trJ.

Ar,

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD

rr. PR OCEDIJRA DIVORTULUI

{art. 9L4,-934 din ryoul $qO de.prg-ceduri civiliJ

'El-+.g,-\ i Li:,''.:

1..

Aspecte introductive

'"

Procedura divor'fului in troul Cod de proceduri civili, degi pistreazi

o serie de reguli procedurale din vechea reglenrentare, vine gi cu solulii
legislative noi, impuse, pe de o parte cle nrodiftcirile legislative din planul
clreptului substanfial favenr in vedere noul Cod civil r, respectiv
art. 373-,104), rle inrportanfa socialS a instituliei chs5toriei?, iar pe de alti
parle de solufiile oferite, de-a lungul tinrpului, de jurispruclengi qi de
cloctrina in materie.
Divorful, clin prisnra dreptului nraterial, a fosb definit3 ca acea ,,fannd
rle disolulie a cdsdtoriei care constd in des'facerea ei, cu efecte penfi'u viitor,
prirt trcordul pdrfilor seu pe cale judecdtoreuscd". Definifia este corectS, cu
rnen[iunear ci gi clivorpul pe cale judecitoreasci implici doui conlponente: divorFul prin acord pi divor'ful bazat pe culpa sofilor. Pe de alti
par'[e, in doctrinS't se face distincfia intre incetarea cdsitoriei vizuri ca o
,,indicare a cqzurilor naturale Si obiective prin core eceasta ia sfittsit" gi
desfacerea cisitoriei care ar setnnifica ,,disolulsilitaten cdsdtoriei prin
divorl".
in docrrina veche5 necesitatea desfucerii cisitoriei a fost explicati in
nrod sintetic Ai plastic: ,,intrucdt credinla ce Si-o datorau sofii tru tnai
e.trstd, ci a devenit o situalie necirtstitd, ht dosul cdreia se ascuttd relof.iile
ilicite sau cd legdnra sufleteascd dinh'e so.h rrrr mai poate existo, ci a fost
irtlocttitd ltrin dispre!- llversiurte Si relafii ostile, nu e in interesul nici al
' Publicar irr NL Of, nr'. 5 i 1 din 24 iulie 2009.

:A

veclca fvl. ;\nr:el, [.e divorce o l'etronger. La documetttutionu fruncuiasci Paris

196,!; J. Commaile, Le divorce en Frortce. La doatmentation ftoncni.se, Paris 1978, cirate;
i in V.M. Ciobanu, G. Boroi, 'f.C. Briciu, Drept procaunl civil. Curs selectiv. Teste grild,
e d. a V-a, Ed. C.H. Becl<, IJucur-egti, 2011, p. 413.
:f F.A. Baias, Unele dispozitii privind divorFtl ht noul Cod civil, in Analele Universiki[ji din Bucure5ti - Seria Drept, nr- 201 l -lll, iulie-septernbrie, p. 301.
't

citat

l.

.sc

Af

hu, Drepnl fanriller, Ed. Didactici 5i Petlagogici, Bucuregti, 1975, p.

ti in I. Leg,

L7L),

Proceduri civile specisle, Ed. AII l3ecl<, Bucurel-ti, 2000, p. 105.

3 N{.11. Cantacuzino, Elernentele dreptului rontdncsc, Ed. Cartea Rolnineasci,

Ilucuregti, 19?1, p. 683.

D[ PROCEDUNA CIVII,A 19

copiilor, n[ci ul familiei, nici al societdfii de a se impune menflnerea unei

situafii legale care nu mai corespunde realitafii".
Spre deosebire de cauzele de incetare ale cisitoriei [moartea unuia
dintre soli sau declararea judecitoreasci a morFii), divortul itnplici
disolugia cSsitoriei in tirnpul viefii sopilor1.
in lunrina noului Cod civil divorful poate fi exfrajudiciar (arl. 375 .gi
urm. NCC), divor| ce inFi in competenla ofi;erului de slare civili ori
notarului public sau judiciar, ata cum este reglementat de noul Cod civil

gi de art- 914-934 NCPC. Trebuie menlionat faptul ci daci in vechea

reglernentare divoriul inrpltca in nrod automat o hotirire judecitoreasci
de desfacere a cisitoriei, in contextul acfual o asemenea condigionalitate
nu mai existS, fiind posibil, aga cum am nrenfionat, gi divorful pe cale
adminlstrativS.
Z,

trnstanp competentd
Art. 914 NCPC.

(1) Cererea de divog esle de competen{a

judecdtoriei in circumscrip{ia cdreia se afld cea din urme bcuinfd

comune a sofllar. Dacd salii nu au avut laculnfd comune sau
dacd nlciunul dlntre sofi nu mai locuiegfe in clrcumscrip,fia judecdtariei in care se afld cea din urme bcuinld comund, judecdtoria
competenfi esfe aceea in circumscriplia cdreia igi'ire locuinta
p6ritu| iar c1nd pdritul nu are locuinla fn lard gi instanlele
romene sunt competente internalional, esfe 6ornpetentd judecdtorla in circumscriplia cdreia igf are locuinla reclamantul.
(?) Dacd nici reclamantul gi nici pdrttul nu au locuinta fn fard,
pdr,tlle pot conveni sd introducd cererea de divarl la orice
judecdtorie din Romdnia. in tipsa unui asemenea acord, cererea
de divor! esfe de competen{a Judecdtoriei Sectorulul 5 al muni-

cipiulul Bucuregti.

in noul Cod de procedurl civili se renunfi la nogiunea de

,,domiciliu" in stabilirea competenfei materiale in materie de divorf
fiind lnlocuiti cu cea rle,,locuinF"?. Solufia este fireascS, din moment
t I. Chelaru, Cdsdtoria divor{ul. Aspecte juridice, rclig[ouse
Sl

Si de

drcpt comparo7

Ed. A92, p.145.

? Art 914 alin. (lJ NCPC:
de clivoq este de competenfa jurlecdbriei in
"(1) Cererea
circtunstripfio cdreia se ofld cea din urmd locainlfi comund a sogilor. Docd solii nu au
avut lacuinlfr comunfr sau docd niciunul dindz soli rtu moi locuieste in ciranrscripgia
jur)ecitortei i, ,oru se alld cea dln urmd loculttffi comund, judecdtoria competentfi estc

za

Claudiu

Co

nstantin Dinu

ce gi in vechea reglemetrtare prin domiciliu se infelegeat locuinla in fapt

a sotilor fin consecinfi avea un infeles extins gi nu cel srrict adnri-

nistt'ativ).
De asemenea,

procedurr

in privin[a

cornpeten[ei teritoriale, noul cocl de

civili reglelnenteazd gi illoteza in care nici p6r6tul, nici

reclamantul nu au locrrinfa in fara, tn acest

caz solu$a fiind ofer-it5 de

art. 914 alin. (z) NCPCZ. in acest caz pirfile pot conveni si introcluci
cererea de divorf la orice judecitorie din teri iar daci un asenlenea
acord nu existi, cererea de divorf, in aceast5 ipotezi specialr, va fi
solulionati cle |udecitoria Sector 5 Bucuregti [competenfa teritorialS
exclusiviJ. in concret, pirlile pot si incheie url asemenea acord de
alegere a competenfei inainte de declan$area litigiului, iar dupi sesizarea
instangei, infelegerea trebuie sd fie parafati cel rnai tArziu la primul
termen de judecati la care pir$le sunt legal citate, in fala prinrei
instante, termen pAni la care pirtile sau instanfa din oficiu pot invoca
excepfia de necompeten$ teritorialS exclusivi [arr. 130 alin. (z) NCpc3l,
celelalte aspecte privitoare la competenG au fost pistr-ate ca in
vechiul Cod de proceduri civilia. Astfel, cererea de divorp va fi de competenfa judec5toriei in circumscripfia cireia se afl5 cea rlin urmi locuin!:5
comnni a so;ilor, iar daci sofii nu au avur locuin;5 comunr sau daci
niciunul dintre soli nu mai locuiegte in circunrscdpfia judecitoriei in care
uceeu fn circunscripgio cdreia [Si are locuirtlu pfrr\tul, iar cdnd pdrunil nu are locuinfa in
pnrd yi insturgele romrtne sunt competente intenla;ionol, este competentfr judecdtoria in
cirnunscrip$o cfrreio $i ure locuinga reclamsntul."

t V.lv1. Ciobanu, op.cit-, vol. ll, p.512; l. Leg', Prcceduricitrilespecia[e, Ed. All Becl<,
Bucuregti, 2000, p. 1.1.0; T. Suceava, dec, clv. nr.242/ 1985, in RRD nl.. B/1985, p. 66.

2 Art 9I4 alin.

[2J NCPC: ,,Dacd nici reclamontul Si nici pArdnl nu au locuittlo in
;ard, pdrSllg pat conveni sd intoducii cererea de divorl Ia ortce Judecinrie rlin
Romanta. in lipsa unui asemenea acorrl, cewea de rtivorf estc de contpetenfo ludecdtoriei Sectorulul 5 al mwicipiului BucureSti."

rArL 130. NCPC ,,(1) Necontpetenla nteteriuld tcritorialtl cle ordine publicri
Si
trcbuie invocatd tte purfi ori de cdn-e judecdtor la printiul tennen tle jurlecutd-lo care
pdrgile swt legal citate tnfola primei instonge".
* Solutia consacrati cu privire la competenp materiali
9i teritoriali in marerla
divorfului este aseminitoare cu cea previzutl de arl 7AG CPC italian: ,,La domancla cli
scparazione personale si propone al u'ilrunale del luogo dell'ultirna rcsidenza comune
dci conlugl ovvero, In mancanza, del luogo in cui il coniuge convenuro lra residenan o
domicilio, cotr ricaruo che deve contenere l'esposizlone dei fatti sui rluali la clomanda e'
fondab. Qualora il coniuge convenuro sla resldente all'estefo, o risulti irreperibile, la
don:anda si propone al tribunale rlel luogo di residenza o di rlomicllio clel ricorrenteje,
se anche questi e' residente all'estero, a qualunque tribunale della Repubblica".

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COT} DE PROCEDIJRA CIVII.A

21

se afli cea din urmi locuingi comuni, judecitoria competenti este aceea
in circunrscriptia cireia igi are locuinfa pirirul. in acest caz, dacl tocuinta
piratului nu es[e cunoscuti, texful special se conrpleteazb cu art. 108
NCPCT care prevede ci cererea se inh'oduce la ins[anfa din fari in a c.lrei

circumscriplie se afli re;edinta acestuia, iar daci nu are nici regedinta

cunoscuti, Ia instanfa in a cirei circuniscriplie reclanranhrl igi al-e
donriciliul.
De asemenea, daci pirirul nu are locuinFa in !ari, esre competenfi
judecitoria in circuniscripfia cireia igi are locuinfa reclamanrul, claci

instanfele romine sunt competente international. Se poate lesne observa

este exclusivi,
pirfile nepurind deroga de la aceasta?. Solulia trebuie nuanfati in cazul
arL 914 alin. (2J NCPC cat'e di intaietate voinfei pirtilor care pot stabili,
de comun acord, competenla teritoriali, iar in lipsa convenfiei se revine
la conrpetenp teritoriali exclusivi a Judecitoriei sector 5 Bucuregti,
in stabilirea competenfei confornr art 914 alin. [1J NCpc tr-ebuie
avuti in vedere locuitrla conruni a soFilor de la data sesizirii instantei cle
judecatS, neavind efect schinrbarea, ulterioart inCI'oducerii cererii, a
acestei loctrinle contune3. Prin folosirea terrnentrlr"ri de ,,loctrinti" in loctrl
celui de ,,donriciliu" s-a accentuat mai mult faptul ci, la stabilirea conr-

ci in ipoteza arL 914 alin. (1J NCPC competerUa teritoriali

petenfei teritoriale, nu este important daci sofii au ayut aceast^i

locuinti comttni inserati in actul de identitate sau mentionatii in
bazele de date oficiale de eviden{i a populatiei'1.
in fine, nrenfioninr ci faptul ce aru 914 NCPC nu instituie o conrpetenfi alternativd, in care reclamantul si poati alege fntre rnai niulte
instanfe deopotrivi competente, fiind obligatorie respeclarea ordinii
impuse de textul legal. Totodati, arl 9 t4 NCPC es[e un text special
edictat pentru cererea de divor,c, nefiind aplicabil in cererile de anulare
t Arr 108. NCPC
- ,,Doco domiciliul suu, dulsd coz, sediul pdrdtului este necu,toscut, ccrerea se introduce la instortpo in a cdrei ciratmscriptie se $ld reserlinta sau
repre?entanfn ocestuio, lar docd nu ore nici reyedinfa ori reprtzenttonfa cunoscutd, lo

infianfa in a cdrei clrcurnscipfie reclamantul ipi ore doniciliul, setliul, reSedintu ori
reprezentanp, dupd cnz."
z Aceeagi solufle era prevazuti gi
sub auspiciile vechiului Corl de proceduri civili,
fiind confirmata gi de pracric.i. in acest sen-s, a se vedea gi dec civ. lrr. 229/1996,
publicati in BJ/1996, pp. 93 yi 94, preluabi in M. Tdbirci, C. Buta, Codul de procetlurri
civild comentat Si otlnata6 Ed. Univer.zul f uridic, Bucuregti 2008, p. 1558.
I A.se verlea T. Hunedoara, dec. civ. nr. 550/1979 in RRD
nr. 1t/1979.
't $i pracfica
iudiciari a nrbliniat aceasii jtlee - decizia nr.1*'14/1998 a 'i'fut8, S. a
lV-a civ., in Culegere de practtcti jucliciard civild pe anul i998, p. 1 15,

tr-

?7

Clsttditt Constantin Dinu

sau constarare a nulibifii cisitoriei, unde urmeazi a se aplica dreptul

contun in nraterie de contpetenfi ntaterialS gi teritorialS. Faga de aceste
aspec[e, conchidem cd gi in aceasti troui reglementare, competenfa
privitoare la cererea de divor[ ca t'egul5, este reglemerrtati de nornre
imperative, fiinrl de ordine publici, cu toa[e consecintele procedurale ce
clecurg din aceasti calificale. Prin excepfie, consirlerini cI art- 914

alin, [Z) NCPC [ipoteza in care nici reclamantul gi nici piritul nu au

locLrinfi in tari] este o nonni de ordine privatS, din monrent ce pirfile de

conlun acord, pot stabili s5 introducb cererea de divor'! la orice

judecitorie din Rontinia. Nuntai in lipsa acestuiacord clevine competenti
;rbsolut f urlecitoria Sector 5 Bucuregti.
Menfionirn iaptul ci arL 914 NCPC este aplicabil atAta timp c6t
ultima locuinli comunA nu irnplici un elenrent de extraneitate.
Astfel, daci un sot are regedinqa obi5nuitr pe teritorir:l unui stat membru
u[ sau este resortisant al unui sta[ membru uE, competenla de solui.ionare a cet'erii de diirorf ul'nteazi a se stabili confonn Regulanrentului
(CE) nr. 220I/2003r al Consiliului Uniunii Europene privind contpetenta,
recunoaSterea gi executarea hotiririlor judecitoregti in nraterie nratrinroniali 9i in rnateria rispunderii pirintegti, respecriv in conformitate cu
art. 3 raportat la
e>iclusivS?,

arl

D[

PROCEDUNA CIVTLA

z3

aplicabil5 Legea nr. 105/1992r cu privire la raporturile de drept internafional privat, iar nu Regulanrentul nr. 220L/2003. in acest caz, declinarea
de cin'e instanlele romine nu mai era posibili, solufia fiind de respingere ca nefiind de competenla instangelor romine fca urmare a invocirii
excepfiei de neconrpetenti generalS a instanlelor romdne)2.

3. Cererea de

divor!

Art. 915 NCPC. - (1) Cererea de divor{ va cuprlnde, pe l6ngd

cele prevezufu de lege pentru cererea de chemare in judecatd,
numele copiilor minori ai celor 2 so|'J ari adopta{ de acegtia.
(2) Dacd nu sunt copii minorl, se va menliona in cerere
acsasfS imprejurare.
(3) La cerere se vor aldtura

tarie gi, dupd caz, cdte

o copie a certificatului de cdsd-

o copie a certificablor de nagtere ale

copiilor minori.
P) La cerere se poafe aldtura, dupd caz, inlelegerea solilor
rezultatd dln mediere cu privire /a desfacerea cdsdtoriei gi, dupd
caz, Ia rezolvarea aspectelor accesorii divo$ului.

6 din acest regulanrent, fiind vorba de o conrpetengi

Daci sultt itrtrutri[e condi!iile irnpuse cle acest regulanren[,

cortrpe[en!a fiind exclusivi, o eventuali cel'ere de divor! introdusi in fafa

instanfei rornine, in confornritate cu Regulamentul nr. zz0!/20a3,

urmeazi a fi declinati citre inslanfa judecdtoreasci din statul membru
pe teritoriul cirttia se afli regeclinta obignuiti a reclanrantului, in cazul in
care acesLa a locuil acolo cel pugin 6 luni, inrediat inaintea introducerii
cererii, daci acesta este resortisant al stahrlui nrembru [art 3 alin, [1)
lit. aJ pcr 6 din regulament]. Degi solufia declinSrii este expres prerrizuti,
totugi in decizia judecitoreasci mai sus-rnenfionatl se mentioneazi ci
,,tnt rte dispune declitturea infiucdt o astfel de operagiune presuptune mai
rrtulte cheltuieli legate de traducerea fiecdrei file din dosar Si de expetliere,
or, aceste clrcltuieli nu se justificd in condifiile in care reclamanta poate
lbrmula o cerere sepuratd lu instanla competentri tn Germaniu ldrd sri i se
opuna autoritatea de lucru judecat sou vreun tennen de prescriplie ori de
decddere." solugia este cu totul alta in cazul cererii rle divorg care a fost

in[rodusr inainte de anul 20a7 frespectiv in anul 2005, chiar daci

procesul a continuat gi dupi anul aderirii zo07), sens in care era
I Publicztin Of, L 338, 23 decerrrhr-ie 2003, pp.
1-29.
J.
vedea T. Dolj, s, civ., dec. nr'. 1,32/za0g,publicati in Indaco Lege

z .r\ se

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD

4.,1,

in privinFa clepunerii cererii de divor!, nu mai exisLi condi;ia ca

aceasta si fie depusl personal de ciFe reclarnant, aga cum impunea
art. 612 alin. [4] CPC3. AceastE solufie procesualS, Ia care in prezent se
renungS, era collsacrati, inci din cele nrai vechi timpuri, in procedur-ii
speciale a divorfului, fiind impusi de caracterul sh ict personal al unei
asenrenea cereri4.
De asemenea, tn

linii mari, s-a pistrat configurarea cererii de divor!

consacrati de vechea legislafie, urmirindu-se o flexibilizare a condltiilor de formi gi fond. Astfel, conform art 915 NCPC cererea va
cuprinde, in mod special, numele copiilor minori ai sofilor ori adopta[i de
acegtia [daci existd desigur copii cu acest shtut legal, in caz conFar
men;ionindu-se acest lucru in cerereJ, cit gi toate celelalre elemente
t Publicati in tvl. Of. nr. 245 din L octonrbrie 1992.
r\ -se vedea :;i C. Ap, Alba lulia, S. civ., dec. civ. nr. 95/2008, publicati

in Indaco

Lege 4.4.
:f ArL 612 alin.
[4J CPC: .Cerereu de divorfi frnpreurfi cu fnscrisurile tloveditoore, se
va prezenta personal tle cdtre reclomont presedintelui judecdtnriei,"
't C.P. Docan, Repertoriu de jurisprutlen[d rezumoai. SoluSiite fnultei CurSi de
Casalie pultlfcate in ultimii cincl ani. 193+-1938, Ed. Socec & Co. SA, Bunrregti, 1939,
p. 89, pcl 6 febuie si se prezinte personal".

"pirfile

;lr--

24

Cloudiu Constqntin Dinu

previzute penfru cererea de chemare in judecati, potrivit dreptului

comun (respectiv art. 194 NCPC), referitoare la elementele de identificare
ale pir.tilor, eventualilor mandatari, obiectul cererii, moFivarea in fapt yi
in drept, rnijloacele de probi pi senrnitura. in cazul inscrisurilor anexate
la cerere, in aceasti proceduri specialS sunt menfionate expres copiile
certificatelor de nagtere a coltiilor nrinori gi copia certificatului de cdsS-

torie. Totodati, daci pdrtile au ajuns la o in;elegere, prin procedura

medierii, cu privire la desfacerea cisitoriei gi a capetelor accesorii divortului, aceasti infelegere va fi anexati Ia cererea introductivr de divorf.
ln lumina noului Cod civil introducerea cererii de divor! creeazi gi
un efect special. Astfel, acest efect vizeazi actele juridice cu titlu oneros
prin care unul dintre sofi a dispus de bunurile mobile comune fbunuri
care pot n insFeinate, potrivit legii, firi formalitafi de publicitateJ gi
actele juridice incheiate de unul dintre so[i. Aceste acle incheiate de unul
dintre sofi dupi data introducerii cererii de divor; sunt anulabile
fart 386 alin. (1] NCCI.
Avind in vedere fapful ci judecata in primi instanfE, potrirrit
regulilor contencioase de drept comun a fbst partajati in doui etape,
respectiv cercetarea procesului gi dezbaterea fondului, se pune problema
in aceast5 proceduri specialS, judecata se va face in canrem de
consiliu sau in gedinfi publicS. Deoarece nu existi texte derogatorii,
dac5,

urmind a se aplica in completare regulile de drept comun, opininr

urmitoarele:

- Cercetarea procesului urmeazl a se derula in canrera de consiliu,

cu aplicarea arL 240 NCPC, text general, aplicabilgi in aceasH materie;

Dezbaterea fondului urmeazi a se denrla in gedinli publici aga

arl 244 alin. [1J NCPC, daci pirgile nu gi-au dat acordul ca

cum prevede

aceasti etapi procesualS sd se deruleze tot

in

camera de consiliu

lart 244 alin. (3J $i (4) NCPCI.

Mention5m faptul cI prin derogare de la regulile mai sus-menfionate,
divorfirl prin acol'dul sotilor urmeazi si fie solufionat (adici cercetare
judecitoreasci gi dezbatere pe fond), ata cum vom arita, in carnera de
consiliu [art 929 alin. (3J NCPC].

4. Cererea reconvenfionali

Art. 916 NGPC. - (1) Solul pirt paate sd facd 9i eI cerere de

divar!, cel mai 6nlu pdnd Ia primul termen de judecafd Ia care a
fast citatin mod legal, pentru faptele petrecute inainte de aceas{d
dafd. Pentru hptela petrccute dupd aceasfd datd, pdr1tul va putea

PROCEDURI SPICIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVTI,A

25

face cerere p6nd la fnceperea dezbaterilor asupra fondului in

cererea rcclamantului.
(2) cererea paratului se va face Ia aceeagi instanld gf se va
judeca impreund cu cererea reclamantului.
(3) In cazul in care motrvere divorlutui s-au ivit dupd inceperea dezbaterilor asupra fondului Ia prima instanfd in timp ce
si
judecata primei cererise afld in apel, cererea pilraiutii va puiea fi
f$cutd direct la instanla investitd cu judecarea apelului.
(4) Neintroducerea cererii in termenele ardtate la afin. (1) gi
(3) atrage decdderea so{utui p6r6t din dreptul de a cere divortul
pentru acele motlve. Dacd cererea reclamantului a fosf resprnsd,
so{ul pflrflt poate cere divartul pentru motive ivite ulterior.

intrucit institufia ,,primei zile de infEqipare" a dispirut din confrguralia procesului civil, piritul va putea si formuleze cerere reconvenfionali pini la primul termen de judecati la care a fosr legal citat
pentru fapte 9i acte care pot si conduci Ia desfacerea cisitoriei anterioare acestui prim termen cu procedura de citare indeplinit5l. penlru

faptele petrecute dup5 aceastr dati, pirahrl rra putea face cerere pind la
inceperea dezbaterilor asupra fonclului in cererea reclamantului, deci
p3n5 la finalizarea cercetirii procesului, in camera cle consiliu. DacI
nrotivele de divorf ce pot fi invocate de parflt au apirut dupi inceperea
dezbaterilor asupra fondului in prirna instanii gi in tirnlr ce juclecata
primei cereri se afli in fuga instanfei de apel, cererea reconvenfionala,
prin derogare de la dlephrl conlun [arl 478 alin. [3) NCpc], va putea fi
fEcuti direcr ?n fafa insranlei de apel [arr 916 alin.
[3J r.rfpc]. Fali de
claritatea textului considerinr ci se impune numai o singuri precizare,
clacd aceste motive de apel sunt ulter-ioare finalizirii cercetirii judecitoregti iar respectiva cauzi nu nrai aiunge in apel (cle exempiu ,.
respinge cererea de divorf ca nefondati gi nu se mai exercili apelJ, atunci
pir'6tul va putea ,:uzita" aceste motive nunrai intr-o cerere separati cle
clivor!. Nerespecfarea acestor termene de depunere a cererii recor.rvenlionale este previzuti sub sancfiunea expresi a deciderii
[arr 916
alin. (a) NCPCJ, decdderea care esre insi ,,aienuati" cleoarece privegre
t

Art 916 alin. [l)

NCpC: .Sogul pdrrtt paate sd fucd 5i elcerere

tirziu pdnd Ia primul termen de iudecatd la care a

rle rlivorE celntoi

in nnrl legal, petttnr

faptele petrecute rlupd oiosto ,lnt,l,
fo.st citat

faptele petrecute inqinte rle aceastd tlatfi. Pentru

pdrtitul vo putea fuce cerere plnd lo incepereu clezltuterilor oslrpra
fondului in cererea
redornanhilui,"

26

Claudiu Constantin D{nu

dreptului pir'6tului de a fot'niula cerere reconvenlionalS nunrai

se afli pe rol, deci p:ir.ltul nu nrai poate cere divorprrl din
culpa exclusivi a so!ului reclantant, ln respectivul dosar. Aceasti
der:rdere nu nrai acfiotteazi gi in cazul unei noi celeri de desfacere a
casatoriei (,,tlacd cererel reclamarttului a fost respinsd, sofut parfit poate
rcre divorlul pentru ntof.irte ivite ulterf or").
Fiind vorba de o cerere incidentali, aceasti cerere se va depune la
aceea;i instan!i care judeci cet'erea principalS gi se va judeca irnpreuni
cu cerea reclamanLului [aspecl menlionat expres de art. 916 alin. IZJ
NCPC), Ilin analiza acestui text legal, rezulti ci cererea reconven[ionali
in nrateria divor;ului se iudeci intotdeauna inrpreuni cu cererea principahi, disjungerea acesteia nefiind posibili. o asenrenea interpretale
este datir de meniionarea expresi a judecirii inrpreunl in textul legal,
acesta lucru nefiind necesar (daci s-ar fi permis disjungerea) prin prisma
arl 123 alin. (1) NCPCI.
[,a iel ca in vechea reglenrentare, texful face vorbire de ,,cererea de
divor'f" gi nu de ,,cerere reconvenfionalS". Tofugi, a9a cum s-a susfinut 5i
in doctriniz aceasti ,,cet'ere" de divor[ are nalura procesuali a unei
cereri reconvenfionale din nroment ce este formtrlati intr-un proces
deja declangat, cle caffe parat, care cere si el desfacerea cisitoriei, in
pierderea

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA

27

5. Calitatea procesuale acdvd

irr dosarul ce

contt'adiclot'iu cu reclamanful.
Opinarn cd pirfftul nu este obligat, daci doregre desfacerea cisrtoriei din vina reclamantului, s5 [ormuleze aceasti cerere reconvengionala. Piratul poate inl-r'oduce o cerere separati care in urnra unei
conexiri (lire5ti, de altfel] se va judeca tot impreuni cu cererea inifiali de
divorf3, Acest caracter facultativ este intirit gi de faptul ci instanta
iudecitoreasci va putea pronunla desfacerea cisitoriei, chiar daci
piir:itul nu a fbrmulat cerere reconvenfional;i, dar numai in condigiile
art.933 alin. [2J ti (3) NCPC4.
t r\rt. 123 alin.
{1] NCPC: ,,Cererile occesodi, utlisionale, prenrm gi cele incitlentule
julecu dc instargn contpetertd petttru cercrea prirtcipild, chiar docd ar
fi de
conrpetenfu mnterlulil sau teritoriald o sltei it.'stanle judecitoretti, cu excepfia cererilor
prcv[taile ln art 117."
: cr. Porulnb, L stoerrescu, Gr. Porumb, Drept procesual civil romdn, Ed. Didactira
si l)cdagogici, [Jucurcali 1966, p. 3fi13.
1A sc vcdea in legitura cu aceeaSl solugic
5i c. Ap. Blagov, rlec. civ. nr.346/

st

li/1995, irr Culegere yre i995, pp.73 9i24.

{ Art 933 alin.
{z) gi [3J NCPC: .,(2) lnstanfo posce sd prununlt ttivorlul din culpu
unfiilor soSi, thior adutci cfrtttl nrtntui unul dino'e ei a ldcut cerere, dacd din dovszile
orjrnirri.strole reiese cu anfindoi sunt vinuvapi de destranrareo cdsdtnriei- (3) Doc6

Art.917 NCPC.

(1) Desfacerea cdsdtariei prin divorl poate fi

cerutd numaide sofi.

(2) Cu toate acestea, sotul pus sub interdic{ie Judecdtoreasce

poafe cere divorlul prin reprezentant legal sau personat in cazul

fn care face dovada cd are capacitatea de discerndm1nt neafectatd.
Degi in vechea reglementare solu;ia era subinfeleas5r, actualul Cod
prevede ci desf,acerea cisitoriei se poate cere nurnai de citre so$
[aru 9L7 alin. (2) NCPC]. Prin excepfie, soful pus sub interdicgie judecitoreasci pi care nu are capacitate de discernlmint, poate si inh'oduci
cererea de divorf, prin reprezentant legalz. Aceasti problemi a nrai fosL
luati in disculie, in docErini3, prin prisma veclrii legisla!ii, solufiile
propuse, la momentele respective fiind opuse',. De asemenea, solul chiar
pus sub interdiclie judecitoreasci, poate infroduce gi personal cererea
de divorf in cazulin care face dovada ci are capacitatea de discernimfint
neafectati.
in considerarea acestui text legal, cererea de divor;, care are un
caracter strict personal, nu ar putea fi inlrodusl de cEFe creditorii unuia
dinh-e sop, pe calea unei eventuale acfiuni oblice gi nici procurorul nu are
calitalea procesuali activi cu privire Ia cererea de desfacere a cisitoriei.
Evertfual, procurorul poate si puni concluzii in orice proces de divorf, in
oricare fazd a acestuia, daci apreciazi ci este necesar pentru apirarea
ordinii de drept, a drepfurilor gi intereselor p5rgilor [art 94 alin. [2)
NCPCI cuhr ar fi in cazul proteiirii intereselor nrinorilor rezultali din

cisitorie,
p(trdrul nu o formulat cercre reconvenfionald, iar din dovezile adninkdate rez.ultfi cd
numai reclamantul este culpabil de destrdnnrea cdsdtoriei, cetEree acestuia va ft
respinsd cu nefntemeiotd, cu excepfiu cazului irt care sunt indeplinite condisiile prevcizute
la art 923 privirrd pmnunfarea divorlukti dirt culpa exclusivfr o reclannnhtlui."
t V.M, Ciobanu, op. cii, vol. Il, p. 513, I. Le5, op. ciL, p.\07.
2 ArL 917 NCPC: ,Deslbcerea cdsdtoriel prin divorf poate
fi cerutd numai de nSi.
Ctr toate ocestea, soful pus sub lnterdlcPe judecdtoreoscd poate cere divorlul prin
reprezentant legal sou personsl fn cozul fn care face davada cd are capucitatea de
d iscern dmi nt n e afe ctot6."
r I.P. Filipescu,'[rotatde dreptulfamillei,Erl. All Beck Bucuregti, 1998,p.233.
I'f.R, Popesctt, Dreptul familiei. 'fratct, Ed. Didactici gi Pedagogici, Bucureqti,
1965, vol. l, p. 258, V. Econonru, Cdsdtoria fu drephil RPI?, Ed, Academiei, Bucuregti,
1964,p.,156.

!ir--28

Claudiu Constantin Dinu

in acelagi sells, cei care au vocagie succesoralS cu prirrire la un so! nu

pot introduce cerere cle divor;, ins5, conform arL 925 NCPC, pot continua
acgiunea de divorf a autorului lor, dup5 decesul acestuia pe parcursul
procesului de divor!, aspecte care le vom analiza in continuarea prezentului material.
O probleml speciali in privinla calitigii procesuale active apare in
cazul modificirii misutilor luate cu privire la copii in urrna procesului de

divorf Daci misurile cu privire la drepturile gi obligafiile pirinlilor

divorga;i se iau in cadrul procesului propriu-zis de divorg, modificarea
acestor misuri poate fi dispusi de citre instanF de judecari, la cerere,
daci se schirnbi impreiuririle avute in vedere ini;ial, calitate procesuali

activd avflnd o gamr mai largd de persoane: pdrinfii divorfa$, alt

membru al familiei, copilul, instihr$a de ocrotire, institrrFa publici
specializati in proteqtia copilului gi procurorul [art.403 NccJ.

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCIDUNA

Att. 918 NcPc

gi cu privire la:

incidentale

- (1) La cerere,

lnstanfa de divor{ se pronunld

a) exercitarea autorile{! pdrinteEti, contribulia pdrinlilor la

cheltuielile de cregtere gi educare a coptilor, Iocu'infa copilului gi
dreptul pdrlntelul de a avea legdturi personale cu acesta;
b) numele solilar dupd divog;
c) Iocuinla famlliei;
d) despdgublrea pretinsd pentru preJudiciile materiale sau
morale suferite ca urmare a desface rii cdsdtoriei;
e) obligalia de intrelinere sau prestalia compensatorie intre
fogtii sofi;
f)

?ncetarea regimului matrlmonial gi, dupd

caz, Iichidarea

comunitdfii de bunuri gi partajul acestora.

{2) cind solii au copii minori, ndscuti inaintea sau in timpul
cdsdtorlel orl adopta{, Instanfa se va pronun{a asupra exereiidrii
ayto.yiff!!. pdrintegti, precum g/ asupra cantribu{iei pdrinlitor ta
cheltuielile de cregtere 5i educare a copiilor, chiar daci acesf
Iucru nu a fosf so/icitat prin cererea de divart.
(3) De asernerea, instanla se va pranunfu din oficiu gf asupra
numelul pe care il vor purta solii dupd divo$, potrivit prevedeiilor
Codului civil.
Pe l6ngi capitul principal de divor!, instanfa se va pronunfa, la
cerere, 9i asupra capetelor accesorii specifice procedurii divorlului: exer-

2g

citarea autoritilii pArintegrir, pensia de intrefinerer, locuinfa copilului:t,

dreptul pirintelui ciruia nu i-a fostincredintar minorul de a avea legatrrri
personale cu acesta, nunrele sotilor dupi divorpt, locuinfa fanrilies, oltliga$a de intretinere sau prestafia conlpensatorie intre fogdi so[i6, incemrea l'egintului ntatrintotrialT gi, dupi caz, lichidarea conrunitifii tle
bunuri gi partajul acestora.
Prin derogare de la principiul disponibiliHFi, instanfa care judeci
cererea de divor!, atunci cind sotii au copii nrinori sau adoptafi, se va
pronunla din oficiu fchiar dacl pirgile nu au cerut acest lucru) crr

privire Ia: (1) exercitarea autoriri$i pirintegri, (2J conrribufia pirinfilor

la clieltuielile de cregtere gi educare a copiiloro ri [3] numele pe care il
I A se vedea

arL397

NCC, in acelagisens T, Vaslui, S. civila, clec. civ. nr.1ZZ/ZAO9

Lege 4.4. De asernenea, treliuie rc$nut faptul ci ,,interesu! ninorulul este de ordine pulilicci" - in G.P. Docan, op. ciL, p. 89. pact 20.
!t A se vedea arr. 402 NCC.
r A se vedea art.400 gi urnr. NCC.
't Aga mnt rezrrlti din ar-t 383 NCC, la desfacerea cisitoriei plin
divorf, .sofii se
pot invoi si pisb'eze numele purtat in tinrpul c.isitoriei, insi reguli este revenirea la
nutnele purfat antet'ior incheierii c:'isitoriei. De asemenea, chiar daci nu exishi o

publicaul

6. Cereri accesorii gi

CIVII.A

in Indaco

infelegere, instan|n poate incuviinfa c.a sopii si pirsh'ezc' nurnele purtat in tilnpul
casitoriei penhu nto[ive temeinice jtrstificate de interesu] unula clintre sogi rlri cle
interesttl superior al copilului; a se vedea qi T. Gori, S. civ., dec. civ. nr. Zt/2009,
pubf fca6 in Indaco Lege 4.4.
s A se vedea
Ei dispozifiile arl 324 NCC privitoarc la atribuirea beneficiului corrfactului de inchiriere: ,,{7) La desfacerea cdsdtoriel, dacd n,r esta posibila folasircn
locuinfei de cdtre anfiii sofi Si nccgtio nu se fiteleg, bencficiul contracfiilui de fnchiricre
poate fi atribuit mnia dinh'e soti, lindnd seatno, in ordine, de interesul superior ol
copiilor ntinori, de culpa fn desfacerea cdsdtoriei Si dc posibilitdpile locative propr[i ole
foptilor sofi. (2J Soful cdntiu i s-(t atribuit beneficiul controctulul de incliriere este dotor
sa phuuscd celullalt sop o indetnnizafie pentru acoperirea cheltuielilar rle instulare
ittr-o nltd loctrirt$t, cu excepgia cantlui in care divorptl a fost pranunfac din nilpa
exclusivd a acestuia din wtnd. Dacd eristd b.:lturi canulne, inclemnizastu se poote intputu,
ln partnj, osupre cote[ cuvenite sofrtlui cdruia i s-a atribuit beneficiul contractului dc
inchiriere (3) Atiltuirea beneficittlui cantrachilul de inchirtere se face nr citarea
Iocatnrului Sl praduce efecte fa!fi de acestn de Ia data cdnd hotdrdreo judecdtoreascd a rdmas delinitivd. (4) Prevederile olin. (1)-(3) se oplicd fn rnod similar Si in
cazul fn care bunul este proprietateo carnund a celor 2 soft, stril)uirea benefiriului
locuinpel conjugole producdnd efecte pdna la data rdmdnerii definitive o hatdrdrii da

partoj,"
r'in conformitate cu arl 390 gi urm. NCC.
7ln conformiiate cu art 385 gi urm. NCC.
trPrimele doui rategotli de cereri accesorii vor fi solugionate prin

hotiriri

care

vor auea o putere de lucru iudecat relatirr5 la situalia care le-a generaL Daci situagia de

30

Cluttdiu Constattin Dinu

vor purra solii dupa divorf [arl 918 alin. (ZJ $i (3]
prevederi legale, trebuie menfiona[e

NCPCI. La acesre

;i

dispoziliile din noul cod civil in

tttatet'ie de tutelS exercitati de anrbii so!i. in cazul in care unul clintre sofi
intt'oduce acfiune de divorf ins[an!a de judecati va ingtiinga din oficiu
ittslanla de rutela pentru a dispurte cu privire la exercitarea tutelei
[art. 135 alin. i2) NCC]. in ntatet-ie cle exercitare a autoritifii pirintegti,
noul Cod civil instituie qi o reguli, in sensul ci dupi divorp, autoritatea
pilinteasci revine in conrun ambilor pirinfi (ar-t- 397 Ncc). cu alte
cuvinte, exercirarea autoritilii pirintegti de citre unul dintre sofi devine
exceptia, putand l'i dispusi de citre instanfa de judecatd prin prisnra
in[eresului superior al copilului [art- 398 alin. [1) NCCJ.
Stabilirea locuinfei copilului tninor, dup5 desfacerea cisltoriei urnteazi ct'iteriul interesului superior al copilului. Menfiorrlrn f,aptul ci
aceasti stabilire a locuinfei copilului nu este determinati, in nrod direct,
de stabilirea exercitirii autorititli pirintegti. Asfel, locuinfa comunS va fi
stabilita llrin inlelegelea pirinpilor, iar dacr aceasti h'anzacfie ar' fi
contrari irrteresuJui superior al copilului, instan!a va sta[ua in sensul:
stabilirea locuinlei nrinorului la pirintele cu care locuiegte in mod
statornic [arr 400 alin. (1J NCC], la unul clintre pirinfi daci inain[e de
divort pirintii au locuit inrpreuni [art 400 alin. (2J NCC] ori in nrod
excellfional, daci este itr interesul superior al coltilului la bunici, alte rude
ori persoane, cu acordul acestora sau la o institufie de ocrotire [arl 400

alin. (31 NCCI.

De asemenea, noul cod civil nrai prevede doui cazuri care, in opinia
noastrir, reprezinti capete de cerere care pot fi formulate numai pe cale
accesorie, la cererea de divor!. Astfel, in confonnitate cu arl 3BB NCC
-soful nevinovat de desfacerea cisitoriei poate obgine de la sogul culpabil

exclusiv in desfrlmarea cisitoriei plata unei despigubiri [desigur sub

rezerva dovedirii prejudiciului). Cererea de despigubiri se va solufiona

,,1srirt ltotdrfrrea de divorf" (de unde rezult5 caracterul accesoriu

obligatoriu al unei astf'el de cerereJ. Aceeagi situafie o int6lnim gi in cazul
plelii cornpensatorii reglementate cie arl 390 NCC, plata care va ti plitita
cle soful culpabil exclusiv in desfacerea c5sdtoriei in favoarea sofului
rrevinovat, daci durata cisitoriei a fost de rnirrim 2A rle ani. in privinfa
formulirii unui astfel de capit de cerere, arL 39L alin. [1) NCC prevede ci

acordarea

plitii

compensatorii se pronunF de

citre instanfi decit

fapt s-a schirnbat, ulterior .se poate solicitrr reincredinfarea sau nrodifiarea cuantutnttltti contribufiei piirinfilor la cheltuielile de crey-tere Ei educ3re a copiilor; a se
vctlea 9i CAB, S. a lll-a civ,, dec civ. nr, 1645/2000, in Culegere 2000, p. 543.

PROCIDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA

,,a datd cu desfacerea cdsdtariei"- Acest

mai este valabil in cazul rnodificirii

31-

caracter accesoriu obligatoriu nu

plifii conlpensatorii fnril'ire

sau

cind un astfel de capbt de cerere poate fi formulat pe cale

principalS afunci c0nd ulterior pronuntirii divorlului au scbzut mijloacele debitorului ori s-au mirit resursele credirorului (art 394 NCC).
O solufie cu caracter de noutate viz.eazl solu$onarea capdtului
accesoriu privitor la incetarea regimului trratrinronial. Oricare dintre soti
sau impreunl in cazul divorgului prin acord pot cere instanlei care
solulioneazl capitul principal al divorlului si constate ci regirnul
matrimonial a incetat Ia data separafiei in fapt [art 385 alin. (2) NCC].
Acest frpt presupune ca in prealabil si se faci dovada datei separafiei in
micgorareJ

fapf, urnrflnd ca regimulmatrimonial sI inceteze din acel momenl

Toate aceste cereri accesorii, conform principiului accesorium

arl 123 alin. [U NCPC urmeazi a

cltre instanfa competenti pentru cererea principal5

sequiturprincipale gi in concordanti cu

fi

judecate de

[inslanga de divorfJ, chiar daci aceste cereri ar

sau teritoriali a altor instan!e iudec5toreqti.

fi de competenLa mate-

riali
7.

Misuri vremelnice

Art. 919 NCPC. - lnstanfa poate lua, pe tot timpul procesului,

prin ardonanQ pregedinliald, mdsuri provizorli cu privlre la sfabilirea locuin{ei copillor minari, Ia obliga{ia de intrefinere, la
fncasarea alocaliei de stat pentru copll gi Ia folosirea locuin{el
familiei.
Aga cum rezultd din arL 91-9 NCPC, pe perioada procesului de divorr
instanfa poate lua prin ordonanf5 pregedinfial5, misuri provizorii cu
privire la stabilirea locuin[ei copiilor nrinori, Ia obligapia de intre[inere, la

incasarea alocaFjei de stal pentru copii gi la folosirea locuinfei familieir.

t in Codul de proceduri civiti ifalian aceste misuri poartl clenumirea rle ,,misuri
pt'ovizorii gi urgente in interesul minorilor gi a sofultri - art 708 CPC italian". De
asemenea, gi legislafia procesual civili francezl ln nraterie de clivorg, al'e inserate
prevederi cu privire la posibilltatea luirii unor nrisuri provizorii, pe 1:arcurcul
procesului de divorl - alt 1117-1118 CPC francez: ,,Lorsqu'il ordonne des mesures
provisoires, le juge peut prendre en consid6ration les arrangenrenB que les 6poux ont
ddja conclus entre cux; [n cas de survenance d'un fait nouveau, le juge peut, jusqu'au
dessaisissernent de la juridiction, supprimel modifier ou compl6ter les mesures
provisoires qu'il a prescrites. Avant l'introduction de l'instance, la demanrle est
form6e, inshrrite et jugtie selon les modalit6.s prdvues i la secdr:n lll rlu prdsent

chapirre".

FrClaudiu

32

Co

nstanti n Dinu

Aceste misuri provizorii luate prin interrnediul procedur-ii speciale a

ordonanfei pregedingiale pot fi instihrite ,,pe tot tintpul procesultti" de

divor'! ffond gi ciile de atac]. Aga cum s-a susfinut in doctrinir ntisurile
indicate ca alare, in art. 919 NCPC, pot fi luate gi inainte de declangarea
procesului de divor!, conlbrm dreptului comun favern in vedere ordonanla pregedinFial5J, insi cu dovedirea tuturor condiliilor de adrnisibilftate: urgenfa, caracterul vremelnic, neprejuclecarea fondtrlui gi aparenla in drept in cazul in care nrisurile provizorii se iau pe perioada

derulirii procesului de divor!, in cadlul arl 9L9 NCPC, partea care

solicit5 o asemenea mbsura nu va mai fi nevoiti si probeze urgenfa,
deoarece ea este presupusi, prin inserarea cazurilor in care se poate lua,

in texhrllegal.
Acesle ipoteze, previzute gi de vechea legislafie au fost consacrate gi
de jurisprudengSz. Astfel, s-a opinat ci din momentul in cat'e se prevede
expres posibilitatea pirfii de a lua, pe parcul'sul procesului de clivorf,
nrisurile amintite, se prezumi urgenfa, instanga urrnAnd a verifica cele-

lalte condirii de admisibilitate ale ordonantei pregedin[iale, inclusiv

interestrl minorulul, neinteresind motivele cat'e au concius la protnovarea acfiunii de divorg gi raporturile dintre sofi.
in cazul in care, pe parcursttl procesului de

divor[ una dintre pirti

introduce o cerere de ordouanld preqedingiali, conform art 91"9 NCPC,
aceasti cerere este de competenta instantei investiti cu solufionarea
divorfului [o alti solugie, in rnaterie de comperenfi nu ar fi posibili, in
senstrl ci o misuri vrelnelnici ce vizeazd un dosar de divorf aflat pe rol
si fie dispus5 de o alri instan!5. Mai mult decat atit, practica iudecitoreascd 3 a decis, in mod corecf, ci intr-o cet'ere de ordonanfd
pregedinfiali prin care se Jlune in discufie luarea unor mlsut'i vremelnice, pe perioada procesului de divorf ,,tlrt pot fi puse in discufie
aspecte de competenld ce vizeazd divorSul cdci s-ar ajunge ln acest fel ca pe
calea incidentald a rezolvrtt'ii unor mdsuri vremelnice ce vizeazd fondul sd
se stsbileascd aspecte distittctive ce firt exclusiv de fondul cauzei,.. ceea ce
este tn afat'o cadrului gi logicii procedurale".

I V.M. Ciobanu, op. c'it, vol. II, p. 524.

rT.

Argeg, S. civ., dec. civ. nr. 123/2010 pronungari in dosarul

280/2A1.0,publicati in Inrlaco Lege 4.'1.
I T.'Ieleorman, S. clv,, rlec. civ. nr.705/201.0 publicatir in Indaco Lege

nr.
4.,1.

1430+/

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA

B.

CIVII,A

33

Prezenla personald a pdrfilot'

Art. 920 I\JCPC - (1) in fala instan{elor de fond, par{ile se vor

infi|.iga in persoand, afard numai dacd unul dintre sofi executd o
pedeapse privativi de libertate, este impiedicat de a boald grave,
esfe pus sub interdlc{e Judecdtoreascd, are regedinfa in straindtate sau se afld intr-o a/fd asemenea situalie, care fl fmpiedica
si se prezinte personal; in astfel de cazuri, cel in cauzd se ya
putea infiliga prin avocat, mandatar sau, dupd caz, prln tutore ori
curator.
(2) Ipstanfa va incerca la fiecare fnfafigare impicarea sofllor.
(3) ln taate cazurile, instanta este obligafr sd il asculte pe
copllul minor, potrivit prevederilor Codului civil.

in fafa instanfelor de fonrl se lristreazi obligarivitatea infhtigirii in

persoanl a plrfilor fart. 920 alin. [1J NCPC cir excepfia cazurilor care
erau previzute pi in vechiul Cod de procecluri civilS - dacd unul dintre
sofi executS o pedeapsi privativi de libertate, este ilnpiedicat cle o lroa]a
grav5, este pus sub interdictie sau are regedinla in srriinitate], cazuri
care au fost extinse prin inseraren unei noi ipoteze in care partea
,,se afli intr-o alti asemenea situafie, care il impiedici si se prezinte
personal". Daci prezen[a per-sonali a plrfilor nu este posibili, in
condifiile legii, acestea vor fi reprezentate prin niatrdatar, avocat, [r]rore
ori curator, dupi caz [art. 920 alin. (1) NCPC]. Aceasti reguli derogi cle la
clrepful comun care nu obligS, in procesul civil, prezenla personal5 a
pirEilor. Inrrucit testul vorbegte de instanfele de fond, trebuie avute irr
atit prima instarrfS, cAt gi instanfa de apel.
Aceasti prezenti personali este justificati gi de dispoziiiile arr. 920
alin. [2J NCPC care instituie pentru instanti obligagia de a incerca irnpicarea pirtilor la fiecare infE$gare1,
vedere

t Soltttia cu privire la
;rrezen;a person;il5 a solilor este intilniti :;i in legisla;ia
eut'opeani, curn ar fi cea italiani, nercspectarea acestei obligagii fiinrl sanclionati cu
fipsirea de efecte a cererii de clremare in judecaEi - arL707 CPC: ,.1 coniugi rleb[rono
comparire per.sonalmente davanti al presidenbe con l'assistenza del difensole. Se il
ricorrettte non si presenta o rinuncia, la domarrda non lra effe$o. Se non si presenha il
coniuge convenuro, il presidenle puo' fissare un nuovo giorno per la comparizione,
ordinando che la notificazione del ricorso e tlel decreto gli sia rinnovata"; cu privire la

incercurea de conciliere a pirfilor a se vedea gi art 70fJ CPC.: ,,All'udienza di

comparizione il presidente deve sentire i coniugi prima separatamente e poi
conglunEnrente, tentandone la conciliazione. Se i coniuglsi conciliano, il presidenF fa
rcdigere il proces.so verbale della conciliazione." Solu;ia cu privire ln prezenfa ller-

34.

CI

auditt Constantin Dinu

in acest caz, nratrdatar-ul avocat al uneia dintre pirfi nu poate reprezenta pirfile, ci numai asista in acestea itr cauze privitoare Ia divorF, fiind
o situalle de exceplie care derogi de la dreptul cornun (deci ne afl5ln,,pe
terenul wtei norrne speciale derogatorii de la dreptul contun, unde func;iarteazd principiul potrivit cdruitt pdrlile pot sd iSi exercite drepturile
persortol sau prin manclotar"t).
nou52 aplicabilS qi in cazul noului arl 920
in care partea, irr procesul de divor!, este

in jurisprurlen[a relativ
NCPC, s-a analizat situatia

t'eprezentati de citre nrandatar, fiind unul din cazurile in care lipsa

sa

este,,acceptati" de cilre textul legal (de exemplu solul igi are donriciliu in
striinitate). Mai mult decit at6t, in acest caz, persoana desemnati ca
nranclatar este avocal in aceasti ipotezi, s-a pus problema daci acest
nrandatar avocat, in procesul de divor!, poate apela la institufia subsrituirii cu un alt coleg avocat, la instanla de fond, subsfifuire permisd cle
Legea nr.51/19953gi de Srarul prol'esiei de avocal in nrod corect s-a
decis ci aceasG substiluire nu este posibilS, deoarece, in acest caz,
rnanclatul dat avocattrlui este unul special, fntuin! personee, ,,avSnd ca
bazi increderea mandafului in mandatar", solrrde la care achiesint.
9. Absenfa

reclamantului

ArL 921 NCPC - Dacd Ia termenul de judecat1, in primd

instanfd, reclamantul lipsegte nejustlficat 9i se infdligeazd numai
pSrltul, cererea va fi respinsd ca nesustinufi.
Noul Cod de proceduri civilS prevede expres c5, daci reclamantul
lipseqte in rnod nejustificat la un termen de judecat5, in prinri instanfa, iar
sonali a sogilor estc uunafatir in legislafia fmrtcezi, ilceasta fiind obllgatorie claci soful
sollciti misuri urgente - ilrL 1106 CPC flralrcez:,,L'ripoux qtrl veut lorrner ulre
tletnande en tlivorce pr6.sente par avocat une rerluGfe au juge. La requ0te n'indique ni
le fbntlenrent juridique de la dentande en divorce ni les faits i l'origine de celle-ci. Elle
contient les denrandes forn:des au titre des mesures provisoires et un expos6
.solntnaire de leurs nrori[s. L'dpoux est tenu de se pr6.senter en personne quand il
.sollicite tlcrs mesures d'utgence. En ras d'empEchelnent d&meni consEatd, le magistrat
rend i la rd,-siclence de l'6poux.
t C. Ap. Iaqi, S. minori gi familiei, dec. civ. nr'. l-38 din 29 noiembrie 2007,
pu[rliraH in C.1',C.E-P. NeamI Legls.
:: C- Ap, lagi, 5. ciy., dec- civ. nr. BB/2008 publicaH itr lndaco Lege .1,4.
:r t{epublicabi in M. Of., rrr. 98 din 7 februarie 201.1.

.se

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA

35

p5rStul se prezintS, ce!'erea de divor! va fi respinsi ca nesusfinutir.

Aceas$ solugie legislativa are la bazi o prezunrlie legali de renun.tare la
judecati a reclanrautului care determini respingerea cererii de divor!. Din
analiza arL 921 NCPC reiese ci p6r6tul nu se poate opune la aceasti
respingere ca nesus$nuti a cererii de divorfz, lrrintr-o eventualS cerere
de judecare in tipsi. in cazul in care in cursul judecSfii, in prirni instanfi,
lipsesc ambele pirii, procesul se va suspenda conform art 411 alin. [lJ
pct 2 NCPC, daca piratul nu a solicitat judecarea in lips53. De asemenea, se
poate obserua ct spre deosebire de vechea reglemenrare, aceasH respingere ca nesusfinuti a cererii de divorf este aplicabilS nunrai in cadrul
judecifiiin prirni instanti, nu gi in ciile de atac.

10. Citarea pdrf,tului

Art- 922 NCPC - Dacd pracedura de citare a sof:utui pflrtt a

fost indeplinitE prin afigare, iar acesta nu s-a prezenitat Ia primul
termen de judecatd, lnsfanfa va cere dovezi sau va dispune
cercetdrl pentru a verifica dacd pdrdtul tgi are locuin{a la locul
indicat in cerere gi, dacd va constata cd nu laculegte acola, va
dispune citarea lul la locuin[a sa efecfivd, pracum gi dacd este
cazul, Ia laculsdu de muncd.
Regulile de citare a pirfllor, in procedura divorfului, sunt, in mare
parle, cele din dreptul comun, respectiv arl 153-1-73 NCpc. Totugi, daci
reclamantul dovedegte ci a Ecu[ tot ce-i sti in putinS pentru a afla
locuinfa piritului ori alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii [conform
arL L67 alin. [1J NCPC+] iar instanla dispune citarea prin publicirate a
pirirului, iar daci acesta nu se prezinti la prinrul ternren de judecati,
t Aceasti solutie de respingere ca nosustinuti, existenti
5i in vechea reglelnetttare, a fo.st atacaba la C.C.R., prin intermediul e.xcepSiei de neconstitugionalibare,
insi a fost respinsi prin dec, c.C.R. nr. ll5/Zoa2, pubticati in M. of. nr. 396 di1 10
iunie 2U02.
zA se vedea in acest sens gi dec. civ. nr.360/1993 a'ffvlB, s. a IIt-a civ., irr
Culegere pe anii 1993-1997 ,p. 197.
3in acelapi.sens a se veclea gi 'l'. corj, s. civ., dec. civ.

nr.,lLr/2009, publicati in
lndaco Lege 4.4.
+ ArL t67 alirr.
[1i NCPC: ,,cind reclamantul invedereazi, motiva! c'i, dayi a lEcut
tot ce i-a stat in putin$, nu a reugit si afle dorniciliul piritului sau un alt loc unde ar
putea ll citat potrivit legii, instanpa ua puta incuviinfa citarea acestuia prilr
publicirate."

IFsi::'
!:::

Claudiu Canstantin

36

inu

conform arL 922 NCPC ,,instanfa va cere dovezi sau va dispune cercetdri
pentru a verifrca dacd pardtul igi are locuinpa la locul indicat in cerere pi,
dscd va constata cd nu locuieSte acalo, va dispune c[tarea lui Ia locuinfa sa
efectivd, precum Si, dacd este cazul, Ia locul sdu de ntuncd", solufie

consacrtti gi cle vechea legislagie gi jurispnrdengit.

1"1.

Art. 923 NC.PC - Reclamantul poate renunta la judecatd fn tot

cursul judecdfii, chiar dacd pardtul se impotrirregfe. Renunlarea
reclamantului nu are niciun efeet asupra cererii de divor{ fdeute
de pirdt.
Pornind cle la ideea ,,salvirii" clsitoriei, achrl de dispozifie
procesuali referitor la renunfarea la judecaH a fost ,,adaptaC' Ia aceastd

cerinfi. Astfel, reclamanful poate renunfa la judecati in tot cursul

piritul se impotrivegre (arL 923 NCPCJ?. Solufia esre

diferiti fafi de dreptul comun (art 406 NCPC) care, in funcgie de

judecipi, chiar daci

momenful la care se produce renunfarea la judecati, Ieagi acest act cle

dispozilie de consimfiminrul pirirului. Dupi cum se poate observa, tn
procedura speciali a divorfului, renunlarea se poate face oricind, in
cursul iudecd$i (in primd instanfa gi in calea de atac, ciin monrent ce
legiuitorul nu distinge). in fine, renunfarea reclamanftrlui la iudecarea

cererii de divorf nu va afecta cererea de divorf [respectiv cer-erea

reconvenfional5) formulati de pArit. Cu privire la cererea de renunfare,
instanla va pronunfa o hotirre supusi recursului, care va fi judecat de
instanfa ierarhic superioari celei care a luat act de renunfare

2.

[arl 406

gi restituirea taxelor

37
de

timbru, dacd au fost achitate.

{Q aricare dlntre sofi va putea formula o cerere noud pentru
fapte petrecute dupd fmpdcare gl, in acesf caz, se va putea folosi
Prin prisma incercirii de a se evita desfacerea cisitoriei, instanta va
incerca impicarea prrfilor, la fiecare infigigare (art. 924 NCpc). Aceasri
impicare se va realiza numai claci ambele parti sunt prezente in instanti
pentru a fi identificate gi verificati hotirirea cle inchidere a dosarului pe
acest motivr. Texrul de la arL 924 NCPC, fiind un text special, se aplici cu
prioritate fafi de alte norme cu caracter general, sens in care impicarea
pirfilor ar avea pdoritate fagi de constatarea perimdrii?. Aceasti
impicare se poate realiza in tot cursul judec5lii (fond sau calea de atac]s,
chiar daci nu au fost achifate taxele cle rimbru fart 924 alin. [1] Ncpcl. in
c, zul in care aceasri imp5care se produce, noul Cod consacri expres gi
solufia ce urnreazi a fi dati in cauzi, respectiv pronunfarea unei hoti-

rari deftnitive prin care inchide dosarul gi care va men$ona qi o

eventualS restihrine a taxelor iudiciare de timbru, dacd s-a cerut irr
mod expres aceasta. [arr 924 alin. (1) NCPC]. Aceasta incercare rle
impicare a pirfilor, in raport cu textul legal, este desigur o obligatie
penffu judecitor, dar nu este, in niciun caz, o condigie pr.ealabila obligatorie de prirnire a cererii de pdrlilor. in legislafia francezi incercarea

de conciliere a pirgilor este reglenrentati ca o proceduri specifici

(art.1108-L13 c. pr. civ. francez), parcurgerea acestei proceduri avAnd
efecte in planul

admisibilitifii cererii cle divorg.r.

ln realitate, aceasti ,,impdcare" afe nafura juridici a unei tranzacfii

judiciare care are ca scop stingerea procesului de clivor-!

[prin pronLrn-

irnpicarea pdrfilor

Aft.924 NCP9 --(1) sotil se pof impdca in tot cursur judecdfii,

chiar dacd nu au fost pldtite taxele de timbru. in acest ciz,
insknla va lua act da impdcare gi va dispune, prln hotdr1re defit V.li{. Ciobanu, G. Boroi, Drept pracesuul
Ed. C.H. Beck, BucuregtJ, 2009, p. 420.

nitlvd, inchiderea dosarului, precum

CIVII,A

gi de faptele vechi.

Renunfarea Ia iudecati

alin. (6J NCPCI.

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDURA

t Soltrfia em identic.i in veclrea reglementare, fiind prcluar;Igi de jurisprurlenri,

i;i
Ase vedea ilt acestsensdecizla clulli nr, 11,6L/L996 a CAB, S. a lV-a civ., preluati in
V.lvl. Ciobanu, G. Boroi, op.
?

: solufie de altfel veche

prt-

civil.

Crrnr selectir,. Teste

grild, ed. a IV-a,

? in vechea reglementare s-a consacrat

solugia ci, in acest caz de renrrnfare, ,o
acgiune de divorl nu se poate refncepe, decdt pentru o oltrt cauzd uorul, reclomanntl
putrtndu-se intemeia Si pe cuuzele vechi." - G.P. Duran , op. ciL, p. 89, pct B.

cit,p.'IZ7.
nori la dec. civ. nr. rg43 /rgg0 a 'f. ReB oltenia, in

A se vedea gi s. Zilbelsteln,
LP nr. LZ / L960, 1ip, 122-1.24.

in iurispnrdenfa relevanti -

G.p. Docan, op. c[L, p. 89,

3.

rArt 1113 CPC:

les trnis mois du prononcd de l'ordonnance, seul l'6poux
"Dans
qui a prsenrri la requre lnidale peut assigner en divorce. En cas ele rdconcillation cles
6pottx ou si l'instance n'a pas 6t6 itrtroduite rlan.s les h'ente mois rtu prononccl cle
l'ordonnance, toutes ses disposition.s sont caduques,
d'i

ntroduil'e I'instan ce".

y compris

liautorisarion

tlT
3B

Claudiu Constanti n

inu

farea horirerii cle inchidel'e a dosarului). DacI ulterior stingerii procesului prin irnpicare nrotivele de divolt subzist5, atunci oricare dintr-e
-sofi va putea formula o cerere noui grentru fapte petr.ecute clupi
irripicare gi, in acesr caz, se va putea fblosi gi de faptele rrechi [arL9Z4.
alin. (2J NCPCJ.

In prirrinta farrnei cu privire Ia,,im1:icarea prrfllor" in procesul de

divor!, opinim ci se poate face, direct in fafa instanfei de jurlecati gi
consemnati in incheierea de gedinri, daci prrtile sunt prezente,

aga

cum lll'evede textul legal. in niciun caz, nlr poate produce efecte juliclice o
itnpicare a pirfilor prinn-un inscris sub semnlruri privatS, c[iar confirnrat de cirre apiritorul unuia clintre sopir [se prezentase in instanra
ttttntai unul clintre so[i gi avocatul celuilalt sotJ. in spela lnenfionati se
prevecle ci-l cererea cle divorf este una strict personali, orice cerere cu

llrivire la care pargile dispun asupr? acfiunii principale, ar. fi trebuir

ficufi personal. in acest sens, se conchide ci impicarea pirtilor, penfru a
determina inchiderea dosarului de divorg, trebuie fEsuti ln fata instanfei

de juclecati ori in fafa notarului public. Suntem in parte de acorcl cu

pt-ivire la aceas[i opinie, avAnd refineri in ceea ce priveqte irnpicarea in
lala notarului public, (nu trebuie ignorati nrentiunea expresi cu privire
la prez.enfa pirtilor in faFr instan[ei de juclecati.j
sub aspect probator, in procedura speciali a divorfului urmeazi a se
aplica regulile de drept comun, fiind adnrisibile orice rnijloace cle probi
Idacr sunt utile, concludente gi pertinente cauzei), insi Lrebuie avut in
vedere arl 316 NCPC care prevede ci ,,in procesele privitoare Ia
fliatie,
d{vorf sl alte raporturi de fomilie se vor puten asculta rudele si ofinii
prevdzttfi la arL 3L5, fn afard de descendenfi". Aceasti interdicfie cle
ascultat'e a descendentilor functioneazi 9i in cazul celor minori, cit gi a
celor nrajori [texhrl legal invocat neficind distincfie].
De asenrenea, to[ leferitor la tnatelia probelor in procedura divorlului, semnalSm faptul ci potrivit art. 264 alin. t1) NcC ,,fn procedurile
aclntinistracive sau

jutliciare cure t! privesc, sscultarea copilului care a

tC.Ap.Suceava. S. civ., dec. civ. nr.2/2AOB publicat^5 irr

lndaco Lege 4.4. in sens
contrar', prilt raporlare la lcgislagia civili de la nivelul anului 1937, s-a sLahrat ci
,,intpdutreo este un Jine de neprinire care (,pereazu Si fird retunoo$terto sopului cdreiu
ii rufr: opusd; cel interesat o poate dovedi prin murtori seu acte scrise. Aprecierea

fmprciurdrilor ditt cari reiese irnStdcarcu efectivo, iur nu aparenLri, este o chzstiune de
litTtt" - c. ll nr. 237 din z3 februarie lt)37 in G.P. Docan, op. cic, p. Bg - se poare ob-serva
r:a lcgiuirorul de la acel moment a ince,rcat -si ofere o solurje de salvarre a cisitoriei,
pt.in grrisma inrpicirii sofllor, conditlile de fornri flind destul de flexibile.

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA

39

fmplinitvdrsta de 70 sni este obltgatorie". in consecinli, indiferente cle

rnodalitatea judiciard cu privire la desfacerea cisitoriei [divor! din culpi,
divor! din rnotive de sindtate, divor'f prin consimfintint, divor! datorat
separatiei

in fapt), atunci c6nd existl minori rezultagi din

cEsitorie,

ascultarea celor care au lnrplinit 10 anir este obligatorie. Ascul[area este

obligatorie yi in cazul in care pirgile prezinti instanlei o tranzaclie pe

aspectele referitoare la minor [exercitarea autoritS$i pirinlegti, stabilirea donriciliului etc.J deoarece pe de o parte, arL 264 alin. [1) NCC nu
face nicio distincfie mentionind expresia ,,procedurile judiciare care fl
privesc", iar pe de alti parte trebuie si priineze interesul major: al
minorului.
Cu privire la adrnisibiliratea probelor in cazul cererii de desfacere a
cisd[oriei considerim util si menfionim o spe;i refinuti in jurisprudenfa
francezi2 care pune in discugie adnrisibilitatea, in cadrr"rl unui proces de
divorf, a unei exper[ize lnedicale cu privire la paternitalea solului cu
prii/ire la doi dintre cei cinci copii rezulta;i din cisitorie. Desigur, aceasbi
expertiza era cerute pentru dovedirea infidelitilii sofiei - motiv temeinic
pentm desfacerea cisdtoriei. AceasE problemi se ltunea in contextul in
care in procedura civili francezd penh'u dovedirea motivelor de divorf
erau admisibile orice mijloace de prob5, cu exceplia audierii descendenfilor ca nraftori. Plecind de la aceasti situafie, se afirmi c5 aplicarea
stricH a prirrcipiului libertifii probei, in nraterie de divor! creeazi o sihrafie
intolerabilS, in sensul ci inE-un proces care nu pune in disculie paternitatea [mai ales ca tatil era gi decizut din dreptul de a contesLa paternitatea), ci divorlul se poate ajunge la concluzia tehnici, medical5 ci una
dintre plrli (in spelE] tatil nu este decit tati juridic pentru cei doi copii,
nefiind tati natural. Aceasti inechitate poate sI apari in contextul in care
scopul experfizei biologice nu este non-paternitatea, ci dovedirea indirecti
a infidelitifii. Autorul ciErt adrnite ci solufia legislativi de lege lata ar
perrnite aceastl probe, insi propune o schinrbare a regirnului probei in
matede de divor| penrru a arrnoniza reglemenbarea desfacerii cisitodei cu

legislafia privind filiagia, sens in care conchide ci modalitatea de probi

medicali privitoare la non-patelxiLate sd fie adrnisibilS nunrai in acfiunea
de contestarc a paternibatii.
I Confornr arL 264 NCC qi minorul care nu a implinit virsta de 10 ani poate fi
asculhr .dacd ctutoitatea contpeEntrt cortsiderd cd ucest lucnt esb necesur pentru soluliornreo cuuzei".
z S. Mirabail, Lo non-paternitc, couse de divorce, in Dalloz nr. 34/7263 din 5

octonrbrie 2006, pp. 2379 Si23BO.

IFFTfri;,

40

Claudiu Constantin Dinu

Probletna prezentati este relevant5 gi achrali in cazul procedurii

divorlultri din sistemul procesual civil romdnesc. in procedura divortului,
asa cum am menlionar, este adrnisibil orice mijloc de probi, cu excep[ia
audierii ca martori a descendenlilor. Per o cont'rario, din moment ce legea
nu interzice, ar fi admisibilS o expertizi medicali tip ADN, dar nu pentru
dovedirea non-patet'nitifii, ci pentru probarea indirecti a infidelitagii
unuia dintre sofi [daci se dovedegte soful-reclamant nu putea n taral
copiilor]. ln acest context se poate vorbi cle o ,,invocare pe cale incidentali a non-paternitS[ii" in scopul exclusiv al dovedirii motivelor de
divorf, in contextul in care porrivir arr 408 alin. (z) Ncc filialia fafi cle
tatil din cisitorie se stabilegte prin efectul prezumfiei de paternitafe,
aceasta putAnd fi tigiduiti daca este cu neputinfi ca sofui mamei sr fie

tatil copilului [art. 4L4 alin. (2]

NCCI. Discufia lroate fi cu arir mai

interesanti cu cit se prevede ci soful manrei poate si infroduci acfiunea
in tigada paternitSfiiin termen de 3 ani de Ia data cAnd solul a cunoscut

ci

este tati prezumat al copilului sau de la data cAnd a aflat ci prezurnlia

nu corespunde realitSlii - arr.430 alin. (1) NCC (deci am fi in situafia in
care tatil nu mai poate contesLa paternitatea, fiind in afara termenului,
dar poate cere, in procesul de divor!, efecttarea unei expertize meclicale
ADN penn'u dovedirea non-paternitigii).
Degi situafia prezentati poate crea penrru copil o situafie umand
inconfortabili (care ar afla fapful ci hril juridic nu este gi ra$l natural),
opinim in sensul ci o asemenea probi ar fi admislbili in procesul de
divor! penfru dovedirea motivelor de divor! din moment ce legea nu
interzice in mod expres un asemenea mijloc de prnbit.

13. Decesul uneia dintre sofi

Att. 925 N0PC. - (1) Dacd fn timpul prCIcesurui de divog unul

dintre soli decedeazd, lnstanla va lua act de incetarea cdsdtoriei
gi ua dispune, prin hotdrdre definitivd, inchiderea dosarului.
(2) cu foate acesfea, c6nd cererea de divorl se intemeiazd pe
culpa pilrltului gi reclamantul decedeazd in cursul pracesului,
lds1nd mogtenitorl, acegtla vor putea canfinua acfiunea, pe care
instanfa o va pdmite numai dacd va constata cuipa exclusivd a
solului peret. in caz contrar, dispozilille alln. (i) rdm6n aplicabile.
t Poate de lege ferenda
francezi,

ar fi prefet'abili o solufie ca cea oferjti de cloctrina

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDUNA

CIVIIA

47

(3) Pentru intraducerea in cauzd a mogtenitarilor solutui

reclamant, instanla va face aplicarea art. 412 alin. (I) pct..l.
ft) in cazul in care acfiunea esle con tinuatd de mogtenitorii
sa{ului reclamant, potrivit alin. (2), cdsdtoria se socofegfe desficutd la data introducerii cererii de divori.
Fiind o acfiune strict personalS, daci pe parcursul derulirii procesului, unul dintre sofi decedeaz5, in nrod firesc, instanla va lua act clr:

o hotirAre definltivi a dosarului'.

fosl consacrati gi sub imperiul vechii legislatii?
gi doctrinein materie3. in noul cod de procecluri civili, art 925 alin. Il)
NCPC prevede ci instanfa va lua acl de incetarea cisitoriei, iar llriri
hoblrire definitir,5 va dispune inchiderea dosarului.
Solugia de inchidere a dosarului de divori datorat decesului unuia
dinh'e sofi era v-alabilS gi sub vechea reglementare, chiar in cazul in care
decesul reclantantului-p3rit a intervenit dupd data pronunfirii cieciziei
de apel, dar inainte de expirarea termenului de recurs ce putea fi exer-cirat intpotriva acelei hotirAri'l. Astfel, s-a considerat ci se inrpune fnchiincetarea cisitoriei, pronunlend
Aceasba este regula care a

derea dosarului dacl decesul intervenea oricind

procesului de divort pAni la data

in

cursul iudecirii

riminerii irevocabile a hotlririi

cle

divorf. intrucit rafiunile sunt acelagi, opindm ci arl 925 NCpc este
aplicabil daci decesul intervine, in noul con[exr legisla[iv, ltani la clafa

a hotiririi de divor!.
Legiuitorul a instituit gi o exceplie de la aceasti reguli, cu caractet'
de noutate, in sensul ci procesul de divorf va continua, daci partea
decedeazi pe parcursul solutiondrii, cu indeplinirea ur.mdtoar-ele

r5minerii definitive

condifii [art.925 alin. (2)

NCPCI:
- Cererea de divor; si se interneieze pe culpa pirAfului;
- Reclamanrul decedeazd in cursul procesului, lrsand nrogtenitori;

- Continuarea

procesului se va face la cererea mogtenitorilor.

I A se vedea
;i arL 259 pcr 5 NCC: ,,cdsdtorio inceteuzd prin deces suu prin cleclorarea judecdtarcoscd a nnrfii unuio dintre sofi".
lV.M. Ciobanu. opcic,vol. ll, Ed. Nalional, Bucuregri, l9gZ, pp. S13:;i S14 in
-

cazul decesului unuia dintre parlle cererii de divorf, pe parcursul procesului, rno5tenitorii llu vor putea acfiunea. deoarece c.isitoria inceta prin deces, iar riosarll de
divo4 urma si se inchldi.
3 l.P. Filipescu,
A.l. Filipescu, ?'rotatde dreptulfontiliei, ed. a Vlll-a, Ed. Unive'rsul
I uridic, Bucurepti, 2A06 p. 252.
{ CAB,5. civ., dec. civ. nr.fi1A/2008 publica6 in Indaco Lege 4.4.

Fi

4L

CI

audiu Constan tin Dinu

in acesf caz, mogtenirorii vor pLttea contitrua acfiunea cle divorg. in

cazul continuirii divorfului, instanfa va admite acfiunea de divorf
numai daci va constata culpa exclusivi a p6ritului [aspect consacra[
gide arl 380 alin. (Z) NCCI. Daci aceasti culpd exclusivi nu este re|inuH
de cih'e instanli (fiilrd vorba de culpi comuni ori cuipi exclusivi a
l'eclalrrarrtuluiJ, instan!;r va pronunta o hotirire definitivi cu privire la
inchiderea dosarului [art 925 alin. (2J NCPC].
Soluria legislativi consacrati de alt. 380 NCC gi arl 925 NCPC, aga
cuni s-a suslinttt in doctrirrll, vine si inliture un,,paradox" nrot'al al
vechii reglenrentziri care consta in laptul ci solul vinovat de clesfacerea
cirsitoriei ajungea s.1 il rnogteneasci pe cel care cerea divortul, din cauza
decesului celui din urnri, in tinrpul procesului de divorp
De asemenea, s-a previzut ci pentru introducerea in cauzi a mogterriLorilor reclanrantului, instanfa va face aplicarea arL 4LZ alin, (1] pct. i
NCPCz, respectiv va fi incident un caz. de suspendare de drept a judecSlii.
ln acest contex[, noliunea rle mog[enitori capiti o conota9ie speciali.
Astfel, trebuie avut in veclere celelalte categorii de mogtenitori altele
clecAt soful piril in acest sens, pot continua acfiunea de divor! rnogtenitorii legali din clasele I-lV (art. 964 I.lCCJ, rnogtenitorii tes[anrentari,
legatari universali sau cu litlu universal fart 1054-1056 NCCJ ori, irr lipsa
acestor rnogtenitor-i contuna, oragul sau nrunicipiul pe a cirui raz5

teritoriali se aflau bunurile la data deschiderii niogtenirii [art

963

alin. (3J NCC]. AceastS intelpretare ,,extins5" a nofiunii de mogtenitor

este pernrisi tle textul legal care face frilnitere Ia ,,mogtenitori", Eri nicio
altl distinciie.
Cu ref'erire la calitatea de nrogtenitor, prin prisnra prezentului text
legal, trebuie lEcute douii preciziri. in prirnul r'3nd, textul nu este
aplicabil in cazul legatarului cu tiLlu pat't"icular, deoarece acesta nu are
itttet'es in continuarea ac!iunii de clivort. intr-ucAt vocafia lui se intincle cu
l.rrivire la un bun pen[ru care a flost desenrnat ca atare, faptul ci soful
-su1rt'aviefuitor este sau nu inlSturat de la succesiune, nu are niciun efecl
in al doilea rAnci, clach interpretirn in sens restrins, tehnic nofiunea de
nro;tenitor, slalul [pritr municipiu, orag, comunlj nu poate fi nrogtenitor
din rrrornent ce arf. 963 alin. [3J NCC prevede cA,,irt lipsa moStenitorilor
I I;.4 Baias, o1t. ciL, p.315.
I Art. 406 alirr,
{1j pct. 1 NCPC: ,.}udecarea cauzelor -se suspendi de drepe
L prin dccesul unaia clinb'e pit';r', pin.i la introrluce're a in catrzi a mogtenitorilor,
itt af arJ tle cuzul cind partea intet'e"sati cere tenneu pentru inlroducerea in judecati a
it ccstrt ra."

PROCEDURI SPECIALE TN NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA

43

Iegali sau testamentsri, patrimoniul defiinctului se transmite comunci,

orafului sau, dupd caz, ntunicipiului fn a cdrui razd teritoriald se aflau
lsutturile Ia data deschiderii moStenit'rf". Cu alte cuvitrte, statul nu este
mostenitor, ci culege o mogtenire vacanti in lipsa mogtenitorilor testamentari ori legali, O asenrenea interpretare, clegi fundamentatl pe un
text legal, nu este echitabili daci avem in vedere ci scopul prezentei
constructii juridice este inlirurarea solului culpabil exclusiv de desfacerea cdsitoriei de Ia mogtenire, in acest caz, cand reclamantul decedat
nu are nrogtenitori legali sau lestanrentari, nu va mai fi inlirurat de la
mottenire gi, chiar mai nrult, va culege mottenirea in totalitate, in fine,
fafa de aceste dispozipi legale, menFionim urm6toarele:

- Daci reclamantul decedeazi pe parcursul solufionirii cererii de

divorf, inshnla nu este obligati ca in toate cazurile si dispund
suspendarea r?uzei, ci numai in cazul in care cererea de divor! s-ar
inlemeia pe culpa pirAtului;
- Suspendarea solugionirii

de divorpului este condifionati de

solicitarea divor[ului din culpa piritului [intrucit texful nu prevede,

opinirn ci este suficient ca cererea introductivi si fie motivati de culpa
pir3rului, chiar daci piritul a formulat cererea reconvenlionalfi prirr
care a solicitat, gi el, desfacerea cisStoriei din culpa reclamantului; condi;ia nu mai este indepliniri in cazul in care s-a solicitat prin cererea

introductivi desfacerea cisitoriei din culpa comuniJ;

- in ceea ce privegte introducerea in sauzi a mogtenitorilor, considerim cI ins[anfa va putea acorda un termen piritului pentru introducea in cauzi moqtenitorilor; degi aparent se poate afirma c5 pirltul nu
ar avea interes pentru a introcluce in cauzi mogtenitorii, totuSi interesul
existS: pit'3tul va fi interesat si evite suspendarea judecirii divorfului gi
rimlnerea in suspans a rezolvlrii stirii sale civile (cu riscul perinririi
cereriiJ, sens in care va introduce in cauzi mogtenitorji, cu eventualitatea
de a obgine o hotirAre definitivi de constatare a incetirii cSsitoriei prin
deces gi inchiderea dosarului de divorg;

- DacI nu s-a acordat acesl termen de introducere in cauzi a

nrogtenitorilor sau dacS a fost acordat gi nu s-au introdus, instanfa va
suspenda iudecata, iar procesul va fii repus pe rol prin cererea de
redesclridere, ficuti cu aritarea mogtenitorilor fart- 4L7 alin. [1)
pcL2 NCPCI;
- Aparent, in toate cazurile, ar trebui suspendati cererea de divorg
daci aceasta a fost motivatl pe culpa pirirului deoarece textul vorbegte
de existenla ,,mogtenitorilor". Nu trebuie uitat faptul cI gi soful pirAt are
aceasti calitate de rnogtenitor, din monrent ce cisitoria nu a irrcetat prin

lF-Clauditr Constantin Dinu

+4

cleces, neexistind hotir'6rea de inclridere a dosat'ulrri. Opinlm

ci legiui-

rorul a clorit si aibd in vedere orice alt mogtetritor decit soful pdrit,

aga

cum atn menlionat anterior;

- Sub aspectul condipilor de exercitare a acfiunii civile, ar putea fi
analizati gi condifia interesului tnoptenilorilor de a continua acfiunea de
divorf- Acest interes ar tlebui citttat in zona patrirrroniali, r'especfiv ctr

prirrire la succesiunea reclamantului deceda[, respectiv la inldturarea

sotului parit culpabil de deslacerea cdsitor-iei de la aceasti nrogtenire. in
acest sens, legiuitorul a prevlzut ci hotirirea de clivor{ nu va ntai

rirninerii definitive (potrivit regulii din

materia divorfului), ci cisitoria se va socoti desfEcuti de la data

pRocEp-qTI SPECIALE iN NOUL C3? DE PROCEDURA CIVILA

rnogtenegte pe soful decedat daci, la dafa deschiderii mogtenirii nu existi

o hoHrire cle divor! definitivi. Fala de aceasti interpretare, stric[ fornral,
se poate olrserva c5 de daLa decesului reclamantului sunt legate doui

evenirnente iuridice cu efecte diferite: desfacerea cisitoriei gi desclriderea succesittnii. Prin folosirea argunrennrlui octus interyretandus esf
potius ut voleat quam ut pereatgi avind in vedere finalitatea art 380 NCC
[inliturarea solului culpabil de la mogtenire), l]utem conchide ci divorlul

prenrerge deschiderii rnogtenilil. De altfel, prin legea de punere irr

a1:licare a noului Cod de proceduri civilira fost fixat cu exactitate, irr

sensul ci se va considera desl'icuti cisitoria la ,,data introducerii cererii
de divor!".

14. Nemotivarea

hotirArii

Art. 926 NCPC - Hatdrtrea prin care se pronunfd divo$ul nu

se ya motiva, dacd ambele pe$i solicitd instanlei aceasfa.
in privinga deliberit'ii, pronuntirii gi reclact5rii hotlrArii de divorfi

art 395-405 IVCPC.

in procedura speciali a divor-tului, horiril'ea prin care se pronunfi divorgul nll se va motiva, daci ambele pbrfi soliciti instanfei
aceasta (arL 926 NCPC). intruc6t art 926 NCPC prevede cd ,,hotdrdreo
prin care se pronuntd divorFtl" nu se va nrotiva opinini ci, in aceast;l
ipotezS, nu se rra motiva inFeaga hotirdre, inclusiv aspectele priviacestea urmeazi regulile de drept comun, respectiv

'l'otugi,

loare Ia evenfualele capete accesorii de cerere.

I Legea nr.76 tlin2012 publicati in It{. Of, nr.365/2A12.

45

in aceasta nraterie, liotirirea judecitoreasci prottunfati trebuie, in

ilrimul rancl si faci menliune cu privire la desfacerea cis.itoriei
isolupiile posibile fiind cle aclntitere, respingere ca ttefondatS, anulatS,
respingere ca nesuslinutS, itrchidet-ea dosarultri), cu privire la culpa
sofilor [divorful putind fi prorrunpat din culpa unui dintre soli sau clin
cullta conruni; ntt se va tnotiva citllta in cazttl in care legea pettnite
desfacerea cis5toriei fEri a se mai analiza acest aspect) gi cu privire Ia
capetele accesorii cererii cle divorf fpetite la care instanla se v;]
pronunfa la cerere sau din oficiu).

ChelFuielile de iudecati ocazionate

produce efecte de Ia data

introducerii cererii de clivorf [art 3BZ alin. [2J NCCI, text legal care
trebuie coroborat cu arL 970 NCC cal'e pt'evede ci soful supravieiuitor il

de procesul de divor!

turnreazi a fi reglernentate in conformitale cu dreptul comun in nraterie,

respectiv arl 451-455 NCPC. Cotrsiderint ci trebuie totugi fEcuti o nten$une specialir, respectiv cea privitoare la arr. 454 NCPC2 care pt'errecle
situafia in care se exonereazi pirAtul de plata chelnrielilor de judecarS.

Textul de lege are, in opinia noash'i, o aplicabilitate par$iali in nrateria

divorflrlui, prin rapor[are la obiectul cererii. Astfel, nu se poate vorbi de o
punere in intArziere a piritului, fficuti confbrm legii, anterioari introducerii cererii de divorf. De asemenea, paraml nu este de drept in irthirziere,in cazul divorfului. in acelapi sens, afirmitn ci nu se poate llulte
problema acordirii cheltuielilor de judecatl in cazurile in care se pro-

nunli un divorf Hri culpa solilor fdivorgul prin acord, divor]ul dirt

nrolive de sinitate). in aceste cazuri, din rnoment ce nu existi o culpi in

desfacerea cisitoriei, nu se poate vorbi gi de o ,,culpd procesuald" a ttneia

dinfre pirfi fin conforriritate cu arl 453 alin, (1J NCPC partea care pierde
procesul va fi obligati, la cerere, la plata cheltuielilor de judecati; in cele

doui ipoteze, din llunct cle vedere fornial, ,,nicio parte tru a pierdut
procesul'f.
15.

Ciile de atac. Publicitatea liotdrArii

Art. 927 NCPC - (1) Apelul reclamantului impotriva hotdririi

prin care s-a resplns cererea va fi respins ca nesusfinut, dacd la
judecatd se prezintd numai pdritul.
t Plen'f5, dec. de indrunrare nr.?/7966, in 5. Zilberstein, V. Ciobanu, Indreptur
interdisciplinur de practico jucliciurd, pp. 320 y^i 321.
l Art 454 NCPC: ,,PArAml care s recwrLtcu1 lu primul ternrcn tle judecatd lu mre
pdryile sunt legal cirflE, pretentiile reclomuntului nu va putea fi obligat Ia plnat chelfiilelilor de judecuto, cu exceplia cuzului fn cnre, prenlubil ponririi procesului, a fost pus
in intAniere de rdtre redamant sou.te ofla de drept in intdrziere. Dispozitiile art- 1522
ulitt (5) C. cir,. rfrmfin aplicabile".

F
tiil:

Claudiu Constantin Dinu

46

(2) Apelul firttului va fi judecat chiar dacd se infd{igeazd

numai reclamantul.
(3) Dacd unul dintre soti s-a recdsdforit, hotdr4rea definitivd
prin care s-a desfdcut cdsdtoria nu este supusi contestaliei in
anulare gi revizuiriiin ce privegte divo$ul.
(4) Instanla la care hotdr1rea de divo$ a ren as definitivd o va
trimite, din oficiu, serviciului de sfare civild unde a fosf incheiatd
cdsdtoria, Registrului na(ional al regimurilor matrimoniale, prevdzut de Codul civil, gi, dacd unul dintre sofi a fost intreprinzdtor,
reg i stru I u i ca me rlu

Iu

i.

HoLir3rea pronunlati in divor-f este supusi ciilor de atac potrivit

dreptului comun. Agadar, prin rapor'tare la arl 483 alin. (2) NCPC
raportat la art. 94 pcl 1 lit. aJ NCPC, Irotirirea in materie de divorf
este supusi numai apelului, recursul fiind excltrs in mod expresl.
Pentru a ajunge la aceasti solutie trebuie avute in vedere urmitoarele
argunrente de tex[:
- Con[ornr art. 94 alin. (1J lit. a) NCPC judecitoriile fudeci, in prinri
irrs[anf5, ,,cererile dote de Codul civil fn cornpetenf.a instanf.ei de tuteld Si de

familIe";

- Polrivit arl 265 NCC ,,conre mdsurile date prin prezentu carte in
cr:tnpetertta instart|cei judecatoreSti, toate litiglile privind aplicarea dispozifiilor prezentei cdrfi, precum Si ntdsurile de ocrotire a capilului, prevdzute
itt legi speciole sunt de contpetenfa instanlei de tuteld. Dispozitiile arL 1"07
sunt aplicabile itt mod corespunzdtor". Textul are in rredere Cadea a Il-a
NCC inritulati ,,Despre familie" clin care face parte gi capitolul VII ,,Desfacerea cisitoriei", respectiv arl 373-+04 NCC. Agadar, in concluzie,
cet'erea cle divot'! este datd in competenfa instanlei de tuteli, inn'ind in
sfera cle aplicare a art. 94 alin. (1) lit. aJ NCPC;
- Prin rapor'[are la arl 483 alin. [2]

potlivit art. 94. pcl

NCPC hotir'3rea llronunfatS

1 liL a) NCPC nu este supusi recursului, aceasta fiind

atacati nunrai cu apel [art 466 alin. {1J NCPC2].

I f n acest sens a se vetlea pi situalia lranzitorie impusi de Legea nr. 2/2013
prlvincl unele misuri pentnt degrevarea jnstantelor judecitoreryti, precum gi pentru
ltregitjrea punerii in aplicare a Legii nr.134/2OI0 privind Codul de proceduri civili
care in art XVlll prevede ci ,,in prucesele pornite fncapdnd cu dsta int'drii ftt vigoare o
prezentei legi pi pAnd b dat:a de 31 tlecemlsrie 2015, nu sunt supuse recursului haturufile
prunrunlnte in cererile prevdzutt la art 94 pct I lit a)-i) din Legea nr. 134P010 privitrtl
Codul de pracedurd civild..."
r Art 466 alin.
NCPC:

[1)

cu apel,

,.Hotiririle pronunFate in pr-imi instanfi pot fi

daci legea nu prevede in rnod expres altfel."

abacatc

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCSDUNA CIVII,A

47

Apelul exercitat irt cadrul acestei proceduri civile speciale, confornr

regulii de drept comun, este devolutiv, putind stafua pe toate aspectele
de fapt 9i de drept ale cauzei, desigur in limita h asati de citre apelanL
'l'otugi, aces[ caracter devolutiv poate avea uneori o arie rnai extinsS
dec6t ceea ce a apelat partea. Astfel, daci apelantul pune in discu[ie, in
fala instanfei de control judiciar, aspectul culpei in desfacerea cisitoriei
[cum ar fi cazul culpei exclusive], iar in urma judecirii ciii de atac, se
schimbi caracterul de culpi exclusivi shatuat de prima instanF, opininr
cI instanla de apel trebuie si ia in discuFe pi aspectele referitoare Ia plata
compensatorie, atribuirea beneficiului contractului de locafiune, obligafia
de intrelinere intre sofi, plala unor eventuale despigubiri pentru desfacerea cSsitoriei. Luarea in disculie a acestor aspecte, chiar daci nu au
fost apelate expres, este impusi de condifionarea legal6 a acorddrii
acestor,,beneficii" de existenp sau inexistenfa culpei exclusive in desfacerea cisitoriei. Aceasti soluFis o regisim gi ln legislafia francezi, fiind
confirmali gi cle jurisprudenlar in materie.
in cazul in care, dupi riminerea definitivi a lrotiririi de desfacere a cdsitoriei, unul dintre so$ s-a recisitorit respecdva hotirire nu este supusi nici contestafiei in anulare gi nici revizuirii in
ceea ce privegte divorful fart.927 alin. [3J NCPC]z. Agadar, inliturarea
contestafiei in anulare gi a revizuirii poate ii refinuti numai daci sunt
indeplinite urnritoarele condigii:
- Trebuie si fie vorba de o hotirire de desfacere a cisitoriei, per
a contrqria daci s-a respins cererea de divor!, opinim ci cele doui cii de
atac extraordinare pot fi exercitate in condiliile legii3;
- Hotirirea de desfacere a cisitoriei este definitiv5 (solufie de
altfel fireascl prin raportare la obiectul celor doui cli de atac e.\traordinareJ;

- Uttul dinh'e sofi este recisitorit la momentul in care s-ar dori

inffoducerea unei asemenea cii extraordinare de atac. Deoarece textul
nu distinge, condi;ia poate viza pe oricare dinrre fogtii sofi [gi pe cel care
ar dori introducerea ciii de atac Ai pe cel care ar avea calitatea de intimat
in aceasfa cale de atac);
t Cour
j u ri sp ru

den

de Cassadon, 1 cjv., 26 -sept 2A07

ti ull e, p. 25

in

Dalloz, nr. 36/7309, Actualite

12.

firi

eA se vedea comparativ art 619 alin. [5) CPC care preuedea,

nicio alti
cirer:ntstanfiere, r;l hotirirea dati in materie de divorf nu este supusi revizuirii.
3 Sub vechea reglementare se susfinea ci revizuirea este inadmisibili,
indiferent

in acesr sens .se Inenfiona

nr.L471l1972 a'I'5,5. civ., in RRD nr.3/L973, p. 159,

de rezolvarea cererii de divorf;

Si decizia civili

48

Clauditt Constantin Dinu

- Inadmisibilitatea contestafiei in anulare gi a revizuir-ii vizeazi

exclusiv capitul principal de cerere, respectiv cel privitor la desfacerea cisitoriei. Agadar pentru capetele accesorii la cererea cle dir.rorl;
ambele cii extraordinare de atac sunt admisibile daci sunt incleplinite

'"'"'?,','il*::f::Jili::::g"jif:rl

3BZ arin (1) NCC, ca reguri, cis;itoria se consideri desfEcuti din ziua cind hotirarea de divort a
rimas definitivi
.. in cazul apelului impotriva hotirdrii prin care s-a resliils cererea de
divor!, acesta va fi respins ca nesusfinut daci la judecati se prezinti

numai pir.1tul. Daci totugi lipsesc ambele pirFr-, indiferent

ata cum arn afirmat, se va suspenda judecarea procesului.

c1e

instanfi,

spre deosebire de vechea reglementare, nu mai existi un telmen

special penh'u exercitarea ciii de atac, urmind a se aplica regulile de
drept con"lun, in materia apelului.
Ca nouiate legislativd menlionim fapnrl ci instanfa la care fuotirrea
de divor! a rimas definitivi o va trjmite, din oficiu, serviciului
de stare
civild unde a fost inclreiati cdsitoria, Registrului nalional al regimurilor
nralrinroniale, previzut de codur civil, gi, daci unul dintre sori a fost
intreprinzltor, regisrru lu i comerfului.
in privinta caracterului executoriu al hotir.Arii cle divor!, avAncl in
vedere dispoziliile Legii nr.T6/za1z de punere in aplicare a codului de
proceduri cirrild,

se poate concluziona;

- I-lotSr3rea de divor! de prinri instan!5, fiincl neclefinititri, nu este

fitlu executoriu gi, pe cale de consecinli, nu poate fi pusi in executare
siliti {arL 632 NCpC);
- Hotlrirea de divor! rimasi definitivi ori datoriti neexercitirii
apelrrlui, ori ca tlrmare a respingerii acesfuia, este titlu executoriu
[conform arl 632 alin, (2J NCpcJ pi poate fi pusi in executare siliti, frrd a mai
fi necesari investirea cu formuli execurorier. in cazul in care a fost aclnris
apelul, hotirrea daG in apel este titlu executoriu confonn arl 634
alin' [-LJ p-ct 4 NCPC, pudnd fi pusi in execurar.e siliri
[arr. G3z NCpc).
In fine nrenfionrm ci acest caracrer de titlu executoriu, mai
sus-detaliat urnreazi a se aplica inrregii hotiriri judecitoregti,
implicit cu
Plvire gi la capefele accesorii de cerere, Desigur-, punere in executare
siliti a acestor capete de cerere se va face potrivit cu specificul fieciruia,
prin aplicarea textelor legale din materia executirii silite
fexecutarea
t Formalibarea investirii cu
formul;l execrrtorie, dupi adoptarea legii
apllcare a Codului de proceduri civjla, a fost ellnrlnati.

cle

punere'in

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDT;NA CIVIT,A

4-9

unor obligatii de a face, plata rrnor sunle de bani etc.J. Tohr.;i, prirr
excepfie, daci prin hotirdrea de divorf, de llrinri instanfi s-au dezlegat gi
aspecte privi[oare la modul cle exercitare a autot'ititii pirintegti, stabilirea loctrin!ei ntinot'ttltti, precum .gi nroclul de exel'citare a drephrlLri de a
avea legituri pet'sottale cu ttrirrotttl, aceasti parte de hotir'5r'e se bucrrri
de un caracter executoriu de drept fprovizoriu) potrivit art.44B alin. (1]
pct. 1. NC['c, fiind aplicabil art. 532 NCPc care permite declanrarea exe-

cutirii silite. Desigur acest caracter lrrovizoriu se intinde pAni la rnomentulin cat'e hotir3r'ea rle divort r'Snrine definitiva,
in cazul in care, pe parcur'r,il p.o."rului cle divort, instanfa va lua,
poh'ivit art 91.9 NCPC, pe cale rle ordonan!i pregedinliali, ,,rndsuri
provizorii cu prfvire la stabilirea locuinfei cop[ilor nt[nori, Ia obligatia de
tntrefinere, la incasarea alocofiei de stat pentru copii si la Jolosirea
Iocuinfei familiei", hotirirea pronuntad in aceasti proceduri speciali,
este executorie, din prinri instanti, potrivit art 996 alin. (zJ lilcpc (text

legal care se aplici in completarea art 919 NCPC), putind fi pusa in

siliti conform arr. 632 NCPC.
in cazul in care pirtile recurg la procedura clivorfului prin acorc],
pofrivit art. 930 alin. (4J NCPC, hotirirea pronunta[i cu prirrire la divort
este dennifiva, din primr instanld. in consecinti, este executorie gi poate
fi pusi in executare siliti.
executare

16.

Modalid;ile de desfacere

cisitoriei

DacS in vechiul cod cie proceduri civild erau reglementate dou.i

tipuri de divorf (divorf.ul de clrept comun - arL 607 y^i urm. cpc gi
divorful prin consimlinrinful pirtilor - arL 6131 cPC), in carlrul noului
Cod de proceduri civili, modalir5gjle dc. desfacere a cisitoriei au fost'

diversificater:

A. Divorful din culpa sofilor fdivorful sancFune) - cap, III clin

procedura specialS a divorfului, respectiv art. 933-934 NCPC ffiincl o
pt'eluare a divortului de drept comurl din vechea reglenrentare), Acest
divorf se poate pronullfa in doui ipoteze:
t Motlali6lile de desfacere a cisitoriei sunt previzute
5i noul Corj civil, re.specfiv
in arL 373: ,Art 373 - Divorll poate oveo loc: a) prin acortlul soSilor,la cerereo ambilor
sofi sau a unuiu dintre sofi occeptutfi de celdlult sot; b) aftrnci cdnd, din cuuza lnor
motive temeinice, roporhtrile dintre so|ri lrunt gruv vtitdmate gi continuarun ctisritoriei nrt
mui este posibilo; c) Ia cerereu unuia dintre sofi, dupa o separore in fapt cure o durctt ce!
pttpirr 2 uni; cl) la cetereu aceluin dintre sofi u cdrui stare de sdndtnte
fnce inrynsihiltl
con ti

n ua

reo c is

to ri

i."

50

Cl a

uditt

Co nsta

nti n

D in

- in funcgie de partea care se face culpabili de vitimarea gr.avi

a raporturilor dintre sofi gi imposibilitatea continuirii clsitoriei,
divor'ful fiind pronun[at din culpa pir6tului, din culpa arnbilor so[i, fiind
posibilS gi t'espingerea ca neinremeiati a cererii daci nu sunt dovedite
motivele de divorf farl 933 NCPCJ;
- in ipoteza in care solii au fost despnrFfi in fapt cel pugin z ani,
divor'ftrl poare fi pt'onunfat la cererea oriciruia dintre ei, dacd reclatnantul igi asumi responsabilitatea pentru egecul cisitoriei fart 934
l,lcPCJ. I'lotirrea de desfacere a c5sitoriei va fi daui din culpa reclarnantului.
B. Divorful remediu - cap. II din procedura speciali a divorfului,
t'espectiv art. 928-932 NCPC care irnplic5 doui modalititi de deslacere a

cisltoriei:
- Divorful prin acordul soSlor care preia procedura drvor;ului prin
consinrfinrint, din vechea reglementare, urnrir-indu-se imbunirigirea
acesteia gi impunet'ea unui caracter de celeritate cu privire la aceasti
proceclurS;

- Divorful din motive de sinitate care poate fi pronunfat prin

sinitate a unuia
dintre soficare ar face imposibila continuarea cisitoriei [arL 932 NCPC).
Aceste nrodalitati de desfacere a cisitoriei reglementate in legislafia
invocarea gi dovedir-ea unui rrtotiv relaliv la starea de

ronrineasci sunt similare celor prevlzute in dreptul francez, sub denutnirea de cazuri de desclridere a acliurrii de divor!: [1] divor-gul din culpi,
(2) divorful penLru alterarea definitivi a domiciliului coniugal, (3) divortul acceptat ti (4J divortul prin consin-rf5mAnt mutualr.
In continuarea prezentului demers vonr analiza fiecare rnodalitate
de desfacere a cisitoriei aga cum este configurati in noul corl de procecluri civili.

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A

"

(2) Atunci c6nd este cazul,

in

cererea de

51

divorl so{l vor

stabili gi modalitdlile in care au canvenif s5 fie solu{ionate cererile aecesarii divorfului.

(3) Primind cererea formulatd in conditiile alin. (1), instanla va

verifica exisfenfa consimfdmdntului so{ilor, dupd care va fixa

Ermen pentru solulianarea cererii fn camera de consiliu.

Art. 930 ruCPC (Solufionarea cererii] - (1) La termenul de

judecatd, instanla va verifica dacd sofii sf5rurre fn desfacerea
cdsdtoriei pe baza acotdului lor gi, in caz afirmativ, va pronunfa
divorful, fdrd a face menltune despre culpa sofilor. Prin aceeagi
hatdrilre, instan{a va lua act de invoiala so$lor cu privire la
cererile accesorii, in condi,tiile legii.
(2) Dacd solii nu se invoiesc asupra cererllor accesorii,
instan{a va administra prohele prevdzute de lege pentru solu{ionarea acesfora gi, Ia cererea pdr{lor, va pronunla o hotdrdre cu
privire la divor!, potrivit alin. (1), soluliondnd totodafii 9i cererile
privind exercitarea autoritdlil pdrlntegti, contribulia pdrin{ilor Ia
cheltuiellle de cregfere gi educare a copiilor gi numele solilor
dupd divorl.
(3) Daca va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii
instanla va continua judecata, pronunlind o hotdr4re supusi
cdilor de atac prevdzute de lege.
$) Hofirtrea pronun{atd in cond$ille alln. (1) este definitivd,
iar hofirirea pronunlatd potrivit alin. (2) este definitivd numai in
ceea ce privegte divorlul, dacd legea nu prevede attfel.
Apa cum rezulti din arl- 928 NCPC divorlul prin acordul sofilor,
reglemenLat de noul Cod de proceduri civili, in nrod firesc, are caracler

17.

Divorful prin acordul solilor

Art, 929 NCPC (Depunerea cererii) - (I) in cazul in care

cererea de dtvorl se intemeiazd, in condiliile prevdzute de Cadut
civil, pe acordul pdr(ilor, ea va fi semnatd de amhii soli sau de

cdfre un mandatar comun, cu procurd speciald autenticd. Dacd

mandataruI esfe arocaf, el va certiftca semnifura solilor, potrtvlt
legii.

judiciar, prezentele reguli procedurale fiind incidente daci solii nu au

optat pentru divorful pe cale adrninistrativi ori notariali, in condigiile
noului Cod civil, Astfel, sofii pot apela la aceasLi modalirate de divor!
indiferent de durata cisitoriei gi necondigionat de existenfa sau nu
a copiilor minori rezulta$ din cisitorie [art 374alin. (1] NCCI.
AceasH proceduri de desfucerea a cisitoriei prin acord, prin prisma
scopului pentru care a fost reglementat5, trebuie si fie supl5, simpld gi
caracterizad de confidenFalitatea nrotivelor care au condus la aceasti

hoHrire.
I G. Sen'a, 1,.W. I'ellitte ri, Droit tlu divorce, in Dalloz
nr. 9 /7282 clin 1 nrartie 2007,

p.608.

Divorlul prin acordul solilor presupune un consim!5mint al

cisitoriei materializat in cele doui

acestora cu privire la desfacerea

Claudlu Constantin Dinu

57,

tbrme previzute de arl 373 lit aJ NCC: divorprl este promovat printr.-o
cerere comuni de arnbii sofi ori divor;ul este promovat de unul dinFe
sofi [eventttal prin celelalte modalitigi de desfacerea a cisirorieiJ iar
cererea de divor! este acceptati de sofrrl pArAr in realitate, ambele
ipoteze presullun acordul de vointi liber gi neviciat in sensul desfacerii
c:-rsitoriei.
in acest serrs, divorlul prin consimlirninful sogilor a fost simplificar,
reducindu-se 9i condigile de adnrisibilitare ale acesruia fart 929 NCpcJ:
- cererea de divorg rrebuie si se intemeieze pe acordul ambilor

soti, acord care trebule sb fie liber gi neviciat, aspect care frebuie
controlat obligatoriu de citre insranla de judecati [arl 374 alin. [3J
NCCI;

- cererea de divor! trebuie semnati de amtrii sofi sau de un

mandatar comun, cu procuri specialS autentici- in ipoteza in care
acest mandatar este avocat, acesta va certifica semnirura sogilor, poh-ivit

dispozifiilor legale (opittinr ci nrandatarul avocat se va legitima prinh-o

imputernicire comuni fdari de anrbii soiij gi speciali. Daci unul dlnre
sofi este pus sub interdictie, divorful prin consinrtimint nu poate fi
arfmis larL374 alin. (2) NCCI.
se poate lesne observa ci divorful prin consinrf.irnf,ntul pirfilor
inrpune, pe de o parte, un acord de voinfi, liber gi valabil exprimat fverificat ca atare de instanfiJ, iar pe de alti parte niciunul dintre soti nu
trebuie si fie pus sub inrerdicfle [art. 373 alin. [2] NCC]. ce se ?nrAnrpli in

situafia in care dupi pronuntarea unei hotirAri definitive de desfacere a

cisitodei, unul dinh'e sofi constati cE acordul a fost viciat (eroare, dol,
violenfE), ori a fost dat intr-o perioadi de lipsi de discernimint, ori unul
dintre soli era pus sub interdicp-e? Ne raliem, in parte, opiniei din
doc[rinit in sensul cI ot'ice persoani interesati poate pronlova o acfiune
in constatarea nulitifii absolute a acordului de divortz (in cazul in care
! F.A. Ilaias, op, ciL, p. 302.
in privinga solufie i privltoare la rtutiratea ab.solud penh'u cazul in care unul
dintre soli era pus sub interdicfle opinim ci nu este incidenfi o asemcnea cauzi. ci ar
fi vorlra de o cauzi de nulinre relativi daci avem in vedere arL L7Z NCC care nrevede
ctr ,,uctele iuridice incheiate de pen;oano pusd suh interdicSle jutlecdtoreascd, ultile decat
cele prevdzute lo art 43 alin. (3), sunt anulabile, chior dacd Ia dntn incheierii lor oceasta
2

ar

li awtt tliscenfirndnl' Prln

folosirea tetmenului de .anulabile" considerinr cii

sancliunea nu poate fi tlecit nulitatea relativi. in acest context terful nu poatc formula
o cerere tle anulare a aconlului de voinfi pe aspecrul prrnerii zub inferdic;je a .sofilor.
De altfel, ar fi greu de conceput y-i interesul cu privire o asemenea cerere, interes cire
rr'ebuie si graviteze in junrl desfucerii sau anulidi cis;rtodei sorilor.

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD

D[ PROCEDUNA CIVIIA

53

unul dintre soli era pus su[: interdicgie) ori soflrl interesat poate introduce o acpune in anularea acordului de clivorE (pentru vicierea consinr!i-

minrului]. Menfioninr ci respectirrele acliuni au ca obiect acordul cle

divor! gi nu ltobirirea de divor[ Soarta hotir6rii de dirror! inifiali este
reglementati de art- 99 alin. (4-) NCC: ,,dacd prinh'o hotdrdre judecatoreascd s-a stalsilit o anuntitd stare civild a unei percoone, inr prinLr-o
hofirare judecdtoresscd ulterioord este aclmisd o acfiune prin cere s-il
contestat starea civ[la astfel stabilitd, pr[ma hottirdre ipi pierde efectele la
data rdmdnerii deftnitive a celei de a doua hotdrari". Totu.;i, invederinr cir
se poate sustine gi teza conrrarS. se poate observa cr art. 99 alin. [4J NCC
se referl la ipoteza in care ,,printr-o hotdrdre judecdtoreascd ulterioara
este adnisd o ocfiurte prin care s-a contestat skrrea civild...". in cazul
nosrru Febuie analizat daci prin actiunea prin care se cere anularea ori
cons[alarea nulirifii acordului de divort se infelege o acfiune prin care
,,se contesti starea civil5". intr-un sens larg, o asemenea asinrilare considerim ci este posibila,
Problema mai sus-ntentionati a nrai fost analizatl in practica juciecatoreascir in privinta acordului clat de unul clinfre soli cu prirrire la purtarea,
de cin'e celalalr so!, dupi desfacerea cisitoriei, a numelui rlobindit dupa
cisitorie. Solugia este de actualitate. S-a stabilit ci ,,opfrunett pdrdtului ca
solia sd poarte in contfnuare numele dobdrdit ftt timpul cdsdtoriei Si, astfcl,
odatd exprimat cottsirntdrttdtttu| nu se mui poate reveni asupra scesntio irt
caile de atac, decdt dacd se invocd vreun viciu de consimf(rrndnt existent lct
data exprimdr[i". in concluzie, daci nu se invoci viciul cle consimFinrant al
acordului cu privire la nume in calea de atac (avem in vedere apelul),

atunci opinim

ci

se poate inlroduce, pe cale principalS, o acfiune

anularea acordului de voin;5 cu privire la folosirea numelui,

cerea cisitoriei, cu aplicarea art, 99 alin. [4] NCC.

dupi

irr

desfa-

Daci pirfile au ajuns Ia o ingelegere lrrivitoare la solutionarea

capetelor accesorii cererii de clivor!, atunci termenii aceslui acord vor fi
inserafi in cererea de divor'l- Dupi printirea cererii cle clivort confbrm
arL929 alin. [3) NCPC, instanfa este obligati si verifice consinrtirnAnfLrl

sofilor iar apoi va fixa tennen de judecati in camera de consiliu.

Analizdnd acest text legal, opinim ci ?n cazul divorlului prin acordul

sofilor ar fi obligatorie prezenfa pirf,lor la depunerea cererii de divor;,
numai in acest context putAndu-se face o verificare efectivl a existenfei

consimfiminrului. Desigur, se poate susfine 5i teza contrard prirr

raportare la art 929 alin. (1) NCPC. Ins5, semnalim faptul ci art. 929
t

C.

Ap.Craiova,

S. civ.,

dec civ.

nr'.

B1/2010 publicara in Indaco Lege 4.4.

B-

54.

Cl

audiu Constantin Dinu

alin, (1) NCPC se ref'era expres la semnarea cererii de divorf fcare trebuie
f5cuti de anrbii soli sau de mandatarul comun neavocat ori avocat).
'l'extul legal nu face trimitere gi la reprezentarea in taga instangei cle
juclecati. Solulia pe cat'e o propunern este qi fireasci daci avem in vedere
ci existenfa consinrfirnintului cu privir-e la cleslacerea clsitor-iei irnplici
o apr-eciere stricl personali a sofilor',
De asenrenea, la terntertul lixat pentru juclecarea cererii, judecltorul
va verifica inc,l o dari daci solii stdruie in clesfacerea cisitoriei [plezenfa

acestora la judecarea cererii fiinct obligatorie conform art. 920 NCPCJ gi,
claci este cazul, va pronunla hotir5rea rle desfacere a cisitoriei, fEri a
face vreo menfiune cu privire la culpa sofilor. Corelativ, daca existi gi
cereri accesorii divorfului cu privire la care pirfile s-au inteles, instanfa va
lua act de tranzac[ia lor gi va da o liot5rAre conform legii, respectiv
art 4.l8-441 NCPC, Pe aceasti ipotezi [divorf prin acord gi cererii accesorii

solutionate prin tranzacfie) gi prin rapor[are la art 930 alin. (2] NCPC,
instanfa va pronunla hotirArea jLrdecitoreasci, nurnai in baza acorclului
sogilor gi a tranzacgiei, liri a nrai adniinistra alte rnijloace de plobi.
in cazul in care pirlile llu au ajuns la un acord cu privire la peritele
accesorii clirror-tului, pentru a solutiona gi aceste capete de cerere,
instan!a va adminis[ra probele concludente, utile gi pertinente prin

rapoi'tare la obiectul cererii, ulterior ur-mind a da hotdrirea atAt cu

privire la capitul principal, cAt gi cu ;rrivire la capetele accesorii. Din
lectur'area arl 930 alin. (Z) NCPC ar rezulta c5, in acest caz, instanta va
pronun!'a o hotirAre, la ,,cererea pdrfilor" cu privire la divortul prin acord
gi cu ltrivire la ,,cererile privind exercitarea autorititii pirintegfi, contribut.ia pirinfilor la cheltuielile de creqtere qi educare a copiilor gi
numele soFlor dupi divor!." Mentiunea cu privire la cererea pirlilor
putea si lipseascb dirr textul legal deoarece pentru capitul principal de
cerere instanla era sesizati deja plin acliunea inh'oducLivS, iar privitor la

petitele accesorii menfionate cle arL 930 alin. (2) NCPC nu trebuie uitat
faprul ci instanfa este ,,obligati" si se pronunfe cu privire la ele poLr-ivit
arL 918 alin. [2] $i (31 NCPC. Ar trebui sI infelegem ci in ceea ce privegte
divor-lul prin acord, instanfa nu niai este obligati si se pronunfe din
oficiu? Chiar daci arn accepta pi o asemenea solufie, tot nu ar mai fi
Itecesat'i forntularea unei cereri exprese in acest sens din monrent ce
instanta a fost sesizati prin cererea de divor!

HotirArea juciecitoreasci pronuntati

in

ipoteza divorfului prin

acorclul sofilor, in ceea ce priveqte ciile de atac, are urmitoarele caracteristici [arr. 930 alin. [3J $i (4] NCPCI:

PBOCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUN.I CIVTIA

55

- Daci inshnfa a fost sesizati cu o cerere care are un capit principal

referitor la divorlul prin consimfirn3nful pirfilor cit gi capete
cerere
de
accesorii aferente acesfui divorf fcare au fost trangate de pirgi prinh-o
rranzacfie], hotirArea pronunfati atdt cu privire la capitul principal,
cit gi cu privire la capetele accesorii este definitiv5;
- Ilaci instanfa a lbst sesizati cu o cerere care are un callit principal
referitor la divorful prin consimfirn6ntul pir$lor cit gi capete
cerere
de

accesorii aferente acestui divor; fcare

nu au fost trangate de pirti

hotirirea pronunla6 cu privire Ia capdtul principal este definitivi iar hotirdrea care dezleagi capetele accesorii
va fi supusi ciilor de atac previzute de lege, prin raportare la
printr-o franzacfieJ,

obiecful acestor cereri;

- Opinim ci in cazul in care numai cu privire la unele cape[e de

cerere accesorii pirfile au tranzac[ionat, iar pentru altele nu s-a ajuns Ia o
infelegere amiabilS, fiind solufionate potrivit art. 930 alin. (2) NCPC,
atunci va avea caracter definitiv ltotirSrea care dezleagl cererea de
clivorf prin acord gi cererile accesorii ,,tranzacfionate", iar in cazul
cererilor accesorii ,,r5rnase in divergenti" urmeazi a se aplica drepful
comun cu privire la exercirarea ciilor de atac;
- Legiuitorul a prevdzut gi o modalitate de transflormare a divor'fului

din culpa sofilor in divor.t prin acordul pirfilor, daci sunt intl'unite
cumulativ condigiile impuse de arl 93L NCPC;
- Cererea de divorf si fie intenteiati pe culpa piritului fintrucir
textul nu prevede cd ar fi vorba de culpi exclusivi opinim ci este indepliniti condiFa giin ipoteza unei culpe comune);
- Piriful recunoatte faptele care au dus la destrimarea viefii
coniugale. Sigur, aceasti recunoaglere trebuie si fie raportati gi
circunrscrisi Ia motivele de divor[ invocate de citre reclamant (in acest
caz judecitorul va allrecia discre;ional confinutul gi intinderea acestei
recunoagleriJ. Considerim ci aceasti ,,recunoa;tere a culpei" h.ebuie si
se realizeze in fala instanfei de fond gi nu in apel [in apel nu s-ar.putea
face cereri noi, potrivit ar| 478 alin. [3J NCPC, iar aceasti recunoagtere
dublati de acordul reclamanhrlui ar fransforma cererea de divorg din
culpi in divor! prin acord, aspect inadmisibil in apel gi inconrpat-ibil cu
judecarea ciii de atacJ;
- Recunoagterea pirAfuIui trebuie dublati de acordul expres al
reclamantului cu privire la transformarea cererii in divorf prin
acordul

pirfilor. Daci reclamanful nu consimte la transformare,

atunci

cererea va urrna procedura sa fireasci de divorf din culpa sofilor. Daci

acest acord existi, respectindu-se specificul acesfti tip cle divorf prin

Claudiu Constantin Dinu

56

va mai cerceta temeinicia nrotivelor de clivorf, acesta

fbri a face mengiune cu privire la culpa in desfacerea
cisitoriei [art. 931 alin. (1] NCPCI. De asemenea, sullt pe deplin
acorcl,

nu

Se

pronunfinclu-se

aplicabile dispozigiile arL 930 alin' (2)-(4)

NCPC.

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCIDUNA CIVII,A

57

(2) Dlspozlllile art. 930 alin. (Q-@) se aplicd in mod corespunzetur.

(3) Dacd reclamantul nu este de acord cu pronuntarea

divarlului in condiliile alin. ('l), cererea va fi solu{lonatd potrivit
art.933.

18. Condi;iile elivorfului din motive de sdnitate

Art. 932 NCPC - CAnd divortul esle cenft pentru cd starea

sdndtd{il unuia dlntre soli face impasibild contlnuarea cesetariei,
instanla va admlnlstra probe privind exisfenfa bolii gi starea
sdndtdlii solulul bolnav gi va pronun{a divorlul, potrivit Codului
clvil, fere a face menliune despre culpa pentru desfacerea
cdsdtoriei.
Daci reclamantul alege acest tip de divorf, ce!'erea de dirrort va ft
motivati numai pe aspectul stirii de sinState a unuia dintre soti, stare
care ar face imposibilS continuarea cdsitoriei. Corelativ, intreg probatoriul aferent cererii de divorf se va limita Ia dovedirea existenfei

bolii gi a stiirii de sSnitate a sofului bolnav care f;ace imposibiti

derularea in continuare a cisitoriei [arr. 932 NCPCJ. in concrer,
consider ci ar fi ufili, concludenti gi pertinenti gi o experdzi medicali,
aliruri alte mijloace cle prob5, experrizi care ar putea franga din punct de
vedere medical, gravitatea bolii pi implicagiile acesteia in derularea
raporfuri lor de cisitorie.

Daci motivul relativ la stare de sSnltate este gi probat, instanta va

in deslacerea cisdtoriei
[arr.3B1 NCC).
Relativ Ia calitatea procesual5 activi, daci avem in vedere fapnrl ci
arL 932 NCPC nu face disfincgia, Tnsi se completeazi cu art 373 lit. d)
NCC, sens in care opinim ci cererea de divorf poate fi introdusi numai
de citre soful a cirui stare de sinitate face imposibilS continuarea

pronunla divorful, fErd a mai motiva culpa

cdsitoriei,
19. Condi$ile

- (1) CQnd cererea de divorf este intemeiatd

pe

culpa solulul pertt, iar acesb recunoagte faptele care au dus la

destrtmarea vielii conjugale, instanfa, dacd reclamanful este de
acord, va pronunfa divo$d fer-a a cerceta temeinicia matlvelor de
dtvor! gi fird a face menliune despre culpa pentru desfrcerea
cdsdfonei.

continuarea cdsdtoriei nu mai este posiblld.

(2) Instanla poate sd pronunle divo$ul dln culpa ambilor soli,
chiar atunci cdnd numal unul dintre ei a ficut cerere, dacd dln
dovezile adminlstnfe reiese cd amdndoi sunt vinovali de desfr6marea cdsd/c,rtei.

(3) Daca piratul nu a fdcut cerere reconvenlionald, iar din

dovezile administrate rezu[td cd numai reclamanful este culpabil
de desfiimarea cdsdtoriei, cererea acestuia va fi respinsd ca
neintemeiatd, cu excep{ia cazului fn care sunf indeplinite candiliile prevdzute privind pronunlarea divorlului din culpa excluslvd a reclamantului.
Aceasti modalitate de desfacere a cisitoriei este incidenti in doui
[1] penrnr siLualia in care sogl parat se face culpabil de desfrimarea cisitoriei .ti (2) in ipoteza separirii in fapt indelungati a
cazuri:

sofilor.
C6t privegte primul caz de desfacere a cis5toriei din culpa unui;i
dinfre soS, aceasti culpi este circumstanliati in arl 933 NCPC. De altfel,
jurisprudenFr a refinut c5 insfan;a de foncl este suverani si aprecieze
culpa gi imprejuririle de fapr in aprecierea, in concret a culpei in
desfacerea cisdtoriei, considerim ci poC fi refinute gi considerafiile din
jurisprudenta relativ recenti francezi. Astfel, prin culpi, in aceasti
materie, trebuie inpeleasS o incdlcare gravi sau repetatl a drepturilor gi

obligagiilor care decurg din cisitorie, din vina unui sof gi care face
intolerabili continuarea rrietii in comun?.

divorlului din culpa sofilor

ArL 931 NCPC

Art. 933 NCPC - (1) Instanla va pronun{a divorlul din culpa

so{ului pir6t atunci cAnd, din cauza unor motive temeinice,
imputabile acestuia, raporturile dintre sotf sunt grav vdHmate gi

I G.P. Doran,op.ciL, p.89, C. ll nr.804 din 23 nolembrie l93Z,C ll nr.807 din l-r
iunie 1935.
3 A se vedea aru 247 C. civ. fr.; pornitrd de la aceasti definipe, aminrim
cite va
situatli fn care judecitorul a refinut o culpi care Justifici desfacerea cis5toriei: fupta
unui so[ de a adera, in tirnpul cisitoriei la un club de intilniri de nahrri sexualS,
ft'ecventind 9i o pro-stituaLi; exercibrea tle cih-e unul dintre so;i de violente verbale

F-

54,

Cl

aud i u Co nsta nti n D inu

alirr. ['1) NCPC se ref'era expres la senrnarea cererii de divorf fcare trebuie
fEcuti de anrbii soli sau de mandatarul comun neavocat ori avocat).

'l'extul legal nu face trimitet'e pi la reprezentarea

in fafa instan;ei

cle

juclecati. Solufia pe cat'e o propunetu este qi fir'easc5 daci avem in vedere

ci existenfa consinrfirnintului cu pt'ivir-e la cleslacerea cSsitor-iei irriplici

o apr-eciere str-ict

personali

a sofilor',

De asenrenea, la terntettul lixat pentr-u juclecarea cererii, judecltorul

va verifica inc,l o dari daci solii stlnrie in desfacerea cisitoriei furezenfa
acestot-a la judecarea cererii liinct obligatorie conform art. 920 NCPC) gi,
claci este cazul, va pronunfa hotirirea de desfacere a cisdtoriei, Fri a

face vreo menfiune cu privire la culpa sofilor. Corelativ, daca existi gi

cereri accesorii divorfului cu privire la care pirfile s-au infeles, instanla va
lua act de tranzactia lor gi va da o liot5r6re conform legii, respectiv
art 4.l8-441 NCPC. Pe aceasti ipotezi fdivor! prin acord gi cerel'ii accesorii

solutionate prin tranzacfie) gi prin raporlare la art 930 alin. (2] NCPC,
instanta va pronunla hotirirea jLrdecitoreascS, nurnai in baza acordului
sogilor gi a tranzacgiei, firi a ntaiadniinistra alte rnijloace de probi.
in cazul in care pirlile llu au ajuns la un acord cu privire la peritele
accesorii clirror-tulrri, pentru a solu!iona gi aceste capete de cerere,
instan!a va adminis[ra probele concludente, utile gi pertinente prin
t'apot'tare la obiectul cererii, ulterior ur-mind a da hotdrArea atAt cu
privire la capitul lrrincipal, cAt gi cu ;:rivire la capetele accesorii. Din
lecturarea arl 930 alin. (Z) NCPC ar rezulta c5, in acest caz, instanta va
pronun!'a o hotirAre, la ,,cererea pdrrilor" cu privire la divortul ltrin acord
gi cu ltrivire la ,,cererile privind exercitarea autorititii pirintegfi, con-

tributia pErinfilor la clieltuielile de creqtere qi educare a copiilor gi

numele soFlor dupi divor!." Mentiunea cu privire Ia cererea pdrlilor
putea si lipseascb dirr textul legal cleoarece pentru capitul principal de
ceret'e inslanla et'a sesizati deja plin acliunea inh'oduclivS, iar privitor la
petitele accesorii menlionate cle arl 930 alin. (2) NCPC nu trebuie ui[at
faprul ci instanfa este ,,obligati" si se pronunfe cu privire la ele poLlivit
arL 918 alin. [2] $i (31 NCPC. Ar trebui s5 inlelegem ci in ceea ce privegte
divor-lul prin acord, instanfa nu niai este obligati si se pronunge din
oficiu? Chiar daci arn accepta gi o asemenea solufie, tot nu ar mai fi
ttecesat'i forntularea unei cereri exprese in acest sens din monrent ce
instanta a fost sesizati prin cererea de divor!
HotirArea juclecitoreasci pronunfati in ipoteza divorfului prin
acorclul sofilor, in ceea ce priveqte ciile de atac, are urmitoarele caracrerisrici [arr. 930 alin. [3J $i [4] NCPCI:

PROCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVTI,A

55

'

- Daci instanfa a fost sesizati cu o cerere care are un capit principal

referitor la divorful prin consimfirn3nful pirlilor c3t gi callete
cerere
de
accesorii aferente acestui divorf fcare au fost trangate de pirgi prinh'-o
rranzacfie], lrotirArea pronunfati atdt cu privire la capiEul principal,
cit gi cu privire la capetele accesorii este definitivd;
- Daci instanla a lbst sesiza6 cu o cerere care are un caltit principal
referitor la divorful prin consimfirndntul pirfilor cit gi capete
cerere
de

nu au fost trangate de pir'fi

printr-o lranzacfieJ, hotirdrea pronunla6 cu privire Ia capitul principal este definitivi iar ho6rdrea care dezleagd capetele accesorii
va fi supusi ciilor de atac previzute de lege, prin raportare la
obiectul acestor cereri;
- Opinim ci in cazul irr care numai cu privire la unele capete de
accesorii aferente acestui divorg fcare

cerere accesorii pirfile au ffanzac[ionat, iar pentru altele nu s-a ajuns Ia o

infelegere amiabili, fiind solufionate potrivit art. 930 alin. (2) NCPC,
atunci va avea caracter definitiv ltotirirea care dezleagl cererea de
divorf prin acord gi cererile accesorii ,,tranzacfionate", iar in cazul
cererilor accesorii ,,r5rnase in divergenfi" urmeazi a se aplica drepful
comun cu privire la exercitarea ciilor de atac;
- Legiuitorul a prevlzut gi o modalitate de transfolmare a divortului

din culpa sofilor in divorg prin acordul pirfilor, daci sunt intrunite
cumulativ condi;iile impuse de art 931 NCPC;
- Cererea de rlivorf si fie intemeiati pe culpa pdritului (intrucAt
textul nu prevede ci ar fi vorba de culpi exclusivi opinim ci este indepliniti condiFa giin ipoteza uneiculpe comunej;

- Piriful recunoagte faptele care au dus la destrlmarea vieFi

coniugale. Sigur, aceastE recunoagtere trebuie si fie raportati gi

circuntscrisi la motivele de divor[ invocate de citre reclamant (in acest

caz judec5torul va allrecia discre;ionar confinutul gi intinderea acestei
recunoagteriJ. Considerdm

ci aceasti

,,recunoagtere a culpei" Lr.ebuie

si

in fafa instanlei de fond gi nu in apel [in apel nu s-ar.putea

flace cereri noi, potrivit arL 478 alin. [3] NCPC, iar aceasti recunoaqtere
se realizeze

dublati de acordul reclamannrlui ar fransforma cererea de divorp din

culp5 in divor! prin acord, aspect inadmisibil in apel gi inconrpatibil cu
judecarea ciii de atacJ;
- Recunoagterea pf;riErlui trebuie dublati de acordul expres al
reclamantului cu privire la bansformarea cererii in fivorf prin
acordul pir$lor. Daci reclamantul nu consimte la transformare, atunci
cererea va urrna procedura sa fireasci de divorf din culpa sofilor- Daci
acest acord existd, respectindu-se specificul acesfti tip de divor! prin

E
:i:

5B

CIs ud

u Consta ntin

nu

Asrfel, arr. 933 NCPC menfioneazd ,,clllpa" so|ului plrAt. Calitatea de

analizati gi prin raportare la arl 915
NCPC care reglenlenteaze cererea reconvenfionali in materie de divor[Aparlar, purenr avea urmitoarele sitrtatii:
- Reclarnantul introdtrce cerere de divorf intenieiati pe culpa
exclusivi a -sofului llArt iar ace.sta formuleazi numai intinipinal'e prin
care contestS aceasti culpi. Instanfa de juclecati, dupi administrarea
1t.1rit a so|:ulrri culpabil trebuie

llroba[oriului, va pronunla o hotiril'e judecitoreasci cu privire la

desfacerea cisitoriei din culpa pirirului dacS rnotivele invocate sunt
femeinice [continuarea cisitoriei fiind imposibili - arl 933 alin. (1J
NCPC gi art. 379 alin. (U NCC] ori va respinge cererea ca neinterneiati
dac;i din dovez.ile adnrinistrate rezulti cI numai reclamantul este culpabil
tle destrimarea cisitoriei [art 933 alin. [3) NCPCI sau nrotivele invocate

citre reclamant (pfiritul nu se f'ace vinovat de vitilllarea raporlurilor dinh'e so!i). De asenrenea, daci din dovezile admittu sunt dovedite de

ci

ant"lndoi sunt viriovafi de destrimarea clsitoriei,

pr-onunte divorful din culpa ambilor so$, chiar'
atunci cind numai unul dintre ei a fEcut cerere [arr 933 alin. [zj
ttistrate reiese

inslanta poate

sr

NCPC gi art. 379 alin. tU NCC]. Solufia oferiri de noul cod de procecluri
civilS este sirriila$ cu jurisprrrden;a anterioardr care a sratuat c5,,in /ipsa
cererii recortvenf.ionale, dacd se constatd netenteinicio motivelor tle divorf
invocate de cdtre reclarnatt, cdsdtor'ftt nu se putea desface, chiar dacd ditr
rlezLtnteri rezultd trina sofului reclamant... in aceste condifii, acliunea de
divort ntt putea fi otlmisd'2;

Reclamanrul introduce cerere de divort intemeiatr pe culpa

pirit ori pe culpa comuni iar p6r6tul, la rindul lui,
fornruleazi cerere reconventionali solicitand desfacerea cisitoriei din
culpa reclarnantului ori din culpi cornuni. in acest caz, anrbele pirfi au
exclusir'5 a solului

dubli calitate, atit de leclamant cit gi de pirit, instanla urrnind a

pt'onunla ltotir3rea in func[ie de dovedirea motivelor de divort invocate

ia;i de celilalt soc, cu efecte traunlatizanre asupr? rninorului rezulfat dilt ci-sitorie;
totali a respectrtlui reciproc intre sofi - preluate in G. Serra, I-.W. Pellirte ri, op. ciL,

lipsa

p.608.

tT. Vilcea, S. civ., dec. cir'. nr.47/A-N{tF dirr t9 lebrual'ie 2010 pubticati in Indaco
4.'l; de asenrenea G.P. Docan, op. ciL, p. 89, pcl 2l - ,1legt acfiwrca e-ste intenmtrt
ntttnui de ur sof, se pnott udmite divorlul in favoareo ambelor ptirSi'.
r in acelayi scns, prin aplicarea principlului
,,nento aurlitur proplant nrryitudinern
ullryuns", a sc vedea; c.Ap., s. ciu., dec, civ. nr.309/2009, publiezti in Indaco Lege,l.4;
C. Ap, lay-i,5. tle ntinori gi fanriliei, dcc. civ. nr'.48 din 19 aprillc 2007, publicati irr
[,ege

(:1'.C.[.P. Neanr;

Lcgi-s.

PNOCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A

59

piin cele doui cereri de divor[; desfacerea cdsitoriei din culpa comund a
celor doi soF, desfacerea cisitoriei din culpa exclusivi a unuia dintre soti
sau respingerea ambelor cereri de divorg ca neinterneiate. Desigur, de la
caz la caz, urmeazi cererea de divor! principali gi cererea reconveltiionali urnieazl a primi solufii difelite: admiterea anrbelor (culpa

cornuniJ, admiterea uneia gi respingerea celeilalte (culpa unuia dintre

sogi)

-sau

respingerea ambelor.

In contextul rrasat de noul Cod civil gi noul Cod de proceduri civilS,

culpa in desfacerea cdsitoriei capSti o conotafie noui, refinerea sau
nu a acesteia, avind efecte in plan patrinronialgi nepa[rirnonial. Astfel, in
urma desfacerii cisitoriei atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se va l-ace finind cont, printre altele gi de culpa in desfacerea cis5toriei lart. 324 alin. (1] NCCJ. De asemenea, in privinla plSgii indemnizafiei de instalare, datorati de solul ciruia i s-a ah'ibuit beneficiul
contractului de inchiriere, in favoarea celuilalt sog, este influenfata de
aceasti culp5. in acest sens, daci divor;ul a fost pronunfat din culpa
exclusivi a solului care a pierdut beneficiul conh'actului de locafiune,
acesLa numai poate solicita, de la celalalt sog, plala acestei indenrnizalii

[arl 324 alin.

(2J NCC].

daci culpa aparSne in totalitate reclamantului, solul

pirit-nevinovat poate solicita gi primi o prestalie compensatorie, daci
TotodatS,

suferi un pr-eiudiciu prin desfacerea cisitoriei lart-379 alin. (1"J raportat

la arl 3BB NCCI. Mai nrult decir at3t, sogul din a cirei culpi exclusivi a
fost pronunfat divortul pierde ,,drepEurile pe care legea sau convenfiile
inclteiate anterior cu terfii le arribuie acesfuia" [art. 384 alin. [2J NCC].
in materia obligatiei de intrelinere infre sofi, sogul din a clrei culpi
exclusivi a fost pronunlat divorful nu beneficiazS de intrelinere decAt
timp de un an de la desfacerea cisitoriei [art 389 alin. [aJ NCC]. Nu in
ultimul r3nd, daci cisltolia se desface din culpa exclusivi a sofului pirAt,
soful reclanrant poate beneficia de o presbalje cornpensatorie care si
acopere un posibil dezechilibru selnnificafiv pe care divorpul l-ar determina in condipiile de viafi a celui care o soliciti [art 390 alin. (1J NCC].
solulia legislativi privitoare la plata presta$ei compensatorii are
caracter de noutate, urmSnd ca practica judiciari viiLoare si haseze
criteriile efecfive de acordare. in sprijinul acestei jurisprudenle viitoare
amintim citeva considerafii din practica instanlelor francezet, textul
legal incident fiind siniilar celui din reglementarea rornineasci:
I

G.

Scrta, LW. Pellitte ri,

o1t.

ciL, pp. 61.t gi 615.

60

C la

ud

tt

Ca

nsta nti n

nu

- Plata prestafiei compensatorii esfe, in realitate, o plati destinabi a

compensa, atif cat este posibil, 5ocul rupturii cisdtoriei, in condifile
viefii in comun resPective;
- Are caracter judiciar, fiind fixati de cin'e judecitor, decizia acestuia
ltutlnd fine r:ont de eventuala ingelegere (trarrzacfie] a pir-filor;
- Modalitilile concrete de etcordat'e revil'r jurisprudenfei, mai ales in
ceea ce 1:rive;te forma compensafiei acordate, respecliv cuantulnul
(suma) aces[eia;

- Prestapa compensatorie tlebuie -si se raporteze Ia nevoile (necesirigile) sofului creditot'gi la resursele sofului clebiror, prin rapor.tare la
momenrul desfacerii cisitoriei gi prin raportare la evolufia acestor
necesitifi sau resurse infr-trn viitor previzibil.
in privin[a dovedirii culpei in clesfacerea cisitoriei, similar dreptului
flancez, este admisibil orice mijloc de probr, cu lirnilarea impusi cle arl
316 NCPC, in sensul cd in procesele de divor!, potfi ascultate lrdele gi
afinii pini la gradul al rreilea inclusiv, in afara de descendenfi.
Aprecierea culpei comune sau exclusive in desfacelea cisitoriei
reprezinti o situafie de fapt care trebuie analizatr, in concreL rle cirre
judecitor. Statuarea cu privire la culpi, in anurnite cazuri, poate fi clificila
pentru ci irnplici, chiar dacS se pleaci de la starea de fapt dovediri prin
tnijloacele de probi administrate gi o analizi a valorilor pi liberrifilor
consacrale in societate, Ia un anunrit moment de tirnp. in acest sens
putenl menliona un caz din jurisprudenfalfrancezi, deplin aplicabil gi in
sisternul nostru de drept, in care s-a pus problenra daci conceperea unui
copil in ciuda opozifiei manifestate de sof constituie o culpi gravi care se
deterrnine desfacerea cisitoriei. Rispunsul dat de instanfele franceze a
fosr pozitiv, morivdndu-se ci sofia care a conceput un copil fEri acordul
so;ului se face vinovati de incilcarea obligafiei de loialitate intre sofi,
menirea solului ,,reduc6ndu-se la un simplu genitor". in acest context, s-a

stabilit ci existi o violare gravi a indatoririlor c5sitoriei care

intolerabili continuarea r,'ietii in comun?.
1

M. Lanroureux,Divorce pourfoute, in Dalloz

face

nr,36/7309,p.?587.

z Penb'u

a a!'ea o imagine comple6 a acestui caz .specificim fapful ci igstanga a

refinut aceasfi culpi intr-un context.special: soful nu a nrai dorlt colceperea unui 1ou
copil liind traumatjzat cle moarlea a altor doi cupii la cireva luni riupi na)^terea lor; de

asemena, sopl, din punct de vedere emofien3l a afirmat ci nu mai era pregitit
penrru a-gi ,.asunra din nou o asemenea situa$e", in acelagi sen-s, ln-s[anp a repnut, ca
in societa[ca moderni francezi. concepcrea r,rnui copil dc citre un cuplu ci-sitorit
trebuie si fie un nroiect comun.

PROCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A

20, Divorful pentru separarea in fapt

6!

indelungati

Art. 934 * (1) Cgnd solii sunt separali in fapt de cet pulin Z
oricare
dlntre ei va putea cere dlvortul, asumindu-gi responani,
sabilitatea pentru egecut cdsdtoriel. ln acest caz, instanta va
verifica exisfenfa gi durata despdrfirii in fapt gi va pronunta
divorlul din culpa exclusivd a reclamantului.
(2) Dacd solul pirdt se declard de acord cu divortul, se vor
aplica in mod carespunzdtor dispoziliile art. 930.
in acest caz, nrotivul de divor1 consti in separarea in fapt indelungatla soFlot', separare care ,,jus[ific5" din punct de vedere al Iegiuitorului,
deshcerea cisitoriei. Acest niotiv al plrisirii ,,doniiciliului conjugal" era ull
motiv de divorg gi in reglernentarea civili gi procesual civili rle la incepurul
secolului al XX-lea, rnengionindu-se cA ,,pdrdsireo domiciliului fara just
ntotirt consdtuie wt c(tz de divor!, dar nu Si cfrnd o fostlbrSat"t.
in contexful legislativ actual, pentru a se pronunfa acest clivorr,

tlebuie indeplinite cumulativ urmdtoarele condifli, impuse de

arr

934-

NCPC:

- soFii si fi fost separafi in fapt cel puFn z ani. in cazur in care

termettul de sepat'are este mai nric de 2 ani, se va putea desface cisitoria,
dar in condi;iile celorlalre nrodalitigi de divorf, evenfual prin acord prip
din culpa solilor;

- calitate procesttali acfivi poate avea oricare dintre sofi care sunt
despdrfifi in fapt;
- reclamantul trebuie s5-gi asume responsabilitatea e$ecului
cdsdtoriei, adici, in concret, si ceari desfacerea cisitoriei din vina sa
exclusivi, sens in care instanta va pronunfa divorhrl din culpa exclusivi a
sofului reclanrant. Dacd reclamantul inlelege si nrotiveze cererea cle
divorg pe culpa exclusivi a piritului sau pe culpa comund, divortul nu se
mai poate pronunla in conclifiile arL 934 NCPC, ci potrivit procedurii de
divorg reglementarl de 933 NCPC.
ln ceea ce prirregte regula de judecatS, in acest c;rz special, instanfa
va verifica existenfa gi durata despirfirii (fiind sifualii de fapt, se va putea
proba prin orice miiloc de probi), iar divorful va fi pronunpt din culpa
exclusivi a reclamantului. De asemenea, daci aceasti proceduri a fost
declangati de c5h'e reclamant, iar soful pArir va fi de acord cu clesf,acerea
cisitoriei, va fi aplicabild procedura cle la divoryrl prin consimlimintul

pirgilor, sens in care se va emite o hotirire judecitoreasci pobrivit cu

procedum de la arL 930 NCPC.
t G.P. Doran , op. ciL, p. 89,

pcl

7,