Investeste in oameni !

Universitatea Transilvania Braov

Facultatea de Medicin
CAIET DE PRACTIC
Programul de studiu
Asisten! Medical
Reali"at
#e$ lucrri%dr%Ctlin Miarc

&tudent
Coordonator de stagiu
TITLU
CUPRINS
INTRODUCERE
2
3
1. ASEPSIA I ANTISEPSIA
1. Definiii: asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizeaza
dezinfectia. Ambele metode se folosesc simultan si se completeaza reciproc.
I. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care este impiedicat
contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura prfi!a"#i"a.
Louis Pasteur (18!18"#) este considerat parintele asepsiei moderne, alti sa$anti al
c%ror nume se leaga de acest domeniu fiind rusul Elie &etc'ni(off (18)# - 1"1*) si
rom+nul ,ictor -abes (18#) - 1"*).
II. An#isepsia (anti = .mpotri$a, sepsis = putrefactie) ! reprezinta totalitatea masurilor
prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in
mediu. Este o me#$a "ura#i%a.
/osep' Lister este considerat promotorul antisepsiei .n c'irurgie.
S#eri!i&area ! reprezinta totalitatea metodelor fizico-c'imice de distrugere a
tuturor germenilor, patogeni sau saprofiti. 0eprezint% forma cea mai completa de
dezinfectie, capabila sa distruga germenii c'iar si .n forma lor sporulata.
De&infe"#ia ! reprezinta totalitatea mi1loacelor fizico-c'imice, biologice si
farmacologice ce determina indepartarea, inacti$area, distrugerea germenilor patogeni din
mediu.
2. O'ie"#i%e.
I. Asepsia reprezinta latura profilactica a dezinfectiei si se adreseaza tuturor momentelor
ce prezinta riscul de contaminarie a plagii c'irurgicale.
2e realizeaza printr-un ansamblu de metode3
- dezinfectia mainilor c'irurgului si prote1area cu manusi sterile
- dezinfectia campului operator
- sterilizarea instrumentarului c'irurgical si a materialului moale
- gesturi aseptice asupra plagii postoperatorii
S#eri!i&are, ce se poate efectua prin3
mi(!a"e fi&i"e - mecanice, caldura, radiatii 4, sau ionizante
mi(!a"e ")imi"e - formol, o5id de etilen, glutaralde'ida
1. *i(!a"e me"ani"e3 curatirea mecanica si spalare cu apa, detergenti si sapun (se
adreseaza instrumentarului, materialului moale, m+inilor c'irurgului si c+mpului
operator).
2. C+!$ura - mecanismul de actiune este reprezentat de precipitarea proteinelor din
membrana bacteriana, la temperaturi de peste #6 grade, cu ruperea legaturilor de 7 si
,
denaturarea proteica. 2ensibilitatea la c%ldur% este direct proportionala cu continutul in
apa al celulei - microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la c%ldur%,
formele sporulate fiind mai rezistente ca cele $egetati$e.
A. S#eri!i&area prin "a!$ura us"a#a
-!am'area - procedeu $ec'i si imperfect, folosit in conditii de urgenta, cu
trecerea prin flacara a instrumentelor metalice sau aprinzand alcoolul turnat peste
instrumente. 8n prezent se foloseste doar pentru flambarea gatului fiolelor sau
gurii eprubetelor
In"a!&irea !a in"an$es"en#a - sterilizare rapida si sigura, dar distruge
instrumentele. Este folosita doar la sterilizarea ansei bacteriologice
-ieru! $e "a!"a# . realizeaza temp. de 66-966 :, cu distrugerea germenilor de
pe tesaturi. 2e foloseste in sterilizarea len1eriei pentru nou-nascuti, material moale
pentru pansat
/. S#eri!i&area prin aer "a!$ se realizeaza cu a1utorul pupine!u!ui, la temp. de 1*6 - 186
: si este alcatuit din3
- carcasa - cutie paralipipedica, cu pereti dubli, intre care e5ista un spatiu
prin care circula aerul cald; peretele e5terior este termoizolant,cel interior
este perforat si permite comunicarea dintre interiorul pupinelului si spatiul
dintre pereti; interiorul carcasei este pre$azut cu rafturi
- sistem de $entilatie - $entilator ce uniformizeaza temperatura aerului,
fa$orizand circulatia continua
- sistem de masura temperatura- termometru cuplat la un termocuplu ce
regleaza temperatura in pupinel
- sursa de caldura- rezistenta electrica
- sistem de reglare si control - buton de reglare a temperaturii si a duratei de
sterilizare
2e pot steriliza instrumente metalice, obiecte din sticla, ceramica, unele
pulberi
C. S#eri!i&area prin "a!$ura ume$a - prezinta o penetrabilitate mai mare, si realizeaza
sterilizarea la temperaturi mai mici.
-ier'erea - foloseste fierbatoare speciale, electrice, cu temperatura de lucru de
166 grade, ce poate fi crescuta cu -9 grade prin adaos de formol sau carbonat de
sodiu, timp de 96-)6 min. &etoda este abandonata astazi, dar in trecut era folosita
pentru sterilizarea seringilor
S#eri!i&area "u %apri $e apa su' presiune - cea mai utilizata pentru materialele
si instrumentele c'irurgicale, prin autocla$are. &etoda are la baza cresterea
temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm. - 16:, atm.
- 19*:, 9 atm. - 1)) : ( la 16 : sunt distrusi toti germenii. inclusi$ formele
sporulate).
2e realizeaza prin intermediul au#"!a%u!ui:
0
- un cazan cu pereti dubli, ce comunica intre ei prin orificii situate in
partea superioara; spatiul dintre pereti comunica cu e5teriorul prin
intermediul unor robinete; capacul este strabatut de orificii la care sunt
adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa
de siguranta
- sursa de caldura este reprezentata de aburul ce pro$ine de la uzina
spitalului sau de la un cazan propriu al instalatiei, electric sau pe baza de
gaze
- robinete de admisie abur in autocla$, e$acuare condens, e$acuare abur,
uscare; se lucreaza la presiuni de -,# atm.
- autocla$ele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de $id
2e pot steriliza 3 materialul moale, seringi, tuburi de dren, instrumentar c'irurgical
Pas#euri&area - aseptizarea unor lic'ide la temp. sub 166 :, urmat% de racire
brusca. 2e utilizeaza pentru lapte, bere, medii de cultura.
Asigur% o distructie de "6-"#< din germenii patogeni. =eosebim pasteurizare3
- inalta - fierbere 86 sec. la 86-"6 :
- 1oasa - fierbere 96-*6 min la *6 :
3. Ra&e u!#ra%i!e#e - sursa de emisie este reprezentata de lampi cu mercur sau cadmiu.
- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea
proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusi$ pe $irusi si germeni
anaerobi
- raza de actiune 1,#- m., durata de eficienta este de 96-)6 min.
- sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, di$erse suprafete
,. Ra$ia#ii!e ini&an#e - radiatia gama produce distrugerea microbilor prin e5citarea si
ionizarea atomilor materiei cu care $ine incontact. > parte din germeni sunt distrusi, la
altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor $iitoare, la altele este in'ibata
cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp
- a$anta1e3 penetreaza foliile de plastic sau 'artie, nu incalzesc obiectele
de sterilizat, durata mare de sterilizare - -9 ani
- sunt sterilizate solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura,
instrumentar, manusi, 'alate, sonde, tuburi
0. U!#rasune#e!e - produse de generatori cu cristal, actioneaza prin distrugerea
membranei si liza celulara.
1. Lifi!i&are - desicatie in $id la temp. de -198 :. 2e utilizeaza in sterilizarea serurilor,
$accinurilor.
2. S#eri!i&area prin mi(!a"e ")imi"e3 se utilizeaza o5idul de etilen, alde'idele.
A. O3i$u! $e e#i!en este un gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil (amestecat cu
freon isi pierde aceasta capacitate).
- penetreaza plasticul, cauciucul, lemnul, 'artia, te5tilele
1
- actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, $egetante sau
sporulate
- sunt folosite etu$e speciale, la )6 :, ) ore, la 1-1,# atm
- se sterilizeaza instrumente c'irurgicale metalice sau din plastic, tuburi,
catetere, ace, materiale de sutura
/. A!$e)i$e!e - glutaralde'ida si formalde'ida. 2e realizeaza sterilizarea prin imersie !
sterilizarea la rece.
- 4!u#ara!$e)i$a - :ide5, =econe5 - cu actiune bactericida, fungicida,
$iricida, tuberculocida, c'iar si in prezenta sangelui, plasmei, urina ;
4tilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic, laparoscopic, alte
instrumente din plastic, in solutie de 1<, 96 min, cu $alabilitate de 1)
zile
- frma!$e)i$a ,56 - formol sub forma de $apori, la rece (pastile de 1 g
paraformalde'ida), utilizat pentru sterilizarea cistoscoapelor, sondelor,
cu minim ) ' contact
4tilizat la cald pentru dezinfectia incaperilor.
4tilizarea formolului pentru sterilizare nu se mai foloseste astazi,
datorita riscului cancerigen.
II. An#isepsia - foloseste o serie de mi1loace c'imice3
an#isep#i"e . substanta cu actiune bactericida sau bacteriostatica care se aplica pe
tesuturi $ii
$e&infe"#an#e . substanta folosita pentru distrugerea germenilor de pe di$erse
obiecte, produse septice sau din mediul e5tern.
Antisepticele si dezinfectantele trebuie sa .ndeplineasca anumite "n$i#ii3
- sa aiba actiune rapida si durabila;
- sa distruga c+t mai multi germeni .n concentratii c+t mai mici;
- sa nu actioneze to5ic pe tesuturile pe care se aplica si sa nu tulbure
mecanismele de aparare fa$oriz+nd astfel o infectie bacteriana;
- sa nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele care urmeaza
sa fie dezinfectate;
- sa fie usor solubila .n apa iar odata sol$ita sa dea un amestec stabil (sa nu-
si modifice proprietatile .n timp);
- sa-si mentina proprietatile antiseptice .n orice mediu.
A. An#isep#i"e!e - sunt reprezentate de3
1. I$ . #in"#ura $e i$ (solutie alcoolica de iodura de sodiu), s!u#ie Lu4!7 i$.
fri (combinatii ale iodului cu poli$inilpirolidona, detergenti, rezult+nd preparate
mai putin iritante pentru piele3 -etadine, 2eptozol etc.)
2e folosesc pentru dezinfectia tegumentelor.
?u se pune .n contact cu o plaga sau cu mucoase deoarece coaguleaza proteinele;
aplicat pe seroase, fa$orizeaza constituirea de aderente; .n contact cu plagile
secretante, dega1a acid iod'idric, iritant pentru tegumente;
Actualmente e5ista deri$ati de iod ce se pot utiliza si pe mucoase, plagi.
2
2. A!"! 256: nu se aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos deoarece
produce des'idratare si denaturare celulara (coagulare a proteinelor); nu ac-
tioneaza asupra formelor sporulate si a bacilului @oc';
Aolosit .n afectiuni inflamator-infectioase, .n aplicatii scurte (#-16 minute), pentru
efectul re$ulsi$ (priessnitz alcoolizat);
3. Su's#an#e pe 'a&a $e "!r: )ip"!ri# $e s$iu7 "!ramine (actiune pe bacteriile
Bram C D Bram - si pe bacilul @oc';
2olutia folosita pentru dezinfectia plagilor si mucoaselor se obtine prin dizol$area
comprimatelor de cloramina - de #66 mg .ntr-un litru de apa;
2olutiile folosite pentru dezinfectia obiectelor sanitare ce $in .n contact cu
produse organice au concentratii mai mari.
C!r)e3i$ina (compus organic al clorului .n solutie de alcool izopropilic), fara
actiune asupra germenilor sporulati si a micobacteriilor
,. Su's#an#e "are $e4a(a 3i4en:
Apa 3i4ena#a (solutie apoasa ce contine 9< pero5id de o5igen E7

>

F folosita pentru
antisepsia plagilor si a mucoaselor. Pe l+nga efectul antiseptic, .n primul r+nd .ndreptat
.mpotri$a germenilor anaerobi, prezinta o tripla actiune3
- mecanica ! de .ndepartare a resturilor tisulare sau corpilor straini din zonele
profunde sau fundurile de sac ale plagilor delabrante prin efectul de spumare
efer$escent al reactiei e5oterme de eliberare a o5igenului,
- 'emostatica ! pe $asele mici
- citofilactica ! fa$orizare a proliferarii si migrarii celulare cu aparitie a tesutului
de granulatie;
- efect antiseptic, .ndreptat in principal .mpotri$a germenilor anaerobi
Perman4ana# $e p#asiu (@&n>
)
) se prezinta sub forma de cristale de culoare $iolet
si se foloseste sub forma de solutie 6.1-6.#< pentru dezinfectia mucoasei $aginala,
$ezicala sau bucala, ca si a plagilor infectate cu anaerobi
0. A"i&i si 'a&e: a"i$ 'ri" - .n c'irurgia generala este folosit ca pulbere formata din
cristale albe pentru antisepsia plagilor, fiind acti$ si pe piocianic; .n plus, actioneaza
asupra sfacelurilor, tesuturilor necrozate si crustelor, pe care le macereaza, facilit+nd
astfel eliminarea lor si dez$oltarea tesutului de granulatie prin care se realizeaza
$indecarea plagilor;
1. Deri%a#i ai me#a!e!r 4re!e 8mer"ur7 ar4in#9: fensep# (borat fenilmercuric .n
solutie apoasa <o), rar folosit pentru dezinfectia m+inilor, a plagilor si a instru-
mentarului), ni#ra# $e ar4in# - cristale folosite la cauterizarea de tesuturi
aberante, solutie folosita pentru instilatii $ezicale .n urologie
2. De#er4en#i: anionici (folositi la spalarea len1eriei), cationici (actiune bactericida,
fungicida si $irucida).
:el mai folosit .n c'irurgie este 'rm"e#u! - solutie 'idroalcoolica de bromura de
cetilpiridinium utilizata pentru aseptizarea unor plagi, arsuri si a tegumentelor, ca si
pentru dezinfectarea instrumentarului, len1eriei, $eselei, .ncaperilor
:. A!#e su's#an#e: frm! (solutie de formalde'ida )6<), .ntrebuintata ca dezinfec-
tant si conser$ant al tesuturilor; este bactericid si sporicid e5trem de puternic,
iritant .nsa pentru oc'i si caile respiratorii; utilizat in trecut in spitale pentru
dezinfectia periodica a .ncaperilor, fen!7 a"i$ feni"7 %i!e# $e 4en#iana (colorant
deri$at de trifenilmetan folosit ca anti'elmintic .n o5iuriaza si ca topic bactericid
:
si antifungic .n dermatologie), ri%an! (lactat de eto5i-diaminoacridina, cu
eficacitate antiseptica .ndoielnica)
III. Pre4a#iri prepera#rii ; in $ederea diminuarii riscului de aparitie a unor infectii
postoperatorii, trebuie respectate cate$a reguli3
nu se panseaza plagi septice si nu se efectueaza G0, G,
mana cu ung'ii taiate scurt, fara plagi
in filtrul isi sc'imba incaltamintea si ec'ipamentul
dezinfectia atenta a mainilor
baia inainte de operatie a pacientului
raderea regiunii respecti$e
dezinfectia regiunii respecti$e
TEST
1. Defini#i asepsia si an#isepsia
2. Enumera#i mi(!a"e!e fi&i"e $e s#eri!i&are7 "e u#i!i&ea&a "a!$ura
3. S#eri!i&area prin "a!$ura ume$a
,. S#eri!i&area u#i!i&an$ ra$ia#ii!e U.<. sau ini&an#e
0. *i(!a"e ")imi"e $e s#eri!i&are
1. Enumera#i su's#an#e!e u#i!i&a#e "a an#isep#i"e
2. Cn$i#ii "e #re'uie in$ep!ini#e $e su's#an#a an#isep#i"a
:. Pre4a#iri prepera#rii "e #re'uie in$ep!ini#e pen#ru $iminuarea
ris"u!ui $e apari#ie a infe"#ii!r
=
2. IN>ECTIILE
Definiie ; 8n1ecHiile reprezint% mi1locul prin care introducem o substanH% .n Hesuturi, cu
a1utorul seringii, .n scop terapeutic sau diagnostic.
O'ie"#i%e ; administrarea parenteral% ofer% o serie de a%an#a(e:
dozarea precis% a substanHei
acHiune rapid% dup% administrare
absorbHie complet%
se poate folosi c+nd calea oral% este inutilizabil%
se pot administra substanHe ce sunt distruse sau inacti$ate de sucurile
digesti$e
se pot administra la bolna$ii aflaHi .n stare de inconItienH% sau recalcitranti
se pot introduce substanHe .n scop e5plorator sau diagnostic
Te)ni"a
a9 *a#eria!e ne"esare3
Pentru efectuare unei in1ecHii a$em ne$oie de3
sering%
ace sau branule
substanHa in1ectabil%
antiseptice, tampon, leucoplast
- Serin4a ! se folosesc seringile din material plastic, de unic% folosinH%, sau din
sticl%. Este alc%tuit% din3
corpul de pomp% ! cilindric, are marcate pe el gradaHii -
capacitate de 1, , #, 16, 6 ml.
piston ! este clindric, etanI.
>rice sering% trebuie s% fie - etanI%, gradat% corespunz%tor scopului pentru care
este folosit%, steril%
- A"e!e ! au diferite dimensiuni, .n funcHie de utilizare3
pentru in1ecHii intradermice au lungime 16 ! # mm, grosime 6,)
mm Ii bizou scurt
pentru in1ecHii subcutanate au lungime # ! 96 mm, grosime 6,*
! 6,8 mm Ii bizou lung
pentru in1ecHii intramusculare sunt lungi de #6 ! 86 mm, grosime
6,J ! 6,8 mm Ii bizou lung
pentru in1ecHii intra$enoase au lungime 96 ! )6 mm, grosime 6,8
! 1 mm Ii bizou scurt
15
- Su's#ane!e in(e"#a'i!e sunt li$rate .n fiole, flacoane, pungi, .n stare lic'id% sau
sub form% de pulberi (insotite de sol$ent), conHinutul fiind steril. >bligatoriu
trebuie specificate3 denumirea substanHei, cantitatea, concentraHia, calea de
administrare, data fabricaHiei Ii $alabilitatea.
- Su's#ane!e an#isep#i"e ! alcool, tinctur% de iod - pentru dezinfecHia regiunii
- ?aru ! .n cazul in1ecHiilor intra$enoase
'9 Ca!ea $e a$minis#rare ; e5ista mai multe cai de administrare a substantelor
parenteral.
2ubstanHele in1ectabile se pot administra3
intradermic
subcutanat ('ipodermic)
intramuscular
intra$enos
intraarterial
intraca$itar
intraosos
Kn principiu, diferitele substante se administreaza astfel3
sarurile metalelor grele (bismut, mercur, iod, calciu,
aur) se introduc intramuscular
substanHele uleioase se in1ecteaz% intramuscular
profund
soluHiile izotonice se pot in1ecta pe orice cale
soluHiile 'ipotonice se administreaz% .n circulaHia
sanguin% (intra$enos, intraarterial)
cantit%Hile mari de substanHe (soluHii perfuzabile,
s+nge, deri$ate de s+nge) se introduc intra$enos sau
intraarterial
pentru e5plorarea funcHiei anumitor organe sau
$izualizarea sistemului arterio$enos, substanHele se
introduc direct .n circulaHia sanguin% (intra$enos,
intraarterial)
4nele substanHe pot determina reacHii de 'ipersensibilitate din partea bolna$ului,
ceea ce necesit% testarea prealabil% a sensibilit%Hii.
"9 Pre4+#irea serin4ii:
montarea seringii (cele de unic% folosinH% sunt montate) Ii adaptarea
acului
.nc%rcarea seringii ! se face respect+nd regulile se asepsie Ii antisepsie.
- 2e ia fiola Ii se goleIte lic'idul din g+tul acesteia
11
- 2e dezinfecteaz% cu alcool Ii se taie cu o pil% special%,
sau se rupe catul fiolei
- 2e introduce acul .n fiol% Ii se aspir% cu gri1%
conHinutul
- 2e e$acueaz% aerul din sering%
- 2e sc'imb% acul seringii.
$9 Pre4+#irea re4iunii .n care se e5ecut% in1ecHia. Gegumentul trebuie s% fie indemn,
f%r% leziuni sau infecHii (dermit%, foliculit%). 2e dezinfecteaza locul.
Kn funcHie de tipul de in1ectare se fac si alte mane$re3 aplicarea garoului Ii fi5area
$enei, reperarea pulsaHiilor unei artere.
e9 Efe"#uarea in(e"iei prpriu.&ise
-olna$ul este bine s% fie .n clinostatism (pericol de lipotimie).
1. In(e"ia in#ra$ermi"+
S"p:
diagnostic ! se in1ecteaz% di$erse antigene sau alergeni care in contact cu
anticorpii din organism produc o reacHie eritemopapuloasa la locul in1ectarii
(intradermoreactie)
terapeutic ! .n desensibiliz%ri
@na $e e!e"ie ! faHa anterioar% a antebraHului
Te)ni"+
se foloseIte seringa de 1 ml, ace mici, subHiri, cu bizou scurt.
dezinfecHia zonei respecti$e
se introduce $+rful acului paralel cu suprafaHa pielii, strict intradermic Ii se
in1ecteaz% 6,1 ! 6,9 ml. La locul in1ect%rii apare o mic% papul%, iar pielea ia
aspectul de Lcoa1% de portocal%M.
2. In(e"ia su'"u#an+ ! se face .n scop terapeutic
@na $e e!e"ie:
faHa anteroe5tern% a coapsei
faHa posterioar% a braHului
faHa lateral% a toracelui
perete anterolateral abdominal
Te)ni"+:
se dezinfecteaz% tegumentul
se prinde pielea cu inde5ul Ii policele st+ng p+n% face o cut%, la baza c%reia
introducem acul paralel cu suprafaHa zonei
3. In(e"ia in#ramus"u!ar+ ! se face .n scop terapeutic
@na $e e!e"ie:
regiunea fesier% ! obligatoriu cadran superoe5tern
regiune deltoidian%
12
faHa anterioar% a coapsei
Te)ni"+
se dezinfecteaz% tegumentul
acul ataIat la sering% se introduce profund .n masa muscular% printr-o miIcare
brusc%
se aspir% puHin cu seringa (pentru a $erifica dac% nu s-a p%truns .ntr-un $as)
se in1ecteaz% lent substanHa
In(e"ia in#ra%enas+ ! se face .n scop diagnostic (introducere de substanH% de contrast)
sau terapeutic Ii const% .n introducerea substanHei direct .n circuitul sanguin.
@na $e e!e"ie ! $enele superificale de la plica cotului (.n principiu se poate in1ecta
.n orice $en% superficial%)
Te)ni"+
se aplic% un garou str+ns moderat, care s% comprime numai reHeaua $enoas%
superifical%, .nc+t s% produc% staza $enoas%
se dezinfecteaz% regiunea
cu inde5ul se imobilizeaz% $ena ce urmeaz% s% fie puncHionat%
acul montat la sering%, bizoul .n sus, .n ung'i ascuHit, se introduce acul
se aspir% uIor (s+ngele p%trunde .n sering%)
se .nl%tur% garoul Ii se in1ecteaz% substanHa lent sau rapid
In(e"ia in#raar#eria!+ ! se face .n scop e5plorator (arteriografii) sau terapeutic.
2e puncHioneaz% artera femural%, artera carotid%, aorta abdominal%.
In(e"ia in#ra"a%i#ar+ ; se face .n scop diagnostic sau terapeutic.
In(e"ia in#rasas+ - se face .n scop terapeutic (perfuzii de s+nge la copil ! stern,
creasta iliac%, tro'anter, maleola tibial%, peronier) sau pentru
anestezii intraosoase.
f. In"i$en#e7 a""i$en#e:
. KnHeparea unui $as sanguin ! apare s+nge .n sering% la aspiraHie. 2e retrage puHin acul.
. KnHeparea unui ner$ ! apare durere $ie, intens%, ce iradiaz% de-a lungul ner$ului. 2e
retrage acul.
. 7ematomul postin1ecHional
. 0uperea acului
. Alegmonul postin1ecHional datorit% unor defecte de asepsie sau in1ect%rii unor
substanHe necrozante
. Gromboflebita ! iritaHia lumenului $enos de substanH% in1ectat% intra$enos
. Embolia ! prin in1ectarea de aer sau substanHe uleioase.
13
TEST
1. A%an#a(e!e a$minis#rarii paren#era!e $e su's#an#e
me$i"amen#ase
2. *a#eria!e ne"esare in efe"#uarea unei in(e"#ii
3. Cai $e a$minis#rare a su's#an#e!r in(e"#a'i!e
,. *$a!i#a#i $e a$minis#rare a unr "a#e4rii $e su's#an#e
in(e"#a'i!e
0. Pre4a#irea serin4ii pen#ru efe"#uarea unei in(e"#ii
1. In(e"#ia in#ra$ermi"a
2. In(e"#ia su'"u#ana#a
:. In(e"#ia in#ramus"u!ara
=. In(e"#ia in#ra%enasa
15.In"i$en#e si a""i$en#e in efe"#uarea unei in(e"#ii
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1. In(e"#ia I.D.
2. In(e"#ia I.D.
3. In(e"#ia I.D.
,. In(e"#ia I.D.
0. In(e"#ia I.D.
1. In(e"#ia S.C.
2. In(e"#ia S.C.
3. In(e"#ia S.C.
,. In(e"#ia S.C.
0. In(e"#ia S.C.
1. In(e"#ia I.*.
2. In(e"#ia I.*.
3. In(e"#ia I.*.
,. In(e"#ia I.*.
0. In(e"#ia I.*.
1. In(e"#ia I.<.
2. In(e"#ia I.<.
3. In(e"#ia I.<.
,. In(e"#ia I.<.
0. In(e"#ia I.<.
1,
3. CATETERIS*UL <ENOS
1. Definiie ; cateterismul $enos se defineste ca totalitatea modalit%Hilor prin care se
asigur% acces direct, disponibil .n permanenH% Ii de durat%, la sistemul $ascular al
unui pacient .
2. O'ie"#i%e!e cateterismului $enos presupune instalarea unui tub de plastic .n lumenul
$enos, per"u#an sau prin $enu$are %enas+.
,ena cateterizat% poate aparHine sistemului $enos periferic (superficial sau
profund), sau poate fi reprezentat% de una din $enele ca$e - cateterism $enos central.
3. In$i"aii!e cateterismului $enos sunt3
- prele$area repetat% de s+nge de la bolna$ pe parcursul unei perioade mai
lungi
- administrarea rapid% sau prelungit% de perfuzii IiDsau transfuzii
- alimentaHie parenteral%
- terapie intra$enoas% prelungit%
- m%surarea presiunii $enoase centrale Ii monitorizare 'emodinamic% cu
cateterul 2Nan ! Banz
- stimularea cardiac% temporar% sau permanent%
- 'emodializ% Ii alte te'nici de epurare e5trarenal% ('emofiltrare,
'emoperfuzie)
,. Te)ni"+ . Pentru o terapie intra$enoas% prelungit% Ii posibilitatea administr%rii unor
$olume mari de lic'ide, puncHia $enoas% trebuie completat% cu cateterizarea
$enelor.
=up% puncHionare, se introduce un cateter care s% a1ung% .ntr-o $en% central%,
adic% pro5imal de ultima $al$ul% $enoas%, ideal la distanHa de 1 cm de
$%rsarea $enei ca$e superioare in atriul drept (pentru cateterismul $enos ca$
superior) Ii imediat sub locul de $%rsare al $enelor renale (.n cazul
cateteriz%rii $enei ca$e inferioare).
Pentru aceasta se pot ataIa catetere lungi, introduse prin puncHionarea $enelor
periferice (ale plicii cotului, $ena safen% intern%, $ena femural%), sau catetere
scurte, c+nd accesul $enos este .n $ecin%tatea $enei ca$e (puncHia $enei
subcla$iculare, $enei 1ugulare interne sau e5terne, trunc'i bra'iocefalic).
2e poate plasa cateterul la L1um%tatea drumuluiM dintre periferie Ii $ena ca$%
superioar%, cu $+rful cateterului la 1oncHiunea dintre $ena a5ilar% Ii $ena
subcla$icular%, apreciindu-se c% astfel sunt preluate toate funcHiile unui
cateterism $enos central.
a) Pun"inarea %ene!r periferi"e
10
:ea mai facil% modalitate de acces intra$enos este puncHia $enoas%, urmat% sau nu de
cateterism $enos.
Se u#i!i&ea&+3 - ace de oHel tip Luer
- canule scurte din teflon
- truse catetere
- trusa de perfuzie
L" $e e!e"ie - $enele dorsale ale m+inii
- $ena cefalic% ! spre partea radial% a antebraHului
- $ena bazilic% ! spre partea ulnar% a antebraHului
- $ena median% a antebraHului
- $enele dorsale ale piciorului
Pun"inarea . "a#e#eri&area %ene!r "efa!i"+ Ai 'a&i!i"+
L"u! $e e!e"ie pentru puncHie este plica cotului.
*a#eria!e ne"esare
- soluHie antiseptic%, ac, aH% pentru fi5area cateterului
- tampoane
- m%nuIi sterile
- ac puncHie din oHel sau teflon cu mandren
- cateter de circa #6 cm
- trus% de perfuzie, substanHe perfuzabile
Te)ni"+
- se aplic% garoul .n treimea inferioar% a braHului
- degresarea Ii dezinfecHia regiunii plicii cotului
- se stabilizeaza $ena cu inde5ul sau policele mainii stangi
- puncHionarea $enei cu ac gros conectat la sering%
- se desface garoul dup% puncHionare Ii se introduce cateterul prin lumenul
acului .n $en% (de preferat $ena bazilic% care are diametrul mai mare Ii se
continu% cu $ena a5ilar%)
- se scoate acul de puncHie din $en% Ii se conecteaz% cateterul la trusa de
perfuzie
- fi5area cateterului la piele
- control radiologic pentru $erificarea poziHiei cateterului
Ca#e#eri&area %enei (u4u!are e3#erne
L"u! $e e!e"ie este la 1um%tatea distanHei dintre ung'iul mandibulei Ii
cla$icul%
- PoziHia bolna$ului .n decubit dorsal, .n Grendelenburg (1# - 6) cu capul
rotit .n partea opus%
- Anestezie local% cu 5ilin% 1<
- 2e stabilizeaz% Ii comprim% $ena cu inde5ul Ii policele m+inii st+ngi
11
- :u m+na dreapt% se inser% canula de teflon prin tegument Ii $en%, ca la orice
puncHie $enoas% Ii se introduce cateterul care se adapteaz% la trusa de
perfuzie
Ca#e#eri&area %enei su'"!a%i"u!are
L"u! $e e!e"ie $ariaza functie de tipul de abord ! infracla$icular sau
supracla$icular
- PoziHia bolna$ului .n decubit dorsal, cu umerii rela5aHi Ii braHele .ntinse pe
l+ng% corp, capul flectat .n direcHie opus%
- Anestezie local% cu 5ilin% 1<
- a'r$ infra"!a%i"u!ar ! la unirea 1D9 interne cu cea mi1locie a cla$iculei
- acul de puncHie adaptat la sering% se introduce
sub un ung'i de 1# medial Ii ascendent .ntre
cla$icul% Ii prima coast%
- se aspir% uIor, .n permanenH%. :+nd se p%trunde
.n $en%, $a $eni s+nge abundent
- se introduce cateterul Ii se adapteaz% la trusa de
perfuzie
- a'r$u! supra"!a%i"u!ar ! puncHia se face la $+rful ung'iului format de
faHa superioar% a cla$iculei cu limita lateral% a
inserHiei muIc'iului sternocleidomastoidian sub
un ung'i de )#
Ca#e#eri&area %enei (u4u!are in#erne
L"u! $e e!e"ie ; se poate utiliza abordul medial sau lateral
- PoziHia bolna$ului .n decubit dorsal, .n uIor Grendelenburg (6) cu capul
flectat posterior Ii rotit spre partea opus%
- Anestezie local% cu 5ilin% 1<
- a'r$u! me$ian ! se identific% triung'iul format de cele dou% inserHii ale
muIc'iului sternocleidomastoidian Ii cla$icul%. ,ena se
g%seIte posterior faH% de marginea medial% a fascicului
cla$icular. Artera este situat% medial de $en%.
- acul se introduce .n 1os Ii lateral .n direcHia mameleonului
de aceaIi parte sub un ung'i de )#. :u celalat% m+n% se
palpeaz% Ii prote1eaz% artera carotid%.
- a'r$u! !a#era! ! acul se introduce la marginea lateral% a muIc'iului
sternocleidomastoidian, la # cm deasupra cla$iculei sub un
ung'i de 96 - )6 faH% de tegument, de sus .n 1os Ii din
afar% spre .n%untru, tra$ers+nd muIc'iul
sternocleidomastoidian.
Ca#e#eri&area %enei femura!e
L"u! $e e!e"ie ! se repereaz% pulsaHiile arterei femurale sub ligamentul
ing'inal. ,ena femural% se g%seIte medial de artera femural%
- PoziHia bolna$ului .n decubit dorsal
- Anestezie local% cu 5ilin% 1<
12
- acul se introduce la 1 ! cm sub arcada crural% Ii la 1
cm medial fat% de artera femural% prote1at% cu
inde5ul m+inii st+ngi, orientat oblic ascendent sub
un ung'i de )# faH% de tegument.
Des"perirea ")irur4i"a!+ a %ene!r periferi"e
=enudarea $enoas% asigur% accesul la sistemul $enos c+nd puncHia !
cateterismul percutan nu sunt posibile. ,enele cele mai des abordabile sunt3
- $ena bazilic% ! superior de plica cotului
- $ena cefalic% ! .n IanHul deltopectoral
- $ena safen% intern% ! .n triung'iul 2carpa sau la ni$elul gleznei,
anterior de malela tibial%
*a#eria!e ne"esare
- soluHie antiseptic%, tampoane, m%nuIi sterile, c+mpuri
- soluHie anestezic% ! 5ilin% 1<
- bisturiu, foarfec%, pense, dep%rt%toare, portac, ace, fire de sutur%
- catetere, trus% de perfuzie, soluHie perfuzabil%
Te)ni"+
- dezinfecHia regiunii
- anestezie local% cu 5ilin% 1<
- incizie paralel% cu plica cotului la ! 9 cm superior de condilul
medial
- se izoleaza $ena pe o lungime de ! 9 cm
- se trec dou% laturi de aH% Ii se ridic% $ena
- se secHioneaz% parHial $ena Ii se introduce cateterul .n sens
ascendent
- se leag% cap%tul distal al $enei Ii cel pro5imal pe cateter
- sutura breIei cutanate
0. Cmp!i"aii
- >bstrucHia cateterului sur$ine .n 1) ! #< din cazuri
- &alpoziHia $+rfului cateterului (a$ansarea cateterului .n sistemul $enelor
1ugulare)
- Gromboza Ii tromboflebita ! datorit% iritarii peretelui $enos de c%tre cateter
- 8nfecHia bacterian% ! sursa contamin%rii bacteriene fiind de la tegument, cateter,
trusa de perfuzie, soluHiile perfuzabile
- Embolia gazoas% ! sur$ine fie .n momentul debranI%rii seringii Ii introducerii
cateterului, fie .n momentul mont%rii trusei de perfuzie, cateterul fiind plin cu
aer
- Pneumotora5ul - la cateterismul $enei subcla$iculare, sau al 1ugularei interne
- 7idrotora5ul
- :ateterizarea arterei carotidiene (la $ena 1ugular% intern%)
- Lezarea ner$ilor, limfaticelor
- 7ematoame, s+ngerare
1:
TEST
1. In$i"a#ii!e "a#e#erismu!ui %ens
2. Ca#e#eri&area %%. Cefa!i"a si 'a&i!i"a
3. Ca#e#eri&area %%. >u4u!ara e3#erna
,. Ca#e#eri&area %%. Su'"!a%i"u!ara
0. Ca#e#eri&area %%. >u4u!ara in#erna
1. Ca#e#eri&area %%. -emura!e
2. Des"perirea ")irur4i"a!a a %ene!r periferi"e
:. Cmp!i"a#ii!e "a#e#erismu!ui %ens
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1. Ca#e#eri&are %.
"efa!i"a7 'a&i!i"a
2. Ca#e#eri&are %.
"efa!i"a7 'a&i!i"a
3. Ca#e#eri&are %.
"efa!i"a7 'a&i!i"a
,. Ca#e#eri&are %.
"efa!i"a7 'a&i!i"a
0. Ca#e#eri&are %.
"efa!i"a7 'a&i!i"a
1. Ca#e#eri&are %.
su'"!a%ie
1. Ca#e#eri&are %.
(u4u!ara in#erna
1. Ca#e#eri&are %.
femura!a
1=
,. PANSA*ENTE I /ANDA>E
1. Definiii
Pansamen#u! reprezinta totalitatea mi1loacelor si metodelor care realizeaza
protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresi$a a di$ersilor agenti.
Pansamentul c'irurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei
plagi, .n scopul cicatrizarii ei.
Pansamen#u! este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu
scopul de a pre$eni contaminarea sau de a opri sangerarea. 8deal, pansamentul este
realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se poate utiliza orice material te5til, cu
conditia sa fie curat.
/an$a(u! este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fi5eaza
pansamentul la ni$elul plagii. -anda1ul - Aasa reprezinta o banda de tifon, p+nza sau
tesatura elastica, de latime si lungime diferita .n functie de regiunea pe care o acopera si
.ntinderea pansamentului. Kn general, latimea unei fesi trebuie sa fie apro5imati$ egala cu
diametrul regiunii pe care o .nfasa (#-6 cm).
8nainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia tegumentelor
din 1urul plagii si apoi a plagii; se $or indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii
straini penetranti).
2. O'ie"#i%e.
Cn$i#ii!e unui 'un pansamen#:
sa fie facut .n conditii aseptice;
sa fie absorbant;
sa fie protector;
sa nu fie dureros;
sa fie sc'imbat la timp.
3. In$i"aii.
a. In$i"a#ii!e unui pansamen# sun#:
pansamen# pr#e"#r3 pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate
pansamen# a'sr'an#3 pe plagi drenate sau secretante
25
pansamen# "mpresi%3 pe plagi s+nger+nde (scop 'emostatic), pentru
imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei ca$itati superficiale dupa
punctionare; se realizeaza fi5are cu fesi .n cadrul unui banda1;
pansamen# "!u&i%3 pentru plagi .nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu
comprese si $ata, peste care se aplica un aparat gipsat).
pansamen# ume$ (priessnitz alcoolizat, cloraminat).
'. In$i"a#ii unui 'an$a( sun#:
fi5are a pansamentului .n regiuni .n care plasturele adezi$ nu .si atinge scopul (e5-
tremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare);
fi5area pansamentelor unor plagi situate .n regiuni supuse traumatismelor .n
timpul acti$itatii (m+na, picior);
efectuarea unui pansament compresi$;
imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, lu5atii,
fracturi).
Prin"ipii $e efe"#uare a unui 'an$a(:
punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;
la membre, .nfasarea se .ncepe de obicei de la e5tremitate spre radacina (.n sensul
circulatiei de .ntoarcere); la m+na, picior se .ncepe dinspre pro5imal spre distal
(prin benzi de fi5are);
sa acopere .n .ntregime pansamentul;
sa fie elastica (sa nu 1eneze circulatia) - pe traiectul $aselor mari se aseaza peste
un strat de $ata;
sa nu produca dureri (zonele iritate, ner$ii sa nu fie comprimate e5agerat)
sa permita miscarile articulatiilor peste care trece.
). Te)ni"+
*a#eria!e ne"esare:
1. Su's#an#e an#isep#i"e - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din
1ur3
alcool
tinctura de iod
apa o5igenata
cloramina
betadina
acid boric
21
2. *a#eria!e "are rea!i&ea&a pr#e"#ia p!a4ii ! trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante
pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii
germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii3
comprese din tifon (p+nza rara de bumbac)3 capacitate de absorbtie
mai mica dec+t a $atei;
$ata 'idrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. *i(!a"e $e fi3are:
galifi5 (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil
pentru aer);
banda1 - realizeaza O.nfasareaM c'irurgicala
,. Ins#rumen#ar ")irur4i"a!. ! pense, foarfece
0. A!#e ma#eria!e:
benzina, neofalina, acetona3 realizeaza degresarea tegumentului
(necesare pentru .ndepartarea galifi5-ului de pe tegument);
unguente3 protectia tegumentelor din 1urul unei plagi secretante !
cutaden, dermazin, 1ecolan, 1ecozinc, tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frec$ent .n scop
'emostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga
sau ca$itate .n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de p+nza, ine5tensibila, cu rol de a solidariza o
regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez)
Te)ni"a efe"#uarii unui pansamen# implica mai multi timpi3
pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, ser$ire de
catre asistenta cu instrumentele necesare);
dezlipirea $ec'iului pansament, .ndepartarea $ec'iului pansament (cu
bl+ndete, e$entual dupa umezire cu apa o5igenata, cloramina
curatirea si dezinfectarea tegumentelor din 1urul plagii, centrifug cu un
tampon de $ata sterila .mbibat cu alcool, iod
tratamentul plagii - .n functie de natura sa si momentul e$olutiei3
- plagi operatorii cu e$olutie aseptica3 nu necesita tratament
special, .n afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau
agrafelor;
- plagi secretante3 necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica,
e5cizie a tesuturilor mortificate),
- e$acuare a colectiilor (seroame, 'ematoame)3 scoatere a 1- fire
sau desc'iderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa
- colectii purulente3 desc'idere larga, spalarea si drenarea plagii
- plagi accidentale3 curatare de resturi $estimentare sau telurice,
debridare, regularizare, la$a1 antiseptic, e$entual suturare;
22
protectia plagii3 stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile
plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de 1- comprese (pentru a
realiza o buna capilaritate);
fi5area pansamentului3 galifi5, leucoplast, fesi.
Te)ni"a efe"#uarii unui 'an$a(:
membrul sau regiunea care urmeaza a fi banda1ata se aseaza in pozitia
care $a trebui mentinuta dupa pansament
rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si
se banda1eaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si
de 1os in sus, fara a se desfasura tifonul in aer
se incepe banda1area cu -9 ture de fasa suprapuse pentru fi5are, iar
apoi se $or aplica ture de fasa de 1os in sus, fiecare tura acoperind
1umatatea de fasa anterioara
se termina tot prin -9 ture de fasa de fi5are; fi5area se realizeaza
astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata pe plaga; de asemenea
legarea banda1ului la final nu se face in dreptul plagii
daca nu este necesara realizarea 'emostazei banda1ul nu trebuie sa fie
foarte strans.
Tipuri $e 'an$a(e
'an$a(u! "ir"u!ar3 se aplica cate$a ture de fasa circular, la ni$elul
zonei afectate; acest tip de banda1 se utilizeaza si la realizarea
'emostazei
'an$a(u! in"ru"isa# sau in frma $e B:B3 se aplica 1- ture circulare
iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8, dand
in final aspectul de Pspic de grauP; este utilizat pentru banda1area
articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului
23
'an$a(u! in frma $e spira!a3 se incepe cu -9 ture de fi5are apoi sub
forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la D9; se foloseste la
traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor,
degetelor.
pansamen#u! "u "rnisr3 cornisorul este o bucata de fasa sau panza
in forma triung'iulara, care se poate folosi si la imobilizarea
membrului superior in cazul fracturilor; se foloseste la banda1area
minilor, picioarelor, corpului
pansamen#u! #ra"e!ui sau a'$menu!ui3 se aplica pe peretele
abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga,
care se fi5eaza cu a1utorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o
rama de tablou; daca este $orba de o plaga toracica penetranta se $a
fi5a doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefi5ata pentru a functiona
ca o supapa; in cazul plagilor abdominale e$iscerate se $a folosi
pansament umed
"ape!ina3 este banda1ul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa,
incepand cu ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor si
pa$ilioanelor urec'ii, dupa care se trece succesi$ dinspre radacina
nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana cand acopera tot capul; la
sfarsit capetele feselor se fi5eaza cu cate$a ture circulare.
pansamen# #ip BCip"ra#B3 se aplica o banda de tifon de apro5imati$
1 m. pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pa$ilioanelor
urec'ilor si sunt tinute suspendate; cu un alt tifon se efectueaza -9
2,
ture circulare de fi5are fronto-occipitale; a1ungand pina la banda 1 de
tifon, tensionat se face o tura in 1urul ei si se indreapta tifonul la
regiunea opusa, pina cind se acopera uniform tot capul; capatul fasiei
se fi5eaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in 1os, se
leaga sub barbie.
pansamen#u! $e #ip B"apas#ruB: se fac -9 ture de fi5are in 1urul
capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cate$a
ture mandibula-gat-occipital; de la mandibula se infasoara apoi in sus,
$ertical spre cap, pe linga urec'e, regiunea parietala, se trece tifonul
peste cap si coboara in 1os spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi
spre regiunea occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la
spatele urec'ii tifonul re$ine la cap, facand din nou -9 ture orizontale
de fi5are pe frunte; toata procedura se repeta -9 ori, sau pina cand nu
se termina tifonul
ap!i"area pansamen#u!ui pe nas7 'ar'ie si #a#a fa#a7 $e #ip
Bpras#ieB: tifonul cu o lungime de *6-J6 cm si o latime ce acopera
toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin mi1loc,
astfel incat sa ramana la mi1loc o bucata intreaga de 16-1# cm
lungime, care se $a aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o fasa
sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga
la spate la ceafa, iar capetele de 1os - la spate pe $arful capului, in asa
mod ca sa nu alunece in 1os
pansamen# pe ")i:
- oc'iul drept3 se fac ture de fi5are in 1urul capului, pe frunte, prin
regiunile fronto-occipitala, impotri$a acelor de ceasornic (pentru
oc'iul drept); din spate se coboara tura in 1os si se trece sub pa$ilionul
urec'ii peste obraz si oc'iul drept; apoi iar se efectueaza o tura de
sustinere in 1urul capului si se repeta turul precedent
- oc'iul stang3 in caz de aplicare pe oc'iul stang directia turelor este
in$ersa - dupa acele de ceasornic
- ambii oc'i3 in caz de aplicare pe ambii oc'i, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe oc'iul drept apoi pe cel stang.
20
TEST
1. Cn$i#ii "e #re'uie in$ep!ini#e $e un pansamen#
2. In$i"a#ii!e $e rea!i&are a unui pansamen#
3. In$i"a#ii!e $e rea!i&are a unui 'an$a(
,. *a#eria!e ne"esare in rea!i&area unui pansamen#
0. Te)ni"a efe"#uarii unui pansamen#
1. Te)ni"a efe"#uarii unui 'an$a(
2. Enumara#i prin"ipa!e!e #ipuri $e 'an$a(e
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA S*NATURA
1. PANSA*ENT
2. PANSA*ENT
3. PANSA*ENT
,. PANSA*ENT
0. PANSA*ENT
1. PANSA*ENT
2. /ANDA>
:. /ANDA>
=. /ANDA>
21
1
5.
/ANDA>
22
0. SONDA>UL ?ASTRIC SI DUODENAL
1. Definiii - sonda1ul reprezint% introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau
material plastic, prin c%ile naturale, .ntr-o ca$itate natural% a organismului.
2onda1ul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda Aauc'er) sau
polietilen (sonda Ein'orn) prin faringe Ii esofag in stomac
#. O'ie"#i%e. S"p ; sonda1ul gastric se poate efectua in scop3
e3p!ra#r3 recoltarera produselor ca$it%Hii sondate (gastrica) in $ederea
efectu%rii e5amenelor de laborator
#erapeu#i":
- e$acuarea conHinutului ca$it%Hii sondate
- introducerea unor substanHe medicamentoase
- 'idratare
- alimentare
- cur%Harea ca$it%Hii de substanHe d%un%toare organismului introduse
accidental
Prin"ipii $e respe"#a#: instrumentele folosite pentru sonda1e Ii sp%l%turi trebuie
sa corespund% unor criterii generale, astfel3
suprafaHa instumentelor s% fie neted%, pentru a nu leza mucoasele
materialul din care sunt confecHionate s% fie rezistent pentru a nu se rupe .n
cursul manoperei
$.rful sondelor s% fie bont pentru a nu produce leziuni ale canalelor
sau conductelor prin care sunt introduse Ii pentru a nu forma c%i
false
respectarea regulilor de asepsie
in cazul sp%l%turilor, cantitatea de lic'id trebuie sa fie .ntotdeauna mai mic%
dec+t capacitatea organului sp%lat
este interzis% introducerea lic'idului de sp%lat sub presiune
conHinutul e$acuat prin sonda1e si sp%l%turi se inspecteaza Ii se noteaz% in
foaia de obser$aHie
1. Te)ni"+
*a#eria!e ne"esare:
- de protecHie a personalului sanitar 3Iorturi, m%nuIi
- sterile3 sonda , seringi de 6 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
- nesterile3 t%$iH% renal%, pa'ar cu ap% sau ceai, recipiente de colectare
- medicamentele de introdus
2:
Preg%tirea psi'ica a pacientului3 e5plicarea pe scurt a scopului Ii realizarea
sonda1ului
Efe"#uarea sn$a(u!ui:
pacient aIezat pe scaun cu sp%tar, cu spatele drept
se aIeaz% t%$iHa renal% sub b%rbia pacientului pentru colectarea sali$ei
lubrefierea sondei
medicul st% .n partea dreapt% a pacientului, fi5eaz% cu m+na st+ng% capul
bolna$ului
prinderea sondei cu m+na dreapt% (cu m%nuIi sterile, ca un LcreionM)
pacientul desc'ide gura, respir% ad+nc, se introduce sonda pe peretele
posterior al faringelui, c+t mai aproape de r%d%cina limbii, in$it+nd bolna$ul
s% .ng'it%. Prin deglutiHie sonda p%trunde .n esofag Ii este .mpins% foarte
atent spre stomac (la )6-#6 cm de arcada dentar%)
$erificarea poziHiei sondei prin aspirarea
fi5area sondei
aspirarea conHinutului Ii prele$area de probe
e5tragerea bl+nd% a sondei, dup% pensarea acesteia
<arian#e:
a) sn$a( na&.4as#ri":
- se face cu sonde mai subHiri
- sonda poate fi lasat% pe loc o perioad% mai lung%
- nu se efectueaz% .n caz de patologie >0L (polipi, de$iaHie de sept,
'ipertrofia cornetelor)
b) form% particular% este introducerea sn$ei /!a"Dmre .n scop 'emostatic
($arice esofagiene rupte)
>bser$aHii3
la pacienHii inconItienHi la care se face sonda1ul gastric se urm%reIte
respiraHia, culoarea feHei,
$erificarea poziHiei sondei se face prin introducerea cap%tului distal .ntr-un
pa'ar cu ap% (apariHia bulelor arat% p%trunderea .n c%ile aeriene).
2=
SONDA>UL DUODENAL
Definiie3 introducera sondei dincolo de pilor, realiz+nd o comunicare .ntre duoden Ii
mediul e5terior
O'ie"#i%e. S"p:
e3p!ra#r:
! e5tragerea conHinutului duodenal format din conHinutul
gastric, bil% (A,-,:), suc pancreatic Ii secreHie proprie
! e$idenHierea unor boli parazitare ale duodenului sau c%ilor biliare
#erapeu#i"
- drenarea c%ilor biliare si introducerea unor medicamante care au
acHiune direct% asupra ficatului, a c%ilor biliare sau tubului digesti$.
Acestea $or acHiona fie local, fie se $or resorbi prin pereHii intestinali,
a1ungind prin $ena port% in ficat Ii apoi eliminate prin c%ile biliare
- alimentaHie artificial%3 introducerea de lic'ide 'idratante Ii alimente
lic'ide .n tubul digesti$ al pacienHilor aflaHi .n imposibilitatea de a se
alimenta
- aspiraHia continu%3 .n cazul ocluziilor sau subocluziilor, postoperator,
pentru decomprimarea tubului digesti$
- Alte utiliz%ri 3
- se $erific% totodat% permeabilitatea c%ilor biliare
- se pot localiza procese patologice 'epatobiliare prin separarea bilei
$eziculare de cea 'epatic% din conHinutul duodenal
- analiza sucului pancreatic urmareIte dozarea enzimelor din onHinutul
lui
Pre4+#iri3 ca la sonda1ul gastric
Efe"#uarea sn$a(u!ui $u$ena!3
primii paIi ca la sonda1ul gastric, p+na sonda a1unge in stomac
se aIeaza pacientul in decubit lateral drept cu trunc'iul uIor ridicat Ii
capul mai 1os, coapsele flectate pe bazin
se .mpinge uIor sonda spre pilor p+na la marca1ul de *6 cm
se continu% introducerea sondei cu r%bdare Ii atenHie concomitent cu
acHiunea de .ng'iHire a ei de c%tre pacient (1- cm la 9-# minute)
- c+nd di$iziunea J# cm se afl% la arcada dentar%, oli$a sondei a a1uns .n
duoden (dup% circa *6- "6 minute de la p%trunderea ei .n stomac)
$erificarea poziHiei sondei - dac% nu se scurge bila, se $erific% dac% sonda a
a1uns .n duoden sau dac% s-a .ncolacit .n stomac - se insufl% *6 ml aer prin
35
sond% I i apoi se aspir% dupa 1 minut; dac% sonda este .n duoden, se
recupereaz% mai puHin de 6 ml
$erificarea radiologic% a poziHiei sondei
e5tragerea sondei se face dup% insuflarea unei cantit%Hi mici de aer (sonda
trebuie pensat%)
Cap#area 'i!ei:
dup% *6-"6 de minute de la p%trunderea sondei .n stomac, la cap%tul liber
al sondei apare 'i!a A7 "!e$"ian+, de culoare galben-aurie, care se
colecteaz% .ntr-o eprubet%
se introduc )6 ml de soluHie de sulfat de magneziu 99< steril%, la
temperatura camerei, pentru a fa$oriza drenarea bilei $eziculare,
.nc'iderea sondei prin pensare - dup% 1#-6 de minute se desc'ide sondaIi
se colecteaza 96-)6 ml de bil% $+scoas% de culoare .nc'is%-castanie - 'i!a
/7 %e&i"u!ar+
dup% e$acuarea bilei - se colecteaz% bila clar% care pro$ine direct din ficat
- 'i!a C7 )epa#i"+
J. In"i$en#e. A""i$en#e.
greaH% Ii $%rs%turi3 comb%tute prin anestezia cu spraQ de 5ilin% a faringelui
posterior
p%trunderea .n laringe3 apare tuse, congestia feHei, cianoza - se scoate
sonda
.nfundarea sondei - se introduce ser fiziologic sau aer cu a1utorul seringii
sonda ram+ne .ncol%cit% .n stomac
sindrom de aspiraHie cu bron'opneumonie
imposibilitatea dren%rii bilei cauzat% de un obsatcol funcHional (spasmul
sfincterului >ddi) sau anatomic
sindrom &endelsso'n3 bron'opneumonie de aspiraHie
31
TEST
1. O'ie"#i%e!e pen#ru "are se p# efe"#ua sn$a(e!e 4as#ri"e
2. Prin"ipii "e #re'uie respe"#a#e in efe"#uarea unui sn$a(
3. Te)ni"a efe"#uarii sn$a(u!ui 4as#ri"
,. O'ie"#i%e!e pen#ru "are se p# efe"#ua sn$a(e!e $u$ena!e
0. Te)ni"a efe"#uarii sn$a(u!ui $u$ena!
1. In"i$en#e si a""i$en#e "e p# aparea in efe"#uarea unui sn$a(
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1. SONDA>
?ASTRIC
2. SONDA>
?ASTRIC
3. SONDA>
?ASTRIC
,. SONDA>
?ASTRIC
0. SONDA>
?ASTRIC
32
1. SONDA>UL <E@ICII URINARE
1. Definiie ; manopera prin care se realizeaz% e$acuarea $ezicii urinare, cu a1utorul
unei sonde.
2. O'ie"#i%e!e - 2onda1ul $ezicii urinare are drept scop3
e$acuarea $ezicii urinare .n cazurile .n care acest lucru nu se
poate efectua fiziologic
.n cazul unor inter$enHii c'irurgicale (.n special pe micul
bazin) sau e5plor%ri endoscopice
e$acuarea produselor patologice (c'eaguri sanguine, corpi
str%ini)
pre$enirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
monitorizarea precis% a diurezei
:. In$i"aii :
retentia acuta de urina
inter$enHii c'irurgicale .n micul bazin, perineu, inter$entii
c'irurgicale de durata
dup% e5plorarea instrumental% a $ezicii urinareIi a c%ilor
urinare (cistoscopie, ureteroscopie)
dup% mane$re terapeutice (litotriHie e5tracorporeal%)
cateterizare cu bu1ii filiforme sau cistostomie temporara)
rupturi traumatice ale uretrei, pentru e$itarea form%rii de c%i
false
e$acuarea produselor patologice (c'eaguri sang$ine, corpi
str%ini)
la bolna$ii comatoIi
la pacienHii la care este important% monitorizarea balanHei
'idro-electrolitice.
&%surarea diurezei obHinute prin sonda1 $ezical se face la inter$ale diferite de
timp3
din or% in or%3 la cazurile cu oligurie
la 1 ore3 cu m%surarea osmolaritaHii, glicozuriei, corpi
cetonici Ii s+nge
la ) de ore3 pentru determinarea clearance-ului creatininei,
m%surarea electroliHilor, fosfaHilor Ii substanHelor to5ice (in
into5icaHii), amilazelor urinare (pancreatita)
=. Te)ni"a
33
*a#eria!e ne"esare
sonde uretrale sterile de di$erse tipuri Ii dimensiuni
m%nuIi sterile
comprese sterile Ii soluHii antiseptice
ulei de parafin% sau glicerin% sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
pungi sterile pentru colectarea urinii
sering% Ii ser fiziologic (6-96 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar Ii
pentru controlul permeabilit%Hii sondei, sp%l%turi, aspirarea c'eagurilor din
$ezica urinar%
Tipuri $e sn$e:
a9 -OLEE3 simple ( canale) sau cu canal suplimentar pentru la$a1 $ezical prezint%3
- un canal pentru e$acuarea urinii3 se conecteaz% la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaIului pentru pre$enirea ieIirii sondei
(cu $olume diferite de la # la 96 ml)
- CD- canal suplimentar pentru la$a1 $ezical
'9 NELATON3 nu au balonaI de fi5are
- sunt mai rigide
- folosite pentru sonda1ul de scurt% durat% sau in cazurile in care nu se
reuIeIte cateterizarea cu sonde AoleQ (e53 adenom de prostata)
"9 SONDE CU *ANDREN
- au in componenH% un mandren metalic
- pot crea c%i false
- folosite mai rar
Cn$iii $e efe"#uare
2onda1ul $ezicii urinare trebuie pri$it ca un act c'irurgical,
respect+ndu-se regulile de asepsie Ii antisepsie
Gipul de sond% Ii grosimea ei se aleg .n funcHie de uretra ce
trebuie cateterizat%, se5, $+rst% (adenom de prostat% la b%rbaHi)
&ane$ra de introducere a sondei trebuie s% fie e5ecutat% cu
bl+ndeHe
Bolirea $ezicii se face lent, progresi$ pentru e$itarea apariHiei
'emoragiei Le5 $acuoM
PoziHia bolna$ului este .n decubit dorsal
Te)ni"+
La '+r'a# - se decaloteaz% glandul, se spal% Ii se dezinfecteaz% glandul Ii meatul
urinar
- se lubrefiaz% sonda
- se introduce .n meatul urinar, cu bl+ndeHe, penisul fiind Hinut cu
m+na st+ng% la zenit pentru a elimina una dintre curburile uretrei.
:+nd sonda a1unge la bulbul uretrei, penisul se basculeaz% .n 1os spre
coapse, apoi se impinge sonda p+n% a1unge .n $ezica urinara Ii $ine
urin%
3,
- se umfl% balonaIul sondei Ii se trage sonda cat permite
- se e$acueaz% urina lent, e$entual cu pensarea sondei (dup% e$acuarea
a 1#6 ! 66 ml) pentru 1 ! minute.
La femeie - poziHia este pe masa ginecologic% sau .n decubit dorsal cu membrele
inferioare flectate Ii desf%cute
- cu m+na st+ng% se desfac labiile Ii se dezinfecteaz% $ul$a Ii meatul
urinar
- se introduce sonda .n meat Ii se .mpinge cu bl+ndeHe p+n% a1unge .n
$ezica urinar%
4neori meatul urinar se poate desc'ide pe peretele $aginal anterior ceea
ce necesit% introducerea unei $al$e .nguste pentru a putea efectua
cateterizarea meatului urinar.
30
2onda1ul $ezicii urinare se poate efectua si pentru e$acuarea urinii din $ezica
urinar% Ii scoaterea imediat% a sondei sau cu l%sarea temporar% a sondei .n $ezica urinar%.
15. Re&u!#a#e . cateterizarea uretrei permite e$acuarea $ezicii urinare (globul $ezical
este dureros pentru bolna$), permite monitorizarea diurezei bolna$ului .n scopul unei
reec'ilibr%ri corecte Ii urm%rirea funcHiei renale.
11. In"i$en#e7 a""i$en#e
sonda nu mai progreseaz% de la un anumit ni$el datorit% unor
stricturi uretrale, adenom de prostat% sau creearea unei c%i
false ($ine s+nge pe sond%). Kn cazul stricturilor se
cateterizeaz% uretra cu bu1ii filiforme sau se face puncHia
suprapubian% a $ezicii urinare. Kn adenomul de prostat% se
.ncearc% cateterizarea cu o sond% Gieman subHire sau puncHie
suprapubian%.
s+ngerarea uretrei .n timpul mane$relor de introducere a
sondei arat% formarea unor c%i false. 2e $a .ncerca
cateterizarea cu o sond% mai groas%, cu bl+ndeHe sau puncHia
$ezicii urinare
'emoragia Le5 $acuoM la sf+rIitul golirii $ezicii urinare; se
e$it% golind lent $ezica urinar%
frisoanele, febra se datoreaz% infecHiei urinare Ii necesit%
tratament antibiotic .n funcHie de sensibilitatea germenilor
31
TEST
1. O'ie"#i%e!e sn$a(u!ui %e&i"ii urinare
2. In$i"a#ii!e sn$a(u!ui %e&i"ii urinare
9. *a#eria!e ne"esare in efe"#uarea sn$a(u!ui %e&i"ii urinare
,. Des"rie#i #e)ni"a efe"#uarii sn$a(u!ui %e&i"ii urinare !a 'ar'a#
0. In"i$en#e si a""i$en#e "e p# sur%eni in sn$a(u!ui %e&i"ii urinare
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1. SONDA> <.U.
2. SONDA> <.U.
3. SONDA> <.U.
,. SONDA> <.U.
0. SONDA> <.U.
32
2. SPFLFTURI
1. Definiie ; spalatura reprezinta metoda prin care, .ntr-un organ ca$itar sau .ntr-o
regiune ca$itar%, se realizeaz%, .n primul timp introducerea din e5terior a unei
cantit%Hi de lic'id urmat%, .n al doilea timp, de e$acuarea .n e5terior a lic'idului Ii
a materialului biologic dizol$at sau preluat mecanic de c%tre acesta.
2p%l%tura este o metod% care nu se poate realiza dec+t secundar unui sonda1.
2. C!asifi"area sp+!+#uri!r:
Kn funcHie de localizare3
2p%l%tura auricular% ( a conductului auditi$ e5tern)
2p%l%tura ocular% (con1uncti$al%)
2p%l%tura buco-faringian%
2p%l%tura esofagian%
2p%l%tura gastric%
2p%l%tura intestinal% (clisma)
2p%l%tura $ezical%
2p%l%tura $aginal%
2p%l%tura nazal%
2p%l%tura pleural%
3. O'ie"#i%e. Impr#ana manperei. S"p
Kn funcHie de scopul urm%rit, sp%l%turile pot fi3
- Terapeu#i"e
- Dia4ns#i"e
I. Sp+!+#ura auri"u!ar+ 8a "n$u"#u!ui au$i#i% e3#ern9
S"p #erapeu#i"3
- .ndep%rtarea dopurilor de cerumen Ii a corpilor str%ini
p%trunIi accidental sau $oluntar (la persoane f%r% discern%m+nt) .n conductul
auditi$ e5tern.
- uneori, .n otita medie supurat% cu membran%
timpanic% perforat%, se pot efectua sp%l%turi terapeutice Ii pe aceast% cale.
Are urm%toarele "n#rain$i"aii3
- &embrana timpanic% perforat%
- Patologie acut% a membranei timpanice Ii a elementelor conductului auditi$
e5tern (otite acute e5terne, infecHii tegumentare ale $estibulului, furuncule, etc)
*a#eria!e ne"esare :
- materiale de protectie
3:
- seringa BuQon
- lic'id de spalatura
- substante pentru dizol$area dopului de cerumen, sau pentru fa$orizarea e5tragerii
corpului strain
- ta$ita renala
- comprese sterile
Te)ni"a:
- se pregatesc materialele necesare
- se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se prote1eaza cu o musama
- se $erifica temperatura solutiei (9J :) si se aspira in seringa BuQon
- pacientul desc'ide gura, se trage pa$ilionul urec'ii inapoi si in sus pentru a largi
conductul auditi$
- se introduce amboul seringii in conductul auditi$ atit cit se $ede cu oc'iul liber si
se in1ecteaza lic'idul spre peretele postero-superior si se asteapta e$acuarea.
Lic'idul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari $estibulare sau
perforarea timpanului
- se repeta te'nica pina se elimina corpul strain sau lic'idul de spalatura este curat .
II. Spa!a#ura "u!ara
S"p #erapeu#i":
- afectiuni inflamatorii
- secretii con1uncti$ale
- corpi straini
*a#eria!e ne"esare3
- recipient picurator
- comprese sterile
- ta$ita renala
- solutie pentru spalatura - soluHie de ser fiziologic, soluHie acid boric, soluHie de ,it.
A, lacrimi artificiale, unguent oftalmic
- materiale de protectie, manusi de unica folosinta
Te)ni"a :
- pacientul in decubit cu capul uIor intors spre oc'iul care $a fi sp%lat primul
- se indeparteaza secreHiile sau crustele aderente de geneDpleoape prin Itergere
uIoar% de la comisura e5tern% spre cea intern% folosind un tampon steril imbibat in
ser fiziologic
- se repeta procedura Ii pentru celalalt oc'i inclinand uIor capul
- se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic
- rugam pacientul s% inc'id% oc'ii Ii apoi aplicaHi soluHie de ,it. A pe pleoape,
prote1and astfel pielea fragil%
- pentru a menHine oc'ii umeziHi, aplicaHi un pansament steril imbibat in
ser fiziologic Ii fi5aHii cu band% adezi$%; pansamentul se $a sc'imba frec$ent
3=
III. Sp+!+#ura 4as#ri"+
S"p #erapeu#i"3 golirea conHinutului gastric Ii cur%Harea mucoasei gastrice de elemente
patologice restante la acest ni$el. 2e face .n urmatoarela situaHii3
- in ingestii accidentale sau $oluntare de substanHe to5ice (diluare C neutralizare C
e$acuare)
- in staze gastrice prelungite .nsoHite sau nu de dilataHie gastric% Ii procese
fermentati$e (stenoze pilorice);
- in preg%tirea preoperatorie - .n inter$enHii pe stomac sau .n cazul unei anestezii
generale la un pacient cu conHinut gastric abundent
- in perioada postoperatorie, la pacientii cu inter$entii laborioase, la care apare
ileusul dinamic si $arsaturile sau in dilataHii gastrice acute postoperatorii.
S"p $ia4ns#i"3 obHinerea unor produse patologice din stomac, .n cazul3
- analizei bioc'imice a unei substanHe ingerate accidental, $oluntar sau .n cursul
unui act criminal
- unor infecHii specifice ( bacilii @oc' din G-:)
Are ca Ii "n#rain$i"aii situaHiile .n care3
1. peretele gastric subminat patologic se poate fisura .n cursul manoperei3
- 4lcere sau cancere gastrice cu suspiciune de perforatie
- 8nter$al mai mare de -9 ore de la ingestia de substanHe c'imice caustice.
. compresiunea realizat% la ni$elul ca$it%Hii toracice de c%tre stomacul dilatat conduce la
complicaHii de $ecin%tate pentru pacienHii3
- cu tuberculoz% pulmonar% a$ansat% sau .n e$oluHie
- cu insuficienH% respiratorie de di$erse cauze
- cu insuficienH% cardiac% decompensat%
- cu ane$risme de $ase mari la emergenH%
*a#eria!e ne"esare 3
sonda gastrica de dimensiuni adec$ate $arstei
seringi sterile
manusi sterile
recipient cu lic'id pentru spalatura (apa sterila la nou-nascut si la
sugar )
recipient pentru depozitarea lic'idului gastric
palnie
pense 'emostatice
antidot
lubrefiant steril pentru sonda
leucoplast
material pentru dezinfectia mainilor
material pentru protectia patului si len1erie de pat
,5
Te)ni"a:
prima conditie este sa ne asiguram de permia'i!i#a#ea r ; farin4 .esfa4iana
introducerea sondei
- se pregatesc materialele necesare
- se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind
(functie de starea de constienta)
- se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile
- se prote1eaza len1eria de pat si corpul cu un material impermeabil
- se apro5imeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa, masurind
distanta de la nas la lobul urec'ii si apendicele 5ifoid si se marc'eza
locul
- se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant 'idrosolubil
- daca pacientul este constient si cooperant, i se e5plica in ce consta
te'nica si ce trebuie sa faca pentru afi de scurta durata si corecta,
daca este agitat $a fi tinut de alta persoana
- se introduce sonda cu capatul pro5imal orientat spre partea
posterioara a faringelui, apoi, daca este posibil, rugam pacientul sa
ing'ita, sincronizind miscarile de deglutitie cu cele de respiratie si cu
introducerea sondei. 2e e5trage sonda de urgenta daca se obser$a
agitatie sau tuse, facies congestionat sau alte reactii, dar se reia
te'nica .
- cind sonda a a1uns la arcada dentara cu marca1ul efectuat , se $erifica
pozitia ei prin aspirare cu o seringa sterila, al carei ambou se
adapteaza la capatul distal
spalatura propriu-zisa 3
- se aspira continutul gastric cu o seringa ,
- se ataseaza palnia la capatul e5tern al sondei, se umple palnia cu solutie de
spalatura, ridicind-o deasupra ni$elului capului pacientului si cind din
lic'id mai ramine in palnie doar 1- cm , se coboara mai 1os de ni$elul
epigastrului , golind continutul in recipientul de colectare =aca se
foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce solutia cu seringa .
- se repeta pina solutia rezultata este curata
- se penseaza capatul e5tern cu o pensa 'emostatica
- se e5trage sonda cu blindete ,dar rapid
- se pastreaza lic'idul rezultat pentru analize di$erse
- se indeparteaza materialele de protectie, se sterge regiunea periorala,
se aseaza copilul in pozitie comoda .
I<. Sp+!+#ura in#es#ina!+ 8"!isma9 ; $a fi tratata in capitol separat
,1
<. Sp+!+#ura %e&i"a!+
S"p #erapeu#i"3
- introducerea unor substanHe dezinfectante, antibiotice, 'emostatice sau antalgice;
- e$acuarea postoperatorie a c'eagurilor restante
S"p $ia4ns#i"3
- analizarea lic'idului e$acuat .n caz de tumori, 'emoragii ale aparatului urinar sau
alte entit%Hi patologice;
- clarificarea conHinutului $ezical opac din 'emoragii masi$e (s+nge sau c'eaguri),
infecHii (puroi), tumori (Hesut tumoral necrozat), anterior unor proceduri
diagnostice sau terapeutice endoscopice.
Are urm%toarele "n#rain$i"aii, grupate .n dou% categorii3
1. contraindicaHii ale sonda1ului premerg%tor sp%l%turii3
- Patologie uretral% acut%
- 2ec'ele cicatriceale dup% patologie uretral% cronic%.
. contraindicaHii ale sp%l%turii propriu-zise3
- 2ec'ele cicatriceale ale $ezicii urinare (G-:, inter$enHii c'irurgicale recente);
- Patologie $ezical% tumoral% malign% a$ansat%.
*a#eria!e ne"esare :
- sonde $ezicale
- eprubete sterile cu dop steril pentru urocultura, sau recipiente speciale
- pense 'emostatice ,
- casolete cu comprese sterile si tampoane de $ata
- manusi sterile
- materiale pentru toaleta organelor genitale
- solutii antiseptice
- ta$ite renale
- lubrefiant pentru sonda
Te)ni"a:
1. La femei:
- se dezinfecteaza regiunea $ul$ara si meatul urinar cu o solutie antiseptica
neiritanta ,
- se desface ambala1ul sondei si se prinde sonda cu mina dreapta
- se lubrefiaza sonda si se introduce in uretra, astfel incat sa inainteze lent
2. La 'aie#i
- se dezinfecteaza glandul decalotat si meatul urinar cu un antiseptic
neiritant
- se desface ambala1ul sondei si se prinde sonda
,2
- se lubrefiaza sonda
- cu a1utorul unei pense sterile se prinde capatul pro5imal si impinge usor
in meatul urinar, cu degetele de la mina stanga tinand penisul bine intins
Lla zenitM
- se capteaza urina in ta$ita renala sau in eprubete sterile
- daca este sonda1 a demeure, se conecteaza la sonda tubul sacului colector
si se fi5eaza la tegumente cu benzi de leucoplast ,
- daca nu, se penseaza capatul liber al sondei si se e5trage sonda cu
blindete
- se efectueaza toaleta organelor genitale ,
- se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se pregatesc probele pentru
laborator
<I. Sp+!+#ura %a4ina!+
S"p #erapeu#i"3 .ndep%rtarea mecanic% a conHinutului $aginal fiziologic sau patologic
a$+nd ca obiecti$3
- dezinfecHia local% .n obstetric%-ginecologie, $aginite, $ul$o$aginite
- dezinfecHia local% pre- Ii postoperatorie;
- dezlipirea e5udatelor patologice aderente de mucoasa $aginal%
Are ca Ii "n#rain$i"aii situaHiile .n care colul uterin este desc'is sau beant, permiH+nd
trecerea lic'idului de sp%l%tur% la ni$elul ca$it%Hii uterine Ii, ulterior, in ca$itatea
peritoneala3
- imediat post-partum;
- patologie acut% de col uterin (inflamatorie, tumoral%, etc);
- patologie acut% utero-ane5ial%.
*a#eria!e ne"esare:
- irigator de litri, pre$azut cu un tub de cauciuc lung de 1,# m.
- canula $aginala
- solutiile de spalat ! permanganat de potasiu 1D)666, cloramina 1<, lic'idul de
spalatura trebuie sa fie caldut ! la # ! 96 :
Te)ni"a :
- pacienta este asezata pe masa ginecologica sau se poate aseza pe o plosca in pat,
cu coapsele in abductie si flectate
- se efectueaza toaleta $ul$ara
- se introduce canula in $agin, urmand peretele posterior al acestuia, pana in fundul
de sac posterior. 2e retrage putin canula si se orienteaza $arful acesteia catre
fundurile de sac laterale
- 1etul trebuie sa aiba o presiune mica ! astfel se realizeaza o curatire mecanica a
mucoasei $aginale si colului uterin, prin eliminarea secretiilor odata cu lic'idul de
spalatura
- se retrage canula progresi$, se pune pacienta sa tuseasca pentru a elimina lic'idul
retinut in $agin
,3
- se termina spalatura cu toaleta regiunii $ul$are, dupa care se aplica un tampon
TEST
1. Defini#ia spa!a#uri!r
2. Spa!a#ura auri"u!ara
3. Spa!a#ura "u!ara
,. Spa!a#ura 4as#ri"a
0. Spa!a#ura %e&i"a!a
*. Spa!a#ura %a4ina!a
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1
.
SPALATURA
AURICULARA
2
.
SPALATURA
OCULARA
3
.
SPALATURA
?ASTRICA
,
.
SPALATURA
<E@ICALA
0
.
SPALATURA
<A?INALA
,,
:. CLIS*ELE
1. Definiie ; :lisma reprezint% mane$ra de introducere a unei substanHe lic'ide prin
anus, .n intestinul terminal.
2. O'ie"#i%e
La baza acHiunii unei clisme stau cele dou% funcHii de baz% ale colonului3
- motilitatea
- absorbHia
S"pu! clismelor poate fi3
- e%a"ua#r - distensia colonului, de c%tre substanHa introdus% prin clism%,
iniHiaz%, prin refle5e mienterice, unde peristaltice puternice care .mping
conHinutul colic (lezarea ple5ului Auerbac' .mpiedic% producerea miIc%rilor
peristaltice)
- e3p!ra#r - e5plorarea lumenului, a supleHei pereHilor, integrit%Hii mucoasei
rectului Ii colonului cu substanHe radioopace.
- #erapeu#i" - mucoasele rectal% Ii colic% au capacitatea de a absorbi anumite
substanHe (aminoacizi, glucide, lipide) Ii ap%.
:lisma terapeutic% const% .n administrarea unor substanHe
medicamentoase ce se absorb pe cale rectocolic% sau cu acHiune
local% asupra unor afectiuni rectocolice.
Pot fi clisme - medicamentoase
- alimentare.
3. In$i"aii7 "n#rain$i"aii
Kn funcHie de scopul .n care se realizeaz% clisma, deosebim3
a9 C!isma e%a"ua#rie
In$i"aii 3
constipaHia cronic%, mai ales .n dolico- sau megacolon; se poate asocia cu
medicaHie purgati$%, regim alimentar corespunz%tor
preg%tirea preoperatorie a bolna$ului .naintea oric%rei inter$enHii
c'irurgicale Ii mai ales .n inter$enHii pe colon, rect;
reluarea tranzitului intestinal la bolna$ii operaHi care nu au a$ut scaun spontan
dup% )8 ! J ore (ileus dinamic postoperator). ?u se aplic% la cei ce au fost
operaHi .n sfera rectocolic%;
e$acuarea colonului .n $ederea administr%rii unor clisme terapeutice sau
e5ploratorii;
e$acuarea colonului premerg%tor unei e5plor%ri endoscopice.
,0
Cn#rain$i"aii 3
afecHiuni acute ale anusului, rectului 3 anite, fisuri anale, anorectite, tromboze
'emoroidale
bolna$ii cu operaHii rectocolice ! pericol de de'iscenta a suturilor prin
presiune cu aparitia fistulelor stercorale
preg%tirea preoperatorie a bolna$ilor cu afectiuni acute ! apendicita acuta,
'ernia strangulata, infarctul mezenteric, neoplasme perforate, di$erticulite
necrozate, perforate
b) C!isma e3p!ra#rie (irigoscopia, irigografia)
In$i"aii :
sindroame ocluzi$e sau subocluzi$e
tulburari de tranzit ! alternanta constipatie diaree
constipaHie progresi$% recent ap%rut%
modific%ri ale scaunului - rectoragii
scaune gleroase
.n precizarea localiz%rii unor formaHiuni tumorale abdominale Ii raporturile
acestora cu traiectul digesti$.
Cn#rain$i"aii 3
afecHiuni acute ale anusului
stenoza anorectal%
tumori anorectale $egetate Ii ulcerate, 'emoragice
afecHiuni acute3 apendicit% acut%, 'ernie strangulat%, infarct
enteromezenteric, perforaHii rectocolice.
"9 C!isma #erapeu#i"+
In$i"aii 3
clisma sedati$% ! folosit% ca preanestezie la copii sau .n calmarea unor bolna$i
agitaHi atunci c.nd calea oral% sau parenteral% nu poate fi folosit%;
clisma medicamentoas% - cu acHiune local% .n afecHiuni inflamatorii rectocolice
(salazopirin%), rectocolit% ulcero'emoragic%, dizenterii;
clisma alimentar% ! puHin folosit% ast%zi;
se pot face clisme .n scop terapeutic .n $ol$ulus sau in$aginare (de$ol$ulare,
dezin$aginare)
Cn#rain$i"aii 3
afecHiuni acute ale anusului
stenoze, tumori anorectale
afecHiuni intestinale acute cu risc de perforaHie sau perforate
tumori anorectale $egetate , 'emoragie
afecHiuni acute3 apendicit% acut%, 'ernie strangulat%, infarct enteromezenteric,
perforaHii rectocolice.
,1
,. Te)ni"a
- *a#eria!e ne"esare 3
A$u!# :
irigator
tub de cauciuc lung de 1,#6 m
canul% rectal% de ebonit% pre$%zut% cu un robinet sau sond% de cauciuc (:'atel
! BuQon)
stati$
lubrefianHi
lic'idul de introdus
Cpi! - par% de cauciuc cu capacitate #6 ! 1#6 ml
- Li")i$u! $e in#r$us3
- :lisma e$acuatorie - cantitate #66 ! J66 ml
- concentraHia soluHiei izoton% (bine suportate de
mucoase Ii acHioneaz% prin $olumul lor)
- temperatura ! c+t mai apropiat% de cea a
corpului - 9J ! 98 :
- $iteza de introducere ! lent% ! se ridic%
irigatorul la o .n%lHime de #6 ! J6 cm faH% de
ni$elul anusului.
- 8n general se foloseIte ap% cu s%pun (6g s%pun
la *66 ml ap%).
- :lisma e5ploratorie - suspensie de sulfat de bariu .n ap%
- :lisma sedati$% - amital sodic(-) g) sau
clorat 'idrat ()-* g) .n 96-)6 g ap%
- :lisma medicamentoas% ! soluHie salazopirin%,
antipirina in 96-)6 ml ap% c%lduH%; soluHii de
permanganat de sodiu 6,#R, nitrat de argint
6,#6R
- :lisma alimentar% - soluHii glucozate,
aminoacizi, lipide administrate .n pic%turi la
distanH% de anus, spre rect (6-96 cm) cu a1utorul
unei sonde de caciuc :'atel ! BuQon.
- P&iia '!na%u!ui ! decubit lateral drept cu membrul pel$in drept .ntins,
coapsa st+ng% flectat% pe abdomen Ii gamba st+ng%
flectat% pe coaps%
,2
-la clisma e5ploratorie, sub ecranul aparatului roentgen, la
.nceput bolna$ul st% .n decubit lateral drept (e5aminare de
profil a rectului), apoi se .ntoarce .n decubit dorsal.
- Pre4+#irea '!na%u!ui ! e5plicarea mene$rei ce urmeaz% a fi efectuat%
bolna$ului
- pentru clismele e5ploratorii, terapeutice este
necesar% golirea colonului cu clisme e$acuatorii,
medicaHie purgati$%, regim 'idric.
- Te)ni"a efe"#u+rii "!ismei3
- :lisma e$acuatorie - se e$acueaz% aerul din tubul de cauciuc
- se .nc'ide robinetul canulei de ebonit%
- se unge canula cu $aselin% sau ulei
- se introduce .n canalul anal .n direcHia
ombilicului 9 ! ) cm, apoi se .ndreapt% $+rful
canulei spre promontoriu Ii se introduce ! 9
cm
- se desc'ide robinetul
- lic'idul se introduce lent ! irigatorul se fi5eaz%
pe stati$ la o .n%lHime de #6 ! J6 cm de orificiul
anal, iar durata de introducere a conHinutului $a
fi de 1# ! 6 min.
- se scoate canula
- bolna$ul face c+te$a miIc%ri .n pat .ntr-o parte
Ii alta Ii reHine lic'idul prin contracHie $oluntar%
a anusului p+n% la senzaHia imperioas% de scaun.
- :lisma e5ploratorie - se introduce lent
substanHa baritat% e5amin+ndu-se colonul p+n% la
$al$a ileocecal% (progresia substanHei, umplerea
colonului, distensia pereHilor, peristaltica, e5istenHa
e$entualelor formaHiuni sau ulceraHii)
- dup% eliminarea substanHei baritate se face o
insuflaHie cu aer .n colon Ii se e5amineaz% .nc% o
dat% (.n strat subHire ! proba Aisc'er)
- mucoasa reHine bariul pe toat% suprafaHa sa
(lizereul de siguranH%).
- :lisma terapeutic% - se introduce substanHa acti$% .ntr-o cantitate
mic% de lic'id (96 ! )6 g) cu a1utorul unei pere de
cauciuc sau tub de cauciuc.
0. In"i$en#e7 a""i$en#e
,:
Kn efectuarea unei clisme pot ap%rea o serie de incidente Ii accidente care pot Hine
at+t de substanHa introdus%, c+t Ii de te'nica Ii materialele folosite3
- teneseme rectale, datorit% introducerii bruIte a unei cantit%Hi mari de lic'id, a
unei soluHii 'ipertone ce irit% mucoasa sau a unei soluHii reci
- dureri abdominale produse de introducerea unei cantit%Hi prea mari de lic'id .n
colon sau la o temperatur% mult sc%zut% faH% de cea a corpului
- s+nger%ri produse prin efracHii ale mucoasei anale
- perforaHii ale peretelui rectal
In#r$u"erea #u'u!ui $e 4a&e
S"p - eliminarea gazelor acumulate in colon in caz de meteorism abdominal.
*a#eria!e ne"esare 3
- materiale de protectie
- tub de gaze
- comprese
- $aselina pentru lubrefierea tubului
Te)ni"a :
- se e5plica te'nica si se incearca obtinerea cooperarii pacientului
- se prote1eaza patul cu musama si aleza
- se dezbraca 1umatatea inferioara a corpului si se aseaza pacientul in
pozitie de decubit dorsal cu picioarele departate sau in decubit lateral
- se lubrefiaza tubul cu o compresa cu $aselina si departind fesele pacientului
cu mina stinga , se introduce tubul de gaze prin anus in rect si apoi in colon
prin miscari de inaintare si rasucire .Gubul se mentine ma5imum ore, pentru
a e$ita riscul aparitiei de escare a mucoasei rectale. 2e poate repune dupa 1-
ore.
- se efectueaza toaleta regiunii perianale ,
,=
TEST
1. Defini#ia si s"puri!e in "are se pa#e efe"#ua "!isma
2. C!isma e%a"ua#rie ; in$i"a#ii7 "n#rain$i"a#ii
3. C!isma e3p!ra#rie . in$i"a#ii7 "n#rain$i"a#ii
,. C!isma #erapeu#i"a . in$i"a#ii7 "n#rain$i"a#ii
0. Des"rie#i !i")i$u! u#i!i&a# in efe"#uarea unei "!isme
1. Te)ni"a efe"#uarii unei "!isme
2. In"i$en#e si a""i$en#e "e p# sur%eni in efe"#uarea unei "!isme
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1. CLIS*A
2. CLIS*A
3. CLIS*A
,. CLIS*A
0. CLIS*A
05
=. DRENA>UL
1. Definiie ; =rena1ul este o metod% c'irurgical% prin care se asigur% e$acuarea la
e5terior a unor lic'ide, patogice sau nu, din anumite ca$it%Hi naturale sau create
postoperator, cu a1utorul unor mi1loace sau metode speciale.
2. O'ie"#i%e - =rena1ul c'irurgical urm%reIte e$acuarea lic'idelor patogice sau
pre$enirea acumul%rii acestora .n anumite ca$it%Hi sau interstiHii.
:onHinutul patologic se poate e$acua la e5terior3
- $ire"# ! pun+nd .n contact ca$itatea cu e5teriorul prin
intermediul unui tub de dren
- in$ire"# ! folosind metode c'irurgicale de e$acuare a ca$it%Hii
patologice .n alt% ca$itate care comunic% cu e5teriorul
(deri$aHie)
C!asifi"are - drena1ele se pot clasifica 3
a9 Gn rapr# "u s"pu! urm+ri#:
- prfi!a"#i" - se instituie c+nd condiHiile operatorii ne fac s% b%nuim
posibilitatea acumul%rii unei secreHii sau apariHia unei
infecHii ('emostaz% imperfect%, debrid%ri, decol%ri de
Hesuturi, pericol de de'iscenHe anastomotice)
- "ura#i% - se instituie c+nd este $orba de e$acuarea unor colectii
purulente sau de alt% natur% (c'ist 'idatic, fistule digesti$e)
'9 Gn fun"ie $e m$u! $e ap!i"are a $rena(u!ui3
- simp!u ! l%s+nd lic'idele sa curg% funcHie de legile fizice ale
capilaritatii, ale gra$itaHiei Ii ale mecanicii funcHionale a
Hesutului sau ca$it%Hii respecti$e
- aspira#i% - acHion+nd prin intermediul unor aparate care produc o
absorbHie acti$a a lic'idelor Ii secreHiilor din ca$itate prin
intermediul tuburilor de dren.
*e"anism $e a"iune
01
=rena1ul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, c+t Ii dinamicii Ii
morfologiei ca$it%Hii pe care o dreneaz%.
a. Le4i me"ani"e a!e fi&i"ii3
a) legea gra$itaHiei ! lic'idele se adun% .n partea decli$% a unei ca$it%Hi. 0ezult% c%
drena1ul ca$it%Hii trebuie s% fie decli$.
b) legea capilarit%Hii ! se aplic% la drena1ul cu meIe Ii fire de setolin%, acestea
realiz+nd un sistem capilar prin intermediul c%ruia lic'idele
urc% spre suprafaH%.
'. Le4i!e $inami"ii ca$it%Hii seroase care se dreneaz% (miIc%rile pe care le e5ecut%
sau la care este supus% ca$itatea Ii presiunile poziti$e sau negati$e ale ca$it%Hii).
- presiunea negati$% care se formeaz% in pleura .n timpul inspiraHiei (prin m%rirea
diametrului cuItii toracice) face ca aerul s% intre .n ca$itatea
pleural%, ap%r+nd pneumotora5ul dac% tuburile comunic%
direct cu e5teriorul. Pentru aceasta drena1ul pleural se face .n
$as .nc'is, cu sau f%r% aspiraHie.
Kn cazul seroasei peritoneale aspiraHia e5ercitat% de diafragm
.n e5pir induce o presiune negati$% care face ca lic'idul s%
urce p+n% .n spaHiul subfrenic.
- presiunea poziti$% a ca$it%Hii peritoneale din timpul inspiraHiei face ca lic'idele
s% fie e$acuate din peritoneu, c'iar atunci c+nd nu a1ung
permanent .n contact cu tubul de dren sau sunt situate .n zone
mai decli$e dec+t cap%tul e5terior al tubului de dren ! ca in
drena1ul pel$isului, tubul fiind e5teriorizat .n fosa iliac%.
". *rf!4ia Ai fi&i!4ia "a%i#+i!r drenate a1ut% sau .mpiedic% scurgerea
secreHiilor. Astfel recesurile pleurale sau fundurile de sac peritoneale a1ut% la acumularea
secreHiilor .n aceste zone Ii drena1ul lor.
:apacitatea de secreHie a fibrinei Ii alipirea pereHilor ca$it%Hilor face ca drena1ul s%
de$in% nefuncHional, deIi este corect realizat.
Graiectul tubului de dren din ca$itate p+n% la tegument trebuie s% fie c+t mai scurt.
:. In$i"aii!e $rena(u!ui
a9 In$i"aii prfi!a"#i"e ! constau .n pre$enirea form%rii sau infect%rii colecHiilor
.n di$erse pl%gi sau ca$it%Hi
02
pl%gi contuze, delabrante, contaminate. Aceste pl%gi trebuie
considerate de la .nceput ca fiind infectate;
zone care au necesitat decol%ri intinse unde se produc scurgeri
seroase abundente (lo1% renal%, zonele retroperitoneale, pel$is);
suturi sau anastomoze intraperitoneale;
fa$orizarea obliter%rii unor ca$it%Hi cu pereHi supli care se alipesc
mai repede.
'9 In$i"aii #erapeu#i"e ! urmareste e$acuarea unor colectii patologice din tesuturi
si organe
infectii sau colectii a partilor moi (abcese, flegmoane)
colectii supurate in di$erse ca$itati seroase (pleura, pericard,
peritoneu)
abcese dez$oltate in organe paren'imatoase (ficat, pancreas,
plaman)
perforarea unor organe ca$itare cu re$arsate (bila, suc gastric,
continut intestinal)
inter$entii pe organe cu procese inflamatorii, purulente
(apendicite acute, colecistite acute, piosalpin5)
re$arsate pleurale, pneumotora5, inter$entii pe organe
intratoracice

*a#eria!e ne"esare:
1. Tu'uri $in "au"iu" sau ma#eria! p!as#i" ; cele mai utilizate. =iametrul tuburilor
$ariaza intre ) si 6 mm. Brosimea peretilor tubului este $ariabila. :ele subtiri se
pot colaba usor si astfel nu mai dreneaza.
2. Lame!e $in "au"iu" sau ma#eria! p!as#i" . pot fi netede sau ondulate cu di$erse
lungimi Ii l%Himi. 2e folosesc .n drena1ele superficiale
3. Tifnu!.. se foloseIte sub form% de meIe. Are deza$anta1ul c% se .mbib% repede
cu fibrin% care astup% orificiile reHelei Ii ani'ileaz% functia capilar% a meIei.
,. -ire $e se#!in+ sau nH!n. 2e folosesc .n m%nunc'iuri mici, form+nd o serie de
spaHii capilare.
0. Pun4i Ai 'r"ane "!e"#are.
1. 2e pot folosi pungi sau borcane colectoare simple sau pre$%zute cu sis#em
aspira#i% 8#ip Re$n9.
2. Kn drena1ul pleural se folosesc borcane speciale .n sis#em Gn")is #ip /e"!ere.
:. Sis#em $e aspiraie (surs% de $id) poate fi central, conectat la patul bolna$ului
sau aspiratoare portabile.
Te)ni"i $e $rena( :
03
a9 Drena(u! "a%i#+i!r superfi"ia!e
2e pot folosi3
- tuburi
- meIe de tifon
- lamele din cauciuc
- fire de setolin% sau nQlon
Kn cazul zonelor cu decol%ri .ntinse se poate folosi drena1ul aspirati$
Te)ni"a:
- 2e aIeaz% .n profunzimea ca$it%Hii .n aIa fel .nc+t
tubul s% a1ung% .n partea cea mai decli$% a ei.
- 2coaterea tuburilor de dren se face prin contraincizie
la c+Hi$a centimetri de marginea pl%gii. 2e face o mic% incizie cu bisturiul
Ii cu o pens% @oc'er curb% se p%trunde .n ca$itate, scoH+ndu-se tuburile
care se taie oblic.
- 2e poziHioneaz% decli$ tubul de dren Ii se fi5eaz% cu
fir de nQlon la tegument.
Guburile tip 0edon sunt pre$%zute cu ac .n grosimea tubului, care se scoate prin
inteparea tegumentului Ii se fi5eaz% la aspiraHie.
&eIele se aIeaz% .n ca$itate (au Ii rol 'emostatic) cu o pens% Ii se e5teriorizeaz%
prin plag% sau contraincizie.
'9 Drena(u! "a%i#+ii #ra"i"e
2e folosesc - tuburi de dren cu diametrul .ntr 6,*!1 cm din material plastic
- sonda Petzer
- tuburi siliconate
- borcane colectoare unice sau multiple .n sistem .nc'is
- sistem aspirator
O'ie"#i%e :
- e$acuarea colecHiilor lic'idiene (seroase, sanguinolente, purulente) din pleur%
- eliminarea aerului din pleur% Ii desfiinHarea spaHiului aerian dintre pleur% Ii pl%m+n,
care s% permit% ree5pansionarea acestuia Ii menHinerea ree5pansion%rii
- realizarea unui ec'ilibru mediastinal normal (dup% rezecHii pulmonare)
- aprecierea cantit%Hii Ii controlul pierderilor sanguinolente postoperatorii
In$i"aii :
0,
- re$%rsate pleurale3 aeriene, 'emoragice, c'iloase sau purulente
- dup% orice traumatism toracic care are drept rezultat pneumotora5ul
- colecHii pulmonare (abcese, c'isturi 'idatice) care se e$acueaz% operator
- segmentectomii, lobectomii, pneumonectomii
- decortic%ri pleuropulmonare
Cn#rain$i"aii :
- pleurezia cu e5sudat steril poate beneficia Ii de alte posibilit%Hi terapeutice (puncHie
e$acuatorie)
-orcanul tip -eclere se foloseIte pentru drena1ul simplu, pasi$. 4nul din
tuburile care str%bat dopul este scurt Ii comunic% cu aerul atmosferic, cel%lalt
este lung p+n% la fundul borcanului, pus .n leg%tur% cu drenul toracic.
2istemul cu borcane permite un drena1 pasi$
2istemul cu 9 borcane preconizat de 2Neet Ii modificat de &at'eQ Ii BaleQ
foloseIte aspiraHia acti$%.
Te)ni"+ ! se face obligatoriu radiografie toracic% pentru diagnosticul de colecHie
lic'idian% pleural% (sau aeric%) Ii aprecierea cantit%Hii
locul de elecHie este .n spaHiul 888 ! 8, intercostal pe linia a5ilar% posterioar%.
anestezia ! local% cu 5ilin% 1<
incizie cu bisturiul cca 1 cm
cu o pens% se decoleaz% muIc'ii intercostali razant cu marginea superioar% a
coastei
se introduce cu pensa tubul de dren, pensa# Gn prea!a'i!
se racordeaza tubul de dren la sistemul de drena1 inc'is (baterie, borcan tip
-eclere) Ii se trece un fir de aIteptare ($a .nc'ide breIa tegumentar% la
scoaterea tubului)
"9 Drena(u! "a%i#+ii a'$mina!e
2e face dup% unele inter$enHii c'irurgicale .n scop profilactic sau terapeutic.
Te)ni"+:
Plasarea drenului se face .n funcHie de natura inter$enHiei Ii topografia organului
operat.
Astfel, drenul se plaseaz%3
sub'epatic ! .n inter$enHii pe stomac, duoden,$ezicula biliar%, c%i biliare, ficat
.n lo1a splenic% ! dup% splenectomie
00
.n fundul de sac =ouglas .n inter$enHii .n eta1ul abdominal submezocolic,
pel$is
parietocolic ! .n afecHiuni Ii inter$enHii pe colon
Graiectul tubului - trebuie s% fie c+t mai scurt, s% nu treac% prin zone ce pot fi
contaminate.
=eosebim3
- drena1ul simplu ! se dreneaz% ca$itatea respecti$%
- drena1ul sp%l%tur% ! folosit .n special .n peritonitele
difuze. Pe un tub se introduc substanHe antiseptice care spal% ca$itatea
peritoneal% Ii pe alte tuburi se dreneaz% ca$itatea.
In"i$en#e7 a""i$en#e :
instalarea defectuoas% a tubului de dren sau cudarea tubului
colmatarea tubului cu secreHii $+scoase
ieIirea accidental% a drenului din ca$itate
infectarea traiectului tubului de dren
infectarea secundar%, e5ogen% a ca$it%Hii prin lipsa de protecHie a cap%tului in
e5terior a tubului
'ernierea de anse intestinale .n lungul traiectului tubului sau $ol$ularea lor .n
1urul tubului cu apariHia semnelor de ocluzie intestinal%
ulceraHii ale organelor ca$itare produse prin decubit de c%tre tuburile rigide
ulceraHii ale unor $ase mari din $ecin%tatea tuburilor cu necroze Ii 'emoragii
fistulizarea ! consecinHa unui drena1 ineficient al ca$it%Hii
abcese reziduale .n ca$it%Hi ca urmare a drena1ului ineficient
01
TEST
1. Defini#ia si 'ie"#i%e!e $rena(e!r ")irur4i"a!e
2. C!asifi"area $rena(e!r
3. *e"anisme "e in#er%in in fun"#inarea $rena(e!r simp!e
,. In$i"a#ii!e $rena(e!r
0. *a#eria!e u#i!i&a#e in $rena(e
1. Drena(u! "a%i#a#i!r superfi"ia!e
2. Drena(u! "a%i#a#ii #ra"i"e
:. Drena(u! "a%i#a#ii a'$mina!e
=. In"i$en#e si a""i$en#e a!e $rena(e!r
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1
.
DRENA> CA<ITATE
SUPER-ICIALA
2
.
DRENA> CA<ITATE
SUPER-ICIALA
3
.
DRENA> CA<ITATE
SUPER-ICIALA
,
.
DRENA> CA<ITATE
TORACICA
0
.
DRENA> CA<ITATE
TORACICA
1
.
DRENA> CA<ITATE
A/DO*INALA
02
2
.
DRENA> CA<ITATE
A/DO*INALA
0:
15. ANESTE@IA LOCALF I LOCORE?IONALF
1. Definiii:
Anes#e&ia este manopera care produce abolirea conItientiz%rii durerii (somatice sau
$iscerale).
Anes#e&ia apare ca rezultat al unor3
- pr"e$ee me$i"a!e folosind substanHe specifice prin care este .mpiedicat%
transmiterea durerii de la periferie la centru (anestezii loco-regionale) sau
prelucrarea stimulilor nocicepti$i la ni$el central (anestezie general%) ;
- a4eni e#i!4i"i a""i$en#a!i care distrug receptorii durerii, .ntrerup calea de
transmitere a durerii sau afecteaz% centrii durerii.
Anes#e&ia a de$enit o ItiinH% Ii s-a dez$oltat ca specialitate de sine st%t%toare,
asigur+nd fie un tratament adec$at .n lipsa durerii, fie c'iar tratamentul propriu-zis al
durerii.
C!asifi"area manpere!r anes#e&i"e Gn fun"ie $e s#area $e "nA#ien+ a
pacientului 3
anestezii generale ('ipnoz% de grade diferite)
anestezii locale Ii loco-regionale (pacient conItient)
C!asifi"are Gn fun"ie $e ni%e!u! $e '!"are a s#imu!u!ui n"i"ep#i%:
anestezia local% - interceptarea receptorilor aparHin+nd sistemului ner$os
periferic (2?P)
anestezia troncular% Ii de ple5 - interceptarea de trunc'iuri ner$oase ale
2?P
anestezia de conducere (sub-supraara'noidian%) - interceptarea de
cordoane ner$oase la ni$el medular - 2?:
Anes#e&i"u!: substanH% care suspend% temporar Ii re$ersibil sensibilitatea .ntr-o zon% a
organismului.
2. O'ie"#i%e.
Kn ma1oritatea ramurilor medicinii (mai ales .n specialitatile c'irurgicale,
stomatologie, cardiologie, oncologie, reumatologie) apar situaHii c+nd trebuie efectuate
anumite manopere diagnostice sau terapeutice e5trem de dureroase, ceea ce impune o
terapie a durerii pro$ocate de manoperele efectuate de medic.
Anularea durerii prin procedeele anestezice a asigurat posibilitatea efectu%rii unor
manopere .n condiHii de confort fizic Ii psi'ic al pacienHilor.
Kn plus, acti$itatea medical% efectuat% sub protecHia anesteziei a asigurat un real
progres .n dez$oltarea tuturor ramurilor medicinii de-a lungul timpului.
0=
3. In$i"aii. Cn#rain$i"aii
A. Anes#e&ia !"a!+
1. In$i"a#ii ")irur4i"a!e3
- in traumatologia de urgenH%
pl%gile e5tremit%Hilor - e5plor%ri diagnostice, e5trageri corpi str%ini,
'emostaz% primar%, e5cizii Hesuturi de$italizate, suturi
infecHiile e5tremit%Hilor - incizii, e$acu%ri de puroi sau sfaceluri
reduceri fracturi sau lu5aHii .n urgenH%
puncHii e5ploratorii sau e$acuatorii - 'ematoame, colecHii lic'idiene
dureri posttraumatice mari
cateterisme
rupturi musculare sau perineale
- .n sala de operaHie3 inter$enHii c'irurgicale .n patologia specific% diferitelor
specialit%Hi c'irurgicale
- inter$enHii mici, in ambulator
- inter$enHii cu contraindicaHie absolut% sau relati$% pentru anestezie general%

2. In$i"a#ii in a!#e spe"ia!i#a#i:
stomatologie
endoscopie gastro-duodenal%, colonoscopie
puncHie osoasa
punctie 'epatica
biopsie ganglionar%
bron'oscopie, laringoscopie
dermatologie
Cn#rain$i"aii
pacienHi labili psi'ic, copii, obezi
situaHii care necesit% alte tipuri de anestezie (anestezie local%
insuficient%)
.n focare lezionale multiple, se alege anestezie general%
.n stare de Ioc, se am+n%
/. Anes#e&ie !"re4ina!+ Ai $e "n$u"ere: se e3e"u#a $ar $e "+#re me$i"u!
spe"ia!is#7 Gn spi#a!
,. Te)ni"+
*a#eria!e Ai ins#rumen#ar ne"esar in anes#e&ia !"a!+ sau !".re4ina!+
:+mpuri sterile pentru izolarea regiunii de lucru
15
&%nuIi c'irurgicale CD- 'alat steril
2ubstanHa anestezic%3
C"aina: anestezic de suprafaH% (mucoase) - .n stomatologie, >0L,
oftalmologie
C!r)i$ra# $e !i$"ain+ 8Ii!ina7 Ii!"aina9 . anestezic de suprafaH% (pe
tegumente sau mucoase) - )< ma5im 1-# ml
in1ectabil pentru infiltraHii locale3 6,# - 1<
infiltraHii tronculare3 1-<, doze de *-J mgD(g,
in1ectabil intrara'idian -)<, .n doze de 1 mgD(g,
in1ectabil peridural3 <, .n doze de *-J mgD(g
in1ectabil peridural continuu3 1<, .n doze de *-J mgD(g
/upi%a"aina 8*ar"aina9 57206.5706 . anestezic local cu durat% lung%
de acHiune, folosit% de obicei .n anestezia intrara'idian% sau peridural%
(6,#<), dar Ii .n anestezii locale de mic% .ntindere (6,#<).
2ering% C ace
2ubstanHe antiseptice pentru preg%tirea zonei de anesteziat
Te)ni"a s#an$ar$ . anes#e&ia prin infi!#raie:
se in1ecteaz% substanHa anestezic% la ni$elul Hesturilor pe care $rem s% acHion%m,
dar numai dup% aspiraHie de $erificare a unei posibile puncHion%ri a unui $as de
s+nge, efectuat% .n cursul fiec%rei etape de in1ectare.
in1ectarea se e5ecut% .n straturi anatomice3 in1ectarea tegumentului pe orizontal%
(buton dermic, apoi .n suprafaH%) p+n% la aspect de coa1% de portocal% pe fond de
paloare, apoi a Hesutului adipos, pe direcHie oblic%, (creItere moderat% de $olum)
p+n% la aspect de ridicare a ni$elului tegumentului faH% de cel adiacent Ii, .n final,
.nainte sau dup% incizie, a Hesuturilor din profunzime, pe direcHie perpendicular%,
(fascii, musculatur%), cu respectarea reperelor elementelor nobile din regiune
se testeaz% instalarea anesteziei progresi$, cu stimuli dureroIi de intensitate
cresc+nd%, dup% trecerea unui inter$al de timp corespunz%tor actiunii substanHei
anestezice folosite.

Te)ni"i spe"ia!e
I. Anes#e&ia $e "n#a"# . Anestezicul se aplic% direct pe suprafaHa de anesteziat,
intr+nd .n contact cu receptorii ner$oIi prin difuziune.
anestezie de contact tegumentar% cu clorur% de etil (@elen)
anestezie de contact mucoas% cu cocain% )-16< prin badi1onare sau
pul$erizare
anestezie de contact mucoas% cu 5ilin% - 5ilocain% < prin badi1onare sau
pul$erizare (bron'oscopie, intubaHie tra'eal%, mane$re urologice)
anestezie de contact tegumentar% cu 5ilin% - 5ilocain% < sub form% de
unguent (E&LA) aplicat ocluzi$ circa 6-96 minute.
II. Anes#e&ia in#rasas+ . 2e efectueaz% la ni$elul membrului superior sau
inferior c+nd este necesar% o inter$enHie pe segmentul situat distal de cot sau genunc'i.
11
:u segmentul golit de s+nge prin band% elastic% tip Essmarc' Ii izolat de restul
corpului prin garou, band% elastic% sau manIon compresi$, se in1ecteaz% substanHa
anestezic% (5ilin% 6,#< .ntre #-)6 cmc) la ni$elul epifizei distale a radiusului
sau respecti$ la ni$elul maleolei tibiale sau peroniere.
Anestezia se instaleaz% relati$ rapid (# minute), dureaz% mult (peste *6 minute)
=eza$anta1 - in1ectarea propriu-zis% este e5trem de dureroas% Ii garoul nu este
recomandat s% fie Hinut mai mult de )#-*6 minute. La ridicarea garoului apare de
regul% o senzaHie de ameHeal% ca urmare a 'ipotensiunii generate de trecerea
rapid% a anestezicului .n circulaHia sistemic%.
III. Anes#e&ia in#ra%enas+ re4ina!+ . in1ectarea se e5ecut% direct .n sistemul
$enos superficial al regiunii. Anestezia se instaleaz% puHin mai greu .n timp, iar te'nica nu
permite golirea patului sanguin, ceea ce nu ofer% condiHii de lucru bune.
I<. Anes#e&ia #rn"u!ar+ . :uprinde interceptarea trunc'iurilor ner$oase din
cadrul ple5urilor ner$oase sau separat (ner$i propriu-ziIi).
Ple5urile ner$oase cel mai frec$ent anesteziate sunt3
P!e3u! "er%i"a! se abordeaz% .n scopul obHinerii unei anestezii la ni$elul 1um%t%Hii
anterioare a g+tului, se realizeaz% in1ect+ndu-se 5ilin% 6,#-1<, 16-6 cmc la
ni$elul punctului lui Erb - situat pe faHa posterioar% a mm. sternocleidomastoidian,
la 1um%tatea distanHei dintre cla$icul% Ii $+rful mastoidei Ii este reprezentat de
locul .n care emerg ramurile superficiale senziti$e ale ple5ului. ?u este necesar%
in1ectarea .n profunzime Ii pe o raz% mai mare de 1- cm.
P!e3u! 'ra)ia! se abordeaz% .n scopul obHinerii unei anestezii la ni$elul
membrului superior .n mod integral. 8n1ectarea anestezicului are loc .n porHiunea
supracla$icular%, .n fosa supracla$icular%, lateral de punctul care marc'eaz%
1um%tatea cla$iculei. &edial se g%sesc elemente $asculare (artera Ii $ena
subcla$icular%), fapt care e5clude in1ectarea .n aceast% zon%. Kn profunzime,
anestezicul se introduce p+n% la ni$elul planului primei coaste, pe care elementele
ple5ului se aIeaz% .n drumul lor spre a5il%.
Anes#e&ia a3i!ar+, efectuat% .n mod aproape identic, dar direct .n regiunea
a5ilar%.
Ner%ii prpriu.&iAi implicaHi mai des .n acest tip de anestezie sunt ner$ii
intercostali, ner$ii m+inii Ii antebraHului, ner$ii feHei (ramuri din trigemen).
Ner%ii in#er"s#a!i se abordeaz% .n cazul .n care se doreIte anestezia unuia sau
mai multor spaHii intercostale anterior unei mane$re dureroase (puncHie toracic%,
abord c'irurgical minimal) sau .n cazul e5istenHei unor dureri generate de iritarea
ner$ilor respecti$i (fracturi costale, ne$ralgii de di$erse etiologii). 2e in1ecteaz%
anestezicul la ni$elul arcului costal posterior, abordat pe marginea inferioar%, la o
ad+ncime de circa 6,# cm, care corespunde IanHului subcostal. Acesta conHine
m%nunc'iul $asculo-ner$os intercostal, din care ner$ul este elementul situat cel
mai inferior (,.A.?.). =eoarece ne$ralgia intercostal% prezint% aproape
.ntotdeauna iradieri, o anestezie de bun% calitate se obHine prin abordarea c+te
unui spaHiu intercostal superior Ii inferior celui sau celor $izate.
12
Ner%ii mJinii Ai an#e'rau!ui se pot utiliza pentru anestezii tronculare necesare
.n cazul patologiei acestor segmente. Anestezia obHinut% este distal% de locul
in1ect%rii.
Kn cazului accidentelor .n care traiectul ner$ilor respecti$i este e5teriorizat
traumatic, anestezia acestora se poate efectua uIor, in1ect+nd direct ner$ul .n
cauz% Ii realiz+nd o anestezie distal% perfect%.
Kn cazul inter$enHiilor specifice c'irurgiei m+inii, abordarea acestor ner$i, mai
ales de la ni$elul antebraHului, se face .n puncte topografice bine definite. =eIi
e5trem de rar, se pot astfel aborda
- ner%u! me$ian .n treimea distal% a antebraHului (.ntre proiecHia tendonului
fle5or radial al carpului Ii al palmarului lung),
- ner%u! u!nar la cot (.n IanHul epitro'lear) sau .n treimea distal% a
antebraHului (sub proiecHia tendonului fle5or ulnar al carpului)
- ramura sen&i#i%+ a ner%u!ui ra$ia! (.n treimea medie a bordului radial al
antebraHului).
La m+n% se poate obHine o anestezie de calitate abord+nd ner%ii $i4i#a!i "muni
sau prprii ai p!i"e!ui7 in$e3u!ui Ai $e4e#u!ui 07 toHi cu emergenHe situate la
ni$elul palmei. Gocmai de aceea in1ectarea se efectueaz% .n porHiunea pro5imal% a
spaHiilor intermetacarpiene (pentru ner$ii digitali comuni), din posterior spre
anterior, .n form% conic% cu $+rful spre posterior. AceeaIi te'nic% se $a utiliza
pentru ner$ii digitali proprii care se g%sesc .n afara acestor spaHii, pe proiecHia lor
anatomic%. Abordarea tegumentului dorsal .n acest tip de anestezie este preferat%
deoarece durerea este mai mic% datorit% unui num%r mai mic de receptori
nocicepti$i faH% de tegumentul palmei.
=egetele pot fi anesteziate prin intermediul ner%i!r $i4i#a!i prprii (c+te doi de
fiecare raz% digital%), situaHi pe marginile laterale ale fiec%rui deget. Ge'nica de
anestezie presupune in1ectarea la ni$elul bazei razei digitale de la ni$elul m+inii,
din posterior spre anterior pe una din p%rHi (.n a5 sagital), apoi a restului feHei
dorsale a degetului respecti$ (.n a5 trans$ersal) Ii .n final a celeilalte p%rHi, identic
cu prima. Acest $eritabil bloca1 anestezic este necesar deoarece, pe l+ng% iner$aHia
asigurat% de cei doi ner$i digitali proprii e5ist% Ii a iner$aHie realizat% pe faHa
dorsal% de ramuri terminale senziti$e pro$enite din ramurile senziti$e dorsale ale
ner$ilor membrului superior.
<. Anes#e&ia ra)i$ian+
Este realizat% prin blocarea transmiterii influ5urilor ner$oase la ni$elul r%d%cinilor
ner$ilor ra'idieni (spinali), la ni$elul spaHiului subara'noidian (anestezie ra'idian%
propriu-zis%), spaHiului peridural (anestezie peridural% simpl% sau continu%) sau spaHiului
epidural (anestezie epidural%).
0. Re&u!#a#e. Semnifi"aie
0euIita anesteziei se traduce prin cooperarea pacientului, care trebuie sa fie
rela5at si con$ins c% inter$enHia propriu-zis% se desf%Ioar% f%r% nici cea mai mic% durere.
E$oluHia fricii c%tre optimism este o regul% pentru ma1oritatea pacienHilor, c'iar Ii pentru
cei mai puHin ec'ilibraHi psi'ologic.
13
1. In"i$en#e. A""i$en#e.
Rea"ii a$%erse:
1. a!er4i"e sis#emi"e . edem angioneurotic generalizat, urticaria, pruritul,
'ipotensiune, dureri articulare, respiraHia astmatiform%, greHuri, $%rs%turi
Gratament - adrenalin%, anti'istaminice, cortizon
. #3i"e7 prin supra$&a( ; datorita insuficientei metaboliz%ri Ii elimin%ri a
substantei, sau prin in1ectarea unei cantitati prea mare
:auze3 - in1ectare anestezic .n teritoriu puternic $ascularizat
- in1ectarea accidental% i.$. a unui $olum mare de anestezic
.n concentraHie ridicat%
Gablou clinic3 semne ner$oase (ameHeli, cefalee, tremur%turi, agitaHie,
acufene, con$ulsii)
semne cardiace3 colaps circulator
semne respiratorii3 $entilaHie afectat% prin respiraHii
neregulate de mic% amplitudine, apnee
Gratament3 oprirea in1ect%rii, anticon$ulsi$ante (diazepam),
mane$re de resuscitare cardiorespiratorie, o5igenare,
simpaticomimetice. Kn caz e5trem, $entilaHia mecanic%S
1,
TEST
1. Defini#ia si "!asifi"area anes#e&iei
2. In$i"a#ii!e anes#e&iei !"a!e
3. *a#eria!e ne"esare unei anas#e&ii !".re4ina!e
,. Te)ni"a anes#e&iei prin infi!#ra#ie
0. Anes#e&ia $e "n#a"#
1. Anes#e&ia in#rasasa
2. Anes#e&ia in#ra%enasa
:. Anes#e&ia #rn"u!ara
=. In"i$en#e si a""i$en#e a!e anes#e&iei !"a!e
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1
.
Anes#e&ie
!"a!a
2
.
Anes#e&ie
!"a!a
3
.
Anes#e&ie
!"a!a
,
.
Anes#e&ie
!"a!a
0
.
Anes#e&ie
!"a!a
10
11. CE*OSTA@A CCIRUR?ICALF
1. Definiii:
Cems#a&a . Gotalitatea proceselor sau mi1loacelor ce produc oprirea unei
'emoragii. :uprinde factorul $ascular Ii factorul sanguin (coagularea).
C!asifi"are:
. spn#an+:
. realizat% prin mecanismele fiziologice ale 'emostazei
. eficient% ca mecanism natural doar .n leziuni de $ase mici
. pr%"a#+ (c'irurgical%)3
. cuprinde metode de fa$orizare a 'emostazei spontane
. necesar% .n leziuni de $ase mi1locii Ii mari
Kn continuare se $a discuta numai de 'emostaza c'irurgical%.
8. 7emostaza c'irurgical%3
C!asifi"are3
a. pr%i&rie3 'emostaza de urgenH%, realizat% prin procedee e5clusi$ mecanice, .n
condiHii precare, cu scop de oprire a 'emoragiei Ii de c+Itigare a timpului necesar
pentru asigurarea condiHiilor corespunz%toare pentru realizarea unei 'emostaze
definiti$e.
b. $efini#i%+: 'emostaza de specialitate, caracterizat% de oprirea definiti$% a
s+nger%rii Ii de anularea oric%rui risc de repetare local% a 'emoragiei.
Kn funcHie de procedeele de realizare, 'emostaza definiti$% poate fi3
1. Cems#a&+ me"ani"+
2. Cems#a&+ #ermi"+
3. Cems#a&+ ")imi"+
:u c+t 'emoragia este mai important% (ca debit sau ca $olum), cu at+t instituirea c+t
mai rapid% Ii c+t mai eficient% a 'emostazei c'irurgicale este mai necesar%, pentru
.ndep%rtarea riscurilor pe care orice tip de 'emoragie le genereaz% la ni$elul organismului.
11
2. C!asifi"are
7emoragiile se clasific% .n dou% mari categorii3
. me$i"a!e:
. s+nger%ri .n patologia de sistem (organe 'ematopoetice, tulbur%ri
de coagulare)
. s+nger%ri farmacologice (tratamente cu medicamente
anticoagulante)
. ")irur4i"a!e3 - s+nger%ri secundare lez%rii unui $as
&etodele de 'emostaz% c'irurgical% sunt eficiente doar .n 'emoragiile
c'irurgicale, .n cele medicale fiind necesare cu totul alte metode de oprire a
s+nger%rilor.
Este total contraindicat s% se piard% timp cu unele metode de 'emostaz%
c'irurgical% .n detrimentul metodelor specifice de 'emostaz% utile .n 'emoragiile
medicale, dup% cum este la fel de contraindicat s% se procedeze in$ers, adic% s% se aplice
metode de 'emostaz% farmacologic% .n 'emoragii c'irurgicale.
Kn caz de condiHii precare de dotare se iniHiaz% metode de 'emostaza pro$izorie,
urm+nd ca 'emoragia s% fie stopat% ulterior prin metodele cele mai potri$ite de 'emostaz%
definiti$%.
4n tip special de 'emostaz% pro$izorie efectuat% .n condiHii diferite de cele de
urgenH% este )ems#a&a pre%en#i%+, utilizat% .n inter$enHii de c'irurgie $ascular%,
inter$enHii cu potenHial mare de 'emoragie sau inter$enHii necesit+nd o disecHie de mare
fineHe.
3. Te)ni"+
*a#eria!e Ai ins#rumen#ar ne"esar:
. Cems#a&a pr%i&rie, prin caracterul de urgenH% al necesit%Hii mane$relor de
efectuat, nu necesit% materiale Ii instrumentar standard. &ai mult, uneori, de mare
importanH% sunt impro$izaHiile pe care medicul le poate face .n funcHie de situaHie.
. Cems#a&a $efini#i%+ cuprinde manopere a c%ror efectuare pretinde instrumentar
Ii materiale specifice unei inter$enHii c'irurgicale standard3
. ec'ipament steril pentru medic Ii a1utorul acestuia,
. c+mpuri sterile,
. instrumentar specific - bisturiu, pense c'irurgicale, foarfeci, pense de
disecHie Ii 'emostaz%, pense $asculare, la care se adaug% elementele
12
specifice fiec%rui tip de 'emostaz% efectuat%, aIa cum $or fi indicate
pentru fiecare .n parte.
Cn$iii $e efe"#uare:
A. Cems#a&a pr%i&rie nu necesit% condiHii specifice. 2e $or utiliza la
ma5imum condiHiile oferite de mediul .n care se g%seIte pacientul cu 'emoragie.
&etodele de 'emostaz% pro$izorie au la baz% dou% mecanisme principale3
1. Cmpresiunea %as"u!ar+:
a. !"a!+: comprimarea $ascular% efectuat% la ni$elul pl%gii $asculare prin3
$i4i#presiune: compresiune bine orientat% anatomic cu unul sau
mai multe degete ap%s+nd .n plag% direct leziunea $ascular%,
e5ercitat% continuu p+n% la crearea condiHiilor de 'emostaz%
definiti$% (se aplic% .n cazul pl%gilor arteriale sau $enoase care
au o localizare clar% a s+nger%rii);
#ampnamen#: compresiune global% a pl%gii prin material te5til
care o umple .n e5ces Ii menHinut prin banda1 compresi$, p+n% la
momentul 'emostazei definiti$e (se aplic% .n cazul pl%gilor
arteriale sau $enoase care s+ngereaz% difuz)
'. !a $is#an+:
"mprimarea %as"u!ar+ efe"#ua#+ !a $is#an+ $e ni%e!u! p!+4ii
$asculare, pe un plan osos, care permite o compresiune eficient%.
Kn cazul unui $as arterial lezat, comprimarea se efectueaz% de
regul% .n amonte, la ni$elul trunc'iului $ascular de origine, iar .n
cazul unui $as $enos sau a unui $as arterial inclus .ntr-o arcad%
$ascular%, at+t .n amonte, c+t Ii .n a$al.

E3emp!e:
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! e3#remi#+ii "efa!i"e se pot st%p+ni prin
digitopresiune pe carotida comun% omolateral%, efectuat% pe tuberculul
:'assaignac (apofiza trans$ers% :*), a c%rui proiecHie se afl% la ni$elul
1um%t%Hii marginii anterioare a muIc'iului sterno-cleido-mastoidian;
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! re4iunii a3i!are sau a 'rau!ui Gn #reimea
pr3ima!+ se pot opri prin digitopresiunea arterei subcla$iculare efectuat%
.n fosa supracla$icular% pe prima coast%;
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! an#e'rau!ui se opresc prin compresiunea
digital% fie a arterei a5ilare (ap%sare pe capul 'umeral prin peretele medial
al a5ilei), fie a arterei bra'iale (ap%sare pe diafiza 'umeral% la ni$elul
IanHului medial bra'ial);
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! mJinii se st%p+nesc prin compresiunea digital%
efectuat% fie ca .n 'emoragiile antebraHului, fie .n IanHurile pulsului, pe
artera ulnar%, radial% sau pe ambele;
1:
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! re4iunii in4)ina!e se pot micIora prin
compresiunea aortei abdominale pe planul coloanei lombare, efectuat%
prin ap%sare energic% cu pumnul .n regiunea paraombilical% st+ng%
(eficient% parHial, mai ales la persoane slabe);
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! "apsei se opresc prin compresiunea digital% a
arterei femurale comune pe femur la ni$elul triung'iului 2carpa;
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! re4iunii pp!i#ee se st%p+nesc prin
compresiunea digital% a arterei femurale comune pe femur la ni$elul
canalului 7unter (al adductorilor);
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! 4am'ei Ai pi"iru!ui se pot opri prin
compresiunea digital% a arterei poplitee comune pe femur .n regiunea
poplitee;
- )emra4ii!e $e !a ni%e!u! pi"iru!ui se pot opri prin compresiunea
digital% a arterei tibiale, peroniere sau a ambelor, .n IanHurile maleolare
corespunz%toare.
4aru! : compresiune circumferenHial% prin material moale, de
regul% elastic, efectuat% .n cazul unor 'emoragii la ni$elul
membrelor superioare sau inferioare, .n aceleaIi regiuni de
elecHie prezentate mai sus. &aterialul utilizat $a comprima
regiunea aleas% pe o secHiune c+t mai mare (pentru a nu se
produce de$italizarea prin stri$ire a Hesuturilor comprimate) Ii
un timp c+t mai scurt (pentru a nu se produce afectarea 'ipo5ic%
suplimentar% a Hesuturilor distale)
Baroul nu se menHine niciodat% mai mult de 125 minu#e, iar .n acest inter$al este
absolut necesar ca flu5ul sanguin s% fie restabilit pentru 2.3 minu#e $in 25 Gn 25 $e
minu#e, pentru a se e$ita riscurile degrad%rilor tisulare 'ipo5ice Ii a sindromului de
reperfuzie (e5trem de to5ic, poate duce la Ioc ire$ersibil Ii deces). ?aru! #re'uie
Gnsi# $e a"eea Gn##$eauna $e $a#e!e pri%in$ mmen#u! iniierii pr"e$urii Ai $e
e%!uia Gn #imp a a"es#eia.
Gipuri de compresiune prin garou3
- impr%i&aii: cauciuc (benzi, tuburi), cordoane de material te5til
(cordoane propriu-zise sau impro$izate din m+neci, eIarfe, baticuri,
len1erie intim% sau f+Iii rupte din .mbr%c%minte), material sanitar ( feIi de
tifon) - ca elemente de constricHie circumferenHial%, la care se adaug% un
element de compresiune $ascular% (sul de material te5til) centrat pe una
din zonele de elecHie cunoscute de pe traiectul $asului lezat. Kn cazul unor
materiale te5tile puHin elastice, acest comple5 se pune .n tensiune prin
crearea unui turnic'et (.nIurubarea cu a1utorul unui m+ner din lemn sau
metal a unui cordon .nnodat);
- manAe#a pneuma#i"+ $e )ems#a&+: identic% cu cea de la tensiometru,
prin care presiunea aerului din manIet%, ridicat% la o $aloare superioar%
tensiunii arteriale sistolice a pacientului asigur% o 'emostaz% de bun%
calitate;
1=
- 4aru! 8#u'u!9 Esmar"): tub de cauciuc special construit, lung de peste
#6 cm Ii gros de circa cm, a$+nd la capete un sistem de fi5are tip ans%-
c+rlig. 2e aplic% dou% bucle .n tensiune Ii se fi5eaz%;
- 'an$a e!as#i"+ Esmar"): band% de late5 cu lungime de circa J# cm Ii
l%Hime .ntre #-16 cm, se aplic% sub tensiune, circular, petrecut ca un
banda1, din distal spre pro5imal la ni$elul membrelor. 8mediat dup%
terminarea O.nf%I%riiM elastice, fie se continu% cu o alt% band% elastic% p+n%
la ni$elul pro5imal dorit, fie se monteaz% un garou tipic. Este utilizat%
pentru golirea patului $ascular $enos IiDsau arterial al unui segment de
membru, .n scopul declarat de a permite o mai bun% $izualizare a
leziunilor Ii o mai bun% 'emostaz% definiti$%.
. S#ri%irea %as"u!ar+: numit% Ii fr"ipresiune, presupune prinderea .ntr-o pens%
de 'emostaz% a cap%tului sau a capetelor $asculare lezate, triturarea Ii menHinerea
lor .n aceste condiHii o perioad% mai scurt% sau mai lung% de timp (uneori p+n% la
efectuarea 'emostazei definiti$e. Prin aceast% metod% este fa$orizat% iniHierea Ii
producerea 'emostazei a$+nd la baz% dezorganizarea endoteliului $ascular Ii a
tunicii medii prin traumatizare direct%.
:'iar .n prezenHa unui rezultat eficient, acest tip de 'emostaz% necesit%
e5plorare secundar% Ii efectuarea ulterioar% a unei 'emostaze definiti$e
corespunz%toare.
/. Cems#a&a $efini#i%+ necesit% un mediu c+t mai aseptic, apropiat sau identic
cu cel din sala de operaHie. :u toate acestea, se pot accepta uneori unele derogari de la
aceste cerinHe, determinate de caracterul de urgenH% ma5imal% generat de unele 'emoragii
gra$e.
pre4+#ire pa"ien# . Kn principiu este recomandat ca 'emostaza s% fie
efectuat% dup% preg%tirea prin aseptizare a zonei adiacente ariei
'emoragice Ii izolarea acesteia cu c+mpuri sterile.
anes#e&ie . Anestezia este obligatorie, indiferent de m%rimea pl%gii sau
a $asului lezat. Kn funcHie de regiunea afectat%, anestezia poate fi3
anestezie local%
locoregional%
general%.
2edarea pacientului, medicamentoas%, este util%.
p&iie pa"ien# si ")irur4 . Pacientul trebuie s% fie de regul% culcat pe
masa de inter$enHii c'irurgicale, c'iar asigurat cu contenHie la
membrele s%n%toase. :'irurgul $a adopta poziHia in funtie de
segmentul lezat, Iez+nd dac% 'emostaza se efectueaz% cu segmentul
'emoragic aIezat pe o mas% de inter$enHii suplimentar%.
Te)ni"a prpriu.&is+
a. Cems#a&a me"ani"+
- Ligatura ! legarea $asului cu un fir resorbabil sau
neresorbabil
25
- :liparea ! ocluzionarea $aselor cu clipuri de titan
b. Cems#a&a #ermi"+
- cauterizare
- electrocauterizare monopolar% sau bipolar%
- refrigerare - 'ipotermie controlat%
- c'irurgie criogenic% cu azot lic'id
- laser C fotocoagularea laser cu argon
- ultrasunete ( ca$itron )
c. Cems#a&a ")imi"+
- epinefrina
- fibrina
- gelatina ! burete
- celuloza . o5igenat% ( o5Qgel )
- o5igenat% regenerat% (surgicel)
- colagen micronizat aditi$at (tac'ocomb)
- adezi$i tisulari
- tissue - call
,. Re&u!#a#e. Semnifi"aie
7emostaza c'irurgical% trebuie s% genereze oprirea c+t mai rapid% a pierderilor
sanguine, ca element de baz% .n conser$area 'omeostaziei.
*e#$e!e $e )ems#a&+ pr%i&rie sunt soluHia optim% .n situaHiile .n care nu
e5ist% condiHii corespunz%toare pentru efectuarea unei 'emostaze definiti$e3
- lipsa condiHiilor te'nice,
- lipsa medicului competent
- e5istenHa unei 'emoragii cu debit mare, deci cu risc
$ital.
:'iar dac% ulterior efectu%rii 'emostazei pro$izorii, 'emoragia nu este oprit% dec+t
parHial, .ncetinirea ritmului pierderilor sanguine poate a$ea un rol determinant .n sal$area
$ieHii.
*e#$e!e $e )ems#a&+ $efini#i%+ bine aplicate ofer% condiHiile iniHierii
tratamentului ulterior de susHinere biologic% a pacienHilor cu pierderi sanguine, .n condiHii
de conser$are ma5imal% a elementelor de aport, circulante .ntr-un sistem .nc'is, f%r%
posibilitatea pierderilor. Ainalizarea 'emostazei definiti$e reprezint% momentul de start a
compens%rilor organice Ii funcHionale cu eficienH% ma5im% .n restabilirea ec'ilibrelor
pacientului.
0. In"i$en#e. A""i$en#e.
Pot fi multiple, cele mai frec$ente sunt3
- 8neficienHa manoperei efectuate concretizat% .n continuarea 'emoragiei
- 8sc'emia acut% .n regiunea distal% leziunii $asculare
21
- 2indrom de reperfuzie dup% garou menHinut timp .ndelungat
- Lipsa menHion%rii momentului iniHial de aplicare a garoului
- Gulbur%ri neurologice post compresiune sau post isc'emice
- 8nfecHii locale
- 7ematoame locale
- Ligatura altor elemente nobile
- Ligatura trunc'iurilor $asculare unice
TEST
19 Defini#ia si "!asifi"area )ems#a&ei
29 C!asifi"area )ems#a&ei ")irur4i"a!e
39 *e#$e $e )ems#a&a pr%i&rie
,9 *e#$e $e )ems#a&a $efini#i%a
09 In"i$en#e si a""i$en#e in )ems#a&a
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1. PARTICIPARE
LA CE*OSTA@A
2. PARTICIPARE
LA CE*OSTA@A
3. PARTICIPARE
LA CE*OSTA@A
,. PARTICIPARE
LA CE*OSTA@A
0. PARTICIPARE
LA CE*OSTA@A
22
12. SUTURA CCIRUR?ICALF
1. Definiie . 2utura c'irurgical% reprezint% totalitatea mane$relor de refacere anatomic%
a continuit%Hii planurilor unei pl%gi Ii de menHinerea a lor .n contact, .n scopul unei
cicatriz%ri rapide Ii c.t mai funcHionale a Hesuturilor.
AormaHiunile sau straturile anatomice respecti$e au fost secHionate anterior de
c%tre un agent, fie accidental, fie in cursul unui act operator.
2utura c'irurgical% este una dintre cele mai utilizate manopere .n c'irurgie. Ea s-a
perfecHionat mult .n ultimii ani, at+t .n ceea ce pri$eIte te'nica c'irurgical%, dar Ii in ceea
ce pri$eIte materialele folosite, ceea ce e5plic% succesele obHinute .n c'irurgia de
transplant, $ascular%, digesti$%, etc. Practic, ea se adreseaz% tuturor Hesuturilor Ii
organelor corpului uman.
2. C!asifi"area su#uri!r
2uturile c'irurgicale se clasific% dup% mai mulHi parametri3
A. Dup+ mmen#u! efe"#u+rii ei . .n funcHie de timpul scurs de la producerea
pl%gii $om a$ea3
- Su#ura primar+ - se efectueaz% imediat sau la scurt timp dup%
traumatism sau secHiunea operatorie, f%r% a dep%Ii Ocele * ore de aurM ale
lui Ariedric'. Este de dorit ca sutura primar% s% fie e5ecutat% c.t mai
frec$ent, cu condiHia siguranHei unei asepsii perfecte, ceea ce asigur%
O$indecarea per primam intentionemM.
Kn cazul unor pl%gi cu marginile zdrenHuite, neregulate, cu porHiuni a
c%ror $italitate este dubioas%, se practic% mai .nt+i e5cizia teritoriilor
compromise, p+n% .nHesut s%n%tos. ,om c%uta s% obHinem prin aceasta Ii
o re4u!ari&are a marginilor pl%gii. =up% aceea se e5ecut% sutura
primar%.
- Su#ura primar+ Gn#Jr&ia#+ se utilizeaz% la pl%gile cu potenHial supurati$.
Plaga se las% desc'is% I i se supra$eg'eaz% c+te$a zile (de obicei #-J
zile). Airele de sutur% nu $or fi str+nse dec+t dup% trecerea perioadei de
aIteptare, inter$al .n care plaga $a fi pansat% zilnic ca o plag% supurat%.
=ac% supuraHia nu a ap%rut se pot str+nge firele, e$entual sub protecHia
unui drena1 cu tub subHire.
- Su#ura se"un$ar+ este indicat% pl%gilor c%rora li s-a efectuat .n primul
timp o sutur% primar% , care au supurat, ceea ce a impus scoaterea
firelor. Acestea se trateaz% prin pansamente zilnice, p+n% c+nd dispariHia
infecHiei este confirmat% bacteriologic, iar .n plag% se formeaz% H esut de
granulaHie. Primul timp al suturii secundare presupune a$i$area
Hesuturilor de la ni$elul tuturor straturilor anatomice. 4rmeaz% sutura
23
propriu-zis%, ce trebuie s% respecte, pe c+t posibil, planurile anatomice,
fapt ce $a conduce la obHinerea unor cicatrici suple Ii funcHionale. 2utura
secundar% se poate efectua a$+nd un dren subHire de protecHie. =ac% plaga
suturat% secundar supureaz% din nou se repet% procedura de .ndep%rtare a
firelor, pansamente zilnice iar sutura se $a numi terHiar%, cuaternar%, etc.
/. Dup+ !un4imea firu!ui u#i!i&a# pentru e5ecutarea suturii se deosebesc3
- su#uri $is"n#inue, f%cute cu puncte separate; firul de cus%tur% se
.nnoad% I i se secHioneaz% dup% fiecare trecere prin Hesuturi; se poate
face Ii cu a1utorul agrafelor.
- su#uri "n#inue, f%cute pe toat% lungimea pl%gii, cu un singur fir lung,
f%r% a fi secHionat dec+t la terminarea suturii; poar% numele de Osur1etM Ii
se utilizeaz% de obicei la Hesuturile profunde sau in suturile intradermice
C. Dup+ num+ru! s#ra#uri!r pe "are !e su#urea&+ !a a"e!aAi esu#, suturile se
.mpart .n3
- su#uri Gn#r.un sin4ur p!an (monoplan), la care marginile Hesutului se
unesc printr-un singur strat de fire;
- su#uri Gn mai mu!#e p!anuri (de obicei duble), la care Hesuturile se refac
prin dou% sau mai multe straturi de fire suprapuse.
D. Dup+ na#ura ma#eria!u!ui f!si# suturile pot fi3
- resr'a'i!e, cu materiale ce sunt resorbite de Hesuturi in c+te$a
s%pt%m+ni sau luni
- neresr'a'i!e7 cu materiale care r%m+n ca atare Ii care produc o uIoar%
reacHie din partea organismului
3. Prin"ipii!e $e efe"#uare a unei su#uri:
Pentru ca Hesuturile secHionate s% formeze o cicatrice solid% I i funcHional%, la
suturarea lor se impune respectarea urm%toarelor principii3
- asepsie Ii antisepsie perfect%, at+t a pielii, c+t Ii a instrumentelor Ii a
materialelor de sutur%;
- 'emostaz% riguroas%, prin ligatura fiec%rui $as .n parte, care s% nu
permit% formarea de colecHii sanguine sau seroase;
- marginile pl%gii s% fie regulate Ii bine $ascularizate; .n cazul pl%gilor
contuze se $a realiza mai .nt+i regularizarea marginilor acestora, cu
eliminarea zonelor sfacelate, insuficient irigate Ii anfractuoase;
- respectarea $ascularizaHiei zonei sau segmentului pe care se face sutura;
acest deziderat este cu at+t mai important cu c+t sutura se face pe $iscere
ca$itare, la care de$ascularizarea marginilor duce la apariHia de necroze
Ii dezuniri;
- reconstituirea planurilor se face din profunzime spre suprafaH%, sutur+nd
.mpreun% Hesuturi cu structur% identica; numai astfel se poate obHine o
cicatrice supl% Ii de calitate;
2,
- .n situaHii .n care rezistenHa Hesuturilor este diminuat% sau sutura este
supus% unor tracHiuni sau tensiuni, se recomand% ca ea s% fie realizat% .n
dou% planuri;
- sutura trebuie s% asigure o etanIeitate perfect% printr-o afrontare
corespunz%toare;
- .n cazul sutur%rii unor organe ca$itare, cus%tura trebuie sa asigure
p%strarea unui lumen nemodificat sau cu diminu%ri minime de calibru, fie
prin folosirea unor fire izolate, fie prin anumite artificii de te'nic%
specifice fiec%rui organ;
- str+ngerea firelor trebuie f%cut% progresi$, pentru a nu se rupe Ii pentru a
nu strange prea tare, pentru a menHine $ascularizaHia Hesuturilor prin care
trece Ii a nu le t%ia;
- .ntre miIc%rile operatoruluiIi ale a1utorului trebuie s% fie o coordonare
des%$+rIit% pentru a realiza o sutura elegant% I i solid%.
,. Ins#rumen#ar Ai ma#eria!e $e su#ur+
A. Ins#rumen#aru! este format din a"e7 pr#a"e Ai pense.
Acele sunt de o mare $arietate, .n funcHie de tipul Ii de .ntrebuinHarea lor. Ele se .mpart .n
ace simple sau ace de m+n% I i ace mecanice cu maner sau cu pedal%.
a. A"e!e simp!e pot fi 3
- ace drepte, cu urec'ile despicate, care se incarca prin ap%sare
perpendicular%
- ace semicurbe
- ace curbe, de tip 7agedorn.
Acele sunt de di$erse m%rimi Ii curburi.
Acele curbe sunt pe secHiune rotunde, triung'iulare sau prismatice. :ele prismatice
permit o mai uIoar% str%pungere a Hesuturilor cu rezistenH% mai crescut%3 muIc'i,
apone$roz%, piele. :ele rotunde se folosesc de obicei .n c'irurgia tubului digesti$ Ii .n
c'irurgia $ascular%. Acele drepte se mai utilizeaz% .nc% de c%tre unii c'irurgi Ii se
mane$reaz% cu m+na. Acele atraumatice sunt ace 7agedorn rotunde, de di$erse grosimi Ii
m%rimi, la care firul este montat .n continuarea acului, .n aIa fel .nc+t nu las% soluHie de
continuitate la trecerea prin planul anatomic respecti$.
Kn funcHie de diametrul acului ele sunt numerotate de la 6 (mai groase) p+n% la 1-6
(cele mai subHiri).
4rec'ea acului c'irurgical are o alt% construcHie dec+t cea a acului obiInuit,
prezent+nd dou% arcuri laterale .ntre care se g%seIte o despic%tur% .ngust%. Airul nu se
introduce ca la acele obiInuite, ci se pune .n tensiune Ii se .mpinge printre cele dou%
arcuri laterale, pe care le dep%IeIte Ii p%trunde .n despic%tur%.
'. A"e!e me"ani"e sunt utilizate ast%zi din ce .n ce mai rar.
:el mai cunoscut este acul mecanic 0e$erdin, ce este compus dintr-un m+ner cere
se continu% cu un ac lung drept sau curb. La 1 cm de $+rf, de obicei .n st+nga, prezint% o
20
mic% incizur% ce poate fi .nc'is% sau desc'is% de c%tre o lam% de oHel mane$rabil% prin
intermediul unui buton. Este un ac uIor de mane$rat, dar este traumatizant pentru
Hesuturi, se defecteaz% uIor Ii este destul de scump ($ezi fig.).
4n alt ac mecanic este acul =esc'amps, folosit tot mai rar. :lasic, era utilizat
pentru conducerea firelor .n 1urul elementelor 'ilare (de e5emplu 'ilul splinei, pediculi
tiroidieni).

21
1. Te)ni"a e3e"u#+rii unei su#uri
2utura cu portacul Ii acul cuprinde c+Hi$a timpi obligatorii3
- Apropierea marginilor tisulare ! pentru ca sutura s% fie corect% I i
cicatrizarea bun% este obligatoriu ca Hesuturile suturate s% fie puse .n
contact riguros prin marginile lor, f%r% a fi e$ersate, in$ersate sau sub
tensiune. Afrontarea se face cu a1utorul penselor c'irurgicale. Pentru a
uIura sutura, cele dou% margini sunt prinse cu o pens% I i apropiate.
Pentru a obHine afrontarea dorit%, portacul trebuie s% .ncarce ce$a mai mult
din gr%simea subcutanat%. > priz% prea mic% poate duce la in$aginarea
marginilor pl%gii. Afrontarea corect% necesit% uneori decolarea
suplimentar% a uneia sau ambelor margini ale pl%gii. 4n al artificiu te'nic
.l constituie plasarea de fire subepidermice. Aceast% mane$r% e$erseaz%
uIor buzele pl%gii, e$ersare ce dispare dup% scoaterea firelor. Afrontarea
marginilor pl%gii se poate realiza Ii prin deplasarea nodului pe o parte a
pl%gii.
- Grecerea firului ! Acul cu firul prins .n portac se .nfige .n marginea opus%
a pl%gii p+n% ce $+rful p%trunde Ii apare de partea cealalt% a pl%gii.
P%trunderea cu acul se face la distanHe egale de marginile pl%gii Ii se
prinde suficient Hesut pentru a nu l%sa spaHii moarte. Aceast% egalitate a
prizelor confer% suturii un aspect estetic bun. Acul este scos cu a1utorul
portacului .n sensul curburii lui, tr%g+nd de acesta p+n% firul Hinut de a1utor
$a p%r%si singur urec'ile acului.
- Knnodarea firului ! > sutura estetic% se e5ecut% cu coaptarea marginilor
pl%gii pe ac, adic% .n momentul .n care acul a trecut prin ambele margini
ale pl%gii Ii le are .nc%rcate pe el. =ac% aceast% mane$r% nu s-a efectuat Ii
acul a fost scos din Hesuturi, marginile pl%gii trebuie potri$ite Ii coaptate
.nainte de a .nnoda firul. =e obicei, nodul se e5ecut% de c%tre a1utorul aflat
.n faHa operatorului. ?odul se plaseaz% lateral, la ni$elul orificiilor de
p%trundere a acului. Goate nodurile $or fi de aceeaIi parte a pl%gii. 2e
e5ecut% .ntotdeauna trei noduri3 primul de str+ngere, al doilea de spri1in, al
treilea de siguranH%. Este admisibil% ruperea firului la primul nod, dar nu
este permis% la urm%toarele dou% ($ezi fig.).
- 2coaterea firelor de sutur% ! se face .n funcHie de factorii locali Ii generali
ce fa$orizeaz% sau .nt+rzie cicatrizarea. ,ascularizaHia bogat% a regiunii
(de e5emplu la g+t), fa$orizeaz% cicatrizareaIi permite scoaterea firelor
dup% -) zile. =iabetul za'arat, 'ipoproteinemia, neoplaziile, infecHia
local%, imunodepresia, .nt+rzie procesul de cicatrizare, deci Ii scoaterea
firelor. =e obicei, firele se scot la 2 &i!e7 iar .n zonele supuse tensiunii (cot,
genunc'i) se $or scoate dup% 16-1 zile. 2e dezinfecteaz% plaga, dup% care
se prinde firul cu o pens% de unul din capete, se tracHioneaz% uIor si se taie
unul din braHele firului sub nod, la ni$elul p%rHii curate a aHei din derm,
pentru a nu infecta plaga prin trecerea porHiunii de fir ce a fost .n e5teriorul
pl%gii. 2ecHiunea se face cu a1utorul foarfecelui sau a bisturiului. 2e trage
de fir p+n% acesta este scos, dup% care plaga se panseaz%.
22
E5ecutarea unui nod c'irurgical
2:
2=
TEST
1. Defini#ia su#urii ")irur4i"a!e
2. C!asifi"area su#uri!r $upa mmen#u! efe"#uarii ei
3. C!asifi"area su#uri!r $upa !un4imea firu!ui si a ma#eria!u!ui
u#i!i&a#
,. Des"rie#i prin"ipii!e efe"#uarii unei su#uri
0. Des"rie#i #e)ni"a efe"#uarii unei su#uri
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1
.
SUTURA
2
.
SUTURA
3
.
SUTURA
:5
13. AD*INISTRAREA OII?ENULUI . OII?ENOTERAPIA
1. S"p: administrarea de o5igen la pacienti are un scop terapeutic. Aceasta actiune
terapeutica are drept tinta3
- imbogatirea aerului cu o5igen in scopul combaterii 'ipo5iei (o5igenarea
redusa a tesuturilor)
- ameliorarea concentratiei de o5igen in sange
Cip3ia poate fi3
- anemica - prin reducerea 'emoglobinei
- 'istoto5ica - prin blocarea la ni$elul celulelor
- circulatorie - prin tuburari de circulatie

La ni$elul tesuturilor >

este utilizat sub forma dizol$ata in plasma, cantitatea

fiind de 6,9 ml o5igen la 166ml sange.
>5igenoterapia necesita 1,8 - , ml la 166 ml sange la administrarea >

sub o
atmosfera.
2. In$i"a#ii3
- 'ipo5ie circulatorie - insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct
miocardic
- 'ipo5ie respiratorie - soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii,
nou nascuti
Surse $e 3i4en3
- statie centrala de o5igen sau microstatie
- butelie de o5igen (de 966 - 16.666 litri o5igen comprimat la 1#6 atm.)
Pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune
(debitmetrul, care indica $olumul in litri de o5igen pe minut) si se modifica cu a1utorul
barbotorului ($ezi fig.).
:1

a T butelia de o5igen cu 3 1 T robinetul bombei ; T reductor de presiune ; 9,) T
manometre ; # T robinet de .nc'idere ; * T robinet de reglare a presiunii de iesire
a o5igenului ;J T lant de fi5are
b T umidificator (detal i u) cu 8 T o5i gen de l a but el i e ; " T tub spre bolna$.
A$minis#rarea 3i4enu!ui se fa"e "u3
- sonda sau cateter nazal
- oc'elari
- masca
- cort de o5igen
- balon Ambu sau 0uben
a. Ca#e#eru! na&a! 8sn$a9 - are orificii laterale multiple. 2e introduce in nara pana
in faringe, sc'imbandu-se de la o nara la alta. 2e poate introduce si in laringe.
Ge'nica3
- se dezobstrueaza caile aeriene
- se masoara lungimea sondei pe obraz de la nara la tragus
- se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si
perpendicular pe buza superioara
- se fi5eaza sonda cu leucoplast
- se fi5eaza debitul la )-* lDminut
- se $a obser$a bolna$ul in continuare pentru pre$enirea accidentelor
- se administreaza medicamente cu intermitenta si se supra$eg'eaza debitul.
'. O")e!ari pen#ru 3i4en - se fi5eaza dupa urec'i si prezinta mici sonde de
plastic care patrund in nari. 2e recomanda la copii si bolna$i agitati.

". *as"a pen#ru 3i4en (cu in'alarea aerului e5pirat) se fi5eaza acoperind gura si
nasul. 8n general este greu suportata de bolna$ datorita 'amului de etanseizare ($ezi fig.).
Ge'nica3
:2
- se $erifica scurgerea o5igenului din sursa
- se pune masca in mana bolna$ului pentru a-i usura controlul mastii si i se
sustine mana. =ebitul de 16-1 lDminut.
- se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura
- cand bolna$ul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fi5are in 1urul
capului


$. Cr#u! $e 3i4en: nu poate depasi o concentratie de #6< a o5igenului, realizeaza
o circulatie deficitara a aerului, ducand la incalzirea pacientului. 2e impune racirea cu
g'eata.

Grebuie respectate cate$a re4u!i3
- nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de e5plozie si pneumonie)
- bombele de o5igen se fi5eaza pe un port butelie, orizontal pentru a e$ita
lo$iturile
- o5igenul nu se foloseste fara manometru
- barbotorul sa fie bine fi5at deoarece prin rasturnare impinge apa in caile
respiratorii ale bolna$ului

3. In"i$en#e !a a$minis#rarea 3i4enu!ui3
- distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag
- enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea
mucoasei.
:3
TEST
1. S"pu! si in$i"a#ii!e 3i4en#erapiei
2. *$a!i#a#i $e a$minis#rare a 3i4enu!ui
3. In"i$en#e in a$minis#rarea 3i4enu!ui
*ANOPERE E-ECTUATE IN STA?IU
NR. *ANOPERA NU*E7 -O DATA SE*NATURA
1
.
AD*. OII?EN
2
.
AD*. OII?EN
3
.
AD*. OII?EN
:,
Proiectul O=e la teorie la practica in medicinaM, cofinantat prin Aondul 2ocial European, Programul >perational 2ectorial
pentru =ez$oltarea 0esurselor 4mane 66J ! 619, A5a prioritara3 ! L:orelarea in$atarii pe tot parcursul $ietii cu piata munciiM ;
=omeniul ma1or de inter$entie3 .1 ! LGranzitia de la scoala la $iata acti$aM, in baza contractului de finantare nr.
P>2=04DD.1DBD9*))9.
O:ontinutul acestui material nu reprezinta .n mod obligatoriu pozitia oficiala a 4niunii Europene sau a Bu$ernului
0om+nieiM