Artroza genunchiului

Artroza genunchiului este o afectiune care const n distrugerea cartilajului suprafetelor

articulare ale genunchiului. Leziunea primar n artroz este la nivelul cartilajului.

Frecventa
Artroza genunchiului este o problem de sntate important prin frecventa mare la
populatia de peste 40 de ani. Este caracterizat prin cteva elemente:
- afecteaz 25-30% din persoanele n vrst de 45-64 de ani
- afecteaz 60% dintre persoanele > 65 de ani

Etiologie
1) Alinierea anormal a genunchiului: in varus sau in valgus
2) Instabilitatea genunchiului:
- ligamentar
- post-meniscectomie
3) Incongruenia articular:
- prin fractur
- prin ruptura meniscului
4) Traumatisme directe: pot produce modificri cartilaginoase degenerative.
Traumatismele pot fi unice si majore sau repetate si mici.
5) Inflamaiiile: reumatismale si infectioase (septice si specifice).

Clasificare
Clasificarea se bazeaz pe:
- examenul clinic
- examenul radiologic
- artroscopie

Pe baza acestor examene, AG a fost imprtit n 4 stadii de gravitate:

1) stadiul I: modificrile sunt minime:
- simptome clinice minime: durere usoara si uneori tumefactie articular
- radiologic: nu sunt nc modificri radiologice sau ele sunt minime
- artroscopic: semne de degenerare cartilaginoas (cartilaj moale, opac, glbui si uneori
cu fibrilare fin a suprafetei articulare) si semne de degenerare meniscal
- tratament: conservator:

repaus

reducerea greuttii corporale (spre cea ideal)

purtarea pantofilor cu talp elastic pentru reducerea impactului cu solul

folosirea unui baston pentru descrcarea genunchiului

folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene. n privinta corticoizilor, prerile sunt

mprtite.

lavajul articular artroscopic: se face din abundent n timpul artroscopiei

diagnostice.

2) stadiul II:
- clinic: simptomele sunt moderate: durere, tumefactie, redoare cresctoare
- radiologic: diminuarea spatiului articular pe radiografia n sprijin
- artroscopic: fibrilarea cartilajului si meniscuri degenerate
- tratament:

conservator: repaus, reducerea greutatii corporale, purtarea pantofilor cu talp

elastic, descrcare prin baston, antiinflamatoarele nesteroidiene merg cel mai
bine n acest stadiu.

artroscopic: lavajul + debridarea. Este stadiul n care acest tratament d cele mai
bune rezultate. Sunt eliminate mici fragmente de cartilaj, prostaglandine si alte
enzime din lichidul sinovial, responsabile de durere.

3) stadiul III:
- clinic: simptome moderate
- radiologic: diminuarea spatiului articular + formarea osteofitelor
- artroscopic: fragmentarea cartilajului. Se formeaz o ulceratie ce afecteaz o parte din
grosimea cartilajului si al crei fund este neregulat.
- tratament:

conservator

artroscopic: debridare + reacoperirea suprafetei lezate prin:

- microfracturi
- mozaicoplastie (n leziunile mici: 1,5-2 cm diametru)
- autogrefe condrocitare (cu participarea bancilor de tesuturi)

4) stadiul IV:
- clinic: simptome severe: durere de repaus, redoare articular, deformare articular,
instabilitate
- radiologic: spatiu articular mult redus, scleroza osoas n zona de sprijin, osteofite,
dezaliniere
- artroscopic: dezgolirea osului subcondral pe zone ntinse, cu os scleros si dur
- tratament: antiinflamatoare, osteotomia de realiniere, artroplastia unicompartimental
sau total.

Tratament
Este bine s se desfsoare astfel:
a.) tratamentul initial este nefarmacologic, folosind terapia fizic si educarea pacientului
b.) tratamentul medicamentos include antiinflamatoarele nesteroidiene, injectarea
intraarticular de suplimentatoare de viscozitate si injectarea intraarticular de corticoizi.
c.) tratamentul artroscopic se adreseaz cazurilor severe, n care durerea este intens si
exist si o pierdere semnificativ a mobilittii si tratamentul medicamentos nu mai este
eficient.

Terapia fizic: sunt recomandate:

- tonifierea musculaturii (antrenamentul muscular este individualizat si progresiv)
- ameliorarea mobilittii genunchiului
Modificarea stilului de viat:
- supravegherea greuttii corporale.
- ameliorarea alimentatiei
- ameliorarea obiceiurilor: abandonarea sporturilor (tenis, fotbal, etc.), evitarea ridicrii si
purtrii greuttilor. Se recomand deplasrile cu bicicleta, iar ca sport doar notul.
Tratamentul medicamentos:
1) antiinflamatoarele nesteroidiene: multi autori le recomand ca fiind benefice att
asupra durerii ct si pentru ameliorarea mobilittii (prin reducerea inflamatiei).
Ibuprofenul s-a dovedit superior altor antiinflamatoare n ameliorarea durerii (n
gonartrozele cu durere sever).
Avantaje: actiunea ncepe imediat, dozarea este foarte variat, existnd multe clase de
antiinflamatoare.
Dezavantaje: toxicitatea gastro-intestinal (ulceratii, perforare, sngerare, obstructie),
toxicitate renal, rspunsul este variabil, nu impiedic evolutia bolii.
2) suplimentatoarele de viscozitate: ncearc s restaureze propriettile normale ale
lichidului sinovial (lubrifiere, efect antisoc), au efect dovedit analgezic timp de luni dup
administrare la 70% din cazuri.
Indicatii: pacientii cu uzur moderat > 40 de ani.
Contraindicatii: sensibilitate la produs, uzur articular mare (n special cnd este nsotit
de genu varum secundar), tumefactia sinovial si hidartroza (ntii va fi controlat
inflamatia si doar dup aceea vor fi administrate viscosuplimentatoarele), prezenta unui
obstacol intraarticular (nti va fi scos obstacolul).
Probleme nerezolvate: dozajul optim si dac greutatea molecular a preparatului este
important si cum. Se pare c produsele cu greutate mai mare sunt mai eficace.
3) corticoizii administrati intraarticular: n prezent exist 2 mari opinii privitoare la
aceast terapie:

cei care nu sustin folosirea intraarticular a corticoizilor pentru c favorizeaz

degenerarea articulatiei (artropatia corticoid) si au efect redus si doar
simptomatic
cei care sustin folosirea lor pentru c amelioreaz semnificativ durerea, au efect
antiinflamator puternic, mbunttesc functia muscular si reduc formarea
osteofitelor (ca numr si dimensiune).

Complicatii: injectarea corticoizilor n tendoane creste riscul de ruptur; artrita cristalindus ce determin o reactie inflamatoare (rar; depinde de preparat si de suspensia n
care este continut corticoidul); osteonecroza (distruge osul subcondral n capul si condilul
femural)

Tratamentul artroscopic: rolul artroscopiei n gonartroz:

- rol preventiv: diagnosticul timpuriu al artrozei, naintea aparitiei modificrilor Rx

- trateaz leziunile asociate care favorizeaz artroza: rupturile meniscale, rupturile
ligamentare
- rol diagnostic: stabilete gradul artrozei si tratamentul ce trebuie urmat
- rol terapeutic: tehnici benefice n gonartroz:
a) lavajul: asigur ameliorarea simptomelor la 85% din cazuri. La 2 luni post lavaj 60%
dintre cei operati nca mai au ameliorare. Este doar un tratament paleativ modest.
b) debridarea: scoate din articulatie fragmente libere meniscale, cartilaginoase sau
sinoviale dar si fragmente nc aderente dar partial desprinse. Eficacitatea pe stadii a
lavajului + debridrii la 6 ani postoperator: - stadiile I si II: 83% nc aveau ameliorare a
simptomelor - stadiile III si IV: 58% nc mai aveau ameliorare a simptomelor
c) tehnica microfracturilor: este urmat de rezultate mai bune dect debridarea: la 7 ani
postoperator rezultatele bune au reprezentat 75% din cazuri.
d) tehnica mozaicoplastiei: indicat pentru leziunile relativ mici: 2-3 cm ptrati.
Rezultatele pe termen scurt sunt multumitoare la 87% din cazuri.
e) autogrefa condrocitar: autogrefa crescut ntr-o banc de tesuturi
Artroscopia este indicata pentru tratamentul artrozelor de stadiul II si III.

Artroplastia genunchiului: este solutia final de tratament a AG (stadiul IV).

Contraindicatii
a.)Contraindicatii absolute: infectii active sau recurente, obezitatea
b.)Contraindicatii relative: pacientii tineri si activi, articulatia neurotrofic, starea psihic
necorespunztoare.

Complicatii
a) alinierea incorect a componentelor;
b) dezechilibrul partilor moi;
c) complicatii patelare: subluxatii, fractura;
d) infectii

Rezultate
de ansamblu dup PTG: bune si foarte bune la 90% dintre pacienti (ameliorarea durerii si
a functiei genunchiului).