Sunteți pe pagina 1din 11

PIEE FINANCIARE

INTERNAIONALE

Contractele forward

Irimia Irina
Tache Floriana
Tatu Iuliana
EIAE, gr. 960, anul I

CUPRINS
Capitolul 1. Piee financiare internaionale.................................................................................3
1.1 Introducere........................................................................................................................3
1.2 Instrumentele pieei de capital..........................................................................................4
Capitolul 2. Contractele forward.................................................................................................6
2.1 Tipuri de contracte la termen............................................................................................8
Bibliografie...............................................................................................................................11

Capitolul 1. Piee financiare internaionale


1.1 Introducere
Piaa de capital reprezint mulimea de relaii i mecanisme prin care se atrag i se
plaseaz fondurile disponibile din economie ctre agenii economici sau entit i publice i
private (solicitoare de fonduri), pe termen mediu i lung. Aceste plasamente sunt posibile
prin intermediul brokerilor, dealerilor i al societilor de intermediere i cu ajutorul emisiunii
i tranzacionrii valorii mobiliare. Existena acestei piee este strns legat de necesit ile
curente de trezorerie i investiii.1
Cu alte cuvinte, "piaa de capital" este termenul general folosit pentru a desemna pia a
n cadrul creia sunt vndute i cumprate instrumente financiare. Aceast pia include toate
entitile i operaiunile care susin aceste procese. Investitor poate deveni orice persoana
care deine fonduri bneti pe care intenioneaz s le utilizeze n tranzacii cu instrumente
financiare.
Piata de capital are doua mari componente: Piata primara si piata secundara.
Piata primara este acea parte a pietei de capital la nivelul careia are loc mobilizarea
fondurilor, emisiunea, vanzarea sau distribuirea titlurilor financiare. Piata secundara este acea
piata pe care, dupa emiterea valorilor mobiliare, acestea sunt tranzactionate si plasate pe toata
durata vietii lor; piata secundara se manifesta atat ca o piata bursiera, cat si ca o piata
extrabursiera; titlurile care nu indeplinesc criteriile cerute pentru cotarea lor la bursa sunt
tranzactionate pe piata extrabursiera; pentru o buna functionalitate a pietei secundare trebuie
sa

respecte

anumite

cerinte:

lichiditatea,

eficienta,

transparenta,

corectitudinea.

1http://www.tradeville.eu/educatie/piata-de-capital , accesat pe 28.12.2014


3

adaptabilitatea,

1.2 Instrumentele pieei de capital


Principalele tipuri de instrumente de pe o piata de capital in care se pot face investitii sunt
urmatoarele:
a) actiunile: titluri de valoare emise de societatile comerciale; o actiune este o hrtie de
valoare care reprezint o parte anumit, fix i dinainte stabilit, a capitalului unei
societi i care d deintorului dreptul s primeasc dividende; Veniturile obinute
din aciuni poart denumire ade dividende (i reprezint cota parte din profiturile care
nu sunt reinvestite, la care deintorul de aciuni este ndreptit), iar persoanele care
dein aciuni sunt numii acionari. n cazul n care deii aciuni ntr-o societate, eti
ndreptit i la o cot parte din valoarea societii respective, n situaia n care aceasta
face obiectul procedurii de lichidare. Aciunile pot conferi sau nu drept de vot, ceea ce
nseamn c acionarul poate s nu dein dreptul de a vota n cadrul AGA sau cu
privire la administrarea societii. Sunt valori mobiliare cu venit variabil.
b) drepturile aferente detinerilor de actiuni: pot fi de doua feluri: drepturi de preferin i
drepturi de alocare. Drepturile de preferin sunt instrumente financiare care confer
acionarilor dreptul de a subscrie aciuni nou emise nainte ca respectivele aciuni s
fie oferite spre subscriere altor acionari sau unor pri tere. Drepturile de preferin
sunt tranzacionate separat de aciunile pe care acionarii au dreptul s le subscrie.
Drepturile de alocare sunt valori mobiliare negociabile emise pe termen scurt i care
atest dreptul deintorului de a primi aciuni n momentul n care aciunile societii
sunt admise la tranzacionare pe piaa de capital.
c) obligatiunile: sunt titluri de crean prin care emitentul se mprumut de la de intorii
de obligaiuni i care este obligat s ramburseze valoarea obligaiunii i dobnda
aferent (numit cupon) la o dat scaden. Obligaiunea reprezint un mprumut sub
form de titlu de valoare, dar sub o alt denumire: emitentul de obligaiuni este
echivalentul debitorului, deintorul de obligatiuni este echivalentul creditorului, iar
cuponul reprezinta dobanda.
Att obligaiunile, ct i aciunile sunt titluri transferabile, diferena diferena dintre cele
dou fiind aceea c acionarii sunt deintorii ai unei cote parte din societatea respectiv, iar
deintorii de obligaiuni sunt creditori ai societii. Tipurile de obligaiuni pentru care poi
opta pe piaa de capital din Romnia sunt: obligaiunile corporative, municipale i
internaionale. Obligaiunile coporative sunt obligaiuni emise de societile comerciale.

Obligaiunile municipale sunt titluri de crean emise de autoritile locale, regionale i de alte
organisme guvernamentale n scopul atragerii de fonduri cu utilitate public.
d) titlurile de stat: sunt instrumente financiare care atest datoria public, constituind
mprumuturile statului pe diferite termene (scurt, mediu sau lung), n moned
naional sau n valut, fiind purttoare sau nu de dobnd. Prin intermediul acestor
instrumente financiare, statul contracareaz un mprumut pentru finanarea diferitelor
proiecte proprii, a deficitului bugetului de stat, a datoriei publice, pentru sus inerea
balanei de pli sau pentru consolidarea rezervei valutare.
e) unitatile de fond: sunt instrumente financiare emise de organisme de plasament
colectiv (OPC), la un pre stabilit n funcie de valoarea activului net al organismului
respectiv.
f) instrumentele financiare derivate: sunt contracte financiare a cror valoare este
determinat de fluctuaiile activului suport care poate fi o aciune, un indice bursier,
rata dobnzii, rata de schimb etc. Aceste instrumente pot fi utilizate pentru a
administra riscurile, pentru a reduce costurile sau pentru a maximiza profitul.
Instrumenetele financiare derivate utilizate cel mai frecvent sunt contractele futures i
opiunile. Constractele futures i opiunile sunt contracte standartizate care se refer la
cumprarea sau vnzarea unui anumit activ suport la o dat viitoare stabilit i la un
pre prestabilit. Data viitoare este denumit data livrrii sau data decontrii finale.
Preul prestabilit se numete preul futures. Preul activului suport la data livrrii se
numete pre de decontare. Un contract futures confer detinatorului obligatia de a
cumpra sau vinde, n timp ce, n cazul opiunii, deintorul, deintorul are dreptul, dar
nu i obligaia de a cumpra sau vinde. Astfel spus, deintorul unei opiuni poate
exercita contractul, n timp ce prile implicate ntr-un contract futures sunt obligate
s exercite contractual la data decontarii.
Mai departe ne vom concentra pe contractele forward, care fac parte din categoria valorilor
mobiliare derivate.

Capitolul 2. Contractele forward


Acord intre doua parti prin care acestea accepta sa cumpere si sa vanda o anumita
cantitate din activul de baza (poate fi o marfa, un instrument financiar guvernamental, o
valuta sau orice alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare
specificata si in conditii stabilite prin contract la data prezenta. Una din partile semnatare a
contractului la termen isi asuma o pozitie lunga si este de acord sa cumpere bunul care face
obiectul contractului la o data viitoare specificata si pentru un anumit pret specificat. Cealalta
parte isi asuma o pozitie scurta si este de acord sa vanda bunul respectiv la aceeasi data si
pentru acelasi pret. Pretul specificat intr-un contract la termen va fi referit ca pretul de livrare.
Un contract la termen este decontat la scadenta. Posesorul pozitiei scurte livreaza bunul
posesorului pozitiei lungi in schimbul unei sume in numerar egala cu pretul de livrare. Pretul
la care se face tranzactia poate fi stabilit in avans sau la data livrarii.
Pretul forward (la termen) este in principiu stabilit prin preluarea pretului curent din
momentul initierii tranzactiei si adaugarii la acesta a unui "cost de derulare" (cost of carry). In
functie de activul suport costul de derulare ia in consideratie plati si incasari pentru elemente
cum sunt depozitarea, costurile de transport, asigurari, dividende, dobanzi etc.
Contractele la termen pot fi de dou tipuri:
contracte forward (contracte anticipate);
contracte futures (contracte viitoare).
Principalul avantaj al contractelor forward este acela ca fixeaza conditiile pentru o data
in viitor. Totusi daca preturile pietei evolueaza intr-un sens sau altul la data scadentei, atunci
pentru partile impicate nu exista nici o cale de a iesi din contract ambele fiind supuse
potentialelor pierderi sau castiguri.
Se deosebesc de contractele futures prin aceea ca aceste contracte nu sunt
standardizate; ele sunt contracte personalizate incheiate intre doua parti. Astfel, termenii
pentru contractele forward sunt stabiliti de comun acord intre cumparator si vanzator. O alta
deosebire este ca aceste contracte nu se tranzactioneaza pe o piata organizata si nu exista o
casa de compensatie care sa preia riscul de neindeplinire a obligatiilor contractuale de catre
una din parti. De asemenea, contractele forward nu sunt lichide. Ele sunt transferate foarte
greu si, de obicei, nu pot fi anulate decat cu acordul celeilalte parti care, de multe ori, se
obtine prin plata unor penalitati. Calcularea ratei forward (sau la termen) se bazeaza pe
6

diferenta dintre ratele dobanzii din tara comerciantilor si rata dobanzii din tara straina
(diferential de dobanda). De obicei aceste rate forward sunt cotate la un numar fix de luni,
precum 1, 2, 3, 6, 12. De asemenea pot exista si contracte pe perioade mai scurte, O/N, T/N,
S/N, S/W, S/F.
Schimbarea cotatiilor se datoreaza diferentialului de dobanda ce se ia in considerare pentru
calculul cursului forward.
Curs forward = curs spot +/- prima/discount
Prima/discount = [curs spot x diferentialul de dobanda x zile ramase pana la maturitate] /
[360 x 100 + rata de dobanda in tara straina x zile ramase pana la maturitate] .
Avand in vedere oscilatia dobanzilor pentru toate scadentele, diferentialul de dobanda va varia
de asemenea. Acest lucru influenteaza cotatiile forward pe fiecare scadenta. Deoarece acestea
sunt contracte nestandardizate si nu sunt tranzactionate intr-o piata reglementata, nu implica
realizarea unor tranzactii directe in piata decat la scadenta.In concluzie, variatia cotatiilor
forward este determinata de variatia dobanzilor, deci de toate tranzactiile ce au ca si
componenta rata dobanzii.
Exemplu de contract valutar la termen:
O unitate devine parte la un contract la termen pentru a achizitiona yeni pe care ii va
schimbacontra dolari americani la pretul la vedere (spot) de 95 de centi pentru 100 de yeni.
Suma careurmeaza a fi achizitionata si data livrarii sunt negociate.La data decontarii, livrarea
va avea loc la pretul la termen (forward) sau pretul expirat, de 95de centi pentru 100 de yeni.
Daca pretul la vedere al yenilor a crescut la data decontarii la 110centi pentru 100 de yeni,
cumparatorul va achizitiona yeni la 15 centi sub pretului pietei.Daca, pe de alta parte, pretul la
vedere a scazut la 90 de centi US pentru 100 yeni,cumparatorul ramane sa plateasca pretul
stabilit in contract, de 95 de centi, cu 5 centideasupra pretului pietei.Calcularea ratelor la
termen se bazeaza pe diferenta dintre ratele dobanzii din tara comerciantilor si rata dobanzii
din tara straina. In mod normal, ratele sunt cotate pentru unnumar fix de luni, cum ar fi: 1, 2,
3, 6 si 12 luni. Contractele de pana la o luna sunt cunoscute ca fiind contracte scurte, de
exemplu:
7

a)
b)
c)
d)
e)

peste noapte (overnight - O/N); 2


maine/ziua urmatoare (Tomorrow/next day - T/N);
la vedere/ziua urmatoare (Spot/next day - S/N);
la vedere/saptamana (Spot/week - S/W);
la vedere/doua saptamani (Spot/fortnight - S/F).

Presupunand ca astazi este 1 februarie 2015, overnight ar insemna 2 februarie 2015, la


vedere/ziua urmatoare (Spot/next day) ar fi 4, 5 februarie 2015, adica 2 zile lucratoare plus o
zi, la vedere/doua saptamani ar fi 17 februarie 2015.Ratele la termen sunt emise cu prima (at
premium) sau reducere (discount).
Cand o moneda este cotata cu o prima, se considera ca achizitionarea ei in viitor devine
mai costisitoare decat la vedere, date fiind diferentele existente intre ratele dobanzii din
fiecare tara. In acest caz, se poate spune ca aven o valuta puternica. O valuta cotata cu
discount se estimeaza a fi mai ieftina de cumparat in viitor, spre deosebire de rata la vedere si
este cunoscuta ca fiind o valuta slaba.
Pentru a calcula rata care se aplica unei tranzactii, banca opereaza in felul urmator:
a) Prima: este dedusa din rata la vedere pentru calcularea ratei aplicabile.
b) Discount-ul: este adaugat la rata la vedere pentru calcularea ratei aplicabile.
Presa financiara citeaza zilnic o marja a dolarului american la (pretul de cumparare
vanzare).

2.1 Tipuri de contracte la termen


a)
b)
c)
d)
e)
f)

fixe;
cu optiuni;
inchise;
extinse;
lichidate;
cu acoperire.

(a) Fixe. Acestea reprezinta contracte care se vor realiza la o data specificata.
(b) Optionale. Inseamna incheierea contractului intre doua date specificate si, in mod certcatre
data de inchidere. Cursul la termen ales este cel mai avantajos pentru banca.Cursul cotat de
catre dealer-ul unui astfel de contract va fi determinat de posibilitatea ca vanzarea contractului
de catre client sa fie realizata la data cea mai putin favorabila dinpunctul de vedere al bancii. 3

(c) Inchiderea. Cand termenul de livrare a ajuns la scadenta, dar clientii nu-si pot
indeplinipartea contractului la termen (daca, de exemplu, bunurile sau plata nu au fost
primite)contractul trebuie inchis pentru a se evita neindeplinirea conditiilor specificate in
acest contract.
Daca, de exemplu, un exportator, Happy Boots Ltd., s-a angajat sa vanda 5000 dolari SUA
latermen de o luna sperand ca va primi plata de la importatorul din Statele Unite ale
Americiipana atunci, dar importatorul esueaza in transferarea fondurilor, exportatorul va fi
fortat sacumpere 5000 dolari americani la vedere pentru a indeplini termenii contractului
incheiat cubanca.
(d) Extensia. Din exemplul precedent, presupunand ca fondurile din partea importatorului
dinStatele Unite ale Americii sunt doar intarziate si sunt asteptate in cursul unei
perioadespecificate, exporatorul poate decide sa extinda sau sa imparta contractul, in loc sa-l
inchida;noul contract valutar la termen rezultat poate fi stabilit de catre banca la un curs putin
mai bundecat cel la vedere.
(e) Lichidarea. Se poate intampla ca un contract la termen sa poata fi lichidat inainte de
scadenta. Aceasta serealizeaza printr-un swap.
(f) Acoperirea (Hedging)
Ca si participantii de la Bursa de Valori, un investitor poate stabili un contract valutar
latermen prin care sa vanda in speranta ca moneda se va deprecia intre timp. In acest
caz,moneda va fi cumparata la vedere pentru livrarea prevazuta in contractul la termen.
Conform statisticilor Fondului Monetar International cel mai des utilizate instrumente la
termen sunt:

Tranzactii/Acorduri pe rate de dobanda la termen (Forward rateagreements - FRAs)


reprezinta instrumente la termen care sunt utilizate, inspecial, pe pietele interbancare
pentru stabilirea unei rate a dobanzii (deregula, Rata Interbancara Oferita pe pita
Londrei LIBOR) la o data viitoare.La momentul decontarii, o plata se efectueaza
intre partile contractante si esteegala cu diferenta dintre rata actuala a dobanzii si rata
specificata in FRAinmultita cu un capital notional (acesta reprezinta o valoare
utilizata pentrucalcul si care nu este schimbata in realitate intre cele doua parti).

Swap-urile pe rata dobanzii (interest rate swaps) reprezinta instrumentefinanciare in


cadrul carora partile schimba cursul platii dobanzii, de regula pebaza unei plati nete.
Rata fluctuanta a dobanzii proprii unui swap al ratelor dedobanda reprezinta un
contract singular, intemeiat pe baza unor serii de FRAuri.De regula, platile in cadrul
unui swap sunt calculate pe baza capitalului(notional) specificat in contract si care in

realitate nu se schimba intre partilecontractante.


Swap-urile valutare reprezinta contracte pentru schimbarea valutelor la uncurs de
schimb specificat si apoi re-swap-area valutelor la o data ulterioara (deregula, la cursul
de schimb originar). Acestea implica schimbarea platilor decapital si de dobanda intr-o

anumita valuta pentru capital si intr-o alta valutapentru plata dobanzii.


Swap-urile valutare pe rata dobanzii sau swap-urile valutare incrucisatepe rata
dobanzii reprezinta contracte pentru schimbarea ratelor dobanzii denominate in

diferite valute.
Swap-urile de bunuri/marfuri reprezinta contracte prin care se plateste diferenta dintre
pretul de referinta fix al unui bun/marfa si indexul pretului de piata caracteristic pentru

acel bun.
Alte swap-uri includ orice alte contracte de swap care nu se bazeaza pe rate de
dobanda sau pe valute.

Ctigul sau pierderea operatorilor vor fi determinate la scaden, fiind reprezentate de


diferena dintre preul contractat i preul curent de piaa al respectivului activ suport.
Contractul forward este finalizat ntotdeauna prin livrarea efectiv a activului suport i
achitarea contravalorii acestuia la scaden.

Bibliografie
http://www.asfromania.ro/consumatori/intrebari-frecvente/piata-de-capital
http://contabilul.manager.ro/a/138/contract-forward.html

10

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/821/Contract_forward
http://legestart.ro/tratamentul-contabil-aplicabil-contractelor-forward-la-termen-pe-cursul-deschimb/
http://ro.scribd.com/doc/25524293/Curs-10-Forward-Futures-piete-de-capital#scribd
http://www.tradeville.eu/educatie/piata-de-capital

11

S-ar putea să vă placă și