Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evolutie A Cursului Valutar
Evolutie A Cursului Valutar
Didier Pierre, Monod, Moyens - Techniques de Paiement Internationeaux, Edition, ESKA, 1993, pag. 39
existenta unei rezerve valutare si de aur suficienta pentru a face fata unor eventuale
deficite ale balantei de plarti externe, pentru asigurarea unor garantii suplimentare in
relatiile de plati si de credit, cat si pentru a sustine cursul monedei nationale pe piata
valutara4.
Convertibilitatea reprezinta proprietatea unei monede de a putea fi preschimbata
contra monedelor straine n mod liber pe piata valutara. Se cunosc mai multe tipuri de
convertibilitate si anume:
- convertibilitatea deplina a unei monede reprezinta posibilitatea oricarei persoane
(rezident sau nerezident ) care detine o moneda nationala de a o preschimba, n mod
liber, n orice alta moneda, utilizand cursul valutar practicat pe piata respectiva, atat
pentru operatiunile curente, cat si pentru operatiunile de capital;
- convertibilitatea interna se refera la posibilitatea rezidentilor de a preschimba
moneda nationala contra valuta, iar convertibilitatea externa se refera la acordarea
acestui drept exclusiv nerezidentilor;
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi,
2001, pag. 27-29
4
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2002, pag. 38
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi,
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2002, pag. 38
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi,
2001, p. 27-29
8
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2002, pag. 37-41
Una dintre parti cumpara o anumita moneda de la cealalta parte, in schimbul unei alte
monede. Sumele corespunzatoare celor doua monede sunt determinate de cursul de schimb
valutar dintre cele doua monede.
Data la care cele doua monede sunt schimbate intre ele este cunoscuta sub numele de
data de reglementare sau data valutei (value date).
Piata valutara constituie o piata unica si este cea mai mare piata din lume. Conform
datelor Bancii Reglementatoare Internationale, care monitorizeaza activitatea pietei valutare,
peste 1.400 miliarde USD sunt tranzactionate in fiecare zi pe aceasta piata.
Pentru a pune aceasta cifra in perspexctiva ei reala trebuie mentionat ca valorile
comertului global total cu marfuri corporale insumeaza, in cursul unui an, cam acelasi volum
ca cel al tranzactiilor realizate pe pietele valutare in numai cateva zile. Rezulta deci ca piata
valutara este cu mult mai mare decat toate celelalte piete luate la un loc.
Pe piata valutara, tranzactiile pot fi executate in sume, la date si sub denumiri
variabile. Nu exista marimi sau termene de contract standardizate9.
Wiley John & sons, Introducere in studiul pietelor monetare si valutare, Editura economica, 2000, pag. 25-27
marfuri si servicii, brokerii sau intermediarii care sunt operatori-speculatori si statul, care
intervine pentru a sustine moneda nationala intre anumite limite rezonabile.
In cadrul bancilor comerciale exista banci dealer, care opereaza pe cont propriu si in
numele lor si al clientilor sai si banci broker, care sunt intermediari ce actioneaza in nume
propriu, insa numai in functie de dispozitiile primite de la clienti.
Un rol aparte il are banca centrala a statului, deoarece ea reglementeaza activitatea
valutara la nivel national.
In cadrul intermediarilor sau brokerilor se intalnesc si curtierii, care reprezinta o
categorie de intermediari aparte, deoarece ei centralizeaza ordinele de vanzare-cumparare de
valute si informeaza clientii cu diferitele aspecte ale pietei valutare.
O pozitie insemnata o au asa-zisii pozitionisti, care sunt preocupati, in general, de
efectul transferurilor bancare, precum si corespondentii bancari care urmaresc gradul de
expunere la risc al bancilor pe valute, in functie de sumele tranzactionate.
Principala activitate care se desfasoara pe piata valutara este vanzarea-cumpararea de
valute convertibile (in anexa 1 este redata lista valutelor cu acronimele care apar in lista
cursurilor pe pietele valutare).
Vanzarea de valuta reprezinta oferta pe care o pun pe piata firmele din operatiunile
comerciale (exportul de matrfuri), din operatiunile necomerciale (servicii din turism, din
asigurari, din transporturi etc.), precum si banca centrala (BNR), pentru mentinerea cursului
valutar in limitele normale.
Cumpararea de valuta reprezinta cererea si are la baza solicitarea firmelor pentru
plata unor importuri de produse si servicii, diversele cereri pentru interese speculative sau din
partea bancii centrale, pentru achitarea unor imprumuturi externe ori pentru imbunatatirea
rezervei valutare.
Piata valutara contribuie la accelerarea platilor internationale, la marirea ponderii
creditului extern in cadrul fluxurilor de capital, precum si la integrarea pietelor valutare
internationale in procesul de mondializare economica10.
1.5. De ce exista schimburile valutare?
Schimburile valutare exista ca rezultat al:
10
Comertului si investitiilor
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2002, pag. 39-41
Companiile care importa sau exporta marfuri cumpara aceste marfuri intr-o anumita
moneda si le vand intr-o alta moneda. Aceasta inseamna ca platesc intr-o moneda si incaseaza
intr-o moneda diferita. De aceea ele au nevoie sa converteasca in moneda in care platesc
marfurile respective o parte din banii pe care ii primesc. In mod similar, o companie care
cumpara un activ intr-o alta tara trebuie sa plateasca pentru acesta in moneda locala, asa incat
va trebui sa converteasca moneda sa nationala in moneda locala a respectivei tari.
Speculatiilor
Cursul de schimb valutar (FX) dintre doua monede variaza in functie de cererea si
oferta corespunzatoare pentru cele doua monede. Traderii pot obtine profituri prin cumpararea
unei monede la un anumit curs si vanzarea acesteia la un curs mai favorabil. Speculatia
constituie de departe cea mai mare parte a tranzactiilor de pe piata valutara.
Companiile care detin active, de exemplu fabrici, in alte tari sunt expuse riscului ca
valoarea acestor active, exprimata in moneda nationala, sa varieze datorita fluctuatiilor
inregistrate de cursul de schimb a doua monede semnificative. In timp ce activele straine pot
pastra aceeasi valoare in moneda straine, ele produc fie profit, fie pierdere in moneda interna a
companiei, in cazul in care cursul de schimb se modifica. Companiile pot elimina aceste
potentiale profituri sau pierderi prin hedging. Acesta implica executarea unei tranzactii
valutare ce va compensa cu exactitate profitul sau pierderea inregistrata pe seama activului
strain din cauza modificarilor cursului de schimb valutar.
1.6. Unde se localizeaza pietele de schimburi valutare?
Schimburile de valute sunt tranzactionate in intreaga lume, over-the-counter (OTC),
operand 24 de ore pe zi.
Anumite instrumente de schimb valutar, denumite produse derivate, sunt insa
tranzactionate la burse.
Londra este cel mai mare centru de tranzactii FX din lume, urmata de New York si,
respective, Singapore. Tranzactionarea tinde sa apara intr-un anumit centru, in cursul orelor
sale normale de functionare. Prin urmare, tranzactionarea incepe in Asia, apoi se muta la
Londra, la sfarsitul zilei de lucru asiatice si continua la New York, la sfarsitul zilei de lucru la
Londra.
2.
3.
4.
obiectivele de analiza.
1.
curs de schimb ancorat (pegged) de o valuta forte (in raport cu care este stabilita o
zona monetara) sau de un cos valutar (DST) in raport cu care moneda fluctueaza;
monetara din tara respectiva. Legat de cursul de schimb oficial se intalnesc si termenii de curs
de schimb nominal (prin care se specifica pretul unitatii monetare pentru principalele valute in
raport cu moneda nationala), curs oficial conventional (stabilit unilateral de guvernele tarilor
10
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara, banci si econometrie, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 110114
16
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1978, pag. 88-89
12
vederea readucerii cursului la nivelul anterior. Statul intervine indirect, folosind taxa
scontului. Astfel, daca intentioneaza sa majoreze oferta de valuta pentru a face presiuni asupra
cursului, statul creste taxa scontului, ceea ce determina cresterea nivelului general al
dobanzilor pe piata respectiva , atragand n felul acesta capitalul strain. Prin aceasta
interventie, este facilitata patrunderea valutei straine in tara . Acest proces se poate
aplica si invers. O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata, autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul n care aceasta este insuficienta sau
completand, n caz contrar, cererea de valuta. Interventia pe piata poate fi: discretionara,
atunci cnd statul are intentia sa intervina oricnd si la orice curs sau limitat la o anumit
perioada si la un anumit nivel al cursului.
Devalorizarea reprezinta micsorarea oficiala a valorii unei monede. Aceasta are
drept consecinta micsorarea puterii de cumparare a monedei si modificarea raportului de
preschimbare fata de alte monede.
Deprecierea valutara reprezinta fenomenul prin care o moneda, pe un interval dat, isi
diminueaza puterea de cumparare in raport cu alte monezi.
In relatiile de comert exterior, devalorizarea si deprecierea favorizeaza exportul si
actioneaza ca o frana la import.
Revalorizarea reprezinta majorarea oficiala, prin lege, a valorii unei monede si are
drept consecinta directa cresterea puterii de cumparare a monedei revalorizate si modificarea
raportului de preschimbare fata de alte valute. Ca si devalorizarea, revalorizarea este tot mai
rar utilizata.
Reprecierea valutara reprezinta fenomenul prin care o moneda , pe un interval de
timp dat, isi mareste puterea de cumparare.
In relatiile de comert exterior, atat revalorizarea ct si reprecierea actioneaza ca o
frana la export si incurajeaza impoturile.
2.3. Functiile cursului de schimb
Cursul de schimb al valutei isi exprima menirea prin urmatoarele functii17:
-
Daianu Daniel - Functionarea economiei si echilibrul extern, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1992,
pag.77
13
functia
de
mecanism
de
influenta
in
relatiile
economice
Pm * A
Pm * B
de o alta moneda;
-
unei monede (Pc1) care se raporteaza la puterea de cumparare a altei monede (Pc2).
Din acest raport rezulta numarul unitatilor monetare nationale (n Mn) pentru o unitate
monetara straina:
Cv =
x * Mn
Pc1
; Cv = y * Ms
Pc 2
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi,
2001, pag. 63-64
14
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi,
2001, pag. 68-70
15
se ajunge la relatii care permit stabilirea cursului de schimb in perioada imediat urmatoare
(t+1).
CS t 1 CS t *
I P (int ern)
I P (extern)
in legatura cu fluctuatia cursului si valorile anticipate, deseori rezultatele unor prognoze, informatii adevarate
sau false, temeri bazate pe experiente similare din trecut, este ilustrativ urmatorul caz: in timpul conflictului
armat dintre Anglia si Argentina privind insulele Falkland tranzactiile de lire sterline erau tensionate intrucat nu
se stia cum vor evolua lucrurile. In momentul in care in sala de arbitraj a unei banci din New York un oficial
(cheafdealer) a anuntat ca nava amiral britanica (nava carrier Hermes) a fost scufundata, s-a declansat o
vanzare intensa de lire si, corespunzator, o ieftinire (depreciere) rapida a acestei valute. Ulterior s-a constat ca
mesajul aparut pe ecrane se referea la pierderea liniei de cotatii Telerate (masaj redat concis prin carrier lost).
Era deci un mesaj interpretat gresit, ceea ce a avut ca urmare pierderi insemnate suferite de banca.
Sursa: Walmsley T. The foreign exchange and money markets guide , Editura Wiley Fin., 1995
21
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara, banci si econometrie, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 114126
17
precedente intrucat ele au fost realizate in tara care da tonul pe piata valutara internationala,
iar pe de alta parte, diferenta de fus orar face ca bancile din SUA sa functioneze suficient de
multe ore dupa ce bancile europene au inchis pentru a putea oferi informatii proaspete
privind mersul pietei.
- stirile comunicate de principalele agentii de presa privind evenimentele petrecute
peste noapte (mai precis anterioarele 14-15 ore care au trecut de la inchiderea activitatii
zilei precedente). Astfel de stiri, precum: calmitati naturale sau calamitati naturale,
compromiterea exporturilor unei tari, schimbari privind politica economica, guvernul,
majoritatea parlamentara intr-o directie care trezeste neincredere, cresterea preturilor la
produsele de baza sau a ratei dobanzii etc. privind tara K fac ca increderea in puterea de
cumparare a minedei K sa scada (uneori vertiginos) si ca urmare este oferita intens spre
vanzare, desi solicitarile scad, ceea ce o va face mai ieftina in raport cu alte valute (are loc o
depreciere vizibila a monedei tarii in care evenimente de genul celor enumerate au avut loc);
invers, daca in tara Z se anunta schimbari in bine (stabilitate sau expansiune pe plan
economic, recolte bune, rata scazuta a inflatiei, excedent al balantei comerciale etc.) ele au ca
urmare mentinerea pretului monedei Z sau chiar scumpirea unei astfel de monede in raport cu
alte valute (apreciere);
- rezultatele analizei si prognozei evolutiei cursului de schimb pentru valutele
importante asa cum rezulta din citirea diagramelor speciale (chart systems). Astfel de
analize sunt realizate de catre specialistii din domeniul cunoscut sub denumirea de analiza
tehnica (technical analysis). Evident, evolutia cursurilor de schimb la banca respectiva (la
care urmeaza a se stabili cursul initial) va fi, de asemenea, obiect de analiza si prognoza
pentru specialistii respectivi;
- pozitia bancii in postura careia ne situam, in sensul luarii in calcul a cursului la
inchidere in ziua precedenta, a rezervelor de valuta, a obligatiilor fata de clienti, intentiilor din
ziua respectiva.
Toate informatiile din sursele mentionate sunt comentate in cadrul echipei
(serviciului) care stabileste cursul la deschidere si se ajunge la o cotatie initiala a dolarului
SUA.
Pe baza cotatiilor stabilite similar privind fiecare valuta in raport cu dolarul SUA se
procedeaza la stabilirea cursurilor de schimb incrucisate. In tranzactii care presupun astfel de
incrucisari de cursuri se mai poate adauga cursului astfel stabilit o mica valoare
reprezentand plata efortului transferului.
18
Rezultatele privind cursurile la care s-a ajuns trebuie finalizate asa incat, la ora de
deschidere a activitatii bancii, acestea sa fie afisate. Din momentul deschiderii, cursul de
schimb va fi stabilit pe piata. De exemplu, primul apel telefonic este primit de la banca A din
Marea Britanie, care solicita acceptarea unui schimb valutar, dolari contra euro. Luand
cunostinta de cursul bancii franceze presupunem ca nu accepta tranzactia, ceea ce confirma
bancii franceze faptul ca a stabilit un curs corect (in limbajul dealerilor un astfel de curs este
etichetat prity sau au pair). Daca un alt apel telefonic, de aceasta data al bancii B din
Germania, accepta cursul bancii franceze, aceasta acceptare poate reprezenta un semnal ca
este cazul sa fie scumpit dolarul intrucat este posibil sa para si alte cereri masive de dolari.
Semnalul fiind receptat, se modifica cursul de schimb.
Retelele de comunicatii rapide (Reuters, Swift, Telerate etc.) preiau informatia, ca si
alte informatii de acest fel, si le comunica bancilor interesate. Apelurile telefonice se succed,
banca franceza poate deveni si ea interesata sa solicite altor banci diverse valute la schimb. Ca
urmare, cursurile de schimb se pot modifica frecvent si aceasta pana la ora de inchidere a
activitatii bancii, cand se trage linia si se stabileste profitul sau pierderea, precum si cursul
la inchidere.
3.2. Stabilirea nivelul cursului de schimb la termen (forward)
Schimburile pe plan extern permit plata sau incasarea fie imediat, la vedere sau cash,
fie la un termen viitor (mai tarziu de 48 de ore) stabilit prin contract. Motivul pentru care
plata/incasarea sumei, exprimata in valuta specificata in contract, are loc la un termen viitor
cansta fie in protejarea contra riscului de a pierde datorita modificarii, in timp, a cursului de
schimb, fie din ratiuni financiare.
Din punct de vedere teoretic, stabilirea cursului de schimb la termen se bazeaza pe
corespondenta dintre raportul ratelor dobanzii celor doua valute la care se refera cursul si
raportul dintre cursul la termen si cel la vedere.
CS termen
1 rata.dob.( R )
,
(K )
CS vedere
1 rata.dob.
unde R reprezinta moneda interna in care este evaluata unitatea de valuta K (1 K = n unitati
monetare R).
Din egalitatea de mai sus rezulta:
CS termen
1 rata.dob.( R )
CS vedere *
1 rata.dob.( K )
19
se considera ca in cazul in care rata dobanzii pentru valuta K este superioara ratei
dobanzii pentru moneda R se procedeaza la stabilirea unui curs la termen mai mic
decat cursul la vedere (discount pentru K, premium pentru R).
-
Cursul de schimb de echilibru reprezinta acel nivel pe o piata libera (pe care nu se
face simtita interventia guvernului) in conditii de stabilitate. Conditia de stabilitate presupune
atat oscilatii mici ale cursului in jurul unui anumit nivel, cat si o inflatie scazuta, de nivel
apropiat in tarile cu valute importante, precum si o balanta echilibrata de plati. Nivelul de
echilibru se poate modifica in raport cu oferta si cererea de moneda, iar acestea, la randul lor,
depind de modificari in ce priveste inflatia, rata dobanzii, nivelul rezervelor valutere, soldul
balantei comerciale, directia investitiilor etc.
Interventia bancii centrale pe piata valutara poate conduce la un curs de schimb
supraevaluat daca inflatia interna R este mai mare decat cea din tara a carei valuta o evaluam
K, respectiv cursul este subevaluat daca, dimpotriva, inflatia are o rata interna R mai mica in
conditiile in care cursul este mentinut la acelasi nivel in pofida evolutiei ratei inflatiei. Altfel
spus, desi puterea de cumparare a monedei se modifica, pretul ei exprimat intr-o alta valuta
ramane neschimbat. Evident, daca puterea de cumparare scade in tara R comparativ cu K, dar
cursul ramane nemodificat, moneda R este supraevaluata in raport cu moneda K.
Interventia guvernului si a bancii centrale poat6e fi dirijata in directia realizarii
echilibrului de curs de schimb prin introducerea taxei de egalizare a dobanzilor reale,
controlului salariilor, impozitelor pentru credite destinate investitiilor.
Intr-o abordare mai practica, se considera ca cursul de schimb de echilibru pe termen
scurt este acel curs care este dominant intr-un sistem fluctuant dee evolutie; pe termen lung
este considerat de echilibru acel curs pentru care s-a inregistrat un echilibru al balantei de
plati pe o perioada suficient de lunga. Ambele situatii exclud interventia bancii centrale pe
piata valutara.
In ceea ce priveste cursul de schimb efectiv sau mai bine zis indicele cursului
efectiv de schimb, acesta reprezinta un indicator de analiza. Prin obtinerea lui se urmareste
depasirea starii de raport bilateral intre doua valute si obtinerea unui indicator care sa
exprime evolutia raportului in care se afla o valuta in raport cu mai multe valute. Indicatorul
reprezinta o medie ponderata a cursurilor de mschimb pe care se inregistreaza moneda K in
raport cu alte valute intr-un moment t+i fata de un moment de referinta din trecut t. Ponderea
cu care intra in calcul fiecare curs de schimb este data de volumul comertului exterior sau alt
criteriu economic al tarilor ale caror valute intra in calcul. Astfe de calcule privinfd evolutia in
medie a evaluarii unei valute in raport cu celelalte valute importante sunt realizate de FMI,
Reuters, Deutsche Bundesbank si alte cateva institutii monetare internationale.
22
Cursul de schimb real sau cursul de schimb nominal (efectiv) real este de asemenea
calculat in scopuri legate de analiza competitivitatii economice, precum si in comparatii
internationale.
Modul de calcul al cursului real presupune inmultirea cursului de schimb bilateral
(cel care este comunicat in mod curent) cu raportul dintre preturile inregistrate in cele doua
tari.
In mod practic, intrucat exista atatea preturi cate produse sunt, chiar daca ne limitam
la cele care fac obiectul importului si exportului, ne vor interesa indicatorii sintetici ai
preturilor si anume: indicele general al preturilor din fiecare din cele doua tari.
CS real CS
I (PR )
I (PK )
presupunea ca fiecare tara isi definea unitatea monetara in termenii unei anumite cantitati de
aur. Rezultatul acestei situatii era ca aurul trebuia sa fie exportat si importat pe baze
nerestrictive, astfel incat guvernele sa poata schimba aur pe bancnote si invers.
Perioada anilor 1920 si 1930 s-a caracterizat atat printr-un haos monetar extins in
intreaga lume, cat si printr-o mare recesiune economica. In scopul evitarii oricarei repetari a
conditiilor economice din perioada antebelica, spre sfarsitul celui de Al Doilea Razboi
Mondial guvernele aliate s-au intalnit in cadrul Conferintei ONU pe probleme monetare si
financiare. Aceasta conferinta a avut loc la Bretton Woods, New Hempshire, SUA, in iulie
1944. In cadrul conferintei au fost infiintate doua organisme:
-
Mondiala.
Obiectivele F.M.I. erau acelea de a crea stabilitate monetara si de a indeparta
restrictiile din cadrul schimburilor, de natura de a afecta comertul international. Valoarea
fiecarei monede a fost exprimata in cantitati fixe de aur, dar convertibilitatea dolarului
American, fixate la 35$ pe uncia de aur, este aceea care a constituit substratul sistemului. De
fapt Acordul de la Bretton Woods a facut din dolarul SUA moneda-etalon la nivel
international, care, la randul sau, era convertibil sau rambursabil in aur.
Sistemul valutar de la Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a functionat pe baza
mecanismului cursurilor fixe. Cursurile de schimb ale monedelor tarilor membre ale FMI
oscilau in jurul paritatii in limita de 1% . Tarile membre FMI se angajau sa mentina cursurile
monedelor in limitele marjelor de fluctuatie prin interventii pe pietele valutare.
Mecanismul cursurilor de schimb fixe aplicat de tarile membre ale FMI in relatiile
economice internationale a fost justificat de urmatoarele argumente22:
-
22
Philippe dArvisent, Thiery Schowb Finances Internationale, Editura Hachette Superieure, Paris, 1995, pag.
24-25
24
banca centrala isi dirija rezervele valutare spre sustinerea cursului de schimb si
se diminua influenta lor in stabilirea echilibrului valutar;
Uneori, politicile economice ale tarilor erau orientate spre sustinerea cursului
de schimb si nu spre stimularea schimburilor economice internationale.
23
25
presupun imobilizarea unor sume pentru acoperirea pierderilor din producerea riscului
valutar;
SUA, Japonia, Germania, Franta si Regatul Unit s-au reunit la hotelul Plaza din New York.
Acordul de la Plaza a recomandat politica de interventie concertata a bancilor centrale pe
pietele de schimb.
Acordul de la Louvru din 21-22 februarie 1987 incheiat de tarile mai sus enumerate,
la care s-au adaugat Canada si Italia, a recomandat masuri pentru stabilizarea dolarului SUA
(fixarea unor zone mai largi de variatie, ajustarea cursurilor in cazul unor disparitati,
interventia concertata in cazul fluctuatiei cursului de schimb.
Reuniunea grupului celor 7 tari industriale de la Toronto din iunie 1988 a sustinut
intarirea cooperarii internationale prin interventia bancii centrale in limitarea variatiei cursului
de schimb.
La 1 ianuarie 1999, Uniunea Europeana a implementat Uniunea Monetara Europeana
(European Monetary Union EMU), care presupune ca ratele de schimb dintre monedele
europene sa fie fixate una fata de alta. Monedele europene au fost eliminate de la 1 ianuarie
2002 in favoarea noii monede unice, Euro, care a devenit moneda nationala pentru toate tarile
participante la EMU. Totusi euro floteaza in continuare liber fata de celelalte monede
neeuropene.
26
27
evolutiei, psihologia celor care vand sau cumpara valute, interpretarea unor indicatori-semnal.
Concluziile la care a ajuns R.N. Elliot, conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici, care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor,
pot fi rezumate asfel: fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile, relativ usor de recunoscut, si care pot fi aplicate de cunoscatorii
psihologiei participantilor de pe pietele devizelor si hartiilor de valoare in general. Ca urmare,
putem deosebi unele elemente comune, precum si o tipologie a oscilatiilor inscrise pe
diagrame, ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei. Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam:
a. acelasi set de circumstante face ca participantii sa actioneze aproximativ identic;
b. un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida, decat ca se va stinge;
c. tendinta evolutiva merita incredere;
d. scaderile de nivel sunt mereu corectate. Ca urmare, se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este, foarte probabil, urmata de o revenire;
e. speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde), ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara), dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil;
f. oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari si ele se caracterizeaza prin
armonicitate, sincronicitate, proportionalitate.
In ceea ce priveste tipologia modalitatilor de evolutie in timp este necesar sa
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
28
caderile (bottoms). Se poate trasa o linie care uneste caderile linie suport, si o linie care
uneste varfurile linie de rezistenta. Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive:
-
evolutie cu tendinta - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel;
evolutie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce in ce mai mici, ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei;
evolutie cap-umeri (head and shoulders), in care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant, urmat simetric de alte doua varfuri mici;
evolutie tip steaguri si fanioane (flags and flatters), in care tendinta descrie salturi
semnificative la anumite intervale, situandu-se pe alte paliere evolutive.
In literatura economica recenta apar cu o frecventa tot mai mare referiri la asa
24
Eugen Stefan Pecican - Piata valutara, banci si econometrie, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 198202, 215.
29
ANEXA 1
LISTA
valutelor cu acronimele care apar in
lista cursurilor pietelor valutare
TARA
AUSTRIA
AUSTRALIA
BELGIA
CANADA
ELVETIA
VALUTA
Siling austriac*
Dolar australian
Franc belgian*
Dolar canadian
Franc elvetian
30
ACRONIM
ATS
AUD
BEF
CAD
CHF
COD
040
036
056
124
756
GERMANIA
Marca germana*
DANEMARCA
Coroana daneza
EGIPT
Lira egipteana
SPANIA
Peseta spaniola*
FINLANDA
Marca finlandeza*
FRANTA
Franc francez*
MAREA BRITANIE
Lira sterlina*
GRECIA
Drahma greceasca*
IRLANDA
Lira irlandeza*
ITALIA
Lira italiana*
JAPONIA
Yen japonez
OLANDA
Gulden olandez*
NORVEGIA
Coroana norvegiana
PORTUGALA
Escudo portughez*
ROMANIA
Leul romanesc
SUEDIA
Coroana suedeza
RUSIA
Rubla
TURCIA
Lira turceasca
SUA
Dolar SUA
DST
XDR
EURO
EUR
* valutele au fost inlocuite cu euro.
DEM
DKK
EGP
ESP
FIM
FRF
GBP
GRD
IEP
ITL
JPY
NLG
NOK
PTE
RON
SEK
RUR
TRL
USD
XDR
EUR
276
208
818
724
246
250
826
300
372
380
392
528
578
620
642
752
743
792
840
752
954
ANEXA 2
31
ANEXA 3
Evolutia cursului de schimb leu-dolar american si leu-euro pe perioada 1985-2005
- ROL -
Anul
USD*
EUR**
1985
17,14
N.A.
1986
16,15
N.A.
1987
14,56
N.A.
1988
14,28
N.A.
1989
14,92
N.A.
1990
21,56
N.A.
1991
76,47
87,81
1992
307,95
400,00
1993
760,01
884,60
32
USD*
Anul
EUR**
1994
1 655,09
1 967,14
1995
2 033,28
2 629,51
1996
3 082,60
3 862,90
1997
7 167,94
8 090,92
1998
8 875,55
9 989,25
1999
15 332,93 16 295,57
2000
21 692,74 19 955,75
2001
29 060,86 26 026,89
2002
33 055,46 31 255,25
2003
33 200,07 37 555,87
2004
32 636,57 40 532,11
2005
29 136,55 36 234,38
- RON -
Anul
2005
USD*
EUR**
2,9137 3,6234
Sursa: www.bnr.ro
Bibliografie:
1. Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2002
2. Daianu Daniel - Functionarea economiei si echilibrul extern, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 1992
3. Constantin Floricel - Relatii si tehnici financiar-monetare internationale,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994
4. Didier Pierre, Monod, Moyens - Techniques de Paiement Internationeaux,
Edition, ESKA, 1993
5. Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978
33
34