a#uare
/.1. Da(nostcu# 0urdc
B.1.1. ,biectiv& aprecierea situatiei $uridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, cu tertii si cu
proprii salariati.
B.1.0. Constatari& tinand seama de prevederile legale in vigoare .legea societatilor comerciale, dreptul
comercial, dreptul muncii, legile si reglementarile fiscale", evaluatorii vor stabili dad intreprinderea
este constituita legal, daca e'ista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca e'ista
contracte inc-eiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni $uridice in curs, cu persoane fizice sau
$uridice, daca e'ista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal
alintreprinderii.
B.1.?. Concluzii& dupa trecerea in revista a mi$loacelor de realizare si a procedeelor de lucru utilizate se
stabilesc&
( oportunitatile e'istente in mediul e'terior intreprinderii, adica evolutii cu un caracter previzibil
pozitiv pentru entitatea evaluata ca&legislatie si reglementari favorabile,conditii economico(financiare
optime#
( riscurile e'istente in mediul e'tern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negativ,
respectiv conditionari inverse oportunitatilor#
( punctele forte, adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt& o buna organizare si functionare a
entitatii evaluate, contract si statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara
asigurata, absenta litigiilor, reglementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp#
( punctele slabe, deficientele constatate in organizarea si functionarea entitatii evaluate& contract si
statut necorespunzatoare situatiei de fapt, e'istenta unor litigii contractuale cu tertii si cu propriii
salariati, conflicte de munca, obligatii fiscale nerespectate etc.
/.+. Da(nostcu# comerca#
B.0.1. ,biectiv& determinarea locului ocupat de intreprindere pe piata, in prezent si in viitor, in
conditiile in care prin piata se intelege locul geografic determinat .local, national, international" in care
au loc tranzactii comerciale potrivit cererii si ofertei.
B.0.0. Constatari&
a" pornind de la nomenclatorul produselor sau in functie de principalele activitati se va calcula
ponderea lor in volumul total al activitatii intreprinderii#
b" se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii& importanta, rentabilitate, e'istenta unor clienti
restanti, precum si a duratei de decontare medie a creantelor#
c" in aceleasi conditii se vor analiza furnizorii& criterii de selectionare a furnizorilor, contracte inc-eiate
cu acestia etc.#
d" trebuie identificata concurenta intreprinderii& cea actuala, dar si cea potentiala, din mediul economic
incon$urator#
e" se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii, care poate furniza date asupra ponderii
contractelor interne sau e'terne in cifra de afaceri a intreprinderii si alte caracteristici privind relatiile
cu partenerii#
f" pentru a analiza posibilitatile de dezvoltare a profitului si a specializarilor intreprinderii, se va studia
gradul de permeabilitate a pietei, pentru a stabili daca nu e'ista constrangeri specifice produsului,
constrangeri specifice clientelei, masuri luate de stat pentru a limita concurenta, obstacole te-nologice
etc.#
g" vor fi studiate tipurile de actiuni promotionale facute de intreprindere, cuantumul c-eltuielilor
publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei.
B.0.?. Concluzii& dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidentia cele mai importante&
< oportunitati#
< riscuri#
< puncte forte& retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor etc.#
< puncte slabe& produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
/... Da(nostcu# te<no#o(c$ operat" sau de e5p#oatare
B.?.1. ,biectiv& stabilirea masurii in care mi$loacele de productie materiale raspund nevoilor actuale
sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului cumparator.
B.?.0. Constatari& se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment dat si
evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale,a nivelului de automatizare si a
productivitatii, dar si analiza functiei de cercetare(dezvoltare, pentru a determina strategia in viitor a
intreprinderii.
B.?.?. Concluzii prezentate sub forma&
. oportunitatilor#
. riscurilor#
< punctelor forte& o buna utilizare a capacitatii de productie, utila$e moderne, preturi competitive,
servicii competente#
< punctelor slabe& o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii prime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
/./. Da(nostcu# (estun resurse#or umane
B.B.1. ,biective& analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la realizarea
activitatilor intreprinderii.
B.B.0. Constatari&
a" analiza structurii umane& organigrama ierar-ica si functionala a intreprinderii# date cu privire la
personal ( varsta, pregatire, grad de ocupare, vec-ime in intreprindere etc.#
b" date cu privire la conducatorii intreprinderii& varsta, pregatire, formare si e'perienta, stil de
conducere, sistem de remunerare#
c" date sociale& climatul social, protectia muncii, organizarea sindicala din intreprindere, numarul de
zile de greva etc.
B.B.?. Concluzii& analizand datele prezentate mai sus, se pot stabili&
. oportunitati#
. riscuri#
< puncte forte& personalul este tanar, dinamic, fle'ibil si bine format, organizare buna, e'ista motivarea
muncii#
. puncte slabe& proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa
etc.
/.8. Da(nostcu# fnancar-conta*#
B.=.1. ,biective&
< stabilirea e'istentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si a situatiei
financiare ale entitatii evaluate, precum si a starii de sanatate financiare a acesteia#
< utilizarea relatiei efectului de levier pentru a face diagnosticul ratei de rentabilitate a capitalurilor
propm#
< evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile contabile si
efectul de levier masurat plecand de la valorile de piata# < diagnosticul ratei de rentabilitate economic a,
plecand de la rata mar$ei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite#
< utilizarea totalului soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii mar$ei economice#
< analiza diferentelor intre optica de rentabilitate si optic a productivista prin realizarea unui audit
asupra situatiilor financiare.
B.=.0. Constatari& acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avand ca mi$loace de efectuare datele si
informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare e'aminate pe ultimii ?(= ani, preluate
potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale.
B.=.?. Concluzii& se impun in baza constatarilor, e'primate sub forma&
< oportunitatilor#
< riscurilor#
< punctelor forte#
< punctelor slabe.
/.9. Snte&a da(nostce#or e"a#ur
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o ane'a a acestuia, cuprinzand concluziile
stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respectiv datorate mediului e'terior intreprinderii .cu doua
subcoloane aferente oportunitatilor si riscurilor" si ce1e datorate mediului intern alintreprinderii .cu
doua subcoloane aferente punctelor forte si punctelor slabe".
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate anterior si
introducerea influentelor acestora in indicatorii financiari si parametrii economici ai intreprinderii,
e'pePii contabili elaboreaza bilantul economic alintreprinderii, pe baza caruia se va proceda la
aplicarea metodelor de evaluare. Concluziile vor fi e'puse prin descrierea succinta atat a constatarilor
calitative, cat si a celor cantitative, dupa caz, precum si a tendintelor viitoare ale acestora.
8. )a&e#e #ucrar de e"a#uare se vor mentiona date1e si informatiile puse 1a dispozitie de client,
conform caietului de sarcini si prevederilor contractului inc-eiat.
=.1. *'pertize si studii, proprii sau insusite& se fac trimiteri 1a surse, inscrisuri, publicatii utilizate la
elaborarea raportului de evaluare.
=.0. ibliografie
=.?. 7actori de risc&
=.?.1. 7 actorii de risc e'tern#
=.?.0. 7actorii de risc intern.
=.B. Ipoteze de evaluare&
=.B.1. Ipoteze macroeconomice#
=.B.0. Ipoteze microeconomice.
9. 2etode de e"a#uare aplicate se vor inscrie cauzele, ipotezele si scenariile care au determinat
alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, conform grupelor de mai $os&
A.1. )etode patrimoniale#
A.0. )etode prin rentabilitate#
A.?. )etode combinate#
A.B. )etode bursiere#
A.=. Alte metode.
7. >ama de "a#or$ "a#oarea actun#or se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metode1or de
evaluare mentionate la punctu1A# in mod corespunzator se determina va1orile minime si ma'ime ale
actiuni1or.
6. %onc#u&#e s opn#e e"a#uator#or se vor e'prima opinii1e asupra rezultatelor obtinute, atat din
punct de vedere economic, cat si financiar.
Se va e'prima parerea evaluatori1or asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
ST2%I2 %* CAH
E"a#uarea une ntreprnder de confect
1.ilantul contabil
ACTI/ PASI/
Imobilizari nete =.0>B
Stocuri 10.>@C
A$ustari depreciere .0>>>"
Creante :.=:?
A$ustari dseprec.creante .1.:A:"
%isponibilitati =AC
Capitaluri proprii @.C:0
Provizioane ptr. risc si c-. =>>
,bligatii financiare A.1@0
,bligatii nefinanciare =.110
Total activ 01.A:A Total pasiv 01.A:A
0.Contul de profit si pierderi
** =.@AB
Amorismente .1.>A0"
A$ustari depreciere .1="
Provizioane ptr.risc.si c-eltuieli .=?"
C-eltuieli financiare nete .AC1"
Impozit pe profit.1AN" .A:>"
Profit B.1C@
5u avem active inafara e'ploatarii.
?.Plusvaloarea rezultata in urma reevaluarii este de ?.A@A.dupa incidentele fiscale"#
B.Cresterea previzionala de preturi estre de ?N3an#
=.Rata de plasament a disponibilitatilor pe piata este de @N3an#
A.Rata de capitalizare sau de actualizare ,a$ustata la intreprindere este de 1?,=N#
:.7lu'ul de lic-iditati pentru anul in curs &
** =.@AB
Ac-izitii imobilizari .1.1CC"
57R complementar .?@B"
Impozit profit .0.1@1" fara indatorare
7lu' net 0.1@1 fara indatorare
C-eltuieli financiare .==N din AC1" ?:=
Crestere obligatii financiare.?N" 1CA
7lu' net 0>>0.dividend distribuibil"
C.Capacitatea de autofinantare va fi&
B.1C@9 1.>A0 9 1= 9 =? 8 =.?1@
@.C7 brut fara indatorare&
=.?1@ 9 ?:= 8 =.A@B
1>.C va fi&
B.1C@ 9 ?:= 8 B.=AB
/A6,RI PATRI),5IA6*
A5c.activ net contabil" @.C:0
A5C.activul net cori$at" @.C:0 9 ?.A@A 8 1?.=AC
/S & 01.A:A 9 ?.A@A 8 0=.?:0
/Sr& 0=.?:0 + =.110 + =>> 8 1@.:A>
CP5*& @.C:0 9 ?.A@A 9 A.1@0 8 1@.:A>
/A6,RI PRI5 R*5TAI6ITAT*
Prin aplicarea unui multiplicator la profit sau la C7
Coeficientul multiplicator se poate stabili&
( prin comparatii cu alte tranzactii similare #
( la nivelul P*R observat pentru o intreprindere din acelasi sector,care este cotata .cu o
reducere"#
( la nivelul inversului ratei de capitalizare#
( la alegerea evaluatorului .intre : si 10".
/ 8 C3i sau / 8 C ' P*R
I +poate fi luat la nivelul pietei financiare.imprumutul de stat" ma$orat sau nu cu prima de risc&
C 8 B.1C@# i 8 >,>@ sau >,1?=.
/1 8 C3i 8 B.1C@& >,>@ 8 BA.=BB ( rata fara risc fara a$ustari#
/0 8 .B.1C@ ' >,:"&>,>@ 8 ?0.=C1 ( rata fara risc a$ustata#
/? 8 B.1C@ & >,1?= 8?1.>?> ( cu risc fara a$ustari#
/B 8.B.1C@ ' >,:" & >,1?= 8 01.:01 ( rata cu risc a$ustata.
P*R pentru sectorul confectii este de 1?#abaterea practicata este de ?>(=>N#
/= 8 B.1C@ ' 1? ' >,: 8 ?C.10>
/A 8 B.1C@ ': 80@.?0?#
/: 8 B.1C@ ' 10 8 =>.0AC.
/ 8 C7 brut ' Q
%e regula ,Q poate lua valori intre B si :#
/C 8 =.?1@ ' B 801.0:A#
/@ 8 =.?1@ ': 8?:.0??
/A6,RI C,)I5AT*
a"Ponderea intre o valoare patrimoniala si una de randament
Practicieni&
/ 8 .A5C 9 C & i"& 0
( C se calculeaza pe seama anilor celor mai resentR la care se aplica o abatere ,de regula de
?> N pentru anticiparea lui C#
( i este rata de baza cu sau fara ma$orare intre 0=(=>N#
A5C 8 1?.=AC # C 8 B.1C@# i 8 >,>@.
/1> 8 .1?.=AC 9 B.1C@ & >,>@"&0 8 ?>.>=A ( rata fara risc fara a$ustare#
/11 8 F1?.=AC 9 .B.1C@ ' >,:"&>,>@G&0 8 0?.>:= ( rata fara risc si cu
a$ustare de ?>N#
/10 8 .1?.=AC 9 B.1C@&>,1?="&0 8 00.0@@ ( rata cu risc fara a$ustare#
/1? 8 F1?.=AC 9 .B.1C@'>,:"&>,1?=G&0 8 1:.ABB ( rata cu risc si a$ustare
de ?>N#
Se observa ca la /1>,/11,/10 avem un goodDill iar la /1? vem un badDill.
In loc de A5C sepoate utiliza valoarea substractiva bruta./S",etcS
b"Asocierea elementelor necorporale la valoarea patrimoniala
b1")etoda acti"ului net ma'orat de un element necorporal#
( consta in adaugarea la A5C a elementelor necorporale sub forma unui procent din cofra de
afaceri sau a unui profit multiplicat de un nr. %e ori. 1,=(? ori".
Cifra de afaceri este folosita acolo unde mar$a este cunoscuta simc-eltuiDelile generale usor de
estimat.comert".
( se recurge la baremuri statistice pentrumasurarea fondului de comert,
De un numar de or proftu#&se foloseste cind nu e'ista baremuri si se vor stabili valorile
minima si ma'ima&
AN% = 1..=AC# C 8 B.1C@
/1B 8 1?.=AC 9 .B.1C@ ' 1,=" 8 1@.C=0
/1= 8 1?.=AC 9 .B.1C@ ' ?" 8 0A.1?=
b0")etoda Retail pentru fondul de comert cu amnuntul#
%eriva din cea de sus insa numarul de ori din profit se stabileste dupa relatia&
t
(
an
t
r
" 1 .
1
0
1
0
+

=
( unde t este dobinda legala si n durata in ani.
?")etode bazate pe goodwill
( varianata neta&
/ 8 A5C 9 ET
( unde ET 8 Q.C( /S ' i"
( varianata bruta&
/ 8 /S + datorii 9 ET
Q(poate reprezenta un numar de ani ,de regula ?(= ani.
c"Actualizarea flu'urilor financiare
c1"7ormula de baza cu rata unica#
c0")eoda AndoIe,etcS