Romanul se inspira din vechi imprejurari autobiografice care

urca pina in vremea sederii tinarului Macedonski la Sulina, ca

administrator al gurilor Dunarii, timp in care vizita Insula
Serpilor. Scrisese mai apoi si o poema intitulata Leki,
reproducind vechiul nume al aceleiasi insule, cu sugestii de
reverii acvatice, transpuse intr!un simbolism care se lasa greu
descifrat.
In intentia autorului, fiecare capitol al romanului trebuia sa
sugereze o anumita impresie sensibila, in primul rind una
coloristica, manuscrisul fiind redactat anume cu cerneluri
diferite. "ste o opera ciudata, unica in literatura romana,
conceputa clar in maniera simbolista moderna. Macedonski
#scrie, efectiv, la nivel european$, afirma %drian Marino.
Roman de analiza, simbolic si liric
In ceea ce priveste continutul, &. 'ianu considera &halassa
compusa #in stilul unei poeme in proza si in maniera
antichizanta, prin deasa folosire a lumii de simboluri a vechei
poezii$. La fel, pentru %drian Marino e un #amestec de poem
simbolic si roman liric$, remarcind si el prezenta unor
momente de roman antic. %mindoi o asemuie lui Daphnis si
(hloe de Longos, iar #aprinsul ei erotism, care nu pregeta in
fata evocarilor impudice, o apropie de romanele lui )etronius
si %puleius$ *&. 'ianu+. %l. )iru constata ca #avem a face mai
mult cu un poem decit cu un roman$, iar #eroii nu sint eroi, ci
simboluri$.
Se poate spune ca &halassa este un roman de analiza, de
semnificatie simbolica si oculta, e,celind prin proiectiile in
imaginarul proteic si surprinderea #arderii instinctului in gol$
*%. Marino+, prin analizele senzoriale si fiziologice.
Structura realista si simbolica. ",perienta primordiala a
protagonistului
)rimul capitol intitulat -oaptea de argint, caruia ii corespunde,
conform proiectului autorului, argintul selenar, surprinde, in
imagini precis decupate, sosirea pe Insula Serpilor a tinarului
&halassa. #bronzul unui par cret, dar scurt, marmora penthelica
a unui git apolinian scaparara sub soare, raspindind imprejur
un farmec levantin de senzualism tulburator$. Sau #asternu pe
ierburile moi plasticitatea corpului sau de spartan$. Sa savuram
vigoarea metonimica a acestor imagini.
&halassa venea sa inlocuiasca vechiul paznic de far, un
musulman uitat la post de istorie dupa disparitia fostului
Imperiu /toman. In patruzeci de ani de solitudine batrinul isi
tot imaginase intoarcerea acasa mai degraba sub chipul tineretii
sale, ca si cum curgerea timpului ar fi fost abolita. #(opilaria
lui, casa parinteasca, prietenii ce avusese, sora lui 0 frumoasa
1atma 0 se ridicau de toate partile, ii tulburau simtirea si
mintea. 2...3 Dar iata ca, valul vietei l!a adus inapoi, si iata ca
ea i se arunca de git si ca nici el, nici ea n!au imbatrinit$.
Izolarea, lipsa de evenimente, persistenta in memorie a unora si
acelorasi imagini au produs in mintea batrinului un fel de
oprire in loc a timpului, o eternizare a clipelor de odinioara.
Ratiunea il avertizeaza ca anii au trecut si ca 1atma ar trebui sa
fie deja batrina, dar amintirile #incetatei tinereti$ persista ca
unice realitati cunoscute si traite de el.
Destinul batrinului pare a prefigura destinul succesorului sau,
#frumos ca un voievod$, cum i se infatiseaza &halassa,
deocamdata coplesit de emotia atingerii paradisului visat, a
insulei preafericite. &halassa, un orfan si un ratacitor, poet
virtual #al timpilor dintii$, fascinat de natura *de mare
indeosebi, de la care i se trage si numele+ si cu nostalgia
vremurilor de glorie ale 4reciei antice, traieste mai mult in
imaginar decit in concret, este un e,clus din timpul profan, nu
doar prin obscura origine, ci si prin inaderenta la preocuparile
si placerile celor de seama lui. #Sfieli pe care nimeni nu le
banuia il desparteau de placerile virstei5 2...3 pe loc ce se afla
in mijlocul recilor nerusinari trupesti, firea lui il apara de
ticalosia caderei, si iesea de acolo tot cum intrase$. &halassa
este un contemplativ, abstras cu totul realitatii e,terioare,
e,ceptind viata naturii. #)rivirile lui, cu toate ca nu!si piereau
puterea, nu mai aveau decit vederi launtrice$. )entru el, Insula
Serpilor, mitica Insula %lba *Leki6Leuk7+ pare sa fie locul
indelung cautat, paradis terestru si spatiu al implinirii supreme,
refugiu sacru si prag spre lumea cealalta, cea de dincolo de fire
*v. M. "liade, Insula lui "uthanasius si '. Lovinescu, Dacia
hiperboreana+. Insula %lba i se infatiseaza patrunsa de toata
vraja ei selenara, asteptindu!si parca alesul *v. descrierea de la
pp.898!89:, in editia Marino+.
Intoarcerea in virsta de aur *;ile de aur se numeste al doilea
capitol si, cromatic, ii corespunde aurul+ a lui &halassa, fiul
Soarelui, #sub aurul zilei el insusi aur$ *suna formula ermetica
macedonskiana, deci nu #de$ aur+, zeu si principiu masculin al
unei naturi senzual feminine, ii trezeste se,ualitatea latenta.
"roul simte arsura voluptatii si ispita pacatului. #-ebun, el se
smulgea ispitelor$.
Descoperirea unei pesteri *arhetip al uterului matern, in
Dictionarul de simboluri, vol. III, pp. <=!<>+ care ducea intr!o
incapere de templu subteran *pestera care se dezvaluie pentru
&halassa, ca sa se inchida in final ca un cavou peste trupul
(aliopei+ reprezinta prilejul unor reverii ce!l poarta spre zorii
mitici ai umanitatii, dar si al descoperirii de sine, a eului sau
profund. )estera, femeia, universul subiectiv apartin aceluiasi
grup de simboluri, pestera ingaduind comunicarea cu puterile
htoniene.
In vreme ce regresiunea imaginara in spatiu si timp ii creeaza o
stare de beatitudine, suplinind deficitul de intimplari omenesti,
in aceeasi masura imaginatia nu face decit sa amplifice
suferintele carnii. #Dar cu toate ca pe aceasta vedenie el o
simtea linga dinsul, buzele lui nu prindeau pe ale ei, ci se
lipeau si rataceau numai pe recea brobonire a oni,ului$, piatra
care pare a fi altar si jertfelnic. %bia acum intelege #frumusetea
sfinta a celui mai de capetenie act omenesc$, intelege
#nebuniile zeilor si ale oamenilor, crimele lor pentru a!ti
indestula patimile$. )rima polutie se produce #inecindu!i
vointa si gindul, constiinta si eul tot$. 1aptul este resimtit ca o
cadere si ca o izgonire din paradisul virstei de aur. #si cu acest
fel se dezleaga ce fusese legat si se leaga ce fusese liber, iar
nemilostivul stapin al lui &halassa fu de atunci incolo "ros$ 0
cade, intr!o formulare sibilinica, sentinta autorului.
"ros e titlul capitolului al treilea si rozul e culoarea dominanta
*#trandafiriul amurg$, #trandafirie fulguiala$, #margaritar
trandafiriu$+. &randafirul si culoarea trandafirie erau
simbolurile primei trepte a regenerarii si initierii in mistere *v.
Dictionarul de simboluri+. )e &halassa #focul cumplit nu inceta
sa!l mistuiasca. )risosul de tinerete si de putere se revarsa, ca
de la sine, din cupa prea plina$. ",citate, #marea si insula
gifiiau$. %tins de torpoare, &halassa tinjeste intr!o natura
erotizata, visind sa se intoarca pe continent. #Dar Sulina, ca si
toate celelalte orase cu zine, se invalmasea departe5$.
Incearca sa induplece pe cineva de pe vasul ce!i aducea cele
trebuincioase sa ramina o vreme in locul sau, dar nu gaseste pe
nimeni. %r fi fost in stare sa plece inot, cind isi aminteste de
luntrea in care venise, pe care o si repara, dar luntrea este luata
de marea, geloasa poate. #&halassa trebuia sa!si indeplineasca
osinda, sa ramina robul, si totodata imparatul insulei, si,
uitindu!se cu ochii tinta in golul ce i se deschidea in fata, sa
intinda deasupra!i urzeala pe care, era preursit 0 intocmai ca
Dumnezeu 0 sa teasa lucrurile inchipuirei$. (u timpul #"l se
deda cu grozavia si frumusetea insulei, si corabiile ce treceau
in largul marii nu!l mai furau catre nici un tarm5$
Sfirsitul de an il gaseste cufundat #in rosia epoda a virstei de
flacari5$ *"poda rosie se numeste capitolul si rosul e culoarea
dominanta+, #misteriosul foc din el$ imbinindu!se cu rosul de
peste tot. %m putea observa in romanul lui Macedonski un
narcisism cosmic, cum i!ar spune ?achelard. )e de alta parte,
&halassa dorea o prezenta #care sa fie si sa nu fie el$, caci
#posedindu!si visele se posedase pe el$. 1ormularile conduc la
figura emblematica a androginului. #"ste firesc ca aceasta
imagine a unei unitati primordiale 2...3 sa capete o e,presie
se,uala, infatisata adesea drept inocenta sau virsta dintii, drept
virsta de aur 2...3$ *Dictionarul de simboluri, I, p. ><+. Motivul
androginului este urmarit cu consecventa de autor, atit la
nivelul trairilor personajului, cit si prin diverse alte situatii.
cind isi revine, dupa naufragiu, (aliope se imbraca in hainele
lui &halassa *#in locul fetitei ce stia ca este, i se arata acolo sin
oglinda 0 n.n.t dragalasul de baietandru in care se schimbase$+.
(aliope este noua "va ivita din coasta androginului %dam
*#"va cea noua care sa fie si sa nu fie el5$+.
%par in acest capitol notiuni ca dezechilibrare nervoasa,
halucinatii, degenerare a simturilor. %l. Macedonski, care
abordeaza in termeni atit de vigurosi suferintele se,ului, isi ia o
inutila precautie pentru a!si scoate eroul de sub incidenta
sanctiunii morale, plasindu!l sub semnul bolii, al patologiei
mintale. %celasi Macedonski care se revoltase impotriva
teoriilor epocii despre patologia geniului@ Inconsecventa tipic
macedonskiana, dar care aici nu e in favoarea eroului sau, aflat
dincolo de bine si de rau. 1iind suficient de convingator fie si
numai in ipostaza de creator de fictiuni care pareau #a fi ajuns
in preajma hotarului, dincolo de care amagirea inceteaza, sau
se schimba in ceva ce, daca va fi tot amagire, este insa aproape
deopotriva cu cea in mijlocul careia traim$, &halassa trebuia sa
ramina in planul simbolic. "l intruchipeaza fiinta umana
insetata de absolut si antrenata tocmai de aceea intr!o
e,perienta spirituala ce!l plaseaza intr!o situatie!limita care, ca
orice situatie!limita, se sustrage judecatii comune. % aborda
personajul in termeni de obsesie se,uala si patologie mintala
inseamna a!l saraci in propriile!i semnificatii.
/rfanul care este &halassa *orice androgin este orfan+, poate
tocmai de aceea iubit de zei, pare a rata pentru moment sansa
unei reveniri la sinul naturii!mame *#Marea este pentru toti
oamenii unul dintre cele mai mari si mai constante simboluri
ale maternitatii$, sustine Marie ?onaparte 0 apud 4.
?achelard, %pa si visele, p. 8A+ si, in acelasi timp, sansa unei
nepamintesti iubiri *marea este si femeia indragostita+. "l este
1at!1rumosul care paraseste tara tineretii fara batrinete si a
vietii fara de moarte. Renascut intr!o primavara profana, #el se
simtea apucat de un aprig dor de viata, dor de a se amesteca
intr!insa, de a se rapi insulei, de a se reface altul,
nemairaminind nefericitul care, vrind sa se potriveasca lui
Dumnezeu, se coborise mai jos de om$. &halassa uita ca e
alesul, ca e zeul. "l vrea sa se implineasca la modul omenesc.
"rosul cosmic, de care s!a imbatat la inceputurile vietii sale pe
insula, este infrint de erosul profan, priapic. #"ros isi plinse de
la pamint la cer infringerea, si )riap isi rinji bucuria$.
(omuniunea cu natura!mama, viziunea grandioasa si teribila a
cosmosului i se refuza acum, pentru ca #nu mai vedea decit
prin rosia perdea a posomorirei din el$.
(ufundat intr!un somn cataleptic, in #groapa de intuneric$ a
odaii, nu mai asista nici la dezlantuirea violenta a furtunii, care,
pentru a!i implini destinul, intoarce parca lumea la haosul
primordial. #Marea, dintr!un capat in altul, si!n lung si!n larg,
era un hau in care se razboia amestecul apelor. 2...3 (erul, ori
dincotro ar fi fost privit, era negru. -egre erau si valurile$.
Din zbuciumul marii se iveste (aliope, care, vai@, desi parea
zina promisa, nu era inca nici macar muza careia ii poarta
numele, ci doar #un corp, pe care s&halassat il strinse la piept
fara sa stie nici chiar daca e mort sau viu$. %paritia (aliopei, in
loc sa rezolve criza, o adinceste si mai mult, pentru ca eroul
rivneste plenitudinea unitatii pierdute.
(apitolele al cincilea si al saselea, inchinate zeilor )riap si
"rebos, au semnificatia caderii eroului in patimile cele mai
intunecate si a coboririi in infernul instinctelor *"rebos are in
greceste sensul de tenebre, intuneric, infernal+. %ceste capitole
se caracterizeaza si printr!un abuz de mitologie. "ros, "ol,
)riap, "urus, "rebos, -eptun etc. isi dau mina in a implini
destinul de indragostiti al celor doi eroi. (itind romanul in
cheie realista, acest abuz mitologic este in defavoarea lui. Doar
in plan simbolic isi vadeste pe deplin functionalitatea. &halassa
si (aliope se afla in acest timp mai aproape de moarte decit de
viata. &halassa cufundat intr!o stare cataleptica, (aliope adusa
spre tarm fara cunostinta. Soarta li s!a hotarit in afara vointei
lor, in timp ce fiecare se naste parca din nou, intr!o lume care
cunoaste caderea si moartea.
(apitolele urmatoare au titluri ce trimit la mitologia crestina
*)ronaos, 4rijania de foc, Dies irae, Impartasania din urma,
Bltra coelos+. (ompozitional, putem observa ca romanul este
impartit in doua parti. prima evocind prin continut si figuratie
simbolica lumea antichitatii grecesti, iar a doua, pe cea a
spiritualitatii crestine. In ms. fr. 8CC, capitolul al 'I!lea, "rDbe,
are dedicatia. #%u grand naufrage arriv7 E la famille juive
parmis la houle du temps$ */pere, ', p. :::+.
)ronaos cu spatiile sale de lumini si umbre 0 in plan moral se
infrunta #porumbeii din soare$ cu #ciori si corbi, bufnite si
lilieci$ 0 il surprinde pe &halassa ispitit de corpul (aliopei, ce
#zacea aproape goala, goala chiar, sub stravezia zdrentuire a
camasei$ si care #mort sau viu, i se cuvenea lui, de drept$.
%proape de necrofilie, pentru ca nu suporta #jalnica josnicie a
unei izbinzi de asa fel$, &halassa lupta cu sine insusi, cu
propria!i dezlantuire se,uala. #se incumeta sa scoata la iveala
pe batutul de Dumnezeu searpe ce, desirindu!si si ingropindu!
si inelele, se tira cu siretenie pina ce, prinzind putere, se ridica
deodata in coada si jaruia din mijlocul focului$. )otrivit lui
Fung, sarpele intruchipeaza psihicul inferior, psihismul obscur.
Iar ?achelard considera ca, pe plan uman, el este dublul simbol
al sufletului si al libidoului *v. Gundalini 0 sarpele incolacit la
baza coloanei vertebrale, deasupra chakrei 0 starii de somn, si
a carui gura inchide meatul penisuluiH cind se trezeste, sarpele
suiera si se intareste, si atunci are loc ascensiunea chakrelorH
astfel urca libidoul, reinnoita manifestare a vietii 0 Dictionarul
de simboluri+.
In cazul lui &halassa, inhibarea impulsului se,ual nu are
neaparat o motivatie morala, caci #Desi lipsit de prejudecati,
firea lui 0 deopotriva in aceasta privinta cu a celor de tot mari
si cu a celor de tot nebuni 2...3 0 se da insa inapoi din fata
tainicelor ape in care credea pe (aliope dusa$. Mai tirziu, cind
(aliope isi revenise de mult, #&eama ca nu cumva sa fie si ea o
naluca, pe care s!o piarda indata ce!ar stringe!o in brate, il
oprea mai cu seama$. #&halassa se afla pe cale sa ajunga un
om ca ceilalti$, chiar daca pe moment inocenta amindurora
lasa fara urmari jocul erotic, in ciuda provocarilor inconstiente
ale fetei. #Dar, foarte des, si tocmai cind &halassa se astepta
mai putin, ea se furisa fara zgomot in spatele lui, ii sarea in
circa, si, petrecindu!i un siret prin gura, il plesnea peste obraz
cu o biciusca de ierburi impletite5$. Simbol al impetuozitatii
dorintei, calul capata o semnificatie erotica ambigua, ca si
cuvintele armasar, minz, iapa, iepsoara, a calari *v. Dictionarul
de simboluri+.
)entru a se apara in fata acestor agresiuni erotice, &halassa se
retragea in far sau in pestera ascunsa *semnificativ@+, unde il si
surprinde (aliope pe cind #isi dormea pe masa jertfelnic
asternuta cu rosia desfasurare a mantalei, arzatoarea furtuna a
reflu,ului de putere si de tinerete ce!l reluase in stapinire$.
(aliope este cea care trezeste instinctul adormit, incercind sa!l
scape pe &halassa de o #tolanire ca de bestie, ce nu era nici
sarpe, nici pasare, si ce nu avea nici picioare si nici aripi$,
bestie pe care #smucind!o cu putere, cerca s!o urneasca din loc
si sa!i striveasca capul de pereti$. -imic dintr!o idila E la
Longos, dupa cum opineaza mai toti comentatorii preluindu!l
pe &. 'ianu, persistind intr!o eroare de receptare. 1ascinatia si
repulsia se,uala, concupiscenta si juisarea *amplificate prin
scena seducerii dascaliciului de catre vladica #pe care il gasise
capiala$ chiar in altar 0 formularea eliptica si aluziva a
constructiei satirice fac savoarea acestei scene+, cruzimea,
silnicia, pingarirea, umilirea, dar si e,tazul ating culmea
scandalului in aceste pagini inchinate erosului #profan$, asa
cum este receptat de mai toti comentatorii care citesc scena in
cheie realista. %devarata functie a dragostei se,uale este #sa
ajute barbatul si femeia sa integreze in plan interior imaginea
umana completa, adica imaginea divina originara$ *1ranz von
?aader, apud M. "liade+.
/ data foamea se,uala potolita, (aliope si &halassa se
descopera oameni ca toti ceilalti, #nu se mai vedeau zei, nici
trupeste, nici sufleteste, ci niste sarmane si nefericite fapturi ca
multe altele, ca toate chiar$. &halassa, #coborit din lumea
visului in a realitatii, voia sa porunceasca si acesteia, dupe cum
poruncise celeilalteH dar singura stapinire a corpului (aliopei
nu!l multumea$. -u!i putea ierta (aliopei faptul ca #printr!insa
fusese scos din prea inalta lui imparatie, fara ca, cel putin, ea
sa!i fi dat, in schimb, una din acele betii ale simturilor in care
s!ar fi intrupat toate cutremurile nemarginirei$.
/scilind intre dragoste si ura, cei doi au ajuns sa!si doreasca
disparitia fizica. Ii predispune la aceasta si spatiul limitat de
e,istenta *mica insula+. (aliope chiar il ataca cu un cutit pe
&halassa intr!un moment de ura feroce. %utorul surprinde cu
finete schimbarea starii emotionale sub presiunea dorintei,
trecerea prin toata gama de stari contradictorii. de la ura la
iubire, de la voluptate la durere. #-eputinta ce le izbea astfel
iubirea, impiedicindu!i sa urce culmea dincolo de care,
nemaifiind inaltime, nu ar mai fi decit prapastia cea fara de
nume, destepta in &halassa infioratorul gind ca moartea ei
singura ar azvirli cu totul sufletul ei in al lui, pe linga ca lui i!ar
redeschide portile de diamant ale tinuturilor himerei prin care il
purtase odinioara atit de sus si de departe inaripatul cal$.
Revenirea figurii calului in acest conte,t poate sa surprinda.
Dar ca si sarpele *atentie. sintem in Insula Serpilor, in care isi
face de cap se,ul!sarpe, tiritoarea instinctelor joase si a
dorintelor inavuabile+, calul este #unul din arhetipurile
fundamentale$, cu raspindire universala. "l poate fi uranian *v.
caii care trag carul lui %pollo+ sau htonic, urmindu!si in
strafundurile fiintei noastre galopu!i infernal. "l poate fi
)egasul 0 care trezeste imaginarul 0 sau calul din practicile
dionisiace legate de pasiune si initiere *Dictionarul de
simboluri+. 1ara a forta nota, gasim toate aceste semnificatii in
romanul lui Macedonski.
&halassa si (aliope, aceste fapturi #ca multe altele, ca toate
chiar$, traiesc o iubire care nu este de rind *v. pp. :I=!:IC+ si
totusi sint constienti ca #desfiintarea unui suflet in altul nu va fi
atinsa de nimeni$, deci nici de ei, decit prin moarte. Dupa ce
traise e,tazul iubirii, (aliope traieste e,tazul mortii, clipa din
urma ducind!o #intr!un soare alb, unde ea nu mai fusese, si ce,
in loc s!o arda, o ingheta$. )rin moartea (aliopei &halassa isi
redobindeste unitatea pierduta, dar #)riap, a carui indirjire
trecuse de culme, incordarea lui cea presus de fire pornea
scurte si repezi tisniri de singe, ce inlocuiau cuminecaturile
prea sfinte cu jalnicele dire ale desavirsitelor istoviri5$.
Lichidul seminal devine un singe menstrual. ?arbatul devine
femeie, regasind plenitudinea unitatii primordiale. Dar acest
singe, #cel al marii ispasiri$ este si singele jertfei de sine pe
altarul vietii, al soarelui, caci #era sorbit, incet!incet, de soare,
baut de el si primit ca un prinos de la el plecat si la el
inapoiat5$. %cest singe simbolizeaza infringerea instinctului
*a lui )riap+, sublimarea lui. #moarta pentru vecie zacea bestia
cea rea$. -umai asa, renascut, &halassa traieste apoteotic
trecerea #de acea poarta prin a carei strimtoare ce strabate cu
atita anevointa, si ce e asa larg deschisa asupra veciniciei$ si
reintoarcerea la sinul naturii!mame. #milostenia valurilor il
purta pe brate de matase, il dezmierda cu doiniri si!l legana cu
dragostea cu care mamele isi alinta pruncul$.
Simbolul androginului
Inca din /pera lui %le,andru Macedonski, %. Marino remarca
#orientarea scriitorului spre zone ideologice de penumbra$ si,
fara a insista, invoca #preocuparile para!stiintifice, metapsihice
si ocultiste$ ale aceluiasi. Se incumeta chiar sa vorbeasca
despre #evidente influente ezoterice$ si de legaturile lui
Macedonski cu Fosephin )7ladan, fara a intra in amanunte si
fara a le pune in relatie cu opera sa.
(oincidenta face ca despre acelasi )7ladan sa pomeneasca si
M. "liade in Mefistofel si androginul, #Sar$ )7ladan fiind
autorul volumelor LJ%ndrogKne *8A>8+ si De lJandrogKne
*8>8I+, despre cel din urma savantul afirmind ca nu e complet
lipsit de interes. si mai aflam ca destul de contestabilul autor si
#mag$ era obsedat de ideea hermafroditului si ca eroii lui sint
#perfecti$ in planul senzualitatii *%. 1rance+, particularitati pe
care i le putem atribui si lui &halassa. Sa nu vorbim de imitatie
si sa admitem, o data cu Marino, ca autorul prelua idei numai
in masura in care conveneau predispozitiilor sale, #formula
constitutiei sale fiind una eminamente selectiva$.
Sinteza cu tema creatorului
Macedonski reactualizeaza semnificatia metafizica a unui
simbol, evitind intelegerea lui in planuri din ce in ce mai
vulgar concrete *M. "liade+. Sinteza dintre mitul androginului
si tema creatiei pare sa fie cheia de acces la semnificatiile de
profunzime ale romanului. Infatisind drama creatorului in
aspiratia sa spre absolut, aceasta fiind si supratema romanului,
Macedonski nu uzeaza de un scenariu mitic, ci instituie o
modalitate moderna de abordare a temei *nonconformista in
raport cu perceptia comuna+, #nesentimentala si chiar
antisentimentala$, cum ar spune Daniel Dimitriu, referindu!se
in esenta la #statutul erosului$ *in &halassa+, pe care!l
considera un element de prim ordin in receptarea operei
*accentul ar trebui pus, totusi, pe valoarea lui strict
functionala+. -imic nu ne impiedica sa vedem in &halassa si un
roman al tribulatiilor erotice, al senzualitatii neinfrinate, dar nu
e suficient. %celasi D. Dimitriu surprinde in formulari
convingatoare relatia eros!creatie, anevoie de enuntat din cauza
caracterului aluziv si ambiguu, a simbolismului implicit al
formulei romanesti. &halassa e un poet virtual.
)e de alta parte, #caracterul intens demonstrativ, speculativ
chiar, al romanului nu poate fi ignorat5$, sustine, pe buna
dreptate, acelasi critic, dar trebuie sa observam ca divagatiile
eseistice si #moralizatoare$ nu privesc artistul si actul creator,
supratema fiind tratata cu o subtilitate si comple,itate
nemaiintilnite la noi, intr!o viziune iconoclasta si in raspar nu
doar cu perceptia comuna, ci si cu esteticile romantica sau
simbolista, trimitind mai degraba la lipsa de pudoare si
prejudecati a modernitatii. De acord cu %. Marino cind
plaseaza &halasa intr!un fel de #avangarda$, fara succesiune
directa.
%cest salt in conceptia despre actul creator ii reuseste lui
Macedonski tocmai prin valorificarea traditiei mitice despre
androgin *corpus de credinte care strabate timpurile incluzind
traditii pagine, iudeo!crestine, gnostice, alchimice pina in zilele
noastre 0 v. conceptiile unor clerici moderni despre androgin,
?erdiaev de e,.. #omul perfect al viitorului va fi androgin, asa
cum a fost (ristos$+. %ici trebuie sa cautam si justificarea
titlurilor capitolelor din &halassa, sase dintre ele evocind
mitologia greaca, iar celelalte sase 0 pe cea crestina. Leone
"breo a incercat sa stabileasca o legatura intre mitul
androginului lui )laton si traditia biblica a caderii in pacat,
ceea ce poate e,plica digresiunile cu iz de morala biblica la
Macedonski. )arcurgind studiul lui "liade Mefistofel si
androginul, gasim o multime de argumente, daca s!ar mai indoi
cineva de valabilitatea demersului interpretativ, in sprijinul
acestei idei.
La F. ?Lhme, %dam s!a desprins de lumea divina si s!a
inchipuit cufundat in natura, fapt prin care s!a degradat si a
devenit pamintean 0 aparitia se,elor fiind o consecinta directa
a acestei prime caderi in pacat *v. &halassa si natura erotizata,
cind are loc un fel de seducere+H Sofia, 1ecioara divina, se afla
initial inlauntrul /mului!primordial. %cesta voia s!o domine,
fapt care a facut!o pe fecioara sa se separe de elH din cauza
dorintei trupesti si!a pierdut fiinta primordiala, #sotia oculta$
*4ottfried %rnold+. s&halassa, poet virtual vrea sa!si vada
concretizata fiinta spirituala6dublul spiritual, pe care el sa o6!l
zamisleasca si el sa o6!l posede, dar pe care o pierde o data
devenita reala.t
La acelasi F. ?Lhme, o prima cadere in pacat a lui %dam o
reprezinta somnul, in timpul caruia soata lui celesta s!a
desprins de el *v. somnul cataleptic de care e cuprins &halassa,
in timpul caruia (aliope #se naste$ din apa mariiH (aliope il
surprinde pe &halassa dormind si provoaca primul contact
se,ual+.
Riturile de androginizare simbolica, printre altele, presupun
travestirea baietilor in fete si a fetelor in baieti sau practici
homose,uale *acesta este si intelesul momentului cind (aliope
imbraca hainele lui &halassa sau scena seducerii in altar a
#dascaliciului$ 0 vazuta astfel, scena are ceva dintr!un
ceremonial initiatic, fara nimic sacrileg in ea+H sa nu uitam de
asemenea ca #travestirile interse,uale si androginia simbolica
pot fi asimilate unor orgii ceremoniale$.
In final, prin uciderea simbolica a lui (aliope, tensiunile si
contrariile sint abolite, eroul regasind beatitudinea unei
e,istente fetale. #"ste la fel de parado,al sa fii Msi barbat si
femeieN ca si sa redevii copil, sa te nasti din nou, sa treci prin
poarta strimta$. (aci a deveni #si barbat si femeie$ sau a nu fi
#nici barbat nici femeie$ sint e,presii plastice prin care
limbajul incearca sa descrie metOnoia, #conversiunea$,
#rasturnarea valorilor$ *M. "liade+.