Aptitudinile psihomotrice conditionale

Ce sunt aptitudinile psihomotrice?

Dicionarul terminologic al educaiei fizice i sportului calitatile motrice sunt prezentate
ca fiind: aptitudinea individului de a executa miscari exprimate in indici de viteza,
rezistenta, forta, indemanare, mobilitate. Ardelean, T. le defineste ca fiind insusiri
esentiale ale activitatii musculare exprimate prin intermediul actelor motrice,
conditionate de structura si capacitatile functionale ale diferitelor aparate si sisteme ale
organismului uman, dar si mediate de procesele si capacitatile psihice.
n anul 1981, A.Demeter afirma despre calitile motrice c sunt ,,acele laturi ale
motricitii omului care se manifest n parametrii identici ai micrii, cu acelai etalon
de msur i se bazeaz pe mecanisme fiziologice i biochimice asemntoare. E.
Avramoff spunea c ,,la baza perfecionrii acestor caliti se afl restructurri
fiziologice, biochimice i chiar histologice ale diferitelor organe, aparate i sisteme.

Clasificare
Crstea Gheorghe, n Teoria i metodica educaiei fizice isportului, mparte calitile
motrice n dou categorii: de baza (forta,rezistenta,indemanarea,viteza) si specifice(cele
implicate in practicarea unor ramuri sportive sau in exercitarea unor meserii,profesii)
Ardelean T. clasifica calitatile motrice in: calitati motrice de baza(viteza,rezistenta,forta)
si calitati motrice combinate(detenta,supletea,indemanarea).
O clasificare acceptata de specialistii din Europa si implicit a celor din Romania este cea
propusa de Gundlach,care propune clasificarea dupa care va voi prezenta si aptitudinile
psihomotrice conditionale, aptitudini psihomotrice conditionale(care se bazeaza pe
eficacitatea metabolica a muschiului) si aptitudini psihomotrice
coordinative(determinate de capacitatea de a organiza si regal miscarea).
Forta
Definiie: capacitatea organismului de a realiza eforturi de nvingere,
meninere, cedare, n raport cu o rezisten extern sau intern, prin contracia
uneia sau a mai multor grupe musculare.
A. Dragnea afirma ca: fora organismului uman (i nu cea care constituie ocaracteristic
de ordin mecanic a micrii oricrui corp)const n capacitatea de a realiza eforturi de
nvingere,meninere sau cedare n raport cu rezistena externsau intern, prin contracia
uneia sau a mai multor grupe musculare.
A. Demeter defineste forta ca fiind: capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge o
rezistenta prin contractie musculara.
Forta este influentata de o serie de factori,dintre care amintim: sectiunea transversala a
muschiului, tipologia fibrei musculare, cantitatea de substante energetice de care dispun
fibrele musculare, inervatia musculara, viteza de contractie a fibrei musculare, unghiul de
actiune al parghiei osoase, factori psihici(intensitatea si coordonarea proceselor nervoase,
vointa, motivatia, concentrarea atentiei, starile emotionale), reglarea functiilor vegetative

de catre S.N.C. mai ales in eforturile mari, maxime si supraomenesti,, varsta si genul
executantilor si nivelul lor de pregatire.
Forta prezinta mai multe forme de manifestare, care se pot grupa in functie de:
Participarea grupelor musculare: forta generala si forta specifica
Caracterul contractiei musculare: forta statica(izometrica), forta dianamica
(izotonica) si forta mixta
Capacitatea de efort: forta absoluta, forta limitata, forta relative
Modul in care se combina cu celelalte calitati motrice: forta in regim de viteza, forta
in regim de indemanare, forta in regim de rezistenta.
Exista multe metode de dezvoltare a fortei insa toate au la baza exercitii libere, exercitii
in conditii dificile si exercitii cu ingreuieri.
Exemple de metode de dezvoltare a fortei: metoda halterofilului, metoda ciruitului,
metoda izometrica, metoda pliometrica, metoda power-training, metoda eforturilor pana
la refuz.
Viteza
Definitie
In literature de specialitate viteza este definita ca fiind: capacitatea organismului uman
de a executa acte si actiuni motrice cu intreg corpul sau numai cu anumite sectiuni ale
acestuia, intr-un timp cat mai scurt, deci cu iuteala, cu repeziciune, in functie de
conditiile existente.
A.Dragnea considera viteza ca fiind: iuteala sau rapiditatea efectuarii actului motric in
unitatea de timp.
La fel ca si in cazul fortei viteza este influentata de o multitudine de factori, multi dintre
ei reprezentand aspecte ale psihicului uman, dintre ei amintim: starea de functionalitate a
anizatorilor, in sensul acuitatii, finetii si preciziei acestora, mobilitatea desfasurarii
proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de inhibitie si excitatie, dar si intesitatea
manifestarii acestora, capacitatea de analiza si sinteza la nivelul scoartei cerebrale, timpul
de reactie si de lantenta, viteza de conducere a influxlui nervos pe cale eferenta si
aferenta de-a lungul retelei nervoase, viteza de contractie a muschiului determinate de
aparitia excitatiei nervoase, timpul inervatiei de la nivelul placii motorii, capacitatea de
atentie si de concentrare a vointei, calitatea fibrei musculare si a proceselor energetice
care sustin efortul, nivelul de dezvoltare a fortei musculare dinamice, inaltimea(in special
lungimea segmentelor care participa la activitate), mobilitatea articulara si esticitatea
musculara, varsta, genul si nivelul de pregatire al executantului.
Forme de manifestare a vitezei: viteza de reactie, viteza de executie, viteza de
accelerare, viteza de deplasare, viteza de repetitie, viteza in regimul altor calitati
motrice (viteza in regim de forta, in regim de rezistenta, in regim de indemanare)
Metodele de dezvoltare a vitezei depind in mare masura de relatia dintre dezvoltarea
fortei si perfectionarea tehnicii de executie a miscarilor.
Exemple: metoda repetarilor, metoda handicapului, metoda intrecerilor sau a
competitionala.

Rezistenta
Definitie
Este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durat relativ lung i o
intensitate relativ mare,meninnd indici constani de eficacitate optim. Deci,
este capacitatea psiho-fizic de a depune eforturi frapariia strii de oboseal
(senzorial, emoional, fizic)sau prin nvingerea acestui fenomen de oboseal. Cadrul
de dezvoltare a rezistenei se reflect n capacitateafuncional ridicat a sistemelor
cardio-vascular i respirator, a metabolismului, sistemului nervos, precum i capacitatea
de coordonare a celorlalte aparate i sisteme ale organismului. (A. Dragnea,
Antrenamentul sportiv)
F. S. Farfel : capacitatea omului de a lupta si de a invinge oboseala.
Factorii care influenteaza rezistenta: consumul maxim de oxigen sau volumul maxim
de oxigen, tipologia fibrelor musculare, cantitatea si calitatea resurselor energetice,
activitatea enzimatica si mecanismele hormonale de reglare, posibilitatile sistemului
cardiovascular, respirator, muscular si ale celorlalte functii ale organismului care sustin
efortul, nivelul de dezvoltare al unor calitati de vointa, nivelul la care S.N.C. realizeaza
coordonarea activitatii aparatului locomotor si al functiilor vegetative, relatia dintre efort
si pauza.
Clasificare
In functie de ponderea participarii grupelor musculare: rezistenta generala, rezistenta
specifica (speciala)
In functie de sursele energetice si de durata efortului: rezistenta anaeroba, rezistenta
aeroba, rezistenta mixta.
In functie de modul in care se combina cu alte calitati motrice: rezistenta in regim de
forta, rezistenta in regim de viteza, rezistenta in regim de indemanare.
In functie de natura efortului: rezistenta in efort constant, rezistenta in efort variabil.
Nicu Alexe gaseste urmatoarele forme de manifestare ale rezistentei: rezistenta de lunga
durata, rezistenta de durata medie, rezistenta de scurta durata, rezistenta in regim
de viteza, rezistenta in regim de forta.
Metode de dezvoltare a rezistentei: Metoda maraton, metoda fartlek, metoda
intervalelor, metoda competitionala.