Sunteți pe pagina 1din 20

HEMOSTAZA.

PRIMUL AJUTOR N
CAZUL PLGILOR PRIN
TIERE

PIELEA-TEGUMENTUL
PIELEA ESTE CEL MAI MARE ORGAN AL NOSTRU. PIELEA INTINS A UNUI OM ADULT ACOPERA O SUPRAFAT
DE CIRCA 2 METRI PATRATI, CAM CAT UN CEARCEAF OBISNUIT. ARE O GREUTATE DE APROAPE 3 KG, CEEA
CE INSEAMNA CAM A DOUZECEA PARTE DIN GREUTATEA INTREGULUI CORP.
GROSIMEA PIELII VARIAZA INTRE 0,5 SI 5 MM. ESTE RELATIV SUBTIRE IN REGIUNILE CORPORALE PUTIN
EXPUSE LA UZUR SAU PRESIUNE, SI MAI GROAS PE SUPRAFETELE CARE SUNT MAI SOLICITATE, DE
EXEMPLU PE TALPI.

ROLUL TEGUMENTULUI

1.Rol de aprare

4.Rol de sensibilizare
n piele se termina ramificatiile cele mai fine

Se exercita in primul rand datorita impermeabilitatii.

Prin mobilitatea pe planurile musculare si osoase,


precum si prin elasticitatea ei, pielea amortizeaa
socurile traumatice de la exterior. Prin pigmentul
melanic din stratul bazal al epidermului, pielea apara
de actiunea iritativa a razelor solare. In sfarsit,

secretiile sebacee si sudoarele formeaza la suprafata


pielii un invelis cu o aciditate ridicata, care distruge o
mare parte din microgbii cu care tegumentele vin in
permanent contact.

2.Rol de termoreglare

Datorita retelei de capilare din piele si


secretiei sudorale, pielea poate favoriza o
eliminare de caldura din organism sau poate
retine caldura si impiedica frigul sa
actioneze in profunzime.

3.Rol de secreie i excreie

ale multor nervi senzitivi, ceea ce permite


aprecierea senzatiei de cald sau rece,
pipaitul sau senzatia dureroasa.

5.Rol endocrin
Glandele endocrine in general au un rol
important in evolutia normala a pielii si in
special in patogenia multor manifestari
morbide ale pielii.

6.Rol imunologic
Se stie ca pielea este in legatura intima cu reactiile
de aparare ale organismului. Observatii clinice arata ca
pielea are o functie defensiva in bolile infectioase. Este
cunoscut faptul ca introducerea anatoxinei,
intradermic, este mai eficace decat pe cale
subcutanata, iar vaccinul antirabic, introdus in derm,
produce o imunitate Solida decat introdus subcutanat.
Aceste particularitati demonstreaza rolul activ al pielii in
desfasurarea proceselor imunobiologice, rol favorizat in
parte prin elaborarea de catre piele a fermentului de
antiinvazie, cu scopul de a anihila efectele

Prin secretiile glandelor sebacee si sudorale,

fermentilor care faciliteaza invazia pielii de catre

pielea elimina din organism o serie de

microorganismele patogene.

substante chimice, ajutand in acest fel


activitatea rinichilor.

ACCIDENTELE DE LA NIVELUL TEGUMENTULUI


Arsurile

PLGILE
Plagile sau ranile sunt leziuni traumatice
caracterizate prin intreruperea continuitatii
tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de
continuitate).

TIPURI DE PLAGI

Plagile intepate

- sunt produse de agenti fizici sau biologici


- au o poarta de intrare minuscula si un traiect
liniar, la scurt timp dupa intrarea in plaga
- pot avea profunzimi nebanuite
- se pot complica cu leziuni vasculo-nervoase
- au caracter septic, existand conditii ideale de
dezvoltare a infectiilor anaerobe (tetanos)

Plaga taiata

- este o forma de plaga frecvent intalnita


- ideala d.p.d.v. chirurgical (plaga chirurgicala
iatrogena e tot o plaga taiata)
- are margini perfect netede, are foarte putini corpi
straini
-permite conservarea ideala
-

B.Dupa circumstantele de producere, plagile pot fi:

- accidentale (accidente de munca, accidente


casnice, accidente de circulatie);
- plagi intentionale (agresiunile, suicidul);
- plagi iatrogene provocate de interventiile
chirurgicale, de infectii, de punctii;

C. Dupa timpul scurs de la producere, avem:

- plagi recente (sub 6 ore);


-plagi vechi (care depasesc 6 ore de la producere si
care intotdeauna acestea se considera plagi infectate);
D. Dupa profunzime, vom avea:

- plagi superficiale (la suprafata tegumentului);

- plagi profunde;
E. Dupa straturile anatomice interesate, avem:
-plagi ne-penetrante (cand nu depasesc invelisul
seros);
-plagi penetrante (cand se refera la lezarea seroasei
parietale cum ar fi peritoneu, pleura, etc.). Plagile
penetrante pot fi simple sau perforate (cand intereseaza
si un viscer parenchimatos sau cavitar).
F. Dupa evolutie, vom avea:

- plagi necomplicate;

- plagi complicate;

PLGILE PRIN
TIERE

CARACTERISTICILE

PLGILOR

Plgil prin tiere - au marginile regulate, limitate, se


vindec repede;
Plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie
acordat o atenie deosebit, mai ales cnd n plag,
rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic
continu s acioneze i s distrug esuturile;
nepturile minii pot produce leziuni inflamatoaredetermin panariii prin contuzii - n cazul unor contuzii
profunde se pot produce leziuni distructive,

SIMPTOMATOLOGIA PLGILOR
Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda
spontan sau dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia
asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este partial sau
total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculoarticulare, osoase sau nervoase.
Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari,
aa-numitele plgi cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att
de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite
organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias
prin marginile plgii;aceasta se numeste evisceraie hemoragia este
variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de
hemoragii externe sau interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial
dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic febra
poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame.

EVOLUIA PLGILOR

a.) Faza exudativa - dureaza 3-4 zile si decurge in mai multe etape. Initial plaga se umple cu
secretii, sange si limfa, apoi secretiile coaguleaza, ca urmare a continutului in fibrinogen si a
trombokinazei tisulare, eliberata la marginile plagii. Acest 'corp gelatinos', in contact cu aerul,
prin deshidratare, formeaza treptat crusta. Ulterior apare tumefactia si acidoza in jurul plagii,
adaugandu-se semnele inflamatiei locale(calor, tumor, dolor, rubor). Proteinele extravazeaza in
plaga prin capilarele ce devin permeabile.Secretiile din plaga contin, de asemenea, fibrina,
leucocite, eritrocite si mastocite.
In ziua a III-a incepe organizarea fibrinei. Din celulele adventiciale si endoteliale iau
nastere fibroblasti, respectiv capilare care tind sa acopere defectul tisular. Fibroblastii sunt
catalizatorii principali ai formarii substantei fundamentale. Din procolagen si vitamina C, la
nivelul fibroblastilor, se formeaza colagenul, care incepe sa se retracte.
b.) Faza de colagen (proliferativa) - dureaza din ziua a V-a pana in ziua a XV-a
Din fibrele de colagen se formeaza treptat manunchiuri de fibre, care restabilesc rezistenta
regiunii. Acoperirea cu epiteliu incepe de la marginile plagii.
c.) Faza de diferentiere (restitutia tisulara) dureaza pana in luna a III-a si consta in
consolidarea cicatriceala. In cicatrizarea patologica se constituie, in aceasta faza, cheloidul.
- vindecarea poate decurge pe cale primara (per primam intentionem) sau secundara (per
secundam intentionem)
- vindecare primara decurge fara cicatrice conjunctiva, sau cu cicatrice conjunctiva
minima, prin fuziune si se realizeaza prin alipirea buzelor plagii, cu ajutorul suturii sau a
materialelor adezive.
- vindecarea secundara se produce in cazul plagilor netratate chirurgical sau
'maltratate' chirurgical. Desfasurarea spontana a procesului de vindecare se face prin biociclul
septic, cu infectie la nivelul plagii, care se autopurifica (deterjare), granuleaza, apoi se
epitelizeaza. Plaga care are granulatie poate fi inchisa prin sutura secundara, daca nu prezinta
necroza sau infectie declarata.
- exista o forma intermediara de vindecare nedescrisa clasic, in care plaga lasata
deschisa deliberat nu se infecteaza, ci poate fi suturata intarziat (sutura primara intarziata) sau
lasata deschisa in continuare. Odata cu aparitia granulatiei plaga se vindeca prin epitelizare
sau este suturata secundar.

HEMORAGIA

Sangele este un lichid care transporta oxigenul si


substantele nutritive la tesuturi si organe si
colecteaza produsii reziduali pentru a-i transporta la
diverse organe care-i elimina din organism. De
asemenea, sangele este si purtatorul a numeroase
tipuri ce celule, cu roluri foarte importante in
organism.
Asadar, sangele numit si "lichidul vietii" este
indispensabil functionarii organismului. El se afla
permanent in miscare, circuland printr-un sistem de
vase sanguine. Cand unul sau mai multe vase de
sange sunt lezate, sangele se scurge din sistemul
vascular, fenomen numit hemoragie.

HEMOSTAZA

Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza.


Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care
trebuie executate de catre cel ce acorda primul ajutor in cazul
plgilor prin tiere.
Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial.
Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se
coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior.
Se produce in cazul hemoragiilor mici, capilare.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea
unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o
bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru
a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului
din care curge sangele.
In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat
mai aproape de rana si mai sus, intre rana si inima. In hemoragiile
venoase, comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea
sangelui de la periferie catre inima. Comprimarea vaselor se face
mai bine in locurile in care ele sunt mai aproape de un plan osos si
se poate face direct, cu degetul sau cu toata mana, insa numai
pentru o hemostaza de scurta durata.
Cand se intentioneaza comprimarea pentru o perioada mai
indelungata a vasului de sange se foloseste garoul.

NGRIJIREA PLGILOR PRIN TIERE

TRATAMENTUL TIPURILOR PARTICULARE DE PLAGI

Plaga escoriata superficiala


- deoarece pielea este lezata doar la nivelul epidermului nu necesita tratament
chirurgical operator
- se practica toaleta abundenta cu apa si detergent cationic, dezinfectie cu alcool iodat si pansament
absorbant
- exceptie: escoriatiile fetei nu necesita pansament absorbant si toaleta abundenta; este suficienta
aplicarea unui spray cu colodiu dupa spalare simpla
- profilaxia antitetanica este obligatorie

Plaga escoriata cu impregnare


- cand este impregnata cu corpi straini, acestia se indeparteaza printr-o manevra chirurgicala, intr-un
serviciu de chirurgie, sub anestezie generala intravenoasa, cu ajutorul unei pense fine (sub lupa cand e
cazul); restul se indeparteaza cu o perie impregnata cu solutie de betadina
- profilaxie antitetanica - rapel (o doza de ATPA) la persoanele cert vaccinate in
perioada de activitate
imunitara (sub 4-5 ani); daca se depaseste aceasta perioada se practica revaccinarea (doua doze ATPA
la interval de 30 zile) + antibioprofilaxie cu Penicilina 4x1 mil.ui/zi 4-5 zile
Plagile taiate
- sunt ideale de rezolvat chirurgical la primul esalon medico-chirurgical
- comportamentul chirurgical va fi in functie de timpul scurs de la contaminare
- se practica sutura primara daca aceasta este posibila; daca nu, se aduce plaga in conditii de sutura
primara prin mijloace chirurgicale

PRIMUL AJUTOR ,LA LOCUL


ACCIDENTULUI

PRIMUL AJUTOR IN CAZUL PLAGILOR PRIN


TAIERE

- Acoperiti rana si opriti sangerarea;


- Tineti ridicata, pe cat posibil, zona afectata a corpului;
- Preveniti intreruperea circulatiei;
- Transportati ranitul la medic sau spital.
Taieturile mici, deschise, pot fi tratate cu apa curata, cu apa si sapun.
Marginile deschise ale taieturii trebuie sa fie puse cap la cap, inainte de
acoperirea plagii cu un bandaj sau comprese. Daca taietura este mare si
trebuie sa fie tratata de medic, persoana care acorda primul ajutor
trebuie sa curete rana si apoi sa aplice un bandaj curat. De obicei, se
acopera cu o compresa. Este important ca nimeni sa nu atinga interiorul
compresei cu degetele. Sangele, impuritatile, fragmentele de corpi straini
nu se indeparteaza, deoarece aceasta poate provoca o sangerare si mai
mare, crescand pericolul infectarii.
- Ca bandaj, folositi fasa, care se prinde in trei puncte. Bandajele trebuie
sa fie aplicate solid si sigur, dar nu prea stans, ca sa puna in pericol
circulatia sangelui. Puneti bandajul compresiv sau de sustinere peste
taietura, in functie de tipul ranii.
Dup acordarea primului ajutor,anunm un cadru didactic,ambulana
,dar nu prsim victima dect dac lng ea se afl un adult sau un
asistent medical.

COMPLICAIILE PLGILOR

1) Imediate: hemoragie, soc traumatic, infectie precoce


(rapida), hematom, necroze de tesuturi, supuratii
(zemuirea firelor de coasere), desfacerea plagii o data
inchise (= dehiscenta )
2) Tardive:
a) cicatrice hipertrofica: mare, rosie, dura, da
mancarime...
b) cicatrice cheloida: e o tumora benigna (nu
canceroasa), urata, greu de tratat...
c) cicatrice retractila: se "aduna"/ strange pielea din
zona. Daca e in zona unei articulatii, e risc sa limiteze
miscarile (impotenta functionala)
d) cicatricea dureroasa : doare tot timpul, dar mai
ales cand se schimba vremea...
e) cancerizarea (malignizarea) e rara, dupa arsuri cu
fosfor sau cicatrice cheloide ulcerate..

AVEI GRIJ DE VOI.......


DAC NU O S AVEM..........NOI