Sunteți pe pagina 1din 5

Capitolul IV – Măsuri pentru consolidarea poziţiei pe piaţă

CAPITOLUL IV

MĂSURI PENTRU CONSOLIDAREA POZIŢIEI PE PIAŢĂ

Pentru România, agricultura a reprezentat întotdeauna o ramură a


economiei naţionale, cu o pondere însemnată la producerea venitului naţional şi a
produsului intern brut.
Agricultura este o importantă sursă de materii prime pentru industria
prelucrătoare determinând gradul de dezvoltare al acesteia care este condiţionată de
volumul de materii prime din agricultură. Este de asemenea o importantă piaţă de
desfacere, pentru produsele industriale contribuind la dezvoltarea întregii industrii
naţionale.1
Se constată că începând cu 1990 a început un proces de degradare a
activităţii agricole,atât din punct de vedere al suprafeţei totale în exploatare, aflată în
proces de scădere, cât mai ales din punct de vedere al calităţii, cu reflectarea imediată
în producţiile obţinute, tot mai reduse şi departe de parametrii calitativi normali.
Aceste efecte sunt determinate de fărâmiţarea suprafeţelor agricole,
dispariţia posibilităţilor de utilizare a asolamentelor, reducerea până la desfiinţare a
AGROMEC – urilor, distrugerea bazei tehnico-materiale necesare mecanizării,
irigării şi chimizării agriculturii pe scară largă,concomitent cu practicarea unor preţuri
deosebit de ridiate la mijloacele de producţie agricolă, material semincer,
îngrăşăminte inaccesibile practic marii majorităţi a proprietarilor agricoli individuali.
În anul 2000, comparativ cu 1999, producţia vegetală la cereale boabe a
scăzut dramatic, la celelalte culturi vegetale nu s-a obţinut nici măcar nivelul
înregistrat în anul 1999.2
1
Marcela Stefan, Tribuna economică ,Nr. 15/2001, “Agricultura ramură prioritară”, pag.21
2
Angelache Constantin – “România 2001. După unsprezece ani de tranziţie”, Editura Economică,Bucureşti ,2001 pag
121

96
Capitolul IV – Măsuri pentru consolidarea poziţiei pe piaţă

Situaţia prezentată anterior, care reflectă situaţia agriculturii pe ansamblul


ţării ne ajută să putem înţelege mediul în care S.C. Comcereal S.A Vâlcea îşi
desfăşoară activitatea şi să observăm cun acest lucru deşi se reflectă asupra activităţii
firmei, societatea reuşeşte să obţină rezultate mulţumitoare printr.o politică eficientă
de achiziţionare, stocare şi comercializare a produselor.
Concurenţii S.C. Comcereal S.A. sunt : SEMROM S.A. , CEREALCOM
S.A. şi alte persoane fizice care desfăşoară aceeaşi activitate. S.C. Comcereal S.A. nu
deţine o poziţie de monopol situându-se pe locul II între firmele şi persoanele care
desfăşoară aceeaşi activitate.
Pentru a rezista concurenţei S.C. Comcereal S.A. trebuie să aibă o politică
de costuri bine elaborată, astfel încât să obţină maximum de venituri cu minimum de
cheltuieli. Aceasta se traduce prin: gestionarea cu mai multă eficienţă a politicii
cheltuielilor urmărind reducerea acestora prin eliminarea cheltuielilor inutile, o
politică de salarizare justă care să motiveze angajaţii fără a risipi fonduri ce pot fi
utilizate în alte scopuri, să acorde o atenţie deosebită gestionării stocului optând
pentru o politică de stocaj redusă, pentru creşterea desfacerii fie printr-o mai bună
politică de marketing(o mai bună promovare a prouselor), fie prin creşterea calităţii
produselor.
Diagnosticarea pieţei de desfacere reprezintă primul pas al unui diagnostic
eficace, deoarece ea este cea care decide în cea mai mare măsură comportamentele
firmei.
Este acea componentă a mediului ambiant extern unde are loc ,,
recunoaşterea,, activităţii firmei, prin vânzarea bunurilor economice produse. De
altfel, aşa cum se ştie foarte bine, raţiunea de a exista a unei firme este aceea de a
satisface o cerere, în funcţie de potenţialul de care dispune.
Prin piaţă ,în general, şi piaţă de desfacere, în particular, se înţelege acea
sferă economică, delimitată în spaţiu şi timp, în care producţia de bunuri economice

97
Capitolul IV – Măsuri pentru consolidarea poziţiei pe piaţă

apare ca ofertă, iar nevoile clienţilor apar ca cerere, între cele două stabilindu-se
anumite raporturi.3
Cererea de produse cerealiere este determinată de consumul uman,
necesităţile de furajare a animalelor şi alte cereri, respectiv cantităţile destinate
exportului, rezervă de stat, industrializare etc.
Principalii factori care determină oferta sunt consideraţi suprafeţele
cultivate şi randamentele la hectar. Dar, specific produselor cerealiere se poate spune
că oferta este legată de zona de producţie care condiţionează şi circuitul de
valorificare.4

Volumul desfacerii la produsul grâu în perioada 1997-2001


la S.C. Comcereal S.A.

De-a lungul întregii perioade analizate 1997-2001, desfacerea la


produsul grâu a avut o evoluţie oscilantă ,ca urmare a faptului că în anul 1997

3
Gheorghe Cârstea, Vasile Deac – “Analiză strategică a mediului concurenţial”, Editura Economică, Bucureşti, 2002,
pag 111
4
Tribuna Economica, Nr.3 / 1999, “Redresarea activitatii filierei cerealelor”, Marian Constantin, pag.20

98
Capitolul IV – Măsuri pentru consolidarea poziţiei pe piaţă

volumul desfacerilor a fost de 11.549 mil. lei datorită acordării de credite cu


dobândă redusă (subvenţionată) pentru achiziţonarea produsului grâu, în anul
următor volumul desfacerii scade datorită lipsei de disponibilităţi la
achiziţionarea produsului înregistrând 3.257 mil. lei.
Un volum de desfacere mai mare s-a înregistrat în anul 2000 datorită
valorificării produsului rămas pe stoc din anul precedent şi al celui achiziţionat
în anul curent.
Din ce în ce mai mult managementul firmelor conştientizează că
spiritul ,,economiei de piaţă ,, la nivel microeconomic nu mai înseamnă
prioritate absolută acordată vânzărilor, ci şi celorlalte pieţe de pe care se
asigură resursele necesare dezvoltării dintre care piaţa furnizorilor deţine un rol
hotărâtor.
Analiza strategică a pieţei furnizorilor este esenţială în eleborarea
unei strategii de dezvoltare.
Piaţa firmei S.C. Comcereal S.A. reprezintă spaţiul economico-
geografic din judeţul nostru în care oferta sa o reprezintă produsele cerealiere
(porumb şi grâu).
Datorită faptului că 56,96% din acţiuni sunt deţinute de firma
Boromir Ind.SRL, întreaga cantitate de grâu achiziţionată într-un ciclu agricol
(exemplu 2001, 3.300 tone grâu) a fost comercializată prin firma S.C. Boromir
Ind.SRL, firmă care este specializată în morărit şi panificaţie.
Strategia societăţii S.C. Comcereal S.A. de a achiziţiona cât mai mult
grâu raportată la nivelul judeţului Vâlcea este să stimuleze producătorii agricoli
(asociaţii, producătorii individuali, societăţi agricole) prin acordarea de
facilităţi şi anume livrarea de îngrăşăminte chimice, sămânţă de grâu, ierbicide
urmând ca acesti beneficiari ai acestor facilităţi la sfârşitul ciclului de producţie
să predea întreaga cantitate de grâu obţinută.

99
Capitolul IV – Măsuri pentru consolidarea poziţiei pe piaţă

Este de menţionat faptul că an de an suprafeţele însămânţate cu grâu


au scăzut şi de asemenea anii secetoşi au determinat ca producţia de grâu a
judeţului Vâlcea să fie într-o continuă scădere.
O dată cu intrarea produsului în unitate aceasta ia măsuri pentru
înbunătăţirea calităţii produsului prin condiţionare (eliminarea corpurilor
străine din produs) iar în cazul când umiditatea produsului este mare, peste
STAS (14%) se usucă produsul după care se depozitează în magazii speciale.
Activităţile incluse în funcţile tehnice şi economice ale
intermediarului se regăsesc atât în sfera de producţie, cât şi în circulaţia
produselor.
Activităţile de condiţionare din silozurile de cereale, transporturile
etc, trebuie totdeauna corelate cu cheltuielile care se fac conform unor grafice
de livrare. Trebuie ţinut seama că nu întotdeauna se pot asigura pentru fiecare
din circuitele filierei condiţii logistice optime de condiţionare, stocaj,
distribuţie etc.
Ignorarea acestor condiţii pot conduce la situaţii nerentabile în fluxul
de valorificare. La acestea se adaugă în mod obligatoriu funcţiile legate de
încheierea contractelor, negocierea preţurilor, finanţarea pierderilor etc.
Numai in acest fel în valorificarea cerealelor se pot cunoaşte limitele
favorabile ale segmentului de piaţă.

100

S-ar putea să vă placă și