Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Proiect
Cacao

Cuprins
I. Istorie
1) Antichitatea sud-americana
2) Epoca marilor descoperiri
3) Epoca moderna
4) Revolutia industriala
II. Cultura arborelui de cacao
1) Varietati de cacao
2) Cultura arborelui de cacao
III.Tehnologie
1) Procesul de fabricatie
2) Masa de cacao
3) Pudra si untul de cacao
IV. Potential nutritiv.Avantaje si dezavantaje ale consumului
V. Definirea calitatii prin caracteristici
1) Untul de cacao
2) Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca untul de cacao
3) Caracteristici fizico-chimice
4) Ambalare
5) Marcaj
6) Cacaua pudra
7) Cacaua solubila
8) Proprietati organoleptice
9) Proprietati flzico-chimice
10) Zone de productie.Tari importatoare si exportatoare.Caracteristicile pietei
11) Presiune asupra pretului ciocolatei
12) Prognoze
2

I. Istorie

1) Antichitatea sud-americana
Istoria dulciurilor incepe inca de acum 4000 de ani dupa cum atesta papirusurile egiptene.
Dulciurile faceau obiectul operatiilor de vanzare-cumparare inca din anul 1566 en. Totusi
ciocolata si produsele din familia sa nu au aparut in scena pana cand culturile azteca si maiasa nu
au descoperit valoarea arborelui de cacao. Se presupune ca acest arbore provine de undeva din
padurile tropicale de pe Amazon sau Orinoco
In anul 600 en maiasii au migrat inspre regiunile nordice ale Americii de sud si au pus
bazele primelor culturi de arbore de cacao in peninsula Yucatan. Se pare ca la epoca migratiei
maiasii aveau deja de cateva sute de ani un adevarat cult pentru fructele arborelui de cacao.
Boabele de cacao erau considerate un bun de mare pret si erau folosite atat ca mijloc de plata cat
si ca unitati de calcul al valorii altor bunuri. Maiasii si aztecii produceau din boabele de cacao o
bautura numita "xocoatl". Lagende aztece sustineau ca semintele de cacao fusesera aduse din
paradis si ca intelepciunea si puterea se trageau din consumul fructelor arborelui de cacao.
Conform acestor legende zeul Quetzalcoatl adusese aceste seminte cand a coborat pentru prima
oara pa pamant pe o raza a luceafarului de dimineata si le-a oferit omenirii ca dar de pace. Tot
Quetzalcoatl este cel despre care se crede ca le-ar fi aratat oamenilor cum sa prajeasca si sa
macine semintele de cacao, iar apoi sa le lase la macerat pentru a produce in acest mod o pasta
solubila in apa. Aztecii au adaugat acestei bauturi diverse mirodenii si i-au transformat
denumirea in "cacahuatl", adica "apa amara" si au ridicat-o la rangul de bautura rituala. In
continuare cacaua era considerata ca fiind izvorul absolut al intelepciunii si al cunoasterii.
Se pare ca la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii parintii mirilor trebuiau sa
"cinsteasca" nuntasii cu un vas din aceasta bautura a carui dimensiune dadea masura averii
tanarului cuplu si ii atribuia acestuia un loc in ierarhia sociala. Semantic vorbind, cuvantul
"ciocolata" se pare ca provine din teremnul maias "xocoatl", in timp ce "cacao" ar proveni din
aztecul "cacahuatl". In dialectele ceva mai recente ale populatiilor amerindiene de pe teritoriul
Mexicului de astazi termenii "choco" si "atl" s-ar traduce prin "spuma" si respectiv "apa".
3

Indiferent insa de semantica si originile teremenilor de cacao si ciocolata, acestea au fost

consumate de-a lungul timpului mai mult in forma lichida decat sub forma pe care o cunoastem
noi astazi respectiv de pudra sau ciocolata solida.
In cartea sa din 1923,"The Cocoa and Chocolate Industry",
Arthur W. Knapp arata ca in mitologiile asteca si maiasa
ciocolata era bautura zeilor si ca semintele de cacao
reprezentau binecuvantarea Zeului Aerului pentru omenire.
De asemenea zeitele protectoare ale ciocolatei erau
Tonacatecutli, zeita mancarii si Calchiuhtlucue, zeita apei.
Aceeasi lucrare arata ca in cinstea celor doua zeite, in fiecare an, aveau loc sacrificii umane
rituale. Bineinteles, celor sacrificati li se dadeau ca ultima masa alimente bazate pe cacao.

2) Epoca marilor descoperiri

Cand Columb a ajuns pe insula Guanaja, nu departe de ceea ce astazi numim Honduras,
bastnasii i-au intampinat cu barci pline de seminte de cacao. Cand bastinasi au ajuns la corabie si
au inceput sa transbordeze "pretioasele" cadouri un sac cu seminte s-a desfacut si s-a varsat in
mare. Bastinasii au sarit imediat in apa pentru a recupera cat mai multe dintre boabele varsate, ca
si cum ar fi fost bunurile cele mai de pret pe care le aveau. Spaniolii au ramas socati vazand
aprecierea de care se bucurau aceste "alune ciudate" din partea
bastinasilor. In ciuda acestei intamplari marinarii spanioli au continuat
sa considere cacaua drept o simpla curiozitate locala.
Odata cu era marilor exploratori cacaua ajunge in Europa, pe vasele
lui Columb care o aduce regelui Ferdinand al Spaniei. La curtea
europeana ciocolata nu produce efecte spectaculoase fiind pusa in
umbra de celelalte comori exotice aduse de Columb. Ciocolata revine in forta insa in anul 1519
dupa vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma. Jurnalul de calatorie al conchistadorului spaniol
afirma ca singura bautura pe care regele aztec o consuma era un mix de pudra
de cacao, aromatizata cu vanilie si alte mirodenii de consistenta mierii care se
dizolva treptat in gura atunci cand era consumata rece. In 1528 Cortez aducecu
el din Mexic ciocolata si fructe de cacao la curtea regala. Ciocolata incepe a fi
4

preparata in secret in manastiri de catre calugri care, sub amenintatrea cu moartea, pazeau cu
strasnicie secretul miraculoasei bauturi. Tot spaniolii sunt cei care au adaugat "apei amare"
pentru prima oara zahar obtinand o bautura aromata, energizanta si placuta la gust. Vreme de
peste un secol afacerile cu ciocolata au inflorit astfel ca curtea regala spaniola decide crearea
propriilor plantatii de cacao in colonii.

3) Epoca moderna
Odata cu declinul imperiului spaniol secretul fabricarii ciocolatei scapa de sub monopolul
Coroanei spaniole si, in cativa ani, se raspandeste in Franta, Italia, Germania si Anglia.
Prima "casa" de ciocolata in lume ia nastere la Londra in 1657 sub tutela unui francez. Cu un
cost de 10 pana la 15 shillingi pe pound, ciocolata era privita ca o bautura a elitelor. Istoricul
Oviedo nota in scrierile sale ca "doar nobilii si bogatasii isi pot permite sa bea ciocolata deoarece
asta inseamna efectiv a-ti bea banii. Cacaua a devenit si moneda noastra nu numai a paganilor.
Astfel, in Nicaragua un iepure costa 10 seminte de cacao in timp ce un sclav puternic poate fi
cumparat pentru 100 de seminte". Tot in aceeasi epoca incep sa devina cunoscute virtutile
medicinale ale ciocolatei. Astfel, in tratatul sau, "Potus Chocolate", Christopher Ludwig
Hoffmann recomanda cacaua ca panaceu universal. La jumatatea secolului al XVIII-lea
naturalistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778)propune o noua denumire stiintifica pentru
arborele de cacao, acesta devenind in mediile academice ale vremii "theobroma" - hrana zeilor.
Odata cu raspandirea ciocolatei in Tarile de Jos incepe sa aiba loc scaderea pretului. Pe la anul
1730 deja ciocolata si cacaua in general erau accesibile si claselor
mijlocii, pentru ca in anul 1828, odata cu inventarea presei de cacao
pretul acesteia sa scada la jumatate. Inventarea presei de cacao de
catre olandezul Coenraad Van Houten are ca efect dezvoltarea
industrializarii semintelor de cacao. Cu noua masinarie se putea
extrage grasimea din boabele de cacao iar cacaua ramasa era mult
mai usor solubila in apa. Untul de cacao isi face aparitia si astfel
ciocolata isi schimba textura si aroma devenind mult mai apropiata
de ciocolata pe care o cunoastem astazi.

4) Revolutia industriala
5

Odata cu extragerea untului de cacao prin presare cacaua este supusa si unui proces de
alcalizare care are ca efect obtinerea unei consistente mai fine si a unei arome mai placute a
produsului finit. Aceasta metoda s-a rapandit mai departe sub denumirea de "dutching" sau
"alcalizare". Revolutia industriala aduce dupa sine productia de masa a ciocolatei si a celorlalte
produse adiacente astfel ca acestea devin accesibile marilor mase. Intre timp, desi de origine
americana, ciocolata era aproape necunoscuta in Lumea Noua. Prima fabrica americana de
ciocolata ia fiinta in 1765 la Dorchester, Massachusetts ca proprietate a lui John Hanan, seful
breslei londoneze a producatorilor de ciocolata. Tot in aceasta perioada are loc "reinventarea"
ciocolatei pe cuprinsul Americii de Sud-teritoriul sau natal, astfel ca pe la 1800 cei mai mari
producatori de cacao erau Nicaragua, Columbia si Venezuela care asigurau impreuna mai mult de
jumatate din necesarul de cacao al lumii. In 1849 isi face aparitia pe piata o noua companie care
avea sa devina liderul de necontestat al pietei engleze pina in zilele noastre, Casa Cadburry. In
1876, elvetianul Daniel Peter Vevey obtine, dupa aproape 8 ani de experimente o tehnologie
industriala pentru fabricarea laptelui praf si, implicit, a ciocolatei cu lapte. Aceasta tehnologie
este vanduta unei firme elvetiene ce apartinea lui Henri Nestle care avea sa devina cel mai mare
producator de ciocolata din lume. In 1879 un alt elvetian, Rodolphe Lindt, produce pentru prima
oara ciocolata solida pe care o cunoastem astazi. Ea era fabricata prin topirea untului de cacao si
adaugarea de zahar si alte ingrediente specifice si mixarea amestecului fierbinte pe parcursul a
mai multor zile. Noua metoda de fabricatie a fost numita "conching". In anul 1913, tot un
elvetian, Jules Sechaud de Montreux inventeaza un nou produs,
ciocolata umpluta cu crema. In Octombrie 1925 se deschide la New
York Bursa de cacao. Au loc numeroase modificari ae pietei, astfel ca
in mai putin de 20 de ani Brazilia, Coasta de Fildes si Ghana erau
responsabile de mai mult de jumatate din productia mondiala de
cacao, in timp ce Statele Unite devin nr. 1 in productia de ciocoloata
si produse derivate. Elvetia este detronata, ajungand nr. 1 mondial la
consumul de ciocolata anual pe cap de locuitor. In anul 2000 pentru
satisfacerea nevoii de cacao a intregului mapamond s-au procesat
aproape 650.000 de tone de boabe de cacao.

II. Cultura arborelui de cacao

6

Denumirea stintifica a arborelui de cacao este Theobroma Cacao. Face parte din familia
Sterculiaceae. Arborele de cacao creste in regiunea cuprinsa intre paralelele de 10N si 20S, in
zonele ecuatoriale umede. Desi originile arborelui sunt inca in discutie, cel mai probabil
stramosul sau, cacaua salbatica (Theobroma Grandiflorum) provine din Mexic sau de undeva din
junglele Venezulei sau Braziliei. Altii sunt de parere ca provine din valea Ula, Honduras.
Indiferent de unde s-ar trage, cacaua este astazi cultivata in conditii foarte bune in zonele
ecuatoriale si in multe paduri tropicale din Africa, Asia si America Latina.

Desi in urma cu 100 sau 200 de ani productia de cacao era

concentrata mai mult de 50% in zona de sud a Americii Centrale, astazi
peste 75% din productia mondiala de cacao este furnizata de Coasta de
Fildes, Ghana si Indonezia. Pentru miile de mici ferme din satele
africane cultura arborelui de cacao reprezinta astazi principala sursa de
venituri.
Mediul ideal pentru cultivarea arborelui de cacao se gaseste in caldura
torida a padurii ecuatoriale. Lastarii de Theobroma se dezvolta numai in
mediu cald, umed si umbrit de plante inalte cum ar fi bananierii sau
diverse specii de palmier.
Atat soarele cat si vintul puternic sunt inamici
fara mila pentru tinerii si firavii lastari. Ciclul de
dezvoltare al plantei este destul de lung astfel ca
abia dupa 5 sau 6 ani arborii de cacao incep sa
produca flori care ajung la maturitate. Abia in
momentul in care arborele de cacao incepe sa
produca flori care nu se usuca imediat dupa eflorescenta se poate aprecia ca isi incepe rolul
economic. La maturitate planta poate ajunge la 5-6m inaltime. Durata de exploatare economica a
unui arbore de Theobroma este de cca. 25 de ani, dupa care capacitatea de productie a plantei
incepe sa scada iar planta este inlocuita cu o alta mai tanara si mai puternica.

1) Varietati de cacao
7

Pe langa varianta salbatica, Theobroma Grandiflorum, lipsita oarecum de valoare

comerciala, cacaua este reprezentata de o serie de specii si varietati cu caracteristici diferite.
Speciile cultivate sunt adesa hibrizi ce preiau de la parinti caracteristici specifice, astfel ca, in
realitate, culturile pure sunt destul de rar intalnite. Hibrizii au avantajul rezistentei mai bune la
conditiile de mediu si arome mai pregnante si mai atractive. Astazi exista trei specii de baza care
sunt cultivate pentru exploatare economica:
-Criollo, o specie recunoscuta pentru calitatea deosebita a produsului
finit ce se obtine in urma procesarii, produce fructe acoperite cu o
pielita subtire de culoare inchisa. Cacaua obtinuta din Criollo este mai
deschisa la culoare si are o aroma rafinata si dulce. Randamentul
speciei Criollo este din pacate invers proportional cu calitatea produsului finit. Planta este extrem
de sensibila iar fructele mai mici ca dimensiune.
-Forastero este este o specie mai rezistenta si cu o productivitate mai
mare decat Criollo. Fructele au o pielita mai groasa si sunt mai mari
decat fructele produse de Criollo. Produsul finit obtinut din Forastero
are o aroma puternica si aspra. Cacaua obtinuta din Forastero mai este numita in jargon si "bulk"
deoarece este ingredientul specfic pentru peste 90% din ciocolata produsa in intreaga lume.
Aceasta specie este responsabila pentru gustul si aroma specifice ciocolatei. De la specia
Forastero se obtin atat cacaua praf cat si untul si masa de cacao necesare fabricarii ciocolatei.
Produsele finite extrase din aceasta specie alcatuiesc peste 80% din continutul ciocolatei de
consum.
-Trinitario este de fapt un hibrid rezultat din incrucisarea celor doua
specii de mai sus. Preia cate ceva din caracteristicile ambelor specii,
respectiv are o aroma puternica dar fina si se cultiva relativ usor, iar
randmentul culturilor este destul de ridicat. Numele acestei specii provine de la insula Trinidad
unde a fost obtinuta intaia oara.

2) Cultura arborelui de cacao

8

Florile arborelui de cacao sunt deosebit de frumoase

insa, din pacate, fara miros. Acest lucru face ca polenizarea sa
fie destul de dificila deoarece florile nu sunt foarte atragatoare
pentru

insecte.

Din

aceasta

cauza,

pentru

cresterea

randamentului culturilor de multe ori este nevoie de

polenizarea artificiala a florilor. Florile arborelui de cacao au
doua cicluri de productie, a cate 6 luni fiecare.
Miile de flori albe si roz cu 5 petale sunt atasate direct pe tulpina. Maxim 100 din ele vor
fi polenizate iar la sfarsitul ciclului de productie cel mult 40 de fructe vor fi recoltate de pe
fiecare tulpina pentru procesare ulterioara. Fructele sunt asemanatoare unor pepeni verzi mai
mici, usor alungiti.
La sfarsitul celor 6 luni de maturizare fructele au o culoare de la galben- portocaliu pana
la mov, in functie de perioada de maturitate si de specie. Ele sunt culese cu multa grija pentru a
nu deteriora crengile fragile. In cele mai multe ferme africane recolta principala dureaza din
Octombrie pana la sfarsitul lui Martie iar cea secundara din Mai pana in August.
Pulpa alba a fructelor de cacao este utilizata atat ca desert cat si pentru obtinerea
pretioaselor seminte necesara fabricarii ciocolatei. Fructele care sunt destinate productiei de
cacao sunt supuse unui proces de prima uscare pentru cateva zile, imediat dupa recoltare. Pielita
este desfacuta cu grija cu ajutorul unor cutite lungi si
foarte bine ascutite astfel incat semintele sa ramana
intacte. Pulpa fructului, care contine semintele, este
colectata in cosuri mari si este pusa la fermentat.
In functie de specia plantei de care a fost produsa pulpa
este lasata sa fermenteze intre 5 si 7 zile. Fermentarea are
loc direct pe pamant sau in ladite bine aerisite, acoperite
cu

frunze

de

bananier. Fermentarea este o etapa foarte importanta

deoarece elimina in mod natural pulpa fructului care altfel
ar fi deosebit de dificil de eliminat. Pe parcursul
fermentarii culoarea semintelor se modifica de la bej la
9

caramiziu aprins. De asemenea pe parcursul fermentarii are loc si intensificarea aromei boabelor
de cacao.
Dupa incheierea fermentarii boabele sunt imprastiate si lasate sa se usuce bine in bataia
soarelui. Regulat acestea sunt vanturate pentru a retine maxim 2% umezeala. Uscarea este
esentiala, atat pentru oprirea fermentarii cat si pentru usurarea stocarii ulterioare.
Dupa uscare fermierii duc recolta la centrele de colectare unde are loc evaluarea. Din
lotul adus se iau probe de boabe care se taie si se analizeaza de catre specialisti. In functie de
rezultate lotul in cauza primeste o anumita nota. Numai loturile cu note maxime vor intra mai
departe in procesul nostru de fabricatie.

10

III.

Tehnologie

1) Procesul de fabricatie
Odata ajunse la fabrica, boabele de cacao sunt direct introduse in ciclul de productie.
Cea dintai etapa este aceea de prajire. Pentru acest lucru
sacii cu poabe sunt varsati in cuptoare speciale unde
boabele sufera un proces de supra-uscare datorita
curentilor de aer la 95-130 de grade Celsius. Aceasta etapa
are ca rol atat eliminarea apei cat si sterilizarea totala a
materiei

prime.

Deja

din

acest

moment

incepe

diferentierea procesului tehnologic pentru boabele care

vor ajunge pudra de cacao fata de cele care vor fi
transformate ulterior in masa si unt de cacao atat de
necesare industriei ciocolatei. Astfel, boabele ce vor deveni pudra se prajesc vreme de o ora la
temperaturi de 100-130 de grade Celsius, in timp ce boabele destinate obtinerii de unt si/sau
masa de cacao sunt supuse la temperaturi de 90-95 de grade pentru 30-40 de minute.
In timpul operatiunii de prajire greutatea materiei prime scade si mai mult astfel ca din
100 de kilograme de seminte dupa fermentare, la sfarsitul prajirii nu mai raman decat 42-43 de
kg. Prajirea se face diferit in functie de tehnologia producatorului. De asemenea exista
producatori care, dupa prajire, amesteca diferite sortimente de seminte pentru obtinerea unor
"blend-uri" speciale.

2) Masa de cacao
Dupa acest proces de prajire are loc macinarea semintelor. Pentru a obtine o calitate
superioara a produsului finit, inainte de macinare se procedeaza la eliminarea cojilor boabelor de
cacao care, macinate odata cu boabele, ar conduce la deprecierea produsului finit. Cu cat
macinarea se face mai fin cu atat rezultatele si, implicit, produsele finite vor fi mai bune din
punct de vedere calitativ.

11

Pasta obtinuta poarta numele de "lichior", "pasta" sau "masa" de cacao. Cacaua contine
mai mult de 50% grasimi astfel ca aceasta pasta are o consistenta cremoasa si reprezinta baza
industriei ciocolatei fiind produsul principal obtinut in urma prelucrarii industriale a semintelor
de cacao. Uneori, in timpul macinarii, la semintele de cacao supuse procesului se adauga unt de
cacao pentru a mari concentratia in grasimi a masei de cacao in cazul in care asceasta este
destinata obtinerii ciocolatei.
Adaugarea de unt de cacao diminueaza aroma masei de cacao si de asemenea ii da
acesteia o consistenta mai putin prafoasa. Bineinteles, marea provocare o reprezinta obtinerea
acelei mase de cacao care sa fie si cremoasa si aromata.
Mixul de unt si masa de cacao este agitat continuu, vreme de mai multe ore pentru a se
omogeniza perfect. In general se omogenizarea se considera afi perfecta atunci cand toate
particulele de cacao sunt invelite intr-un strat de cativa microni de grasime provenita fie din untul
de cacao adaugat, fier din grasimea bobului in sine.
Dupa omogenizarea masei de cacao urmeaza un proces special, numit "conching" de
catre producatorulinventatorul sau, Rudolph Lindt, din cauza utilajului folosit. Acest utilaj are o
serie de cochilii care se invart in sensuri contrare si al caror rol este acela de a rotunji
fragmentele de cacao. Masa de cacao trecuta prin acest
proces are la final o consistenta foarte fina, apropiata
de a ciocolatei. Tot in cadrul acestui proces, ca urmare
a frecarii la care sunt supuse particulele de cacao,
dimensiunea acestora se micsoreaza ajungand pana la
un diametru de 3-12 microni.
Mai departe masa de cacao poate fi utilizata
direct la fabricarea ciocolatei, in amestec cu pana la
20% alti aditivi alimentari ca zahar, arome, lecitina,
etc.

12

3) Pudra si untul de cacao

Procesul de fabricatie al pudrei de cacao
este un pic diferit.
Diferenta intre cele doua destinatii
finale ale semintelor de cacao apare inca din
faza de prajire si macinare. Semintelor care vor
deveni pudra de cacao nu li se adauga pe
parcursul macinarii unt de cacao ci se merge mai departe pana la obtinerea unei mase de cacao
prafoase, fara adaosuri de grasime.
Urmatoarea etapa este "alcalizarea" sau operatia de "dutching". Aceasta operatiune are ca
scop obtinerea unei arome mai intense si a unui continut de grasime cat mai redus. Dupa ce s-a
obtinut o granulatie de maxim 20 de microni prin conching, masa de cacao este presata cu
ajutorul unei prese de tip VanHouten. Presiunea dezvoltata de aceasta presa este de peste 500
Kgf/cm2. Cea mai mare parte a continutului de grasime al masei de cacao este extrasa si
colectata separat sub forma untului de cacao care este utilizat mai departe ca atare sau este
adaugat la productia de masa de cacao pentru ciocolata.
In presa vor ramane niste "turte" solide din cacao ce reprezinta baza pentru urmatorul pas
tehnologic, respectiv a doua macinare dupa care pudra este gata de ambalare si consum. Pentru
ciocolatele cu lapte si ciocolatele
industriale

in

general

nu

se

utilizeaza masa de cacao cu adaos

de unt ci, din ratiuni de eficienta, se
prefera "recompunerea" masei de
cacao din pudra de cacao si unt de
cacao sau pudra de cacao si
inlocuitori grasi ai untului care
astfel poate fi valorificat la un pret
mai ridicat pe piata.

13

IV.

Potential nutritiv.Avantaje si dezavantaje ale consumului

Oamenii de stiinta au descoperit ca flavanolii din cacao - compusi naturali ai acesteia - ar

putea aduce beneficii persoanelor afectate de diabet de tipul 2. Cacaoa poate imbunatati fluxul
sangvin al diabeticilor.
Consumul zilnic al unei bauturi pe baza de cacao bogata in flavanoli ar putea avea un
efect pozitiv asupra disfunctiei vasculare asociate cu diabetul, arata un studiu in premiera
absoluta, publicat recent in Journal of the American College of Cardiology de catre un grup
international de oameni de stiinta.
La finalul perioadei de testare de 30 de zile, s-a constatat o imbunatatire cu 30% a
functiei vasculare masurate in randul participantilor la studiu care au consumat cu regularitate o
bautura pe baza de cacao Cocoapro produsa de Mars, bogata in flavanoli.
Contrar afirmatiilor facute adesea in presa, cercetarile colective demonstreaza ca efectele
flavanolilor din cacao asupra aparatului cardio-vascular sunt independente de efectele
"antioxidante" generale pe care flavanolii din cacao le demonstreaza in cadrul testelor in vitro, in
afara corpului uman.
Desi cercetarile care studiaza rolul potential al flavanolilor din cacao in legatura cu
functia circulatorie si vasculara continua, mai multe studii publicate anterior sugereaza deja ca
ingerarea flavanolilor din cacao poate avea importante efecte benefice asupra functionarii retelei
vasculare.
Grupul de cercetatori a sugerat ca flavanolii din cacao ar putea reprezenta o modalitate de
intretinere a functionalitatii si sanatatii cardio-vasculare printr-o optiune de regim alimentar.
De asemenea, cercetatorii au subliniat si ca interventiile cu flavanoli din cacao in cazul
complicatiilor vasculare ar putea avea efecte pozitive si asupra performantelor cognitive,
sanatatii pielii si disfunctiilor vasculare determinate de imbatranire.
Timp de mai bine de 15 ani, Mars, Incorporated a derulat si sustinut un segment
semnificativ din cercetarile in domeniul flavanolilor din cacao, raportand noi perspective din
literatura stiintifica revizuita de comunitatea relevanta de profil.

14

Colaborand cu mari institute de cercetare din intreaga lume, Mars, Incorporated continua
sa fie un deschizator de drumuri in explorarea potentialului nutritiv si medical al flavanolilor din
cacao.
Decizia Mars de a se dedica acestor cercetari este demonstrata de peste 100 de publicatii
de specialitate si peste 80 de patente detinute de companie. De asemenea, Mars a creat si brevetat
procesul revolutionar numit Cocoapro, care ajuta la retinerea unei cantitati mai mari din
flavanolii existenti in mod natural in praful de cacao.
Praful de cacao Cocoapro utilizat in cadrul testelor clinice de catre Mars este supus unei
descrieri detaliate a continutului nutritiv, dar si standardizate in ceea ce priveste nivelul de
flavanoli si profilul acestor compusi.
Prin intermediul diviziei recent infiintate Mars Botanical, compania Mars va continua sa
creeze si sa aplice tehnici analitice de varf pentru industria de gen, precum si standarde pe baza
carora sa se investigheze potentialul biomedical al flavanolilor din cacao.
Alimente si bauturi bogate in flavonide sunt anuntate ca prevenitvi agenti potentiali
pentru o serie de conditii patologice,variind de la hipetensiune la boli coronariene la accident
vascular cerebral si dementa. Avem si alte demonstratii ca pe termen scurt ingestia de cacao,
deosebit de bogata in sbuclasa de flavonide cunoscuta sub numele de flavone, a indus o izibtoare
si perifeirca vasodilatare consistenta la persoanele sanatoase, imbunatatirea functiei endoteliale
la un oxid nitric-dependent. Perspectiva de crestere a perfuziei cerebrale cu flavanoli din cacao
este extrem de promitatoare.
Flavanoli se gasesc in cacao si ciocolata. Ultimii ani de cercetare au demonstrat ca
acestia au beneficii fiziologice si diverse efecte antioxidante, in special in contextul functiei
vasculare. Datele prezentate arata o crestere a intenstitatii semanlului BOLD ca raspuns la o
sarcina cognitiva dupa ingestia de flavanoli din cacao (5 zile,150 mg flavanoli). Un studiu pilot a
evaluat relatia dintre fluxul sanguin cerebral acut si o doza unica (450 mg flavanoli din cacao) si
a aratat ca flavanolii pot creste fluxul sanguin cerebral la materia cenusie, sugerand potentialul
de flavanoli din cacao pentru tratament de insuficienta vasculara, inclusiv dementa si accident
vascular cerebral si astfel pentru mentinerea santatii cardiovasculare
Semintele de cacao contin teobromina, cofeina si salsolinol. Teobromina este un
stimulent moderat dar de durata al SNC. Cofeina care este un stimulant mai puternic dar se
gaseste ntr-o cantitate mai redusa. Actiunea alsolinolului nu este nca clarificata. Cert este ca
15

deja n cantitati reduse de cacao apare un efect de exaltare, euforie psihica explicata prin
cresterea concentratiei sanguine a serotoninei. Cardiologii elvetieni si americani numesc
ciocolata amaruie ce are un procent de 70 % cacao ca aspirina dulce ce reduc afectiunile
cardiace si reduce incidenta trombozelor. Oamenii de stiinta apreciaza efectul pozitiv antioxidant
al substantei. De asemenea se constata efectul pozitiv al flavonelor din cacao cu scaderea
depunerilor pe peretii vaselor de snge. La personele sanatoase consumatoare de cacao s-a
observat o ncetinire a fenomenului mbatrnire prematura a pielii si reducerea clara a incidentei
bolilor cardiovasculare.
Un mare dezavantaj al preparatelor din cacao ar fi acela ca ingrasa si induce creierului o
stare de bine ceea ce ne face sa mai vrem. Mai multi nutritionisti au ajuns la concluzia ca o
ciocolata nu ingrasa mai mult decat un hamburgher, dar starea de bine pe care o produce ne face
sa vrem mai mult si invariabil creaza dependenta.
Unii nutritionisti insa au alta parere. Acestia au evidentiat faptul ca pudra de cacao sub
diferite combinatii contine mai putina cofeina decat o ceasca de cafea iar energia rezultata in
urma consumului de ciocolata mentine organismul in alerta insa dupa ce efectul cafeinei a trecut
cel mai probabil va veti simti mai obosit decat daca ati fi muncit toata ziua.
Ciocolata poate induce infertilitatea. Exista studii efectuate pe soareci, care au dovedit ca
teobromina, substanta prezenta in cacao, poate afecta structura testiculara asociata cu modificari
multiple ale formei si mobilitatii spermatozoizilor, aceste studii punand in garda barbatii mari
consumatori de cacao si ciocolata- Wang Y, Waller DP, Hikim AP, Russell LD, Program for
Collaborative Research, University of Illinois.
Iata deci ca atat cacao cat si ciocolata pot avea efecte pozitive sau negative, in functie de
doza administrata si perioada de timp in care a fost folosita. De aceea
consumul excesiv.

16

nu se recomanda

V. Definirea calitatii prin caracteristici

Ca si cafeaua, acest produs, ce se extrage din semintele arborelui de cacao (Theobroma

cacao) din familia Sterculiaceae - cultivat in plantatiile din zonele tropicale, face parte din marea
grupa a stimulentelor naturale. Fructele acestui arbore au forma alungita, cu lungimea de 20-25
cm si greutatea de 300-500 g. In interiorul pulpei

zemoase se gasesc boabele de cacao dispuse

in randuri, avand dimensiuni diferite, in functie de specie. Un arbore de cacao produce circa 40
de fructe, de la care se pot recolta pana la 1 kg de boabe de cacao, iar un fruct contine 25-40
boabe.
Odata ajunse la maturitate, fructele sunt recoltate, apoi taiate si invelisul lor este desfacut.
Semintele sunt scoase apoi prin presare si supuse unui proces de fermentare timp de 5-6 zile in
gramezi de circa 1 m (inaltime), in aceasta perioada are loc mai intai o fermentatie alcoolica,
apoi una acetica a pulpei ramase pe seminte.
Concomitent cu desprinderea pulpei de seminte, are loc si un proces de fermentare in
interiorul boabelor de cacao, care modifica practic tesuturile vii si embrionul, proces care
inlatura pericolul de incoltire a semintelor, in acest fel se produce o oxidare partiala a
substantelor tanante, datorita careia gustul astringent al boabelor de cacao este atenuat. Prin
aceasta fermentare boabele de cacao isi imbunatatesc calitatile organoleptice prin disparitia
gustului amar, dezvoltarea substantelor aromatizante si schimbarea culorii acestora din violet in
brun. Dupa fermentare, boabele de cacao se usuca in instalatii speciale la o temperatura de 6065C.
Boabele de cacao au, de regula, dimensiuni reduse (6-24 mm lungime; 12-16 mm latime;
4-9 mm grosime si greutatea de circa 1 g). Ele sunt compuse din doua cotiledoane gemene si
invelis (coaja de cacao), care reprezinta 12-18% din greutatea bobului. O caracteristica de baza a
boabelor de cacao o reprezinta corpusculele Mitzerlich (perisori cu gamalie ai peliculelor subtiri
care acopera cotiledoanele, vizibili numai la microscop). Prezenta acestor corpuscule in orice
produs care contine cacao dovedeste ca acesta contine boabe de cacao prelucrate.
In situatia in care cacaua a fost obtinuta din coji, semnul caracteristic este aparitia Ia
microscop a celulelor scleroidale (pietroase) in forma de potcoava cu pereti ingrosati.
17

Constatarea unui numar important de celule scleroidale in produs, dovedeste ca in acesta au fost
introduse, cu siguranta, coji ale boabelor de cacao. Coaja contine deci mai putina grasime (45%), mai multa celuloza (circa 15%) si pentozani (8-11%). Pudra de cacao obtinuta din coaja
boabelor este denumita cacao vella si are un continut important de acid pectic (circa 4,8%)
raportat la substanta degresata, in timp ce in miezul boabelor de cacao se gaseste acid pectic in
cantitati mult mai reduse (0,12-0,20%).
Prezentam, in acest sens, compozitia chimica a boabelor de cacao (in procente), care
variaza in limitele indicate in tabelul urmator.

Acizi
Apa Grasime Proteine Amidon Celuloza Pentozani Teobromina
organici
[%] [%]
[%]
[%]
[%]
[%]
[%]
[%]

Uleiuri
Cenusa
eterice
[%]
[%]

6-9 50-55

2,5-5

13-16

5-10

3-5

1-2

1-2,4

1-1,5

0,001

1) Untul de cacao
Untul de cacao, desi aproape necunoscut marelui public, este un produs finit de baza in
industria prelucratoare de cacao. Untul de cacao este obtinut in urma presarii masei de cacao
destinata fabricarii pudrei de cacao pentru consum. Se prezinta ca o materie alb-crem, cu punct
de topire de 37 de grade Celsius cu miros si gust specific, cremos. Este ingredientul de baza al
ciocolatei albe alaturi de vanilie si lecitina.
Untul de cacao este materia prima responsabila pentru calitatea ciocolatei. Exista o
tendinta, sanctionata de altfel de Uniunea Europeana de a inlocui pretiosul ingredient in
constitutia ciocolatelor de calitate inferioara cu alte grasimi vegetale.
Untul de cacao este foarte bogat in agenti antioxidanti ceea ce il face foarte util industriei
farmaceutice si cosmetice. In fapt, mai mult de 90% din produsele pentru bronzat existente pe
piata au la baza calitatile antioxidante deosebite ale untului de cacao.
In vederea utilizarii untului de cacao in industria cosmetica acesta este supus unui proces
de dezodorizare pe parcursul caruia substantele volatile responsabile de mirosul specific sunt
eliminate. Din pacate, pe parcursul acestui proces sunt eliminati si cca 10-15 % din tocoferoli,
substantele caruia untul de cacao isi datoreaza efectul antioxidant. In stare nemodificata untul de
cacao este cea mai stabila grasime utilizata in industria alimentara si are o durata de valabilitate
18

lunga pastrandu-si intacte calitatile chiar si dupa 4-5 ani, datorita acelorasi substante
antioxidante.
In anul 1993 cercetatorii de la Pennsylvania State University au concluzionat in urma
unui studiu cu o durata de peste 5 ani ca acidul stearic, principala grasime saturata existenta in
untul de cacao, nu ridica nivelul de colesterol din sange, mai exact al LDL-colesterolului
(colesterolul "rau") ci are o influenta benefica asupra nivelului HDL-colesterolului (colesterolul
"bun"). Efectul untului de cacao asupra nivelului ce colesterol este asemanator celui al vinului
rosu. Diferenta este aceea ca, in untul de cacao, substantele antioxidante se gasesc in proportie de
3 ori mai mare dacat in aceeasi cantitate de vin rosu.
Miezurile de cacao fara coji contin 50-55% grasimi, care poarta denumirea de unt de
cacao. Acesta se obtine prin presarea la cald a boabelor de cacao decorticate si prajite (torrefiate),
precum si din semintele altor varietati ale arborelui de cacao.
2) Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca untul de cacao sunt:
consistenta: solida, sfaramicioasa la temperatura de 20C;
culoare: alba-galbuie in stare solida si galbena clar in stare topita;
gustul: dulceag, specific, iar mirosu aromat;
temperatura de solidificare: 21-27C;
indicele de iod: 33-38;
coeficientul de saponificare: 193-197;
indicele de refractie: 1,4566-1,4579 (la temperatura de 40C);
punct de topire: 30-35C;
aciditate: (in acid oleic) maximum 1,69 g%. Untul de cacao se
compune din gliceridele acizilor (oleic, stearic, palmitic si linolic).
Aceasta grasime contine circa 55% oleo-palmito-stearina.
3) Caracteristici fizico-chimice:
Umezeala max. 0.1%
Acid oleic max. 1.75%

19

 Indice de refractie la 40 de grade Celsius 1.456-1.459 - Materie

nesaponificabila max. 0.35% - Iod (metoda Wijs) 32-42 - Indice de
saponificatie 191-198 - Punct de topire 32-35 de grade Celsius Continut de arsenic max. 0.5 mg/kg
Continut de plumb max. 0.5 mg/kg
Continut de cupru max. 50 mg/kg
Continut de fier max. 2 mg/kg

4) Ambalare
Untul de cacao este ambalat la fabricatie in cutii speciale de 25 kg, din carton dublat cu
folie de polietilena de inalta densitate.
5) Marcaj
Fiecare punga este marcata cu:
Descrierea produsului
Tipul si codul produsului
Numele si sigla producatorului
Data productiei si data expirarii (luna/ziua/anul)
Numarul lotului
Greutatea neta
Tara de origin in kilograme
Detalii privind conditiile de depozitare
Un alt component de baza al boabelor de cacao este teobromina (dimetil-xantina), un
alcaloid care se gaseste in stare legata ca si cofeina si care variaza intre 1 si 2,4%. Aceasta
substanta ingerata in organism actioneaza asupra sistemului nervos si asupra muschiului cardiac,
in doze mari fiind chiar otravitoare. Dupa datele din literatura de specialitate medicala, doza
mortala de teobromina pentru un iepure este de 1 g, iar pentru un om este de 10 g. Dozele de
teobromina din ciocolata sunt insa extrem de mici (circa 0,4%), motiv pentru care ciocolata

20

consumata in cantitati obisnuite nu este vatamatoare. Prin urmare, pentru ca actiunea teobrominei
sa fie daunatoare ar trebui sa se consume dintr-o data 2,5 kg ciocolata, ceea ce nu este posibil.
De asemenea, boabele verzi de cacao contin un pigment rosu, solubil in alcool,
antocianidina, pigment care este denumit rosu de cacao, in boabele de cacao se gasesc sub
diverse forme si substante tanante, care pot ajunge chiar pana la 17%. Calitatile inferioare de
cacao contin in cantitate mare aceste substante, care dau un gust astringent. Desi se gasesc in
cantitate destul de redusa (circa 0,001%), uleiurile eterice atribuie boabelor de cacao aroma lor
specifica. Productia mondiala de cacao este evaluata la circa 1,5 mil. t anual - principalul
producator fiind Africa si in mai mica masura cele doua Americi (Centrala si de Sud).
Soiurile de boabe de cacao se deosebesc dupa calitate si aceasta este determinata de
conditiile pedoclimatice in care sunt cultivati arborii de cacao. Dintre soiurile de cacao cele mai
raspandite amintim Bahia si Para din Brazilia care sunt soiuri ieftine, iar ca soiuri de buna
calitate enumeram: Arriba (Ecuador), Maracaibo, Puerto Cabello si Caracas (Venezuela),
Trinidad (insulele Antile). Soiurile Acera si Thome (Africa) sunt soiuri de calitate inferioara, iar
soiurile Ceylon si Java sunt soiuri de calitate buna.

6) Cacaua pudra
Pudra de cacao este un produs fin macinat, obtinut din turtele rezultate la presarea
miezului boabelor de cacao. Acest produs se intrebuinteaza in amestec cu zahar, cu apa fierbinte
sau cu lapte, la prepararea bauturilor de cacao (la o cana utilizandu-se 5-10 g de pudra de cacao).
Procesul tehnologic de obtinere a pudrei de cacao incepe cu prajirea boabelor de cacao,
concasarea acestora si macinarea lor fina, procese care se realizeaza prin aceleasi metode
tehnologice utilizate la fabricarea ciocolatei. Masa de cacao macinata se preseaza la temperatura
de 70-80C, in prese hidraulice (la circa 640 atm), extragandu-se astfel prin presare si o parte din
untul de cacao (40-45%), materie prima ce se utilizeaza la fabricarea ciocolatei. Turtele rezultate
se zdrobesc, se macina la dezintegrator si se cern printr-o sita fina (cu minimum 1600 ochiuri pe
cm2) sau se separa in particule fine aplicand principiul zvantarii. Pudra de cacao este apoi
dirijata catre masinile de ambalat, care executa operatiunile de umplere si inchidere a
recipientelor in care se ambaleaza acest produs.
Sunt comercializate doua tipuri de cacao pudra:
-

cacaua pudra netratata;

21

cacaua pudra tratata sau cacaua solubila.

7) Cacaua solubila
Este obtinuta din masa de cacao tratata cu substante alcaline si apoi prajita din nou si
macinata fin. Ca substante alcaline se utilizeaza carbonarul de sodiu si potasiu sau carbonarul de
amoniu in proportie de 1% fata de masa prelucrata. Tratamentul cu substante alcaline nu mareste
cantitatea de substante organice real solubile din cacao, mareste insa, in mica masura, cantitatea
de substante minerale solubile.
De asemenea, acest tratament chimic micsoreaza cantitatea de substante tanante,
neutralizeaza acizii organici din boabele de cacao, saponificand acizii grasi liberi. Prezenta
grasimii saponificate si actiunea substantelor alcaline asupra proteinelor maresc proprietatile
coloidale ale suspensiei de cacao, asigurandu-i o mai buna solubilitate.
In afara de pudra de cacao naturala, se fabrica de asemenea si surogate de cacao,
care contin de regula amestec de pudra de cacao cu adaosuri ca: faina de soia, faina de ovaz etc.,
caz in care pe eticheta surogatului de cacao trebuie sa fie mentionate, in mod obligatoriu,
adaosurile continute.

8) Proprietati organoleptice pentru cacaua pudra naturala

aspect: pulbere fina uniforma in toata masa produsului, fara aglomerari stabile, solubila
100% in apa calda;

culoare: bruna inchis uniforma in masa;

gust si miros: caracteristic, aromat, bine precizat, fara gust si miros strain.

9) Proprietati flzico-chimice pentru cacaua pudra naturala

umiditate: maximum 6%;
grasimi (raportat Ia substanta uscata): minimum 22%;
celuloza bruna (raportat la substanta uscata): maximum 10%;
cenusa totala (raportat la substanta uscata si degresata): maximum 10%;
impuritati mecanice feroase sub forma de pulberi: maximim 0,1% pe kg de produs:
22

- Cu (mg/kg produs): maximum 50;

- Zn (mg/kg produs): maximum 75;
- Pb (mg/kg produs): maximum 1,5;
- Sn (mg/kg produs): maximum 3;
carbonati alcalini (in carbonat de potasiu): maximum 6% (raportat la substanta uscata si
degresata).

Nu se admite in consum cacao pudra careia i s-a adaugat coaja de cacao sau de alta
natura, precum si substante amidonoase sau substante straine fructului de cacao, substante
minerale sau coloranti de orice natura.
Prelevarea mostrelor pentru analize: din ambalajele deschise se extrag din diferite loturi
probe elementare de circa 25-30 g, din care se constituie proba omogenizata. Din aceasta se
formeaza o proba de laborator de circa 500 g. Pentru proba de pudra de cacao in ambalaje de
desfacere se preleva pana la 0,01 0/00 din totalul ambalajelor.
Ambalarea: produsul va fi ambalat in saci din hartie (din 4 foi) sau polietilena egalizati la
25 kg netto. Ambalajele de transport (lazi din lemn sau cartoane) trebuie sa fie rezistente, uscate
si fara mirosuri straine.
Depozitare si transport: pudra de cacao se depoziteaza in incaperi uscate, dezinfectate,
curate si bine aerisite la o temperatura de maximum 18C (fara variatii bruste de temperatura) si
la o umiditate relativa a aerului de maximum 65%). In timpul transportului, pudra de cacao
trebuie sa fie ferita de umezeala si de schimbari bruste de temperatura.

10) Zone de productie.Tari importatoare si exportatoare.Caracteristicile pietei

23

Pentru cei ce adora ciocolata, expertii in domeniu nu au vesti imbucuratoare. John

Mason, directorul si fondatorul Nature Conservation Research Council, cu sediul in Ghana, a
declarat pentru publicatia The New Zeeland Herald ca in 20 de ani ciocolata va fi atat de rara
si de scumpa incat o persoana cu venituri medii nu isi va mai permite sa o cumpere. Acestei
declaratii i se adauga convingerea lui Marc Demarquette, un ciocolatier londonez, care considera
ca un baton de ciocolata ce costa o lira sterlina (aprox. 5RON) va fi in curand de domeniul
trecutului.
11) Presiune asupra pretului ciocolatei
Principalul motiv se refera la veniturile modeste ale cultivatorilor, raportate la procesul
greoi de crestere a arborilor de cacao. Din aceasta cauza tinerii ce provin din familii ce cultiva
arbori de cacao prefera sa se mute la oras, unde pot gasi un loc de munca mai bine platit si care
nu presupune o munca atat de istovitoare.
Desi pretul boabelor de cacao s-a dublat in ultimii trei ani ajungand la peste 3500 dolari
SUA/tona maximul ultimelor trei decenii, micii producatori castiga doar 80 centi pe zi potrivit
lui Lass, fost trader al companiei Cadbury. Cresterea pretului boabelor de cacao poate fi pusa pe
24

seama instabilitatii politice din tarile producatoare, speculatiilor financiare, a managementului

defectuos al fermelor, dar si din cauza recoltei reduse inregistrata in ultimii doi ani in Coasta de
Fildes, cel mai mare producator de cacao la nivel global. Indonezia, al treilea mare producator de
cacao, a fost de asemenea afectata de schimbarea conditiilor climatice, iar specialistii afirma ca
solurile plantatiilor traditionale din Africa se degradeaza rapid.
Arborii de cacao cresc in regiuni aflate intre 10 latitudine Nordica si Sudica in jurul
Ecuatorului. Prima recolta dintr-un arbore de cacao poate fi culeasa in al cincilea an de viata, iar
maximul productiei se atinge in aproximativ 10 ani, dupa care va continua sa se mentina la acest
nivel pentru inca 12-13 ani. Pe masura ce acestia nu mai dau roade, arborii ar trebui replantati
intr-o alta zona.
In mai 2010 70% din cacao provenea din Africa din tari precum Coasta de Fildes,
Ghana, Nigeria si Camerun, fermele mici de cacao de 2-5ha producand peste 90% din cacao la
nivel global. In afara Africii, tari cu o productie importanta de cacao sunt Indonezia, Malaezia,
Ecuador, Brazilia sau Columbia.

Hrana zeilor
Arborele de cacao este originar din bazinul Amazonului, raspandindu-se in America
Centrala si in special in Mexic. Cacaoa era considerata de maiasi drept hrana zeilor, iar aztecii
au folosit semintele de cacao drept moneda, obisnuind totodata sa bea o bautura amara de
ciocolata. Cristofor Columb a descoperit boabele de cacao, dar acestea au devenit populare in
Europa abia 20 ani mai tarziu, cand Hernando Cortes a descoperit bautura aztecilor. Spaniolii au
modificat reteta initiala incalzind ingredientele si adaugand zahar. In 1828, a aparut presa ce a
permis extragerea untului de cacao, iar mai taziu (1879) elvetienii au produs ciocolata.
In timp ce productia scade iar cererea creste, pretul la cacao atinge cel mai mare nivel
din ultimii 33 de ani. Costul materiilor prime a crescut in ultimii ani, in principal din cauza
conditiilor meteo nefavorabile si a speculatiilor de pe piata.
In ceea ce priveste piata de cacao, pretul unei tone a crescut, in 2009, cu 30%, cea mai
mare scumpire, din 1977. Potrivit International Cocoa Organization (ICCO), in ianuarie 2009,
pretul mediu cu care s-a comercializat o tona de cacao s-a ridicat la 2.700 USD, in timp ce in
iunie 2010, a ajuns pana la 3.500 USD/tona. Institutul de Economie Mondiala, care citeaza
25

Compania Fortis Commodity Derivatives, apreciaza ca in sezonul 2009/2010, productia

mondiala de cacao va fi de 3,56 milioane tone, in crestere cu 4% fata de nivelul sezonului 20082009, in timp ce consumul se va situa la 3,63 milioane tone, cu 5% mai mult fata de cel
precedent.
Productiile slabe din ultimii ani, care au ca principala cauza conditiile meteo
nefavorabile, au influentat preturile din ultima perioada. O alta explicatie ar fi la producatori,
care prefera sa renunte la plantatiile de cacao din cauza coruptiei si a lipsei investitiilor.
Astfel, vantul uscat dinspre Sahara care sufla incepand cu luna ianuarie, poate pune in
pericol florile arborilor de cacao, in special ale celor din Camerun, Nigeria, Ghana, Coasta de
Fildes principalul exportator (care realizeaza 40% din productia mondiala).
Nici recoltele din Brazilia, Columbia, Vietnam nu au fost foarte bune. Pe tari, datele sunt
urmatoarele: productia de cacao inregistrata de Coasta de Fildes s-a ridicat, la finalul lunii mai
2010, la 983.937 de tone, cu 20.000 mai mica fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar Ghana
a avut o scadere a productiei de 9% in acelasi interval, pana la 565.360 de tone. Productia de
cacao este influentata si de incalzirea apelor din Pacific, prin fenomenul El Nino, ce provoaca
seceta in tarile din sud - estul Asiei si ploi torentiale in anumite zone din America Latina. La
nivel global, la finalul anului 2009, se prognoza o scadere a recoltei cu peste 5%.

Productia in scadere, consumul in crestere

Consumul de cacao este previzionat sa creasca in Europa cu 1,7% pe an, pana la 1,4
milioane de tone. Batranul continent se afla astfel in top, cu 40% din consumul global.
Tarile dezvoltate concentreza cel mai mare consum de cacao, de aproximativ 64% total,
prognozat sa creasca in continuare, cu 2,2%, de la 1,8 milioane de tone, pana la 2,3 milioane de
tone. Cea de-a doua piata in topul celor mai mari consumatoare de cacao este America de Nord.
In acest caz, consumul este proba bil sa creasca cu 3,6% pe an, pana la 703.000 tone. Potential de
crestere exista si in fostele tari URSS. In acest caz, evolu?ia ar putea fi de 0,8% pe an, de la
65.000 de tone pana la 70.000 de tone. In Extremul Orient, unde consumul per capita este inca
scazut, cresterea va fi mai mare, de la 31% in anii anteriori, la 34% in 2010.
12) Prognoze

26

Prognozele privind recolta de boabe de cacao nu sunt optimiste, rezultatele fiind

dezamagitoare si pentru recolta din acest an. Producatorii afirma astfel, ca sezonul 2010-2011
este cel de-al cincilea consecutiv cu o recolta proasta. Gigantii din industria ciocolatei
avertizeaza la unison ca trebuie luate masuri urgente pentru a preveni o penurie de ciocolata.
Howard Shapiro, director de cercetare la fabrica Mars Inc, aprecia ca practicile agricole trebuie
imbunatatite, iar plantatiile de cacao protejate. Rezolvarea problemei nu va fi o chestiune usoara,
partial din cauza structurii neobisnuite a industriei. Spre deosebire de porumb, cafea, ulei de
palmier, zahar, piata de cacao este foarte fragmentata, productia fiind asigurata de producatorii
mici si saraci. Dar ce se poate face pentru cresterea productiei? Jucatorii de pe piata ciocolatei
considera ca in primul rand trebuie replantate parcele intregi de arbori de cacao, mult mai
rezistenti la daunatori. O sarcina foarte grea, de altfel, pentru ca pe Coasta de Fildes sunt circa 2
miliarde de arbori de cacao. Grupul Nestle intetioneaza sa se implice activ in replantarea a
aproximativ 12 milioane de pomi in Costa de Fildes in urmatorii zece ani. Planul, denumit deja
"Mercedes", pentru ca presupune plantarea de arbori ca cacao de calitate superioara, de "lux", va
incepe in anul 2012. Intentia companiei a captat deja atentia agricultorilor din Coasta de Fildes,
care spun ca pomii cresc foarte repede.

Bibliografie:
http://www.pro-sanatate.com
http://www.goldlabel.ro
http://ro.wikipedia.org/
http://www.goldlabel.ro
http://www.crudsisanatos.ro
http://www.healthycocoa.com/
http://www.ultraviolet.ro
http://www.bursaagricola.ro
http://ezonomics.ing.ro/
http://modernbuyer.ro

27