Sunteți pe pagina 1din 6

Academia de Studii Economice, Grupa 941, Seria A, Anul III, REI

Piata cerealelor
* Prezentare Proiect Burse *

Realizat de: Tuluc Mdlina


Todoran Andreea
Tudorache Andreea
Tubak Norbert
Urse Ioana
Vian Anca
Vlad Andreea

Grupa 941

Academia de Studii Economice, Grupa 941, Seria A, Anul III, REI

1. Prezentare generala
Un schimb de mrfuri este un schimb n cazul n care sunt
tranzacionate diverse mrfuri i instrumente derivate de produse.
Majoritatea pieelor de mrfuri din comerul mondial cu produse agricole i
alte materii prime (cum ar fi gru, orz, zahr, porumb, bumbac, cacao,
cafea, produse lactate, piept de porc, ulei, metale, etc) i contractele bazate
pe ele. Aceste contracte pot include preurile spot, forward, futures i opiuni
pe contracte futures. Alte produse sofisticate pot include ratele dobnzilor,
instrumentele de mediu, swap-uri, sau contracte de navlosire.
Speculatorii i investitorii cumpr, de asemenea, i vnd contracte
futures, n ncercarea de a face un profit i s furnizeze lichiditate sistemului.
Cu toate acestea, din cauza efectul de prghie financiar acordat
comercianilor de schimb, comerciani se confrunt cu un risc substanial.
Bursele de mrfuri din ntreaga lume in ceea ce privesc cerealele

Africa:

Africa Mercantile Exchange, Ethiopia Commodity Exchange,


Agricultural Commodity Exchange for Africa, South African Futures
Exchange.

America:

Chicago Board of Trade, organizata de 82 de comercianti din Chicago


in 1848 ca o piata cash pentru grane, este cea mai veche piata futures
organizata.
Cu toate ca specialistii nu cad de acord in privinta datei exacte a
aparitiei tranzactionarii contractelor futures, CBOT era deja foarte activa in
timpul Razboiului Civil chiar finantand regimentele Uniunii si tranzactiona
contracte cu livrare sau forward cu marfuri agricole, inclusiv grau, porumb
si ovaz. Marile inovatii ale CBOT au inclus crearea unei burse separate
pentru tranzactionarea optiunilor, Chicago Board Options Exchange (CBOE),
in 1973, si diversificarea cu contracte non-marfuri: contracte futures pe
ipoteci in 1975 si pe instrumente de trezorerie americane in 1977, iar
optiunile pe futures au fost create in 1982.

Academia de Studii Economice, Grupa 941, Seria A, Anul III, REI

Asia:

Agricultural Futures Exchange of Thailand, Dalian Commodity Exchange,


Nepal Spot Exchange Limited

Europa:

NYSE Liffe, London Commodity Exchange


Mrfurile au fost un subiect important in comerul mondial din cele mai
vechi timpuri. Mrfurile au fost de asemenea utilizate pentru investiti i
pentru stocarea de valoare. Astzi, mrfurile comercializate sunt o clas de
active popular, disponibil att pentru instituii cat i pentru investitorii
individuali. Productorilor de materii prime i consumatorii folosesc
tranzacionarea de schimb pentru a acoperi riscurile lor.

2. Evolutia si modificarea preturilor


n prima sptmn a lunii octombrie, preul grului i al porumbului
pe piaa mondial a continuat s evolueze. Astfel, preul grului a avut o
uoar cretere, n timp ce preul porumbului a sczut uor, pentru ca apoi,
pe sfritul sptmnii, s revin.
Pentru gru au crescut preocuprile privind calitatea, n timp ce
contractele Futures pentru porumb au continuat s fie presate de
randamentele mari ateptate n SUA. Cererea puternic pentru exportul de
gru de foarte bun calitate din Germania, coninutul redus n proteine al
produciei din Canada i deteriorarea condiiei culturilor din Argentina, au
condus la o cretere a cotaiilor Futures cu livrare n noiembrie la gru. De
asemenea, la bursa de la Chicago, contractele Futures pentru porumb au
ajuns pn la cel mai redus nivel, nregistrat n septembrie 2010 (173
dolari/ton).
n Canada este ateptat s se realizeze o producie de 33 milioane
tone gru, cu 22% mai mult dect n 2012. Producia de orz a fost de
asemenea estimat la 9,2 milioane tone, cu 18% mai mare dect anul
trecut, n timp ce producia de porumb este estimat la 12,9 milioane tone.
Randamentul mediu la gru este estimat la 3,23 tone/ha, cu 12,7% mai
3

Academia de Studii Economice, Grupa 941, Seria A, Anul III, REI

mult fa de 2012, iar randamentul mediu la orz este apreciat la 3,67


tone/ha. Producia canadian de rapi este estimat la 15,96 milioane tone,
cu 16% mai mare dect n 2012 i cu o cretere considerabil a
randamentului (31%).Canada este cel mai mare productor i exportator de
rapi i are o mare influen asupra evoluiei preului pe piaa
internaional.
Indicele de pre mediu al cerealelor, calculat de ctre Organizaia
pentru Agricultur i Alimentaie a Naiunilor Unite (FAO), a sczut n ultima
lun a anului trecut cu 2,3% comparativ cu luna noiembrie.
Totui, fa de nivelul din decembrie 2011, n ultima lun a anului
2012 preurile erau cu aproape 15% mai mari la nivel mondial. n 2012 s-a
nregistrat o cretere mai accentuat n prima jumtate a anului, urmat de
o revenire n ultimul trimestru.
n cursul anului 2012 preul cerealelor a atins punctul maxim, de
262,6 de puncte n luna septembrie, pe fondul temerilor privind stocurile,
generate de produciile afectate n mai multe ri cultivatoare de gru.
Ulterior, indicele de pre a sczut lunar, n decembrie ajungnd la 249,9 de
puncte, nivel ce continu s fie ns peste media anului 2012, de 240,9
puncte. Cu toate acestea, preul mediu al cerealelor a fost anul trecut cu
2,4% sub media nregistrat n 2011.
Ieftinirea brusc a porumbului din ultima lun a anului, generat de
stocuri masive din Africa de Sud care au nceput s satisfac cererea de pe
piaa american, a fost principalul factor determinant al ieftinirii cerealelor.
n schimb, preul grului a sczut nesemnificativ, n condiiile unui volum
mic al tranzaciilor.

3. Factori ce influenteaza pretul


Pret (cotatie) al marfii, stabilit la bursa de marfuri. Nivelul pretului de
bursa este influentat, in afara de costurile de productie si de transport, de o
serie de alti factori cu caracter structural si conjunctural.
Principalii factori structurali sunt cei de ordin natural, precum si
volumul productiei de substituenti ai marfurilor de bursa. Acest din urma

Academia de Studii Economice, Grupa 941, Seria A, Anul III, REI

factor poate influenta nivelul pretului de bursa in mod constant, numai dupa
o mai lunga perioada de timp.
Factorii naturali pot influenta pretul de bursa atat la marfurile
sezoniere (cereale, bumbac etc.), cat si la celelalte (metale neferoase etc.),
iar in cel de al doilea, au influente de lunga durata (epuizarea zacamintelor,
descoperirea de noi zacaminte).
Factorii conjuncturali influenteaza asupra pretului de bursa pe termen
scurt. Inviorarea generala a conjuncturii duce la cresterea pretului de bursa,
datorita majorarii necesarului de produse comercializate la bursa.
Alti factori care influenteaza pretul de bursa sunt:
- costurile depozitarii, care au o deosebita importanta in cazul marfurilor de
sezon, pe masura ce termenul de vanzare se indeparteaza de termenul
recoltarii;
- factorul politic (spre exemplu tulburarile politice in tarile furnizoare sau
benefciare ale marfurilor comercializate la bursa);
- pe termen scurt anumite variatii ale pretului de bursa pot fi determinate si
de operatiunile speculative.
GRU. Cotatia medie anual a grului american rosu moale nr. 2, la
Bursa din Chicago, a fost, n anul 2012, de 276,56 dolari/ton, comparativ
cu 262,50 dolari/ton n 2011 (+5,35%). Mediile lunare ale cotaiilor
nregistrate n 2012 s-au situat ntre 231 - 241 dolari/ton n perioada
ianuarie - iunie, pentru ca n iulie - decembrie s evolueze ntre 300 - 325
dolari/ ton, nivelurile minim si maxim n cadrul anului fiind de 231,48
dolari/ton (n aprilie, nivel apropiat de cel din ianuarie) si, respectiv, 325,83
dolari/ton (n septembrie). n prima jumtate a anului 2012, cotaiile medii
la grul american rosu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, au fost cu aproape
17% mai mici comparativ cu semestrul I 2011, pe fondul unui trend n
general negativ, att ca medii lunare (mai atenuat n martie si mai ales n
iunie), ct si ca medii trimestriale. n a doua jumtate a anului, cotaiile
medii lunare au crescut comparativ cu 2011, ca si cele trimestriale, cele mai
mari majorri nregistrndu-se n trimestrul IV si n special n luna noiembrie
(+40,66% fa de noiembrie 2011). Pe parcursul anului, cotaiile au oscilat
ntre 231,5 - 241,0 dolari/ton n primul semestru (media semestrului I fiind
de peste 236 dolari/ton), pentru ca n semestrul II nivelul acestora s
5

Academia de Studii Economice, Grupa 941, Seria A, Anul III, REI

depseasc 300 dolari/ton, situndu-se timp de 5 luni ntre 316,5 - 325,8


dolari/ton (cu mult superior mediilor lunare din 2011 (cnd, cu exceptia
lunii februarie, acestea s-au situat cu, si cu mult sub, 300 dolari/ton). Ele
au atins nivelurile maxime din ultimii 3 ani, dar au rmas sub nivelurile
record din perioada decembrie 2007-martie 2008. Factorul principal care a
determinat aceast ascensiune a cotatiilor grului n a doua jumtate a
anului 2012 l-a constituit seceta, care a afectat majoritatea trilor
productoare de gru, anul 2012 fiind unul dintre cei mai secetosi dintre
ultimii ani, si care a afectat recoltele de pe ntinse suprafete cultivate cu
gru (prognozele indic o reducere de cel puin 6% a recoltei, n timp ce
pentru consum s-a estimat o scdere inferioar, de peste 3%, iar pentru
stocuri - de 8,6%).

PORUMB. Cotatia medie anual a porumbului american galben nr. 2,


la Bursa din Chicago, a fost, n 2012, de 272,08 dolari/ton, comparativ cu
267,43 dolari/ton n 2011 (+1,74%). Evolutia mediilor lunare n 2012
comparativ cu 2011 indic, de asemenea, un trend negativ n cursul primului
semestru, si n special n trimestrul al doilea, cu scderi de peste 16%, s un
trend pozitiv n semestrul II, mai pronuntat n trimestrul IV, cu cresteri de
18-19%. Ca nivel, cotaiile medii lunare si semestriale s-au mentinut sub
300 dolari/ton, cu exceptia lunii august, cnd s-a nregistrat cea mai mare
cotatie medie lunar din cursul anului analizat (316,34 dolari/ton), dar si a
lunii septembrie (300,54 dolari/ton). Mediile lunare cele mai mici s-au
nregistrat n lunile mai (236,61 dolari/ton) si iunie (237,47 dolari/ton).
Factorul principal care a influentat evolutia cotatiilor porumbului, n spet
majorarea din a doua parte a anului, l-a constituit seceta sever care s-a
abtut n vara anului 2012 asupra SUA, cel mai mare productor,
consumator si exportator de porumb din lume.