Manual Final

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI
Manual de
Practici Europene in
Managementul Mediului
EMAS si Eticheta Ecologica:
ce sunt,
cum se obtin si
ce beneficii pot aduce
companiilor romanesti
Iulie 2004
AUTORI:
Klaas Jan Kramer URS Netherlands BV
Prof. Dr. Ing. Ion Hohan, Carmen Balaban, Simona Diaconu Institutul Roman pentru Educatie si Calitate
Europeana
Bogdan Albu REC Romania
Acest material a fost realizat de Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est
Biroul Local Romania (REC Romania), in cadrul proiectului Practici Europene in Managementul Mediului,
derulat cu sprijinul financiar al UNIUNII EUROPENE, prin Programul Phare Societate Civila 2001 si in
parteneriat cu Patronatul Roman, Institutul Roman pentru Educatie si Calitate Europeana si Fundatia
StrawberrNet.
Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene,

prin Programul Phare Societate Civila 2001
CUPRINS:
1. Despre acest manual4
2. Introducere in Managementul si Marketingul Mediului .................................6
2.1.Problematica de mediu din perspectiva companiilor ..............................6
2.2. Sisteme de Managementul Mediului.....................................................7
2.3. Eco-Marketing..................................................................................10
3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania.....................................11
3.1. EMAS...............................................................................................11
3.2. Eticheta Ecologica.............................................................................12
4. EMAS Schema Europeana de Management
si Audit de Mediu....16
4.1. Scurt istoric......................................................................................16
4.2. Ce este EMAS ? ...............................................................................17
4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS
fata de celelalte sisteme de management.....................................................19
4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS?..................................................26
4.5. Cum inregistram EMAS?.....................................................................31
4.6. Cine poate implementa EMAS?...........................................................32
4.7. Care sunt avantajele EMAS?..............................................................33
4.8. Care sunt costurile EMAS?.................................................................34
4.9. Concluzii..........................................................................................34
5. Eco-Etichetarea Produselor si Serviciilor.....................................................36
5.1 Ce este eticheta si etichetarea ecologica?............................................36
5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?.......................................37
5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?........................................37
5.4 Diverse tipuri de etichete ecologice......................................................37
5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene............................................................39
5.6. Eco-Eticheta in Romania.....................................................................44
6. Managementul de Mediu instrument valoros in cresterea
competitivitatii firmelor pe Piata Comuna Europeana........................................48
7. Rolul organizaiilor patronale n promovarea practicilor
in Managementul Mediului...56
8. Studii de caz privind folosirea EMAS si a Etichetei
Ecologice.....58
1. Despre acest manual

Felicitari pentru interesul acordat practicilor in Managementul Mediului !
Cresterea cerintelor legale si a sensibilitatii pietei fata de aspectele legate de performantele de
mediu ale firmelor, cat si implicatiile procesului de Integrare Europeana, face ca acest manual sa
acopere o cerere generala de informatii in acest domeniu.
Practicile Europene in Managementul Mediului (acesti termeni definind in acest manual

Schema de Management si Audit de Mediu EMAS, corespondentul european al standardului
international ISO 14.001, si Eco-Etichetarea Europeana pentru produse si servicii), au devenit in
ultimii 15 ani instrumente de referinta pentru imbunatatirea performatelor de mediu ale
companiilor in aceasta regiune si pentru punerea in valoare a acestor performante in cadrul
Pietei Comune Europene.
Aportul cel mai valoros al acestor doua instrumente si motivul pentru care ele au fost inventate,
este transpunerea cerintelor legale de conformare cu normele de protectia mediului in avantaje
de piata, utilizarea lor transformandu-le, deci, in instrumente de marketing.
Astfel, Sistemele de Managementul Mediului sunt parte integranta a planurilor de promovarea a

tot mai multe firme: astfel, 3065 companii europene au implementat un sistem de managementul
mediului conform EMAS pana in Mai 2004 si 61.287 in intreaga lume, erau certificate cu ISO
14.001, in decembrie 2003.
Eticheta Ecologica Europeana (Floarea Europeana) a

devenit un element de promovare pentru un tot mai mare
numar de produse si servicii (aproape 18.000 produse si
servicii etichetate doar cu aceasta eco-marca in tarile
membre si candidate ale Uniunii Europene).
In prezent companiile din tarile Uniunii Europene (ca si cele care au relatii comerciale cu astfel de
companii),
depun
eforturi
serioase
pentru
implementarea
acestor
sisteme
de
eco-
management/eco-marketing, depasind de multe ori efortul autoritatilor cu responsabilitati in

domeniul mediului prin introducerea acestor instrumente in noi domenii de activitate si grupe de
produse si servicii.
Spre deosebire insa de majoritatea companiilor Europene, cele romanesti resimt o lipsa generala
de informare in acest domeniu, iar responsabilitatea pentru performantele de mediu ramane, de
obicei, in sarcina conducerii, adica a unui numar mic de persoane foarte ocupate, care au,
bineinteles, numeroase alte prioritati.
Acest Manual a fost, de aceea, elaborat ca o introducere pentru manageri - in utilizarea celor
doua instrumente principale in managementul (EMAS) si marketingul (Eco-Etichetarea) mediului
in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si a extinderii Pietei Comune. Insusirea acestui
material nu presupune cunostiinte de specialitate si a fost scrisa intr-un stil clar, fara a utiliza
jargonul de specialitate. Termenii tehnici au fost introdusi intr-o proportie cat mai mica, iar cand au
fost utilizati au fost explicati intr-un limbaj accesibil.
Acest Manual nu isi propune sa acopere toate aspectele instrumentelor de Managementul

Mediului, prin includerea tuturor detaliilor tehnice, legislative si organizationale posibile. Facand
acest lucru, acest material ar fi fost de cateva ori mai gros si ar fi fost citit cu atentie (si utilizat) de
putini dintre managerii carora ne adresam. In schimb Manualul va ofera o eficienta introducere
in instrumentele de managementul si marketingul mediului, cat si informatiile necesare pentru
acele companii care vor sa faca urmatorul pas in utilizarea lor.
2. Introducere in Managementul si
Mar ketingul Mediului
Cuprins:
2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor
2.2. Sisteme de Managementul Mediului
2.3. Eco-Marketing
2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

Globalizarea problemelor de mediu provoaca ingrijorari din ce in ce mai mari. Companiile sunt din ce in ce
mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului. Ele efectueaz "auditri" pentru a
aprecia performanta lor ecologica. Totusi, aceste auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o
organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale.
Standardele Managementului Mediului (cum ar fi EMAS-ul si seriile de standarde ISO 14000) constituie un
etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. In acelasi timp, opinia publica a
devenit din ce in ce mai preocupata de problemele mediului inconjurator acestea fiind adesea reflectate in
comportamentul consumatorilor, care isi exprima
interesul pentru produsele care nu sunt daunatoare
pentru mediu. In acest fel a aparut eticheta ecologica care ofera informatii despre impactul produs asupra
mediului, promovand produsele cu impact redus.
Relatia dintre mediu si activitatile socio-economice se poate prezenta sintetic astfel:
Evaluarea impactului pe care activitatile economico-sociale il au asupra mediului se realizeaza pe 2 directii

principale:
- una cu caracter obligatoriu consta in obtinerea de catre agentii economici a unor avize, acorduri,
premise de functionare in raport cu institutiile abilitate pe linia protectiei mediului. In aceasta situatie
formele de evaluare a impactului ecologic sunt reglementate prin legislatia cadru nationala de mediu i
detaliate prin legislatia secundara i tertiara nationala din domeniile respective;
- cealalta, cu caracter voluntar, prin care agentii economici, stimulati de anumite avantaje
potentiale, se angajeaza sa-i imbunatateasca performanta de mediu. In acest caz formele de evaluare a
6
impactului ecologic
sunt reglementate de standardele mentionate (seria ISO 14000, SA8000, EMAS,
Ecoetichetarea) care au o recunoastere la nivel international, european si national.
avize
autorizatii
obligatorii
permise
Instrumente in
managementul
mediului
EMAS
voluntare
Eticheta
Ecologica
2.2. Sisteme de Managementul Mediului

Managementul de mediu este managementul acelor activitati ale unei firme care are sau pot avea
un impact asupra mediului.
Sistemul de management de mediu este o componenta a sistemului de management general care include
structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile si procedurile, procesele si
resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea analizarea si mentinerea politicii de mediu.
Un sistem de management de mediu
reprezint un instrument managerial prin care se urmrete
asigurarea funcionalitii i a aplicrii continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu,
precum i conformarea cu obiectivele i intele de mediu.
Sistemul de management de mediu este un instrument de indentificare si de
organizatiilor
o metoda de
organizare/ administrare sistematica
rezolvare ce ofera
a activitatilor lor de management,
produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si performantelor de mediu.

Activitatile firmei care au sau pot avea un impact asupra mediului se refera la:
Fabricile producatoare implicate in extractia materiilor prime din mediu si prelucrarea lor. Ca rezultat al
proceselor de productie rezulta diverse forme de deseuri (solide, lichide, gazoaze) in mediul inconjurator
7
Activitatile legate de procesul de fabricatie (intretinerea, infrastructura, ambalarea si transportul) au

impact asupra mediului
Marfurile ce sunt fabricate si depozitate
Companiile furnizoare de servicii ce utilizeaza diverse produse si energie pentru oferirea serviciilor lor.
Pentru un management de mediu eficient in cadrul acestor activitati se utilizeaza instrumente voluntare de
genul ISO 14000, EMAS, SA 8000, CERES.
Seria ISO 14000 - Organizatia Internationala de Standardizare a dezvoltat o serie de standarde voluntare
in domeniul managementului de mediu care sunt unanim recunoscute ca fiindseria ISO 14000. Aceasta
serie de standarde se adreseaza urmatoarelor aspecte ale managementului de mediu:
o Sisteme de Management de Mediu specificatii si ghid de utilizare (ISO 14001)
o Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare (ISO 14004)
o Ghid pentru audit de mediu (ISO 14010 ISO 14015)
o Etichete si declaratii de mediu (ISO 14020 ISO 14024)
o Evaluarea performantei de mediu (ISO 14031)
o Evaluarea ciclului de viata (ISO 14040 ISO14043)
Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in
scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. Scopul seriei 14000 este
acela de a promova protectia mediului din punctual de vedere al intereselor socio-economice. ISO 14001 a
fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica
cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o
politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de
mediu.
EMAS - la nivel european s-a dezvoltat un standard propriu intitulat Eco-management and Audit Scheme
EMAS. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea
Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. EMAS si seria ISO
14001 - sunt similare in multe privinte, dar exista diferente in modul de abordare si in unele detalii. Aceste
diferente decurg din faptul ca reglementarea EMAS si standardele ISO 14000 au fost elaborate la diferite
date in diferite foruri.
SA 8000 (Social Accountability) - Standard universal acceptat si recunoscut care defineste raspunderea
sociala,
dezvoltat
prin
eforturile
de
colaborare
al
personalitatilor
din
industrie,
organizatiilor
nonguvernamentale, auditori si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice.

CERES - Initiativa Raportarii Globale, este un efort de colaborare international, tinzand spre dezvoltarea si
stabilirea sistemelor de management si raportare cadru pentru o dezvoltare durabila.
8
Avantajele managementului de mediu

- Reducerea costurilor, care poate fi un efect al:
o imbunatatirii performantelor de mediu
o eficientizarii proceselor existente,
o introducerii unor procese noi, eficiente
o depozitarea deseurilor
o reducerea cantitatii de materii prime
o proiectarea produsului
- Asigurarea respectarii legislatiei
- Anticiparea legislatiei viitoare
- Reducerea riscului de mediu
- Cresterea oportunitatilor de piata
- Imbunatatirea imaginii in fata clientilor, partenerilor, investitorilor si
comunitatii locale
Managementul de mediu cunoaste amploare si reprezinta o provocare datorata complexitatii legislatiei de
protectia
mediului.
Fundamentarea
managementului
mediului
reprezinta
intelegerea
legilor
si
reglementarilor care se aplica in companii. Totusi, simpla conformare cu legea nu este suficienta si multe
companii au optat pentru strategii dincolo de conformare.
COMPANIE
materiale
energie
Infrastructura
Procese
Produse si
servicii
(ambulate
si/sau
transportate)
Deseuri
solide
lichide
gazoase
Aparitia EMAS sau ISO 14001 au transformat managementul mediului dintr-o cerinta locala intr-una
globala. In viitor, performanta de mediu a firmelor din intreaga lume va fi comparata cu utilizarea
9
instrumentelor de managementul mediului, iar abilitatea companiilor de a satisface aceste standarde poate
afecta acceptabilitatea produselor lor pe piata .
2.3 Eco-Marketing
Piata este mai receptiva in prezent la impactul produselor asupra mediului mai mult decat a fost vreodata,
iar aceasta tendinta se va accentua in anii urmatori. Exista numeroase alte motive pentru aceasta evolutie
dintre care vom mentiona perspectiva extinderii Pietei Comune Europene in Romania si cresterea
interesului pentru produse de calitate.
In opinia generala ecomarketingul (marketingul verde) se refera numai la promovarea si publicitatea
produselor care au
caracteristici ecologice. Termeni ca Ozone Friendly, Recyclable sau
Environmentally Friendly fac ca multi consumatori sa asocieze aceste notiuni cu ecomarketingul.

Conceptul de ecomarketing are insa o arie mult mai larga, aplicandu-se atat pentru bunuri de consum, cat
si pentru bunuri industriale si chiar servicii. Astfel, ecomarketingul inglobeaza termeni in limba engleza
precum: Green Marketing, Environmental Marketing,
Ecological Marketing.
Desi conceptul de ecomarketingul a aparut la sfarsitul anilor
1980, acesta a inceput sa capete importanta mult mai tarziu.
Ecomarketingul se refera la toate acele activitati menite
sa genereze si sa faciliteze orice schimburi destinate sa
satisfaca nevoile umane, cu un impact minim asupra
mediului.
Utilizarea etichetei ecologice reprezinta un instrument al ecomarketingului. Eticheta ecologica este un
simbol graphic, insotit sau nu de un text descriptive aplicat pe produs, ambalaj intr-o brosura sau document
informative ce insoteste produsul. Cu siguranta un produs cu eticheta ecologica va avea o valoare mai
mare pe piata, deoarece ofera informatii cu privire la impactul pe care respectivul produs il are asupra
mediului.
Stabilirea unui astfel de sistem de etichetare ecologica este destinat s ajute consumatorii s aleag
produsele care pot determina reducerea impactului asupra mediului oferindu-le informaii privind
caracteristicile de impact asupra mediului ale produselor etichetate ecologic.
10
3. Cadrul legislativ in Uniunea

Europeana si Romania
Cuprins:
3.1. EMAS
A) In Uniunea Europeana
B) In Romania
3.2. Eticheta ecologica
B) In Romania
Primul lucru pe care il vom sublinia in acest capitol, este faptul ca Sistemele de Managementul Mediului si
Eco-Etichetele au fost gandite ca si instrumente voluntare, cerute doar de relatiile parteneriale si de piata,
si nu impuse prin cerinte minime legale.
Cadrul legislativ in care se aplica aceste practici, este asadar unul foarte general si nerestrictiv, si este
specific mai ales practicilor specific europene (transpuse deja in legislatia romaneasca) EMAS si Floarea
(eco-eticheta) europeana, pe cand alte practici similare sunt implementate fara un suport legislativ specific,
pentru ca majoritatea lor au fost concepute si sunt in continuare dezvoltate mai ales de catre companii si
organizatii non-guvernamentale.
3.1. EMAS
In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de EC si a actiunilor internationale si nationale in
acest domeniu, calitatea mediului lasa de dorit atat la nivel regional, cat si planetar.
Asa cum a fost definit de tratatul de la Maastricht, obiectivul global a Comunitatii Europene este acela de
a promova o dezvoltare economica durabila. Dezvoltarea durabila reclama utilizarea unor instrumente ale
politicii de mediu si recomanda ca responsabilitatea de mediu sa fie impartita intre autoritati, industrie,
consumatori etc. Reglementarea (EC) Nr 761/2001 a Parlamentului European permite participarea
voluntara a organizatiilor in cadrul EMAS1. Decizia (EC) No 681/2001 si Recomandarea (EC) 680/2001 din
7 September 2001 este un ghid pentru implementarea Reglementarii (EC) 761/2001.
1
Pe 4 Decembrie 2002 un corrigendum la Reglementarea EMAS a fost publicata in the Official Journal L327 la pagina
10.
11
La nivelul Comisiei Europene aceast aspect este probabil cel mai bine evidentiat in Schema de Audit si
Eco Management care a fost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Aceasta reglementare
stabileste o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor
specifice Uniunii Europene. Reglementarea a intrat in vigoare in Iulie 1993. Totusi, schema s-a deschis
pentru participarea companiilor tocmai in Aprilie 1995. Reglementarea EMAS se aplica tuturor celor 15
State Membre UE si celor trei State membre ale ariei economice UE: Norvegia, Islanda si Lichtenstein.
B) In Romania
In Romania, Ordinul nr. 50 din 01/14/2004 stabileste procedura de organizare si coordonare a schemelor
de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste
sisteme.
Aceasta procedura se stabileste pentru:
- introducerea in cadrul organizatiilor care desfasoara activitati cu
impact asupra mediului a
sistemului de management si audit de mediu;

- evaluarea si imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiilor;
- furnizarea de informatii relevante de mediu publicului si altor parti
interesate din afara
organizatiilor.
Acest ordin se aplica organizatiilor din toate domeniile de activitate, care doresc sa-si imbunatateasca
performanta de mediu (pentru o parte a activitatii sau pentru toate activitatile desfasurate).
In cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor exista Comitetul consultativ EMAS si Biroul EMAS, ca
parte a Serviciului controlul integrat al poluarii.
Biroul EMAS este constituit din experti in domeniul managementului si auditului de mediu. Comitetul
consultativ EMAS aproba, iar Biroul EMAS este responsabil cu inregistrarea organizatiilor in cadrul EMAS.
Biroul EMAS asigura inscrierea si mentinerea organizatiilor intr-un registru.
3.2. Eticheta Ecologica

Un alt instrument al politicii de mediu la nivel European a fost introdus prin Regulamentul Consiliului (CEE)
nr. 1980/2000 privind schema de acordare a etichetei ecologice care are ca obiect stabilirea unui sistem
voluntar de acordare a etichetei ecologice, pentru promovarea produselor cu un impact minim asupra
12
mediului pe parcursul ntregului lor ciclu de via i care ofer consumatorilor informaii precise, exacte i
stabilite pe baz tiinific cu privire la impactul acestora asupra mediului.
Eticheta ecologic desemneaz acele produse care determina reducerea impactului asupra mediului, n
comparaie cu alte produse din acelai grup de produse, fr a incalca cerintele legale aplicabile
produselor la nivel naional.
In afara deciziilor specifice referitoare la acordarea etichetei ecologice pentru aceste grupe de produse (de
exemplu Decizia nr. 40/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice
comunitare pentru aparate frigorifice, Decizia nr. 45/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare
a etichetei ecologice comunitare pentru masini de spalat rufe de uz casnic, etc), exista si Decizia
nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare
ecologica, unde sunt specificate tarifele aferente obtinerii etichetei ecologice.
Deciziile Regulamentului nr. 1980/2000/EEC stabilesc criteriile specifice pentru etichetarea ecologica a
urmatoarelor grupe de produse:
1. Masini de spalat vase
11. Becuri cu o singura terminatie
2. Aparate frigorifice
12. Becuri cu doua terminatii
3. Masini de spalat rufe
13. Hartie pentru copiere
4. Detergenti pentru vase
14. Hartie pentru servetele
5. Detergenti pentru rufe
15. Amelioratori pentru sol
6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc
16. Hartie de toaleta
7. Vopsele de interior si lacuri
17. Role de hartie pentru bucatarie
8. Produse textile
18. Computere personale
9. Incaltaminte
10. Lenjerie de pat si camasi
19. Computere portabile

20. Saltele de pat
B) In Romania
In Romania a fost elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie 20022, privind
stabilirea
procedurii de acordare a etichetei ecologice, prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind
stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind contractul
publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 8 martie 2002
13
cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la

stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata
Aceasta hotarare are scopul de a introduce eticheta ecologica pentru a promova produsele care au un
impact redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de via, n comparaie cu alte produse
aparinnd aceluiai grup de produse. Promovarea acestor produse contribuie la utilizarea eficient a
resurselor i la un nivel ridicat de protecie a mediului, prin furnizarea ctre consumatori de informaii
corecte, exacte i stabilite pe baz tiinific despre produsele respective.
Hotrrea nu se aplic:
a) substanelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, duntoare mediului,
cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum i bunurilor fabricate prin procedee
duntoare pentru om sau pentru mediu i care pot duna consumatorului n condiii normale de
utilizare;
b) produselor alimentare, buturilor, produselor farmaceutice;
c) aparaturii medicale destinate utilizrii n scopuri profesionale sau care este prescris ori utilizat
de ctre personal medical calificat, n conformitate cu legislaia n vigoare.
HG 189/2002 prevede faptul ca Eticheta Ecologic se acord la cerere, si se acord grupurilor de produse
care ndeplinesc urmtoarele condiii:
a) potenial ridicat de protecie a mediului, care s determine alegerea fcut de cumprtor;
b) avantaje competitive pentru productorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii;
c) cerere mare de consum sau utilizare final prin volumul de vnzri.
Legislatia romaneasca cu privire la Eticheta Ecologica stabileste si procedurile de acordare a etichetei

pentru diverse produse (numarul acestora se va extinde in urmatorii doi ani):
Hotararea Guvernului nr. 827/31 iulie 20023 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice
pentru aparate frigorifice.
Hotararea Guvernului nr. 40/20034, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru
masinile de spalat rufe, de uz casnic.
detergentii pentru masini de spalat vase.
incaltaminte.
saltele de pat.
3
4
publicata in Monitorul Oficial nr.638/29 august 2002

publicata in Monitorul Oficial nr. 82/10 februarie 2003
14
Pentru obtinerea etichetei ecologice, a fost elaborat Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului
nr.1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei
Ecologice5, privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei
Ecologice, ca si Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice
privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Acordarea
Etichetei Ecologice.
Atribuiile principale ale Comisiei Nationale pentru Eco-Etichetare sunt urmtoarele:

a) analizeaz i evalueaz procedura de acordare a etichetei ecologice produselor introduse pe piata;
b) studiaz sistemul actual de etichetare ecologica a produselor i serviciilor din rile Uniunii Europene,
analizeaza si formuleaza propuneri asupra proiectelor de acte normative ce vizeaza perfectionarea cadrului
legislativ si institutional in domeniu;
c) stabileste lista cuprinzand laboratoarele acreditate in vederea efectuarii verificarilor si testelor pentru
fiecare grup de produse;
d) face propuneri privind perfecionarea procedurilor de informare a publicului i de colaborare ntre
institutiile cu competen n materie.
e) primeste si analizeaz solicitarile de acordare a etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata
de catre agentii economici, evalueaza aceste solicitari si propune Autoritatii Competente pentru Acordarea
Etichetei Ecologice Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor acordarea si respingerea acestor solicitari,
pe baza procesului de analiza a rezultatelor evaluarii performantelor produsului conform criteriilor specifice
de acordare a etichetei ecologice produselor respective.
publicat in MO nr.851/26.11.2002
15
4. EMAS Schema Europeana de

Management si Audit de Mediu
Cuprins:
4.10. Scurt istoric
4.11. Ce este EMAS ?
4.12. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de
celelalte sisteme de management
4.13. Care sunt pasii implementarii EMAS ?
4.14. Cum inregistram EMAS?
4.15. Cine poate implementa EMAS ?
4.16. Care sunt avantajele EMAS
4.17. Concluzii
4.1. Scurt istoric

In statele membre UE instrumentele de mediu sunt bazate in principal pe legislatia de mediu in vigoare. In
ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de Comisia Europeana si sectiunile nationale si
internationale in acest domeniu, calitatea mediului nu este inca imbunatatita in ritmul in care se doreste. Pe
de alta parte, pentru multe organizatii simpla conformare cu legislatia este numai un prim pas pe drumul
spre o dezvoltare durabila. De aceea, beneficiile aduse de instrumentele voluntare de management de
mediu sunt binevenite, in comparatie cu plata penalitatilor si realizarea remedierilor.
Evolutia EMAS
Iunie 1993 Reglementarea Consiliului 1836/93 a fost adoptata pe 29 June 1993. Aceasta a fost
creat schema EMAS cu o prevedere ce permite companiilor participarea voluntara in cadrul schemei de
management de mediu. Este deschisa companiilor din sectorul industrial ce functioneaza in cadrul Uniunii
Europene si in Spatiul Economic European.
1993-1995 Infiintarea structurilor de implementare a schemei (organisme de acreditare)

Aprilie 1995 EMAS este deschisa pentru participarea si altor companii
1996 Comisia recunoaste EN ISO 14001 ca fiind baza participarii la EMAS.
16
1997 Procesul de consultare pentru analiza EMAS
Octombrie 1998 Comisia prezinta o propunere pentru revizuirea EMAS.
Martie 2001 apare EMAS II; noua reglementare EMAS este adoptata de catre Consiliul si
Parlamentul European.
Septembrie 2001 Comisia adopta un ghid pentru implementarea schemei.
Iulie 2004 3700 in intreaga lume companii au implementat si certificat EMAS
4.2. Ce este EMAS ?

EMAS (The European Eco-Management and Audit Scheme), este un instrument de management pentru
companii si alte tipuri de organizatii ce permite evaluarea si imbunatatirea performantei lor de mediu.
Participarea este voluntara si se adreseaza organizatiilor private sau publice ce opereaza in cadrul Uniunii
Europene, a Spatiului Economic European Islanda, Liechtenstein, si Norvegia si a tarilor candidate,
care creeaza cadrul legislativ si institutional pentru implementarea acestui sistem, ca o parte a Acquis-ului
Comunitar de Mediu.
EMAS pe scurt:
o reglementare europeana cu cerinte precise
valabila numai n Spatiul Economic European
audit extern obligatoriu
publicarea obligatorie a rezultatului dupa audit
respectarea legislatiei este o cerinta
mbunatatirea continua a performantei de mediu este o necesitate
se poate aplica la intreprinderi economice, autoritati, organizatii si institutii de orice fel
si la orice nivel : birou, atelier, fabrica, lant de magazine, ferma, primarie, spital, scoala,
port
un sistem intern de management "a la carte"
mbunatatirea continua si prevenirea poluarii
audit: la maximum 3 ani
bilant ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite n prealabil
referinta la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile
este o continuare a ISO 14001, o varianta mai evoluata
este perfect compatibil cu seria ISO 14000,seria ISO 9000, OHSAS
17
In majoritatea cazurilor, companile romanesti au relatii parteneriale cu firme din tarile europene, astfel ca
EMAS (ca instrument recunoscut si utilizat in spatiul european) pare din acest punct de vedere mai
atractiv. In alte cazuri insa, avand clienti din tari din afara Europei, firmele se pot orienta catre ISO
14.001.
Implementarea SMM conform EMAS cat si ISO 14.001 este desigur posibil si exista suficiente motive
pur economice pentru a proceda in acest fel.
Caracteristici EMAS:
EMAS
Transparenta
PERFORMANTA: EMAS este o

schema de management de mediu
voluntara,
bazata
pe
schema
armonizata peste tot in Uniunea
Europeana
cu
obiective
de
imbunatatire a performantei de mediu
a organizatiilor prin angajamente
proprii de evaluare si reducere a
impactului lor asupra mediului.
Performanta
Credibilitate
CREDIBILITATE: Natura externa si

independenta a intregistrarii si a
procesului de verificare EMAS
asigura credibilitatea publica si
increderea ca schema include
sistemul
de
management
si
declaratia de mediu.
TRANSPARENTA: Informarea publica cu privire la performanta de

mediu a organizatiei este un aspect important al obiectivului schemei.
Aceasta se realizeaza prin declaratia de mediu care ofera informatii
publicului asupra impactului de mediu si performanta organizatiei, si a
modului in care organizatia se implica active prin angajatii sai in
implementarea schemei. Logo-ul EMAS poate fi aplicat pe diverse
produse, este un instrument vizual atractiv care demonstreaza
angajamentul organizatiei de imbunatatire a performantei de mediu si
indica increderea informatiilor oferite.
Scopul EMAS este promovarea imbunatatirii continue a performantelor de mediu prin:
dezvoltarea si implementarea SMM-ului (Sistemul de Managementul Mediului).
evaluarea performantelor de mediu prin auditare.
oferirea informatiilor legate de performantele de mediu pentru public.

18
Obiectivele EMAS sunt:
mbunatatirea performantei de mediu.
conformare cu legislatia din domeniu.
informarea publicului asupra masurilor luate n domeniul protectiei mediului.
Imbunatatirea continua a performantelor de mediu ale companiilor se realizeaza prin:

a) elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor de management de mediu;
b) evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei acestor sisteme;
c) furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si mentinerea unui dialog cu publicul si cu
alte parti interesate din afara organizatiilor;
d) implicarea activa a angajatilor in organizarea si in instruirea
proprie, adecvata, initiala si
avansata, care sa le permita participarea activa la elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor de

solicitarea angajatilor, orice reprezentant relevant al acestora trebuie sa fie implicat.
4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS

celelalte sisteme de management ?
fata
de
Noiunea de sistem de management a aprut n dup 1975, iar ISO Organizaia Mondial a
Standardizrii a nceput dezvoltarea de standarde n domeniul sistemului de management al calitii. n
1987 primele astfel de standarde au fost publicate. A urmat o etap de revizuiri iar n 1994 au fost
publicate standardele din seria ISO 9000:1994, foarte cunoscute i utilizate pentru implementarea i
certificarea sistemelor de management al calitii. n 1996 a fost publicat i standardul ISO 14001 pentru
sisteme de management de mediu iar n 1999 a fost publicata prima forma a standardului OHSAS 18001,
pentru sistemul de management al sntii i securitii forei de munc.
Standardul OHSAS 18001 - Standard de Asigurare a Sntii i Siguranei Forei de Munca, a fost
dezvoltat considerndu-se compatibilitatea cu ISO 9001- managementul calitii, ISO 14001 sisteme de
management de mediu pentru a se asigura integrarea sistemelor de management al calitii, mediului si al
securitii ocupaionale, de ctre organizaii.
Integrarea sistemelor de management a devenit un instrument folosit de companii pentru a atinge

niveluri excelente ale performanelor. n tabelul de mai jos este prezentat modalitatea de integrare a celor
mai cunoscute trei sisteme de management (calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc).
Angajaii i managerii sunt adesea rezervai cu privire la standardele de management deoarece certificarea
obinuita i verificarea metodologiei tind s se concentreze pe nevoia de realizare a documentelor auditului
pentru satisfacerea certificatorului. Angajaii se simt acaparai de necesitatea realizrii unor documente
19
suplimentare, ceea ce poate genera resentimente pe termen lung si negativism. Resursele limitate ale unei
companii sunt adesea redirecionate n mod cresctor ctre rezolvarea aspectelor birocratice ale
managementului mediului n detrimentul managementului de mediu n sine.
Pentru atingerea de rezultate bune n integrarea sistemelor de management o companie trebuie s se
concentreze asupra mbuntirii performanei de mediu i a securitii i sntii forei de munc.
Abordarea bazata pe performante se concentreaza pe evaluarea companiilor. Atunci cand se face o
observatie sau o constatare, se folosesc tehnici de analiza a cauzelor pentru a se determina cauza de
baza care a generat problema in discutie. Aceasta implica interviuri si investigarea detaliata a
documentatiei legate de managementul de mediu, inclusiv a licentelor si autorizatiilor de mediu, a emisiilor,
a sistemului de canalizare, a planurilor cladirii si ale vecinatatii, etc.
Integrarea sistemelor de management are drept scop limitarea documentaiei sistemelor de management
si concentrarea pe performane i mbuntirea continu.
Exist o serie de elemente ale sistemului de management care pot fi uor integrate, cum ar fi:
- manualul sistemului de management (n companiile cu sistem integrat, manualul sistemului de
management calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc este unic. Exista ns posibilitatea
de a avea un manual pentru calitate, i un alt manual pentru mediu sntatea i securitatea forei de
munc)
- proceduri de sistem o parte din elementele de sistem pot fi cuplate pentru realizare procedurilor de
sistem. Dac n cazul sistemulu integrat mediu sntatea i securitatea forei de munc se poat integra
toate procedurile de sistem, cu excepia celor pentru Aspecte de mediu la ISO 14001 i Riscuri de
sntate i securitate a forei de munc la OHSAS 18001, in cazul integrrii celor 3 sisteme de
management se pot realiza urmtoarele proceduri de sistem combinate:
-
Politic de calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc
Obiective generale, obiective specifice i inte
Programul de management calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc
Structur i responsabilitate
Instruire, Contientizare i Competen
Comunicare
Controlul documentelor
Pregtire i reacie pentru situaii de urgen / controlul produsului neconform
Monitorizare i msurtori, verificare i aciuni corective
Audit intern
Analiza de management.
20
- Procedurile operaionale sunt specifice departamentelor i acestea pot fi integrate la nivel

departamental dar depinde de domeniul de activitate al companiei
Integrarea sistemelor de management este posibila ns certificarea acestora nu poate fi realizat dect
individual. Cel mai adesea companiile vor avea 2 sisteme de management, unul pentru Calitate i altul
pentru Mediu sntatea i securitatea forei de munc, cu legturi ntre acestea, cu responsabiliti
mprite ntre diferitele categorii de personal.
La sfritul anului 2002 existau n lume peste 560.000 companii cu un sistem de management al calitii
certificat conform standardelor ISO 9001/2/3. In Romnia n prezent aceast cifr cu greu se apropie de
2500. La acelai moment numrul companiilor cu un sistem de managementului certificat conform
standardului ISO 14001:1996 era de aproape 50.000. In Romnia nu s-a ajuns nc la 50. Cu privire la
managementul securitii muncii, n Romnia situaia este foarte incipienta. A fost implementat standardul
doar n foarte mic msur la nivelul industriei petrolului i gazelor naturale i n industria cimentului.
n contextul integrrii rii noastre n Uniunea European, economia i Industria din Romnia se afl n faa
unei mari provocri, respectiv aceea de a opera conform principiilor negociate n capitolul nr. 1 din Tratatul
de Aderare a Romniei la UE, Libera circulaie a produselor. Acesta va fi momentul adevrului. Firmele
romneti necompetitive i care nu vor satisface cerinele internaionale de securitate i calitate vor nceta
s existe.
n tabelul de mai jos sunt prezentate clauzele celor trei standarde de sistem de management: ISO
9001:2000 sistem de management al calitii, ISO 14001:1996 sistem de management de mediu i
OHSAS 18001:1999 sistem de management al sntii i securitii forei de munc.
Legtura ntre sistemele de management ISO 14.001, ISO 9001 si OHSAS 18.001
Clarificarea nivelurilor
Nivelul 1: Manual
Nivelul 2: Proceduri de sistem
Nivelul 3: Proceduri operaionale (nu sunt specificate n standard dar este o modalitate de bun practic n
companii)
ISO 14001
Manual
Cerin
ISO
14001
4.1
OHSAS 18001
Manual
Cerin
OHSAS
18001
4.1
ISO 9001
Cerine generale
Responsabilitate,
autoritate si
comunicare
Cerin
ISO
9001
4.1
Tip
procedura
Manual
Nivel
5.5
21
Politica de
mediu
4.2
Politica de
Sanatate si
Securitate
4.2
Planificare
4.3
Planificare
4.3
Aspecte de
mediu
4.3.1
Evaluarea si
controlul
riscurilor
4.3.1
Cerinte legale
si de alta natura
Obiective si
tinte
Programul de
management
de mediu
Implementare
si operare
Structura si
responsabilitati
4.3.2
Cerinte legale si
de alta natura
4.3.2
4.3.3
Obiective
4.3.3
4.3.4
Programul de
management
pentru sanatate
si securitate
4.3.4
4.4
4.4.1
Implementare
si operare
Structura si
responsabilitati
4.4
4.4.1
Responsabilitate
si autoritate
Angajamentul
managementului
Politica pentru
calitate
Imbunatatire
5.5.1
4.5.1
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
8.5
5.4
Orientarea catre
client
Determinarea
cerintelor
referitoare la
produs
Analiza cerintelor
referitoare la
produs
Orientarea catre
client
Determinarea
cerintelor
referitoare la
produs
Obiectivele calitatii
5.2
Realizarea
produsului
Planificarea
realizarii
produsului
Responsabilitatea
managementului
Angajamentul
managementului
Responsabilitate
si autoritate
Reprezentantul
managementului
Managementul
resurselor
Furnizarea
resurselor
Resurse umane
Criterii generale
Infrastructura
Mediul de lucru
5.3
Planificare
Planificarea
sistemului de
management al
calitatii
Imbunatatire
continua
Procedura
de sistem
7.2.1
7.2.2
5.2
7.2.1
5.4.1
5.4.2
8.5.1
7
7.1
5
Procedura
de sistem
2
2
5.1
5.5.1
5.5.2
6
6.1
6.2
6.2.1
6.3
6.4
22
Instruire,
constientizare
si competenta
Comunicare
Documentarea
SMM
Controlul
documentelor
Control
operational
Instructiuni de
baza / generale
Gestiunea
susbstantelor
periculoase
Control
operational /
contracte cu
furnizorii si
contractorii
Controlul
contractorilor
Managementul
schimbarii
Monitorizarea
aerului
N.a.
4.4.2
4.4.3
4.4.2
4.4.3
4.4.4
Documentare
4.4.4
4.4.5
Controlul
documentelor
4.4.5
4.4.6
Cerinte de
documentare
Manualul calitatii
Realizarea
produsului
N.a.
6.2.2
Procedura
de sistem
5.5.3
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
de sistem
Procedura
operationala
Procedura
operationala
7.2.3
4.2.1
4.2
4.2.2
7
4.4.6
4.4.6
N.a.
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
4.4.6
N.a.
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
4.4.6
4.4.6
4.4.6
4.4.6
4.4.6
4.4.6
N.a.
N.a.
N.a.
N.a.
4.4.6
Competenta,
constientizare si
instruire
Comunicare
interna
Comunicarea cu
clientii
Sistemul calitatii
Control
operational
Instructiuni de
baza / generale
Gestiunea
susbstantelor
periculoase
Control
operational /
contracte cu
furnizorii si
contractorii
Controlul
contractorilor
Managementul
schimbarii
Monitorizarea
aerului
Controlul
echipamentului
de protectie
personala
Analiza
securitatii
postului
Inspectii la locul
de munca
Securitatea
echipamentului
Securitate
electrica
Echipamente
de ridicat
N.a.
N.a.
Controlul apei
si a apei
reziduale
Administrarea
solului si apelor
reziduale
Managementul
deseurilor
Instruire,
constientizare si
competenta
Comunicare si
consultare
4.4.6
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
4.4.6
N.a.
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
Procedura
operationala
Procedura
operationala
Procedura
operationala
4.4.6
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
4.4.6
N.a.
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
4.4.6
N.a.
N.a.
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
Procedura
operationala
Procedura
operationala
Procedura
operationala
Procedura
operationala
3
3
3
3
3
3
3
23
Reclamatii de
mediu
4.4.6
Managementul
energiei
Pregatire si
reactie pentru
situatii de
urgenta
Verificare si
actiuni
corective
Monitorizare si
masuratori
4.4.6
4.4.7
4.5
4.5.1
Neconformitati,
actiuni
corrective si
preventive
4.5.2
Inregistrari
4.5.3
Auditul
sistemului de
management
de mediu
4.5.4
Analiza de
management
4.6
Reclamatii de
igiena si
securitate
N.a.
4.4.6
Pregatire si
reactie pentru
situatii de
urgenta
Verificare si
actiuni
corective
Monitorizare si
masuratori
4.4.7
Managementul
accidentelor si
incidentelor,
neconformitati
si actiuni
corrective si
preventive
Inregistrari si
managementul
inregistrarilor
Auditul
sistemului de
management
de sanatate si
securitate a
fortei de munca
Analiza de
management
4.5
4.5.1
4.5.2
4.5.3
4.5.4
4.6
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
N.a.
N.a.
Procedura
operationala
Procedura
operationala
Procedura
de sistem
Procedura
operationala
Procedura
de sistem
4.2.4
Procedura
de sistem
8.2.2
Procedura
de sistem
5.6
Procedura
de sistem
Controlul
produsului
neconform
Masuratori,
analize si
imbunatatire
Inspectie si
incercari
Masuratori,
analize si
imbunatatiri
Notiuni generale
Monitoriuare si
masuratori
Satisfactia
clientilor
Monitorizarea si
masurarea
proceselor
Monitorizarea si
masurarea
produsului
Analiza datelor
Controlul
produsului
neconform
Actiuni corrective
Actiuni preventive
Controlul
inregistrarilor de
calitate
Auditul intern al
calitatii
Analiza de
management
8.3
8
4.10
8
8.1
8.2
8.2.1
8.2.3
8.2.4
8.4
8.3
8.5.2
8.5.3
24
Asemanari EMAS ISO 14001

Obtinerea angajamentului din partea managerului general al companiei privind dorinta si
sprijinul in implementarea sistemului de management de mediu.
Au ca obiectiv comun promovarea unui management de mediu eficient. Comisia Europeana a
recunoscut ca Standardul European pentru Sisteme de Management de Mediu, ISO 14001,
poate oferi o baza pentru EMAS.
Analiza initiala: stabilirea exacta a pozitiei unde se afla compania in relatie cu mediul.
Constituie baza de pornire in implementarea SMM, fata de care se va judeca ulterior si
imbunatatirea performantei de mediu.
Politica de mediu, de obicei publicata in scris ca Declaratie a Politicii de Mediu, exprima
angajamentul managerului general de a se conforma legislatiei de mediu si de a urmari
imbunatatirea continua a performantei de mediu. In felul acesta se asigura nu numai
responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, ci si suportul necesar acesteia.
Programul de mediu porneste de la identificarea aspectelor de mediu si a impactului asociat
acestora, contine masurile ce vor fi luate de-a lungul unei perioade de timp. Acesta traduce
politica de mediu a companiei in obiective si tinte, identifica activitatile necesare atingerii
acestora, defineste responsabilitatile angajatilor si resursele financiare corespunzatoare.
Structuri si responsabilitati: definirea, atribuirea si comunicarea structurilor, responsabilitatilor
si autoritatii de mediu necesare pentru a implementa SMM. Constientizare, motivare si
furnizarea de cunostinte corespunzatoare printr-un program de instruire. Va fi desemnat un
reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protectie a mediului.
Integrarea managementului de mediu in managementul general al companiei, ce include
proceduri pentru inglobarea cerintelor de mediu in toate sectoarele companiei.
Diferente EMAS - ISO 14.001

EMAS
Reglementare legislativa
(1836/29.06.1993)
Aplicabila numai in UE
ISO 14.001
in
cadrul
UE Standard international (1996)

Aplicabil la scara internationala
Solicita analiza initiala a impactului asupra Analiza initiala de mediu nu este obligatorie
mediului
(fiind doar sugerata in anexa
4.2.1 a
standardului)
Imbunatatirea continua a performantei de Imbunatatirea continua a SMM reflectata prin
mediu la nivelul celei mai bune tehnologii a cresterea performantei de mediu
25
momentului disponibila
Impune o declaratie publica de mediu, ce Sugereaza comunicarea externa, dar este la
permite accesul la politica si programul de latitudinea companiei sa decida continutul
informatiilor, impune accesul public doar la
mediu
politica de mediu
Frecventa de realizare a auditului la maxim 3 Nu specifica frecventa de realizare a auditului
ani
de mediu
SMM cere existenta unui registru al efectelor Nu se impune
asupra mediului
Pentru
conformarea
cerintelor
EMAS, Ofera trei posibilitati pentru verificare si
verificarea si atestarea presupune angajarea atestare: Emiterea unei declaratii dupa cum
unor auditori si agenti acreditati.
urmeaza: "ntreprinderea noastra dispune de
un sistem de management de mediu care
corespunde
standardelor
ISO
14001".
Atestarea de catre o organizatie independenta
este cea mai populara metoda, care se
bucura de recunoastere
EMAS cere ca politica, programul, sistemul de ISO cere numai ca politica sa fie facuta
mangement de mediu si detaliile cu privire la publica
performanta organizatiei sa fie facute publice,
ca parte a situatiei de mediu
4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

Partea centrala a schemei EMAS este numita ciclul
planifica
imbunatatirii continue sau "PDCA" (plan-do-checkact).

Elementele ciclului sunt prezentate in urmatoarea
actioneaza
diagrama alaturata:
executa
Cele trei cerinte pentru implementarea EMAS,

sunt:
1. Sistemul de Management de Mediu
verifica
Cerintele EMAS privind sistemul de management de mediu

este asemanator cu acelea ale ISO 14001.
2. Declaratia de Mediu
EMAS cere ca firma sa aiba o declaratie de mediu care sa descrie sistemul de

management de mediu si performanta de mediu. Declaratia trebuie facuta
26
publica si trebuie sa include urmatoarele:
O descriere a activitatilor companiei la sediu
O evaluare a tuturor aspectelor semnificative de mediu cu relevanta asupra activitatilor de interes
Un rezumat/raport al cifrelor al emisiilor poluante, generarii de deseuri, consumului de materii prime,
energie si apa, mirosuri si alte aspecte de
EMAS
cerinte de implementare
mediu semnificative corespunzatoare.
Alti factori cu privire la performanta de
mediu
de
Politica de mediu, inclusiv conformitatea cu

legislatia de mediu si mbunatatirea continua
Analiza de mediu
Programul de mediu
SMM
Auditul de mediu
Analiza scopului si programului de mediu
Cele mai importante modificari de la
Declaratia de mediu
Verificarea politicii si programului de mediu,

SMM-ului, procedurii de audit si declaratiei de mediu
Prezentarea de declaratii de mediu validate catre
Verificare
organismul competent
O prezentare a politicii de mediu a
companiei,
programul
si
sistemul
management implementat
ultima declaratie de mediu
Numele
verificatorului
de
mediu
SMM
Declaratie
acreditat
3. Verificarea
Nu orcine poate verifica daca sistemul de management al firmei respecta cererile

reglementarilor. Verificarea trebuie facuta de un verificator de mediu acreditat.
Pasii implementarii EMAS:

1. Investigarea interactiunilor unei organizatii cu mediul intr-o analiza de mediu.
2. Stabilirea unui sistem de management de mediu eficient bazat pe analiza ce are ca scop imbunatatirea
performantei de mediu a organizatiei.
3. Comunicarea
performantei de mediu din declaratia de mediu. Aceasta declaratie de mediu este
verificata de o terta parte pentru a oferi credibilitate externa.
27
EMAS
1. POLITICA DE MEDIU
2. ANALIZA DE MEDIU INITIALA
3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE
MEDIU
4. PROGRAM DE MEDIU
OBIECTIVE DE MEDIU
SISTEM DE MANAGEMENT
DE MEDIU
5. AUDIT DE MEDIU
6. DECLARATIA DE MEDIU
7. RECUNOASTERE OFICIALA:
- VALIDAREA
- INREGISTRAREA
Formularea politicii de mediu, reflectand angajamentul top-managementului de imbunatatire continua a

performantei de mediu in interiorul cadrului legal este primul pas vizibil al procesului.
In analiza initala de mediu se studiaza aspectele de mediu ale organizatiei. Aspectele de mediu
semnificative sunt identificate prin utilizarea unui set de criterii definite de organizatie pentru a evalua
semnificatia si impacturile sale de mediu. Aceasta va fi baza pentru definirea obiectivelor potrivite si
tintele pentru imbunatatirea performantei de mediu.
28
Un
program de mediu va descrie aceste obiective
si tinte si va
realiza calea de atingere a lor.
Implementarea si functionarea fazelor pun programul de mediu in actiune si este periodic verificat prin
auditurile de mediu interne. Actiunile corective sunt realizate urmand analiza de management periodica.
EMAS - ORGANIZARE
Comitet de
Reglementare
Organism de
Acreditare
Verificatori Acreditai
Sedii de Producie / Deversare
Organism
Competent
Tehnici de validare a datelor

EMAS cere ca fiecare stat membru al UE sa
Obtinerea de explicatii din partea personalului.
stabileasca un sistem de acreditare
al
Analiza procedurilor de management, incercari, etc.
pentru
Analiza
verificatorilor
independenti
si
echipamentului
si
metodelor
supervizarea activitatilor lor. In cele mai
monitorizare.
multe tari ale UE, exista aceeasi organizare
privind acreditarea atat pentru certificari ISO
analizarea rapoartelor cu privire la progrese etc.
14001 cat si pentru verificatori.
Investigarea transferului de date de sus in jos.
Validarea cerintelor EMAS
Implica analiza acuratetei.
Cautarea de dovezi vizibile pentru reclamatii.
Datele si informatiile din declaratia de
Esantioane
de
date,
verificari
ale
de
calculelor,
mediu sunt de incredere.
Declaratia acopera in mod adecvat toate aspectele semnificative de mediu, relevante pentru locatia
respectiva.
Increderea in descrierile si textele din declaratie.
Evaluarea necesitatii declaratiei anuale sau reemiterea declaratiei de mediu.
29
Finalizarea validarii
Activitatea nu este completa pana cand declaratia finala, pusa la dispozitia publicului nu a fost analizata
si validata
Forma intermediara a declaratiei nu este acceptata
Verificatorul nu trebuie sa faca nici o declaratie in declaratia de mediu pusa la dispozitia publicului
Finalizarea evaluarii
Inregistrarea locatiei ca una responsabila si a organismului competent
Nu exista nici o cerinta pentru audituri periodice sau de supraveghere intre emiterea declaratiilor de
mediu
Ar trebui discutata optiunea pentru audituri periodice.
Pentru o locatie cu SMM certificat, auditurile periodice necesare pot facilita aspectele permanente cu
privire al EMAS.
Validarea externa nu este necesara
Acest proces este descris in intregime in declaratia de mediu, care include urmatoarele informatii:
O descriere a organizatiei, structura ei si activitatile sale, produsele si serviciile;
O evaluare a aspectelor de mediu semnificative directe si indirecte;
O evidenta a datelor anuale cu privire la emisiile poluante si deseurile generate, consumul de materii
prime, energie, apa, zgomot;
O prezentare a politicii de mediu a organizatiei, programelor si sistemului de management;
Data limita pentru viitoarea declaratie de mediu;
Numele si numarul de acreditari al verificatorilor de mediu si data validarii.
Odata ce declaratia de mediu a fost acreditata de catre verificator, Organismul Competent va inregistra
compania dupa primirea taxei de inregistrare. Atunci compania va avea dreptul de a utiliza EMAS logo.
30
4.5. Cum inregistram EMAS?

In scopul obtinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa realizeze cel putin o analiza de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile sale si pe baza
rezultatelor obtinute, sa implementeze un sistem de management de mediu care sa raspunda tuturor
cerintelor (in special, sa respecte legislatia relevanta din domeniul mediului). Pentru organizatiile care au
deja un sistem de management de mediu certificat nu este necesara efectuarea acestei analize de mediu
in momentul implementarii EMAS, daca sistemul contine informatiile necesare pentru
identificarea si
evaluarea aspectelor de mediu;

b) sa efectueze sau sa solicite efectuarea a cel putin unui audit de mediu, avand ca scop evaluarea
performantei de mediu a organizatiei;
c) sa pregateasca un raport de mediu care sa includa:
- rezultatele obtinute de organizatie fata de obiectivele si tintele de mediu propuse;
- cerintele de imbunatatire continua a performantei de mediu si sa ia in
considerare necesitatile de
informare ale partilor interesate;

d) sa se asigure ca:
- analiza de mediu, sistemul de management, procedura de audit si raportul de mediu sunt examinate in
scopul de a verifica indeplinirea cerintelor prezentului ordin;
- raportul de mediu este validat de catre un verificator de mediu;
e) sa inainteze organismului national competent raportul de mediu validat.
In scopul mentinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa detina un sistem de management de mediu si un program de audit privind frecventa verificarilor
b) sa inainteze anual catre organismul competent actualizarile necesare si validate ale raportului de mediu
si sa le puna la dispozitie publicului.
Documentele necesare inregistrarii unei organizatii in cadrul EMAS sunt:

a) raportul de mediu;
b) formularul tip completat;
c) dovada achitarii tarifului de inregistrare6.
Valoarea tarifelor de inregistrare este stabilita prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale de mediu.
31
Comitetul consultativ EMAS hotaraste daca organizatia intruneste toate cerintele prezentului ordin, in
baza informatiilor primite si in special a investigatiilor facute pe langa autoritatea locala de mediu in privinta
respectarii de catre organizatie a legislatiei de mediu relevante.
Biroul EMAS inregistreaza organizatia, ii atribuie numar de inregistrare si instiinteaza conducerea
organizatiei referitor la acordarea inregistrarii EMAS.
Comitetul consultativ EMAS refuza, suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea EMAS a organizatiei
daca primeste un raport de supraveghere din partea organismului de acreditare, din care rezulta ca
activitatile verificatorului de mediu nu s-au desfasurat in mod corespunzator pentru a intruni cerintele
prevazute de prezentul ordin.
Deasemenea, comitetul consultativ EMAS suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea unei organizatii,
in urmatoarele situatii:
a) organizatia nu prezinta actualizarile anuale validate ale raportului de mediu, in termen de trei luni
de la data la care sunt solicitate;
b) organizatia nu achita tarifele de inregistrare corespunzatoare, in termen de trei luni de la data la
care sunt solicitate;
c) organizatia nu mai respecta una sau mai multe dintre conditiile prezentului ordin;
d) autoritatea publica locala de mediu informeaza ca organizatia a incalcat una dintre prevederile
legislatiei privind protectia mediului.
Organismul de acreditare deschide, revizuieste si actualizeaza o lista cu verificatorii de mediu pe care o
comunica lunar Comitetului consultativ EMAS.
4.6. Cine poate implementa EMAS ?

Initial, EMAS era o schema disponibila numai pentru companiile din sectorul industrial, dar a fost extins la
toate organizatiile care au un impact asupra mediului. EMAS identifica tipuri diferite de activitati economice
utilizand Codul CAEN (Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale).
Inregistrarea in cadrul acestei scheme cere unei organizatii sa adopte o politica de mediu care sa contina
angajamente care sa respecte legislatia de mediu si simultan sa atinga
imbunatatirea continua
performantei de mediu.
32
4.7. Care sunt avantajele EMAS

Cele mai cunoscute avantaje aduse de implementarea EMAS sunt:
Reducerea costurilor la intrari, in procesul cumpararii prin minimizarea materialelor, consumului de

energie, consumului de apa. Pe de alta parte reducerea deseurilor si deversarilor de poluanti, emisii
poluante. Aceste castiguri nu sunt vizibile numai in sectorul industrial, ci si in companiile de servicii,
universitati, administratiile publice, si in general in randul tuturor organizatiilor
unde EMAS este
aplicabil, care pot beneficia de reducerea consumului de energie si resurse. Cheltuielile pentru apa,
electricitate, incalzire si materiale si echipament de birou pot scadea toate considerabil odata cu
introducerea EMAS.
Reducerea riscurilor de mediu poate deasemenea crea beneficii, prin sporirea increderii actionarilor,
investitorilor, companiilor de asigurare si institutiilor financiare.
Stabilirea unui sistem de management de mediu de obicei determina oportunitati pentru

implementarea eficenta in ceea ce priveste diferitele activitati ale organizarii.Mentinerea si cresterea
competitivitatii.
O abordare sistematica a managementului de mediu va intensifica toate aspectele managementului

general.
Imbunatatirea abilitatii de a respecta legislatia de mediu.
Logo-ul EMAS si verificarea declaratiei de mediu sunt dovezi ale efectului pe care managementul de
mediu si preocuparea pentru prosperitatea comunitatii. Astfel, ambele instrumente evidentiaza profilul
de mediu al organizatiei si poate fi utilizat in activitatile sale de marketing pentru a imbunatati relatiile
cu
consumatorii, partenerii si alti
detinatori de interes.
Implicarea
implementarea
management
identificarea
de
integrare
angajatiilor
in
schemei
de
mediu
reprezinta
personalului
cu
compania si cresterea participarii lor

in dezvoltarea pe termen lung a
organizatiei.
Pe scurt, beneficiile aduse de implementarea EMAS sunt:

abordare sistemica
costuri mai mici si reguli mai putine
un bun management de mediu
noi oportunitati de afaceri
credibilitate
cresterea constientizarii personalului
atragerea investitiilor
increderea clientilor
promovarea inovatiei
avantajul competitivitatii
imbunatatirea relatiei cu clientii si comunitatea locala.
33
4.8. Care sunt costurile EMAS?

Costurile externe ale implementarii sunt legate in principal de costurile pentru verificarea externa, taxa de
inregistrare si suportul extern aditional potential (pentru analiza initiala, pentru implementarea schemei,
pentru auditarea si instruirea managerilor de mediu). Verificatorii sunt consultanti privati si sunt platiti cu
preturi corespunzatoare, practicate pe piata de consultanta.
Taxa de inregistrare este diferita de costurile de verificare si poate varia de la 0 la 1500 Euro in cazul unor
companii mari. Costurile interne precum beneficiile interne si externe sunt mult mai dificil de cuantificat.
4.9. Concluzii
Grija pentru mediu, cresterea presiunii publicului si masurile de reglementare schimba modul in care
oamenii din intreaga lume fac afaceri. Consumatorii si producatorii si-au marit preocuparea pentru mediu,
cerand produse si servicii environmentally-friendly care sunt oferite de catre companii responsabile social.
A inceput sa devina important pentru companii faptul de a demonstra ca nu numai filosofia lor dar
deasemenea si investitiile lor strategice si actiunile repetate sunt durabile.
Un management de mediu calitativ se datoreaza utilizarii unei scheme de dezvoltare evoluata
Contributia organizatiei la managementul riscului de mediu
Economisirea resurselor si reducerea costurilor in concordanta cu nevoile organizatiei
Reducerea eforturilor financiare datorita strategiilor de management cum sunt remedierea, plata
penalitatilor pentru nerespecarea legislatiei
Beneficii financiare printr-un control mai bun al operatiunilor
Stimulente pentru procese de productie eco-innovate in timp ce impacturile asupra mediului cresc din
ce in ce mai mult la scara mondiala
Verificarea conformitatii cu legislatia de mediu de catre verificatorul EMAS
Invatarea din experientele pozitive ale altor companii si organizatii
Noi oportunitati de afaceri pe pietele unde procesele de productie ecologica sunt importante
Cresterea credibilitatii si increderii in fata autoritatilor publice, altor oameni de afaceri, clienti, cetateni
Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea locala
Imbunatatirea calitatii locurilor de munca, moralei angajatilor si stimularea dezvoltarii abilitatilor de

lucru in echipa
Un loc pe piata avantajos si imbunatatirea imaginii companiei
Pentru declaratiile de mediu anuale, simplificate.
34
Avantajele certificarii sistemului de management de mediu EMAS
Limitarea incidentelor ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei;

Simplificarea demersurilor de obtinere a acordurilor si autorizatiilor de mediu;
Imbunatatirea relatiilor publice;
Obtinerea de beneficii evidente si imediate cum ar fi: o mai buna respectare a
legislatiei de mediu, o mai buna utilizare a materiilor prime si a energiei, scaderea
consumului de apa, etc.;
Imbunatatirea imaginii si cresterea prezentei pe piata, cu deosebire pe piata
internationala;
Conditiile de acordare a asigurarilor si a creditelor pot deveni mai avantajoase;
Castigarea increderii partilor interesate;
Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor;
Satisfacerea cerintelor actuale ale pietei privind realizarea de produse ecologice.
Retineti:
-
Managementul
de
Mediu
si
Eco-Marketingul
sunt
perfect
compatibile cu managementul general si strategia de piata a oricarei

firme, iar
- Imbunatatind performantele de mediu ale activitatilor firmei, veti
contribui inevitabil si la imbunatatirea performantelor financiare ale
acesteia.
35
5. Eco-Etichetarea
Produselor si Serviciilor
Cuprins:
5.1 Ce sunt eticheta si etichetarea ecologice?
5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?
5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?
5.4 Diverse tipuri de etichete ecologice
5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene
5.6. Eco-Eticheta in Romania
Cresterea preocuparilor la nivel global cu privire la protectia mediului din partea guvernelor, mediului de
afaceri si publicului au determinat aparitia etichetei ecologice. Mediul de afaceri a perceput ingrijorarile cu
privire la mediu ca putand fi transformate intr-un avantaj de piata pentru anumite produse si servicii, diferite
etichete/declaratii/cerinte ecologice/de mediu aparand pe produse, ca si in ceea ce priveste serviciile pe
piata (natural, reciclabil, eco-friendly, low energy, etc). In timp ce acestea au captat interesul unei parti a
consumatorilor, realizandu-se reducerea impactului asupra mediului prin alegerea cumparaturilor eco, o
alta parte a consumatorilor au fost sceptici.
Fara o ghidare standardizata si investigatii realizate de catre o terta parte, consumatorii pot sa nu fie siguri
ca declaratiile companiilor garanteaza ca fiecare eticheta a produsului sau serviciului este o alternativa
preferabila pentru mediu. Aceasta preocupare privind credibilitatea si impartialitatea au condus la formarea
unor organizatii de terta parte de ecoetichetare atat publice cat si private. In multe situatii, astfel de etichete
au luat forma unor ecoetichete acordate produselor aprobate de catre un program de ecoetichetare ce
opereaza la nivel national si regional (multinational).
5.1 Ce este eticheta si etichetarea ecologica?

Eticheta ecologica este un simbol grafic i/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs, ambalaj, ntr-o
brour sau n alt document informativ care nsoete produsul i care ofer informaii despre cel puin unul
i cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. O ecoeticheta identifica performanta de mediu generala a
unui produs sau serviciu in cadrul categoriei de produse sau servicii bazate pe analiza ciclului de viata.
36
Schema de ecoetichetare acorda o eticheta ecologica acelor produse ce sunt considerate a fi mai putin
dauntoare mediului decat altele din cadrul aceluiasi grup de produse. Ecoetichetarea este o metoda
voluntara a certificarii performantei de mediu ce este practicata in intreaga lume.
5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?

Ecoetichetarea opereaza pe baza unor criterii, pe grupe de produse. O firma care doreste sa obtina o
eticheta ecologica pentru unul sau mai multe din produsele sale trebuie sa solicite unui organism
competent. Daca produsul indeplineste cerintele, atunci i se acoda eticheta ecologica.7
5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?

Bunurile i/sau serviciile care se folosesc n scopuri similiare i care sunt echivalente n ceea ce privete
utilizarea i perceperea lor de ctre consumatori.
5.4. Diverse tipuri de etichete ecologice

Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare.
Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare:
Tipul I voluntara, bazata pe o schema multicriteriala, o terta parte acorda licenta care autorizeaza
folosirea etichetei ecologice pentru produse ce indica preferabilitatea de mediu generala a produsului in
cadrul categoriei de produse bazata pe consideratiile ciclului de viata.
Tipul II autodeclaratii ecologice informative
Tipul III: Etichete obtinute prin Certificare de Terta Parte

Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului, sub categorii
ai parametrilor stabiliti de o terta parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de
catre o alta terta parte calificata.
Prima initiativa de acest fel a fost Blue Angel, in Germania, care a inceput sa functioneze din 1978 si acum
acopera peste 4 000 de produse. Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor 90, precum Nordic
Swan, Green Seal, Milieuker, European Union Ecolabel, etc., asa cum este prezentat in tabelul urmator:
7
In contrast cu simbolurileverzi, o eticheta ecologica se acorda de catre o terta parte pentru anumite produse sau
servicii care satisfac criteriile ecologice determinate.
37
Regiune/tara
Numele etichetei
SUA
Green Seal
1989
Finlanda, Islanda,
Norvegia, Suedia si
Danemarca
Nordic Swan
1989; in prezent aplicata

la 60 grupe de produse
Austria
Eticheta Ecologica
Austriaca
1991
Franta
NF
1991; in prezent 155

produse etichetate
Germania
Blue Angel
1977; 4000 produse, 800

producatori
Olanda
Milieukeur
1992
Suedia
Good Environmental
Choice
1992; in prezent 1418

produse eco-etichetate
Uniunea Europeana
Eticheta ecologica a
Uniunii Europene
1993
Ungaria
Marca
Infiintata
1993
Ecoeticheta Ungara
38
Spania
AENOR
1993
Canada
Environmental
Choice Program
1995
Republica Ceha
Produse prietenoase
Mediului
1998
Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare
Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse
Schemele sunt voluntare, companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica
Sunt protejate legal de un simbol sau logo
Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume
Nivelurile criteriilor
de acordare sunt astfel stabilite
pentru a incuraja dezvoltarea
produselor si
serviciilor ce au un impact minim asupra mediului
Revizuirea periodica si, daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice
tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.
5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene

Eticheta
ecologica
europeana
este
voluntara
si
permite
consumatorilor sa identifice cu usurinta produsele cu impact redus

asupra mediului. Produsele care au acest logo garanteaza
publicului respectarea criteriilor ecologice, ce au fost testate de o
terta parte.
39
Comisia Europeana
a introdus aceasta schema in anul 1992 in sprijinul consumatorilor
din
statele
membre ale UE, ca si in Norvegia, Islanda, Elvetia si Liechtenstein pentru a recunoaste produsele ce nu
afecteaza mediul inconjurator, denumite generic produse cu eticheta ecologica (sau ecoetichetate).
Obiectivul general al politicii Comunitatii Europene referitor la protectia mediului si afacerilor este un pas
catre o dezvoltare durabila. Schema de ecoetichetare a Uniunii Europene (in noua Reglementare (EC) Nr
1980/2000) este acum parte a abordarii mai largi asupra Integrated Product Policy (IPP) prin noul Program
de Actiune.
Eticheta ecologica a Uniunii Europene se bazeaza pe promovarea imaginii unor produse ecologice nealimentare in toata Europa.
Ce este Eticheta Ecologica Europeana?

Eticheta ecologica a UE este o schema de certificare unica care are ca scop spijinirea consumatorilor
pentru a distinge produsele si serviciile care nu afecteaza mediul, environmentally friendly, neincluzand
alimentele si medicamentele.
Scopul
Scopul schemei este acela de crestere a numarului de consumatori si utilizatori: informarea, ideile si
dorintele lor pentru promovarea produselor verzi in toata Europa.
Eticheta ecologica este un brand
cu o crestere rapida, un instrument de politica pentru o mai buna
integrare a mediului comunitar, Pietei Unice si altor politici. Datorita noilor activitati a Statelor Membre si
Comisiei cu privire la IPP, o atentie sporita a fost acordata protectiei consumatorilor, managementului
resurselor, al mediului si sanatatii.
Obiectivul general al etichetei ecologice europene este acela de a promova productia si vanzarea
produselor care au un impact potential redus negativ asupra mediului, comparativ cu alte produse
neetichetate ecologic din acelasi grup de produse.
Schema de etichetare ecologica europeana are 2 tinte:

1. de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a
produselor
2. de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului
40
Produsele eligibile
Etichetele sunt in mod normal acordate unui grup de produse. Teoretic toate grupele de produse sunt
eligibile ecoetichetarii, cu exceptia
produselor
alimentare, bauturilor si medicamentelor.In practica
Grupe de produse eligibile :
insa, acordarea etichetei este limitata la un numar
1. Masini de spalat vase
redus de grupe de produse. Pentru a fi incluse in
schema de ecoetichetare, un grup de produse
3. Masini de spalat rufe
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
4. Detergenti pentru vase
trebuie sa reprezinte un volum semnificativ de
vanzari si comercializare pe piata interna a Uniunii

Europene
si trebuie
mai ales sa fie folosite sau
consumate;
trebuie
5. Detergenti pentru rufe

6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc
7. Vopsele de interior si lacuri
8. Produse textile
9. Incaltaminte
sa
fie
produse
ale
productiei
si
10. Lenjerie de pat si camasi
consumului care au un impact semnificativ asupra
11. Becuri cu o singura terminatie (un filament)
mediului
12. Becuri cu doua terminatii (doua filamente)
si
pentru
ecologice ofera
care
acordarea
etichetei
un potential semnificativ pentru
13. Hartie pentru copiere
imbunatatirea efectiva a mediului prin alegerea
14. Hartie pentru servetele
consumatorului.
15. Amelioratori pentru sol

16. Hartie de toaleta
17. Role de hartie pentru bucatarie
Criteriile ecologice
Pentru a fi acordata eticheta ecologica, produsele
trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de
20. Saltele de pat
mediu stricte, cunoscute ca criterii ecologice. Aceste

criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale
grupelor de produse
in
concordanta cu calitatea apei, calitatea aerului, conservarea solului, reducerea deseurilor, economisirea
energiei, managemetnul resurselor naturale, prevenirea incalzirii globale, protectia stratului de ozon,
nontoxicitatea mediului, zgomot, biodiversitate.
Toate partile interesate (organismele competente ale Statelor Membre, reprezentanti
ai uniunilor
comerciale, industrie, IMM-uri, comert, mediu si organizatii ale consumatorilor) formeaza Consiliul Etichetei
Ecologice a Uniunii Europene - European Union Eco-labelling Board - EUEB. Criteriile pentru fiecare
grup de produse sunt valabile o perioada de timp, revizuite in general intre 3 si 5 ani.
41
Acordarea etichetei ecologice

Schema de ecoetichetare este voluntara. O solicitare pentru acordarea etichetei ecologice europene poate
fi facuta de catre producatori sau importatorii de bunuri si servicii, si de asemenea de catre comercianti, cu
conditia ca producatorii sa fie preocupati de vanzarea sub marca lor de comericializare. Acordarea tuturor
acestor etichete ecologice este realizata de catre organisme competente nationale.
De departe, grupa de produse cel mai des implicata in etichetarea ecologica, este cea care cuprinde
produsele textile si de incaltaminte.
Grupa de produse: Produse textile, mbrcminte, aternuturi de pat, textile de interior
Pentru a primi eco-eticheta, produsele dintr-o grup trebuie s ndeplineasc un numr de cerine de
mediu stricte, cunoscute sub numele de criterii ecologice. Documentul de certificare pentru textile a fost
publicat i implementat pe 15 mai 2003 i stabileste un set de criterii de mediu i calitatea funcional a
produselor. Criteriile generale includ:
Reducerea consumului de ap i a polurii aerului n procesul de producie a fibrelor;
Utilizarea limitat a substenelor duntoare mediului (n special asupra mediului acvatic, asupra
mediului i sntii);
Garantarea rezistenei la micorare n timpul splrii i uscrii;
Garantarea rezistenei culorilor la transpiraie, splare, udare, frecarea la uscare i expunerea la
soare;
Acoperirea ntregului lan de producie.
Mai multe informaii despre eco-eticheta pentru textile pot fi gsite la URL:
http://europa.eu.int/comm/environment/ecolabel/product/pg_clothing_textiles_en.htm#applicationpack
Aceast pagin de web include urmtoarele informaii pentru eco-eticheta textil:
-
O descriere general a grupei de produse;
Criteriile revizuite valide de la 15 mai 2002 pn la 31 mai 2007;
Un pachet de aplicaie pentru Floare;
Informaii de fond cu privire la revizia criteriilor pentru aceast grup de produse;
Criteriile anterioare, valide de la 1 martie 1999 pn la 31 august 2003;
Vizit n catalogul eco-etichetei europene pentru a vedea companiile care au primit Floarea.
42
Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare
Are o dimensiune europeana un producator, comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste
criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata
Uniunii Europene. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia, Islanda si Liechstenstain.
Este selectiva eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra
mediului.
Este transparenta - transparenta si raspandirea larga a participarii sunt intensificate pe viitor de
inputul considerabil al reprezentantilor din industrie, comert, mediu si organizatiile
consumatorilor.
Consumatorul final va creste recunoaste logo-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in
concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participare larga din partea organismelor independente si
neutre.
Functioneaza printr-o abordare multicriteriala criteriile nu se bazeaza pe un singur parametru, ci
mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a
lungul intregului ciclu de viata, incepand cu extractia materiilor prime in perioada de pre-productie, de-a
lungul productiei, distributiei si depozitarea finala.
Este voluntara - Schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii sa
trebuiasca sa le respecte. Exista posibilitatea ca comerciantul, producatorul de servicii sau produse sa

decida daca aplica sau nu. Natura voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere
comerciale.
Cat de mult costa o eticheta ecologica europeana?

Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative in conformitate cu noua Decizie adoptata de Comisia
Europeana la sfarsitul anului 2000:
Minimum
Taxa de aplicare
EUR 300
Minimum
Taxa anuala
Pentru utilizarea etichetei
= 0.15% din volumul de
vanzari annual al produselor
in cadrul Comunitatii
8
9
EUR 500 per

grupul de
produse per
aplicant
Maximum
EUR 1300
Maximum
EUR 25000
per grupul de
produse per
aplicant
Reduceri8
25% pentru IMM-uri si aplicantii
din tari in curs de dezvoltare
Reduceri9
25% pentru IMM-uri si aplicantii
din tari in curs de dezvoltare
15% pentru companii inregistrate
EMAS sau certificate ISO 14001
Aceste reduceri sunt cumulative.

Aceste reduceri sunt cumulative, dar nu vor depasi in total 50%
43
Aceste taxe nu includ costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze.
Cat de mult timp este posibil sa fie folosita eticheta ecologica pe un produs?
Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioda de 3-5 ani in
conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. Criteriile ecologice sunt revazute
inainte de expirare si pot fi revizuite. In situatia in care criteriile sunt revizuite trebuie reinoite contractele.
Daca criteriile sunt prelungite, automat si contractul va fi reinnoit, atat timp cat criteriul ramane valid. ticheta
ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului.
Consecintele utilizarii etichetelor ecologice nationale asupra exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare
Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE, pe motiv ca pot sa
reduca sansele de acces pe piata. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari
viitoare, cum ar fi:
campaniile de marketing bazate pe utilizarea etichetelor ecologice,
boicotarea de catre organizatiile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta

ecologica,
reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate.
5.6. Eco-Eticheta in Romania

Prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a
etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind
contractul cadru referitor la conditiile de utilizare a
etichetei
ecologice
si
Deciziei
nr.728/2000/EEC
referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si

taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost
elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie
2002, privind stabilirea procedurii de acordare a
etichetei ecologice publicata in Monitorul Oficial nr. 166/
08 martie 2002.
Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor
este de a promova produsele care au un impact redus
asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de
via, n comparaie cu alte produse aparinnd
aceluiai grup de produse.
44
Hotrrea nu se aplic:
a) substanelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, duntoare mediului, cancerigene,
toxice pentru reproducere sau mutagene, precum i bunurilor fabricate prin procedee duntoare pentru
om sau pentru mediu i care pot duna consumatorului n condiii normale de utilizare;
b) produselor alimentare, buturilor, produselor farmaceutice;
c) aparaturii medicale destinate utilizrii n scopuri profesionale sau care este prescris ori utilizat de ctre
personal medical calificat, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Eticheta ecologic se acord la cerere pentru grupurile de produse care ndeplinesc urmtoarele
condiii:
a) potenial ridicat de protecie a mediului, care s determine alegerea fcut de cumprtor;
b) avantaje competitive pentru productorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii;
c) cerere mare de consum sau utilizare final prin volumul de vnzri.
Eticheta ecologic va cuprinde informaii simple, clare, exacte i stabilite pe baz tiinific n ceea ce
privete aspectele de mediu care sunt luate n considerare la acordarea etichetei ecologice, cat si informaii
privind motivele pentru care s-a acordat eticheta ecologic.
Autoritatea competent pentru acordarea etichetei ecologice este Ministerul Apelor i Proteciei Mediului,
pe langa care s-a nfiinat Comisia Naional pentru Acordarea Etichetei Ecologice, organ consultativ
cu rol n luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice.10
Solicitrile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe pia se nainteaz acestei
comisii, de ctre agenii economici - productori, importatori, prestatori de servicii sau comerciani.
Constituie contravenii11 svrirea urmtoarelor fapte:
a) nerespectarea de ctre solicitant a contractului privind condiiile de utilizare a etichetei ecologice,
ncheiat cu autoritatea competent;
b) introducerea pe pia de produse care poart eticheta ecologic fr s fi fost acordat dreptul de a purta
aceast etichet;
c) refuzul solicitantului de a prezenta contractul referitor la condiiile de utilizare a etichetei ecologice la
cererea organului de control;
d) publicitatea fals sau neltoare ori utilizarea oricrei etichete care poate fi confundat cu eticheta
ecologic;
10
Comisia Naional pentru Acordarea Etichetei Ecologice este format din 2 reprezentani ai Ministerului Apelor i
Proteciei Mediului, un reprezentant al Ministerului Industriei i Resurselor, un reprezentant al Autoritii Naionale
pentru Protecia Consumatorilor, un reprezentant al Oficiului Concurenei, 2 reprezentani ai instituiilor de cercetare, 2
reprezentani ai cadrelor universitare, 2 reprezentani ai organizaiilor neguvernamentale
11
se sancioneaz cu amend de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei

45
e) prezentarea de ctre solicitant de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a

performanelor produsului.
Atentie:
Comercianii pot solicita acordarea etichetei ecologice numai pentru produsele introduse pe pia
sub numele propriei mrci.
Autoritatea competent trebuie informat n cazul modificrii caracteristicilor produsului, chiar dac
aceste modificri nu afecteaz respectarea criteriilor pe baza crora s-a acordat eticheta ecologic.
n cazul n care aceste modificri afecteaz respectarea criteriilor pe baza crora s-a acordat
eticheta ecologic, este necesar o nou solicitare pentru acordarea etichetei ecologice.
Solicitarea pentru acordarea etichetei ecologice se face pentru un produs, chiar dac acesta este
introdus pe pia sub unul sau mai multe nume de marc.
Autoritatea competent primete solicitarea i decide asupra acordrii etichetei ecologice, pe baza
rezultatelor procesului de evaluare a performanelor produsului.
Solicitantul rspunde pentru exactitatea i corectitudinea datelor i informaiilor furnizate autoritii
competente.
Dup acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competent ncheie cu
solicitantul un contract privind condiiile de utilizare a etichetei ecologice.
n cazul revizuirii criteriilor de acordare a etichetei ecologice aplicabile unui anumit produs, contractul
privind condiiile de utilizare a etichetei ecologice se revizuiete sau se reziliaz, dup caz.
Se interzice folosirea etichetei ecologice pentru publicitate nainte de acordarea acesteia.
Publicitatea etichetei ecologice se face numai pentru produsul care a primit acordul autoritii
competente.
Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supus plii unei sume ce
reprezint tariful pentru procesarea solicitrii respective.
Forma etichetei ecologice

Eticheta ecologic se acord produselor care respect criteriile privind toate aspectele de mediu
importante. Aceasta va cuprinde informaii pentru consumatori, prezentate n schema urmtoare.
Eticheta ecologic este alctuit din dou pri: rubricile 1 i 2, dup cum urmeaz:
ETICHETA ECOLOGICA
Numarul de inregistrare al contractului:
Rubrica 1, Rubrica 2, 70 mm 100 mm
Rubrica 2 conine informaii privind motivele acordrii etichetei ecologice. Aceste informaii trebuie s
vizeze cel puin unul i cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. Informaiile sunt prezentate sub forma
unui text descriptiv scurt.
Exemplu:
* poluare redus a aerului * eficient din punct de vedere energetic * toxicitate redus
Rubricile 1 i 2 se folosesc mpreun atunci cnd este posibil, iar atunci cnd spaiul este limitat, n cazul
produselor de dimensiuni mici, rubrica 2 poate fi omis n anumite cazuri, numai dac eticheta ecologic
46
complet este folosit i pe alte aplicaii privind acelai produs. De exemplu, rubrica 1 poate fi folosit ca
atare pe produs dac eticheta ecologic complet este prezent pe ambalaj, brouri informative sau pe
alte materiale difuzate la punctele de vnzare.
Specificaiile etichetei ecologice
GRUPURI DE PRODUSE pentru care se stabilesc
Eticheta ecologic cuprinde dou rubrici:

1.
Rubrica
cuprinde
simbolul
etichetei
ecologice. Acesta este o floare pe fond alb cu 6

petale, sub form de cercuri, colorate alternativ
n rou, galben i albastru, i frunze colorate n
verde; centrat se scriu iniialele "RO" cu font
Times New Roman 12. Componentele R i O
ale marcajului RO trebuie s aib aceeai
dimensiune pe
vertical care nu trebuie s fie mai mic de 3
mm; diametrele celor 6 cercuri au aceeai
dimensiune care nu trebuie s fie mai mic de 5
mm. Lungimea simbolului este de 40 mm, iar
limea de 30 mm. 2. Rubrica 2 cuprinde textul
descriptiv. Textul se va scrie integral n negru,
cu font Times New Roman 12. Fondul este alb.
NOT: n cazul n care simbolul etichetei,
criteriile de acordare a etichetei ecologice

romanesti
1. Maini de splat vase
3. Maini de splat rufe
4. Detergeni pentru vase
5. Detergeni pentru rufe
6. Lacuri i vopsele pentru uz gospodresc
7. Vopsele de interior i lacuri
8. Produse textile
9. nclminte
10. Lenjerie de pat i cmi
11. Becuri
12. Hrtie pentru copiere
13. Hrtie pentru erveele
14. Hrtie de toalet
15. Role de hrtie pentru buctrie
18. Saltele de pat
19. Amelioratori pentru sol i mediu de cretere
20. Produse de curat pentru uz general i produse
de curat pentru instalaii sanitare
21. Detergeni pentru splarea manual a veselei.
trebuie mrit sau micorat, este necesar s se respecte proporiile prezentate n schia de mai sus.
Hotararea 189 / 28 februarie 2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, prevede
printre altele si:
a. Tarife pentru solicitarea acordrii etichetei ecologice
Fiecare solicitant al etichetei ecologice pltete autoritii competente un tarif pentru solicitarea acordrii
etichetei ecologice.
Solicitrile pentru acordarea etichetei ecologice sunt supuse plii unui tarif care acoper costurile necesare pentru
procesarea solicitrii; nivelul tarifului pentru procesarea cererii este de 5.000.000 lei.
n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii, precum i al productorilor de bunuri i al prestatorilor de servicii tariful pentru
solicitare se reduce cu 25%.
b. Costuri pentru testare i verificare

Tariful pentru solicitarea acordrii etichetei ecologice nu include costurile pentru testarea sau verificarea produselor n
procesul de evaluare a performanelor acestora, n conformitate cu criteriile specifice de acordare a etichetei
ecologice. Costurile acestor testri i verificri se suport de ctre solicitani.
47
6. Managementul de Mediu instrument

valoros in cresterea competitivitatii
firmelor pe Piata Comuna Europeana
O multime de factori influenteaza luarea deciziei de a implementa un Sistem de Managementul Mediului / a

certifica un produs cu Eticheta Ecologica, si implementarea cu succes a acestuia, in cadrul unei companii.
Am considerat insa urmatorii factori ca fiind de o importanta deosebita pentru luarea unei astfel de decizii.
Toti acestia pot fi va vor ajuta sa raspundeti in cunostiinta de cauza la cea mai importanta intrebare: va
duce Sistemul de Managementul Mediului la cresterea competitivitatii afacerii mele?
Factori in luarea deciziei de a implementa EMAS / Eticheta Ecologica:
1. Decizia de implementare
Indiferent dac Sistemul de Managementul Mediului se implementeaz la nivel corporativ sau la nivel local
(de fabric) urmtoarele motive stau la baza procesului decizional:
Dezvoltare durabil, responsabilitate social i mbuntirea performanelor;
Asigurarea conformitii cu legislaia i reducerea riscurilor i a responsabilitilor;
Imaginea companiei i procesul de solicitare a autorizaiei de mediu;
ndeplinirea cerinelor lanului de furnizori;
Creterea oportunitilor de pia i a competitivitii.
Este important s se fac distincia dintre principalele fore directoare ale managementului i avantajele
posibile pe care le ofer un SMM. Forele directoare sunt legate n special de factorii critici pentru afacere
pentru mbuntirea acesteia n totalitatea sa.
Aceste fore directoare pot fi gsite i n studiile de caz incluse n acest manual n Capitolul 7. n seciunea
2 vom privi mai atent aceste fore directoare.
2. Relatia performantelor de mediu cu cele de piata

Conducerea corporativ reprezint o noiune de actualitate care umple paginile de nouti ale revistelor de
afaceri, companiile fiind puse n faa faptului c trebuie s i mbunteasc performanele nu numai la
48
nivel financiar. Aceasta se dovedete a fi o modificare benefic pentru cei care i-au implementat sisteme
de contabilitate care includ performana de mediu i cea social corelate cu rezultatele financiare.
Cercettorii sunt de prere c afacerile care au introdus coduri etice pentru conducerea afacerii n ultimii
cinci ani au o valoare adugat ridicat pe pia.
Bursa de valori solicit companiilor listate s i analizeze procedurile de control intern pentru gestionarea
riscurilor strategice cu scopul de a proteja valorile acionarilor. Companiile listate fac o declaraie n raportul
anual i descriu procedurile pentru aceast analiz.
Pentru ca organizaiile s i mbunteasc performanele sociale i de mediu este important o abordare
strategic pentru angajarea prilor interesate n stadiile iniiale i pentru comunicarea acestpr eforturi
odat cu mbuntirea performanelor.
Interesele prilor interesate variaz de la clienii care i doresc informaii cu privire la aspectele de mediu
i sociale asociate cu produsele companiilor, vecinii care doresc s tie impactul de mediu, economic i
social al unei companii locale, sau grupurile de presiune care doresc s cunoasc aciunile companiei
pentru a rspunde problemelor legate de nclzirea global, drepturile omului i alte aspecte. Asigurtorii
ar putea dori s tie ct de durabil este o anumit afacere. Raportarea corporativ ofer clienilor
oportunitatea de a planifica i anticipa anumite situaii, n loc s reacioneze numai n momentul n care
aceste probleme apar. Asigurarea raportului reprezint o practic obinuit pentru a putea nelege
cerinele care rezult din rapoartele, datele i informaiile care pot fi verificate n mod independent.
3. Conformitate, riscuri i responsabiliti

Asigurarea conformitii cu legislaia
Asigurndu-se c respect legislaia de mediu aplicabil, o companie poate evita posibilitatea de a fi
amendat de ctre autoritile de reglementare pentru neconformitile sale precum i publicitatea advers
care poate nsoi aceste amenzi. Implementarea unui sistem de management de mediu necesit
angajamentul pentru conformitatea cu reglementrile de mediu i de aceea poate reprezenta cadrul
general pentru implementarea de instrumente care s asigure respectarea legislaiei, cum ar fi programe
de audit de conformitate, liste de verificare a conformitii i sisteme de control al datelor.
Anticiparea legislaiei viitoare

Dezvoltarea contientizrii modificrilor legislative permite companiilor planificarea acestor modificri i
luarea celor mai adecvate decizii referitoare la investiii. Daca o companie nu este contient de legislaia
propus poate face investiii aflnd ulterior c acestea nu sunt adecvate dac i cnd noua legislaie va fi
adoptat. De asemenea, o companie poate afla de modificrile legislative n ultimul moment i poate fi
forat s face investiii rapide pentru a respecta cerinele legislative. Cunoaterea n prealabil a
49
schimbrilor legislaiei permite o perioad de timp mai lung pentru a face investiiile necesare prevenind
posibilele probleme de lichiditi.
Riscuri i responsabiliti
Riscurile de mediu, sociale i economice pot fi costisitoare i pot crea incertitudini semnificative pentru
companii. Problemele se desfoar adesea pe scar larg i este dificil asimilarea acestora de ctre
manageri n procesul de luare a deciziei la timpul potrivit. n acelai timp consumatorii etici la nivel mondial
schimb modul n care companiile publice i deruleaz afacerile. Piaa de investiii responsabil social
prezint oportuniti excelente pentru companiile care aplic principii de investiii sntoase din punct de
vedere social, de mediu i etic.
Riscul de mediu reprezint unicul risc ascuns pentru multe companii. Realiznd evaluarea riscurilor de
mediu ca parte a procesului sistemului de management de mediu exist posibilitatea de reducere a riscului
de apariie a evenimentelor care ar putea avea efecte negative de mediu. Bncile, companiile de asigurri
i investitorii i bazeaz deciziile pe evaluarea riscurilor. Cu ct un risc este mai ridicat cu att este mai
puin probabil s se obin un mprumut de la banc sau ca investitorii s investeasc iar primele de
asigurri sunt mai ridicate. De aceea reducerea riscurilor de mediu este vzut pozitiv de toate prile
menionate anterior punnd compania ntr-o poziie avantajoas pentru a obine mprumuturi, pentru a
acoperi primele de asigurri i pentru a atrage investiiile.
4. Imaginea i procesul de solicitare a autorizaiei de mediu

Implementarea SMM va da un mesaj pozitiv autoritilor demonstrnd responsabilitatea organizaiei
referitoare la protecia mediului. Avantajul va fi legat de solicitarea pentru autorizaia de mediu precum i
regimul de inspecie.
O autorizaie n conformitate cu IPPC, aa cum este menionat n Articolul 5 al Directivei pentru Prevenirea
i Controlul Integrat al Polurii (Articolul 9 din legislaia romneasc), cere printre altele:
Managementul controlului polurii
Managementul energiei
Prevenirea polurii
Gestiunea
auxiliare)
Managementul emisiilor (inclusiv Monitorizare

i reducere)
Tehnici (BAT)
Managementul incidentelor i accidentelor.
materialelor
Administrarea deeurilor
Managementul apelor
(materii
prime
Abilitatea de a demonstra un sistem sntos de management de mediu poate conduce la o atitudine mai
relaxat a autoritilor, de exemplu: reducerea numrului de inspecii solicitate pe an. Aceasta ar putea fi
un motiv pentru care i companiile care nu sunt reglementate prin IPPC s i implementeze SMM dei n
50
general procesul de autorizare de mediu este ntotdeauna mai uor pentru o companie care are o
autorizaie de mediu.
5. Respectarea cerinelor lanului de furnizori

Un numr mare de organizaii cere furnizorilor lor s demonstreze c au un sistem de management de
mediu sntos i sunt pregtite s renune la cei care nu au un asemenea sistem. n unele cazuri existena
unei politici de mediu nu este considerat o dovad suficient pentru un management de mediu sntos i
se cer dovezi suplimentare care s arate c o companie ia msurile necesare pentru a ndeplini
angajamentele asumate n politica de mediu. Implementarea i funcionarea unui sistem de management
de mediu efectiv este o msur din ce n ce mai necesar pentru a ctiga sau a pstra statutul de furnizor
al unei organizaii mari.
Clienii i clienii finali cer din ce n ce mai mult ca produsele pe care le achiziioneaz s genereze un
impact minim asupra mediului i persoanelor. Se pune accentul pe produse care s ndeplineasc n
toate stadiile ciclului de via principiile fundamentale ale dezvoltrii durabile pentru a fi acceptate de
ctre societate.
Aceasta nseamn c nu mai este important numai utilizarea produsului. Companiile trebuie s se asigure
c folosesc materii prime care rezult n mod durabil, producia se realizeaz n condiii de munc care
asigur securitatea i sntatea angajailor i nu polueaz mediul, ambalarea i transportul se realizeaz
optimizat, produsele sunt testate i marketingul se realizeaz n mod responsabil i etic, se consider refolosirea reciclarea i eliminarea final a produsului sunt considerate din stadiul de proiectare. Este
important ca efectele nedorite de sntate i securitate sau cele asupra mediului sunt analizate i evitate.
Introducerea eco-etichetrii este parte a acestei abordri.
6. Creterea oportunitilor de pia i a competitivitii

Considerentele legate de imagine i administrarea lanului de furnizori pot fi factori semnificativi n corelare
cu creterea oportunitilor de pia i a competitivitii companiilor. Costurile reduse de producie care
rezult din implementarea unui SMM i imaginea public pozitiv rezultat din publicarea unei performane
de mediu semnificative pot conduce la creterea vnzrilor companiei i ctigarea unei cote de pia
superioare. Legat de administrarea lanului de furnizori este cunoscut faptul ca o companie este selectat
mai uor de ctre clieni n cazul n care are un sistem de management de mediu solicitat de respectivul
client.
51
7. Factori critici de succes pentru afacere

n legtur cu SMM este important s se neleag factorii
Factorii critici pentru o afacere:
Costuri;
Eficien i productivitate;
Factorii critici au legtur cu forele directoare pentru
Cercetare i dezvoltare;
implementarea SMM i avantajele acestuia. mbuntirea
Managementul lanului de furnizori;
afacerii este legat de factorii critici pentru operaiile care
Satisfacia clienilor;
influeneaz n mod direct performanele unei companii:
Organizare;
Fora de munc;
Concurena;
Imaginea;
Riscuri i responsabiliti.
critici (de succes) pentru afacere.
Sistemul
de
implementat
management
n
conformitate
de
cu
mediu,
anumite
dac
este
reguli
standarde, poate avea efecte pozitive asupra fiecruia din
factorii critici n afaceri. Unii dintre factorii critici au o legtur strns cu forele directoare iar alii pot avea
o legtur mai strns cu avantajele implementrii unui SMM.
Cum se pot considera factorii critici pentru afacere n implementarea SMM atunci cnd managementul ia o
decizie? Pentru a obine mbuntirea afacerii prin implementarea SMM se va ine cont de cteva reguli
de baz:
Top-managementul este contient de importana i avantajele SMM;
Implementarea sistemului de management este sprijinit de ctre toi reprezentanii la nivel nalt n
toate departamentele care influeneaz factorii critici;
Angajaii sunt informai i sunt contieni cu privire la elementele SMM care le vor influena activitile;
Sistemul trebuie s aib o structur de tipul Planificare Realizare Verificare Aciune;
Sistemul trebuie s fie practic, cu o structur deschis i uor de utilizat;
Furnizeaz informaii publicului i comunitii de afaceri;
Ar trebui s rezulte n mbuntirea performanei generale;
Sistemul poate fi certificat de ctre o ter parte pentru a se realiza o evaluare obiectiv.
Standardele care pot fi folosite, cum ar fi ISO 14001 sau EMAS reprezint instrumente sistematice care
ofer companiilor cadrul general pentru implementarea SMM. Sunt realizate n aa fel nct SMM poate fi
integrat cu factorii critici pentru afacere, cu cerine suplimentare pentru a controla i mbunti
performana de mediu.
52
Avantajele managementului de mediu

Avantajele implementrii SMM deriv din relaia ntre factorii critici de succes. Aceste avantaje reprezint
valoarea adugat a sistemului de management de mediu dar n procesul de decizie nu pot fi considerate
ca fore directoare. Ele nu sunt direct controlate de ctre standarde dar pot fi considerate atunci cnd se ia
decizia de implementare a unui sistem de management de mediu.
Exist o serie de avantaje pentru implementarea unui
SMM i acestea pot include:
a) Costuri
b) Eficien i productivitate
c) Cercetare i dezvoltare
d) Satisfacia clienilor
e) Organizaia
f) Fora de munc / Capitalul intelectual
a) Costuri
Majoritatea oamenilor doresc s protejeze mediul nconjurtor. Totui, multe companii se tem c
exist o contradicie ntre dorina lor de a proteja mediul i dorina de a pstra costuri sczute
pentru o afacere de succes.
Vestea bun este c multe companii au descoperit c, nu numai c mbuntirea performanei de
mediu nu numai c nu crete costurile, dar conduce la reducerea acestora.
conomisirea costurilor este adesea legata de alte avantaje i poate reprezenta un factor important
de decizie n proiecte legate de alte avantaje n cadrul unei companii. Reducerea costurilor poate fi
realizat prin schimbri cum ar fi:
Eficiena proceselor
Proiectarea produsului
Eliminarea deeurilor
Producerea de materii prime
Infrastructur
Ambalare i transport
53
b) Eficien i productivitate
mbuntirea eficienei i a productivitii sunt adesea legate de departamentele tehnice i de cele de
calitate. Concentrarea pe utilizarea Celor mai bune Tehnici Disponibile poate conduce la mbuntirea
eficienei i a productivitii pe termen lung. Proiectele de mbuntire e cel mai bine s fie iniiate cu o
echip, prin analizarea tuturor factorilor de mbuntire. Cele mai bune mbuntiri se obin prin implicare
n echip a tuturor specialitilor relevani din cadrul companiei. Pentru proiectele mari este important s se
realizeze un studiu de fezabilitate pentru a se investiga dac proiectul va conduce ntr-adevr la
mbuntirea preconizat. Acesta poate fi folosit ca informaie pentru investiii (cheltuieli de capital) i
pentru a se rezerva sumele necesare n buget. Ca etap ulterioar se pot realiza ncercri i reglaje pentru
echipamente.
mbuntirea
eficienei
proceselor
existente:
Optimizarea
performanei
proceselor
existente
minimizeaz cantitatea de materii prime folosit, consumul de energie i producia de deeuri. Reducerea
consumului de materii prime i energie i reducerea cantitii de deeuri produse reprezint aciuni
benefice pentru mbuntirea performanei de mediu iar costurile reduse asociate acestor aciuni sunt
benefice pentru afacere. ntreinerea adecvat a echipamentelor este important pentru minimizeaz
costurile pentru perioadele de revizie i pierderea de resurse asociat cu perioadele de oprire i pornire a
echipamentelor.
Introducerea de procese eficiente: Introducerea de procese noi i mai eficiente reduce consumul i
pierderile de producie. Multe companii sunt capabile s fac economii substaniale de costuri prin
reducerea cantitilor de materii prime, energie i ap pe care le utilizeaz.
Materiile prime:
O data ce bunurile sunt produse acestea trebuie ambalate i transportate. Este posibil s se fac economii
n aceste zone n acelai timp mbuntindu-se performana de mediu.
Aa cum am menionat mai sus, mbuntirea eficienei proceselor va reduce cantitatea de deeuri
produse. Generarea de deeuri poate fi urmat de reutilizare sau vnzare la o alt companie care pot
folosi aceste deeuri evitndu-se astfel i costurile pentru eliminarea deeurilor.
c) Cercetare i dezvoltare
Este posibil s se reproiecteze un produs pentru a reduce cantitatea de resurse coninut meninndu-se
nivelul serviciilor pe care le ofer. Totui, nici ISO 14001 nici EMAS nu sunt concentrate pe produs.
d) Satisfacia clienilor
Satisfacia clienilor este un element al managementului lanului de furnizori i poate reprezenta o fore
directoare pentru implementarea sistemului de management de mediu. Chiar i atunci cnd clienii nu
54
solicit n mod specific un sistem de management de mediu certificat, acesta poate avea avantaje
suplimentare. Clientul consider concentrarea pe protecia mediului a furnizorului ca un beneficiu al relaiei
pentru un transport mai eficient, ambalare i produse care nu afecteaz mediul.
e) Organizaia
SMM se implementeaz adesea ca sistem integrat cu sistemul de management al caliti existent.
Organizaia n totalitatea sa va beneficia avnd proceduri pentru comunicare intern i extern,
contientizare i bun gospodrire, precum i relaii mai bune cu terii. De asemenea SMM se dovedete a
fi un instrument valoros pentru mbuntirea performanelor afacerii n totalitate, n legtur cu factorii
critici pentru afacere.
f) Fora de munc / Capitalul intelectual

Multe persoane sunt preocupate de protecia mediului. Implementarea unui sistem de management de
mediu poate genera entuziasm n rndul angajailor permindu-le acestora s i manifeste grija fa de
mediu n mod practic, contribuind la mbuntirea performanelor de mediu. Reaciile pozitive primit de la
public i teri referitor la companie poate rezulta ntr-un motiv de mndrie pentru angajai: a face parte dintro companie care are grij de mediu, nu numai pentru vecintatea direct n prezent, dar i pe distane mari
i pentru viitor, pentru a avea aceleai condiii de via i oportuniti de angajare pentru urmtoarele
generaii.
55
7. Rolul organizaiilor patronale n

promovarea practicilor in
Managementul Mediului
O organizatie patronala trebuie sa reprezinte promotorul unei economii de piaa funcionale, bazat pe
competiie, creativitate si parteneriat social. Organizaiile patronale trebuie sa funcioneze ca centre de
resurse pentru membrii si, oferind servicii de informare i instruire.
n contextul integrrii Romniei la Uniunea Europeana rolul Organizaiilor patronale este unul i mai
important, deoarece acestea trebuie s sprijine companiile romneti pentru a se adapta rapid la legislaia
n schimbare i pentru a rspunde cerinelor legislaiei europene.
n acest context protecia mediului are o importan deosebit iar organizaiile patronale i adapteaz
activitile de informare, contientizare i instruire pentru a sprijini companiile membre n implementarea
cerinelor europene legate de protecia mediului.
n Europa, contientizarea
EVOLUTIA MANAGEMENTULUI DE
MEDIU 1995 EMAS/ Raportare
Certificare
1990
1985
1980
1975
1970
Standardele SMM
(BS7750, ISO 14001)
Managementul de mediu: SMM &
Auditul
Coordonatorii de mediu
la
protecia
mediului a nceput n anii

60 odat cu nelegerea
efectelor pe care le are
poluarea asupra diminurii
stratului
de
schimbrilor
(nclzirea
ozon
climaterice
global).
Aceasta a fost perioada n
Procesul Abordare integrata
care au nceput s se
Abordarea End of Pipe
impun limite de emisie

pentru anumii poluani iar
1964
1962
referitoare
Constientizare asupra mediului
companiile au fost nevoite

s implementeze soluii de
tratare a efectelor asupra
mediului (aa numitele soluii end of pipe cum ar fi filtre pentru anumii poluani, incineratoare, etc).
n anii 70 s-a ncercat o optimizare a proceselor tehnologice pentru ca acestea s afecteze ct mai puin
mediul.
56
n anii 80 au aprut n cadrul companiilor coordonatorii mediu sau responsabilii protecia mediului. Acetia
au contribuit la crearea managementului de mediu deoarece toate aciunile lor se concentrau pe protecia
mediului. Legislaia de mediu s-a dezvoltat din ce n ce mai mult i a aprut noiunea de audit de mediu,
referindu-se n special la verificarea gradului de ndeplinire a legislaiei (ceea ce azi numim audit de
conformitate cu cerinele din autorizaia de mediu).
n 1993 ISO Organizaia Internaional a nceput s dezvolte ceea ce avea s devin cel mai cunoscut i
mai aplicat standard de management de mediu din lume: ISO 14001:1996.
Din 1996 de la publicarea standardului ISO 14001 la nivel mondial sunt peste 36000 companii care au un
sistem de management de mediu certificat pe baza ISO 14001:1996. n Romnia sunt numai 50 de
companii care au un sistem de management de mediu certificat. De aceea organizaiile patronale
promoveaz certificarea sistemului de management de mediu, ca o bun practic pentru respectarea
legislaiei referitoare la mediu i pentru realizarea unor performane de mediu.
Organizaiile Patronale i-au readaptat structurile pentru a rspunde acestor cerine nfiinnd centre de
informare i instruire pentru companiile membre. Aceste centre au urmtoarele obiective:
-
informarea agenilor economici cu privire la legislaia naional i european referitoare la protecia
mediului
-
organizarea de activiti de instruire
n domeniul proteciei mediului pentru companiile din diferite
ramuri industriale
-
editarea de publicaii referitoare la cele mai bune practici de protecia mediului
promovarea de proiecte pentru finanarea activitilor menionate anterior.
n contextul n care Guvernul Romniei consider prioritar implementarea sistemelor de management de

mediu n cadrul companiilor romneti, sprijinind din punct de vedere financiar aceast activitate (vezi
programe din Planul Naional de Cercetare - Dezvoltare de la Ministerul Educaiei i Cercetrii precum i
Programul pentru Creterea Competitivitii Produselor Industriale coordonat de ctre Ministerul
Economiei), organizaiile patronale au rolul de centru de informare i de pregtire a companiilor pentru
implementarea i certificarea n conformitate cu cerinele ISO 14001:1996. Rolul Organizaiilor patronale
este unul deosebit de important, deoarece ele trebuie s funcioneze ca i centre de resurse avnd atribuii
de :
-
informare
instruire
pregtire pentru acces la fonduri
asisten tehnic pentru implementarea de proiecte de finanare

57
8. Studii de caz privind folosirea

EMAS si a Etichetei Ecologice
Cuprins:
7.1. Implementarea EMAS
A) APPOR Ltd. Marea Britanie
B) Ecover Products NV Belgia
C) Continental Automotive Products Romania, Timisoara
7.2. Etichetarea Ecologica
D) Lenzing Fibers Austria
E) Gunther - Germania
F) Van der Bosch - Olanda
Structura generala a studiilor de caz:
Date generale i date specifice activitii

Motivele implementarii EMAS / Etichetei Ecologice
Paii implementrii
a) Identificarea aspectelor de mediu
b) Prevederi legale i alte cerine
c) Structura i responsabilitate
d) Instruire, contientizare i competen
e) Comunicare intern
f)
Documentaia sistemului de management de mediu
g) Auditul sistemului de management de mediu

h) Costuri
i)
Parteneri (consultan, promovare)
j)
Rezultate: beneficii
Planuri de viitor
58
A)
APPOR Ltd - Marea Britanie

Activitate:
Producia echipamentelor de distribuie automat
Numar de angajati:
39
Contact:
Sue Bodill - Manager General

Duffield Road Industrial Estate,
Little Eaton, Derby, DE21 5EG England
Tel: +44-1332-832455, Fax: +44-1332-834427
1. Informaii despre companie

Appor Limited este o companie privata fondata in 1965. Compania produce sisteme automate de distribuie
de nalt calitate, avnd o cifr de afaceri anual de 1,6 milioane (aproximativ US 2.68 millioane $). n
prezent compania are o fabric modern cu 39 de angajai. Compania este localizat ntr-o zon turistic
lang districtul Derbyshire Peak.
Appor areo reputaie internaional ca productor de distribuitoare automate. n prezent principalul produse
sunt distribuitoarele automate de spun. Appor are o baz de distribuie vast pentru Marea Britanie i
export n toat lumea. Cele mai mari piee sunt UE, America de Nord i Asia. Compania i-a diversificat
activitatea n designul de interior i de asemenea a adugat n ofert cteva produse noi. Produsele sunt
fabricate utilizndu-se o mare varietate de materiale plastice prin procesul de injectare n mulaje care care
la rndul lui genereaz deeuri sub form de material iniial. Acest proces consum majoritatea
electricitii utilizate la faa locului.
Suplimentar la angajamentul n inovarea produselor, Appor se implic foarte serios n dezvoltarea
personalului i training. n 1991 Appor a devenit una din primele companii din Marea Britanie care a primit
acreditarea Investors in People, acreditate rennoita in 1994 i 1997. Appor este de asemenea acreditat
ISO 9002: 1992, ISO 9001 din 1994. Sistemul de management de mediu al companie a fost nregistrat la
EMAS in Decembrie 1997 iar obiectivul este certificarea SMM n conformitate cu ISO 14001:1998.
2. Motivele implementarii EMAS

Decizia companiei de a implementa un sistem de management de mediu a fost una pro-activ pentru ca nu
erau presai de clieni sau de alte pri interesate s o fac. Principalul motiv pentru implementarea unui
SMM erau oportunitile pentru:
mbuntirea performanei de mediu
Crearea beneficiilor economice cum ar fi economisirea prin reducerea deeurilor (plastice i de

mpachetare), creterea imaginii firmei i crearea avantajului competiional
mbuntirea mediului de lucru
3. Pasii Implementarii EMAS

Obiectivul major al companiei n implementarea managementului de mediu este realizarea, producia si
furnizarea pruduselor ntr+un mod care s corespund cerintelor legislative aplicabile tipului de activitate i
de a controla att impactele de mediu interne si externe ale operaiilor realizate.
Appor a participat n proiectul pilot al Comisiei Europene de implementare a EMAS n IMM-uri.
Acolo unde este posibil SMM-ul a fost integrat cu sistemul de management al calitii existent ISO 9001
astfel nct managementul de mediu s devin parte a operaiunilor zilnice. Aceasta nseamn c pentru a
59
satisface cerinele EMAS, SMM-ul a fost dezvoltat astfel nct s ndeplineasc de asemenea i cerinele
ISO 14001 (pentru ca este compatibil cu ISO 9001) mpreuna cu cerinele documentului de legtur ntre
seria EN ISO 14000 i regulamentele UE pentru EMAS, publicate de Comitetul European de
Standardizare.
3.1
Identificarea aspectelor semnificative de mediu
Appor are ca obiectiv reducerea deeurilor i consumul de resurse, ca energie, combustibili i materii
prime. Va fi considerat i introdus pe ct posibil sursa materiilor prime care sunt mai puin dauntoare
mediului. De asemenea are ca obiectiv reducerea i eliminarea emisiilor poluante care au efecte
semnificative asupra mediului. aims to reduce waste and the consumption of resources, such as energy,
fuels and raw materials.
Appor a realizat o evaluare iniial de mediu n 1997. Dna. . Alyson Bott, Coordonatoarea asigurrii calitii
i trainingului n Appor este responsabil pentru nregistrarea impactelor de mediu ale companiei. O seie
de evaluri ale riscului au fost nreprinse ca parte a acestei evaluri. Rezultatele acestor evaluri sunt
nregistrate ntr+o baz de date electronic. Semnificaia diveritelor impacte este stabilit pe baza factorilor
de risc si msurilor de control i prin utilizarea metodei ABC, vezi exemplul 1, Seciunea 4 Cum sa
realizezi o evaluare iniial de mediu. Rezultatele acestei evaluri sunt mprite dup cum urmeaz: A impact mare, B impact mediu, C impact mic.
Ariile de impact mare sunt tratate cu prioritate. Odat ce aceste arii de impact au fost rezolvate, sunt
rezolvate ariile cu impact mediu i mic pn ce sunt implementate toate aciunile. Aspectele de mediu sunt
revzute la fiecre 6 luni.
Principalele arii de impact de mediu identificate de companie pe parcursul reviziei iniiale:
Validarea intern a realizrii unui proiect curent, care daca nu este controlat n ntregime, are
potenial s contamineze cursul de ap local.
Depozitarea de uleiuri reziduale care au potenial de a polua cursul local al apei.
Scurgeri sau drenri de coninuturi din turnurile de rcire care aveau de asemenea potenial poluant
asupra cursului local al apei.
Depozitarea deeurilor, substanelor periculoase i uleiurilor reziduale.
Consumul de energie n procesul de producie.
Procedurile de urgen.
Aspectele menionate mai sus au fost identificate prin procesul de monitorizare al companiei care a fost
asistat n mare parte de procesul iniial de evaluare. Urmtoarele puncte funizeaz cteva exemple despre
modul n care Appor Ltd. A redus impactul de mediu.
Emisii: Appor a realizat c mbunatirile pot fi implementate n procedura de testare a noilor produse i n
acest sens a introdus msuri de control pentru prevenirea oricrei deversri neautorizate.
Uleiuri: Appor a sigilat tancul de depozitare a deeurilor de tip ulei pentru a reduce posibila poluare a
mediului prin scurgeri sau incendii. Containerele de deeuri depozitate n afara cldirii vor fi clar marcate
iar coninutul acestora va fi clar marcat.
Energie: Msurtorile arat c utilizarea de electricitate per kilogram de plastic achiziionat a fost n medie
de 2.2 kWh n perioada Ianuarie Iulie 1997. Compania are ca obiectiv reducerea acesteia la 2.0 kWh n
urmtorii trei ani.
Turnul de rcire: Turnul de rcire al Appor are un potenial impact asupra mediului datorit necesarului
de dozare chimic a apei. Au fost ntreprinse aciuni pentru a controla acest potenial impact. Turnul de
rcire are un potenial impact asupra mediului datorit necesarului de dozare chimic a apei. Au fost
ntreprinse aciuni de control a acestui potenial impact. Turnul de rcire a fost nregistrat la autoritatea
local i este monitorizat regulat att de angajaii Apport ct i de contractori din afara companiei.
Suplimentar la principalele statistici identificate anterior, Appor monitorizeaz n prezent:
60
Cantitatea de plastic eliberat n mediul nconjurtor pentru a reduce deeurile sau pentru a le
ndrepta spre direcii de reciclare.
Procentul de plastic eliberat n relaie cu cantitatea totala achiziionat, obiectivul fiind reducerea
acestei raii
Cantitatea de electricitate consumat per kg de pastic achiziionat ca indicator al eficienei energetice

a proceselor de producie.
3.2.
Stabilirea cerintelor legale
Appor a dezvoltat un registru al legislaiei de mediu de care este responsabil Coordonatorul de training i
asigurarea calitii. Pentru a l ine la zi cu legislaia n domeniu, Appor se informeaz din periodicele
relevante. Este abonat la Croner Environment Briefing, un periodic din Marea Britanie despre legislaia de
mediu. Appor este de asemenea membru al Asociaiei de afaceri i mediu (BEA), care furnizeaz ine
companiile informate la zi cu privire la legislaia de mediu. n cazul n care apare o ne-conformitate cu
legea, Appor urmeaz procedurile dezvoltate n contextul sistemului de calitate existent.
3.3.
Organizarea personalului
Reponsabilitile managementului de mediu sunt mprite ntre diverse departemente relevante:

aprovizionare, producie, finane, resurse umane, top-management, dezvoltarea produciei, vnzri.
Coordonatorul de training i asigurarea calitii are responsabilitatea general asupra sistemului de
management de mediu. Resposabilitile de mediu sunt documentate n manualul calitii al companiei.
3.4.
Instruirea personalului
Trainingul se desfoar pentru a asigura contientizarea minim necesar printre angajai. Trainingul a
fost organizat de BEA i a fost foarte bine primit de angajai. S+a desfurat de asemenea un training
specific fiecrui post. Instruirea pe probleme de mediu este inclus n planul de dezvoltare a competenelor
companiei. Trainingul intern a fost susinut de Coordonatorul de training i asigurarea calitii. Decizia ca
trainingul s fie susinut intern sau extern depinde de nivelul abilitilor i cunotinelor cerute. Programul
de training al competenelor din companie asigur reevaluarea subiectelor de instruire la fiecare ase luni.
3.5.
Comunicare interna
Politica de mediu a Appor este susinut de management la cel mai nalt nivel i comunicat angajailor de
la toate nivelurile care la rndul lor, pe baza programului de Dezvoltare a Resurselor Umane foarte bine
stabilit i a culturii Investors in People, susin compania n misiunea ei ctre implicarea total n
mbuntirea mediului. Ca rezultat al culturii generale a companiei care permite libertatea discursului i
ideilor i susine o politic a uilor deschise, angajaii au posibilitatea de a furniza fedback i imputuri cu
privire la SMM. Feedback-ul este chiar ateptat de la angajati. De asemenea ntalnirile regulate ale echipei
furnizeaz posibilitatea angajailor de a furniza imputurile lor.
3.6.
Documentare
Manualul de mediu al Appor, cel mai important document al SMM, a fost dezvoltat astfel nct s fie ct
mai simplu posibil. Din aceast cauz acceptarea documentelor SMM printre angajai a fost n general
mare. Documentaia SMM este meninute la zi prin intermediul procedurii de control a documentelor din
ISO 9001. Experiena Apport susine faptul c existena unei documentaii pentru sistemul de management
al calitii uureaz dezvoltarea documentaiei SMM.
3.7.
Auditul SMM
Coordonatorul de asigurarea calitii i training este responsabil de auditul SMM: Appor reevalueaz n
prezent aceast situaie i ia n considerare ideea ca mai muli angajai s fie pregatii pentru a conduce
auditul. Toate elementele SMM sunt auditate odata pe an.
3.8.
Costuri
Lund n considerare toate datele, Appor estimeaz c a investit n SMM n total 8,000 (aproximativ
13,400 $). Costurile de nregistrare i validare au fost de aproximativ 1,850 (aproximativ 3,100 $).
750.00 (aproximativ 1,260 $) din costurile de nregistrare au fost acoperite de proiectul pilot
Euromanagement.
61
3.9.
Comunicarea extern
Prima declaraie de mediu a Appor a fost publicat n anul 1997. Este o declaraie orientat n special
ctre clieni i furnizori. Este de asemenea disponibil la cerere oricrei tere pri interesat. Nu au fost
multe rspunsuri la publicare, n afara interesului general exprimat de vecinii fabricii. Appor face de
asemenea prezentri ale SMM-ului n cadrul contactelor de afaceri.
3.10.
Partneneri
Appor a lucrat mpreuna cu BEA la proiectul pilot Euromanagement n implamentarea EMAS. BEA este o
asociaie naional non-profit care ofer suport IMM-urilor n implementarea sistemelor de management de
mediu. i-a ncpeut activitatea ca asociaie regional i acum are birouri regionale n ntreaga Mare
Britanie. BEA a nsoit Apport pas cu pas n implementarea EMAS: 50% din costurile acestui suport extern
au fost acoperite de UE.
Acolo unde este necesar Appor cere suport i consiliere de la Departamentul de Mediu, Transport si
Regiuni (DETR) i de la Agenia de mediu, ambele organizaii guvernamentale.
Unde este posibil, Apport lucreaz cu furnizprii i i ncurajeaz s i mbunteasc performanele de
mediu. Oricum Appor crede ca influena pe care o are este oarecum limitat comparativ cu cea a
companiilor mari.
4. Rezultate si beneficii
Pentru Appor principalele beneficii ale SMM sunt urmtoarele:
Dezvoltarea unui SMM structurat i uor de folosit care a mbuntit i a completat sistemele de
management i pe cel Investors in People
Un factor de bun stare din implicarea n aspecte globale.
Creterea cunotinelor i abilitilor n cadrul companiei
Oportunitatea unor economii n consumul energetic i n deeuri.
Dezvoltarea unui echipament de distribuie automat reciclabil construit n totalitate din materii prime de
plastic fara utilizarea unor materiale compozite ca rezultat al procedurii de construcie integrat.
Implementarea SMM are un nalt potenial de a crea beneficii i economii n costuri. Este prea devreme
pentru Appor s cuantifice rentabilitatea investiiei n SMM: Appor crede c poteniala rentabilitate este
foarte mare deoarece vor avea un avantaj competiional n cazul n care clienii vor solocita ca furnizorii s
aiba un SMM implementat.
5. Evaluare global
Appor crede c cheia succesului nu const numai n implementarea unui SMM dar i n afacere in general,
datorit implicrii totale a angajailor i concentrarea acestora pe training i informare. Cele mai dificile
aspecte ale implementarii SMM au fost costurile implicate i timpul neesar. Appor a gsit c procesul a fost
destul de birocratic i crede c aceast problem este ntmpinat de obicei de companiile mai mici.
nainte de implementarea SMM, Appor nu a tiut n mod formal ce impact vor avea asupra mediului
aciunile i procesele. Prim implementarea SMM i realizarea unui sistem de asigurare a conformitii cu
legislaia, Appor a devenit mult mai contienti de aceste impacte. n retrospectiv Appor ar fi investit mai
mult timp n implementarea SMM, ceea ce ar fi determinat ca principal avantaj permiterea unei mai mari
implicri a angajailor n etapele preliminare.
6. Planuri de viitor
Planurile generale ale Appor pentru viitor sunt de meninere a sistemului prezent i de msurare a
eficienei procedurilor lui, meninerea la zi i mbunirea lui.
62
B)
Ecover Products NV - Belgia

Activitatea:
Productor de detergeni pentru uz casnic
Nr. de angajai:
30
Contact:
M. Bremans, Director General

Industrieweg 3, B-2390 Malle
Tel: +32-3-309-2500, Fax +32-3-311-7270
E-Mail: soapmaster@ecover.com
Internet: http://www.ecover.com

Ecover a fost nfiinat n 1979 de ctre Frans Bogaerts ca o companie de familie productoare de spun,
situat n nordul Belgiei, ntr-o ferm. Acum are 30 de angajai ntr-o companie situat n nordul Belgiei
ntr-o zon industrial. Scopul companiei a fost de la nceput realizarea de produse de curare care s
aib un efect minim asupra mediului. Ecover este un pionier n dezvoltarea i producerea de detergeni i
produse de curat ecologice. Produsele principale sunt getergeni i produse pentru uz casnic. Principalii
clieni sunt magazine care vnd alimente naturale, aproximativ 12,000 asemenea magazine n 26 ri.
Produsele sunt distribuite n Europa i SUA, Japonia avnd puncte de vnzare n diferite ri. n 1992
Ecover a nceput o cooperare cu financiar cu Group 4 Securitas una din companiile lidere la nivel mondial
din domeniul securitii i proteciei oamenilor, proprietii i bunurilor. Ecover i-a pstrat independena
financiar. Cifra de afaceri anual este de peste 10.2 milioane de dolari.
Compania a primit numeroase premii naionale i internaionale pentru iniiativele de mediu. Aceasta a
ajutat la construirea unei bune reputaii n rndul distribuitorilor i consumatorilor, grupurilor de presiune i
guvernelor naionale i internaionale. Cteva dintre premiile primite de Ecover sunt:
Eco-produit, 1989, premiu pentru produse verzi, Ministerul Mediului din Frana
Oscar pentru exporturi, 1990 Oficiul de Comer Exterior din Belgia
Global 500 Roll of Honour, 1993 Programul de protecia mediului al Naiunilor Unite (UNEP)
2. Motivele implementarii EMAS

Una dintre principalele fore directoare din spatele iniiativei de mediu a companiei a fost convingerea
managementului. Responsabilitatea de mediu este parte a culturii ECOVER. Compania se simte
responsabil pentru biodiversitatea ecosistemelor de ap proaspt. Atunci cnd un consumator
achiziioneaz un produs de curat se ine cont de mai muli factori: impactul de mediu al produsului este
decis deja din stadiul de proiectare a produsului. Ecover crede c o cerin de baz pentru orice model
care dorete s furnizeze soluii pentru viitor este sustenabilitatea, capacitatea de a continua activitile
fr a amenina bilanul ecologic. Ecover i-a pus principiile n practic dezvoltnd o abordare specific
pentru produsele sale. n septembrie 1996 Ecover a decis s implementeze sistemul de management de
mediu. n 1998 a obinut certificarea ISO 14001 i nregistrarea EMAS. Ecover a decis implementarea
ambelor sisteme de management datorit faptului c o parte din piaa de desfacere a produselor sale este
n SUA unde EMAS nu este foarte cunoscut. Ecover vede abordarea SMM ca o modalitate de a asigura
respectarea legislaiei, mbuntirea condiiilor de securitate i sntate, minimizarea riscurilor de
accidente i mbuntirea imaginii n faa clienilor.
63
3. Pasii implementarii EMAS

3.1
Identificarea aspectelor de mediu
Ecover ine cont de impactul de mediu al produselor sale pe toat durata ciclului de via al acestora: de la
ingrediente i consum de energie n timpul produciei, la riscul de utilizare, inclusiv toxicitatea acvatic i
degradarea n faza de deeuri. Departamentul de cercetare i dezvoltare a Ecover a decis c abordarea
convenional a marketingului unde numai trei variabile sunt considerate (preul, performana i
conveniena) era mult prea limitativ. Astfel, a dezvoltat o matrice considernd cinci puncte, incluznd
ecologia i sntatea i securitatea.
Alte elemente ale abordrii Ecover sunt:
Filozofia materiilor prime: Ecover a stabilit specificaii pentru nlocuirea materiilor prime folosind substane
refolosibile sau non-toxice pstrnd nivelul de performan.
Conceptul deeuri zero: toate materialele sunt selectate pe baza disponibilitii de a fi refolosibile i
biodegradabie pe durata ciclului de via al produselor. Reciclarea activ este numai ultima opiune
aplicabil. Se folosesc spre exemplu numai sticle refolosibile i ambalaj biodegradabil.
Minimizarea impacturilor n timpul utilizrii: Toate fazele activitii Ecover sunt analizate i optimizate din
punct de vedere ecologic: achiziionarea, producia, matketingul, resursele umane.
3.2.
Fabrica ecologic
Noua secie de producie a fost deschis n 1992 i a fost proiectat respectnd criterii de protecie a
mediului. Materialele folosite pentru construcie sunt biodegradabile i refolosibile, spre ex: crmizile sunt
fcute din deeuri din minele de crbuni iar izolarea este natural prin gazon pe acoperi.
Atunci cnd s-a dezvoltat planul de energie pentru aceast companie, Ecover a realizat c nu este posibil
din punct de vedere financiar i nici practic s se foloseasc numai surse alternative de energie. De aceea
s-au concentrat pe eficiena energiei i izolarea companiei. Procesul de realizare a spunului a fost
reproiectat pentru a crete eficiena consumului de energie i acum consum cu 50% mai puin energie
genernd n medie 6 m3 de ap. Apa rezidual este tratata ntr-un biorotor printr-un proces mecanic de
purificare eficient din punct de vedere energetic i aici se produce 60% din degradare.
Apoi este tratat pe cale natural ntr-un cmp n apropierea fabricii. O parte din apa tratat este folosit
pentru irigarea cmpului de iarb de pe acoperi vara, i pentru scopuri sanitare. Se poate efectua un tur
virtual al companiei pe sit-ul http://www.ecover.com. Ecover este considerat a fi prima companie
ecologic din Europa (complet reciclabil).
3.3.
Analiza impacturilor
Primul pas fcut de Ecover pentru a implementa formal sistemul de management de mediu a fost
realizarea unei analize de mediu. Analiza se efectueaz acum anual i i rezultatele acesteia sunt
documentate n conformitate cu ISO 14001. Coordonatorul de mediu de la Ecover este de asemenea i
directorul de producie i este responsabil cu realizarea analizei de management. Coordonatorul mediu i
desfoar activitatea n conformitate cu Programul de Protecie a Mediului din companie care este definit
la nceputul anului prin consultarea managementului. Unele pri ale planului sunt prezentate autoritilor
federale cum ar fi Comisia Inter-regional pentru Ambalaje. Aceasta nseamn c programul de
management de mediu al companiei este verificat att intern ct i extern. nregistrarea impacturilor de
mediu se bazeaz pe o list de verificare. Pentru a se evalua aceste impacturi i semnificaia acestora a
fost dezvoltat o Matrice de Analiz a Impacturilor. Matricea este un instrument practic proiectat pentru a
verifica toate nivelurile operaionale (birouri i zone de producie) n termeni de aspecte de mediu.
3.2
Conformitatea cu legislaia
Ecover a dezvoltat un registru al legislaiei (Coordonatorul de mediu este responsabil pentru aceast
list). Compania dezvolt n prezent proceduri pentru situaiile n care se nregistreaz neconformiti.
Ecover consider c cea mai folositoare surs de informare legislativ este reprezentat de publicaiile
asociaiilor industriale i literatura specializat.
64
3.3
Organizarea personalului
Management General
Director General
Director Financiar (raport financiar)
Coordonator de mediu
(Raportul de mediu)
Managerul de mediu
(Comunicare i imagine
corporativ)
Funciile de Coordonator de mediu i Manager de mediu sunt funcii nou create de Ecover. n prezent
Directorul general are sarcina de Director de Mediu. Directorul de mediu comunic strategia de mediu a
Ecover la nivel extern. Coordonatorul de mediu este responsabil n faa legii pentru nerespectarea
legislaiei de mediu Belgiene i europene. Acesta i desfoar activitatea n conformitate cu Programul
de Management de Mediu intern i cu cerinele legislaiei.
Responsabilitile de mediu sunt integrate n activitile de achiziionare, producie i finanare precum i
dezvoltarea produsului i vnzri. Toate responsabilitile de mediu sunt documentate. Ecover are un
comitet de mediu care se ntlnete o dat pe lun. Acest comitet este format din Directorul general,
Directorul de mediu, Coordonatorul de mediu, Directorul de concept, Directorul financiar i un om de
tiin.
Cercettorii Ecover nu sunt numai specialiti n dezvoltarea de produse ecologice, dar i pionieri n
conceptualizarea unei companii durabile. De exemplu ntregul concept al companiei ecologice nu a fost
dezvoltat de un birou de arhitectur ci de cercettorii Ecover.
3.4.
Trainingul intern pe mediu de la Ecover este organizat i condus de coordonatorul de mediu. Obiectivul
este acela de a implementa n totalitate Programul Intern de Protecie a Mediului care n final va mbunti
nu numai performana de mediu a companiei, dar va crete i eficiena acesteia. Managementul deeurilor
la toate nivelurile de operare, n special la nivelul de producie, este un subiect important al instruirii.
Instruirea acoper de asemenea utilizarea manualului cu privire la Programul Intern al Ecover de protecie
a Mediului i documentele de nregistrare a proteciei mediului.
3.5.
Comunicare interna
Ecover a ntreprins diverse iniiative pentru a i implica angajaii i pentru a i informa cu privire la SMM.
De exemplu s-au organizat sesiuni de informare la nivelul departamentelor cu privire la instruciunile de
lucru. Ecover a perceput o diferena semnificativ ntre gradul de contientizare cu privire la politica de
mediu la nivelul seciilor de producie i la nivelul managementului. Una dintre cele mai de succes metode
de cretere a contientizrii printre angajaii de la nivelul de producie a fost prin intermediul prezentrilor n
care angajaii puteau s observe la propria persoan sau la alii mbuntirea performanei n munc prin
aplicarea noilor proceduri i instruciuni n Programul Intern de Protecie a Mediului.
Ecover a dezvoltat de asemenea un sistem prin care angajaii primesc inputuri/sugestii pentru SMM. Acest
sistem acoper:
fie de mbuntire cu privire la diferitele aspecte de mediu din operaiunile zilnice
conversaii directe cu coordonatorul de mediu
input de la angajaii unui departament ctre Managerul sau Coordonatorul de mediu
ntalniri lunare n care fiecare angajat poate evidenia aspecte legate de Ecover ca o companie ale
crei activiti nu afecteaz mediul
65
O alta iniiativ de cretere a contientizrii cu privire la mediu printre angajai este prevederea unui bonus
de 0,55 USD per kilometru de mers cu bicicleta per angajat. Folosirea unei singure maini de catre mai
muli angajai pentru transportul de la/ctre locul de munc este de asemenea ncurajat financiar.
3.6.
Documentare
Cele mai importante documente ale SMM sunt:
Manualul de comunicare a Programului Intern de Protecie a Mediului (PIPM): pentru vizitatori i

persoane din exterior interesate de politica de mediu n cadrul Ecover.
Manualul PIPM coninnd procedurile pentru toate departamentele
Fiele de nregistrare ale PIPM dependente de aspectele de mediu ale operaiunilor din fiecare
departament
Declaraia Ecover cu privire la politica de mediu.
Documentaia complet rezultat din SMM a fost n totalitate acceptat de angajai.
3.7.
Auditul SMM
Auditurile interne sunt organizate de coordonatorul de mediu i un consultat pe management de mediu ca
o etap pregtitoare pentru auditurile externe. Auditurile interne acoper acelai coninut ca i auditul
extern. Cu toate acestea n cazul auditului intern auditorul nu are autoritatea s certifice c Programul
Intern de Protecie a Mediului al Ecover ndeplinete cerinele ISO 14001 i EMAS.
3.8
Costuri
Ecover a alocat un buget de 6 milioane de franci belgieni (aproximativ 162,000 USD) pe o perioad de doi
ani pentru implementarea Programului Intern de Protecie a Mediului, incluznd costurile auditurilor de
mediu de ctre experii externi i costurile de training. O nou investiie este planificat pentru
achiziionarea celor mai noi tipuri de echipamente de umplere cu detergeni. Aceasta va crete
performanele de mediu att a produsului ct i a procesului de producie.
3.9.
Comunicarea extern
Ecover a participat n dialogul cu localnicii, autoritile locale i grupurile de interes, referitoare la mediu.
Acetia furnizeaz clienilor manuale gratuite cu informaii despre produs i explicaii privind efectele
diferilor detergeni chimici asupra mediului. Clienii interesai primesc de asemenea declaraia de mediu a
Ecover. Buletinul informativ al Ecover (Ecover Courier) este furnizat distribuitorilor i clienilor att n
Francez ct i n Olandez. Pagina de web a Ecover include i Ecover Clarion, un magazin virtual cu
noutai privind aspecte de mediu de pretutindeni.
3.10.
Parteneri
Coordonatorul de mediu i specialistul primesc regulat sfaturi de la un consultant extern n managementul

mediului. Aceast companie furnizeaz ajutor n special cu privire la dezvoltarea documentaiei pentru
Programul Intern de Protecie a Mediului al Ecover.
Ecover este membru al Comisia Ad-Hoc a Uniunii Europene cu privire la Eco-Etichetare. Aceasta i ofer
posibilitatea nu numai s fie la zi cu noutile cu privire la eco-etichetare dar i de a nva mai mult n
acest domeniu i de a i lrgi perspectiva.
Ecover este membru fondator al reprezentanei belgiene a Asociaiei Productorilor de Detergeni care
Proteajeaz Mediul (EDMA), o asociaie mondial a productorilor de produse de curaat care protejeaz
mediul. EDMA studiaz ariile comune de interes ca manipularea genetic a enzimelor i promoveaz o
abordare integrat a managementului de mediu mpotriva unui fond alctuit din numeroase cerinte
nesincere ale marketingului verde care determin confuzii printre cnsumatori.
Pentru a influena furnizorii de materii prime, Ecover a dezvoltat o mica baz de date cu furnizorii de
materii prime durabile. Oricum este dificil sa influenezi comportamentul cu privire la mediu al furizorilor de
exemplu n legtur cu testrile pe animale. Ecover comunic n mod regulat pe aceste teme cu funizorii.
3.11. Urmrirea
Pentru a asigura imbuntirea continu, compania stabilete obiective care urmresc procedurile ISO
1441. Ecover continua de asemenea dezvoltarea Matricei n 5 puncte, acordand o atenie special
66
aspectelor cantitative. n fiecare an Departamentul de Cercetare-Dezvoltare se ntalnete pentru a

reevalua matricea, strategia i metodele ce vor fi utilizate n anul urmtor.
4. Rezultate i beneficii
Cele mai importante rezultate pentru Ecover au fost legate de introducerea unor condiii speciale pentru
managementul deeurilor i a unor condiii de munc. Dei calculele de pn acum arat c randamentul
investiiei este zero pe primii trei ani, este clar pentru Ecover c ntreaga implementare a SMM va
determina beneficii financiare datorit creterii eficienei produciei.
5. Evaluarea global
Ecover consider c orice msur legat de dialogul cu angajaii de la nivelul de producie este foarte
important pentru implementarea cu succes a SMM. S-a dovedit ca cele mai dificile aspecte ale
implementrii SMM-ului sunt legate de trainingul managerilor a cror sarcini se refer la implementarea
Programului Intern de Protecie a Mediului. ntregul concept presupune sute de aspecte dificil de neles n
ntregime n cteva sptmni sau luni. Recomandarea Ecover pentru alte companii este s solicite
sfaturile unui specialist n primele etape ale implementrii SMM.
Ecover este o companie care n general este cu civa pai naintea competitorilor n domeniul mediului.
Cu toate acestea compania a nvat prin implementarea SMM c se pot face nc multe pentru a optimiza
durabilitatea produciei. Procesul ctre un mediu mai bun nu se oprete niciodat.
Punctele cheie ale planurilor de viitor ale Ecover sunt:
continuarea contribuiei la construirea unei lumi mai bune
continuarea concentrrii pe dezvoltarea unor produse i metode de producie care s protejeze

mediul
promovarea iniiativelor sale n Europa i Statele Unite.
Ecover va continua de asemenea iniiativele ctre obiectivul de a demonstra c se poate produce mai
mult cu mai puine resurse.
67
C) S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L.

Romania, Timisoara
Activitatea:
Productor de anvelope auto
Contact:
Timioara (judeul Timi),

str. Avram Imbroane nr.9; Cod 300129
Tel: +40 256 305560, Fax.: +40 256 305560
1. Descrierea firmei
Noua fabrica a concernului Continental din Timisoara a fost construita pe baza unor standarde diferite fata
de alte unitati traditionale de productie de acest gen. Pana in prezent, aproximativ 100 milioane Euro au
fost investiti in aceasta fabrica, care a fost proiectata pentru o capacitate initiala de productie de 6.5
milioane anvelope. Locatia a fost aleasa la mijlocul anului 1998, proiectarea si lucrarile au inceput la
inceputul acelui an. Productia a inceput official in octombrie 2000, pregatindu-se imediat implementarea
ISO 14001 si EMAS, care s-a realizat in Aprilie 2001.
2. Motivele implementarii EMAS si ISO 14001

Activitiile Continental AG din ntreaga lume urmresc principiul de armonizare a nevoilor, cerinelor de
mediu i a intereselor companiei. Desigur, fabrica noastra, Continental Automotive Products Timisoaranu
nu a putut face excepie, i aici fiind implementat un sistem de management de mediu n acord cu doua
dintre cele mai importante standarde: EMAS i ISO 14001.
Continental Automotive Products Timioara a fost prima companie din Romnia care s-a supus voluntar
evalurii n concordan cu Ordonanei Eco-Audit a CE (EMAS Sistemul de Management al Mediului i
Audit).
Validarea conform Ordonanei Eco-Audit a CE, a fabricii noastre, joac un rol important pentru clienii nostri
din tarile europene.
EMAS ar trebui s fie disponibil tuturor organizaiilor cu impacturi asupra mediului, fiind o cale de a controla
aceste impacturi asupra mediului i de mbuntire a performanelelor de mediu.
3. Pasii implementarii EMAS

3.1.
Identificarea aspectelor de mediu
Pentru nceput a fost elaborat o procedur pentru identificarea i evaluarea aspectelor de mediu din
fabrica noastr. Aceast procedur conine o matrice care ajut la identificare i evaluarea aspectelor
identificate. n matricea de identificare a aspectelor de mediu sunt luate n considerare condiiile normale
de operare, precum i condiiile accidentale de operare. Pe baza matricei s-au fost identificat aspectele
directe i aspectele indirecte relevante pentru fabrica noastr, precum i importana i influena lor asupra
mediului nconjurtor.
Aspectele de mediu relevante pentru fabrica noastr sunt: emisiile de gaze n atmosfer, apa rezidual,
deeurile, consumurile de ap, gaz, energie electric. Toate aspectele de mediu identificate se regsesc n
obiectivele noastre de mediu i sunt regulat evaluate.
68
3.2.
Prevederi legale i alte cerine
Pentru nceput a fost elaborat o procedur privind identificarea prevederilor legale i alte cerine aplicabile
n fabric.
n fabric exist un program LEGIS, la care au acces toate funciile relevante din fabric, program care
permite accesul i identificarea legilor relevante pe parte de protecia mediului. Totodat la identificarea
legilor relevante, pe parte de mediu, fabrica noastr lucreaz n strns legtur cu Agenia local de
Protecia Mediului -Timioara.
3.3.
Structura i responsabilitate
Autoritatea, atribuiile, precum i responsabilitile sunt bine definite, documentate, respectiv anunate. n
fabrica noastr reprezentantul managementului pentru mediu a fost numit Dl. Dinu Niculi, iar ca
Responsabil de Protecia Mediului i reprezentant al managementului deeurilor, conform Legii 426/ 2001
lege privind aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 78/ 2000, privind regimul deeurilor a
fost numit D-ra Nadia Bivolaru.
Atribuiile i responsabilitile pe parte de protecia mediului sunt bine definite i se regsesc n fiele de
post individuale ( ingineri, administrativ), respectiv n dovezile de calificare (operatori, mecanici, electricieni,
fochiti etc).
3.4.
Instruire, contientizare i competen
n mod regulat nevoile de instruire ale angajailor notri sunt identificate i evaluate. Identificarea nevoilor
de instruire, se realizeaz pe baza unor proceduri de lucru.
Pentru nceput, toi noi angajaii particip la cele 3 instructaje generale introductive: instructajul de protecia
mediului, muncii i PSI. Suplimentar, instructajului introductiv general de protecia mediului mai sunt
organizate instructaje periodice. Pentru aceste tipuri de instructaje la nceputul fiecrui an se realizat un
Plan de instructaj, precum i Tematica instructajului pe parte de protecia mediului.
n cadrul instructajelor periodice sunt prelucrate instruciunile, pe parte de protecia mediului, specifice
fiecrui loc de munc. Tot n cadrul acestor instructaje, angajaii sunt instruii i contientizai asupra
consecinelor deviaiilor aprute ca urmare a abateriilor de la procedurile/instruciunile de lucru, respectiv
asupra primelor msuri care trebuiesc luate n cazul abaterilor constatate.
Angajaii a cror activitate pot avea impact semnificativ asupra mediului (ex. fochiti, instalatori) au
competena necesar: experien, colarizare. Acetia suplimentar sunt instruii cum s recunoasc un
posibil incident de mediu i ce msuri trebuiesc luate n astfel de situaii.
n fiecare departament / arie exist un responsabil cu mediul, a cror responsabilitate o reprezint
respectarea condiiilor de mediu din aria / departamentul respectiv.
3.5.
Comunicare intern
Comunicarea intern se realizeaz prin diverse metode: Politica de mediu, informri din partea conducerii
fabricii, panouri info, e-mail, intranet, ziarul Conti-intern.
Declaraiile de Mediu- publicaii cu informaii , realizri pe parte de protecia mediului sunt o prgie de
comunicare extern, dar i de comunicare intern.
3.6.
Documentaia sistemului de management de mediu
Toate procesele eseniale ale sistemului de management de mediu, precum i interaciunile lor sunt
descrise n documentaia sistemului de management de mediului i alte documente necesare. Informaiile
sunt meninute pe suport electronic i pe suport de hrtie.
Manualul de management de mediu, mpreun cu procedurile i instruciunile de lucru, pe parte de
protecia mediului, specifice fiecrui departament / arii sunt pstrate n biblioraftul specific numit GreenBook. Din Green-Book specificaiile de mediu sunt distribuite sub control ctre toate locurile de munc,
unde sunt necesare.Instruciunile de lucru, pe parte de protecia mediului, specifice fiecrei activiti sunt
afiate n punctele unde se desfoar activitiile.
69
Privind realizarea, revizuirea, eliberarea i distribuirea documentaiei de mediu exist procedur care
definete toate aceste responsabiliti. Tot n aceast procedur sunt definite i perioadele minime de
pstrare pentru toate documentele de mediu.
Documentaia sistemului de management de mediu este n permanen actualizat, iar responsabilii cu
Green-Book sunt informaii cu privire la documentele revizuite sau la documentele noi publicate, urmnd
ca documentele depite s fie schimbate i nlocuite cu cele noi (revizuite)
3.7.
Auditul sistemului de management de mediu
Realizarea, ntreinerea i eficiena sistemului de management de mediu este evaluarea prin auditurile
anuale de sistem. Exist procedur pentru planificarea i realizarea auditului de sistem de management de
mediu.
Se ntocmete un program de audit n care este precizat scopul auditului, obiectivul, departamentele
auditate, echipa de auditori. n timpul auditurilor interne de mediu sunt evaluate n ce msur, dac
activitile desfurate n fabric sunt n conformitate cu procedurile stabilite. Auditul se desfoar prin
discuii cu personalul din departamentul/aria auditat referitor la politica de mediu, obiectivele de mediu,
aspectele de mediu; verificarea/controlarea echipamentelor i a condiiilor de operare; verificarea
documentaiei de mediu relevant pentru departamentul/aria auditat.
La ncheierea auditului se ntocmete un raport care conine: constatrile din timpul auditului, concluziile
auditului, recomandrile, mbuntirile necesare i implementarea unui plan de aciuni cu stabilirea
departamentelor responsabile pentru realizarea acestor aciuni, precum i termenele limt de realizare
aciunilor stabilite.
Rezultatul final al auditului intern este prezentat conducerii sub forma unui Management Review Report.
3.8.
Costuri
Nu au existat costuri legate de angajarea unei firme de consultan, deoarece informaiile, respectiv
suportul necesare implementrii unui astfel de sistem de management de mediu au fost obinute de la
celelalte fabrici Continental participante la acest sistem de management de mediu i audit (EMAS), precum
i interaciunea continu cu sistemul de management al calitii.
3.9.
Parteneri (consultan, promovare)
Protecia mediului practicat de contractanii, subcontractanii i furnizorii notrii reprezint, pentru fabrica
noastr un criteriu important n alegerea lor.
Contractanii i subcontractanii sunt informaii n scris cu privire la comportamentul corect din punct de
vedere al proteciei mediului. Deasemenea comportamentul corect din punct de vedere al proteciei
mediului al angajailor contractaniilor i subcontractanilor de pe teritoriul fabricii noastre este urmrit n
permanen.
Tuturor partenerilor notri le oferin consultan i sprijin pe teme relevante de mediu.
3.10.
Rezultate: beneficii
Pstrarea i mbuntirea imaginii pro-mediu;
Colaborare bune cu autoritatea de mediu;
Micorarea riscurilor de rspundere penal i juridic;
Reducerea costurilor;
Protecia mediului susinut.
Att acum, ct i pe viitor vom fi parte integrat a sistemului de management de mediu i audit (EMAS).
70
D)
Lenzing Fibers Austria

Grup de
produse
Produse textile numele produsului: Lenzing ViscoseModal-Lyocell
Contact:
Eichinger Haussmann
A-4860 Lenzing
Tel: +(43) 7672 / 701-2805, Fax: +(43) 7672 / 918-2805
http://www.hometextiles.at
1. Informatii despre companie

Austrian Lenzing Group este lider mondial n producerea i marketingul fibrelor de celuloz pentru aplicaii
textile i nontextile. Lenzing AG produce o gam diversificat de vscoz, specialiti de fibre Modal and
Lyocell din lemn. Responsabilitatea i sustenabilitatea ecologic reprezint tradiii ndelungate pentru
Lenzing. Portofoliul Lenzing AG include: vscoz, fibre celulozice clasice; Lenzing Modal, cea mai moale
fibr i un produs ideal pentru a fi compbinat cu bumbacul; Lenzing Lyocell, cea mai inovativ i nou
fibr cu un profil de nalt rezisten. Toate brandurile firmei sunt protejate la nivel internaional de legislaia
cu privire la marca nregistrat. Strategia firmei este implementat n utilizarea cataloagelor de vnzri
pentru linii de producie individuale, publicitate n pres de specialitate, Internet, (www.lenzing.com and
www.nature-yes.com), evenimente i trguri internaionale.
Pentru Lenzing este foarte importatnt s trateze resursele naturale cu grij i s optimizeze procesul de
producie la un grad maxim pentru a evita orice efect duntor asupra mediului. Aceasta a fost demonstrat
prin munca de cercetare-dezvoltare condus n numele Lzocell, o inovaie n domeniul fibrelor, care a primit
Premiul European pentru mediu n 2000. Lenzing este de acord i susine industria textil la modul global
i crede c filosofia de mediu ar trebui s i pun amprenta pn la articolul finit de mbrcminte.
Lenzing acord atenia cuvenit i controlului polurii, avnd n vedere c toate companiile din Grupul
Lenzing consider aspectele ecologice ca fiind o prioritate. De muli ani membrii echipei au lucrat n mod
constant pentru a dezvolta noi metode i procese pentru a reduce orice afectare a mediului datorit
produciei. Grupul Lenzing a primit numeroase premii, n mod special n Austria, dar i n Indonezia i n
SUA, ca recunoatere a abordrii prietenoase fa de natur, mediu i habitat n toate posturile de
producie. Grupul Lenzing a devenit n acest fel un model internaional la nivelul acestei industrii.
2.
Rezultate i beneficii pentru companie
n cursul unei ceremonii inut n 2 Decembrie n Palatul Rezidenial din Bruxelles cu ocazia cele de a 10-a
aniversri a Schemei de Acordare a Eco-Etichetei Europene, Domnului Franz Raninger, membru al
conducerii Lenzing responsabil pentru fibre, i-a fost acordat eco-eticheta european, n forma florii
europene, de ctre Comisarul European pentru Mediu, Margot Wallstrm.
"Motivul pentru care aceast eco-etichet este important pentru noi este acela c prin intermediul fibrelor
noastre, realizate din lemn, ne angajm n direcia sustenibilitii. Credem c gndind n termenii
sustenibilitii vom crete importana la nivelul industriei, la toate nivelurile pn la consumatorul final a
declarat Franz Raninger. Lenzing a primit eco-eticheta pentru ca fibrele Lenzing protejeaz mediul.
Noutatea acestei etichete ecologice este aceea c, pentru prima dat, a cost acordat unui productor de
fibre, ceea ce l face pe acesta lider n aceast industrie.
Criteriile de acordare a eco-etichetei sunt stricte i doar cei mai buni din industrie vor reui n primirea ecoetichetei. ndeplinirea criteriilor ecologice solicit analize tiinifice cu privire la impactul produsului i
procesului de producie asupra mediului.
Fabrica Lzocell din Burgenland a fost selectat din 85 de candidate din Europa pentru a primi Premiul
European pentru Mediu.
71
E)
GNTHER GmbH & Co. Germania

Activitate:
Producia de sticl de izolaie, nasturi si

accesorii
Nr. de angajai:
156 (inclusiv 6 studeni)
Contact:
Klaus Gnther, Director Executiv

Industriestrasse 6, D- 49525 Lengerich
Tel: +49-5481-921-101, Fax: +49-5481-921-102

Gnther GmbH & Co. este localizat ntr-o zon rural n statul german Westphalia. Compania a fost
fondat n 1946 i de atunci este n proprietatea familiei Gnther. n prezent compania este condus de
unicul proprietar, Dl. Klaus Gnther. Compania are 150 de angajai i 6 studeni. Firma produce nasturi,
accesorii i sticl de izolaie. Nasturii i accesoriile sunt vndute productorilor de mbrcminte de femei
de calitate ridicat (ex: Bogner, Jil Sander, Steilmann i Escada). Sticla de izolaie este furnizat
productorilor de geamuri i ui. Nasturii i accesoriile sunt produse din plastic, materiale naturale i
metale. nainte de a fi colorai, mbrcai i lustruii, li se d o form n procesul de tiere sau n cel de
turnare prin injecie. Produsele alctuite din mai multe materiale sunt lipite sau prinse mpreun manual.
Deoarece nu are propriile faciliti de electro-galvanizare, aceast activitate se realizeaz n afara
companiei.
Sticla de izolaie este realizat utiliznd folii de sticl, profile de aluminiu gurite, ageni de uscare i dou
tipuri diferite de componente de etanare, toate ntr-un proces de producie foarte sofisticat. Urmnd
instruciunile legislaiei germane privind izolaia termic, compania i-a mbuntit producia de sticl
pentru izolarea cldurii. Acest produs reprezint n prezent aproximativ 60% din produsle de izolaie pe
care le produce Gnther.
2. Motivele adoptarii eco-etichetei

Gnther are o tradiie ndelungat de implicare n domeniul mediului i este pionier n domeniul
managementului de mediu. Dl. Klaus Gnther, directorul general, este persoana responsabil de
dezvoltarea acestor domenii. Principala for motivatoare pentru iniiativele companiei este reprezentat de
convingerea personal a acestuia. mbuntirea performanei de mediu permite companiei nu numai s
asigure ndeplinirea cerinelor legale, dar i satisfacerea cerinelor clienilor.
Distribuitorii finali de mbrcminte i-au crescut cererile privind impacturile de mediu ale materialelor i
bunurile semi-finite pe care le cumpr. Ei au nevoie de aceste informaii pentru clienii proprii i n cazul n
care vor s obin eco-etichetarea. Mai mult dect att, prin mbuntirea performanei de mediu, Gnther
intenioneaz s fie un exemplu pentru alte companii din acelai sector din industrie.
3. Pasii implementarii
Implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) ca parte a abordrii integrate a sistemelor
calitii, securitii i mediului reprezint la Gnther un proces continuu. Compania a nceput s adune
informaii cu privire la consumul de energie i materiale nc din primele etape. nainte de a intra n
funciune reglementrile EMAS, compania publicase deja dou rapoarte de mediu. Compania a utilizat cel
de-al treilea raport de mediu ca o declaraie de mediu n concordan cu cerinele EMAS. nregistrarea
EMAS s-a facut n Decembrie 1995.
72
Principalul obiectiv al companiei din punctul de vedere al SMM este, innd cont de condiiile tehnice i
economice, s minimizeze impactul de mediu i s previn transmiterea polurii de la fazele precedente
ctre fazele urmtoare n ciclul de producie.
3.1
Analiza initiala de mediu
Iniial datele au fost colectate cu privire la materiale i consumul de energie cu scopul de a crea mai mult
transparen n ceea ce privete procesul de producie. ntre timp compania a dezvoltat o baz de date
sofisticat care permite managementului s identifice punctele slabe din procesul de producie i s reduc
consumul de energie i deci costurile i utilizarea de materiale periculoase.
Datele de mediu sunt n prezent colectate utiliznd o evaluare de tip intrare-ieire. O evaluare global de
tip intrare-ieire este realizat anual. Suplimentar se realizeaz inventare lunare cu privire la materiile
prime i materialele utilizate n operaii. Compania este capabil s utilizeze informaiile din evaluarea
intrare-ieire i din baza de date pentru a revizui impacturile de mediu i pentru a decide cu privire la
aciunile ce trebuie realizate. Aceste informaii reprezint de asemenea baza pentru registrul companiei cu
privire la efectele asupra mediului.
Ariile activitilor companiei identificate ca avnd relevan de mediu sunt descrise mai jos:
Nasturi i accesorii
Materiale de izolare
Tierea i formarea materialelor
Taierea sticlei
Turnarea prin injecie
Splare
Vopsire
Producia ramelor
Acoperire
Umplerea cu gaz
Munc manual
Extruzia materialelor pentru materialele de sigilare
Finisarea suprafeei
Producia oberlihturilor
Transport
Transport
n urma evalurii intrare-ieire i a reviziei registrului cu privire la efectele de mediu compania decide ce
impacturi sunt semnificative, utiliznd metoda ABC. Urmtorul punct prevede cteva exemple despre cum
Gnther a redus impactul de mediu.
Atmosfer: Poluarea aerului prin solveni organici emii din procesul de lcuire a fost eliminat prin
realizarea acestui proces n afara companiei.
Energie: A fost instalat un nou sistem de nclzire a gazului pentru a reduce consumul de gaz cu 40%.
Apa rezidual: Este folosit un nou sistem nchis de recirculare a apei pentru producia de sticla de izolaie.
Aceasta a dus la o reducere a consumului de ap. Suplimentar, compania a dezvoltat un concept cu privire
la apa rezidual din procesul de vopsire pentru a substitui materialele chimice periculoase.
Deeuri: Deeurile generate de operaiuni sunt colectate, separate n funcie de materiale i reciclate sau
sunt stocate. Suplimentar utilizarea sistemelor de ntoarcere ajut la reducerea volumului de deeuri, de
ex. Paleii utilizai pentru furnizarea produselor sunt returnai i reutilizai de Gnther
Gnther a lucrat ani de zile pentru mbuntirea continu a performanei de mediu. Compania se
concentreaz nu numai pe activitile locale dar i asupra furnizorilor. Compania a dezvoltat un sistem de
mediu pentru achiziii i pentru munca cu furnizorii cu scopul de a dezvolta nelegeri care s asigure
c impactul de mediu al produselor este minimizat pe baza standardelor eco-textile ("ko-tex standards").
73
Dei s-a realizat foarte mult n acest domeniu, ntotdeauna mai e ceva nou de fcut. Gnther particip n
prezent la un proiect de cercetare cu tema comunicarea i informarea cu privire la mediu n lanul de
producie a textilelor. Obeictivele proiectului sunt mbuntirea comunicrii n sectorul textil.
3.2.
Conformare cu cerintele legale
Pentru a asigura conformitatea cu toate reglementrile de mediu relevante a fost realizat un registru al
legislaiei ca parte a manualului de mediu al companiei. Pentru a l completa la zi, compania utilizeaz
toate ediiile legislaiei de mediu. Cnd se public noi legi sau se schimb legislaia existent, aceste texte
sunt colectate i adugate la colecia exitent. Compania este abonat la literatura de mediu, literatura cu
privire la securitatea muncii i la alte tipuri de literatur de specialitate. Dl. Gnther este personal
responsabil de asigurarea conformitii companiei cu legislaia de mediu.
3.3.
Personalul organizaiei
SMM-ul din Gnther este legat de sistemul de management al calitii. Sunt stabilite echipe de proiect
interdisciplinare care s rezolve problemele individuale. Odat ce o problem specific este rezolvat,
echipa de proiect este dezmembrat. Toate echipele de proiect sunt responsabile de documentarea
dovezilor muncii atta timp ct acestea sunt relevante pentru calitate i mediu.
Managementul companiei i departamentul pentru planificarea calitii au responsabilitatea global a
sistemului. Sarcina managementului este aceea de a stabili cadrul, prin luarea unor decizii strategice, n
care obiectivele de mediu ale companiei pot fi atinse. Managementul companiei este informat la intervale
regulate despre ultimele dezvoltri ale sistemului i furnizeaz sugestii pentru obiectivele de mediu i cum
pot fi acestea atinse.
3.4.
Toii membrii echipei sunt instruiti pentru a-i putea crete propriul nivel de competen i prin aceasta
s i creasc posibilitatea de a aciona liber i potenialul de a optimiza procese. Aceast abordare global
este de importan crucial pentru Gnther n asigurarea mbuntirii performanei de mediu.
3.5.
Comunicarea intern
Toi membrii echipei sunt informai cu privire la stadiul curent i la progresele sistemelor de calitate i
mediu prin intermediul panoului de tiri. Suplimentar ei primesc buletine informative cu privire la
mediu, care au ca obiectiv furnizarea informaiilor i motivarea angajailor.
3.6.
Documentarea
Cel mai important document al SMM-ului este manualul de mediu i n mod special instruciunile de
lucru. Suplimentar exist o baz de date cu informaii cu privire la aspecte legate de sntatea i
securitatea muncii. Acceptarea documentaiei SMM este foarte larg deoarece angajaii sunt implicai n
dezvoltarea ei nc de la nceput. Ca rezultat manualul de mediu este foarte uor de utilizat.
Toate procesele i procedurile relevante pentru mediu sunt documentate. Responsabilitile pentru fiecare
aspect sunt definite prin matricea de sarcini i responsabiliti. Matricea arat ce persoan este
responsabil pentru fiecare document i proces, cnd au fost auditate ultima dat i dac acestea sunt
relevante pentru calitate i mediu. Matricea asigur faptul c activitile legate de managementul calitii i
mediului sunt coordonate. Cele mai importante sarcini sunt de asemenea incluse n fia postului pentru
angajailor relevani.
3.7.
Auditarea SMM-lui
Compania a auditat SMM-ul de dou ori, prima dat n 1995 i a doua oar n 1988. Gnther este una din
companiile dintr-un grup mic al crui SMM a fost validat de dou ori, n concordan cu schema EMAS:
Auditurile au fost conduse de un grup de proiect intern, condus de Dl. Jakubczick i Dl. Ferus, care sunt
persoane fizice autorizate. Auditurile externe vor fi realizate la fiecare trei ani.
74
3.8
Costuri
Costurile detaliate pentru implementarea SMM sunt prezentate mai jos:
Resurse Umane
Resurse financiare *
65 de ntlniri documentate (1 - 1.5 ore per ntalnire) cu o

medie de 6 angajai i 2 specialiti externi ca participani.
Costurile de validare de ctre un

evaluator de mediu acreditat
10,000 DEM (approx 5,600 US $)
30 evaluri ale impacturilor de mediu n fiecare etap a

procesului de producie, realizate de ctre 2 auditori interni pe
parcursul a 9 luni, n total 300 de ore de munc
Costurile de nregistare la Camera de

Comer i Industrie
1,700 DEM (approx. 950 US $)
*Compania nu a primit nici o finaare extern.

3.8.
Comunicarea extern
n 1994 compania a invitat autoritile locale, vecinii, presa i partenerii de afaceri s participe la o
discuie pe probleme de mediu, ca un prim pas n crearea unui dialog cu privire la performana de mediu
a companiei Gnther. Nivelul ridicat de rspunsuri la aceast invitaie a demonstrat un interes special al
diverselor grupuri cu privire la iniiativele i obiectivele de mediu ale companiei. Gnther continu acest
dialog. Unul dintre principalele motive pentru aceasta este obinerea unor sugestii de mbuntire a
performanelor de mediu ale industriei textile i discutarea unor soluii cu prile interesate.
3.9.
Partneneri
Gnther a pus la dispoziie experienele disponibile i altor pri interesate prin intermediul diverselor
publicaii i evenimente. Gnther va continua acest demers prin implicarea n asociaia de management de
mediu i asociaia de antreprenori, dar i prin dialogul cu industria textil.
3.10.
Urmrire
Introducerea SMM-ului n auditurile interme, care sunt realizate odat pe an i evalurile de management
realizate trimestrial asigur mbuntirea continu a performanei de mediu a companiei i dezvoltarea
obiectivelor sale de mediu.
4. Rezultate i beneficii
Un rezultat important pentru Gnther a fost procesul continuu de instruire i creterea nivelului de calificare
a angajailor. Acesta a fost realizat concomitent cu creterea contientizrii angajailor cu privire la aceste
probleme i crterea gradului de motivare. n acelai timp acesta este un beneficiu major al ntregii
companii. Suplimentar, n 1995 directorului general al companiei, Dlui. Gnther i-a fost acordat Premiul
German de Mediu de ctre Deutsche Bundesstiftung Umwelt Fundaia Federal German pentru Mediu.
Sistemul de informare cu privire la mediu dezvoltat de Gnther a ajutat compania s i mbunteasc
ncrederea i calitatea informaiilor cu privire la mediu. Aceastea au o importan crucial pentru satisfacia
clienilor. Suplimentar, prin punerea la dispoziie a informiilor ctre clieni, compania a fost capabil s
dezvoltate relaii mai strnse cu clienii si.
Compania justific cheltuielile pentru implementarea sistemului de management de mediu prin beneficiile
combinate ale sistemelor de management ale calitii, mediului i securitii muncii. Dac firma ar fi
implementat SMM-ul ca pe un sistem de sine stttor se condier c relaia dintre costuri i beneficii nu ar
fi fost pozitiv.
75
5. Evaluare global
Implementarea SMM-ului n Gnther a fost nsoit de un proces de restructurare organizaional. ntregul
proces a fost unul de nvare cu efecte pozitive asupra managementului,angajailor i produselor
companiei. S-a demonstrat c procesul de implementare a SMM-ului este n mare msur dependent de
entuziasmul persoanelor din companie i de asemenea de prioritile economice ale companiei.
n viitor compania va instrui angajaii pentru noi sarcini mai devreme i va oferi instruire special pentru
mbuntirea comunicrii i abilitilor de moderaie pentru angajai.
Gnther are ca obiectiv dezvoltarea evalurilor de tip intrare-ieire ntr-un sistem de indicatori de mediu.
Mai mult dect att, compania intenioneaz s mimimizeze impactul de mediu la nivelul ntregului ciclu de
via al produselor. Unul din cei mai importani factori n realizarea acesui obiectiv este cooperarea strns
cu furnizorii i clienii. Optimizarea utilizrii de materii prime, materiale de operare i produse semi-finite i
finite este un alt obiectiv. Pentru a realiza transportul produselor finite ntr-un mod mai prietenos pentru
mediu, toate vehiculele de transport noi vor fi dotate cu filtre diesel. n sfarit, instruirea angajailor cu
privire la mediu este vzut de Gnther ca pe un proces continuu care va asigura mbuntirea
permanent a mediului.
76
F)
Van Den Bosch Concrete Products Olanda

Grupa de produse
Producie de blocuri de beton pentru osele
Contact:
Wentholtweg 6, 7602 EB Almelo, Postbus 52

7600 AB Almelo, tel. 0546 488 555, fax 0546
488 566, http://www.vdboschbeton.nl/
1. Descrierea companiei si a produsului

Van den Bosch Concrete Products este o companie fondat n 1920 care produce diferite produse din
beton, n special pentru osele i trotuare. Exist 3 reprezentane din care 2 pentru producie i una pentru
birouri. Compania este certificat ISO 9002:1998.
Betonul se produce n special din nisip i pietri. Acestea sunt materii prime naturale care trebuie utilizate
cu precauie. Pentru construcie asta nseamn utilizarea economic a materiilor prime disponibile i
identificarea posibilitilor alternative pentru descreterea utilizrii acestor materii prime, ca de exemplu
reciclarea materialelor de construcii din demolri.
V.d. Bosch Beton a reuit producerea de igle pentru trotuare, blocuri i crmizi prin utilizarea unui mix
granulat de moloz, n concordan cu cerinele stringente ale certificrii KOMO. Aceste produse se gsesc
pe pia sub numele de ECOTON, care nseamn beton economic i ecologic.
2. Reciclare: o alegere logic

Reciclarea materialelor de construcii din deeuri (moloz) are dou mari avantaje n ceea ce privete
mediul. Rezolv o parte din problemele tratamentului final al molozului i are ca rezultat o utilizare minim
a materiilor prime (pietri). Molozul este foarte potrivit pentru a fi folosit ca materie prim pentru materiale
de beton pentru trotuare dac este introdus corect n procesul de producie. Cantitatea anual de moloz n
Olanda este de 15 milioane de tone i de aceea este evident reciclarea ca soluie pentru protecia
mediului.
3. Furnizarea de produse ECOTON

Majoritatea produselor V.D. Bosch Beton pot fi produse pe baza unui mix granulat. Clienii pot solicita
produse pe baz de mix granulat i prin aceasta ei pot fi parte a produciei de produse ce protejeaz
mediul. Toate produsele ECOTON ndeplinesc standardele de calitate pentru igle (BRL 2313), blocuri
(BRL 2314) i crmizi (BRL 2312). Prin intermediul unui tratament special, toate produsele sunt identice
cu materialele de construcie normale. ECOTON poate fi furnizat la cerere n cantiti mai mari de 250m2.
4. Costurile pentru eco-eticheta

Cererea pentru eticheta Milieukeur presupune anumite costuri. Schema de certificare este dezvoltat de
ctre fundaia Stichting Milieukeur pe categorii de produse. Prima cerere de certificare cost 453,78 plus
certificarea adiional i costurile anuale. Costurile depind de grupa de produse i se pot face economii prin
furnizarea unei cantiti suficiente de informaii cerute de acordarea etichetei. Pentru logo pe pachete
costul este de 1,5 % din cifra de afaceri adus de respectivul produs, cu un minimum de 340,34 i un
maximum de 13.613,41.
77

Manual Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene,

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

1. Despre acest manual

Practicile Europene in Managementul Mediului (acesti termeni definind in acest manual

Astfel, Sistemele de Managementul Mediului sunt parte integranta a planurilor de promovarea a

Eticheta Ecologica Europeana (Floarea Europeana) a

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

management/eco-marketing, depasind de multe ori efortul autoritatilor cu responsabilitati in

Acest Manual nu isi propune sa acopere toate aspectele instrumentelor de Managementul

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

interesul pentru produsele care nu sunt daunatoare

Evaluarea impactului pe care activitatile economico-sociale il au asupra mediului se realizeaza pe 2 directii

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

sunt reglementate de standardele mentionate (seria ISO 14000, SA8000, EMAS,

Ecoetichetarea) care au o recunoastere la nivel international, european si national.

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

reprezint un instrument managerial prin care se urmrete

organizare/ administrare sistematica

a activitatilor lor de management,

produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si performantelor de mediu.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Activitatile legate de procesul de fabricatie (intretinerea, infrastructura, ambalarea si transportul) au

nonguvernamentale, auditori si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Avantajele managementului de mediu

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

caracteristici ecologice. Termeni ca Ozone Friendly, Recyclable sau

Environmentally Friendly fac ca multi consumatori sa asocieze aceste notiuni cu ecomarketingul.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3. Cadrul legislativ in Uniunea

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

impact asupra mediului a

sistemului de management si audit de mediu;

interesate din afara

3.2. Eticheta Ecologica

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

1. Masini de spalat vase

11. Becuri cu o singura terminatie

12. Becuri cu doua terminatii

3. Masini de spalat rufe

13. Hartie pentru copiere

4. Detergenti pentru vase

14. Hartie pentru servetele

5. Detergenti pentru rufe

15. Amelioratori pentru sol

6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc

16. Hartie de toaleta

7. Vopsele de interior si lacuri

17. Role de hartie pentru bucatarie

18. Computere personale

19. Computere portabile

publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 8 martie 2002

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la

Legislatia romaneasca cu privire la Eticheta Ecologica stabileste si procedurile de acordare a etichetei

publicata in Monitorul Oficial nr.638/29 august 2002

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Atribuiile principale ale Comisiei Nationale pentru Eco-Etichetare sunt urmtoarele:

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4. EMAS Schema Europeana de