Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale
1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real
Drept real drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau anumite
prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara interventia altei persoane.
chiar dac nu a fost cstorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaia.
Servitute - sarcina care greveaz un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului
unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta n sporirea confortului terenului
este alienabil, se transmite prin succesiune i poate fi obiect al unui contract de locaiune.
Dreprturile reale accesorii
Gaj - drept real n al crui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea
creanelor sale cu preferin fa de ceilali creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor
depuse n gaj n cazul n care debitorul (debitorul gajist) nu execut obligaia garantat prin gaj.
Ipoteca
1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati drepturile de reale in
general cu cele de creanta
Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor. Acestora le corespunde
obligaia general i negativ de abinere, de a nu face nimic care s le aduc atingere.
Drepturile de crean sunt drepturi relative, pentru c sunt opozabile doar
subiectului ori subiectelor pasive determinate crora le revine obligaia concret de a da, de a
face, de a nu face.
sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorsc din acte sau fapte juridice nelese n
sens strict - stricto sensu -
sub aspectul naturii i coninutului lor, avnd expresie economic, ambele sunt
patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale i drepturile de crean sunt
urmtoarele:
sub aspectul subiectului pasiv; pe cnd n cazul dreptului real acesta nu este cunoscut,
este nedeterminat, este alctuit din toate celelalte subiecte de drept, n cazul dreptului de crean,
dimpotriv, este cunoscut titularul obligaiei corelative, care este debitorul;
sub aspectul coninutului obligaiei corelative; n cazul dreptului real, subiectului pasiv
nedeterminat i incumb obligaia general negativ, de a nu face nimic de natur s stnjeneasc
exercitarea dreptului, adic obligaia de non facere, spre deosebire de dreptul de crean cruia i
corespunde obligaia debitorului de a avea o conduit determinat, s dea, s fac sau s nu fac
+ceva. El trebuie s se abin de a face ceva ce ar fi putut s fac n lipsa unei astfel de
obligaiuni;
sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca numr, fiind prevzute de lege
explicit i implicit, lucru care face posibil o enumerare a lor. Dimpotriv, drepturile de crean
sunt nelimitate, subiectele de drept pot creea, n baza principiului autonomiei de voin, oricte
drepturi de crean ar dori;
(ex. proprietatea),
fie o durat mai lung, limitat n timp sau depinznd de un eveniment (bunoar pn la decesul
beneficiarului), pe cnd drepturile de crean sunt, n principiu, temporare, creditorul putnd
pretinde de la debitor ndeplinirea obligaiei, drept care de regul este mai scurt;
-
sub aspectul coninutului i al efectelor juridice, numai dreptul real este nsoit de cele
dou prerogative: dreptul de urmrire i dreptul de preferin.
Dreptul de urmrire (droit de suite) const n prerogativa conferit titularului dreptului
real, de a urmri bunul la care se refer dreptul su real, n minile oricui s-ar gsi n mod
nelegitim, n vederea restabilirii situaiei anterioare.
Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate s-l revendice de la deintorul
nelegitim, creditorul ipotecar poate cere scoaterea la vnzare a imobilului ipotecat chiar dac
ntre timp a fost nstrinat de debitor etc.
1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind faptul daca dreptul de
gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si
intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria drepturilor reale.
Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului sau anumite prerogative
asupra bunului pe care le exercita in mod direct si fara intervetia altei persoane
bunuri cit si de drepturi va avea loc dupa plata despagubirii si stabilirea definitiva a cetateanului
in noua casa de locuit.
Data
semnatura
Testul 2
Subiectul I. Proprietatea comuna
1.1.
prerogativele conferite in acest drept apartin impreuna si concomitent mai multor titulari.
Formele dreptului de proprietate comuna:
Proprietate comuna pe cote-parti obiectul ramine nefractionat in materialitatea sa, pe cind
Cota parte ideala parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura,
cota din dreptul de proprietate comuna.
1.2.
Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu 2 sau mai multe apartamente avind
propretari diferiti
Codominiu complex unic de bunuri imobiliare, care include in hotarele stabilite si
blocurile de locuinte, alte obiective imobiliare amplasate pe el, in care o parte constituind
locuintele , incaperile cu alta destinatie decit acea de locuinta se afla in proprietate privata de stat
sau municipala, restul in proprietate comuna indivizibila. Acesta se constituie prin asocierea
obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare amplasate pe un anumit teritoriu, din intitativa
proprietarilor, agentiilor teritoriale de privatizare sau a autoritatilor APL. In conf cu art 5 Legea
nr 913proprietatea in condominiu include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna:
terenul pe care este construit blocul, zidurile, acoperisul, terasele, hornurile, scarile casei,
holurile, subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte, terenurile aferente in
hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte obiective deservirii proprietatii imobiliare a
condominiului.
Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este necesara constituirea
unor asociatii de coproprietari in condominiu. Asociatia dobindeste dreptuir de persoana juridica
in momentul inregistrarii la Camera Inregistrarii De Stat a Departamentului Tehnologii
Informationale, care poate fi efectuata doar dupa ce obietivele sunt date in exploatare. Calitatea
de membru o au toti proprietarii. Organele de conducere ale asociatiei de coproprietari sunt:
adunarea generala a membrilor asociatiei si consiliul de administrare. Locuintele si alte incaperi
din condominiu pot fi instrainate liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a fiecarui
membru al asociatiei din condominiu. Bunurile proprietate comuna pe cote parti fortate si
perpetua nu pot fi impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul partilor comune din
cladirile cu mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor
coproprietarilor ori cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in comun.
-
Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca, aleea , fintina
folosite de 2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea normala a proprietatilor vecine fac
obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata si perpetua. Pentru ca aceste
obiecet sa fie afcetate de regimul proprietatii comune pe cote parti fortate este necesar ca, pe de o
parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2 proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia
despartitoare a acestor 2 proprietati.
Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri, cavouri si alte lucrari funerare)
1.3. Speta
Subiectul II. Apararea drepturilor reale
Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul corporal care face obiectul acestui
drept. In asa caz legea angajeaza raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de
despagubiri.
Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu distrug bunul ci cauta sa stapineasca
bunul.
(reintegrare, complingere)
Actiunii petitorii actiuni reale prin care se urmareste apararea dreptului de
propietate sau a unui alt drept real. Reclamantul invocind un dr real si cerind
2.2.
actiuni petitorii
mijloc specific de aparare a drepturilor reale
se intemeiaza direct pe dr de proprietate
actiune reala
deosebiri:
actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si este prescriptibil
actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si dispozitie , este
2.3.
imprescriptibila.
Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei.
Grigore Porumboiu va fi posedat de bun in urma solutionarii litigiului .
Testul 3
Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
1.1.
1.2.
juridic sunt considerati posesori nemijlociti. Rezulta deci ca in cazul unui uzurpator nu poate
exista decit un posesor nemijlocit. Nu toate persoanele care stapinesc bunul sunt considerate
posesori ai acestuia.
1.3.
Daca persoana poseda un bun in calitate de uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias,
depozitar sau in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de
o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima de asemenea este posesor
mijlocit. In cazul in care o persoana este proprietar a doua case de locuit, insa una o da in
chirie, deci nu stapineste de fapt bunul, atunci chiriasul este imputernicit sa apere posesia lui
A.
Este un drept real presupune o legatura directa intre titularul sau si bun. Uzufructuarul
preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua
30 de ani.
Uzufructul este un bun inalienabil nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt
mod, nici gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca
Dreptul locatarului, fiind un drept de crean, este totdeauna mobiliar, chiar i cnd
folosina se exercit asupra unui imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar
sau imobiliar, dup cum bunul asupra cruia se exercit este un bun mobil sau imobil.
Locatarul (chiriaul) fiind parte ntr-un raport de obligaie nu poale renuna laobligaiile
sale prin abandonarea lucrului, n timp ce uzufructuarul fiind inut numai propter rem,
(datorit lucrului) se poate sustrage oricrei obligaii, abandonnd lucruli folosina sa.
Locaiunea, cu drepturile i obligaiile care se nasc din ea, se transmite motenitorilor
2.3.
Poseiunea ca stare de fapt exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru, si care in
conditiile legii, produce anumite efecte juridice. Asa perevede CC, in cazul in care posesiunea ar
fi o stare de drept si mai ales unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil. Situatia in
care est este transmis numai dreptul de posesiune arat implicit ca transmitatorul nu este si
titularului dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de
rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.
Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste in mod
particular intre posesie si dreptul de proprietate.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :
-
posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, relatia posesie -
posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz
prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute
ale acestuia;
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru , care,
din punctul de vedere al comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui
drept real
1.2.
Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca posesor este doar
persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun
proprietar. Aceasta teorie distinge cele 2 elemente ale posesiunii:
a) Material
b) Intentional
Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli detentori.
Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la un singur element si
anume la cel material, corpus. In conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea exercitata asupra
unui lucru.
La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in care posesiunea se
caracterizeaza prin intrunirea ambelor elemente, cel material si volitiv. Aceasta parere este insa
gresita. Dispozitia art 303(1) nu permite a sustine ca posesiunea trebuie sa intruneasca ambele
elemente. In acest articol se cere ca cel care poseda doar sa doreasca acest lucru, nu sa considere
ca poseda un lucru pentru a-l avea in proprietate.
1.3.
Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire feciorului meu Popa Vasile Gheroghe,
depozitul bancar deschis pe numele subsemnatulu la BC Victoria bank. Pina la implinirea
majoratului, depozitul va fi detinut de catre sotia mea Popa Galina cu titlu de uzufruct culegind
astfel beneficiile, adica dobinzile acumulate pe seama depozitului.
Testul 5
Subiectul I. Functiile patrimoniului
1.1.
la aparitia creantei.
Subrogatia cu titlu universal in cadrul oricarui patrimoniu bunrile si valorile se
inlocuiesc intre ele in mod automat, fara a fi necesara o perevedere expres a legii. Cu alte
cuvinte, are loc o subrogatie real acu titlu universal, in care bunurile care ies din
patrimoniu sunt inlocuite cu echivalentul valoric primit de titular pentru acestea, iar locul
valorii platite pentru achizitionarea unui bun este luat de bunul astfel dobindit.
Subrogatia cu titlu particular un bun determinat inlocuit cu alt bun. Aceasta opereaza
doar in cazurile expres prevazute de lege.
Este legala, daca antreprenorul este persoana fizica.
1.3.
2.2. determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului, dar care in sarcina nudului
proprietar.
Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina uzufructuarului (reparatii de
intretinere, mari) sau in sarcina nudului proprietar (reparatii capitale).
Uzufructuarul care este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului, precum si
reparatiil emari, daca ele se datoreaza neefectuarii reparatiilor de intretinere. Legiuitorul nu a
distins reparatiile de intretinere de cele mari sau capitale. Prin reparatii de intretinere se
subinteleg reparatiil ecurente efectuate periodic care permit mentinerea bunului in stare normala
pentru folosinta si exploatare si care nu implica modificarea substantei lui. Reparatiile mari sunt
aceleasi reparatii capitale. Uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus
din cauza vechimii ori a unui caz fortuit.
2.4.
Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a
distrus din cauza vechimii ori unu icaz fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt
caz.
Testul 6
Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii
1.1.
Dobindirea posesiunii actiunea prin care o persoane intra in posesia unui bun, adica exercita
voit o stapinire de fapt a bunului. Posesorul va dobindi posesiunea asupra bunului doar atunci
cind se va afla in stapinirea lui.
Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2.
1.3.
1.1.
Absoluta prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de proprietate este
inscrisa intr-un Registru public. In prezent, sint pasibile de inregistrare si alte drepturi reale
asupra bunulurilor imobile. Din art.321 alin. (2) rezulta ca dreptul de proprietate in cazul
bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in Registrul bunurilor imobile, cu exceptiile
prevazute de lege. Prin urmare, in privinta bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu opereaza,
deoarece constatarea simplei stari de fapt, de stapinire a unui bun imobil, este insucicienta pentru
instituirea unei astfel de prezumtii, intrucit simpla posesiune a unui imobil far ainscrierea
acestuia in registru public nu are ca efect aparitia dreptului de proprietate.
Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind, aceasta regula nu va opera
nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea
posesorului far avoia lui. In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit din poseiune contar
vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a iesit in alt mod contrar vointei
proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va
opera regula conform careia posesorul est eprezumat proprietar al bunului.
1.3.
careia fiecare titular exercita in nume propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de
proprietate pe perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la intervale regulate,
presupunand cel putin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, intre
care nu exista nici un raport juridic.
Testul 8
Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate
1.1.
Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la
aluviuni, avulsiuni, insulele albii parasite.
1.3.
Prin vointa partilor. 415 uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructuarul
convin in aceasta privinta. Legea prevede in mod expres ca uzufructul asupra unui drept
poate fi stins prin stingerea dreptului dar numai cu acordul uzufructuarului.
La cererea nudului proprietar art. 421. Uzufructul poate inceta la cererae nudului
proprietar atunci cind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, ii adduce stricaciuni
ori il lasa sa degradeze. Daca uzufructuarul nu cade de accord cu nudul proprietar, acesta
il va actiona in IJ, demonstrind abuzul de folosinta.
2.2. efectele singerii dreptului de usufruct
La stingerea dreptului de usufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar,
in stare corespunzatoare, bunurile pe care le detine in virtutea dreptului de usufruct. Prin
stingerea dr de usufruct tb sa inceteze orice folosinta a bunului, acesta revenind in posesiunea
proprietarului. Fructele natural neculese la sfirsitul perioadei sint ale nudului proprietar daca
actul de constituire nu prevede altfel. Fructele civile(dobinda, dividendele, arenda si chiria),
se percep zi de zi, suma calculate pina la data stingerii fiind a uzufructuarului, iar de la fdata
stingerii a nudului proprietar.
Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in cazul
pieirii sau distrugerii totale a bunului.
Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta este obligat sa
despagubeasca proprietarul. Daca bunul piere in caz fortuit, uzufructuarul nu este tinut la
despagubire. Este important sa mentionam ca imposibilitatea de erstituire nu se prezuma in
cazul in cazre obiectul uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuiarul poate dispune
de bunurile consumptibile, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate
si valoare. Numai in cazul in care, la data stingerii uzufructului, este imposibil a restitui
bunurile se va restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul are obligatia de a restitui bunurile
nudului proprietar in stare corespunzatoare. In cazul in care bunurile se uzeaza ca urmare a
utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL ESTE obligat Sa le restituie in starea in care se afla la
data stingerii uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un bun proprietar. Aceste
dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece, in principiu, ele se uzeaza prin
utilizare. Daca se constata ca uzura sau degradarea bunurilor se datoreaza neglijentei
uzufructuarului, acesta va fi tinut la plata despagubirilor. Constatarea starii corespunzatoare a
bunului la miomentul restituirii tb sa se faca in temeiul actului de invetariere a bunurilor
mobile intocmit la momentul predarii bunului sau in cazul imobilelor al actului de
constatatare a starii bunului. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in
Testul nr.9
Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare
1.1 Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care le poate inainta posesorul sau fostul
posesor p/u a-si apara posesia tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea de
fapt contra unor tulburari ilegale.
Actiunea in reintegrare este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara
restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:
1. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta
2. Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3 ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului
de prescriptive extinctive
3. Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra bunului
4. Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de violent
5. Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential de posesie
1.3 Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-au
apartinut anterior,adica inainte de producerea furtuluiEa trebuie sa demonstreze ca Ion
(piritul) nu are un drept preferential de posesie asupra gainilor,iar matusa Parascovia este un
posesor de buna-credinta si ca actiunea judiciara depusa de catre aceasta nu a depasit
Subiectul 2:
2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului unui obiect (imobilul
dominant) de a se folosi intr-o forma oarecare de imobilul vecinului sau (imobilul aservit) insa
doar pentru uzul sau utilitatea imobilului dominant. Potrivit art. 428,Cod Civil, servitutea este
sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt
proprietar (terenul dominant).
Caracterele juridice ale dr. de servitude sunt:
1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane dr. de servitude apartine proprietarului de
teren dominant asupra terenului aservit,care apartine unui alt proprietar.
2. este un drept real fiindca este un drept asupra unui lucru,este un drept opozabil tuturor
subiectelor de drept.
3.este un drept imobiliar dr. de servitute se poate constitui numai asupra bunurilor imobile.
4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de servitute dureaza atat timp cat
exista nu numai terenul dominant,dar si terenul aservit si numai in masura in care nu intrevine o
alta cauza de stingere a dr de servitute.
5.este un dr. accesoriu servitutea este un accesoriu al terenului dominant , a carui utilitate o
sporeste.
6. este un drept indivizibil caracterul indivizibil arata ca , in cazul in care unul dintre terenuri
se afla in proprietate comuna, ptu constituirea dr. de servitute este necesar acordul tuturor
coproprietarilor.
2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:
1. in functie de manifestarea lor externa,servitutile sunt aparente si neaparente (art.430(1))
aparente sun servitutile care se cunosc prin semne exterioare(servitutea de trecere pentru care
exista o carare ori un drum asfaltat; servitutea de vedere ptu care exista o fereastra sau un
balcon),pe cand cele neaparente sunt cele care nu se atesta prin astfel de semne(servitutea de a nu
zidi mai sus de o anumita inaltime; un apeduct instalat in pamant,de a caror existent se poate lua
cunostinta dor din documente sau la dezgruparea tevilor).
2. in functie de modul de executare , sevitutile sunt continue si necontinue (art.430(2))
-servituti continue sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara
fapta omului,de exemplu apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de vedere.
-servituti necontinue cele pentru a caror existenta este necesara fapta omului,de exemplu
servitutea de trecere,de a lua apa din fantana.
3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtinera de la savirsirea
unor actiuni,servitutile sunt positive si negative (art. 430(3))
- servitutile positive sunt cele care indreptatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in
mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de a lua apa din
fantana.
-sevitutile negative cele care impugn proprietarului terenuli aservit anumite restrictii in
exercitiului dr. sau de proprietate,de ex.: interdictia de a cosntrui pe propriul teren,interdictia de a
construe mai sus de o anumita inaltime.
Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au ca obiect utilitatea publica
sau privata.Codul Civil nu reglementeaza servitutile legale deoarece situatii similare sunt
cuprinse in dreptul vecinatatii care constituie niste limite legale ale dr. de proprietate,neexistand
prin urmare temeiul juridic de a le numi servituti.
Test nr. 10
Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.1 Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile si immobile de interes national sau
local.Din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fac parte
bunurile determinate de lege,precum si bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz sau de
interes public.
Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile administrativ-teritoriale.
1.2 Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public sunt:
a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din circuitul civil,prin
urmare aceste bunuri nu pot fi instrainate.
b) sunt impresctibile acest character presupune faptul ca bunrile domeniul public nu pot fi
dobindite prin modul de dobindire a dreptului de proprietate cum este uzucapiunea
c)sunt insesizabile caracterul
Test nr 11
Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate
1.1 Dreptul de proprietate este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere
proprie si in interes propriu a atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra bunurilor
sale in limitele stabilite de lege
Temeiurile de incetare a dr de proprietate :
-incetarea
benevola
dr
de
proprietate-poate
avea
loc
in
urma
actiunii
acestea
d)privatizarea
proprietatii
de
stat;e)exproprierea
pt
cauza
de
utilitate
publica;f)rechizitia ;g)confiscarea
1.2 analiza:
1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul poate renunta oricind la dr de
proprietate printro declaratie ,in acest sens sau alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la
bun fara intentia de a pastra dr de proprietate asupra lui.Renuntarea poate fi facuta doar de
proprietarul bunului nu si de alte persoane care detin bunul cu dr de posesiune si folosinta.Pot
renunta la dr de proprietate atit pers fizice si juridice,cit si statul si unitatile administrativteritoriale.
2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de
dr patrimoniale din proprietate private in proprietate publica,transferul catre stat de bunuri
proprietate publica ce apartin unei unitati administrative-teritoriale sau,dupa caz,cedarea catre
stat sau catre o UAT a dr patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pt cauza de utilitate publica
de interes national sau de interes local,in conditiile prevazute de lege ,dupa o dreapta si
prealabila despagubire.
3)Confiscarea prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt
fapte ilicite,in temeiul a unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice
competente.Daca proprietarul bunului nu e deacord cu actul administrative de confiscare,acesta
poate fi atacat in instanta de judecata.
Subiectul 2 Dreptul de abitatie
2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in locuinta unei
alte pesroane.Titularul dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.
2.2 Asemanari:
-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct
-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate constitui si
obiect al dr de usufruct
-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii
Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr de
abitatie se constituie doar asupra unei locuinte.
-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca proprietarul pe cind titularul dr
de abitatie are dr doar asupra partii de care dispune.
Test nr 12
Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii
1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de tert de
inlatura piedicile in posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea
negatorie e similara actiunii in complingere prin care posesorul cere tertului sa inceteze orice
tulburare a posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu
1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are
numai titularul dr de proprietate
3)e o actiune imprescriptibila
Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de proprietate
2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu un alt bun imobil si are
loc ca urmare a unui eveniment al naturii,pe cind accesiunea imobiliara artificiala reprezinta
unirea unui bun imobil cu alt imobil prin fapta unei persoane.
2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:
1)Aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor
curgatoare,acestea adaosuri revin proprietarului de teren riveran
2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind rupta brusc de apa
curgatoare de la un alt sector de teren.Proprietarul bucatei de pamint pastreaza proprietatea
daca o revendica de un termen de un an,in ca contrar proprietarul terenului riveran va dobindi
proprietatea bucatei de pamint
3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou inconjoara terenul
proprietarului riveran,aceasta ramine proprietarul insulei create.
Test nr 13
Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare
1.1Conditiile admiterii actiunii in revendicare:
a)pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului
b)determinarea individuala a bunului
c)aflarea bunului in posesiune straina si neaparat illegal
1.2 a)reclamantul tb sa demonstreze ca e proprietarul adevarat si actual al bunului,daca
reclamantul a demonstrate ca e proprietar sarcina probei trece la pirit.Piritul poate bloca
actiune ain revendicare care daca demonstreaza ca desi nu a dobindit drept de proprietate de
la adevaratul proprietar,el totusi la dobindit singur prin uzucapiune.
b)sa nu fie expirat termenul de prescriptive extinctive,ca effect reclamantului I se recunoaste
proprietatea asupra bunului revendicat ,iar piritul e obligat la restituirea lui.
c)bunul sa fie individual determinat sis a nu fie distrus
Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt
2.1 posesiunea ca stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru
si care ,in conditiile legii,produce anumite efecte juridice.Spre deosebire ca starea de fapt
care consta in stapinirea bunului,starea de drept se caracterizeaza prin existenta dr de a
poseda.
2.2 Jurisconsultul Rudolf von Ihering a elaborate teoria obiectiva referitoare la
posesiune.prin aceasta conceptie autorul reduce posesiune la un singur element si anume la
acel material,la corpus.In conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea exercitataa
asupra unui lucru .
O alta teorie cunoscuta este teoria lui Savighy care poarta denumirea de teoria subiectiva.El
considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se
comporta fata de el ca un bun proprietar,aceasta teorie destinge 2 elemente cel material sic el
volitil.
Codul civil din 2002 a acceptat teoria obiectiva prin care se spune ca posesiunea se
dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului.
2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui
bun,iar cel care se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu este
un drept,ea nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune.Codul Civil in art.303
anume asa prevede ca posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra aceluiasi bun nu este
posibil sa coexiste posesie ca stare de fapt si posesie ca stare de drept.
Test nr 14.
Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.
1.1folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau,culegind sau percepind
in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.deasemenea prin folosinta se intelege
posibilitatea proprietarului de a
Dreptul de posesiune
Dreptul de folosinta
Dr la fructe
Dr de a dispune de bunurile consumptibile
Dr de a face reparatie capitala
Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si despagubiri
Obligatiile:
Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o alt persoan prin acte juridice sau prin succesiune.
Uzufructuarul poate nchiria sau arenda altuia, integral sau n parte, bunul mobil obiect al
uzufructului dac, la momentul constituirii uzufructului, nu a fost stabilit altfel.
Dac la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat n chirie sau arend, uzufructuarul
nu are dreptul s-l dea n chirie sau arend fr acordul nudului proprietar sau fr autorizaia
instanei de judecat dac acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii
uzufructului. n cazul cnd obiectul uzufructului este un bun mobil, uzufructuarul l poate da n
chirie sau n arend oricnd, integral sau parial, dac la momentul constituirii uzufructului nu a
fost stipulat altfel.
Testul nr 15
Subiectul 1.Ocupatiunea
1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate care se realizeaza prin luarea
in posesiune a unui bun care nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data intrarii in
posesiune.iar bunul gasit este bun mobil care proprietarul la pierdut,iar o alta persoana la gasit,in
acest caz bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.
1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri al caror proprietar a
renuntat express la dreptul de proprietate;b)bunuri abandonate;c)bunuri care prin natural or nu au
proprietar
Subiectul 2 Proprietatea comuna
2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au dr de proprietate 2 sau mai
multi proprietari.
Conform leg in vigoare sunt cunoscute 2 forme ale prop. Commune:
1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2 sau mai multe persoane
,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa
2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine concomitant la 2 sau mai
multe pers asupra unui bun pe care il detin in proprietate acesta raminind nefractionat in
materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota-parte ideala din dr de proprietate .
2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate comuna pe cote-partise
exercita cu consititamintul tuturor coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de folosinta,codul
civil prevede coproprietar are dr de a folosi bunul prop comuna pe cote-partiin masura care nu
schimba destinatia lui si nu adduce atingere celorlalti coproprietari.Ca rezultat coproprietarii
dobindesc in prop fructele si veniturile aduse de bunul comun.Modul de folosire a bunuui
comun se stabileste prin acordul proprietarilor sau in caz de divergente,prin hotarire
judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul
exercitarii dr de dispozitie asupra bunului comun ,codul civil prevede ca fiecare coproprietar
poate ssa efectueze acte de consrvare a bunurilor prop comuna pe cote-parti fara acordul
celorlalti coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Tb
sa se faca distinctie intre dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-parte din prop comuna pe
cote-parti.Actele de dispozitie asupra bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat
acordul tuturor coproprietarilor.
testNr 16
subiectul1 Incetarea dr de propritate
1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate inceta doar cind dispare
bunul.Dr de prop inceteaza in conditiile legii in urma consumarii,pieirii fortuite sau distrugerii
bunului,instrainarii lui in temeiul unui act juridic,renuntarii la dr de prop ,precum si in alte cazuri
prevazute de lege.
Spre deosebire de incetare a dr de prop ,transmiterea acestuia necesita existenta acordului de
vointa al partilor participante.
1.2Asemanari:
a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de prop inceteaza
contrar vointei acesteia.
b)in toate aceste 3 cazuri ,daca proprietarul nu e deacord cu actul de incetare a dr
de prop ,acesta poate ataca intro instanta de judecata
\c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de prop a pers
fizice sau juridice.
Deosebiri:\
a) Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se deosebesc prin continutul si
scopul fiecareia
b) Exproprierea si rechizitia spre deosebire de confiscare prevede o despagubire
a proprietarului
c) Rechizitia are un character temporar,pe cind expropierea si confiscarea au un
character definitive.
dobandesc prin transferarea unor elemente ale continutului juridic al dreptului de proprietate
asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea acestor elemente de catre
proprietarul bunului si o alta persoana.
Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de uz ,de usufruct,de abitatie
de superficie si de servitute.
2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau fost oferite fiului de catre
tata.
Test nr 17
Subiectul 1
1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului) reprezinta dreptul de posesiune,
dreptul de folosinta si dispozitie ce au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul unor alte
persoane.
Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate fiindca in cazul in care proprietarul
este lipsit de posesiune este lipsit si de posibilitatea de a-si exercita dreptul de proprietate. Nevind bunul
in posesie nu poti folosi bunul , nici dispune de el.
In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra importatei ei cum ar fi:
- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stapini bunul,
-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul ce-I apartine in materialiatatea
sa, comportindu-se fata de toti ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.
Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt bunul. O asemenea stapinire ii
poate apartine direct si nemijlocit, exercitindul in interes propriu si in putere proprie. Proprietarul insa
poate conveni ca stapinirea de fapt sa fie exercitata de o alta persoana, dar in numele si in interesul sau.
Folosinta
este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau
proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale
materiale si culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele cazuri poate fi instituit prin
lege obligatia de a folosire a bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In acest
caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul ori sa-l dea in folosinta unor terti in
schimbul unor contraplati corespunzatoare.
Dispozitia -
mostenire, donare. Ca rezultat al exercitarii dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice cu
persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai importante atribute ale proprietarului.
Anume prin el proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie afirmam ca
proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri
de unele din aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl locatarul poseda, foloseste
bunurile unei persoanei de la care le-a luat in locatiune, iar in unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.
Subiectul 2. Uzucapiunea
2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si prescriptia
extinctiva.
Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau impobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.
Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune in sens material, prin neexercitarea
acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege
Test nr 18
Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de
proprietate
1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.
Acesiunia mobiliara
ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind
materialele altuia. Exista trei cazuri de accesiunie mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si
confuziunea.
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.
In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor
proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre
confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi
separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia.
1.3 Speta
Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina lucratorului acesta trebuie sa
fie de buna credinta si valoarea operei sa depaseasca valoarea materiei, in cazul nostrum
specificatorul nu este de buna credinta.
multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate, acesta raminind nefrationat in
materialiatatea sa, nefiind determinata nici cota-parte ideala din dr de proprietate.
n ceea ce privete cota parte ideal din dreptul de proprietate asupra bunului
comun, fiecare titular are un drept propriu exclusiv i va putea s o nstrineze, total sau parial,
prin acte cu titlu oneros sau gratuit. n privina bunului n materialitatea sa, asupra acestuia nu se
pot face acte materiale fr acordul unanim al coproprietarilor
Test nr 19
Subiectul 1. Functiile patrimoniului
1.1 Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.
Patrimoniu reprezinta totaliatatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale privite ca o suma
de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridixe determinate.
Functia patrimoniului consta in faptul ca este gajul general al creditorului chirografari,
explica si face posibila subrogatia reala cu titlul universal, face posibila transmiterea universala si cu titlu
universal.
1.3 Speta
locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat de catre automobile, ceea
ce rezulta ca automobile face parte din patrimonial sotului.
de cit la destinatie.
Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin acesta uzufructul, locatarul nu poate
renunta la la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit de lege.
2.3 speta
Test nr 20
Subiectul 1. Uzucapiunea
1.1Definiti uzucapiunea
Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.
Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa fie lipsita de o suma de vicii a caror
existenta o impiedica sa produca consecintele juridice normale. In conformitate lu legislatia in
vigoare nu poate sa produca efecte juridice alte cazuri prevazute de lege de cit posesiunea
utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a fi utila.
Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau precara adica posesiunea
trebuie sa fie continua, continuitatea ei consta in succesiunea regulata a actelor de posesiune
la intervalele scurte care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.
Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Ea este
violent in cazul in care posesorul a obtinut-o prin violenta adica a uzat de cai violente sau a
amenintat detinatorul anterior.
Posesiunea trebuie sa fie publica va fi publica daca nu va fi clandestina. Ea va fi publica
atunci cind se exercita in vazul tuturor si este cunoscut de toti cei care voiesc sa o vada ori sa
o stie.
1.3 speta
Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile de uzucapiune:
Termen 5 ani
Posesie de buna credinta
Posesie utila, publica si pasnica
Test nr 21
Subiectul 1.
1.1Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati felurile ei, definindule.
nulitate. In aces caz ceilalti coproprietari sunt in drept sa inainteze fata de coproprietarul care a instrainat
bunul .
2.3 speta
Dreptul de posesiune
Dreptul de folosinta
Dreptul la fructe
Dreptul de a dispune de bunurile consumabile
Dreptul de a face reparatii capitale
Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii capitale si la despagubiri
Dreptul de a renunta la uzufruc
culeaga fructele civile ale creantei care se reduc nu numai la dobinda periodica.
Participantii la capitalul social ca obiect al dreptului de uzufruct - proprietarul poate
transmite drep de uzufruct actiuni emise de societatile comerciale pe actiuni, parti ale
societatilor ru raspundere limitata. Uzufrutuarul in acest caz are drptul de a solosi si culege
2.3 speta
Test nr 22
Test nr 23
Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de fapt
1.1Descrieti prezumtia proprietatii ca stare de fapt.
Prezumtia proprietatii posesorul esre prezumat proprietar al bunului pina la proba contrara. De cele
mai multe ori posesiunea ca stare de fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate.
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.
In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor
proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre
confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi
separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este posibil ca bunul sa se formeze prin amestecul a doua
materii apartin a doi proprietari diferiti. Daca o materie poate fi considerata principala sau
depaseste cealalta materie prin cantitate ori valoare, proprietarul ei poate pretinde ca bunul creat
prin amestec sa-I fie dat in proprietate.
Testul 24
Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul pierii fortuite
1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dreptului de proprietate atit
bunurile imobile cit si la bunurile imobile.
In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt cunoscute doua sisteme
care stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitiei dreptului de proprietate.Dreptul de
proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea nu
prevede altfel. In cazul bunurilor imobile,dreptul de proprietate se dobindeste de la data inscrierii
in registrul bunurilor imobile,cu exceptiile prevazute de lege.
2.Analizati semnificatia termenului ,,predarea bunului''.cine suporta riscul pieirii fortuite
a bunului?
Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum si catre caraus sau oficiul
postal pentru a fi expediat,in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a fi
transportat.Asadar prin predarea bunuli se intelege,in primul rind transmiterea bunului in
posesiunea dobinditorului.Daca bunul este instrainat fara obligatia de a fi transportat,predarea
este echivalenta cu remiterea lui catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat.In schimb
daca bunurile se instraineaza fara obligatia de a fi transportate simpla lor remitere catre caraus
sau oficiul postal pentru a fi expediate nu echivaleaza cu insasi predarea in sensul sau.Petem
spune ca dreptul de proprietate se transmite dobinditorului dar dupa executarea obligatiei de
transportare a bunului si de inminare catre dobinditor. Riscul pierii fortuite a bunului il suporta
proprietarul daca legea sau contractul nu prevede altfel,aceasta inseamna ca partile pot deroga de
la el.De exemplu vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie transmis
dobinditorului nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. La fel
legea poate prevede ca riscul pieririi fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana
decit proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a intreprinderii trece la cumparator in
momentul semnarii actului de predare,pe cind dreptul de proprietate asupra intreprinderii trece
la cumparator la data predarii intreprinderii,legea prevede o exceptie de la regula generala
conform careia riscul pieririi sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului.
3.Care vor fi actiunile registratorului?
...locatiune..
2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune.
Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.Se stie ca prin
uzucapiune pot fi dobindite servitutile :
trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune
servitutile neaparente si negative inclusiv cele prin care proprietarului de teren aservit i se
interzice sa construiasca,mai sus de o anumita inaltime.Pentru a putea dobindi dreptul de
servitute trebuie sa fie intrunite toate conditiile uzucapiunii ,buna-credinta si termenul.Termenul
uzucapiunii dreptului de servitute este de 15 ani.
Testul Nr.25
Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din domeniul
public de interes national si cel de interes local.
Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public de interes national si din
domeniul public de interes local care apartin statului si unitatilor sale administrativ-teritoriale si
care se exercita in regim de drept public,fiind inalienabil,imprescribtibil,insesizabil.
Bunurile
care fac parte din domeniul public de interes national sunt drumurile naionale, marea teritorial,
resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, porturile, aeroporturile,
spaiul aerian, terenurile i cldirile cu destinaii speciale pentru nevoile de aprare, cldirile
Parlamentului, Guvernului, autoritilor administraiei publice centrale i a autoritilor
judectoreti, terenurile pe care se afl aceste construcii, bunurile necesare desfurrii
activitii acestora, rezervele statului i altele asemenea, reglementate prin lege. Iar bunurile care
fac parte din domeniul public de interes local sunt terenurile si cladirile de interes
public,pietele,caile
de
comunicatii,strazile,parcurile
publice,zonele
de
in domeniul
Testul Nr.26
Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere
1.Definiti
actiunea
in
complingere.
Actiunea in complingere-este aciune posesorie, aciune real imobiliar prin care se urmrete
aprarea posesiei, ca stare de fapt, mpotriva oricrei tulburri, asigurnd meninerea acestei stri
ori redobndirea posesiei, atunci cnd aceasta a fost pierdut.
2.Descrieti cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru inaintarea actiunii in complingere
Pentru a putea inainta actiunea in complingere trebuie sa existe o tulburare a posesiei.Prin
actiunea posesorie in complingere,posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a
posesiunii,impiedicarea liberului ei exercitiu.Actiunea in complingere este acea modalitate prin
care se pretinde incetarea tulburarii posesiunii,este imprescriptibila adica poate fi inaintata atita
tmp cit exista tulburarea .Pe linga cererea de incetare a tulburarii posesiunii ,posesorul poate
pretinde la despagubiri pentru daunele cauzate prin tulburarea posesiunii.
Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.
1.Definiti dreptul de proprietate comuna pe cote-parti si in devalmasie.Explicati conceptul
de ,,Cota-parte idiala''.
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de proprietate care apartine la doua
sau mai multe persoane ,exprimat in cote ideale (o jumatate,o treime,o patrime)asupra unui bun
nefractionat
in
materialitatea
sa.
Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta aparine simultan si concurent
la doi sau mai multi proprietari.
Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine concomitent la doua sau mai
multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate ,acesta raminind nefractionat in
materialitatea sa,nefiind determinata de nici cota-parte idiala din dreptul de proprietate.
Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-parti ideale
din bunul comun. Iar daca in cazul in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai
multor persoane fara ca vreuna din ele sa fie titularul unei cote-parti ideale din bunul
comun,proprietatea este comuna in devalmasie.
2.Determinati modul de exercitare a atributului dispozitiei de catre coproprietari.
Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul proprietate comuna pe coteparti in masura care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti
coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileste pri acordul coproprietarilor,iar
daca apar ceva divergente ,prin hotarirea judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a
intereselor tuturor coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta
o parte din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate,sa ceara
coproprietarilor care poseda si folosesc bunul,plata unei compensatii echitabile.Acei care
folosesc bunul comun fara acordul celorlalti coproprietari poate fi obligat la plata unei
despagubiri.
Testul Nr.27
Subiectul 1.Actiunea in revendicare
1.Definiti actiunea in revendicare si identificati caracterele ei juridice.
Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun
individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa
redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale actiunii in revendicare este
caracterul real si caracterul petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune
reala,pentru ca se intemeiaza pe insusi dreptul de proprietate.Dreptul de proprietate ca orice drept
real este opozabil tuturor,astfel actiunea in revendicare poate fi introdusa impotriva oricui detine
bunul fara nici un titlu si aduce atingere dreptului de proprietate.Actiunea in revendicare este si o
actiune petitorie pentru ca pune in discutie existenta dreptului de proprietate al reclamantului,iar
pentru a fi admisa trebuie sa se faca dovada dreptului de proprietate asupra bunului
revendicat,pentru ca numai in acest fel posesorul va fi obligat sa ii restituie bunul.Aceste
caractere juridice au o semnificatie practica deosebita sub aspectul continutului probei pe care
urmeaza sa o faca adevaratul proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau
proprietar are obligatia de a se abtine de la orice acte fapte prin care s-ar impiedica sau s-ar
tulbura exercitiul liber si deplin al dreptului de uzufruct ,nu pot fi considerate acte care impiedica
sau tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau chiar reconstructia bunului de catre
nudul proprietar sau de o alta persoana numita de acesta.
Testul Nr.28
Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate
1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in sistemul drepturilor reale.
Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al statului
sau al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile,exercitind asupra
lor atributele dreptului de proprietate ,posesiunea,folosinta si dispozitia in mod exclusiv si
perpetuu,prin putere proprie si interes propriu,in conditiile legii. locul si rolul dreptului de
proprietate in sistemul drepturilor reale este important deoarece proprietatea nu poate ramine in
afara sferei de reglementare a dreptului,pentru ca reprezinta premisa oricarei activitati
economice,adica a functionarii motorului oricarei societati ,iar finalitatea dreptului consta anume
in organizarea si asigurarea functionarii societatii.
2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate ,si fac obiectul
unor altor drepturi subiective civile.
In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de obiecte:Spatiul aerian nu
poate face obiectul dreptului de proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre om.Mai este
mentionat ca rezultatele activitatii intelectuale nu pot face parte din categoria obiectelor dreptului
de proprietate deoarece relatiile juridice privind rezultatele activitatii intelectuale apar ca rezultat
al crearii si exercitarii operilor de arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu pictorul
vinzind portretul pe care l-a pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material
ci si toate drepturile asupra operei,iar dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul
acestei opere,ceea ce ar fi absurd,de aceea aceste drepturi sunt reglementate deosebit de normele
dreptului de autor.Se mai poate de spus ca organele omului pasibile de a fi transplantate unei
alte persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece omul nu poate sa exercite asupra
organelor sale cele trei atribute ale dreptului de proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.
Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.
1.Definiti dreptul de vecinatate
Testul Nr.29
Subiectul 1.Regimul juridic al comorii.
1.Definiti comoara si delimitati-o de pierdut si gasit
Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al carui proprietar nu poate fi
identificat sau a pierdut,in conditiile legii,dreptul de proprietate. Am putea delimita bunul gasit
ca bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut,iar o alta persoana la gasit.Cu alte cuvinte cel care a
pierdut bunul este considerat si in continuare proprietarul lui.Pornind de la faptul ca cel care a
pierdut bunul nu pierde dreptul de proprietate asupra lui.Insa este o exceptie de la regula
conform careia cel care a pierdut nu poate pretinde la bunul dat gasitorului.Proprietarul bunului
pierdut va anunta o recompensa pentru cel care gaseste bunul.
2.Determinati regimul juridic al comorii.
Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a gasit-o si proprietarului
bunului unde a fost gasita aceasta comoara. In cazul in care comoara constituie monument al
culturii,apartine direct statului,cel care gaseste are dreptul la 50% din valoarea acestei
comori.Descoperitorul nu va primi nimic daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in el fara
consimtamintul proprietarului sau al posesorului .
Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune
1.Enumerati modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna.Evidentiati
particularitatile incetarii proprietatii comune pe cote-parti prin impartire.
Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti :dobindirea de cote din bun
prin vinzare-cumparare,donatie sau succesiune,devenire de proprietar exclusiv,uzucapiunea de
catre coproprietarul care a intervenit posesiunea echivoca intr-o posesiune utila,instrainarea
acestuia i s permit exercitarea folosinei de ctre ceilali coproprietari.Cnd bunul comun are
caracter accesoriu n raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate s dispun cu privire
la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odat cu exercitarea
dreptului de dispoziie asupra bunului principal.Cheltuielile pentru ntreinerea i conservarea
bunului comun se suport n mod proporional cu cota-parte din drept a fiecrui coproprietar.
Cnd bunul comun are caracter accesoriu, n absena unei convenii contrare, cota-parte din drept
a fiecrui coproprietar se stabilete n funcie de ntinderea bunului principal.
Subiectul 2.Dreptul de superficie
1.Definiti dreptul de superficie si delimitati-l de celelalte drepturi reale.
Dreptul de superficie const n dreptul de proprietate al unei persoane, numit superficiar,
privitor la construciile, plantaiile sau alte lucrri ce se afl pe un teren proprietatea altuia, teren
asupra cruia superficiarul are un drept de folosin, accesoriu dreptului de proprietate asupra
construciilor, plantaiilor si altelor.Dreptul de superficie este un drept real principal (se poate
constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii dreptului
de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata maxima a termenului de superficie este
de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la expirarea termenului.