on," RNTAR 1T R

~.

- -.--

--~..

- -

.......

fA -

- -

SAD

~YD~
IrAw~A F_-P-Iu~~IO-I_F_I. rAT~n
r~m n~~~lr
LIB !...!un!!!...n
un!!!n UULUUL!!I;

I SI II THESALONICEN!
::>

A ceiui intfu sfinti parintelui nostru

lOAN CHRISOSTOlVl
Arcl1iepisco.pUI Cons tan linopo lei

Trttdacere di111imbtt elini!! pditia de Oxonia, 1855

Ai'ehim.

~hodo8ie

Athanasirr

E.gUli'l'nlll MH'ei Precista-Mare din Roman

BUCUP..E~Tl
i'ltelierele grafice I. V. SOCECU, strada Berzei, 59
'1905

COMENTARIILE
SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA CO~OSENI

A celili. intre sfinti Parintelui nostril

IOAN CHRISC'STOM:
Archicpiscopul Constantinopolei

OMILIA I

"Pavel Apostol al lui Iisus Ch1'istos prin

voea lui. Dumnezeu, 1;3i Timotheiu fratele, celo1'
ce sunt in Golose sfintilor 8i credincio-s ilor frati
intru Christo's , char voua' 1;3i pacedefa: Dumnezeu tatal vostru [' (Cap. 1, Vers. 1 ::;;h2).
Toate sfintele epistole ale lui Pavel -' c~ sunt trimise bisericilor pe cand el era legat '~L intemnitat, preeum e cea ea tra Efeseni, cea catTEV- Filimon,
cea catra Tiinotheiu, eea c!:1tra Filippeni, f?ipreeum
este ~i cea de fata, eaci si aceasta a. fost trimisa
pe candel era legat, de oare~e seriindu-le~ice3, : "Ru-

gandu-va impreuna ~i pentru noi, c~Du}i1neZeu

sa deschida noua u1?a cuvantului, sa 'gral~m taina
lui Christos, pentru care sunt 1?i leg-at" (Gap. 4"
3)~

tQate aceste epistole, zie, au in ele ceva: mai muTt

decat ceIE~lalte.Epistola de fa,~a mi .se pare c~este scrisiL

O"lILIA I

~u ,urma cfileL cJ!l.tdt Romani. Pe aceea a scris'o mai

'~a:inte p,~a. :ver-rA::l, :pe ROmani, iara pe aceasta a scris'o
~:a c.f'- de.la, 'iivaz\lstl:;;i pe ' cand se gasia pe 1a sfar/?ktn:l p:t~;iljGe'I': sale: Iaraaeea,sta .seillvedereaza de acol0.
0,a , Ul ~piJiQJ,9, ca'tr<l:,~j~Ji m(J,n , {yers, S) unde intervine

~:~1l ;1~!~a~~ni~J.~i"~~B~~t1.~!iv:~~~~:t/e~~~~~.~

fp.-rjj, ~i-,q~u~~nd ~::Q?isifIl,p.re.egm . zice ,:"Irnp;euna

ell ,. Om.sll'Il (rt~(l~nc.lOsul ~.l l~bittil frate" (Cap. 4,
9), nummdu-J .c:redmCIOS, mbIt:;;l frate. Pentru 'care si
zi~e e1 c~u curajin .aceastaepistola : "De' veti r~
man~all.ltr~ Cre?lllta j'ntemeiati~i intari'ti, si
nerr~l~catl dlll nadeJdea Evangheliei car~ ah
a~zlt, ceea-ce s'a propoveduit intru' toataz;dlrea
... <I (C
2")
-~
se --eiecea
1- desupt
"
- ceriu
"
' ap.1,
,') , 'd e -unde
, ~ ],~~:, ,, .. U;.~~~lt, c:1 ,~eJa yredica avusese un timn in;:'~~Y:~~~~~ , J..J,evi aeeaSJ;a eplstoia este inaintea celei ~iitra
c'an d a scrls
. ,0 pe aceea el se 'aRia
- ----~ - ~~~ ,~rte "areee
';.".
apr.oap.e de ~~~ri;'ltu~ c~alatori~i sale in aceasta l~~e,
Mel ZICe: .'J lJa eu lata rna '1ertfesc " (If T'
"
4 6)
~ d f '
.
lmo tllelU
, . "pe can ~ta de acea catra Filippeni este scrisa
mal In. urma, fi~ndca peatunci se gash el legat pent ru p~~rna dat:1 In Roma.
r
~l pentru ce ~ic eu cil. aceste epistole scrise in Iegatun al!. ceya. ~al rnult deca~ celelalte? Preeurn un
general bIrq~to~lU se gas~i;'te III mijlocul trofeilor si
d~, aC?lo yscne Im~aratu~UJ, tot aZ?a ~i Pavel face ~aci'
r;;t~a ~l. Cu. legatunle 1m e mare lucru. Cand el 'serie
1m Fillmon "pe care I-am nascut in leO'atur'l '
mele" (1;"'"
b
Ie
",
~ II~mo~l 10), 0 ziee aeeasta pentru ea noi sa
:1l!- .ne scar~\rn ~~ stramtOrllri, ci inca sa nef?i bucuram
ICI se. ~aSla FIllmon, de vreme ce pe cand in epistol~
c~~J, Fillmon. (Vers. 2), scriindu-i zicea: Si lui Ale .Ipt Iosta~ulUl nostru celui dimpreuni"
" ~III
, - , alCJ,
eplS 0 a e:Hra ColoRE)ni zice: "f?i ziceti lui Arehip". '.
(Colos. 4',17) .. El!- cred ca acest Arehip , avea un rol
oareeare :lll blserlCa Colosenjlor,
N ! D~C.l Apostolul. P~ve.l . nu vazuse
pe ace$ti ColoCenl, mCl pe Romam ~L mOl p~Ebrei, pe cand'ie seria.
, urn eallu. vazu~e pe Ro~~m.:;;ipe Ebrei mai 'nainte
de a Ie scrre, se mvedereaza dm mult~ pasaje,insa ell
I

1lllllJ,lIf.-IlU

OMILIA I

nu vazuse p e Co10seni ascult:1 ce spune e1: "f?i cati

n'au vazut fata mea intrup"si iaraZ?i: "CPL dsl
sunt cu trupul departat , dara cu'duehul impreun'a
eu voi sunt" (C;1. 2, 1: 5). Astfeldeei '~lia"" e1 bine
e;8. pt'ezen~a lui 9J'a de in.ulta. hllpOi-'t~lit~i.i. p .e ste tot 10- ,
131.11, 111s,a . phiar .abs ent. fijol]" e:l nu lQ!Jcia ::l,il a.tl'ag~
at e n~iunea necontenit asupra sa, ca:;;i cum ar:li fost
preient. q;ican.d ~ede pse ~ te pe 0e~ ce- a-vurv~t, prive:;;~e
carnel se constttme ca prezent la Judecata vmovatulul:
}) Eu dara nefiind la voi cu trupul, iarll eu duchul fiind aeolo, iata am judecat ca cum a~i fi
de fata", <;1i iarasi: n Voiu veni curand la voi, de
va vrea Domnul, fill voiu eunoa~te nu cuvan"
tul celor ce s'au semetit; ei puterea." (I. Oorinth.
5, 3. 4,19), 9i iaraf?i: "Nu numai cand suntem de
fata la v oi.ci inca mai v1irtos cand nu suntern"
(Galat. 4, 18).
"Pavel apostol at lui Esus Chr.istos prin
voea lui Dumnezeu ". Este demn ca sa spun em :;;i
d espre subiectul aeestei epistole, dupre cum 11 gasim
'in euprinsul ei. Care e."te acest subiect? Aee~ti 00loseni eredeau ea prin ingeri se apropie de Dumnezell,
pe langa care mai aveau r;;i alte muHe obieeiuri Iudaice
si etlinir.e. Aceste obieeiuri si credinti apostolul Ie
combate ~i Ie corecteaza. Pentru aceea incepand epistola
zice: "Prin voea lui Dumnezeu" . lata eil ~i aici
pune particula "Prin". "f?i Timotheiu fratele", zice.
Af?a dar ~i acesta este apostol, ~i deci era drept ea
9i pe dansul sa'l faca cunoscut lor. "Sfintilor celor
din Colose", zice. Cetatea aceasta era in Frigia, eu
apropiere de Laodicia. "f?i crediIH~iofililor frati intru Christos". De unde zice, ai devenit sfint? spune-mi. De unde te nume:;;ti credincios? Nu oare ca
te-a1 sfintit prin moartea , lui? Nu oare ca crezi 'in
Christos?' De unde ai devenit frate? Caei nu te-ai
ar~Hat credincios nici infapta, nici in vorba r;;i nici
in succese. De unde ti s'au incteclintat, spune-mi,
ata tea misterii? Oare nu' prin Christos r;;i pentru Christos ?"Ohar voua ~i pace dela Dumnezeu Tatal
nostru". Deunde e charul? De unde pacea? "Dela,

Dumnezeu TaUU nostru" zice des! aICl nu pune

numeIe lui lisus 1). Acum eu voiu' zice catra eei ce defaima pe Duchul: de unde vine ca Dumnezeu este
numit Tatal serviIor? Cine a faeut aeeste lucruri mari?
Cine te-a facut sfint? Cine credincios? r,j[1P tp,~;] fannt
fl u ~"l lui D umnezou? Cel ee te-~ facu t -d~m~ - cte - u~~~
z.ut, aDsla este ,cal1zaoa-re a lucredintat tie toate acestea. .
Caci noi Buntonl liunll~i eredinoio~i' Illl numai pentru
ca crede~, C1 ::;;ipentru ea ni s'a'lncredin~at de Dumno-,,:ou tame, po C2.ro nici ingerii nu lecaui?tiut mai
'namte de noL Tnsa acestea sunt indiferente lui Pavel
ca sa Ie in~jre in acest mod.
"Multumim lui Dumnezeu si Tatal Domnului nostr{l Iisus Christos" (Vers: 3) . Toate acestea
ored 0<1 le-a raportat numai Ia Tatal, pentru 'ca nu deodata sa Ie puna inainte
. pe Dumnezeu Cuvantul. '.,TotueaU1180 pentru VOl rugandu-ne", adica nn numai
mul~a,~jjn~lu-i7 ci ~i prill rug~~tein.ni neeo~ntenite el. lsi
arata lublY',,<l Q<l "-'ttu....
n"'tT'a- rl;>n"'j']'
"1' n"\ nhI',,1"
..............., ..
'-5
v ........
.. (': .. ,,;
'-r/J.. 'hi>
1:'v "n01
'-,,'-''-'""- PC
. '
cari inca nu-i vazuse, el ii avea vesnic in iriima sa."Auzind credinta voaRtra cea intru. Christos
I~s~ls" (Vers. 4). Mai s~s zicand "Domnului nostru",
aICl explica fraza ca r;;i cum pare ca ar zice aeesta
este Domnul nostru,iara nn servii. "Christos' Iisus",
nume (Jare sunt simbole ale binefaeerei Durtmezeesti
dupre cum ziee evanghelistul: "Ca acestacva ma:n~
tu'i p~ poporu~ sal1 de pacatele lor" CM~th. 1,21).
"P~uz-1nd credlnta voastra cea 111tru ;'Cllristos
Iisus, f?i dragostea careaveti catra totisfintii".
Deja prin aceste cuvinte Ii familiarizaza. Epifrodit 'este
ca~e l'a pus in cnnor;;tin~a despre progresel~ .lor,- iara
eplstola aeeasta Ie-a trimis'o prin Tichic, caei~pafrodit
era re~inut pe langa dansul."f:?i dragostea" ziee,
care 0 aveti dHra toti sfintii'r., adiea nu numai oatra
umll, f?i eatra altul nu, ci c.atra to~i, prin .~mare ::;;i
catr!i n.ol. . "Pentru l1adejdea cea gatita 'voua in
CerlUrl" (Vers. 5). Aiei vorbeste de bunuri1e~~viitoare.
:;;i pentrn ispiLeIe ce intampina'm pe pamarlt, -oa adici1.
;]

..... --- ....... "-'"

'-'O-A>

-; ..._-------

.1<-0.,

OMILIA I

UMILIA I

,--,(.u

\'

, ... ') Editinnea pe. care a avut'o in vedere Sf. CbrisosipID, ~uave~
adaosnl: dela'tinea pasajnlui ,,$i Domnut IisU!; .Christos". (Tr.ad.),

sa nu cautam repausul aiei. 8i ca sanu zica cineva:

apoi care e folosul dragostei catra sfiin~i, daca noi suntern ispititi si necajiti? N e bucuram, zice, ca va casti~
gati mari 'b~natati i~ eeriuri. )jPentru nadejdea cea
vou~i
in'
ceriuri,
care
ati auzit mai 'nainte
op'a:tita
-.
.
- .
---.
'..
intru euvantul adevarului". Aiei cuvantu10ste in. t.e?atori.u: ea, }I.:~i(',~, c.\:v~,nd ~11~1~ tim? ?6 d1nd auziso -,?uV',aIltul aG'(y\.dlrl.UU1~ 11~otU'Sl 18~ Se-hillin,ase p~ire:rea. ;;Intru cuvantul adevarului 'Evangheliei", caei evanghelia marturiseste ~tdevarul, ::;;i intr'ansa nu este min
ciuna. "Evangheliei". Nu ziee cuvantul predicei, ei
al evangheliei, amintindu-li ineontinuu binefacerile lui
Dumnezeu. Mai 'ntaiu ii lauda r;;i dupa aceea Ii aminteste de acestea. "Care este de fat,a, la voi, pre~i in toata lumea" (Vel's. 6). lata eil aiei Ii
vorbe:;;te eu gratii. Cuvantul "de
il intrebninteazit in moer metaforie. Nu a venit numai si apois'a
dus (e-vanghelia), ci a dimas aeolo. Apoi ffindca cei
mai multi -se Incurajaza caud stiu ca au Timlti tovarasi
in credintele lor religioase, de aceea apostoIul adaage:
"precunl f?i in toata lumea", adica pretutind.ene
este de fa~a, pretutindene stapanef?te, pretutindene se
gase::;;te. "f:?i este facand roadl1 f?i crescand precum ~i intru yoi '( . Facand roade pentru faptele
bune si creseand, ineat pe multi adumbref?te fili 'i sprijine. Caei si printre plante se intampl:l asa, ca atunci
pianta devine stufoasa, eand trunchiul ei este sprijinit
S1 intepenit bine. "PreClll'll ~i intru voi", zice. Aid
81 di'n capul locului adreseaza laude auditorului, ea
astfel chiar silit fUnd de imprejurari, sa nu se departeze de credinta. "Din ziua in care ati auzit~~ adiea
aceasta e de admicat, ca iute v'a~i alipit r;;i a~i crezut,
fili imediat deia ineeput chiar ati q,ratat roadele eredin~ei). "Din ziua in care ati au zit fili ati Cllnoscut darul lui Dumnezeu intru adevar". Nu in
yorba, ziee, niei inin:;;alaciune, ei in insesi faptele
voastre. Deei aeeasta spune el prin expresiunea "fadind roada ti , adica semnele si minunile ce Ie savarsiti; caci de indata ce ati primit cuvantul evangheliei,
imediat a~i cunoscut fili charul lui Dumnezeu. Afila dara,
~

,'urn

fata"

O~IlLIA

OMlLIA I

cand imedi~t dupa primirea charului a~i a:ratat E?i puterel} ~...cel\ll:n}:la:c.,pTIn.fa,p.te!e voastr.e, apol cum sa nu
fie acum uracios luc.ru ..de a utI orede? "Preeum v'ati
$i l:i:rV'atat dela Bpafra, iuhit'..ll eel di,mpreunli
.: ~?l. l.!g~ ~u . rtqi r~.. {~\r~r~. 7}. Mes-,t~ predies.se e~Tang~lelra .
j~Gplps~ni, Eli d-::1a d 1hii;Sulprhnise it ~i ci'Bdihtath'e, E?tineasca. Drept aceea1?l apostolul voind a invedera
demnitatea barbaiului, zibe "Gel diini:H'8Una sluga
ell noi".
,,~
"Careeste eredineios pentru voi . slujitor
a1 lui Ohristos, care ni-a \3i aratat noua dragostea voastd. intru duehuF (Vers. 8). Nu va. Indoi~i, zice, despre m1dejdea viitoare, vedeti lumea
toata intorcandll-se )a credintiL Si de ce :;;a vorbim de
cele petrecute ell altii ?caod si 'fara acestea sunt sufici~nteeelc en s'au' petrecut ' cu voi in~iv~b) . .
.. . ,;Ati cunOs6ut darul lui Dumnezeu Intru
adevar", adica in fapte. A~a dara. apostolul adevereE?te doua lucruri: ca evanghelia se facuse cunoscuta io toata lumea, E?i ca crezuse in ea 1?i acesti
Coloseni. E;ii nici ciL se po'a te erede Gil. altfel erau lucrurile, f?i altfel i Ie-a spusEpafra." Care este eredineios"
zice, adica adevarat. "Care ni-a- aratat noua dragostea voastra intru Duehul", adica dragostea voastra eea duchovniceasca catra noi. Dara daca acesta
este slujitor al lui Christos, cum de spllne~i ell. prin
ingeri va apropi.a~i de Dumnezeu? "Care ni-a aratat
dragostea vQast.ia intru Duehul K Aceasta este dragostea cea sigura E?i minunata, pe cand celelalte au
numai numele de dragoste. 8i sunt multi cari au dragoste de feliul oelor de pe drma, insa aceasta nu este
dragoste.!?i de aceea iute se ~i nimioe:;;te.
1) Sunt multe cauze, care nasc prietenia sau dragostea. Dragostea Cea uricioasa 0 yom treco eu vederea, caci nimeni dintre noi nu va spune ca nu cste
din acele murdare, - dara: de voi~i voin pune la mijloc
dragostele acele natural~ :;;i vitale, sau relative 1a. via~a
') Partea momlii. Despre dragostea eorporata I?i spirituala,
eea spirituala este eu roult mai sigura. Despre reeuno~.tinta
n(lrecuno~tiDta. De'spre reutate ~i desp(s eleiuiosina (Veron).

ca

~i
~i

noastra. Dragostele vitale sunt de acestea: a eastigat

eiueva un prieten, care a fost pdete0!ili a.l pi1:rin~ilo!'
sai, a luat parte la masa sau ]a ealatoria sa, este ID,egie~u;l san, 'S,a u :aa"'v'1J.t' 'y}'un bi~e , ." d~" 1a ,81, ... ~u~.t f~',u
moase E?i acestea ; Bauc~t e~te - de '8,ceea;;i mesefje eu
el, - de~i 0 astfel(k. ~lra.~(}sr,e--nll eSt.e sih~er~, MDi'Con:.
~~D.e io ea', o,aJre'c-~,te in.vioie , ~1 . g})loz10-, Dt~tgoste16 naturale sunt: Dragos~ea tat111ni eatrafiu, a fiuiui catra
tatll, a frateLui catrairate; a bunicului oatra nepot, a
mamei Mtra copit, ~i de voiti !?i a femeei cl1tra barb at,
eaci ~i aeestea sunt vitale l?i pamantesti. Aeeste din
urma se pare ea sunt mai aprihse decat celelaite, ~i
zic. oa se pare, caoi de multe ori sunt invinse de cele
(lintai. In adevar, 0:1, eateodata prietenii s'au ar:ltat
m a i sineeri d ecat frutii, decat fii ~i decat parintii, ci:tteodata eel nascut n'a ajl1tat pe nascatorul sau, pe cand
poate cel ee nid nu l'a cunoseut macar, l'a ajutat. .
Dragostea cea duehovniceasca insa, este maipresus
de toate oelelalte drag-oste, cad ea ca S1 0 reginit btif
pan e:;;te p e celelalte, E?i are 0 fata stralucita. Nimic
din cele pamante1?ti nu 0 naE?te pe ea, dupa cum pe
celelalte; nici obiceiul, nici binefacerea, nici natura,
nici timpul, ci se pogoara de sus din e'er. Si de ee
to miri, dar-a ea n'are trebuin~a de binefacere, daca
ehiar 1?i cand este atacata ea nu seda in laturi? Cum
ca aceasta dragoste este cu mult mai mare dedit celela.lte, asculta pe Pavel cand zice: "A\3i fi poftit eu
insumi a fi anathema dela Christos pentru fratii
111ei" (Romani, 9, 3), Oare parinte ar pofti aceastfl, . ea
sa fie dat anathemei E?i sa se gase-asca in rele? ~i iara1?i:
"Dorinta avand a rna slobozi ~i iinpreuna eu
Christos a fi, mai bine eu mult mai vartos"
(Filipp. 1, 23. 24.). Care muma ar vorbi i ar alege
aceastd, ca adiea sft treaca eu vederea pe copiii slli?
Si i,traf?iaseulta-l pe dausul eaud zice: "lara noi, fralor, ramfmand slrimallide eatra VOl pentru un
timp, en fata, nu eu inima" (L Tesal. 2, 11). Aiei
un parinte fHnd insultat de fiul RaU rupe drag'ostea ce
oavea, pe eand acolo nieiodata, ci alearga In lljutorlll
pan a 1?i celor ce'l lapideaza,f?i Ii face bine. Deci nimic
nu e at at de puternic ca legaturadragostei dnchovniecti. Oel ce devine prieten cuiva in urma umii sufe-

ti

10

OMILlA I

11

OMILlA I

- - - -

rinti indurate, daca a cea suJerinta !l~ este intr'una, ~a

devenl dU f?man; eel ce este nedeshplt de .un alt:ul d.m
obiceiu, cand obiceiulva conten!, se va stmge 91 pnetenia lui. Femeea iarlisi,daca asurvenit vre-o cearta,
'qh:. Jil85!,t. barbat!ll~;j. a rnpt leg~,tura drn.g Qstei:, cir:
ase rn enea . si fiul d aca vede caparintele s:1u ,traeE?te
timp lndBIu'ng-~lt- f?i nu.,7f .po;lte' nlo~te:ni inai eur and, s e
Ingreuiaza.
.
.
- Ei bine nimie din acestea nu se petrece unde
este draO'ost~a duchovnioea.sea; nimic din acestea. nu 0
nimicest~ fiindcu nimic diu el e un 0 n asc. Nici timpul,
nici di'st~nta. nici suferinta, nici auzirea clevetirilor,
nici m ani a, ' ni ci insulta $i nimie in .fin~,nu se poate
furi~a und e esteaceasta drag oste, t?l rilCl nu 0 po~t~ nimid. Sj Cl<J. sJ at1i ea este asa. va vom spune de MOlSl,
~;i d~~,;i' era h~pid~t de eel d e' nn san~.e cu el, totw;li ,
dansul se ruga 1m Dumnezeu pentru 11. Care tata ar
fi f~(Jut a:ceas~a p.8ntru fiui lapidator, 91 oare nn l'ar ti
lapidat" ~l el la 'randul Sall r
.
Deei, iubitilor . Sa cJ.ut~n1. de a a-vea drag~ ost.ea ' dl1- .
chovniceasca, cad 'aceasta este puterniea E?i riu se nimiceste. Sa uu umblam dupa dragostea aceea care se
capata din ospete. De altfel chiar sunte!? impi~dica~i
de a introduce.la ospe~~le n oasire pe cel ce ~anea ~a
o astfel de dragoste, CaCl asculta ce spune Chnstos In
evanghelie: "C a nd faci pranz sal! cina, nn chi~ ~
prietenii tai, nicifratii tai, niCl . ~udel e t?-i e,.Dl?l
v ecini bogati ... oi chiama saracll, neputm ClO!?U,
~chjopii :;:;i orbii" (Luca, 14, 12. 13), ~i eu drept mlvant, el'lci mare -platli veiavea pentr~ aceasta. qar:. n~
po~i , san Iti este di sgu st iitordo a cmaeu E?Cb:OPl~ l
orbU, i in fine l~i vine greu acest lueru '? Bme,-;D u
face nimic, Cael uici uu este nevoe de aceasta. Chlar
dacl:\. nu'i pui la rnasa la nga , tine, trimite-li cel pu~tn
bucate dela m asa tao Cel ce chiama pe prieteni, nu face'
un lueru mare. ~i plata '~i-a primit-o aici; pe cand eel
ee chiatna pe infirm l?i pe sarac, He d a tornic pe DF;n--,
nezeu .
'
"
- Sa Uu fim suparati daca nU luam rasplata aiCi, ci
ul
din ~ontra, sf. lim s uparati daca 0 lua-ro. Cand
rasp1ateste, Dumnpzeu l:iU' rMp1litef~te, ci ' numai 'cai)d.
oroul mi frasplate$te, a:tunci DumnezeurasplateE?te.;(~a
dar sa nucautum de a face biu e 'celor cari surit in
r

.orn

stare de 'a ni ras pl ati, E?iniCi ' sa fao em bi11e1e . in spe

de a avea rasplata deladanE?ii,. caei 0 astfel de
iudecata este u :;;oar a. Pe prieterrdaea '1 chiemi, placerea 0 ai p a rra 'seara. De aceea 0 asHel depriete nie
se B f3.r~.A~ t.~_ m3.1 -. 1 ut~ - .~P'0B,t h.?.n ii. _ 3g~n1j_ s~tifJI ' cheltuiti
eli a cel ospiH{;pe can d dac& chiemi ' pe infirm t?i pe
sa r2r~c.; 1Jl~tGere'a, rill S8 ,T
Jierdo :niciodatfi" p e,n tru ,va. a i ,ca
d80torn[o De DumnBZCO. care s Ue si nu -nita niciodata.
Apoi cati prostie de
ziee cil nu' poF I?edea lamasa
ell si1racii. Ce spui? Este necurat si z oios? Spala-l si
ada-l la masa ta.Are haine zoioase? Sterge-l si d a:i
haina curata. Nu vezi cat de mare cal?tfg ,ai?Christos
prin aceasta iti sta de fa~a, ~i tu inca te ocupi ' de
aces te lucrl1ri' mid? Ai chiemat la m asa pe imparatul, i?i tn t e rusinezi de acel?tia? Fie defa~a doua
m ese, din eare una sa aiba orbi, ~ehio pj, eiungi, en
mana sau bratul beteag, desculti, imbracati eu 0 singl1rft hainil, $1' aceea flenduroasa; -iara eea de a doua
sa aiba stapanitori, generali, guvernatori, f Ul1 c~ionari
sup eriu"r j, "lillbraeati eu hairi e pretioase ~i inein ~i eli ci ng ato ri aurite. Apoi p e ina sa saracilor sa nu se gaseasca
niei vas e de argint, nici Yin mult, ei numai a tata eat .
e d eajuns de a veseli inima omului, iara paharele f?i .
celelalte obiecte sa fie de sticla, - in timp ce pe masa
bogatilor toate obiecte1 e sa fie dearg int E?i de aur, iara.
semicercul(~tJxx.6'1tAto'l = in form a de semicerc, in forma
lunei in cre$terea ei, in forma literei C), sa nu poata
:fi purtat d e un singur servitor, ei deabea aoi tineri sa-l
poata mi$ca. Dupa aceasta ap oi v asele de p il m ant pentru
apa sa fie aE?ezate in rand in a:;;a mod, Cct sa stralu ,
cease a mai mult ea argintul; fie inca smnicercul acop erit peste tot cu un acoperamant fin. Fie aici a poi
mul ti servitori, imbraca~i eu haipe nu m ai pre jos de
a Ie' invitatilor, vestminte stralucite, zic, purtand nadragi persienel?ti, frumo~i la vedere, p entru ca sunt
ehiar in flo ar ea junetei, plini d e vigurbsitate E?icorpolenti,-iara la ceal altamasli fie numai doiservitori sitoplu
imbracati, fi e Ia unii bucatele ' ~cumpe, iura la ceilalti de
acelea care pot stinge foamea ~iaduce multamire. Oare
am spus deajuns ? Oare amandoua mesele ' sunt prega,
tite bine sien precisiune ? Nu , eumva ' 'UpseE?te ' ceva? Eu nn cred, caci am trecut in revist.a E?ipe cei chie~.
mati 1a masa, si luxul vaselor .;~i aa~ternut'urilor f?i-a
bucatelor,si
ehiar dacl). ,poate
am trecu:t , ceva en ve",
"'"
"'

ran~t:i.

.. "

'

"

' .

12

OM ILIA I

OMILIA I

derea, in treeerea timpului yom afla. Aide, deci, ca dupa

~e fiecare masa vi s'apus inainte sub forma cuvenita,
sa vedem undeaveti sa va pune\i voL Euma voin
4,U?B l~ IllD;Sf! un~e f11J'nt. orhiii?i ,~ch.iopii,pe dud dintrQ
'yOlce~" .maLmul~1 poate ~ VQ l' alege,:pe aeeea nude snnt
gen e t.~~Jfl ; _ tJ:~ ~,:~'el~~,.,l ' ~rl~_ ~ ~:1t~-,-.-frl.lmnse.t fr -Bi

veselia.

\l~riTl1. : .

~le;df,,;J:d,f.>,eh I'.::)'ro d in . nrn;~~tii;roiJaa:re n'lai' mu1ia mtina~

mire, ~i nu yom exa mina de loc eele viitoare, caci 'in

a oe:itslaprihrin ta stapane:.;;te -ma5a I1H!a. De c e ? PenLr'uea

~ceasta are pc Ohris.tos pril~tre cei chierriaF la ospat,

lara aceea are numaloamem; aceaqta .pe stApanul, iara
aceea pe servi. Oeci nu vom vorbi de ac e ~sta , ci sa
vedem care dindoua are mai mare multamire ~i lllai
~a.re pla.p:er<:l chial' in pr.esent. Dar ~i in aceasta pri~
Ylnt,;), nV.llma renmltuilllre are mas i:\. aeeas ta, caci a
~edea 1a ea Impreuna eu impara tul, simti 0 mal mare
placers, -decat a f?edea irnpl'eunacu servii. '1n8& sa trecem
cu y.e derea !?i aceasta, sisa examinam faptu1 in sine.
A::;;a,'d ar t?i eel en mine: eari am ales masa aceasia, ne
gasil'll in cea mai mare libertate 1?i veselie, vorbim impreuna ~i suntem ascultati. Voi insa, tremurand sl
sfiindu-va, ~i rU~lnandu-va 'de eei ee sunt 1a mas,!, nu
cutezatr- nici chiar a intinde m a na, ca si cum pare ca
ati intrat intr'o t;;coala de educa~iune , 'iara nu lao un
ospa~, a~a va sfiiti de dan~ii cadeni~to stapani grozavi.
Dara, zici tu, nu se gasesc ii tocmai asa, oi se bucura de mare ciuste. Si cu to ate ace::;toaeu rna gasesc
in lloj mare ciuste, citei la voi se v e de m ai mult luxul
predominand 1a mas a unde sta~i, iara vorbele voastre
sunt in ~oapte Crt a s111gilor~ Oaci ~i sluga atunci se
pune in eviden~a, caud se gaSet;;te alaturea cu stapa nul ;
iusa flU are atata demnitate prin faptul acesta, pe cala
umilin~a, de vreme ce ~ade ac010 unde i Re arata, si
atunci 01 suferecea mal mare umilinta. Oeea-ce est'a
uIhiJit atunci se pare inca m3i umilit., -cand se pune
alil.tureacu inaltimea, ~i deci comJ;laratiunea infatir;;aza
atunci pe umilit _i0 ca.- mai umilit, f?i' nicidecum mai
inalt. A~a si vOi. cand stati a1aturea cu aceea, va aratati
inca mai umiliti, iara nu noi. Noi va coyar~im prin dou'a
lucruri: prin liberta te ~i prin cinste, cu care nimic nu
e$fe egal in mul~amire. Eu a~ prefera sa milnanc pane
goala in libertate, decat mii de fe1uri de mancari in
sc'lavie."Maibun este ospa.tul eu legumi spre
dragoste, zice, ~i spre priete~ug, decat viteluI

13

de Ja esle eu vrajba". (Prov; 15, 17). Oeea-ce ar vorbi

aceia, voi sunteti siliti a aplauda .. J. nieidecum a respinge, punandu-va astfel in randul parasitilor, ba inca
f?i mai rai OBoat 4i:l!:n~ii, Deeat, as ~fBl esteJu:x:ul; I n fa.ta
lui va sfiiti . ~i va . pitulati, deunde reZlllta. dl. -n:u Vtibllcurit ~i denki ;o cinste.Prlli urmare De t:2,~ .il ~ mnH. ei>t.e
lipsita a cea mW2a -U-e n'I)).l{amire,pe af.&t. r!f,:1:.ult masq,
noastra e plina de multamire _E?i de veselie.
Dar sa eXalllinalll inca!?i insii,f}i natura mancarilor.
Acolo chiar ne voind cineva estetotu~i silit de a bea
vin peste masura, aici insa nimeni nu este silit de a
mancaf?i a bea, . daca nu voe~te, astfel eil acolo dela
inceput necinstea gaseste ::;;i scoate mnltamirea din calitatea manc3,rilor f?i a' biluturilor, iara' din , saturarea
' peste IP-asura se n a~te desgustuL Oorpul nostru nu
ati1ta dE' . mult se vatama prin foame, pro cat prin satiu
peste masura. Mai u~or il voiu mole~i 1$i slabanog i prin
imbuibare, decatprib foame. Astfel deci, foamea este
mai ~uportabila decat imbuibarea, caci de foarne poate
cinevarabda ~j douazeci de zile, pe cand daca e depFins eu imbuibarea,nici chiar doua zHe.Uu foamea
luptandu-se incontinuu cei de pe camp, sunt totdeauna
sanato~i l?i nu au nevoe de cloctod, pe ca nd cei imb~iba~i nu ar putea traidaca nu ar chiema Incontinuu
p-e doctori, ba inca de multe ori nici nu tinsama de
po-ve~ele lor.
Deci masa noastra areintaetatea p entru muitamirea ~i place rea ce 0 gasim acolo. Daea se poate nu':Hl
cinstea fi <lineva necinstit, daca este placut ca fiind liber
cineva, sa se supuna altora, sa s e sfiiasca l;li si:i.tremure,
in loc stt aibil curaj, si in loc sa se muitameas ca cu
strictu1 necesar, .el sa 'se imbuibeze peste masura 9i sa
se cufunde in dezmerdari, ei bine. atunci masa noastra
este eli mult mai superioara aceleia. Da.rapoi si in pri-
vin~a cheltuelelor masa noastra este mai buna', caci pe
cand acreea este costisitoare, aceasta de loe. Dar
ce? Oare masa ace::i"s1a estep1acuta mimai celor chiema~i, sau capoate face p1acere multa ~i celui cea
dat'o? Oaci aceasta este ceea-ce noi cautam in cazul
de fa~a. Cel ce a ehemat 1a masa sa pe cei bog-ati, pe
rude ~i . prieteni, s'a preg.1tit cu mult . timp mai 'nainte,
~ia fost silit de a se ingriji de multe lucruri trebuitoare, nedormind noptile ~iin cursul zilei neputand sta
lini9tit de griji, ei facandu-~i in c~pul sau fel de fel de

14

OMILlA. I

O)'IILlA I

p~anuri,

vorbind iili sf<1.tuindu-se cu bucatarii, cu sofragiii

iill cu servitorii. Apoi so sind ziua hotarIta, l'ar putea
vedeacin,eva ingrijora t mai mult chiar dncat cei ce vor
a s,:- lu.ptBJ in stadiu, ca nu C11ffiva sa se lotamplevr'un
neaJuns, fiu cumva sa fie criticat, nn cumva sa'~i . capete de acolea mul~i aeuza,tori. Oel C6 cl1iama illSa,la
ma,p,:~ 8H, 8~, rani1 i$i in6rmii, f;.ste ,g,GJ,Jj,it detoateactlste '
gri11 , f:1 runs m a sH. 'instantanml, ~rnil Se logriieste GU
i-J-:~n !"" -' -:,;I.a. 'tYl'A; /r.
Q~ [')rA,, -ft'.:l "::' -' Cti rln p~ n;,.,i:\ dnn"" ~TO:'Y'\r.h,
. ...................
.............
~erva bine, yom vedea cii acela ime diat a pierdutmul~nmirea diritaiu, pe canci acesta 0 are in el, caci are pe
Dumnezeu datornie, se ~Q.tr.fj_t~ . cu speranVe pll1eute, iili
in B ece zi el intinde masa i sa. ospllteazacu stapanu~
a toate. Mancarile de sigur Ci1. se eonsumeaza, pe caud
charul si multamirea sufleteasca nu ' se consuma, ba ihCa
pe fie-ee zi 61 mai mult se bucura decat aeei ee i-au
iucarcat p antecele eli vinmult. Caci nimic nu- liraneiilte
spiritul atat de bine, ea sperania p lacuta :;;i a9teptarea
celor bune.
- Sa vedem apoi ~ialte imprejurari, care se desfaiilura 1a aceste mese. La masa aceea se aud fluere,
chitare,- flaute f?i celelalte, pe cand aici niei 0 cantare ne-_
placuta, ci numai imnuri i psalmodii. Acolo sunt landati
demonii, pe cand aici Dumnezeu. stapanul a toate. Ai
vazut cum masa aceasta este plina de char, jar aceea
incarcata de atatanerecunoiiltinta ~inesimFre? Caui
spunemi: Daca Dumnezeu este care te hranete din bunatatile sale, ~i deci tu lui trebue sa-i mul~umeiilti pentru
cil te-a hranit; apoi cum de introduci pedemoni in locul;
lui ~i lor Ii lIlUl~ume~tL? Pentrnel cantarile acelea din
fl aut nimie alt flU sunt, decat cant~ri drace~ti. In loc sa
zici: "Multumeseu-ti sUipane" sau "Bineeuvantat
e,;>ti Doamne, ea m'ai hranit pre mine din bunatatiLe tale", tu', ca iili un cane necinstit, riu-~iadulJi
aminte de aceasta, ci introduci pe . demoni? Dar apoi
chiar canii, fie ca at primi ceva, fie ca nu ar primi,
totuiili se gudura pe langa cltapan, pe cand tu nici aceasta
+111 0 facio Oanele chiar de nu ar primi nimic dela stapi n,
t()tu~i n gudur:a, pe cand tu ~i dupace ai primit inca
latri asupra sa! Oanele apoi chiar .de ar primi ceva
'11e1a cei straini, nici prin aeeastalnca nu'i domole~te
ura -asupra lor, ~i nioi oil poate fi :trnprietenit, -iara t.u
de1?l ai suferitmii de rele ; dela :deiilofii,totul?iii iiltro~;.
duel 1a masa,a~a ' cade' do'ilir: 6riEl~ti mairali decat
..LL~

LJ.L.I..'-'

~.l. ."""''''

.L

.t-uo..J"

.&-J' ..... &.

":( ..

-~!<-A

I.......... " .........

c..tl

(.A.oVlAl

'V

J....l.....

VlJ -

canii. Si e bine ca am amintit acum de cani, ca

com~

para~iune Cll eei ce IDultnmese lui Dumnezeu numai

atunci, c~nd .primese vre:o bine!a<:ere d.ela e~!

. -,
m nah
vO .... og rl '" "301
Car, dec"
rup+' .rl
Ru "?:u
. . , v. . ~T"
.,..LYJ.
"'-' '"
'-'
fo;'tme, gudura inca pe stapanullor. Dumnezeu este care
ne hUJ'a:ZaSLe din dai'udle sale. si totusi cand auzi cii
,... y~1."

(AI.L

'

'

~.~

V"

.......

. ~~i-e~g~l 'I~;Li~~f}~~:[~,!~~;~;fr C~~~~~;[~\~ltr-~;~~r~~1~tft:

~i tHai fir~i rrlinte" decaf cn:nii.. Dar au, zici, fcm ol1c pu ~
-. blice (1topvat) oarecare :;lic ~ i placere privite. Oe place r-e?
sau ml:l.l bine zis, ce liecinste uu au ele? Oasa ta a devenit asa dar loe de cur'vie, de nebunie si de spurC:1eiuni, 'si tu nu te ru~inezi de a numi aeeas'ta pl:"icere?
Dd.ca. crezi ca iti este permis de a uza de femei pierdute f?i a transforma casa ta intr'ul1 lo cal de curvje,
ti1vi1lin<iu~te ea ~i por-eii iOlloroiu, ei bine, ru~inea ~i
aesg'iistul izvorit de aiei, va fi cu mnlt mai mare decat
orice placere. Daca insa 0 faci aceasta numai I n aparenta , -ja,M 0,1, i?i deaioi izvora~te 0 durenO! mare, Cia-Ci
daca privirea nti este 0 plaeere, presupunancl ca to
margincsti aici, iotusi pofta devine mai mare, vilpaea
ce arde 'in tine mai 'grozava inca. $i poate voe~ti a
1?t.i ~i sfar:;;itul? Aceia se ridio& dela masa insolenti
i?i irit~vi ea ni1?te nebuni ~i smintiti, f?i mai de ras dec~f
sclavit;caci in timp ce servitorii pleaca rle aeolo ~Q9ri_
1?ieu . mintea intreagA, ii pleaea be~i. Vai! ce ru~ine.
Aiei insa, nimic de acest fel, ci ridicand masa cu laud e
$i multamiri adresate lui Dumnezeu, ii seduc acasf\.
scutiti 'de oriee rusine, de orice acuzatiune. A9a dar
vei vedea pc aeeia ea se gasesc in interiorul lor dupa
cum aC69tia se ga.sesc in extei"ior, a deea orbi, infirmi
i?i schiopi; adeca ce fel sunt corpurile acestora, a~a
sunt. sufletele acelora, umflate ca d e idropicll ~i schimonosite, caci a~a este lipsa de minte. Dupa petrece re apoi
vine siabanogirea E?i oboseala generala, caci a~a este
betia, ea f ace pe cei sanatosi ~chiopi ~i schilozi. Vei
vedea pe aee$tia apoi cit au' sufletele lor curate, stralucite ~i lmpodobite, dupa cum sunt corpurile aeelora,
ciicl ii tr:1csc in multamire, nu cauta nimic mai mult
decat strictul nec8sar: ii filosofeaz:1 aiila zieand, i?i se
gasesc 10 toata linistea si cllrat.enia sufletului.
Acum sa vedem care este' sfar$itulatat aici, cat $i
ae'olo, Acoio este petrecere desfranata, ras dracese;
be~ie, glume uricioase, vorbe murdare; eli. sase raea

16

OMlLIA I
OMlLIA I

pl<1cerea acelor femei desfranate, pC cand aici este filantropie fji bunatate sufleteasca. Cel ce a ehiemat lamasa
aocia, u., :fost stapanitde slava ueFjarta, pe dud cesta)alt, a J?stiuspiratd~efilantro.e~e ~l "de bunatatea spiri~
tuai<1 .. Masa aNJ.f!a it - lost datll (iI'nSlavi,de~aria, din ra: .piref2i furti~fJg, p~ . ~i!:nda~easta dirtfilantropie; aueea
.,. t.-fIaff1:e ?t:&;:;: t1!;t"!:~{F;-- '~~t?l> ct.r~ Zi8~'_-- --1h .p rn5-ti.i.}~ -:_i~--. :n.,:;J}l~rLi-e _~-i
~n s~_~'p.~jfac~i~~ - -3aci Gib~ ~.te:a sunt -odraslele slavei d:c-$arte,- i:i:rli aceiu,ta inniultamiri f;li slava adresate lui
Dumnezeu. Dar apoi f;li lauda oaminilor este mai mare
pentru aceasta din urma masa, pe sta.panul eelei dintaiu
n vorbescde rau, iar pc al acesteia toti, ehiar ~i eei
cari nu s'au induleit din pa, 11 lauda si'i consider:1 de
p a rinte obf;ltesc, Dupre .cum se petrececu eei uedrepta~iti, ca.ei sufar deopotriva si eei ce n 'au fost nedrep
tqjti ~i eu totii eonsid era de du~man pe eel ce a nedreptatit; tot aE?a f?i eu cei ce nu au nartieipat Ja masa
aeeasta, caci ~i <),cel?tia 1auda 8i adm:f.f1r deopotriva eli
cei ee au participat pe cel ce <ldat masa. Acolopredo. mineaz3: invidia,aici ingrijirea parinteasca $i multamiri
se auddin parte a tuturor.
.
,
Toate acestea se petree aiei, dar aeolo caDd va
Yen! Christos, aeest dinurma va sta de fata cu mult
curaj inaintea lui,f?i va auz! intreaga lume acele cuvinte rostite de el: "lnsetat m'ai vazut :;;i m'ai a~
dapat, flamand ~i m'ai hranit, gol ~(m'ai imbracat :i (Math. 25, 35 . f?i urm.) :;;i de acestea, pe cand
acela va auzi contrariul : ,.sluga vicleana si lenesa".
(Ibid. 26) f?i celelalte, $i' iara~i : "Vai cel~r ce dorm
in paturi de elefant, ~i se resfata intru a:;;ternuturile lor, ... celor ce beau vinul strecurat si
se ung cu mirurile cele mai de frunte ... ca
~i cum ar sta au socotit, :;;i nn ca cum ar fug'i.".
(Amos 6". 4- 6).
'
.,
Ac,estea, iubitilor, nu vi s'au spus fara scop, ci ca sa
va schimqati parerea$i nimie sa nu faceti fara folos.
Dar ce? iataca. eu fac l?i aceasta 9i ac'eea, acesta
este raspunsul multora~i multa yorba fac de aiei. 8i ce
trebuinta e, spune~~i, ea fiind posibil de a face totul
sprE; falbs, tu Sa intrebulntezi 1,lnele fara vreo necesitate f?i sa cheUue;;ti in zadar, iarape alteJe cuneoesitate? Sll.une-mi: daca s e manand ai arunca 0 parte de sa-

manta pe piatra" iaralta pe pam1:nt bun, te-ai mu1tami oare

a spune; nu vatama Gunimio caam arUDf>"at O parte pepiatr3., iarcea-I-altape pamant bun? De ee nuaiaruneat-o toatEL
in piima,n L bun? D e eeiti IIlicl?orezi cao;;tig.lH? Caud aduni
bani l1U zici-aceas ta .C1 (lin tot1ft.~ , nn.rtU (~;ld1iJ:t~ : C,3,Iiclin::lbn:' n:ntuti .l!u" ;-:i~j ,.: ...d~.ce f3~.: Ztn_p.~~sr.nutJQu ?-}..iiJ?~i?~e. -':;~ ~~ . ygi i}r~~:lvi ~i
Oli o parte pa e61 .oil l).11jiOaDe, -(;1 totullnipnlllJ.LI~lace::;
tora, pentru ca $tii eaai eaf?tjg, iara in' caz nldo fatrt,
und e atat de mare este . caf;itiguJ, nu ziei aeeaSL,;' A$a
dar nu vei ineeta a ehieltul in zadar? Dar, ziei ttl,
are ~i aeeasta ea~tigul sam). Care? 8pune-mi. ({Se intaret;;te priete~uguh, ziei. Insa nimie nu poate fi m.ai
rece ea prietenia acelora, capatata delaosp etesi petreoeri ;
aiei se zamislese numai prieteniile parasi\:-ilor: Nu insuita
un lucru ~tat d e adrnirabil, voiu sa zic dragostea, nici
nu spune ea radacina ei poa te fi egaia ell a aceleia,
izvorita dinpetreceri ~i ospe~e . Dupa QUill cand un
eopac are riidaeina ca aurita ~ i Cil petrflle cfll e pretioaS8,
nu vei s pune ea a re astfel r adaeina d e la natu['i.l. sa,
ci este provenita ai?~l' din cauza putregaiu!ui, tot a~a
facl ~i tu, eaei chiar de s 'ar n a~te priete nia din ospete,
totu$i nimie nu poate fi mai reee ea astfel de prietenie.
Cel ce chitlltue~te in dreapta l?i in stanga pe astfel de
ospete, chiar de ar chieltu! cat de mult, nimic mare nu
folose~te, pe cand cel ee ehieltueste totul Ia mesele
saracilor, chiar putin de ar fi chieltuit, totusi a f::l,cmf.
mar e lucru, eaei eeea-ee se cauta nu este de
da mult
sau putin, ei easa dea nu mai putin de propriele sal e pl.lteri. 8~ ne gandim Ia eel eu cinci talanti $i 1a eel eu
doi, sa ;De gandim 1a vaduva care a pus in corvana e ei
doi fileri,sa n e gandim la va duva de p e timpul lui
Elie. Nu a ~isvaduva cea eu doi fileri, f;li ee vatama
daca voiu opd un filer pentru mine s i numai unul
voiu pune in corvanall,ci ea a dl:tt tot ' ce avea, iara
tu ?- e~l~ te. gase~ti iritr'o af$a imbelf?ugare, t6tu~i e~ti
mal sgarClt deeat aceea.
Deci sa nu neg lija m, iubitilor, de mantuirea noastra,
ei sa faeem milostenii, caei nirnie nu este mai bun
lucru ca milostenia. Despre acest adevar ni va arata
timpul viito.r, ceea-ce de altfel ni probeaza :;;i eel
prezent. Sa vietuim in slava lui Dumnezeu si sa faeem
ceea~ee voeste e1, ca astfel sa ne invrednicim bunurilor
fagAduite noua. Oarora fie a ne invrednic'i prin eharuI
~i filantropia Domnului nostru lism; Christos, caruia.

74431

18

--------------_.__.

_ _ _ _ _ _ _ _ _::.O-=:MlLIA _1_1_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-==1::.:::9

O:'!lLlA II

impreul1a cu Tatal 'iii eu Sf. Duell se ouvine slava, stiipanirea l?i cinstea, acum ~i pllrurea :;;i in vecii vecilor.
Amin.

OlVULI& A

Cu modu.l _ace~ta ~i de~teptarea ce Ii 0 face nu este

greoae, ~l lauda ce Ii 0 aduce nu'j lasa ca sa cada.
D>l,r ce 'inseamnil )lca sa va umDleti de cuuostinta
. . 1 ." ')
V~ll ~~ll_ ' :Ad~ca ea voi va apropiati de Dumnezeu
pnn ~"~i, :;:1 11101 cat prin ingeri. t(Oa. trebuia sa Va
_..i..

arYY'(yn 1D +1 -<"16

001

Qt': .. t--~

.-81

"

fl

-tj~~~t/~:~~t5i~~;3:~~~"~~r~io~' ~{t:(:~~t~}:Elt:t~;~;~~~l~~f~~a~~l ~;

.,Drent aceea si noi. din carezi am auzit,

nu i};ceta"m pentru' yoi r'ugarldu-ne f?i cerand ca
sa va umpleti de cuno;ptintavoei lui, intru toata
intelegerea si inteleDciunea duchovniceasca, ca
-sa' umblati ~oi c~ v;'-ednicie DOffinului. spre toai~i
Dlacerea,
lucrul bun facand roada, si
~. intru tot
~
(ll'escand spre cuno?tinta lui Dumnezeu" (Cap.
.

1, 9. 10).

TP').

"'Q

fi tnmlS pre j;'iul, nu l'ar fi dat rescumpararepentru

noi, "In~ru toata intelegerea, zice, ;pi lnte1epciunea
duchovnlCeaSCa". Fiindct v'au amaait filosofii voesc
c~ de a~un: v.?i sa AfiVi intru toa.ta in~el~pciunea d~chov
n~ce~s~~, lara ~1U m acea ommeasca. Iara daca voiti
~a anaYl. cuny~tm~a voei lui, da(Ja voiti sa aflati esen t'a
mte~epcl1:n~n du<?hovnice~ti,ei bine, 1weasta oonsta in
rl!gacmDl mcontmue). Faptul acesta se arata de aici
na ~~~J
Prvel
Cl8 ro Cl!6a.
.......... n ~~1f."''1"luna, nu a COnlJenl
f
t
..
'
~""
~--..L,Ov
R1 111Ci ca a
n~lr"':::t::::;.IJ: -k.'''~t::>>A.'_I~Vt. ne<,..IUJ, C~-'
.. - ,
. '" 81 expreSlunea
..,

~~':".'-A:'
....,ea- ce "",
ll.lVeaereaza
lt l :" (!'~r~
~:.t...
,~.".
.
'
'r----J...l
~,a.~e, L.l. UILldUZ..!.L . ~ 'rrltl"::Leeasiaexpresiun a
h. ad~ce~.:;;i _oare~are infruntare, de oarece inca de atunci
3JIltaF nmct prm rugaciunile lui, ji totusi nu 'si au
re;reJ~it in sin~f?i; caei expresiunea "ceraxld" cu ~ulta
~ta:umta, de SlgUr: ace,asta probeaza; adeca ca ati aflat,
msa trebue a lllU afla, trebue a mai $ti si restul.
. "C?3: sa, umblati voi CLl vrednicie' Domnului"
zwe. AWl vorbe:;;te in privinta vietei r:;:i a faptelor lor
ceea-ce face peste tot locul; in totdeauna e1 Jeaaa pur~
tarea crp:~ti!1ului de (Jredinta. "Spre toata placoerea.".
Ce va .sa .ZlCU, aceasta? Mai departe explica fraza prin
e::cpreslUl1Jle: "Intru tot luct'ul bun facand roacia
f?-~ crescaI~d spre. cuno:;;tinta lui Dumnezeu", c~
~l cum par ca ar ZlCe:' Dupt cum el fara de veste
s'a descoperit p~ sine,~i dupa cum voi ati primit ~
as~f~l Ade . cuno:;;tll1ta, tot a'stfel suntevi datori de _a
arata: m purtarea voastra 0 conduita demna de aceasta
cre?ll1ta, ?ac~ ac~a"Ut credinta are nevoe de 0 conduita
mal aleasa ~l m31 frumoasa, dedit se cerea in credinta
v,ecl~e. Pe_nt.r~ ca eel ce a cunoscnt pe Dumnezeu 8i
sa mvredmClt de a fi robul lui, ba chiar si fiullu'j

__

_'-'

U11Ul

l.:llJl.

Y")l(I',.I'-'1 JT
r--'

(Drept aeeea zice, adeca (cfiindca am aflat despre

credinta si dragostea voastra, fiindca avem sperant e
bune ~i suntem deplin incredintati ca asa yeti fi si
in viitor. Dupa cum se intampli ~i in' razboiu, oa
atitum mai mu1t pe ostal?ii aceia, cari sunt aproape de
biruin~a, tot a~a face r:;:i Pavel cu ace~ti Coloseni, cand
ii indeamn3. ea sa, continue in sporirea faptelor bune.
"Din care zi am auzit, zice, nu incetam I)entru
voi rugandu-ne". Nu numai 0 zi, nici doua sautrei,
ci in totdeauna, Aici arata dragostea lui catra da!1f?ii,
in acela~ timp Iasa a se intelege ca 1i inca n'-au aJuns
la capat, caci yorba "ea sa, va uUlpleti " aceast,j invedereaza. Acum tu priver:;:te inte1epciunea acestui apostol, caci e1 11U zice cil dans1i SUIlt en totul straini
si lipsiti de adevaruri1e evangheliei, ci nnmai ca-ii mai
lipsest~ ceva, ceea-ce probeaz(t expresiunea "ca srt va
umpleti", ca f?i cealalta expresiune llspre toaHiplacerea, in tru tot 1ucru 1 bun" a::;;a ca cbiar ~i expresiunea "toaUi" san "intrn tot" ce 0 vedem des pusa,
este ea 0 marturie, eade ~i dan filii progresase in. cu-:
vantul adevarului, totu~i inca nn ajunsese 130 sfar:;;lt. $1
apoi zice ".ca sa va um_pleti" iara llU ca sa lua~i,
caci luase deia, iara acum Ii remanea ca sa se umple.

r.,

0."''''''''''

".-.. ......

ca acesta e cert

ca

are

118voe

de

Illare vi.rtute):

"C.u ~oat~ puterea intarindu~va". Aici vorbeste

despre lsplte ~l persecutiuni. Ne rugam ca _sa va um-

OM ILIA II

20

OMILIA II

pleti de putere, sa va Imputernici~i, sa nu va ImpuFnati sa nu vadescurajatb). "Dupa taria marirei lui " ' .
,,
, f
b
. t
' d)8.~A:1e. c~, .!($3, . 0~.stigati 0 ast 131 de ,UDaV0111ja, 0 a~a
pozi~ie catra 'fapta bUna,poirivit:l put.erei slayei lui.
I"' -.(~~ -- r~ '~~~

l,..,;' ,,x ., ; ~.-l :r ~'"

'i,:

}ninlu'''' ~a rah(lQ~e' "

C~[~~~r~;~;Y~foln-~i~ki 1:iav~~i '~~te; ((~~t~~ rug:l'rn:;ice:

ca; VOl sa aveti 0 viata virtuoasa ~i demna de petrecerea
voastra,sa stati neci'inti1i, , fiihd Intil1'iti, dupa cum se
cade an III tal'jti de Dumnezeu ere1?tinii adevarati.
Pentrn Rceea, fiihdca el pana aici nu s'a atins de foe
de dogme. ci vorbe::;;te 'numai despre viata, unde nu
gase~te nimic de acuzat, ii laud~ pentru acelea ee. tr~
buia sa-i laude, dupa care q.POl trece la aCUZaVlUl1l.
Aceasta 0 face e1 peste tot looul; dtod trebuia a, scrie,
de se 1:ntampla ca s~ aiba. ceva de aeuzat :;;i ceva de
laudat, mal iotaiu Jauda \3i dupil. aeeasta treeea la acuzatiuni. Mai intai-u ei i~i famlli&rizeaza pe auditori, cu
e are ocazleacuzatiunile ce Ji aduce sunt aparate de
orice banuiala,aratand prin aceasta cil e1 ar fi dorit ca
sil'i laucrenecontenit, dar ca, silit de imprejllrari nurriai,
e1 s'a vi1-zut nevoit de a-i acuza. Aceasta 0 face i?i In
I epistola ci1tra Corintheni, unde dllpa ee-i 1auda mult
pentru clragostea ce i-au arl'Hat, imedjat'A din mo~iv~l
incestului petrecut 3c010 (Oap. 5), trece In acuzat;lUl1l.
Nn tot asa insa in epistola catre Galateni, ci eu totul
din contra; ba Inca'- daca ar examina cineva eu atentiun
e 7 ar vedea c:'l, aiei acuzatiunea
izvora~te din losa:::;i
,
,
'T
..... 'd
. lauda oe Ii-o aduc~. In adevar, ea apostolul neavan .
a Ii spune atunei despre vreun succes al lor, ~i fiind
ca abaterea lor dela er.edinta era mare, ~i eu toW se
stricase, de aceea chiar dela ineeput Ii acuza zicand:
"Ma rnir ... ((, de!,?1 expresiunea aceasta este ea laudiL
Tocmai pe la finea epistoJei Ii laud a, insa nu pentru
aele prezente, ci pentru treeut, caci zice: "Oa de ar
fi fost eu putin~a oehii vo;;:;tri seo~andu-i i-a~i fi
dat mie(( (Oap. 4, 15).
"Intru tot lueru1 bun, . zice, faeilnd roada
:;;i ereseand spre euno~tinta lui Dumnezeu ((. Aiei
e v~rba de fapte. "Ou toata puterea ihta:rindu-va ...
intru ingaduirea ~i indelunga rabdare eu bueurie((, adeca Indelunga rabdare unii catre al~ii t;li Ingaduin~a eatra cei de alta religiune. Are eineva indelunga

21

rii"i?dare c~tnl ~cei pe cari Ii poate combate, iar:l catre

Cel p.e earl nU-1 poate are Ingaduint:l. De aceea caud
. YOrblm de DuplUeze~l,nic!Odata, nu.' zieem ca e1 Ingad:?~ sau are mgadumta(01t0fLoY'Ij), C1 totdeauna ziceni
Cit Uid01 nng.rahd~i~;:tl'el.ndel~i}ga rabdare (t.trJ.xpo{}t>fL[cx),
dupa e~m ~JCe f?l :Lflsw;n femntuI P~Yf)1 , B;)riind In:.,lt
loe: "San nuhagi:' sarna de bog-aiiabnn&},fj.t.fd lui
;;:;i de 11ldelunga lui rlibfiare" l)-:CRom. 2 4)?' .
X
Tnt.... u t"at
du~~ea"
.' nu numai
uV
a <;'ng~a
.u.
. H
ZlCAj a d. eoa
aoum, ?i totdeauna. ))Intru toata intelegerea si inteh~p?lUnea duehovnieeasea", caci altfel nu' este
poslbrl a <?unoai?t~ v?int~ Asa. Dei?l danl?ii credeau cit
au . cuno~ tmta vomte! 1m, msa nuera duchovniceasca
acea cuno~tinta. "Oa sa umblati, zice, eu vrednieie
Domnului", caci numai a~a calea voastra va deveni
de,mna de numel~ de cre~tin, Oel ee cunoa\3te filantropia
lUI Dumu8zeu, ~l - 0 cunoa1?Le mai als cand vede cit e1
:.a pre~lat pana ~i pc Fiul s3.u,~unul ca acestu, zic, va
ay~a IDea 0 mal mare bunavomta. Sau se poate explica
I?l 1~1 al~ mo?-: ~(Nu ne rugarn numai ea voi sa cunoa$tetl vOla.1Ul, C1 ca acea cuno~tin~a sa 0 proba~i prin
fapte, CaOl eel ee cunoa1?te, fara Insa sa savarl?easca
f~pte bune, va fi pedepsib). "Oa sa umb1ati voi"
Zlee, adeca nu numai odata, ci to~deauna.? cAei dup>1
cum umbla:rea, es.te ~ecesara omulm, tot a~a de necesar
. estc l?i a vlevUl cnl~tlt. Pu~tarea noastra el 0 exprima
peste tot locul prm euvantul urriblare preumb~
(1tspmomtY), aratand prin aneasta ca astfel este viata
noastra prezenta, I?i nu ca via~a celor pamantesti. Pe
lall~a a~easta: I?i lauda lor este mare, caci zice': "Sa
umb1at l VOl eu vrednieie Domnu1ui(l ~i intru
t?t luerul b~n", adeca necontenit sa faceti fapt~ bune
I?l sa nu sta~l de loco Aceasta 0 zice I?i mai sus in sens
m~taforic:. "Faci'ind roada ~i ereseand spre euuo~tmta 1Ul. Dumnezeu (I, I?i astfel sa va Intariti dupa
puterea 1m Dumnezeu, pe cat este cu putin~a omului.
))L

VL

_ ') ~ex:.tul origina~ este: ,,"H ~oii ",),oo-rOtl 'l:"1]~ Xp"f).,~6'C.,1';oC; 1<(l.L '=ij<:
p-a.%poll-tlflta.<; 1<a.-ra.:PPOysto;", a .caruia traducere exacta ar fi .

avox't)O; 1<(1., 't't);

Sau oare dlspre~ue'?ti bogatia bunatatei sale si Inde~

lunga sa rabdare ~i toleranta? (Trad.). '
,.

22

23

OMILIA II

"Dupa taria marir6i lui. M~re este deci incurajarea lor. i?i observati cil el nu a zis putere (o6v?p.tc;;),
ci tarie ('Y.pb.tOc;;), ceea-ce este eu mult mai mare. "Dupa
taria marirei lui", zice, a::;;a eil pretutindeni slava hti
s.ti:1pf,.ne~te." 83, Un! hlati 1l 0i en vredniflie DoW.n ul n ;". Aid 8 'Vorba de FiuI, care are stapanire peste
L'_:L, 'fl In 08:' ~i pa pamant; ea adee~ slava lui peste
'
1
. -t u-va
~.
tot "iatJaueste. 01 TIn Zlce 111 mo' dSImp
u In t~anne
,
oi tn af;?a Illad, precum se euvine eelor ee servesc unui
stap3,nputernic. "Spre cuno~tinta lui Dumnezeu ",
cu care ocazie se f;?i atinge de cuvintele acelei cuno:=;;tinti,
caci a nu cunoaf?te pe Dumnezeu dupa cum trebue,
aceasta inseamna a se rnf?ela omul pe sine singllf. Cel
ce nu eunoa~te pe Finl f;?i nieipe Tatiil, eu dre pt euvant ell are nevoe de eunof?tinta, caci fara aceasta 1a
nimic nu 010se9te viata.
'
"Intru toatr. ingaduirea i?i indelunga rab
dare, ziee, cu bucurie multumind lui Dumnezeu"
(Vel's. 12). Apoi voind ,a 'i mangaia, nu li aminte;;;te de
cele viitoare, caci la aeestea a facut deja aluziune la
rnceput, zicand: "Pentru nadejdea cea gat ita voua
in ce1'uri", ci Ii aminte~te de cele deja existente, cad
acestea sunt motivul celorlalte. Aceasta 0 face apostoluI in muIte loeuri, !,?i eu drept euvant, caci fapte1e deja
petrecute asigura, i?i mai mult inca ridica pe auditor.
"eu bucurie, ziee, multamind lui Dumnezeu".
Con tinnitatea f?i asociatiunea ideilor este aceasta: Nu
contenim a n e ruga lui Dumnezeuperitru voi, 9i a'i
multami pentru cele irecute. Ai vazut cum se introduce pe nesimtite in vorba despre Fiul1ui Dumnezeu ?
Caci daca ii multumim cu bucurie mare, apoi mari Runt
!,?i eele ce vorbim. Se poate de a mul~ami eineva nllmai
de frica, se poate a mnl~iimi f?i cand se afla amarit.
dupa cum multamia lob, rntristaL fiiod , caci zicea:
"Domnul a dat, Domnul a luat" (lob, 1, 21). Sa
nu zica cineva insa ca fapteJe petrecute uu'l intristase,
sau ca durerea nu'1 cuprinsese, i?i nici sa se rapiasca
acestui drept Jauda cea mare ce i se cuvine. Band sunt
imprejurari de acestea, noi mult;amim uu numai pentru
fdea sau pentru puterea lui cea negraita, ci chiar fili
pentru insa.;;i natura imprejurarilor.
A

'

(-'

'A

"Celui ce nea invrednicit pe nm In partea

soartei sflntilor intru lumina". Mare lucru a vorbit
e1 aici, caei par'ca ziee: Cele daruite noua sunt de
asa natura, incat ne-a f;:lcnt puterniei nu numai pentru
eli ni-a dat, ci si pentru cli ne-a imputernicit de a si
pr-'llJ.lJY;. ~)..ceastf~ {) arata. . el prl~ expreSlunca "celUl ce."
Y1f'-. -n -l' Yl"",{ Y-Y"p'(lninit." 'n o o.'v -nn-nl
.. - .~ x. : . ..
.. ,"
J.~~C"'. '~' " , . ',' . ... " . ~",, ' "" ""'''''; ...,J1. da,ca ar ::tlllnp-e' ClneVa
~i Smpar~t. ar: 'lJ-ut6':3: cU-! en i.' 't.r!!~~t1 st~pf1nia~. p~~te' ~ -nrovinai:- ;--dar Utfi.Lt1 PO(1t.c 01 da" ~vdec~- I>oate sadea :ffem~~
nitatea de guvernator, instt nu va putea niciudata a'1
face po acest guvernator apt pentru post1l1 st\u ba
inca de multe ori onoarea ee i-a conferit'o 11 fae~ ridicol. Dar cand cUi ~i demnitatea, f?i n facei?i demn de
acea einste, 11 face ~i destoinic 1a treaba rncredintata
lui, atunci de sigur c~i faptul este mare~.
'
Toemai ~weas ta spune apostolul aiei, adeca nu numai ea ni-a c1at cinsLea, oi iDCa ne-a facut si puternici
de a, 0 primi. Asa
d elta noua Astc l:ndoita. ,
, . dar
I 'cinstea
.
pe ueoparte ea D)-a.
rat.
0, la ra pe de alta cil ne-a f<leut
_...

' .

'

"

..

' .

..

vrednicicle aeest dar. Sj priveste c[t e1 nu zice .. celui

ce ni~a oat" , ci "celui ee' ne-a invrednicit pe
Hoi :in partea soartei sfintilor", adeca celui ee ne-a
randuit pe noi impreuna cu sfintii; si inca nu numai
C:'1 ne-a r anduit, oi c:1 ne-a 9i acordat 'f'avoarea de a ne
bucura de fericirea lor. Fieeare r~i primeste partea sa.
E posibil rusa de a fi cineva in acelai\l lac, 8i sa nu se
bueure de aceiaf?i fericire eu a sfintilor, dar a primi aceiasi
parte f?i sa nn se bu(;ure de fericirea lor, nn e posibil.
E posibil de a :fi ~i in aceiafili soarta, fara rnsa a avea
i;'i aceia~i parte, precum de ex. toti suntem in aceiasi
soarta, ~i totufili nu avem eu toW aceia9i parte. Aid
1nSa un spune a ceasta, ci vorbe9te des pre parte Ia un loc
eu soarta. , 9i de ceoare numef?Le e1 soarta? Pentru
cuvantul ca nimeni nu se va tDvrednici de imparatia
cerurilor prin propriile sale fapte, ci dupa cum soarta.
depinde mai mult de 0 intamplare noroeoasa, tot af?a
f?i aici. Nimeni TIU va putea arata vreodata 0 astfel de
viat a neprihi:!.nita, rncat prin p1'opriile sale forte sapoatit
a se invrednici imparatiei cerurilor, oi totul este numai
din daru11ui. De aceea i?i zice: "Cand veti face toate
cele ce vi s'a poruncit vona, ziceti: ca slugi
netrebnice suntem, ca ce am fost datori a face,

m.!lLL\ II

am facut;; (Luc. 17, 10). "In partea soartei sfintilor

!ntru lumi~1a" atat. in yrezElnt, cat ~i in vii tor, a'deca
mtrn cuno~tmta; cam illl se pare ca el vorbes te aici
de amandoila la un lo co
..
,
Dupa aceastaarata .:;;i hUDu.rilede care ,Bo-am
invrednlcit, caci nn este "de Ihirare numai ca ne-am
.j)) vredniGit 1t1)r:}itf.;1Ji(~i- 2iet:u.tiloI', 0i Itl.ca. treiJuia. a ad&o!!a.'
~- ~t .iji--!J6, eraITl '-i16i ll.ia_i:.., :.ln2iint~; .. ccea~ce . tiu esJe ' tot
,deApre cum zice: j)Ua abea va roU!'1 cineva pentru (?~l drept, eli p t~ritr u eel bun poate si inddizne:;:;te cineva a muri" (Rom. 5, 7).
'
;)Oarene-a izbavit pe noi, zice; din stapanirea
intunericului" (Vers. 13). A$a dar totul este al sau:
al sau este de a aeorda ~i acestea f?i acelea, ~i nieaeri
nu putem zice ca este IDeritul nostrU. " Din s t apaninjrea intunericului", zice, ad eca din stapanirea InsAJa.eiunei, a diavoluiui, a tirani ei. Si obs e~vati ca e1 n~
zic~ simplu, int uneri c, ci sUipanirea intun ericului, .
caci av:ea mare stapanire asupra noastrll, ne stapanea
ir~ totu1. Apoi daea eme grozav de a zice numai de
dlavolul, cu atat mai de nesuferit este cand zice "din
s!apani~ea .diavolulu(. !,,~ i ne-a l11utat la imparatla Fmhll dragostel 1Ul. Asa dl1r nu numai eli
De-a scapat din Intuneric, ceea: ee d e altfel este un
fapt destul de mare,dar 8i m ai mare este inca cil ne-a
introdus in imparatia cerurilor, cu care ocazie a ariltat
filantropia sa. $i prie:;;te ca t de varial este darul ce
Ili-a fii cut, caei InHtiu n e-a scap'a t din in tunerieul n1utat ilor , al doilea ell. ne-a :;;i mutat in impJ ratia eerurilor.
b
" a deca nu numai
'
;, ('1
uare ne-a ]z
aVl' t
pe 'nOl
ca ne-a
scapat, ci inoa cil ne-a ~ i izbavit, ne-a mantuit, aratand
prin aceasta m area ticiilo~je in care ne gasiam, p e deoparte, iar pe de alta invederand robir.ea diavolu1ui. Mai
arata apoisi u~urinta Cli care DllmnAzeu a facut aceasta
caci zicand' "n e -a Inutat" arata ca a facut ceea-ce s~
face cu un ostai? pe care'l muta $8ful sau din loc in loco
"La impalatia fiului dragostei lui" . Nu spune numai imparatla cerurilor, ci a f:lent cuvantul mai insemnat! caci 0 nume$te 1mp ara~ia fi.ului sau. Nimic nu este
mal mare ca aceasta lauda, dupre cum zice 1$i in alt

ui)a,)

25

OMILIA II

loc; "De rabdam, impreuna vom si imparat1"

(Timoth. 2, 12), adeM ne-a invrednicit alJeloraf?i deopotriva ell fiuI. 8i nu numaiatat, ci inca puuBduvantul
cu intE)nsitate,' c3~ci zice "dragosteilui ". Pe dU:;Huan L
peeei l:ntunGcati, farade veste i-a .mutat apolo' unde
se

fBI',

ga.se~ oe

~11~ ),

Bl' 'Ch1i a r -).Il

..

..

"

aC~_l.a-~.l -{~)J)s.Le __;;'-:.1

'n."

el.. - , i.:~U s -'4

;mu].~l)..mit .11.l1:tTIal"Jit a0e'ast~ .na . sa'- irlvedet6_~~' dar-ui Gel

mare acordat, nllS;a multlmit sa spuna"lll impat'" , Dr. a a"daos $i. "IU
fl 1"u]. " ~l. mOl
.. Dumal. Ja
ace as t a,
'
ra,la
ci a adaos )dragostei lui ", ba 10cii amers mai d eparte, caci a arata t $i cinstea n aturei lui, caci zice
)care este chipul lui Du mnezeu celui nevlizut",
deca t, aceasta nu 0 spune imediat, ci mai intaiu vorbe~te de bin eface r ea lui catra noi. P entru ca nu cumva
auzind acestea sa'ti inchipui ca totul este al 'l'atalui r;;i
sa crezi oa FiuI este afara, de acee.a Rtribue totul Fiului, . preoum iarat;:i atribue totul Tatalui, cad acesta. o.
mutat, iara acela a procurat. sau mai bine zis a fo s t
cauza mutiirei, pentru ca zi;erea "Care ne-a izb av it
pre lloi din stapanire_~ intunel'icului"este egala
cn cealalta care urmea Za: "Intru care avem 1'ascumpararea prin sangele lui :;;i iertarea pacatelor" (Vers. 14). D aca nu am fi capatat iertarea pacatelor, nu ne-am fi mlltat. lata aici iara9i particula
"intru care". 9i nu zice slobozire d e -robie (Afnpwutv)
ci rescnnlparare din robie (O:ito)J),CpWG~v), astfel cil Btl
e posibil a mai cad ea vre odata 1$i nid a fi muritori
dup a rescump arare.
" Oare es te chipul lui Duumezeu celui nevazut, intaiu nas c ut de cat toata zidirea " (Vers.
15). Aici am ajuns la 0 chestinne de a ereticilor, pentru
care yom umana-o pe ziua de m.aine, cand yom dez.
lega -o, 1$i cand f?i voi yeti fi cu min tea incordata E;>i
bine pregatiti. Dar daca treblle a spune acum ceva,
este ca lucrul savar sit de Fiul este cu mult mai m are.
$i cum aceasta? Ei bine, aceea esLe imposibil - de ada
imparatia celor ce r eman in pacate , pe cand aceasta e
rnai u f?or, cad numai a pregatit calea spie primirea darului. Oe spui? El ti-a iertat plicatele tale? Atunci e1 tea
apropiat de Dumnezeu. rata cum apostolul a pus mai
dinainte bazele dogm ei.
v

26

27

OM ILIA II

1) Spunand acestea pana acum, noi trebue a inceta

cu Yorba, ~i a ne aminti iotr'una ea ne-am bucurat de
ni~t~ a"?tfel de binefaeeri. $.i vel?nie sa rumeg,lm innOl ID~l-ne despre darul 1m Dumnezeu, adiea de ee
anume ne-am izbiivit fiJi ee am ca;;tigat, caci numai a~a
ne vom ar~tp" recunosctttori, i?i numai. eu chipul acesta
vom face a cref?t8 dragostea noastraciitrh dansuL Co
t' pui . oTI1ule r' .Ai fost chiematin impil.ra~ia fiului lui
Dnmnp.zeu, ~i tu Inii;.1 cg::;;ti alene, inea te scarpini,
inca, ;::;t.:).ilE amortire? D<1ca a.r u kehuit ca sa ca,lei
peste mil de illoT1<i pe iieeare zi, oare DUClr fi ' tre6uit
Ca toate sa Ie suferi? Cand e v:orba de a cas tiga vreo
intiietate, voin sa zic vre-o stapanie oarecare.' faei orice
ca s<1 reu~e$ti, iara cande vorba de a te face partas
imparatiei unului naseut fiu a1 lui Dumnezeu, oarenu
trebue a sarI pe deasupra a mii de sabii t;li ate arunra
chia.r in foe? Si inca nu numai aeeasta, dara ee e si
mai grozav, oil,' trebuind a pJeca de aici, in loc tu s'fi.
pHtngi, te dezmerzi in petreceri cu eei de aici, ca unnl
. ce eRti iubitor ai trupului. Si din co cauza oare consideri moar-t.efl, ca ceV2v de spaima? Dezmcrdarea de
sigur c~l este cauza acestora. Cel ce i~i p etr ece a iei
pe pamant de multe ori eea mai amari:ta viata, ar trebui ca sa doreaso;'l mai curaod a zbura l?i a scapa de
aici. Noi insa patimim a~ela~ 111eru ca ~i puii cei mid
de randuniea, cari voesc a remanea pentru totdeauna
in cuibar, fili carii eu cat vor remanea mai IDUlt, en
atat vor deveni mai o sIabi f?i bieisnici. Via~a prezenta
este un fel de cui bar lipit eu Jut si paie. Chiar de 'mi
vei arata casele cele mai frum0i1se, ba . pana $i palatele Imparate~ti care stralueesc de aur mult 8i petre
pretioase, 9i tot nu vain erede ea so. deos e besc de cuibarele randunelelor, care 1a eea mai mica intemperie var cadea toate dela sine. Nllmesc intemperic acea
zi ingrozitoare, pentru unii numai, si nupentru toti,_
caei ~i Dumnezeu zi si noapte chia'ma ]a F3ine pe toti
deopotriva, fie drepti,' fie pil.cato~i. Astfel _uumes(' ii
eu acea Z1, iotemperie, furtuna, sau mai bine zis iama
groazniea. Daea in timpul verei nu ne vom hran'i bine,
1) Pmtea morald. Trebue a ne amintl necontenit de binefacerile lui Dunmezen ~i a nil De abate dela dl1Dsul. Despre judecatii
l1i pede.apsll., ~i ca !'loi trebue a plil:nge ,?i a ne intrista, Cl> sa De iz. bll.vim dtl dans3. (Veron).

ca sa putem zbura eaud va venl acea. iarna, nu _n~

var Iua pe l,nga ele mumele noastre, fl~ ue vor. l~s~
spre a 11e prapadl de foame, sau c~ cmbarul .caza11~
jos ne vorn uimid. Intacmai 'ell: l?l pe un' ?~lbar, :;;>1
chial' mal u:;;or dedtt pe un cUlbar, . :ra stnca D~m
nezeu totul, refafland ~i reformand dm non. Cel ee
nu pot zhllra, nn var putea intampiDa pe Dumn~z~u
in Y8.zduch, de oan"'.,e Hind hranW r Ltu nn au :>vnjJl~e
u::;.oa.r6~ ' taLi ae estia. vor (:.;:j,dea )O:~~ dup~ curn ~e e.aue
a patiniL Puii cei mid de randunic[t ~and cad.l0s, lUte
sunt pierduvi, . noiinsa ~lU. ne vorl?- plerde, ~Cl vom ~
munciti veoinic. larna, f?1. mtem~ene gr:ozava va fi.~ ':'~
timpul aeela, ba inca mal c~mph~a deeat aces tea, , c~Cl uu vor fi. puhoae de ape, Cl. r!'url de. foe, Ill.! a t} lr,:- tuueric diu C3ilza norilor, Cl mt.unerlC nesfaqlt, meat,
Ull se va rnai vedea nici cerlll, nici aerul, ca ast.fel
sa se ingrozasca mai mult decat cei iogropati in pamanto
.
. De llluite ori spunem aces tea, dar nu convm~em
1on
.. .; d~'"
t DllnlC
'
. .-p e .- uul1
J_ecfl,to'j nu eSue
ae Illl' .... "re a u.v(,v;.; 1'~ ,1. o~ "u
ell un om de nimic .patimescdoaeestea, de vreme c:",
f?i profevii au .];latim~t aa vorbind de astf~~ d:_}u?r~.rI,
ba Inca vorbmdu-h cateoda.ta de resborn dllal: "l:.L~
fili de robie. 9i Sede chia era i~fr~utat de Ie~~mla, fil~
totusi 11U se rll~ina. De aeeea fill zlCeau ~rofe~ll: "Val
de cei ce zic :degraba sa se aprople cel~ ce a

v:

Ci! ...

:r

fa ce , ca sa vedem '. si
, sa vie sfatul sf. 1m Israll,
.
cs sa'l cunoa~tem" (Isaia 5, 19). Deci sa nu ne. lll-

r~lIn de aceasta. Niei eei de pe vremea potoPD:lm nu

eredea.u, ei tocmai atunei au crezut cand nu mm 3;ve~t~

nici un iolos. Nici cei din Sodoma nu eredeau ~1 mOl
nu se a~teptau 1:3: ?atastro!a,. oi a~ crezl~t tocmai ~~nd
nu mai aveau mel uu ca~tlg .dm eredlll~a !or. ~l ?e
vorbesc eu de cele viitoare? Cme se a~teapta ?lll:t r ~n
prezent, la atatea fapte ce se. succedeaz~ penodle In
diferitele parti ale pamantulm, ca de. pllda rezboae,
cutremure de'pamant,omoruri, etc.? De~'i ~eestea. sunt
mai convingiHoare deeat i~toria poto:pulUl, tOtU~l las~
in nepasare pe mul~i. Acela de pe timpul pot~p!-llUl
nu mai avusese inaintea lor vr'un exemplu. mCl n~
auzise de sf. Scripturi, pc cand in timpu~ ace~ta !I'll
de fapte s'au desfai??-ra~, fie i~ ochii .no~trl, fie m tlIDnostn
81
puI parintilor
,
"
, totU>:ll
,. multl, uu credo Dar de

28

OMILiA 1I

unde vine oare neeredinta aceasta? Din nsnratatea sufletnlui; mananca f?i beau, ~i de aceea nu 'ered. Oeeace.voe~te cineva a~eea. ;3. ~ crede, aeeea ;3i ai?teal?ta, iara
eel ce vorbese COtlLl'anUJ, dupa parerea lor alUr~aZa.
Dar sa nu p[l~imf;li noi . ca a(lf~ia.Nu v8"m.ai fi pot'?P de acum, i?i nici ' o'sanda nu flste aid pana In srar~it,
e~ lriCeplltul pedepselor e8j,B moprtfla ;:::elornet;redin~~!o~i, 0{1A;i __ -'{a fl jt.l"us cate;. atuu(~i. -(Sf oin-e a ' :\renit- de
a?olo, zici, 9i ue-a "pns? Daca voe$'ti sil. gluniesti vor~
bInd aceasta, nu este bine, caci uu
bine de a' glumi
ill astfel de Iucruri primejdioase, Dar daea este asa
cn adevarat, 9i tu nu crezi ca vor fi, apoi cum de 1;e
nume~ti cre:;;tin'? - ;3i aiei nu yom spune nimic din
eelelalte argumente. Pentru ee ai primit baea renasterei? Pentru Ce vii la biserica"? Nu eumva oare noi
fagaduim atunci (la botez) nnmai principii. numai banalitati? De ee deei vii daca nu crezi scripturilor? Toata
speran~a noastra este la oele viitoare. Deci daea tu nu
crezi cl.lvintelor luiChristoB, eu. 1m te voi numi cresiin,
sa n)1::- fie, ci m.ai rau inca s i decat D~gi'i,nii. Si de 'ee '?
Pentnl' ca ~rezfi,nd pe Christos de Dumnezeu' nu crezi
lui calui Dumnezeu. 0 astfel de consecinta :;{re numai
neevsevia . paganilor, clioi cel ce nu crede 'pe Ohristos
a fi l)umnez8u, de necesitate ca nici nu crede in el:
dar neevsevia ta niei m.acar nu are 0 eonsecinta lo~
gica, caci il marturiseE?ti a fi Dumne.zeu, insa nu voei?ti
a ererl e cuvintelor lui. Aceste 'vorbe sunt zise din be
~~e, din de~mier~ari,din imbuibari. "f?~lnancii1Jl~i B~C
bem, CaCl mam8 vommuri (I Co'rinth. 15; 32), ziee
Apos~olul, repeta:;?- principiul1?eoalei 'lui Epieur, de~;i
eu Z10 ea nu nlaJne, ci atunci cand zi.ci asemenea
vorbe, d-eja ai murit. A~a dar eu nimic nu ne yom
deosebi de porci sau de ne cuvant::\toare ? spune-mi. Ouci
dac~ nu este niei j udecata, nici recompensa, nici tribunal,
apol din ce eauza am fost cinstiti eu un astfel do dar.
eil darul euvantuilli zic, t;:i al rd.{iunei, i?i to ate Ie avem
s~puse noua? De ce oare noi stapanim, iara animalele
~l tuate celelalte sunt stapanite? Priveste cnm diavolul
din toate par~il e se grabe9te a ne indupleca ca sa igDoram darullui Dumnezeu. Amestee~ la un loc pe sc!avi
eu stapanii lor, intocmai ca sl un negutJtor de selavi
san slug~ nere cu noscatoare, care se sile~te de a atrage
peeel llber in aeeia~i 'injosire ca 9i dansu]. Dar apoi

(!

29

O,IILIA II

mi se pare ca. cel ce distruge ideia clejude<;ata, distru ge totodatil f?i ideia de Dumnezeu. Diavolul in totdeauna este a~ela9 ' oaciel ni p~J)'l(,\lnaintGtoate lnrood
metodic, si nu deodata, caastfeL sa ne piizim de el.
Dap,~, nu . este judecata., apoi Du;nnezeu nueste {"Jrept.
ftCe8te~.;, ' le 'vorbes0 ca oIrL-'dar Gaca Dumnezou n ii
Elste eirept, apoi nu este Dnll:nezeu,
daca Dumnezeu
nu exista, apoi totul din lume se poartala tutamplare,
nn este prin urmare niei virtute ~i niai 'Pauiate. Dar
e1 nu spune pe fat~ nimic din acestea. Ai vazut cugetul cel viclean al diavolului,? Ai vazut cum e1 voeste a
aduce pe om in randul necuvantatoarelor, sau mai tine
zis in randul fiarel or salbatice, in randul demonilor?
Deci sa nu'i credem Jui. Este judecata omule, nenorocit!
Eu !'?tiu de unde ajungi la ni.;;te astfel de rationamente ;
muIt e nu'ti sunt eunoscute, teai lovit de multe obstacole, nu ai curaj, crez i cil. 8;;ticonsecinte cuvintelor
tale, consecinte ~i cunatura lucrurilor. Nu am sa.'mi
torturez eu spiritnl, zici, cu a~teptarea gheenii; cIliar
de ar fi gheena eu II voi convinge ca nu este, zici,
ma voin ocnpa aici cn placerile 9i ell dezmierdarile)).
Apoi de ce adaogi pacate peste piicate? Daca ai pacatuit f?icrezi ea este gheena, vei da seama numai de
ae estea, dar daea vei mai adaoga ~i 0 asemenea lmpietate, vei da seama si de aceste rationamente gresite,
~
a
, tlmp scurt, va
, Ii
af?cc, cil mang
el'ea (;e'0 ai avut pe un
cauza de 0 pedeapsa lncontinua. Dar fie ; ai pacatuit.
Apoi atunci de ce indemni ~i pe altii sa pacatuiasea,
spunand ca nu este gheena? De ce 'tnf?eli pe cei mai
simpli? De ce deslegimanelepoporului? In partea ta
totul s'a rasturnat pe dos ; niei cei insemna~i nu vor
deveni mai insemnati, ci Ienesi, si nici cei rai nu se vor
departa de rele, ci inca mai r'aivor fi. Nu cumva oare
daca yom conrupe pe a1tii, vom avea iertarea pacatelor ?
Nu ai V3zut pe diavol cum s'a incercat sa prabuf;leasca pe Adam? Si oare prin aceasta a eapatat el
vreo iertare? 0 astfel de pur tare este motiv i11S<'1
de 0 mai mare pedeapsa, caci nn astfe1 de om va :fi
pedepsit nu nuttlai pentru propriile sale pacate, ci 1?i
pentru pacate straine. Sa nu ne Inchipuim d1 daca
yom prabu~i pe altii in prapastia in care snntem
noi, yom face tribunalul acela mai indulgent catre noi,
ei inca din contra se va arata catre noi mai aspru. De
ce n e impingem unii pe a1tii ca sa ne pierdem? Acest

si

30

O:'lILlA II

fapt este satanicesc. Ai pacatuit, omule ? Ai pe stapamil

filantrop; roaga-}, plangi, ofteazl1, intrico~aza f?i pe altii,
~i Ii cere . ca sa nn cada f?i ii in acelea9i pacate. Uaca
un servitor alungat din slujba, ar spune a casa fiulni
~~ql ~auza. l}e.ntrLl. ca.r e a fast alung at., !?i -i-ar zieo : (~ Fiulc.,
eu am Jispretuit pe sti:ipan, tu 'insa silef?te-te de a:~i
p lacea, C3, S~l. nup ate$ti ca "lxii'nCj) " .oare "nn va a'lea
iertare.f spune-mi. NU-l vamuia."l?i imbhlnzi pe stapan?
Oar daca tn 1a$i 1a oparte asemeneacuvinte, si-i vor. be9ti contrariul, ca adeea nu r asplat et;l te fie ciilu'ia dupa
o steneala s a, oil toate cele din casa Ini se petree in 111valma9aIa, ~i eele bune ea si cele rele, c& nu este muitamire
in casa aceasta, - apoi' atunei cam ce idee va avea de
tine stapanul? Oare nu vei avea 0 mai mare raspundere ?
Cu drept cuvant ea v ei avea; in eazul ae ela g res ala
lui se va justifica oare-cum, d e~l poate nu in total' va
fi Uf~urat, dar in Cl1 zul din urma nicideeum. Daca nil
altc8va, eel p utin adu-tt aminte de Logatul din evanghelie,
c are gasindu-se III gheena, zieea: "Parinte Abraame,
rogu-te ca 33"'1 trimiti pre dan s ul in casa tata- .
lui meu, ca am cin c i fra,ti , ca sa Ii spuna lot',
ca sa nu vie ~ i ii la acest loc de munca" (Luca
16, 27. 28), $i cum n'a putut sa trimita peLazar, na
astf~l sa nu cazi f?i tu. in aeeia~i n enorocire. Sa fugim
deC! de asemenea vorb e satanieesti.
Dar ce? ziei tu, cand ne il1treaba despre aeeasta
Elinii, oar e nu trebu e sa Ii rtispuncl ollln? A$a dar
punand pe cre$tin in confuziune, sub pretext d e a
raspunde Elinuiui, tu consfintef?ti 0 astfal rIA dogma
sataniceasea? Fiindca tu discu'tanddespre suflet nu te
c onvingi d e a cestea, apoi voe~ti a aduce pe al~1i demartori. Daea este n evoe de a diseuta cu ElinuJ, nu
de aiei trebue sa iocepi diseutiul1ea, ei de acolo, ca
sau Christos est.e Oumnezeu, $i 'fiullui !Jumnezeu, san
demonii lor sunt Dumnezei. Cand tu deslegi mai dinainte aceasta, toate eealaltevin dela sine. 1nsa mai
i nainte de a stabill aeest princip, este ill zadar de a
diseuta despre responzabilitate f?i recompense; mai
inainte de a cunoa$te ineeputul,sau prineipiile elemen. tare, este ceva pros tesc de a iilcepe eli sfarsitul. Nu
crede Elinul in judecata cea mai d e pe urma? Aceiaf?i
sufere ca 9i tine, fiindca 9i el are pe multi din ai sai,
cari au filosofat asupra acestui punet, def?l spuneau

----

OMILIA II
---- -----------------------~----------------

eil. va sufed num;:,i sllfletul separat de corp, dar eu

toate acestea au stabilit 9i ii un tribunal oarecare. Insemnatatea acestui. principeste atat de lrivederatil, iucat nn este nim.eni eare s<1 0 ignoreze, ei i;i po eVii ~i
G"U tOLi in nn e cOllcorCieaza in aceea eit va ti tri buna},
v R. fi lud ecatit. A stfe} eti si 01 D.Elliuti1iu TIllCTede a c 8ii:n~

Rr:~lRe de, ; a~! ~:1j~1_~:,~ci'n~_ u_:~::~1 ...,.nu~ 'l ~~B ~ ~:d,;,\~~t.~ ~ ~~~~P::. :;
3,<..easta, ~ .~

-'-..'-.Lv ....

V.d.l.LV.i..

v VJ..

LLloJt

Ql1np..lU Vl.~l.

J,Jt::

vv

lI<1ot

;:Set

neingelam pe n.oi I:ni?i-ne? l ata as~meoea vorbe Ie spui

m ie, dar ce vel putea spune lUI Dumnezeu care ~t
plasmuit inima . noastra a fiecaruia io parte? Ce-i vei
raspunde lui, care $tie toa te eele din eugetul tan? Ce
v ei spune eelui ee exista 9i lu ereaza, ~ i este m ai taios decat orice sabie a scutiU), pe amandoua partile? Cae i
spune-mi i n sinceritate : tu uu to e scarbe9ti io sutletul
tau cand paeiitue:;;ti? Dar, cnm O1.1'e s'a putut infiitra
in tine automat 0 astfel de iote1epeiune, cil. paeatuin rl
sa te intristezi singnr, I?i s a te sca rbef?ti contra ta?
.Aeeasta eu :ldevarat ca e ste 0 mare ioteleociun e. Tu
8ingur te rnahne9ti ~i'ti pare r au d e pa catul faeut, dar
oare cel ce 'tia dat tie 0 astfel de pricepAre, l as~. ca
totul din lmriea aeeasta sa se poarte in co ace f?i iocolo
fMa n ici 0 rat;iune, fara niei un scop final? Regula
genera.la este f?i va fi: Nici un muritor car e vietue~te in fapte bune , nu se lndoec:;;te d es pre judecata
eea mai de pe urm(l, fie el Elin, fie eretie, f?i nimeni
din acei ce traesc in fapte rele - afara p oate de putini
- nu aeeept[1, eredinta despre inviere. Aeeasta 0 ~i
sp un e Profetul: "Gel pacatos , dupa multim.ea. maniei
luinu va cauta, llU este Dumezeu inaintea lui " ,
s i d e ce oare ?" Spurca-se caile lui in toata vremes,"
CPs. 9, 24. 25), ziee, adeca ),sa mancam ~i sa bern,
caci ca maine VOIn mud (( , aceasta este devi za lui.
Vezi ci1 este injositor de a spune aceasta ? Deci, toate
acele vorbe contra invierei obste~ ti sunt zamislite din
a m an ca r;;i a bea . Insa sufletul nostru nu prime9te 0
astfel d e j udecata gre~ita, eaci a r fi i:ntoemai eu aeel
omori:tor de oameni, care iochipuindu:;;i cit nu va fi
prins, omoara, p e cand d aca in criteriul conf?tiin~ei lui
ar fi jud ecat profund, nu ar fi ajuns atat de repede la
orima. Stia e1 fo arte bine, insa s'a prefaeut ca nu ~tie,
Qa sa nu se ehinuiasca eu eonf?tiinta f?i eu frica, caei
de altmintrelea ar fi fost m ai slab 'a~a zieand, in cu-

33

OMILIA III

32

O\HLIA 1II

----------------

tezanta sa. Tot a~a si cei ce pacatuesc, caci ~i aee~ lia

rostQgolindu-s~ . peflece zi in pacatele lor, 1m :,or a.
cunoafilte, desi con~tiinta lor 1i spuneceea-ce .e bme.
Dar sa uune Uitfilll la aee'-?tia,caci va fi Judecata;
va fi jlldecata. zic. va fi. iuvierc, eaci.Du m nezeu nuva
H'tsa 1~1 pa('asire atatea fapturiale sarB . .
r)~- a;Ge~a v it '-.rog\ ca deptl"rtandu,:-ne ~je r -e lo '~ J; ~.ie.
indeletnicim eu faptele cele bune, ca astfel sa pnmlm
Ol) vantul eel adevjrat prin Christo8lisus Domnul nostrD. Desl de altmintrelea ee este maiu filor de primit?
Oare mi este mai usor d e aprimi invierea mortilor,
decat destinul sau fhtalitatea acelora? Credinta a'ceea
este credinta nedreptatei, a. nelogieei, a eruzimei , a
neomeniei, pe cand aceasta este a dreptatei,a aeelui a
care imparte ste elupa vrednicie; 8i totu~i ii Uti prirn esc
acest rationament. Care este cauza? Leneafili t~and avia ,
cil.ci nimeni, avand in capul sau minte, nn accepta aeea
credirr~a, ratacita. Chiar S;i prlntre Elini, numai acei
cari spun ca. ~i placerile au un sfarfilit, primesc acea
eredinta, pe cand eei ee iubesc virtutea nicidecum,
ci 0 arul1ea ca nelogica. Deci daca printre Blini este
a fila, apoi cu atat mai mult se poate ziee de. ere9tinii
cari vietuesc in virtute , $i cred in euvantul invierei.
AClJm
privefilte cum diavolu.1. a f~Rrit doua lucr~]ri
contrare; pe de oparte sa neghJam 1ll fapta buna, lar
pe de altaca sa'I servim pe el, fili prin fiecare din
acestea el princ1e in cursa pe pacatos. Dar ce r ilspuns
va putea sa elea acel ce nu crede in nif?te fap te atat
de m iraeuloase; ei in aiurarile fili in 19arfelile acelora?
Sa nu ne hraoim cu sperant;a ca p-oate yom capata.
iertare, ei venindll-ne in fire, sa . ne indeletnieim eu
virtutea si sa vietuim cu adevarat in Dumnezeu, prin
Christo~ 'lisus D'omnul nostrll, caruia impreuna cu
Tatal ~i cu Sf. Duh, sa cnvine sJava, stapanirea i?i cinstea, acum fili pururea fili in vecii veeilor. Amin.

tu

OM I L I A

I II .

"Care este chipul lui Dumnezeu celui novazut, intaiu nascut decat toata zidirea. Oaci
intru dan suI s'an zidit toate, cele cere~ti ~i eele
pamante~ti, cele vazute :;;i cele nevazute, ori

domniile, ori incepatoriile, ori stapfmiile, toate

printr'ansul ~i intru dansul s'au zidit. ~i . e1
este mai 'nainte de toate, l?i to ate intru dansul
8unt asezate, si este capultrupului bisericei".
(C~,p . 1, '15--18). '
AiStiiii este necesar de a'mi plati datoiia pe care
am amanat"o jeri. ca astfe! sa 0 propun cugetelor voastre reintinerite. Vorbi.nd Pavel de demnitatea Fiului a
snus acestea, duna cum am artttat: "Care este chiuul lui. Dumnez eu celui nevazut". Al carui chip
voiesti sa fie? Al 1Ul Dumnezeu? Asa dar este mwemai eu a eelui oe care '[ OUl lnainte. Daca este chiDUl
lui UumnpzAU. bine, eaei este Uumnezeu s i Fiul lui
Dumn ezeu. dar daca este cmpul o ITlUIUl , spune-mi, f?i
ma voiu depart,a de el ea de Ul~ :nan.jac. pe ce o.a:-e
nicaieri nu se nume~te ingerul m el chIP, lllClfiu, Cl m
ambele .caz uri se ziee numai des pre om? Pentru ne?
Pentru cil atunci invederandu-se sublimitatea naturei,
iute ar:li adus pe multi in adorati u12ea i:n~eril<?i> f?i
deei in cea mai mare impietate; pe cand af?a urmlmta
8i micimea garanteaza siguranva faptului, fili ~m ne lasel,
chiar de am voi, Qa sa banuim af?a ceva fill sa pogorim pe Cuvantlll (fiu l lui Dllmnez.eu) jos. De .ae~ea
unde est e multa umiJinta, aeolo scnptura eu cural Vllle
8i precizeaz:1 onoarea, pe' cand unde natura este mai mare
11iciodaUL Insa chiou1 eelui nevilzut. est;A::;l ",1 ~ p() Qotri v.2
nevazut, cad aItminterea nu ar mai fi chin. Ohioul. san
lcoana. Intrn dLt este cbip. ehiar f;>i printre noi oamenii
treblle a h fnto emai, ca de ex. in nSlOQ'nnmlA 8i aRAman are. In cazul de lata 1.n8a, .nu e8te posibil aceasta,
~)l daca ai eauta sa am' asa eeva eu preciziune, ai dovedi prin aceasta mai m'~lt 0 abilitate oare?ar~ om~
neasca, care in multe par~l gref;>e~te, sau mell pme ZIS
totdeauna, pe cand unde este Dumnezeu, ca III euzul
de fat;a, niciodata nu gref?efilte, fili nici cil n'ar putea
izbuti in cercetarile sale. Ded daca el este creaturei ,
cum de este chipul Creatorului? Cad nici calul nn .este
chipul omului. DaM chipul n~ i~v~derea~a pe!fec t~
asem:1nare cn cel nev<1zut, ce Impwueca i;l1 pe mgen
de a nu fi ~i. ii chip,. caci fili d~nfilii 8~n.~ ne~a~ut;i, nu
insa fili loru-i?l nevazutl? Dar, ZlC eret~cll, spintul este
nevazutJ). Si
, fiindca este nevazut, apol pentrll aceasta
74t l1

34

mllLlA 1lI

este chip? 8i nu eumva 0i ingerii sunt ehipuri in a$a

fei ea Ai dansu]?
'
"liltaiu nascut decat toata zidirea". Deci ce
, zic ii? (data Cl1 a fost - creabL Si de unde .0 scoti aceasta. ?
spune-mi ; Fiindea apostolul a spus"IntiUu nascut".
Dar n'a spus Intaiu creat. cj intain '11i'i,R(;llt. ' Apoi
dYtea vorblnd d 'e Gel lntaiu naSC"ilt zi(~ 'i (~~., B.l :-1, lost
CI' O[;.t, :.;6 v~i '::;puua ~ a.n, d. ,~ai aTlzl 11u;:;ind u - ~; (; ~~l lr(-j,Le:
CauiSf. Seriptura 11 riumef?te frate deopotri va' eu noi
in totul. Aeum tu prive~te, eil prin aceasta noi ii
vom sustrage ~i insusirea lui de creator , ~i vom'
pretinde ea ei nu se deosebef?te de noi nici en dem~
nitatea, si eu nimie nu este mai fluperior nou<l. Dar
cine, av.nd minte, ar putea sustinea aceasta ? A fi
eel intaiu nascut nu este semnificativul uiei al demnitiltei. nicial cinstei~i nici a altceva, ci numai al
tim~ul'ui. Ce insea mna decl "cel intaiu nascut"?
A -fust r;reat ziei. Bi~1e.. oar rlaflil, RaSa. a noi atunci
are R1 fcatL Dealtminteri eel intaiu ntisc'u t este la feI,
VOlU' saz.ic de' G fl.int~, ou cei al oaror Int aiu nascut
este. Deei fiui fUnd eei intaiu naseut Inaintea tuinror,
caei zice "deeat toata zidirea,!(, urmeaza de la sine
ea D-zeu-Cuvantul este' de 0 fiin~a f?l en pip-trele, f?i
cu lemnele, f?i eu mine, Darspune-mi ce invedereaza
zieerea "Cel intaiu naseut din morti" (Oolos. 1,
18)? \li privef?te ea n 'a zis al mortiior, ei eel intaiu
nasout din l,Tlorti. Si n'a zis ca e1 eel intll iu a murit,
ei, ea eel intaiu nascut din mor~i a inviat. Astfel ea
nimic alta nu invedereazii, deeat ea el s'a fa out parga
a invierei. Tot asa deci si in eazul de fata.
Dupa aceasta apostolul intra ill 111se\li dogma. 8i
pentru ca sa nU'f?i inchipuie ii pe Fiul lui Dumneze'u
a fi mai tanar oareeum, e<1 adeca mai 'nainte ingerii
atrageau eatra Dumnezeu, iara aeum FiuI, arata mai
intaiu ca ingerii nn au putut face nimic, \li at doilea
ea 'B'iul este inainte ~i de ingeri, iara dovada ea el
exista mai inainte ~i de ingeri estc, ea ~i aee<;;tia au
fost eteaF de danslll. "Caci intru dansul s'au zidit
toate" ziee. Ce pot spune aiei diseipulii lui Pavel al
Samosatelor? "Cele din ceriu", adeea toemai ceca
ce era atuuei in discutiune, apostolul 0 a plls mai intaiu. $i cele de pe pamant", iara mai departeziee

35

OMILIA III

"Cele vazu te ~l cele nevazu te , adeea nevazute ca

de ex. spiritul f?i cate au fost create in eer, ~ara vt\.zute ca de ex. oamenii, soarele, eerul, etc. "On scaunele" -adeca. ceea-ce Oeste de toti marturisit 0 lasa I?i
i.~
" ~In -d'18CU!Jlune.
t"
'" 1'"
or
nune ,oeea-ce eTa
- ,; Ori
". _,. . ' Cr>CH1Tl
_,~ ~L! ..'!._'~
~-'1
~'
domniile, ori inoepatoriiie, ori stapaniiJe" .?;j(3ere?
~~oriU . ;ori" est"e' peri.Jiptica ~J. tot:::lu1, 89":J_ In.ai ~Ji~~ 0
~is eop~inde In sine totul, in a081a~ timp in0illI1.ce .
pand cu cele mari aiungelaeele mici. ); Toate prJntr'insul si intru dansul s ' au zidit", ziee: lata acum
<!a exoresiunea GY af>'tlll insemneaza printr'insul, caei
dup[ ce ziee ea "intrll dansul" (sy a()ttj}) adaogaimediat "printr'insnl" (ol'ao,"o5) . Dl'lr ee inseamna oa1'e
expresiunea' "intru dansul((? Adica ('a de dansul depmde tiintarea tuturor. Nu numai cil Ie-a adus 1a
~eea-ce sunt, din ceea-flA Dll Bran. dar ca tot 81 Je staoaneste 61 acum. asa eil daca s'ar sllstra2'8 de SUb.oronia lui. s 'ar pierde' 8i s'ar nimicL Anostolul n'a ZIS eil
l Ie stapaneE;lte, caei ar fi lost poate euvantul mai greoiu,
C1, ca a.e Ci a-nSU! deplnd. lid cie :'l.~llni'l CaBle sa caute
numal catra dansul. SI el Ie stapaneste E;li Ie concentreaza. Ie reuneste Ia un 10c. Astfe1 deci "oel Intibu
na,scut" p'f:lte ca temelie, iosa aceasta nu invedereaza
eil el este de 0 ninta (ol.LOOOaw<;) eu ereatufile, 01, eli
prln e1 sunt toate S1 nrlntr 'anSU1 se Q"uvernAaZll.. Dl nd ni:j
si Pavel cand zice "Temelie am pus" rI. Corinth. 3. 10)
~u spune de eXlstenta, de tiinta aeelei temelii, oi de
aCClUoea el. til ca sa nn (wezi ca el flste serVltOI'llL al'ata
-ca'msuSl e1 stapaneste eeJe fi'lcutfl.-desl dnoa noi este
un fapt mare, caci nu este mai putin ca a crea, , .<i~
oareee a crea este chestinnfl cifl arta, pe eaun H stapam
este rezllltatu 1 proniei sale.
.
Si
el
este
mai
'nainte
de
toate"
zice. Aeeasta
".
se clivine lui Dumnezeu. Dar unde flstePave1 at bamosatelor? ,,~i toateintru dansul sunt af?ezate" ~
adeea crearea lor. fiinta lor cle dansul demnde. V~de~l
-cum e1 incontinuu se iovarteE;lte eu cuvinteJe 'in Jurul
aceleea9i idei, ca fili hirurgul i? jurul ~lai mult?r rane,
cu scop vadit de a seoate dm ril.dacma e!edlDl~ cea
vatamatoare a eretieilor. Daca e1 a spus atatea, f?1 InCa
s'a ivit dupa trecere de atata timp Pavel al Samosat_..

....

36

OMIUA III

37

OMIUA 1II

tel or eu eresu1 sau, eu cat mai mult inca daea nu ar

fi spus aeestea? nf;3i toate intru dansul, ziee, sunt
aZ8?ate". Dar cum sunt a~ezate in eel ce nu c:xist:1?
A~ e~ :;;i erearea ir;gerilor . t~t lao dat.J.su ~,se rapoarta.
"i:;)lel este capul trupulUl blSerlcel" (Vel's. 18).
Dupa ce a vorbit despre demnitatea" lui, m~i i~c urms.
;-;p'.irie 1:?i despre fiiantropia lui: "Et este, zice, GiOi,r,ctl
trupului biserieei". Nu ziee ea e1 este capul plinitatei, 0i al tl'upului biserieei, voind prin aeeasta a ni'l
adaa mai familiar, mai apropiat, invedeblnd inca dt
eel ce este atat de inalt ~i mai presus de toti,'9i-a
apropiat de dans ul pe toF eei de jos. P este tot loeul
deei; e1 este eel intaiu; sus eel J:otaiu, in biseriea ep,.l
inta.iu, eaci lste cap, in inviere eel intaiu. E;li aceastGl>
este eeea-ee spune mai la vale : "Oa sa fie intru
toate e1 eel in taiu", in cat ~i in ereatinnl el este
eel intaiu.$i to cmai aceasta este prin cipalul psntru
Pavel, adic~f sa arate ea el este eel inta,iu ~i in creatiune, eaci daca se probeaza cil el este mai ' inainte s i
d e ingeri, dela sine urmeaza ca ingerii f aa ceea--ceel porUIleeste. Este de admirat Cllm Pavel se lupttl. de
a'l artl.ta' tot pe e1 eel intaiu i?i in creatiune (eaom),
des! aiurea (in Cartea Facerei) se spune ca cel Intaiu
est'e Adam,ceea-ee ~i este, - lnsa el (Uhristos) este 00pul bisericei mai i nainte inca de facerea lui Adam, m ai
inainte de ori-ce om. El este capul biserieei, adica eel
intaiu, dupa cum este eel intaiu In creatiune, ~i dupa
cum este eel inUiiu si intre oameni, Intaiu duna truD,
zic. De aceea ,?i aici ca $1 acolo, el este cel Intai~;
de aceea E;li aiei apostolul 11 nume~te cel Intaiu naseut
( rrpwt6toxo<;;).

Deeiceinseamna "Oel intaiunascut din morti?"

Adeca cel intaiu inviat Inaintea tuturor, eel ce
este mai inainte de veei. Aici iosa apostolul a Intrebuintat expresiunea parga (&rrCl.VX"~) zicand : "Care
este ineepatura (am"J.px-tj = p a rga) inta iu naseut din
mort,i, ca sa fie intru toat.e e1 eel intaiu" aratand
prin aceasta cil sunt i?i altii inviati din morti, pe cand
fUnd vorba de creatiune nu intrebuinteaza aceasta expresiune. Aeolo ii nume~te "chip al eelui nevazut ,?i
numai dupa aeeasta adaoga "intaiu naseut" (1rpwt6tO.o<;).
"Oa intru el bine a voit sa loeuiasca toata

implinirea, i?i printr'ansul sa 5mpace .tocat.e sI?re

sine faeand pace prin sange1e erucel 1m prul-

tr',Y{sul 1), ori eclor de pe pamant,ori color din

eer" _ (Vers, 19.20), (Cate sunt ale TatiHui, ziee, 3:c~s!ea
?i-n:1J.i.; ~~ Inf~~_. -e u. mal. ~ul-ta pute~a~'! - c;~~'1 ..a
I0.s-t ~l mo:rt, f?l astfcl -s a. unIt pc SlrlC ell nOI); .
l..lu.meiii te parga (a. rrCl.pxtj) vorbind ea de un fruct oarecare. Nu a zis Inviere, oi ' parga a invierei aratand
prin aceasta ca pre to~i ne-a sfintit, ~i e1 s'a proadus
ca 0 jertf<l. "Implinirea". Aceasta expresiune un~i 0
raporteaza dumnezeirei sale, dupa cum loan, cand ZlCe :
Si din nlinirea lui noi toti' am
luat" (loan, 1, 16),
)) , . . l . .
. .
adp,ca unde este Fiul , acolo lOcllle~te, iiil nu vre-o enerp"ie numaici insai?i fiint:ot sa. Nu arata nici 0 alta cauza,
:rara Dumai. bunavointa' a lui Durnnezeu, dupa cum ~i
ziee: "eil intru e1 'bine a voit", ,,9i pl'intr'i'insul
sa Imp ace toate spre sine((. Oa nu eumva sa cr~zi
ea el a luat slujba servitorului, de aceea apostolu1 zlCe
"spre . sine" . E;3i eu toate acestea in alt loc (II. Co~
rinth. 5, 18) zice eil. toate sunt dela Dumnezeu,
care ne-a impaeat prin Iisus Christos. Bine a zis
"Pl'intr'ansul sa impaee", pentruca de,?! ~ra~~ i~
pacati, tot?-~i' ~ra trebui~oare)mpacarea d es a,Var~lt~, ill
cat sa nU'l mal du~malllm. 91 cum. aceasta ~ 0 la:n u :
re$te mai jos, cad arata nu numa1 impa~area1 C1 ~ i
madul impacarei: "Faci'ind pace, zice, pnnsangel c
orucei lui, printr'ansul ((. Pe de oparte impacarea,
aceasta arata du~m anAia ce era, iar pe d.e al~a in)~etare a
rasboiului 2) PrIn sana-ete- erucel lUI prmtr amml,
"
b
.
d'In, ee~ " .
ori eelor de
pe pami'int,
Or! eelor
Mare fapt este ~i de a imp<1ca, l'nsa a impaca prm-

~n~-it. ~l M.1~

,1- 1.

I) Nota. In edit[unea pe. ca~~ a av~t'o in v~d e re .Sf. Chriso:~

tom, nu exista expresiunea p'nntr a.nsttl in aceas.ta ~raza,. Cl ?:uffial
in cea precedenta. Adao~;ul acesta e~Ce dupa COdlC.Ul_E: (Trad). ,
) Nota. '.rextul este precum urmeaza: t1~ o.l>~Ol) ar.o,,,;,-~aAAo:<;,o:,

'!Ct. ~a.v'tr.x. el~ a6'tov dp"f}vo'i':o~~Gf]..C; o!.a 'too a.'tp.a.:r:oc; 'tou G'tlj.OPOO o:.o"Coo , ~ . "
Verb ul a'Itoy.'h'to. ),Ao.,l:O) :::e intrebnin~eaz a principaimente cand I vorba
de impaca rea a doi oameni cari se dn~maneau, pe cand verbul
Elp"'ljyo'Ito~0 se intrebuinteaz~ vo.rbin:iu-se de impacarea celor ce se

razboiesc, celor ce se bat In razbolu.

38

OMILlA \II

OMILIA III

tr'ansul inca mai mare. $i cum este mai mare faptul

i~pacarei .pr~ntr'ansu1? :Peptru ea s'a savar~it prin

sang-ele 1m, ~! nu uumal prlO sa.ngele lui; ci ceea.-ce

este mal mare inca, ca prin cruce. Astfel ca patru sunt
fl1inu.nile f;avar'~ito d~ ~ Bl-Ciu ~0ea8tl oCJ(.,i:Zi8 _~ 110--3, llllpil-eat eu D.umgeze~, prin'tran8uL prill moarLe ~i prin
A

~~u~~. ~:~i ~tt~~f~'\~~~~~t~~:;tt,;~J~~L t~;~l i~~l~~i, c~

lllOl

erucea sa. 0 creZl ca ,este ceva mare prin sine

~se'9i, apoi zice mai 1a urma "prin'transul". Si cum de

Zlce e1 ca aCbsta este un fapt mare? Pentru' ca. nu a

spus numai vorbe, ci s'a dat pre sine pret de impacare,
fill astfel totula facut.
_
Dar oare ce i013eamna: "cclc din cor"? Cele
de pe pamant cu drept euvant Ie-a impaeat, de oare
ee eram pJ~ni de ~ufilma,nie ~i in .multe feluri ne departasem de dan~ul, f$l neeflxe dm nOI se rescula nll numflj
contra. cclorl.alti~
CiRi
contra sa. InsllsL,-~
darptlccle' din.
l'
,
, .
eerUrl eUill_e-a Impacat? Oe? Oare era si aeolo InpUt?
Oare era fili acolo rasboiu? Dar atuncl cum de ne
rlJgam noi: "Faca-so ~ldea ta, -prccum in cer si
~
t" (Math. 6, 10)? Deei ce inseamna aeeasta?
' ,
pre paman
8e, de~pa!tise paI?antul. de eer; ingerii devenise rasbOltor) at oamem1or, fimdea vedeau pe stapanul lor
insu1tat de Oill. "Ca toate sa Ie uniasca, ziee, sub
un cap intruChristos, eele ceref,3ti si cele de pe
pamfwt" (Efes. 1, 10), rnsa cum? Cele d'in ceruri astl~el : a stramutat aco]o pe om, a ridicat in eeruri pe
Clufilman, pe cei ce'l ura fili era urit. Nu ea sa ramana
pe pamant ? facut e1 impacarea, ei I-a ridicat in ceruri
pe eJ, du~manul ..fili. ras~oinieul. 8i aceasta~ este pace
p!ofunda. Ingerll ]ara~l se arata pe pam ant, fiindca
~l omul 8'a aratat in ceruri. Mi se pare ca rapirea lui
Pavel la eer din eauza aceasta a fost, ea Sit i se arate
~a ~i. Fiul 3:co10 s'a ina.l~at. Pa?ea de pre pamant a fost
mdOlta, caC! a avut ca consecmta impacarea cu cele
cerefilti, .imp~carea 1?i a ~elor pamantefilLi, tnSa in eeruri
a fost slmpla. Pentruca daca pentru un singur pa.eatos
ce se pocae~te se face mare bucnrie in' ceruri,' dar
in~a pentru ata~ia? T~at~ ac~stea insa, numai puterea
1m Dumnezeu Ie-a savarf?lt, ZlCe; apoi de ce atunci va
p'uneti nadeidea in ~ngeri? Caci afat de departe sunt
II de a va duce inamtea lui Dumnezeu, incat ~i ras~

39

boinici ai vostri devenise, si a trebuit ea insufili Dumnezeu sa va impaee eu dan~ib).

1) De ee deei alergaFla ingeri? Zice.
Voesti poate sa am ura ce Ingerii aveau mitra
noi, s1 cu:m Ii De disnretniau fHlrnrea? Pe timpul Is~
rai1i~ilor, pe timpul lui David, - pe timpul Sodoillitenilor
~i in valea. plangerei 2), Ingerii au i'0~~t tr'irIW:flUIW:) p 8depsirea 'oarnenllot'. Astazi 'lnsa nu t;i:;\,e a::,~l" 01 J iil
contra, caci pe pamant ii canta de bucurie' mare; fill
pe daufiiii e1 i-a pogorit 1a noi, dar fiii pe noi oamenii
ne-a ridicat acolo. 8i priveste inca minune: pe dansii
, i.a pogorat mai 'ntiiu aici, ~i numai dupa aeeasta a rid.icat pe om spre dansii; pamantu1 a devenit cer, fiindca
cernl urma a primi' cele de pe pamant. De aeeea, fiii
noi multamindu-i iicem: "SlavS.. lntru cei de sus
lui Dumnezeu, f?i pre pamant pace, YIltru oameni
buna-voire" (Luc: 2, 1.4). ~i ~acum iata cil E?i oal!tenil
s'au aratat multammdu-1. Oe mseailln~t ((bUna-VOlre?
Adeca impacare', adeca ca cerul nu mai este peretele
cel din mijloc a1 vrajbei. La inceput ingerii erau dupa
, numarul natiunilor (Deut. 32, 1:)), astazi insa, nu sunt
dupa. numarul natiunilor, ci dupa nurnarul credinciofililor. 8i de unde se in vedereaza aceasta? Asculta
pe Christos ce ziee: "Cautati sa nu defaimati pe
vre unuldintru acesti mai mic'i. ca zic voua,
ca ingerii lor in ceruri pururea' vad fata Tata~
lui meu carele este in ceruri'i (Math. 18, 10). A~a
dar fiecare credincios are un Inger al sau, dupa cum
inca din incepnt fiecare barbat dintre cei meritabili
avea un Inger a1 sau, dupi:!o cum zice Iacob : "Ingerul
care III a hranef?te, f?i ma apara din tineretile
mele" (Cart. Fac. 48, 16).
Deci daca avem ingeri pazitori, sa fim trezi, caci
ii, intocmai ea:;;i un pedagog, sunt neeontenit langa
') Parte a morala. Cl't fiecare credincios are_ pe Htnga Dumnezeu un ingilr pazitor. Despre pacea lui Dumnezeu "i ca,trebue cre~
tinul sa se increadl't preotilor ca lui Dumnezeu. (Veron).
2) Nota. Expresiunea "in valea pltingerii" este din rs, 83, o.
unde nu se face aluziune la ingeri. Se vede ea Sf. ChriRostorn a
Iacut aluziune la cele din cap. 5, 18-22. II ImparaF, unde se men~ioneazi1 de biruinta lui David asupra Iebuseilor iii arderea zeilor
lor in ~ Valea T'itanilor". (T1'ad.).

40

OM ILIA III

noi. Est~ de fa~il ~ <;>i diavoluI, !\,i de aceia tocmai ne

rtlgam ~l cerem mger de pace, !\,ipeste tot locul.:-cerem
pacea. ,$l .in adevar ca nimic nu este egal eLDe aceea
in bisB:rici oenOlm pace, in rugaciunj~ 'tn litf<m.ii, "'~ chiar
in salutlirile noastre zilnice cerem pace. Ue aceea pto!)?t.?3~~ bis~ricei,~iod.ata,. <;>i dedoua-od, t;li Ut trei.-o'd
:-;'iIil nne ae mUlt6-0n 111 l'ecornanda 8i ni daDaDBf:;.
"Pace voua~ zioe, "Pace tuturor" Pe~tru ce? Pentru .
eli pacea este murna tuturor buoatii.tilor, pentru Ca ea
e~te obieotul bucuriei f?i a veseliei ~nflete~ti. De aceea
:;;1 Christos porunce1?te apostolilor ca intrand in casele
oamenilor, imediat sa Ii anun~e pacea, ca un simbol a1
bunatdtilor. ;,Intrand in casa sa'i urati ei graind:
Pace casei acei?tia" (Math. 10, 12), caci daca nn este
pace, toate celelalte sunt de prisos. De ace ea 8i . zicea
Chrjsios ucenicilor sai: "Pace las vo lla, pacea mea
dan ~,o.t~a". (I~anH<27). Pacea este <,:lare pregateSite
calea lllbifel. 81 vedetl col proestosul blsericei nu zice
simplu "Pace"; ci "Pi:~ce tuturor". Pentru oa ce folos
este daed. en unul avem pace, iara cu oelala1t lupta ~i
rasboiu? Nici in eorpul nostru nu poate fi sanatate,
daca numai unele din elelllentele nutritive sunt linistite, pe cand celelalte sunt resculate; ci numai atunci
este sanatate comp1ecta, cand cu, toatele sunt in buna
0.r~ine ~i in armonie, caci daca nu sunt toate lini~tite
r;;1 m hotarele lor, totul se restoarna pe dos. Di:tr apoi
chtar in mintea noastra se petrece tot a,? 3., caci daca
nu vor fi In pace toate faeultafile gandirei, nu va fl
pace 8i lini;>te. Atat de mare bun este p clcea, lncat
chiar 'po~Fi ~i pcopagatorii ei se numian fii lui Dum
nezeu. 91 eu drept cuvant, de vreme ee 81 Fiul lui
Dumnezeu in acest scop a venit pe pl1mant: ca sa 1:mpace cele de pe pamant cu cele din ceruri. Deci dacil.
facatorii pacei sunt flii lui Dumnezeu, apoi resvratitorii
sunt fiii diavolului. Ce spui? Bagi intriai;;i certe intre
alFi? Si cu toate acestea, cine este atat de misel? zici
tu. Ei 'bine, sunt multi cad se bucnca decertele dintre
altii, :;;i sfJ.f?ie trnpnl lui Christos mai rau chiar decat
osta~ii care l-au impul1s cu sulita, mai rau decat Iudeii
cari Ii strapllngeau manele ~i picioarele Cli cuele. Si
inca acest fapt este mai mic deeat ee1alalt, CaCl aiei
membrele strapunsese unesc iarasi, pe cand aeol0
daca se rupe unul din membrele b'isericei, ~i nu se

OMILlA III

.4 1

Ull.,e1?te imediat, nu ~e va mai nnl. niciodata, ei va rr..

manea af~ra de trupul Jui Christos. Cand voe~ti a resbol. pe fratele tau, in~elege ca to resboei?ti contra meI?-bnJ;loc Lcupnlui lui Cht'istos, s1 .contencf?te eu, mama.
Si c e este' daeaaltul este di~p'retui t de alW 7Ce este
A (l.(3il, e neb:lf:at!ns~a;ma,? ,)A~anueste vo e a inaintea Tataltl( nostrLL oelui din eertlri, ca ::;a piara
unul dintr'ace~ti mai rnici" ~i iara~i: "Ca ingerii
lor in ceruri pururea vad fata Tatalui meu care
este in ceruri" (Math. 18, 14. 10). Dumnezeu pentru
tine a devenit F?i r?b: ~i a f?st ierttit; ~i tu crezi. ' c~
i),ceasta nn este .nlmlc'( Pnn urmare tu te Inp~l ~l
pentru aceasta contra lui Dumnezeu, caei fl1ci contrarinl de eele pOrllncite de dansnL Cand proestos ul intra
in biserica zice "pace tuturor", cand vorbe~te npace
tuturor", cand binecuvinteaza "pace tutuTor"; c~,nd
x
t a unn
.. pe al,n"
't" P<"'8
porunce ,~te d e a ne s"xu
"'-'-' -, to tur. o ~"
1 ,
cand jertfa se s~var~e~te "pace tuturor", :;;i in fine
pe 1a mijlocul liturghiei "char vo~a l?i pac~e" zicc:
Apoi Cllm sil nu fie ab~nrd! e~ auzll1d. de at~tea on
vorbind de:-;pre pace f?l pnmm.d-o. nOl totU!\,l sa ne
rasboim nnii pe a1tii? Cum sa nu fie absurd, cil. dupa
ce am primit pacea dela preot in biserica, ~i dupa ce
8i noi i-am inapoiat'o, hI, urm:1 sa'1 rasboim pe preot
aJar{t de bisericil? Cand el iti spune (pace tnturor ~i
ttl ii raspunzi imediat cc:;;i duhului tam), de ee ~f~ri:l
de biserica it defaimi? Vai! Cum formele ccle mal Iffiportante din biserica au de venit n~ma~ llii?t~ forme
seci care numai adev3.r nu sunt; Val! Cum 51mbolele
tab~rii ostasilor lui Christos au aiuns a fi numai vorbe
goale. De aici se vede, cil nu f?titi peotrn ce e1 s'pun~
(CpaDe tutlll'Or. Insa ascultafi c~ ~iee Christos: ,,~l ?rl
in care cetate sau ora~ ve~t mtra, eereeta~l cme
este intr'fmsul vrednic ... si intdind in casa,
8a-i urati ei graind: pace casei acesteia. ~i de
va fi casa aceea vredni.ca, va ven'i pacea voastra
peste dansa, jara de uu va fi vrednica, pacea
voastra se va in toarce la voi" (Math. 10, 11. 12. HI).
De aceea nu :;;lim, pentruca noi eredem acestea ~nmai
ea chip a1 unor vorbe, sau ca nu cugetam eu ml~tea.
Nu Cllmva poate eu snot care va dau pacea? Chrlstos

42

OMILIA III

este care vorbeste prin miri.e. Daca tot t~pul celalalt

suntem goli de char, in timpnl acesta insa (fiind in
biserica, san Sl'lV3,ff?ind Jeturghii biserice~ti) nu suntem
af?a pentru voi. Daca charul lui Dumnezeu a lucrat ~i
li1 asin, -si ii} ~rr3jito:r'l pentru- iconomia 3i folosinta
Israiliti1or', 8st6 'lnvBder!lt ea nid ln noi flU' va l'efuza.
de a. .1Qera'l 01 VH.I lng-Pi:Ju! ~i :16easta. pe.ntr1I -voL
Dec!] nimeni 83. In). 8pnnS., .ua ell Runt d.e nilllie si
nevrednie de vr'o considera~iune, 6i astfeliu sa nU'mi
dea atentiune. Sunt in adevar asa, inSrl obisDuinta lui
Dumnez0U este dea ingadui f?i pe nnii ca acestia pfmtru
cei multi. Si ca sa afli ea asa este, adu-ti 'aminte ea
insw;ii e1 a vorbit cu Oain pe'ntrn fratele s'eu Abel, Cll
diavolul a vorbit nentru lob, lui Faraon 'i-a vorbit pentru
losif, lui Nahuchodonosor 'i-a vorbit pentru DanE!, lui
Baltasar deasemenea. Apoi si magii s'au invrednicit de
revelatiUi;0" ,r;;i. Oaiafa; a pro!e~iza~, do?!. a ~ost om<?r~~
tor al 1m Uhnstos :;>1 nevrednIC, msa S'a Invredmclt
a profetiza din eauza demniliitei lui de archiereu. 8e
zice apoi, oa 8i Aa,roc, tot din'-aeeastcl cauza nu a fost
atins de lepra: Oaci de ce, spune-mi, daea amandoi 1)
au elevetit pe fratele lor MOisi, numai ea (Mariam) a
fost lovita de lepra? Nu te minuna, caci daca si in
demnit:l.~ile lume~ti de ar fi oineva orieat de mult acuzat,
si totw;;j nu este dat in judeoata, parra ce mai 'ntaiu nll,
este seos din slujba, c"a astfel sa nu . se dispretuiasca
acea demnitate, - apoi cu atat mai mult in cele duehovnice~ti, unde, oriee s'ar iniampia, luereaza eharul lui
Dumuezeu, care l1imice~tc pe toti cali se impotriveso.
Numai cand se desparte eineva 'de aoeast3~ demnitate.,..
fie lla se duee de aiei, fie oa remane aici, numai atunci
zic, el va da sama si va primi pedeapsa meritata. Sa
nu credeti ca acestea sunt vorbele noastre proprii,
adeca cll charul lui Dumnezeu lucreaza in cel nevrednic
nu pentru noi, ei pentru voi, caei aseulta ee spune
Ohristos: De va fi, zice, casa aceea vrednica, va
veni pacea voastra pentru dansa"; f?i cum se va
face vrednica? "De va vor primi pre voi <! ziee.
"lara de uu va' va priml pre voi, nici uu va
asculta cuvintele voastre ... amin graiesc voua
camai u~or va fi pamantului Sodomei i?l 00') A se videa cap. 12 din :riiumere (Tracl.).

43

Oi-llUA III

morel III ziua judecatei, decat cetatei aceleia"

(Math' 10, 13~15). Ce folos este, ea ne primiti pre noi,
dar nu asculta~i de celece va vorbim?
folos cil
sunteti serviti de noi, si totusi nu luati sama de oe1e
ce va'VOrb]!;l'? Atunci' esto Dinste pehtr-u Hoi, atllnci
este servire miraeuloasa, cand ni foloRA\-t.A ~i nona E;ll
~vo1.ia,insa S~ cere ea '~!oi sa" nt~ ~1!fhJ11!tat,L' .....\.uziti re
....--..
..
1\T
4- ...t....c I . .
..
.. 1 . _ _
spun'e yaVel: "l'iU anI i?~lUL, lraplur, 0c.1 \.)1 00100
archiereu" (Fapt. 13,5), as(mltati apoi si ce :dee Ohristos:
"Toate dUe va zic voua sa faceti, faceti (Math.
~3, 3). Nu rna dispretuer;;ti pe mine, ci preotia. Oancl
ma vei vedea clesbracat de aeest sacerdotiu, sa ma dispretuesti, atunei nici eu nu voin mai porunc'i. Pana
cand insa ne gasim pe aeest tron, r;;i pe cat timp avem
preRidentia, avem t71 vreclnicia f;'i puterea, de91 suntem
nevrednici. Daca tronullni Moisi era at.a.t de respeetabil
incat aseuitau de dansul, apoi eu atat mai mult tronul
lui CIlristos. N oi am suecedat a-cel-- tron, pecaref$i
Ohristos 'ni~a' inerediIltat puterea i111pa-0ar,ei,~i tot de p6
acesta va vorbim si noL Solii. orice fel ar fi ii, pentru
demnitatea eu care sunt investiti, se bucura de cinste,
pentrnea prive$te cum ii se due singuri in mijloenl
barbarilor, printre atatia ostar;;i, si eu toate acestea mndca
-legea <.:o-liei are 0 mare putere; toti ii einstese, toti se
uita la dan$iieu respect, toti ii trimit indarat in siguranta. Si noi am prirnit solia cuvantului si sosim ca
soli'din partea lui Duml1ezeu, caei aceasta este demnitatea episeopaJa.. Sosim 180 voi in solie, cerand ca _sa
eonteneasca rasboiul, $i zicem tutufor: nu v~l fi:lgadUlm
a va da-eetati, 11ici atatea $i atatea masuri de grau, r:liei
robi, niei aur, ei imparatia ceriuriJor, vja~a Ve~nlCa,
petrecerea eea lmpreul1a eu Ohristos, f?i in fine toate
eelelitlte bunuri, care nu este posibil noua nici a vi Ie
spune, pe eat timp ne gasim imbraeati eu aeest co:r:p,
~i pe "ci1t timp suntem In viata aeeasta. A~a dar vemm
in solie, si voitn a ne bucura de cinstea cuvel1itiJ., nu
penfru noi, sa nn fie, caci eunoar;;tem mi6imea noastra,
ci pentru voi, ca sa ne aseulta~i eu placere. pentru ea
voi sa va foJosiF, ca nn cumva din lene r;;i nebagare
de sarna sa nu dati atentiune celor ce va vor-bim. Nu
vedeti cum toti insotesc 'ell cinste pe soli'? Dar si J)oi
Fmntem soli trimif?i de Dumneze~ 1a oameni. Deei' ?-ac~
va porul1cim vona aeeasta, apOl nu 0 facem nOl, C1

Ce

,.L_

45_

OM ILIA IV

44

OM ILI A IV

demnitatea episcopala cu care suntem illves titi, nu

cutare persoana, ei e piseopul. Nimeni sa nu rna ascnlte
pemine personal, ei sa asculte de demnitatea ee 0 am.
Deci toate saiefd.cem cate 1e voei7Le Dumnezeu,
-ca in slava lui sJ,vietuim, $i sa ne Invrednicim tuturoJ'
l)lluuriior calor fa p,'l'\.drdt(~ celor ce'l iub es0 pre M.ns uI,
prl!l0harul ~i fiJantropia. Domnuiui nostru h sus Christas,
earuia impreuna eu Tatal 9i eu Duchul SHnt se euvine
slaV'a, acum 1:;1i pururea f?i -in vecii veci10r Amin.

OMILIA Ill

"f?i pre voi, cari erati oarecand vrajmat"i

si instrainati ell mintea iritru lucrurile cel e rele ,
iata 300U111 v'-3o impacat in carnea trupului lui prjrl
moarte , sa va puna pre voi sfinti ~i fara d e
priliatla /ili nevinovati inaintea sa" (Oap. 1, 2 1. 22).
Aici in fine arata, ca 1:;1 i n evredni ei fiind noi d e
implleare, nea impacat. - Oaei cand s pune ea am fost
sub stapanirea intunerienlui, arata n enoro eirea in care
n e aflam . rnsa, ca nu eumva auzind de stapanirea intunerieului, sa'ti inehipui ca a fast vre-o necesitate la
mijloc, e1 adaog~: llf?i pre voi cari erati illstrainati",
eeea-ee de~l se p a.re cil _este aeelas lueru, insa ill rea-litate nu lste acela~, caci nu e tot una: de a sufed
r ele din neeesitate,din sila, cu a Ie sufe rl de bnna
voe, s i apoi a te scttpa de ele. Oel dintaiu este vrednie
de mila, pe cand cel de al doilea vrednic de urlt. dnsil
voi, zice, nu 1'ar[l voe s i nici silitj, ci de buna v oe v'ati
departat de dansul, 9i' fiind nevredniei el v'a scapat .
Apoi fiind ca a amintitde eele din eeruri, arata eil
dUf? mania toata d e aici i1:;1i ar e obar : ; ia, 1:;1 i nu d e aco10.
<Aceia (l:ngerii) inca de muit voian impacarea, 1:;1 i voia
9i Dumnezeu, voi ins a n 'ati VOlt". f?i in genera l, el arata
ea ingerii n'an putut face nimie pe pamant in timpurile v8chi, ci au r am as dUf?mani, i7i nici n'au putut indupleca. pe oameni, precum ~i nici daca i-ar fi incluplocat
nu ar fi putut sa'l scape de diavolul. A'i indupleea
numai, nu ar fi fost nici nn folos, daca eel ee'i stapania
nn ar fi fost legat, precum fili a'l lega nnmai nu
ar fi fost niei un folo s , daea cel stapanit,j nu ar fi

voit a se re'ntoarce, ei amandoua treb ~i au a se face.

Deci ceea-ce dao1:;1ii n'au putut face, Ohnstos ~~-a faeut
peamandoua. Ai:?a oa a sfarama putere~ m ortll este ell
mult mai minunat, _decat de a indup l eea, sau d~ aeop.-,j-,"
'".,:. 1\ If ?'a-t,r,. e-r;>',<:tr "U
totul a lui si singur- e1 era stapan
\,~1..J.6V ...lU.v
L e a.,
v
De ea; p e ~ dliid_ a, indupJecfl. nn edtnumm el, m 91 !1O}.
e.i
noi maieu llsuriota, {a,cern [;l.celecBGunt. in stap3,',~
- ---.
"
'~
-- -- t " ~ . d
n"l
nlt'ea
lloastrkt
..$1. ' Slog:ur1
TIOI
suntem
svapan.l, ,t.CC !>t.
GuIJ av v e
ee un sunt in stapanirea. noastra. . .
$ i n'a :i::is simpiu ea eram dm;an.am, ?1 )lYlstr a lIl:aJl ,
eeea~ee este 0 mai ma.re dU1:;1mame, 91 m Cl numa! m s tnl inati , ei inca ne mai a:;;teptand vre-o r ein toareere.
llf?i vrajma~i c~ _minte~ (( ~ zice .. Apo~ Inst:iii?are~
noas tta nu se 'm argmea numal p ana lam t.entlUn e, C1 auaoga
inca ca eram "in tru lucruri rele", adeea er~ti 1:;1 i
dUi7mani, ~i fileeat} tot:::odatJ.:. i7i cele ale dU91~a~1l1~r.
lata acum v'a Impacat In carn ea trupulUl sau,
prin moarte, sa va puna pre voi sfinti, ~i iara
de prihana, $i n evir:lOvati ~naintea sa". ~ie~ iara;<;:i
arat5" mocLul impaeareI, adeea ell aceasta s a facut In
trupu l sau, nu n umai fiin9- ,:anit, nici l1uma.i batl!-t sa~
numai vand ut ci mort, 81 Inca cu eea mal rU1:;1moasa
moarte. Iar a1?i face m entiu'ne l~ cruce ~i iara1:;1i. ni pune
imiinte bin efacer ea iz vorIta dm ea. Nu numal ca ne-a
impaeat , dar ceea-ce a spus 9i mai sus "celui ce ne-a
invrednicit pre noi", aeeasta 0 ziee 9i ~ici, san mai
bine zis la aceasta face aluzinne ;;;i aici. "Pnn moartea
lui, zic~, ca sa va puna pre v o i sfinti,:;-;i fartl de
prihana,,~i n~vino:vati ill.aintea sa" .c~ 9i e?m ar
fi zis: . Nu v'a lzb avlt numal de paeate, C1 InCa v a pu~
alaturea eu eei ee sunt einstiti. Nu a patimit el nnllm
ea sa ne scape de re1e, ei inca : ; i p en tr~ c~ s?- ne
readuea la starea eea dintaiu, dup a cum ar ehbera cmeva
pe un acuzat nu numai de vinovatia .lui, ?i inc~ l:ar
reabilita si in einstea ce 0 avea mal 'namte, 91 1 aT
a~eza printre cei ce nu au gre~it ~u ni:nic, f;l! inca nu
numai printre eei ee n'au g:re ~~t, Cl ehlar alatu.rea
cei ce au avut succese man. 91 eeeace este ~al m?-lu,
ea inca i-a dat 9i sfinteni.e inai.ntea sa i7i J?-eVll10y3~le..
A fi f?i nevinovat este 0 mtenSltale a celu.1 nep:r:lhamt,
adeca ea nimic din faptele lui nu:lasil d e dorlt. Decl...: d.up~
ee ia pus inainte totul, i7i ea toate acestea 1e-a ca::;;tlgat
I

"

'

;"

'

((

d:

46

O~HLlA

TV

prir~

moartea sa, ca sa nu ziea eineva 01\. daca e af';la,

apOl noi nu mai avem trebuint:l de nimie, adaoge
imediat: "De veti ramanea intru credinta intemeiati si intariti, si nemiscati din nadejdea. evangheli'ei" (Vers. '23): Aiei Ie ' tai~ din radaeina lenea. Si
nu
zis simplu "de yeti ramanea", ead se poate ~:1
'," reTI?-~na m~_~ca~dll:se III 't,o,a to ~.})~r~iie ~ ~~ . cla~in~n.~~u-.~~._,

. oi "ue vef>l ra111anea, z,.Jce, Intem.Al?,F !?l

~i

l nr.aI'lFi,
nemi:;:;cati". Vai! De ee metafora uzeaza el! Nu

numai sa nu va legana~i eat de putin, ei inca niei sa

v~ I?h;lCa~i din loc . 9i .p~ive~te, ell el nu pune aiel
mmle greu de purtat, mmlC durerof3, ei eredinta ~i nadejde, adeea daea ramane~i eredinciosi, ell credinta
celor viitoare este adevarati1. Aici d e' sigur cJ estB
posibilde a se mi~ca eineva t?i chiar de a se abate,
fie chiar cat de putin, dola virtute, acolo insa nu e
posibil de loco De altfel coea-co ni se cere, nu este ceva
greu de purtat.

"Din nadejdea evangheliei care at,i auzit,

ceea-ce s'a propoveduit intru toata zidlrea cea
de sub eer", zice. D a r oare care poate fi nadejdea
evangheliei, decat Christos ? Caci e1este pacea noastra, el
ste si cel ce face toate aces tea. A9a ca tot cine da atentiune
la alte credin~i, s'a mi 9 cat deja, l?i totul a pierdut, 'daea
nu crede in Christos. "Care ati auzW' zice, dupa
care Ii aduee ~i pe ii de martud ~i chiar lumea inkeaga. ApostoJul nu zice llumai ca evanghelia s'a, predicat, ci, ca a fost crezuta ::;;i predieata, dUDa cum face
ehiar 9i pe 1a inceputul epistolei, voind c'a prin marturia multora sa-i inti:iriasca ~i pe daut;lii in eredinta.
"f?i careia m'am facut eu Pavel slujitor". 'Si
aceasta contdbue la adeverirea faptului. II Eu, zie~,
Pavel slujitoriu". Mare eu adevarat afost demnitatea
lui, ea dase:ll a1 lumei, 9i laudata pretutindeni.

))Acum rna l?i bucur intru patimile mele

pentru voi, :;:;i implinesc lipsele necazurilor lui
Christos, in trupul meu pentru trupul lui, care
. " (Vers. 24-). Dar. oare
..
.
es t e b'lserlCa
care este contJnuitatea sensului aici? Mie mi se pare cil prin aceasta
fraza e1 a complectat ideia, 9i deei eontinuitatea este

OMILIA IV

47

vazuta. ~i slujitoriu" zice, in 10c sa spuna eil nimic n'am iutrodus dela mine, ci numai eat vestese eele
ale lui. Astfelcred, ea ehiar 8i patimese pentru dansuI, 1?i nn .numa.ica. piitimesc,' ci jnca ma ~i bueur patimind, uitandu-ma numai 1a speran~a eelor vii.to::re;
~i pi1timesc nu pentru mine, ci pentru V(1))" II ~31 1Il'l-

plinesc, z i.Ge: lipsele' necazllrilor llli Christos ill

trupul ' meu". Aiel rnl "e pat'0 Ca a vorbit un lU0l'li
mare, 1?i nu este nici decum vre-o u9urint;a din parte-i
- sa nu fie, - ci est.e yorba aiei de 0 .mare dragoste
pentru Christos. El nu voe9te ca patimeie aCf'llea. sa
fie ale lui proprii, ci ale Ini Cllristos chiar, voind prin
aceasta de a-'i alipi de dansul. Ceea-ee eu patimesc,
ziee, pentru dan suI patimesc, aE?a ca sa nu 'mi multumiti mie, ei lui; caci el patime~te toate aeestea. Ca I';li
cum cin eva fiind trimes catr<1 altul, ar ruga pe uncil
f?i i-ar zice: te rog, du-te la cutare, in locul mem)~
apoi acosta ar spune oa el face totul in locul celui ce
l-a trim-is, --:,tot a~a 8i Pavel . nu 5e. rUf;liueaza de a, spune
d e patimjle lui. {(Nu 'numai c'a murit pentru 1101, dar
l?i dupa moarte e1 este gata de a sufed stramtorari
_ pentru noi. Se sile~te in fine apostolul ca saarate,
ca el (Christos) 9i acum se primejduie9te peotru biserica prin corpul san, si totodata If?i are ineordata
atentiunea catra aceea de a proba ca (uu prin noi va
alipi~i de dansul, ei printr'ansul llumai, de~i noi facem
acestea; pentruca uu am primit noi, sau mai bine zis
nu am luat asupra noastra lucrul ac?'sta al rescumpararei, ei lucrul lui. Este lutocmai ca ~i cum 0 armata
'~i.ar avea generalul sau, care sa 0 comande 8i sa 0
apere, dar care dupa ce s'ar duee in rasboiu ar fi sUit
de imprE:jurari sa pIece, ~i In locu-i ar Iua comanda
LocoL-General, i?i acesta ar lua asupra-1?i toate greuta~ile aceluia pawl 1a finitul rasboiului. Cum ea apos_ tolul face aeestea pentru Christos, asculta ce spune:
"Pentru trupul lui" zice. Sau ca poate prin. aceste
vorbe voe~te a spune (<nU pentru ca sa va fac voua
pla.cerea, ci ca sa multamesc pe Christos, 9i ceea-ce
trebuia a patimi el, patimesc eu ill loeul SaU. Si acum
tu prive$te cate idei introduce el deodata cu' aeeste
vorbe. Mai 'ntaiu arata iubirea lui cea mare, dupa
cum ~i in epistola II catra Oorintheni, zice: "Care
ni-a dat nona slujba impacarei i iara~i: "In

48

OMILIA IV

locul lui Christos va rugam, ca cum Dumne~eu s'ar ruga prip. noi ~( (II Cori.nth. 5, 18. 20). Acea~ta 0 spune ~l a lCl, ea l?l cum ar ZlCe : Pentru dansui
p!1tImese, ea mat I?ult sa va atrag prf) voi; adeci'i, Of)
)11 f e1 e~v~ datora vou,a s'adus,. iata 0<\ eu rna predau
, ~r:. ' 10CU-l')). J Ie ~ e oeail.' ~)1 spus e1 d e lipsuri, ca sa arate
' (7d-, CB,-e2v-C.e~vp~tiriiit ~ani1acutn, nu 0 0redeaii toiuJ.
Pemru
VOl, ZlCe,
patlmestesi
dupa Inoarte , de cumva
x
l'
.'
..
a r, amas
oa r ecar1 ~lpSUn .. Aceasta 0 spur~e \ii in epistola catra Romani: "Ohrrstoseste eel ce a murit
~i mai ale~,( care a ~i inviat . .. care f?i se roaga
pen.tru nO,l (Rom. 8, 34) ara1and ca el nu s'a multiimlt nu~al ~u -,?oartea, ci f?i. dupiO', aeeea muIte face
pentru nol. OeCl apostolul nu zice aceste vorbe ca
sa ~se ~:lUdo, ci voe~te a arMa ca Christos si acum
se IngnJe~te pentru noL Al doilea apoi eli si cuvantul
sau de,v ine med demn de crezut, mai ales ca'hd adaoge:
"Pen t:ru trupul. lui u, CiL f?i cum a r spune: Cum ca
faptul este a;9a, ~l ca eu nu spun nimie absurd, se inve,dereaz/J,du: aceia, ~acele ce eu r&e, pentru trupul
lUI le fae. Pnve1?te, ZICB, cum ne-a alipit deel; d eei
pentrn ee introduceti pe ingeri intermed iari ? Careia
ZiC8 ... m'am fa.cut ~eu ?lu.iitor'~ (Vers. 25)," i?i CUI~
VOl mt,ro<,lucev1 pe mgen? Eu sunt slujitor.
ApOl ayat:l ea e1 nimic n'a facut, de91 este slujitor.
?,Uar~la m'am facut ell slujitor, dupa icono~ma 1m Dumnez eu, care mi s'a dat mie spre
V~l, CU saimplinesc cuvantul lui DUn111ezeu".
apJc:1, c.l ~stf~l a v?it, ea ~uciindu-se e1 sa primim nol
l?~ ,~a eontmuam no] ae.ea.lco~omie, ea sa nu fiti paraSItt, e1 este care a patlmlt, 91 tot e1 este care se einst~~te. Sau .ea poate. spun~ prin aceste vorbe: ca pe
mlll e toemm, eel mal aprlg persecutor, pentru aceea
m'a lasat ca sa persecut biserica, ea sa devin mai demn
de crezut in ceea-ce prediC sau ea prin yorba ico. " spun~ ca n'a eerut
'
"
n~r~rlle
dela mine nici fapte,
mel succese, Cl numai eredinta ~i botezul; pentru ea
a~tmjntere~ r:'~\i
pr_imit cu;ant~l m~m). "Spre voi,
21ce, ca sa Impll11etlC cuvantul lUI DUillnezeu"
Aiei ,:,"orbel?te de_ gin~i, aratiind ca ele se leganau ca l?i
corabm pe valunle marei. Caci daea gintile
;.
, eele cazute

f!

49

OM1LlA IV

au primit a se ridica la atiita iniHtime a eredintei, apoi

aeeasta nu a fost fapta lui Pavel, 'cidin ieonomia lui
Dumnezeu, {{pentru Cl~< eu nu a9i fi pu:tut face aceastDn
zice. Aratand deci cil patimile lui sunt ale lui Christos,
ada oga . 'a:pui iliai 6-18;1', ca ~i a implini ouvantullui
:D\Jrnn~zeu 53~tr<l~ yoi tot ::1, lui Dumn ~~o;n . Q~t~.M0i
~.rHt~~" tflca~d~ 6

81 :nu toerl1:flJl -(;l:':tr ~a S! a.eea!3pl. estA

'cttnd

ibon o.uli,a '. lui DunlnezetL, aaa

:;(i, ':{orbi, acurn',

puteF aseulta, .;;i nicidecum din cauza neglijenvei, ca
astfel sa d3veniti primitori aicuvantului lui Dumnezeu.
Aceasta toemai 'este cauza pentrueare ~i Christos a
venit acum, 9i nu mai de multo De altfel se spune f?i
in evangheli e, ea p entru aceea a trimis inULiu pre servii
sai, ea sa' uu <:Jjunga ii la a omori pe fiuI. Dar daea niei
dupa trimiterea servilor nu s'au rU\iinat de ,fiul care .a
venit, eli atat mai mult Inea nti s'ar fi ru~inat mai
'nainte de aeeasia. Dara danl?ii nn ar fi ascultat de 01'dinatiunile cele mai mici, cum ar fi putut aseulta de
cele 'mai mari?
1) ({Dar ce? Nu sunt oare l?i aeum Iudei~i Elini
cari se gasese departe de adevaf)? Aeeasta este iotrebarea ee se poate face in cazul dn fata. Da, respundemnoi, se gas esc, insa aceasta e mai mult cauza
unei leni grozave, eaci daca dupa trer ere de atiita timp
si dupa atatea dOVE'zi pipaite, f?i iDea sunt nedesaviir-
siti, de sigur ca cauza nu poate fi alta deciit 0 mare
lenevire. Cand Elinii intreaba d e ce Christos a venit
tocmai acum, noi sa nu'i IMam de a spune ii aceasta,
oi s~L'i'illtrebam daca Christos n'a reusit in lucrul SaU
pentru care a venit. Dupa cum daca
fi venitmai
de mult ~i nu a1' fi reu::;;it, nu ar fi putut fi suficient
timpul perrtru justificareanoastra. tot asa 91 dupa ce
el a rew;lit, nu yom putea fi considerati 'cadrepti ~i sa
seapam de raspund ere din eauza timpului, perrtru ca
nici pe medic nu'l invinovateste cineva din cauza tirnpului, dupa ee a fost sci1pat d e boaHt f?i insanatol?at bolnavul, 9i niei nu da vina, pe medicamente, dupa cum nici pe
un general invingator nu'l eereeteaza eineva, de ce a
invins in timpul acela ~i nu altadata, in locul acesta

ar

') Partea moralii. Noi trebne a priml. en reennolltinta eele

date de Dumnezen, lli sa nn eerceUim eu aman'u ntime dumnezeelltile
Iniiconomii, ci sa-i multamim pentru toate, ~i sa nu ne departam
de d ansu L (Veron).
74431

50
~i

OM ILIA 1,-

nu aiurea. ' Astfel de intreba ri se fac atunci cand e1

n 'a reusit, dar dupa ce a reu~it trebue a prim! eu
multa mlre ~i a'l apr~ba. Caei smne-~i: ce ~ste mai
deron de erezut? ratlOnamentu1 tau ~l clevetlrea; sall
finitul unui fapt savar~it in perfeetiune? A invins el,
sau F.a.'a In.;T]us ? aeeasta arata-mL . .4.. stapanit; ,, f?au uu? .
A dus la un sfarsit bun lueru'lil1cepnt, sau nut AeRRtea.
sunt reSP'111sauiiit.:-'Hiie. S~:ur: (Hni, - 1~(-\ j'nit : r.nil.rLllrj'l(-\~t,i
cl DumrlBzel.l existfi en a.dev;'.raj-,; dAnI te ir.t.!'(:b; Asb
Dumnezeu fara inceput? De sigur, vei ziee tu. Apoi
atunci spune-mi: deee n'a fil.cut pe oameni eu milioane
de ani mai inainte? caei ar' fi tr-ait mai mult timp.
Pentruea daca e bin e de a exista., de sigur ca a exista,
a trai inca, mai malt timp, este eu mult mai bine, Aoum
insa oamenii au fost pagubi~i pentru ea uu au fost
creati mai 'naintc. Insa nu au fost pagubiti, iubitul e;
~i cunl aceasta? Apoi 0 stie nUluai el ca creator. I a 1'<'191 te intreb: de ce n'au fo st creati. toti oamenii deodata? De ce sufletul celui IntiUu OIn a 'trait e u trupul
atatia ani, p e cand ~i,} altuia mai pu~ini, sau de loc?
De' ce pe nnul l'a creat I'd, inCBput, iar.l p i? altul dupa
aceasta? 8i acestea sunt in adevar demne de intrebare,
nu iosa s'i de yorba multa, pe cand faptul vrmirei lui
Christos 'nu prii:ue~te ohiar nici intrebare. Totu~i eu
iti voiu spune eauza. Presupune natura omencasca ca
pe 0 varsta oarecare, in care genu1 omen esc in priJl1.ele timpuri era in randul copiilor, eei dupa aceasta
in randul tinerilor, si cei din timpudle apropiate in
dndu! batr-anilor. Ciind spiri,tul este viguros, f?i membrele corpului slabese, a;;;a eil rilsboiul dintre dansele
a contenit, atnci ne ridicamla adevantta filosofie. Si
Cll toate aces ted. se petrece eontrariul, zici tu, caci :pc
cand suntem copii noi Invava m. Oa, insa nu inva~am
eele ' mari, cj ritorica ~i puterea cuvantului, pecand
dogmele cele mari Ie invat;arn cand suntem ill viguro~
zitatea spirituala ~i, corporala. Prive~ te cum acelaf?l
lueru 1'a facut S1 Dumnezeu eu ludeii, caei Ii-a dat ca
i?i unor eopii pe Mois i de pedagog, care Ii rep~ezenta
adevarurile prin tipuri f?i'i invata ca f:?ipe copb, dupa
cum ~i noi in va~am literil~ a~fll:'betului. "P e.~ru eli. 1e.ge~
avand, zice, .umbra bunatatIlor eelor vlltoare, lara
nu insu~i ehipul luerurilor" (Ebr. 10, 1). Dupa
cum ~i noi momim pe copii eu placinte, i?i Ie dam ~i

51

OMILIA TV

parale, eerand dela dani?ii un singur Iueru, ca sa se

duea la i?eoala, tot l:tf:?a f?i Dumnezeu pe .langa boga~ie
Ii da si luana, cerand in schimbul marei lui indulgente
un lucru numai, de a asculta de Moisi. 8i toemai de
aceea i-a ineredintat acestui dascal, ca nu cumva sa'l
dispre~Ue~i8Ga pe ~larls _ul .' \ja~ i copiii p6 ta.tal- lor; c'Gt i"e
ii iubei?te din cale-::Lfara. $i privp.~te emIl Israeli~ii nUID2,i
. de Moisi se sfiau. caci mi intrebau uncle este Dllmns'Ze 1t!,,:,,',
"1' undPo
A1
'YH'A
"i
.....,
,-" A",t;:'
_. . :.. ," '-' .Mni",i""
. . ,. . . '-' "'J "',
.;.... "a~nd
...;...
'-'.... 8T'a'
...
.t-" .... 7 01'1 t
apuea groaza. Cand faeeau ceva rau, privei?te cum
imediat ii pedepsea. Oumnezeu voia a'i pedepsi eu asprime, e1 insa (Moisi) nu l'a lasat. Unpa eum parintele
ameninta, clara si dascalul ameninta a demisiona din post
si zice 'mie imi ierti daca 11 VBi' ierta pe el, ~i de acum
'i1 iau pe respunden3a mea , tot a9a a fil.cut ~i oisi,
iara Dumnezeu a cedat. Cn .modul aeesta pustlUl a
devenit un fel d e ~coala pentnl danf:?ii. E?i dupi1 cum
copiii illUlrziind prea mult i n raman erea lor in ~eoala,
se ingreuiaza si voesc a pleca, tot af?a ~i ii cereau incontinu inapoierea in Egipet, caci plangeau ~i zieea u :
"'-'Li .........

.....l.

"N e-am topit, ne-an1. prapadit, ne-am potopi t"

(Num. 17, 12). Dar inca ~i tablele lor Ie-a. sfa ram at.
Mojsi, seriind pe ele ca ni:;;te llunie oareeare, ceea ce
face ~i dasealul, caei luand din mana elevilor caetele ~i
v:1zandu-Ie rau scrise, Ie arunea jos, voind a arata prin
aceasta m area lui suparare, ~i chiar de le-ar rup e parin~ii lor nu se supar<1. El (Moisi) f?edea aplecat 9i li
s eria pe t ablil, iara ii ne-uita nduse la dansul iE;;i aveau
privirea intoarsa in alta parte ~i erau in dezordine. 91
dup:l cum cop iii in f?ederea lor intr'un 10c se isbe sc
unul in altul, tot a:;;a :;;i Israilitii, se lovean intre dan~ii,
din care cauza ~i Moisi a ordonat a fi pedepsi~i.f$i
dupa cum iara~i _ dascalul dand leetie copilului ii cere
de a 0 invclta, iara oopilul nu :;;tie cand este ascultat,
din care cauza este pedepsit, tot a~a s'a petrecut ~i eu
Israilitii, Moisi de exemplu ii intreb,a: Care sunt cuno~tintele sau inva"taturile cele esentiale ale putere
lui Dumnezeu? Cele din Egipet po ate i Oa, raspundeau
ii. Dar acele cunof?tinti au c1at pe fata ranele, . au
pedepsit pe dusmani, f?i in finf) au fost ea 0 f?coal a
pentru voL Oe 'alt au fost decit pedeapsa du~manilor,
decat binefacerea catre voi?)) Se petrecea aeela~ lucru ca i?i cu copilul, care spune ca !7tie literile alfabetului, ins a daca este intrebat pe sllrite ' !?i TIU de

52

o~nLIA

OMILIA

IV

laolalti1, e1 se incurca :;;i nu Ie gi1se~te, pentru care este

pedepsit. Tot <tf?a f?i Israelit;ii spuneau ca stiu puterea
lui f)'umnezeu, dar cand Ii se cerea pe ' sariLe acea
cun01?tinta,. i~ nu puteau ri1spunde, pentru care erau
pe~ep.sjvi,~;Ai vaz!~~apa ?E:;;ti dator ~'~i amin~e:;;i de
Hpa; dm Jglpet, cam eel C.6 a . fAuut sang'ele
apa,
.:y-a~ pute-a Jaee 9ft ao-e3:sta~Y;~ . r0t astfetiie-erD ~i not de
multe-ori copiilor: cand vezi in carte litera A ad u'ti aminte Qil 0 35 sorisa in abecedar. ((Ai vazut boaJ.fJ,?' Amiutef?te-ti oa el a fost care a pierdut pe toti cei intai
nascuti ai Egiptenilor. Ai vazut razboae? A'minteste-ti
de cufundarea armatelor Egiptene In marea ROf?ie'. Ai
vazut ea cei ce locuesc pe pamant sunt mari :;;iputerniei? Darnu sunt mai mari decat Egiptenii. Ap oi
cel ce te-a seos din mijloeuI lor, oare nu va putea eu
atat n1ai mult ca sa tescape cand ei?tiafara de Egipet?
La toate aceste intrebari pe sarHe i1f?a zicand, ii
uu.;;tiau ce sa, raspnndl1, f?i de acee;}' ep.u pedepsivi.
MaJ?-.c:a u i?i l;:leau, i?i apoi loveau cu piciorul. Trebuia
ca 11 ,sa nu se dezmerde in mancare, adeca sa nu caute
in IIl1intt ee 0 primeau; imbuibare, i?i din aceasta im- buibare sa capete inclinare spre rele. Israilitii au facut
intocmai ca un copil ce ar fi trimis la ~eoala, I?i el ar
cere casa fie dus de .:;ervitori, c:1rora ' el sa Ii serveasca, ~ intocmai 31?a au facut I?i ii, cautand E;li cenlnd
mereu Egipetul. DeE;;l primeau in toata libertafea hrana
necesara , i?i ~edeau la masa cu tatal; ii erau nemultam*- f?i cereau ca sa fi.e impreuna cu servii, sa se b'uclire 4e infec~iunea mesei lor celei pline de tulburari.
Spune"a u lui Moisi: "A:;:;a este Doamne, toate cate
ni spui vom face ~i vom asculta" (Exod. 24, 7),
~i totu~i nu [aceau. Si ceea-ce se intampla cu cop iii
zburdalnici, cand tatal lor voe$te a 'i certa, iara dascalui se i~potriv~i?t~.~i amenin~a eu demisia, aceia~i se
petreeea. ::;:l cu dah1?ll
.
Dar de ce oare vi s'a spus aces tea ? Pentru ea
I?i noi nn ne deosebim eu nimic de copii.
Voei?ti acum a auzl ~i despre credintile lor, eli.
sunt. credinti copi1are~ti? "Ochiu pentru ochiu, zice,
~i dmte pentru dinte': (Levit. 24, 20)_ Nimic nu atita
atat de mult Ta. aparare si impotrivire contra altuia,' ca
cugetulcopiHiresc. Si fiindca patimaaceasta este rezultaW. din lipsa de judecata, de aceia la varsta copiHiriei

om

53

IV

este un pustiu 111.are de judecata, E;li cu drept cuvant

ea copilut este tiranisit de manie. Si atat de mare este
iiranisirea aceasta, incat de multe
ii' vezi in luptele
lorcazuti j()s ~i apoi iaraf?i ridieandu-se, 10viti poate
1a genunehi, sau -la glezne ,.de riyalul lor, $i numai
atttt1 1ji 1nuej;cazu Tuba !?i t38stlJ:J,ge Inania..}ol'" .. 08,m}l.~a
a r~0U.t- -:8 i . . Durrl'tJ~JZf:)U1 0and l i:s.l -in_g~~d~,it -;e;j. f5-a 80 -8QOati'i,
ochiu pentru ochin sidinte l)entru dinte, nimicind pe
Egiptenii ~i Amalicit'ii care ii amarau pe dan~ii, - ca
si cum ar ziee copilul: lata ! cutare m'a lovit, iara
el ar raspunde: Este un om rau acela, :;;i deci it yom
uri. Tot a:;;a a facut ~i Dumnezen, caci zice: "V dij-

ori

rna:;:; voiu fi vrajma~ilor tai l?i improtivnic improtivnicilor tai" (Exod. 23, 22). 8i eara~i, caud Ba-

laam binecuvanta pe lstaili~i, 0 asemenea complezen~a

fi1cuta lor era mai mult 0 eomplezenta eopiia.reasca.
Dupa cum 8e inta.mpla, t;'icu copiii, ca,rid se spAde de
lucruriunde nu poate fi spaima, ca de ex. de un mie],
san de altceva, cand, zic, deodata se sperie si ineep a
tipa; iara noi pentru a alunga de1a ii spaima faeem ca
mielul sa fie tartt de insel?i manele lor, tot a~a a facut
si Dumnezeu, eaci spaima ce ii 0 aveau de vrajitor
a prefacut in indrazneala. Si dupa cum cele ce intarca cop iii au la indemana
cosulet toate cele nece-sare pentru hrana lor,tot a$a si 'Moisi, totul avea la
indemana" $i totul Ii da, ba se gaseau pana f?i in cea
mai mare d ezmerdare. Uu to ateacestea, dupa cum copiln.1 cere mereu ta~a, tot ai?a 81 Ii cer-eali inti"una Egipetul E,li carnurile 'de aco10. Ast'fel ca nu ar grei?l cineva
daca I-ar numi pe Moisi ~i dascal, ~i hranitor, EJi pe~
dagog in acela~ timp,:;;i ar reennoaste marea lui intelepeiune. Pentruc:'t altceva este de 'a conduce eineva
pe ni:;;te barbatifilosofi, ~i altceva de a conduce pe
ni:;;te copii fc1ra judecata. f;?i daca voiti, ascultati ~i altceva: dupa cnm doica zice copilului cand 'te duci
afara, ridiea-F haina intr'atat, incat sa pot;i stabine,
tota~a a f<lcut E;;i Moisi cn ii. In copilarie to ate patimiie tiranisesc pe eopii, daca mai ales nu au un povat;uitor bun. Mandria, pofta. absurditatea, mania~ invidia
:;;i altele de acest fel, stapaniau pe Iudei intocmai-cum
stapanesc pe copii, caci :;;i ii, ca i?i copiii, scuipau in
fa~a pe Moisi ~i-l amenintau. Dupa cum copilul ridica
piatra de jos, iara noi 'i 'strigam: (flU da, totl;1~a :;;i

in

54

O:vlILlA V

OMILlA IV

ii ridicau pif'trele 9i aruncau asupra paril1telui lor, iara

el fugia. ~i dupa cum ('opjji cand vAd vre-o podoaba
oa;ec.are .']a taW.! )or~ 0 cer ca. sa 1~ se dea lor, tot
a1?a 171 cel de pe langa Dathan ~i A Vlron s'au resculat
asupra lui Moisi,E,li eereau dela el preotiaE,li inteetatea 1)
erau eu un eu vant invidiosi mai muit demit toti. mici
de suflet si 111 totul lipsiti 'de iufle~~uUL-
. ., .
Apo"!," at;lD.ci oarf'~-trebui::v) c~ fJ., s~ 'B-!ratu Clll'lStOG F'
spune-roi. Atunci oare trebuia sa li se dea asLfel de
invataturi filosofiee, cand iiea niste nebuni erau sta~
panitide porte, ~i desfranati ca Tlif;)te cai, cand erau
sclavii banu1ui i?1 a1 pantecelui? Dar de sigur ca conversand atunci cu ii ni:;;te astfel de invataturi filosofice,
le-ar fi aruncat ca nii?te pr09ti ce erau, 9i nu ar fi invatat n1ci acestea :;;i nici acelea. Dupa cum daRcalul nti
invata pe copii a ceil, pana ce mai 'ntaiu nu 'i invata
literile alfabetului, tot asa 8i eu dansii. Dar nu este
tot a9a aeum, ci eu charu!' lui Dumnezeu mare este
bla'ndetea, ~ivirtutea se prjnde ori~unde este plantata.
Sa multamim deciJui Dumnezell pentru toat.e ~i
sa nu vorbimde prisos. Noi nu stim timpul ci numai
creator'ul timpului 9i a1 seculilor. 'Lui sa 'i recunoa:;;tem
dreptul asupra tuturor, cacj aceasta va sa ziea a slav}
pe Dumnezeu, iar nu sa 'i cerf>m socoteala de cele ce
el face. Tot 8E;la i?i Abraam sHtvia pe Dumnezeu, dupa
cum z1ce: ,,~i adeverit fUnd, ea ee 'i a Higaduit
puternie este a l?i faee" (Rom. 4, 21). Acela nu intreba niei maeil.r pentru eple viitoare, pe cand noi
cercetam pana 17i eele lrecute, Priveste, caLt prostie
8i eata nereounostil1ta din parte-nL
'
"
lJeci sa contenim eu astfel de intrebari, eaei nu
avem din ele nici un folos, ci chiar 0 mare vatamare.
Sa fim cu reClln09Linta catra stapanul a toate, 9i sa
inaltam slava lui Dumnezeu, ca astfe1 r.ratandu-i mul~amiri pentru toate, sa ne iuvrednicim de filantropia
lui, prin charnl ~i iubirea de oameni a un1cului sau fiu.
caruia impreunaeu Tatal i?i eu Sf. Duell, se cade slava,
strlpanirea 9i cinstea, acum 8i pururea 9i in vecii vecilor. Amin.
'

I) A se vedea Cap. 16. din Numere. (Trad).

55

OMILIA II

iara

Talna eea aseunsa din veei si din neamuri,

"
.
'
...
aCllill. s~a. 3Jr~~.tat sfintilor- 1lli] c-arora a VOlt

Dnmnezeu a li arata, care este bogatia slavei

t:ainei aC8?tia intru n8amuri. caTe est.e Uhristos 1IILruV oi, :nadejdea sla-~'ei. Pre care noi
11 propoveduim, sfatuind ~i invatand pre tot omul
intru toata intelepciunea, ca sa punem de fata
pre tot omul desavar:;:;it intru Christos Iisus"
(Cap. 1, 26-28).
Spnnand despre bunatati1e de care necaIn invrednicit, si aratand filantropia 1'ui Dnmnez8l:, cum i?i valoarea'maretiei celor ce ni s'au dat, iaraSl introduce 0
alta int~nsitate de idei, adeca ca nimeni mai 'nainte de
noi n'a putut afia ceva, ceea-ce de altfel face ~i in epistola eatra Efeseni (Cap. 3, 5 (?), unde spune ca nici
ingerii n'an stiut, niai domniile si niei vre-o alta putere
creata, ci numai Fiul lui Dumnezeu sUa de aceasta. Si
priviF, ca e1 n'a zis ca taina aceasta a fost dosit~,
('X.E'X.pU[1EVOV) ci aseunsa de tot (7.7Wl!.E'X.pU[1[1EVOV) f?i oa de91
s'a descoperit acum, totu9i este veche, i?i ca J?umnezeu
a voit asa din inceput si astfel a fost prescns. Pentru
'D" , zice, adeca
ce a8a? ,Nu spune apostoluL"
In veCI
cum' ar z1ce cineva, din inceput. ~i 0 numer;;te en
drept cuvant taina, pe care nimeni riu 0 t;1tia, afara de
Dumnezeu. Dar un de a fost ascunsa aeeasta tain~t?
In Christos, dupa cum zice si in epistola catra Efeseni 1),
sau dupa cum zice r;;iPro~ocul "Din veac f;)i pana
in veac tu ef;)ti" (Ps. 89, 2), "lara acum s'a aratat
sfintilor lui", zice, a9a ca totul este din iconomia
lui Dumnezeu. "Sa al'atat sfintilor lui", a9 a ca ~~
acum ace a taina este ascunsa, daca s'a aratat numal
sfinWor. ({Deci, zice, sa nu va arnagiasca pre voi aeeia
1) In capitolul 3, 5 din epistola catra Efeseni, In adevar ea
se spune aeeasta, iusa ell mai mult euvant s'ar pute,"). ziee, eli Sf.
Chrisostom a voit sa spuna de, pasajul din epistola catt"li Romani,
cap. 8, 38. (Tract.).

56

OMlLIA V

OMlLIA V

lrngerii) cad ii nu stiu. Si de ce oare numai unora,

$i nu tuturo-r? "O~rora 'a voit Dumnezeu" zice.
f)rive~te curn. ef peste tot locul Ii inchide gura 1a in'Lr"8L;clri10 lor~

,,'Carora

'\loit

DlIIIln,eZetl

a-li arp'lIta,")

.jar?- Y0i.n~a :luil}U .poatefi ' ab~urclil. :prin aceste cuvinte

.n1,.l,'l l l:1SaCa 8.?-. f~{w:e1,f~ JllCi~lJljm.al'l despre succesele
tnr, 6i mai. Il1.Ul.tli. - (',onsfHrie C(l, rRsponzil,biH de ella-rUl
ce l'au primit )' Garora a voit a Ii adita,". Care
este bogatia slavei tainei ace~tia intru neamnri".
Aici a spus un lucru marev f?i pOtnpos, cautand in
:::narea lui dispoziyiune ca sa ada-oge intensitati peste
intensitati. Gaci $i aceasta este 0 intensitate, cand e1
zice : ;, 13 ogati~\' slavei t a inei ace~tia intru neamuri",
caci m2.l cu sama intru n eamuri se aratil, dupa cum
zice $i ~tiurea : ",Ear[i. neamurile pentru mila sa
proslaveasca pre Dumnezeu" (Rom; 15, 9). Searatil
de sigur si in aitii, insfL cu mult mai vartos intru neamuri, und~e mare' este .bogiitia slavei. Gaci a face ingeri
fara de veste pe n1:;;te oameni. ce erau m ai nesimtitori
decatpie-trele, f?i a'i ridiea la acea demnitate numai prin
simple cu vinte?i ,p rin credintll, fara nici 0 altaosteneala, . CLl adevarat ca este slava ~i bogatia tainei. Dnpa
cum ci n eva a1' lolL un cane pr<i.padit de foame 8i de raE\
uracios ::;;i impuyit, :;;i care nici n'ar putea sa' se mi~te
de jos, ::;;i d eodata l'a1' face om ~i 1'ar pune pe tronu1
imparlHesc, tot af?rt a facut t;;i e1 cu omenirea. Se inchinau
pietrelor i,l i parhantului; ?tiau eil corLll si soarele s unt
mai Buperioarc, si ca intregu1 univers' Ii servia lor,
lnsa erau prizonieri leg-uti ai diavolnlui, care deodata
s'a ridicat deasupra pe capul omenirei, si'i porancia ~i
o tiraniza. Fiind ii prizonieri ~i sclavi' ai clemonilor,
deodata s'au filcut corpul stapanului iugerilor :,?i a1
archanghelilor. Nu t;> tiau ce oste Dumnezeu, ;;;i totu;;;i
cleodata an daveniL parta~i ai tronului lui Dumnezeu.
-Voe:;;ti acum a veclea miile de trepte pe care ii Ie-au
trecnt in curgerea timpului? Mai 'ntaiu trebuia ca sa
cunoasca cil pietrele nu sunt dumnezei; a1 doilea, cu. nu numcl.i ca nu sunt dumnezei, ci chiar mai .inferioare
dedit . omul; a1 treilea, ca Bunt mai inferio3ore chiar ~i
decat animalole nocn vantatoare; al patrulea, ca sunt
inca mult mai iuferioare si decat plantele; al Gincilea,
cil extremitatile in fine se' reuniau in acela~ cuvant, cit
nu sunt nici macar pamant, nici vietati, nici plante,

57

nici om, nici cer; sau iar<'if?i eleln inceput, ca mel pietrele, nici vietaVile, nici pla ntele, nici elementele naturei,
nici ceiede sus, . nici cele de jos, nici omlll, nici demonii, nici ingerii, nici archangheli!, :,?l ~lici vre~o alta
din putetileacelea nutJ'Gbuia a .t i l ncllinata de om,
S!:M1. ~ fi,-f!.dotata tie el. Sco~ i c,a (l~ntr'un 'ada'll-G-,i-nfriuosat ii treouiii a alia Ga llumai stiI)aIl"ul ',<1 tD'at:;j cste
Du'mnezeu adevarat, ca num.a i p9 e1 trebue a'L servl,
ca viata. eqrect[L este fruQ10asa siad mirJ,l;ta.\ ca moartea
de acum nu este moarte ad evtlrata, eli vi ata nu este
viatil., cil corpul il1vie, eli devine nestricacios, ca in
ceruri se ridiea, oii se bucura de nemurire, ca cu ingorii sta, i?i cil. in fiue se stramllta de aici aco10. Deci,
pe eel ce :=;;edea aici jos, S1 care a sarit p este toate
aceste sc}lri 1'a. pus pe troll, 9i 1'a fl1cut pe dansul,
care era mal pre jos de pietre, m ai Insemnat clecat i ngerii f?iarchanghelii, deoat tronurile t;;i decat stapaniile.
eu adevarat cil. bine a zis .apostolul: "Care este bogatia slav:ei tainei ace~tia"! Ga f?i cnm ar lua cineva
un neb un, :;;i deod atil. l-ar face filosof, tot af?a a f,lCut
e1 cu DOi. Insa or'ice ar spune cineva, nimic nu ar
putea spune dupa cum trebue, cAci chiar ~i cele co
spune Pavel, sunt nehotarlte.
"Oare este bogatia slavei tainei ace~tia intru
neamuri, zice, eare este Christos intru VOl".
Trebuia iarat;;i ca sa afle, oil. cel ce este m ai presus de
orice, cel care stapane1?te pe ingeri si inceplHoriile, ca
f?i pe celelalte puteri, s'a pogorit jos ' po pamant., f;li s'a
f!lcut om, apatimit multe, a iIi viat :;;i s'a ina1t;at. Toa t e
acestca au fo s t urmarile tainei celei din veae. "Oare
este Ohristos intru voi") zice, .:;;i daca el este intru
voi , de ce umb1ati cautand pe ingeri? "Tainei ace~tia")
de unde urmeaza. ca mai este f;li alti'i taina, insa eu aclevarat ca aceasta este taina, pe' care nirneni nu 0 a :'?tiut.
taina care este minunata, care a fost contra a:;;teptarii
comnne, care era ascunsil.. "Oare este Ohristos intru
vOl, zice, nadejd ea slavei pe care nOl il propoveduim ((, adeca de13. inceput chiar noi 11 propove
duim, iara nll ingerii .. "Sfatuind fili in vatand" nu ir
mod poruncitor si nn siliti, caci ;;;i aceasta este dir
filantropia lui Dumnezeu, de a nu atrage pe cineva ir
mod tiranic. Fiindca expresiunea "invat,and", araU

58

O:VlILiA

OMILIA Y

Ceva mare, de aeeea adaoga a doua expresiune "sfatuind", care e mai mult treaba parintelui deeat a dasealului~ "Pe care noi il propoveduim, ziee, invatand f?i sfatuind pre tot omul intru toata intelepeiunea", ad~(ja. l:>fHma,nd. tutul eu inteiepci une,aE?i1

?~ie6:r n?~;('~e ~;e ato;;1~1~1f~~~P:r{~~fn~~aP~~~~~~!~i~~;:

eruri, nu este aat fiecaruia. "Ua 8a. pu u em de fata

p-rn tot omul des~tvarf?it intru Christos lisus".
Ce spui Pavele'? Pre tot ornul? Oa, raspunde el, spre
aeest seop tindem no}. i;li ce este dara incil nn s'a iodeplinit aeeasta dorinta? E deajuns ea feriritul Pavel se
grabia sa ajunga la acest rezultat. "Desavar~i t'( ziee,
prin urmare aceasta este desi;l;vaqire adevi'trata, aceasta
estc perfectiune, pc eand aecca este imperfectiune. "D csavarf;lit intru OhI'i8L08 1isu8 , ziee, f?i nu In lege,
~n" "'0 Al-1g'~r~
_.. 1
t:: ' i

~~U.l

" .x,,;
'--(1
\_.1.

an~'I
\~' U _ O' .

011ristos" ad eot1 in
~tie

n'l

.l t _

A~+~
c-d!..e.

o11noE?tin~a

peI'fe":1
'0\.1 .1n~
~~
I

Tn~""'J

'},_L __J..l' _"

lui Cllristos. Gel ce

ce a f:leut Christos, va judeca mai pre sus de ingeri.

"Intru Ohl'lstOS Iisus, intrll care ma f?1 ostenese"
eVers. 29), adeca nu Dumai ca rna gandese, ci inca rna
si ostenese eu multa sargl.1inp, cu multa bagare de
seRm~. Si daca en sunt neadormit pentru binele vostru,
apoi eu atat mai mult voi sunte~i datori a 0 faeeaeeasta).
Apoi arata ca hH'.rul acesta al apostoJiei lui, este dumnezeesc, ~i ca asUel trebuea fi considerat. "Dupa
iucrarea lui, zice, care se lucl'eaza intru mine
intrupute:r.e": adeca: Oel ce m'a f<leut puternic in
Cl.cest lucru, este invederat ea voe~te aceasta, pentru
care cbiar del a ineeput e1 a ~i. spus: "Prin voea lui
Dumnezeu". Astfel deci e1 uu numai ca a spus aeestea
eu modestie, ei inca Ie-a f?i adeverit eu cuvantul i?i eu
fapta luptandu-se. Spunand (westea e1 mai aratll inca,
ca erau multi cari 11 combateau.
Mai departe apostolul Ii arata dragostea lui cea
mare, caei ziee: "Pentru ea voese sa f?titi voi, cata
nevointa am. avut pentru voi, f?i pentru eei din
l.,aodieia" (Cap. 2, 1). Apoi pentru ea sa nu se para
3a aeeasL,l osteneala a lui provenia numai din slaba3iunea lor, a pus ~i pe al~ii 1a mijloe ca sa. nu 'i dis-

59

eurajeze, cari adaoga: "f;ji cati n'au vazut fata mea

in trup(;. Aici arata ceva dumnezeesc, ea adeea il
vedeau incontinuu eu duchul. Asa dar nr1n aceste cuvinte Ii rnarturise~t~ 0 mare inbire.
~

"Ca , SEt se lTIangao illirlfiie lor,' LOCrYii.ti 1)

flind. lntru d.l:"agoste,~i spre toata bogatia . in. c.redintat~i ifti,elegerei, sprB Guno~tinta tainei lui
Dumnezeu f?i Tatal,f?i lui Christos, intru care
sunt toate vistieriile intelepciullei si ale eUllOStintei aseunse" (Vers. 2.' 3). lata ea deja apostol~l

se grabet;lte ~i 5e munce~Le ea sll intre in inse~i do~nna,

niei acuzand, dara nici aparandu-i de acuzatiuni. "N evointa am avut", ziee, S1 de ce oare? ,,{)a sa se
mang;ae inimile voastre, uniti fEnd" ,adeea sa fiF
in~epenj~i in credinta. Insan u ziee tocmai a;;9v, ci taie
oarecum ideia de vr'o ac'Llzare, sau mai drept vorbind
ii indeamna. sa. se uniasca en dragoste ;;;\ nid cat d.in
, siUi, sauimpint;>i de imp rejura.ri. Ceea-ce a m spus ~i
altll.datil, ell. apostolulni nu 'i venia greu de a 'i indemna pururea, aceia;;i 0 spun i$i -acum. Ma hevocsc,
zice, ca sa 'i v~ld uniti cu dragoste, flindea voesc a 'i
apropia de Christos eu buna lor vointa, ~i Iln numai
ell gura, sau ea adunarile lor sa se faca de forma, ci
"ca sa se mangae inimele ~lor((.
"Uniti fiind ii intru dragoste, ~i spre toata
bogatia incredintarei intelegerei," aclee'l de nimie
sa nu se Indoiasca, despre to ate 1>3. fie deplin. incredint-a"L Vorbesc, zice, de iner'edin~::trea (asigu rarea) eredin~pi , caei este - ~i (asigurarea) incredintue rezulta.ta
din judeeata omen easea, insa 0 asemenea incredintare
nn este demna de nimie. Stiu, zice, cil. voi credeti, insa
voese ea voi sa vit ineredin~a~i, nu numai de bOgi'lticl,
ci de toata bogatia, ca astfel sa fl~i bine Ineredin~aF
despre toate). Acum tn prive~le in~eiepeiunea acestui
fericit, caei nu ziee rau faeeti, caei nu sunteti Illcre-din~a1fi, ea f?i cum i-ar aeuza, ci nu f?titi cum ma
') Tcaducerea Romana din erl itia de Buzan nu esfe tocmai clara.
Mai exact ar fi duca s -ar "ico: uniji fiincl intru clragoste, etc. rnai
ales ell. prima !Ii principala sernnificare a verbului oIJp.6c6"'op.l1.c este

a unl, a combina La un loco (Trad).

60

61

OM!L1A V

,OMILIA V

silesc, ca voi sa fi~i iocredintati eu iot~lepciuoe, ~.i n?

cum s'ar inta.mpH1. i?i fiindci:i. am vo.rblt. d~ cr~<,!lll~a,
sa nu va inchipuiti caam spus eeva slm~lu ~l fa~a IOIos!
civoesc. .z>,,E!, 8,.cea credint.a, sil, fif', cu wtelepClune i?l
iubii'e~).
'
"
'
.
",
C::,';
,
"
'"
r'll
'
!
,
,
.
(
....
)
""
i~
,i>
t<>
ta'lr.~J
l
'l'
DUYYl11er,o;eu
TaU
.J "
~)j~}.-l l-'-.!,; ':= - ~..,_ . .J~ '~~4) .\'~.,yUJ
t ;;:.,l, ~llm. ~:')lu'lst(:t," , Asa, d.ar.i;}jrra . acel'\sf.a, l'l,. apropierei omului de Dumnezeu prin FiuI, este a lui Dumn ezeu. "Silui Ghristos, zice, Intru care sunt toate
vistierii1e intelepciunei fili ale cunofiltintei aseunse" .
Deci, daCo;i. vistieriile Intelepeiunei sunt in el, urmeaza
ca cuinte1epeiune a facut de a venit acum, fili nu mai
de mult.' De ce dara invinovatesc unia din cei pro~ti?
Sipriveste cat de simplu vorbeste apo.:;tolul. "lntru
care sUllt to ate v istieriile" zide, asa ea e1 toatp. Ie
stie. "Gelc aseu nse ' ', ca ~i cum ar zice: .. Stl, nu va
'incllin't~ iH 0,2, ~. vet; t.otlll. ead vistiRriile lui sunt ascuIlse
si de''l'!lQ'er-i. lara' nl! nnmai nA voi ""~ oil. dR-la dansul
trebue a cere totuL 81 simmr n::i. l;lt~lepciunea 8i euno~tinta . (]i1nd e1 ' zice vistieriile. arata Drin aceasta
multi mea lor, iam cand sm:m e to~t.e. inVe<1AfAaza flll.
nimic nu ig-norea.~. !'Ii 1n tinA nrin expresiunea ascunse
clila i'nt.eleg-8 ct\. sln'gllr AJ ! e- 1?tie.
"Tara aeeasta zie, ca nu cineva sa va ama- .
geasca pre voi cu euvinte In~elatoare" (Vers. 4).
Acum tu prive;;>te, ca deaceea a spus. a~a, ca nn eum~
va ii sa astepte dela oa-ment. ' " Sa va amageasca,
zice, eu eu yin te inselatoare" 1). Si ce este daca eineva
vorbefilte eu probabil'itate de un lueru?
Il Ga de~l sunt
eu trupul departat dar" eu
duehul impreti.na eu voi sunt" (Vers. 5). Urmarea
naturala aeeasta trebuia sa fie, si deciasa trebuia sa
zic:}: Sunt departe de voi eu tr'upu1, i08a eunose pe
aeei 'ini?elatori. Mai depart~ el srar~e~te eu lauda:
"Bucurandu-ma ~i vazand randuiala voastra, ~i
taria eredintei voastre Intrn Ohristos". Prin.Yorba

randuiala e1 In~e]e g e buna ordine. ,,9i taria eredintei lntru Ghristos". In aceste vorbe mai ales este
Jauda ce Ii-o aduee.Si n'a zis credin~a simpla,ci
'
~ T r'\~b'"
. .a T'"l X tY'~ niotA
t .........
".B
...rl"'!.:!: .n~n
. . . . .!.. o..:'--(!.1';'!:,p 1-0';.
\.' .,-, .!;~ ,, ~3a. . ,S,t .cum ,a.l. f./-v.:: .,1 C1n ' I\ ' ( ~, C~" . . . v ~ ~ '~ "l V"""
osta~?i cad stau in ordine drePvl i?i n eclin.titi .. Ce"e~-ce
eM.fj t}l;n~. nl) .()oAi.e filxi'isGatniei deamaglre $i me)' de
i8:n1!.i~.r-:Ju niji~3.i,:;a.nn 'aU 'cD.znt. ziee, dar nieichiaI'
i;li ' putut dueva sa va n\pa randurile .. S'apus pe '
dansulca fEnd fata eu ii, ca astfel !:la 8e teama de e1, ca
-pl'ezent, pentru ca a~a sa poata vinea or~i~ea. pe
1a desimea randuri1or, adeN\. cand ele sunt hplte ~:)Jne
fili nedespartite ea de ex. un zid, de 1a acea~ta depl,?-de
taria. Aceasta tarie ins3, este dragostea, caer numal ea
face ca cei ce ered sa se lipeasca bine unul de altul,
~i deci numai ea ii face tari. De altfel :;;1 credinta face
acela~ lueru, .insa daea nu lasa ea sa se Int~oduca,ra
tionamentefal~e. Dupa cum rationamentele ,lal~e oe8bin a 8i c1atin3., t ot a~a i?i eredinta dreapta face ca sa
se in t'a.reasca ~i intepeneasea.
.
1) Daca bunul Dumnezeu ne-a acordat , ceva ma~
bun 9i mai mare decat ravionamentul. omen esc, apOl
eu drept cuvant ca aceasta este eredmva ~pe car~ a
infiltrat'o in noi. Nu e posibil ca eel tare m credm~a
sa ceara rationamente omenesti. Caci iata de pilda ca
toate cele n1ai insemnate ale' noastre sunt lipsite de
ravionamente omenei?ti , ~i se sprjjin~ numai pe credinta.
Nicaeri nu este Dumnezeu, ~l eu toate acestea
e1 este pretutindeni. Ce poate fi mai nelogic decat
aceasta? Fiecare lucru observat in parte, te 1asa in
mare nedumerire. De sigur ca Dumnezeu nu este
in spatiu sau in loc, dar niei nu este vr'yn lo~
. in care sa nu fie. Nu s'a fa-cut el pe sme, ~l
niei nu a illeeput a fi. Acum, ce ra,onal!lent omenese prime~te aceste~,. dac:1 . nu . ar fi cred~nt3 '? Sau
oare nu s'ar parea rldwo1, ~l ma~ mult 0 emgma f~r.a
sffirsit? Ca e1 este farit inceput !?l nenascut, nemarglmt
::;;i necoprins de mintea omeneasc:1, toate acestea sunt
nepricepute, insa cit e1 este ne'ntrupat, sa vedem daca

\.I

.1-;1. , .

.1.

.o,..o....L

-"-

I) Expresiunea din original "',&(.<vo)"o"([ J;Ilai Cll lnteles s'ar

traduce pdn cnvantul probabilitate) caci 1t,{1'avb~ inseamna probabil)
putincios a sf! crede. (Trad.)

,'0

r-

;'

I) Partea m01'alii. Durunezeu este pretutindeni, ell. e~ este De:

mluginit; despre energia providenfei diviDe ~i despre ml~ca~e, fi~
ell. noi din faptale Savarllite 'in timp, putem. ca urmand sf. scnptun
sa nu ne indoim in credil;tli. (Veron).

62

OMILIA V

OMILIA V

nu cum va yom putea examina cu rationamentu1. Dumnezeu este fani trup. 9i ce va sa zica fara trup'? Un
cuvant gol numai, caci cugetul n'a acceptat nimic si
nici ca i?i-a intiparit in e1 0 asemenea idee, cad' d'e
i?~-ar ~n~!p~r~-o. a! aju~ge la ~nsei?i natura ~rup~lui, adeca
9~~ar lliLlpan i?l msei;n memorele trupulm. Ai;la oa gura
ZlCe eli. este fa.ra trllP. in sa. eng-etul nn i?tie ce spune
gura, Cl numa1 un Inern $he, ca, nu este trnp, ~"Ce~t'3ta
numai !i-tie ~inimic alt. Sf ce vcrbesc eu de Dunlne-icu.?
Ce va sa zica oare ca spiritul omului, care isi are inceput, este inchis in corp si este marginit,' este fara
trup? Spune-mi, arata-mi. lusa nu ai ce spune: Este
poate aer? Dar aerul este un corp, des! nu este asa
de des, cad se iu.vedereaza in rnulte p'ar~i ca este un
cor~ rar. Foeul inca este un corp, insa energia spiritul m este (leva necorporaL De ce? Pentru ca se intinde
peste tot loeul. Daca el este in trup, apoi atunci ne
materialul este :in spatiu si :ill loe :;;i deci este rnarginit, ,iara ce este marginit are 0' forma oart',eare, lOSa"
10rmele sunt compuse din linii, iara Jiniile din cor-'
purl: 9i iaraE?i: ceea ce este fara forma, ce semnifieatic
are? Nu este, sau mai bine zis, nu are forma, Dici
chip :;;i niei specie, sau earaeteristiea sa specialiL Vezi
cum, ameteE?te eugetul? ~i iaraf?i: Oare natura spiritulUl sau este neaeeesibiia de rele? 1nsa eu vointa sa
spiritu1 cste bun, si deei este aceesibil si de rele.' Dar
aeeasta nu se poat'e ziee, sa nu fie. Si iarasi: Oare cu
v ointa lui a fost adus ella existenta'sa, sau fara vointa
lui'? 'Niei aeeasta nu se poate spune. 8i iarasi: Oare
margineste e1 lurnea aeeasta, sau nu? baeil nll 0 margine~te,
se margine9te, i?i daea 0 margineste, el este
nernarg'init in natura sa. Si iarasi: Oare se margineste
e1 ~e sine insuE?i? Dar daca se rll<'trgineE?te pe s'ine inSUE?l, urrneaza ea nu este fara ineeput in raport eu sine
insuE?i, ci numai in raport eu noi, i?i deei nu este din
natura filra ineeput. Peste tot loeul deei, rationamentul
nostru omen esc trebue a judeca contrariul.' Vezi aeum
ee confuziune i?i ee intuneeime mare? Si pdeepi de
ce este nevoe de credinta peste tot? Credinta deei este
taria cea mai mare. Dar'de voiti sa venim 1a cele mai
mici. Ce insearnna oare energia' lui'? Caei fiinta lui are
energie. Oare este vr'o miscare oarecare? Deei el nu
esteneschirribat-caci ceea-ce se misca nu poate fi
neschimbaeios-pentru ea din nerni~ca're e1 se schimba

in rniE?eare, $i cu toate aeestea e1 se mi~ca> E?i 11lCl.odati:t nn stll, Insa ce fel de miE?care? "'pune-mi, caei
printre noi oamenii sunt E?eapte feluri de mii?cari :in ios,
in sus~ inauntru, afara, 1a dreapta, 1a stanga ~iimprejur,
-si daca nu este asa, apoi ca eonseeinta va rezulta
cr0~tere, micire, ineeput, deteriocare E?i i'n fine prefacere;, Ius2[ un eSL6 oid una din aeestea, Detr oare mint(:;..~.. lui 'H:r'~ \rro-o lllis,c.tre? 9i ee antlme mif?care? Ins3~
~1'"'' n.r~,""'\(~1H
no l"U .t=;A
-n ..... a,n. nnAac-i-n.
pentru
v
~t:ni~t;:c~~~1~ i~ D~li~~a~e ;~lt~uE?i '"';hi;r ~b~urdititi.
Oare a vol ceva,' este aeelas lucru 0U a avea enet'gie, eu a luera, sau nu? Daea
vOl este tot una eu
a luera, apoi de ce oare nu devin toti oumenii buni,
i?i nu toti pot sa fie mantui~i, dapa cum voei?te? At;Ja
dara altceva este a voi, E?i altceva a Incra? Prin urmare DLt este deajuns spre Iuerare numai vointa. 8i
daca este m;;a, apoi cum de ziee scriptura: "t'oate
'(Troit
fa~"ut(( (p.~
1---..LJ1 \') ~?J.
0; ;ar"s]'
C :'a t <>
..:)~_ 11'1
u", cumde
zioe leprosul luiChristos: "De "'(lei 'vol, poti sa 1113.
Cllratesti". f11at-h . g , 2)? Deei ctaca oc1atfi eu vointa
urme~z'a aetiunea sau energia, 08 pntem spune? Vo(t;i
acum a va vorbi si alteeva? Cum din eee...a-ce nn erau,
s'au facut cele ee' sunt? Cum totul se poate diseompune i?i reduce la nimie? Ce este deasupra ccrului?
Si iarasi ee este deasupra aeestuia, i?idupa aeesta? Oe
este de clesuptul pamantnlui? Marea, zici tn. Dar de
desuptul acesteia ce este? $i d upa aeeasta iaraE?i ee
este? Co este 1a dreapta? Ce 'este 1a stanga? Oare toate
aces tea nn sunt ehestiuni nepriceputo de om?
Toate aeestea sunt nevazute, 111",f33, de voiti, eu voi
vorbi :;;i de cele vazute, si de eGle petreeute deja.
Spuno":mi, te rog, cum ellitul aeela a-putut avea in
pantece pe lona? i?i totu:;;i lana nu s'a prapadit. Oare
nu este eeva nelogie aiei? Cum de a eru~at pe dreptul
lona? Cum de nu I-a Inadnsit ealdura? Cum de nn a
putrezit? Pentru eli. daea a s'ta eineva in adaneul marii
este imposibil, dar inca a sta E?i. intr'o ealdura at at de
mare en cat rhai imposibil? Daea noi respiram fie care
aerul trebuitoriu, apoi cum de Ara,,_ deajuns si pentru
lona aerul ce'l respira ehitul? Cum aceea:;;i 'eantitate
de aer era snficienta-pentru doua vietati deodata? Cmn
de I-a lepadat chitul din pantecele sau neVa:ti1:i:nat? Cum
de vorbea lona? Cum de se ruga. in pantecele fiarei?

e1

.... "...,

63

n,0t").

.............

'-'"

',"'-f L

'

q
( tl

" ..j

..l.',U,

1.(.

1.1.

':':"_

UMILIA V
OMILIA V

Oare to ate acestea nu sunt de. necrezut? De sigllr ca

daca Ie-am examina cu rationament.ul nostru omones c,
sunt de necrezut, insa daca Ie cercetam cu credint;a,
sunt foarte usor. deerezut. Sa spun inca ceva mai
. multi' lata ea 'firul (bobul)cle grau aruncat in sanul
pa.fil a.htului'pqtreZ8f? t.e~ insa f?i inviaziL Acum tu pri,.-.;-; r'9;;;-tf; - mj:!l~lniJ ~e.(}tl tr..:,'1I'C ::,S i U!la DC- a:1ta. birnind;-):njnunat
" "] ucru,' este < d e . - 3; !lU p 'D. trc:zl bobul 'de g'rfin, Insa rl1ai
minunat inca este de a putrezi, 9i din putred ' S{t invieze. Un de sunt acumcei ~e barfesc necrezand in inviere 9i zic: "cum se va putea lipi osul acesta de acela?"
Unde sunt cei ce iau aoeste credinti drept mithuri?
Spune-mi, te rog: Cum s'a ridicat me la cer pe 0
caruta de foe? C[\cl fooulare obiceiu sa arda, iara. nu
sa ridice pe cineva la cer. Oamue trae9tede aiaLa
timp ? in ce 10c este el? De ceuare sa petrecut faptul
acesta af?3.? Unde s'a mutat oare Enoch eu [rupul? 8i
aeo!o. s e bucura oare de aceea9i hrana ca 9i no.i? 8i
ce'l l'iupiedeca de a fi aiai pe pamant'? Poate nu se b1:1curli :'de hrana? 8i de ce g'a mutat?
Acnm tu . piive~te cum Du;mnezeu, ca 9i un pedagog, ne-a invlitat pe noi nu deodata, ci treptat $i
cate pu~in. A stra'mutat pe Enoch cu trupul la cer -eeea-ce nu este un fapt atat d e mare, - - insa prin aceasta
ne-a'i:tJ-vu~at pe noi, sau mai b-ine zis ne-a pregat.it
pentru inaltarea lui Hie. A inchis pe Noe in eo.rabie-ceea-<:e iarasi nn este un lucru atat de mare,- inea
prin aceasta 'neca pregatit a:;;a zicand pentru inchiderea
lui lana In panieeelechitului. Astfel deci, 9i cele veehi
au avut nevo.e de inainte~mergat6Ti 9i de tipuri. Dupa
cum se petrece ~i eu scara, eil treapta intaiu te duce
pe a doua, iara dela treapta Intaia ca sa sai pe a patra
nu se poate, tot usa :;;i in cazul de fa~a. Dupi1 cum mai
'nainte de a pa::;>i 'pe -treapta Intai3, nu e posibil de a
ajunge la a doua, pentruca eea intaiu este ca drum a$a
zicand, pentru a doua - tot a~a $i aici. $i prive$te niinunea minunilor, ce 0 vei vedea in scara pe care a
vazut-o Iacob: "Deasupra, zice, Domnul fi3edea,
iara ingerii se suiau r;;i se' pogorau pe ea" (Facer.
28,13), cad prin aceasta minune s'a profetizat cil Tata.]
are Fin,-.<lL deCi trebuia a se adeveri aeeasta. De unde
voel?ti ca' sa'vi do.vedesc minunile lui ?De sus in jos.
san de jos in sus? Ca este posibil a. naE?te flira patima;
Pentru adeverirea acestei minuni niserve9te cea stearpa

care a nascut, - in5a mai eu seama sa indreptilm eu~

vantul 'm ai sus, caei trebuiasa se adeveriasca, ell diu
e1si prin el se face aceasta. Deci ee? Aceasta se petr'6ch - 0.09i earn intUR6cat OareCllIn, caci", Invalitili.
tip E?i in m:n br;1,- dar . .se .!3etrfl~e, iara. rezu)atul devine Gi mal Jamurit.Diri . cel - Snttli.ub3.d :;;::.t .SEl 0re;;'Zrt
fem,ee~,~i. barJJatn,i ri1;n1a:,iieln, tfeg~ ',Deci trebujtl, ca' sn
dea 0. dovada ,;;i diu , ingreearea unei fecioare. Cea
ste~rp~ ~~E?te liU !lumai oda;ta, ei .t;li de doua. -ori, i d e
trm o.r!, 91 d~ mal multe .on: DeC! nal?terei dIll feClOan1.
-a servlt c~ tIP eea stearpa, lara aceasta Inalta ouget.ul
prin eredinVJ.: $i iarafili, aeeasta a servit en. tip pentru
n3filterea lui Dumnezeu.
.
.
Dar apoimai este 9i 0 alta nafiltere ca tip aL adevaruIui, na9terea noastrii cea duchovniceaseiL Tip al acestei
nasteri iarasi ni poate servl eea stearpa, na$tere nu
din sange, c'i naE}tere de sus. Na9terea aceasta 'arattl. ca.
numai din e1 s e deriva, iara ooalalta (din eea stearpll)
ne Iasa indiferenti.
.
Christos este deasupra tuturor si stapaneE?te t.otul,
dar aceasta trebuia a se adeveri. Ei birie, iata ca adeverirea se faee pe pamant, odatil
orearea omului:
"Sa facem om dupa chipul fili aseinanarea noastra"
(Facer. 1, 26) zice; iarildupa creare ilil1stuie stapan
a tuturo.r vietatiJor. Astfel deci, 81 ne-a invatat nu
prin vorbe, ci prin fapte. Sublimitatea naturei 0 in vedera paradisul acela, $i omul care era superior tuturor.
Ohristos trebuia ell. sa' Invieze; iara penttu adeverirea
acesteiaprive.filte catedovezi ni da: Enoch, Ilie,Iona, Coeonii cei din cuptorul Babilonului, potopul din timpul lui
N oe, botezul, semintele,plantele, na9tereanoastra.,nasterea
tuturor vietatilor. Fiindca prin faptul venirei lui Christos
totul era in pri:rnejdie, de aceea a $i facutuz de atatea tipuri. Cuin ea totul se guverneaza de pro.vic1enta divinll
$i cs, nimie nu seapil ingrijirei sale, putem 9i' noi a 0
judeca din faptele noastre; pentru ea 91 popoarele, I?i
animaleleE?i totul in fine, au nevoe de 0 stapanire E?i
de lngrijire. Cum ea to.tul ce ve<lem in univers nu s'au
produs in mod automat~ ni probeazil gheena., ne-aprobat'o. potopul de pe timpul lui Noe, inecarea armatelor
Egiptene in marea Rosle,cele petreeute eu I$raelitii
in :pust~e; foeul S6domei f?i a Gomorei, si altele. Trebuia
apoi ea sa premearga ' ceva 9i botezului, . 9i muIte tit
suntea premergato.are, precum : -oele dinveehiul Te-

eli

74431

66- - - ' - - - -

stament, cele dela larlUl Siloamului, cur;l.~irea celui bolnav,

insu$i potopnl 91 clUe s'au inta.mplat in ape, boteznl lui
I*7an; ote; Trebuia apoi a adev<:ri c~I?umnezBuva preda
pe f iul sl1u celunul nascut, lara mmnnea aceasta. 0 a
!-,reinei1ipnit mai'nainte un om, Abraa.m patriarchul,
In jertfa unicului stm fili I83.:1C.

"
L~e'.:li, .pen tru
SI. S{;rlpturl. 1n8<1
ni regulam via~a
. Sa avemcredinta

toate de VO:rlYOl; V01~ g;-:s! 1.1 [in ~i t n

sa n~ _n e lngrcueul, lub1tdor,Cl fSa

noastra cat _suntem aid pe pamant.

tare, ~i sa aratam 0 viata nepriha-nitil, ca prin toate sa muJPmim lui Dumriezeu, ~i sa
ne invrednicim de bunilta~ile fil.gad1lite celo"r ce'l iubese
pre el, princharul $i filantropia Domnului nostru Iisus
Ohristos, cilrma impr euna cu Tatiil ::;;i eu Sf. Duch se
cuvinesiava., stilp~tniI'ea f;1i cinstE'a, acurn 9i pururea s i
in vecii vecilor.Amin. '
,

OMILIJ:l. VI
"Deci preeum ati prim it pre Christos Iisus
Domnul, intru dilnsul saumblati, inradaeinati
fEud :;;i z:idindu-va intru dansul, ~i intarindu-va
intru eredinta, preeum v'atiinvatat, prisosind
intru ea cu multamita" (Cap. 2, 6. 7).
Iartt9i '1 preintampinacu marturia sa proprie,
zicand :"Precum ati primit", adeca lloi nu introducem nimic strain'9i deci nici voi sa nu introduceti .
"Intru dan suI sa urn bIati", caci e1. este calea care
duce 1a Tatal, . f?i nu prin ingeri, cilCi acea cale nu duce
acolo. "Inradaeinati fiind ':, adeca fiind intepenitibine,
nu cateodata abatandu-va pe aceasta cale, altadata pe
. cealalta, ci inradicinati,caci ce este inradacinat nu se
poate stramuta din loc in loco Priveste, cum elpune
cllvintelecele mai principale. "f;3i ziidindu~ va", adeca
ell cugetul so sind la el. "f;3i intarindu-V3_ intru e1
pr,in ere~in.ta'\ adeca av:andu-l pr.e el, 9i zidindu-va
ca 'peo tem~lie.Ai0iiiarata pre ,' dan~ii Cit oare~cnm

67

O,IlLlA VI

OMILlA VI

-cAzuti, cilQi expresitinea nzidinduva" aceeainseamna.

{jredin\a cn adevar.a t ca este 0 zidire, 0 clad ire oarecar.e, $i deci are nevoe de 0 temelie puternica, pentru
.ea zidirea sa fie in sigurauta. Cladirea eare nu este
1)6
v'ati
.... (; temelie sigura, S8 elatini1. "Preeum
, invatat".
,
.
-

-i~t.tJ9rii.tt~:e h:.11n~C;;1,z~ , "\iqrba

-=- .!. - - ... -~ ...... .. . .. ; ~ ..... ' . , "! ,~ x_.....,.-~~J.:-''' ,

,jpreCllill" ----"prisosilld

- . celor
.
acesta
e faptul
recunoscatori. 9i nu zice simplnmultamind, ci en mnlta
prisosinta, mai muIt decat ati invatat, sau euru s'ar
zice cn 'mult zel ::;;i ambitiune'.
'
"Vedeti ca sa nu va fure pe voi cineva"
(verso 8). Ai vazut cum a aratat pe fur, pe strain, ~i
-care intrasepe tacute? caci prin vorba "vedeti" adeca
luati seama biile, il prezinfa ca deja intrat. Bine a
zis e1 "sa nu va fure" cilci dupa cum HUharu1 sapa,
pe dedesupt peretele fara sa faca vuet, pentruca Ja din
contra se treze~te staparlul case!, - tot af?a fae ~i ' eei
ce varsa :v:i1 flll'f~ pe voi, los~tvoi fiti eu bagare de
:seama. 'I'reaba talharului aceasta este, 'de a nu Ltrezi pe
eei din casa, insa voi privighiati. Arata apoi :;;i calea
pe ~nde .pot intra .prin aceastil cale zice, ca f?i cum
ar Zlce ClUeva pnn aceasta camarutil tot a~a fac;e f?i
-apostolul. "Cu filosofia" ziee, iara mai departe.. fiindca
filo~ofia se crode a fi respectabila, adaoga ,,~i in~e
laclUnea de~arta". Se poate sa fie 81 inselaciune
buna, san de buna credin~a, eu care s'au 111f?eiat multi.
:l?i pe care niei nu trebuie a 0 numi in~elacjune, desprE
care inge1aciul1e ~i zice Ierernia (Cap. 20,7): "Amagitum'am Doamne, ~i m 'ai umagit", eli iosa nu c
80cot ca am<1gire, sau iw;;el.a dune, caci aceasta nu trebuE
-a se nnrn! in~elaeiul1e. De aItrel 91 Iacob a ingelat pE
tatal sau, insa n'a fost inf?elilciune, ci iconomie.
"Cu filosofia, zice, si eu inselaeiunEm desarta
dupre predania oan1eIiilor, dupa stihlile lumei
~i l1U dupa Christos". Aicise atinge de observa
rile zilelor, destihiile (elementele) ]umei, soan~ f?i luna
:pentru care-idojenef?te, dupa cum face 9i in e'pistol1
catra Galateni,zieand: "Cum va intoareeti iaras
la eele slabe ~i sarac'e stihii" (Ga1at. 4, 9)?' $i ~l
_spune de observarea zilelor, ci vorbe9te de lume . iT

U.l..,ru

tt;.

, ) ; ....... ~tAi~u,iHHa

, - CcWl

68

OMILIA VI

OMILIA VI

69

------

general, ea astfel sa arate mieimea ei, eaei daca lume\1

de fataeste 0 nimiea, apoi eu atat mai mult stihiile ei.
Dupa eemailIitaiuaaratatdeeatebunatatis.auin.vrednicit ~i ci'lte au castigat 2:m1t<1 mai. Ia urma S1 act!,zatiji1.nea, ca astfel mai 'niare sa Be para, ~i sa ridice pe
~,!~:ditbr.f.i~cea~t~:-.'o~fa'(; ~u.rur~a ~i,

Profetii,

ea~i

du,pa

oe arata IDa-i . .lntalu bitHO!Iacerill'l,'pull pe 'fat,l 1$1 acuzatiunea, dupa cum zice Isaia: "Fii am.nascut ~i am
Ina1tat, iar -aeeia s'an lepadat de mine" (Is. 1, 2),
fili iara$i: "N orodul meu ee 'ti-am faeut, sau eu
ce te-am suparat, sau eu ee te-am neeajit" ? (Mich.
4, 3)) ~i David cand zice: :"Auzitu-te-am intru ascundere de vifor u (Ps. 80, 6) si iarasi: "Deschi0e
gura ta!?i 0 vOluumplea pe'ea" (h~id. 9)."f;)inu
dupa Christos" zice, adeca. aeum mai eu seaml1, cancl
sunte~i deabea intmti in ere~tinjsm, :;;i prin urmare pe
jumlUate ere:;;tini, a:;;a ca puteti a servl $i acestia (filosoliei) si aceleia (religiunei Mosaice), nu va las a de a
vieVul dupa Christos, Iar aceasta se deduce de acolo,
ca dupa ce mai 'ntaiu zguduie observatiunile ElinHor,
apoi restoarna f;li pe acele ale ludeilor. Caci $i Elinii
ea :;;i ludell observau multe, cei dintaiu dupa filosofie,
jar eei de al doilea dupa lege. De aceea se atinge de
filosofie mai intaiu, unde era siacnzatiullea mai mare.
Dar cum oare sa fie fura~i n~ dupa Ohristos? Caci
intru dansul locuie~te toata plinirea Dumnezeirei tX'upe~t.il :;;i sunteti intru. da.nsu! plini, care
este eapul a toata incepatoria!?i stapaniea II (Vers.
9. 10). Prive$te cum in acuzatiunea lor, tocmai. aceea
scoate la iveaJa, pun and mai intaiu rezolvarea chestiunel
~i apoi imediat antithesa. 0 astfel de rezolvare este nebanuita, si maiales auditorul oprime:;;te eu multumire,
pentruea 'eel ee vorbeste nu se sile:;;te de a demonstm
amanuntit. In acest de' pe urma caz oratorul se silflste
din toate puterile ca sa nu fie invins, pe cand in caiul
dintaiu nu are nevoe.
)) Gi:i.ci intru dansul locuieste", adecain ellocuieste Dumnezeu. Oar ca nueumva. sa'~i inehipui ell.
Dumnezeu este mchis in el ca intr'un eorp,adaoge:
"Toata plinirea Dumnezeirei trupe~te,~i sunteti
intru dansul pEni". Unia zie cavotbe:;;te de biseriea,

ca adeca ea estc plina de Dumnezeirea lui, dupa cum

zice in alt loe: "Plinirea eelui ee se lrnpline~te eli
toate intru toti"(Efes. 1, 23), iar expresiunea "trupe?te({ uBaici, oiau cape trupinlega~ura, ollcapu~:
Dar atunci dt:) ee n'a a.d~_os{la.re esteblseriea.1) ? Altll
iaraf?izlf) ca se ~-I)'!Jn-B fA1~'i' .a.eSI)re_,-~l;~.t~Jj'-B,d;.Bc2car pli~
~;'~(~Q nU;"y\Yle:-H\~"-:d'~'~nt'nu d.aIl0U~ lbGuteste dar nu .este
~;~~wc~i ';~i~~taiuHe;presiu~e~ ~))locu'ie~te" nu se rapoarta pdncipalr:ilEltlte 1<1 Durnnezeti, ~i al dOilea, ca
"plinirea" nu este, sau mai bine zis nu joaca rolul
principal, nu este ceea-ce se eauta aid, caci zice: "A
Domnului este pamantul ~i plinirea lui" (Ps.23,
1), ~iiara~i apostolul: "Pana ce va intra implinirea
nearnurilor" (Rom. 11, 25). Af?a dar sub numele df'<
plinire se iutelege totalul. Dar prinexpresiunea. "trupe~te" 08 voe:;;te sa arate? Adeca precum trupul estt?
<in raport eu caput Dar de ee oa.re ziee aceia::;;i: ,,;;;1
sunteti intru dansul plini" ? Adeca ca cu nimie
nu sunteti mai pe jos de dansnl, :;;1 dupa cum a locuit
intru el, tot a.;;a locuie.;;te :;;i intru VOl. Totdeauna ~i
peste tot loeul Pavel ne siluie.;;te, ea sa ne pun<'1 cat
mai aproape de Christos, dupa cum zice: I,Impreuna
eu dansul ne-a sculat fili ne-a pus a ~edea;' (Efes.
2, 6), :;;i: "De rabdam, impreun3. VOHI t;3i imparatl II
(U Timoth. 2, 12) :;;1 iara:;;i: "Cum nu impreuna en
e1 !?i toate ni va darul noua I< (Rmn. 8, 32), numin{Iu-ne in acelas timp si impreuna mostenitori (fb. vers.
17). Mai departe vorbeste ~i desore' demnit~tea lui:
"Care este caDul a toata Incepatura S1 stapamrB::l." .
Deci da~il. A] np,l mal Dresus de toate Aste cauza tutllror,
apoi: oare nu este de 0 fiinta eu Tatal? uupa aceasta
adaoga eu sublimitate ~i binefacerlle lni, :;;i inca cu mai
mlllta sublimitate decat in epistola catra Romani, eaei
aeolo zice: "Taierea imprejur a inimei, intru
duhul iar nu prin literal( (Rom. 2, 29), pe eand aiei
zice clar "Intru Christos".
"lntru care 8unteti ~i taiati imprejur, eu taiere imprejurnefacuta de mana., intrudezbra:
carea trupuluipacatelor carnei, intru taierea im-

70

(I\\IlLlA ",-.:'1_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-'-__71

_

O.MILIA VI

---------------------

prejur a lui Ohristos" (Vers. 11). Prive9te cum se

apropie de faptulin sine: "Intru dezbracarea" zice,
;>i nu numai aruncarea momentana. "Trupului pacatelor", adeeil a vietei de demult. Aceasta idee 0 punoinain.te :innontinuu, ., d8~i.- poate In djferite, chipu!,j, ca
de ex,. in pasagiul de mai sus, unCle zice: ,;Care nc-a

izb9.vit ne 1101 rlin sUipftnirea IntuncTeculul, 81

lle-a mutat 1a Imparatia fiului drag-08Lei lui 11.

Niciodata el nu spune ca tilierea imprejuf consta In

cu~itlll en care se opereaza, ci in insu~i Cliristos, pentrueil in aceasta ti:\.iere imprejur nu luereaza mana ca aeo10"
ci duhul, TIU se taie numai 0 partieica a trupului, ci
intregul om. Trup este si aeesta ea si acela; unul insa
se tale in carne, celalalt'duhovnicef;>te; nu dupa cum so'
taie ludeii, nu carnea se leapada ci insesi pacatele. Cand
anume, f?i unde? In botez. 0 astfe1 de'taiereimprejur,
el 0 numef;lte mormant. "Pacatelor carnci" zice, adeca
pe care le-a savar9i~ In carne.
o astfclde taiereinlpreju.r 61 0 111l:me;;te lnult mai
superioara declit cea ludaica, caci nU numai ca se lea- .
pada parte a taiata, ei ehiar se nimieeste
, cu totul. " Ingropati fijnd impreuna cu e1 prin botez, intru
care v'ati $i sculat impreuna, prin credinta 1ucrarei lui Dumnezeu celuice fa scu1at pre e1
din morti" (Vers. 12). Dar nu este numai morr~lantul,.
eaciprivefilte ce spune: "Intru care v'ati ~i sculat
Impreuna prin credinta ]ucrarei lui Dumnezeu".
8i bine a zis "prin credint.a", caci tot,ul este prifi.
credinta. Ati erezllt ca DumnezA11 poate a'l seula din
morti, 't;li at;la' fel s'a sculatJ). Mai d~parte da ~i dovada
cea mai demnna de credin~a, caci zice: n Oelui ce l'a
sculat pe el din lTIOrti", 0U careocazie arata deja
invierea.
,,~i prevoi, cari erati morti intru pacate ~i
intru netaierea imprejur a trupului vostru v'a
inviat impreuna cu dansul (Vers. 13), ca ;>i cum
ar zice. Va, gaseati sub condamnatiunea de 9J mud;
dar acum chiar ;>i de muri~i, moartea este folositoare.
Prive~te apoi cum iara9i arata de ce anume pedeapsa,
.

eram vrednici.caci adaoga: "Daruindu-va voua (iertandu-va) to ate gre\"alele, t?tergand c:u dog.me~e
zapisul ce era asupra voast~'a, cil:~e era. pro~lvmc
voaa, ~i pe acela l'a luat dm m~.11oc rlronm~:u-l
pe cruce, dezbracand. inc_ep~torllle.~l d.0n.l~lll~:
i-a. vlidit de fata, aratandU-l pre ctan\"ll DlrUlF
iutru. ,~tft,~n:3a~~ (\7e :r3. -14~ 15). Nj -a d~1.ruit (iertat} toate
p~(latele, zice, adeca ac~leace pur-Lan .en sine D;oartea:
Si ce inca? Oare a mal ramas ceva dm ele? Nu,. cam
eIle-a sters eu totul de pe zapis, iara nu numal Ie a
astupat 'ca sa nu se vada pe un timp oarecare.
~--"
.. eu dogmele", zice. Care dogme? ~deca. CD
crediilta. Nu a adaogat fapte peste fapte, C1 cre?mt.a
no} -/,q-nt'n 1.,
lOr> ~l' C" lnC'a? .. Si 1Jre
acela (zaplsul)
vl.
v
1:
- .
l'a luat din mijloc, pironinclu-l pe cruce'", z~ce,
adeca nn numai ea nu l'a pastrat, cj inei1l'~_ rup.t plronindu-l ne cruce. l,Dezbrac9vnd Incepatorille
:;>1'L'dom1 . l'
11iile,' i;.a vuait de fata, ar~\ital1Ql1-1 olrl11~1 }-le
C1EtIlsii intr11 d2\;nS~1,~'. Nicairi nu a vorbit en 0 a~a
voce' puternica, ca aiei. Ai vazut cat~ ~1~mea a intr~:
buintat spre a face ca sa dispar':-t zap~sul? D~ ~x. toV
eram inpacate f?i in pedeapsa, - e1 1~1sa ~nmmd pedeapsa, a dezlegat pacatul, In acela9 tImp f?l p~d~aps~,
cMi a fost pedepsit prin cruce. Pe cruce decl 1 a Plronit, ea eel ce are putere, f;>i. astfel l'a rupt. Dar care
anume zapis? Sau ca spune de aeela desl?re c,are vorbeste Moisi (Exodul 24, 3): "Toate cuvmtete care
1e-a, grait Domnul, Ie vom face \"i Ie vom asculU~",
sau d'aca nu aceasta, apoi pentru ca .s,:ntenl daton ~
asoulta de Dumnezeu, - sau de nu mOl aeeasta, apOl
zapisul acela pe ~.a~e 11 fae~se pumpezeu C:U Adam
zicandu-i: ;,Oa on In ce Zl Vel manca [JIn porn,
vei murl". (Facer. 2 1 j). Acest zapis nu IIi 1'a dat
noua Christos ci luan'du-l din stapanirea diavolului l'a
rupt. "Dezb;acand incepatoriile.:;:;i ~lom~liile" ,numind prin aceasta expresmne putenle draeet;!~l, fie ca
natura omeneasca era imbracata en ar.ele puterl, fie ca
devenind om a dezbracat pe diavol de moliv_ui pe~tr:u
care stapanea pe om. Dar ce va s~ z,ic,a:_ ,,-i-a_. va<?:l!
de fat a "? Dealtfel bine a Z18, eaci melOdata dlaVOlnl
.lG".l:-'

l((.r

'

llT\

l....I..L.1...L

...

"-'

..... _c... ....,

l)',

72

O~I1LIA

"\"1

OMILIA

----

nu s'a aratat mai llricios ca atunci. Asteptaodu-se ea

sa aiba in stapanire pe om,el a pierdut ~i ceea-eeavea,
caei trupul lui Christos fiind pironit pe cruce, mortii
deja ioy-iau.
-- - .
1) Aeolo a primitdiavolul raoa oe.1'1o gro,zlw a ; it;,
corpul eel mort a priniit eea de pe unna lovitura; ead
dupil epnllupwtoful, nrezandp,i;J adversarul sau.dobortt,
'r;i~i!lles.,el.o:v-l~uea t u()rtal"fi"dela _acesta-, tot "'fi.sa 'it 'pAt,it'lllt
~i' dia';olul. Priri euvintele : ~;r~a vadit -de' fata", ~ai
arat;1 inca,ca .a murl eu curaj, va sa zieaa l'uf?ioa, pe
diavoJu, Diavolul faeuse tot ee i-a stat prin putinta,
ea sa eonvinga pe oameni, oa Christos nu a inviat. Fiindca pentru invierea lui oriee timp dupa aceasta era
ea dovada. pe eand daeil moartea lui nu s'ar fi petreeut,
niei un alt timp nn ar fi putut serVl de dovadi1, de aeeea
~i el a murit in public vazut de toti, n'a inviat insa in
public, f;ltiind ecl iii urma orlee timp va servl de martur al
acestui adevar. Caeifaptul minunat aeesta este, ca lumea
- a V8zUt ~earpe!e sTaijliat sas pecruce. Dar, ee n'a faeut
diavolul ca sa poata trnpiedeca moartea lui? Aseulta
pe: Pilat zieand :"Luati-l voif;3i'l restigniti,ca eu
nioi 0 vina nu aflu intru el" (loan 19, 6) si de nenumarate ori impotrivindu-se cerin~ei ludeilor.' Asculta
apoi r;;i pe Iudei, cand zi'Cean: "Daca tu e~ti fiul lui.
Dumnezeu,pogoara-te de pe cruce" (Math. 27, 40),
da.r e1 fiindca primise rana mortalll nu s'a, PQgorit, si pentru aceasta a fost r;;i inmormantat. Putea el sa invieze
imediat, tnsa n'a inviat atunei, ea faptuisa se ad evereasca mai bine. Def?l la ineetarea oamenilor din viata,
e permis poate de a se vedea micime de suflet, aiei
insa nici aceasta nu s'a vuzut. ~i ostasiiapoi, nu au
zdtobit fluerele lui, ca pe a.le celorlalti: spre a se invedera ea a murit, ~i eu toate aceste'a marturi invedera~i sunt aceicari i-au ing-ropat trupul. Tot pen tru
aeeasta r;;l ludeii au peeetluit mormantul impreunil eu
osta~ii. Dealtminterea prineipalul toemai aeesta era, ea
moartea f;li inmormantarea lui sa nu se poata dosi de
nimeni. Mai sunt apoi f?i Iilarturii invoca~i de dUf?manii
lui, voin sa zie de Iudei, eaei asculta-i ce spun ii lui
') Partea morala.D ep!:e patimile 1/i despr13 punerea 1n mormallt
a stapanului Ohristus. Despre cele cu care ne impreunam prin botez
~i despre unirea eu sf. ~i dumnezeescu trup. (Veron),

VI

73

Pilat: "Adusu-ni-am aminte c~ i!l-~eIa~oru~ acel~,

a zis inca fEnd viu, dupa tre1 zlle rna VOl scula.
Deci pot'uIlce:;;te sa se inta,reasca mormantui
nana atreia zi" (Math. 27, 27. 28), ~i s'~ fil,ljut ~;'?~':
peeetluind ii mormantul imp~~un~ .cu osta~:l.. AS~~l~'~:~
8P01 $id1..lPll, aet:!a.$ia flam v()I'tl1~,1) !l ::!'pos.t,Q)UOf : ." \ U l~ ..
0 11..... 1
,
s
.-...~ a rl1. . "'ff".'otl
Q'QU
...;.:.l
. :. '-.I.'......,r .. ""'
...... -t-" ....J"!!:1 '!"~o, ~, S:t.VCl 'sa11P'6iB
tuia" (Fapt. 5, 28), de un~e s~ Jllvedereaza, ca mod,ll
l:j~. .

........

TY

.....v

' ,
...... ......,. ........

L
~
ILJJI...~

"

Yl"

ui..

~ ~~
" , v v.

crl1cificarei lui nu-i lasau 10 ImIste.

. .
-,
Dar fiindca ingerii nimic din aces tea n 'a~ patImlt,
apoi apostolul face totulea sa p.robez.e, ?c'l h';lmaI moartea
lui Christos a savarsit lucrurl marl ~l mlraculoase. A
fostun fel de duel asa zicand, in care moartea ~ strapuns pe Christos, ins'a a~a ranit cum era, Ohnst?s a
rapus-o la urrna. Ceea-ce se. credea . a fi n~muntor,
s'a sfar~it intr'un corp mort, ~l aceasta a ;vazut 0 lumeao
intreaoa. 8i eeea-ceest--e eu adevarat mlOunat, eca 01
n'a dat voealtuia Sklo faca aceasta, ci singur a f~cuXo .
B'a facut apoi iara~i un zapis, iI!sa l~U ea ?el dlOtam.
Vedetideci, nu eumva sa ne gll.slm vmovatt dupa ace~t
zapis: f;li dupa ee . am decla~at, ma le~ad . de Satana,
si rna impreun eu tine ChrlstoaSe. Mal bl?e ar fi ?a
se riumeasca tra0tat de pace (Cl\)'J,'}tjy:~) ~l nu zapl~,
eaci zapisatunci este, cand eineva s~ face responsabll
pentru oareeare datorii. Aeesta de?l. eRte tractat de
pace, eaci riu prevede. pedeapsl1, ~l~l nu spune d~ca
aceasta se face sau nu se face. MOISl, care a luat sangele r;;l a strop it poporlll, a zis: "lata. sangele lega-

sa

turei care a facut Domnul cu VOl pentru toate

cuvintel~ acestea" (Exod. 2-1, 8),1$i in urma aeesto!a
Domnul. afligaduit viata vef?nica. Acela a fost zaplS,
iara acesta este tractat de pace. Acolo vorbef?te sluga
c11tra stapan, iara aici prieten?l c~tra pneten. Acolo
spune: "In ziua in care vetl manca, ell n~o~rte
yeti
mud" adeca amenintare din capnl loculUl, lara
aiei" llU e nimie din acestea., Se pogo.a~a D umne::eu pe
paman t , ca ~i 111 raiu ; ~i aici este gQhcmne, ea of)t1 ~col0,
insa aeolo Adam s'a vazut gol dupa ee a pacauUlt, pe
cind aici Ohristos se g-olef)te, ea sa imP3:ce pe om eu
Dumnezeu. A fost dezbrll.cat Adam atuIlCl de slava pe
care 0 avea, se dezbraca ~i 3.9um eel ce se bot~a~a,
de omul eel veehiu, mai inamte de a se baga In

75

OMILlA VII

b~ea re~a$terei, 9i atat de. u$o.r se dezbr<1ca, ca 9i de

?_I~te ..halUe: Se unge a~0l2 dupa .cum se ung 9i 1up-

L3.Wrll, carl se pogoara lU stadlU. Indata se naste

a!ci, dupa c.u m s'~ n~scl?-t.ce1 .int~iu om, nu cate pufin,
Cl cle?d~ta, tot a9a ~l ~1?1; 91 nu se unge dupa cum
preot,ll 10 Jegea veche 19 1 ungeau capo] nllmai, ei mai
m1!lt chiar.f\cely, 19 i . ungea capuJ, . ur~chea dreapta ~i
man3, ca scd m19te t:;pr? supunere ;;1 fa.pie bune; pe
candaGesta' este Uil.8 peste L.UL.. 'Aeest~ intra in lupta
deodati1, nu numa! lUvatat, C1 ~l eX.erCltat bine l?i se
lupta pentru premiu. El se ridica 1a filptura ce~ noua
sau mai bine zi;;, apartine fapturei celei noua, caci cand
e1 marturise9te in viata ve9nica, a m~rturisit. deja 0
alta faptura, 0 alta creatiune. La inceput Dumnezeu a
~uat taranl1 clir: pamant: 9i ~ creat pe o~; iara prin
Daea r ena:=;;ter~l omu1 nu ~al e~te creat dm iarana, ei
se rena::;;te prm Duchul Sfmt; 10 aeesta se formeaza.
in acesta se intocme:=;;te, dupa cum~i Christos in mitra
feeiuar'ei. 8i nu zice in raiu, ci in ceruri 1): Sanu
creZl ca daea e1 este pe pam~lnt, ramane pe pll.mant
el s'a rnutut -a cola ia ce.ruri, "_~i acolo se gascste crl.
~ngeriL Du mr:e~eu W ridi!la sufietul, sus, f?i acolo il
lOtoemel?te, ~l 11 :If?eaza lang-a .tronUl imparatesc. SB
reformeaza i? api'l,. f?i ia ?uchul sfint. Dupa ce el
este creat a~a, nu 1 se mat aduce animalele, oa lui
Adam, ei d~m<:mi.i $i ea peteni.8: , lor, f?i zice: "Oaleati
peste $erpl $1 peste seorpll" (Lue. 10, 19). Nil zice
3.iei: "Sa facem om dupa chipul $i asemanarea
noastra" (F"lcer.), da:: ce? Li c1a putinta de a deveni
fiji lui Dumnezau. ,,01 del a Dumnezeu s'au naseut"
(loan 1, 13) zice. Apoi canu eurnva. suaseulti de ~earpe
imediat te invata sa _zici :mll lepad de e1, in loc sd
zici, (<nU mai as'eult deel, Si ca nu cumva sa tii prins
d~ alyii, preotul iti. zice ?a t'e, lepezi f?i de toti ifigerii
lUI, 91 de toata sluJba 1111. Af?a dar te-a pm, uu ca sa
paie~ti raiul, ci sa traef?ti in eeruri . Imediat ce te-ai
ridieat, preotul graicf?te aceste cuvinte: "TaUH nostril
carele e$ti in .ceru ri, faca:se voea ta, - preeumin
eer, $1 pe pamant" (Math. 6,9. 10).Nu cazi pe fata

parnantiliui I) (adeea pe paii~te), nu vezi pomul cunostintei , ))11 vezi izvoare, oi imediat primesti pe stapanu1.
te amesteei cu corpul IQi, te framanti ell corpul lui eel
de sus, unde nupoate diavolulsa se apropie.Nu este
acolo femee, care sa se apropie f?i sa te amageasca,
caei zice: "Nu este parte b~trbateasc8, nici fe.......~.. -;~~""':. r :::' .. ~,,1 .l. .~ ' , ...
1""'1. - -:.:
~ --~. l~
..:- .... ~:, <"'~\ . "':..
\ ~3.it .. (:. ~,. '"), ;:;;(";;.~
".1~~~a I.U. l1u L e
v e l l-'U g'Ol'l
<:t.
e.i (di(-~<v'ol), niej oi rfU \--a . .put6a sa. 56 ridic.e &co10 uncle
psti; eaei estiin ceruri fili cerui este nec~i jcat de diavol.
N'u aiacolo' pomal 'eunostintei binelui f?i a1 rauIui, ei
numai aeela at vietei. Nu' se.mai plazmuie~te din eoasta
ta femee,ci eu toW suntem una p1azmuiti din coasta
lui Christos. Daea eei un~i d e oameni nn piltimesc
nimie 'din partea ~erpilor, tu nu v ei patimi eeva intru
eat e$ti une::, ca sa po~i st<1pani t;;i iOiiduf;'i pe $earpe,
san cum zice, sa ealci p este gerpi ~i p este scorpii.
rnsa, dupa e um darurile sunt mari, tot a$a :=;;i pedepselc sunt mario Nu a foot posibil oa odata oi!zuti din
rail1, 8il rnai poat;:l" loc-ui dinainte'l raiului, dupa, cum nid
11.oi nu lle VOIn lnai putea relutoarce ln lo cal de nnde
am cazut. Insa, ce va fi dupa aceasta? Gheena ~i vierm ele eel neaclorl1.1it.
S a nu fie Insa una, ca aceasta! Sa nu negasim
vinovati de 0 astfel de pedeapsa, ci vie~uind eu vrednicie,
eautam de a savarsl toate cele plaeute lui.
Sa mu1tilmim lui Dumnezeu: ca M putem scapiL de
osanda,' ~i Srt ea~tigam ve$niCile bunat~F. Ciirora.-fie a
ne invrednicl eu toFT, prin charu1 ~i fiJantropia Domnului nostru Iisus Christos, earuia imprel1Dd eu Tatal
$i en Duehul Sfint, se euvine slava, stapanirea si cinstea,
aC1JUl.. si
'
, -pnrl1rea 8i
, i n vecii veciior. Amin.
..t. .. _

veJearllgac.inn~le

deIa botez.: (T1Yid.)'

_.

---

sa

OMILIA VII
"Deei nimeni pe voi sa nn va judece pentru
mancare san bautudi, sau pentru partea sarbatorei, sau a Illnei nona, sau Sambetelor, cate
') Originalnl este precum urmeaza 001'.' hi o""'\I 'v ttlm:., 'to Tea:
00 ~t>j,OY bp&'c;, oba~ 'IC"'1T~Y' etc. de unde se vede 0 erOftre dE
til'nr In cud:nt111 ",r/.:~["v. Cred ca e yorba. de o:iac. v = pajistea prl
mtil1tul.tli, cli C'.n ro ocasie s'nr pnten complecta fl'asa en In~ ... le:;. (Tl'ad.)
.

') A se

- . -_..:..

a~OY,

76

OMILIA VII

Ol\ULIA VII

sunt umbra ce10r viitoare, iara trupul' a1 lui

Ohristos. Nimeni pre voi sa nn va amageasca,
voind prin smerenie ~i slujba ingerilor, 1a ce1e
ce nn lfHI, V[l,zut en ITl8.ndria umblftnd, In de$ert
umflandu-se dill mint8fl. t,r'upuluj Bilu si netinand.
eH-IJL1J."; cl1n.Lrllc'a:re - tnt tr'~1 I~:-;;}: p:::i.rl lIIChC,D-tq,rJ ~1
legaturi "prill.llrld darea f?i 111tOGiTIiildu-se, cre~te
crei?tereahii Dumnezeu" (Cap. 2, 16,-19).
j

Mai 'nainte vorbiud enigmatic: "Socotiti ca sa

nu va fure pre voi cineva,.. dupapredania
oamenllor" si maisus ceva: "Aceasta 0 zic, ca
nu cineva sii va amageasca pe voi eu cuvinte
inselatoare", si preintampioaud spiritul i;li facandul
eu' bagan:; de seama, - ~i dupit ce adaoga ~i biuefacerile Daf?tigatB, 111vederandu-le cumai multa putere, la
urma 't uturor adaoga ;;;i mustrarea, caci zi0e; "Nimeni
sa va judece pe VO] pentru mancare sau bautura, san pentru partea sarbatorei, sau -a 1unei
"noua, san a Sambetelor!l. Vezi cum Ie darama
acestea? Daca poate ati facut din acestea, zice, de ce
va credeti pe vol rasmJ:nzatori pe:otru nit;Jte astfel de
Incruri mici))? Dar apoi chiar t;Ji' ja 1:0 deradere asemenoa obiceiuri, cad zice. "sau in partea sarbatorei" 1 adeca parte diu sarbatori, caci ii acum nu Ie mai
tineau pe to ate, ca mai 'nainte. "San a lunei nona,
sau a Sambete1or", El nu zice: sa nu Ie mai tine~i
acesteaJ), ci "Nimeni sa nu va judece". Prin aceste
cuvinte deci, 'i-a ariHat pe dant;Jii ca calcatori ai legei,
iusa viuovatia 0 aruoca asupra celorIal~i, Nu suferi~i
pe ceice va judeca, zice, nici aceasta. sit nu Ii-o iogaduiti macar, ci raspunde~i-li, ca "DU aveti voi dreptul
de a judeca" ; i;li priu aceasta Ii ve~i inchide gura)). E,li
vedeF ca apostolul nu spune de bucatele cele curate
~i necurate, nici uu vorbet;Jte de sarbatoarea corturilor,
sau de azime si de sarbatoarea cincizecimei, ci "in
parte sarbatori" ,-caci nu 10draZl1iau a ~iuea sarbatorile in total, ~i chiar daca poate Ie ~iueau, nll Ie serbau
totut;Ji. "In parte", zice, invederand prin afleasta ca

77

cele mai muIte erau parasite, -:- ~i chiar de pazeau

Sambata, nu 0 faceau Cll exactitate. "Care sunt um.bra ce10r viitoare", adflc:i i.J.NouJui Testament.;)fl,rJ;i.
trupul a1lui Ohristos". Aceastafraza I.mii 0 p'..lnetuiaza astfel: "lara ti'upul; al lui Christns", ~dGca;
fl.:devarul sub Ch.ri~~to8 s'a, aratat; iartt ,alli.i: ,,'frL11)ul
lui Ohristos, nimeni sa nu v~; supere", adeca. sa
nu va necajasca. Ai stat, ..~ice, mai pxesus de diavol
si de pacat; de ce iarasi te lat;Ji la pacatm>?
,
De .aceea zicea, ca; "Dator este sa implineasca
toata legea", i?i iara::,;i: "Au doara Ohristos este
slujitor pacatu1ui"? CGalat. 5, 3. 2,17). Deci, dup;:t ce
'i-a ambitionat prin expresiunea );sa nu va supere"
,T . d
.
".
I'h
incepe: , "Y
Oln , zice, prIn
smerenIe
fill s,UJ
",a
ingeri1or, la ce1e ce nil le-a vazut eu mandria
umbland 1), in de~ert umflandu-se de minte(~ trupului sau". Cum. iosa: "Prin smerenie" si cum
"umflandu-se"? Aici arata slava desarta de ca~e erau
stapalli~i'acei amagitori. Dar care e s'eosul acestui pasaj in totalitatea lui? Sunt, zice, de acei ce spun,
ca
trebue a crede cft priu Christos s'a apropiat
omul de Dumnezeu, ci priu iugeri, ~i ca aceasta idee
este mai superioara decat a noastra)).
De aceea apostolnl face toate chipurile ca sa do~
ved~asca, cit Christos. este eel ce a facut aceasta,
prin sangele crucei sale; de aceea spune ca peutru
noia patimit, si ca ne-a iubit pe noi mult.
Acei amagitori se iugamfau cu ideia lor, se mandrhm ca priu iritroducerea religiuueiiogerilor ii au
dezlegat totu1. "Patrunzand, zice, in ce1e ce nu
Ie-au vazut", adeca, nici n'au vazut macar pe ingeri,
t;Ji daut;Jii se gasesc ca ~i cum i-ar fi vl1zut. De aceea
~i zice: "In dei?ert umflaridu-se din mintea tru~

nn

I)

yo<;

b"o

Nota. Textul .gree este :.. & l'-.~ .wpa.'l'.SY ~l'-6a.'tEO(Oy, sl'l'.'ii (p,)(nor:'l.o.s'tolivo;'<; "''ii<; o(J.P'l'.o<; a.l>",oli", eeeaee in traducere esaeta ~i clara

ar :fi:" Patrunzand in cele ce nule-a vazutj i ingamfandu-se in zadar

. de mintea trupuluisau". Tradueerea .Romana din editiunea de Buzau
.este foarte eonfuz3., din eauza ea s'a introdus un euvant ce nu se
gaSE'!?te in original. Expresiunea ~l'-6a.'tt6wy nu inseamna eu mandria
umbland, ei simplu um~land, sau in cazul qe fata patrunzancl, sau
mai dar ince-rcanclu-se a patruncle. (Trad.)

78

OWL.IA VII

OMILlA VII

-------------------

pului sau ~i mCl decum sprijinindu-se pe lucrnri

adevarate. Pdacelst;l crediota. fd.b;;a sprijininduse, ii
se lng-am!";:\.; ~i pentrn ajllngerea scopului lor; pun ioajnte masca smereniei. Sunt calauziti de mintea lor
trupeasctl, ~i uu de. cea du11ovnic83.scU; de undH Urmens. eil este mai mnlt un rationament omenesc. n~i
(i

r.. ~ti.~~a. Dd r:ap1J_t, zi.!2(;-, dintrll ' c.are. tot trupu.l'<, dB

vrerl1e - ee ' loL trupul uel1colo l~i are fiint&., ~i prin et

(capul) se gase:;;te bine. De 0e, ZiCB, W p;).'rasesti capul?

~i dacrt ai lasat capul, oare mai poti avea rl1embrele
eelelalte intregi? DaM ai ci\zut de acolo, te-ai nimicib).
"Dintru care tot trupul"; adeca 'oricineai fi tu
principalul nu estenumai de a trai, ci de a te unl cd
el, ca cap a1 tau. Orice biserica sporc7te ,-.;j progreseaza
pe cat timp are cap, iiindcit si temelia ei', sa u credinta
pe care .se sprijina, I)U estc rezuhatul vre-ynei piltirni
omenestl , ca de ex. f:;lava desarta sau uSllriota nu ' este
a~a zic~nd inv enviune a cuge'tultli onlenesc. lata. acum
0~ parti.cuh "d.i.ntru care" se rapoart~lla Fiu. "Prin
Yneheeturi l?i legaturi, zice, primind darea f?i in-

'tocmindu-se, cre:;:;te ct'e:;;terea lui Dumnezeu'c,

adee~ c r~9terea

nepnhamla.

dupa Oumnezeu, aceea aunei vieti

'

"Deei, de ati murit impteuna eu Christo8"

(Vers. 20), ~ pune e:s:presiunea aeeasta 1a mijloc, :;;i eBeace este mai vehement 0 pune pe ambelelaturi, -,,-De

ati murit impreuna eu Christos des pre stihiile

lumei. drept ee ca cum at,i fi vietuind in lume
prirniti obieeiuri"? Fraza aC8asta nu are 0 eontinuitate de .idei, ci trebuia sa zica cnm . de va gasiti
supm;;i stihiilor lumei, in timp ce vietuiti)), iusa aposto1ul ]asand aceasta, ce spune mai departe?" N u te

atinge, niei gusta, . nici pip~.i, qaresunt toate

spre stricaeiune prin ohi:;:;nuinFi,dl1pa poruncile
$i invataturile oamenilor" (Vers. 21, 22). Nu sunteti in lume, ziee, i?i cum l'Ituncic1atiascnltare stihii10r
ei? Cum de va supuue~iobservatju;dlor lumei? 8i tu
prive~te cum iiiaiu d eradere : ,;Nu te atinge, 'nici
gusta, niei pipaJ ii, ziee, punandui asUel in randul
fricof?iloreari se ferese ea de oareeare lucturi marL~ Care

79

sunt toa~e spre stricaciune prin obi~nuinta". Aici a

rasturnat ma.ndrin. eelor mul~j, dupa care adaoga: "Du pa
porun~i1e. ~i l!1vatuturile. oamenilor". O(),r ce spui?
. N~l,m~~!. aIel f?l ]~gP.:;}, ? D~nl J' l ~. llr-llift - lege-~ . 6St6 Invat~mr.aomeneasca ell trBcerea timpului. Aici san ca fdee
a.luziuU:.~ et;. aet'i ;'l, h'i;1"~'ii ori f;;l.l sifica. le~rea. . sau C:a faPre
aJuziune It!, ce!f-l ale Ji;JtnHor . .A-,~a dar: - in'treaga rlog-m ~,
introdusa. de acei amagitori este omeneasca, dupa cum
expliea, mai departe: ;,Care sunt avand cuvfmt numai, ouvant aL intelepciunei, intru slujba cea din
voia sa .~i Yntru smerenie, ~i intru necrut,area
trupulm, nu in vre-ocinste spre satiril truptilui ((
(Vers. 23). A~a dar- toateaceste nascociri nu aveau eu
lle adevarul; nu av eau puterea; ei erau numai vorbe,
sau cum zice apostolul "cuvant l1umai al intelepciunei", a~a cli ehiar de ar continea poate in eie ' Cllvantuli~l~eiepciunei, voi sa fl.1giti de ele. S 'ar parea ca
apostolul este eumpatat i?i oare-cum respectuos ia~a de '
trup, pe care se vede silit a'l dispretlll, cad ziee; ;,N u
in vre-.o cinste spre satiul trl1pului ({, adeca Dumnezeu h-a dat trupul spre cinste, iara ii 11 intrebuin~eaza spre n e cinste. Astfel deci, fiiodca e yorba de
dog'ma; .e1. nume~te trupul cinste. N ecinstesc, zi ee,
trupu], lJpsll1~d~-1 ::;;i rapindu~i autoritatea, ::;;i nu'i permit
de ase stapam de buna voia sa, pe cand Dumn ezeu
a cinstit trupul.
.
" l) Deci dar de v-ati .sculat impreuna ell Christos" (Cap. 3, 1). Dllpa ee mai sus spune ea au murit,
aici ii reune::;;te Cli Cbristos, cMi zice: "Deci dar de
v'ati sculat impreuna cu Christos, cele de
sus cautati a, caci acol0 mi sunt observatiuni eri aid
pe pllrhant. "Cele de sus cantati, unde este Chris
. too, -~z.fun-d- -d-ea-d:reapt-a- }ui-DmrrneZ{ffi''' :--Var!mi de jl

a ridicat e1 cugetu1. nost~u! C~m 'l-a umpl~t a~a zidlud

_d e 0 mare ll1~elepclUne::;;l convmgere !-Nu aJllOgea ca: sa
spuna numai de cele de sus, f;ii nici numai (Ie locuI unde
este Christos, ci adaoga: ,,~ezaod deadreapta lui.
Dumnezeu ll , a!?a eade aici Ii pregiHea de a vedea
!a urma cele depe , pamant. "Cele de sus 'ganditi,
A

lara nn cele

pamante~ti,

caci ati .IDurit. S1 viata

80

OMILIA V

(l"nUA YH

~------------~~--~

voastra a fost aseunsa impreuna en Christos in

Dumnezeu.- Cand se- va arata Ohristos, viata
voastra, atunei ~i voi va Yeti arata impreuna
eu ellntru slaya" . CVers.2-4). Viata voastea, ike,
nu oeste aneasta, cialt,a))~Iatii(}'i .~postDlul ' se grabB ~te
de a'i stratri.\J.taa.e01o,~is e i,u pr.a ,ue ,J't ~~":'.1tacadar(fjli
stau sus, ~i sunt morp, din amandoua , partile preg'a.til1du-i ca sa nu caute cele pamantG~ti. Cil diicil sunteti morti, nutrebue sa ..cautati a trai, !?i daca sunteti
sus, iarasi Sa nu cautati a tral. Nu se arata Christos?
Atunci ni0i viata voastra nu se arata, cacie} este sus
intru Dumnezem). Dar' atunci cand yom trai noi ~
' "Candee vaarata Christos viata voastra" (Vers.
4), atunci cautati slav<1; atunci. cautati viata, atunci dez~
merdarea. Toate acestea sunt premergatoare dezmer- ,
daret ~i linistei la care e1 ii ridica, caei ' a~a e obiceiul
apost91ului: ' una prepara auditorului, $1 Hi alta treee deodata" ,)\.~a. de ex. face !?i cand ei vorbincl despre cele
'eEl' preced ospatu1ui, a trecut deodata 1a observarea
tainelor. Atunei dojana este puternica, cand ' nu este
banuita catw;;f de putin. "Atunei ~i voi impreuna
ell dansul va yeti arata", ziee, astfel ca acum nu
va ar<ltatL Prive!?t~, ~mm I:} i~a striimutat in . oer chiar:
Dupa CUID am mal ZIS mal sus,apostolul selupta de
a arata, ea dan!?ii au acelea$i pe care Ie are Ohdstos, $i
prin toate epistoIeIe sale acesta e cuvantul sau, ca sa'i
arate parta~i ou dansul in toate. De aceea il nurne~te
fi'i cap, !?j corp, !?i in fine face totuL ca sil reprezinte
acest adevar.
'/' 1) Deci daca se vaarata atunci, sa nu ,ne scarbim
cand nu ne bucuram aici de eiriste. Daca via~a aceasta
nu este viata, oi viata adevarata e aseunsa, apoi suntem
datori de a' trai in ~iata aeeasta ca niste ntortL "Atunei fili voi eu dansul impreuna:
veti' arata
intru slava" 1 !?i vedeF ca nu a spus i~tru slava simpIu, ci im,preuna cu dansul, fiindca f?i margaritarul
este ascuns, intrucat se gase!?te in s~oica. Deei daca

va

') Partea mor().lti. Despre .cinstea. ~i multlimirea viitoare ' tntJ.:u

Dllmnezeu, ~i ell. cele prezente sunt lipsite de cinste. Contra .celor
ce se dezmeardll. aici ~i abuzeazll. de bogll.tia ce o au, ~i contra ' lin
gu~itorilo r ...(Veron)

81

noi suntem batjoeori~i, sa. nn ne scarbim, $i sa nuf<l.cem

sange rau p8ntru oriee am patim'L Pentru cil nu vi,lta
prezenta este viatanoastra., de Of-l,rece aici suntem strcini
!?i calatori. "ea atimurit", zice; ~i atujJcj due este
atat de U90I', ca celui mortQu ' cornul S1 l.rr i l"j'!):I,t. Ba/i
eiadeasca case, sa'i cnmpere haine - tm~ii0 aH8 _ f;f , Stl!"vitori? Nimeni. Ded nid noi; cj dupi cum unlucru cant~n:, acela de '- ann rie arata in hime goU. totat;'a $i
aWl un lucru oautam, Omul nostru cel dinainte s'a
ingropat,-...:...1;li s'a ingropat nu in ,pamal1t, ciin apa; nu '
desfiintandu-l pe dansul moartea, ci el desfiintand si
ing-ropand I?e moarte; ::;;i aceasta nu eu puterea natJ.rei sale, Cl dupa porunca celui mai puternie decat
natura. Celece se fac de natura le-ar putea descompune cineva, Ie-ar putea desrace, 'pe cand cele ce se
fac dupa porunca lui, nn se pot de loc desface. Nimic '
;nu este maL ferioit ca aeeasta ingropal'e, cand atuncl
Eoti s~bucura,!?i ingerii ~i oamenii, ~i chiarinsu~i stapanul '
1Ogerllor.La aoeasta ingropare nu e nevoe nic,i de haine
nici de sieriu ::;;i. ~iei. de alteeva. , de. aeest feI.. Voe~ti , .
poate a vedea aWl slmbolul? Itl VOl arllta cohmvitra
in eare unul a fost ingropat, iara altul a inviat. In mare~ "
Ro~ie au fost ingropati Egiptenii, insa au inviat Israilitii, '
a~a ea in acela~ loc, sau mai bine zis, prin acela!? fapt, ,
unul este ingropat, iara altul se naste. Nu te mira ea
la botez se petrece deodata si nasterea si distrug-erea. '
Pentru Cll. spune-mi: Oare a 'distruge i'?i' a lipi ' la un '
loe eele dlstruse nu sunt doua IU(lruri' contrare? D e
sigur ca a~a. Ei bine, aceasta 0 1'acefoeul, caci iata cil. '
e~ tope!?te f?i nimice!?Le ceara cu totul, ~i tot e1 lipeste
fi'l reune!?te~a u?- loe pamantu.l Ameta,lic, ~i face din' el
aurul. TOeIDat a~a SB petrece $1 10' cazul de fata celd
!?i aid puterea focului nimieind statuea acea de lut a
seos la iveala. 0 alta statue de aur in locul acel~ia. '
Caci eu adevarat ("a mai 'nainte de botez noi eram de '
lut, iara cltipa botez am devenit de auI'. 8i de unde
se invedereaza aceasta? Asculta pe apostol' ce spune: '
"Omul ' eel dintai din paniant, pamantese' omul
eel de al doilea Domnul din cer,i (I. Corint, '15, 47).
Eu, d~ am a~atat ea intre lut ~i aur este 0 mare '
deoseblre, tOtU~l am aflat eel intre eele pamantesti ~i
celeceresti deosebirea este eu mult mai mare' 'si In
defipitiy niei nueste yre-o deosebire , atat , d~ mare
J

74431

_______________________ \_)N__
llL[A:'_'J_J______~____________8
~-~3

82

ONllLIA VII

intre lut 8i aur, pe elt ne marc este intre cele

pamantef?ti '~i cele cere~ti. Noi eramde lut, sau de
cearct; cacl';;i pe nOt ne-a topit flaQara poftelor, eu
mult mai \ vartos deCaL tope$te focul pe eeara,f?i cel
al1UU val, vta 111U'i.iu ispitane faram.a eu Ilmit mai tare,
dep.1.!' farama piatra v<l8elede lut. 91, daca voW,
V.01~. {I6:H3r!.e~T!?:.ta (li.naln~,e~ .~a, :3~. v'ede~A(laca nu elltr!:va
t0a"e suut plmant ~,l apa,f?l tot pc a.tat de nestatornice ca~i praful care Se impril~(ie in toate part-ile
~i nn sta pe loco Si de voiti, nu yom cerceta cele
dinainte, ci cele prez'ente, ca sa vedem daca nu cumva
Ie VOID gaS! pe toate praf ~i apa. 06 voiti a spune?
Voiti sa va vorbesc de stapanii f3i de autoritat-i? De
a.cf~stea v01n vorb!, mai ales oil nimie in viata ptezenta
nu se erede mai de ravnit ca stilpanirea. Dar vei gasl
aici mai mult un praf ce 5G ri(jica in aero Cui nu sunt
supilf;:i :;;i ascultatori stJpanitor-ii? Sunt supu~i f?iasculta
de toti cei ce ii ling-osesc, de Gunuei, de cei ce zic ca'i
iUbesc, de eei ce fae totul pentru bani, de iritarea publicului, de mania oelo1" mai puterniei.
Cel ce ieri era slavit pe tron I), cel ' ee lIVtnr lao
dispozitie ritori cu voce strillucita, 81 mai'multi inca
de acei' ee alergau dupael cand iesea prin ti1ig; iatiH-ashlzi dispretuit 8i umilit, ~i parasit de toti aceia, iata
c;:t a ajuns ca l?i praful spulbcrat de vant,
~i 0 ondulaLie de apa ee kece mai departe. Dopa cum praful
(colbu1) se ridica de pe picioarele noastre f?i se spulbera, tot a~a se spulbera 8i stapanirile ce se nasc din
aoei ce se invadesc pe Hltlga bani, ~i cad tin locul
picioarelor in toata viata lor. Si dupa cum praful In
timp ce se ridica .1:n aer, ocapa' un spatiu mare in aer,
pe 'cand e1 in realitate este putin, tot a8a ~i eu stapfinirile. Dupp_ (lum apoi praful chioraf?te ochii, tot asa si
cu stapanirea, caci ingamfarea l)i fudulia celui ee 0' ar'e
'i chiora~te ochii cugetului sau.
Dar ce? Voe~ti poate sa examim1m ceea ce e mai
dorita l?i mai poftita in lumea aceasta de fie-cine? Voe~ti sa vorbim despre bogatie? Aide deci, , sa 0 examinAm 1:n parte. Bogatia are in sine dezmerdarea, are
einstea, are in fine puterea de a stapani. f?i mai 'nt~iu

ca

' 1) Se pare eli; Sf. Ohrisostom face aluziurie . aiei ill. Eutropiu
eel puternic odinioara. iara aeuIiI la urma' eazut iu' disgratia imparatnilli Arcadia. (Tmcl).

-sn. cercetiHn,daca voe:;;ti, dezmcrdarea. E.i, 'bine, oafe

nu este aceasta praf? Ba jnca f?i mai pe JOs, de vreme
ce trece mai' de grabadBci'i.t praful, CaCl pHl.cel ea de
dezmerdare nu merge mai departe de lirnoa, f?i cand
-na,ntecele se nmple, nu ajunge nici pana la, limba. _
.~
Dar, ,zici tu, einstea e un lucrllpJacut>l . Uar
1

~~ ~ic:'~Lf;e~~;~a J~~{fil~~Sr&~~iJf:!! C~!~st~: . ~~~'~'a G~r~

interitiune ,buna, nici din vre-o buna voin~a, nu et?ti tu
-carete folosef?ti de ea, ei bogatia ee .0 a1: Aaca ~o
astfel de cinst.e, face pe cel bogat mal ~eCl.nStlt...: decat
to~i. .Spune-mi, te rog: daca toti. te-ar cmstJ,avandu-te
.de ' prieten al lor, pentru bogatla ~a,pe d~ a~ta parte
tnsa ar marturisl ea nu e:;;ti vredmc de mmlC; oare
te-ai erede tu oblia-at de a cinsti pe altul pentru_ bo<ratie pentru care te-au necinstit f?i pe tine altl1dat:1?
Asa dar Dogatia este caUZfL necinstei noastre, ea .care
~5te erezutll- de cea mai cinstWl. t?i mai de pret. ?m~l'e
toate cele ce stapanim, S[lXi Gil 6 cauza tlr;-llllol f?l a
slabiciunei noastre. Si cum sit nufie absurd,.de a nu
ne crede vrednici
einste, de cat numai dl~c~uza
aut'ului oe'l avem? Insa, uu se petreee tot a~a f?~ eu
eel ee dispretueste boo'atia: pentru et muIt mal de
preferat este' de' a nuo fi cjnsti~, decat d~ a c~~1ita
.cinstea in acest mod. Spune-ml: daca emeva t 1- ar
spune: eu nu teered vrednic de cinste pe tine personal, insa pentru casnicii tai te cinstesc~ oare ce a~
putea fi ceya mal n1u de~at. aeeast~ n~clUste~? DecI,
dacae cunos 1ucru de a fi cmeva c~nsttt 'pen"ru ~as:
nicH saj, cad de altfel sunt partaf?l eu tme. aceleJal
naturi si au acelas suflet ca f?i tine, dar apOl cu eat
mal u~acioc:; inca este de a fi cinstit pentru Ilif?te l~
-cruri, care sunt de dispre~uit, . ea. de pilda: bogatu,
vase de aur, haine sCtl!Ppe, eas.e f?l eUr~ln;are~e? .
.
Cn adevarat ea toate acestea sunt de ras; mal l:)Jne
este a murl, decat a fi cinstW in af?a feI. Spune-ml, te
roO': daca eineva, .om ordinar ~i neb~gat. in sear.na, t:-ar
vedea primejduindu-te in valurile vle~el ace~tla, ~l a~
vol sa te sca-pe din prirnejdie, ee ~r . pu~~a..fi rna!
10)' ositor decat aeeasta? Deei, eeeace VOl vorbl~l mtre V~l
h"
despre oetatea aeeea, voesc a Vi)." vor"l
$~ e n " S'a .'lo-.nt
. . ~"
Darecanc1 eetatea noastra de cel ee lInpara~ea . pe

de

84

O~Hl..1A VII

- - - - --

OMILIA VII
---~

atunci 1) iaraimparatul a poruncit de a 0 darama ;~ i a o. ni~

micl, impteuna eu barbati::;;i cu, cqpii ::;;i eli. femei ~i eu
case ... cae! de ace~t 1'ei sunt fndite impar<1l e;;ti; ort f?i c e
ar voi danf?ii, i~i satisfac cu .puterea.e e 0 au; a~a de m<lre
rJu poato(t(;vc n1 () std"p2"zli:re. D ec!. se gasiacetatea
.
'
.r. ..
: . ~~,. , . , : -, ; ~ . . f': - .' '..
,~p",t<:l T l:"'a
noastra -,I n c,ea mal
ill(1.:-e
.f)'-;':l !.i!'CJ~l1..!v, 0<::,ntl H)JLi.:! {j(.t, '.J> ,.,O' " ~ 5:"',
.:~recin'B., cea de la;ofra .r(ifr.:e6., -v6nlr1fI -In. -a,~u- !.~)r~ .~., _ ~.!_l g att
peill1pc'H'atul penlru Doi, iara eei ce locuiau incetatea
noastrll, zicean intre dansii, ca 0 asemenea inter venire
. este m ai rea, .deeM daca;3'arfi prefaeut in ruine ,eetatea
noastril! AsHel ca a fi cinstit in a~a mod, esteeu mult"
mai rau decat a fi necinstit. Anum tu pri ve~te de unde
i~iare cinstea radacina: m a nele bucatariiorne fac p e
Doi afi cinstW, a~a ca lor Ii datorim gratiaacea.sta ;
dar apoi ~i pcircarii ni procuri'i masa imL~Ii;>ugat,i , '~i
tesatorii de materii, ::,i slugile, ~i eei ce 1u creaza me o
taluri, i;>i plii_cintarii, ~i ehiar 1emnarii carif,lC mesele.
Deci a sti oil Dei datorim 10'1' cinstea ceo avem,oa:i:e
DUe
ml1It maibine de a nu fi cinstit.i? Pe ' langa
aeeasta apoi, CUni ca a fi cineva bogat eSLe un fapt incarc:at de necinste, eu rna voiu inc;erca a odovedl. Mai
intaiu boga~iile faespiritul n er Ul,?inat; ~i ce poate fi
mai necinstit ea aceast<:l.? Cad, spune-mi, te rog: daca
trupul este frumos~i pe to~i ceila1ti Ii birU8$te cu frumusetea, iara In acest timp b()ga~ia intervenind ar uneltl
si ar 'contribul sa'l faea netrebnic, . in loc de sanatos
sa'l facit holnav, In loc de ]ini~tjt sa'l faea a fi impatimit ~i sa'i bage idropica in toate memhrele, s;1'i
. umfle fata si peste tot sa-laeopere cu umflaturi, sa'i
umfle pi6ioarelef?i sa i Ie faM mai grele decat bl1:
tucii, sa-i umfle palitecele ~i sa i'l faea mai mare
deeatunpoloboc, . jar dupa toate acestea niei macat
'sa nu permit\1, eel or 'ce ar .~ voi si1'1 tclmaduiasea, ca 8~
se apropie ~ cad ai?a este ':stapanirea, ~ ba incrt i~ar
da atata libertate, incat chiar . sa respinga pe eel ce
s'ar apropia de e1 ~i sa'lpedepseasca, - oare a fi ci~
. neva hogat in acest ill9d, este ceva bun? Si cum ar
putea fi aceasta bi:rie,daca face spiritu1 atat 'de nesim..

en'

.
,. . .

1)

Notd . .AiCi Sf. Chrisostom face aluziune Ill. revo1ta

Anlioche;~

tiHor . .din ,annl 387 -po Dhr. contra ordinului dat de imparatnl 'T~leo
dosie, eu care ocazie lfii atrasese .urgia i:wpara tului. (A se vedea is.
toria hisericeasca). Qat despre cetatea vecina ' ~i de langa, mare, se
crede, de:)l nu en sigllranpi, ca ar fi yorba de celatea Seleucw. (Trad.)

titor ?Asadar stapanirea bogatiei este rnai uracioasa

decat insasi boala, caci daca d~l bolnav f?i irnpatimit
dupa ea, mise supune pres<?riptiunilor.doctorilor, a~easta
e ll1.al raudecat a boli etliar. Tocmal acest Illeru )1 filC~
bogatia; din toate par~ile ea.eontribue a. se pm:rr.a~r}1:
ritui $i impie deca pedoctor! a He aprOplft o.e 61. ;;A...f}~.
-l1a rdin.-- -oauza sta pal11rei co _olIereit:1 'ea; no! sa 11D: rerlcim peeei boga~i, ei slrijelim, dupre ~um n~ put~~
fericl illCli pe ~cel ce vede pe . un . ldroplCat, fit 111 .tv,":
sil'l impieceee de a'~i in.carCla panteeele eu bauturt f?l
ell carnmi vatamatoare, e1 ii lasa in libert~te de a fac~
ce voe$te, d e;;l ar avea puterea. sa'l .impledece. A~a
dar stapanirea nu poate it pre tutmdem cevab~:l, dUl?a
cum nici cinstea cacisi acea,sta incarci'i splrltul de
trufie multa. Daba chiar' corpul nu a1' pre fera sa se
. imbolnrlveasca de drag-nl bog;1tiei, ap oi atunei cu~ de
trf}Ci Cli vederea~ spiritul,$i'l. 1a?,i sa .fie, cue.ent ~d'2
acesta boala? ~i mea n~ n~mal at~ta, Cl ~a
~i 0 aHapedeapsa? CaOl f?l 1.31 prm bogayl~ c3; p ato. '-'
ferbin~eala mare; f?i este scu~urat ca d~ fflg~r~, ~a~e
frirl'uri nimeni nu Ie poate stlnge. Boga~Ja nu 1 lasa de
a ~ldeca drept, cieu totul din Clontra :qefec!e1~ el1e
ia 0a ealitiltisau invers, nu suferape mmem a I eonttl1ria, ~~. in 'puterea bogatiei tO~tte nrede ca'i sunt permise a Ie facf' . .
.
Nu va gasl cineva vr'un spirit atfit d e inci1rcat~ de
porte f?i absurditati, ca spiritul c,:lor ce vor a S? .Ill;
bo,~ati. Cate barfiri nu iscod esc J1l~te astfel de ~ Splrlte ,
El; nascoeesn nasdravanii m a i marichiar deca:t .acele
din mftholoO"ie ca ipoeentaurii (jumatate om t?l Juma c
tate cal). hi~e~ele, balaurii cei cu picJoare, i?i. alte m0l?-strooziUI.~i de felul aeestora. Daca vr unul dl~1 ~Ce!?tla
at VOl sa ni1scoceasca vre-o poftrt ?are.c~re,. e1 blOe, I!~
'ai ;gasl poate acolo n~ci ipoeentau~l, .11IOl. hlm.ere, n~cl
baJauri sau altceva dm mOnStrllOZlta~llp, dm mlthologJe,
-oi 1e vei gl1si inMpe toate acestf'a concen~rate 1a yn
loe. Poate ca ma va crede cineva na.s cut m b~ga\Ie
mnre, da.ra arat atat de fidel imprE'jurarile. Se ~1~e-'--'
~i mai Intaiu -voiu vorbl dil?- cele ?antate la Eh~l, ca
sli va pot incredinta - ~e Zl?e dec~ c~ un r~ge <"\1 ~or
atat de mult abuza de ImbUlbare, IDeat a ~acu:t chlaf
~iun platan de aur,cu cer~~ deasupra .1m, f?l ~edea
sub dansul, in timp ce osta~ll concentra\l faceauexer:
citii
, militare. Ei bine, Dare pofta aeeasta nu este mal

. .;prH::ea:c:

86

O?-IlLlA VII
O~IILlA

87

VII

urit1!, decat aceea a ipocentaurilor? Nu este mai urita.

decat aceea a eelorlalte monstruozitati? Un a1tul iarasi
bag-a oamenii in boi de lemll. Oare 'aceasttt pofta nu
este 0 rnonstrnoziLate? Intre acestea bogJtia, a f.1cut
o~ini~ara, ~pe eel co mai in~inte fnseseimpArat, 1'a faeut,.
Z!C; dUl harba,t f0.mee I);, t?! pc un asemen e't1; 0111. afeIIleiat. ce din femee Sf:; face osta$, cum il vei Jl,umi?
t'~i:i.r;]; ~.:!JimHl. neeu\lanta.t or! . $i 'Jl0ate chiar In}ti -rau
n.eei:l.t:1:J0stea Allimal ele eand stan ~ll h eopa<?;sunt.
n~ulyu:r:r:lte en eeea-ce Ii da natura ~i nu mai cer alta
nU~:lJe, la: a,?el r~ge,. de care v()rbiiu, aintreeut ;;1 pe
am:malc m. ImbU1Abarll~ sale. ~f?a dar, co ar putea, fi
malA u9~ratlC de.eat cel bogatl? Toate aces tea nu vin
,9.ecat dm nesatm1 de placeri. Poate ca multi admira.
lll?a pe acest. rege? Ei bine, aee9tia sunt parta~iras111ui
h!.!. Nu .b0gat18. ~e da peA fata in. asemenea imprcjunlri,
01 prostIa omulm. Cu cat e mm superior pamantului
acel platan de aur? Totdeauna cele naturale sunt mai
placnte, decat cele ce sunt nenaturale. Laee'ti folosea
vie cerul aUl'it, prostule? Priwsle, cum bOg3th muita
11l8bU1~e!;1te pe cinev a, 9i cum il ingamfa. Cred ea ea
(J::)(~gajla) ~1! cunoa9t~ tnca marea, eaei atunci poate ar
VOl. sa calatoreasca ~l pe ea. Oare nu sunt aeestea hime~e.? Oare ~u sunt i~oc~ntauri? 9i inca se g-asese :;;i
astazl de aCel ee cu mmlC nu se deosebese de acel
rege, ba inca se arata chiar eu mult mai u~uratici decat
e1. Oaci spune-.mi :cu ce se deosebesc de platanul audt
acele vase , argmtate, acele oa]e de bucate si acele alabastre de pastrat mil'odeniile ? Dar inca femeile ! .. 'Mi-e
rui;3ine a 0 spun!::\, inso1 ma v<ld silit 1a aceasta. la1a ea
$i ele i~i rac ~~la de noapte din aur, sall aurita ... Voi
care facetl aceasta, arfi trebuit mai intaiu sa va rusinati. Pe cand Christos e flllmand, tu te dezmierzi ? sliu
mai bine zis, te proste~ti? Si de ee osanda nu sunt
vrednice astfel de femei? Si' inca mai intrebi de ce
sunt talhari, de ce sunt asitsilli, dece atl:ttea re'le cand
diavolul va tara~te in astfel de prostie? A avea ~ineva
talg-erile d~ ar~int, de ~ig-ur. ell nu se potrive~te cu un
suflet filosof, Cl totul vmedm dezmerdare, dar a face
vase de argint pana l?i pentru eX,c remente ~i u:r;ina,
..
I) Notet.. Credd. face alnzinne aici Sf..Chrisostorn la SardnnapaJ
irnpli.1';ltnl Afjirianilor, care it ramas pl'Overbial pentrn rnolecii,neasi
~pl\3carea lui , cMra fernei. (Trad.).

oare se mai poate zice ca vine din de~m.e~dare? ~u

nu af?i spune .a~ea.sta, ci t~:Jate .ac~stea Vln. dm prost18,
si poate ea mm dm prostle; Cl dm nebume, sau poate
din eeva mai ran flhfar ~i decat nebunia.
.
Stiu, iubitilor, ca, poate multi ma iau in dera(lert;
cand vorbes;} de acestea, insa eunu rna caesc, numa!
sa l'e~, uJte c eT;;J, T11ai bun . ell ade,:rara t ca bogatH1.~ fa.c
Pfl cineva prost ~i. nernm- At_a,:. _dt; mat'e 8st.e.. lTI!lnia
dl1pa DDrrat.ii . jn~.,;at, !~ej _R!':1lJa,!u~!. rtf.! aeeast!l palJr!la. at"
vOl ca RI' p iim an.tul G[; fie de anI', $i peretii casei fie
aur, poate ca ~i eerul, ~~ a~rul inca ~r d.or! sa fie /le
,aur. Ce nebunie! Co smlOtire! Ce frlg-ml grozave! Un
altul, care este dupa chip,":l lui t?um~ezeu,se. tope~t~
si se srarse~te de foame Rl de fng-,_ ~1 tu fam lucrn n
de care spuseiu? Vai! ce'mandri e de9arUi! 9 i ce a.lta
ar pl]tea face pe cineva mai nebun, decat bOg-~tH;:?
Intr'atat d e mult cinstpsti tu excrementele tale, HH'at
sa fie purtate in vase (1'0 argint? Stiu bine ell vt1. apue;),
an1.eteala la auzul acestora, Insa' sunt de vim'!. acele
femei care va fae de a ameti, cum ~i acei bar-baF cad
servesc unor astfei de boale ut'iciuaso. Acea.sta se nulneste" des-frau, ' - crlJzime~ ,. neomcnic~ bestiaJitate ~i ~~ ea
mai' josnica UCi1losie. Ci'i0i ce bimera, ce balaur, co
demon ce diavol si ce monstru in fine, ar face aceasta?
Ce fol~s ai de Ch}istos ? Ce folos ai de credinta, cand
tu est.i sUipfinit de patiinile EliniJor, 9i nu atata a E linil or', pe cat a demonilor? Dac0. nu trebue a Impodo bI
capul cu. aUf 9i mJrg<1ritare, dar ~p.?i cel ce intrebuioteaza arg-intul io asttel de serVlCll necurate, de ee
iertare se va Invrednic1 oare? Nu ajung' oare ce1elalte
obiecte - de91 nici acestea nu sunt permise cre~tinului
'- de ex. scaunele si taburetele de pus sub picioare,
de argint toate?
altfel 9i . acestea sunt !acut~ (li.n
dezmerdare. Dar pretutindem nu este d~cat .man.drIe
prisoselnica, pretutindeni slava de~arta, mcaen. strIct.uI
necesar,ci peste tot lQcul abuz de ee~~ (le pfl~O~. Eu
ma tern cn. nu cum va sexul femeesc limd stapamt de
aceast<1 manie, sa ajunga a se sehim ba in nif?te mon;,;tri!
de oare ce poftesc de a avea f?i parul de aur; Dac~ ::ttl
martudsl ca v'a atins intru catva cele vorblte, 91 Ca.
v'ati r e voltat in sufletul vostrn, pentru ea ati cazut 'in
asemenea pofte, ~i daca poate v-a. e_~prins ru~i.nea, 2111
ati mai pretinde asemenea lucr.ufl. .t'entru cil daca 111di"'a.zniti
, fL ulnbla R1
, (lnpf1. ascn1Cl1ea lucruri, care f"11nt

De

88

OMILIA

mai absurde deca t toa te absurditatile, eu atat mai mult

ered ea yeti porti de a avea ' parul de aur, 1?i a va aud
~ i buzele, si sprincenele, !;li in fine va veti , topi dupa
aur. Daca uu. credevi , en va. voi povesti' ceea ce am
auzit, $i care chiar este1?i astazi. Imparatul PerE?ilor,
eel or vestiti l ~ astfel de. ItJrt~rj.~', .a;f~e barba de ah.r, _ Ga"
tortul cel .subvire, $i fabrie<1taastfeL ():J,5n p oriieisunt
infa~urat6 foi :de .-aUi"\: )(Jea: i.;- ~ ~cR,IP-a-n"~, Ci}1.1. ~.1: , TflC!ustrl~~
Slava tie ' Ch ristoasei P -Bnt-tliG8. Ge --:3atebulliittttl ll U ne
at inc:~ircat tu pe hoid Ce nuai facut tu, ca sd. ne insanat0gezi? De ca~m.onstl'uozit~ ~i 9ib es tialita~i nu neai
seapat tu?
.'
.
.
lata va preves tesc, ~i bagati s a rna ca nu va mai
.
indemn,civa poruncese - eel ce voe!)te sa asculte,
asculte, iara eel ce nu voe~te, sa nu asculte -ea daea
staruiti inca a face deaeestea, eu nu va voiu mai suferi,
niei ca va voiu rnaipriml, sau cll va voiu }asa, sa mai
pa~i~i .pragul aeesta. Ce 'mi trebue"mie atiUa multime
de bolnavi? f?i ce este, d aea eu exercitandu-vi:'\. in lupta
vietDi cre1?tine$ti, irwa. . nu va impiedec, nu v a opresc
del~," cele prisoseJnir;e ? - de1;;l ;, P a vel a oprit $i aurul
E?l nHirgarita rele. R ad em noi 'd ecele ale Elinilor, Yn8a
f?i ale noas tre se par ca mithuri. Dar ~ i pe barbati Ii
sfi:Huim acestea: duce ti-va Ja scoala si invatati filo sofia
duchovnieeasca, alungati d e ja voi aceamandrie proasta.
Aceasta 0 spun ~i barbatilor ~i fem eilor, iar a daca
eineva va face altfel, en
voin mai suferl. Doisprezece erau numai apostolii Domnului, ~ i ascuita ce Ii
spune Christos: "Au doara :;;i voi voiti sa va
duceti"? (loan 6, 67). Daca noi' yom lingu~i lntr'una,
apoi caud yom mai indrepta abaterile? Caudvom putea
f olosi? Dar, zici tu, sunt::;;i alte eresuri, 1'?i eei dojan:i~i
astfel, poate sa se stramute acolo. Vorba de nimie,
eaci aseuIta ce spune in teleptul: nMai bun este unul,
care face. voea lui Dumnezeu, decat 0 mie . de
nelegiuiti " (Siraeh. 16, 4). Pentrucit ~ i tu ce voesti?
Voe~ti a avea mii de servitori fngari ~i talhari, sau
mai bine unul 1'?i credineios? l ata decl ell. va sflltuesc
E;>i va. reeom a nd, ca ~i podoabele cele de pe fata voas~
tri'l, ~l vaseleacelea de care am vorbit, sa Ie f<1rarnati
ih'. buea~i~i sa 1e dati s aracilor, ~i astfel sa nu se m ai
g aseasca ' de acestea. prin casele yoastre. Celce Yoel?te
s;lJnga, sa fuga, eel ce voeste sa annzp.. ::I.(\1l7A .-.".-.j

nn

89

OMlLIAYllI

vn

- - -- - -

va.

eu nu mai suf<1r pe nimeni de a face !1;;a. 9and

trebui sa fiu judecat inaintea tronului 1m Chns~os, vo~
yeti sta :ieparte, iara eu voiu purta r aspunderea , 1'?1 atunCl
Q'rf1tiile voastre la nimic nu 'mi vor folos1. Aceste cu~inte au conrunt tot.lll ;(S~ nu fuga, zici tn, ~ i gi:!, nu
tre.aca in alt er'es ; este R1ab l?i nepu~incios'--.~i de,ci fii
~
1Ing",QUl
x ' t or. .paOa
"'" u n.d e ...r J:::>a~
r" ~. , n< ... ;J ? (.:I}tt x
GlHre d ansu
. ' .'''' . '-'W U~C ' '-.....~-' u<',
dl dowi uri, de trei ori, IJ1sa .11U pen tn~ totdeaUD B J~J ti:i
'dec ica iaiit!?i varecomand, f?i. martu~ls.eseJ c:mm z109
f?i fericltul Pavel : "ea de . vom vem lax'a~l,J,lU va
v Olucruta" (II. Corinth. 13, 2), ca , atunci canclvoi.ve~i
face af?a, yeti cunoa~ te ca.'?tigul cate de . mavre, 91 co
folosinta yeti avea de aicl. Da! V a rog ~1 va provo ?,
,?i nu m'af?i'da in ~ aturi ~hiar d e a .ma ~ga\Gt l?: ?e
cioarele voastre, !;ll a va lace rugamll1te pen.tru a tl e~s~a .
Oeprostieeste aCEmsta? Ce ~ ~sfranare? Ce li? sulla { Nu
mai este aid dezmerdare, Cl msulta ;n~ mal ~ste u~~
rinta, ei n ebunie, AtaVa sil~aci ~tau .. Prlll p reJll~ul.b!
sericei, hiserica i nsa .are f?l. ~ta~~a til bo~a~l; e1 bm~
ace!?tia nu pot oare aJ nta mOl maear pe cate un sar~c,
lata ca pe carrd unul moare de fo a m..e , celalalt se ~m
bata nonl il?i lea pada excrementele m vase ~e argmt,
.pe dandce1::l.lalt nu a!e nici pa~ne:;l. .de toate zll~le! .Oe
nebunie! Ce s albate me g rozava! FIe ca sa nu alnn~elD:
la ma sura de a ne scula contra cel o r ce ~u as?ul~a, 1? ~
ni ci de a indre pta Cli mahnire ase menea abaten, m VOl
cu buna voe 9i cu curai sa Ie indreptati toate .acestea,
ca astfelsa vietuim in slav a lui Dllmoezeu z 91 sa ne
lzbJ.vim de p edeapsa de aeolo, in acela,? tl~P sa ne
bueuralI! l?i. d e bunata~i~efJgaduit::, celor co 'll!lbesc pc
da.1sul, prm charul ~l filantrop1a Domn':llUl n ostril
Iisus Christos, caruia, impretlO a cu .Ta~al ::;;1 eu Duehu!
sHnt se cuvine slava, stapanirea 91 c lDstea, aeum 91
puru'rea ~i in vecii v ecilor. Amin.
A

'?l-

OMILIA VIII

"D r~p t aceia omoriti

. . . madularilevoastre
.
cele . de pepaman,t"eurvia, necuratia,'.patiFDa,
pofta cea rea ~i lacomia, care este sluJlre Ido-

90

OMILIA VIIi

-----

lilor, pentru care vine mania lui Dumnezeu

pestefiii neascuWil'ei, intru care si voi oare-cand
atiumblat, cand vietuiati Yntru ac~lea(' (Cap. 3,5-7).
f?tiu, iubitilor, ca multi vraj masi mi-am faeut eu

-0 0a2; la, eovocbit'ei do Jirlaiu;Le. Da;!" e~ sa fac? Auzit-ati

~6\;aL~?~uJ~lt v~~?~sn~:~r~~u!.;~r~f:~l~~~:~:fd~~IT~~~~~~

po cai oe- ~_o liup0Lt-i've;::i'c a\71 -plati datoria ii ImprcGOarlL

ell un lant.? A~i auzit ce a spus Pavel astazi ? Omori~iJ
ziee, ma.dulrll'i.levoastre cele de pe pamant, curvia,Decura~ia,

patima, pofta cea rea si lacomia, care

este slujire idolilor". Ce poate fi ~ai rilu ea aceasta

lacomie? In adevar ea a(Jeasta este mai rea deeat oriee

p.ofci"i. Aceasta este cu mult mai grea, d e cat prostia
lilt nebunia acea dupu argint ~i aur, de care vel vorbiam.
',,9i lacomia, ziee, care este slujire a idolilor".
Vede~i ,unde duce Tf'i ul? Instt sa nn va nelini~titi, eaei
eu nu few aeeasta de gust, f?i niei eil am porta de a va
avea du~mani, ci a~i clori sa va adue spre virtute, incat sa aud vorpindu-mi-se de voi eele euvenite. Af?a ea
aeeasta nu este r ezultatil din autoritatea sau demnitatea
saeerdotiului meu, ci mai muH din supararea ~i durerea
mBa. Iertati-ma, iertati-ma, va rog' nu voese a mil sluti
vorbindU~Vi1 4e aces'tea, oi sunt ~ilit de imprejurari.
Eu nu va vorbesc aeestea pentru durerile ~i neeazurile saraeilor, ei pentru manturirea vOli,stra; pentru ca
sU!lt pierduti, ~i repet vorb~t, ~e pierd de buna-voia lor
ee~ ce nu branese pe Christos. Si ce folos ai dactl si
hrane~ti pe "arae, 11lSA te clezuu;rzi $i risipe~ti in mo~
dul ar;'itat? Toate snnt atnnci de prisos. Nu se cere
dea ?a mult,ei de a nu Ja mai pll~in in raport eu
proprIa sa avere. A face altfel este a'si bate eineva joe,
"Omoriti, ziee, rnaduHirile vo;stre cele de pe
paman tcc. Ce spui? Dar nu tu ai zis oare Cil ((v'ati
~ng:opa,t, . ca impreuna eu e1 vati ingropat, cil v'ati tiIat ImpreJur, ca. ne-am dezbracat de trupul pileatc]or
camei? Si cum mai zici iarasi: "Omoriti"? Nucumva
glume~ti. ' Gand ni vorbesti a~a, ea 8i cum toate .aeestea
ar fi inca in noi? Dar nti este aici' niei 0 contrazicere,
cI,dup!:!' cum cineva f?tergand 0 statue mnrdarll, san mai
bine zis turnand-o din nou si
ca.
, facand-o frumoasu,zine
.
.

OMIUA VIII

- -- -

91

s'a dus de pe ea rugina ~i S'i1. nimicit, ~i dacael dn peL

aeeia sfatuBi;lte de a departiL de pe earugina cand s 'ar
arata - prin aceasta nu se contrazice de loc, tot a~a
si incazul de fata; nn a ::;;ters rugina ee era, ]a inceput, ci-sfatue~te de a departa pe aceea ce s'ar face dupa
aceasta; tot a$afa,~e ~?i apostoiul. El uu vorbef?te aid
de-- omor1rea (n.1.oTilTIGarea) ce~ dintalu. r11(?intl spuIIe de
eur-'iiile ;;.1 abatB"'cile. acelea" :::i. de. '::!~l::, ~p(.tt-'!?e:;~1. t~ :i~ n
Urlna. A zis mal sns ell TIn a{;oasta. :.:.: s tc 'iiata -r roastr-J,
cio alta, adiea aeea din ceruri. Acum spune-mi: d u pa
ee ziee "Omoriti . tn~duHirile voastre cele de pe
pam ant" prin aceasta oare e1 defc1ima pam~ntul? sau
eil prin aceste cuvinte nume~te pacatele cele de pe
pamant? "Curvia, necuratia" ziee: A trecut eu vederea fapte de aeelea, de care nu este t)ine niei de a.
vorbi, a~a cil prin euvantul "necuratenia" pe toate 10
da 'in priveli~te. "Patima, zice, pofta cea rea" !?; j atf'L
eil e1 spune in general totul, caci toate nn sunt decat
pofte rele;pizma, mauie, suparare. )3i Hicomia, zice,

care este slujire a idolilor, pentru care ville mania lui DumnezeupesLe tlii' neascu1tarei". Prin

multe ne-a departat pe Doi de pacat; prin binefaeerile

eapatate, priu izbavirea de pileatele treeute ~i viitoare,
ar&tand uine am fost f?i cine 8untem aeum. Toate Reestea la un loc, adica cine 8m fost noi, fi1 i c:1 ne-am izbavit de pacate, si in ee moel, toate acestea zic, Bunt
sufieiente spI'e a 'ne abate d81a ritu. Dar din toate cele
zise de apostol, faptul eel mai grozav $i greu d e a
o spune~ nu insa fi1i far:'1 foJos - acesta este: "Pen tru
care vine, zice, mania lui Dumnezeu peste fiii
neascu 1Uirei" fili vedeti eil m{ zice, peste VOl, ei
peste fiii neascultarei. Mai d~parte zice eu sfiala
oareeum: "In tru care f?i voi, oare-eand ati urnblat, dtnd vietuiati intru acelea" (vers. 7), f?i apoi
imediat pune de fatil f?i lauda, e ..l nu mai vietuese acum
:1~a; atunei era poate permis, nu 1nM ~i acum "Iar
acum lepadati-le f?i voi acelea loate". La inceput
Ie spune in , general, iar mai apoi ~i .1:n particular, caei
a~a estepianul tras. de, el: ".Mania, iutimea, diu-

tatea, hula, cuvantul de rUf?ine dingura vOasti'l'i"

92

OMlLiA :VIII

OMILIA VIII

(verso 8). "Cuvantul de ru:;;inedingura voastra"

zice, aratancl semnificativ prin aceas ta, cil asemenea
fapt ii rrinrdare~te.
.
"Nu graitimineiuna unul eatra altnl; dezbr;1,eandu-va d e . omul eelveehiu dimpreuna,cn
faptele lui, i,ii irnhraea.n du-va, Intru neln.ot!,care

toate si intru toti Christos" (vers. 11). lata a treia

laud:t
acestui bar-bat. eaci. e1 nu,introdueenici 0 deosebire niei de natiune', nici' de demnitate, niei nu face
vorba 'clcst,nlmo9i', ~i in fine nu a,f'enBVO~ de . aeeste~"
cil.cilucrun de , aee.s tea suntale oamernlor profan~.
" ,:(l1iBr~a~!npreju:r~inet~,ie~e~~lmr:.r~jt:r, rob, SID_"
" -u"
,no("L.<
1 T"'\'Tn',, ,-aa.:caprOZ8n:.;,
' ]
.
,., ,.~l
.... . Ti U ue
. mn s tram
' '.0"1
,.
Dac3. rii numaiaeeasta, adeC;l daca e~tl ,dupa Chlpul
eelni ce te-a zidit, te vei bueura E?i . de acelea, de care
se lmeura eei ee Ie au).
'. .
.
.. Ci toate S1 intru toti Christos", zice, adec~
toate '~or fi nour; Christos, sf demnitate, si, in fine e1
ni va fi noua totul. Sau cil poate ziee, (CCa' voi tOvi a~j .
devenit un Christos, fiind trupul lui).
.
"Deci
alesi
"
.imbracat.i-va
.
- , . ca niste
,
, ai lui Dum-,
n ezeu, sHoti ~i iubiti" (vers. 12). Aiei ~rata u~llr!nt3,
in virtute 8i ea trebue a 0 poseda ineontmuu,'E?t a face
us de dar~sa ca de 0 podoaba mare. Aiei sfatuirea este
unita eu lauda, pentru e(l atuncil;Lre mai ~ar e l?iJ.ter~.
Au devenit sfinti dar nu $1 alesl, acum msa 91 aleE?l,
si sfinti, si illbit/ "lntru milostlvirile indurarilor".
Nua Pll~ aiel ~uvantu1 obisnuit mila (SASO:;), ei a intrebuintat doua cuvii1te, care 'con~in in ele 0 mai mare
i=mergie': milosti virile indurarilor (c:;-rr:AI.J.:(xy'Y, oh:ttp~oij?!
adedi e t se O'aseste fata d e noi, cum se gasesc parmtll
fatil de copii'i 10;.N~ a zis apoi simplu,,lndu~ari'_'
c; sa nu'i iojoseasca, ei "milostivirile.. i~durar~lor'",
Mai depart~ apoi adaoga: "lnt.ru bunatate, . m~ru
smerenie, intru bH1ndete, intru indelunga rabdare, suferind uhii pe altii, ~i iertand unul altuia de are eineva impotriva cuivapara, preeuu{ si Christos a "i~rtat voua, asa 8i voi" (vers.,
B). Iara$i ]e spune dupa ordinea lor, ~ eaei umi1int~
izvoru1?te din bunatate, iar din umilinta. blandet~a, ~1
din aceasta indelunga rAhdare. "Sufermd unn pe
altii". adeca treeand eu vederea, facl1ndu-vilea uu ati
v<'\zut.' Si prive~te ea el nu spune aeeasta;ei JYrin eu.,.
vantul ';)para" totulcuprinde, dupa care inehee: "Preeum ' si Christos aiertat Iloua". Mare esteexem~
plul,ceia'ce de. a1tfel pururea face e1, n<;lemnaridu-i,

--------~~-----------

se .lnoestedupfl" cUIlGstinta, dura cnilyul cGlui ee

I-a. zidii'pe ' el" (vers. '9 . . {OJ, Aici eSt.A denin de it

cerceta, de ce oare 'aposto1ul nurne$t~ via~a stricaUj. mad111ari,~i corp, ~i om, prp.cum $i viata virtuoa~a tot cu
acestenume 0 reprezinta ? Si dacil omul insme este
pacatuI, cum de tot e1 zice: '"impreuna eu faptele
-lui"? A zis odat!\. om vechiu, aratand prin . aceasta, .
cit nu ace]a (cel vechiu) este om, ei acesta (oel nou),
caci buna intentiune este mai principala, . este superioara a::,;a zicand inse~i fiit:~ei , lui, fili prin u!,mar~~. cesia.. este eu a-devarat om, lar nu llCflJa, Nu mse~l n-,
int:l . ":nu esenta lui de om Ii baga in gheeena, S1 nici
mi-!, introduce in imparatia' eerurilor, 6i insu~i oamenii prin inten~iunea lor: Deei daca fijnta sau esen~a
lui este corpul, iar acea esen~a este neresponsabiIa
in ama.ndoua cazurile, ap6i cum de nume9te trupul
ran? ~i de oe ziee: "impreuna eu faptele lui" ?
Adeca intcntiunea unita eu faptele; Nume9te pe acela
om vechiu, ' voind prin aeeasta a a rata necuratenia,
u[J:eiuneaBi slabiciunea lui; iara pe acesta 11 nume~te om nOll, ca si cum par'ea ar ziee ."a nu va
a~teptati ca $i a.eestava patimi ea cel dintaiu, ci diu
contra; cad eu cat va inainta in varstll , e1 nu pal?e~te
eu grabtt spre batranete, ci spre 0 tinerete nlai supe. rioara eelei dintl1ijJ, Cand el va lIla mai multa euno~t1nta,
S8 va invr:edniei $i de mai mitri; mai mult ere9te, mai
mult se imputernieeste, nuatata prin tinereta, cat mai
en seama prin aeeia' eatra care tin~e eh),f?i iata ci'i. zidirea a.eea p erfecta, se numef?te vlata, purlareacre~
tinutui. Zice apoi apostolul: "dupa ehipul eelui
ee l'a zidit pe el", adeea dupa ehipul lui Christos,
fiindea lli(',i' Christos nu s'a sfarl?it spre batrallete; ci
astCelera de frumos,l:neat nici 'n u se poate gral. "Unde
:nu 'este Elin, niei ludeu, taiere imprejur ~i iletaiere imprejur, barbar, Schit, rob, slobod, ei
1

94

OMiLlA VIII

OMILlA VIII

cuexemplul lui Christos, Caud 01 apronu~lt cuvantul "para It a aratat'o ca pe nn fapt mic, dar de in~
data ce aduee pe Uhristos de exem.plu. ue-a eonvins
cil. chiar de am avea de acuzat pe alW pentru fapte
nlat1, totus~ tr'ebue a~i ier-ta, CaG! 6xpresiunea. "precuu'l
,

;~~-,~:t?~:\~:;;;i~~~~~~,~~t'~~~:~-:~(: ,:ri~~l'lJ?;~~L~.~ai~r~~~fi'~Itn~d::fr~:dJ:a~J~
.L.A.""'''''''

.L..L..L\..oI..LU

............. v a l l

aV\Jt. v u .....,

4.

l.",?

!.L.l.lJ.J..

." ,LJ.

' "

....

v_

a pus pe Christos la mijloe, odata en el a introdus

'V'-AI

~i

teate aeestea.Uaca suntem nedreptii~i~i pentru lucrud

mari sau mici, chiar de suntem noi marL iara aceia
miei, chiar de ar urma ca ii sa ne insulte ~i dupil:
aceasta; noi sa ie,rtam ,totu~i, ~i sa. punem chiar sufie:..
tnl nostru pentru danE,'ii, pentru eil expresiunea 1,precunl" 0 cere aceasta. Si inca nu trebne a njunge nllmai pana lamoarte peritru dan~ii, ci daca se poate ~i
dnpa aceasta chiaro

"lara. peste toate 'a cestea -lntru dragos-te, care

,

"""

.. . . . . . . . . . . . . " "

e::ne legaLura savar?lI'Cl" (vers.. 14)'- Ai VtlzUt ca

<iceasta 0 spune e1 ?Findca este posibiI de a ierta, fara
insa a $i inbi, trebue a fili iubl, zice, ~i arata eu modul acesta ~i calea princare se poate ierta. Caci este
posibil de a fi cineva om bun f:?i bland, si smerit, si
lndelung rabdand, f?i totu:;;i sanu iubeasca. De acec'a
chiar din inceput ~i pune expreslunea "miiostivirea
indurarilor" in ouxe S8 cnprinde f?i illbirea, f?i mila.
"Peste toate acestea, zice, intru drag.oste) care
este legatura savar1?irei" (perfectiunei morale) . Ceia
ce voe~te a spune aici, este in totuL adevarat; pentru
ca daca lipse$te dragost.ea, toate celeialte nu sunt de
Dici un folos, fili iute se discompun. Pc toate celelalte
numai dragostea Ie cimenteaza; dar da~a 1ipse~te ,dragostea, orice bun ai vOl s~spui, nueste nimic, ' caci
totul se prabu~e~te.8e petrece aiGi ceea-ce se petrece
ell corabia. clici oricat de mari arfi uneltele oi, daca
nu va avea in acela~ timp $i legatura ceruta(b1to~wlJ.aT<7.),
nu va fi de nici un 'folos. Tota$a esle f?i eu casa, caci
daca in trupul ei nu vor fi paiante, oricatde .mari
vor fi peretii, ja nimic nu folosesc, fiind-ca lipsesc legaturile necesare. Ori ~i ce calitilti bune ar avea cine:va,
t()ate sunt nefolositoare, daMlipse$tedrag()stea. Apostolul huazis c~ dragostea e'ste vai'ful sall inceputul

95,

si s[i.rsitnl tnturor,ci num,li c;l ea este mai mare de

cat toate celelalte,
este legaturacare Ie c~ment8aza
pece!elalte, $i ca ea este mai necesarildecata.c~lea.
Varful, san capatul unul Iucru, sa~l cre::;;tetu} a~a z!(?and,
1:11 sens figurativ, In5ea,mna intensmuea perIe0~mliei murale~ pe cand legatllra clra.g' 0 '3 t,ei_ est:.~ ~. !:A~ :et ~::r~. ~ rfHl' ne~~o -~i ,\tt10 ~3t~~In;;i ..pev ~?~~i .!;~ ~~;:~:d. __~;~::1:~ J2;r~::~:_~!J~~
precum tU1C strans 8i rL~a.u.eln(:t urUL~. v.ili.~.:l ;;=- ;.;::.:...t.1u:...1.':"'C
(;op~cului.. '
~
. ~..
~1
"f;3i racea 1m Dumnezeu s~ se dar?laSCa ~
intrll inimele voastre, la care f?lchematl suntetl
intr'un trup, ~i multamitori. va faceti:' (vcrs. 15).
Pacea lui Dumnezeu, aceea"numal este care llltepene!?te,
numai ea este sigura. Daca ai In sine-~i pacea ome:
neasea, aceast,t lesDe Be c1i zolV:l, pe cand pacea l~l
Dumnezeu niciod ata. De~l e1 3, SpUB gene~alul 'prl?vot'ba dl'acroste, totusi iara$i vine ~t 1a partlCulantatl.
Cad se p~ate ca sa' fie ' und e va dragoste ne.masurata,
.
t . d"HI acea'
" Clr,ag'0SLe Inar e' ::O<!
~~ --.-- ~, ,,
- l'" _,,,
" ~1 to U!'?l
i:LJ UU}!,a c-.-~-.
,!ut'y i:'~ 1(\,l.(1.
de veste ca sil aeuze pe attul, si sa ajunga la lupte
zadarnice si la ura ' inversunata. ' N u, zic"e el, eu nu
voesc 0 astfel dedragoste'; nu voesc ca voi sil eercetati cele ce s'au intamplat in treeut, ci precurn a f<1cut
Dumnezeu cu voi a~a sa fa eeti si voi)). Cum a facut
Dumuezeu? A voit numai, f?i deJa nOl n,imica n'a primit. Dar oare. ce inseamna "Pacea lUI Dllmnezeu
sa se daruiasca intru inimele voastre?" Daca
inauntrul tau, zice, se luptil doua idei, sa ~'lU lafili a
predomina ideea de razbunare, oi id!'lea pace!. pe ex;
fie cineva insultat ne nedreptul; dm C:\,ceasta ll1sult",
nedreapta s'a nascut in cugetul sau doua idei: una
care 'i porunce$te de a se razbuna, ~i ce3:l'altil. care
'i spunede a sufed insuUa, cu care ocaZ18 a~lbele
acesteidei se razboesc intre dansele. Daca atunCl predomineaza pacea lui Dumnezeu, iata Col; aceast~ idee
face ca sa triumfe, iara eealalta sa se ru~meze. ~.l cum
aceasta? Convingand ca Dumnezeu este pacea, f?1 ca e1
ne-a impacat pe noi. De altfet apostoluL nu arata ca

ca

'

1) Nota. 'rextui grec zice: "K".C +1 SlPTl"Yj 'tOl) 0EOU ~p'J',~E6E:W EV

'ra,~ , p.l1.po[at~ op.wv". Verbul ~p".~s6w uu inseamna .a,. daru'!, Cl. ,a ~
impar~itorde premii, a predomina, :a resplli.tl.' ,a dlrlJa,etc .. alla ,ca
SHDSU\ , pasajulu~ este , urmlltorul: l)t pacea lut Dumnezcu ,sa predo~
1iiineze iritru inimile voastre,)) (Trad,),

96

OMIUA "\ill!

OMILIA \' III

lupta aeeas.ta ar fi un ]ucru simplu, ci chiar mare. Sa

nu predommeze ,mania, zice,nici cearta, ?i nioi pa,cea .
omenea.sc~, pentru ca pacea omeneasca vine sau rezult~ dill lupt:l~~u nu o . VPeSc a:ceasta, cI acea pice 0
,:o~es~ pe, e~r:.e :lll-a las~t-oeL . EI a pus in cng'0tnlnoS,
tL. p.~..:easb''j, I.aee ca.Jln f!3I de s~adiu, '3f' uuioode luptl
~ . cel'2 rl a.lt.e 1I1ei, ~i~ceasta idee este ~iiupta, ~iLim
m~a,.m acela~ ' LImp tot ea aeorda . ~i premiu)):
.
~poi iar~!?i. pune l~ mijloc indemnul: ),La care.
zlCe,~n. chematl sun teW' , adeca 10 tru care sun teti .
chema~l. A amintit bunurile c~1te izvorasc din pace ~i
!a urma pare ea ar zice: ((Pentru aceasta te-a cheu'tat,
mtru aceasta te-a chemat, ca astfel ':sa arate ca premiul
e dem.n de crezu~. De ce a f,1cut trupul un totul in~reg I?l nedespart1t? Nu oare capacea sa prodomincze
l~,~l?? Nu o:u'e ea d~. ac! Sil., avem un mOLlY de in1paCl-ZIre. De Ge cu. tO~ll suntem Un trup? 8i cum sllntem
uri!, trup ? Pentru pacea care predomineaza intre noi
suntern up trup, ~i fiindca trupul esteun intrecr, de ,
aceea ne Impacam.
,
b
,
Dar de , ce oare n'a zis apostolul: Pace a lui Dum_
n~zeu . sa. biruiasca,
"sa predomineze", adeca ea '
sa. fie aCela care s.a acorde premiul (oprJ.o;Uc'I:ro)? A facut'o
.prIll aeeasta maldemna de credintiL Ea (pac.ea lui
Dumnez~eu) ;:lU lasa e~a ideea eea rea' sa se poata IlJpta
O~J_ ea paua m fiue, Cl 0 doboara Ja 'pamant. Dara inca
l\ll numele de premiu, malta oare-cum pe auditor caci
daca s'ar acorda premiul 'ideei celei bune ori ~i cat
s'ar rU!?ina ideea eea rea, 1a urmaDU este nici un 'folos.
De a!tfel. aceasta din urma !?tiind oil ori l\li ce ar face
. t?tU,~l l!uar ~apata premiul; ori t;li cat s'ar inoumet~
t;ll s ar mcerea sa ata;-e pe cealalta, nu va reu?l, !?i in
urma tutu~?rostenelllor ea se va vedea silita a se re~
trage, -);;tllndu-le zic, toate acestea renunta de a S8
l:upta zadarnic.
.
,
,
. Bine a [aout apostolul, ca a adaos: .,Si multami~
top v~ faceti\', caei aceasta inseamna de' afi ~ulta- :
~lItor Ollleva, cand el se poartade 0 potriva cu ceila.lti
dupa cum s'a aratat si Dumnezeu fata de el' a urrri~
c:\ alte cuvintestapanului, a se supo.ne lui, ~ roartu:r:1S1 cha~ul capatat; chiar de l'ar insulta cineva, ehiar de
lar .1ovl.Aceasta 6Jql.resi,une. iI1. ,finee~te .foarte,; ati~a~
toare de sfiaIa, pentruca eel ee marturIse~te charul1ui

ci,

Dumnezeu, od si ce ar patiml din partea aHuia, nu

cantil a se rl1zbuna, iara daca se razbuna, apoi . nu mJrturiseste acel char. Dars~l TIU fim ca ~i acel ce avea
de luat de la altnl una suta de dinari,ca sa nu auzim
,~tDoi: "Sluga vlcle-anll" (Math. 18, .32), pentrucani' ink nn este ,ulai rau ca nen1uI~amirea. Af?a dar, eei ce
.s a re'zDLlna, S~c1l1t Jl"ef~-ul~rtnTitoti e11 ~l.Illii lui ,D llmriezeu:
par Oare de ee del a Ineeput s,postolul se ~J.inge
de cUrvie, - caci zicand: "Omorit,i maduHirile voastre cele de pepamant~' imediat adaoga "curvia",
si aceasta 0 faceaproape pretutindeni in epistolele
sale? Pentruca aceast<1 patiml stapanet;,;te mai ou seamil
printre .oameni. ~i Tp.esa}onicenilor aeei.a~i ~ace. scrii!ldu1i. ~l ce poate fr. mmunat, daca ~l 1m Tlmoteul
scrii'nd Ii zice: "Pe tme curat te paze?te Ci (I Timotl1..
5, 22)? Si iara9i aiurea: "Cu . totii sa ca:utati a fi in
pace, i?{ cu, c'uratenie, fara ' de care nimeni nn va
. vedea pe Domnul Ci (Ebr. 12, H).
"Omori~i, zioe, madularile voastre", caci ce
este mort, este urit la privire, scarbos ~i dezgustator;
daca Ie omori, ele nu raman rooarte, ci se discompun
imediat, dupa cum se diseompune i?i trupul. Stinge,
deci, zice, oaldura din e1e, l?i nu va roai ramanea ninlic
mort. Gu aUe cuvinte arata, Cll un asemenea om face
ceea ce face !?i Chrlstos prin baea renal?terei. i?i bine
a zis e1 "cele de pe pamant", pentru oa aici raman,
aici se discompun, $i inca eu mult mai tare decat
madularele trupulur.-l\.sa ea nu atat corpul este de pe
pamant, pe cat este de' pamantesc pacatul, caei corpul
cateodata se arata i?i frumos, pe cand paeatul niciodatiL ,M~dularlle corpului poftesc totdeauna cele de
pe pamant. Dap,a ochiul este de acest fel, nu va vedea
cele din ceruri; tot a~a i?i eu auzuJ, eu pipai tul, i?i 0U
orioe madular ai voi sa spui. Ochiul vede corpuri, l?i
frumusete, si bani: de acestea e1 se ineanta, dar toate
aoestea sunt pama,nte:;;ti. Auzul se moiese9te 1a cantarea din ehitara, saudin naL sau 1a anzirea vorbelor
murdare; insa toate acestea sunt pepamant. Deci,
dupa ceapostolu1 i-a pus sus 1anga tronul lui Dumnezeu, Ii zice: "Omoriti madularile voastre cele
de pe pament", pentru . oa nu se ' poate' sta - l<lnga
74431

OMILfA VII!

!J9

O\lILlA VII!

acel tron cu aceste madulari; Bn se poate sta aeoIo,

spre a fa..c.e c~~.a-:.ee tre?ue. Aeest Jut deei, este mai
r~u de ('~at celalalt, caOl. a.?e~a dev~ne aur, dupa cum
~lCe: "Oa se cade strlCaclOsulm acestuia sa, se
1mb!ace intru nestricaciune" (1. Corinth. 15, 53)
pe cand iutul acesta al pal':Lului nu poate sa se schimbe;

~~t~ya~~ ;~~t~1!;f::2~:~t~~'{ei~~1~;~~ ~:~~il~~~,~ J~cit;~~;l~::

Dc aceea nici n'a zit> apostolul din 'IJamant ei cele

d, e pe pan;an
~, t"
" fie
'. .! caei s'ar putea ('a aeestea 'Sit nu
de pe p!imant. ~actnlarile trupului sunt de necesitate'
pe ~Aamant,;, p,e eand aceleanu sunt silite de a sta pe
pamant. yCapet d~ ex. at;zul nn asenlta nirnie din cele
de pe pan:au.t, Cl. numal ceJe din ecruri; cand oehiul
nu :vede l1l!yllC dm ?ele de aiei, ei 1111mai nele de sus,
apm atUI~m. nn m~,l este pe pama,nt; cand gura nu
gIae~te Amm1c pamantesc, ea atund un oste pc pamant .
cand mana un face nimio din cele role ea nu este p~
pall1~nt,
~i In eel.". A{3easta
a Zi8'0
t?i Ul;ristos: " Daca
... ".,,,1 4. ___ _ _ _ '"1
.
_ ....
UU.l~l lit. ~Gtu uel aroptte scan dailzeaza ~, adeoa daca
veZI c~ de~frau, "scoate-l pe el") adeoa c'Qgetul eel
~a~. Mle ml se pare eil necuravia, patima, pofta eea rea,
tlUI.t acela;:: lueru, adecacnrvia, iara apostolul prin toate
aceste voe;::te sa ne abata de acea patima urita. Si in
~2~:,:a,r _~~.<>a~ea.sta ~3te.o patirnrL rea, caei dupa' cum
"L LtjJUJ. t>Ulera ete fngun, sau este runit, tot asa este ~i
en aceasta patima. Si n'a zis departati-Ie "1' orr')01'>~lt 1" ~ ~'
, "," ~.L
,'1- ~ , meat sa un rnai poalu invia la urrna~ Sl
'le'~d t 1 "
"
,.,
"
pa.. a.l-.e . Ceea.-ce este mort, noi i'udepartam (lela
nOlA; de ~x. umflaturile ce ar fi pe trup Ie seoatem Ri
Ie l~depal:tarn,?e oarE'ce corpul lor este mort d~['
daca AIe tal nefimd moarte, atunci i~i prieinue$te d~reri.
pe ca~d ?aea sunt, moarte, nil simti nimic. Tot ai?a sf
c~ patlmII~, ea:A fac necurat sufletu], 9i '1' transform'a,
elm. nemuntor 111 eeva supus schimbarilor t;li prefaceriior.
.
,_
".Slujirea idoHlor". Am vorhit de l11ulte ori, oil
lacomla e~ste tot un:: eu slujirea idoIiIor,pentrnca in
~ct,ev:ar, ea cele ee tIranisesc mai mult nearoul omenesc
acestea sunt: lacomia, desfraul f?i pofta cearea, care
toate 1a un loe sunt egale ell idololatria. "Pelltru care
r..~1

:zice, vine mama lui Dumnezeu peste fiii neascultlirei". I-I nume:;;te fiii neascultarei, lipsindu-l de
iertare, $i aratand cit se gasesc 'In asemenea, st~,re d.e
JetH,din cauza neaseultarei lor. "Intru care ~l VOl,
.zice, ati, urnblat oareeand"~ ins3. acum v'ati conVlllS.
Arata.;, Bjci, ea f:?i. ii se ga~siau. , a~a~ i~H~';1 ;~elJ.I.n ~~unt ;l(.~
.1auda~'!1Iara aCLln1 .l-.epadati-le ~i ,\Toi.acel_Ba_ toate,
mania, iutimea, ra.utatea, hula, cuvantul de ru:sine(~. Vorbel~ oele proaste e1 lenume:;;te .patimi 9i
huHi., dnpa cum si rautatea 0 scoate din martie, caci
.asa obisnueste el: adeca din unele seoate pe altele. Aiu~
rea se' exp'rima, tot asupra aoestei ehestiuni, intr'un
mod mai ooncis, zicand: "Gs.ci unul altuia suntelYl
maduHiri (( (Efes. 4, 25), astfel ca e1 face pe oameni
ea ereatori ai lor, cari primesc pe unul, :;;i resping
pe aUn!. A spus ncolo despre madularile lui, aici Yusa
vorbe~te de totul In-generaL A spusde~ inima lui" a
Bpns' dema.nie, de gura, de hnH\, oehi, cur vie, lacomie,
mani si .,' picioare, minciuna, cl1get si de min tea ace a
veche. 'Dintre acestedoua chipuri,' zice, unrnai nnul
oeste care poarta chipul imparatesc, acel allui Christos)).
.Mie mi se pare ca aeeia la eare faoe aluziune apostoluI, sunt mai su seama cei dintre gint;i. Dupa cum
. 'pamantlll $i-a pierdut forma sa de mai 'nainte--fiind
atunei 0 rriasa de nasip,-iara mai pe urma devine de
.aur, si dup,l cum lana, ori :;;i ce fel ar fl, i:;;i ia alta
fata, iara pe cea dinainte 0 ascmide,-tot a::;;a f;li oel
eredincios."8uferind, ziee, unul pe altul". A aratat
ceea~ce este drept: ((Sufere pe aeela, zice, :;;i aeela sa
te sufere pe Unei), eeea-ee zice fill in epistoHi catre
Galateni: )) Furtutisareina unul altuia" (Galat. 6,2).
"f?i mu1tamitori va faceti". Mai eu seama aceasta
0 pretinde peste tot looul, ead aceasta si este capitalul
tuturor bunurilor.
'
I) Sa mu1tamim deci intru toate f;li pentru toate,
eaei aceasta este adevarata multamire. A multi1ml lui
Oumnezeu eand prosperam, nu' este vr'nn Incru rriare,
'

"

') Partea morala:-Despre multamirea in toate,

paua~i

Ju cale
;neplacute. Noi trebuie a ne refugia la 1 Dumnezeu, ~i de acolo
a invoca ajutor, iara nu sa cauiam ajutor de la vrajitoi'i ,?ibabe.

(Veron.).

100

O'lIlLlA Vlll

OMILIA VIIl

pentruca inse9i firea lucrurj]or ne impinge spre aceasta. Insa: a'i multami cann suntemln ~ele mai mari
pr.imejdii, acea~ta Ae~te . 0e ad.mirat. Cand noi mult~mim
lUi Dumne:;;eu, m H~preJuri1!'l d~ acelea pentru cilr~aHii
se d~snadaJdUlesc i?1 hulesc i prrveste la cata filQsotie
am aJuns: lo,taiu, eit pl'in a9castaam .brrcurat pe DurD.rl eZU,at~{)ltea; ell am rU$lha:t pe diayblul,al treilea
ea :r,:u IH~ J"?deeat i1?-ii'u nimi<? fapt.ul petrecuf, 9i' cu u~
cuya.nt c,!- J;~~ tu.- - eJiltl mul~amlt; 9i Dumnezeu 'F .taie
scarl:a.. I~n. dIavoh~l s~ departeaza. Dardaea tu te descurajezl.91 hu1ef?tl, dlavolul .e ste de fa~a f?i face ,arieE')
voefilte, lara Dumnezeu care este hulit te paraseste si
i~ acelafil timp neeazu1 se prelungeste ;-pe cand' dac'{j,
it mn~t;amefilti, {~iavolul ~uge de tine: pel/tru eli. nur~u
.:;;efilte m planurlle sale, rara ' Dumnezeu . nind einstit te
\~a cinst! in sehimb mai multo De altfel este stiut de toti
caor:r:nl~ car.e muJ~am~f?te lui Dumnezeu pentru relele
ce .~ mtampmat, nn srmte ~tce1e rele. Sufltltul unui astf~} <t:J.e om se bucnr~ de acestea ea de :q.i9te succese
ca$-Llgate, are coni?tllIita vesela, se malldreste la laud~le e!, 9i in fin~e u~ .astfel de suflet vesel 'nu poate fi
trl st :;;1 posomorrt lllClOdata. Acolo odata cu nenoro?irea, vine t;;i .~ollfiltjinta ~~'l. bidue~te, pe C'andaici 11
Incl?;nuneaza 911 lauda. NlmIe nu poate fi mai sfint
ca 11mba aceea, care muJ~am.e9te lui Dumnezeu penlru
cele neplacute. 0 astfel dellmba eu nimie nu este mai
_pEl jos de Alimba marlirilor, ~i ~ de. aceea i?i ~ceasta ea ;;i
aceea se mcuneaza. Pentru ca S1 aceasta hmba a fost
silita de caHi.u (diavol) ca sa se' lepede de Dumnezeu
~i sa'1. huliasea, pentruca t;;i aici s'a incereat diavolul
cu ra~lOnament e drace~ti ca f'a 0 momeasea 5i sa 0 ini tuneee cu fel de fel de nemultamiri, inEa n'a folosit
nimic.
Deei, ~~ca sufe!,i. dure.rile $j multilmei?ti lui Dnmnezeu, te-al mvredmclt d-eeununa muceniei. Copilul
taue5te bolnav :pol1;te,$5 mu1~amei?ti lui Dumnezeu
pentru aceasta? E1 bme, m aeeasta multamire i~i sta
: cununa. Oe dUrer'e poate fi mai mare d'ecat aceasta?
~i totu9i aceasta, durere nu t13 poate sjli nici macar de
a seoate un Cllvant amarit din limba tao Poate ell a
murit. c~pilul .tau. f?i tu totu9i ii multi1mei?ti? Aidevenit
atunc! filca 1m ~braam, Ci1ci. 9i e1, daca nucu propria
sa mana a sacr!fieat, cel)Ju~m nu s'a scarbitcandis'a
cerutde a sacrrfica. pe fiU1 silu, ceea-ce este de opotriva.

10t

El nu s'a intristat luandu-i-se inapoi darulce'i acordase .D.u mnezeu.

.
.
.
- ' . Poate ca copilul iarii$i s'a .imb?ln~.Vlt, fill tu lil!
i~aiati3,rna.t. 1a gat hartiuti babe:;;tl? El bme, ace~t f,tpql
seva ealcnla -Cit 0 jertfa, caci ai jerfit . pe (joplIul tau
vointei ceie:i.s~natoasB. Ci:ici ce este, daca t08"!e ac~le .
"'v{~li>ri:u fainsest) la Ilitnic; 'of sur~t tune : numal "do lll7
" f?eHi~iune~i r~diculizare '? $i veuAtoaie aeestea a~ f?st 9. L
sunt inca feme!; care dau (l~ez~O?ant 1a ~se.m(1Dea ~lml<?u;l,
zicancl ea fo10ses0 vraJrJe Rl descantlCele, fill mal oe
grab . ar~ pr~fera poate Ca sa'.~i vada ?opilul mort, deca!
sa fie lmpredecata aceasta ldololatne .. ~ul~a. cu~ deC:1
acea baba care descanta s~u fa.ee Vrajl, tie copl1uJm,
ba'r batului fie femeei sau altuia dintre eei iubiti - este
idololatra 'tot asa idololatra este :;;i aeeea ce a chi err: at'o ,
pentruca ' ~i ea" ar fi jertfit ido1110r, claea treb.ma s~
jertfeasca, ~i chia~ a. f~cu~ cele pren:~rgatoare r:,~~,~fel.
pentru ca nnele hartmvl ulart}-ate deg8,tul bol~av un"" - - .
oricat d e mult ar filosofa Cel ce se pronta dm ac.est~
nimieuri. zicand ca noi invocam pe Dumnezeu, ;;1 nlrolc 'a lta' nn facem, ~i ea este crcf?t~na. ~j credincioas~t
aeea babu si altele de acest fel - mmle alta nu sun t
decat id~lolatrie. E~ti cre~tina . ~i credineioasa? F~
semnul sfintei cruci ~i zi: aceasta arO?l1 am, numal;
aeeasta 'mi este doctoria, altceva nu ;;tlu)). Spune-ill1
te roO': dac:t ar VeD! doetor-ul, 1'?i in 1013 sa prescrie
doeto~ii e1 ar deseanta, oare l'am mat Dumi doctor?
Nieideeum, pentruca nu v,ede~~doctoriile cel~ o~if?
nuite in. mediciniL Tot a$a :;>1 III cazul de fata,_ c('t~d
numai cele ale cre~tinismnlui nu Ie vedem. ~Alt.eJe . l~
'fasi adaoo-,'1 in clesd'i.ntece\e lor l1mne de raun, f;'l In .
fine cute~a ' a fJ.ce multe in s elaciuni de aces tea.
.
Ei bine, iata 0 spun i?i va previn pe toate, efi dac[l
se va mai deseoperi cineva facan.d ?-e aces tea., fiAe ~a
ar lega hartiuF la gatul boln:wulul, he -ca ar descanta,
fie in fine ori-si-ce din me~te9ugul acesta murdar, .un .
voiu mat crut~ de 1013. Dar ee, zici tu, sa moara .co- i
pilul? Daea' el traiei?te in urlJ?-a [tCestora, .atunCl ~
murit dar daea. fa.ra acele .d escantece a munt-, atunci
traie~t'e. Acum cand tu vezi p e fiul tan ducandu-se la
curve doresti ca s:1'1 Inghita pamantul de viu, ~i zlci:
ce f~los da'ca trae~te ?}).' i?i canf! ii, vezi. c~ sel?rimej~
duief?te in mantuirea 1m, voeE?tl sa 1; vez~ ~nea VIl!-? Nu
ai auzit pe Christos, care zice: )) Ome ~l va plerde
A

102

OMILIA VIII

- - - - - - --

- , -- ,

sufietul sau... il va afia pe el, si cine va vrea

sif1 .mantuiasc~, p~e~'de-l-va pe ~l" (Math. 16, 25)?

CreZl tu celor Zlse aICI, sau ca poate Ie consideri d~'

mithuri? Spune-mi, te TOg: daca Cineva ~i-ar spune
?_u copi}ulin te.mplnlidoli!or, ~i va tr:)})), o[\rc ai pr-:imi?'
Nu, ZlC1 tU. $1 de co"( (Pentru ca aco10 il vur ~in. ~"
idolo]a;trisp:?p., TJO cane aici D.l-1~)::.;i:.e j(10ioj~f~; j,J- ~"ll I :;;:
sinlpl~l desca,t"tt~e. A"~asta. e8te. in.d('c~ta- s';t"~;;ic~~sca,
a~easta .B ste me~te9ugu'e dlayollC:1, ca sa astupe rata. CI!:88; . ~'!:_9-_<2g~or1a cea ctravltoare sa odce inmiere.:Fundca nu poate sa momeasca 'pEi -alta: -cale; ' it apridtt
pe c~lea aceas!a a dintecelor ii'i a atiii'oarelor atan18,te
1a gat. Cu. chlpul acesta crucea se necinste9te, iara
zgardele 91 descantecele sunt cinstite' Christbs estedefaimat, iara in locu-i este introdusa ~ bab:1 beata S1
n.eroad~l; vtaina !l0astr~ crei?ti,neascit . este c<11cat:l in piClqare, lara ratacuea $1 lDgelacmnea dlavolu1ui d[mtui ese.,
(($l pentru ce Dumn'e zeu, zici\ l1ti cearta pe eei ee' cauta
n~H' ~ _ "'n aseme
-'nea . "1ucr~lr14
' 0;,
r.
1.
'
,
.
"!VUl.\I .~ 1. "., "
.
. fJo - mUl..,e Or] a. certat._ ~l
totU~l TIU te-a CODVln81 .-1ara 1a -urrnu te~a l~sat I-n rfltaeire, dupa cum i?i ziee ferieitul Pavel: "f~a--aaT-p'e-' 11

Dumnezeu intru miute neiscusita', a face ce~le ce

nu se cad~" ~~om. , 1, 28). A~emenea fapte nu Ie -fir

putea sufen mOl chlar un Elm, care are minte, Se

~PllI?.~ cil odata era in A~ena~ uil, demagog, care purta
m gat asemeneazgarde, ~l ea lOtr una din zile vazandu-l
~n ftlosof,- dascalul lui, -l'a infrun tat, in drumul mare_
1'<1 dojenit, l'a mUE;;cat cu vorbele 9i 1'a ridiculizat.
'
_. _ A~a de prost ~e gasim noi fatil de morala f?i cre~
dll1~a noast~a . cre~tma, incaL am ajuns a orede' ~i in,
ase!llenea. mmlCun. De. e.e nu sunt I$i asUiz i, zioi, de
a~81 ce vmdeca boalele Sl inviaza morW ? Insa te intreh
~l eu: ?e ce nn mai SUIlt i?i astazi de acei ce dispretuesc v~ata PArezenta? Ce? Oare noi slujim lui Dumnezeu
I}~l le(~fa? Ca.nd. natura Aomeneas?~ se gasia. mai slaba
~l mal neputmclOas<1, eand trebma de a sadi credinta,
er~u multi ~i. de aee~tia; astazi insa Dumnezeu nu m'ai
vOle~te ca nOl sa depindem de asemenea minuni, ci s<i
fim gata spre rooarte. De ce, deci, te increzi in viata
prezenta? De CG cele viitoare nu 10 vezi? Pentru
cel~di!l via~aprezent~ prime1?ti chiar sa faei si idolo-;
L:t~,e, ~ara jJe~tru, eele din viata viitoare nu potisuferi
mel macar 0 lutrJstare? De aceea nu mai sunt astazi;

103

OMILlA "VIII

cari sa faea minuni, pentruci\ viata viitoare n~ are

nie! 0 , valoare inaintea noast.n1, pentru ea nu iacem
nimie, pc caml pentrn viata de f.:qa nu.ne darn in ~a~~ri
de a suferi brice. Ue voin zice apoi $1 de alt nZlllc,
cand ascn1 enea baba adllc ca leac spllza, funing~!lca ~i
sa rea ? - iaraf?i adnc pe baba vl'iljitoare h ll1lJ1oc--:--Copilu1 a fost deochiat.) ziei.Cu ad sv~l rat caeste oe
ras ii'i rUi?i,?-os .~ees~ Iuer,?, Dar pAna eand oar~, <;n asem e nea eopll~rll? Pana eand en ascmen8a dracll, Cum
Sa rid rada de noi Elinii? Cum sr~ nune ia in Latne
de ioc, cand H spunem, cu puterea ~ crucii ,t's~e mare?
Cum an sa creada ii, cand ne v~rl mtreblllDtand asemenea mijloace, de care ,?i clfttlt;iii rad? _Pentr~ aeeea
a 1asat Durnnezeu doctori $i doct.orii? Dar flO? sa las
copilul sa. moari), zic!, daca ii. nu 'l. pot vincleca? D a r
unde se duce copili:11 tan, nenor0cllule? La ce tH an se
duee? Spre c:lri demont pleac[t de ~icir Oar.e.nu se
duee la cer ? Oare im se duce If\. sUlpa.nm sau ( iJe ce
pHl.nai?
De ee te Vfl iti
? De ee iele::;Li ~ Dec e iube~ti
pe... eo-
b
, . . ,
~ '
.,.
pilul tall n1ni D1ult rlecat po sli"l..panul ?Oare 1'11.1 ClO lt~ el ;]1
copilul? Ue ee ei?1i nemul~arnitol'? Iube~t: ?at:ul ~al muIt
deeatpe cel cel'a daruit? Dar suntslab, zlC2, $~ illl se zguduie eele dinaunt.ru ale mel e . Pun e insa, ll1 lata acestor
contr-arieUi~1, frica de f)umnezeu., pentrue.1\ dac<'t in re:
1e1e corporale ceea-ce este mal pnterml' seoate ~l
astupa ce ca-cPo este mal slab - en de ex., antidot~11
care astupfl efecte-Je olrnvei - en alat ma1n,l1!ltn~
x'elele spiritll1lli frica de Dumnezeu alunga in ca :;;2
8upararea.Poate ell copEn 1 era frumos? Dar nu Vft tl
fost mai frtnIlos de eat Isaac, Era poate 11n1]l na;,:;cut al
tau? Si acela a fast unul naseut. Vai m'ISCl1t 1<1 bil.tranete? Siac.ela a fost naseut de Sara la batranete. Poa,to
cil 'era 'drAgut? Dar nu va fi fost mai clr~gu~clecat
MOisi, nu vaH fost mai frumos cleca.t a.eeb, i<lP.t, pentru
care a atrasasupra-i privirea fetei lui Faraon - ~l aceasta
s'a. petrecut in aeen varsta frng-eda, ca~d 11u s,? poa~ e
inca bine preciza frumusetea $i ~r~~ll~e lm~Jl .~o~)11,
-1?i cu ,tORte as~ste8: W-l acel .copII mblt panntll ~ a~
aruncilt In apa NllulUl. , fu veZl uncle zaee c oplll1., ~~
s~obori 'in marma,nt, S1 te duei ]a mormfi.nt.cand VI'm,
p~ cand parintli aeeluia nn $tiau cari din :~~latile din
apa. il vor sfa~;ia! Poate ~ei?tii, ;r?oate croco?lln, pc;,.ate alt
monstru! 8i acestea au filcut 11 pe aceltlmp, cand Iln
stiau
nimi(~ dp.!'ll)re impar;itia
lui Dumnezeu, san despre
,
.,
A

104

105
_ _____O_~_II_L_IA__IX~-___________~----------

_ _ _----=-O:.M-ILIA VIII

invier.e. Poate cil nu era. cel .~.m~l ~ascut al t<1u, f?i s'a
?~~ f?l a~esta dupa . mult;: altll dmamte. 1nsa nu ti s'a
lll~amplat 0 nenorOClre atat de grozava f?i de dureroas<1 ca
l~l !ob acela: care deodaUl. . a l?ierdut. pe tott copiii; nutl sa prabw;nt cas a asupra 1m,. nu era la masa 'printre
cej .!~!,:()8patilu) Dl't ~i-au fost mal dinainte vestite uenorO.DU'li6. Poate oa Bra copEnl ta'u iubit de tine? Nu . a
fast 1n8a mai iubit decat 10sif, eelmaneat de tiara
dupa spusa fratilor lui -'-'-' si eu toateacestea a sufe:dt
tatai Sall Jacob' acea nenorocire, 8i a snferit inca 8i
~lt~le du~il aceasta .. A plan.s, in~a nu a necinstit, ,a jelit,
msa nu s'a desnada]dUlt, Cl a aJuns numai pana la rostirea acestor cuvinte: "Iosif nueste, Simion nu

este, r;>ipe Beniamin sa'lluati?Asupra mea au fost

toate aeestea (( (Facer. 43, 36). Ai V3Zut cum cruzimea

aceliea l'a fac~t sa dispretuiasca copiii lui?

mamtea ta nil are atata putere macar frica de Dum.nezeu, pe cat a avut'o foametea asupra lui Iaoob?
Plangi, eu nu te impiedio, tOSa sa nu zici nimic de hula
9i nici sa faci ceva caro ar defaima numole lui Dumnezeu, Od si ce fel ar fi f03t fiul tau nu a fost de
sig~lt . ca, Abel, 9i nici n,:,t avut moartea aceluia, ~i to~
tU91 mm10 de ace3t fel n '", spas Adam, desi nenorocirea
aceea a fost foarte dureroasl, caci Abel 'a fost omorit
de chiar fra.tele sin, Dar mi-am adus aminte si de aiti
fra~i ucigasi, precum de 8xemplu de Abcsalolh care
ucis pe i'rittele sau cel intaill nascut Amnon (Cart. It
I;np.: cap. 13\ iara Dt~V;i~ Itnparatul, care iubi~ pe copil,
s a. Imbra~a~ lQ~?-c ~l ~l:a PUSA cenu::,;a pe cap, dar n'a
chle~at mel vraJltori, mCl deseant:1tori, def?i erau ~i pe
atunCl -- dupi:t cum 0 dovede'7te Saul, - ci a rugat calduros pe Dumnezeu.
Aceasta f<1 i?i tu: ceca-ce a facut dreptul acela fa
i?i tn. Caud iti moare copilul, zi E?i tu aceleas-i cuvin'te :
f8a~:ne~ei

91

et

"Eu ma voiu duce la dansul, iara nu va venl

la mine" (II Imp. 12, 23). Aceasta este filosofie adev~rat?, a?ea~ta

~at

a;

este

ade'~<iratj,

iubire parinteasra. Ori-

~, lU.b\t. tupe Tcopllul tau,. nu l:ai iubit insa a~a,

pe ?at ~.a m.:nt e1. Dragostea 1$1 patlmn catra. mum a

c?pIIulU.l. era, mar~ din 'pa~~ea aeel,:~. fericit, de91 ea era

dmtr.e ~lltoarlle l~n, VOl ~tltl ea copm tie imparta!?esc de
afe~tlUnea ce parmtele 0 are catrii muma care 'i-a'nascut.
Atat de mare era clragostea lui catracopil, incat ill\li

aenzau chiar e1 Insa a inultamit lui Dumnezeu. Ce erezi

eil a suferit Rebeca, di,nd 'a vazut ea 1acob este ame-'
nintat de io~u~i . fratele lui? ~i totu~l ea n'a il~tri,stat
p!'lMrba,t" m l'!'\, rug{it (1~ !'\, Re departa de e1.. Cane.. tu
snfed vt\; supam,re -de .. acestea, gande~te-te.la celelalte
I'~l+o. Q11 niHl Ii V1ai. lr.lat'i deeat ace as tn" i;li vei afla 0 mare
mi:\.ng-.e~R; :6i. oopiida, in sine,-ti: "Dar daca ar Ii ~uri~
inrazboin ?Daca ar fi murit in flacari ?" Gand nOl, on
ce yom -patiml, ne vomgandi la alte patim~ .eu mult
maimari dedit ale noastre, yom avea de a1OI0 mar~
incurajare. Noi atunci pururea avem in veder.e p~ eel
De au patimit, :;;i ne mangaem, de9i poat~ l'$t .1'101 am
avut patimi tot a~a de grele, sau poate t;l1.ID3;1 grele.
Asa S1 Pavel iodeamna, eand zice: "Inca nu atl statut
pina' la sange, impotriya, pacatului luptand~-ya"
(Ebr, 12,4), f?l iariif?i: ,,Ispita pe voi nn v'a aJuus,
fara numai. omeneasdl" (1. Corinth, .10, 13). Ori-~-e~
am patim'i, daci1 lloi pun em inaintea. noastril cele ~a~
rele ce am patimit alta data -- 9i de slgur oil vom gasl
multo -- yom fi rermnoscatori lui Dumnezeu.
Ded iubitilor, s:1 mnltamim pentru t::late, 9i in
toatc nec~otenit, caci nnmai a9a vor inceta tul~)tlrarjle
noastre snfletesti, $i yom vietui 'intru slava 1m Dumne1(e1.}, ~i ne v'Om 'invrednicl' ::,ef?nicilo~r bunat~~i fag~
duite non a . Crtrora fie ell totn 3; ne lllvredmcl, prln
oharul F;l i filantropia Domnului nostrn Usus Christ,os,
caruia imprenOlt cu Tlltal :;;i cu Sf. Duch,. se. ACllvm~
slava. stapanirea ~i cinstea, acum ~i l)ururea ~I m vecH
ve()ilor. Amin.

OMILIA. IX

Cuvantul lui Christos sa locuiasca intru

voi bogat intru toata intelepeiunea, invatandll:-v~
r;>i inteleptinclu-va pe :oi in~i-v~, c~ysalml ~l
eu laude, i?i cn eantan duho vnlCe~tl, lIl~ru ?har
cantand intru inimile voastre Domnulm. f?l tot
orice fa ceti eu euvantul sau eu luerul, toate
intru numele Domnului Iisus, multamind lui
Dumnezeu $i Tatal prin el" (Cap. 3, 16. 17).

10G

- - - -.

OMILIA IX

. D.upa ce i-a sfc1tuit 'ca sa fie mul~amitori\ aratandu-h f?l calea, dupa cum am spus in convorbirea din
nainte, aici vinef?i Ii spune: "Cuvantullui Christos
sa locu~ase~ln.h~:u voi bogat"-, f?i nu numai in ac~~
cOI:ve:rbrre, ~.l. 91. In alta mai dinainte .. Eli aill-SpUt;, .ell
patl,mmd .n0l ceva, sa_ ne gar!dim la CAi .1") aE p;1timit
P0!:1L6 _rnul ~r?~a;'re dfH~f:,t noL 1?i aU __ R1if8:~it. ("!ii0111ll1
aspre ~nc.erca~l, ~l sa. llu1tamim lui Dunmczc;u, ua 8il
nu pa~mmn ~l ~Ol de. acelea, - dar apostolul ce zice?
"Cu vantul 1m Cbrlstos ~a locuiasea intru voii<
adeca i~va~atura, d?g'?lele., s.fa.tuirea, dupa care viat~
pr~zenta nu este mmIe, f?l mCl bunurile ei nu merita
vr 0 aten~une. DaGa, acestea Ie stim, nu yom fi biruiti
de ni:j.o imprejurare neplacuta: "Sa loeuiasea, zic~,
?o~at~, ade:~ nu. CUll': s'ar intampla, ci en muIt:1 prisosll1ja. ~.~lZl~1 VOl tO~1 ca~i sunte~i din Jume, si aveti
sub mgrlJlrea voastra feuwi si copii oJ si VOLla ,.:s
-n
'
1
'.'
-.
'
"
<.
H;.e~lnllJe fA H, Clt,l scrlpLuriJe, ~i nuoum s'ar' intarnpla,
eJ Incfl ell multa sarguint~. . Caoi dnoa Ol1111 ,. p-l buer';);
poate ~a incerr;e 0A mare pierdere i~'~bani, ~t;t'"~$a S1 ~~l
c~ !,e Imbogatef?te l~ dogmelefilosofiei cre~tinet?ti, poate
sa lUdu~e. nn numa! foamea::;;i saracia, r;i inca si alte
nenor~r;l~l eu mult mai u,?or dec~t . acelea. Caci 'ar;o]0,
de nec.esl;ate ca eel ce a fost odmlOara bog-at, sa fie
cereetat ~n paguba ce a avut, f?i sa i se imputineze
av.eeea, f?l daetl ~ceasta i s'ar intamp1a mai de lTIuIte
O~l:!] flU ar ~al p~t.ea sil se restabileasca In averea
dmtalU, -:- p~ cand aHll nu este a~a, fiindca chiat'cand
su~tem sllI~l de a surer~l cleo afl~lea pc care nn Ie voim;
nOlo 11\1 eon.su~am numc elm judeeata saniHoasa, sau
!llal b.me ZIS dm faeultati1e gtnc1irei, ci acestea raman
lr:t nOI pentru. totd~a~na, 9.i tu prive$te acum in~e1ep
ClUnca aeestm fenelt, caOl e1 n'a zis ea "cuvantul Jui
Ch~istos sa fiR Intru voi" instl ee? "sa loeuiasca intru
VOl" $i inca nu cum s'ar brodl ci
eu '
imbelsuO'al'e"
''
, b
.
A
" I 11.t ru toata intelepciunea invatandu-va si
~nteleptllldu,:~ pre voi. 111i?i-va:'. Sub numele de
lUt~lepc1Une e1. m~elege vlrtutea, precum de ex. smerenl<L este 0 v1rtnte, eleimosina este 0 virtute si altele
de acest reI, vi~~uti _se 111]111es(', pe eand cele ' c'ontrare
sum rezultate ~ln lipsa de intelepcillne, sau din prostie,
ea de ex. crUZlmea care nu este rezultafa decat din
a

107

OMILIA . IX

lipsa de minte. De aeeea, de multe ori e1 11ume~te Pi'icatu1 in general nebunie, dupit cum zice ~i Profetul:
"Zis-a eel nebun intru inima sa., HU estfl Dnmnezeu", :;;i iara~i: "Imputitu-s'au 9i au putrezit
raneie me1e de catrii tata nebuniei mele" (ps. 10,
1~ 37~ ())~ 91 in adev-ar, ce poate tl 111ai proste.sc.dec'at
na, CiD.e"~la,'Sa se infa~oar'e, inllaine SCUI11pe, iara pe fra}~ii
lui sa-i priveasca goli? Sa creaSC~t ::;;i :-"1 hrane~lsea cani,
iar pe cel ee poarra in e1 chipu11ui Dumnezeu sa'11ase
flamand? Cepoate fi mai prostesc, deeM ca cine-va sa
creada in mod simplu cil luerurile omenef?ti sunt nimic,
iara de fapt el sealipe$te de ele, ca de ni$te lueruri
nemuritoare? Dupa cum deei, nimeni nn poate fi mai
fara de minte ca acesta, tot af?a nu este nimeni mai
intelept ca eel ce savarE;leE;lte fapte Dune. C;lci prive:;;te
cum el e3te plin de I.ntelepciune: imparta$eE;lte ~i pe
altii din ceea-ce are, este milostiv, eSle filai1trop. E1
~tie c8~:natura est.eeOffillnrL tutnlor} ~tie ea"v8Joa,rea,
banilor l1U este de11imi<3, $i c~lel, trebue sa crute rnai
de grab corpnriie altora, Clecat banii ce-i are. Gel ee
dispretueste slava, este ihtru tot. inte-lept,- t-ll fluno:;u;;le
luerurile 'omene:;;ti. Cuno$tin~a lucnirilor: dumnezee:;;ti
si omenesti esto 0 adevaratafilosofie. El f3tie prin urmare e<1' acostea sunt omenesti, iar:1 acelea dumnezeesti. $i de aeeea fLlge de acestea $i face pe acelea.
Stie totodata a si multami lui Dunmezen intru toate,
ia,ra viata de fatli nu 0 pretueste intru nimie. De aceea,
niei nu 'se ineanta 1a ~ eder'ea aurului celni mult,f?i nici
nu se intristeaz::t de imprejurari cont-rare.
lata de ce este absolut trebuitoare CUtlo$tinta sfin~
telor seriptu.ri. PentrLl aceastc't cnn{)stint~l lnsa, TIU al
nevoe ;.:i niei nu astepta alt daseal, e~tCi
acoloeuvintele lui Dumnezell: Nimeni nu te va invata atat de bine
ea acelea. Dasealul prlma,ntese dese-ori esle urit din
caUZe" sTavei desarte si a zavist,iei lui. Auziti, va, l'Og,
toti mllritorii, 13i 'proeurati-va car~ile sfinte, medicamentele sufletului. Daea nu voiti nimie alt, eel putin proeurati-va NOlll Testament, Apostollll, Faptele Aposto1ilnr,' Evang-heliile, ea sa 1e aveti dascaji 111 permanenta.
De vei avea vro-o suparare, canta in e1 (N. T.) ea 'intr'un depoiit de medicamente, ia de aco10 mangaerea
In sufednta ee ai. Daca ai vr'o paguba, daca s'a inta.mplat vr'o moarte, sau vr'b pierdere a unuia cUntre

a.i

108

OMILlA

- - - -- -

ai tai, eaula iLl e1, fji 10e;1 uu numai sa cau~i, oi siiiet:

de aco1o totul E,'i sa Ie ai in cugetul tau. A(leasta este
cauza tutuior releior, de a nu cunoa;;te sf. scripturi.
Plecam la. razboiu fi:'ira arme, f?i cum. vom putea 8;~,
RCB,?~rn 'teferi? Este de dorit de a putea scapa chiar
,!5U ~rmele ee . a.VItn, dar inca ' s? ne mai garidim la
${;'a:pare, 'Garlcl iyict flU -Ie a:veni t
'
Nil aruncati totui asupra noastnl; sunteti oi cuva,n,t~t,oare, ~i nu neouvant<itoarc. 8unte~i fiinti logice
f?i nu nelogice. Multe vil ingJ.cluie ;;i voua Pavel. Cei
ce ipvata, nu stau ve;;nic la inviHiHura, fiindca nu VOl'
rnai inv'ata niciodatiL Daca vei inv,lta veii'nic, lliciodata
nu vei sii. Daca vei iovata iotr1una, oiciodata nu
vei ajung:e sa aprofundezi ce'ea-ce a.i inva~at, ci numai
atunci vei sti cu adevarat, cand vei invata ~i tu pe altui.
Oare cei ce invata meii'te:;lUguri nu stall ;ummite timpuril ~ 1ec~iunj ~ A.stfel deci, noi cu to~ii hotarim timpul'
amllJ.1 it ppntru Inva~atur[l, $1 daca cineva inva~a ve;;nie,
e 0 ':v ie dovada ca nu stie nimic. Aceasta. huhl a aruncat'o Uumoezeu Iudeil~r prin gura Proroeului: "Voi

ce va. purtati din panteee ~i inva.tati din pruncie

pana la batranete(/ (Is. 46, 3. 4). Daei:i, nu ati fi af?-'
teptat in totdeauna aeeasta, nu s'ar fi intors indclrat
totu!. Daca ar fi eu putinta ca cei inv;l ~'lti sa inve{;8 ii'i
ii pe al~ii, ar fi progresat' luc ru1 nostru, ar fi dat in vatatura altora, f?i astfel ni-ar fi venit ~i nou;l in ajutor.
Spune-mi, daca cineva s'ctr duce 1a un clascal, ~i apoi ar
ramanea acolo timp lndelungat spre a lnva~a literile alfabetului,oan'\ prin aceasta n'ar a duee 0 prea mare ingreuiare dascalului? Pana cand sa. Vel tot vorbim despre via{;il ?
Pe timpul Apostoli1or nu era a~a, e;i illtr'una ie~au dela
invii~atura cei deja Invava~i, ii'i ace$tia inlocuiau pe dascalii lor in inva.tarea aItora. Numai a$a au putut apostoUi sa perindeze 1umea intreaga, fiinclca nn erdu le.ga~i
intr'un singur loco De catil invatatura. credeti voi eli
au nevoe fratii vO$tri cei de pe camp, cum ~l casnicii
lor? Iosa yoi' rna ~ineF pe loc eu pironit. Mai 'nainte
de ase gaS! caput in buna stare, e de prism; d e a
vorbi de corp. Totul aruncati a,supra noastra. Voi ar
trebul nllmai ea sa, inv;1taF 'dein noi, insil. femeile f?i
copiii sa invete de1a voi: Voi totw;;i toate ]e l::"tBatiin
sarcina noastr~, ~i de aceea avem 0 mare greutate.

n1nva.tandu-va ;:;i Inteleptindu-va pe voi

t09

OMILlA IX

IX

In~i-

va eu psalmi, ~i eu laude, ~i eu eantari duhovnice~ti". Prive~te RCHm i?i parte a u~oa.ra. 9i mu.lYlmi-

toare, pe care Pavel 0 . arata cr,edi!1Ol0911?:., .F!wdca

uet.it"2a adnce oarecare. osl;enea]a~l e foa.rte pl1C3,lsltoaf e ,
",,1 nu-ilndr.eq;pt~la istorie,ci 1a psalml, car~ HI ace.a~
,;,
... . ~n " ~n: ''{<.::uflA'!.ul'Ce1u5
Of. li -prODunta.
1;>1 tot.~odat~
.
U.l!..!...i.U
__ ::.... ;. ....
"J
'
.
iI11itllr.:l:' penesirnFte oboseala. "eu lanoe, zice, ~1
cfl.lltari duhonicesti". Acum insa, copiii vOt?tri reei.tel:lz~ pde ~i cantari satanicef?ti, . ca ~i bu?atarii, ~Ja :?i
'ceioevatarguiesc ce.l~ . pentr~cas~,. ca ~l dan~mtorll"
iara clt pentru psalml 11 nu. f;ltm mOl _un.Ul-ID~c~r,. ba
10C.:1 i'u.ptul acesta ar fi conslderat de rUii'lllOS ~l nchcol.
8i de aitfei din psalmi noi scoatem ~ Il!are filosofie,
8i llUIDai de aco10 putem seoate mantmr.ea de ~elele
cele multe. Din cauza aceasta toate rautatlle se tm de
dan9ii. In ce fel de pamant se g~seii'te pIa?~a, de ~\c~laf?
fel -va Ii si rodu! ei; cia ea pamantul e ms~pos ~l ",arat
81 rodul
fi In fel; daca elva fi dulce 91 !6 ras , asemenea va ~ 91 rodul. Tot aa I?i lnvaVltur.ile ~untpentr,:
om c a un lZvor, ' ca 0 sorgmte de bunun sau re1e, dupa
cum sunt ,si ele.
.
.
Illvati copilul tau: a (~al?-ta ps~lmi .d~ aC~la Clan
sunt plini de filos<?fie, ~- ma.l .ales Alll prlvm~a .llltel~p:
(linnei , ~j ~u deose;b~re. 10 pIT,::mv3 lOdepartar~l
C~l
rai O"asestl sfdtun chlar la lOceputul car~eJ psalmllor' De aceea si ProfeLul de aiai, adeca d ela in~elepciune, i:;;i ir.cepe psalmii, zicancl: ,,~eri.eit. ba,~b.atu~
eal'e n'a nrnbla.t in sfatul neeredmelo~llor fi'l mal
departe adaoga: "f;3i pe seaunul pierzatorilor 12- 'a
~ezut", . 1?i iaraii'i: "N'am ?_~zut c~ adll~ar~ade:;;aT~
taeiUl) el" , , ~i iara~i: "Defalmeaza-se malntea lUI
:.. .ivc.:_.l ~~

"7' ...

'

- -~

.'

, '"

-va

d:

eel ee vielene:;;te, iara pe eei ee se tern de

Domnul ii maref?te" (Ps. 1, 1. 2, 25, 4. 14, 4), car~

to ate nu sunt decat sfaturi spre a fi in contact numa~

eu cei bnni. 8i de acestea vei gasi aco]o multe. Vel
gasl sfatuiri date pentru ir:frana~ea pantecelui, p~entru
stflpanirea manei de furtlii'agurl, ..pentru desfranare,
pelltru a nu fi lacom, Poa bogatllle, ' s]ava f?l ~lt~le
de acest fe1, nu inseamna nimic. Cand tu Vel lOdruma pe copil din varsta cea frageda spre .acestea,
putin cate putin il vei ridic~ fili 1a alteIe mal 'nalt.e.
:pga]mii de acestea au, imnurIle deasemenea nucon~m

110

in ele mmw. omenesc. Cand e1 va. invdta ceJe din psalmj,

atunfli va I7ti :;,;i imnuri, care sunt cantari dumnezeesti.
Putei'ile cele de sus imnuri iualta stapauului, iar I.m
cant:lri. ;,Nu este fr q moasu. lauda: in gura pacatosu1ui, ea nu f-lste d el a Domn ultrimis3 lui';
(Sirach, 15, 9) $i iarasi: "Oehii mel peHteeredin'-!'"l..:: ..... ~.::i nam;-: '-- t" 1. .
I R~, Rea
t . ' -:-.
. . -. :~-:" ;.; flon :. ~~; -.._ ~ . t!
\.)~V. ;;H :.c
. (tIl LUUI, ca
l mpre '_<'~l"" '~ '-c -,--,--,- cd "
(Ps. 6, '7) ~i iarfl.:;;i : "Nu va looul in mi.llocul. easei
mele eel ce face mandrie"(lbid,) ~i iara~i: "Gel
ee um bla iucalea tara prihanu., acela Lmi va.
sluj'l. mie" (Ibid.), - a~a ca ii asigurati nn numa i Cl,l
prieteniisa nn S8 amesteee in fapte 'urlte, dar chiar
nici eli familiarii lor. Pentruca cele mai mnlte r ele vin d e
ac olo~ c;1 noi punein i n contact copiii eu slugile. Daei
copiii, en toata dragostea ce oau din pclrtea parintilor,
f?i ell toata ingrijirca p~rinteasca, ~i deabia pot fi' sca~
p a~i, - da!:" inca cana i i i ncredintam slugilor, care se
p oarta eu daylilii ca eu ni~te dn~mani, nadlijdulnd a'i
faee mat blao zi, dacaii vor tampi ?i'i V Ol' [<tee vicleni,
~i de nimic buni. lnaintea tuturo!:" celorlalte, aceasta sa
~lrmarim in c!:"e;;terea copiilor. ;,Iubit-am p e c e i ee
lUbesc 1egea tn.", zice, $i deci si noi aceasta sa 0
cautl1m, I:?i pe astfel d e oameni sa'iubim.
.
Pentru ca copiii sa se intelePveasca, asculte pe
Prorocul care spune: "Oa ~alele mele s'an umpll1t
de ocari " CPs. 30, 8), f?i iara9i: nPierdut-ai dela tine
pe tot cel ce curvejte" (Ps. 72, 27). Si cum ca tre"bue a stnpani pa,ntecele, auda-l pc dans'ul co spune:
"f?i iuea mancarea fiind in gun], lor; .. . a ueis
pe eei mai multiai lor" (Ps. 77, 34. 35). Cum ca
trebue a ne st~pani de bogatii, iata ce spune: "Bogatia de ar curge, nu va: lipiti inima de 8a"
(ps. 61, 11), ~i in privinta shivei: "Nu se va pogori
eu dansul slava lui'" (Ps; 48, 18). Cii. nu trebue a
ravni pe eei rai, iat~ ce spune: " Nu ravnl c elor ce
v iclenesc, n~ci pizmul ce10r ee ftiC far5.delege"
(Ps. 36, t)~ In privinta tiraniei, iata ce zice: "Va zut-am
pe eel necurat prea inalta ndu-se 8i ridica ndu-se
.cachedriiLivanului, ~iam treeut' ~i iata uu era,
1 .. ...

111

o:.nLlA IX

OMILlA IX

- - - --

$i l'arn eautat pe el, ~i nu s'a aflat locul lui"

(Ps.36, 35, 36), Ca. to ate cele prezente nu trebne \1 Ie
bacra
in seama : ""Fericit-au ....ne I)Ol)orul,
. ei3;ruia stint
o
l'
aceste a: ferieit e ste popoI'ul, caruja; Domnul
6ste Dumne zeul lui" (Ps. 14~, 18). Cum cil este raSplata, .lata ce sr,une: n ex
JO ,
LU raSpIULe?Ll _neCar:ll~.
dupa fapLeie lui ([ ; De ce el nu rasolatBst.B in fiecar e
zi: II Dumnezeu este judecator drept '~i tare , indelung I'abdator f;3i neadueand manie -in toate
zilele (Ps. 7, 12). Cum nil umilinta este un ]ucru bUll :
"Doamne, zice, nu s'a inaltat inima mea " (Ps.
130, 1). De asernenea cil maudria - este un Iuceu rau:
"Pentru aceasta, i a cuprins, zice, mandria lor pana
in sfar~it" (Ps. 72, 6) \li iara:;;i: "Dumnezeu man'd r-ilor Ii sta impotr iva ", ~i iarai?i: "Impart,it-a;
dat-a saracilor, dreptatea lui r a m i ne in v eac"
(Ps. 111., 9) .. De asemenea iatl cum lauda. p e offiul milostiv: "Bun este barbatul care se in dura \li imprumuteaz a" (Ps. 111 , 5). Si in fin e vei gaS! in cartea
psalmilor muIte invataturi morale si pline de filoso fie.
Ai?a de ex. prive~te cum este amenintat ceI. co . clevete9te pe aproapele sau: "Pe eel ce cleveteaintru
as ouus pe veoinul Sall (( ziee, pe acela am gonit"
L

1 ~ ,

.'

r>

"

(Pf'. 100, 6).

- Care este imnul pe care'l inalta lui Dumnezeu

j:mterile cele de sus ? ImnuI acesta 11 cunose credinci0 9ii.
Ce spun Cherubimii sus ?Ce Hpuneau Ingerii ? "Siava
intru c ei de sus lui .Dumnez eu" (Luca, 2, 14). De
aceea dupa cantari Yin imnurile, ca ceva mai perfect..
"Gu psa1mi, zice, eu laude (imnuri) $i cu cantaI'i duhovnicesti intru dar c a ntand intru inimjle
voastre DOJunu1ui " . Sau cll poate intelege aiei: cil
prin char v'a acordat acestea Dumnezem), sau lntru
cantari prin char, sau invavandu-va :;,;i indemnandu-va
intru char, sau cll poate prin char aveau toate aceste
daruri, sau ea. este 0 explicare, in loc de din char!)l
duchului.
"Gantand, zice, fnt.I'u inimile voastre Domnului", adeca nn simplu, din gura numai, ci cubl1gare

112

OMII.IA IX

de sarna, caci aceasta inseamna a ca nta 1ui Dumnezeu,

iara altminterea inseamna a canta aerului, unde vocea
5e impra~tie in zadar. {(Nu canta pentru ochii lumei
zice, ci chiar io targ de . e!?ti, poti sa . eanti in sine-ti
lui Dumnezen, rara sa auda eineva, 11in(l-ca 1?i Moisi
af?3, seruga.:f',liBraal)zit, eacizice : "Oe strig i eatre
.. ,:-:inc" ? (Exod.H, 15), de si el nu striga, ci se ruga
eu voce strigatoare numai r'in rnintea sa, :pentru care
numai Dumnezeu a auzit. Nimic nn te impiedecifde .
a te ruga ~i preumblandu-te, destul ca inima sa'ti fie sus:
"l?i oriee faeeti eu euvantul sau en luerul,
toate intru numele Domnului Iisus, muWimind
lui Dumne z e u ~i Tatal prin el" (Vers. 17). Daca
noi facem as a, daca numele lui Christos este invocat
in fi:lptele lloastre, nimic necuviincios pu vom face,
nim.ic necurat. DacR mananci, daca beL daCR te insori,
daca calatoreE?ti, toate in fine intru nnmeJ e lui Dumn czeu sa 1e faci, adeQi1 invocandu-l pe e1 d e ajutor.
l\1.ai ' nainte de orice lui sa te rogi, $i dupa aceea sa
incepi lucrul. Voie~ti sa'ti spun ceva? Ei bine, numele
lui pune-l inaintea ori-carei intreprinderi. D e aceea . f?i
noi in epistolele noastre punem la ineeput l1umele
Dornnului nostru. Unde va fi numele lui Dlimnezeu,
toatesunt bune ~i ferieite. Daea numele eonsuliJor
inspirii 'ioerede re in diferitele acte publtce;cu atat mai
mult numele lui Christos. Sau ca poate prin aceste
cuvinte ziee: toate sa Ie face~i fili sit Ie grai~i, dupa
Dumnezeu, $i nu introduceti pe ingerb>. Mananci? Multurn.este lui Dumnezeu, 81 atunei, $i du pa aceasta. Te
eulei? Multl1mef?te lu.i Dumnezeu, f?i atunei, ~i dupa
sculare. Te' duci in targ? Tot a:;;a fa. Nimic lumesc,
nimic pamantese. Toate -fa-Ie intru numele Domnului,
Ri toate 1~1 vor merge dupa dorin~l1, eaei ori ,?i unde
se va intrebuinta numele Domnului, total va progresa.
Daca nume1e lui scoate draci, alunga boale, apoi ell
atat mai mult va putea sa'ti fie deajutor in intreprinderi.
Daraoare ee inseam'na a face "eu euvantul, sau
eu lucrul"? Adeca, sau dorind, sau faeand. Asculta
cum Abraam a trimis pe sluga sa' Intru numele lui
Dumnezeu. cum David a ucis pe Goliath Intru Dumels
lui Dumnezeu . . Mare si minunateste numele lui. De.
.
.
.- ' . ~ . .pe iili""
- ...us
c'.
asemenea,,?Lla.c.obtriillltaud
',saLILa
_ ,~lara
. . .

O~IIUA

IX

113

Dumnezeul men sa va dee voua char inaintea

op:lUl~li" (Facer. 48, 14). eel ee face a~a,. are p~ Dumllezeu ea tovaraE?, E?i faril d e dansul l1lmlC nu mdr;)zneRte . t't face . . Prin faptuJ ca , l'aI invoeat, l:ai ei?stit, ,?i
d ~Gi 1~1 v~, _J'Oi:;plati 9tJ~ iva Inl~~r~i .111.ti:"e'ptl~td~11~ t~.le.

-Crdf..rn ~>pi;- ,Pi ttl," ,~ lliul.ta r:rH~~,te, .!,~at~,1ul., CtnJl :0~'9u f. 'j ul.
6S1.8 eilercJi1.t in a:iutor: esle chemat Tatti!, f?i mul~amlnd
Tatiilui , mu1vl1!llef?ti F~u~ui.. 1\cestea sa inva~am a Ie
face, nunumal ('u vorna, Cl ~l cn fapta ..
. Nimie nu este egal (:u numele .1m Dumnezeu;
acesta pretutindeni este minunat. "l"hr varsat este
numele tau" (Cant. Cant. 1, 2) ziee, a9a ca, eel ee
pronun~a nume.ie lui, imediat se umple ~le lllireazlna
bine rnirositoare. "Nimeni nu poate numl pe Domnul
IiSUR fara numai Intru Duehul sfint" (I Corinth
12, 3)~ 'Dael:i tu zici. In numele Tatl1lui, .~i a1 Fiului, ,?i
iiI Duchului sfiob> cu credintil, . totul a1 f:lcut. Astfel
nume]e acesta pronuntat in boale, este inspaimantMor.
De aceea diavolul pizlnuind cinstea ce ni s'a acordat
de Dumnezeu - eaei prive~te cate nil a faeut Dumnez~u
prin botezul ce-l cap~tam,ca ~rin botez .a erea~ dm
nou p e om si altele muIte - a mtrodus elllstea mgerilGr ea si' cum printrau,,?ii ne apropiem de Dumnezeu.
Dealtfel asa sunt fer mecatoriile dracilor. Chiar de at'
fi Inge r, s'au Archanghel, sau Cheru.bim, tu n~ iogad~l
una ca aceasta, fiindca chiar niei aceste puter! nu PrJmesn 0 astfel de einste, ei se dau ill darat cand viid p e
stapanul a toate n eeinstit. En te-af!1 eir~stit, ~ice, f;?~
ti-am spus: imroaca pe Dumnezell, ~l tu It necmste';ltl
e]?
.
. . ,
Daca tu pronunti numele 1m en credm~l:i, vel alunga
si boalele si pe demoni. Dar daeR poate nu se alunga
boala, ap~i 'aeeasta nu :rine .din nepl~tinya sau din s~a~
biciunea puterei sale. ('.1 m al mult dlO mteresul chlar
al celui bolnav. "Dupa numele tau Dumnezeule,
zice, a~~l, ~i lauda ta" (Ps. 47,9). Prin Tl?mele acesta
lumea s'a intors la eredinta adevaratil, llrania a fost
desfHntata diavolul a fost. ciileat ell pidoarele, cerurile
s'au deseb'is. iara noi ne-am renascut prin acest nume_
Daea avem in noi aeest nume, apoi vom striiluei. Nuruele acesta face l?i mucenici, i3i marturisitori.Aeest
nume deci sii'l avem ,?i sa'l stapanim ca pe llnmare

pe

74431

114

- - --

OMILIA

x,

OMlf IA X

da:T\ ca astfel sa vie~ui~ intru. sIavu, I?i sa l1lulti1l1lim

lUi OUl!lnezeu, ca sit ne lnvrednlCeasca bunatatilor celor
f~gadUite tu.turor celor ce'l iubesc pe cHlnsul prin charul
.'<1 fil~.nt1"npl'" Domnul
.
~- - --,-0. ~ .~":'
. . m. nos t ru ..r'vms Oh'
.~rlstos, eaeuia'
ll?pr:.e~na c~ T.atill ~i cu Sfintul Duch, se cade slava
s~apa,Uire,,: 9' omstea, acum f;ll l'ui'urca >;1 in venii ve:
ollor. Amm .

. . ' j
-

-este adresaUi.- tutulor . . Epistola de rata are mare ase:..

. m3..nare in aceastil privinta cu eea eatraEfeseni. Pentrll
.a daca el soria unor barbati cari traiau in paGe, pe
eand ii poaie aveau nevoe ca sa (mnoascaceva despre
dog-mele cele illa1te, de care 1nea eran lipsiti, apoinu
tr.ebuia sa Ii serfe:~despre astfei de Gliestinni; ~i dana
iieraumangiUati in ispitele lor, erh de prisQs de a
:::t _:0 7 ~

.... ,'""1....1.

OM.ILIA X

,
".F'~me~, . pJecat,i-va barbatilor yo~tri, precum
se !3uvme mtru .DomnuL Barba~i, iubiti-va fe:~e~~~",",:?a_stre'y:;>.l l~~l va a!I:ari~i asupra 'lOt", F'ii,
a,~CU1L~~l pe parmtu vo~tn lIltru toate< ea aceasta
este . b 1 n A J!
nJ"cut
JAnlD nmnu_
I DvS!.P ,
'.
.
.... u
'.
. . ... rtl
iil t1
11,-i "' ,. ~
t'"""" .... . j - W
..
""'".
. .......... "" ... _ ....- ... ,
.......
m~url~a l ye fill vo~tri Intru manie) ell' sa llU se
mal~nJasea., Slugi, aseultati pe stapanii vo~tri eei
dUL?!1 trur? Intru ~oate, nu numai inaintea oehilor
~llljlndu-h, ea e,e1. ce, vo' sa. placa oamenilor, ei
l~tru dre.ptatea m.1l11e.1 temap.du-va de Dumnezeu.
~l t~t ?rH~e facet! , elm Bufl.et sa faceti, ea D0111nulUl, lar~ nn ea oamenilor. f?tiind ei del~"Dum
neze~ vet~ lua raspHHi'ea mostenirei ea Domn~ll~\ Chr?~tos sl~jiti., lar eel, face ;ledreptate,
V<t lU~ eeea-ce a Iacut eu nedreptate, si alegere
de fata TIU este Ia Dumnezeu;
,
,,8tllpa~i, ee este ell. dreptul, :;;i ee este toemeala ~lugtlor .sa dati, ~tiind ell :;;i voi aveti
Domn In cerun" (Cap. :::, 18 - cap. 4, 1).
'
..

;L..L

iI

.. ..J

Li..

.A

. ,..

(AI

ce

De ce oare nu peste tot locul in epistolele sale

por~ncef?t: 3:Ge~stea, oi numai ~n acea,sta epistoI:1, in eea

catra ,Efe~em, In cele eiitra TlmothelU f;li Tit '2 Pentr-u

ell er~ ~r~sc de a n.ill aceste oetilF astfel d~ nel[Jtelegerl ~l Imparecher!,; san ci1 era posibil ca ineelelaite
sa fif<?st progres~t I}, I?i acum Ii cerea ca sa fie ascultat
:;;i ill aceste chestlUllI. De altfel ceea-ce Ii spune aki,

0.'; 6'

~ - ~""' st 60,
ro . 'A,...,'
. . ..:-';!... .:ra 'I"')X
Ia. .

""t ) v

".....
cu.

.~ . 'do
e< -.. . .f?6~... '
g<!"n
v~t.

nlc=-....
nln<?
_!,_c:;..t-.-.
....I .r.l~
_:..t_...

.;~-i
i""'.~'L;'"

G. .

erao{'jabine c;onsolidata, 9i (;i1 aC8stea -sunt zise cam

pe 1a sfa,rr;;it,
"Femei, plecati-va barbati10r vo:;;tri, precUTn
se cuvine intru Domnul", in loesa zica plecati-va,
~all supuneti-va pentrn Uumnezeu, fiindca aceasta va
Infrumusete'aza pe voi, iarl:1. nn pe ib). El nu vorbefilte
,aid de acea supunere despotie~, sau de supunerea Dea
dela natura, oi de supunerea cea catra Dumnezeu.
"Barbati, iubiti-vttfemeile voastre, ~i nu va ama. rItiusupra lor". Pdve7te iara~i, cmil el 'indeamna
lntr'un mod foarte potrivit. Dupfl cum inepist<;>la caira
Efeseni pune inainte teama $i iubirea, tot a~a ~i aici
pune inainte iubirea ~i a marirea, pentruca se poate
-ca iubind sa se ~i a marasca cineva. Ceea-ceel spune,
_a:;.a $,i este, ~i pare M ar zice: Nu va certati iotre
voi, oiici nimic nu poate fi mai amar ca cearta; nimic
nu poate fi mai suparator ea zazania dintre barbat I?i
femeie ; eild certele ~i luptele pe tacute contra persoanelor iubite sunt -pline de amaraciune. ~i ara:ta eil
acoasta provine din prea multa amarire, ca sa aJunga
.oin!:"va de a se rasoula contra membrului sau, contra
tovarll~ului sau in caSnicie. Datoria barbatuJui este de
a iub}, iar a femeei de a urma pe barbat.. Daca fiecare
l$i indeplineste aeeastll da torie, toate sunt in ordine.
Fiindca dac;1' femeia este iubita, devine ~i ea iubitoare;
:~i daca ea se supune barbatului, acesta devine ingaduitor f;li bland. Privef;lte acum, ca uhiar in natura astfel este ordinea, ca unul Sa iubeasea, ceHHalt sa se supuna . Cand eel ce st<1paneste iube~te pe eel stapanit,
..atunei totul merge bine, NuaHUa se cere iubirea celui
stapanit ciHra stapanitor, pe cat se eere din partea
acest.uia. catra eel stapanit, caci din partea aceluia este
:a.s-cultarea si supnnerea. Cand femeia ll?i arata gratiite.,
ei, f;ll barbatul e c;oprins de pofta, nirnie alt uu pr():~
'heaz:1, decat ctt aceasta se face sub imboldul dragosteL .

'_1_16_'_ _ _ _ -----.c._ _ _ _..::.OMILIA ' x

Deci daea fe meia ta se Supune, tu nu'ti ]ua ifos "de

~tilpan absolut; ~i nici tu, femee, daca. barbatul te
lube~te,sa nu te inflHnurrzi. Niei dragostea barbatului
sa. I;.u)ngamfe pe fe mee , :;;i lIid SUPUI!ereJ3, ace1?tia sa
nu Hliu~ureze p e barbat. De aceea ~Ia btipUS ~ie pe
feme~,pentru. {":;. tl+ mai mult sa 0 iuhe!3ii, $ideacc ea
' :~a : 2rpfi'rra.(;. ~a - -eI.:- r?f1 {e i.u:-b easea, . pentruea. t-u, .feinee~
wa~.; u u~urmtu sa sliferi a te supune~ Nu te teme dacA
e~tl 'Supusa, pentrucll. ;;1, te Supune ce!ui ee t o 'inbeste'
nu fire in sin.e nicL 0 greutate. Nu Ie tem e r and ti' s~
spune. ell e~tl datoare de a urma pebiirbat. Alttnintrc}ea nu ar putea fi It:g~tura. Ded ai capetenia .. tr ebUitoare dela .natu~a, al ~l legatura aceea a drag:ostei.
. ~a una e~ e.~tt mal slaba d e ja natura, te-a l<lsat a n
,Lolerata ae liilrbat.
.
'
.,
"Fii, aseulta~i pe parintii vo~tri intnl t oate)
Ca- aceasta este bine plaenta intru Domnul".
I~r:~i.::p~n.e a~ci "intru .i?o!llnul":. in. a~ela~ .t~mp'. sta- ,
blL:;;t--: \>, leg lle asc ultllreI i?! ale sfhre! ~l umllIntel lor
~atnl palin~i. "Ca aeeasta, zicE', este bine plueuUi
lutru Domnu~". Prive~te, cum e1 voe!3te a ]e face
toate J:?11 nUf!lal deja natura, sau impio s i de in sesi fire a
l,!er~:lrlJo~, Cl pentru-ca suilt fili pla(mte 'lui Dum1ezell.
~l eli f~candu-le yom avea pl a ta deja Dumnezeri.
'
" ~ ."parinti , nu va intaritati pe fiii vo~tri intru
'Iname, cu sa nu se mahneasea". Tata ~i aici ~u
punere ,~ iiubire. ';;1 n'a .zis (dubi~i p e fiii vo~tri, (';'tei
~~e!sta .oAnatural, Inse~l firea silef?te pe parinti d e a'i
lUb.] , -CI tndreapt~ eeea-~e treb ue; . aici ~i iul>iroa e'3 te
mm a~zatoa.re, fimdcll f;li supunerea este mai mare,
P.retutll1dem sf: scriptura pune ca exemplu raportul
dmtr~ barbat .~l femee, insl'\. aici, adeca in privintadra gostel eatr~ fil, ce spune? Ascmitll pe Prorocu1 care zice:
"In ee ehW milue~te tatal pe fiu, a miluit Dom!lui pe Cel ?e se tern de dansul" (Ps. 102, 13), ~i
]ara~;ll pe Chrlstos zieand: "Care om este dintre voi,
d~la ~ e~~e de va ?ere fiul sau pane, au doara
Jna~r~ l~ vad~, lUI ?" (Math. 7, 9). "Parinti, nu va
In!.a nta t 1 pe fill vo~tl'i intru manie, ea sa nu se
mahn~~sea" ~ Ceea-ce el, ~tja ell poate a~i~a mai mult
pe COPlJ, aceasta a pus, fill poruncel?te parintilor intr'Ull

117

OM ILIA X

mod mai prietenesc. Ai(~i nu mai pune pe Dumnezeu,

ci mif;lca spre mila pe pari~~i~i Ii ..aFta dr~~ostea l~r
calrafii. :.Nu va intarltafl p e fiu vo:;:;tr1ll1truma'ncl',~,-,
"'~ '::"R . ,<tlu.ideprindetia fi veshic certati pentru
i...l
, ~irni0~Jrj, ei sun te~i datori de aqi ierta in armmlte
\..1

CV\.l..V '-' ..... ,

0;a7;url;L

'"

...

,'

.,

----,.,

.,

'.

' .

.'

t. po; t"'''' ''a 1aal r('il e~t nrii1ciplu "unae e s te dra-

goste:~ in~a"~;ti' fi~easca c~ ~1ai sus, c~i ' djn. <?bi.f?nl!inta;.

"'1 izvoritadin inse$i autoritatea stapanUlUl. ~ l dl? lapte.
lid iubirea este lasata la
parte, in schlmb lDsa s e
vorbe~te mai eu putere despre supunere; in acea,sta
stlirue~te mai cu seamii., voind ca ceea-<:e au dela natur~
eei dintil.i., aeeea sa se dee ace~tor~ pnl1, s~p~nere. A~a
ea nu vorbeste aici cl\tril servlton num a l In favor~l
stapanilor,
chiar E?i i n fa:v:orJ?-l. lor, ea a~~ca .vr~n
pnrtarea lor sil. se faCrL dorl~l $1 llJdIsI?en sab l~_l ~~a~!",
nilor. Nu spune insa aceasta pe fata, ca sa nu se mgamte.
"SLugi, zi~e, a s eultati pe stapanii vo ~ tt'i cei du p a
trllp in toate", ~rive~te, cum e~ puru.~ea ace.ste pume
Ie il11'?ira, in aceeaf?l. ordme ~ f~mel, COpI.l, slugl, $1 cum
chiar din inceput It pune lOall1te datona de supunere.
D a r pentru Cel. nu c um-va ii sa se scarbeasca, adaoge
imediat: "Cei d llpa tru p ": Coeaee. tu ai. m ai bun,
zice, adeea sufietul, ~i s'a .el!b f\~'at; dem se.rvlrea ta ~.ste
momentanU . . Nu uumal mamtea ocll1to r . SlUJIUdu-li ea eei "oe vot' sa pl adt, oamenilor" , adeca
slujba ce'ti este porun ?it~ .d~ leg e fa-o. 0adin te~l ma
ciHra Christos. Supune-t1 splntul, ea astfel sa nn t: se
, para slujba ca 0 siliL Chiar dae.a poate nu :rede stap~nu!
ceca-ce faci tu fa celc euvemte spre cmstea 1m, ~l
atunci esto' invederat ca tu faci slujba pentru ~eama
. ce ai de ochiul eel neadormit. " N U U U mai inam tea
ochilor slujindu-li. ea eei ee vot' RU, plaea oameuilor" cad atunci voi yeti fi viHamati. Ascuita ce spune
Profet~l: "Ca Dumnezeu a risipit oasele eelor ce
plac oamenilor" (Ps. 52,7). Prive~te apoi c~m apostolnl Ii crut;l in ac;e1as timp ii pune ~i in bUlla randmaHi.
,Oi iutru 'dreptatea' (nerautatea) inimei, temandu-va de Dllmnezeu", clici ' dealtmintrelea nu este
nerautate, ci ipocrizie. CaDd tu faci altee.va d~ ceea-ce
e~ti dator a face, ca nd in fa~a stapanuIUl fam ceea-ee

oi

118

OMILIA X

OMILIA X

- - - - - - - -- - - -

trebue, iar.a in }ipsa lui fa,ci cu totul aHceva, aceasta

nu va sa zwil nerl1utate, ci ipoerizie. De aceea nici n'a,zis simplu "intru dreptatea inimei'( ci "temandu-va.
de Dumnezeu". Aceasta ioseamna
se teme cineva
?eDumnezeu, cand chiar de nn vede nimeni. el lotuS!
I<'.te.B ceeac~. este bine, iara nu ceea-0e este r&u; Dac.ll
nOl f.,nam '~Inele
D--n- "
l"
. .~
" .lU .u al fie 00..:.111 Oa,lYJeni!o r, . ;l,ti."t rt:~~i inseamna. ell no temem de oamenl, i$i nude DIlHlneien .'
Ai va.zut cum. Ii pune io oranduiala? "Tot ceea-ce
facetl, ziee, d~n s1..lflet sa fac~ti, ca Domnului,ial"a
!lU c~.oa~e~llor". El nu voe~te a-i scapa numai de
IpOCr)Zle, Cl Jll. de l~ne. Car:d i.i nu .au. nev:oe . de privi~
g.b erea stapamlor, _dm servItOr! devm lIbert, 0ad expreSlUnea "dll~ su.flet" aceea ioseamna, adecii din dragoste,. nu dm sIla ea servitori, 0i din libertate 1?i din
p.ropn~ ~o~stril voint~L ~i ca~e este plata? n:;;tii n d,
z1ce.' c~. de!a Duml1eZeuvetl luaraspliitirea IIlOS-:temrel~', cad este sigul' cil dela dansul yeti lua plat~.
9i eum caDomnului slujiti, dovada din aceasta: "lara.
eel ce face nedreptate, va Iua aceea-ce a facut
cu nedreptate". Aici e1 adevere~te yorba dinainte.
Pentru,ca ~a nu se para cuvintele acelea ca 0 lingu~ireT
va Jna, Z1ce, pJata nedreptatii ce a facut, adeca va
primi pedeapsa meritat~)). ,,03. nn este alegere de
fata lao I?l1rnn~zeu". t;3i ce este, daca tu e~ti sluo-a?
Nu e mc~ o~ T.llfiJiUe de aiei. Aceasta ar fi trebuit s~ 0
spuna . stapal11lo~, dupacnm a facut inepistola c:1tra
E!e~~m .. I?2"r~~Ui 5e pare ea aici face aluziune Ja st&p~n;,l_ ~:~m. i?l ce este .daca stapanul tau este Elin, f?i
"~ V.L~YLln? Nu _se cauta persoanele, ci faptele; astfel
c,a f?l l~ !s~m~nea caz trebue a slujl eu dragoste.
.
'2-8tapa~1l, ee ~este .~~ dreptul, :;;i ce estc tocmeala slugIlor sa datI-. Dar ce este eu drep~
t 1" ') .
'
"
u ~' I?l ' ce este "toe~eala."? Adeca Sa Ii dati totul
cu 1.~beh;lUgare, sa nU-I lasatl a ave a nevoe, ci sA li respll1tltl ost~ne~e1e ~or. Dacl1 a~ ~is .c~ vor lua platil <lela
Dumnezeu, n am In~eles ca s1\ 1 hPSltl de drepturile 10['),
In nl.t 10c insa a zis: . "Si~bind ingrozirea" (Efe8.6,
~), _dar :;tcolo el a _VOlt a-I face pe stilpani mai b laJlI1l, clm erJ,U desil,varsiti - C'l crO'ltini - C" S1' cum.'

'

.... l.NVV

-.-

~-

,~

C","

"

. _ -- - -

119

Ii-ar fi zis: "Ou ee masura vet-i masura, eu aceia

vi se va inapoia" (Math. 7, 2): In epi8to1a de fa~a exuresiunea Cil alegel'ea de fdt,l nu este 1a Dumnezew>
este adresata slugilor, l;Ii _nu 'Btapanilor, ca in cea c:'l.tra
Efeseni: 'A iei 8e ,adT6seaza slugilor;, ca', sa pr-iceapa 8ta ~
uallii. Cand noi ul'onuntilm ceea-ce trebue nu catr,1 cel
in dreIJt., ,ci . etitri un all.ul, am reu:;;it a'i convinge TIU
_aHit.i.1 pe aceia, dtt pe celvinovat. $i voi, zice, sa $titi
ca Dumnezeu nu cautil in fata oamenilo['). Mai departe
_el a faC'llt servil'ea -ingeneral cQrouna ~i unora ~i al1or~,
caci zice: l,~tiind ca ~i voiaveti Domn in eeriuri".
"Lar1.lgaeiune a~teptati I) (staruit,i), privjghind
intru dansa en mnltamitrt" (vel's 2). Fiindca a st:lru.1
in rugaciuni. face pe cineva de multe ori a se moJe91,
a se lenevl, de aceea zice: "pri veghincl" adeca fiind
treii. 'si nu distrati. caci diavolul stie cat folos aduce
rugici'unea. ~tia ~( Pavel cum sO' i'ogreuiau mult~ la ru.
. d 0' anec'a z\l~e:
C! .. :<~. ;t; 1
~? ~""1~'
gilmune,
~l
,,\...JL(ul11,l
a '"1 U!6<LC:-'l.I.l.
t;
,
ea ;;i cum Yorbe!?te de ceva ingreunator. ,,1-'1'11'0ghind intru dansa cumulti'imita':. (~Aceasta ~~ fl~
treaba voastl':1, zice, ca il1 rugaciuni sa mul~mltl -1m
Dumllezeu, r:;;i pentru cele vazute, i'?i pentru cele neva::
zute, ~i pentru cele ce am fM.mt bine, tie de voe,fio de
nevoe, 9i pentru impill'a~ia ('.erurilor, ~i peutru gheena
9i peotrunecazuri, l;Il pentru lini:;;tea ce 0 avem. Cilei
acesta estp. obiceiulsfintilor de a se ruga, 1?i a multami pentru binefacerile'comune). Eu cunosc un barbat
Stint care se rl1g~1 a'3a fel. Nimic nu. zicea decat aeeasta :
"Mu1tamim tie Ooamne, pentru toate binefacerile tale, care din ziua dintaiu si p~trla in ceaslll
acesta ai facut eu noi nevrednicii. Hi multamim.
pentru eele care Ie ~tim ~i care nu Ie !?tim, pentru cele aratate :;;i cele ntaraiate, pelltru eeie eu
fapta ~i en euvantul, pentru eele de voe :;;~ far~
de voe, ~i pentru toateeele facute cu nOl ne
vrednieii. Iti multamim pentru neeazuri ~i pen') Nota. 'l'radncerea din editia d~ BU1.iin, a verbnlni 1t~o~"r~_p
'tSP.-"8 - 0fteptati - nil es~e e-:,ac\~, .fhodca '.'erhu~ 1t.pOG1Vl-p:SpW In
seamna a cl6:intti a .~tarui tn tmpi'tnlrea unel d01'trltl. Decl traducerea juslli !Ii cn'inteles ar fi: "La 1U!)ad.unl~ staruiti, pripeghind. -"

(Trad.).

120

OMILIA X

OMlLIA X

121

----------------------------------.----------~

tru lini~te, pentl'u gheena ~i pentru pedeapsa de

acol0, pel1tru impara~ia eerurilor, Te rugam, paze$te sufletul nostru ea sa fie sHnt, avand eugetul .c urat ~ivredllic ,de filantropia ta, Tu, care
neai iuhit . pre noi int,r'atat, incat aidat sipe
Fill~ tatl .,,,,{~e ,~ . .~.inl~l 11:a8~-ut l}en.t:eu Yloi, iil\rl~odrii
C (l?te~l:i."e a ne faoe vrednici de illbirea ta, Da-ni
in~elepciunea intru cuvantul tau si intrn frica
tao Dnule nascut Christoase, irisufla-ni pute-.
rea cea dela tine, Tu Dumnezeule care ai dat
ple FiuI tau eel unul naseut pentru noi, si ai
tr-imis pe Duehul tau cel sfint, spre iertare~ pacatelor noastre, iart.a-ni noua orice am gresit,
eu voe; sau fara de voe, i?i nu ne socoti pacatele noastre: Pomene~te Doamne, pe toti cad
CIHama III aJutor numele ta,l..f cel sfint intru adeva):'. Pomene$te pre tot.i eari ni-au facut noua
bi ne, sau ni-auvoit rele, caci toti suntem-oameni C!. Apoi adaogand rugJciunea credi~rioi?ilor, sfarsei
.on aceasta ca leg:1tur1:l, fclcand rugaciunea pentru tbti.
Mlllte buniltiiti ni acorda nouil Dumnezeu si fara voea
lloastrs., mu~te }nca, i?i ..char ce1e mai multe f~ra i?tiinta
no astra, Ci:\Cl cand n01 II rogam pentru lucrurr contrare
poate nevoilor noastre, si 01 fdce cu totul din contra e
dovada vie cani facebi'ne far1\. sa stirn.
'
"Rngandu-va impreuna i?l rentru noi'c (vers.
3). Prive9te umilinta acestui fericit, eaci se puneln
urma' tuturor. "Ca Dumnezeu sa deschida noua
u~a; euvantului, sa grliim taina lui Cbristos"_
Vorbei?t~ aici de uf?a, i~trare i?i curaj. Vai! Ce lupta tor mmunat! El nu Zlce Sa va rugati pentru mine
ca sa scap din legaturi)) oi legat fiind el' roaga pe aitii
ca pentru un lucru mare, ca sa aiba cura]! Ambele
sunt lucruri mad: i?i calitatea persoanei, $i calitatea faptului. Vai! Cata demnitate!
'
. l,Taina lui Christos" zi~e, prin care arata cil
nimic nu'i este m ai de dorit, decat sa gra.iasca T'aiba
lui Christos. "Pentru care sunt ~i legatCc zice, "Ca
sil ;o , arat, pre ea precum se cade mie a gralC~

(vers; 4), adeeii eu curaj, iara nn sfiin?u-ma. L.egat,urpe

il arata pe el, legaturile it pun in eVldenta., .i?t nu 1 m~
tunec11. ((OU mult curaj zice. Dar spune-?11 :_ tu ef?tl
leg-at . ~ire. alWr.ogi nit. sa pnpa. r 1;lg.:icn.101 l?entru
tine? Oa, z1Ge e1; legatunle aeestealm~ di;m o~::l_mare
;; . >.- t~ -'" 1 I u - I"um

., - ,. ...
Indrazn6aa~1
0<.1r'aJ. msd. ma rog u6 aJtlV~ u. ./' .: .. 1;'". :
1
. . .. . ....
...
." . . .
.
"~nu
Vi1
nezeu, c~ci am , ft1J.zJ.t ceo sPlfneL,hflstoS: :-: u...,
-~
voi:' da pe voi, TIU va. grijit.i cum; sau ee vetl
gral" (Math. 10, 19).
. . ~
... Dar tu privei?te cum a'1~ostolul ~o~bef?te ~lm 10
sens h1.etaforie, clloi zice: "Sa deschlda noua u~a
eu vantului" de unde se poate vedea curajul f?i. sinceritatea lui, 'vorbind astfel pe clLnd deja. ~r~ ~n legatul'i ea 9i cum ar zice Sa imbla nzea3ca ~nllnl.le lor:
Dar' n'a zis chiar a!?3., ei sil ni dea ~oua (~UrdJn ade~a
cerea ceea-ce avea deja, 9i aceasta 0 ZlC~ dm s~erem~.
In aceasta epbtol.a ar<lta pentr?- eEl Chnstos n u,vemt
mai inainte iara timpul acela 11 nnme:;;t.e umbra a, (l,devarului. "I~ra trupul a1 lui Christos!~,zice, a~a ca
trebuia a se obii?nul 1umea in umbrtl. lot odatil se
mai probeaza i?i dragoste~ cea mare. ~e e~l 0 ave~
'calre dansii. ((Pentru ca VOl sil asculta~l f?l s11n~elegevl,
eu, zice, ~m fost legat. .
.'
I) Iara$l pune~ la ffi!11oc l~gil.turil~ l,ul, pc Ci~r? en
Ie iubesc eu patilna, e[lel ele 1ml remtll1.eresc ltuma,
pontru ca plirnrea. i~i provoac{L doml (10 ~a vo~ea p.e
Pavel scriind in leg(tturi, preclicanc1,. bot:~and fill catlchizanc1 in leO'lturi! Pentnl to ate blserlOtie d e peste
tot locul i se raporta Ini, pe cand S8 g ,1.sea Ie.gat, col~
mai multe 01 Ie cHldic1 fiincl In legat,urI, caer t~){; mal
atunei e1 era mai u,?or de c1ezlegat.. As?ulta-I?lll~t pe
dansul co spune: "Cei mai mult 1 dlI~ fe~tl Intru
Domnul nadajduindu-se pentru legatul'lle .mele,
mn,i mlllt cuteazli fara de fl'ica a gra'i. euva!ltul"
(Filipp. 1, 14). Si pentru dansnl aceia9i. marturlseE?te.
~al1d zice: "Ca.'ci dlnd slabesc atunCl sunt tare"
(II Corinth. 12, 10). De aceea 9i. zicea el: "Dar .cuvantu} lui Dumnezeu nu se leaga" (n Timoth. 2,
1) Partea mOJ'aliI. Lauda adresat:l. le~MurilO1': l~li Pavel,_ l?i cum
clio leo-aturile pentru Christos sunt cea mal stra\uclta podoaba. . Despre cleimosinli ~i prnden\li, lli contra celor ce se impodobesc. (Veron).

OllllLIA X

----------9). Era legat la un loc eu criminali.;;tii, eu tiUharii eei

Jegati eu lan~uri de mani .;;i de picioare, eu asasinii, el
Pavel, el.dascAlul lumei intregi,.el car~ s'a ridicat pan a
la~l trellea cer: e1 ear'~ a auzit cuvmte ce nu se pot
gnh!
Dar
toemal atunm drumul~ lui ' era mai ,graoniB
.fXnt,4'0 ...... 1 .:r'~
" h. \..<". V v l itS'au .co o6Zlega, 81 eel ee
nu era legat se"
l~ga. eel legat. fa.ceri ceea-ce' voia, iar;~. Gel dezleD'?,.t pf,3
l~ng~ f;a lln'l. putea.' l-m~pedecB, ctarnici ffiiiear tiu f.~ra
stapiin pepropria sa VOiO~iL Ce faci u~uraticuie? Nu
cumy:: Pavel. este drumet pamantese? Nu cumva el se
l~pta J.n stadml nostrl1? P e trecerea lui In ceruri este,
';;1 ~pe c~l ~e al,earg& Mtr~ ,cer, nu'l.pot lega ~ele pamant('~tl ~lnu 1 pot stapam. Nu v eZI tu petre candn~se
ac~la$, Iucru cu soarele? Poti s& pui ori-eate legl1tIJri
vel VOl razelor s~de,. I?i totm;H nu'l vei putea oprl oin
drn m~l s au: Decl i lci pe Pavel nu'l poti opri, .;;i JUCa
cu. a~t II?-<H mult pe el, decat pc soa -e; ca el cJ a
p.nmlt ll?-al ill~llt dat' decat aceia, tlinne.a nu poarta. eli
e1 numal lumma noa.str~1. ordinara, ei lumina. ('.ea a dev<1ratH.
.
Dnde Bunt aCllm eei ce nu voese a suf~li nimic
,pen~ru Christos? ~i ce zie a suferl., ('and 1i nici ml1car
bam nu vor a ebieltui pentru Christos ? 'A fost leO"at ~i
~av~l odinioara ~~ a f~st bagat in te~nitll, dar fiindea
s a fae~t sluga lUI Chnstos, este SI;'iVlt.lIuprin iaptele
sale, Cl pentruea a patimit pentru Christof';. Si aeeasta
es~ e mii!unat in.predica, cand ea spore~te I?i se'impra~tie
pr~n eel ce p .HlmAsc r ele pentru Christos. lara nu prin
OBI ce fae rele. Cine a mai vazut astfel de lupte? Cel
,?e patime1?te rele biruieE;1te, ia1'& eel ce f<lce r ele este
lUVWS. A ueht este mai str&lncit decat aeesta. Prin ]e~~turi ~rediea a intr~tt I.n lup:;.e. ~(Nn m&~ ru ~inez, zice,
~a predle pe eel restlgmt, et lnca rna ma ndrese. CaCl
m~elege odat~i, ea lumea intreagu a parasit pe eei dezlegat '. ~i. s'a aJipit de eei legati, a respins pe eei ee Jegau ~l elI~ste.~te pe c e~ ee pc:arta Janturi, a urlt pe cei
oeau restJgmt pe ChrIsto:;;, ~l se inchina celui restjo'llit.
Nu este minunat numai, ea predicatorii evang'he"
h~l . ~r.au pes~ari I?i oameni simpli,_ei ~i aeeia, ell de~i
p.ledlClJe ee 11 se opuneau erau din natur& foarle mari
~lgrele, totu~i impra~tiere a predieei ~i a evangheliei
se c!e?fa~ur~ eu mai mare putere. Simplitatea lor nn
nUm~l ell n'a put~t j~piedica predica, ci JnCa chiar faptul acesta a contnbult a o a rata in toat;'t sploudGarea
r"'\,_

..t

'

'

".

O~HLlA

123

------------~-----------------------

eL Cad asculta ce spune Luca: "f;3i ~tijnd eli Ol;l.mell i

necarturat'i sunt ' S;i pro:;:;ti, se lllirau u (Fapt. 4,

13). Legaturile riu numai c1 nu'i lmpiefiieau, "ei tOCI!l t\

aceasta-i. faeea. mai indr&zneti. Nu atata SA l'1l0I1ffl.]<l1l
discipuiii ci:'i.nrt .Pavel era. dezl egat, pe cat atunci cAnd
r) - . p1 cr'a leg-a;;. ]) 1_,(:10 lllQl rnut~ cuteaza, ZlCe, agral ~ uvantu! Lni Dnni[)ezeu fari). frica". Unc1esuntacum
cei ce obiecteaza, ca predica nu estc dumnezease~l ?
Oare simplitatea .;;i pr'ostia apostolilor nu era deajlln s
ca sai descurajeze' pedauf?ii? A~a dar trebuia ca :;;i III
catul de fat<i ' s:1-i infrieoseze, pentruca voi ~titi eli mllItimea in general este stApanita de aceste doua patimi:
lllandria prosteasca i;li frica sau sfiala. Simplita tea. Jor
nu'i rusina? Ei bine', celpu~in primejdiile ce Ii stall
'nainte ar fi trebuit sa i Inspaima nt.e. Dar, zici tu, fa ce;1Il
milllWi. Aiila dar credeti cil; ii fa(:eau minuni. Ua~
pnate nu faeeau minurii? A pOI atunc] aceasta est.e lllal
mare minune,ca 1':11'<1, Sa fa efl minuni ii atrageau lumea.
la credintit. A fost leg-at odinioara E?l Socrclt de (l;1tt' ;'t
EIini,insil Cf!? Nu oare imediat au fugit discipulii lui
1a Megara? Nu .este a:;;a? 9i inca chiar primise dela el
inva~atnra~i cuvintele cele despre nemurire. losa .pr!.,
vef?~~e i~ cnpl de fatll :_ a fos.t leg~t Pavel, dar dl~el
pula 1m mal mult se H\curalau, r;;l eu drept CUVaJlt,
caci nu vedeau predica lui impiedecata. Nu cumva,
fi .p utut du.;;manii ca sa'i l ege limba ? eu acea.sta mal
ales alerga el. Dupa cum p e calator nu l-al pntecL
impiedeect in drumul sau, daoll nu i-ai lega picioarel e,
tot a,,?a si pe evanghelist uu'l vei putea , impiedeca In
drumul 'siiu, daca nu-i vei lega limba. 91 dupe C~Jl11
aceJa da ca'i legi mijlo e ul, maiuf?or aleargi.'l ~i se .tllle
drept, tot 3.;;a ~i evanghelistuJ, cand este leg-at, mal eu
succos prediea, I'?i mai eu mult curaj inca. Cellegat se
spaimant[L numai cand este legat, adeca eand are ]anturile 1a pieioare, dar eel ce dispre~uie~te moartea cum
ar putea sa fie legat? . Du~manii lui fae eau aeela ~ 111eru, ea ?icnm ar fi legat umbra. 11!i ~avel ?i i-ar fi as:
tupat gum. PtOntruca in aclevar era dm partea lor mal
mult 0 lupta en umbra lui Pavel. Pe cat era de iubit
~i dorit de discipu1ii sai, pe atata era de temut de du~,
mani, cand il vedeau cael poarta legaturile eu bArbae
tie, ca pe nii;lte trofee. $i cununa. 1eagacapul. lnsa nu'l
neeinste~te, ci din eontlet il faco m ai stralueit. A~a f?i
-

"':0

' "

~ ~

- ,

'

, {-

"..-

'~

~~ '"

-;"

as

124

OMILlA X

du~maoii lui, faravoia lor il incllollnau eu 1antul acela.

Pentruea spune-mi, te rog: eel ee indraznise de a sfib .
rama por-tile c~le de aram,~ ale mor~ii, era cuputinta
de, a fi legat cu fer?
...
Sa avemt'avnai?i drago8i,e, iubitilor, pentru legaturile acestea, Cl1tf,din voL' femeilnr, ' Va . 1ofasu raF eu

8;~~r~iiL; d,Qt~.;.t4 : . _~.~i _: i-nt~ ; 11 l~gAturH_e - Iui Pavel'.' G ,t lteaia

d-inli:n",;.:jn:rul.gr~jma.zuluI YGRiI'll rill vii faeHatat de stra-

lu.cite, ' pe' eat podoaba legaturilor de fer Rt.ralucea 5Ui1etqlaceluia. Deci .daca -cineva le'dore~te accstea, sa
Ie urasc1l. pe celelaite. Caei ee imparta~irepoate fi intre
moIef?ire f?i barbatie? Cetmpartal?ire poate .fi lntre impodobirea trupului f?i fiIosofie? De aeele legaturi lngerii
se sfiesc, iara pe aces tea. Ie dispre~uesc. Acele legatnd obi~nuiese a trage eele de pe p a mant Rpre eer,
iar!t aeestea pogoara del1:l. eer pe p amant. Ou adevarat
e;lacelea. sunt legaturi, iara nu acestea, ace lea Bunt
adevarata podoaba, f?i .nu ac estea; acestea odata. eu
trupul incatL1~aza ~i suflotuL po (land aep-lea impreunil.
c;utrupul impodobesc I?i sufletul. Voje~ti poute sa Cllno~ti ea l1eelea sunt adevara ta podoaba? Spune-mi, te
rog, dne atrage mai mult pe privitori, tu sau Pavel?
$i ee zie eude tine? Inse-$i imparateasa care este impresuratrt p este tot eu auraI'ii, nu ar plltea sa atraga
aHU de mult privirile celor de fat~ , caci daea. s'ar
inlampla ca in acelai? timp sa intre in biserica ~i imparat.easa 8i Pavel; toti coi do fata f?i-ar intoarco privirile
deb dansa spre ,Pavel, ~i ell drept Cllvant A verlea pe
Ull om mai presus de natura omeneasca, neavancl nimie
omenese, ci in persoana lui un inger po pamant, este
Cll mult mai minunat deeat a vedea 0 femee impodo~
bit;l. A8tfel d e papu~erii se pot vedea I?i in teatruri, I?i
pc la parJzi, :;:i la bae, :;;i in multe 10c uri, in.sa a vedea
un om i ncllnjurat eu lan~L1ri, ~i crezand cit poarta eu
sine cea mai stI'l11ucitrt podoaba, f?inebiruit de acele
leg,\turi, aceasta nu este doura 0 privelif?te pamanteasea,
ci mai mult 0 priveli 9te clem.na de caruri. Cine se infa90ara eu leg:1turi de acelea, se uita in toate partile sa
vaela, cine s'a uitat la el, ~i cine nu s'a uitat, esLe plin
de mandrie, este euprins de griji 9i no mii de alte patirni, pe cand eel inf;h,mrat eu legc1turile lui Pavel, este
liP3it de mandrie, sufletul lui se fiilef;lte de ele, este
scutit de orice ~riji, si eu veselie privind spre eel' e1
se l:naripeazi'i.. Daca mi s'ar lntampla .sa vad po Pavel

OMILlA X

12;)

apleeandu-se din cer spr~ paman~ f?~ sIoboz~nd glasn!

san, f?i daM acela!i'i Pa.vel a~ gra,l ~ lU tem.n~~a> e,! ,~~;n
prefe ra mai muIt a'~ v,:de.a l aUZI 10. te~nnJya, u~.ca.t, ,,1_~
eel', pentruM atunCl eand Pave~ este In .. t,emrl1t~, ,~el
din ceruri .se ,' _p,9g<;~fa la -6 i-. f?i V,l(l spr~e . ~~l ~~J;>Zl. '" L~~- '
ttlfa predicei. o
este. -IB'g~U~l1:r-a. .lui, tEfff1Bli-iL .i!l',e(.ueel e~Ls ~
limtul <l.cGIa. pe care Hpurta. Aeel e iegaturlS(l je d<:?nm.
$i cum es<te ('.u putiota aceasta? I)~Cil sfara!?-~m yl. ru
pem in buc ~i\i pe aeesteape c~re }e ave~. NICI u!1 fo10s
nu avem de asemenea legilturl, C1 numal pagub<l . .Asem Cllea legaturi np- va tine aeolo legati, pe ?and legatUl ile lui Pavel dezleaga asemenea legatun. Femeea
care sP, leao-a aid e u asemenea legaturi, legatti va fi
..wolo de m,ni f?i do pieioare el! lega~urile cele v el? niet;"
pe cand ceet legata eu legaturlle lUI Pavel, -:1t purta
atunci acele JeO'iHuri ea pe 0 podoaba straluClUi. Leao-;1-te si tu eu "'asemenea leg-&.t uri, 1?i dez1eaga fog,mea
~aracu'lLli. De co stra.ngi I?i ingramadef?ti lantuJ p:i~ate:
lor? lntrebi poate, cum af'easta? Ei bine, cand tu PO:yl
pe trup aurarii, iara altul seprap<1dc!?te de ~[lraCle,
cand tu te lnfasori eu atiUa aur ca sa te bucun de 0
slava desartti , i;m9, un altul nu are nici ce manea, prin
aceasta oare nu strangi 11:l.n~ul p aea telor? Infa~oara-te
eu Christos, 1?i nu en aur! Dpde pste. mamona, aeolo
nu este Christos f?i unde esto 9hnstos,<, acolo , mamona n'are c o canta. Nu voestl ate lllfc1sura ell
irnp~lratul a-toate? Dacati-8r da cineva purpur'a ~~ dia..
d e ma imp(lnHeasc~, oa.-rA n'ai prim! acestea InalJ:.lte~
aurului? En iosa nu'ti dau tie podoabe i~parate1?tl, Cl
p e insu~i imp,lratul. Si cum este eu PUtlOta de a se
infilf;lLlra cineva eu Christos? Aseulta pe Pavel ee spune: .
Cati
, in Christos v'ati
. botezat, in Christos y'ati
imbracat" (Gal. 3, 27), f?i asculta apoi sfatuire apostoliea: "lara puttarea de grija a trupului sa llU
o faceti spre pofte" (Romani, 13, 14). ~stfe!-. se lmbrac,l cineva eu Christos cand el nu se lOgrlJef?te de
poftele trupulni. Daca t~ te Imbraei eu qhristo~, f?i
d emonii se vor teme de tine, iara daca te Imbram cu
aur, f?i oamenii te vor ridiculiza, pe ea ud de te imbraci
Cll Ghristos, f?i oamenii te vor einsti l?i se vor sfi'i de
tine. Voef?ti sa pari plaeuta ~i frumoas~a ? Mult~mef?te-~~
cu eeea-ee ti-a dat ereatorul. De ee mtroduCl aUrarll,
ca ~i cum ai indrepta eeia-eoa facut creatorul? Voel?t i

126

---

_ _ _ _ OMILlA

x. _______ . ___

a parea frumoa!'>(\? ImbracllAe Cli milosteqia, imbraMAe

eu filantropia, imbraca-te eu jnt-elepciunea si .eu netrufia. Acestea toate sunt maieinstite $i mai 'pret-uite de
('~Uaur'l!] ;acestea f~lC pe ceaplaCllkl mai frumoasfi, acestea
t;;1 pe cea urita 0 fdoC frumoasa ~i placuta. Ca.nd cineva
iU'(; DCi:lutatura placltta, judeca !ucrurHe totdeaupadin
...lrago~tp"pe cand {} cauMtura nlufacioasa,(:hLar de ar
-,i'i rrtI!n.Os F;t;:l -p ~,nH:l .ei; !lU. po~i ZiC6 ca {; 'placu.ia., .-caoi
u;"i euget beteag nu judeca drep!,.
S'a impodohit orlinioara Egipte~nea, s'a; impod'o bit
t;;i Iosif, lnsa care din doi a fost mai frumos? Nu spun
doara ell f'a viet-uiain palatele imparate~ti, iara e1 in
temniFL El era gol, insa i:;;i imbracase sufletul eu hainele intelepciunei, pe timp CEl ea era imbraeata in haine
frumoase, insa mai slufa decat daca ar fi fost go ala ,
cilci ii lipsea in~eiepCiunea ~i prudenta. Cand tu, femee;
te impodobef?Li mai mult, sa f?tii ea ai 'devenit mai sluta,
deeiH duea ai fi goala, elici teai dezbraeat de podoaba
eea ad~varata, care este prudenta r;.;l inte1epclunea . Si
Eva era goala, dar ,cand , s:a .imbrilcat, atunci edt m,ai
;;luHL Cand ea era goala de haine, era impodobitii de
slava lui Dumnezeu, iara cand s'a imbracat eu haina
paeatului, S'11 fdent 'siutu, Si tu cand imbraci haina
scump~, dovedind prin aceasta inbirea ta de podoabe,
tc arcHt mult mai slnta. Cum Ca Inxul in haine nu este
deajurls spre ,3, te arata lumei frumoasa, ba inca se
poate sa te faca mai slutll dec{Ucea goaJi't, eu iti voiu
dovecU., Spune-mi, daca tu ai imbrilc3 vreodata haineie
cfj,ntatorului din flner sau din flaut; oare nn al' fi
aceasta 0 slutenio pentru tine? desi aeele haine sunt
amite. IIlS,'i tocmai pentru aceasta. 'te fae sluta, fiindca
sllnt aurite. Luxul se potrive::;;te num<li celor de pe
s~ena teatrului, tr'lgodi::;;tilor, aCtoI'ilor. mimicilor, celordm orchestrJ, ~i cedor cese lupta cn fearele sllibatiee,
insa unei femei eredineioasa alta haina ise dil de Dum1,H:'zeu,~l de lnsu:;;i unul nascut fiul lui Dumnezeu.
"ClF in Clleistos v'aF botezat, zice, in Christos
Y'at.i imbracat". Spune-mi. daca ti-ar da cineva haina
imp<1rateasca, insa tn pe deasupra 'aee~tia ai pune haina
llnui lepr<;>s. oa~eA pe la.ngil c,\ te-~ sIu~it, nu. v~i fiA:;;i
penflpSlta? Te-m llubracat ell stapanul cerulm SI a1 mg-erilor, l?i tu inca cauti spre pamant? Dar ni se' spun""
Cil in adevAr iubirea de podoabe este un rau mare;
etiiJ.t' dd.ccl nimic nu s'ar na~te de ai0i, - 'tnsa e posi-

127

OMlUA X

bii de a Ie avea c;ineva f<ira niei 0 primejdie. Lasand

1a 0 parte ell aeeasta patima hrane1?te, sau ma~ bine-zis
zimisleste slava de::;;arta si t.rufia, dar aeum dm !rupodobobire se nasc Sl alte 'multe, ca 9,e ex, bauueli vil'
'
'
.
1.-,'1 e ., ' .
"

~
010110,- ehcltu.e.:.;. zadr.. rnlGs ..- u aSilrnu ~i ' II10r.lV (le ingelaciuni-Celci de ue te impodobe~ti? spUI1P, c mi: eEl f>1 placi
bfi.rbitului ? ADO~ . .:.i',!.::nei f~~. aC8asta .intrn r.~.t. st.at In
~, tl~s:l. I)a.r aJoi ~:~'f~ f)f.':trec; l'-l~ r:tlrile 0'..1 totul .{lin !;ont~a
Dacll tu voe~ti a placea propriului tau barbat.sile~te-te
sa numai plaei altor,L; insa daea tu vei placea altora, nu vei putea phleea propdului tau barb at. A~a
dar ar trebu] Cil. sa, lepezi dela tine toate podoabele. eand te dnci in targ, sau la biserica, Dealtmintrelca tu uu din aeestea sa toP, sile:;;ti ca sa placi
barbatului, dupa cum f,lC femeile cele pierdute, ci
din acelea mai ales, care constitue podoaba femeilor
lib ere. Gaei prin ce se deosibe~ te 0 femee liberade
una desfranata ~i pierduta? Prin aceea ea pe caod una
are pdvirea. iodreptata numai asupra unui singurp~nt,
cum 'prin impodobirea trupului sa ponta atragp, la sme
pe cel iubit, -- cealalta e stapana casei, se impart~
seste de placerea coriilor si a eelorlalte bunnri legate
de'viata tamiliar;j. Ai poate copita? Ei bine, ip.a seama
sit nu'ti mosteneasea ceva -vatcimator, caei fetele iubesc
de a.'~i: reg-lIla mora.vllrile dupa felul cI'Gf?te r ei lor, E,li a
imila obiceiudle mamelor. Fii deci exempiu de prudetl~a fetei tale, impodobe:;;te-o cu acea podoaba, ~i fii
llU bagare de seama a dispre~ui podoabele ~ceste pamantefilti. Acelea sunt eu adeviirat podoabe, 1ar aces tea
suut snre demoralizati e,
Aiung cele spuse pana acum, lara Dumncleul
nostI'u, carele a faeut lumea, S1 care ne-a da,t noua podoaba sufletului, sa ne impodobeasca pe noi :;;i' Cll slava
lui sa ne imbracam, ~i astfel noi cu totii sa straillcirn
in fdoptele cele bune, ea vie~uind intru slava lui. ::;:1
putem totdeauna a irialta lauda Tatalui f?iFiului, ~i Sf.
Dueh, aeurn fili pururea'i;li in vecii veeilor. Amin.
A

128

OMIUA X I

129

OMILIA Xl

OMILI.Ll Xl

darile legale, n'am diL einstea euvenita, sau daea n'am

fi umiliti.Nu vezi pe P avel cat este d e slneritatunei

5'iQ n i nt,e.1el)cill!16' sao: uUlblatl D'atr"a c8i (Ie

-afar.a\ resellmparand ,y r eH1t)a. eu vfi.ntnl vostru

tpr.de~~U1J8.: sfi nt} '.-e.'u chu;i\ (Ires (~1 i -sn,PB', ' 0(1," ' -sa
stitl cUilIsa eade v.dtJ.'a a respunde fiee a ruia<.
(Gap, 4,,5. 6).

Ceea-ce zicea Christos catra. llcenicii sai aceasta 0

spune aeum ~i Pavel sfatuind pe orestini.' Ce zicea
Ohristos? "lata e u trimit pe voi ea oile in mijloeul
lupilo.r:. ~'jti intelePt-i ca~erpii i?l blanzi
pol'umbu II (Math. 10, 16), adeca fiti r czcrvati ned,lndu-li.ni ci tm motivde ura contra' voastr,!l . D e aceea
f?L- apo,stoIul, p une inainte oxpresiunea "catra ce i d e
afaraY , ea sa jn~elegem noi, cil nu ni trebue atfi,('a sig~rar: Vi1 fat;a derneml:Jrii. no~tri de aceia~i credinp, pe
cat m trebue f,lt;a de cel de afara adeeii. fata de ethn~ci. Gaei unde su~t frat;i, ::'Ie~l? ~ste ~i ier'tare, este
i?l dragoste. De slgur CaSI aICl trebu e a. fi 0 si<rurant a oarecare, insa cu atat m ai mult fata de eei "'de
afara, pentru ca lIU e tot UDC'! , de a te ga'sl. In mi'locuI dU$m.anilor, ~i de a te .gasi , inmijlo cul prietenilor.
ApOI, dupa ce el a lllsuflat spaima la inceput,
p~ive~te . cum(/ j~r:l~i . ii .ineurajaza : "l{eseump arand,
ZlCe, vr ~ mea , adeca, tImpul prezent est e seurt. Ace3tea Ie ~i~ea aJ?o s tol~l,. da.n <;iu-li ~ In~elege , c:'!. nn d o re~te
de a h , u schlmbaolOsl ~l Ipocrlti - caci aceasta nu va
sa. zica intelepciune, ci Jipsa de 'minte, - insa ee? In
aeelea
zice'
sa '
nn Ii
ilati
. . prin
. . care ii nu va vatama'
,
mm 0 prWma), eeeace spune ~i in epistola oatril, Romani, cand zioe: "Dati dar tuturor eeie ee sunt
eu datorie:. celui eu dajdia dajdie celui cu
~ijm~, dijI?a, celui ell ?inste~, einst.~" (Rom. 13,
I ), ~l numal pentru predioa evangheliei sa'~i fie tie
d~~rnan, jar in colo sa nu dai nici-o pricina de razboh.l.
~l cn drept cnvant, cacidaea a1' urma ea noi sa ne
tulburam ~i pentru alte lucruri, apoi nici plata nn vom
ave"l.,~i a.ceia. s'at' face mai rAi inca, f?i Ii s'ar parea ell
acuzatmmle lor sunt drepte, daca de ex, noi n'am plati

en.

cand predica lui nu este eu nimie vi1 t<1mata? Caci aseulta-l ee spune el lui Agripa : "F'eriei t m fl 80COe m~n
"" <>r V'f'
. a.~"0, RQ 'r 6" '-"}1"r:d i,r.I. l-,'I.. lilt6a.
te e n
.1
/v
..a.
' ta astazi. mai vEnias stint,or.fi.i.n::'i tu ' d,::. toate
cele ale Iudeilor obicei'uri i?i intrebad li (Fapt.26,
2. 3). l ar cand credea ca trebue a lufrunta pe stapanitori, atunci toate le-ar fi r esturn at pe dos. Acurn asculta ~i de cele ale fericitului Petru, cat de lini~tit 1'l1spunde Iudeilor zicand: "Trebue a aseulta pe DUIl1neze u mai mult dedit pe oam eni u (Ibid. 5, 29),
desi oameni de felul lor d esn adajduiti, dupa cum erau
ii, 'ar fi putut fo arte bine ~i sa iufrunte, ~i sa faca. ori(le.
Dar ii tocmai de aceea lsi smereau suiletul, eEL sa nn.
se ereada ea alung.a Vt;'o slava defilearta, caci a fi
eineva insolent, inseamna ea umbla clupa. slave.. deip.ri-;,t ,
pe cand a . predica ~i a grai totul cu cural, este d e
datoda omului cinstit. Fapta acestuia este rezultatul
cumpatarei, pe cand a aceluia din contra.
sa fie eu char,
" Cuvantul vostru totdeauna
.
dres eu sare", adeca pW.cut, losa sa Bti eu bag~re
de sarna, ea nn cumVa "wen. p lacere, H,cpa dulce.ala a
cuvantului sa cada in indefereuta. Se poate ca cmeva
sa. vorbeasca $i p1l1cut, san cum s{t ziee cu 11.az, 'in acelas tilllP insa i;:i cu elegant'1 cuveni ta.
, "Ca sa i?titi cum se cade voua a raspunde
fiecar uia", astfel ca. n u se oade a v orblla f~l ou , t?t!,
a:dec,l vorbesc de E lini si de fratii in CredlOta. NIClde cum sa nu fie aceasta,' caei ar ' fi dovada eea mai
vadita de lipRR de minte.
.
~
., Cele d es pre min~ t oat~ l~ va spul.!:e vou~
Tichie, iubitul frate, i?l credmelOsul SlU)ltor, f?l
dimpreuna sluga intru DOlTInuP (vers. 7). Vai cat
de ma re este intelepeiunea lui Pavel! GU!ll ,el n';1 1:01?ira totu 1 in epistol~, ci l:mmai cele treb~ltc:.~re $1 urgente! 8i aoeasta dm mal multe cauze: mtam, oa nu
voi ~ a
intinde. prea mult, al doilea, crt yoja ca. trimisul sau sa se bucurede omai mare Clllste, i?l s,il
aiba 'fili e1 ceva de povestit, al treil~a, ~rata ~rin acea~ta
in oe pozi.t iese gasea 'el' fata de TIChw, CaCl dealtmm
OLI

p'

Q;

. ~; _

.U ....

.~. ~N

'; ' e.:J,~!

..1,_.' _- ' : . '

Ie

74-431

130

OMIUA XI
OMIUA XI

Erelea nu i-a~ fi, lneredin~at lui acele stiinti, ea sa Ie

Imparta~easca lor eli gmiul. Apui poate ca' erau si de
acel~f:t, l?e "c1~e "uu . trebuea a Ie ardt.?:t lor prin sCrisoare.
n~Ubl~Ul. I~ate , ZlCe: Deci dacil este iubit, toate Ie

~.t~e~ ~3

1:1.XQ:.6

11Ll~i Gste aSCUllS .. ,,Sicredi1:1cio8UI Sill~

1.~~?:>.. ~t. d1ffiz:'euna_. slugB~ int~'Ll f)oll1nuV(" Prin

~A'~ 1~_'jl; 01 ('-cleft e:::;L:e credtncIOS~ Ull :"V.,::l,

BDutte deo~fu

ad.~. ;..

1m'nreuoX i~lUr>J"'" . ___ "_ ~:~.___ ".. ., ...... t . . .

.~
1:-'.
,,< "'\ .:sGt, '" <t l.l11LJi"tt'LW$1
acelora;;;n lsplte cu apostolul,- af;la Cu din toate partile il orezwta lor ca, demn de credinva. "Pe care i'am "tri~:~~ ~a_ -:?I pent,ru insa~i aceasta" (Vers. 8). Aici
aWLa dr-agustea lUI ~ea mare catra dansii de vre'me ce
pe~tr~ ~?~xa~~t~ l'a tnmis, f;li d~n aceastii ~auza s'a facut
aCva.s",,: t)Ctli:tLVrl.e, pentru. care i?l Thesalonicenilor scriindl}--h ZlCea: ".Drept acela neputand rabda mai mult
~~.ne~~m VO.It a .~at:?tu~ea In Athena singuri, si an~
~~l~lll~pe T~mothelUj:ratele n ostru II. (I Thesal. 3 1 2).
9 1 la J1...J!e~em tot pe e1 II trimite. si tot' nentrll <l~pi',,~i
c::~za: '!U~ sa ~tiu cele pentru Yoi, s( sa -s-e -~;~~=
gale
6 2)) p'.
t
l' ClDlmlle.voastre".
...
\(Efes .,....
rl vet:;le ce spune
e . a sa t:;ltlVl t:;ll VOl cele despre mine, tnsa si eu sa
ail.u .cele ale v?astre astfel cil nicairi el nu pune' cele cu
pnvlrev nt~mal Ala ~~ns~l.. T~~-odata prin expresiunea
"ca sa se manga.Ie Illimile voast... o" a
.~
dan~ii erau In ispite.
raL::t ca t:;ll
,.Impreuna ell Onisim, credinciosul si iubitul
frate, ca~e. este dintre voi; toate VOl' sDune voua.
cele de aICl". (Vers.9). Acest Onisim este ;:celasi de's~
nrA "'are>
.. d 1Ul. ~Fl
,,
r::
". ~ scrl.lnr
1,Jmon zicea:. " P e care voialn
sa IJm .la mme, ca I~ l?cul tau sa'mi slujasca intru
l~gaturI!e ~vangheh81, dar fara de voea ta nimic
n amyOlt sa fae". (FHim. 13, 14). Aiciel pune si lauda
Ce!aVel aceleea, ca astfel nu numai sa nu se rUt:;lineze ci
chlar sa se mandreasca. "Care este dintre voi, zice,
toate va va spune voua eele de aici ((.
_.
. "Inch.ina-se voua Aristarch cel impreuna cu
roblt!! (V ers..
10). N'ImlC
. nu poate fi mai mare ca
1mllle
<l <l
_and ... _ce:;:sta. Acest Arlstarch este acelat:;li despre care
s:1:fu~1~ III Faptele ApostoIilor, ea dela' Ierusa1im a
on lmpreuna eu Pavel pana la Roma. (Cap. 2(:), 2).
c
va.:l~_l~_.

c!.ae~.

'

{l_c;:t.Po
~,~"~

1J

LY

131

Asa dar pe acesta it nnmeste mai mare chiar decat

profetii, caci pe aceiaii nunief;lte streini f;li c111atori, pe
,.1'pe aces t-a Imprellna.
~
1\
' un prlzonler
..
can',""
ro-b't
lu. n
Ja s;l
se
purta \li acesta t:;li se expnnea sa patimeasca deopotriva
ell toti eeilalti, ba. inca si mai ran decat aceia, pentruca
pc ?l!?ci8c (~P!'Of0ti) d3C;'!;-i 'priooeanprotivnieii, 'i t.ratau
A

]?;Urnl:1-, ::~~-="i to'!.! t'~:ltne~rijirB; (~-l,

DA llnl2. ~e s: ,;l.Dfrrijall

tltjptuprH.iu lor Intere:-18, pe cane. pe acesta totl 11 3,;Tea,u

de dUt:;lman 9i'l purtau peste tot locul, batandu-l, insuJtandn-l si punandu~i in spete fel de fel <1e clevetiri.
Aceastct 'era ca 0 mangaere pentru ceilalti, mai ales
.cand vedea si pe dascalul lor in astfel de' necazuri.
,,~i Marcu, nepotul Barnabei". $i pe acesta I-a
laudat mult aid prin inrudirea lui en Barnaba, pentruca Barnaba era un mare barb at. "De care atiluat
DOY'nl1ci. de va veni la voi, sa'l primiti De dan~ul". D;r ce? Oare nu I-ar fi primit? B~ cia, l-ar fi
primit, iosa apostolul Ii poruncei;ite a'lprimi cumulta
ingrijire,ceea-ce arat~j, f?i pe barbatnl acesta mare t:;li
lnsemoat De node annme a primit porunci, nu spune.
"t;3i pe lisus, ce se chiama Iust" (Vers. 11). Poate
-ea acesta era Uorinthean. Apoi la toti acet:;ltia acorda
laude comune, spunand particularitatea lor: "Care
BU nt din taierea imprejur, ace:;;tia singuri sunt
impreuna cu mine lucratori spre imparatia lui
Dumnezeu, cari mi-au fost mie mangaere". Fiindca
mai sus a spus "impreuna eu mine robit Cl , apoi ca
sa TIU Injosasca sufletul auditorilor, priveste cum Ii
'
.
,'!'idica iarafili, caci puhe aceasta: " I mpreuna cu Inlne
lucratori spre imparatia lui Dumnezeu", af;la ca
daca. ii ian parte la ispite, se impartasesc si de impa:ratie. "Cari mi-au fost mangaere"; de u~de sevede
cat de mari erau, daca devenise mangaerea lui Pavel.
Dar se vedem acum intelepcinnea lui Pavel. "Ou
intelepciune, zice, sa umblati eatra cei de afara,
rascumparand vremea", adeca vremea nu este a
voastra, ci a acelora; deci sa nu va credeti deplin stapani,
-ci rascumparati vremem). Si nn zice simplu, cumparati
(O:"(Opi~EtE) ci rascumparati (?;~a"(opi~E'tS), adeca facand'o
proprietatea voastra. A se gandl cineva vet:;loic la dUt:;lmania altora, sau la atacurile acelora, este dovada eea

OMILIA XI

132

OMILlA Xl

mai puter!1ica d~ 1ip s~ d e minto. Cand cine;ra se ex. pune 1a Dl.~te prlmE'Jdll zadarnice, pa laua.a ca sufere
d.e pe urm'1 lor H r,l nici un fol03, dar apoi se intampla
131 >lJF:
>"ar.u'b x . " c,"\c.a "'eN.
,,,.. ~.:,.!
p":_:!
-- se
.
'.
, d e noi.
.a. to' 0_ . a.,.,:?"
lUJ~ -au
'jlpe::>0
Cand te ga~e$Ll nItre ftah. 7!Ce_ p.1' f1nent;-"uv~"' ~ '"'0'"
'j

, : __

,~eii~1;;.:;~e\r:;:!jS~. ,u;.'?lJ~~~~~~i~:t~.,~j- foL;}1-0."Y,kt:~:,:~~~~:?~

' ,,...:

.....

_.

-:- .... 1:"'-"y ....

u -.......

~v- c

.!. -

\,..IU.l,

i::)UU - lJU1.111jJtj~

p.e ~el de a.far~)) ~t1~ e lege l?e Elioi? De aceia f?i sedind
1m 'I'!m~thel.tl '1 Zleea: "t;)l sa cade lui si inarturie
~u?a _s.a. mba, a~la ? e i d~nafa~a" (I Timoth. 3, 7),
~l Ia!~~l. "C e .TIn ~ste lllle a AJudeca pe eei d e
aflar~ ~ (l~ Cor_lOth. 0, 12), "Cu mtelepelune sa umb atl eatra e el de afara ", P' eotruca de"'l 10c '
lumea
. UISa
~
"
u ese lui
In
.
aeoa. s ta eu n01,
sunt afdra d e impi1ratia
!?Ul:nne~eu~ afar a ge casa p arinteasca . In a ceiasi timp
11 ::;;1. mangae numlUd pe aceia dinaf,lra))
ceea-ce de
~llfel ;:io ZiJ8 mai sus: )' Oa v iati noastra e~te as c unsa
unpreuna
eu
~t unel,
.
.
.,
t t Ghristos
'
" inteu Dumnezeu" . .'"\.
zlCe, . Se... can ~,1 slava, ~tunci cinste, atunci celelalte
toat~, acum lllsa nu! Cl,. l ~savi-l e pe socoteala Ion).
:AP01 ca sa nu creZI ~ca, e1 vorbe~lle de niscareva
lOterese, adaoge: "Cuvalltul vostru totdeauna sa
fie en . c~.ar, ., dres eu~ s~r8, c a sa 1?titi cum se
?a~~. ~ raspynde ~eeanua", adeM sa nu fie plin de
IpOlJIIZle, cam atunm nu este char, nu este dre s Cll
sar~ . De ex : daca~ nevo.en. cere de a serv! tara vre-un
pencol,nu t e. da.ma p<;Jl; dac<'i este tirn pul potrivit de
n. e\>nverza, s a nucreZ I ea ]ucr111 acesta at' fi vre-o lingn~lre; t~ate cele .ce apart~n de cinste fa-Ie, fara sa se
yatame cat de pU~lU ev~evla. Nu v ezi cum Daniil slu,Je~te Ape yn om !1eevsevlOs ?, Nu vezi pe cei trei coconi
eu c~ta m~elep.clUn_e S.B poa!,t.a, cata b~rbl1tie arat:1,cat
,curaJ desfaf?ura, f?l mmlC l?,~o~ent, mmic supar<1tor?
Al.t~~~1 ?,U se nume~te eura), c181ava de~ arta. "Ca
,?tIt1, ZlCe, cum sec,ade vAo~a araspunde fiecaruia".
"Alt~el trebue a~orbl , stap.amForului, ~i altfel eeTili stapamt; altfel calm bogat, f?l 'artfel eeIui" s~rac. ,8i de ee
,. oare . P:n~rj.1ca sufletelebo$:3:vil,.?r .l?i .a stapaditorilor
,f:?unt mal, slabe;, snnt mult mat mfumurate, mult' rriai
?-ezmer:d,ate, a!?a Aca eu aee$tia trebtie a ficine V'a mai
,lngadmt<;>r;, pe cand cele ale saraeilor !?i a celor stapaniti
sunt mal m~epenite, mai incercate, al?a ca aici poat'e

Sa

133

a se intrebuinva ~i curaj mai mare, avand in vedere un 8ingur lucru: edificarea lor. Nu fiindca,
unul este bogat, iar aUnl s~rae, unnl sa fie cinstit mai
malt l?i altul m 'od pu~in, ei din cauza slabiciunei cel
dinUliu S~t fie sp rijinit,iar. Mlal dOilea nn ' atata. De
, ex: da0a nn este niei un moti v, nn l1um'i pRElin :p an garit ,sau . spursat, ::;;i nici si;i" pi , oe;r!:;:',(n:l.! o(J'l~Ip.!lilpr] ,
. -.1:hsa daca vel fi Intr.ec.at. ' (I~l~;,~ pTe' dogri}.f~i !-:~: ~ p11nrre~1.
cain aeeasta privinM. II es te spurcat E,li neevsevios
D ar daea. nu te intreab i1 nimeni si t'lici nu te sileste de
a vorbl de aees tea, nu este de loc potrivit de a 'priml
asupra.ti vrJjmasia altora. PentrUC:1, in a devar, care
n evoe poate 1i de' fI:~i f;tce d ll:;;mani in zadar? t;li iarlil?i,
daca. p,a.t.ibjz.ezi pe cinevc1 in dog mi~l e cre$tio8?ti, spune-i
numai cele relative la subiectul io chestiune, iar mai
d eparte taci 8i nu iotinde vorb:::. Dac,\' cuvantul este
dr es ensare,' ehiar de ar ti ind r eptat ciUre un suflet
d ez merdat., iL V,l intoarce del a u $uriHatcil, iUl; chiar
si sufletuJ inc1ariHnie se moaie, di,nd cuvantul ce i He
adreseaza este cu char, adeca dul c e 51 111 Canti1tol'. Nu
iii dc ci nicigreoiu in euvant, fJi niein\;ur el, C1 Sii_cau~i
totdeauna de a fi serios, in acel:",,? timp insa f?i pli1Cut.
Daea vei fi suparator flirii cnmpatare 'in cuvinto, mai
mult ai vati'imat deeat ai folosit, 9idacJ, Ltr;' f?i f<lrli. cum
l)utare vei vorbi dulce l?i eu haz, m.ai. muH vej in1.rist a.
pe auditor d edt vei folos'i. - CI~a crl pretutind e l1i S0 cere
a fi masur,\ il1 toale, Nu fii niei posomorit in yorba,
c,1ci a ceilsta I displi'i cut, dar nicip es te miiSllril vesel
~i. piscator, eaci 9i a ceasta o::;te COv;,\. clu ;li ,.;prevuit, o i.
din amaodoua aeestea lu a nd ee-'esto bUll, fl1gi de eeea-f:,A
e rau, dup '\.cUh1 fd,ce ~i albina. D e ncolo ia eeca-ce
es te inefi,ilu\tor, jar dc aiei t ot ce e serios. P rivc13 te pe
doctor, cil niei 01 nu la re1 trateazi\ toato corpurile, ci
potrivit eu temp eramentul ~i constitnvia lor, f?i rlacii el
face asa, apoi cu aU:1t mai mult dasc:dnl , - de$i poate
corpur:ile ar putea m ai de graba sufer'i dOCLO~i~ ncpotrivite, decat sufletnl s a 8ufere vorbe ncpotnvlte. De
(> x: sealipefilte de tine un Elin, t;i d evine prieteoul
tau? Ei bine, nimic sa nn discu~i cu dansul despre
credinta rcli g ioasa ,pa naec'lL vei avea priet.en deaproape,
~i cand dUP a aceasta vine vorba decredinvit. vorbe~te
lini ~tit. Prive::;;te po Pavel e~t de lini!'?tit vorbef?~e Athenienilor, cand a fost dus ioaintea areopagulUl; II nu
i
li-a zis: o! scnintitiLor f?i nebunilof), ei: "Barbat

134

OMILIA XI

A~henielli, intru toate va vad pre voi ea cum

at~ .fi mai~ cucernici" (Fapt. 16, 22). Dar si carrd trebm.a de a lOfrunta, al?oi nu se dft inlaturi,' ci eu cea
mal mare putere ataca pe du~man, ca atunci candzicea
lui Elima :,,0 !plinule de toata vielenia si de toata

!,!+~~~~e~~h~ul . .dj~a~o!lllni, vrajl~1a~ a. toata drep- .

~c~c:<\

\1:..:1\.'<', l~,. lG),}Jupa cum a lnfrunta pe aceia ar

Goyada 'ueilpi:la de minte, tot asa si a nn infruntA
:r;>e a?esta ar . fi fost novada unei
slab-iciu~i. ~Ai
fos~ ~nt~?dus la stapanitor pentrU: vre-o pricina? Da-i
.!OSI;

mari

mal mtalU respectul cuvenit.

1I

135

mIlLIA XI

Cele d.espre m~ne to ate Ie va spune voua {,

adeea legatuTlle meIe li'l eelelalte care rna stapanese. El

eare ~orea mult sa'i vada, d e Siglll' ea nu ar fi lipsit a se
duce H~ pe~soana, decat sa trimit~ pe al~ii, daca nu ar
fi fost }mp18?8cat. de v re-o neeesltate. A afia ii eil el a
Cli.zu~ H! lsplte, ~t a suferit totul eu barbatie era rolu}
I~H !ll~lllC, care urma a adeveri luerul si'a inalta spintele lor.
..,
,

;,Impreuna en Onisim zice eredineiosul SI'

. b't I rate
f "~. P e sluga sa Pavel
"
0 _nume~te frate, ~i

IU I U

c.u drept euva~t, de_ vreme c~ sl~~a se nnmef?te ~i pe

~me. El .care sa a ratat vredmc ~l 1U lumea intreaga si
l;:,~~rUTl,~: e}. n,u 0~~de e~ se injoselte n~mind frate }:I'e

.?wo'" s~,

_",?l ~U Le ga,nde:;;tl la luerun man ? Gel ce toate

purta .In dreapta I?i in stanga, eel ee s'a ridicat pana
1:: al kml~a cer, cel ce a re protia in imparatia ceru;!,lor, eel meununa.t, ..acela numef?te fra~i pe seryii sai l
u~ u!lde e acum fUdulla? Dnde e nebunia ~ Atat de ered~nclOs devenise 0r;tisim, inuat i se ineredintase de Pavel
:;;1 astfel de ]uernrL
'
,,~i Marcu, ziee, nepotul lui Barnaba de

Ie

care ati luat poronci, de va venl la vol- pridliti-l

pre densul". .Po;1te ca aeele porQnei Ie p;imise d'ela
Barn~ba. "Carl sunt din taierea imprejur". Aici

~arglllete trufia Iudeilor, .i~ aeelali'. timp inal~l?i spintele aeelora, ea adeca PUtlUl sunt dmtre eei din tl1ierea
imprejur, t;>i cd mai multi sunt dintre ethniei. Cari
ml-au fost rnie mangaero", ziee eeea-ee pr~beaza
ca e1 se gi1sea in mari ispite.
'

I) Asa dar ni ei aeeasta nn e 1uern mie si nebagat

in sarna, de a mangaia pe sfin~i cu presen~a, e ll euvan~~l
f;li rm staruinta, cand ne gasim in suferin~i g rele "Oa
. . .- . :
t: ti'" .no.
1
'O , f~
dBnQ~~"
1171h. .... -14)
Q\
litJl ce a, L 1 , Zlv v , ".L ega ~~ \...Ill
.
~ ...!.L
\.L:.J UL .LU, V ) ,
can~ suferil~tele lor l,e considera~ c3: sufe.~inte.le.: no astr~e,
fii e~tTJc1 ne lmparta~1m de cununue lor. l~ u al Wl:lI. atras
I'"}

l.(J .

~~p~~~~\I~i1~nl~~t;~lt~il ;3ttt~1~~'r-~i~A~i~;,;: d :;liU;To~$-~.

poti si tu 8a iai [>alte.M~Lngai e pe aC61a, tii . piietenul
lui'si' luCreni'l in favorul lui, veste1?te eu glas m are
faptele lui, a~it,a 9i pe al~ii a'l imita, ~i atun~i e1 11?i va
reimputernicl. spirituL Acestea toate se potnvese poate
eelorlalF uameni, Pavel in~a nu ave!'!' nevo e de ~,c~asta,
ci spunea cuvintele de mal sus mal mult ea sa 1 waIve
~
. . 1 ._
' fi}o ~ofie
Ua~ tu eel
pU,'f.1..1.
tj'''' astnp"
pe u_. an~ll
l .l:tr
u~ af?a
1
_.:::>
,, ' :' .
'let
gum eelor 0e . graesc de r an pe u.nnl ea./clees~a.!. fa-~ ..aamiratori ai lui arata-l ('a vrednw de multa w grl]lre,
cad astfeJ te ~ei imparta~l :)i tu de eunnnile lui E;>i d~
slav<1. lui-Chiar de n'ai fi fjcut altceva, t8 imparta~e~tI
totUf~i de cununile lui, rlaca te bucuri 1?i e~ti .mu1t,amit
de succesul 1uptelor lui, caci prin aceas ta tu al proad us
ea jertfa dragostea, care este prineipa1ul tt~turor bunurilor. Oaei daea cei ce pJang- se ered ca Iau parte 1<1
dotiul familiei, si prin aCleastfl. incurajaza foarte mult pe
eei ce jelese, ~i mult Ii alina durerea, cu. ata~ ~lai
mult inca eei ce se bueur[t de suecesele altum, 11 1neurajeaza p e aeesta ~i Ii fae inCla mai mare place r ea lU~
de lupta . Cat; de mare este raul de a nn avea p.arta~a
la jelania ta, asculta pe Profetul, care zie~: )J~~ am
L.

I';

\)

_ .L_

pre eel ee soar mahnl eu mme, ~l. TIl!

era" CPs. 68, 24). De aceea zieea l7i Payel: "Bueuratl~va
en eei ee se bncura, si plangeti en cei ee pHlng"

a~teptat

(Rom. 12, 15). Sporef?te, 'deci, plaeerea E;>i mnlVam~rea

lui. Daea vezi pe fratele tau ca are sueeese, n~, zlCe:
sueeesele sunt ale lui, de ce sa rna bueur en? cam
~eeste mlvinte nu snnt euvinte de frate, ei de du~m~n.
De voe:;;ti, sllceesul aeela nu este al sau, ~i a! tau: t~
e~ti stapan a'l face mai ma~e, dile;.:\, 1:111 ~~ mtnstezl, C1
te bueuri, daea e~ti ves el i'?1 multam1t. 91. cum ~a Iucrul
este. a::;a.
" s e inveclereaza de acolo, ca eel ee plzmnesc
.
') Partea morala. Despre iubire ~i simpatie. Eli ell. noi trebue a ne
bueura !'ii intrista eand f"atii Re bueura sau intristeaza. l"iu trebue a
invidia pe eei ee prospereaza, ~i pe noi infiine ne vom folosi (Veron).

136

Q?,IlLIA Xl

nil pizmuesc numai pe cei ce progreseaza, ci I'?i pe cei

c~ se b~cura de. progrese1e aee1ora, pentruca stiu a
:;;1 ace~tl<1 progres~aza in faptele cele bune, i?i ca' ii Ul~i
e~ sama sunt aCe!, e~ se glorifica, Acela se rOiilaste mult
eand e~'3tt;\ Hl11~at,la~a.Rccstacu multa plaoere s~ f<1leste
}n ~~:I1l~nea. ~1~prE'Jlura;t'e., Nil videti (leso petreDe 'cn
~1pt;c:-_!;orll~ :~~n,C! tl,t3Jt!. ,~~te {neunT~JJ3.;t _iar.?i -cp,hl_~;.!.ll:_ Plt.?
.uurerea :f?i. OUXiur.'1.:J:. a:na~ti10r'est~~ -sf --acelcr~ -6~~wurisG ~
aceea sar, Jat'a ace~tI~. salta. Prlveste aeum ce bine
mare estc de a nu PlztYl\ll pe cel ce nrocrreseaza in
faD~A
bun"'"
rl""err:.<X" A
t l ' . ..1:-' b
L'~
~:. UU.L
vS 8. a ace ma, lara place rea este
a, ,ta, .el se mcununeaza, lara ttl salti de bucurie si te
fale~,tI. ;~entruca spun~-m~: altul a' birnit, dara tll de
co SdJt1 . -pentruca ~~ll .blUe, ca faptul petrecut este
eomun ,tutu~or..: adeca:;;l tn dacil voie:;;ti poti face ca
el. pen daca 1 n aceasta llU pot acuza pizmaLaretii
se ~ncearcil. pe alta parte de a cuceri ii biruinta dcl
aUZl car.n J?l-;;te a~tfe>i de vorbe spunand: te-am ~as 8i
to-am. blrUl~ de~l blruin.~a este a aceluia iara a ta la~d'a
Hymnl. ~Del'l, clac{/. ehiar In lucrurile om'enesti este un
b!lle atat de mare de a TIU pizmul ci de a'si insUSl
:l~neya ceI.e bune ,ale aItuia, apoi c'u atat mai' mult in
Olrumtt dlavoLnIm, cand e1 Bind invins: sufla eu manie
asup~a .n.oastr~, tocmai de aceea fiindca noi suntem
m:JI~a:,mv1. D"e~l. el eS,te spureat iili de nesuferit, totusi
:;>t10 eel: mu!t'1mlr~a E,ll plilcereaaceast,lestemare'-Voiestl
sa amara~t~ pe chavoL? Fit bucuros si multamit de su'cce~ele a~}Ula: ::,oje~~i 8r~'1 muLtame~ti' p~re ~l? Arata-te
po;:;omont, 1?1 a."unm pnn supurarea ta 11 Vel usura oarecu,:n de supa~area ce '~-a f>auzat'o fratele tau prin bi~ull1ta purtata aSUpra-l. Atunci tu dezbinandu-te de
frat~le tau, to ~ui ahl.turea cu diavolu1, si eauzezi fra~
telu! un rau mal mare deetH cum 'i-ar fi'rrutut cauza el.
Cam nu e tot u?a: de it fi dusman si a lucra ca clU8man, eu a fi pneten \3i a lucra' ca dU'f;lman, sau a to d'a
de; payt~a du~~nanil?r, caci ~~n astfef de om este mai
pnmE'JdlOs clecat tO~l du:=;;manll din lume. Daca fratele
tau a avut succese, fie in euvant, fie in fapte fa-te
parta:=;; .succeselor sale, \3i arata prin aeeasta eil ~l este
unul dm membrele tale. ((1;3i cum, zici tu, cand eu nu
am~ suco.ese, nuprosperez? Nu vorbi nieiodata asa
strang:e~l buzele f?i nu Visa sa iasa din O'ura-ti 0 asttei
devoI'ba .. D~ca aifi fOAst ]anga mjne p~ cand vorbiai
acestea, tl-a~l.ft pus mana pe guru, ca sa nu audu dus'.
o

137

OMILIA XI

manu!. De multe ori poate noi avem dU1?manii in~re

noi si totusi nu ne aratam pe fata., sau cum se Zlce
nu 'ne dam' in privelistea lumei, ~ si tu dai pe fat.a
aceasta diavolului?
vorb'i a:;;3., ~i nici sa 'ti inehipui macar de acestea, oi eli totul ditl contra, cael
fratele tau este membra a1 tau, ~i slavaluLsB rap0o.rtil
la 00rp.ul I-ntr8g.,"(b~tr 08, ~iui tu', - tl11o& -6.e,l,-{t;+~ {~r~~r~
, (eth.nicii) n~ se poarta a~acutra I1D1,)? - l~poi ,-ttl }~f? Ii
cauza, caei daca te vad pe tine strain de multam1rea
lor, atunci si ii se instraineaza, pc canddaea te-ar
vedea impar'ta~ind fili tu multamirea lor, nu !1r indraznl:
si atnnci si tu ai fi deopotriva de 5traluClt. Nu eE?tl
aprobat pentru ca spui des pre dansu~ de bine, ~ci ~entrl!
C3. te bueL1ri mult impreuna en 01, Sl poate mea mal
mult ca el. Dncil. dragoslea este prirlCipalul tutulot" bunurilor, apoi do signr c,). prin aceas~J. ttl ai ~uat ?un~na-.:
Acela it luat cununa pentru arta lUI oratonea, tu 108a
ai luat'o pentrnca iube:=;;ti mult ;. acela s:a :::r[ttat p~ternic
ill el1vinte, iara tu prin fapte at dobont plzma, at Ci:qca}
ill picioaro invidia. Astf~l ea (u c1rept ,CUV3?t Vel 11
incununat mai mult decat acela. nentruca 51 Iupta ta
esto mai stra1ucita decat a sa. Nu
calcat in picioare
ll.ur:-Iai inviclia, ei ai mai facut inca ~i altceva; aeela
are numai 0 cunnna,iara tu at doua, si aceste dona
sunt mai stralueite decat acea una. Si care sunt acele
doua? Una este accea pe care ai ea:=;;tigat'o contra pizme~,
t;;i a doua pe care ai. dobandit'o din cauza d ragosteI:
A fi cineva curat de invidie, nu se dovedef;ll.e numal
prin faptul Ci:1 se bucura impreuna eu eelaiaIt., ei t?i
prin aceea ca are dragoste inrilc1acinata In e1. Pe aeela
ele mutte ori it bantue patimi omene~ti, ea de ex. slava
desarta Insa tu esti curat de orice patilllil., cilci l1U e eu pu-.
tint,l- d~a fi stapanit de slavadef;larta, in acela:;;i timp i?i a te
bucura de binele 8i suceesul altuia. A dres acela vre-o
biserica? A spori't aduDarea credineio~ilor? Lauda-l
i,tr:l~i, ::;ii prin aceasta ai indoite cununi, c11ci a~ do.b.orit
pizma, ~i te-ai incunnnat eu drago~tea: Da!, l.ubl~llor,
Vi1. rog 1;'i va provoc la aceasta. V Ole~tl a a~Zl ~I de~pre
a treia cununa? Ei bine, pe acesta 'il aplauda oamenll de
pe pamant, iara pe tine ingerii ~lin eerur:L.Nu este a2e~a~
Ineru de a fi cinevaeloquent, In acela~n tImp a stapam ~l
pa,tim'ue.Lauda aceea este trec.at?are, iara aceasta est~
vesnica aceea este dela oamem, lara aceasta qela Dnmnezeu, ~cela se pare a fi ineununat, iara tu et;lti iocu-

Nu

a1

138

OWLlA Xl

OMILIA Xl

nnnat 1:tl realitate de Dumnezen E?i Tatal, earele vede

eele 3:seunse a:1e oamenilor. Daea s'ar putea desparti
trupul fiecarma de snflet E?i s'ar putea vedea, 'tiasl
arata pe acesta mai stralueit decat aceb.
' ,
Sa dilcam in picioare, iubitilor boldul invidiei Ri
::a_" h__"! n:- fll
'YlAi no. ,1'1-..-.. .'" .f,. . l os~ -.x -.: - ' . ". '
"'- tiga
.. cununa
' l)
~. ,. ' "
.. 'o'Y:_'O'~ ~'J' ~, ~i:tvl n Oi y om ca;;
acew. Gel .ce plzmue~te, se lupta en Dumnezeu si uu
eLi. 1: :1.1.\:16 pe c:.re-l' vizlGl1este' ca,nd vede UP frdp:ln
Ban <tv~,nd char, iar;!, 81 in loc-S& se bucu~c, s~ int~is'~
t~aza E?l voeE?te a strici biserica, nu se lupta eu aeela.
e1 eu DumDez6-u. Caci spune-mi te roo': daca cineva ar
~mpodobi pe fiica sa i~parateE?te, t/"ar reu!?! ca sa 0
Impodobea~ca frumo~ 91 sa 0 faea r espectabill1, iara
altul ar V~)l sa 0 :sluvlasca neputand sa 0 impodobeasca,
oare pe cme ar p,lzm.ui 01 atupei? Oare nu pe dansa 9i pe
tata.1 sal~? To.t a~9v !?l tu ~acl , cacl daca te }.uPvi cu bisenea, p!zmumd 0, to lUP~l eu Dumnczeu. Fllndca odata
eu su(ee~ele fra telui t au se leag-a f?i folosinta bisericei.
~? n~ce slt~.l~e ~ste. eli dar'imandu-l peel s~ darimi d
b~s en~a, tlijia ea pnn aeeas ta saVarseE}ti un act dracesc.
plZmUltHl trlJpulluiOhristos. Esi i sca rbit de sucee~
s~le. fratel~i titu? _Este de sigur un m a re rau, eaei ell
lIllI.nc Anu te-a nedreptavit, insa eu mult mai mare rau
faCl eand te sea rb e::;> ti contra lui Christos. Ou ce t e-a
nedreptavit e1., d~ nu Alaf?i a fi impodobit trupu1 sau?
De oenu laE?1 a I se 1mpodobi logodniea lui biserica?
A "t)TY'I
-nr; "A~e s:
~ peaeaps<.t
,
:< a1
. pnn
, ' aeeas ta:
__
__ ' ' ' ' tu
. .1:'44''''9"
, l ""'6
; fel
. ne
b.ucun pc dUE?manii tai, !?i ehiar pe a cel ce proO'reseaza
~l pe care v oef?ti a'l intristl pizmuindu-l . chi~r si pe
a.~esta, zio,11 bue,uri inca mai mult,f$i ara~i pdn aeeasta
cit e 1 ?- pro~res~t en toata pizma ta, caci altmintrelea
ou }-a1 fi ylZrp.lllt, $i a9a tu eE}ti mai Inult pedepsit. Mll
rm;nnez, d e slgur, de a va indemna sa va fedti de ase~en~a pa~imi, tnSa fiindca ne gasim in astfel 'de slAbi- ,
mum, . ~ bme de ~' afia conseeinvele aeestei patimi gro,,;ave, ~l a ne fen de ea. Te scarbef$tiea el proO'reseaza? De ee atunci pizmuindu-l 'i inalti inca mai I~ult
stie~esele lu!? ~ oe~ti a' vi razbuna pe el? De ce atunci
1ratl ~A. ef?tI mahmt? Ce pedf\apsa alta poti avea lnamtea 1m, decat aceea eli el progreseaza cu toata ne-.
~Hl.eer~a ta? Deei ~ulV'.mirea lui este indoita dupa
-,urn f;ll I?edeapsa. ta mdOlta va fi, pentruea nu numai
~~-l ara~l mare . f?l superior vie, daraE?i pentru aeeea ea
Imd tu pedepslt, prinaceasta 'i-ai adaos ~io alta plll0

139

cere. Pentru ceea-ce tu te searbei:?ti, el f'e bucura; tu '1

pizmuei:?ti, iara e1 se vesele~te. :~i .acli.m 'p~ivef$t~ e~m
noi in'ili-ne ne eauzam rane adanel, f?l mCI nu slm~lm
miieat' , E ste poate dUi:?manul tAu ? De,?l . te-a<;>.i intreba,
de ee este dUf?man? Ou e,e t~:~ n.edre:p~~t~t ~ ~leu. toate
acestea p e aeel dilf?man inempmt nOI '1 lae,em mm str:OI-

~~~j~'~L~'\~' ;;l~;~ ,!1~L;i~1l~~~U~~~~o!~i~dJt~~:n 8;~~~tt'(:~n~.lt ~~;1~

a aflat de p'i':lllllilrea ilO~L::;tl'a. Poate ca. el nil ~~je mm1P , de aceasta, iara noi inchipuindu-ne ca el ::;;tle, ne
mahnim lar~t~i.
..,"
Deci sa conteoim de a mal plzmm pe alvll. De ce
sa ni fac~m noi inE}ine rane? Aces tea sa Ie Jnvelege~n,
iubitiior. Sa avem in mintea noastra cunum1e cele 1nd oite ale celor oe IlU pizmuiesc, ] aud ~ le cele dp:l a
oameni sl ceJe de la Dumnez eu, cum ~1 relele ee lZvorasc din pizma, ~i astfel vom putea stinge ~i ni~iei
acea fiara salbateca, yom putea inca S3. intl.onm ~l eu
fa ptele cele bune .1Ii ainte~. lui 'Pum::ezeu, ~,i sa ne bucuram de aeelenf;n bunun (In, ~l acel ce d i']a se bucl1r~
de ele .:....... 'ili poate ea 11e .V01!1 Abueura prin <:harul lUI
Dumnezeu, daca yom vletm mt~u slava ~Ul - Caror<~
fle a ne invrednicl, prio eha-rul :;;1 filantropla Domn.ulm
nostru Iisus Ohristos, caruia lmpreuna eu 'ratal t;;l eu
Sf. Dueh, se euvine slava-, stapatlirea i?i cinstea, aeum
~i puturea f?i in vecii vecilor. Amin.

OMILIA XII

Inchina-se voua Epafra, care este dintre

voi, "sluga lui C~ristos, care v s.e l~evoef?~e tot:
deauna pentru VOl intru rugaClUnl, ca sa stat~
desavarl?iti , l?i impliniti intru to~ta voe~ lUI
-Dumnezeu. Ca marturisesc de dan suI, ca are
rivna multa pentru voi, !?i pentru cei din Laodicia ~i din Ierapoli". (Cap. 4, 12. 13).
Chiar pe la ineeputul epistolei apostolul a recomandat pe acest barbat, din dragoste. Acea~ti1 dra~o~te
o arata faptul ea 11 lauda, eeea-ee a spus mca dIll Ineeput: "Care ni-a l?i aratat noua, zice, dragostea
voastra intru DuchuI". Dragostea a aratat'o intr'una,

OMILIA XII

a fcleut a fi iubit.' ~i se roaga neoontenit lui Dumnezeu.

R~c~manda deCI Ape ~paffa chiar del:=t inceput, desehlzand u1?a euvantulm Mu, caci cand dasculnl este
venerat, aeeasta: e. spre folosul diseipuli!or. Bi iara1;li
expresi~nea ,,~m tle :o~~' estfl tot spre einstea'si hl,ud'a
lo~> cam ~.11 prlntrc"dan~ll ' ;1.stful debai;'l:nt~i V~e.dnici.
'ij7~_are se _rl.~vo.e~:n/_~io- .z io'e, lGtd~a.l~ria: bent-rl1 '-\ }oi
inku. I"uga.eiuni::. Nu z).ee simplu fu'g andu-se, ei
nevo~~du-se)~ adec~ lremurand $i fiind coprinsde
teama. IX: do::mta 1.U! pentru mantuirea voastra,
"Oa marturIsesc de dansul ca are rlvnl
multa pentru voi", adeca eil va iUbeste foarte mult
:;;i. est~ aprjn,s de. dr:agostea voastra. :,f?i pentru eel
LaodlCla. i;31 dm Ierapoli", prin care cuvinte
11 re?o~anda 1?1 ~?elorll:. Dar ~e unde trebuia sa afle
ae~~tla. Poate ea 11 aUZlse d{'Ja, sau ca cetinc1u-]i-se
ep}stola ar r:. PlltUt ~fia de aceasta. "Faceti, ziee, ea
s~~ se cetlasca i;31 in biserica Laodicenilor"

?lll

(Vers. 16).

..
))~9a. sa stat! desavari;3iti", zice, prin e~re euvmte 11 f?l aeu~ii, In acela~i timp ii :;:i sf<1tuieste si indeamI?:1. ?U ~lallde~~1. Dealtfel se poate ea cineva sa fie
?eSavart?lt, ~l s~ 11.U st:a, ea de ex. toate Ie siie, dar
mca S6" O~i1ti.ncl ~n cte<;lmp" - se poateapoi ca sa nu
fi~ de;>" v,~r~l t . Ejl totU~ll sa stea, ca de ex. i?tie 0 parte
d,lll" aaevar, <;ll, eu toate acestea sta inteponit pe loe
Llra sJ. se ciatllle. Dar apostolul pe ulnandoua Ji do~
re1?~epent['U dan~!i, "Oa sa stati, zice, desavarsiti ((.
Mal 1a vale, tu prlve)'te, cum apostolul Ii aminte'?te' pe
~]epa~te, ~orba de~3pre iogeri, 1?i despre vja~a lor. "f?i
Im,plImtl, zi~e, mtru toata voea lui Durnnezeu",
e,l?l nu e deaJuns de a fae~ cD:~ s'ar intampla voea
!Ul Dumnczeu. Cel. ce esle Imphmt, nu ]asa a se furi:;;a '
In e1 alta. voe strama'Afiindca atunci nu este implinit.
"MarturIsesc de dansul, ca are rivna multa
."
I?en t ru ~Ol , adeca are ~i rivna, si multa in aeelas
lI~p, arr:andoua ~xprimate prin intensitate, ceea-ce:;;l
da: tlsul ZIeea. Cormthenilor scriindu-li: "ea va riv.i\~s~). pe VOl ~u rivna a lui Dumnezeu'" (II, Corinth.
.

"Inchina-se , voua Luca, doftorul . cel . iubit"

OMILIA XII

141

(Vers. 14). Acesta este evanghelistul Ltica, pe car.e

daCl1-1 pune dupa Epafrodit 1), nu inseamna Ca 11 umlIp9te; ci, conformplanului sau, voie~te sil. inalte pe
Epafrodit, ea pe unnt ce era dintre ere~tinii din 0010sEmi, catra cadi a l?i seds aeeasta epi!=ito\tI., Num':~~Lor)~
LUCfL . doftoi'ul cel iubit, 'spre -deosebil'e p()at~ ne;:j,J~i i,
cari purtauacelai?i nume. ,,$i Damas", ziee.Dup<'l
ce zice: "lnchina-se voua Luca", adauga imediat
"doftorul eel iu bit". f?i aceasta este 0 lauda nu
mieil, ci inca foarte mare, Ca sa fie iubitul lui Pavel.
1 Spuneti inchinaciunefratilor celor din
Laodi~ia, si lui Nimfan, ~i bisericei cei din casa lui"
(Vers: 15), Prive1?te cum el ii alipeste f?i-i conle~gil. lUlnreuna nu numai in transmiterea' inchinaeiunilof, ei
8i in s'ehimbul de epistole. Vorbeste aici eli rnulta.
grat.ie :;;i de Nimf:;l.n; iar aeeasta 0 'face nu simplu, oi
eu scopul vadit de a ridica 1?i peal't;ii 1a acela~i zeL
Nu a1' fi fost un lucru mie ~i nebagat in sarna, daca
nu l~ar fi prenumarat printre ceilal~i. Prive1?te inca eUID
arata pe ' acest barbat a fi mare liJi important printre
dan~ii, de vreme ce easa lui era biseriea.
,,8i daca se va citl epistolia aceasta de
catra! voi, faceti ca sa se citeasca i;3i in bis.eric~
Laodicienilor, 1?i cea din Laodicia, ca i;31 vo,!
sa 0 cititi" (Vers. 16). Mie mise pare, eil. era aoo10
soris eeva, care trebuia afi eunoscuta9i de aceia, eu
care ocazie nu mica Ii era folosinta lor, ca ade0a. alt;ii
fiind acuzati, aceia sa:~i 0UnOaSeil.' propriile lorpacate.
',,8i cea din Laodicia', . cai;3i . voi sao cititi".
Unia spun ('a aici nu e yorba de epistola :trimisa lor
de a.postoI, ei de aeea scrisa de dan1?ii lui Pavel, ca?i
nn ziee(wel1 eatra. Laodieeni, ei "cea din Laodlcia" scrisa de iisi trimisa. se vede 1a Pavel. .
"Si . ziceti lui Archip; socote~te slujba care
ai ]uat intru Domnul, <Sa sao impline1?ti" (Vers.
1) Nota. Numele . Epafras estederivat din .Epafrodit, ~deea
llrdgdla, scump, inzestrat . cu .gra!iil~Yen~rei. De a:ee~a sf. Ohri~<i~tom

in cursul ennill:iei ilUme~te pe alocurea" pe. aeest 'Epafra'c~ nU!llele

primitiv de Epafrodit; care eS,te eu 'tot1l1deosebit de 'Epafrodit eita:'t
in epistola eatraFilipp. 2, 20, 4, 18. (Tmd.). .
.

]42

O:YIILIA XII

OMILIA XII '

17). Dar de co oare nu i-ascris acestnia deadreptu]?

Poate ca nu era nevoe de aceasta, ci numai de 0 simpla
amintire, ceea-ce probeaza ca acest b<1rb at era import.a,nt pe aeolo.

nu pu~in contribue la aceasta c~.lld. i?i a1F~ i~~ amintes,C?

de dfinii, si nu numai cunoscutn E;ll ~amlharu lo~. ,);31
zieeti lui Archip:socote9 te1) sluJba care al luat
lntrl'l Domnul". Priu aCf\ste (ll1vinte mai multinca
ii supuue lui, pentru ca dacada,n\ii. ar fi fost. progr~
satIn totul, nu ar ii putut ana illm , n .ll ~mGt~v . ~,~:,.'!.:,:

n1nOp-inaciunea eu mana

IDea

a lui ' Pavel C:"

(Vers. 1R) . .'\nB;:-,sta e dovada. anteneit!!tei acestei cpistoJe.

si a J.),Piei"An;,c.. ; in;

ll~. ~;-~'72i,nri 11

~~~ n11' ~t.~'~~;t;;~~1e~."; v~:

' . ~~~~~" ' ~

." YH:'onria
- , 1-'

lpi o(")l"inrA

,..

.~!-'~h ~
__

0J

..... ~{

ca

"Aduceti-va aminte de legaturile mele".

Vai! Catil. mang-aere ! 'Numai aceste cuyinte erela de~
ajuns de a'i atlta pe dansii,l?i a'i imbarbata iu luptele
de tot feluI. I?i nu numai' cl'i face prin aceasta a fi eu
barbatie, ci'i face mai familiari si fa{:a d e dansul. "DaI'nl sa fie eli VOl. Amin". '
Mare lauda, t;>i inca mai mare decat toate celela.te,
de a spune despre Epafra: "Care este dintre voi,
Rtuga lui Christos", adeca caera sluga ill loculler,
dupa enm l?i pe sine se nume~te slugit a bisericei, c3,nd
zice: "a ca!~ia sluga m'am facut eu Pavel". La
aceia~i demnitate ridica ~i pe acest b~trbat, caci maisus
il nume:;;te impreuna slujitor, iara aici slujitor sau
Rlug-a. "Oel dintre voi", zice, ca ~i cum pare cil ar
vorbi catra 0 mama:;;i i-ar zice: cel din pantecele tau
ieliiit)). Tnsa 0 astfel de lauda ar fi naseut poate invidie
E;li du~manie din partea unora, l?i d e aceea il recomand:l
mai mult ca pe unui ee era cunoseut din actele lui fata
de dan~ii, i eu aeeasta ocazie impraE;ltie orice mutiv de
nvidie. ,/)are se nevoe:;;te totdeauna pentru voi '
intru rugaeiune", adeoil nu numai acum cand sa gilseste printre noi, ca sa 0 aiba aceasta ca ernfaz a , ~i nici
nu'mai cand este printre 'Voi, ci totdeauna; 0 mare buna
voin~a. din partea lui este aratata i prin expresiunea
,.se ~evoef?te'\ adecll se lupta i star~eE;lt!3 mult in
rugaclUne. ApOl, ca sa nn se para C;1'l hngu!?e~te,
adaoga mai la vale: "are rivna multa pentru voi,
:;>i pentrucei din Laodicia ~i din Ierapoli ". Si
expresiunea "Ca sa stati desavar~iti'( nu este zisa ~u
seop de lingu;;;ire. ci este un indemn din partea dascalului venerat. 8i impliniti, zice, adeca plini de to aM
voea lui Dumnell: I\'i desavarE;liti. Si nu zice sa nu viL
clatinatb), oi sa sta~b). Prin faptul' 011 e1 1i trimite inchi~
naciuni din partea altora, ii atrage inca mai mult, caci

tolui ,d e

a~i

liTlboldolcii

fc1.~8.1

de

143

llCeniUjl ,_~al~ ,u e0r:H o'-'-=u

nici nu e prudent de a vorbi pe dascall~::lnt~a. ucemoilor. Dcei li . serio aceste cu vinte, ea sa. h lnChlda gura,.
Ziooti lui Archip, soeote9te". Ouvantul acesta ,,80~oteste" peste tot locul are semnificatie de infdcof?a~e,
,
PJ 't'
d 8 ean
~ 1"
de spaima,
ca de ex. caud .zi.ce: "vaZl.l-v~
(Filipp. 3, 2), sau: "SOCOtltl ca sa nu va fu~'e p~e
voi eineva eu fil os ofia" (Oolos 2, 8), sau .acolo und ~
;f> . Oi videti ea Btl cumva slobozema voastra
~i'e fi~' zm'inteala celor neput~n?ioyi c1~n fra~i"
(i Oorinth. 8, U), f?i in fine pretutm<;!-em x~l }n.~reb~~~ft '
teaza acest cuvftnt, cand voe:'?te a lnspa~manLa aUU.L
torul.
.
. 1 t ~ t
.Soeoteste, zice, slujba care at ua In ru
Dom'nul, ca' sa 0 impline~ti". Prin aceste cuv:ir~t'3
nu'l las a cat de puFn de a fl stapan, dupre cum fill 10su~i apostolul zicea des pre sine: "Ca ~~ fae aceas~a
de voe plata am, iara daca de slla, dregatone
imi este mie ineredintata" (1. Corinth. 9, 17).
"Ca sa 0 impline~ti", cu. c~re .ocazi~ se. v.ecl~
cum e1 incontinnu il1demna pe dlSClpoh la Implm~ea
datoriilor .. "Pe care ai luat intru Do~nu,l, c~ sa
impline~ti". Iaral?i intr~b~inteaz~ partlCu~a ,,~ntru ,
care nu e alta decat "prIn . Eltl-a ~at, zlCe, ~ara nu
noil). Prin aceastazicere Ii supuue lut pe ace~tl 0010seni, cilci arata ca slujba lui ii este incredmtata de
Dumnezeu.
.
D
Aduceti-va aminte de legaturlle mele.
arul ~~ fie eu voi. Amin", Aici a slabit spaima, cad
v

:.0

1) Nota. Imperativ,ul verbului 6)..ibtill-5Hlt~ .in traduce!"e ~xacta

~ste' vezi baga sama, Iii atent; ~idaca in edltlade Buz~u S~tg.a
s~~t~ trad~s p!'in socote~te, piize~ te:-te. -aooasta. &'30 fii.cut. mal mu III
scop a se da (razei un inteles mal bUD. (Tracl.).

OMILIA XII

144

O\lIL1A XII

cand dasealul este in JeO'M . . ...

..- nuroai poate :fi nici 0 frf;.',:, ug .~a~ra ?h~rul 11 dezleaga,
i
neva pentru Christos, est~ to~LdaPOh~i a fi legat
aceasta, caei ascuita pe Lu a '. In e ar, ea~e
1 apermIs

e:

torsapostolii del;'!, {ata

:':;11 IJ.Byvicr'U<

J...t.lJ.....

"l' ''m.r''i
c~ ' a~

sijJ:.}~-f~r b,".9tlC,Ul'3
~s:~u
In" ,()du-, s,.e,

I' U
..., . .. .. "IlLU.,
' 'I;'Ui-'-""""C'\#
'
-;

~inse~:~e~~s~rni~iat"tt'
.J.t5,pen
.41)!t! IS
,~~' O:u .:d~~a~~;~::~~e~.
d.'
.
,
.
ra nurnele 1
t '"
. .J.

\,:.1.

,, "

, -'

mvre lllOl ' de aceasta" cin "L

'.
Ul, as ease
sidera ca un eac:::tig rna s.:Je, pentru, ca daca cineva contul
re ue a sufen ceva pe t
pe care il are apoi eu at~t
n ru aman1) Deci sa 'nu n ~,a roal ~ult pentru Ohristos.
avern peotru Christos e ~ngreuero In neeazurile ce lA
de legaturile lui Pave']
sa ne
aminte . n oi
De ?x, iodemni pe cir'Je~aa~~asta sil. 111 fie ~lc indemn.
qhnstos? Aminteste-i de 1eO'a s~ dea. saraCllor pentru
~~ J?6 tine, 9i ,pe cel ce i[ld~mtu.nle . lUI Pav~] , tangue-te
91- a dat iili trupul sa
. ' fi TIl, .~I spune-l Cil Pavel
1?e ,'cand el nuda n~~/trs;n e l~gat pen truOhristos,
fudylef;lti. de suceesele ce Ie a. ~acar. celor.sara~i. T~
tunle Jut
CX tu n U a1. m,
Ammtof?te-'t1
. Pavel , a
suferit
nim d de leO'8,>::>
a su ferlt acela, ~i totu~j e1 ':. d v
I e , m cena-ce
de sueeesele lui. Ai ofti melO ata nu s. a ingamfat
A

'(

c~.

aduce~

~i

aproapelui? Aminteste~i d: l~go~~e .~evt. dm bUl1urile

ve~ea cat de absurd este
un e Ul Pavel, i?i vei
melduiasca iara tu sa 1e' d ca apr~ape1e tau sase priImbuib3~ ' in' dezmerdar' ? I ezm~rzl.Dorefilti
inca a te
caci e~tidiscipulul 1u'i p \:'l'IPmte 1a teIl1n i ta lui Pavel,
atunci care 'ti este , .' vii' l Impreuna osta~ cu 01, si
legaturi, fili til 8:1 te r~t~::sa c.a? t~:rara~ul tau sa fie it1
stramtorari, ~i
c
t erZl: _ Iv C.3zUt in niE:care-va
l~gatlli'ile ]uiPave[e~fv~~ e:;;~paraslt? Asculta despre
nueste 0 proba de' a' ~ ve ~a. cil .a fi in stramtor<1ri
~aine d e matasa? A P .rasIre. Ole~h a t~. imbraca c~
fill atunci ti se vor ~~1te~tetl de ]eg~tunle 1uiPave1
decat tre tele cele
Ihallle
poate de a'ti pUIle rin ' m~ e In g od (norOl u).Voie~ti
Gande~te-te 1a lea-at~rile 1r~J~rul Jgru.mazului aurarii?
_~_ __ ' _ ' _
to
ill
ave, fill atunci
se YO!'

ai

:v

fransfo~se~e~ea

ma~ necipstit~
ti

.
') Partea mor~la,. Noi nu trebu e
.
Ula
fe ~e av~m pentrll Uhristos ' ci sa
;- ne ingr!3
, m. necazurile
UnIt; llU Pavel, lilt sa ne d~ art- ue a ucem ammte iii noi de lega~ramrle ~pirit.uale, Ili despre Pnllni~ lie felde pllgub~toare-. I>espre: la.oaba. mlreS61 esteprudenta i ' 1 e ceo e 'e mne ~l nedemne. ea 0rIle dm fiuer Ili bataile din plla 1me. yeron).
lara nu vuetuI, beFITe,
carita
-

sflal(~T

parea aeestea roai urieioase deeat funia eeainveehita

f?i proast~. Voief?ti p~ate ~:~i, scarl!on~a parul ea sa pari
frumoasa? Adu-\l ammte de nalul de neeurateni.e in care
se g~.sel3, 'Pa.vel pdn temniti, I$i te vei aprinde de frurouset ea aeeea, iara pe aeeasta 0 vei consideraiie eea
mai nesuferita putoare,f?i atunci vEii 'una, din adancul
inimei tale dorind legaturite "lui Pavel. Vciestiil'tl.sulemeni fata, :;.i a'ti vapsl spraneenile, ~i altele de 'acest
fel! Ougota la lacramile lui. Pavel, cum e1 in timpde
trel ani, zi fill noapte, n'a Incetat de a p1ange. Cu aeeast~
podoaba infrurouse~eaza\i obrl:ljii, caei aceste laeraroi
te vor .face mai stralucita. ].Du nu spun ca tu sa verfili
1~Cdtro1 pentru pacatele altora, ca Pavel - de~i af?i dod
f?l aceasta, - caci poate e mai presuS de tine; dar te
inderon c3;s11 faei aceasta macar pentru propriiJe talE'
paeate. Al poruncit poate de a fi legat servitorul
tau? Te-ai maaiat f?i te-ai infuriat asupril-i ? Adu-ti arninte
de legaturile lui Pavel, si imediat iti va 00nteni furis,.
adu-ti aminte ea noi suntem eei loga~i, iara ' nu cei c~
leaga, noi eei e0 suntem em inirna infrinta, iara nu cei
ce infrangem f?i zdrobim pe altii. Umbli dezmetica prin
to~te par~Ue E?i razi cu hohot?' GandeE?te-te la dur8rHe
1m Pavel, E?i vei ofta, iara lacrallli1e co Ie vei. varsa, to
vor arata inca mai stralnciU\. Ai V3.zut pORte -r:;e a\tele
dezmierd andu-se si dant and? Adn-ti am-inte de lacramile lui. Ce tzvor' oare
fi in stare s[t eolcoteasea ~i
sa scoata din e1 atatea 9u11.oao de apa, po cate lacrami
a scos ochii lui Pavel? Aduceti-va aminte de mine.
zice, :;;1. de lacramile mel e)) , dupa cum ~i. aici zice
" aduce~t.ya.aminte de legaturile mele". 8i cn drept
cnvant a grait acele cuvillte presviterilor o'in Efes, pe
cad i-a chemat inca fiind e1 in Milit, pentru ell vorbia
unor dasculi, a:;;a c:1 pe aceia cautn, a'i face sa ia parte
1a suferint e1e sale, iara p e acestia sa se gandeasca mai
mult la primeidii. Cu ee izvor' vrei sil. eornpari acele
lacrami v arsate de Pavel ~ Ou raul din paradis, care
uda intregul pamant? Dara nu vei putea spune niroic,
caei ranl lacram]1or varsate de Pavel uda sufietele,
iar l nu pamantul. Daca t\-ar arata cineva pe Pavel
p1ilngand 1$1 oftand, oare nu ar fi mai placut a'l privl
pe dansu1, deetH roii de dantuitori Incununati ? Nu zic de
voi-dar daca cineva mi-ar arata pe vre-unul ' dintTe
nernsinatii din teatru 81 de pe scena, dintre acei ce'se
topesc f?i sunt ca nebuni dupa amoruri, voiu sa zic.
daea mi-ar arata vre-o fee1oara. tanara de acelea 10in

at'

145

i \\~\

146

-. .- . -.

~-~.. .

OMILIA XII

~ ". ~~~~~~~-~-~~'--~-

flo area varstei, care birue~te cu frumusetape toate

celelalte fecioare de varsti ei, care are fata f?i celelalte
membre ale corpului bine propor~ionate, ochiul fraged
~iblajin, intorca,ndtl-se Intr'o parte yi altacu blandete
~isurazand cu dulcea~a, plecandu-se in j.os cu modestie
~i 0U mu.!ta. grath:\ 011 g-caiele -lIl"virletite . pe d~ _ deSllpt,
~,

ava~Hl,.

Cl.11!1

.
~llT

Z,1 08,.

l'
~!llD1?a.

I .\ '
.
f
oe.1.LOr vlOae, :funt?a

~::eal~:\ta;,.;a:::~ (~!~ (\ ?~UlJtu~'l!r:l"'Y:'!,,:': ~~f:;, _:]1;n~_~~

", ~a
~
:1,'" .. .. F} , rnal reg_.~ta ,o"?",,.<o., SPLJU"Olla..1O illl~
f?i frumoasa eao statue de marmura,~-~i daca tot atunci
mi-ar aril.ta, si pe P avel lacramand, mi-a:;;i intoarce iute
privirea dela aeea fecioara spre Pavel, pentruca din
ochii lui stralucef?te 0 frumuse~e spiritualu. Ochiul aceleia
face ea sa mi~te snfletele celor tined, arde ~i dogorAE?te, pe cand al lui Pavel din contra, Ie lini~tei?te.
Ni~te astfel de lam'ami, cao ale lui Pavel, fae oehii mai
frumoyi decat sufietul, infraneaza pantecele, umplu pe
clneva de 0 adevarata filosofie, de 0 mare simpatie, ~i
pot a muia cbiar un suflet de diamant. Ou asemenea
lacrarni este udata hiserica, cn asemenea lacrami se
planteaza spirit.eleo Chiar foe de ar fl, asemenea lacrami
au puterea de a stinge, fie acel foe corporal, fie spiritual. Asemenea lacr<lmi pot a stinge 1?i sagetile diavolului cele aprinse.
'
Sa ne aducem aminte deci de lacrAmBe lui Pavel,
::;;i a,t.unci vom ride de toate celeprezente, Ni:;;te astfel
de lacrami fericea Ohristos, zieand: "Ferieiti eei ee
plang, eu aceia se VOl' ma,ngaia" (Matei 5, 4) $i
"Ferieiti snnteti eari plangeti aenm, ea veti ride'"
(Luc. 6, 21). Niyte a~tfel de lacrJmi varsau f?i Isaia :;;i
Ieremia, caci unul zicea: "Lasa~i-ma, amar voin
plan ge" (Isaia 22, 4), iara ce1alalt: "C ill e va da eapului meu apa, f;'i ochilor mei izvoare de laerami"
(Ierem. 9, 1), ca n efiind in stare de a face aceasta
natura intreaglL Nimic nu este mai placut ca aceste 1acrAmi, caei ele sunt cn mult mai placute decat qrice ris
f?j veselie. Oei ce sunt cu jale de vre-o perdere, stiu
cata manga,Are aduc lacramile. Deci sa nu soco'tim
aceasta ca un 1ucru de dispre~uit, ci chiar foarte pre~uit ~i de dorit, nu atata pentruca ne doare dlnd al~ii
p1l.catuiesc, cat mai ales cand noi in~i-ne pAcatuim, ca
astfel lacramile ce Ie vArsam sa ni moaie f?i infranga
> . ..

....

. . OMILIA XI!

147

OMILIA XII

.148

149

OMlLIA XII

.sfieasca. De ex. paeatuia cineva? EI il certa' dar cand

eel c?rtat il dispre~uia!ili se dep:1rta de e1 ' atunci lacrama,; ca cel pu~in rna~ar a~a sa-1 poatil. tntoarce.
" tf 18 1:\" ne ammt.lm d,e(lldeall~sto lacrami. Sa (lr6'?teffi
~'S e ~ pei- fetele f?l copiii no~tri, Jaer1'lmatod cand j'i vc:"
, -':-,em,
r,'el:~
,v," Gate
,', v,oieso .11, fi , in,' bte
"', -""n, l','n .;;.:..~apt,e
-;....
. ., ' "~ ;'
" ',' .. p" , ' "
. . ~ , ~ B,a~ 'S; "'m" '~" r;, ~"'!l,:":(1X ut) }a.crilrr~I~eA 1m' .ave!,!?i sa(!fteze.Cate'!":l;nt.Bt~
~~rlClte,~aie tra*. m 'saloane bogate, oate va resf<1tati
1":. ~~a~Brl, a?UCe~l-va amint':l de <:1eeste laerami. Ci'tte
sun";,~l. cu~rmse. d.e vre-o .lale'1=!ref~(le~i lacramil e' fn
lacramJ.. EI.n.u laha pe eel mortI, C1 pe ceiee trliau
CtA ma-ortl. VOltl_sa spun ~i, de alt~ lacrami? ~iTimotheill
p a~bea,:- ~ac;l doara era uceme al acelma. ~ darl lui
,sc~JlndU-l ZlCea: "Aducandu-mi aminte de l acdLmIle ,tale, ca sl'\, rna umplu de bucurie" ~rr Tm~thelU. 1,~). MulJi plang i?i se v:1icareaza ~i di~
placere, ba In~ad1l1tr'o placere foarte mare., da:r ase me~ea l~er:1ml nu sunt atat de greoae, ci ' ehiar cu
my,it mal pIa cute decatcele izvorite din placere pa' ~anteasca, - caei asculta ee spune Profetn1:
Auzlt-~ pomnul glasul plangerei me1e, - aU:~it-a
: ~ug~clUnea mea~' (Ps. 6, 8. g). Un de nu s unt deci
lo1?Slto~.re ]aerarnll~? In rugaciuni? in sfatuiri? Dl;JX
.n01 defalmam num~l acele lacrami, pe Cllre Ie varsam
u,!d~ nu trel;me. Cand de ex. sf~ltuim un frate cena:catUle~te, .nOl tr~ebue a plan ge fili a jelLCand iudemnam ,Pe ,Cl!l8va m facerea bineJui, jar el nu da nici-o
atentmne lTI,.?emnului nostr:u, filideci se pierde, atunei
t.r~bue a p]ang~; As.emenea 1acrami sunt izvo rite din
filosofie'A Uar eand cmeva din bogat ajung-e sarae', cand
e c:1zut In , vre-o bo a~a trupeasca, cand moare,nici de
cum, nu trebu~ a pJange, <,.aci asemenea i~prejurari
n.u ~unt v~edmee de lacraml. Dupa cum noi flefaimam
~l. rasu], ~and face.m uz de el far a timp, tota~a defAlmam i?l laeramlle ' varB.ate {;lra timp , 9i fara scop.
Pentruca.valoarea fiecarUl lueru atunci se a'rata canel
asel lucru e(>te }ntrebu.in~at 1a loc,u l sUl.\potrivit, pe
cand, daca este . mtreb~lI1~at , int(un , ~loc Rtr:1in, dt') loe
nu se. v~de. De ex:vlnul" este . Ht$at,., spre inyeseJirea
omull!li la~ ::upen~ru h~ti~ ,;.p~Tle a ;s,pre lirana, 'iara 111).
spr~. ll;nbmbarea 1m ; , pr~mlscmtatea pentruJacE)tea de
copn, l!1r3:TIl1 sprt; GUrVle. Deci:dupa CUIn asemenea
bu~~:p s~~tqefalII;late, tot a~a, i?i laerilmilevarsate
ara tImp fill scop. Daca ar fi 0 lege, ' princare' ! sase
,0..;

,.... ,.l.

,.."'"

leo'iuiasea ea laeramile ' sa fie varsate numai in rugacifIni ~i in sf<1t~ir~, aivedea atunci eat de dorit Aar fi.
aeest lueru. NtmH:J flU poate ~terge .p:1oa:te1e .atat de
bine, ca lacramele. Asemenea lacraml chIar !?l fata 0
arat<1 mal frumoasa, pe eel ce privefilte it atrage sp,'e
.mil~. fji 0ompatimire, 1?i eu un !;'u V'anr. () asemeqea fa~a
" . ' , ,TIl.al. vane!'",
,
' b''t].'
'.
,
1, in. "S 0 .~IDi(i.~I~aza
.I.~ N'!nlic.:n!J"
e,s t..emal,. p.a~
cut,. calli~te o.chi , i~11a{:l'a11l~VI. OaoIOC~iUi.. este H~6mbrul
nostru eel mal nobilfiltmal frumos, l?l cand nOlvedem
ochii lacrama nd, ne inchipuim eel vedem insu~i spiritpl
lucramand, si ne induiosam.
'.
Accstea, iubitilor, nu vi s'a spus f:lrascop, oi
pentru ca v:o~ sa. nn ya duce~i nici l~ n~n~i, n~ci l~
orchestre, mCl 1a Jocun dp, ace1e satarllce:;;tl, CaCl pr.J.ve's te ce a inventat diavolul: fiindca de prin seenele
teah'ului 8i de prin adunarile eelor neru:;;inati insuE?i
urea lucrului a indep:1rtat pe femei, apoi cele ale tea,", truluile-a introdus chiar in camerile rezervate femeilor"
' VOrbesc de eei uf?urei /?i de ourvt:. Aeeasla boala .molipsitoare a fost introrlusa pe Jurl~ de legea nuntIlor,
sau mai bine zis nu de 1egea nuntilor, sa nu fie, - oi
d e insefili prostia noastra. Ce faci omule? Oar~ nu ~tii
ce f<:tci ? Tu itl iai femee pentru pruden~a ta f?l pentru
facerea de co'pii; ce voiesc deei ourvele, 1'$1 ce rol au ,
ele la nllnta ta? Pentru ca veselia, zici, sil. fie mai
mare. 8i cu toate acestea asemenea fapte n:u ,izvorase ,
din veselie dupa Cllm zici tu, oi din prostie. Priu asemenea f<:tpte insultipe mireasa, insul~i pe oaspeti. Daca
eu asemenea f<1pte voie~ti a-I lncanta fill desf<1t,l1, atun~i
este 0 aoevarata insult.ti. Daca a vedea femel desfranate 9i sluFte e8te ceva .c.are poarta ell sin~ vre~O
iubire de cinste, vreo ambl~lUne oarecare, apOl de ce
.atu nci nll laf?ipe mirea:oa . ca sa vadiL ~i ea? Cu ad e- ,
varat' ca diavo1ul a introdus, in casa toata acea ,p ompa
~'a:anioeascl1 urLcioasa Hi ' desfranata, "Aduceti-va
aminte, zi~e, de legatllrile :mele<:: Nunta, iubi\ilor,'
ill@.. esto 0 legatura, /?i 0 1cgatura. hoHir'ita , de .insuE?i
, Dumfi'ezen, pe cand cur via este desfaoerea acelel 1egiituri.Este pArmis de a inve,s ell nunta cu altfel de
lU,c ruri,deex. ,cu meseincarcate GU mancat:i, eu hainc
{ru(Iloase, fill cu altcla de acestieL Vedeti p"a ell nu
imlJiedoc ; asemenea lucruri, ca sa nu par a fi pr-ea
sa\batec, - def?l Rebee!j.iii era deajuns Dumaio .haina,
s ;ub\ire. ,Este p,e rmisde aseinvesel'i la nuntii prm fru- .
. ..

tOo........ , . . ,

DM1UA . XII

musetea hainelor, prinprezenta baI'batilo1' Iili a "femeiIo'r

venerate. De ee atunci jntroduciacele dzilicu1'i, acele
monstruozitati? Spune ce iluzi del a acele femei pierdute? Te ru~inezi a spune? Dac:l tu te rUlilinezi a 0
spune macar, de _ee. atnnei sileB,tipe altul silfaCli
aceasta ?Toate tr'ebmesG a.seclesfa~ura atunci en pru :

~~~Jf" dY~~ ;O~~j!~~at~ u~f j~c~Ud-'1rtt:1tta.;~r\;:'1~v;~J~

qa Iili 'eamilele 1;11 asiniL '. Unei. feeioare ii este deajunsiatacul fem.eesc. Dar, zici tn, este saracacios ae~Uatae)}.
Daea este saracacios. trebuea fitotm;;i dragalal?,lili"pentru
aceasta gaseasea eli mijloeul nimerit, in loeul bogil.tiei. Nu
are zestre de adusln cas a barbatului ? De ee atunci 0 faci
de. dispretnit din alta parte? Vagasiea mijlo('ul nimerit. de'
a sefaGe respectata prin cre9terea ei. Laud ooieeiul, ca fe"'
Cioarele sa se aJipeasea in ho1'a pe H1nga 0 tanilril ea!?i ele~
spre a le.einsti, Iaud9i pe femei, eaeinstesc pe ' cea de
acehi9 fel eu ele; acest obiceiu este bine hotl1r1:t.... Dona'
sunt in 8:deva.r ~ aseTI1~nea grupe: una a fec~ioa!'elor 81
ceialalta lOt femeilor IDliritate ; celedintaiu pr'edau naun'a.
dintre ele, iara eele de al doilea pri:m esc printre dan~'
sele pe 'cea predat~; de - acoloie~iaraiei intra;'
Deci mireasa este io.tre aceste doua grnpe, nici fe':"
cioarll., si ni ci femee. Dar curveIe ce cauta aiei?
Trebuie 'ca ele sa'i;;i acopere fatacand este 0 nuntA;
trebuie. ea ele sa , se aseundllin crapatnrile p:1~
mantulni, p entru ca curvia este eonruperea nunvei,
iara noi leadueem inca pe la DuntL Cand voi faceti
vre-o intrepriDdere, vaurati tot eele bUDe, iara cele
contrare Ie a:luDgati, precnm . de ex .: cand semanati,
sau cand scoateti vinul . din ipoliniu (tmOA"ljvtO<;; = vas' in
oare se scnrge viDul ]a calQat, deja), :bici micar nu
voiti sa aminti~i despre otetirea san stricareavinului.
- Iili aiei unde e yorba deprudenti1, voi introduceti
otet? Caci ee alta poate fi femeia desfranata? Candvoi
preparati mirodeniile, niei nu lasati a se apropia macar
niseareva eJeinenteputnroase, ea sa nn se infecteze mi'rodenia! Nnnta inca este un mir, - i?i atunei de ce 1a
preparare?-aeestui mil' introdnceti putoarea 'cea mai
nesuferita? Ce spui? Joaea fecioara, f?i nu se 'r ulilineaza
de (lea de varsta .ei? Bine, dar 0 fecioara tre.b ue afi mai
serioasa decM, 0 curva, cacidansa nu a ef?it doara . din
seoala. eelorce se: lupta la eire,ci . din brateleparin"
te~ti. Pe hi nunF nUBsle de 10cpermis, cafecioara '~

151

OWLIA XII

se arate. Nu vezi cese petrece in paiatele imparAte~tj,

un de cei cinstiti sunt pe langa impArat inauntrul pala~
tului, iara ceHa'l1;i af~ra 7. Deci ~i .tu .fil h~aun~ru pe langa
mireasa nu expune III vlleag feClona, Cl still ae:asa.Sta
de rata 'fl,eeare corG' ,de . fl!t:'1~~litori, ,u nul da dIn.' sanul
3a11, ceia!alt primei?te ~i' pi1st-reaz~t c~ a ~:rim~t. ~ ~_e. }~~
rt1sinezi iedoria? . Oae~t tl1 .ea. r.n;nll:-l ~~!!. a:;oa, ::!.Y::' ~v~
.'
"
d ' n ' d~ !::~mirf>:l'"
! I,..,.,,,
a~a va Ju r eCaf'?l _eSpte .. an,_ <: -';
... .,., h.'S.o!:)",~".I
".,.,,, ..... ~. <>1
~~: ~" .- --~
tu Voie9ti ea fiica ta sa fie mblta eu pailm~, el bl!1 e ,
aceasta se potdve9te pdate eu pur~area U1;HH b.ilcam.t{:),
sau a uuei vanzatoare de verdeturl,sau a uum pHtcl[~
tariF de pe ]a nunti I) . . Aeestea ~oateo~re nu te rU,$)n e<lza? A se sluti cineva este rUlillIl<:, ch~ar ?e ar fi fata
lmparalului. Nu cumva poate sal' am a 0 Im~ledeca de a
fi p1'ndentf? Nu cumva 0 Impied~ca oCl.~patla ce 0 are?
Chiar slu ga Cie a1' fi feeioara, chlar once de ar fi, ea
sa ramana totdeauna cumiute si inteleapta, caci: ,,lntru
,
lisus Christosnu. este rob,

1 h d"

nlC18_O ~ O

(~a.at.
rI

0, 28) .. Nu . CUIDva nunta este tea.txu? l~n, iu?i~il?ri !l~nt~

este 0 taina, ~i inca 0 taintt d.e mare Im~or~anVa, 91 ?-ac",:

nu va ru~inati de aceasta tama, c~l putm ~~. va nl~matl .
de acela a1 carui tip este aeeast~ tal,nil. "T3;llla ace~st.a,
zice mare este, iara eu ZlC de Chrlstos :;>1 .de;
bi8~rica" (Efes. 5, 32). Este tip 8.1 biserieei ~i . a.l lui
Christ os, f?i tu irltroduci curve? Ll~r, zici ~u, dac!1 n11,
vor dilntui 1a nunta nici fecioarele, mcdemelle mantate.~
apoi ' cine sa dantuiasca? Nimeni, c~c~ c\ nevoepl:arl:}
estede a d:ln~ul? Printre tamele rehglOase ~leEllllllor:
sunt si d anturile, iosa Intainele noastre treoue a pr.e-;
domina tacerea, buna podoaM,rll9inea Iilimo,destla:
Taina mar e esle aceasta-, ~i deci afara curvele,atar!1 ce~
spurcati. Si cum este tainl1? Se aduna barbatpl 9~ fe~
meia, 'Iili ambii ImprE:mna .fa.c unnl. De. ~e, can~ mtra,
copilul in lume, nu este mOl ?rche~tra, mCl chlmvale,
taeeremare, linililte mare, . lara c!l-nd ~e a51:U.J?-u b~r:
batnl eu femeia, $i fac, nu vr'un ~ tlp n~l~sufl~tlt, }11C1
vr'un tip al c~lor de .pr~ pamant, )~! In sn fill. c}:upu~
lui Dumnezeu, mtrodnCl atata vue~, 11 ~uJburl, l fam

ci

i~

;lo~in' seanm~m~fier:, ~i

1) Not.a. Ouyal1tul B'fjp.tof'P"(o;

primJll'
numal Sf. Scripturli. il intrebuinteazli. ea crea,tonu,... La.~then}ap-~ s~,
numia a'fjp.toop"(b~ ~i ace~ temee eat;,.e prep-ara pr~Jlt~m p'~ la Il~Jt,tl.;
Dealtmintrelea atat pasaJulacesta, cat !jlcelel.aHe.dmamte, sunt .~?arte
c9nfuze . .( 'f7!dd;j.'<

152

OMILIA XII

OM ILIA XII

de ru~ine sufletul? Se aduna impreuna f'?i devin un

corp. lata iaraf;d taina iubirei. Daca cei doi nu devin
u,?-ul, nu fac pe cei~ulfi, intra cat raman doi, iara
CllUd se uneso,. a~uncl fM. i? ce l:nvMam HoL deaici?
Ca_ puter~a u~lrel este mare. Iscusinta lui DIlm,nezen
d"''''px>"ht "Ill" r' a'<>Ia A) c' -" .... " ,'A d
. '.' ~ ,,:
,'.a ._:-7.""l::.
v . a,'
<"'o nepu f pe UU'iL In . DUll.,. ~'?!V9ttH:!
a Gtlata ca I?l dupa. Clespar~m~ r:lm~me tot unul,nu a
J~sat. ca numai,?nul ~~ fie. deajnns. s~re na~tere. Unul :
:>mgur nu Aestelll r~a~ltate unul, ClJumlltatea uuului, i
Jum,~tatea, mtreguIUl, lara dovada este cli uu poate face
COPll, ca f'?i mai inainte de nunta.'
/'
Ai v~z!1t a~ulIl taiua .nunye~? A facut pe uuul di~
c~Il'1lalt.,. fill"lara:;;l pe ace~Ll dOl I-a '.facut uuul, astfel ca
~l astaz~ din un~lI ~e na~te omul. Barbatul ~i femeia nu
sun,.t ~Ol oarr:teo~, AC1 uuul singur. Aceasta se poate adeverI ~l astazl, ~l III tot timpuI, ca de ex, se poate adeveri ,: Cll Ia~?,?, cu zieerea "Barbat ~i femee i-a fa?u~ ; pre 11" ([<'acer. 1, 27).Daca uuul este capul,
lar,a 'cealalta est l corpul, cum se poate zice ea sunt
dOl?, De aeeed. femeia ocupil locnl discipulului iar
barbatul locu~ ~aSC'l~?lui;. el ~ste st::lpanul, ' ia~ ea
este cea stap~rntiL 81 ehIar dm forma corpului ar
l?utea v~dea cmeva ea sunt uuul, caci femeia a fost
fa~uti1 dm. eoasta barbatului, ~i prin urmare amandOl sunt Ju~atati a intregului. De aceea ~i numeste
pe femee aJutor a b::1rbatuJui, ca sa arate ca sunt
uua, <:Ie .aceea f?i barbatul ptefera pe femee inaintea
~atalUl fill a m~rriei sale, ca sa ' se arate ea ii suo t un
-ll~trE!g, Dilrf;l~ tatal se bucura la casiHoria fiului si a
filCel ;sale, CaCI ace~tia se grabesc a se uni fieeare' eu
proPrIul, 'Sau . e?rp; $i face atata cheltuiala de bani 1a
nunta, ,$1 tOtU$.l nu poate suferi sa vadape fiul sau ue"
easa.t~nt. ea f;11 cu~ trupul ar fi rnpt in doua, el1ei fiecare 10 yarte este Imf!erfect -"pre f Icerea . de copii, $i
fieeare lU parte este Imperfect in inchegarea, in complex?l vie~ei prezente. De aceea ~i zice Profetul:. Rama~nta duchului tau" (Malach. 2, 15). Dar cum '~are
devln u~ tr~p? Dup~ cum ailua partea eea mai curata
n, aurulUl, ~l aI .an~este.:..ca-o eu al} aur, tot a$a f'?i aici,
upde femma prlmmd In ea saman~a barbatului, creste
$1 'h!,ane~t,e, ~l in fine da societl1tei bl1rbat ief?it din
Copllul aceI~ este?a o. punte intre bl1rbat ~i femee,
astrel ea totl a.cef?tI ire!: bl\rbat, feroee fiJi copB sunt
nn trup, copilul unind pe amandoi de ambele 'piirtL

ea:.

153

Dupa cum doul1 ora$e despartite printr'un rau dela un

eapat la altul, daca se leaga poduri de ambele parti TIl,l
se mai zice ea sunt doua, .ci unul, tot afila!?i in cazul de
Pd.tu ba; irioa 111::1.\ Inult, M'Ci aiGi puntea ce'i unef?te
es;t;;deaGeefi~i esen~a eu fiecare din ii, pentru rezo~ul
~::'~:t{lj;. <lU.l"~, (5UmcaDul si cu trupuj formeaza lJn 811J'g'uIitrup,Pringrrimaz s'untdeSPll.r~iti;lns1!.eOl-'Hnl serve$teca mediu de unire, intre ainandoi. Dupa ~um daI?-' .
tul ar fi despartit, insa prin.. faptul cil uu~l dm~re .pnvitori s'ar prinde cu 0 mana de una dm pilr~l, ~l Cll
ceealalta de alta pl'lrte, ar face atunci un singur dau~,
o singura hora - sau dupa cum dantuitorii fiind despartiti ar intinde fiecare mainile~i s'ar apuea uuuI de
aUu'I,' $i astfel ,ar deveniun singur dant sau ~ora, ~ot
a~a Eli in cazul de fata. De aceea eu drept cuvaut ZlCe
in m:od clar eil.: "V
fi dol un trup", uniti..fiiod pr~?
trupul copilului. Dar ce? Dacil; nu sunt ~a IllIJloc ?OPl~,
oare nu suut atunci un . trup, Cl sunt dOl? ProroIse~l
tatea face aceasta, caeiprin ea s'a amestecat corpurIle
amandurora. Precum dacR. ar turna cineva untdelemn
in mirodenii, ar face totul una ~i aceia~i, tot a~a f5i in
cazul de fata. .
Stiu
hlbitilor
cil. la multi
,
"
, Ii e rusine
' . .de cele
. vorbite daril.eauza tuturor acestora este uumal neru~marea
!?i ct'esfraul. A iSe face nuntile de felu} cum se fae, ~st~
a se conrupe nunta din capul Ioculm, este a s~ defalma
taina nuntei, "Oinstita este nunta, zice, ~l patul
nespurcat" (Ebr, 13, 4). De ee atunci te ru~inezi d~
eeeste cinstit? De ce rOl?e~ti, de un luc:u nespurcat~
Acestea sunt credintel'e e1'etimIor, sau ~l a celor ,can
illtroduc pe 1a nunti curve. Pentru aceasta eu vom a
curatl nunta .ca astfel sa se introduca in casa nobleta,
cctastfel sa~eastupegurile . ereticilo!', A fost ,,~n~uJtat
darul lui Dllmnezeu 0a1'e este radl1cma facerel noastrc, pentru ca pe' langa acea radacina este multa
murdarie mult noroiu puturos. Ei bine, aceasta, murdarie sa '0 curatim noi cu cuvantuL Ingaduiti dar .pU~}U,
fiindca si eelee este stapauit de asemenea norOlu, 111gadue ~i' sufere IllUW!. putoare,. ,;
.
,
Voiese ava arata ca nu trebue a va ru~made
cele ce am spus, ci de cele ce voi Ie face~i, tu insa Iasan~
la 0 parte cele ce faci, te ru~inezi de cele ce eu spun,~l
deci prin aceasta dispre~uef?ti pe DU!fin~zeu, c:are,le.a
hotarit a!?a. Sa Vii spun cum este ~1 tallla blSerlCel?

or'

154

O:-.ilLiA Xl[

rata acea taina.Christos a venit catra bisericf:l, insa bisericadintr'insul s'a factlt,~i cu dansa s'a unit duhovnice~te, dupa cum zice: "V'am Iogodit unui barbat, fecioara curata sa va pun inaintea lui Ohris1-",,...." /IT
'~
'j ",
_a ;:_' ".' .
.;
. .
"r., ?"
~.V;::>
\ 1. VUf'1ULii. i 1, ~j, cam (HULl'lU8ul SUlitem.
." Uln
madul~.rile lui. si din "l'ir:np,;:: l ui'! .;;;;I ~ ~.
. '
.l~cest.ea t0at:::.~ iD.t:~l~~g~~u~ u~lo ~a nu 11;:; rUQi.uam" de
aC6c.sta taina. Nuuta .8SLe Lip ai prezentei lui Ohristos
~i tu teirnbe~i? 8'ar parea ca cele (l6 'se petree pe l~
nunt;i sunt jndiferente,fi'icu ioate aCeS tea sunt catizele
multo1' reIe. Toate sunt incarcate de neIegiui1'i. "Si
mascaraciunea, zice, fili v~rba nebuneasca, fili glumele care pu se cuvin, sa nu iasa din gura
yoastra" (Efes. G, 4), dar" toate cele ce sepetrec l a
l1untiL .sunt mascanlciuni, vorbe nebunel?ti i?i glume
proaste, ~i nu cum s'ar iniampla, ci cIliar 'in g raclul cel
ll1ai mare. Toateacestea au devenit acnm oarta 13ont1'\1
unii, ~i cei ce se conformeaza acestei arte, 'cap;)ti laude
marL Cum s'ar zice,pacatclc au devenit 0 artc1, caci
nu Ie facem Ja lntamplare, ci cu stiinta si eu calcul
iara diavoIul comandeaza la urma 'regime'ntele de pa~
caj,o~L Unde este be~ia,acoIo este i desfranarea, und e
sunt .mascarale ~i vorbe uricioase, acolo este I?i diavolul, contribuind ~i el eu de ale lui. Ei bine, cl1ndtu
ospatezi cu de acestea, spune-mi, oare savar~esti taina
lui Christos? Cand tu inviti pc diavol la masa de nunta
oare sil.vaqe~ti tair:a .!ui Ch~i~tos? Poat~ ell rna gas~~d
~~ sunt pre.~ greolU 10 cuvIote, - dar :;;1 aceastaVllle
dm ' conrup~lUn6a cea mare, ea eel ce ceal'ca ' rasul sa
fie tot e1 gasit ea vinovat, de vreme ce se pare pre a
asprnla cuvant. Nu auzi~i ce Spune Pavel'? "Tot oriCe ati face, ori de mancati, ori de beti, toate intru slava lui Dumnezeu sa Ie faceti" (I. Corinth.
10, 31),voi insa Ie facet;i spre defairnarea lui :;;i 'spre
necistirea lui. N uauziti :;;i peProfetul spunand?: "Slujiti Domnului Cli frica, ~i va hucurati lui cu cutremu" (Ps. 2, 11), voi insava rclsfata~i in dezmerd:iri,
Nu eumva poate nu e cuputin~a de a se vesen cineva
i fara de dezmerdari ? Voe:;;ti a auil melodii Dlacute?' De
sigur canu ar trebui la asemenea .ocazii, fnsa eu consimt ~i la "aceasta, daca ' voe$ti; nti ascu1ta ' melodii sa-'
tariice~ti, ci de cele duchovnice:;;tLVoe!?ti a vedeadanr1 .,

...

("1-'

"

~rtind

?Priveste choru1ingerilor.$i cum este ell

putinta,' zici 'de a vedea .a semenea chor "? ,) Dacai
vei alunga aces tea,. ~i atunci va verti ~iChristbs la
nunta, si candChristos estepreient, ~i chorul ingeri~
lor eRte prezent, De voestL si astf1z! se 1Tor face minuni, -ca ~i atunci;' va preface ~i ' acum apain v~n, ~i
inca Ct( "mult -m ai minll~.at, Gael v~ ~1n'rl p:,~;: :-~rt,;r.iri ~?i_
pofta cea urieioasa dela masa ta ; 13' jp, va i ni()!lni CII
pona cea duchovniceascl1 . .Unde sunt m:uzicanti, nu
poate fi Christos,da1' daca e l intra, mai intaiu"'iscoate
pe ace~ti a, ~idupa. aceia fac~ minuni. Ce poatefi rna~
dezgustiHo1' ca pompa satamceasca? Ce poate fi mai
urlcios ca acele cantice fara inteles, ca acele neoran-'
du eli in -totul nedemne? 8i chiar de ar fi , ceva crt in"'
teles, totusi ' cuprinde in sine lucrtiri nrLcioase ~i dez..:.
gustatoare: '"
. ' .
. ~,
Nimic nu poatefi. mai pIil,cutca virtutea, nimic
nu este mai dulce ;cabnnacuviinta, nimic mai de dorit
ca
demnitatea.:B'aca cineva Dunti'
po.care
Ie
.
, ca .a eelea
.
'
arAt en, l?i atuncivavedeaplaeerea ce 0 va SlIll~1. U.e
fel de ,nunti voiesc' eu, luati seama Ja ceIe ce va spun.
Mai intaiu 'eauta bl1rbatpentru fe cioara, jma barbat in
toataputereacuvantului,protector a1 ' femeei, b a1'bat
care sa fie capul trupuIui, ~i caruiatu 'ipre,dai nu
sluga, ci 'i incredint~zi pe lnse!?i. fiica tao ~u Ci:\~t~
bani, nu cl1uta st1'aluClrea neamulUl, TIU maretla patriel
lui, caci ' toate .acestea sunt prisoselniee, ci tu eauta
evlavia sufletului,blanaeta; ,adevl1rata intelepciune,
frica de Dumnezeu, daca voie~ti ca fat a ta sa vie~uiascil,
cu placere. De vei cauta :bogatie, nu numai ca nu 0
vei folosi cu nimie, ba inca :, o'vei vatama, caci 0 vei
face sillava lui, in loesa fie libera.Nu se va Colosi ea
;;.ttat demult de placerea aura.riilor, pecata scarba va
avea din rolul ce'l .are ca sclava. Deci nueauta de
acestea, ci cauta mai ales , egalitatea in cinste, !?i daca
nuestecuputint;a .aceasta, apoi atunci cantil. unbarbat
mai sarac deca.t fiioa ta, ~i nicideou:m mai bogat, daca
:riu voefilti sa-ti ,dai fata unui despot, ci unui adevl1rat
barbat. Cand 'tu . voe~ti ca sa examinezi cu exactitate
valoareibarbattilrti aceluia, roaga pe Christos ca sa
stea de fat~ I'?i sa'ti arat~, !?i e1. n:u ~e v!1 ru!?ina de
aceasta,cam nunta este tama vemrellUl.Mal ales roaga-l
atunci,ea sa dea fetei tale unastfelde mire.Nu tii
'Inai rea tu d~cat :sIuga ,h ii Abraam, care fiind tritnisa
-

156

157

OMILIA XII

OMILIA XII

intr'o <'..alatorie ,a.tat de departata,a t;ltiut '\otuE?i in ce '

anume parte trebuia- a se refugia, /ilide "aceia "R,E?ireu/ilit in totul. Gand tu studiezi 1?1 cauF pe acel b ' rbat,
roaga-te /ili zi, catra Dumnezeu: Pe eare 11 vo.ef?ti tu
Doamne, IDoI1omi'seste-h>.' Incredinteaza-i in mana lui '
aeest lueru, /iliel fiiud einstit de tine prin 8cel'l,sta"cinste,
iii va!-espl,atL DOlia t'\1.cru:r.! ' tr:E?lH),e f;: f$ce ; a-lncrecti:n.ta
. 'In mana lui aleg:erea barbatului, si a cel'e ca aoel harbat sa fie R$apreCUm il voeE?te' e1. Gand faci nu))t~;
DJI perinda oasele, spre a imprumuta oglinzi $i h;:tine,
oilei taina nuntei riu se savargeE?te spre fal:l, f?i nici ca
duci fata la vre-o paradl1, ci lmpodobindu-ti easa eu
cele trebuitoare, chiama pe vecini, pe prieteni /ili pe
rude.Pe ca~iif?tii blanz;i,pe ,; ac~i~~i chiafila, ,/il~-~ in~
deamna ea sa semultameasca cu cele ce sunt. Nlmem
difl orchestra sa nu fj'e de fata, caciatunci este cheltuiala zadarnica f?i uricioasa. Mai 'nainte de to~i chiama
pc Ghristos. StiLprin cine sa'L,c hl;imi?' ,,Intru cat ati

imprumutate, ~a eil. placerea del~ nunta est~ suee.eC!ata

de 0 suparare E;li t:r;istev:1 nesufentil.. ~ceastanelllll/ilte
ar trehui sa fie mal mult pe soaera, f?l eu toate acestea
.nl1 eflte scutitta d0 0a niei inso:;;l mireasa, 6Aei ~i1pa
nunta total prive:;;te pe mireasil.. A vedea.totul stn03"t,
fl, ' veu.,a Dasa pusUe, negre~itelle8te un mOi;iv.de t.t i.B'
t.e~t\." :B:,ibine, la nunta aceia, pe e;1re a,~ df.\SCI'!S'O. eD,
. este Christos, iara la aceasta este Satan a ; acolo Slguran va, aici grija; acolo pHicel'ea, aici trist~v~; aiei eheltueli zadarnice aeol0 llirnie de aeestea; aICl este slutenia, aeolo in~a adevarata podoabil.; a.iei este. piZlI!-3:
iara aeolo sinceritatea; aeolo este sobnetatea, lara alGI
be~ia; aeolo este mantuire~, aeolo prudenta, iara aici
pierderea.
Toate acestea ioteleg andu-le, iubi~ilor, sa op~im
raul p a na aici, ell. sa putem.ylacea lui Du~neze_u, ~n s~
Ile putem bucura de bunurlle cele fi1g~dUlte ?e~or e~ t
iubese pre dansuL Carora fi~ a ne w:.'Tena~I, . prIll
charul t;;i filantropia DomnulUl nostru hsus Uhnstos,
caruia impreunil. eu Tatal 'ili eu f?f. Duch, s~ euvin~
slava, stl1panirea f?i cinstea, acum J?l pururea f?l 111 veCll
v ecilor. Ami.n.

fa6'ut unuia' dintr'acesti frati ai mei mai mici"

ziCe, mie ati facut" (M~th. 25,' 45). Sa nu'F inehipui '
ca luerul acesta ar fi neplil.eut, de a ehema pe saraci la
masa de nunta, in locul lui Christos, eMi lueru nepHI.cut este de a ehema eurvele. A chema pe saraei insearnnil. dispretuir)a aVf'rilor, iara a chema pe curve
inseamoil. dispretuirea ~i chiar resturnarea tainei ntlll~ei.
lmpodobe;;;te pe' mireasa, nu eu podoabe aurite, ci eu
blandetea :;;i eu rusinea, si in fine eu hainele obisnuite,
iarl1 in'loe de orid~ podoaba auritil. sau impletituri, im.'
pr,dobe;;te-o (IU rO'ilirea fetei, pune-i imprejurul gatului
sfiala de lucruri urite, si' sa nu umble dupil. aeelea.
Niei un vuet sa nu fie, nici 0 larrnil. zadarniel1, eheme~
se mirele si primeasea-f;>i fecioara. Pranzurile ,?iospe~ele
sil. nu fie 'ineareate eu betii, ci eu plil.eere duchovni-'
ceasea. Si aeum ' tu' priveE;lte cate bunud reztiltil. de aiei,
- dacil. ,::Ved~]Jl . mai ales eele ce se .petree pEi la nuntile pagarinor~i ale et'eticilor, -pe .c~nd ;pe la nrtn~ile
de astazi - dacil. se pot numl nunti /ili nu parazi -elUe
rele nu rezultil.. S'au stricat pastadele 1), !?i de indata
grija f?i friea, ea nu cumya sase piardil. eeva din cel~

,'
I) Nota. 1t<L'J"a,-iillo"i:nseainna' 'galerie, sala ' san camera de cul~
Ca1'e a mil'ilO1', sala demancare, etc. ins a oricuDl , s'ar lua, pa~agju~
remane tot confnz, afara. numai daca nu al'e):n!iemnal'e l1i de .haine,
cil.c'i in asemem'a caz Re poate pricepe 's ensul. (Trad.).
.

COMENTARIILE
SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI I CITRA THESALONICENI

A celoi intre

sfin~i

Pitrintelni nostril.

IOAN CHRISOSTOM
Archiepiscopui Constantlnopolei

OMILIA I

"Pavel :;'li Siluan, :;'li Timotheiu, bisericei

Thesalonicenilor, intru Dumnezeu Tatal, i?i Domnul Iisus Ohristos, char voua ~i pace dela Dumnezeu Tatal nostru si Domnul IiSllS Christos.
Multamim lui Dum:ri.ezeu pururea pentrn voi
toti, ._pomenire facand de voi intru rugaeiunile
noastre. Neineetat pomenindu-va pre voi de luerul_ eredintei, :;'li osteneala dragostei, ~i rabdarea nadajduirei Intru Domnul nostru Iisns Christos, inaintea lui Dumnezeu :;'li Tatal nostru"
(Cap. 1, 1-3).
Dar de ce oare scriind Efesenilor uu a adaogat
si pe Timotheiu, care era pe Htnga dansul !?i atunci, ~l
care era cnnoscut de Efeseni ~i admirat de danf?ii?

"Oa nevointa lui 0 ~tiF, ea preeum unui taUi

fiul impreuna eu mine a slujit" (F'ilipp. 2, 22), f?i
"Oa pre nimeni n'am de un suflet eu mine;

160

OMlLIA I

OM ILIA I

care cu tot dinadinsul sa se grjjeasca de voi"

(Ibid. 2, 20), l?i de ce in epistola de fa~a il pune ]anga
dansul? Eu ered ca urma. a'l trimite la dan~ii fAra tntarziere, i?i deei era deprisos df,l8, Rerie despredansul,
Cael zice: "Pre acesta dara nadajduesc a-I trimite
g
iudaHi (Ibid. 2, 23). Aiei insa nu , este a~a,.o1 fhl!)i! ce
Timothelll se .1ritoi'sAsP, cur3"nd deE dan$!l, Ii-a tiimos
apostolul aceasta epistola, dupa cum ~i ziee ehiar:
"lara acum viind Timotheiu la noi dela voi"
(1 Thesal. 3, 6). f?i de eEl oare trece in epistola pe Si-
luam inaintea lui Timotheiu, desi de aeest barbat insU$i apostolul marturisefilte muIte bunuri $i-l pune pe
el inaintea tuturor? Poate ea ebiar Timotbeiu a 0er-ut
aceasta din marea lui umilin~a, pentruca in timp ce e1
vedea pe das(alul sau umilindu-se in a!?a mod, ca trecea in epistola. pe ucenicul sau alaturea cu el, apoi cu
atat mai mult trebuia a face aceasta el, in care scop
s 'a $i grabit a 0 cere dpJa aposto].
. "Pavel, zice,:;;iSiluam :;>i Timotheiu, bjsericei Thesalonicenilor". Aici nimic despre dansul nu
mai adaoga, nici apostolul,nici , sluga, 'ci simplu Pavel. $i de ce aceasta? Eu cred ca de aceea nu-si pune
demriitatea lui apostolica, fiindca ace9ti Thesaloniceni
erau de curand catihiza~i, E?i ne~tiind, sau mai bine zis
neavand inca convingerea formata de dansii, nn'simai
inseamna demnitatea sa apostolica. Dealtmi11trelea'chiar
E?i lDceputulprediceiIa dan:;;ii deabea il ('aeuse apostolul. nBisericei Thesalonicenilor" ziee.Bine, de
vreme ce i1 erau pu~ini, :;;i pana atunci inca nu se compusese bine, 9i de aceea ii $i mangae eu numele de
biserica.Unde trecuse mult timp, 91 compunerea precum i?1 organiza~ia biserieei erau deja in regula, nn
pune in epistola numele de hiserica. "Intru Dumnezeu TataJ, zice, l;3i Domnul lisus Christos". lata.
iaraE?i parlicula ~v=intru, aplicata ~i Tatalui, 9i Fiului,
pentruca erau multe biserici Iudaice I?i Ethnice, insa
aici spune: "Bisericei intru Dumnezeu". A fi intru,
Dumnezeu este 0 mare demnitate, ou care nimic nu
este ega!. Fie, deci, Cft siaceasta biserica sa se numeasca astfel, insa rna tern ca nu cumva sa fie departe
de acestnume! Cand cineva ar fi sclav al pllcatului,
nu sepoate ziceci! se gasesce intru Dumnezeu. Cand

Hit

cineva nu umbla dupa Dumnezeu, nu se poate num!

intru Dumnezeu.
Char vOila 8i pace". Ai V3ZUt cum indata . dupa
"
. ' ;. , .. , . ~ l\,f"lt?<, "i'. In: T)"..-laude pune~;ll eXOrGUleplSt01i:l! r ".L:.LUl,i::l,'iL.Ln:- Hd -'-' ':.Llb
.' np,?f\U nur m '0S :nentru VOl tntI, pomemre facand
J~lnt~:~ ~>t;:;;~eh~!li10. 11~i8tr:.c.":. A mult;ami lui
Duninezeu pentru oan~ll, este aovaaa aIll partea apostolului, care marturi8e;;te de progresul . lor eel mgre,
caei nu numai ea ii sunt laudati,dar S1 DUhlnezeu se
multameste ca cel ce faee tottil spre' mantuirea lor.
Prill aceist~ Ii invata inci! de a fi cumpata~i, ca 9i cnm
par'ca Ii-ar zice: Totul este din puterea lui Dumnez~u:l.
Amultami lui Dumnezeu pentru sUflcesele lor, f?l III
acelasi'timp a'i pomeni 91 in rug~ciuni, este dovada de
o mare dragoste catra ~a~f?ii. Apo}, ?eea-ce in multe
locuri face, (mu numal III rugaClunl va pomelle.se,
ci f?i afara de rugaciuni ziee. "N ~in~eta~ pomemndu-va pre voi de lucrul crecimt eI , t;31 ostenealfL
drao-ostei si rabdarea nadajduirei intru Domnul
nostru Ii~u's Christos, inaintea lui Dumnezeu .:;;i
Tatal nostru". Expresiunea (cNeincetat P?menindu-va
pre voi) adeca pomenindu-va inaintea 1m Dumneze~
~i Tatal, sauosteneala dragostei p<;Hr,tenJ!ld inaintea lu~
Dumnezeu9i Tat:11, aceasta semmfi?a. ~lca. sa nu~ cr,:,ezl
ca cmeincetat pomenindu-va pre VOll) este ZIS 1:: Intamplare, adaoge imediat c(lnaintea lui DUI?nezeu-t;a Tatali:,
f?i aceasta fiindea nimeni -nu la~da cele facute de .oa;nen~,
nimeni nu Ie recompenseaza, lara ceea-ce VOl 1ace1;J,
zice inaintea lui Dumnozeu faceti.
, Ce inseamna "de lucrul credintei"? Adeca C[t
Cu nimic nu v'a putut pre voi abat~ d~la luerul cr~
dintei caci acesta este Inerul credll1~el: daea creZl,
toate s~fed-le iara daea nu suferi, este dovada canu
crezi. l-qu oar~ aeestea sunt cele fagaduite, ca cel c~
crede sa sufere chiar ~i mii de mor~i, I?-ii de n~eazu~J,
daM s'ar cere? Este yorba de imparatl a cerurIlor, Oenemurire 9i de via~a ve!?~ica. Deei, c~l ce. cre}e, to~~
lesufere. Af?a dar, credm~a. se ara~a prm lapte. vU
drept cuvant deci ar put~a cmeva z~ce, ea n~ m Hlod
simplu se probeaza, Cl prm .fapte plpalte, prlll modul
de viata, prin voin~a statormc~.
"f?i osteneala dragostel"; zice. i?i ce osteneala

'dr;rvi

74431

162

OMILIA I

OlvllLlA I

poate fi ca saiubeasea cineva? A iub'i. intr'un mod

simplu de sigur eli nu este nici 0 osteneala., iusa a iubi
eu adevarat, este 0 mare osteQeala. Caci, spunemi: caQd
m.ii de 'i:rnprejurari ni se opun voind a ne departa de
iubire, iar noi ne impotrivim la toate, apoiatunci nu
este osteneaia? Ce n 'au patimit ~,postoEi,- ca sa nn se
depa. r t.6z6 de dragostea lui Oh.ristos? Oar'~ f;~1 et=: f~o.:..u
bateau f.~reJi(ja lui Payel ilU. au' 'p rins pe -gazduitoi"U1.
lui, pe Iason, zie, I?i nu rau tarit, f?i nu rau dus inaintea tnrburatorilor ceta~ei, D_egasind pe Pavel? Oare
aceasta este 0 osteneaia mica, spune-mi, cil in timp ce
semin~ele evangheliei niei nu erau prinse, sa. se ridice
deodata 0 a;;a furtuna $i sa'i bage in astfel de ispite?
ll$i luancl rnulte .dela lason ~i dela ceilalti, i-au
sio bozit pre ii "I). (Fapt. 17, 5. 9). Ei biue, acesta este
pu~in luern, spune-mi? Oare lagon l1.n s'a bagat siogur
in primejdii in locul lui Pavel? Aceasta eu adevarat ea.
este .osteneala dragostei, caci s'a legat a~a zicand en
apostolul.~iprive~te cum apostolul vorbe~\'e mai iotaiu
de succesele lor, ~i numai dapa aceeavorbo~te d espre
ale sale, ca sa nu se para ca el face fanfaronada. de
vorbe, sau ca.'i inbe~te pre dam;;ii din calcul. ,,~i rabdarea u, ziee, ca.ei razboiul acela nu era pentru uo timp
poroit nnmai, ci peutru totdeauna, $i aeeia nu razboiau
l1.uffi3.i pe Pavel, ci si pe discipulii lui. Da.ca. dan~ii erau
astfei dispn~i ciltre apostoli, cari faceau lueruri minunate, cad erau barba~i respectabili, apoi ce erezi cil nu
faceau eelor ce primiallpe apostoli, cooeetateni eu dansii,
tOSa departati de credintele lor? Faptul acest.a n' 8i
marturise~te' Pavel, caud' zice; Oa voi fratilor, uI'~t,orl. V 't'
',.
rna
a,l f-<<:teu t, b"lserwelor "lui Dumnezeu
celor
ce su~~ I? I~d~i!l'' (I . Thesal. 2, 14).
'
"f;IuadeJclei mtru Domnu1 nostru Iisus Christos, inaintea lui Dumnezeu si Tatal nostru"
Dl:l;r to ate aceste~ se fac numai prin credinta ~i n~
deJde. Astfel dem faptele aeestea invederau nn numai
barba.~ia lor, ci ~i. aCflea ciL dansii
, credeau. din convinl) Expresiunea ACX(3oV'to 'to t,w.yOV nu inseamnil. luand multe
dUI?li. eum .~e ga~e~te
editia de Buzau, caci atunci s'ar llltelege ell.
turouratorn acela a~ devastat casa lui lason. To hcxvov Aa(3.'v In~eamnli. :!' Iua gararl:!te,a lua asigurare, dupa cum ~i 'to b,,,-yoy 1tO~E'V
lnseamna a lua sattsfacere. (TradJ.

in:

163

g-ere, ~i .cu speranta ca premiulli .~ta de fa~~. De aceea

ingaduia Dumnezeu ca persecu\llie ~supra lor sa . .3e
inceapa imediat, ca sa nu poata. zl~e c.meva, capredwa
edt mai multrezultatul hngu~lrel, Cl sa. se arate ca.l
dura. lor in primire;J, eredin~ei ; t.ot-oda.t,a Ra, SA arat~ Ca
nu vreo parere omeneasca era aceea, ca sil. convmga
sufletele oamenilor, ~i sa Ie pregateasca spre a IJ:.ldur&
lliii de sufel'in~i, ci era la miJloe inse~i putereg lui iil,ltp:
nezeu -ceea-ce nu ar fi fost, dacil predica evanghellel
l1uar' fi fost bine intepenita. io profunditate, ~i nu at
fi stat nemif:;cata din capul ]ocului.
Stiind iubitilor frati, alegerea voastra de
la D~innez~u, c~ci evanghelia noastra nu s'a
racut la voi numai in euvant, ci ~i intru putere ,
?i intru Duch sfint, fili intru adeverir~ rnulta,
precum fi'titi in ce chip am fost intre VOl pentru
voi" .(Cap. 1, 4. 5). Ce annme ~tiind ? In ce fel, :;;1 cum
am predicat la VOl. Aici se atinge:;;i de sllccesele sale,
desl
cam acoperit ' caci e1 voie"-te
mai inta.iu a scoate
. 'i
-.;
,
]a lumina meritile lor. Ceea-ce spune, eRte cam a~a:
Stiam noi cli voi sunteti dintre cei curajo~i ~i dintre
ba.rbatii
de aceea
, mari ' ca suuteti'
') dintre cei ale"-i,
., f;ii P
8i noi suferim totul pentru voh). Expresiunea II recum
~ti ti in ce chip am fost intre -yoi", aceasta arata,
adiea CU multa graba ~i buna -YOlOva suntem gata a
da sufletul nostru pentru voi, fill aeeasta nu 0 facem
pentru noi, cl pentru voi, cad s~ote~i ale~i. De aceea:
~i zice in alt loe: ,,$i Ie rabd to ate pentru eel
alefili" (II Timoth. 2, 10). Pentru cei ale~i ai lui p~m
nezeu ce nu ar sufed cineva? Ca ~i cum pare ca h-ar
zice: ccDaca yoi sunte~i fili ale~i, ~i iubiti, ap.oi noi totul
suferim cn drept euvant. Prio faptul ca-l lauda, nu
numai ca-i imputernice9te, ei inca ii fili .in?uraja~a; b~
inca ii mai incurajaza ~i prio aceea, amlOtmdu-h ell. ~l
dan!?ii au aratat tot aeeia,?ibarbatie, ca contra-b.ftlant~
burrei vointi a apostolului, dupa cum ~i ziee: "9.1 -:;'-01
urrnatori 1) nOna v'ati facut :;;i DomnulUl, prmund
..

1) Nota. Textul ,este

prec~um ?rm.e~za..: 'K at. b~t.sr~ p,~p'"111:(Ll4-:t;u}~

2'("v-i].9-"'l~. y.cxt 'too Kopwo ... adeca: t VOt tmttatOrt v aft facut noua $'I.
Domnului ........ Ar ft fost mai iuteleasa. frasa, daca. s'ar fi tradus cu

"autul P'~fl"'l~r.t.' exact. (Trad.).

164

165

OMTLlA I

eu.van:ul" lIit:U neeaz mult, eu bueuriea Duehu1m Sfmt (\i er.s. 6). Vail Cita 1auda! lJiseiuu1ii deodata~ au d~venit. daseali, caci nu numai ell au primit

Clw~mtul, C! au 3Junschi;:lT 1ain,llt-imea lui Pavel. D ar

aceasta nu este nimie, pe 1inga eee'a-ce mai spune ,caei
E!ive~te
~-cnm(iinalta,
_ zicand : "..lmitatori
v 'ati, f~0n-t
"\ '
""
,
,'
' -,
..
--' Ohll1U! Ul ,adeca l-atiimitat in tbtul pe 81. CUiXi 1118a
l.aii,imitat"? "Primind' euvantul tntru. necaz multo .
eu ouc~ri~a Duchnlui Sfint". Nu ziee simp1u c~
neeaz, c~ . "Intru neeaz mult". De altfel se poate
vedea dmFa~~el~~ ~postolilor, cum au ridieat goana
asupra lor. ,,~l facand gioata, ziIJe, au InUiI'itat
eetatea as~p~'a .lor". i?i nu se poate ziee numai cll '
.?:U. fo.st ne.c:1Jl~~ Io?l au .cr.~zut, (;~ ~i ae eia inca, ea necaJ)~l thnd f?l Slramtoratl, 11 iotw;a se. bueurau, ceea-ce face!,tU f?~ ~postoJii: ))~ueurfmdu-se, zice,
s'au In~~edmClt a ,se .neemsLl pe~tI'.u. numele lui " (Fapt.
D, ' 41). Luerul . mlllunat toemal alel sta: a vedea natura
omeneasca ridieandys.e mai pre sus, sau mai bine zi~,
a. vedea p.e om eovari?llld natura sa omeneasea, f?i sufermd ,ca ~l cum a1' ave~ corp nesim\itor, - def?l chiar a
sufen c~ne:,"a neeazurAl de orice fel, i?i inca nu e un
1ucr.u !?l? f?l net,J!1gat m seama, Dar cum Oare au devemt. 11. Im:tatOi'l ai Domnului? Pentruca $i el multe
suferm~~ a llIdurat, ~i totu!,?i se bueud, eaei de buna
v.oe vems~ spre ace3:sta. ~entru noi e1 s'a d e ~artat pre
s~ne, ,~rma ~ fi ~a~Joeoflt,biuut f?i restignit, i?i totuE?i
e1 s e~ bucura patImmd toate acestea si zieea Tatalui:
nSHivel?te-ma" (loan 17. 5).
' ,
.
"Ou bu..?uria Duchului sfint". Ca sa. nn zieii
cmeva: cum ~ntru necaz? ~i cum intru bucurie? si
cum e cu putm~i1 de a Ie uni amandoua la un loc? ~
eata. c(!. adaoge: "eu bueuria Duehului srin t.
Necaz~l e~te ~n cele trupei?ti, iar bucuria in cele duChOVll1C8$tl.i?1 c1!m aceasta? Cele ce se petree aici,
s.un~ dureroase, msa cele rezultate din acestea sunt
llpslte .de durere, cad nn ingaduie duchul. In cat este
c,u putmtil de Aa sufer} cineva, i?i sa nu se bncure, precum de~x. c~nd sutere pentrupacate1e sale - dara
~cu p~tmp f?l de a f?- biciuit f?i a fi vesel i~ acelasi
tlmp, cando de ex. patlme~te pentru Christos. Aceasta
este bucurla duchului; in 10cu1 celor parute de nesu"

,',

'

ca

ferit, ea scoate p1acerea $i ID1l1tamirea sufleteasca.

V'au iiecajit pre voi, zice, v'au alungat, insa nu v'a
lasat duchui 111 aceie suferin~i, ci dupa cum cei trei
cbeoni se. recoriau in Cllptorul CAl en foc, tot a~a i?l
pre voi va recore$te 111 suferinti). Dar dupc1 cum acol0
.2.8.8, r'eco1'i' nn era :rezult.atul naturei focului, ci a du-: :t ,i l,i;!iti i -cai-e~- ~ti.fla, tot. a8~ - -i?l aiel; CdG,l a se na~te buGurieln necaznri nu este rezultatul naturei necazuri10r,ci a1 faptului cao piitimBsc pentru Christos, 1?i roua
acea reeoritoare vine dela. duehu1, care'i recore:;;te ~i'i
face sl se simta in sigurantil , chiar E;-i ca.nd se gasesc
in cuptoru1 ispitelor. "en bucurie", zice, ~i nu cum
s'ar intampUt, d cu bucurie mare, cad aeeaeta este
luc.rarea sf. Duch.

;,Atata ineat v'ati faeut voi pilda tuturor

celor ce ered in Macedonia i?i Aehaia" (Vers. 7).

~i C1,l toate acestea e1 a venit 1a d an$ii mai in urm8,

insa ata.t de mult at;i strillueit, zi ee, incat v'at;i f eut
dasca1i ebiar ai celor cari au primit credinta inainte a
voastral). Dar si aici se vede intelep ciunea apostolic::1,
Gad el nu zice' v'ati fAcut pild'a ce10r ce vor crede,
c:i v'at;i faeut pilda celor ce deja au erezut, f?i i-ati
invatat cum trebuie a erede in Dumnezeu, caci inca
din 'inceput v'a~i M.gat in 1upte.
"f;3i Aehaia~', zice, adeca in Elada. Vezi aeum
dU de mare era bunavoint1 a lor? Nuera nevoe ni e i
de timp, nici de intarziere' sau z :t bav.:l, e1 era. deajuns
ca apostolul sa se prezinte printre dan$1i, $i totul era
sf3:.r~it. 9i cu chipul acesta iate'l cum Thesalonicenii,
carora Ii adreseaz et epistola de fata, deE?l au fost atra~i:
prin prediea mai t arziu, totuf;ii devenise da$calii eelor
mai dinainte.
1) Nimeni s1 nu se desnadajduiasca, chiar de ar fi
pierdlft mu1t timp ne1ucrand nim'e, ea'! este cu putinta
de a 1ucra i?i intr'un timp mai scnrt tot pe atata, pe
cat nu a putut 1ucra in timpu1 treeut-. Oil dacii. eel ce
deabea crezuse si a stralucit ata.t de mult chiar din
capullocului, ell atat mai. mult incat cei ce deja au
') Partea moraW. Nu trebuie a ne de:>curaja, fli filci a dispret ui Tugacinnile Rfintilor, ci inca a Ie cauta mult. Dar asemeeea.
rugaciuni numal atunci ni vor folo~l, caed fli noi vom fi lipi~i de
virtute. (Veron).

_1_66_________ _________~O_M_II_,IA__I______________________

OMILIA I

1C7

--------------------------------------_._- -- - - -

erezut ~i sunt eonvin~i de adevarurile eredin~ei. Nimeni

iaral?i sa nu se Jeneviasea auzind ea se poate sa CaRtige totul intr'un timp seurt, caci aeeasta este cu totJl
nesignr, ca un fur este ziua venirei Domnului, . :;;i f;ml
de veste va .sta de fa~a. inaintea noastra, dormind noi.
Dar daCl nOl nu rlormrrn, nuv'a fl., Ga , TIn fur, ~i Diel
nu n~ ~~ gaS! nepr:e&:atiV Dacl'l noi privighem ;;i suntem trell, tlU va sta m~intea nuasi;r;;. ('.;,. un fur . ci (:,1
i~ger j"wpar~tesc. ne v~ chema, la bt~DuriJe eel c pl' 6g-"l~
tite noua. NlmeUl decI, sa nn dormlteze, nimani sa nu
fie Jene~'L:;;pre fapta bnpa. Nu ~titi voi oare, c:1 in tiillp
c~ dormham, toate ale noastre nu sunt in sigurantii,
~l u1?or se pot rilpl? Cand ins a suntem treji ~i privighem, nu avem nevoe de atata pazl:l. Cand dormim
ehiar cu paza. :;;i inca ne pierdem de mnlte ori en toat~
ufilile, fill eu toate zavoarele, caei en toat<1 paza si masurile
Iuate ho~nl intra. inauntru. 81 de ce spun
acestea ?
P entrn .a l?ti, e:1 daca noi p'rivighem, nu avem rlevoe
de ajutorui aHora, iar dae:1 dormitam nn ne va folosi la ui!ni~ ajut~'ul lor, ci. chiar~i cU:ajuLoru l aeeia
not nepl eracm..t!iste bun lUorn de a ne bUCUf8, Ile
rugaciunile sfinviIor, insa numai atunci cand si noi vo-m
con~ucr~ ~mprennc1. ($i ce 'mi trebuie mie rugi:le',unea
altUla, ZICI, daca eu 'hicrez ? Si eu toate acestea bine
ar. fi 8ft nn
simti
..
, niciodatil nevoea aceasta, eaei nici
eu nu VOlesc aceasta, - insa daca noi judecam. bine,
totdeauna ne g-asim intr'o astfel de nevoe. Pavel n 'a
zis niciodatcl ee ' mi trebuie rnie rugacinnile alto raJ)
det?l cei ce se rugau pentru el, un e rau dernnid e dftnsuI, ba nici chiar uu erau egali cu dansul 8i tu ziei
ee 'rni trebnie mie rug,'\.eiunea altora? Nici'Petrn n'a
zis ce'mi trebuie rngaciuni pe cand biseriea s e ruga
pentrn dansul: "Iar rugaciune se facea ne'ncetat
dela biseriea eatra Dumnezeu pentru dansul"
(Fapt. 12, 5). fill. tu zici. ce:mi trebni~ rngaeiuni? De
ac~ea tocrnat Itl trebUle, fimdca creZl cil. nu ai nevoe.
Chi.ar Pavel de ai. fi, ~i totm;;i ai nevoe de rngaciunile
sfin~ilor. Nu te inal~ pe sine-vi, ca sil. nu t8 smeresti.
~a:r dupa cum am zis, rugiicini1ile acesteannmai atunei
Ul sunt de folos, cand ~i noiconlncram impreuna eu
ele. Ascult1pc Pavel cespune: "ea stiu ea aeestea
imi v~r fi .mie ~pre ma.ntuire prin rugaeiunea
voastra,l?l ' prIll darea Duehului lui Iisus

eu

Christos" (Filipp. 1, 19), !?i iarc'1!?i: "Ajutorind ~i

voi pentru noi eu rugaeiunea, ea despre multe
fete darul eel eatra noi prin multi sa se multameasea pentru noi" (ll Corinth_ 1, 11), ~i tu zici
::<ce'mi treb!Jie.

r.U, g~C1tlDi)}?

.,Llar,;1. noi . 1nR ~i ~ll luCr?1"L.ll

cele cnvenite din parte-ni, nimeni ~i nici 0 rugaciun e

nll TIn Tva'-- Dutea folosL Cu ce a. folooit leremiu.J pe IU.do].?
Oare nu de a treia Oari1. s'a prezentat 'lnaintea-lni Dnmnezeu cu rugaciuni, ~i nu iara!?i a trea oar[t a auzit:
"Nu rna mai ruga, :;;i niei sa. mai ceri pentru
poporul acesta) ea nu te voiu aseulta" (Ierem_ 7,
16)? Cu ce au folosit Samuil p e Saul? Oare nu se j elea el pan;\ in zilele cele mai de pe urm;!\. pentln Saul,
oare nn se ruga in zadar ? en ce a folosit pe Israiliti ?
Nu oare el spunea :llDeparte sa fie dela mine paeatul acesta inaintea Domnului, ea sa incetez
a rna ruga Donmului p e ntru voi" (1 Imp. 12, 23)?
Oare .nu toti au pierit? A~adarii, eu nimie, zici, nu
afolosit ~inu - folose~te Tug;-lciullea? Folose~te iubi~i
lor, fili inca mult, insa numai at:lDei caud ~i noi COll]ucram eu ea, ca nd~i lloi facem ceva. Conlucreaza pe
langa noi rugaeiunile sfintilor ~i ajuta mult; ajuta
cineva pe unul care Inereaza, conlucreaza cu dansul
candll yede ea si el eonlucreaza, iar caud acela st:l
in trand:1vie, nimic nu'l poate fofosL Daca rugaciunile
ni-ar folosl f;li ne-ar dnce in imparavia lui Dumnezeu,
f:1ra ca noi sa facem eeva, d e ce atunei nu clevin ereE;!tini.
toti Eliuii? Oare nn ne rngam -noi pentru toata lume a?
Oar'e nu si Pavel facea aceasta? Nn ne rugam noi ca
sa se intoarca toti :;;i sa vina la cunostinta cea adevarata? De ce oare' eei rei nu devin buni,' daca nu vor
contribui :;;i ii Ja aeeasta? Mult folosesc rngaciunile,
daca insa f;li noi vom contribui cn cele ce trebuie a
contribui. Voiefilti sa afli cat de mnlt a u folosit rugaciunile? Gandf;lte-te 1a Cornelie suta:;;ul, gandef;lte-te Ja
T abitha. Asculta pe lacob ce spune lui Laban: "De
nu rni-ar fi fost mie ajutor Dumnezeul parinlui meu, aeumdel?art m'ai lasa" (Facer. 31, 42).
Aseuita 1?i pe Dumnezeu oe spune: 119i voin apiira
eetatea aeeasta pentru mine, :;;i -pentru David
robui meu" (IV Imparati 19,34); ~i caud aceasta.? Pe

168

OMILIA I

timpul lui Iezechia, care era drept inaintea lui Dumne.zeu. J?aca ar a~ea vre-o 'putere t;;i rugaciunile celor
reI, apOl de ce, cand a V8111t Nabuchodonosor, n'a mai
pronun~at Dumnezell asemenea cuvinte ci a ]asat ca
cBtat~a. sa . fie. <?ucer;ita?F'iindca . f?i reutatea atinsese
m~rgH1d_e ppslblluluI. Apoi ~i Sainuil s'arugq,t pflntru
; - IS!'~~JtAm: ~I ~l, rel~~it~1t1Sft03:rv'la(;easta? Cand si I8r~dl
tem,l ' :11u!tami~_u, pe .pumne46u; a;~U.l.lCi zic, cua'jutorinl
. rug~mu~.el 1m 8amml, au putut ~l II s~. :'l:lnnge pe vrajma~1.9ICe nevoe am de rugaciunea altuia, zici, daca
eu mul~amesc.:Qe Dumnezeu prin purtarea mea? Niciodata Sa n~ ZICl aceasta, omule. Ai nevoe, t;;i Incil. mare
ne~?e, .cael aseu]~a ce spune .Dumnezeu despre prietem~ lUI lo?: "SI a?~m luatl ~eapte vitei ~i ~eapte
~erbeCI, ~l mergetl Ja robul meu lob, si va face
,1er tfa pen~nl voi, ~i lob robul meu se' va ruga
. peI:tru vo~" (lob 42,8),:;>i aceasta pentni ca pacatuise,
~y'$l . nu era pacat111 a.tat de mare. l>ara chiar acest
dr:ept,. ea re!e .~ mant.mt a~unci pe prietenii sai prin
r13gacmne, Hl tII~~)Ul, rezb~)}uI~li Iudaic nu ar fi putut
sa, scape pe ludell plerdlltl prIll pacatele lor. 8i ca sa
afl,l, ascultil. pe ~ Dum~~zeu, care graie~te prin Profetlll:
,,9 1 de ar fi In ml,]loeul poporullli acestuia si
Noe, ~i Daniil, ~i lob, viu sunt eu, ziee Adonai
Domnul: de se v?r mantul fiisau fete" (Iezech.
14, 20), ~l acea sta dm cauza ea eov3,rsise relltatea lor.
Si iara~i: " De ar sta inaintea fetei'l mele si Moisi
~i Samujl" (IerAem ..15, 1), .~~ ~~~;ef?te cum' e1 spun~
aceasta catril. ama ndOl Profetn,Dllndca amandoi se rugase pentru dani$ii, insa fad folos. C<1ci f?i Iezechiil se
ruga lui Dumnezeu f?i zicea: "Vai) Adonai Doamn e!
Au doara vei pierde toateremasitile lui Israil"
~ez, 9, ~)? .Apoi aratandu-i ea eu dre'ptate face aceasta,
II 'p une m am.te pacatel.e lor. Daea nu primesc rugamll1te~ ta, Z1ce, I!u VIlle de aeoio ca eu dispre~uiesc
ruga~lUnea ee 'ml fa.ci, - i\li snnt deajulls 'teestea sa te
convm.ga cil. e~ nu te dispre~uiesc -, ci nu primesc
rugil.mmteata dm cauza pacatelof' lor celor multe. Pentru
care. eu drept cuvant adaoge: ;,De arsta inaintea
fetel mele~iMoisi ~i Samuil". 8i cu drept cuvant
spune. aeeasta IuiIezechiil, fiindca acesta este eel ce a
patil.llllt muIte pentru danf?ii. (<J\1i-ai zis sil. manane pe

OMILIA I

169

o'unoiu, zicea aeest Profet, si af?a am facut; mi-ai zis

~a'mi rad capul, i\li af?a am 'fil.cut; mi-ai zls sa dorm

numai pe 0 c.oasta, mi-ai zis ~a. ies pe o. gau.ra . d~

prin perete, S1 3/i'a am facut; ml-al luat femera, 1?1 ml-.m
zis Sa nu 0 jelesc,/?i eun'am. jelit',o,f?i in fine fiuIte de
a(!estf~~a , ;1\rn, f~.0U.t -rIe,t).tr!j. clal1.$ll; ~ !7i. 3.el~ro. te "rog .perltt"-G. . d:[~/ti~ii, .ljrt-u uu trla at cultr_r')) i~,~a ~"orbe9_te PrufBtul
lui Dllrrinezell, ja cate i se ras puncle: (Nu fac aceasta
fiindca te-af?i dispre~tll pe tine, zice, dara chiar Noe d.~
ar fl, chiar lob, sau si Daniil, ~i m 'ar ruga pentrll fill
8i fetele lor, nu a:;;i asculta. Dara apoi f?i lui Ieremia,
care a patimit mai putin din cauza poruncilor lui Dumnezen, insa f?i mai multe necazuri a intampinat di~
cauza rautatei Illdeilor, ce'i spune Dmnezeu? "Dara
llU vezi ee fae aee~tia (Ierem. 7, 17)? (Da ra~punde,
fae muIte r:lut:lti, Insil. tn fa aceasta pentru mme. $t
atunci i s'a rMpul1s: "De ar sta inaintea fetei mele
IVloisi . si Sarnuil", cel dintalu legiuitor, care de multe
ori 'i-a scapat din primejdii, care a zis lui Dumnezeu:
;JDaca Ie ierti lor paeatele, iarta-le, iara de nu,
~terge-rna ~i pe mine din cartea ta (( (Exod, 32, 32)
Deci chiar acesta de ar veni si ar spune de acestea
astazi, nu l'asi asculta. 8i ehiar ' Samllii care'i-a scapat
de multe ori,' care a fos't minunat din mica copilarie,
cl:ltril. care eu converzam caprieten catra prieten f?i nu
prin enigme; caruia m'~l.m ar~tat inca ~in ,mica l~i. ~o
pilarie, S1 pentru care indurandu-ma f?l fimdu-ml mIla
am desch:s era profetiei care era inchisil. - dupa cum
si zice scriptllra: ,:f?i cuvantul Domnului . era
~cump, si nuera vedere aevea in zilele aeelea"
(l. Imp.
1), - ei bine, chiar acef?tia de a r sta ina111tea mea, nimic n'ar folos!. De asemenea f?i despre Noe
zice: ;JOm drept era Noe, ~i desavar~it in neam ul sau" (Facer. 6, 9), cum f?i despre lob:" Eddara
de prihana, drept, adevarat, cinstitor de DUffinezeu" (lob. 1, 1), si despre Daniil, pe care il credeau de Dllmnezeu, ~ (9i totui?i nu se vor mantui, zice,
fiii f?i fetele voastre.
.
Acestea ::;;tiindu-Ie, iubi~ilor, sa nu dispretuim. ru
gaciunile sfintilor, si nici sa dam vina pe ele in caz
cand nu sunt 'asculiate, pe deoparte ca sa nu ne len evim ~i sa uneltim rele asupranoastril., iara fle df' alta

3;

170

011!LIA II

------ .._- - - - - - - _ . _ . _ - - - - - - -

----------~

O:VllLIA Jl

------

c~ ~sa nti Siidem din ca~tig~l ~el ~are ee ~i sta inainte,

mea sa 1 ruga~ a.i sob~orl ~l rugatOrI eatra Dumn"eze~ ~entru~ nOl, ~?l" sa III dea mana de ajutor. Insa
f;>l not sa n~ llldeletmc ~ eu fapta buna, ea saputem
a ne ,?ueura ~e bununl~ fagaduite eelor ee '1 mbese
~re ila.nst~l, prm oharnl ~l filantropip., Domnubi nostru
hsus Ohrist?S, c~ruia impreuna cu Tatill ::;:i Oll . OuchuJ '.
sunt, seOUVlne slav~, strtpaniri.!.a si einst.ea.: it'cnrn HI pn_
rurea ~ilil veciiveeilur-. Amin."
l_~
~
Cl

.!.......,

OMILIA II
"Oa dela voi s'a vestit cuvalltul Dornnului
nu nurnai.in Macedonia f?iAchaia, ci r;:;i in tot

locul crecllnta v-oastra, oea 111tru DO[fl,nLlla iesit

lnnat
. . . . '-.J,,:u . 1''111
UtA.

t"f~o.l 1 ~A Nt<
lJ.L:JOt,l~uoCb

x.:.............
grGtl111

"'I'V'>. . . . . . . . . . . .

Lua.1

~..
__
'1'1':
nul
uev-a.ua

aceIa de nm spun, ce fei de intrare am avut la

voi, ~i cum v'ati intors la Dumnezeu dela idoh
a slu)! Durnnezeului eelui viu si adevarat si ~
a~tepta p~e fiul lui din ceruri, pre care 'loa i~~iat
dm mortI, pre IiSllS, care ne izbaveste pre noi
de mania cea viitoare" (Cap. 1, 8-10).'
Dupa cum mirul nn tineinehis in e1 mirosul eel
pl~eut, ~i 1:1 impra~tie m~i' deJ?arte, ~i umple aerul de
mlros," ~l astfel atmge slmtun1e aproapelni. tot asa si
barbat.li curagiosi ::;:i minunati nu tin in ii inchisa'virtutea, ei prin faima n:tspandita despre dam;;ii pe multi
folosesc ~i-i fae mai buni. De aeeea si z'ee:
Incit
v'ati facut voi pilda tuturor celor ce c;:ed in
Macedonia I?i Achaia".
. )lOa dela voi, ziee, s'a vestit cuvantul Domnuiui, nn nmnai in Macedonia si Achaia ci si
in . to~ locul credinta voastra cea intru D~mnul
a le~lt", a,deca, pe to~i 'i-ati pus in uimire prin il1vat a tara voastra in dogmele eredin~ei, t;li ati fileut a fi
admira~i de lumea intreaga, eaei "in totlocul"

171

aceasta inseamna. Si nu ziee: se zvoneste despre eredinta voastra ei

ie~it" adeca a faeut ~esunet, adeca
dUpil cum trambita eea eu resunet armonios umple
tot loeul de g\asul ei, tot a~a ~i faima despre barbatia
voastrJ J'flsnnn.nd ea. ~i tramh"ta., a fostln stare ea Sil.
umple intreaga lume, ~i sa se impri'it;ltie pretut:ndeni $i
peste. to~i ell un resunet egal. Faptele cele mftri Bunt
cantate "mai aies aoo10 un de se pet.ree, iard mal neparte
nu atata, - eu voi tnsa nu a::;: 3., ei ea nn resunet armomos s'a imprastiat vestea . despre voi pe toat<1 fa~a
pilmantulub), Dad poat.e ar z:ce cineva: dar daca
vorbele aces tea sunt mal mult iperboliea ?)) Ei bine,
nati-unea aeeasta a Macedonenilor era rcnumiU ma.i
'n;;;:inte de venirea lui Ohristos, 9i se vorbea despre
dan~ii mai mult ehiar decat despre Romani, 9i de aceea
:;;i Romanii sunt minunati, pentruc\ au putut sii'i Inving' 9i sa'i eueereasciL Ceea-ee a fjcut Regele Macedonen lor, a intrecut orice judecatl omenease:1, caei
ie~ind -eli 0 repeziciune', uimitoare dintr'un ora~ mle., a
Clleer;t.1umeaintreaga.. De aceea :;;i Profetullt vede ca.
pe 0 fiar[t zburltoare, aratand prin aceasta repeziciunea cn care el a zburat oarecum, ~i a incunjurat Inmea intreag'l, trecand din trofee in trofee si din biruinta
in biruint'\. Vorbese unja despre dansul,' eil odat,l
zind pc un filosof spunand elsunt lumi infinite in univers, e1 a oftat eu amar zicftnc1 eel desl sunt hnni infinite, eu totusi niei una maear n'am cai;ltigat pana
aeum)) - atat de mandrn era, si eu sullet mare, f;li de
aceea este $i eantat pretutindeni. Dara impreuna cu
faima Regelui este legata i;li faima natiunei. Alexandru
Macedon se numea aeet -Rege. Asa Ca faptele desf: RUrate aeol0, eli drept euvant sunt 'cantate pretutinde'ni,
e:lei nimie nu se poate da uitiirei din faptele oamenilor
mario Niei faptele Romanilor nu eran mai prejos de ale
Maeedonenilor.
,)n tot locul credinta voastra cea iutru
Domnul a je~it", ziee, - d~Lr,1 faptul acesta s'a petrecut toemai din eauza ap'hnderei eu care ii au imbratii;lat eredinta. Vorbe9te aici despre c:redin~l ea de eeva
insufletit, l?i intrebuintaza expresiunea ))a ie~it" voinc1 a arata cat de aprinsc1 ~i d~ aetiV[i era aeea eredinta.
,,In cat nu trebue sa mai graim noi ceva. Ca
aceia de l10i spun, ce feI de intrare am avut la

"a

au-

172

O:\IILIA II

173

O"IILIA II

------

voi" . N u mai a:;;teaptl, zice, Cil. sa auda cele ale voastre, ci acei ce nu sunt de fata ca sa va vada virtutile
!;'i succesele voastre, preintampina, sau mai bine ~is,
apuca.inainte pe cRi Ce strut de fa~a ,;,i va v:'1d)), af.at
demult-,- ajunsBse
faima
de dil,nsii
~i se impn'lstiase
,. ({l"~i.(,l,
: ,,-,-.....
"",.'---...
-'
,',
:l:n:'etut,;rJfiet)J.
Gar
mel nuavem
neyoe.ae
a mal.
PO"",-Bsti gUCCDi;0lDvoastre, spre a t'iiJica p6 altii la ace~
faf;>i ze1, caci cele ce ar trebUl ca aceia sa Ie auda dela
nQi, acelea vDrbesc delasine. Oe91 in fapte de acestfel
se intampla in muIte parti zavistie, totusi covarsirea
crediritei voastre a biruit' 8i zavistia. Desi succesele
voastte sunt las ate de voi'la 0 parte r;;i date uitarei,
totu9i ele nu tac, ci apucfl inainte. Deci astfel fiind voi,
nOUa nu ni este iertat a nu da crezare celor ee se
vorbesc. Dar oare ce inseamna "ce fel de intrare
am avut la voi?" Aid atilt lauda discipulilor cat $i
aapostolHor se gaser;;te irnpletita la un loc, insa apostolul a intors totul numai asupra 10L n9i crim v'at i
intors la Dumnezeu, zice, dela idoli, a sluj'l. Dumnezeului celui viu Ii adevarat", adeca cu mu'Ita u:;;urint a, cu multa graba, :;;i n ati avut nevoe de multfl osteneala din parteni. "A slujl Dumnezeului celui
viu i?i adevarat". AicL introduce f?i 0 sfatuire, care
este adresata lor intr'un mod foarte delicat. ,,9i a a~
tepta pe fiul 1ui din ceruri, pe care l'a in viat
din morti, pre Iisus, care ne izbave~te pre noi
de mania cea viitoare". "t?i a a:;;tepta pre fiul
lui din ceruri", adica pe eel restignit, pe cel ingropat, pe acesta a'l astepta din ceruri. Si cum din ceruri? "Pre care: zice, l'a Inviat' din mort i ".
Ai vazut cum e1 a, pus to ate 1a un loc: :;;i invierea, r;;i
lnaJ~area, r;;i a doua venire, r;;i jUdecata,:;;i ~esplata celor drepti, $i pedepsirea ce]or rai? "Pre llsus, zice,
Clare ne' izbave~te pre noi de mania cea viitoare"
Aceasta este i;li incurajare, ::;;i sfatuire, f;'i indemnare.
:<Daca l'a inviat din morti, zice, este in ceruri r;;i dA
leolo va venl, si ati erezut in aeeasta,Cl1ci daca nu
;redeati, nu at!' fi 'piHimit atatea. Toate acestea sunt
)cntru' voL 0 'incurajare in deajuns. Aceia vor fi pe~
'lep<::iti, zice, - ceea-ce spune r;;i in epistola a doua)e cand voi ve~i avea 0 mangaere nu. mica)). "A a~.

-.

"

tepta pre fiu~ l~i d~n c~r~lr~", adica cele c,! primejdie, amaraClUlllle f?l sufermtlle voastre~ supt ~m :puterea lor, iara cele bune r;;i plac~te sun~ m mta!,zler::
f?i.le ve~iavea, e~n.-?vaveDi< Chns~os_.dm ,~er}m~~~~
vosh'
llC"l(' d.C'. ('a,ra, "'perant", are HeVoe cJ.ed . .TIc.o::;t.....
' ~:'''''<t';;' ,~':'-U-A,1
~ ''',~~-;.
~L...J.;;.
,;~
"~-:;;_" ,'~
',-c;.V

;"'"

.... ":":

",,_ ..

Cm'18toOl ()"Invl.a;;a.l11m.or~!,

l::i

'::_ . . .

;;.",'.'

'

al{.Hvi:l;~ l~. Ge! uu, ua['~

de aco10 va vetii sa judece pre eel Vll fill pre cel

mDrti.
1

' eli voi stiti fratilor) intrarea no astra ~a VO.1,

ca n;'a fost d'esa~ta.
intaiu patimind, ~i ocariti fiind pre cum ititi, in Filjppi, am i~draznit
intru Dumnezeul nostru a grai catra VOL Evanghelia lui Dumnezeu cu multa !levointa" (Ca~. 2,
1. 2). Mari cu adevarat sunt mentele voastre, Zlee,
insa niei noi nU am fi putut a va folosi numai eli cuv8,ntul omenesC). Ceea-ce el zice mai sus, .a0ea~ta 0
spune si aici, ca adeea, IJredica $i puterea e~ se mvedereazi numai atunci, cand am~~ndoua partlle ~onlu
creaza impreuna, adeca pe langa mit:un~ f?i buna lilteD.tiune a celor ce predica, se cere SI dm partea celor
~e 0 primesc caldurJ. si graba. "Oa voi ~titi, zice,
. c11 n ,a f OS t. d e~aru~,
t~ ("
intrarea noastrs.> la 'VOl,
adeca ca n'a fost omineascfl, si nici cum s'ar intampla,
ci din primejdii mari, din necazuri r;;i suferint~, deodata
am cazut in alte primejdii. "Ci intaju patinund, zice,
si ocariti fiind, precum :;;t.iti, in Filippi, am 1:ndraznit 'intru Dumnezeul nostru a grai". Vezi
cum iarasi atribue totul lui Dumnezeu? "A grai, zice.
catra vai, evanghelia lui Dumnezeu cu multa
nevointa". Nu se poate zice ca acolo numai ne-am
primejduit, iara aici nu, caci r;;i voi. '?ti~i cu cate primejdii f?i cu cata frica am fost 1a VOl)). Ceea-ce d.e altfel spune si catra Corintheni, cand Ii serie: ,,91 eu
intru slabiciune , si
intru frica, si
intru cutre,
,
mur mare am fost la voi" (1. Corinth. 2, 3).
Ca indemnarea voastra nu estedintru inseHidiune nici din necuratie, nici din vicle~ug,
oi precu~ ne-am cercat (adeverit) dela Dumnezeu a fi crediuciosi a priml evanghelia, a~a
graim, nu ca cum
placea oamenilor, ci lui

oi

am

174

O,IlLIA II

OMILIA II

Dumnezeu, eelui ee eearea inimile noastre('

(Vers. 3. 4). Ai V<:1zut, c~, dupa cum am zis mai 'nainte,
apostolul dovede~te ca predica sa a fost dumnezeiasca,
~i scoate argumentul chiar dela anevointa cu care
dilt:!f?ii 8,U primit'o? (Dac,). aeeasta ar fi fostinselaciut:!e,
zice, nu am fi suferit noi atatea primejrlii, care nu ne
ingaduiau nici macar de a ne rasufla. VOl In stramtnl'l:wi, noi in stramiorflrL Dar daca noi ntl am fi fo~;t
eonvinf?i de acea speranta placuta, daea nimic din cele
viitoare un ne-ar fi de~teptat pe noi, de sigur ca nu
am fi suferit atatea, caci cine ar prefera ca s:1 sufere
atatea neajunsuri pentru cele prezente, si s l tr<1iasc,l 0
via~a mai mult. In agonie f?i plina de primejdii ? Pe cine
am fi putut convinge noi in asemenea Cllz? Si toate
acestea oare nu sunt de ajuns ea s1. tnlbnre
discipuli, c3,nd vijd pe dascillii lor in atatea primejdii? Tnsa
voi nn v'aii tulburat si nici nn v'aii nelinistit de
aceasta.'
,
"
" Gil indemnal'ea voastdi" adecl inv:.tiiLnr'a Voasira" nu este dintru in~elaciune((. ~n este'inseli1cinne
faptnl acesta, zice, nn este vicle~ug, nn e yorba de fapte
spurcate, ca ale magi lor t;:i fermecatorilor, nn predicam cu
viclenie sau en v'un scop necurat, dupa cum fdcea
Thendas. "ei precum ne-am cereat (adeverit) de
la Dumnezeu a fi credinciosi a primi evanghelia, a~a graim, nu ca Cllm am plficea oamenllor,
ci lui Dumnezeu, celui ce cearca inimile noastre".
V ezi cil nn este yorba aici de vr'o slava. de~arta? "Ci
lui Dumnezeu, zice, celui ce cearca ininlile noastre (/, adeea noi nn facem nimic pentru mnltamirea
oamenilor, f?i atunci din ce cauza oare am faeut aceasta ?))
Apoi indemnandu-i pe dan~ii de a avea ca pilda pe
apostoli, zice cit noi nu eiiutam ca sa plaeem oamenilor, t;:i nici nu c;lutam cinste dela oameni, "ei precum ne-am cercat (adeverit) dela Dumnezeu a
fi eredincio~i a primi evanghelia", ceeace e tot
una, ca si cum ar fi zis: Daea e1 nu ne-ar fi stiut departati de toate place rile vietei pamantei?ti, nu 'ne-ar fi
ales pre noi. Defli dupa cum' e1 ne-a cercat ~i ne-a gasit vredniei, t;li noi ramanem tot aceia~i, ca eercati de
J)umnezeu. :;:;i cum ne-a cercat i?ine-a incredintat e'van-

pe

175

ghelia? Adeca ne-am aratat incercati inaintea lui Dumnezeu, ~i ar;;a f;li ramanem. Daea el nia incredintat
evanghelia, aceasta este dovada destoiniciei noastre.' ~i
d~ca el ar fi vazut in noi ceva murdar, sau vr'un scop
~Tlclean~ nl1 ue-ar fl. ince:rcat.., f?i nu- ni-arfi Inoredintat
evanghelia.
Exoresiunea .. ne-a incereat" sall
3,;:n
(':
,
4-."~_'~
,-n _.
IlL!- ,lr.lsea,mna ca- aIU. fost cereetati ~
ea am fost examinati sau ispititi caci (leI ce sti~

!OS!; l!leerCa;;1

'de

inimile t;:i cele ascunse ale nostre, uti 'are ne'voe'

a
ne. pune la i,ncercare ca sa se convinga, ci dupa cum
nOl ceeace facem 0 facem dupa 0 mai dinainte incercare, Du~nezeu 0 face fara incercare, - ci aceast:1 expreslUne mseamna ca precum el ne-a gasit incercati
adeca vrednici, tot asa ne-a incredintat evano-neJia 's1
1~0~ astfel .g~aim. De.ci c~ incer.caV de 'Dumn~zbeu r;;i
Slt
de a III se lt1CredlOta
evarJO"heha,
. l Vredl1lOl
.
.
,::,
. noi asa
.,
fill gralm, "nu ca cum alTI pHicea oamenilor",
adeca (mu lefacem acestea toato pentru voi ci pentru
Dumnezew). Fiindcamai 'naintei-a laud at, ~poi ca nu
cum va cuvantul sau sa fie banuit zice: ea nici 0data intru cuvant de magulir~ n'am "fost la voi
p:reculll ~titi, nici prin prilej de lacomie, Dum~
nezeu este martur, niei cautand dela oameni
slava, nici dela voi, nici dela altii, putand intru greutate a fi ca apostolii lui Christos"
(Vers. 5. 0).
"Niciodata intru cuvant-de magulire n'am
.

tOost"A ~la -'-'-01" ZlC~,

a d eoa.x nu v ' am maguht,
dupa cum
fac m~elator~l, Carl voes.c sa stapaneasc~L Nu se poate
spune .ca n.Ol am maguht, ca sil stapanim, f?i nici ca am
fost mJfilCa~l la aceasta din interese materiale). In llrma
acestora, care de aItfel eran vederate ii invoaca chiar
p~ d~n~i~ de marturi: ~(Daca v'am fi ~agulit, zice, voi
a~l t;:tl) , msa la ceea-ce nu era vederat in deajuns adeca
asupra laeomiei, apostolul invoaca de martur p~ Dumnezeu.
"Nici cantand del a oameni slava nici dela
;roi, nici ~~ lao altii,. putand intru gr'eutate a fi
ea apostolll lUI Chrlstos", adeca <mici cinstea n'am
cautat'o, nici nu v'am vorbit eu fala si nici nu am fost
la voi inconjura~i de garda imparateasc~, - del?l daca

g<i-

'

176

mIlLIA II

01I1LlA II

177

------------------

am fi facut a;ceasta, nu ar fi fost ceva strain, caci daca

cei trimif?i in solie de imparat sunt in einste, apoi eu
atlU maimult noi. Si nuzice ca (<am fost neclnstitil)
sail cil nn ne-am bucuratde cinstea. cuvPJ)ita) -(leea/-os
ar fi insernnat ca'i batjocore~te,c- ci inca mai muIt (<oil
nki n'am cautat cinsoo3'J , Ded daca puteam cautacinetea,
totUS,l n>iun 03.utat'o, ,.de'ifl poat8 predica cerea
aceasta,' apoi cum se poate spune ea no! am faeut'o
pentru slava? Cll, t02.te cil chiar de am fi cautat'o, n~
ar fl fost vr'o erima, de vreme ee este drept, ca eel
trimisi de Dumnezeu la oameni, ca niste soli sositi
ileum' din eeruri, sa se bucure de 0 mare einste, ~
noi insa nu faoem nimic din acestea, ea astfel sa astupam gurUe protivnieilor no~tri. /?i nici nu se poate
spune ea numai eatra voi ne-am purtat a~a, iara catra
aItH in alt mod)). Aceasta 0 zieea si Corinthenilor scriindu-li: "Oa suferiti daca va robefijte cineva pre
viOl, daca va mananca cineva, ,daca va ia (rape:;:;te) cineva, daca se sumete:;:;te cineva, dadl va
bate cineva peste obraz" (II Corinth. 11, 20), 9i iarasi: ,)ara venirea trupului este slaba, fiji euventul
clefaimat1 (Ibid. 10, 10) 9i iaraf?i: "Daruiti-mi mie
nedreptatea aceasta(( (Ibid. 12, 13), - aratand prin
aceasta cat de smerit era, daea. patimia atatea neajunsuri. Aiei insa vorbe9te f?i despre mijloacele materiaie,
caci expresiunea: "PuUind intru greutate a fi ca
apostolii lui Ohristos" aceasta semnifica.
"Oi am fost eu linifijte .in mijlocnl vostru,
pl'ecum muma lfiji Incalzefijte pre fiii sai. A:;;a
tinandu-ne (fiind legati) de voi, bine-voim a va
cia voua nunumai evanghelia lui Dumnezeu, ci
incai,'li sufletele noastre, pentru ea ati fost noua
iubiti" (Vers.7-8),
"Ci am fost, ziee, cu linifijte", adeca nu ne-am
infat0 9at niei eu fanfaronada, nici ou vuet, f?i nici nu
am aratat ceva greu f?i de nesuferit. lara expresiunea
)Jin mijlocul vostru ". e ca si cum ar zice cineva (ca
unul dintre voi, ea si cum nu am fi fost tanduiti de sus
spre aceastm). )JPrecum muma, zice, i:;;i incalzefijte
pre fiii sai". Astfel trebuea fi dascalul. Nu cumva

poate muma magule<;;te pe copil ea sa se bucure de

slava din parte-I? Nil eumva cere bani dela eopiii cei
mici? Nu '. cumva se poarta cu danf?ii cu asp rime sl de
nesuferit? Nu oare datoria mumelor este ma.i Qu.sam8.
de a s>~ pur:a eu ~laI}de~e f~~a de copii? "A~a tinanduifi"lc=!'' lngo"'fl) a;"v'f';"A"
.., .> ,'~.'
.
ne
~- ,,~' ~J,::.L ,~_~ t~~~.,.;, ,t?
'~J_ .. _ ,~'1-1fn .~.rdl~ .~. .lr~gosrea sa,
cea parint0a$4 catract,nsiJ,adefl3. aata.t de mu1t6untem
lega~i de voi prin dragoste, ineat chiar de ar trebui
sa ne diim pent:e'u voi 8i sufletele noastre,f?i nu ne-am
da in laturi)).' Aeeasta' deei, spune-mi, este judecata
omeneasea? /?i cine ar fi atat de llf?Urel, ca sa spuna
asa? "Bine-voim a va da voua, ziee, nu numai
evanghelia lui Dunmezeu, ci inca ~i sufletele
noastre". Astfel ca aeeasta este mai mare dedit
aeeea. 9i care este folosul? Dela evanghelie de sigur
ca este' un mare folos, insa a'si da cineva sufletul
este ~i mai mare, prin greutatea [aptulu]. Nu este tot
una: a predica, f;li a'f;li da sufletul; a predica de
sigur cil. este mai cinstit, insa a-~i da sufletul este
eu mai multa anevoin~a. Am fi voit, zice, ca sa va
dam si sufletul VOlla, daea ar fi fost nevoe, caci daca
nu veliam aceasta, nu am fi suferit lipsa f;li nevoea)).
De aeeia a laudat f;li lauda pe apostoli, ((pentruea, zice,
noi nu faeem aceasta cautand bani, sau magulindu-va,
sau dorind slaval). Si acum ttl priveste intelepeiunea
lui Pavel, caci desl 'apostolii suferise multe'in predica
evangheliei, totUf?i' spre a face pe discipuli f?i mai inta.ri~i in eredinta, gasef;lte nimerit de a se landa pe sine ~i pe
ceilalti apostoli intr'un chip paradox, a9a zicand, ea sa
faca pe discipuli sa'i admire. Dar lauda aeeasta avea
banuiala. De aeeea respingand acea banuiala, vorbeste
de primejdii. Si iaraf?i, ca sa nu se creada ca vorbeste 'de
primejdii ea sil. se arate obosit eu totul pentrn a'anf;lii,
si ea prin urmare are dreptul de a fi cinstit de dan:;;ii,
dupa ce s'a vazut silit a vorbi de primejdii, adaoga:
"Pentru caci ati fost noua iubiti" si eu plaeere
am fi dat f;li sufletele noaRtre voua, fiindea'suntem strans
legati de vol. Evanghelia noi 0 vestim voua, fiindea
a:;;a a poruncit Dumnezeu,-insa aLat de mult va iubim
pre voi, incat, daca ar trebui, ftm da f;li sufletelB noastre
pentru voL))

.'

74131

12

178

1) Ast.fel trebue a iubi, cel ce iube$te, in cat daca

i s'ar cere chiar f?i sufletul, sa nu ezite de este eli pUtil1ta. 8i nu zic inca daca j s'ar cere, ci insusi e1 sa
alerge'spre i'lCestscop. Nirnic nu poate fi mai' placut
ca 0 ast-fel de dragoste, pe care nimic suparator nu
. oate impiedica. Cu adevarat ea.,Priefenul O1'e.d,i cios este leacul vietei"; eli ad~varat lOa "P.rie~
nui credincios ' este .ac:operamant tare" (Siraeh.
6, 16. 14). Ue nu ar face un prieten adevarat ? Oata plaoere nu ti-ar de~tepta? Oat folos f?i cata. siguranta.? Ghiar
de ai spune de mii oe tezaure, totuf?i nimic 'nu ar fi
mai de pret ca un prieten adevarat. 8i mai intaiu sa
spunem despre prietenie, cata placere'f?i mUlyamire are
in sine. Te bucuri vazand pe prietenul tan, te iovesele~ti, f?i sufletul tuu avand 0 multamire nespusa se contopef?te cu clansnl, f?i chiar de ti-ai amintl numai de el,
cugetul tau tresare f?i se inaripeazll. Vorbp,sc aici despre prietenii adevarati, despre prietenii de un sullet si
de uncuget, despre prietenii cari prefer.! sa f?i , mbar~,
despre prietenii carl iubesccu c111dura, ~i nu iotelegern pe
prieteniisimpli, pe cei ce iau parte p e la m esele noastre l?i-i credem de prieteni in urma laudelor ce ni aduc,
sa nu erede~i, zic, ca vorbesc de acef?tia~ Daca cineva
are vr'un prieten a~a fel precum spun eu, va intelege de sigur cuvintele mele. Chiar tIe 1'a r v edea'in
fie-care z;, e l totu~ j nu se satura; aceasta 0 doreste atat
pentru sine, cat ~i p'e ntru acela. Am cunoscut eu pe cineva,
care se ruga de sfirvi pentru prietenul sanl?i 1i zicea, ea
mai intaiu S 't faca rugaeiuni lui Dumnezeu pentru dansul
~i la urma pentru sine. Astfel este priete nul adevarat,
in cat nici timpul, niei loeul nu-l pot impiedeca de a
iubi si a Ii iubit. Dupe cum florile cele frumoase se
ivese'l?i prin locurile veeine, tot asa l?i prietenii cei adev<1rati in ori f?i ce locuri s'ar duce, lasa in urma lor
numai graW. 8i de mu~te ori . gJsindu-ne pe acele 10curi f.\ra da nsi'i, lacrJmam aminlindu-ni de aDele zile
fericite, cand 'De gaseam impreuna, l?i oftam din adaneul
inimei. Nu se poate prin cuvant a r e prezenta plaeerea
aceia, pe care Di-o prieinue$te convietuirea cu prietenii, numai cei ce au experien~a 0 r;;tilL DeJa aseme-

') Partea mOl'ala. Nimic nu este mai mare decat prietenia spirituala. Chiar de ai spune des pre viata, totul1i !;li aceasta se gase,?le
pe al doilea plan fap:.. de asemenea prietenie. (Vel'on.)

179

OMILlA II

OMll.IA II

- - -- - -

nea prieteni, este cu putint.1. de a cere i?i de a avea

gr4H, fllra vreo banuiaL1. 'Cand ni poroncese ceva, noi
sim~im mare mul~amire, cand insi! pregeta de a ni spune,
noi santem scarbiti. Nn avem nimic, care sil uu fie ~i
al lor. De multe ori dispretuind ceste de aici, noi totUf?~ 111: voim a ~1e du?~ di_n ace:;,sta viap peniru d~n~ii,
eJ,Cl .D; . sn 'n t

ITUU

~J.

decat ]urnlna. Cuaa8v,'a- 1

CD. mult maidorit . decat ~
nu te mid ea :dc aceasLa,peuil'1l

dOrJtl

t~.it, (:.~ .j!riet~~l}u.l ,sineel~ ~stc '

. chiar rumina. Si Sa
e t mai. bin e. ni-ar fi daea s'ar stinge soarele, decat '
;:1. fi lipsiti de prieLeni adeV'arati;
mai bine ni-at . fi ~
de ' a tr.!i. in in tune ric decat
fi f<lra prieteni. 8i
cum este aceasta, eu va voiu spune. Multi vazand
soarele, sunt in intunerie, pe cand daca sunt inconjurati d e pri e teni, nu ar sufAri nici 0 scarba. Eu
vorbesc de prietenia eea duchovniceasca f?i de prietenii duchovnieesti,. cari nimic nupreferj inaintea
prieteniei. Asa fel era Pavel, care 'f?i-ar fi dat, buouros $i sufletu'l sau, cbiar f<1ra s1 fie cerut, E?i care ell
plllcere. s'ar. fi aruncatf?i tnghAena. Ded CAl ce illbCflte, trebue in acest mod sa iubeascit, adeca sa iubeasca din suflet si Cll predispozitie inlllcilrata.Yoiescla v<1 da un exemplu de felulprieteniel. -Prietenii " adevarati covar$esc pe parinti i?i pe ii, - vorbesc de. pri::
etenii cei dupre Christos. 8i sa nu-mi spui de eel de
acum, - ca impreuna eu celelalte bunuri, s'a departat
~i acest bun, - ci tu eugeta ~a .ce~ de.pe timpu~ a:pos.tolilor, 9i !lU vo~besc de corlfel,.Cl cl:l1ar de eredmclOf;,H.

.,Eara lUlma S1 sufletul multImel ee10r ee au e1'ezut era unul,' ~i niei unul ceva din averi1e .lui
zieea ea este al sau; - $i se da fie-ea1'uia dupe
eum einevaavea t1'ebuinta" (Fapt. 4, 32. 35).Nu
era atunci at meu si a1 tam). Aceasta este prietenie,
ca pe cele ale sale si Ie creazll cineva ca nefiind ale
s.1.le, ei ale aproapelui, $i eu un cuvant ca lueru.ri streine, en. in a~a chip sa crute sufletul aproapelUl ca pe
.11 sau, f?i acela sa faca tot af?a. $icum este cu putintl, zici, ca s it se gaseasc:i un ast-fel de om)? Este
eu ' putintll; insa noi nu voim. Dacil. nu ar fi fost cuputintl, nu' ar fi poruncit Christos, $i nici nu ar fi spm
atatea en privire la dragoste.
Mare luerueste prietenia, i\lbi~i1or, f?i cat de marE
este, nimeni nu poate f?ti,f?i nici un cuvant n~o poatE
reprezenta, decat llumai cel ce are cunol?tinta e1. Aceast2

180

OM ILIA II

- - -- -

a, fclcut dezbinarile, a0easta face pe Elini sa fie Elini.

Cel ce iubeste, nu voieste sa. poroneiasei!, niei sa stapa neasClt, oi' chiar stapanind peste al~ii e1 este pHn de
gra~ij, voief?te mai degrabasa dea altora, deeat el Sol
pl'iflliasca GDva, penttU M el iutef?te ell adevarat f$i se
gclS8i?te totdeauna ca. .Cnm nu 1 17'<H' fi . '!udep1init pofta.
I~,l.! 'f)sli3 -atai -'d e.' 'i~caQ_tat an(l eLc-s 8 . g'i;s e_~.te ---ln _ fericire,
.p:a:~(.1tL.:~-i3-i~i- atun.cl ~ati-d-: poafe f:ice binclc. El -' '\~o eite 8 .,1
predomioeze pe aproapele prin dragoste, sa'i foloseasca
ehiar, ~i sl~Ci fie oare-eum ea datornic, voie~ te a face tolul
dup ~ piaeul aeeluia f?i totu~i nu se arata pe fata, d vrea
sa fie ca un datornie. Poate Cil. multi dintre voi sunt in
ne cuno!)lint1 de cele ce spun . Voie~te a'istapaniprinbinefacere, si totodata sit on se para ea e1 stapanef?te,ti ca~i
cum il recompenseaza, ceia-ee a facut ~i Dumnezeu fata.
de oameni. Trebuia el1 sa dea pe Fiul ss.upentru noL
iosii ca sa nu se para cit'l da pentru p]aeul nostru, . ci
pentru folosinta I1oastra, a poruncit lui Abraam ea Sil
dea pe fiul sau, ell, astfel faeand eeva . mare, sa nu se
par:;!i" a fi mare. Cand nu este h. mijloe dragostea, atunci
batjoeorim bin ef<:leerile, !?i chiar pe eele mai mici 9i neb ,1gatfl in sarna Ie ridicam f?i li dam insemnatatea ce
poate nu 0 au prin ele in~i-I e , pe cand daea este dragostea adev:1;rata, Ie ascund em, ba inca chiar pe c~le
marioIe mie1?uram si nu li dam importanta ee 0 aU,ca
sa TIll se ereada ea' voim a avea -ca datornie pe eel iubit, ci noi in1?ine ne eonsideram ca datornici lui, prin
faptul ea'1 avem pe e1 datorill.
Stiu, iubitilor, ea cei mai multi nid nU pricep
ceea~ce eu vorbesc, iara cauza este cil I10i vorbim despre un lucru, ce in timplll de fata se gase9te in cerurL
Dupa cum daca am vorbi de 0 planta oare-care din
India, de care nu are nimeni nici 0 cunof?tin~a, I~oi pu
am putea sa 0 reprezentam asa precum este, on cate
am spune, tot af?a ~i in cazul de fat11, ori cate voiu
spune, in zadar voiu vorbi, ca nimeni' nll va fi cu bagare , de sarna. Acea planta, zic, este sadita in ceruri,
avand ramuri nn incarcate en marg<1ritare, ci cu 0 vja~a
virtuoasa, eu mult mai plaeuta decat acelea. Care piacere voje~ti a'F spune, fie ea demna, fie nedemna? Ei
bine, place rea dragostei adevarate eovar9af?te pe toate
Ia un loc, chiat de mi-ai spune ~i de placerea, voiu sa
zic de dulceata mierei, caci mierea se inacref?te dupa
un timp, pe cand prietenul adevarat niciodata, iottu

Oi\lILiA 111

181

;;It este prieten, ci inca. porta: mai ~ult spore1?te ~i nici)data nu se gasef$te multumlt:1. Prletenul ~devar~t este
rnai .pHtcut decat chiar viata prezenta, e~cl m.ul~l dup~
lncet:lrea. din viata a UQ.oraseme.n ea p!'!e.tem, m~ mal
ioresc sa traiasca. 'pu un . asem~neaprleten cm 6v~
poate s\.lferl 8i exllui, iai'~ fiti.'a prietefi . m.l_ ;~oat0 ,~ral
!lie! 'l Qu['OOt{a, sa taNto .(jU lW a.semenea .prletep C,Wal'
c.; isarc1cia e'ste suportabila,iara faradansui 9i s.a.natatea
si bocr c1tia sunt d e nesuferit. In persoana unmasemei1ea vrieten el are pe un al doilea eu. Sunt grozav de
necajit in mine irisu-mi, ca nu pot sa spun, nu pot
sa r ep rezint chestiunea prin e?,em~le. Cu~o~team eu,
ca eele spuse sunt cu mult mal preJos decat ar fitrebuit. Dara toate acestea se petree alci, pe eand din
partea lui Oumnezeu este 0 a1?a reeom~ ensa pentru
draO'oste in cat nu se poate spune. El TIl dl't ;reeompen~a, c~ sa ne iubi~ un~i pe altii, caci zice: LUbefilte
pre aproapele tau, ~t Vel avea plata) -: pent~~ care
lucru noi tocm ai datorim plata. Oere, zwe, 1?i .la respJata,pentru care tocmai n.?i d.atorim r~spl~~~, CaCl cer~m
sa ni se dea cele bune. Fnvlrtnos, zwe, ~l la r:espla!a~),
desl en insumi datorese respJata Postef?te, z~ce, f?I Ia
plata adeea sunt rasplatit tiindca am lucra:~ in m~eresu~
meu. Dupa cum insa parin~!i ca~~d fac pe ;fin lor vlrtuo9~
Ii mai ~i dau inca rasplata vlrtutll lor, caCl.s~ cred da~or~
la aceasta prin faptul ea se gMesc mUltamltl, -:-:- tot a9 a i?~
Dumnezeu. Daca vei deveni, zice, virtuos f?1 bun, ~ e i
priIPl. rasplata, caci. multamef'?tipe !atal tau, iara de vel fi
rau, nu vei primi nimie, caci super~ pe eel ce te-a faeut:
Deci, jubitilor, sa uu suparam pe IJUffi!lezeu, . <;n
sa'l multamim, pentru ea sa ne bucuram de Impa~atla
ceruritor, prin ()hris}o~ Iis,!s Don;,uul ~ostru, e~rU1a se
cuvine slava !?l sta.pamrea In vecll veCllor. Amm.

OMILIA III

Adueeti-va aminte, fratilor, de ostenelile

si d~' nevoi.nta noastra, ea iiua ~i noaptea lucrand; ea sa 'uu ingreuiem. -pe ci:n.eva din voi'/.Jl~
propoveduit v~ua. evangheha lUI Dumnezeu:kY:Ol
sunteti marturl 81 Dumnezeu, cum eu euvlO~ne,
~i eu' dreptate, ii fara de prihana am fost voua

182

183

OMILIA III
OMILlA III

celora ce ati crezut, precum ~titi, ca pre unul fiecare dinvoi, ca un parinte pre fiii sai, v'amrugat~i
v'am mangaiat. f?i am marturisit ca sa umblati voi
cu vrednicie lui Dumnezeu, care v'a chem~t pre
voi lntru a sa imparatie ~r slava" (Cap. 2, 9-12).
Das'3Mul nu trehu!a a i'a,ceCll SllPt!.i'ct,re nimic din
cele 'ce ccntribue la mantuirea discipulilor. Gil. daca
ferieitul Jacob, ziua r;;i noaptea, se trudea cu paza tllrmelor, cu ata-t mai niult trebuie a face eel ee i s'a il1eredintat stifletele altora spre paza, caff~; ehiar de ar
fi lucrul cat de greu, sau oricitt de injosit, e1 trebuie
a face totu], avand inaintea ochHor un singur lucru:
mantuirea discipulilor i?i slava lui Dumnezeuce va rezulta de aiei. Prive~te cum Pavel, acest mare predica
tor al evarigheliei, acest apostol a1 lum ei, care ~i-a lu at
aBupra-~i 0 asa cinste, cum el, zic, lucra eu ma-nele sale,
ca sa nu iog-~euieze De discinuli. .. Aduceti-va aminte
fratilor, zi;e,de osteneliie:;;:i"dencvointa n 08. S tra". Ma.i sus a fost zis: "Putand intru greutate a
fi ca apostoli ai lui Ohristos", ceea-ce zice ~i in
epistola catra Corintheni:"Nu f?titi ca ceice lucreaza cele sfinte, din biserica mananca? A:;;a 9i
Christosa randuit ca cei ce propoveduiesc evanghelia, din evanghelie sa traiasca" (1. Corinth. 9,
13. 14), dara eu, zice aici apostolul, nu am voit aeeasta,
ci am lucrat eu manele mele). Si n'a lucrat cum s'ar
intampla, ci eu multa sirguin~ii, 'cad prive~te oe spune
el: "Aduceti-va aminte" - vedeti ca e1 nu zice de
bine-facerile de1a mine ei de "os~enelile ~i de nevointa no astra ". Oa zitia f?i noaptea luerand, ca
sa nu ingreuiem pre cineva din voi, am propoveduit voua evanghelia_ lui Dumnezeu" . Co
rinthenilor insll alta Ii spunea: "Alte biserici am
jefuit luand de cheltuiala spre a sluji voua"
(II. Corinth. 11, 8), de~l lued l?i acol0, tnsa n'a amintit
de aeeasta, ei a pus ceva mai imbo1ditor, ca ~i cum
pare ca li-ar fi zis: de altii am fost hranit sIujin~.
du-vA vouil. Aici insa nu al?a, oi "ziua ~i l!oaptea
lucrand" . AcoIo ziee: "f?i venind de fata la VOl;

8i lipsit fiind, nima.nui n'am facut suparare" l?i

, am jefuit bisericile luand de cheltuiala spre a
~a slujl voua", - aid insa. arata caacel?ti ~arbati The-

salonieeni se gasau intr'o complectl1 SaraCle. D~ aceea

-pt_
- d <..it
~n!i..le - m'
" 'Y'Ot':r~: " \.70-'
snr-e
~b. U
1 JC::Ll l 11.
.
.
.
'
D
"
n
t
tcti ma:rturl, zice. f?l umne7:en; _ nmnezell ~s"e

.:
.
", , -liJi;tHltiLlUU
11 auucQ-

.l..

....... -

~T~clDiG d ~ G:foGinta, ~i fU:P~\'t,!;CU~3tl:l: '~~u~e~f~(~r~cI~~~~.

Hlal eu. seama pe cand rna. ",,"'La. 10. "'La ul;;""our~ pVLL
tru cei ce nu' l?tiau. Nu clluta. c~ll eel ?e ,vorber;;.te a.ees-

tea este Pavel, caci vO~E;>te a-I H~eredlDta c~ pr:lsosmta.

De aceea I?l zice: "VOl suntetl marturl, :;;1 p~m
nezeu, cum cu cuvio~ie :;;icu dreptat~, f?l fa~ta
de prihana am fost voua celora ce atl crezut . .
Trebuia ca s3.-i laude, l'?i de ac~ea a ~daos fra za, dm
urma, care era suficienta spre a'l c~mvlOg~ . ~elc~ s.e
gasa acol0, ziee, ~n mare nevoe, 91 totu~lln a pnlllt
nimic, cu atat mal mult aeUIIl)).
.
_
.
"Oum ell cuvio~ie, zice, :;;1 ell dl~epta~e ;;;1
fara de prihana am fost voua. celora ce. ~* er~stiti
. . ca pre Ul1!ll.:fiec.ar..e, .dill._YQl,
Z "lt. 'nT'AcUm
J:-'''--.J
"
'
,.
,
ca un parinte pre fiii sai v'am rugat :;;1 vam
mangaiat". Maisus spunand de intre~in~re, aici vo~
be~t.fl de dragoste, ceea-ce inseam:r:a ~al mult decat
sprijinut ce ar fi putut avea dela dan~ll . Vorbele acestea sunt zise de cel ce cu adevarat se sT?ere~te. ,~.ca .
un padnte pre fiii s~i. v'am r~gat ~l v'~m ~lan
gfijat, f?i am. martUrlSlt ca sa ~mblatl VOl CU
vrednicie lUI Dumnezeu, care va chemat pre
voi tntru a sa imparatie ~i slava" . Cand li spune
am marturisit" Ii am\nte~te de parinti, f?i p::t re ca
li-ar zico: de!,?l noi v'am conjurat, v:am indemnat .pr.~
voi, totu~i nu eu a~a putere mare, Cl precu~ parl~\~1
fata de fiii Ion). "Oa pre unul fie care dm VOl .
Vai! Intr'o multime atat de mare,. el ?':l treee ?u. vederea pe nimeni,. 1a e.l nu este. mlc, n~el mare, mCI ?Ogat, nici sarac, Cl t.O~l de0J?0trIv~. (:V ~m ruft'at,~ . Zlc_e,
ne fie care in parte, ca sa rabda~l, i?l V am mangaIat l.n
~uferintele voastre. "V'anl rugat"; a~a dara i1 nu
cautau'slava. "f?i am marturisit" zice; a~a ?a~a nu-~
1ingu~a. "Oa sa umblaii voi cu vredmCle hu
'v .... ,

184

OMILIA III

OMILIA III

Dumnezeu, care v'a ehemat pre voi intru a sa

imparatie ~i sIava".
"Drept aceea ~i noi multamim lui DumneZAU .neincetat, eaei lualld voi cuvunhH auzirei
d_8 Dum~~zeu (lela, n"oi, iti primit nucuvant
;.2;,1. , oan:H~[11!0!', !~j , :preeUDl .esieadevarat, cuvau tUl. lu~ Durnnez~u, care se $i lUcreaza intru
\~Ol Cel e~ credetl". (Vers, 13). Nu se poate spune,
zwe,ca nOl facem totul fara de prihanil iar-a voi ati
fileut lu~ruri nevredniee de ehemarea vo'astra. Nu ati .
luat euvmtele ee v'am spus ea auzite dela oameni oi
ea ,!lela Dumnezeu, atata a tent;iune ati dab). Si de u~d e
se mved.e:eazi!. aceasta? pupa cum e1 se arata. pre sine
ca predl.cand nn spre hngu~ire, f?iniei pentru slav a
?-e1?art~, lar~ ace.asta 0 ~ovede1?te . prin propriile sale
lSI?lt~, l~v~?and 1?l.rnarturla lor pentru eate 3 f<leut - tot
2"~a ~l d.an~ll au prm~it cuvantul eu dreptate prin pr~priile
lor .1spIte. OU111. atl fi suferi~ voi, ziee, atiUea n eaj unSUrl, daca nu atl fi luat euvmtele noastre ca ale lui
Du~nez~u ? .9i prive~te demnftatea Ja care 'i ridica:
VOl fratIlo1', urmatori v'ati faeut bise1'ieilor
ILll .Dumn.ezeu, ee101' ee sunt in Iudeia intru
Chrtsto~ hsus, eaei aeelea:;>i. ati patimit ~i voi
de~a eel ?-e ~;xn .. n~am eu VOl, preeum li'i aeeia
d.eta ludel. U~rll ~l p~e Domnul Iisus au omorit,
~l pre Pro1'ocll lor, ~1 pre not ne-au gonit si hti
Dumnez eu nu sunt pli:leuti, ~i tuturor oam'enilor
st~~ tmpotriva: Cari ne op1'ese pre noi sa nu
graun neamu1'Ilor ea sa se mant.uiasea ca sa-si
implineasea paeatele lor pururea, - '- ci, a sos'it
asupra vIol' ~nania. pana in sfar~it"(Vers, 14-16),
. . ' ),Oa ':01, fratIlor, urmatori y'aii faeut bise.
rl~Ilo~l~ Itu. Dumne~~u celo1' din Iudeia". Mare
~angalere ~l aduee a1Ol. Nu e nimie de mirare dac{L
11 .va fac atatea rei e, ?-e ~rem~ ce tot a~a a facut I'?i eu
eel d~ un neam c~ devn~a\)). E;ll aceasta este 0 dovada
nu mlCa, ea p1'ed1Oa este adeyarata, de vreme ee si
Iudeii Ie sufar toate din eauza ei. Oaei aeeleasi ati
patimit ~i voi, ziee, dela cei de un neam cir
voi, precum ~i aceia dela Iudei". Expresiunea ,,:;:;i
0

"qa

185

aeeia" are 0 mare insemnatate "In Iudeia'~, zice.

Aiei arata ea pretutindeni se vorbia de dan~ii ea luptatori pentru eredinta. Deei 1i spune ~i l'hesalonicenilor: Aceiasi aU patimit ~i. voL Sice poatefi de mi
rare, daca au' eutezat si af'mpra voastra aeelea~i, care
au cutezat ~1 asupra st~pi1nuiur?), VBz1, cum i. lntr()r
nus e1 aieiaeeia ee 1i aihJee?',On)~l,(' P. rnftnp;'aier'e? De
altfel a.postolul incontinuu se invarte1?"te asupra aeestui
fapt, in toateepistolele sale, - daca se cercet.eaza.
exact, - cad peste tot 10cul el pune inaintepatimile
luiOhristos, negresit reprezeutandu-le in diverse feluri.
Prive~te cum I'?i aici el acuza pe Iudei, adueandu-li aminte
de stl1panul nostru Usus Ohristos, f?i de p atimile lui,
. caei f?W" el, ea aeeasta Ii vafi de 0 mare mangaiere.
" Cari si p e Domnul Iisus au omorit", zice. Dara
po ate nu l'au cunoscub) ar putoa ziee eineva. Ba l'au
cunoseut foarte bine. Data ee ? Oare nu tot ii ,au
ueis pe Profet;ii lor ~i i-au impro~cat eu pieire, de 'i'l
dealtfel eartile (scrierile) lor Ie poa,rta . eu da.nf?ii? $i
toate aces tea ii Ie-au facut nu pentru adevar. A~a dara
aeeasta este nu numai 0 mangaiere in ispite, ei f?i 0
. amintire, ca daof?ii fae acestea nu pentru adevar, ~i de
:1eeia sa nu se alarmeze. )?i pe noi, zice, ne-au g'onit", adeca !?i noi am patimit multe 1'ele din partea lor
"f;ji lui Dumnezen nu sunt plaeuti, zice, :;;i tuturor oamenilo1' stau impotriva, cari ne oprese
pe noi sa nugraim neamuriIoT sa se mantuiasca" .
"Tuturor oamenilor stau impotriv.a,': . Gum
aeeasta? Apoi claca trebuie a grai lumei intregi, f?i ii
impiedeca, negreEjit eil. sunt du~manii eomuni ai In tree
gei lumi. Pe Ohristos I-au omorit, pe Profeti iau omofit, pe Dumnezeu il batjoeoresc, f?i pe noine alunga
ea sa I.lU propoveduim lumei mantuirea; de aeeia ~i
sunt du~mani comuni ai . lumei. Deei ce poate fi de
mirare, dam!. va alunga f?i pe voi, precum ~i in Judeia ?
nCari ne opresc pe noi sa nu g1'aim neamurilor sa se man tuiasea". Af?a dara a: impideea pe tot;~
dela mantuire, este fapt provenit din pizma. l,ea Sa'!?l
implineasca pacatele lor pururea, ci a . sosit
asupra lor mania pana in sfar~it". Oe inseamna

100

O~IILIA

III

"pana in sfar~it"? Adeca nu mai sunt acestea camai

'nainte, nn mai este intoareere, nu mai este hotar, ei
mania este aproape. De unde se invedereaza aceasta?
Din acelea pe oare Ie-a prezis Christos. Nu numai
aceasta poat8 fi 0 mangaiere, -,-,. de a avea tovarllf\li in
scarbe, --ci inca f?i aeeia, de a auzi ca eei ee au
scl1rbitpcal~ii vor fipedepsi~i. Da(~a iasa int~xzi.ere a
ped~rf5ei!.Dr~ SU1:;J-r~~, "Tai ma.~1g;tia~i~vu,: zieo, ca ' 'n ~u '!Ol~
scap&' catusi de putill)i. Daea. aceast<l lutfkziere mai '
mult a imp~tinat'o prin expresinnea "a 80sit asupra
lor mania": aratand aceast.a ca datorita mai de demult, ea hotorita ~i profetizata.
. "lara noi, fratilor, remanand slrlmani de
eatra voi la vreme de un ceas 1), eu fata ~i nu
eli inima, mai mult ne-am sirguit a videa fata
voast-ra eu mare dorin~a (Vers. 11). Nu zice despl1rtiti d "sirimani", adeca orfani, ceea-ce este mai
expresiv. Mai sus a vorbit de lingusire, aratandca nn
.Hi, JmgUiiil
,.
, t
n'aCi:1UlU
"'. t s 1ava, ' Hil'
.
.. VOl' b e!,? te
i?lmel
alel
despre dragoste, 9i fiiridea li-a spus mai sus "ea un
parinte pe fii sai :' f?i "preeum mum a i~i incalze~te pe fii sai ((, aiei Ii vorbef\lte cll "am ramas
..
." (Ct.'ltOp~Cly~a&Eyt:; = remanand
.
SlrImanl
orrani), ceea-ce
se intampla cn copiii, carii cer neeontenit pe parintii
lor. Si eu to ate aeestea s'ar putea zice ca nu apostolii,
eli Thesalonieenii remasese orfani. lnsa nu , respunde
1postolul, ci noi. Oaei daea eineva ar examina bine,
~r videa, ca dupa cum copii eei mici lepadati ~i rama~i
)rfani fara timp, lasa in sntletul parintiJor nn dor mare,
1U numai prin natura faptului in sine, ci ~i pentru
Justiul, af?a zieand, pe eare'l simt parintii imprejurul
.or, tot asa f?i noi)). Din aceasta, deci, ~i din intristarea
:;a, arata starea lui sufieteasca, in care se gasia dupa
lesp:1r~irea de dan~ii. Sa nu se ereada, zice, ea noi.
1m intarziat un timp indelungat, ci "pentru un timp",
ii numai eu fata nu va videm, nu insa f?i cu inima,
~aci in cuget va avem pururea.
') Notd. Expresiunea din original 1tpO~ "r/-,poy wp(J.~ esle u n
,linism, care inseamna In traducere justa, pentru un limp. Deci
rasa ill treaga ar fi: lara noi f1a!ilor yamanand sirimani de catl' (l
,oi pentru un timp . ... (l'rad.).
.

O~llLlA

187

III

-----------------------

Oata drago~te din parte-i! De~1 ii avea totdeauna

ln euget, el totu~i nu se muWlmia, ei cauta sa-i vaza
fata catril. fata. Nu-mi vorbi de filosofie prisoselnica,
ca.'ci aeeasta este iubire adevarata, de a videa $i de a
auzi vorbindu-mi eel iubit, fiinqca toate acestea. mult
imi folosesc. "Maimult ne-am sirguU" zice. Oe
VfL ~$f1,zi~n:l. - .;~.l:! ,a.~ , !?ul~t? '2,:i.li. C:3. v~)ie~ te_ fl~,,~l?une: ca
TD ftJ. n:HJlt. (ler-at VOl

v mJ,l donbl , sau--

C6ea~ce

pa.re a

fi mai drept: def?i timpul ni-a 1ipsit, noi totuE?i ne-am

sirguit a videa fata voastra, Prive~te pe fericitul Pavel:

cand nu poate ~'~i i~plini dorin~a prin sine i?~u~i, ~l
face aceasta pnn a1~11, precum a. facut eu Flhppenll,
carora Ji-a trimis pe TimothAiu, cum a f:1cut cu 00rinthenii, Ia eari a trimis tot pe Timotheiu; -- priveE?te-l ;. zic, cum el se duce la danf?ii prin a1tii, . daca
nu poate prin sine insu:;;i. Era un fei de amorez maniac 1) 9i neastampl1rat, cand era yorba de dragoste.
,.Pentru aceia am voit sa venim ]a voi" , ceea-ce
~ra rezultatul dragostei. Oe$1 nu aveam niei 0 alta
treaba pe aeolo, totu~i,zice, 'voiam sa viu ca sa va
vad). )jEuPav-el,~i ,udata, ~i d.e~oua-ori,~i l1e-a
facut sminteala Satana". Ce spui Pavele? Te-a impiedeeat Satan a ? Oa, zice, caci nu a fost a lui Dumnezeu faptul acesta, In epistola catra Romani (I, 13.
15, 22) iarasi spune ca a fost impiedecat, lnsa atunci
Dumnezeu i-a impiedecat. 8i aiurea spune Luca (Fapt.
16, 6) ca ia impiedecat Ou'chul de a se duce in Asia.
Si in epistola eatra Corintheni deasemenea spune ca
fa Impiedecat Duchul, -- pe cand aici faptul 11 atribuie
]ui Satan. Af?a dara ce numef?te e1impiedecarea pusa
de Satana? Niscareva ispite mari neprevi1zute. "Faeanduse viclefilug, zice, asupra lui" (Fapt. 20,3)
a stat in Elada timp de trei Iuni. Alt 1ucru este de a
remanea undeva de bun a voe, din cauza iconomiei
imprejurarilor, f?i ahul de a fi impiedecati. Cad ac010
zice: "Tara acum ne mai avand loc intr'acest~
laturi ... " (Rom. 15,~3) f?i "Oa crutandu-va pe VOl.
. ') Nota. In limba Romana cuvintele manie lli '0aniac .sunt
sinomime ell nebunie f;!i nebun sau aplecat spre nebume. In hmba
eliDa in sa. lli mai eu seama la sf. Chrisostom aeeste eu vinte inseamnu
dorin/a vehementd, apI'insa. Deei amorez maniac dupa sf. OhrisostoII1
va sa ziea amoYezat il1{ocat. (Trad,).

188

O:\IlLIA III

nu am venit pana acum la voi" (II. Corinth. 1,

23), pe cand aici nimic din acestea, insa ce? Ca Satana I-a impiedecat. "Eu Pavel,zice, ~i odata, ~i
de doua-ori" . .P.rivesto, cum Sf) ambitioncaz3.f?l 8e
ingamfii a$azicand, 'v-oind flll arate,ci)' e1 ii illh~ste
' m.af mult , deeat tqtL ,AoBl' , nen Pav~l'( CBtc;' . D'.lS 'r;;

,', 1:0(:, ': 10: Qx' p!'esiu"rl'a::sTtbJ5$ele~B~:. ( :'dada poats'" nu ,' : ~i

eeilalti. 8i aceia vohiu, ell insa chiar m-am incercat

de a , renl.
"Oaci care este nadejdea noastra, sau bu-,
curia; sau cununa laudei"? (Vel's. 19). Dara. Maeedonenii sunt lauda ta, fericite Pavele? Nu numai
acestia zice, pentru care ~i adaoge: "Au nu I?i voi
inaintea DOIDnului nostru Iisus Ohristos, intru
a lui venire"? Oare ati auzit voi vre-odata cuvinte
de acestea ie~ite din gUl-a fem~ilor chiar a eeIor mai
dl1ioase,vorbind astfel cu copiii cfli mici? ,$i cununa
laudei" zice. A~a dara nu ajungea numai' ca numeIe
egnunei sa arate stralucirea, ci si a )) laudei". Cata
aprindere nu est~ aid? Niciodata vre-o mum a sau tata,
sau 1?i amandoi impreun~, nn ar putea sa-1?i 'arate dorul lor in ,a~a grad ca Pavel. "BuQuria, ziee, ~i cununa m,ea" , adeea en mai mult mabucur de vol,
deeat de 0 eununa)). Acum tu poti sa'ti inehipui, cat de
mare era intreaga biserica sadita' de Pavel si inradacinata. Dara dne nu s'ar bucnra, avand ata~a 'fii, pe cati
avea el? 8i dne . nu s'ar bucura vazand pe acei fii
nnhlerosi c'u to~ii progresand? Af?a ca vorbele acestea.
nu sunt' zi~e sI?re linguf?ire, cad el n'a zis simplu
voi) ci ,,~l VOl" impreuna cu ceilal~i. "Oa voi sunteti slava noast~a, zic!", I?i bucuri~" (V~rs. 20).;\.
"Drept acela mal mult neputand rabda, bme
am voit a ramanea in Athena singuri -in loc sa zica
am preferab)-l?i am trimis pe Timot.heiu fratele nostru, I?i slujitoriullui Dunezeu, si ajutorul nostru
in tru evanghelia lui Christos".' (Cap. 3, 1. 2). $i
aceasta 0 zice nu atat ea sa inal~e pe Timotheiu, pecatca
sa-i cinsteasca pe danf?ii trimi~andu-li pe conlucratoriul
sau, ca si cum Ii-ar fi zis: Sustragand dela lucru am
trimis Ii voi pe sluga lui Dumnezeu, !?i peconlucrato-

______________________
O_,[_[[_,l_A_][~I~__________________
1__
89

riul nostru in evanghelia lui Christos)). "Oa sa va

lntariasca pe voi, :;;i sa va rnfmgaie intr~. credinta voastra, ca niciunul sa nu se clatlasc~
lntr:n scarhele acestea" (Vers. ::5), Dar-a ce spu~le ~i
aici? Fiindcl1 ispitele dasca1il9ralarme9zap6~ls~lPSh,
si fiiindcti atuIlci - :apostolq} . GaZ~lSfr -tn ', ,rriu-lte' ..lBpt~0 ,
dupit ' cum insu~i zice di "ni-a facllt zm~nteahi . Sa ,
tana-" si ca odata, ~i de doua-ori am VOlt sa Vlll la
voi, dad, nn am putut~) ceea-ce Insea~mna ca se gase~
in mare stramtorare, - cu drept c~va.nt ca aceasta p
alarmase nu atata gandindu-se la lspILele lor, pe cat
la ale da:scalilor, cad niei osta1?ii nu se tulbura. at~ta
pentru propriile lor ispite, pe cat pen~r~ g~n~ral~llor
cand it vael ran it in lupta. "Oa sa va llltarlasca pe
voi" ziee nu ca cum ati fi Jipsi~i Cli ceva in credin~a,
nici , ca e~m ar trebui sa ,mai ~tiF c~va din ale_ ,credintei . . Oa sa va mangaie pe VOl intru cre~ll1ta
voastri' zice ca nici unul sa nu se cHl.tlasca
intru s~arbeie acestea, ca singuri I?titi ea spre
aceasta suntem pu~i".
.
.
~.
Oaci cand am fost la VOl am ZIS voua mal
'nain'te, ea vom sa avem scarbe, preeum a?~
fost, I?i fi'titi" (Vers. 4) . .(cNu ~re.buie sa va alarmaj1,
zice, cad nimic nu e stram. m~lc n,n se petre~,e 10
contra af?teptarilor, eee~-ce. e~a, .deaJuns ca ~a-l de~~
tepte. Ai vazut, ca (Ie acma f?l Chnstos ~ pre~l~ U~~I)l
celor zicand: , Si acum am zis voua mal namte
pana: a nu fi,' ca cand va fi sa credet i "? (loan,
14, 29). Cu ade,varat ca ~e ~ang:~ altele, f?i aceasta est~
o mare mangalere, ca dlSClpulll sa auda del a dascah.
cele ce se VOl' intampUt. Dupa cum cel bolnav daca
aude dela doctor ca va fi af?a, san af?a, nu se tulbura
mult, pe cand daca mersul b?alei se inraut~~ef?te fara
de veste, ca ~i cum in neE?tlln~a doctoru.lUl, 1?1 boal~
pare ca intrece mult me~tei?u.gul doctorteesc, atunc,l
bolnavul if?i pierde cumpatul Sl se alarmeaza, --: t?t aRa
1?i in cazul de fata. Ceea-ce P~vel pre~azuse . deja.' .~~
~i intamplase. "Preeum a ?l fost., Zlce, l?} )ltltl .
8i nu spune numai ca acestea trebUlau sa se mtample,
~i ~i altele se VOl' mai intampla, cad "spre aceasta
suntem pu~i", adeca (mu numai pentru cele trecute

190

O~lILlA

III

nu trebuie a va tulbura, ci inca nki pentru cele viitoare, daca curnva se va intampla ceva, cad "spre
aceasta suntem pu~i".
I) Deci sa auzim aces tea, noi eari avem urechi
de ~lizit, ea. spre- aceasta, oste puaOrestinuL "Spre
a.c~l),,,,ta suntern pUf;3i", zicand ar..leste;,pentru ,toti
m'edin(lio~ii in genere. Spre " acea"ta Sllntem pu~i, iari1
noi, 0", ~i eum am fi pu~i spre lir.i~te, ne tulburam.
8i de ee oare ne tnlburAm? Ca nici nu. este timp de
scarbe, Dici nu ne-a eoprins vre-o ispita, afara poate.
de eele omene~ti. Este potrivit acnm mai ales a va
zice eu apostolul: "Ca inca n' at,i Rtatu t pana la
sange impotriva pacatului luptandu-va" (Ebr. 12,
4). Mai eli sarna nici aceasta nu e potrivit a va spune
acum, insa ce anume? Cil. voi inca n'ati dispretuit niei
macar averile. Aeelora eari perduse tobl ee aveau, cu
crept euvant Ii zieea apostolul a~a, iara vona cari aveti
totul, TIll vi se poate ziee~ Cine din, VOl a fost pradat
de averi pentru Ohristos'? Care din voi a fost batut?
Care a fost batjocorit? De unde vom avea lauda? De
unde yom putea avea curajul? Christos a patimit aH'itea
pentru noi, cari eram du~manii sai, dar noi ce vom
putea sa ari1t<1m ca am patimit pentru dansul? Nu putem
arata nimic, eaci nici Ull rau nu am piHimit, pe cand
bunuri am primit mnIte dela dansul. De nnde ni va fi
curajul in acea zi? Nu stiti ca si ostasul numai atunei
8~ va. g;:lslstra!ucit Inaintea imparatului, cand va arata
eli poarta pe trup multe rane ~i semne de rane? Daca
lnsa nll poate ariita nici un succes, chiar de nu ar fi
adus nici 0 suparare cui va, totu~i este ar;;ezat in randllrile celor din urma~ "Dar nu este razboiu" zici tu.
Dar daca ar ii, spune-mi cine s'ar IupU\,? Cine ar alerga
in ajl1tor? Cine ar rupe falanga? Poate nimeni. Cand
en vad ca tu nu disp["e~ue:;lti nici macar averile pentru
Chr-istos, oUm sa te ered ca vei dispre~u'i ranele ?El
') Partea moral('i. Trebue a rabd1t indelung in scarbe, ~ a
mnltaml lni Dllmnezen. Chiar de am avea pagllba in averi sau in
copii noi sa zicem; "Domnnl a dat, Domnul a luat. fie numele Domnnini binecuvantat". Oa cel ce le rabda acestea cn barbatie', esLe
deopotrivii. Cll Abraam ~i Cll lob, ~i ca daca demonii ne adorm, a:;;a
zicaud, cu privire la cele pierdnte - ca conlncratori cn talharii-.,.
;;;tin de multe ori locllrile nude s'au ascuns cele fllrate de hoti.
(Veron).
.

OMILlA III

a zis

191

purtati-va cu cei ce va batjoeoresc eu curaj, lid

bine-e~vanta~ii" iara tu nu faci a~a, ci. t~ imp<?tri,:e~ti

si esti neascultator. Ceea-ce nu are mCl 0 pr1meldw,

n'u faoi, E}i atnnci cum vei putea suferi ranele, spulJe-mL ;;1.0010 nnne est.e. mnltil., sefi;rha, i3i dnrere? Nu
$titi c'a in timp. de pace trebue a se exercita. cinev~
pe4tr~ razboiu ?'_L~~. 'v,e~e~~ ~T?i~ pe?sta~ii.a'~~E?tla, carl,
desi nn-isupartt mmem r;;l ' mOl TtU-l an1.enm~a eu razboi'u, cad este 0 pace adanci1, ii totu~i if?i freaca armele, ~i impreuna eu dasMlii lor, cari ii inva~a regulat,
ies pe ('ampii intinse si tupilate in fie-care zi. ~i aeolo
se exercita 0ucea mai mare bagare de seama? Dar
dintre ost~~ii eei du?hovniee~ti cin~ ar. f'ace~a~a? ~imE':n!.
Deaceea m razbome suntem usorl Sl nelndemanatlCl,
si de aceea sun tern u~or de cucerit' de od-cine. Cata
trandavie este din parte-ni de a nu socotl timpul de
f'ata ea timp de IupUi, asculta pe Pavel, care striga:
.. Toti eari voese eu buna eredinta a vietulintru
(Jhristos lisus, goni~i vor Jl". (Ii 'Timoih.' 3, 12), ~i
pe Christoscare ZiC8: "In lume necazuri yeti avea"
(loan, 16,' 33), ~i iarasi pe fericitul Pavel strigand cu
voce tare ~i zieand: '"Stati ineingandu-va mijlocul
vostru ell adevarul, ea TIU este noua lupta impotriva trupului ~i a sangelui" (Efes. 6, 14. 12).
Dar de ce ne inarmezi, fericite Pavele, ncfiind razboiu? De ce ni prezinti lueruri zadarnice? De ce imbraci eli zale pe osta~i, pe cand ar putea sa se rep auzeze si sa stea linir:;titi? La aceasta ar putea sa ni r3Spund:l: "Dil, nn este 'rilzboiu, insa chial' neflind nizboiu, trebue cineva sa se ing-rijeasca de razboiu, ca
eel ce in timp de pace se ingrije~te de razboi~, va fi
grozav in timpul luptei, pe cand cel neexpenmentat
in ale razboiului, mai mult se tulbura ~i se zapilce~te
ehiar in timp de pace. 8i de ee oare? Pentrn ca el
va varsa lacrami pentru"cele ce are, ~i ca neputand a
5e lupta pentru ocrotirea sa chiar, va fi foarte scarbit.
A verile celui fricos si fara experien~a in lupte, vor fi
in stapanirea tutnror celor voinici ~i eu cunor:;tinvi de
razboiu. Aceasta este cauza pentru care va inarmez
mai dinainte". Dupa aeeea apoi se ~tie, ea tot .timpul
vietei noasire pe pamant este timp de lupta, tlmp de
razboiu. Cum $i in ce fel? Diavolul sta. pururea in
preajma noastra, caci asculta pe Petru ce spune: "Pri vi-

iu

192

ghiati, ca protivnicul vostru diavolul, ca un leu

racnind umbla, cautand pre cine sa inghita"
(1 Petru, 5, 8). Mil de patimi corporale ne atacll,' pe

care estenevoe del). leoombate, ea astfel

1.93

O}'ILIA III

OMlLIA III

8~, ;Q11

ne

in~elamlili sll eadem in flursa lor. ht ad~var. 'spune-mi.

c-'3~,nmne:nUn6 r;az1:Jye~t~? O:';,t'6 llU Iw. rilzbo68tetog\i1 ~ia.,uti frn.muF.;ete;i,Dj.l Gf;Jzmierua{ea;J)ll PU:terea. nu

stapania, intriga, zavistia, sliwa, sau lipsa -de Ihinte?

Slava .de~artl1 nu numai cit ne atacll pe noi personal,
Impiedicandune de a nu fi umiliti, ci ne impinge si]a
zavistie i?i ura contra aHora. Pe cand cele contrare,':"sarAcia, necinstirea, a fi dispre~uiti, a arunea totul dela
noilili a nu avea nici-o putere, ne due fl1ra grelilala la
umilin~a, care este baza tuturor virtutilor. De aItfel si
aceste bunuri sunt in nolo Ai?a dar din partea oamenilor; viclenii, zavistii, sif,lofandii, intrigi Iili multe altele
de acest tel, iara din partea demonilor: stapaniile, puter,ile, stapanitorii intunoricului veaeului aeestuia, dupa
CUlll zice ~iPavel: "Nu ne este noua lupta contra
~i a sangelui, ci impotriva incepatoa domniilor, ~i a stapanitorilor veacului .
acestuia". Unii ne bucuram ~i a1tii se intristeazll, iara

trupului

riilor~i

amandoua la un loc sunt (') deviare din ealea eea dreapta.

Deoparte s t1natatea, i?i d e alta boala ~i neputinta. E?i
to3.te aces tea la un loe, oare nu inseamna lupta iJ;lContinua, ~i noi oare nu ne gasim vei?nie in razboiu? Din
ce parte oare nu at' gre~i cineva? Voie~ti ca sa-ti spun
chiar dela inceput'? Ei bine, ee anume 1'a pierdut pe
Adam eel intaiu zidit? Placerea, i?i mancarea, si iubirea
de intiUetate. Ce a pierdut pe Cain, fiul st1u? Ura i?i
zavistia. Ce a pierdut pe eei de pe timpul lui N oe?
PI:'1cerjJe corporale, Iili relele nascute de aicL Ce a
pierdut pe fiui lui Noe? Batjoeura i?i n erusinarea. Ce
a pierdut pe' Sddomiteni? Batjocura, desfranarea Iili imbuibarea in mancari. De multe ori I?i sar:'1cia faee aeeasta,
pentru eare E;1i zice un intelept: "Bogatie ~i saracie
nu-mi da" (Pildele lui Solomon, 30, 8). Insl:l. mai bine
zis, nu boga~ia, nici saraeia sunt prin .sine rele, oi intentiunea care uu este ' in stare sa faca uz de amandoua
acestea cum se cade.
Admirabil a zis Pavel.: "Ca spre aceasta SUlltern pu~i". El nu spune simplu ca suntem ispitiVi ei

.. spre aceasta suntem pUf?i~~, In loc de spre aceasta:

ne-am nascub>. Acesta este lumul nostru, aceasta UJ
este viata, ::;;i tu umb~i dupa liui:;;te ? ~u sta ~e fa~a
caiaul aU: sate inghiontiasea itl eoastJ; Ifi sa te Sd8i'tS G.a
asacrifica idolilof, lusa I~i sta de fB>~a {)o.f~~ e~a mar~
dp.
hanl
' s i de.. laeQmie,
.,care
ni s-c1)at,y _o(:m~ SllJD'~ " ' 0~;.r <:l<
,- ~
',
' ."1 ..
,.,
:t '
.
' , . ~ .f.'or..l,, 'l' ~1 'n ' >(')1
ote ;
b ov"f'u

l'.TUH
.<>'"{
. . .:. .....'... l1n
...,.. ..... AS
. ...............
~

nu
.a
"'.... ,

"
'aprln",
.

,
_ ,c''-,~
'

-";~ '~_ "~' _

..

.".. , '1

~,

....

... c ,,_ c',

pus pe gratar C!1 pesfin~ii rriUce r~ici, insa. vapala trupeasca arde mal mult sufletul decat tr:?PU1. Nu ~ta. cle
fatt1 imparatul, care M-ti faga?u5~sca_mll d e bunun. ~l sa
se milostiviasca asupra ta, e1 1~1. sta .de fata mama de
slava de ~arta, care te gadile mal mult decat. 3:cel~,.
Cu adev arat ca m are r az:boiu. ducem ~.Ol, ].ub}tilO~l'
si .inca foarte mare, claca vOlm sa fim tre11. fill t~mpUl
prezent are c ununile sale. Cand ~er~i pe fiu~ tllU~ u~1ul
nascut, crescut In mulUi. bo ga~Je ~t dand m ~rl spe~~1J~e"
singurnl care trebu~a a~~i mOf?tem av e r~a ~ la contmu~
menlOria ta, nu ofta, C1 mul~i\me~t~ 1m Dumn eze~, ~;n
slave:;;te pe cel ce.~i la Iuat, i?i prm .acea~!a cu mm10
nu vei fi mai pre 10~ de Abraam, cam. dupa eu~ a.cela
a Clat p e fiul sau celui c.e i~a porun.mt, . tot a~a 1)1 tu;
Iuandu-\i-se fiul tau cel mblt, .nu ai. o!tat de loco f.l
eazut poate Intr'o boaJa grea, f?1 !DU~tl vlll ..ca sa ~te .m:
clatoreze eu deasila, uni.a cu descantlce, al~ll eu 11:-rt1;!-.tt
at'1.rnate la <:rat iara a1tii Iocereandu-se a te mangata
C1..~ altele de ~ce'st fel ? Ei' bin e, suferit-ai tu boala eu Mrbati e ~i fara sa te aba~i din calea cea dr~ap~a ? I:'re~e
rat--ai de a patimi , orice, uumai ~a sa nn lam, mmle dm
cele ale idololatrilor? Aceasta-tl ~va . ~du~e tIe cun~na
IDueeniei. De aceasta sa nu t e mdole~~1. cle.loe, Iarl:l.
daca doresti sa afli cum ~i in ce fei, en l~l vom spune.
In adevar,' ea clupa cum acela (martirul) sufere eu 1:'arbatie dure rile muneilor eu care ~st~ tortur~t, .numal .c a
sa' nu se ine11ine idolilor, tot afi;a t?l tu s.ulen du~enle
cauza.te de boalit eu mai multa multilmIre, decat sa,
alergi la vr'uu aintor al descantatori,lor, sau sa fam
ceva din ceea-ce '~i poru~eesc sa fac.I. Sun~ grozave
durerile ce Ie sufere martlrul? Dar i?l durerII~ bo!-n~
vului sunt mai indelungate, a~a cl:l. la ae~a:;n sfarE;11~
aiung, i?i de multe-ori sunt, ma~ prozaye decat~ ale eelu~
dintiiiu. Caud te munceE;1te t erblll~ala E;11 arsura lOauntru~
trupului, :;;i eu tot iudemnul f?i sf~tul altora tu aiungl
cu dispret descautecul, oare . uu al luat c.'muna m1?-ee
niei? Ai pierdut bani, ~i sunt multi carl te sfatmesc
74431

i3

1_9_4____________________ 0_M_IL_I_A__II~I.______________~------

OMILlA III

195

--------------~------

ca sa te dud la gacitori, iara tu stapanit flind de frica

de Dumnezeu, ai preferat mai degrabi1 sa perzibauii,
decat sa tii neascultator lui Dllmnezeu? Ai aceia$i plata
ell eel ce da banH si1i saracilor, daca ai multamit lui
Dumnezen pentru paguba snferiW, caci desi;pnt'eai Sa te
duci 1<1 gacitot'i, totu~i at preferat mai bine a pierde
banii: a6c3X a'i lua. IIl"POl in aCBst HIO.}. Dunaeum
a061~' .IJonLr-u. fr'lea'de ,ri"umneze,u si~a, desartatpurlga
sar-aililor, a;;a f;li tn pentru frica de Dumnezen nn ai
mai luat iUil.poi banH prip vrajitori $i fermecatori. Noi
in;;ine suntem stapani de a ne nedreptati, sau nu, si
nimeni altul.
"
Si daca voesti, sa examinam chiar talharia in siue.
"p-a spart paretele casei talharul, a intrat iu odae, a
carat de acol0 aurarii de mare pret sipetre pretioase,
a luat eu e1 un tesaur iutreg, $i UTI i-aiputut prinde?
De sigur ca eeea-ce ti s'a intamplat e durer os, ~i ti se
p<1.re cil. ai suferit 0 mare paguba. pe cand in realitate
uu osto paguba de lac, fili in tine sta. de 2. f2ce aceast~L
,paguba sau ca$tig. ccSi cum eeu putinta de a 0 face
c9.8tig))? zici trio En rna voi ineerca de' a ti-o dovedi
ea' af?a este. Voind tn, paguba ee ai suferit' va deveni
un mare eas;tig, iara nevojnd, va devenl pentru tine 0
pagnba mai mare. Dupa cum se intampla eu mestesugarii cari au inaintea lor materialul, ca cel iseu'sit
~i experient in me~te~ug intrebuin~eaza materialul
dupa cum trebue, iar cel fara experienta ii striea, si
astfel '~i a [a cut singur paguba, tot af?a S;i in eazul
de fa~a.--Deci, cum paguba ta se va preface in ca'3tig?
Daca, vei mul~ami lui Dumnezeu, dac:l nu te vei boci,
f?i daca vei ziee ~i tu euvintele acelea ~le_lgi lob:

"DolUnul a dat, Domnul a luat; gol am ie~it

din pantecele rnaicei rnele, gol rna voi duce"
(lob 1, 21). Ce spui? zici tu; talharul a luat, f?i cum
voiu putea spune: Domnui a luat ?)). Nu te minuua, caei
si lob, de si diavolul ii luase totul, zieea ea Domnui
ia luat, ~i 'tu cum poF spune ea talharnl ti-a luat, ~i
nu Domnul? Pe cine vei admira mai mult, 'spune'mi;
pe eel ee 'I?i a de~artat punga sa saraeilor, sau pe lob
pentru euvintele aces tea ? Oare nu eumva. eel pradat
este mai pe jos decat eei ce dau eieimosina cu buna
voea lor? Sa nu'mi spui: eu nuam nici-o multamire
pentru aeeasta, faptul nu s'a petrecut eu ~tjrea mea,
talharul m'a pradat fara voea mea, ~i prin urmare ee

plata pot avea))? eaei niei Job nua I?tiut, $i niei n-a
voit ca sa se intample asa, ~i eli to ate acestea a luat
plata. Deei sitie 'ti este en pntinta de a lua plata, de,?!
fara de voea ta ti s'an In at averea. Si eu drept euvant
c:1noi admir:'l,m' mai mnlt pe eel ce sufera eu multamire paguba, deeat pe eel_ ce _da_ de bUlla voe., De
c.e -oarc.? Pe.ntruJ,.:}i ;jcl- :jC aft de t!UI1~ VO~i ~e i}r"a,11e6te-ln-0Ug:6.t,~1i..-~aiJ. utI jau~_eleee V{1 t;VvU, ~~i arc bunc
sperante, eKe! mai 'nainte de a se inlbogati e1 a suferit
eu M.rbatie lipsa banilor, iar dupa ce s'a imbogatit, a
asvirlit din averile sale saraciLor, -- pe cand eeialait
toemai pe eand se gasea Iegat de averi, i s'a Iuat eu sila.
Nu este tot una: a desarta punga saraeilor, dnpa ce
te-ai convins mai'nainte ca asa e bine, si a te lipsi de
bani, tocmai pe cand Ii iubiai mai mult: Deci, daea iu
pronunti aeeste euvinte, vei lua inmiit, sau ~i mai mult
deeat lob. Aeela a luat aiei indoit, tu insa ea ere$tin
ai fagli.duinti ea vei lua de 0 suta de ori mai multo Nu
ai bIastamaLperltrll f!:ica (Ie DUP..J.uezeu? till ai fost la
gacitori ?Ai multamit lui Dumnezeu patimind raul? Esti
deopotriva en eel ce dispretue~te averile, caei f;li resemnatiunea--ta---fitl's~ap-fi intamplat, daca roai dinaintenu dispretuiai averile. Nu este tot una: a se illdeletniei
eineva un' timp indelungat ea sa dispretuiasea averea,
$i a suferi fara de veste 0 paguba intamplata. Astfel
deci, paguba CB tn ai suferit va deveni caf;ltig, I?i diavolul flU nimic nu te va putea vatama, ba inca te va
folosl chiaro
Insa, eand oare paguba devine vatamatoare? Cand
vatama sufletul. Spune'mi, to rog: talharuI ~~-a ra.pit
banii, ~i pentru aceasta tu to lipse;;ti pe sine-~i de mantuire? De ce te incunjori po sine-F eu rele, in timp ce
esti amarit de cele ce ai patimit? Aeela poate cli. te-a
siraeit materialmente, I?i tu te saraee$ti pe sine-V spiritualminte. si te vatami pe sine-ti in mod talharese?
Acela te-a 'lipsit de eele ee sunt 'afara de tine, ~i de
care mai in urma te-ai ti lipsit $i fara voea ta, iar tu
dece te lipse~ti de ve$niea bogatie? Te-a intristat diavolul lnandu-ti banil? Amarasee'l si tn pe dansul, si
nu-l inveseli. baca tu te duei la gacitori I?i fermeeatori,
l-ai rnve8elit, po cand daca ai multamit lui Dumnezeu,
i-ai eauzat 0 rana mortala. Si priveste ee se intampla:
de sigur ea banii nu'i vei gasi dncandu-te la gacitori
- eaei Ii nu pot ~ti, I?i daca vre-odata se realizeaza spn~

OMIUA III

196

197

OM!LlA 1!I

nerile lor, aceasta e mai mult 0 lntamplare, - iar tu iti

vei pierde sutletul, ~i te vei face de ['as in ochii fratilor ~i l?riet~n~lor. taL Dar apoi ?~ia.r dacas~ r.ealiz.eal~
spun~t'lle g<1Cltonlnf, tot tu . e!?tl 10 pagub& ~~ lara yl VOl
pierd~ averile, cacideplOnul ~tiind catu ,DUpoti suferl
pa~uYa,. : ~.i ;? \i. ~ l- _ .:.:.:y. tar:~ :-d jn. c3uz:a .l)(JJniior' ~;'3~ ts !ep ezi
Pana, side DlPXH'le:lt>.u,iti ail )}::lnii TnaDO!. 01;\ astfel sa
poata 'avea ocaziune de
telimagi 1?i
te dep:1rtade
Dumnezeu. Dar chiar daca gaeitorii ~i vrajitorii ar gad,
uu te minuna, cacidemonul este netrupesc ~i se poarta
peste tot locu!. Demonul ioarmeaza pe hoti, $i f<ira de
dansul nu SA in tam pIa hotii. Deci daca el inarmeaza
pe hoti, apoi ~i slie unde se do sese hotH i?l lucrurile
furate; E?i nu este'in De~l iinta de slugile sale. De aceia nu
e ceva de mirat fclptul acesta. Daca e1 te vede scarbit din
eauza pagubei, iF mai adaoga ~i 0 aW\ paguba, iar daca
tEl. vede dispt'etuind averiie ~i razind de pagu ba ce tia
cal1zaf, ai-unci se va, departadin aceasta cale. Dupa cum
sinoi urzim asupra dU$manilor tocInai ceeaee 'i poate
i'ntrista mai mult, si daca vedem ca nu'i intristeaza ne
departilm de dan~ii; ca cei ce nu-i putem vatama, tot a'3a
i?i diavolul. Ce spui? Nu vezi pe cei ce call1toresc pe
marea in timpul furtunei? Nu'i vezi C'lm ii nu se m ai
ingrijesc de banH !?i lucrurile ce Ie au eu dan9ii, ba
inca asvarl in mare tot ce au? Ce spui omuIe? Odatll.
eu furtuna mai conluerezi si tu iDea 1a naufragiu? Mai
'nainte de a te nimici valurile, tu inca lucrezi . spre
aceasta cu propriile tale mani"? De ce mai 'nainte de
naufragiu itt pregate;;Li singurnaufragiul ? Acestea Ie
ar putea spune un om prost ~i fara experient<1 de inoercaTile ~i primejdiile de pe marea, pe cand marinarul
cel iscusit, care ~tie exact cand va fi Hoiste pe mare,
9i carrd va fi furtn na, va ride spunand tu' a;;a, i?i'ti va
raspunde: tocmai d e aceia arnnc in apa lucrurile, ca
sa. nu se intample naufragim) . Tot a~a i?i eel cu experienta de imprejurl1rile ~i de ispitele din viata, cand
vede furtuna apropiindu-se, si celA spirituale ale sale gata
a se perde prin naufragiul rautatii, aruncil dela sine f?i
banii cari iau mai ramas. Ti s'a intamplat vr-un furt?
Tu fa milostenie, f?i vei u~ura, corabia. 'J'i-au rapit talharii banii? Tu da f?i ce mai ai lui Chdstos, ~i astrel
vei ma?gaia pe a:1t;ii in saracia. lor. U~ureaza-ti corabia;
nu opn pentru hne ceea-ce t1-a ram as, ca nu cumva
sa se umple de apa, i?i sa nu mai fie posibil dea 0

seoate. Marinarii ca sa scape trllpullor, arunca lucrurile in apa, ~i uu a~t~apta c.a valurEe sa ra~t.?ar~e corabia; hr tu ca sa mantuef?il sufletul uu vel Impledeca
naufraaiul?
.
1;0erca~i daea nn crede~i, iucer;0aF va !'og, fiJi v8\i
"idea slavB, lui DIJD1tle:7,en. Caud t:i SfI intampla neva
SllP;1Tator, ill!, imedhit er~irnoRin;l., n1.i1Wiille~te ~Hi Dur:'ilczeu ,eft' 'f.j'a:, 1l1.ta,mp.lat- -a~a1 $i- vei : :""vi"dea '? ,t~ -'b~0urle
vei aVEla. 'Ca$tigul spiritual cniar de ar fi cat de ~ic,
totui?i este atat de mare, in. cat poate sa a~tup.e ",or1.ce
paguba trupeasca. Pe cat tl~p al ca sa dal lu~ Ghnstos, te imboga~eE?ti. S'plln~-lm, te rog;, ?aca~ tu. fimd ~ra
dat s'ar apropHt de tme Imp:1ratul i?1.~1-ar Illtmde ~an~
eerandu-ti sa'j dai ceva, oare nu te-al crede pe SlO~-t:l
mai boO'at decat toti bogatii pamantului, cand chlar
Iiici dupa atata sara~ie nu 'se ru~ineaza de tine 'lmparatul cerandu-ti milostenie ?Nu te rapl ~i tu odata eu rapirea aver~lor tale;. stapane.~te-te pe sipe:~i: ~i vei s.tapa;nJ
viclenia dlavolulUl. Al putlllta de a caf?tlga IUOl'UrI man.
Sa dispretuim deci bogiltia, 'c a sa 11U dispr-etuim sufletul. $i cum sa Ie dispre~uias0i1 cineva? N~ vedet;i. ce
ce se intampl:1 eu corpurile cele frumoase i?l cu e~l ~e
Ie iubesc? lntru cat ele sunt in fa~a no astra, tnmlt
asupra-ni un foe arzator t;;i 0 flacara stralucita, dar
indata ce ne depart:1m de ele, totul s'a stin~, tot~l a
adormit in noi. Tot 'lsa este si eu averea. Nlmem sa
nu-~i procure aurarii,' nim~ni 'pietre pre~io~s.e, nime~~
gateli pretioase la gat, ?aCl toa~e acestea 1?rlVlte de al~ll
ispitese ochii. De voe~tl sa t~ Imboga!eEttl, cum facea!1
eei veehi, imboga~e~te-te nu III t~ur, Cl III ~~le ~rebUl
toare ea sa po~i da 9i altora la t~mp. Nu pI ~ubltor ?e
podoa~e, caei o.astfel de ~?ga~1e este rlvrnt,a de ta1hari, 81 1l0U:1 m aduee grlJl multe. Nu adnr~~ vase ~de
aro'int' si de aur ci sa fie in ograd a ta magazll de grau,
vi~ l?i untdelem~, nu pentru ca tu sa ~e yinzi ~i sa Ie
prefaci in aur, oj ea sa. dai ee10r ne.vOla~l ..Daca ne de~
partam p e noi in~i-n~ de1a eele. PFlsoselmce, ne vom
invrednici de bunurlle 0ele veClmee. Carora fie a ne
invrednicl eu to~ii prin Christos lisus Domnul nos
tru, caruia impreuna el?- ~atal 9i cu Sf.. Duch, se ~~l'
vine slava. st:1pariirea i?l ems tea, acum 91 pururea i?l In
vecii vecilor. Amin.

_f.9_8_______~_.:....:Ol\HLlA

IV ,_

_ __

__ _

OMILlA ' IV

-~~-

19, 10. 18); dupa cum 8amuil iara:;;i a auzit ,pe Dum-

OMILIA IV

"Drept aceea

~i

eu nerabdand mai mult, am

:1.
voastra, aa 111.1
r-!~m~':> ' ",<:f ,,,l;;
l : ,
' ,t
t ,
h~_' ~ .,~
.~
ce~ , ce
lspluese,
~~. ~,a,11e ,III z~d.at bsLe:r:'eala 11oastru.w "larD. aOu.,Ul
viind Tirnothelu la noi dela VOl, si binevestind
DOlia' credinta. ~i d:ragostea voast~a, ~i cum ea
aveti pomenire buna de noi totdeauna, dorind
a ne videa prenoi, precum ?i noi pre voi, pen~
tru aceasta ne-am mamtaiat fratilor de voi intru
tot , necazul~i nevoea noastra 'pentru creclinta
voastrlL Oa acum noi vii suntem, daca stati voi
Intru ' Domnul" ,(Oap. 3, 5-8).
'
J."

i;rll~l~s

_,'"

'wi

ca .. sa

CUI1QSC crcalrlta
B
';~ni~;i
", '
. .
,~ ,<:>.t' ~uv the
"'101

L..l

- --

Astazi ni sta Inainte 0 chestiune, c!e care multi

intreaba, ~i este discutata , din multe parF. 8i care e
chestiunea aceasta? '1 Drept. aceea, zice, si' eun e-

rabdand mai mutt am trimis ca sa cunosc credinta .voa~tra" .. Ge spui? Tu, care cunof?teai atatea,
care at aUZlt cuvmte ce TIU se pot spune, flare te-ai ridicat pana la a! treil ea ,c er, tu nn f;ltiai nirnic de dan~ii ,
p.ec:a~d te gasai In Athena, de~i nu erai atat de departe,
fill mCl nu te despartisef\li de dan$ii de illult tirnp ?

"bra nOl remanand sirimani de catre voi pentru

un timpii, zico. 91 iata ell acurn nu mai :;;tie llirnic
despre Thesalonieeni, E?i se vede silit a trimite pe Timothein casa aile despre credinta lor "ca nu CUll1-

va ~a va fi ispitit pre voi cel' ce ispite~te, ~i ' sa

fie In zadar osteneala noastra". o.e ar putea cineva

spune ~ Nimic alta, decat ca Rfintii , nu ~tiau totul. $i

a,ceasta. ar pute~-o, a~a din. multe locuri!?i din multe
tlr:tp~rl de ~al ?a~nte,:;;1 dupl'l. aceasta, Dupa cum
EhselU nUl?tm lllilliC despre vaduva din 8aretha 8idonului;: dupl'l. cum Hie zicea catre Dumnezeu:" Am

ramas eu singur,

~i

199

cauta sufletul meu sa'l ia",

pentru care a '~i auzit pe Dumnezeu sDunandu-i' 1\1 iam lasat in IsraiL ~eapte mii de bar~bati". (III: Imp.

nezeu, pe cand era trimis ca sa unga pe David: i;Sa nu

te iuti la chipul lui, Iiici ]a -marimea , lui, peli-:iruca l-amdispretuit(nesocotit}preel(pe Saul), cit
un cum YBdeomul vede-Dnmnezeu;crv om1l1 vecle '
in fata.iar8~
Dnmnezeu
vede in iuitn3," . rf linD.
, ..
~

Ifj, .7)~ tot , .a~E, -~i.!n ,~azul d6.nf~-t~. ~~e2::sta

\ _.-

!le~ -t1jntB. ;~~

sfinvllor vme dm marea wgn]u'e- a nil Dumnezeu, ~-tat

pentru dan!$ii, cat 1:;i pentru cei ce cred Intransii. Gum f?i
In ce feI? Dupa cum el Ingaduie a fi sfintii 'si in persecutiunj~ iot asa lasa ca ii sa fie- In nesWntademulte,
ca a'stfelsa fie linifilti~i. De aceea ~;ipaveizicea :

"Daturni-s'a imbolditor mie ingerul Satan, ca sa

rna bata peste obraz,ca sa nu rna inaIt" (11. Cor.
ne~tjinta ~i pentru
ca altii sa nu'E?i inchipuiasca lucruri mari despre dan~ii-;
pentruca daca in urma unor minuni -Ii credeau a fi
dumnezei, apo1 ell atatmai muJ dac3, i-ax:fi v;lzut ca
11 cunosc totut in fiece minut. De aceea 1?i zice flhiar
Pavel: "Oa sa nu eugete 'cineva mai mult decat
vede sau aude ceva deJa mine'! (iI Cor. 12, 6)_
AscuIta apoi E?i pe Petru ce spune ologului dupa ce
l'a vindecat: "Oe cautati la nOl, ca ~i cum cn a

12, 7). Pe Hlnga afleasta 'i lasa in

noastra putere sau cucernicie am fi mcnt pre

acesta sa umble?" (Fa pt. 3, 12). Deci daca astfel de

banueli se petreceau In inima ~i a celor ce ziceau f?i a

celor cefaceau, apoi ell atat mai mult s'ar fi nilscut
asemenea banueli in urm a unor fapte maimari. Mai
erau in nestiinta sfintii i?i din aWl. cauz;1: ca sa ,nu aiba
cuva nt pop'orul' sa ,zica : aCe~ti2" fiind oamini ca~i noi,
fiJi au facut totusi asemenea minuni, si sa cada in uimire, -de aceea prin ne~tiinta lor Dllmnezeu ni arata
sli;l.b:1ciunea ~i neputiota natu'rei omenesti. De aceea i:;;i
apostolul se gase$te in fle$liinta de Thesalonieeni, de
aceea de fiuIte od propunftndu:f?i a se duce la dan~ii,
nu se duce, eaastfel sa afle jj eadansul nu stia totuL
8i mare era castjgul ce izvora de aid, caei' daca se
g'asau mul~i cari spuneau ca acesta este puterea, lui
Dumnezeu cea marc)),iara. altiispuneau altele de acest
fel, - apoi daca e1 ar fi $tiut totul in tot momentul; ce
nu !?i-arfi inchipuit oare de dansul? ,

"Dreptaceia ~i eu nerabdand mai rnult, am

200

OMILIA IV

OMILIA IV

trimis ca sa cun'Osc credinta voastra ca TIU

n.u ~u~v~ sa va fi ispitit pe voi eel ee ispite~te
~l sa ne 1!3- zadar osteneala noastra". Aid ar putea orede clneva ca.es~e 0 aouzatiune adusa. lor, lusa
d3: ca Oar cerceta serios, ar vedea
el scoate 1a iv-ealll
mmunea ;i)etl'e"uta eu dan~il,:;.i - C1Fl'l ;1.tatfl di'i1gopt,6-3; C6
aV6;:1d,: .dall~ii exageraud ' dat'BeH11). . JspiieIe -J<)'" . C;lJ:ln .
. ~ce~st..:'t? Asculta cu bagarede seama . . Daca tu singur
11-a1 spus mai dinaihte rCa spre aceasta surite'rIl
p~~i" $i "Nimeni sa ml se tulbure U cum de
rn,* :pe Timot.heiu, temandu-te ca nu curdva S:l se pe~
t~eaca ceva dm care nu voie~ti? Dar aeeasta el 0 face
dm drago?tea ?ea marc. ce 0 avea ciltra dan1?ii. In adev~r, ea eel ce mbesc, dm cauza prea marei lor iubiri
dl~ ca.uza ~celei iubiri infiacarate, .banuesc de mult~
on clllar~ 1?1 cele. ma~ mici Iueruri, iara aceasta vine din
mult~le mcer can prm care f,ii dan~ii au trecut. (cAm
spus ~n, adevar, cll spre !1eea~tasuntem pu~i, 1nsa aceasta
am z~s 0, pentru oil. chlar- 1;> 1 pe mine m'a ingrozit cxager-a~ta rel elon). De aceea nici el nu zice ea ({am bao-at
de sarna la voi, cntare sau cntare abatere ci neribdand mai mult" ceea-ce izvorat;;te mai mult'din dragoste.
D~r ce Inse!lml!a: "Nu cumva sa va fi ispitit
~,e .,VOl ?el ce }Splte~t~"? Ai vaznt acum, eil a se
\_H:l~Lll8; eme:va ~ cand este . m stramtoril.ri, este diavolesc,
CACl vme am mdemnul diavolului? Cand diavolul nu
ne poate p~ noi cHitina 'In credin~a, atunei prin a1t-cinev~, s.au t;;l p~ alta eale, cautil a clatina pe ceimai
sl~ab~ dmtre nOl, ceea-cee dovada unei slabaciuni cova.r~;ntoare ,din parteni, care nu poate avea nici 0
Rcuza. A~a a facut necuratul culob, caci a atltat
p~ feme~ea ~ lui ca sa zica.: "Ci spune vr'un 'el1va~t catra D01;m~l,_. ~l mori It . (lob 2, 9), de unde
potl vedea cum I a ISPlht. Dar de ee .. n'a zis el oa1'e
v'~ cl~tinat!), ci "sa va fi ispitit"? Am banuit nu!lla~ atata, Zlce, ca poate v'a ispitit numai)), pentruea
l?~lta este premergatoare clil.tinil.I'ei sau zo-uduirei si
s!lmta Rau incercarea diavolului nu se poate numi 'cliitlll~re. ,Numa! ' cel ce. s'a ~ lasat a primi atacu1, numai
ace a s a el.atinat. Val!. Cat ,.de . n~aI'e' este iubirea parinteasca a lUI Pavel! LUI nu 1 pil.sa de necazurile si de

cursele ce i se intindeau lui personal, f;1i mi se pare

cll astfel de ispite chiar il a!\lteptau pe dan suI atunei,
despre care t;;i spune Luca (Fapt. 20, 3), ca a ramas trei
luni 1:n Elada, eand s'a fllcut viclef?ug asupra~ui din
partea ludeilor, ~ dar lui nu'j pMa de primejdii, et se
'ga.ll ~ ea :1Umai 1a priri1~jdiil~d~scipU~ilO!. ~iyazuta~u.m,
cil. eta mt.r ecut 'peoncs pal'mte?i'-JOl .cana: ne gaSitD
insiramtorari 9i primcjdii,rii ilducem amintede toate,
iar el atai de finH se temea pentru fiii sai duhovnice'?ti, .1Dcat pana. ~i pc Timotheiu, pe oare il avea ca
de mangaere pe langa dansul, pe acest tovara$ 1?i conlucrator, pana f?i pe dansul", zic, il trimite laThesalonice n1, cari se gaseau atnnci in primejdii.
))~i fia fie in zadar osteneala TIoastra" , zice.
Side ce asa? cil.ei daea ii s'ar fi abatnt, nu tn erai eauza
~i nu din lEmea sau'1J,epasarea ta s'ar fi abatut. OU to ate
acestea chiar a~a fiind, en a1;>i crede osteneala mea ea
zadarnica raspunde, de llhde se vede dragostea lui
cea mare catra dao;;;ii.
"Ca TIU cumva sa va fi ispitit eel ce ispite:;:;te".Ispite1;>te numai, faTa insa Sa t;;tie daea va putea
rapnne pe cel ispitit. Deci daea diavolul sta de fa~a ca
sil ne ispiteasca, des! nu 1?tie daca va reu~l, apoi noi
caud 1?tim cil. suntem cu mnlt mai. presus de dan suI, s[
nu fim . treji la atacurile ce ni da'? Cum ca diavolul ne
ataca fi1ra sa 1?tie daca va invinge, a probat'o in cazul
eu lob, caci spunea ciltra Dumnezeu aeel demon viclean: "Au n'aj ingradit tu toate cele dinaUlltru
:;:;i cele dinafara ale easei lui ? .. Ci te atinge de
toate cate are el, :;:;i TIU teva binecuvanta" (fob.
1, 10. 11). Ispite1?te numai, ~i dacil gase1;>te pe eineva
slab, de sigur ca I'enf;le~te, lara oaca celispiti.t este puternie, atunci fnge necuratul.
,,~i sa fie in zadar, zice, osteneala noastra".
Sa auzim noi eu totii cum se ostenea Pavel. El nu zice
(<Iuerul nostrn , ci' nosteneala>noastra" :;;i nici nu
spone rna tem sa nu va piordeti voi, ci . "sa nu fie
in zadar osteneala. noastra" ~ lricat chiar de s;ar fi
intamplat ceva; cu drept ClUvant s'ar fi putut intampla,
dar fiindea nu s'a intamplat nimic, apoi si minunea
,este mare. Noi ne a1?teptam ' la asa eeva, zi'ce, dar .lucrurile s'au intamplat din contra,' f;li .de aceea nu numai

cum.

;;i-

201

202

OMILlA IV

ea n'a;m primit dela voi 111Cl un adaos la scarbele noastre, el am primlt toemai mangaere.
"lara acum venind Timotheiu la noi dela
; ZI'"
v o-~,
1
vO" si-'" blnou.os+"n
~v v v ul JU
noua~ ere d'In t a "Sl d ra'"
gostea voastd\'''. Ai vazut bncurin cea m;Te ~lui Pa"
vel? .El DU zice vestirdu-ni. ei billevestindu-ni"
aUlt _~:e .marebun COIJSldf;'.i'3. el dra~:ostHa - si siguranta
101'. i<.;r<:L nevoe- ca (1ceasia, (eredinta nestrflrnntatl'l) Ril,
stea intepenita, eaei numai a:~a se putea 1:ntar1 si spriJIm dragostea lor. 8e bueura de dragostea lor, 'pentru
,ea aceasta era semnul eredintei.
"f;li cum ca aveti pomenirebllna de noi
tot~eaul1a,. ,?ori.n~ ':;t ne vedea .pe noi, precum :;;i
1101 pe VOl AIel 11 aduee man laude. Nu Dumai
cand :-;untem de fata, !lici numai cand savarsimmiouni
oi chiae si aeum cand suntem departe si slmtem bat~
j~mriti, $,i suferi.m mii 9-~ neajunsuri, voi aveti pomemre bunfl. de n01~ Auzlt!, va rog', cum sunt de admirati discipulii. dina au amintire -buna despre rlascalii
lor, ~i eum sunt fericiti. Sa imitam deci, pe asemenea
discipuli, caci pe noi 1:n~i-ne ne folosim, fili nu pe dascali. "porind a ne vedea pe noi, precnm ~i noi
pe VOl", ziee, eeea-ce ii veselea mult pe dansii. Oa sa
~fie. eel iu~it, ca eel ce'l iubeE?te filtie cum ca ~i el este
lUbIt de dansul, aceasta este 0 mare mangaere si 1:ncurajare.
'
~ ~~t"
~
~'.L
P
t'l or,
".LD~Il~~"
v Hi U
Uvei::t;:j
(;1,'
ne-am ll1angmaL,
Ira,'}
de voi, }ntru tot n~caz~l l;3i nevoe~ ll?astra pentT'U n".crl""'''o
aCUITI1. nOI- V'I
s U-ntem
~a. n~"~tr"
v va;,
a..~-""'~a
v
J.
_ 1,
daca stati voi intru Domnul".-Cine ar putea Sa fie
egal cu Pavel, care soeotea mantuirea altora ca a sa
proprie, E?i care fata de altii se gasea tot aE?a, dupa
cum se gasefilte corpul fata de, mi1dularile sale? Cine ar
putea saseoat:l asemenea voce astazi? Si mai aleseine
a~ putea sa cugete vreodata astfel? El nu cerea pentru
sme vr~o multamire din parte-Ii pentru i8pitele ee Ie 1:ndura dm eauza lor, ei llluitamirea lui 0 simtea prin faptul ea ~anE?ii ~u se elatinau in credin~a din cauza ispitelor lUI, ea ~l .Cllm pare . ca ar fi zis: 0<1 nu atata noi
suntem viWini.ati din eauza ispitelor. pe eat voi . voi ati
fost ispititi mai'mult decat noi, - vof, eari nnati' patimit
niniie, fili Dici deeat noi cari patimim:' Si
, fiind:ea aeestJ.l.

'\...11.. \

i.LL

OMILlA IV

203

tea ni le-a binevestit noua Timotheiu, ei b:ne, noi nu

mai simtim niei 0 searba din cele ce am suferit, oi
"ne-am mangaiat intru tot necazul ~i nevoea
noastra". Nimic nu poate atinge pe daseaiul bun, 1ntruciH timp cele Cli nrivire 1a dist:inn1i merf" nUDa dnriata E?i pilrerea sa. Prin voi, ziGe.~ne-am m,nga-rat. ';oi
ne-a~i intarit pe noj}) d.c~l hl(:ru.1 era.. eu t.Oitlldin.oon-
tra, caei Cllnd cei Cfl p:ltiwe::;:te rllJ eedc!Jza do loc.. ci
sta neelintit eu barbatiE', aceasta e de ajuns spre a intad pe diseipuli. El losa face en totul din contra, si
la~da 0 atribue ]or; voi, ziee ne-a~i incurajat pe no'i,
VOl ne-ati fiicut sa rasnfiam 1:n linh;lte, voi nu ne-ati 1asat ea sa simtim ispitele. 8i n'a zis Sa rJsufiam , nici
Sa ne aliniim intru catva su'ferinteleiloastre, ei "acnll
noi vii suntem" adeca viem 'Cli adevarat la auzul
aeestei vef?li plaente, aratand prin aeeasta, ea ispita 91
moartea chiar, nu ]e considera a fi alteeva. decat impied,ecaeea f?i ispitele lor 1n credinta, jarit' progresul
lor il credea a fi adevarata viata. Cum aT fi putut sa
arate1:n alt mod supararea sa' din cauza slibaciunei
discipulilor, san ehiar si bueuria pentru prooasirea lor?
El nu a zis (me bucurim ei "viem" v~rbind~ de viata
viitoare, ineat fant aeeasta noi niei nn eonsideram viata.
intrn nimic, nu eredem ea suntem viii).
'
Astfel trebue a se gasi f;lidasealii, f?i diseipujii, 9i
atunei DU se va Intampla Diei 0 neorandueala.'
,
Mai departe apoi, marind inca mai mult acest.fapt,
prive~~e ee spune el: "Oli ce multamitli yom putea
db, 1m Dumnezeu pentru voi, pentru toata bueuria' eu eare ne bucuram pentru voi .lnaintea
Dumnezeului 110stru, noaptea ~i ziuapeste rna"
sura rugandu-ne ca sa vedem .fata voastra si sa
implinirn lipsele eredintei voasr.re,,? (Vers. 9:' 10).
VOi, zice, v'ati facut DOna motiv nu numai de viata,
ci f?i de 0 mar'e multamire sufieteasea, f;li inea deatfita
multamire, i:ncat nici nu putem sa multamim lui Dumnezeu eum se eade.Suceesul vostru, no'i 11 eonsideram
ea dar al lui Dumnezeu. Prin suecesul vostru nj-ati
binefacut lntr'atata. ca noi 11 credem a fi dela Dumnezeu,
f$i inea ehiar luerul lui Dumnezeu, caei 0 astfel de illdeeata nu poate iesi din spiritu1 sau nazuinta omenea8Ca.
,

204

O;'.IILlA IV

----

"Noaptea l?i ziua peste masura rugandu-ne",

zice, ceea-ce dil, dovada marei lui iubiri. Dupa cum un
cultivator auzind despre ~arina sa cea muIt dorita cil este
plina ~i incayeat[t de roadele pamantului, dore:;;te de a
vedea cu oohii S1 a simtlplacerea, tot a~a doreste si
Pavel de a, ved~a Maced;nia. ., Peste Iriasura ru'gitri~
UU-iH:J{(.Prive::;;te exageratitt cnvantu~hi. "Gi;]. 8a. vedem -fata voastra, zice,' ~i sa implinim lipsele
. credintei voastre" .. Aici se na:;;te 0 mare ehestiune:
daca tu viezi acnm, caci dansii au stat neclintiti in credinta, si Timotheiu ~i-a binevBstit eredin~a f?i d'ragostea
lor~' dill care eauza erai atat de vesel ineat' nici nn puteai sa multame~ti lui Dumnezeu cum se cade, cum de
vorbesti aidi despre lipsele eredintei lor? Oare euvintele dinainte nu erau zise mai mult ea lingu~ire?
Nieidecum, sa nu fie una ea aeeasta! La ineeputul
epistolei el marturise~te de dan::;;ii cit au pur tat multe
lupte, si cil. au patimit acelea!?i ca ~i bisericile din Iudeia (Cap. 2,14). Deci ee am putea raspunde noi aici? Ca
aceE?ti Thesaloniceni nu primise toata invatatura, adeca
nu invaVise inca pana atunci tot ceea-ce tr'ebuia sa cunoasca, iar aceasta 0 arata flam pe 1a finea epistolei.
Poate ca se cerea ca sacunoasca ii E?i cele des pre invierea cea deob~te, poate ea erau mul~i eari 'i tulburan,
nu prin ispite, niei prin niscarev'a primejdii, ei ipocriti
de aceia cari se dau de dascali ai poporu1ui. Aceasta
~ nume:;;te e.1 "lipsele eredintei", ~i de aceea a zis aiGi
hpsele credllltei voastre. Cand e yorba 1:nsa de teama
ce el 0 ave a. pentru credinta lor, apoi atunci 0 spune
pe fa~a, zieand: "Am trimis la voi pe Timotheiu,
ca sa va intareasea pre voi", pe cand aiei prin
.expresiunea "sa implinim lipsele eredintei voastre"
este yorba mai mult de inva~atnrA, decat de asigurare,
dupa cum zice $i aiurea: ') Ca sa fiti intemeiati intru
tot luerul bun" (L Corinth. 1,' 10. II. Timoth. 3, 17).
lar intemeiat este aflela, caruia 'i lipsea pana atunei
ceva, :;;i nnmai atunci i s'a indeplinit lipsa.
"Iar insusi Dumnezeu si Tatal nostI'u si
Domnul nostr'u Iisus Christos, sa indrepteze calea noastra eatra voi. ~i pre voi Domnul sa va
inmul~easea, f?i sa va prisoseasea eu dl'agostea

OMIUA IV

-~-----------

205

unuia spre altul f?l spre toti, precum l?i noi spre
VOl" (Vers. 11. 12). Aiei este dovada celei mai mari

dragoste, eaci a se ruga nu numai in cngetni san, ei

lncii a pune ~i 1:n epistola rugaelunea sa, nn poate. ~
decat al unui 8uflet Infierbantat $1 nerabd!1tor. TatalCl
B$te:~oVada e~l rna'l .sigura. Bi.(ledo:rintele~e lui (i.e dan':;;ii, t;;i. iolodata f;li .indreptare~ ee :;;i-o. da, ciaca n.u vine
Cet S.a'1 vad<l, ea ~l clJm pare oil. ar ZlCe: dnsw:;n Dumnezeu sa impruf?tie ispitele ce ne impresoara, ca sa
venim la. voi pe ealea. cea mai dreaptA (cea mai scnrta))).
,,~i pre VOl Domnul sa va inmulteasea ;:;i
sa va prisoseasca". Ai vaznt acum mania cea filra
margini a dragostei Tui, ariltata prin euvinte? "Inmult.easea, zice, "l?i prisoseasea" in loc de Sa v[t sporiasca)), adeca cnm s'ar zice, el doref?te a fi inDit de
dansii cu prisosinta. "preeum l?i noi spre voi",
ade~a, dragostea noastra catra voi este deja, iar pe a
voastr:1 0 eerem ea sa fie asa. Ai vazut pana unde
voe:;;te el a se 1:l1tinde dragost~a? "Spre toW', ziee,
adeca nu numai intre voi, ci si peste tot locul 8i catra
toti, caci numai ace:lsta se poate nnm! dragoste dupa
Dumnezeu, de a avea pe to~i in sufletul ~i inima voastra.
Dad tu iube~ti pe X, iar pe Z TIn'l jnbe~ti (de~l. poate
nici nn'l uraE?ti), apoi aceasta este dragoste dupa om,
8i nu dupa Dnillnezeu. Insa dragostea noastra nn trebne sa fie de acest feb) ci "Precum ~i Hoi spre voi,
ca sa intareasea inimile voastre fara prihana
intru sfintenie inaintea lui Dumnezeu si Tatal
nostru, Intru venirea Domnului nost~'u Iisus
Christos eu toti sfintii sai (Vers. 13). Aiei arata ca
dragostea lor Ii aduce folos, iar. nn celor iubi~i.. VO~S(':;
zice, ca aceasta dragoste. sa pnsoseasca, ca mmem sa
l1U se faca vrednic de hula. Si nu zice (<ea sa va l:ntariasca pre voi ci sa "intareasea inirnele voastre",
pentru ea din inima ies -gandnrile rele (Math. 15, 19).
De altfel est.e posibil ca cioeva sa nu faca nimic, ~i totnE?i "a fie rau, ca de ex. sa fie zavistnic, sa fie necrediricios, viclean, sa se bucnre de ranI altuia, sa nu fie
prietenos cual~ii, sa aiba credin~a stricata, etc. Toate
acestea izvorase din inima. Aceasta va sa zica "sfintenie" cand noi curaVm toate aceste rele ie~ite din

206

OMILlA IV

OMILIA IV

207

-~---

inima. Principal mente sfin~eilie se numef?te inte1epciunea

sau cumpatarea noastra, dupa cum ,?i necuraveni~ se
nume$te curvia ~i preacurvia; iar in general vorblll.d,
toata abaterea ~i tot pacatul se nume~te necura~en~e,
pre cum ~i toata fapta bun a se numet;lte cnra~eDle.
:,Fericiti eei curati cu . inima", zicc:Mantuitorul, iar
3.1 'D. cur~;.:t.' ::.i.l jPlcnii, ' ~8tH ~' i~;al ell a fi _
c urat' In tctul. $i .
nltcle obIsnuei?te Sf. H~ripf.ll('a lot ni 1(1 f..ra.ta ca murdarind sutletnl nostru. Cnm cll viclenia de ex. murda.re~te
sufletu1, asculta pe Prorocul (Ierem. 4, 14) carp. zice : .
"SpaUi inima ta de vi clenie, Ierusalime", ~i iarll~i:
"Spalati-va, faceti-va curati, ~i lasati vicle~ugul
din inimile voastre" (lsaia, 1, 16). Vedeii cil aid
Profetul nu zice llisati curva.sariite, a$a ca nu numai
curvia, ci 9i altele pot'murdad snfletul. "Saintareas~a
inimile voastre, zice, fara prihana intru sfinteme
inaintea lui Dumnezeu 8i Tatal nostru , intru
venirea Domnului nostru' lisus Christos eu tot i
sfintii sai". A~a dar Christos va fi atuncijudecatorul
nostru, I$i noi vom sta la judecata nu numai inaintea
lui, ci ~i inaintea Tati:ilui. Sau ca aceasta 0 spune e1
aici, sau ca zicp. faceti-va fara de prihana im.intea lui
Dumnezeu, caci aceasta e virtute sincera f;li adevarata,
de a fi fara de prihana inaintea lui Dumnczeu, iar nu
inaintea oamenilor.
1) Deci. iubitilor, dragostea ne face fara de prihana
in toata puterea cnva:ntlllui. Odata vorbind eu cineva
despre a.ceasta, fiJi spunandn-i ca dragostea ne face
fara de prihana, f?i nu lasa a se furi:;;a nimie. contrar,
f?i toate celelalte e~aminandu-le. eu amannn\lme, acel
cunoscnt al meu luandu-se pe sme de exemplu, a 1':1spuns: ~i ee po~i raspnnde despre eurvie? Nu se poate
deci de a iubi ~i a eurvi? eaci 1?i a eurv~ vine din a
iubi. Lacomia, preacnrvia, invidia, zavistia ~i altele de
acest fel, ar putea fi scoase prininbirea eea ca.tra
aproapele nostru, dara curvia cum? Eu i-am ra.spuns,
ca dragostea ~i pe aeeasta 0 poate Inlatura. Daca cineva
ar iubi pe 0 femee eurvil, f?i s'ar ineerca sa 0 s?oata
din b1'atele
altor ba.rbati,
,
, atunci acela nu pacatuleE;!te,
I) Partea morala. CUID ell. dragostea c.ea cat~li aproape~e est~
un mare bun. Despre dragostea lui Abel ~l a lUI Pavel, ~l a 1m
losif. $i despre nerimtate. (Veron).

:;;i nu se face pllrta~ la p!1catul celorlalti. Asa dara a

curvi eu 0 femee eurva, inseamna. in 'realitate a 0
uri, pe eand. 3; ? abat~ dela acea fapta spurcatc1, inseamna a OlUm eu aaevarat.
Nu este, iubitilor, nici un nacat. ne carelntoClmai
ea ~i focul sa. nu-l consume puterea 4cea mare a drae-08te~L Mai u~or poa.te re7.iEit~, foeult;:;' - G usc.atura ne~
b,a gatii In se<1ma, . deGat tia-tuTa 'pfteitLU11J.1.. la'- -p uterea
dragostei. 0 astfei de dragoste,' deel, sa plantam in
sufletul nostru, ea sa starn impreuna eu toti sfintii
eaci f?i aeeia au bine pHl.cut lui. Dumnezeu prin dra Z
gostea cea ciltra aproapele.
.
De co oare Abel a fost omorit, si nu a omorit?
Pentruca a iutit mult pe fratele silu, si nici macar n'a
suferit ca sa'i intre in cuget 0 astfel' de idee. De ce
Cain oare a primit in sufletul sau ideea omorirei?(n~-l voi~ ~ai putea numi fratele lui Abel, dupa. fapta
1~1 neleglU!.ta) - de c~ ~ ]?entruca in ~l ~u e r~u. a~~.z~t~
bwe temelllle drago;:;teL De ce au lOSk Hl.UnliLl un lUI
Noe?Nu oare.pentrucaiubeau mult De tatal' lor. nu
pentruca n'au suferit a vedea golacimlea lui? Cel~lalt
fiu (H~m).,de co afost blcstemat? Nu oare pentruca
e1. !l:u mbla? Abraam de ee a fost laudat ~i cinstit de
tO~l? Nu oare pentru dragostea lui cea mare, pentru
ee}e ee a faeut eu nepotul sau Loth, f?i p entru rugammtea eea f:leuta pentru Sodomiteni?
In adevar, iubitilor, ea sfintii lui Dumnezeu au
fost f~arte illbitori de aproapele 1?i 'foarte compatimitori.
la ammte la Pavel, f?i urmeaza-l. Acest fericit care dispre~nia chiar foeul, aeest ba.rbat mai tare ca diamantul,
ac~st o.m zdrav:1n in toata puterea cuvantului, neincoVOl at f?~ totdeauna ~eapan, acest slint pironit in friea de
Dnmnezeu, ee. spune e1? "Cine ne va despartl de
dragostea lUI Dumnezeu? Necazul, sau stramtorarea, sau go ana, san foa.metea sau golatatea
salf nev~ea, sau robia" (Rom. 8, 35)? El, zic, car~
a dlspretmt totul, pamantul $i mare a, el care a dispretuit
pana ~i 'porWe eele tari ale mortei, pe care nimiemi 0
putea birui in totul, ei bine, iataA ell atunei cand a V3zut
lacrami curg-and din ochii unor discipuli iuhiti de dansul
intr'atat a fost zguduit acest barbat tare ca diamantul:
ineat nu a mai putut aseunde durerea, ei li-a zis imdiat: nCe faceti de plangeti, ~i 'mi iutristati inima"

208

O;\f\LIA IV

209

0MILIA IV

(Fapt. 21, 13)? Dar ee ziei Pavele? Oare au putut

zdrobi laeramile sufietul tan eel mai tare eit diamantul ?
Da, raspnnde el; tntnror rna pot impotrivl, ~i pe toate
Ie . dispretuiese, afara de drDgoste; aceasta !p'I], 011prins
en totul ::;;i rna stapaneste. Aeeasta este placuta lui Dumnezem. Atlizulm&reil1Ua putut sa'l sf&rame, pe eand
niste piCiiLud mi(,'i de lucraminu fost In stare sa:1 zdrobeasea! ;;Oe faceti de plangeti,~i 'mi intristati
inirnu.?11 Mare egl:e puterea dragostei! Dar upoi nn'!
vezi iara~i pe . cHtnsul planga.nd? De ee pJaogi? spune-mi: "Trei ani, ziee, noaptea ~i ziua n'am incetat ell Iacrami in v~t,and pre unul fiecare dintre voi" (papt. 20, 31), de nnde se vede eil din marea
lui dragoste se temea, ca nu cumva sa . se furii?eze
printre danl?ii vre-o boala molipsitoare. Mai asculta'l
iarasi: "Oa din muita searba si necaz al inimei
.~m 'seris voua ell mUlte laera'mi(( (Il.Corinth.2,4).
Ce face losif, acel barbat voinie, care s'o3, impotrivit
unei femei tirane, care privia eu barbatie aeea flaeara
mare a amorului, eare s'aluptat atilt de mult eu furiile aeelei femei? Cad ee nu-l putea fermeea 103, ace a
femee ? A yea eu ea privirea ineaotatoare, ma.odria raognlui, luxul haioelor, parfumul imbatator al aromatelor
-'- caci t;>i aces tea obi~nuesc amnia spiritul ~i a-I mole::;;i, - avea apoi $i vorbele mai nioi fili blajioe ca orice;
~tia bine acea femee .lJlOrezata in eel mai 10aIt grad,
ell daca va ruga pe tioar eu voce pHtogatoare, f.?i nu se
va da in laturi de a'i spune ehiar vorbele eele mai josniee,
ea va putea lovinge. Atat de mult s'a umilit aeeasta
femee imbracata in haine aurite, i?i fiind In demnitate
lmparateasca, locut poate ell. s'a si aruneat la pidoarele
tioarului dio robie, poate ea'l ruga plangand la picioarele lui, i?i aeeasta nu numai odata, nici nnmai de
dona ori sau de trei ori, ei mai de multe ori. Se putea
atunci videa la ea ~i aeei oehi striHueitori ~i sclipitori,
iara infrumusetarea ei generala era faenta nu cum s'ar
intampla, ei eu multa bagare de sarna, eu multa ingrijire, fiindea'si pusese io minte si voia en orice pre~ sa
prinda in mrejele ei pe mielnl l'ui Ohristos. Mai adaoga
pe langa to ate acestea ~i vrajitoriile san fermecatoriile
cale multe, ee Ie iotrebuin~ase poate. Ou toate aeestea,
aeest tinar neineovoiat, acest barbat voinie, acest fericit mai tare deci1t peatra, (lare nu s'a ineovoiat 1a ru-

g{lmintile eflle fermecatoare ale nnei femei, prive~te

cum atuoei eand s'a vazut in fata ;fri;,~ilor sai, cari-l
vinduse cari-l arunease iritr'o groapa, eari voiau ehiar
a-1 ucid~, 9i cari in fine erau eauzaintemoit~re~ lni fid
aeinstd lacure<1jnnsese,eand s'a vazut, ZlC, m fa~a
fratilor sai earl. ticluisealtadata minciuna ee trebniau a
~3Punetata]1l1 10)". roinciuna . peeare tf,tUil lor lacob 0
.~ cr~zut: . "Voi f?titi
dot fii mi-a nascut mie
femeea mea Rahila,~iunul a ie~it delamine,
u
iara voi mi-ati zis ca I-au mancat hiarele <Fac.
44, 27. 28), ei bioe, nu s'a mai putut .stapa.ni, c~ s'~
mniat ell totul. "Si s'a tulburat IOSlf, zice, ~l Sl1
rupea inlma lui; .. ~i cauta sa pHlnga, ~i intrand
in camara !::)a a pIflns acolo" (Ibid. 43, 29. 30). Dar
de ce plaogi astfel Iosife? Ca?i nu : s,!n~ v~edoi?e ~.~
lacrami eele de dinaintea ta, el de mame ~l urgte, ue
o mare pedeapsa. i?i rasplata. A~ ~n mi1nile tale pe. dUE?:::
maoi, pe neigatori de frate, e9tl 10 tot dreptul 91 po~~
sa te umpli de .manie, d~~'i a~easta n~ ~'ar putea nU.fit
nedreptate, eaCl nn stapaoe~tl cu mam nedrepte, Cl.e
yorba de a te apara cootra eelor ee te-an n~drepta~lt
Ne te uita la demnitatea ce 0 ocupi, caci nn ai ciipatat'o
dupa parerea f?i aprobarea Y)r, ei eu voea lui DUAmil~:
zen, care a revarsat asupra tI charul san . De ce plallgli'
Sa nu-mi fie mie una ea aceasta, ar rAspunde e1. Ell.
care am prosperat in to ate eu eharul lui Dumnezeu,
sa nn'mi fie aceasta, ca prin asemenea razbnnare S,\
Ie nimicese toate acele binefaeeri Dumnezeei?ti. Aeum.
este cu adevarat timp de laerami, eaci nu sunt doara
mai pre jos de fiarele cole salbate?8, care orice !ele
ar patimi, se impaea eu firea luerunlor la urm~. Plang,
ziee, pentruea imprejurarile desfa~urate cu mme m'an
zguduit eu totu}).
Pe acest felicit sa'l imitam ~i noi,. iubWlor, sa jalim ~i sa plangem pe ce! ee ne n:edrepta~esc. Sa nu ~~
iofniiem asupra lor, eaOl eu adevarat cil. snnt vredOlCl
de laerami, iara noi cautand a ne razbuoa, ne faeem
singuri rasp~nzatori. de Aped~psa i?l o.sanda ce se. cu:
venia lor. Stm ea VOl plangetl aeum $1 va bnenrat1, 91
pe Pavel ad mirax:d, ~i pe Iosif~eriei?d; da~ da~a ~in.e~a
are dn~man, sa ~I-l alba aenm m mmte, . ~l salA mt~pa
reasea in cugetul sau, pentru ea astfel pe cattImp
inima lui fierb e la amintirea sfin~ilor lui Dumnezeu,

oa

210

OMILIA .Iv

sa poata impra~tia noeanul maniei, ~isa moae eeea-ee

este invartosat ::;;i ~eapan in ea. Stiu apoi, cit dupa ie?irea de aiei: ::;;i dupa ee voiu coriteni de a vorbi, ehiar
de . at' mai rama-noa ceva din ciHdura aprinsii ill inima
voa:stra, desigur ea nu va ,Ii a9a, ca acum cand ascultati
'
b~ci

r1,(::'f~ '~ ' QP'

",X'(>p:C"tn

;::'t') .... r"{j"'tE)!l

."\ ,.~- . . -..........

....... nri

impra~ti~ t~;~;.~. ~~i~h1~t~ i~:::.c '''i~i:~,~~ ~~;< ~~~nti;~.i

co '

.t;

razb'una;r-ea ~i l't.:i.utatca 8unt ea brum-a - ~i gerul,

care prapadesc plantele. Noi insa, sa chemam pre soarele drepta~ei, sa'! rugam de a trimite in inimile noastre razele sale, ~i atunci nu va mai fi brumli pe ele,
ci apa de bi1ut. Ca.nd foenl soan' lui dreptatei se va
atinge de sufletul nostru, nu va lasa in el n'imic ~ea
pan, nimic. arzator si nimie neroditor, ci totul se va
arata pIa cut, dulce
incarcat de placere. Daca 110i 11e
iubim unii pe Hltii, -Va veni :;;i acea raza, Ingaduitimi,
va rag, de a spune acestea eu toata buna-vointa; faceti a auzi eu, ea din toat.e vorbe]e aeestea am folosit
ceva; doresc sa aud ca cineva intalnind in eale pe
dU!$manul sau 'i-aapucat amindoua manila in manile
sale, l'a prins in brate, 1'a sarutat si a lacramat. Atunci
acela chiar de ar fi fi'ara s c:i 1bateca, 'chiar de ar fi peatri1,
sau oriee, se va imblanzi in urma unei asemenea dragoste ~i prietenii aratate. Si de ce iti este oare du~
man r Te-a batjocorit .poate'~ Insacu 'nimic nu te-a nedrept:1tit. Poate ca din cauza banilor treci cu vederea
pe fratele tl1u, care te du~maneste? Nu, va rog; oriee
ar ft, noi sa imprl1~tiem din inima noastra. Timp\ll de
fat!l este a1 nostru, f?i deci sa-l intrebuint'im dupa cum
trobuie. Sa taiem fmiiile pacatelor, 9i mai 'nainte de a
ne duce la judecata, sa ne judeeam noi aici unul pe
altul. ))Soarele, zice, sa nu ~puna intru mania
voastra" (Efes. 4, 26). Nimeni sa nu amane, caci amanarea naf?te intarzierea. Daca astazi trece ziua 1:0 manie, vei fi rUf?inat mai mult; daea trece si ziua de
maine, vei fi rm;;inat inca mai mult, ~i a9a uiai departe.
Deci sa nu ne facem de ris pre noi i:nf?i-ne, oi sa iertam, ca sa ni se ierte si noua. Si cand noi vom ierta,
totu1 vom ca9tiga, f?i ne vom invrednici de toate bun:1til.tile, prin Christos lisns, Domnul nostru, caruia impreuna cu TataI si cu Sf. Ouch, se euvine slava, sti:i.panirea 9i cinstea,' acum i?i pururea 9i in vecii vecilor,
Alliin.
ade"(lar~

si

21.1

OMILIA V

.;Deaeeea,fl'3tilor, vl'\, poftimr;>i va rugam

pre voi intru Dom'nul 'Iisus~ precum ati}uat de
lanoL inee ehio se eu v iue voua a umbla :;;i a
J1
.;"
. lxcoa
~ lu
'; -D l~mT:",'
"A" \..JC\I
r.~ ....
.., .nr;cnsib
lYl5l1
'1'::
.Lu,
v
.J..J..1V40u:.,
":>UI l"
. . :(-......
.. . . . ............ '!'" f:... i
ell. ~titi ce poronqi am dat voua prm Domnul
Iisus. oaci aceasta este voea 1Ul Dumnezeu,
sfintirea voastra, a ' va fed voi de toata curvia"
(Cap. 4, 1~3).
.L

U.

~.....,'-"

Cand apostolul ajnnge cu yorba la ce1.e mai urg(;lnte . f?i 1a cele . ce sunt in cugetul. sau, mtril. ?-~o
da,ta in subiectul propus, f?i pe care vOlef?te ~-~Iau~l Ill:
continuu dan~ii, prin expresiunea: ." De ::c61a , adeca
pururea ~i incontinuU). "Va poJtun ~l va rugam
intru . Domnul".Vai! Cum e1 nu se crede vrednic
de cuvant pe sine singur - de~l. ~ine ar putea. fi
vrednic de credin~a ca dansul? - Cl 1a pe 1anga sl~e
pe Christos,-Prin Dumnezeu, zice, va ru~am pre V01))~
ceea-ce zice si catra Corintheni: "Va rugam pre VOl
in locul lu'i Christos ea si cum Dumnezeu v'ar
ruga prin noi" (II. C~rinth'. 5, 20). "Ca pr.ecum ati
luat dela noi", zice, i:nsa expresiunea "atl luat" nu
~'3a rapoarta nnmai 1a cuvinte, ci :=;:i]a fapte, "In ce
chip secuvine voua a umbla". Aiei arata intreaga.
lor pur tare in via~~ ace.asta.. ~,$i a. place~ lui Dumnezeu zice ca sa prlsosltl IDal mult , adeca ((Sa
nu statx nu~ai pana 1a imp1inirea p?ru~~lor. ce vi s'au
dat, ci' inc1\ sa Ie covarf?i~i, sa face~ldm pnsos . voea
lui DumnezeU), caci aceasta inseamna expresmnea
))sa prisositi". Cand e yorba de. cele ~u p'rivire)a
progresele credintei lor, pune inaL1'~.te. romumle savarsite aid insa el' orandueste numal vla~a lor. Aceasta
.vra'sa zica' progres adev~r~t, cand ?ineva covarf\la.~te
cu faptil buna toate poruncile date ~Ul, ce.ea-ce nu. VIlle
;de1a invatatura
primiti1 , ci din vOIllta
,
'...... ~1 1 buna mten~iune.Dupa cum se intam:pla cu pam3:nt~ , ca nu produce numai cele arnneate in el, tot a~a ~l sufletu1 n08A

O~III:'IA ' V

tru nu trebuie a semarginin,um~i Ia cele primite prin

Inviltatura, oi a Ie eovar~i-chiar~ ; Virtute,a se imparte
jn dou;+: a se abate cineva dela rele, ~i a face binele.
Nu e deajuns ca cineva sa se abaia dela rele, ~i Si1-1?i
,jn.t()a.l;'ca privirile $pre bine, . ci1ci d:e$l auastaest~ calea
,C:3 ;re. . duj3e . acolo, totu~i se cere din parte-u<." 0 rp.~re
.t:!Uf:!.a.7yoint,1l,- CeI.e d.e care ~\trebuiau sa fug41f.) trB:Cf. .
'iy;i.' I).rdinea poroneilbr, sien drept cuvant, ~ e:llc~ii
dti~li; . elf sa.var~ind pe 'unele din ele vor fi pedepsit;i,
.i~rti da:c~ nu Ie si1vari?esc, nu Ii se poate atribui . ni&i
.0 lauda; '--,- pe caud cele atingiHoare de virtute, ca d~ .
ex:. , a':;;i goll cineva punga dand saracilor, a traiin f~
ciorie, si altele de aeest feI, Mantuitorul nu Ie trecein
randul 'poronciIor, insa ce zice? "Cel ee poatein~
eapea sa ineapa" (Math. 19, 12). De aceea f?i apostoIul
el}. mu:Ita friea Ii amintef?te prin ' epistola deaceasta,':
"ea :;;titi ce poronei am dat voua. prin Domriu1
n p stru Iisu-sOhristos, eaei ac e~sta este voea lui
Dumnezeu, sfintirea voastra". Priveste, cum elb.l'cilid nu face atata' yorba pentru altceva cu a;;a putere,
ca pentru sfin~enie, dupa cum f;ii aiurea zice seriina:
"Pacea sa 0 urma{i eu toti, ~i sfintenia, fara (Ie
care nimen! nn va vedea pre Domnul" (Ebr_l~,
14). i;3i de ce te minunezi ea e1 sede discipulilor peste
totloeul de aeeasta, cand :;;[ lui Timotheiu Ii serie, ifcandn-i: "Paze~tete pre tine curat" (1. Timoth_ 5, 22), .
adeea pa.ze~te s6n~enia? De asemenea ~i Corinthenilo'r
Ii zicea: ,;lntru rabdare multa, intiu postire, in:tru euratenie" (II. Corinth. 6, 4-6), 1?i in epistola
eatra Romani gasei?te eineva in multe' loeuri, i?i in
toate t;elelalte epistoIe. Cu adevarat, ca raul acesta
spurca :;;i molipse!?te totul. Dupa cum un pore plin de
glod (noroiu) ori unde ar intra umpJe de putoare totu,~,
i?i-\i 10ve1?te sirnturile de putoarea baligaiului de pe e~,
tot a1?a este 9i c'n eurvia; ori unde ar intra murdare~te
totul, eaei rl1ul aeesta eu greu se poate spala i?i cur~~'i.
Dar eand unii barba~i au t?i femeile lor legiuite, :;;itQ.tUi?i savari?esc i?i asemenea fapte urieioase, apoi ee vOl'
putea raspunde?
.
...
i . I,ea aeeasta este voea lui Dumnezeu, zicf"
sfintirea voastra, a va fer) voi de toata. eurvia'~.
Multe feluride n.eoranduele sunt; multe i?i variate sunt

OMILlA V

213

placerile desfranarei, despre care mCL nu e ' slobod de

<l;yorb'i., pentru care apostolulvorbind iqgeneral "ferindu-va de toata eurvia~{, 1e lasa ]a eQIi~tiiiita celor
(;(j

Ie s1:l.vti.r:;;esc.

"i\:.t3t.J. fieeare din voi sa:~i stapane3jSCa vasul

[,;fl.u fntrtt . sfinterlic S\CillstC; TIU lutr'U patima de

porta ca / ~i p~galiii' eari uu CUllose pre Dt.im~
nezeu" (Vers. 4. 5) ~ Caud II ziee (\a ~t'i fiecare din yoi
sii'9i stapaneaseil. vasul sam) arata.ca. luerul . acesta ' se
capilt~ prin invataturl1" ~i inca ~ulta, ca ~stfel, Sa mi
I'.ada 1Il desfranare. Af?a dar 1101 putem ca~tlga sfinteIli ai c and vom pastra vasul nostru eurat; dar daca
este neeurat, atunei in loeul sfiot~niei va stapaoi
pacatul. Atunci noi nu facem aceea ne voim, ei aceea.
13(} pacatuL porunee~te;
"N t.1 intru patima depoftl:\," ,zice_ Aici arata
si modul oin care trebue a fi rnoderati, adeea. trebue a
tiiia patimile poftelor, caci ~i dezmierdarea, :;;i boga\ia,
f;litrandavia, i?i lenea, ~i toate de aeest fel, ne due spre
pofta. absurda..
.
I, Ca
?i paganii, ziee, cari l1U cunose pre
Dum nezeu", cl1ci numai aeeia, ca unii cenu a)lteapta
nieLo riisplata, sunt astfel. "A . ..1lu trece ~i a se
laeoml iIi luetu asupra fratelui sau" ' (Vers. 6),
Bine a zis "a nn treee", c<1eifieearuia a dat Duml1zeu femee ~i a pns hotare in naturil, adicu promiscuitatea sa. d aiha dneva numai cu femeeasa. Deei a
utUbH.l dupr.. alta femee, pe langa a sa, este 0 abatere
delii- lege, laeomie ~i ho~i~, ba }nea e ceva :nai~ult
decat hotia eaci nu sufenm atat de mult cand III se
fllra. bauii, :'pe cat suferimetlnd ni se. submioe~iz~ c~sa~
toria. 11 Ilume)lti frate, $i te la.eom~~tl asupra 1m pana
$i in cele ce onu trebue? In pa'3agLU1. acesta elyorbe~te
de preacurvie, caei despre eurvie a vorbit mai su~ prin
ex~resiun;ea "ferindu-va de to~;t~ curvia". J;~i~ndoil
trebriia.a sp.une ea ,sa. . nu trecevl. ~1 .sa .va. HiQom1tl as_u~
p.ra .J ratelui . ;vostru, sa. nu prede~l.' ZI~~,.~aeQ s~mn aIel
nhmai .de ., femeile fra~il()r VOi?trl,CI~~,de a;l~a!tora;
ha Inca nu trebue a aveaniei chiar de acelithpslt~ q6
barbat, sau femei publiee, ci sa va depilrta~l de toata
curviU). "De vreme ee rasplatitor este Domnul

el

214

. OMILIA'V

OMILIA V

pentru toate acestea". . Mai iilUl.iu e1 i-atugat, apoi

Ii-a pus in fata
pe~ pi1gan'i"ca
si
ziee ,' iara
d
, 'paQ'anii"
-'
d upa aceas ta 'aratan
prin rationamenteabsurditatea de
a se lacom.i c~ne~va asupra ~emey .fratelui sau, ]a urma
adaogoprmmpabl: ,.,Oa rasnlatl.toreste
Doml1ul ,
.
.
ziee, pentru toate aceAteH,; p:reGum 8imai 'nainte
a~ :zis youn. ~i a-m r9.~~tririsit"~ . .4. Q 'dar Doi 11~ 1~
yom faGea~estea f6.r<1 sa llw pedepsi\!; a~a dar uun~
yom bucura de atata placere facandu-Ie, pe cata osanda
vom suferl.
.,
"Oa nu ne-a ehiemat pre noi Dumnezeu spre
necuraienie, ei spre sfintenie" (Vers. 7). Fiindci\,
mai sus a spus "asupra fratelui sau". s'i a adaos mai
h vale ea Dumnezeu va rasp]ati, arataitd ca chiarde
ar fi necredineios eel ce a patimit, totusi eel ee a facut
r;edr~ptatea va ~. pcdopsit, a.poi ziee: (Nu vei fi peaepslt pentruea l'a1 nedreptat1t pe aeela, ei fiindea 'ai
batjoeorit pe Dunmezeu. Ei este care te-a ehiemat iara
iii l'aibatjocorib); -De :a,ceea. ~Ladaoge mai dep~l,[te:
"Drept aeeea eel ee defaimeaza aces tea. nu pte
om defaimeaza, ei pre Dumnezeu ea~e a dat
Duehul sau eel sfint intru noi" (V~rs. 8). Asa dar,
fie ea ai avut relatiuni trupe!?ti eu imparateasa, 'fie - cn
sl~ga ta din casa, pacatul est acela~i. De ee? Pentruca
prIll asemenea fapta nu ai nedreptatit atata pe acea
femee, pe cat te-ai nedreptatit pe sine-ti.rrucsti can~
te-ai murdarit singur, tu III 'aeela~i timp ai defllimat!?i
pe Dumnezeu. Pentruca avand relatiuni cu fcmei straine
fie eie maritate, fie nemaritate, pentru tine este prea~
curvie, caci ai treeut pe hlnga femeea tao De aceea
Dumnezeu rasplate!?te, fiindca rai defaimat, caci
atata .dispre~ue~ti pe aeea femee, pe cat dispretuesti
p~ Dumnezeu" care veda totu!. Caci spune-mi:' daca.
~Illeva s'ar inv~edniei a catiga. dela imparatt;l porfira
1mpi1rAteasea, 81 alte nenumArate onoruri si 1 s'ar porunei ;a tral cinstit, iara el ief?ind din p~latul imparatese s ,ar duee sa c<?rupa 0 femee oareeare, - pe cine;
a depl.lmat e1 .atune~? Pe femee, sau pe Imparat?-t\
def:hmat ,de 81gm 91 pe acea femee, .108a nu atata C~t
pe Imparat.
' . '.
~

nu

215

1) De aceea va rog a va pazi -de asemenea pacat

Dupa cum !?i noi pedepsim pe femeile noastre, cand
vietuincl impreuna eu noi ele se dau io bratelealtora,
tot ai?a vom fi pedepsiti~inoi barbatii, dae~poate nu
dup~~ legile Homanc, dEn' de Dumnezeu, pentrucil ~i
aceasta este preaeurvie. Preaeurvie se nume'?te nu numai .aceea Oil; aiavut relatiuni DU 0 femee maiit"1.tadupil,
alt bl1I'bat, ei:;;i aceea, cand tn barbat . Cate 'ti ai fIe
femeea ta !?i e~ti legat de ea, pacat~le~ti eu 0 alta. Fii
cu bagare de seama la cel13 ce vom spune, ca dacil
poate este cam obositor eeea-ce eu gra.ese, este totu!',li
trebuitor, spre a indrepta abaterile. Nu nurnaiatnn 6i
se nume~te preacurvie, cand cineva nazuie!?te la 0
feroee maritata eu barbat, ci i?i atunci cand aeea femee
este nernaritati:l, daca acela este casatorit ~i leg-at de
femeea sa legiuita. Ce este daea ea este nernaritatg,?
E~ti tu legat prin casatorie,ai caJcat legea., ai uedreptatit trupu1 tau. De ce tu pedep8esti pe femee, daea
curvei?te cu aJtul care nu arc feruee? - PentruDa este
preacurvie,caci dGi?la.-;ela uu are femce , totu~i eEo. este
legata eu tine prin casatorie. A:;;a dara ~i tu e::;ti
legat eu ea prin casatorie; f?i prin urmare t;;i rapta ta
preacurvie este. "Tot eela ce'~i va lasa f8meia
saafara de cuvant de eurvie, 0 face pre ea sa
preacurveasca, :;;i eela ee va Iua pe oea lasata
preacurve~te" (Math. 5, 32). Daeacel co a fostinsurat
;;i ~ia lasat femcia, iara dupa aeeasta mai are relatiuni
en ~a, :;;i este vinovat de preaeurvie, apoi ett atat' mai
mult eand are relatiuni eu altll femee straina.
Toate acestea'ie-Am SpUB catra voi, barbatilor, cari
sunteti in acelasi timp 8i parinti de familie; si credem
sUllt deajuns: Pentru'unii
aee~tht zice 'Christos :
"Viermele lor liU moare, :;-;i focul liU se stjnge"
(Marc. 9,44).
. Acum este necesar a va spune clespre tined, nn
ata.ta pentru dam;lii, cat pentru voi rnaiales, c:'1ei nu
atata sunt potrivite lor, po cat se pot.rivese voua. Cum
este aeeasta, eu va voiu spune IndaHL Cel ee n'a aflat
ce este curvia, nu !?tie nici ce esle preacurvia; ianl eeJ
ce s'a tavalit in acelea, iute va ajunge !?i ]a, acestea,

ca

ca

. ') Partea morala. Contra curvarilor lIi. curvelor. Parintii tl'ebue

a aveaviatailllpodobitli, Ili pe fiii lor sa-i elislitoreaseli. cUI'and . .Trebue
a fugi de leatruri, ea eauze de multe lele. (Vel'on) ,

216

OM1LiAV

ehiar daea s!ar.murdAri eu femei slobode :;;i nu maritate. Deei, eepova~a : dau eu in eazul de fa.~a, spre a
se tAia raul din rad:ieina? Cati aveti bl1eF tineri f?i voW
a,'i introduce inSOcietate, grabitj-vag,'i bag?,;cu unceas
mai'nainte in juguleasniciei:$i fiindca pe tanAr i1
turbnradorinVa :;;ipofta de f(3mee;apo~ ~ot t~mpul m~i .
'naint0 de caMtoriesa'l pOVi1\lle$ti, 8a:1 Infrieosezi, sa'J
sperii, 8a.'1" indemni, i?i in fine sa intrebuinvezi to ate
mijloacele spre 'a'lconvinge sa se Insoare. Cand a SOSiL
timpulcasatoriei, nimeni sa nu 0 amane. lata eii acum
eu .graese cuvinte de petitoare: logoditiva fiU vostri._
Nu ma rw;;inez de.a spune de aceste'a, flindca nid
Pavel nus'a ru~il1at spun and Corinthenilor: "Sa nu
opriti <:l~toria unul altuia"(l. Corinth. 7, 5). De,,?i
s'ar pareaca. vorbele acesteasunt mai ru;;inoase, totu;;i
e1 nu s'a rm;:inat a Ie grAi, eacinu da atentiune vorbelor, ci faptelor. Cand copilul tau este mare, mai
'paiute dea se duce la oaste, mai 'naite de ori('.e, tn
ibgTiie~te-te de insurAtoarea llli. Cand e1 va vedea eiL
iu('.urand i se va da mireat?a ~i ell timpul ee'l desparte
este scurt, d~sigur ea i se va stampara vapaia, dar
daca va intelege eA tn te lei1eve~ti oarecnm, 1?i intarzii,
sau ca a~tepvi averi mari dela mireasa, negre~it ell. el
nepntand a~teptaun . timp lung se va a1uneca 1a eurvii.
Vai! Cil f?i aicl, ea pretntindeni, radl:i.cina tutuior relelor
este iubirea de argint. Fiinclca nimeni uu se ingrije;:;;te
ca. fiul san sA fie in~e~ept :,?i bland'A ci toF a~teapta
zestre mare, de acepa mmem un se ga, nde~te la aeeasta.
De aeeea" va r 'o g de a pune mai tnthiu in orandueala. snfie,t ele ,copiilor vO'? t.ri. Daca mireasa este curatA, $i dacafiul tau nu a mai eunoscut pana atunci alt
trup, atunci E?i pofta va fi 'mare, E?i teama d e Dumnezeu
va fi mai mare, atunci nunta este cinstita cu aclevarat,
caci prime'?te trupuri curate, atunei t;!l copiii ee se vor
na'?te vor fl . plioi de bine~cnvantarea lui Dumnezeu,
atunci fill .mire\o ~i ,miteasa vor nrma unul pe altul E?i
unul altmaRe vor supllne. .
. Dar d.ac;a~l :de tanar incepe a se da la desfranari,
daca de tallarin'cepea eunoa~te curvele 1?i moravuriJe
eurvasar~ej;ap()i atuDci el 'va Jauda pe femeia sa 0 zi
sau eel mutt doua, eara dupii aceasta. iute va. aluneca pe
povarnif?ul d.e~fraului, cantaI).d acel ras absurdf?i spasmotic, .-aceleouvinte .plinede trivialitavi, acele schime
det;!antate, f?i ill fine toata 'necn viint~'t de care ' ne rU1?i~

_ _ __ __ O_M1LA.

217
v_________- - -

nam asi vorbi. Toate acestea 0 femee liberanu Ie .procura, si' nici nu Ie sufere, pentru ca ea uu voe~te a se
murdari pe sine. Ea s'a dat IngarauVa barbatului pentm .t raiulcoffiUU 81 pentru facerea copiilor, iaraniot
de(~UrnpBnt.tU a se murd::\,ri ~i pentru ea sil se f(l?a d~
.6iS ; (~li.Ba: t'fi!1:.iijMf'l(',i1 , dec)':1S}ii ea. S;?-i tnvet,e ehlar , ~l
l)fl. fiIto'f p,ef\ri;ee estr" iii:ln:ir{; j~.r un 'c a s;:lA. prqcure aF~
tari 'decurvie. Poateca ti separ pli1cute cuvmtele teilleei curve? StiJ.i f?i eu, 'caci doarii f;ll scriptura zice
aceasta: "Mie're pica din buzele femeei cei curve' ';
tnsa numai pan~ la 0 vreme, cilci "mai pe urma mai
amar deCat fi~rea vei am,," (Prov. 5, 3: 4). De aceea
si en fac . totul ce'mi sta,prin putinta, ca nu cumva s~
tneercati din acea .miere, care iute se prefaee .l.n fi.ere p
dupe cum zice ~i scriptura. ,Ce spui? In~ad.u~tl-m] v~
rog, ca sa. va graiesc ~i ceva necurat, a~a zlCand, rle~:a
mi s e dogoreste fata de ru:;;ine a spune. Nu en buna
voea mea 0 facaceasta. ei sunt sili t a va .vorbi a~a,
din cauza eelor ce nu se ru~ineaza de faptele lor. Chiar
:;;i10. sf. scripturi vedem de acestea. A~a depildil lezeehiil mustrand leri.lsalimul, vorbeste multe de acestea,
8i nu se ru~ineaza, cAei riu vorbe~te de bunA voea s~,
cl .silit de solicitndineacea mare ce 0 avea pentru Iudel..
De :;;ieuvinte1e s'ar parea nedemne, totu:;;i scopul fiind
demn, sunt foarte potriviteeiJ. cel ce voie~te a scoat~
llecuratenia din . sufiet; pentrn ca daca uu va auz~
ni:;;te astfel de cu.vinte,nu fie va rnf?ina niciodata un
snfiet nerm;;inat. Chiar ~i doctorul eand voi e~te a seoate
puroiul dinvre-o raiJJl, mai intaiu pune degetelepe
rana, pentru ca altminterea daca mai intain uu murda1'e;;te rriainile lui cele tamaduitoare, oU va .Rutea tamMul pe bolnav, Tot'3$a ~i , en, ciaea mai intaiu nu '~i
voiu murdarl gura cea ,tamadilitoare, vorbind de pattL
mile omene$ti, riuvoiu ptltea tilmadul. pe nimeni. De
altfel la dreptul vorbind, nici gura ou se mnrdaPe1?te,
precum niei manile doctorului. fiJi de ce oare? Pent:rn
cil": necnratenia ce iesa din ea, nu este naturala, dupe
cum ~i ;acolo necur&tenia i un este- propriea manilor
doctorului ci a u:nor 'c'Orpuri straina'. Deci daca doe
torul nu se da in ' laturi' de a pline ma!1i1e ]ui cele Cilrate pe un corp strain, '~ : apnne degetele' pe puroiti;
apo[ noi oare ne yom da iq laturi . de a ne atinge :oe
propriuJ nosttu eo,rp?; Gaci:: CCft'}'iul ii.ostru . voi sunteF:,

218

O~IlLlA

219

OMILIA . y

iubitilor, slab Eji necurat de ~ muIte .orr, iosa este al

nostru.
Al?a darA, desprece voiesc a va vorbi acum, ~i
pelltru care am facut 0 af?a digresiune? Ei bine, asGuita. Tu nu ai plltea sa. i'mbraci 0 haina murrla!'~.!'!.
slugii tale, oi ai prefera ,mai binesa stai gol, deca.t s'o
If.nbraci~ deteama c a sa nu. t molips~~ti de .V.t"t,-f) b\);:11a~
8a:U:'8~ te ulUrdaref?ti, - ~i eli un trup hecw'at t;;i murdar.
pe :care I-a intrebuin\at nu uumai sluga ta,ci si altii
multi, te imbraci ~i nu te murdare:;;ti? V'-ati ru~ioat
poa~e auzind aeestea? Insa sa vl1 rlll?ina~i io fapte, iara.
nu III vorbe. 'free Cll vederea muIte altele, ca de pilda
dif;lan~area I?i stricarea moravurilor, :;;i celelalte clUe
contribuie in a face pe cineva rob al unei vieti stricate, Eji te intreb: intri ia aceiaEji femee ~i tu si' sluga
ta? 8i daca ar fi Dumai sluga ta eel pufin, dara mai
intra' acolo I?i calaul. Ei bioe~ intri 13. ace'a femee, care
a fost f?i in maoile calaului, pe care de altfel niei nu
ai putea sa Ie irnpedici,- te Imbraci eu aceitrnp, i1
sa.rll~icufoc, ~i uu te 'lnfricoi;l6zi,
te sfie:;;ti? Nll te
ru:;;inezi, nu te tulburi? Am fost spus mai 'nainte catra
parin~ii vOf;ltri ca sa vaCasiHoreasca (;Grand, cu toate
acestea nici voi nu sunte~i n eraspunzatori de pedeapsa.
Poate daca nu ar fi fost mai de demult, sau nu ar fi
chiar r;;i astazi mulF tineri, cari traiesc cu intelepciune
F.ji neprihliniti, poate eli atunci, zic; ati avea cuvant de
lndreptare; tnsa cand sunt, ce yeti zice? Ca n'ati putut
stapani vapaea poftelor? Dara va 'acuza acei ce 'au putut, ~i cari aveau aceea~i natura ca I?i vol. Ascultati pe
Pavel care zice: ,.Oautati pacea 's i sfintenia, is.d_
de care nimeni 'nu va' vedea p~ Dom~ul". Amenintarea aceasta oare nu este de ajuns ca sa va infriC?r;;ez~? Vezi pe al~ii ir:tru tot.in~elep~i I?i petrecar:du :Ej~
vl~ta Iptr~aga Cl~ dem~lltate,~l tu nu.. te stapaneEjtI mel
chlaT 1.0 tlmpul lUne\eI? VeZlpe al\11 luptandu-se ne-,
contemt contra poftelor, I?i tu nu poti rabda nici macar
odata? Daca voiti, eu va voiu spune cauza. Nu tinere~a ~ste cauza, cAei daca ar fi al?a,apoi toti ' tinerii ar
tre.b~1 ~a fie d~esfr.ana~i, -: ci noi In~ine suntem cauza,
nOI Illl?me nelmpmgem III foc.Cand te duci la teatru
~i~tai acolo privind .I?i ~orbind cu ochii pe acele femel eu peptul gol, S1mt! peniru moment pJacere clara
mai pe urma .tu singur' e~ti eel ce ai zadarat frig-mil e
ce ie-au cuprms. Cand vezi aparand pe scena femei,

nn

care ' au numai' asemanare Cll trupul,cand ,auzi .3.co10

~i .<;antari, care ,nimic alta nn con tin tn.ele, decat amoI'Url nebune, -,-cutare femee, zice,a sarutat pe cutare
barbat, insi\. nua reuEjit I?i deaceea ::;'a spanzurat, - '
-can:...." Z;C, vez! _pe ',aSelTlenea H}frlel Ca, 91 {1eEUa~ura.~_i!t~runle cele nebune catre mumele lor. -:'- cand toat.e Q0C~C;
tu Ie simti $i prin auzul tau. si orinfon:nelp, 'i:2 e!J.TC
vi se reprezin't:l'pies a, teatraHl., 9i prln femei f?i cbi;:;.r f,li
prin barba~i butrani, - caci multi punandu-si masca
se momitaresc ~i imiteara. pe fem'ei - cand vezi toate
acestea, zic, , cum vei putea sa iii prudent, !;and acele
,povestiri! ace~e. privelil?ti! ~cel~ cantece f?i~acele :nii?cAri
au cueerlt spIrItul tau, Ejl 1-au mtrodus afatea ~I atatea
visuri care se suecedeaia nnul pe altul? MuIte din aceste~ splritui ~i Ie reprezinta in imaginatiunea sa, Ie voief;lte 9i 1e cloref';'te, crezandu-leca fericire a sa. Deei
cand ac010 vezi lucruri uracioase, si auzi cuvinte 8i mai
uracioase, dnd prime$ti rane din toate par~ile, iad~ cloctorii nu pui pe aeele rane, apoi atunci cum sa nu sporeasea puroiul? Cum sa nu se Intioda boala, E}i 10e:;( ell
mult rnai vartos ca boala sau cangrena din trupurile
noastre? Dar daca noi am vol. am putea sa 0 indrept:1m eu muIt mai ul?or decat boalele trupului, caei e
vorba numai de vointa noastra. In boalele trupesti este
Ilevoe 1?i dedoctorii I?ide dcctori, I?idetirnp, pccandin cazul
de fa~a este de ajuns vointa; ea singura face pe cineva
bun, $i tot eail ,face i?i rfiu. Cand gramadim in sufletul nostru de acele ce sunt vAtamiHoare, f;li nu facem
nWI 0 vorba-roacar de cele ce ni sunt folositoare, atunci
ce san a tate va puteafi? D e aceea Pavel zice: Ca si
A.

A~

.J"

" ..

"

' .

"t

,..;

._.

tea.

paganii c[tl'i nu cunosc pre Dumnezeu,

'

, De acea, iubiWor, sa ne rUf?illam $i sa ne infrico:;>i!.m, c<1ci chia_r f?i paganii, cari nu cunosc pe Dumnezeu, de.multe ori sunt intalep~i I?i cumpata~i. Sa ne rUl?inam; ZW, de oare-ce sun tern de muIte ori ' mal rai de
cat aeeia. Este ll~or de a fi cioeva intalept I?i eumpa..;
tat. Daca am VOl, am putea Sa, fugim de 'tot ceea-ce ne
vatama, dar daca nu voim, apoi nu putem fugi nici
chiar de eurvie, care e eu mult mai usor de inlaturat
deea.t altele. Ce po ate fi mai .u~or ca a' 8e ducecineva
in targ? 9i cu toate acestea din cauza mole~irei a devenit eevagreu, uu numai pentru .femei ci~i pentru
barba~i.()epoatefi mai u~or eli a dormi cineva? Insa.
!?iaceasta noi am facut'o grea. Multi dintre ceibbga~i

220

o~J\L1A

vt

se~?vartesc pe , tm.t~~ partite in timpul ' hoNei,fiihd~

ca

nu. a:;; tea I? ta.

un folos dela somn. '$iin gene..,;

~al VO~b.llld, .m[~llc. nupoate fi greu pentru-ceice , YO,
lesc; ~I larai?l mmlc TIU poate fi USOf, dac~, noi):tu voim,:
cad noi suntem stapani asupra' tiltul'or ' acestora. Vel
~de~a z.ice~ic;criptura : "De Yeti vreali rna 'veti
~(scu.'ita" , 'f;li - iara~i: },DenJ..l veti vrea " si nu riJ.'n;
v~ti asculta ((, a~a ca ina voi :;;i it n u VOl '
co;
pflnde totul. De aceea suntl;lm :;;i pedepsiti de aceea
l:)~ntem i?i )audatl.
,
"
,
,' ,'
Deci, fie ca sa ne , invrednidm de soarta eelor Iau(~ati , adeM sit ne bucurJ.m de bunurile cele faa-aduite
celor ce-l iubesc pe dansul, ' prin chaml $i fila~tropia
Domllu}ui nostru Iisus Christos, cAruia impreunii eu
Tatal ~l cn Sf. Duch, se cade slava, stapanireasi cinstea, acum I)i purnrea :;;iin vecii vecilor. Amin. '
11

mGt

se

OM I LI AVI
,,Iara pentru iubirea de frati nu, trebueste
a sed YOlla, ca singuri voi sunte't i invatati 'de
la Dumnez~u, ca sa va iubiti unul pre altuL
Pentruea$l face~i aceasta spre toti fratii: cari
s,unt in toata Macedonia" (Cap. 4, 9: 10).
'
"
De ee oare vorbindu-li despre in~elepciune ~i euUl.
pc1tare, ramanand ali spune ce trebuia sa faea in viitor
I?i cf), nu trebue<a seintrisUI. pelltru cei adormiti, tocmai
c~ea-ce eonstitue principalul Lutoror bunataWor', voiu sa
ZIC dragoste(l,~ tocmai despre aceasta, zic, vorbe:;;te.lq.:
urma, spnnabCl: "N u trebue:;;te a va scrievoua,,;?;
$'i aceasta vine dela rnarea lui in~elep ci une, ~idela in~
Vi1\atura duchovniceasci1. Doua lucrurise intrevad aicb
intaiu;ca dl'agostea estea.tat de trebuitoare, canici nu
este nevoede invatatura, i?i al doilea, ca~ spunand aceste
cuvinte 'e1 i"-a a~i~at mai mult chiar, decat dacai-arfil
sfatuit 'la aceasta. EI, Caref?Lia ca dan~iiaui avut ,s'Ue~,
cese 1(1 aeeastli pri vintcl, filraca sa'i iridemne dae:i:ar
fi , ~tirit; ca~ua.t!' facut 'niciun progres, :de Big-til' ,cai"a~
sfatlut91pn ve$te,ca, el':nu vorbe~te desprcdra'-.

gostea catra to v' oamenii, ci de aceea clltra fraF, r,'N u

avem, trebuinta a va vorbl", zice. Ar fi trebuit sa
taca, daea nn avea trebuinti1, insa aeum cand zice nu
av-em trebuin ta, alacl.lt (leva mai mult, , decat daca
3irIT V2~bi~..
._
" ,
..)"_ v

'
0 'n '"l" ' ,:7 Q1SUUlie,,1 iUVfitatL deb,
,:(.:"',
., ;,
....... " c
.::n'1
......... - b.............
t

, '"- .

'"

..:

T~ezeu", zice, ceea-ce spune ~i Profetul:

Dum.;
_

,,$i vor Ii

toti fiii tai invatati de Dumnezeul( (Isaia 54, i3),

du'pa cum zice ~iApostolul ~i Evanghelistul loan (6, 45),
ll!?i VOt' fi t.ot,! invatati de Durnnezeu". ,
"Ca singuri voi, zice, sunteti invatati deja
,
Dumnezeu, ca sa va iubiti unul pre altul. Pe'n'truca ~i faceti aeeasta. spre toti fratii, cari sunt
in toata Macedonia". Toate acestea sunt foarte a~l~il
toare, spre a'i indemna mai mult spre aceasta. t;li nu
zie!;} cuen s'ar- intampla ea sunte~i inva~a~i de Dumriezeu,cichiar si cunose, ~i filtiu eu sing'ur , din cele ceo
i'aeeti, pentru' ca.re a ~i marturisit muite de dan~ii. '
, ,,$i va rugam pre voi, frati1or, sa adaogati
inca mai mult, ~i cu dragosten, sa va nevoiti,
ca sa fiti cu lini~te :;:;i sa faceti ale voastre, :;;i
sa lu crati eu mat)ile voastre, precum am poruncit voua, ca sa umblati eu bun chip catra eei
deaf<.lra, :;;i de nimie sanu aveti trebuinta" (Ver(3.
10. 11. 12), Aici aratil cil lenea este cauza a multor rele;
pe cand activilatea este izvorul a multor b"lData~i,-:;;i
o lamurel)te aceasla cn multa in~eIepciune prin chiar
aetiunile noastre de toate zileIe, cand cei mai mulF la de
acestea se indeamna rnai cu samil , <lecat la cele duehovnicef?ti. ,Dragostea catra cei deaproape consista nu in
a. Ina deb ii, ci iIi a Ii da, in a Ii procura eele trebuitoare. 8i priveste intelepciune la apostol, Clad urmand
a'i indernna si 'a'i rnga, pune la mijIoc succesele lor.
ea astfel chiar dela prima sfatuire S[1 fie linistiti si sa
,eapete curaj, :;;i numai dnpa aceasta introduce ~i amenin~area-, spuni1;odu-li: "ea cel ce defaimeaza aces tea,
nu pre om defaimeaza, ci pre Dumnezeu", ca
'astfel sa nu se abata din (lalea eea dreapta. A~a dat
orice bine izvoref?te din aotivitateanoastra, ~i nu diu
lene $i trandavire. A7adar neii s:1 nu luam dela al~ii

222

- -- - -_ ..... ..._...... _-- - --OMILIA

- --VI- - - -- - - - - - -

nici sa ne trandavim, ci sa Iucram eu manilenoas~

tre, f?i sa proeuram ~i altora cele de trebuin~a. "Mai
ferieit este, ziee, a da, dedit a luau (Fapt. 20, 35).
"f?i saluera ti , zice, eu maniie voastre"., Unde
sunt acum cei r;EI ca.uta numai lucful duchovnicB~c?
Ai va.z ut qum Ii-a spu1berat orir;e pretext, zicann; " ell
manile voastre"? Nu cumYa. nostir,:,;J. :-: l:;~r:?~.z;"i,
Poll
ma
TI",;"ig:'-l-'l' l . u-1 e
.
_' . t:.t
__
___ A
_ .oi1A?
__
.. Nu ' "um~i", . r.r~" te
c1, nAV".
noapte, sau culcarile pe pamant? Nimeni nu ar putea
spune aceasta, ci ei vorbe~te aiGi de 1uernl eel eu adevarat duchovnicese, caci duchovnicesc este In adevar
de a proeura f;li aHora din ceca-ce tu a1 Iucrat cu manile tale, 0i niinie nu poate fi egal en aeeasta.
" Oa sa umblati, zice) eli bun chip eatra eei
de arara". Ai vi1zut eu cata prudenta 1i atinge? Nu Ii
spune (cca sa nu va sJutiti eerand de pomana)), ci acelafili
lueru II arata aiei, Insa 'mai 0U blan dete, asa eil. Ii si
10ve 9tc; dar totodata. a.r e g rij ::t ca lov it.u ra sfi. rlu .0 dureroaSiJ.. Pentruci1 daca chiarsi dintre noise seandali
zeaza muW de eergetori, apoi eu atat mai mult eei de
afara (ethnicii), cari gasese 0 multime de acuzatiuni ~i
prieini de nemultamire, vazand oameni sanato~i $i in
stare de a munel ea sa,'$i ea9tige hrana lor - eerand
de pomana, 9i pe altii dandu-li. De aceea ethnicii ne
numese pe noi erefiltinii negustori de ChriRtos (XptO'tEfL1tOpoo.;), adeea e:1 negustorim pe Christos. "De aeeea
zlfle, se blastama numele lui Dumnezeu" (Rom.
2, 24). Dar apostolul nimic de acestea n'a spus, ei a pus
inainte tonmai ceea-ne putea. sa'i ating8, mai mult, adeca
uraeiunea fili d egradarea la eare se expun cer$etorii, eari
defil! sunt sanatofili .~ voinici, totu$i tiiod euprinf?ide
lene si trandavie se dedau lao eer;;it.
;,Nu voiu ea sa nu ~titi. voi, fratiioI', pentru
eei ee au adormit .. ea sa nu va intristuti ea 8i
ceilulti cari n'au ~adejde" (Vers. 13). Doua'rele m~i
eu seama ii bantuiau pe dan$ii, ea 9i pe toti oamenii,
saraeia fili tristeta. Prive~te acum cut;ll 'i vindeca de
aeeste rele. Silr~cia lor venea de acolo, ea Ii se rapiau
~tverile de ethniei, Insa unora ca acestora, carom Ii se
rapiau averile pentru Christos, e1 Ii poruneei?te ea sa
lucreze eu manile, spre a se brani atat pe dan$ii, cat
I?i pe alVU. Cum ea in adevar au fostrapiti Iili dezbra~i

j.,.'

oJ

.......-.t"'-'lAIu

rL..i. ..I.

..l..Lv

.... v

OMILlA VI.

.223

eati de averil~ lor, ni dovedefilte expresiunea apostoluI\Ii: "Parta~n, ziee, v'ati faeut biserieilor lui Durnn ezeu". .~i cum s'au facut pilrt:=t~ 3:cel.ora? f:?i rapirea averIlor v03:stre, z~ee, atl prlmrt'o eu bucurio" (Ebr. 10, ?4); ~ici, in~a, e1 v9rbe1?te despre inviere.
Dar oare nuh , mal vorblse e1 de Illviere? Li \In!'h1r~ A
de ~jgur: insa aici el Ii pune lnainte. ~i. o alta ta,i~i.-O;r~
anume ? "Oa noi cei vii, zice, cad yom fi ramasi
in~ru ven~r~~ Domnului, nu vom intreee pre
~er. adormttI. (yers. 17). Era deajnn~ cuvantul despre
lUVIere, ea Sa'l man~ae. pe cei searbi~i, insa 9i vorbe1e
ac~stea spuse sunt deaJuns de a adeveri iovierea. Dar
nOI Yom. vorbi mai intaiu de expresiunea dinainte. '
"Nu vom ca. sa l1U ~titi voi fratilor, pentru eei
ee au adormltJ ea sa nu va intristati ea si cei~
lalti eari Au'au nad~jde". Privefilte cu~ $i aici Ii vorbei?te eu bl3:ndeta. ~u 11 s~une ca (~slinte~i atat de pro~ti
d.u!?:). e~m Zlce 90~mthelll!or, nummdu-i far<l de minte ,
cam .1?tl~nd. de. mVIere!i .to!.U1?! se intristau. ea f?i eei n e~
credmClO$l: ?l. foarte h~~l~tlt 11 vorbe$te, clUstind oarecum destOllllCIa lor. ~l nu spune pentru eei ee au
murit)), ci ;,pentru eei ee au adOl'mit" eu care
9caz!e c~iar dela inceput ii mangae. "Oa sa nu va
m~rlstatl, ZiC61 c:: ~l ?eilalti cari u'au nadejde".
Ai;'a dar., a ::>e llltnsta ?meva peste masura la pierderea l~nUl prwten sau ~l neam, este a celor eari n'au
~~de}de: Un sulet eare Il:.u eunoafilte nimie des pre 1:0VIert), el moartea trupulm 0 erede ea moarte o-enerala
cu drept cuv;a.nt eil se tulbura 1a dueerea di~ viata ~
celor .a~or?1*' se bocef?te I?i jelef?te, - dar tu care
al?teptl lllVIerea, de ce te intristezi? Asa dara se 1:ntrista
este ~ celo~ ?ari. n-au ?adejde:- "
.'
.). AUZI~1 VO.I feIl!.81lor, .c:;tn mbItt bocetele, voi cate
sufer.l~! mult l:=t Jelar:n, auzl~l cum spline apostolul, ca
faee~l llltoemal ea I?l ethnicii. Deei daea a se intdsta
pentru ducerea de aiei a celor dintre noi, este a ethj)

.
.1) Partea :narala. Nu !reb~e a .ie~l pe cel ce se duce dda noi,
.~~ ca Jalea oe ~aI &"rea numal pentru cel ce nu iubescpe Dunmezeu
.~l

nu au nad6Jde iU e1.
.
,
CUIll trebue sa vietuiasca vaduvele, fili cum 'datoresc a'/?i cre~te
'copm lor. (Veron).
.

224

O~I\IIA '

OMILIA VI

VI

nieilor, apoi a se bate eu pUlhnii in pitpt, a se sb~~

ciuma :;;i a'i?izgari~ obrajii, ~ c,!i est~ Qare? ~pur:~ml.
pinee eauza. jelel?tl, daca f?tu i?l erezl Aea va mVla, eli
nu l-aijjerdut, ea moartea nu este decat un somn t~e
cAtor? <i.Oin \jauza objceitllui, zici, din cauza proteovmneiee am _perdut, din cauzaingriji~ei _af~ce!ilor casTliee. 81. dinalteroulte 0311Ze). Dar cai}d al "prerdut u~
cOui! tn vd.I'staDTemattlra, care nu, po~.te s:f't,j t"ilrij. )11mic, nu poate s~ql dea nid un aj'utor, din ' ce cauza
je1eE?ti? G~ a~t~1?~i ~~ ee a~teplai de~a el? Da~ea speran.te bune, ZICl,~1 a~teptam ea sa m1\. proteJeze. De
a~~ea plang pe ?1irbat, de ~ceea pe~ fil,.l, ~e ace~a l?lang
.f?l Jelesc, nu ca doara nu a~i;l crede m lDVlere, Cl fimdca
al1]. ramas fara de ajutor, caci am pierdut po. prote~tor~l,
pe tovarafim1 vietei m~le in toat.e,. pe eel ~e ~,:1 ~angara
In scarbe, de aceea Jclesc. StlU cil va lIlVla, mea nu
Dot suferi despartirea do el 'pEl.Da atunci. Multe Imprejurari s'au gr~mlldit as?p~a.cap.ului meu.; s?nt expus.a
fl., fi nedreptil~lta de totl ca.tr vOlesc .. ACeI. dmtre serVItori. cari mai 'nainte se sfiau, astllzl rna d)spretuesc, se
amestecil in afacerile mele. DacH. cineva a 1'ost ajutat de
raposat, acum a uitat de acel ajutor. Daca cu"!vAa. a fost
obijduit, apoi ca razbunare asupra raposatulUl,' 1~?I varsa
.urgia asupra mea. Toate acestea nu ma.1asa casa ml. petrec
in l~nif?t.e vaduvia. De aceea sun;; m~l:plta, de aceeaJelesc?).
Deci, cum yom putea man gala pe astfel de femel?
Ce yom spune? Gum vomputea sa alungam dela ele
jalea? Mai inLaiu ma voiu incerca sa Ii ,10vede8c, c~
nu atata jelesc peotru cele ce SPul:, cat pentru ca
aceasta. a devenit 0 patima nerezonablla.
Daca cu adevarat jele~tipentru aceasta, apoi :;r tr~- .
bui sajele~t.i pentru t?tdea?n~ .pe. raposat; dar cand, It
jele:;;ti Dumal un an, 91 apol ! 31 mta.t., ea .f?l ~um nu s ar
fi petrecut nimic, apoi atunCl tu nu Jel.e~t1 dm. cauz::- ell.
ai pierdut protectia prin pierderea 1m. Dar nu p o t1 suferi despartirea? 'Si ce am putea zice de acelea e~re s~
mllritll.de a doua 'ora? Nu'i al'?a ea caula pe cel mal
dinainte? Dar noi nu vorbim de aces tea, ci de ~cele~
care pastreaza inca memoria celor raposati. De ce l~lei~l
pe copilul tau? De ce pe barbatu1 ta"\l? (Pe cel dmtal,
zici . fiindca nu m'am bucurat de el,f?l pe cel de a1
doilea fiind-ca nadlljduiam ama bucur~ mult p~iIi convietuireacu e1. Dar, daca tu crede31 cacopillli sau .
'barbatul tau te-ar fi putut face fericita, ~i nu Dumnezeu,
A

225

nu vezi cil prin aceasta arati necredinta in Dumnezeu?

Cum nu-l vei mania prin pllrtarea ta?' Apoi tocmai de
aceea el ia pe mul~i dintre cei vii, ca astfel sa nu mai
fii . legata cu . dan1?ii intr'atat, incat sa'ti nui toata nadeidt!a 1:0 ii. Dumnezeu este .oare"{mm gEllos, e1 voeste a fi
iubit :m~imult dAnfi.t to>-LteceleiaHe, ~i l:tceasta din' cauza
; (:~'t~,;~ ' 0j ,' n~ ili- hef?tfi ,~ , f(; ~ rte: <- rrrut-.t. ',lui 9,titi., eft acesta e
c bi?elifl celor eei,ube&? eu patima, c~ s~nt foarte ge 10;;), ~l ar prefera mal degraba sa'l?lplarda sufletul,
dedit sa nu poata izbuti cu cel iubit. $i tocmai peutru
aces to. cuvinte 1'30 luat Dumnezeu. Fiindca daca n'ar fi
af?a, apoi atunci din ce cauz<'i, spune-mi, nu erau in
vechime vadnvii, nici copii morti prea de limpuriu ?
De ce a lilsat pe Abraam ~i pe Isaac ca sa traiasca atata
timp? Fiindca cbiar f?i t.raind ii preferau pe Dumnezeu,
~i pe dansul Ii cinstiau inaintea tuturor. I-a poruncit
Dumnezeu: (jertfe~te ~i el nu s'a impotrivit. De ce a
lllsat. pe Sara ca sa ajunga In batranete adancil ? PentruM chiar si in viatafjind, ea asculo' mai mult de Dumnezeu, de'cat de sine. De aceea a si zis Dumnezeu lui
Abraam: "Asculta pe Sara, femeea ta" (Facer. 21 "
12). Atunci nu a maniat nimeni pe Dumnezeu pentru'
dragostea c:ltra barbat, sau eatra temee, sau caLr<1 copiL
Astazi insa, fiindca plutim in desfatari, si am. cazut
grozav, apoi ~i noi barbatii iubim pe femei mai mult
decat pe Dumnezeu, ~i femeile prefera pe barbati mai
mult decat pe Dumnezeu, ;;i din cauza aceasta si' ei ne
at rage catra dan suI chiar ;)i far!!, voea noastriL Nu iubi
pe barbat. mai mult decat pe Dumnezeu, f;>i atunci nu
'Vei simti niciodata greutatea vaduviei. Chiar de s'ar
intampla sa ramai vaduva, tu nu 0 vei simti. Si de ce
oare? Fiindca tu ai in locul barbatului pe'Dumnezeu
~i protectoru1 tilu cel nemuritor. DaM insa iubet;'ti mai
mult pe Dumnezeu, apoi atunei nu to. jen, caci eel iubit
mai mult decat tine, nu te ya lasa ca sa simti. vre-o
durere pentru cel mai putin iubit. Aceasta 0 voiu face
jnvederata priotr'un exem'p1u . .Spune-mi, te rog: daca
tu ai un bilrbat dupa v0inta ta, care face totu] ce'ti
place, care prospereaza f?i te face pre tine stralucit'a
pretutindeni $i invidiata de multi, un barb at, zic, intelep.t,. cumjnt~, care te iub!3~te mult f?i de care te simti
fenClta, - l daea cu acest barbat ai nascut un copil,
c!lre, a mur~t la cateva zile dupa facere, apoi oare ai
slm~l tu 0 ]a1e a~a de mare? De loc, fiiDdci!. eel ce te
iH31

15

226

OMILIA VI

OMILIA VI

-----------------------

iubef?te mai mult, astupa golul ce s'a faeut prin pierderea pruncului. Deci ~i acum, daca tu iubesti pe Dumnezeu mai mult decat pe barbat, chiar daca' ti l'ar lua
pe acesta, nu vei simt'i ,ialea. De aceea ~i fericitul lob
nu a patimit a~a de tare, cand a auzit cii fara de veste
au murit totifeciorii ~i fetele sale, fiindc:1 el iuhi~, pe
Dumnezeu mai mult decat pe copiii saL Cand eel
iubit trai3" nUl p;utea sif1 lutristeze puel pler'derea IJOpiilUL Ce spoi, fernee? Oopilui f;'li bl1rbatuT te protejau.
E?i Durnnezeu oare nu te va pro'teja si apara? -Cine ti-a
dat vie f?i pe unul ca <;,i pe celalalt'? dare nu tot el?' Si
chiar pe tinc cine te-a facut? Oare nu tot eI? Cel
face din ceea-ce nu este, cel ce ti-a dat sufletul "i a
sadit in e1 cugetul, eel ce te-a invrednicit de a-I 'cunoaf?te, cel ce pentru tine n'a cru~at nici chiar pe fiul
Sall cAl nnul nascut, oare nn te va cruta si nu te va
apara, f?i pe tine? Oare te-ar putea apar;\ sf crut~t mai
mnlt barbatul tau? Side cata urgie nu sunt vt~dnice
aceste euvinte?
avea
dela_.barb at din cele ce
+.
_ _.........Oe poti
'..
..
~lam spus-~ .r-~lmlC flU potl raspunde, caGl-daCa poate ai
avut vre~o binefaeere deJa 'el, aceasta a fost din Cauza
ca si el a avut deia tine, sau mai bine zis. tu mai intaiu
i-ai 'facut lui vre-o binefacere, pe cand eu Dumnezeu
nu se pe petree af?3. lucrurile. Nu doara pentru ca i-am
facut vre-o multarnire el ni face bine. ci numai din
bunatatea lui catra neamul oUlenesc.' caci el nu are
nevoe de binefacerile noastre, si nicica este lipsit de
ceva. Ti-a fagaduit impara~ia cerurilor, viata vecinica,
slava, , vi-a dat mo::;;tenirea frasca, te-a facut impreuna
mo:;;tenit.oare en unnl nascut al sau fiu, ~i tu dupa toate
aceste bunatati inca 'ti maiaminte~ti debarbat? Ce nn
ni-8, dat Durnnezeu? Soarele, care Iumineaza si rasare
peste cei rai ~i peste cei buni, ploea, care da viata plantelor si vegetalelor, si cu un cuvant el este care rla
hrana' la tot trupul.' Vai noua! daca suntem atat de
nerecunoscatori. De aceea 'ti ia barbatul, ca tu sa-l cauti
numai pe e1. 'fu 1:nsa, dupa ducerea din viata a barbatului, def?l ai pe Dumnezeu, caruia trebue'sa'i muI~ame~ti, totuf?i il laf?i la 0 parte, ~i atribui totul raposatului, crezand oa prin moartea lui s'a prapadit lurnea!
Spunemi, ce ai tu deia barbat? Neeazuri ~i dureri, insuite E?i batjocuri de muite ori, dojane fili desniidajduiri.
Poate nn sunt de acestea? Dar, zici tu, am diu partea
lui f;li altele care ma multamesc. ~i care sliilt'ac,estea?

ce

227

Te-a impodobit poate cu haine pre~ioase? Ti-a infafilurat

gatul cu aurarii? Te-a faeut sa fii cinstita de toti? Dar.
daca voef;lti, apoi chiar ~i dupa moartea lui tu' po~i sa
te impodobe~ti cu podoabe rnult mai frumoase. Ferneea
inteleapta este cu mult mai respectata pentru prudenta
si'demnitatea ei, deoat pentru anr~xiilede pe t.rnp.
Dealtfel si Irnparatu1 a toate are haine. nu de acestea, ci
ell m.ulL'rnat bune; aeele haine, daca v06f?ti, irnbraca~le:
GarB sunt acele haine? imbracaminte tesuta eu fire
de aur si impodobita eu ciucuri auriti; deci daca voesti
imbracaiti sufletul ou aceasta. Poate 'ca barbatul nu te-a
facut ca'sa fii. dispretuita de oameni? Si ce Iucru mare
este, cand vadnvia nn te lasa oa sa fii lesne de dispretuit dracilor? Atunci tu stapaniai slugile din cas a,
dad. poate Ie stapaniai, acnm ins a nu stapanesti slugiIe cele trupef?t,i., oi puterile cele netrup~f?ti, in~epato
riile, stapaniile si pe stapanitorul lumel acef;'tla. Dar
,despre necazurile ee le-ai avut en el, tu nu vorbe~ti
de loc, desl ai fostpartasa. Frica de stapanitori, san
supararea'pentru prospe-rar6a altora mai mult deeat e1,
'aCLtrll flU Ie mai ai, eaci prin moartea lui tu. al scapat
de toate acestea, ai scapat de frina fill de nelini~te. Dar
cine va purta grija de copiii tai cei ramaf?i orfani? TaUl
tuturor orfani1or. Oaci cine ~l-a dat copU? spune-mi. N u
~1uzi ce spune Ohristos in Evanghelie?" Oare nu este
sufletul mai mare decat hrana, r;;i trupul dedit
haina"? (Math. 6, 25).
Ai vazut ca jalea nu vine din obiceiu, ci din necredinta noastra? Dara, zici, eopiii nu sunt tot afila de
straluciti. Drecum erau mai 'ilainte de moartea tatalui
lor. 8i'de ee? Au pe Durnnezeu de taUt, ~i nu sunt
stra1uciti? Cati copU voef?ti sa-ti arat crescuti de marne
va.du ve.' si an' esit buni? Oati' apoi nu au' esit rai si
pierduti ' avand 'tata? Daca tu vei creste pe copii din
varsta 'cea mai frageda af?a cum trebue,' se vor bucura
de 0 mai mare cinste, decat daca ar fi crescut sub pro-
tectia tatalui lor. Oum ca e treaba vaduvelor de a crete
asculta pe Pavel ce spune: "Daca a crescut
copii" (1. Tirnoth. 5, 10),~i iaraf?i: "Se va mantul
prin facerea de copii, de. va petrece. ointru c~e
dinta,l?i intru dragoste l?i intru sfintirel. cu In"
treaga intelepciune" (Ibid. 2, 15), de unde se vede',.
ea crefilterea copiilor e treaba femeilor.

copiii

228

Ol\HLIA VI

Insuf!a(i copiilor vo~tri inca din varsta cea mai

fra~eda fnca de Dumnezeu, ~i aceasta ii va conserva
mal mult decat ori-ce tata, aceasta va fi pentru dansii
ca Ull .zi~ r:-esurpat. Cand strajarul va sta inituntrul
~o~tru, lUmlC raU nu ni se va intampla. din cauza nneltmlor, de.dinalfl,r~,; .lara daca acela nu este, apoi toate
c3?JB. <.ll~ dlUahrayor danil,vaJii, l1SUpra noastra. Aeeasta
III '\tJ:;t; ~! Blava, 9i.. bOl?,'iitia, si podoaoanoastra. aceasta
n~ va .1';Lce stra~ucjti, ~i pc pamti.nt,f$i in ceruri. Nu te
u~t~ nWl ~a acel co sunt incin~i en cingatoa(le amite.
nlCI l.a Cel ce sunt tra1?i de caiio trasuri aurite, nid
la ~el. ce stralu~e~e in I?alatele imparate1?ti din cauza
pi!.rI.n~llor. lor, mel la eel Ce au pe langa dansii pedagOgI, eael toate aeestea poate ca ar face pe .o vaduv;1
sa se scarbeasIJa ~i sa ziea: si copilul men s'ar fi bucurat de 0 a~a fericire, daca t'raia tatal sau - iara acum
este zmer!t ~i ne9instit, 1?i nu este de . nime'ni bagat in
sea~a.~ Nu gandl .de aceste31' femee, ei ridica-tecu euget~, pana la po~tlle cerulm, gase~te palatul Imparatuh:1 a. toate, vezl. a~olo pe irnparatul1?i stapanul a toate
f?ezand p~ tron, f?~ .Jude.?a ap~1 daca cei de pe parni) nt
potu mal straluCl~1 decat copdul tau, :;;i atunci ofteaza.
Daea poate sunt pe pamant nniia ferieiti aceasta nu insearnna nimic fa~a eu fericirea de acolO.'
~
, A~a dara, .este cu putinta, daca voe~ti, ca !?i tu >'i'l
Inr01eZl pe copdul tau in eeruri, 8i sa-llnscrii in oastea
de aeolo. Oei ce sunt inrolati acoio nu suut traRi dR
- eai in trasuri aurite, ci sunt' purtati' pe nori' nu 6alca
p~ p~mant,. ci. sU!1t rapiJi in. ceruri; nu a; p@ liing[1.
damiaI slugl, Cl chlar 1>10\ lOgerl; nu stau inaintea unui
imparat muritor, ei inaintea imparatului celui nemuritor
ina1ntea imparatului imparatilor si dornnlllui domnilor'
Nu sunt inein!?i c~ eingatoare de piele au rita, -ci c~
slava ..cea: nepo~estl~a, f?l sunt mai straluci~i decat imparatll, f?l de cat eel ce au fost vreodata straluci~i aici
pe pa~an~. I?- .impara~ia !1ceea uu se cauta boga~ie, niei
n.?blet3:, f?l mCI alteeva dIll aeestea, ei numai virtute, si
cand hpse.;;te aceasta, nimic nu poate ajuta pe cinev'it
ell sa se bueure de protie.
Nimie nu ni poate fi eu greu de indeplinit daea
yom VOl a filosofa. Radiea-ti oehii la eel' ~i p~ive!?te
eu eateste mai stralueita bolta aceasta decat boltile
palate~or im.paratef?ti. Deci <!.aca loeul palatului imparatulm celm de SUs este atat de stralucit, incat acel

OMILIA VI

229

al palatelor pamante~ti se pare fa~a de acela ea 0 mlai'?tina plina de noroiu, - apoi eand cineva se va invrednie-i de a vedea aeale palate stralucite, oare nu va fi el
lUai ferieit decat toti? "lara cea cua.dev~,.rat vaduva:
zice, sisinglTra, nadajduie?te intru.Dumnezeu"
(LTi1'hotb.ij, ;:.i). Aceasta oare ui\tre . cioe .este zisii l'
C::1tre cele ee nu au copii, ea sunt mai ml1lt incercate,
$i prin urmara au ocazie mai buna dea plaeea lui
Uurrmezeu, Mei ele sunt slobode de toate legaturile,
nimeni nu ]e stapaneste, nimeni nu Ie silef?te la ceva.
Esti sloboda de barbat, insft te'-ai unit Cll Dumnezeu,
mai ai tovarai? pe nimeni afara de stapanul a toate.
Ci'i,nd te rogi, oare nu vorbesti cn Dumnezeu? Cand
e.itesti, il at pe dan suI care'~I' rilspunde. 8i ce'F spune
el? 'Cuvinte cu mult mai gratio(l.se dccat ale barbatului,
pentruc~ barbatul chiar de te l,!ngu,f?e!?te, . nu e lu_~r~
maro,tim~1ca aSle tovara~ eu tme In roble, pe caud
daca te lingu~e9te stapanul ~ toate, pe tine r?a~a iui,
atunei e eu mult mai mare mnstea ce 0 capett. 8t cum
oare ne einste~te ~i ne incurajazael? Ascultil.-l ce
spune: "Veniti la mine, zice, toti eei osteniti ~i
insarcinat-i, ~i eu va voiu odihnl pre voi" (Math.
'11,' 2S}, 9i iat'i1iili prin Prot'ocul: "Au doara va uita
femeea pe pruncul sau, sall nu-i va fi mila de
fiii pantecelui sau? ea de~l va uita femeea pre
ace~tia,. dara eu nn to voin uita pre tine, zice
Domnul" (Isaia 49, 15). Cata tandreta nu gasei?ti in
cuvintele aeestea! 8i ia1'asi: "lntoarceti-vBo catre
mine" (Ibid. 45,22), ~i ia~af?i: "Intoarce-te catre,
mine, ~i te vei mantul" (Ibid. 44, 32). Daea voe~ti
apoi a auzi poate f?i cantecele lui cele de dragoste,
asculta-Ie iili ia~e in in\eles mistie: "Frumoasa mea,
ziee, porumblta mea" (Can tar. ~, 10), euvinte pe car~
Ie adreseaza fiecarui suflet placut lui. Ce poate fi mal
placut ea aeeste euvinte? Ai vilzut converzatia lu~
Dumnezeu .eu oamenii? Dar. ~e? Nu vezi elUe feme!
pierd odata 'em barbatii f;>i pe fiii lor? Nu vezi, zie, pe
aeele ferieite femei, cat surar de grozav, fiira insa sa
se desnadiljduiasea?
.
Acestea sl1le avem pironite in min tea ::;;i in inima
noastra, de acestea sa ne ingrijim, ' ~i atunei nu yom,

nu

,230

OMILIA VII

patimi nimic trist si suparator, cj yom petreee tot timpul

vietei noastre cu bucurie sufieteasea, si ne yom bueura
de vesnicile bunatati. Carora fie a ne iuvrednicl eu totii,
prin charul ~i filantropia. Domnului nostru Iisus Christos, caruia inipreuna ell TaLa] ",i ,m !Sf. Duuh, :::;e euvii16
S):Wll" sUtpanirea. f?1 cinstAa, anum $i pllr11rea~i in veflii
Yfl0ilor'_ Amhl .
.

OM ILIA VII
"Nu vbiu sa nu !;3titi voi, fratilor, pentru
cei ee au adormit, ea sa nu va instristati, ea ~l
ceilalti cari n'au nn.dejde" (Cap. 4, 12).
Multe din imoreiurari ne intristeaza numai din
noastra, pe 'c are daca .Ie-am cunoa~te bine,
am putea indeparta durerea. Aeeasta deci invedarand'o
zieea: "Nu voese sa uu stiti voi, ca sa nu va
intristati ca li eeila1ti, carl' u'au naclejde". De
aceea nu voe~ti. ea sa nu ::;;tie ji? 9i de ce nu Ii spui
de pedeapsa ee-l a~teapta? Nu voese, zice, ca sa nu
::;;tie despre inviere_ $i de ce? PentruM aceasta se Invedereaza de acoIo, ::;;i'este marturisit!1, a~a ell. amandoua
la un loe, vor fi un mare ca~tig. Poate ca ii nu erau
flecredincio::;;i J:nvierei, ci numai cat jeliau pre oei morti,
::;;i de aceea li vorbe::;;te a::;; a_ In altfel vorbe::;;te eI cu cei
. ee nn cred, i?i in altfel eu eei ne credo Gei ce'l intrebau
despre timpul eand are a fi invierea, pro ban na aveau
eunostinta des pre inviere. "Pentruea de eredem en.
Iisus a murit ~i a inviat, ala ~i Dumnezeu pre
cei adormiti intru Iisus aduee-i-va impreuua eu
e1" (vers. 14). Unde sunt acum cei ee nu admit ea
Iisus Christos n'a avut trup omenese? Caei daca il'a
luat trup omenesc, nici n'a murit, ~i daca n'a- murit,
nu a putut invia. Si atunei cum de ne indeamnala ere-'
dinta prin aeestea? Oare dupa dan~ii nU era apostohil
mai mult un in::;;ellHor ::;;i mincinos? Daea a mud este
resultatul pacatului, ::;;i daca Christos n'a- paeatuit, apoi
cum de ne indeamnil. prin aceasta?
ne~tiinta

OM ILIA VII
231
~-------- --~~~~-------------

Dara de cine vorbe::;;te aid apostolul? Pe cine ielit-i

voi oamenilor? dice. Pentru cine va intrista~i?Pentru
eei paeato~i, sau' pentru eei ce au murit cum s'ar _intampla ?. De ce spune el "ea ~i eeil'a1ti eari n'au
rdidejdf'?~' Aceia pe, (.dne jelesc? !1~a ea' toate aGest~~
. t;Ullt pentru di nf)ii zadarn1ce. ,;Cel intaiu naSollt dfll'
1).10rt{, ziGu, ~::::>t.e .l nce[Jatllr8/( (CD1os~ 1, le), _ ::1S~ c~ f?i
ceilaiti treoue a fi. tot asa. Si prive~te cum aici' nirni(',
nu spune prin rati011 mnent, f?i aceasta din canzaca dan::;;ii erilU blajini~i ell bunavointa rata de lnva~atur2:
l'lpostolului. '-Ccirinthenilor scriindu-li, Ii pune inaillte ~l
multe din rationament, ca de exemplu: "Nebune! Tu
ee sameni; nu inviaza, de nu va mud" (1. Cor.
15, 36) . Negre~it ca un asemenea rationament este iosemnat insa numai atunci eand el vorbe,?te eatre un
credindios, dar:1 catre un neeredincios, sau catre un
. pagan ee putere are? "A stfel, ziee, ~i Dumnezeu
pe cei adormiti intru Iisus, aduce-i-va impreuna
eu el " ~ Prive::;;te, ea el nu ziee pe Gei mor~i ei
"pe . cei adormiW'_ Vorbind de Christos e1 ziee ea
"a 111urit" fiindea imediat urmeaza yorba de inviere,
pe eand aid e1 pune "eei adormit i ". 9i e~m ~unt
adormiti intru Usus? S'au ea au adormlt prm hsus,
sail ea 'prin Iisus ii va aduee. "Pe eei aclormiti intI'U lisus", adeea pe eei eredincio::;;i. Aid eretieii zic
ea pe eei botezati, Insa atunei cum de sta partieula
"a:;;u"? caci Usus nu a. adbrmit prin botez. A~a da ra
de' ee a zis apostolul "pe eei aclormiti_"? El deci
vorbe~te nu pentru invierea generaill.. sau un~v:e~sal a ,
ci pentru eea par~iahL Vorbe,?le de eel adorm* .111tru
Christos, dupa cum spune ~i in aUe multe loeun.
"Ca aeeasta graim voua eu euvantul Dorll~
llului, ziee, ell noi eei vii cari vom fi rama~l
intru veuirea Domnului, nu vom jntreee pe cei
adormiti" vorbind despre eei eredineio~i. ~J Cei jadormiti intru Christos" ~i iara::;;i "Cei morF intru
Christos vor invia". Apoi e1 nu vorbe~te aiei numai despreinvie['e. oi ~i despre slava. ~i cinstea de
care sevor impartas'i. De inviere totise vor bucura,
zice, dara intru slav'a nu vor fi . decat' cei credincio~il).

232

O ~IlLIA

VII .

Decl fiindca el voief?te a'i mangfiia, apoi se incearca

a:i mangaia nu numai ~u ceea-ce f?tiau deja, ci f?i cu
cmstea cea mare de care se vor invrednici atuncea.
cum ea a~ea8ta 0 voiel?teel, ni pr,obeazil frazele urmat<;>are :,,81 a?a 'Pllrnre'a eu Domnu1 vom fi"
.sj~lmm,:e~n~,cn !d f1ll.$ii '11e votn.fti_piill !wri"
{ 1,! 8.~S . . J 7.)~{3u l.n., l!!sa,. "eeicrodincio 9i adOI'fil 'lnLt'il '
Domnul,? Adeca avand pe Christos Intru dan~ii. Iar
expresiunea: "aduee -i-va impreuna eu e1 arata ca
vor fi aduf?i din toate par vile. "Ca aeeast,a graim_
voua eu euvantul Domnului", adeca nu dela noi
spunem aceasta, ci g raim ceea-ee am invatat dela
Christos. "Ca aeeasta", adeea, ca urmand a Ii flpune
c(;wa strain, 1i pune lnainte eeea-ce era vrednic de credint a . n Gil noi eei vii cari vom fi rarnasi lntru
venirea Dornnului) nu vom lntreee pe eei adormiti", dupa cum zice $i in epistola catra COrinth'eni:
"Intr'o eirta, in clipeala oehiului" (1. Cor. 15, 52).
Aici tnSa odata cu invierea ni prezinta f?i modnl cmil
yom in via. $i fiindea lU0rul aeesta se pare greu,apoi
el arata ca precum este. u1?or . pentru dansul de a ridica pe eei vii la 0er, tot a9a uli1or-i este de a ridica
f?ipe eei morti. P rin expresiunea "noi" el nu face
aluzillne la cH1Dsul,caci nu putea sa ramana printre cei
vii pana la ioviere, ei vor~e9te de credincio~i in genere.
De aceia si zice el: "Gel ramasi tntru venirea
Domnuiui, nu vom intreee pe eei adormiti"
ea f?i cum pare ca ar zice: ((Sa nu credeti cit este
vre-o greutate mare, oaei eel ce fctCe aceasta 'este Dumnezeu. Oei ce vor fi vii atuoei, nu vor intrece pe cei
mor~i de mii de ani $i putrezi,ei dnpa cum iieste
u~or de a ridic~t pe aeeia, tot asa usori'i este . de a ridica $i pe eei morti.
"
.
j) Dara sunt llOia cari se indoiesc de aeest fapt,
fimdca nu cunose pe Dumnezen. Insa, ee este mai
u~or? spune~mi: a adnce la viata din ceea: eEl riil este
sau a invia i3.ra~i ceea-ee murise? Si ce zie aceia?
("(Cutare, ziee, s'a inecat, ~i pesti
, multi
, l'au mancat la

.t?t

"

1) Partea morala. D espre inviere, ~i ea nu trebuie de a eerne

!}i a ispitl cele ne 'nte1ese ale lui DUffinezen ~i mai ales Iia;;terea
lui cea negraita, (Veron).
'
,

OMILIA VII

233

01a1ta. Apoi din pestii aceia unul a fost prins io cutare

10c, altul in cutare de alt pef?te m ai mare, de care a
fost mancat, $i acesta de un a1tnl, afja ca trnpul lui a
fosten d fJS;a vaqire Iltlbucat;it de p e$ti.Apoi aeei pe:;;;ti
au murit in alte paTti ale mitr~.i, . i ar<\ t rupurile lor a.u
f08t mane.a te ,d e. alti.\}e;~fi,, :.Ha.n.: . nj. so;).to ~Ta ft)H.re. ffiftritime. Deci faeandu-se
trup"u l lui . :j ~' ll9a iU1PU0ftv1re
si a~a confuziEi, de oare-ce a trecut diotr'un trup intr'altul incontinnu, apoi cum va m ai in via acel om ?
Cine va mai aduna tarina lui cea atat de impr<3stiata '?.
De ee vorb esti a!?a, omnie,:;;i in~iri ata tea prosti'i ? Pentru-ca spune~'mi: daca eineva n'ar eadea in marea, ~i
niei nn l' ar manea pe$tii, ~i ni01 din p e~tii aeeia n'ar
manca oam e nii, ci ar fi pus intr'o g roapa, unde nu
l'ar supara niei vern1.ii $i niei altceva, Cum va putea sa
'invie el? Cum oare se va reuni. ceIluf?a cu ~~rina? Cnm
'si va caPiita frumuseta trupulm? Oa,re aceasta nu este
ell nevoede expli0at? 'Daca cei ce vorbese asa ar fi
Elini multe av em de spus lor. Caei ee? Sunt 'printre
dan~ii multi 9ari cred ca sufletele intra in plante, ~i
in arbori, ba ehiar ~i in cani. Spune-mi: ce este mai
usor? a-9i relu a eineva trupul sAu , sau a lila un altul
st'rain ? A1tii iarasi zic ca sufletul va fi consumat de
foc, ~i ea va fi invicre nu a trupului, oi a hainelor ~i
-a c:iubotelor, $i totu9i nu sunt luati in batae de joc.
Dara vorba noastra J111 este indreptata contra acestora,
ei este adres;:tta credincio~ilor, - daca s'ar pnt~a num'i
credinci0 9i eei ce pun. asemenea intr~bari, - fill lor )i
spunem ziee rea apostohea, ca toatil. vlata se na~.te dIn
strieaciune, ca de exempln plantele in genere, fill toate
semintele. Nll vezi zmochinul ce fel de trnnchill f?i ce
fel de' ramuri are? Cate frunz e, ca te r amuri, eate odrasle cate vite la radacLna intinse in toate partite, de~i
cu'toatele la un loe formeaza un manunehill? 'Ei bine,
toate acestea yin deja semaota de smoehina cazuta in
pamant $i putrezita bine, cad daca nu v a putrezl, nimic din acestea nn se va face. Si a 0um spune-mi: de
unde vine 3:eeasta? Tot af?a f?i ell. viea ee~ atat de frumoas:l la vldere 91 en fruetul el eel atat de plaeut,
cad ~i ea i~i ia viata din aeea sem an~a puturoasa., ce
putruzefilte in pamant. Dara ee? Nu oare 0 singura
apa .eade deasupra tuturor plantelor? Cnm atunei de se
fae atatea neamuri,? Aeeasta toemai este eea mai minunata parte a invierei. Aeolo este aeeia~i samanta, aeeia~i

eu

OMILIA VII

odras1a, f;3i 0 mare afinitate, dara aid spune'mi, cum,

daca au aceiaf;3i calitate 1?i aceiaf;3i natura, se prefac in
atatea feluri? In viva de vie se face vinul, i?i nu numai
vinul, ci f?i frunzele i?i zama sau sueul ei, 1?1 nu Dumai
strugurele se hraDe~tedin ea, d ~i toate celela.1te. De
asemenea in maslin 'se gase1?te untdele:mnul; i?i in eele~
laltc plante altele multe. Si i;eeaee estc 'm ai minunat,
Ga -aia, '~f5t()1icbid, <1colo uscat, aiciedu1ce, dincola
amal', aici aeru de-ti face gura punga, ' in alta parte
amar. Deci spqne'm'i, cum acea singura apa se preface
in atatea feluri? Arata-mi cuvantul pentru ce? lnsa nu
ai ce respunde. Dara apoi chiar eu tine, ca sa iau un
exemplu mai apropiat, cum s'a facut ca semant;a depusa s'a transformat in ochi, urechi, mani, inima? Cum?
zic, s'a impArtit in atatea organe, cu diverse insu$iri
si diverse fU1ic~iuni? Nu sunt oare mii de deosebiri
tntre trupurile oamene:;:;ti, mii de forme, deosebiri in
privinta staturei, in privinta fortelor si a aranjamentului lor in generll-l? Nervii, vinele, drnurile, oasele,
membranele careacopArinimaf?i matcle, arteriile, 1ncheeturile 1?i sfarcurile fili toate celelalte, de care fac
multll yorba doctorii, care toate 1a un locformeaza
natura noastra oameneasca" cum, zie, toate acestea s'au
putut forma q,in una 1?iaceia$i samanta? Dara apoi nu
ti se pare inca f?i mai ne'nteles h~cru, ca ceea-ce este
fluid $i ui?or sa se invartoi?eze 1?i sa se faca os uscat
9i tare? Cum oare sangele devine cald 9i Hchid? Cum
nervul este moale si tare? Ue unde to ate acestea? De
acestea nu te minunezi? Nu vezi in fiiecare zi inviere 9i moarte petrecute in diversile varste? Unde s'a
dus tinereta? De nnde a venit batraneta? Cum oare
eel batran: desr numai poate intinerl e1' 'i:nsm;;i, totm;,j
na1?te din el u'n altul cu mult mai tanar, adeea aceia
ce nu'si poate acorda sie-si, oacorda altuia? Aceasta
se poate vedea petrecandu-se 9i cu celeialte ani male,
9i cu plantele,. care de91 nu'9i pot procura }oru'f?i 1ntinerirea, totUi?l aHora 0 procura. Aceastamsa 0 pretinde numai ' judecata noastra eea marginita, dara
cand Dumnezeu creaza, totul sa se dea 1a 0 parte din
calea lui!
Decl, daca acestea sunt neexplicate, - 9i inca eu
totul neexplicate, -.ma gandesc acum la acei nebuni,
cari indraznesc sa eritice na9terea cea fara de trup a
fiuiui lui Dumnezeu. Daca cele ce se petrec in fie care

235

OMILIA VII

zi pe sub nasul nostru, 9i sunt cercetate.de mi.i ,de ori,

f?i nu Ie poate nimeni da de rostul lor 1?1 exphca, apol
cum de maieritiea na9terea acea negraitil ~l nepovesUtil? Oare nu se osteneste in zadar eugetul unorasernenea.oatfHmi ? Oare nu 'cade in mii de mii de ame~eli ?
Oar!'! nll !,!, mut.U? Si~,u toate acestea ni.ci a~a nn se
i~yat~l. '.P;)'~~t.~~ ~~AI~!).t.'fi.t~d_ S.'ifl1ne Diffiic ', desprB, ,smoohini
si "vita de ~lie, ii totuf?i Ci itica ~i barfesc despre naE?terea' fiului lui Dumnezeu! Spune'mi, te rog, cumacel
firicel de samant:1 se descompune in frunze 1?i .ra!D!-1 ri ?
Cum de nu era in el mai 'nainte de ?ceasta, f?l n101 nu
se vedea nimic? Oara, zici tu, nu vine aceasta dela
samanta, ci dela plimanLJ. Dara cum se face, ca flira
acea S~llnanta nebilgata in sarna,. 81 ~~ .l=!oate l=!r?du~e
nir:nic dela sine? Sa nu ne prostlm~ ~uoltllor. NJ~Cl del~
pamant nu este ceea-ce se face, mCI d~la sam3:nt;~J Cl
dela Stapanul atat al pamantului, cat ~l al se,mm~ll.?r.
De aceia, fie eu acestea, fie flira ace?tea, el af?a a or1ir~
duit sa se faea, pe deoparte ca sa ill arate put ere a lUI,
candzicea:
sa .
scoata
pamantul , A
iarba
verde"
,
".
'
.........
(Facer. 1, 13\, Jar pe de alta parte ca Impreuna cu.ar~ta-rea puterei sale, sa ne invete ~i pe noi de a fi mbltori de munea si harnici.
Dar de ce 'oare ni se spun de aces tea ? De sigur
cit llil in zadar, ci sa credem 10 invierea cea deapoi,
f?L ca atunci cand nu yom putea sa gasim cuvantui
de ee i?i pen tru ee, sa nu ne nelinif?tim f?i . nici ~a
ne scandalizam, ci cu recuno~tin~a intorcandu-ne dIn
calea cea abatuti1, f?i pnnand stavila eugetului .nostru,
sa ne refug:iem la putint;a i?i ingenio~~ta!ea lU,l l?umnezeu ca fimta crea-toare. Acestea stJlOou"le, sa punem frau cugetului nostru, sa nu tre0em din colo de
hotarele si masurile acordate cunostintei noastre . . "lara
.

'

. . . . . . . "

----

de I se pare CUlva ea filhe ceva, Inca nlmIC n a

cunoscut preeum se cade a eunoaf?te" (I. Cor:. 8,
2), ~i aceasta se poate zice nu .numai desprecuno~tlO~~
lui Dumnezeu, ci ~i pentru Orlce lucru. Ce voei?tl a ~tl
despre pamant? Ce f?tii? spune-illi. Care e~te masur31
lui? Care este mArimea? Oare este locul lUl? Ce POZltiune are? Care este eseota lui? Cum sta ~i pe ~e
anume sla? Nimic din acestea nu poti raspunoe. Ua
este virtos, 9i uscat . i?i negru, acestea Ie :rei spune,
dar mai departe nimie. Dar despre marc ee' a1 :ie spus ?

OMILlA VlIl

236

OMILIA VII

- - - -- --

$i aeeasta te va pune in nedumerire, caei nu ::;tii niei

de unde ineepe, nici unde sfari?ei?te, pe ce se' poarta,
ce~ine in spete fundul ei, daca dincolo de fundul ei
est.e ~lscat,s;m pDate ' ape. :;;1 uBi'. t%t ee este in ea?
Stii eeya? ' Da,r sa. lasehnuentele cele prirlCipale din
11i::it:0 , \Ty..~'~i' i' : s2i~ aL~g~f!. ' :po;i.-Le -p e cea ,~ m ~~ m.j(~~ di'!itre
lilaJlr.(~? 'E;i. !')jn,0~ iata; iEith'a-'- ~~e::t. '-f~'\1~~t -d e samanta, o
p e - car ~
toti 0 filtirn; aeum spune-micum se face ea?' Oare elementele din care sefaee ea, nu sunt p;lmantul, apa ~i
baltgarul? Si ce anume este care 0 face atat de frumoasa. la vedere, ~i are 0 colo~,re atat de minunata?
Cum de se vefilteje~te aeea frumuse~a? A~a dar firicelul
acela de iarba nu este nici al apei, ~i nici al pamantului, ci a1 acelei puteri care creiaza 9i guverneazil.
totul' Ai vazut deci, ca pretutindeni este nevoe de crediIl~a? Cum na~te pamantul? Dar nn ai ce raspnnde.
,
A~~t dar iTlvatate, omule, dela cele de aid de pe
paIljant, i?i nurnaf scotoci in zadar cerul; - ~idaca ar
fi numai eerul, daca nu te-ai ineumeta de a scotod
pana ~i pe Stapanul cerului! Tu nn cuno~ti pamantul,
din . care te-ai nascut, in care traiesti fili te hrane~ti, pe
care calci fili locuef?li, f.:ira de care' nu ai putea nid sa
respiri, si apoi mai scotocesti cele ce sunt atat de departe de' tine?
'
Ou adevarat, de~ertacitJne omineasca! 'Si eel ce
face a~a este fiul de~ertaciunei. Dad. te-ar chema cineva
fili ~i'ar porunci a te scobori in fundul marei 8i a sonda
cu amanun~ime eele de acol0, nu ai suferi 0 'asemenea
porunca, - I?i aic.i unde nimeni nu te silc9te, tu te lll~
cumetezi de a Ronda si a eelceta celedill abizul cerfl:l.ra margini? Nu, va rog, c-i sa plutim sus en corabia
vie~ei noastre, iar nu sa plutim in asemenea rationamente fal~e, caci jute ne vom obosl ~i ne vom arnnda,
ci facand uz de sfintele seripturi, ea dupa 0 corabie
oareeare sa intinde m panzele credintei rioastre, spre
a pI uti in linif?te. Daca noi vom pIut! a93., vom avea
capitan pe insu~i cu vantal lui Dnrnnezeu, iara de ne
vom legana pe rationamente omene;;ti, apoi nu'l vom
avea, i?i atunci ~i priinejdia Vi' A indoita, caci ne vom
legan3. cu corabia in ctreapta fili in stanga, ~i vom fi
l.ipsiti de cap~tanul ca~e sa. 0 conduM; fili daca vasul
este fclra capItan, apOl ce speranta de seapare avem?
Deci, M nu ne aruncilm singuri 111 primejdii vazut8, ci
sa pllfilim pe cai sigure,. fili sa ne apnca.rp. cu manile de

----------------

237

sflnta aneorcl a credin~ei cre9tinel?ti, cclci numai a~a vom

pluti in siguran~a, f;li dupa multa calatorie vom ajunge
la lima-nul eel fericit, ~i ne vom invrednici de bUiJata~ile ceIe fagaduite ceior ce'1 . iubesc predansul, pdn
Christos IisGs, Domn.lIt nosir'u, carllia impreurW. cn
Tatai si cu SfintuJ Duch, 5e nuvine slavn" st upitt).irea si
,. t '
' " ~,~ .,..... ,.(': ('; . . . . . -" ',...::" _
__ :;.>_'!-1.* . ~ - 'l\ - .. .::! ~
(.Ing ea, aCUlll ~. p<n LLp.", .'\'~ 1u '1et"'VI..'::ll'J~ " ~A.U':L;,.
. ..

"J

OMILLA VIII
"Oa aeeasta graim voua eu cuvantul D0111nului, ca noi eei vii cari vom fi rama~i intru
venirea Domnului, nn vom intree e pre ceiadormi~i. Ca lnsu~i Domnul intru pOl:'Unea, ell glasul
arehanghelului, se va pogori din eel', :;:;i eei morti
intru Ohristos VOl' invia intaiu. Dupa aeeea noi
eei vii, eari vom fi rama~i, impreulla eu danf;3ii
ne vom rapl in nori, tntru intampinarea ;Domnului in vazdueh; ~i af;3h pururea eu Domnul
vom fi Ii (Cap. 4, 15-17).
Profetii voind sa arate adevarnl cuvintelol' lor,
mai 'naintd de orice zic aceasta: "V edEmia pe care a
vazut'o Isaia" sau: "Cuvantul Domnului care s 'a
--ftiB-1:H-~ Ieremia" salr: "AceasLa moo-bomnul"
8i altele de aces tea. Multi dintre dam;;ii va.d pe Dumnezeu :;;ezand pe tron, pe cat Ii era cu putiuta a'1 vedea, Pavel iosa, va.zandul nu t;!ezand pe tron, ci avand
in e1 insll~i pe Christos care vorbia, in loc de: "Aeeasta
ziee Dcmnul" zicea: "De vreme ce cautati ispitire a lui Christos celui ce vorbeste intru mine"
(II. Cor. 13, 3) si Ll,rasi: "Pavel apostol al lui Iisus
Christos", ara.tand p'rin aceasta C8. nimie nu spune
dela dansul, caci apostolul, ca trimis, nu gra89te decat
cele ale celni ce l'a trimis. Si iarafili: "Mi se pare a
avea f$i eu duchul Domnului" (1. Cor. 7, 40). Acelea toate Ie graia eu duchul, iara. ceea-ce spune acuin

238

OMILlA VIII

prill' epistola de fat;a, a auzit clar dela Dumnezeu. Ceea_

ce spunea Efesenilor, pe cand converza eu presviterii
lor,., cll "Mai fericit este a da deeat a lua" (Fapt
20; 35), e1 a auzit'o pe tl1eute. Sa vedem ce spune
aeum.
"Aceasta gdiim voua eli euvantq.l Domnului,
Z1C6. cfinoi eei vii \ cari yom fi I'amasi: ' intru
y,;u'irea. Dorimului,llU yom intrece pre c~eia.dor
mi~i. ea tnsu:;;i Domnulintru poronea, cu glasul
archanghelului, :;;i intru trambita, se va pogori
din ceriu." Dara de ce oare se va pogOrl intru trambitll? Dupre cum in muntele Sinai erau ingeri, tot af?a
f?i ' aici. ~i ce rost are glasul archanghelului? Dupre
cum zic~a fecioarelor: "Seulati-va, ea a venit mirele" (Math. 24, 29) tot af?a f?i aici,sau cll ingerii vor
vest! cu glas n'lare invierea din mor~i, dupre cum se
petrece i?i eu imparat;ii, cand vestitori trimi$i ioadins,
vestesc poporului poronca Imparatu.1ui. 'Canel apostolul
ziee, "ea cei mor~i vor Illvia ", faptul nu se petrece
doara ca cum ingerii ar avea vre-o putere, ci pentru
ca acesta este cuvantul Domnuilli. Ca :;;i cum de exemplu
dupa poronca imparatului ar ie91 cei de prin inchisori,
9i slugile i-ar seoate, fapt care nu se petreee prin puterea Jor, ci ii 0 f ete aceasta dupaporoneaimparatului.
Aeeasta 0 spune 9i aiurea insm;;i Christos: )) Va trimite pre tngerii sai eu glas mare de trambita,
~i voraduna pre cei ale:;;i ai lui din cele patru
vanturi, dela marginea ceriurilor pana la marginele lor" C~:1ath. 24, 31), f?i eu un euvant peste tot
loeul vezi pe ingeri ea premergiHori 1?i vestitori ai
venirei Domnului. Cred ea archanghelul este aeela
care st<l in fruntea celor trimif?i, ::;;i . care striga: fiti
gata eu to~ii, Mei judeeatorul este de fala. Dara ee
vra sa zica: "intru trambita cea de pe urma 1)"?
Aiei arata ea vor fi multe trambi~i, insa judecatorul
va sosi dupa eea din urma trambita, cand vor invia
mai intaiu eei ee au crezut in Christos.
.
"Drept aoeia IDa,ngil,i atj-va unii pre altiiintru
1) Nota. Expresiuneacea de pe urrna nu se gase~te in pasajul
acesta, ci in epistola catre Oorintheni (II. Cor. 15, 52). (Tmd,).

OMILlA VIIl

239

euvintele aeestea" (Vers. 18). Daca e1 trebuie sa se

pogoare, apoi de ce oare noi vom fi rapit;i in nori?
l'entru cinstea eea mare ce ni se va face .. Pentru ea
si Imparatul intrand Intr'o cetate 'i ies intru intampiDare eei notabili, eara eei detinuti pentru vre-o crim~
stau in. carc:ra. a:;;teptan~. pe)ud~ecator. DeaseI?enea :;;l
rin r;~; f::ntf; :ub:to ;~ de - U11 ~t11 , ~and SORe$tlf} dIn :yre-o
G~l!irt(:r,~ e'i n~;'-D.l~~. 1'3 (":rdii.-.- ~-~ E:;lug' i l:~ 83.,1:3 _: ~:Jle vredni.c e ies
Intru ' intampinarea lui, spre a-I vedea si sll,ruta, eara
acei ce sunt uraV de dansul stau acasa.' Tot a:;;a91 noi
vom ie91 intru intampinarea Tatalui eerese pur tat pe
norL Si de oare-ee e1 a ridieat pe nori pe fiul sau,
apoi ::;;'i noi vom fi rapiti in nod. Vezi dUll, einste?
Vom Intampina pe eel ce se pogoara, f?i ceia-ce esta
mai fericit de cat toate, e ea pururea vom fi l:mpreunit
cu e1. "Cine va gral puterile Domnului, auzite
va face toate laudele lui" (Ps. 105, 2). De ca,te
buni1t ii ti DU s'a tDvrednicit neamul nostru omenesc !
Maiirdaiu S6 vor scula mortH, :;;i ast-fel iniampinarea
lui se . va face de totilrllpreUl1<1. Abel eel mort ioaintea
tuturor, va ie~l atuDci intru intampinarea lui, impreuna
eu eei vii, af?a ell eu nimic nu se VOl" deosebi aeeia de
ace:;;tia, ei, eel putrezit :;;i ramas in pll,mant pe timp de
atatea mii de ani, va iesl intru intampinarea lui impreuna Cll toti eeilalti. Pentru ca daca aeeia n'au 1uat
fagaduin~a, cr aE?teapta ca noi sa fim iDcununat;i~ 9upr~
cum ~i zice in altll, parte : "Dumnezeu ceva mal
bun pentru noi mai inaiute vazand, ca sa nu
ia fara de noi savaqlirea" (Ebr. 11, 39), apoi cu.atat mai mult ii vom astepta noi pe aeeia, mai ales ca
dan ~ii au a9teptat, eara' noi aproape nu vom a~tepta
de loe, caoi invierea se va petrece intr'o cirta 9i in
clipeala ochiu1ui. Cand apostolul zice ea se vor aduna ,
arata pdn aceasta ea vor invia pretutindeni, ~i ca se
vor aduna de ingeri. A invia eei morti este in puterea
lui Dumnezeu, Gare poronce:;;te pamantului a elibera
depozitul, :;;i nimeni altul nu sluje::;;te in cazul de fa~i1,
dupre cum si atunci a chflmat pre Lazar: "Lazare,
vina afara'" (loan 11, 43), ear a a adnna pe tot;i inaintea
stapanu1ui, aceasta este treaba slugilor.Dara daca ingerii tree in to ate par~ile f?i aduna pre eei impra:;;tia~i,
apoi eei vii cum vor fi rapi~i? Vor fi ri1piti dupa pogorarea luif?i dupa ' adunarea celor impra~tia~i 1a un

240

OMILIA VIIl

OMILIA VIII

1.?~c, iar:l ac;ast~ se vaA petrece .f:1:11 ca sit ~tie cineva.,

Cand vor" edea pam~nt~ll .clatmandu-se ~i amestecat
c~ colb (pr;-lf), tr1fp~nle le~lOd pretutiodeni din mOf~!n~e, f:1r/l c~ ~a.:l a~ute c~ne~a,ci numai dupa poronca
s~:,plu:mID:"" Cd1u . )lOr vede.a, ZlC, pil.manLul pliilde fiinti
Vl1,~~ c~:cl,_~~e.b\l~ sa pricepi .. .cat demul~isnntdel~"
Ada.m 1:;1
U <:t (':1. li:l
V~rl"'c,,>
'1", ~ A..:i'~
n ,..;6)
":: n~ 1 1 r'm ~ 0].< ,. .1
~c~
.' .< - ~ .
tAtl ~ c ei'. ''''f C"" l ' , - , _ 1'_-', ~ -_ - _ " ~ ' " ." ., V " . ...,.
~ . -~ ~....(. ~ oJ ;,y' .~J.~..' p.l(:. 0Ca,: ~.!.t lrllpre una .eu femelie 'si
copm, lo~, - ~and dem vor vedea atata vuet pe pitmarit
aLuum -VOr i?tl. Dupre cum nimic n'au ~tiut mai Inaint~
de moarte, tot aRa ~i acurn.
I) D
. A' Y
.
em, cand toate a0estea se v or face, atunei va
fj ~l &lasul archang?el~IUl: care poronce~te ~i strig11,
a~unm vor r~sun~. ~l trambltele, s au mai bin e zis g]asul
~l echoul trambltllor. ?e fric:l va fi a tnncea, 9i eata
pT?aza. nu vor avea eel de pe p~m ant! "Una se va
ma,
se va lash. U (Math . 94
40 41) C
fi
fl~lt alta
I
~,
. ..
are va
~.u .8.U ~ee}~, s~ .n~ se i?tI'ist'ze eand va vedea pe
altn ndlCa\l ~l rap1t1 Jt1 non, iara el sa fie ]asat? Oare
toate .acest:a nu vorfi mai infricosate dedit toate
gheemle, ~l nu 'l vor zgudui?
.
,
Sa presupunem ea aceasta se petreee chiar acum
od,ata .cu vorba noastra. D<3:ca moarte naprasnicit, daca
ZguduI:-ea . ora!,?elo~p.rovehJ~a din eutremure, /?i altele
de aCe::;t feI, (Jurnal~ dm a,?Zlte f?i inca ingrozese sufletel~ noastre, . dar 111..ca eand am vedea pamantul dese~lzandu-se i?l umplandu-sfl de t.oti eei ce erau in el
can? am auzi ~cel.e .trambiti, ca,ud mai eu seama. am'
aU~1 gla~ul tr~bl~81 archanghelului, care va fi cea
mal AfrunlO!l-M, cand 3:m vedea cerul apropiindu-se de
paman.t, ca?d am vedea in fine pe insu~i Imparatul
cerulm venmd pe norii slavei, oare ee fel ar fi inima
noastra?
Sa ne .inf!ico~a~ ~i s:l fim cuprin!?i de aceea!?i
t~~mil, ca ~~l ~ar:d s ar pe~re~e a(mm; sA ntl ne mangalem ou Intarzlerea, CaOl cand se vol' petrece toate
a?estea f~ra d~ ve~te, 1a nimic nu ne va fo108i iotarzle.r ea. Cata frICA f?l groazit nu va fi atunci! Ati vAzut
VOl vre-odatil. pe eei du~i 1a moarte ? Ce fel creded eA este
sufletullor, pe cand pa./?ese pe drumul ce duee 13. poarta
.. '

. :.J ,'-I' ;

.... :

..-,

L- f . o'.

,! '- f. !!- ' - \...!

...

'.

. I) Pa;rtea mora~ii. Ifflspre luviere, despre judecata ~a illai de

p~ ur~a, ~l despra rasp lata faptelor, IIi eli. atat JUdeii cat IIi Elinii

martuflsese a fi rli.splata faptelor bune IIi rele. (Veron).

2H

cetatei? Oare nu este mai rau decat mii de morti ~ Ce

nu al' prefera ii sA faea si sa patimeasc:l, numai ea sa
seape de acea melancolie'i?i tristetit care Ii iotuneea. vederea? Eu insu-mi am auzit multi din acei sea.pati de
osanda pl1u .6.lantropia Imparittc'asca,. sp!;l.u1.l,nd c~ D-H
veqea,u nici pe oa,meni macar,0iiciatat de mult Ii era
suflet-ul lor de abatlJt ~ide zaptlf\.it. 'in0at nu . veQ. ~fl, ;l
nimie in calea l'Jrl
__
,_ ..
I
Deci daca moartea trupeascit ne infrieof?eazit ata:~
d e mult, dar inca mud ni va 8ta de fata eeasul mor~ll
cei ve:;;nice? $i ee spun eu de c~i d~~i 13; moar~e? ~n:
va.lmll,:;;ala mare va fi a~un.gea; ~l ee~ ma:1 multl n~ f.?!
vor mai da seama de dansll. Oaca emeva ar examma
sufletele celor eondamnati' ar vedea, efL nimeni nu ar
fi atat de indraznet, atat de barbMos f?i de eurajos, in
cat sa nu aiM sufietul zdrobit f?i obosit de groaza ~i de
friM. Deei da ca ]a moartea aItora, care nu se deosebe~te
intru nimie de un somn treeiHor, 8i noi ne ga.sim asUel
de impresionati si indurerati, desl nu a vem nimin d e
comun eu dan~ij; dar inca 'cand in~ine vom eadea in
altele mai mari eare va fi pozitiunea noastra? Nu se
poate niei ma.c~r inehipul durer'ea aeeea. Oa, zici tu,
ins:l Dumezeu este filantrop, ~i nimic din acestea nu
va fill. A~a dar in zadar s'a seris despre aeeasta. Nu,
nlspunzi tu, nu s'a scris 1:n zadar; ej pentruca sa n e
amenin~e ea sane enmiotim. Si daea nOl nu ne cumintim, ci ra~anem tot r :li, apoi m~anda nu va veni? spune-mi - si niei eelor buni nu Ii se va da resplata cuvenita.? Ba li se va da, r a spunzi, caei a9ft este demn de
dansul, de a r:lspla.tl ehiar mai mult dedit trebue. Vrea
s:l zica aeeasta este adevil.rata in totul, dar e~alalta nu
este, ci ni se spune numai ca amenintare ~i pentru infrieo~area noastra?
.
.
_
Cum af?i pntea sa. va convmg pre VOl, nu :;;tm.
Daca va spun M acolo estevermile eel neadormit, sau
foeul eel nestins, daca spun eA. eei rai se vor duce ~r:
focul eel ve!?nie, daM va infa~lf?ez pe bogat ea d~la
gasindu-se in osandit, voi zie~F ea toate sunt amen~n
~a.ri. A:;;a dar cum sa va eonvmg? Dar 0 asemenea JUdecata este satanieeasca, caci ineant:l pe cineva cu 0
multamire zadarniea, f?i-l faee lene~ !?i trandav spre !apta
buna.. Deci cum vom rasturna un asemenea' ratlOnament fals? caci ori cate am spune din sf. Scripturi, voi
zieeti ca sunt numai amenintari. Dar aceasta ar putea,o

242

OMILIA V III

zicecineva pentru- viitor, nu insa si pentru trecut,

adeca pentru acele inta,mplate in timpurile din urma
noastra.
Avi auzit de sigUt' despre potop. Nu cumva. 1?i
aeelea suntspuse in scriptura ca amenintare? Oare nu
~~ f?st. pot?~ ~~ Vo:cbo do acest~a 9i. a.ceia spuneau, ~i dO~l
tlOrabl9. 1m Noe a fost facuta In tl!UD de b sutll de ani.
f?i~!J. timp d9 0 suta. de ani au fos:t ceoplite lemnele .
91 a~eza.te la loeul lor, ~i ell toate ca -in aeest timp
dreptul acela striga. necontenit, totusi nimeni n-a erezut.
Dar fiindca n'au crezut In cllvintel~ lui cele amenintatoare, au' primit osanda prin faptul in sine, ~i nu prin
vorbe. '
A~a yom patimi t;li noi, daea nu yom c rede. D e
aeeea f?i Christos campara venirea lui eu eele din zilele
lui, N?6, caei precum ~tunci n'au erezut in potop, tot
a~a 1$1 acum sunt mul~l cari nu ered in potopul Gheenei.
Nu cumva poate acelea au fost l1umai amenint:1ri? Oare
potopul n-a fost in realitate? Apoi eel ee' a aplieat
atunci Jara de veste 0 pedeapsa. ahlt de grea, oare nu
eu malmult cuvant opoate aplica acum? 8i aceasta
pentru cuvantu1 ell faptele de acum nu snnt'mai miei
decat atunci. Atunci, dupa spunerea sf. Scdpturi: "Vazand fiii lui Dumnezeu pre fetele oamenilor,
zice, Ie-au luat de sotii lor" (Facer. 6, 2), eu alte
cuvinte pofta trupeasca era pacatul eel grozav, pe cand
astazi nu este nimic pe care omul sa nu fi cutezat a
face. A~a dara credcti cil potopul a fost, sau vi se pare
mai mult 0 mineiuna? Oe~i dealtfel marturisesc muntii
po caro 5'a construit corabia lui Noe, voiu sa zic muntii
din Armenia.
. ,
Dar eu mil voiu 111cerca ca sa lamurese cuvantu]
mai bine, cu exemp]u din alta parte. Ca,llltorita cineva
dintre voi prin Palestina? Deei eu nu va voiu dovedi
ma~ ~u~t eu cuvinte, ci cu fapte, det;li faptele petrecute
mal namte, au fost destul de clare, eifci tot eeea-ce
spune Rcriptura, este cu mult mai demn de crezut decat eeJe .vazute eu ochii. . Asa dar cal&torit-a vre~data
cineva dintre voi in Palestina? Eu so cote se ea da.
Apoi atunci marturisiti voi in~i-va cari ati v!1zut acele
locuri, ~i spuueti celor ce nu au fost pe 'ac010; Ascalonul ~i Gaza sunt dou~ ora1?e in Palestina, eel intaiu mai
sus, ~i eel aldoilea maiios, in dreptulvarsarei Ior-

243

OMILIA , VIII

danului in Marea Moarta. I ntre aeeste ora~et;li raul

lordanului este 0 trl.ra foarte frumoasa t;li imbel~uga~
_ sau mai bine zis, era aitadata, caci acum nu .mai
e.ste -, acea.st,a tara, zie, era odinioara paradis. ,,9 i a
vazut, zi0e\ Loth, toa.ta par-tea de pe Hlnga lor-dan, oa era uttata,ca un paradi::; at lui . pum~

j~~~~i I~~~~ftii,~C~il;~- it~i~8~~~e'0,~c~t~~~a tl~.r~"c;r~~il~~~

sese prin frumuse~e~ ei a?e nu~i pan1disui lui Dumnezeu astazi este mal pustle deeat toate celela1te. Are cu
ade~arat si arbori, are 8i fruflte, insa fruetul urgiei lui
Dumneze1.1 a ramas pan~ ast&zi spre amintire. Se gasese ac010 rodii care au atat lemnul cat t;li fructul frumo ase la suprafata, 9i celui ee, nu 9ti: '~ da, 1:: pr~a
vedere mari sperante, dar' daca .e-ar lua cmeva m mana
si h~-ar taia, nu ar g.asi de loe fruct, ci numai praf ~i
cenus8~ multa.
Astrel este si intregul pamant de acoio, caci chiar
$i 0 piatra daef>, '?iai in mana, 0 vei gas\ toati:t prefacutillu cenus1).. 81 ce spun eu despre plet.re, despre
lemne ~i pama nt; cand chiar t;li aernl ~i ape~e iau p~rte
la tlenoro(\ire ?Dupa cum 1a un corp ars~l ca.rb ODlzat
ramane forma ~i chipul. lui, ~i v?lu~ul impre:una cu
analogia , iosa puterea hpse~te, a~a ~l acol? Vel ~ede~
pamant, iusa in realitate nu este pamant, Cl cenu~a.; vel
vedea arbori vei vedea ~i fructe , im;a in rea1itate nu
sunt nici arb'ori ~i nici fructe, ci cenuse; vei vedea ~i
apa ~i aer, iosa in r ealitate nu sunt., ' ca.<?i ~i acestea
sunt incenu:;;ate. Desl s'ar putea. intreba Clneva: Cum
oare s'ar putea aprinde aerul? Cum apa, ramanan?- tot
apa? Lemnele f?i pie~r~le este posibil de a :S8 aprmc1e,
dar aernl ~i apa DlCldoCUill). Noua ~e slgur C3~ nu
ni este posibil una ell, aceasta, dar celm ce le-a facut AS
prea posibil. Oeci nimic alta nu e~te aerul acoJo,.de<?at
un cup tor, ~i tot cup tor este ~l apa. Toa.te hPSlt~
de roade, toate sterpe, toate spre pedeaps~, .leo::,-pe Vll
a urgiei primite d~nainte, ~i dovada a. urg~el vntoare;
Nu cumva poate f?l acestea sunt amemntan de vor~e,
Nu cumva ~i acestea sunt vorbe u~flate? Pen~ru mme
nici cele de mai 'nainte nu sunt. de necrezut, el de crezut de .opotriva atat celc vazute cat l?i c~le nevazute.,
iara necredinciosulni cred ca sunt de aluns. acestea
spre a'i insufla credinta. Dacacineva nu crede ingheena,
A

244

OMILIA VIII
OMILlA VIII

sa ~e ~g-andeasca la Sodoma, s:1 judece asupra Gomorei,

sa 1a In bagare de sarna pedeapsa ce li s'a dat si care
inc8, I?i ast.:1zi este de fa~a. Aceasta este dovada' GEm mai
pipaita despre osanda eea vesnica.
Gn:ioa0fJe pat'eC<1 sunt \rurbele acesiea. insa'oaxe
a?ele;:tu sunt grBoae" c~Jl.d tu 2i'Ci canuH:3J;(l gheena,
~~ .ea. -t)-uYl\tleze1i-~ ~_ .al11 ~nlnti~t In. ~ada;? .r:.Ju--Burlt "gl!'eoae. . Ga.nd~ .-fl]. uBzlegI -man1!"e p:}po.f' ului? -Tn, ca.re DU" crez{
rna sileliiti de a vorhl., ttl m'ai adus la astfel de cuvinte:
Dacaai fi crezut lui Christos, eu TIU a~i fifost sHit
a~i insufla credinta din fapte. Si fiindca' de acelea ai
fugit, apoi cn voe, sau fara voe 1a Url1'1a te vei COIlvinge.
Ce ai de spus despre Sodoma? Voiesti poate sa.
I?tii I?i ~auza ~entru care a p[~imit atunci 0 itstfe1 de pedeapsa t Un smgur pacat stapania acoio, uracios 9i blestemat, dar unu1 nurnai era; loeuitorii aeelei cetati se
inebuneau dupa copii, si de. aeee.a au luat 0 astfel de
osanda. Dar astazi sunt
de aceste paeate 1)0ate cbiar
:~ai uricio.ase 9i mai blestemate. Apoi cel' ce s'a ma.mat atun?l pentrt; acel paca~, .9i nu s'a induplecat nici
1a rugamlO~tle 1m Abraam, mel la ale lui Loth, locuitor
aco10, care pentru ca sa pastreze cinstea sa a dat chiar
pe fetele sale
aeelor
desfranati,
..
..
' . .acela
. . . . .zic
) ' ne va cruta
,
oare astaz! pe nOl can avem atatea pacate? Cu adevil.rat ca 0 astfel de judecata este de ras, f;?i nimic alta
de,c~taf!lagire f?~ io~elaciune drac,easca: Voe~~i poate
sa tl mal aduc E?l alt exemplu? Al auzlt de sIgur de
Faraon imparat111 Egiptu[ui, ai auzit si ce pedeap~li a
luat, cum carliie eu eai $i cu intreaga armata s'au afundat in Marea ROi?ie. Acum daca voie9ti a 9ti cauza, apoi
afla ca acela a fose foarte necucernic inaintea lui
Dumnezeu. Voief?ti apoi a vedea pedepsiti chiar dintre
ceice ered in Dumnezeu $i sunt apropiaii de dansul.
insa nu au via~a corect&? Asculta pe Pavel care zice:
"Nici sa curvim, precum unia dintre dansii au
curvit, ~i au cazut intr'o zi douazeci si t~ei de
mii. Nici sa ispitam pe Chrjstos, premim si unn
di?~re ;tanJii. <;tu ispitit, ~i .de . ~.erpi au 'pierit.
NICI sa eartItl, preeum uma dmtre dansii au
'cartit, ~i s'au pierdut de pierzatorul". (1. C~rinth.
1Q,. 8-10). Oeci daca curvia, ispita 9i cartirea au putut
atat dEl mult sa atraga mania lui Dumnezeu, dar cele

mii

245

. ale noastre (;e nu ar putea atrage asup~a-ni.? Oac~ poa~e

nu prime$ti pedeapsa aeurn, nu te mllluna, C~~1 acma
n? i?t,~an de gheeoa:, I?i .98 ~:?eea . era~ . pedeps* ~Tab
me, Sll de multe OrlChlar candofaptmau abate~ea ,.,~ar
. 'i.
. . ~
. f
. . ~t
.' t' ' .... o~r'lh :" ....... .
tu .Or!
S1. cate a! ace, OrI'iH ca e pa.ca e~a~. ,,-,. ;_,,_".~.{ v~';,':~.
daea
ai priilli ai(3inici 0 pedeapsa,to1Uf?i.V")i.!-iH~;'l.
acolo toata datoria. Daca Dumnezeu apede.pSltataL ~1~ .
ta.re pe ceice erau in stare. ?opilareasca" 91 caTe m?~
nu gret;;ise atat de mul~, apOl ne va cruta ~are ~e nol.
Nu ai ce raspunde. 9hlar d~c~ nu am .comlte pileatele
acelora, totu:::;i vom fi vredmel de 0 mal mare pe~eapsa.
Si de ce? Pentruca ne-am bucurat de un mal mare
,!har. Ap~l l}and n.oi mai multe ~i mai mari pac~t; facem
decat aeela, atuncl ee pedeapsa ~u yom sufer~: d .
Aceia, - si sa nu creada cmeva ea eu 11 a mIl'
pentru fapta lor, sau ii scuz~z s12unad aces\e~, ~~~ nu
fie ca(i cand dneva paeatuef1te, lGSeamDa ca 1U\.'\'eaz..:11
,
l'
1UJ.Ul.
l'
'.
d e ace~a '-'
numnAzAu
11
dupa
ind e rnnul (AlaVO
:=?l\.
. .. ~::' ......
pedepseste ;deci nu spun acestea ca sa 1 la~d p~ dan~ll,
ci ca sa ' invederez rautatea noa8t'3., - aceta Z1O, ~hlar
de murmurau sau eartiau contra lui Dumnez,eu: faceau
aeeasta fjindca bi petreceau via~a prin pustletat1 ; dar
noi cari avem s( 0 patrie, f;?i locuim in casele Iloastre,
cum de mai caitim? Aceia de~i curviau, facea~ ace~sta
fiindc3. atunei deabea scapase din rautatiie Egl~t~mlor,
un de hn auzise ca ar fi vre-o lege contra curvl~l; dar
Iloi cad am primit credinta dela stramo~ii nOf;?tn, cum
,?i lnvataturile cele mantuitoare, cum sa nn fim vrednici de' 0 mai mare o,;anda cand faC81l1, astfeJ ~le. pacate.~
Voe,?li poate a mai auzl :;;i altple, dUe au pililmlt I,?-d.en
in Palestina, boale, razboaie, foamete, roblre, cele lOdUrate (le dansii dela Babiloneni, Asirieni, rei.eJe ce a~
suferit dela' Macedoneni, dela Romani pe tlrnpul lm
Adrian 9i V espasian ?
Voese, iubitii mei, a va povesti ceva, ins~ va rog
sa stati 9i Sft rna 'ascultati. Si mai intaiu va vom spune
alteeva. In a patra carte imparatiloAr (9 ap . 6., 25~3~d
se spune ca foamete mare se lacuse 10 Sam~na, '$1
pe cand mergea imparatul pe .zidul cetllJel, 0 femce
g'a apropiat de dansul ~i a gr111t catr~ dansul aceste
cuvinte: Femeia aceasta a zis catra mllle; "dil. pre~ fiul
tau, :;;i'l yom manca as13zi., iarll pe fiul.meu 11 vorp. maIlc~
mairie"-si am fript pe fiul meu, ~l I-am ma~cat',..::;>1
am zis citra ea in ziua a doua. dll pe fiul tiiu sa 1 man-

nu

246

OMILIA VlII

ca~,iarlt ea 3" ascuns pre finl si1u. Ce poate Ii Oare

mal grozav ca aeeasta nenoroeire? Iari1~i in alta parte
. zice Prurocul: llManele femejlor niiIostive auatins '
1or " (lerem. 4, 10 (?). Daca. IudeJi au fost nepe flJ!d,~PS!li ~~~'7 da~. noi ?u cat f!1a~ mult .nu yom fipedep~
;;i~l 0,-1['1.) ( V oef;mpOate a auz! 81 de altenenorociri peste
{lij!!v. Cl.ti _ U<1L ?OC;Les;te o~le sG~ise' clelosip Flaviu, ' eu
pn vlre 1a razboml ludaIC, ~i aeoIo vei ana exact despre acea trag-edie, din care poate te vei convinO'e ca
e~te g!J.eet;,a, Daca vaeeia erau pedepsi~i, de ce oar'e noi
n a!ll Ii? ~l ~um s~ nu fim pedepsiF cand facem fapte
mal rele d~eat aceta? Daei:l voe:;;ti eu i~i voiu spune si
de fi~~3:re In p,arte, ee fel au fost pedepsiti. . .
'
Gam a UCIS pe fratele sau Abel, comitand cel mai
grozav p~cat, ..dar a fos,t pe~epsit cu 0 pedeapsa mai
grea decat mll de mor~l, cael mai degrab ar fi preferatel sa moara, decat si1 traiasca, Asculta-l chiar pe
dansul 'ee spune: "De
sooti pre mine de pe
pamant I?i daia fata ta ma ~oi aseunde, si ya
fi tot eel ee 1:1a va afia, ell, rna va omori'" (Fac.
4, 141' Sp~ne-ml oare; nu tot de aeestea fae multi 8i
astaZl? Cand tu om,on nu trupe~~e, ei sufiete~te pe 'fratele tau, oare nu at facut aeela~l lucru? Cand treei eu
Ve~0rei'l. Ijre eel fiamand, t;>i nand poti a'l ajuta, oare nn
l-al omon}, daca nu cu s~bia, ,apoi prin faptul ca l-ai
lasat fiama,nd? Dar ee? Nllnem oare nu invidueste De
f~at~le ,~~u? Nimeni nu'I.i?conjoara de primejdii? Ei
blUe, aIm nu sunt pedepSI~l, dar aeulo de Si!!llr ea vor
fl, Da<?il eel ce n'a auzit niei de 1eO'e seris3 niei de
Profetl, niei n'a V3Zut minuni mari, ~i InCa a ' primit 0
pedeapsi1 .atat de, mare, dar inca CAl ee $tie de toate
aces~ea: ~1 tO~U~l face asemenea fapte, fara ea sA se
eummt~as.?a dm exe~plele dinainte, e oare posibil ca
Sil, raman a nepedepslt? Dar atunei un de este dreptatea
1m Dumnezeu? U nde este bunatatea lui? Cel ee aduna
lemne in ziua Sambetei este batut eu pieke, dei?l po:!'unea aceast~ este cu ~ mult .mai m}ca ~i mai nebagata
m sami1. d~eat taerea :mpreJu~\ ~ ~l Cum zie aeela este
.batut eu pl~tre, dar, C~l ce savar~ese de muIte ori fapte
~u mult mal neleglU1te, ?are Vor trece nepedepsj~i?
Daea nu este gheena, apol unde este dreptatea lui Dumnezeu?, Un~e este nepi1.rtinirea lui? Iari1$i: un oarecare
Charml furand un obieet sfintit (anathema) a fost pe-

rna

OMILIA VIIl

- - - - - - - - _._--._._- - - - - -- - --

247

depsit eu tot neamul lui, prin l:mpro$eare ell :pietre.

l)ar dupa aceea nimeni Ii-a mai furat' luerlltiosfinte?
Nimeni nn s'a, mai f::teut. vinovat. dei~yilie? ,saul iara$i
a fost crn~a.t de D,wicl, contra voil1~ell1:li Uumnezeu 1),
i!18fL 'ln. ur.rllaa..fo st asp't~u_ pec1.epsit. De'ci de"atunoi oare
n'a mal fost cri!tat nimeni en Saul? DR.c;). arfi .asa, ce

~t~t -~:~a~~f! . ~~\:; 8g{b~1~e~~;~6~i;~~:~j~~:~:u:~1~~in ~~

nezeu, fara ca sa cada eineva in razboiu'? lnc~i. f;>ifiii

luiE!! preotul, fiindca mi1ncau earnurilece se arluceau
ca jertfa, mai 'nainte de tamaerea preserisa 2), au primiteea mai grozaVicl. pedf'HlpSd impreun<1 eu, tatal lor.
Dar oare de atunci n'a mai fost nici un tatl1 ' atat de
trandav fatl.l de fiji sai? N'a.u mai fost si fii atatde
desma~ati?' Au fost de signr, ~i totuf?i n'a fost niei unul
pedepsit aieL Apei atunei daea g heena nu este, unde
vor da raspuns de faptele lor? f?i mii de as emenea fapte
ar putea eineva sa numere pe tieeare zi. Dar ce? lata
ca Anania E}i Sapfira au . fost pedepsiti iute de apm:;i:oluI Petru, fiindca au indosit, sau mai bine zis au furat
din pre~ul eu care vanduse ~arina lor, (Fapt. cap, 5),
Daroare de atunei n'a mai fost nimeni ca Anania?
N'a mai furat nimeni din eel e eonsfintite lui . Dumnezeu? f?i daea au mai fost, apoi de ee n'a,'u luat aici nici 0
pedeapsil ?
. Oa1'e te-am convins ca. este gheenn, sau Gil este nevoe de mai multe exemple? A~a dar sa venim ~i 1a
eele neseri<;;e f?i care se petree ast~zi ill vja~a noastra,
cMi este foarte necesar de a adnna din toate par~ile
cat de muIte exemple, si 8a Ie a!?ternem i naLltea cngetului nostru, Cia nu (lIunva c,lutand iJ. . ne mul~umi eu
ideea eil nu este gheena., sa ne v,ltamam pre noi in$i-ne. Nu vezi pe multi in nenorociri, cu trupuriJe
sehilogite, sau patimind'mii de alte rele? Nu vezi apoi
pe de altil parttj pe mul~i prospera nd, fiind impovarati
de paeate? De ee unia sunt pec1epsiti pentrn omoruri,
iara alW nu? Asculta pe Pavel ee spune :"Ale nnol'

oameni pacatele sunt aratate, mergandmai 'nainte

la judecata, iara ale Ullora I?i in urma vin" (I. Timoth, 5, 24), Apoi cat;i omorltori de oameni n'au sea ,

I) iVota, A se vedea carle I a Implira~ilor, cap. 24. (l'md .j;

.) NoW. Vezi cartca I a Impliratikr, cap, 2, 1f; lli 1U. (l'Tad.).

248

O~f1LIA

'OMILIA IX

VIII

pat aici? Cati criminali~ti u'au reu~it si:i se ascunda?

Dar sii'i liisam pe ace1?tia. Cati nu veziaici pedepsiti
eu cele mai grele pedepse? Unia zac de boaJe ani IndelLlngat1;~ltii lsi ,p etree. zil$lelfi ,eazn,e, :,':nesfar~ite' "si
a1tu in mii de
d(1 snierintLCa'Ild tIl vezi peu-nia,
caripoa,te ali l-Udl'Azpitr;:, fae":I!H1eJ..eg$J. fo,p to ~i . lnca
, poate $i mai :mari,~! totiJ~i .11'_' fi;')ntP,jd3P!3i~i, oare nu
clliar fara voe vii la credintil. ca este ' gheena? N umarij.
pre toti cei pedepsiti dinaintea ta, gande~tete ca Dumnezeu 'nn Bstepa.l"'tinitor, ~i mai gandef?te-te ca ~i tu
care ai facut muIte rele, nu ai patimit nimic din cele
aratate, l?i atunci vei avea ideea gheenei cornplecta.
De altfel chiar Dumnezeu a irnplantat in noi idee a de
gheena, ca astrel sil. nu fim in necunostinta de ea. Si
poetii, ~i filosofiii, si mitologii, l?i cu un 'cuvant toti
oamenii au filosofat' in privinta resplil.~ii de acolo, ~i
spun ca cei mai mulF vor fi' pedepsi~i in iad. Daea
pO<tte (lele spuse de dan~ii sunt mithuri, nu insa tot aS~L
sunt ~i cele ce se cred ' de noL
'
Acestea nn vi Ie am spus in zadar, voind nliID<ti
a va infrieosa, sau a va ingreuia spiritele voastre, ci a
Ie cuminH ~i ale face mai sprintene spre fapta buna.
A~i fi voit poate si eu, ~i , inca mai mult decat toti, ca
sanu fie gheena.' Pentru ce? Pentruca voi va terneti
fieeare pentru sufletnl vostru , numai, eu insa pe
Hinga sufletul meu am a da sarna i?i de sufletele voastre,
a::;;a cil mie mai mult ea tuturor, 'tni este eu neputinta
de a fugi de ea. Nu se poate sa nu fie gheena f?i pedeapsa. Caei atunei unde este filantropia lui Dumnezeu?
Dar, pentru casa nu cufundam rnai rnnlt cUvintele cele despre gheena, aeum nu voiu mai spune nimie, rezervandu-rna de a rnai discnta aeeast:1 chestiune
la timpul euvenit. Ceea-ce insa am ca~tigat pana aeum
din[eele spuse, sa nu Ie incaicim, caei e mare ca::;;tig
de~a fi bine dumeriti despre gheena. Deei cand vom
avea in minte aeeste cuvinte, ca ~i 0 doctorie amara,
vor putea sa alunge orlee rautate, stand ineontinuu in
mintea noastra.
Sa faeem ,uz deci, de aceasta doctorie, ea astfel
avand inima CUl'ata, sa ne invrednieim a vedea. ceea:ce
ochiul n'a vazut, 9i urechia n'a auzit, 9i in inima omnlui n'a patruns; De acele bunati1ti fie ca noi cu totii
sa ne invrednicm, prin charul ~i fllantropia Domnului

249

nostru lisus Christos, caruia impreuna eu 'fatal 9i cu

Sf. Dueh, se euvine slava, stapanirea ~i cinstea, acurn
~i pururea ~i in veeii veci10r. Amin.

mii

vremi, fratilor, n'aveti

"lara de ani side
,
"
trebuinta sa scrim voua. ea Ynsi-va adevarat
stiti
, " eli ziua Domnului ca un fu~ noaptea, asa
,
va ven'i" (Cap. 5, 1-2).
Nim:c nn se pare at at de curios 9i doritor de a
atla,de:3pre cele nevazute r;;i ascunse din IT!m~a a(~:lasfa:
ca natura noastrlt omeneasciL Aceasta se Intamp.a rna.1
ales, cand cineva are mintea nedesa varr;;ita.f?i dintre
copii, aeei se sunt mai u:;;urateci, nu pregeta de a plichSl :;>1 pe doice, r;;i pe pedagogi $i pe parinti, ell muttimea intrebarilor, cari 1a nimic alta. nu se inchee, de
cat la aceasta ce este sau (we inseamna aceasta.
Aeestea se intampla din eauza mole~irei lor, ~i c~te
odata din eanza ea nn au ce face. Cugetul nostru mnite
dore~te sa afle, ~i ehial' se grabe~te de a prieepe totul, 8i mai cu samii timpul cand va fi sfarr;;itul lumei.
8i ce este de mirare daea r;;i noi patimim de aceasta,
'3and chiar $i sfiintii aceia au piHimit poate mai roul t
decat noi? Ce este' de mirare daea $i noi dorim ca sa
cnnoastem eele cu privire la Limpl!l deapoi, cand ~i
aposto'lii Domnului. doreau acest l~crn? In ..adevar .?a,
mai 'llainte de patlmele Domnulm apostolu aproplludu-se de Christos Ii zie: "Spune noua cand vor fi
acestea. si care este semnul venirei' tale, I?i a
sfarl?itului veacului?" (Math. 24, 3), iara dupa pa~
tima ~i in vie rea lu~ ii zieeau: A"Spur:e . nou.a, d~S~
intr'acest an vel sa a~ezl lmparat1a lUI lsrall ,
la care el nu lia raspuns. Dara dupa ce ii s'au lllvred, nicit de chaml sfintului Duch nu mai sunt tot a~a,
caei nu numai ca l1u-l mai intreaba $i niei nu se mai
ne.lil1i~tesc. de~ce.asta ne~tiinva, ba inc~. ch}al' 1?i pe
eel ce mal patlrnlau de aceasta boala 11 vllldeca de
ea. Aseuhl pe ferieitul Pavel ce spune el de as-

250

O?>IILIA IX

tadata: "De ani ~ide vremi, fratilor, 'n'aveti

trebuinta sa va scrim voua". De ce n'asims,
ell nirneni. n.U i?tie de ' aceasta? Dece nu spune, au
nimic nu ni s'a descoperit, ci se marginef?te a. li zice
cJ. "u';:I,vep trebuihta
sorim V0lla?!! Peni,ruca
atuD.0i 'i-at' fl int:dstat mult daca lispunea a~a, brA
f1'-./tl~n - 01 11 ' Z!l~~ug'~ie ;_ E~(p'!:\osiuuea ' "u'av'e ti trebuinta~(
nu'l lIla! ,li,tsa ua ~a cerceLeze ~i !:la intr'ebe de ce'va,
care este de prisos ~i chiar fara vre-un folos. Caci In
adevar, care este folosul? Sa presupunem ca sfar~itul'
lumei va fi dupa douazeci de ani, dupa treizeci,dupa
o suta; ei, ~i ce ni folosef?te? 8iarl:?itul vie~ei fieciiruia
din noi nu este oare sfarf?it? $i de cemaiispitesti.de
ce te mai trude~ti in zadar, pentru ca sa I:?tii despre
sfar::;;itul ob::;;tesc'?
'Dara dupa cum noi patimim f?i in toate celelalte
actiuni alc vietei, a~a I:?i in cazul 'de fava. Dupa cum
In" celelalte noi lasam .p e ale noastre proprij, si ne
hatcm capal ',ou celeobstestLeaeizicem: cutare: este
curvar, celalal t preacurva:r;' cutare a rapit, celalalt
a ned rep tatiti) , ian1 de ale noastre nu ne ingrijhn
$i nu facem niei 0 vorb~, tot aE;>a I:?i aiei; 'In loe ca fiecare sa-~i vada de pacatele sale' t;ii sa se ingrijasca de
propriul san sfarE?it, noi voim sa E;>tim sfarf?itul obf?tesc.
Sice po~i avea tu de comuncu ' sfar1?itul Iumei? Daca
te ingrije1?ti bine pentru sfar:;;itul tau, nimic rau nu vei
p:ltimi cand va fi sHir1?itul ob:;;tesc. Fie departe, fie
aproape, aceasta nu ne atinge intru nimic. De aceia
n'a spus Christos ucenicilor sai, fiindcanu era in interesul lor. Oara de ce nu era in interesul lor? zici tu;
el care a aseuns aceasta, i:?W1 bine, ,?i de ce nu putea
fi in interesul lor? Aseulta-I ehiar pe el respunzand
apostolilor:"Nu e8te al vostru a ~tl anii sau vremile, pe care Tatal le-a pus intru a sa stapa,nire" (Fapt. 1, 7), Si eei ee erau pe lang-a Petru eorifeul apostolilor, au' auzit aeestea, ea cei ee voiau ~i
cautau sa cunoasca cat mai Illulte pentru danf?ii. Ce
uIIlbiati ostenindu-va in zadar Ii zice MantuitoruI, l;'i
t.ot acea.st~, zieere v'o adresez ~i eu voua astazi. Oa,
zici tu, insa noi trebuie a astupa gurile Elinilor, caci
ji spun,ca lumea aceasta este Dumnezeu, I:?i daca noi
am i?t1 sfar~itul ei, am putea Inch ide gurile lor.
/?i aceasta va sa zica a astupa , gurile lor, ea. sa

sa

251

,OMlLIA IX

.7=.
i?ti~i cand am:m~ va :fi sf~r$ituli lumei; : sausa~ti~~ca
va fi acest sfar1?lt? ' 8pune~1-le aeeasta: ea va fi sfarl:?ltuI,
f?i daca nu' vor 'c rede aceasta, de sigur ell nn vor crede
nici ceealalta. Asculta cespune Pavel: "ea in~i~va
adevarat ~tjt,i, ea , zjua. Domnului ea un fur
.lloaptca, ctf?ll, \/ a >v"~eIl~_~~, f)i Ti1;: 'llDC-"1ai f'ii3ea c;-b$t8~sc;j,;
pi ~i eea. It fieCla1:uia 111 deu's ebi,oaoi ctC08,:';i.a. iwiteaza
peaceia, si este a~a zicand in afinitate cu dansa. Dupa
cum aceia va veni fara de veste, tot a~a f?i aceasta.
Timpul sffirf?itului l~i are ineeputul dela Adam, a~a ca
sfarl:?itul vietei fiecaruia dintre noi, este ca 0 icoan~l a
sfar1?itului aceluia, si de aeeia nici ar grei?i cineva, daea
ar. numi sfari?it trece~~a dinyja~a aceast.a. Car:d pe fi~:
ca,re zi se sfar:;;esc mll de mil de oamem, carl cu tOvll
a1?teaptti ziua aceia, $i mai 'nainte de acea zi nimeni
nu va invia, oare moartea de astazi on est.e Iucral
aceleia?
Dar daca v oiti R afi~t cauza pentru care sfar~itul
este ascuns nOlla, $i de ee vine fi:1.ril de veste, ca ~i
furul In timpnl noptei,en dupa cat ;?;asesc dupa mine
cil este bine, vkt voiu spune'. Nirneni nu s'ar rnai sirgui
in fapta buna. niciodata tn tot timpul vie~ei sale, caci
:;;tjindu-~i ziua srar~itului sau, ar face mii de re1e, li1i
tocmai in ace a zi s'arapropia de , botez, dupa care ar
pleea de aieL Daca astuzi, carrd dincauzi\. rief?tiinlei ne
stapane~te frica de
moarte" care zguduie suuetele
noastre; si noi eu totii ne cheltuim timpul in rele, si
multi se apropie de sf~ botez tocmai la cele mai de p'e
urrna. respiratiuni ale vie~ei lor,:- def?l erau pre,a b!1l6
incredintati de aceasta, - dara, mea daea am ~tl ZlUa
cea de pe' urma ce ar fi? Cine s'ar mai sargui cu fapta
buna? Daca. astazi, cand nUi?tim, I:?i inca s'au dus dela
noi multi neluminati cu sf. botez, de oarece nici frica
n'a fost'in stare saii invete ,de a fi sirguitori in faptele
cele bune I:?i placute lui 'Dumnezeu, dara atunci cine
ar mai fi intelept? Cine ar mai fi ingadnitor i?i bland?
Nimeni. Dara apoi lllai este ~i altceva. Astazi pe mul~i
stapaoef?te frica de moarte,f?i dragostea devia~; apoi
daea ar sti fiecare cll maine sau poimaine va mud,
nimeni nu s'ar da In laturi de a face orice mai 'nainte
de ace a zi, oj ar sfal:?ia pe cati ar VOl, ~i ar. face mii
de 'rele sub cuvant ca , se apara de vralma~~n. Un om
mil:?el, dezgustat I:?i deznadajduit de viata aceasta; nu
tine 8~ma nici ehiar de eel ee este imbracat eu porfira

253

OMILIA IX

252

OMILIA IX

imparilteascil. Deci cel ce ~tie ca numai decat maine

va trebui Sii se duca, se va rezbuna penui?man, si
n~m~j dnpa ce mai 'ntain i~i va re~ori su!letul, v'a
"''' AUne
~. a't ~rm'''''
'- .....
pr'm' .:IA. a ".0
~. -v .' Q,<
"_~6 V
'. i."tX mo'
.c!.:l '~pn~
C
, U')i.1
L D,loa
CA.~ g....
' U. ment? Cel ce Illbesc vlata aceast.a. si sunt dedati eu
totul eelOf' deaici. s'ar to.pi de sl~p<'lr;\!'e~i i.Usctjraifi,te
~tiindu-si timpul in care vormn.rt flilcf., iir; tuna:: de
exemplli, nu 301' crede 'ca e1 are ' sa se sfart;leascA mai
'nainte de batranete, . adeca daefl ar f?ti c:':\. are sa moara
in floarea tineretei, apoi intocmai ea ~i fearele cele mai
trandave ar ajun'ge, caei ~i acelea onpa ce sunt prinse,
se tranda vese ~i l~i a:;;teapt:':\. sfarf?ituL
.
Pe Hlnga toate acestea niei barbatii cei vrednici
n'ar a.vea resplata pentrn vrednieia lor. Pentrnca daca
ii :1;u l?t~ut Cd dupa trei ani VOl' muri, ~i llieidecum
mal 'nall1te, apoi ce plata vor putea avea pentruca au
infruntat relele? Fiecare ar pntea sa Ii zica: fiindca
erav1 convin~i Cii. ve\i trar trei ani, de aceia v 'ati predit prirnejdiilor, ~tiind foarte bine cil nu ay~ti sa trlUri~i mai 'nainte dp. trei ani). Cel ce dupa fiecare primejdie If?i asteapta sfarsitul, ~i ~tie ca va putea trai
numai ocolind primejdia; unul ca acela da dovada cea
mai mare de dispret catra viata de fata. Ceea-ce eu
graiesc acum, va voi.u invederao prin exemp]e.
Spune-mi te rog: Patriarchul Abraam, daea ar fi
~tiut mai dinainte ca ridicand pe aUarpe finl sau
Isaac nu'l va sacrifica, oare ar fi avut e1 plata? Daca
Pavel ~tiind mai dinainte nesocotia primpjdiile, atunei
unde este minunea? Apoi atunci chiar :;;i eel mai trandav'om ar putea sil se ridice sau sa Re arunce in foe,
dacit ar avea siguranta ca nn va patim'l. nimie, adeea
<,laca .ltr ~Li mai dinainte cum au sa se petreaca impreJuriiflle.
Dar nu a~:l sunt cei trei coconi, pe cari ni-i
pune inainte sf. scriptura, cilci aseulta. ce spun ii: "lmparate! Este Dumnezeu In ceruri, care ne va
mantul pe Doi din mfmile tale, ~i din cnptorul
aeesta; iara de nu, cunoscut sa fie tie ca dumnezeilor tai nu slujim, ~i chipului ce1ui de aUr
pe care l'ai ridieat, nu ne inchinam" (Daniil ,3,
17. 18). Ati vazut cate foloase sunt, !=?i chiar mai fiuIte,
prin faptul cit noi nu cunoa$tem sfarsitul ?
Bunt deajuns cele ce am vorbit p~na acum, spre
..... .... ,), . u':':,)

J.

a ne eonvinge de adevllr. De aceia., ded, ca un fur

noaptea, de aceia vine fara de veste, pentrucAa sa pu
ne infundam in re1e, pentru ca sa nu ca~em. m. tran. davie, l?i pentru ca plata noastra sa n.n. fie l?tlrblUL
Oa losi-va, zice adevarat shil". De ceatunci
"
"..J'
, - 't-t- -f~? r' .vii ., osteniti til zauar,daca sunt-Ell rncreUlravl .. 'J~rn ca
viit6riuleste '. nesigllI', MI,1- di.n cele, ella spus Chl'lstos :
PrlveO'hiati
zice ' ' eli nu stiti
eeasulill care turul
"
b, " ,
" ' ,
,_
vine" (Math. 24, 42). De aceia ~i. Pavel spune: "CaCl
eand VOl' ziee, pace $i linir;;te, atunei lara de
veste va venl peste dan!?ii peirea, ea ~i durerea
celia ee are in pantece, ~i nu vor scapa," (Vers.
3). Aici face aluziune la ceva., dupa C:~lm fa<:~ l?i in Aa
dOlla epistola catr:':\. Thesalon!cen~. t:!lOdc~ II .e~au l~
stramtorari ~i nerazuri, iara pngomtorll lor m llml?te f?l
in dezmerdclri de aeeia ii mangaie in nenorocirile prezente en cuv~,~tul invierei ob~~e~ti. Aceia Ii sU,I?arau
oTliindu.Jidin cele ce mO$temse dela stramo~ll lor,
~aci li zieeau: <wand va fi srar~itu]? ceea-ce' spunean
si Profetii: Vai eelor ce zie: degraba sa se apropie ce1e e~' va face, ca sa 1e vedem, ~i sa vie
sfatu1 sfintutui lui. Israil, ca sa'l eunoa~tem"
(lsaia 5, 19), sau ~i alt Proro? care zice: "Vai eelor
ce poftese ziua Domnu1m ': (Amos. 5, 18) adeca eei
ce necrezano.
poftese. PrIvefilte .acuIIl: pe Pavel
cum ii mangaie, caf?i cum p.a~e ca h-.a r ZlC!3: Sa nu
credeti ca daea ii sunt in fenClre, apm de alel se poate
lua dovada ca judecatA cea mai de pe urma nu ,:"a
veni,ci tocmai pentru aeeasta va ven]). Est~ vredm?
de observat aici urmlitorul lucru: daca atunCl va vem
si ' antiehrist daca va venl $i lIie, apoi cnm atunci de
spune, ca p~ cand ii vor grai pace ~i.linif?te srar~itul
va veni fanl de veste? pentru cll vemrea acelora este
dovada venirei luiChristos, ~i prin urmare nn se
poate ca 1i sa nu f?tie. Da! 3;p?stolu~ nu vorbe:;;te. aic~
de venirea lui Christos. t;ll mCl de tlmpu1 vemrm 1m
antrichrist ci de sfarsitul individual a1 fiecaruia. La
venirea lui Christos vor fi ace1e semne, iara aici nu
va fi nici un semn, ci vaveni fara de veste f?i neat;lteptat. Dealtminterea nici .remej~ in&,recata nu se afla
in nel?tiinta complMta, caCl ea l?tl~ bm~ ca dUPAa noua
luni va fi na;;terea, Insa despre zma !?l ceasul III care
A,

-'

' ....

254

va ?a~te nu ' ~tie sigur, c~ei u?e1e .. nase dupa E;leapte

lum, alte1e dupa noua, asa eatlmpul anumir. nu-i este
'iitiut. Deei, Pavel aici asemlneaza sfar~itul fieearuia eu
na~terea fet;neei ingrecate, ~i a'3emanarea este foarte
exacta, eaOl multe femei, far ,l ca sa aiba mai 'nainte
seITlne' ~

naS0 .p-e drnm;l1 ri, san af;)Jra .{Ie casa, din caUZa
a~a $i Pavel .'f1:t alnteleQ'e
.aici, [t::at~it~~ : . ~"u; r~ ,n.rna,i .rle8ig~urai1.tt't . 8rit~f>~:ittllut ' -ci ~st
amaI'nldm'eriior. iJupit cum femeLi. ingrAcat,a esteapLt-

ea n'au putut prevedea. Tot

eata ' de durerile facerei in timp ce ea poate joaca saO.

ra~e, fara ca sa prevana nimic, 9i deodata este cuprmsa de dureri nespuse, tot a~3, vor patim'i ~i acele
suflete in minutnl ca,nd va veni moartea. "Si nu vor
...., ... "
'
scapa
, zice.
Iara voi, fratilor, nu sunteti intru intuneric ,
c~ sa va apuce ziua aceea ca un fur" (Vers. 4).
AlGi vorbe~te de viata cea intuneeata si necurata. Duria
cum oei mi~0i 9i rai,' toate Ie fac no aptea, furi~andu-~e
de. -ceitalti '~i afundandu-se In Int-uncrec, tot a~a 'si _Gll
moa~tea. Ga,ci _spun.e~mi: oare 'preacurv>lnil nn a:;;teapta
sa vle seara? Uare turnt nu a~teapta sa soseasca noaptea.
mai cudnd? 'Oare oriminalistul nu'si face treaba lui in
timpul noptei? Dar tu zici par'ca: 'Si ee? Pe dan$ii
nu'i apnca caunfur? .Oare nu ~i lor Ii este necunoscuta? sau ca poate 0 prevad? $i.atunci de ce spune
apostolu1: "Nu aveti trebuintasa scrim voua"?
Aici tnsa, apostolul nu vorbe~te despre nesig-uranta, oi
despee ilenoroc~('ea.. ~c.~lei zii:. ~i pentru d~ni?/ este
nes!gura a,cea 21, lllOl 11 nu ~tlU cand va vem, msa 9i
cand va venl nu-i va enprinde nimie suparacios.
"
"Ca Sa nu va apuee ziua aceea, zice, ca un
fur". Cu alte cuvinte e1 voie9te a'i apara de acel rau;
caci dnpa cum se intampla clicei ' ee privigheazl:\. sise
afia in lumina, cli chiar de ar ceroafurii, totu~i n'ar
putea fura nimie, tot a~a f?l cu eei ce ti'aesc dupa po~
runeile lui Dumnezeu. Dupa cum furii prada~i deZ'braca pe 'c ei ee dorm, tot a~a face ~i moartea eu cei ce
traesc in intuneree, 'adec3J se incred in .cele prezente.
Ca voi totifii ai luminei sunteti, si fii ai
zileg' (Vers- 5), ~pt'edeo~ebire de fiii pi~rza~ei f?i fiJi
g4eenei. :DI?; ,acce~ zieea Christos': "Vai voua, ca incunjurati,;,marea .:siuscatul ea sa faceti nn nr'o J)

255

O\IlLIA XI

OMILIA IX

zelit, !?l daca se face, il ' faceti pe ; e1 fiu al

gheenei" (Math. 23, 15), de aceea zieea ~i P~'tvel: "Pe~~
tru aeeea vine mania lui Dumnezeu peste fin
neascultarei" (Colos. 3,6), adeca acei .ce fae c,e1e. al~
gheenii, cei oe rae cdc a,le n8.afj0ultate.1. Tot f.1~~, ~~l fin
lui Dumnezeu, f'.ari f,w cele pHi,P.lJ.t.,: lm r)ll~he.:leu,. t~t
.asiltl ..f!i fiii .,z ,ilei ~i . .al IJ~1minoi :- e.ar.-i r!:(~ {~;e l~ aiB i,U~tIilll,el~
, .'
t'.' .
.~ ""'1' lnt'ln~~""-"llnl
co, ." n{\Ut.Al
caCl ace~ula. nu SUt}:..
;"UL-_'::!. =--"_': ''~: ',' ....: ~ .... '"; .... :;~ ~

Drept aeeea Sa nu dor~lIn ca ~l Cellaltl,

ci se"priveghern, fi3i sa fim treJl. \Ca Cel ce dorm,
noaptea dorm;. ~.i ~ei. ceo se i~b~ta, n~~ptea se
irnbata, iar nOI al zllel fimd, sa hm treJ~ ~V~r:s .
6 -8). Aici arata ca al nostru este de a
al zllm m
eeea' ce prive~te via~a noastra moraliL Capd. e v?rb~
insa oe ziua cea de pe urrna, adeca. de sfan;>ltul vlete :
noastre, aceasta nu este a1 nostru, pentrnca at~nCl
vine noaptea ~i fara vointa Iloastra, ~l tot f~ra vo!n~a
noastra 'Vine ~i Bamnui, care auo arme trupu:, nu~ msa
sisufietuL Decinu vorbe1?Le a.ici a~ostolul deoa,t ~e
noaptea ~i de somnul p~ca.tnl~l, C~Cl . ace,~~ea, ~~~_rtm
de vointa noastra. De nOl aepmde ?-e a ~Je~Ul ~u~de!1una in lumina, preeum f?i ~e ~ prl.veghm n~contemt.
A se inehide ochii sufletulUl, ~l apo: a ca~ea 10 som~ul
reutatei, nuvine dela natura, Cl dela Illten~lUne3: noas,r~.
;,Drept aceea. sa nu dormim, zice, el sa Prlveghem, f?i sa fim treji". Este posibil ?a ciD;eva
priveghind sa adoarma, adec~"sa nu faca ~me,. ~l.d~
aceea a adaoga~ .12sa.. fi~ t~eJl . C~hi~r ~n .t\rn.~~.l ~Il~~
daca ar priveghla cme~a fa~a ca sa ne III at:e:a~L t~tn[J
f?i treaz, va cadea de slgur:Il multe .nenoromn. Af;la C3~
trezirea este intensitatea pnvegher01.
.
.
Cei ce dorm noaptea dorm, fi31 cel ce se
imb;ta, noaptease iI!lbata": B~tie. numet;;te apos:
tolul aiei, nu numai be~la de ;rm, Cl ~l 3: cea rezulvta:ta
din toate re1e1e omene~ti, Betla sufletulUl e~te ?~gatll1'
f?i pofta de bani, ~i amorul nebun dupa femel, ~l In fi~e
oriee ai spune din aeestea, toate la un l?c sunt bet}a
sufletului. Si de ce oare apostolul a numlt raut~tea In
genere BOmn? Mai intaiu, fi~ndc:a unui ca acesm este
neaetiv spre fapta buna, apOl fimd~a, se, hra~::;~~e C:U
fantazii, nu vede nimie adevarat, E?l capul 1m e pIm
i..:.r

__

,p.

256

OMILIA IX
OMiLIA IX'

de visud, ba de muIte ori este iocllrcat Cll lucruri ab.

surde, I?i chiar de ar vedea ceva bun totusi la dansul
n!mic nu e sigur, nimi~ nu e solid. p~ al.tf~l al?8. ~i este
vla~a prezenta, car.e e lncllrcata de Vlsurl ~I de fan.tazii.
Boga~Hl. este Ul'l~lS, slava, eli ~i toateceleialte, . de asemenea este un VIS. Cel ee doarmB; nuvede cel'6 oe in
~.dev~rsllpt I? ~int~i0j8ee,le.ce Ifusuu1:?} . ~iJe
Imag!ne.a za ,c.a eXIstand . . P. .:st-fel .. estc \tautct-~ea. Ai viata
petreeuta in re1e;nu vede ceJece sunt in adevar adeca
c~le duhovnict'~ti, eel~ eeresti, cele ce sunt in v~snicie,
Cl pe. eele ce se scurg, p~ cele ce sboara ~i fug iute de
1,~ n,?l. De ac.~ea .nu ~ deaJuns~ ca numai sa priveghem
:;>1 sa fim lre)l, Cl mal l~ebue IOCa de a ne ~i inarma
peste tot, pentruca chlar eel ee priveO'hiaza sieste
trea~ daca nu are arme, iute cade prada'" furilor ~ Deci.
daca trehue I?i a priveghia, i?i a fi tl'>ji, i?i a ne inarmlt
peste tot, sau dupa cum zice apostolul: "Irnbrac.ndu, n~ i~ z~ua cre~dint~i :;;i a drago stei, ?i in coiful
. nadeJd~l de. mantl;nr.e" , iar noi .dor:m.im ,1?i suntem
nearmatl, apOl atunCl CIne ar putea Impledeca p e diavol
ca sa nu implanteze in noi sabia raului?
.

"Imbracandu-ne in zaua credintei si a dragostei, :;;iill coiful nadejdei de man'tui~e". Aici

face aluzi~ne ]~ viata aceasta l?i la credinta religioasa.

Arat~ apOl c~ !nseamna a rtiv.t'g?-ia I?i a fi treji, a.deca
a fl.lmbracatl 10 zaua credmtel ~l a draO'ostei. Si el nu
v?r,?e1?t~ de credinta cum s'ar intaillpla~ ci dupa cum
millIC n a:r putea uJi>or sfai\'ia Zaua de .pe corp, care Bste
ca u,?- ZI~ de apa~are a peptului I?i a trupultii, tot
a1?a Ji>~ t~ ~nf<11?Oar~-tl sufletul cu credintll i?i dragoste, i?i
atunm nICl una dm sagetele cele aprinse ale diavolului
nu se va putea infige in el. Acolo unde 8ufletul este
c~rcuit mai dinainte cu arma dragostei, toate asaltufIle dUl?illanilor raman zadarnice. Nici viclenia nici dusmania,. n~ci ~avistia, nici Iingu9irea,nici ipoc;izia t;li in
fine millIC dill acestea nu se VOl' putea atinge de un
asemenea suflet. $i vedeti cil. el nu . spune de 0 dragoste intamplatoare, ci de dragostea aceea care este
puternica Ca si zaua.
'
,,$i coiful nadejdei mantuirei". Precum coiful
apara. ceea-ce. e mai principalla noi, acoporind capul
~1 fermd~-l dm toate pat~ile, tot al?a I?i nadejdea nu lasa
dreapta )udecata ca sa cada, ci 0 pune sa stea drept,

257:

nelasand a se introduce in ea nimic de dinafara. Intru

cat ell uu se abate eu nimic, nu este cu putinta de a
aluneca, caci fiind ingradita (m ni9te astfel de arme,
nu e posibiL sa cada vre 0 data, oi dup!!' cum zice. :;;1
aiurea: "Ra.mfi.J)e eredinta, naclejeleafili dragostea"
.{I,:qorl.nth, . 13,.J?.).Zica.nd %imbrl1CaDdp-ne~i Itl0onjuT~ndu 'ne)} e1 smgur prcgateste armele 0(3 . tl1 tr9bueso,
~i arata de unde s'ar puteana1?te credinta, nadejdea si
dragostea, ~i cat de puternice ar f i . '
,

"Ca uu ne-a pus pre noi Dumnezeu spre

manie, ei spre dobandirea mfmtuirei, prin Dornnul nostru Iisus Christos, care a murit pentru
noi (Vers. 9. 10), asa cil nu am fost chiemati spre a
fi pierdu~i, ci mantuiti. $i de un de se poate 'eunoal?te
cil aceasta 0 voei?te e1? De ac010 ca a dat pre fiuI Sall
pentru noi, ca atat de mult dorefiite de a ne mantul, in
cat a dat chiar pe fiul sau, 1?i inca 1'a dat spre
moart e. Din aceste rationamente se nai?te nadejdea. Nu
te desnildajdu'i, omule: in sine-ti, ducandu-te la Dumnezeu, care n'a crutat pentru tine nici chiar pe fiul
sau; nu te 'imputina din cauza relelor prezente. Cel ce
a dat pe fiul sau cel unul nMcut, ca sa te mantuiasca
si sa te scape de gheena, ce ar mai putea cruta pentru
mantuirea ta? A f?a ca trebue a nadajdu'i toate cele bune.
Nici de judecatorul catra care ne ducem sa ne judece, .
nu ne temem, caci 1?tim ca ni-a aratat atata dragoste,
in cat a dat pentru noi chiar p e fiul sau. Deci, noi nl,dajduim lucrari bune 9i mari, caci ceea-ce e principal
am luat, voi sa zic, credem. Am vazut exeruplul ceoni
s'a dat, prin urmare sa iubim, caci ur fi cea mai de
pe urma tampire a mintei, ca sa nu iubim pe cel ce se
gase~te astfel fata de noL
.

"Ca astfel ori de vorn priveghia, ori de

vom dorm'L, impreuna eu el sa vietuim. Pentru
aceea mangaiati-va unul pre altul, :;;i ziditi-va
unul pre altul, preeum :;;i faeeti" (Vers. 11). Ma~
sus zice: "sanu dormim, ci sa pdveghem :;;i sa
fim treji", insa a ltceva este somnul acela si aItceva
acesta. Aici prin expresiunea "ori de vom' dorml"
zicede moartea cea trupeas-ca, eli alte cuvinte pare c~
ar zice: Sa nu va spliimanta~i de pri:(nejdii,cllci chiar de
murim, yom fi vii. Deci nu te desnadajduI, iubitule,
7.H3l

17

258

OMILIA IX

OMILIA IX

daca te primejdue.;;ti, cilci ai Un garatitsigur. Daca ei nu ar

fi fostaprins de dragostea IIOrlstr,'l, nu ar fi rlat pentru

noi chiar pe fiul sC\i.l. Ineat, ehiar de vei murl, vei ii

viu, eaci I?i el a murit. Chiar de am mUrl, sall chiar
.d e am 1riQ~~~jj

0ll

da,nsuJ vom vietnL .Ace~. stae.st.e 'indi

fert;nt"nirpic nu'mi pasa dao;>., . euvj:3vue~c, san 'mor, cAe! ell _da:rrsul imprt;.,l1na YOIrl .vie~uL -. _ ,.,
i) Deei. iubiWor: taB-te 8i,1, 'Ie hicemoentru acea
via~a, 'toate R:1 lucram avand privirea indreptata In spre
aeeaparte. Ir1tuneric este rilutatea, iubitule, mbarte S1
iloapte adanca, in care nu vedem nimie din cele e'ci
trebue a vedea, si nu facem nimie din cele ce trebue a
f~c~. Dup1i cum 'tr:upurile .celor mor~i sunt desfigurate
';;1 Impu~lte, tot a~a sunt ~1 sufletele celor ce traiesc itL
r ilutate, f?i sunt pJine de murdarii. Ochii lor sunt inchi~i, gura stransa si stau vef?nic pe patul rilutatei ba
"
. 1It d eeat eel morti, caei

C h 12.r
sun"t cu mu~1t 'mal. ue
18
eel putin acel?tia sunt morti I?i clHra fapta buna', ea si
catnl fapta rea, pe cand aceia tril.ind pentru rautate,
sunt oesim~itori spre fapta DunfLPe un mort chiar d e
l'ar in~epa eineva, .totu~i nu : sim~ef?t~ n.imie ~i nu se
apara, Cl sta ca un le~mn uscat. Tot al?a ~} sufletul eSLe
Cll adevara:t u~.cat, a mdep~rtat d~la. el. vla~a, primel?te
pe fie-ce z) mn de rane, 1?1 totUSl mmlC nu simte. c-i
fHVt dfl oriee e1 sta. intr'ooomplectanesimtire. Nu' ar
gref?l cineva duett l'ar compara eu oei nebuni, cli cei
b~~i, sau cu oei zapaciti, eari se -clatinil io toate partile
cand m~['g pe drum. ,!,oate. acestea Ie are rclutatea, I?i
este mm grozava decat once. Cel nebun este scuzat
decatra cei ee'l privesc, pentru cit boala lui nu este
dininten~iuneasau din voin~a sa, ci dela natura; dar celee
petrece in rilutate ce scuza ar puteaavea? De unde vine
deci rautatea? De un de vine apoi oil cei mai multi sunt rtti ?
Spune-mi, de unde vine rilul boalelor? - De unde vine
2mintirea? De unde Bomnul cel greu ? Oare nu din nebilga,!,ea df'~ sarna? Da~a chi~r boalele fiziee i:;;i a:u ineeputul in
mte.ntlUnea sau m vomta noastra, apOl cu atat mai
muIt cele sufletel?ti. De unde vine bevia? Nu oare din
ne'nfranarea poftei de a bea? De unde vine aiurarea
sau zmintirea? Oare nu din nif?te friguri exagerate?
A

"

,) Partea moral!'!. Indemnare cMra viet,ute; ~i eli. este en nepa

ca cei ce '~i petree viata aici in placed ~idezmerdarj, sa se
'bucure ?-e bunatatile ce.le viitoare. ' Despee invierea ce'1 deob~te, iii
des pre Judecata cea mat de pe urma. (Veron.).
tin~a,

259

Dar frigurile nu yin din eauza materiilor f?i a elemen'telor ingramttdite in noi mai mult decat trebuie? Dar
prisosinta acelor elemente din noi, nu vine oare din
nebagarea de sama? Gand noi, fie in siinleie, fie in bogatie, introc1ucem in noi eevafJril masuri'i, singuri aprin- .'
-dem focul. Apoi cand lladiraes Lfl aprmsa, !?Cnoiin loc

'~~it~ j'~:i ~lf'~l~~l~ p:l?~;'oi r~~t~~ll~~~~~i~~t~,~icji , ~.}l~llt

laea, ace a grozava, pe care n'o mai putem stirige. Tut
asa se petrece $i eli rantatea" ca(li daea ,nu 0 lmpiede.cim deht inceput ~i niei nu 0 tiliem,apoi niei nn mai
.putem Sa ~tim unde va ajunge la urma, 1?i se va marl
mai mult chiar deca,t puterile noastre.
De aeeea va rog ca totu] sa facem, ea sa nu dor, mitam. Nu vedeti pe strlljerii de noapte, cum de muIte
ori adormind TIli au folosit eUI;limie din strejuirea lor?
Toemai din prieina aeelui mic somn totul a vatamat,
cael a li'lsat in linif?te pe eel ee voia a fura. Doei dupa
-cum noi flU vedem lJ~tuncipe furi, iar!.), ji n e vad, tot
,usa si eu diavolul mai ales, care toate Ie unelte~te,
to ate' le 'mrejel?te; p e to~ili incurca in mrejele lui~ i?i
scra)lneste din dinti. Sa nu do.rmitam deci ~i sa nu
,zicem: ~(pe langa a'ceasta nimie mai mult, caei eand nici
nu ne a)lteptam, el ne ataea f?i ne prada. Tot a)l3. zic,
este f?i eu r<1utatea, eaci pe eand nici nu ne af?teptam,
ne pierdem. Toate sa Ie observam bine 1?i eu exaetitate,
'sil nu ne imbatilm, ea sanu adormim, sa' nu ne imbuibam ea sa nu eildem in somnolenta, B~i.. 1m ne entu,siazmam peutru cele ale lumei acef?tia, ci sa petrecem
tot timpul vie~ei In trezvie. Sa ne punem in randuiala
din toate partile. Dupa cnm cei dela eire, cari merg
';pe funii intinse, im trebue a se lenevl cat de putin,
caei chiar a0e1 putin poate sa Ji adnea un mare di.U,
de oarece caleand gre)lit imediat cad jos 9i se prapadese, t<?t af?3. 1?i noi nu ' ~ cu putinta de a ne }enev!.
-CAlatomn pe 0 carare strlmta care are pe deamandoua
parWe prilpilstii infrico1?ate, 1?i pe care nu ineap de-odata
amandouJ pieioarele. Si acum vezi tu, cata exactitate
'i~i trebue in milsurarea' pa1?ilor ce faei ~ Nu vezi ~e c~i
ce ca1atorese pe astfel de carari, cum trebue sa'f?l aS1gure nu numai picioarele, ci 91 ocbii? De i s'ar pa,rea
ea e bine ca Ba fie cu privirea deodata in amandoua
, par~i1e, chiar daeit picioru1 sta bine, e1 totul?i va ameli
..uitandu-se 1a adaneime:l prapastiilor 1?i se va prabu~i.

260

O~!lLIA

IX

OMILlA IX

Lui ii trebue sa fie eu bi1gare de seama numai la pasui

e~ fa~e! adeeit PAreeum i~ee E?i seriptur~ "Nicila dreapta,
~! pIC! laj- stanga sa nu se mte" (Prov. 4, 27).
Surlmta CSu~ eararea p o -- care Tergt-n:. ,::to':n'rr'('''''.
' ~ 9..!."
".;
0110
adan~qI ritut.a~ei,mari .~i adanci sunt prapastiile, ~jmare
est,(lntunerlCui eel dm funettll lor, - lllSf!. noi eg. Urn
eu oagare. ~ese~mala G;irare~; c~_~, stt!:mta, si;!.pa$llnpe ~a cu ~rlC.a .~l cutremu~. Nimeni care -c,a~atoteE?te- pe
.? astfe.l de cara:r;e n~l merge a lene, nu rade, nu este
m.greu~at de b~~18, Cl este treaz i?i uf?urat cu postuL
Nlmem c.ali1torn~d pe 0 ~stfel de carare nu poarta Cll
el ~ucrun d~ ~rl~os, cacI_ un. sold.at s~rinten va putea
m~l ~u ui?unn~a sa pai?asca. Nlmern nU'Sl leaga picioarele
1Ul, Cl Ie lasa ca sa se poata misca in liniste.
.
Da.:rit ?oi cari snntem.legati' cu 0 multime de griji,
~l J?urta!ll III spete ? mul~lme de greuta~i 1umei?ti, noi
carl pa~;nm alene, i?l suntem distra~i, cum vom putea
sare sa. caJatorim pe acea carare strIrrita? . Strimta
:~ ste calea" zice Mantuitornl. Aceasta 0 face~ . si noi
cand ne lipim de cele placuteale lumei ... Oi stri:mta
este ufila fili i:ugusta calea care duce" la viata"
(Math. 7, 14). i?i bine zice, caci cand noi avem a'da
seaJ?a f?~ de vorbe, ~i de fapte, ~i de ganduri chiar,
apol stnmta este calea. 81 mai strlmtl1 0 facem noi
!n~i-n~, cand ~~ ingraf?am,' f?i ne umfiam, i?i cand ni se
Imple~lces c pl~lOarele.Daca ca~ealngusta este foarte
aneVOlOasa ~al cl! seama celm eorpolent, apoi celui
s~ab de to~ ~l sprmten este foarte lesnicioasa, ~i nu
slm~ef?te
infraneaza
' mel .0 greutate, ac::a
.,. ea cel ce lsi
~
tTUPUI,
n:u ~e va. teme a paf?l pe ea.
'
. . ~ Dem m~em s~ nu se af?tepte a videa cern], traind
alCl III plaeen, caCl nu e cu putin~a_ Nimeni sa nu
~read~ ea va putea tr~ce pe acea eale logusta, fiind
wgeuu~,t de ~ezm.erdanle ac~st~i vieti; pentr"uea nu e
eu J?utm~a. Nimem sa nunadaJdmasca ea va puteaajunge
la vla~it, daca ea~latorei?t~ pecaiea cea larga. Cand tu vezi
pe X ~ezmerdan?u.se m ospete luxoase, in bai luxoasB,
sau prmtre femm perdute, sa nu te eainezi pe sine-ti
Cit ilu te po~i bucura l?i tu de astfel 'de placed oi cai~
ne.aza-l pe acela, pentruca. c~latorei?te pe caIe~ p~rzil
reI. Care - este folosul 1m dm aceasta ciHatorie daca
$far~ei?te in scarba i?i am~raciune? de paguba poti avea
tu de la aeea nemuI~mlre trecatoare, cand aju'ngi 13.
.

.....

....

,.I, Lt."

i'-NV

.....

261.

lioi~tea

l'?i fericirea -vef?niea? Spune-mi te rog: daca !

cineva ar fi chemat de lmparatul ca sa se duM la palat prin niste drumuri prapastioase, ~i in acela~i timp
a,r . trece prin wijlpcul orBo~Illui pe drumuri bLtne si frurrWase ~iun eimdamna,t hi, moarte, pecare din lwei?ti
dOl ai .fetid tu.? pe care 'j-aijeli? Oarenu pe oei ce
~&H1torefite-petkumul eeL'Targ~i frumos?_
f
Totasa si in cazulde - fa~i:l; sanu fericim -pe cei
ce se dczmiarda in plaeDri, oi pre eei ce se iofraneaza,
Diiei acei?tia ealatoresc spre cer, iara aceia spregheena.
Poate ca mnl\i dintre voi vor ride de cele ce en spun;
eu, insii, mai mult ii jelesc pe ace~tia, pentruca nU
stiu de co anume rid, l?i pentru care mai ales ar trebul
Ra planga, ci toate Ie confimda}a un loco De aceea Ii
jelesc. Ce spni, omule? Urmand a lnvia din mor~i, a
da, sarna de celece ai facut, i?i a priml pedeapsa cea
mai grea, de acestea un faei nici 0 yorba, ei te gandeE?ti cum sa mananci mai bine, cum sa te Imbeti si
Dum Sa rizi? Dar en te plang, cilei avand a priml'
deapsa meritatit pentru faptele ee ai savar1?it, tn rizi.
Plangi ~i tu impreuna eu mine, jeleste-tEl imprellna cu
mine, de relele ce ai facut. Daoil unn} dintre casnicii
Uti moare, oare _ nu dispre~uei?ti tu pe cei ce rid f?i.Ii
pare biue de moartea aceluia? Oare nu-i cousideri pe
aC~i?tia de du:;;mani, pe cand pe cei ce plang i?i jelesc
'i iubei?ti'? Cand vezi pe 0 femee intinsa pe patul mortii, tn alnngi dela tine risuI, iara cand vezi un suflet
mort tu rizi i?i disp['e~ue~ti pe cel cepJange? Vezi
cam i~i bate joc diavolul de noi, cane face dw;;mani unii
altora?
'
Deci, iubi~ilor, sit 11e de~teptaIll odata, sa Iuam
sarna bine, sit priveghem, sil alungam dela noi somnul
eel adanc, . si sa ne illdeletnicim a cF"i?tiga viata eea
vesniea. Este iudecatl1, estepedeapsit, este in'viere.
est'e oercetarea fapteior. Domnul vine pe norii slavei, ~j
"Foe inaintea lui va arde, ~i i:ffiprejurul lui vifor foarte" (Psalm. 49, 3), riu de foe va curge inaintea fe~ii lui, vermele cel neadormit va fi aeolo, foc ne :s tins, intunericul eel mai 'dinafara, plangere i?i scra!';lnirea dintilor. Chiar de ati fi de 0 mie de ori nelini:;;titi de vo'rbele mele, eu totu1?i un voiu ineeta a vorbl
Dacit profetii fiind lmpro:;;ca\i cu pietre ~i nu Mcean
Dn atat mai'mult trebue noi a sufed dezguztui vostru
fili a nuvorbl numai ea sa va mul~limim, ca nu cumv::

pe-

263
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _O_-~llLI~A=_::.X~_ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_

262

OMILlA X

in~elandu-va

cu vorbele cele frumoase, noi insi-ne 8a,.

fim taiatiin doua. Acolo este osanda vesnica 'si fara
vre-o n:ldejde de indreptare, ~i nimenicare sa nl ajute.
~,Cui ii va fi mila, zice, de descantator muscat de~eJp.e" .{Sirrtcll. 12,. 13 (.?) ?Qand no'uft TIll ni e'~tB. 111ila.
de noi im~i-ne, apoi cui Sa'1 fie mila,flplmp,~mi?Cand

:~~~ ~~r;iile~~i .~~l~!1l!~ri~1~ ?~jc~i;d~:'l:)~l;~l;'~~I'~ne~~~PJ~

fa~a, ~i

ne indeamna de a progresa in fapte bune, iara

apoi cum ne va CI'uta?
De aceea sit ne fie mila de noi "Insi-ne. Cand ne
rugam lui Dumnezeu ~i zicem: Milue~te-'ma, ]Joamne !)sa zicem catra noi In~i-ne ({Cael -~i pre noi In~i-ne ne
yom milul. Noi In~i-ne suntem stapani, pentru ca Dumnezeu sa ne mi!uiasca, aeest bun e1 ni I-a dat 8i este
111 st:ipanirea noastra. Daca noi facern fapte vrednice de
n:i1a, daca ~~c~m fapte . vr~dnic~ de filaIltropia lui, ~i;
e1 ne va muUl pre nOl; dar caDd nu ne yom milui,
apoi cine 11e va cru~a? Miluel;1te pre aproapele t~u, ca
sa te miluiasca ~i pre tine DUillneZf';U. Cati oare tree
pe langa tine pe fiecare zi zicandu-ti ({Il1.ilueste,ma si
tu 11iei macar nu '~i intorei privirea f'pre da'n~ii? C:1ii
ciungi, c~F goli, e:1~i flam~nzi, ~i noi nu ne induplecam
1a rugammtele lor? Dem, cum ne yom face vrednici
de a. fi milniti, ea,ud niei uoi un facem ceva vrednic de
mila? A!?a dar 8a tim milostivi, - sit tim induratori ca
astfel sa' multamim pe Dumnezeu, si sa ne invredniei;n de bur~i1dWe cele fdgaduite celor ee'1 iubese pre
dansul, prIll clmrul ~i filantropia Domnului nostra
Usus Christ.o.s, caruia, impreuna en Tata1 :;;i eu Duchul
. sflnt, se c~~Tlne sl~va, _stapanirea E?i cinstea, acum F}i
pururea f;1i in vecii veeilor. Amin.
noi nu

aStl111t~llXl,

OMILIA X
"f;)i va rug-am pre voi, fratilor, sa cunoa~
teti pre cei ce se osten esc ill tre voi, si pTe mai
marii vo~tri intru Domnul, 1?i pre cei ce
invata pre voi, J;li sa'i aveti pre dansii deprisosit
intru dragostc pentru l~crul lor pace sa avet.i
intre voi" (Cap. 5, 12. 1 3 ) . '
,

va

Multe prImm de nemultamire se prezinta cel~!

mare in indeplinirea datoriilor sale. Dupa cum doctorll
sunt sUiti de multe ori de a supara pe cei bolnavi, ordonandu:n mancarile 8i doctoriiie ce trebue a Iua,
care de siO'ur ca nil au nicio placere in ele, insa aduc:
mare folos' - l?i .Japa elim_~i-parintli sunt .rie ITlttlto orl
O'reoi faW. (h/ fiii lor. tot asa 8i dasd3.liL Doctorul insa,
~hiar
ar cadea nritboiril:tv'ulul prin af';pl'imea. sf!;, !Otu-~j .eei de pe ianga darlstll-11 pri_~rosc 0,U ptac8re ~lln-:
credere ba de multe orichiar ~icel bolnav. Inca fill
parintele trupesc, fie ca dela naturs., tIe ell, io puter-ea
legilor omenefilti, el. ifili exercita Cll ~ul~a u~unn~a autoritatea sa de par-mte asupra. fiulm, 91 acesta nu v~
putea sa se uite rau la el, sau sa nesocote:'Lsca autorltatea lui. Nu tot a~a ins a se petree lu.erurlle ?U preotul caei el cu multa greutate isi exerclLa autontatea sa_
Ma\ intiUu, ca el tr~bue. a-fili man tine a Aautorita!ea .8:J:
asupra unor oa::netn carl de buna~voe 11 ~sculta,. ~1:~~
dau increderea in el, ceea-ce nu este Ufilor lUcru, ~l lllCl_
nu se eapata cn usurinta, sau intr'un timp ~(',urt. Cel
ce esteeertat 8i dOJenit,' oricine ar fi e1, dela un timp
se va ingreuia' de atatea dojane, ~i atunci pre?tul >:a fi
fata de el ca un element suparacios. Tot a~a va lace
si' cel ce a fost. sfatuit, indemnat ~i povatuit in i?-eplinirea datoriilor cre~tine~ti. Daca eu. spun d~f?arta-tl punga
si
vina in a.Jutorul celor nevoeSl),
ai11Dcl aID spns Cleva
...
~
x t'
~.
~.
groiu
,;,i suparator; daca zie in'franeaZa-~l
mama,
svlDge
iutala, conteneste cu pofta cea absnrda, tae maear 0
miea parte din' dezmerdarb), toate acestea sunt greoae
~i suparacio:::se. De a~i .p'edepsl po ~n1!l cfI!e este l~
nes san l'a81 seoate dm bISerlCa, sau 1 a~l opn dela ruga."
. ' .e1 se scar
~ b
t~t
t,
'"
ciunile
comune,
e~te, nn aLa
a p~n"ruca
a
fos indepartat dela acestea, pe cat pentru ru,;,mea ce 0
simte. Dar ,;,i ap-easta este 0 dovada de intin~ere::: boa:
lei, ead fiind impedica~i dela cele. d~~hovll1ce~tI, nOl
nu ne scarhim pentru ea suntem hpSl~l .de ast~~l d~
bunuri ci pentru rusine ca suntem vazutl de altn. ~Ol
nu ne 'tnfrico;;am, $1 'niei nu ne sfiim de lucrul in SlDe,
ci pentru altceva.
.
De nC(,Aa si Pavel discuta nmIt asupra acestm chestinni. I~ca si Christos a f.ubordonat pe credincio~i celor mai ma~i caei asculta ce spune II: "Pe scaunul
lui Moisi ~u sezut carturarii ~i fariseii. Decii
toate cate vor' zice voua sa paziti, paziti ~i fa-

-un

de

264

O:'IlLIA

ceti, iar.a .dup~ l,?crurile. lor nu faceti" (Math. 23,

2. 3). ~l lara:;;l cand a vmdeeat pe lepros, 'i ziee:
"Mergl de te arata preotului, si du darul care
aporoncit Moisi intrum~rturia lor" (Ibid. 8, 4).
/?i cu. toate aces tea tu singur spui in alta part.e ; Jl

fac e t1 I~re e1 f.iugheen~~ i~d9~t c~~ i,'?~'1 (Ib,cr,

1,5)~ "ap ()-~"

265

OMILlA X

2.3;

(111,01 - de asta-d ,ata. 11' tr~mltl la "

oauSii ?."{{D.eftceJa,
ziee, am spus "toate cate vor zice voua sa, faceti
laceti, ia.ra dupa .lucrurile lor sa ilU faceti 1/ ~d
astfel sa hpsasea orlCe pretext din partea lor. Tot a:;;a
~i Pa.vel seriind lui Timotheiu ii zieea:
Preotii cei
ce l~i tin bin e dregatoria, de indoit~ cin'ste sa
se invredniceasca" (1. Timoth. 5, 17), iaraEbreilor
s ~ rii~du-li z icea.: "Ascultati pre invatatorii vo~tri
f,31 .va vsupu~et~ lor" . (~br. 13, 17). Aici iara~i spu~e:
,,;t?? va, rug[!,m pre VOl, fratilor, sa cunoa~teti pre
em G~ ~se ostenesc intre voi, ~i pre mai marii
vo~trl mtru Domnul".
Fiindca mai sus a fo st zis: "Ziditi-va unul pre
~lt~l", apoi ca s1 !lu':;;i inchipue <:an:;;ii ca apostolu1
l-a Hlaltat Ja de mmtatea de daseah a a daos cuvinte1e
d e ':ll~' sus, ca t;li cum pare ca li~ar fi zis: bagati
sarna lnsa, ea daca v'am dat voe a va invata si edifica
unul pe altu1, aceasta am facut'o in vedere numai . ca
I~U poate dascalul ca sa spuna ?i sainvete totui pe
fiecare .
"Sa cunoaf;'teti pre cei ce se ostenesc intre .
voi, f,3ipre mai marii vo~tri intru Domnul, si
p~e cei ce vainvata pre voi". Caci cum sa nu fie
a.bsurd, cand tu euno?ti pre eel ce mijloce$te pentru
tlne ea~ra ~n~.om oarecare, faci totul p entrtidansul, ?i
martunSe?tl 10 gura. 'mare reeun<?t;ltinta catra el; - ~i
acesta eare este mal marele tau lOtru Domnu1 sicare
mijlocdt;lte pentru tine, sa nu'i marturise:;;ti nicl <;) reeuno?tin~a? Si cum este mai mare el? P entru aceea ea
se roaga. pentru tine, p~mtruca te serve?te eu darul
duehovmcese eel luat prm botez, eil te eereeteaza. te
sf~tue~te t;li t.e lnv~tl1, ~i chiar 1a miezu1 noptei de'l~vei
chlema;, e1 VIne, f?1 eu toate aeestea e1 eu nimic nu. se
va alege, decateu vorbe1e ee1eproaste ie!)itedin g-ura

tao Ce nevoe avea el de tine? F~eut'a e1 bin~, s.au rau ?

Aceasta ramane sa 0 judeei t?- !lmgur. T?- al. ~l fe;.nee,
te si dezmerzi ~i te desfl1tezl III placer], !)l pe 1anga
. acestea duci 0 viata riegutitoreasca, pe cand preotul ~
d epar.t,fj de ~ceste. oc~p~ti~ni, ea~i e1 se ocuya , 11UUl~1
" . nil;::'iun~':>" S~Rl eli mmle alta, el nu.are III veder~,

d~ci{tllim1;:Lbi;el'i(?~. ... ... . . .

. . .
. , Si sa.? i aveti 'pre dan~n de prlsOSlu muX'u
",
~
. . .
t
I l 1.or, P anA
dragostea
voastra,
.zice;pen
TU ucru
1.

J.

vV

sa aveti intre voi". Ai vazut, cum ?tie el a preintampina: micimea de suflet? ccNu cum s'ar i:nt~mpUt,
zice, sa'i iubiti, ei din prisosiptl..chia.r, ~de.ca cum mbesc
fiii pe taUi, fiindca printr'au:=;m VOL vatl !1ascut ~pre
viata v e!)nica, printr'an~ii ca~tigaF imp~rat~~ ~erurl10r.,
prin maoUe 10rs'a. f<1cut .tot~l, p~mtr an:;;n Vl se d~s-:
chid por~ile cerulUl. DeCl, mmem s3:. uu se r~scoa~e
asupra lor, nimeni sa nu se certe cu )~ : .Celee lUbe~te
pre Christos, iube:;;te .:;;i peA preot -: ?rH;.me~ a~.fi el;, :pentruca printr'ansul S'<1 mvred mclt .de 1l1trJ.co~ atOle
taine, 8pune-mi te rog; daca tuai VOl s~ vezl'pal:~,tul
imparatesc straluciod de aurul cel mult, ~1 nls~rangand
raze stra iucitoare prin pietrele cele nepret Ulte ce Ie
are in el, :;;i pentru acea~ta ai g.asi pe cel ce P?aEta
cheile t;li l-ai ruga ca Stl.'~l deschld~a, lar e~ de~c!llzan
du-ti cu multamire tear introduoe III palat lmed.lao, oare
im'I-at cinstl pe jl.cesta, f?i nu 1,-~~ p~efe~a ~03:mtea ~?~
turor? Nu 1-ai. iubi ca ~i pe oenn tal? .Nu l-al sarmar
Ei bine, preotu1 ti-a desc~is Fe ~erul" f?l :rentru ace~st~
nu.1 iube~ti, nu-l cinste:;;tt? Def;ll poate ~l fe~e~, t.~)T,u:;a
nu dore~ti oare mai mult pe cel .ce tl-~ pncmu~t tIe
atatea bunuri ~ Astfel dar, daca tu mbef?tl pe ChrIstos,
s i daea iube~ti imparatia cerurilor, apoi recun.oa~tc
~tunci prin cine ai ca~tigdt acest bun. De ~ceea ii'l. z!ce
apostolul: ;;Pentru lucrul lnr, pace sa avetl Intre voi " .
,,~i va rugam pre v~i, ~r.aFlor, sfat?-iti ~r~
cei fara de randueala, mangamtl pre eel pUtInl
la suflet, sprijiniti pre eei neputincio!;1i, fiti indelung rabdatori spre toW' (~ers: f4) .. Aici e1 s~
adreseaza catra cei mai mario "Sfatmt1 , Z1Oe, pre eel
lara de randueala", adeca sa nu'i mustraF cu inso-.lAYlt.<I. lYl nlltp.rAll. orfloT,1l1ni de autoritate. ci cubHin-

2GG

mIlLlA x

267

O?>IILlA X

de~a. Cel ee mustra en asprime, nn'f;li dli sama de dansuI, si in toiut mustrarilor deseori i:;;i ies1 din dreapta
judecata.. De aeeea impreuna cusfatllirea trebue a pregat.l si medjcamentul, care e de dorit sa fie pla.cut, ca
a;:;tfel' bolnavul sa'l primeasea eu mnW1mire. $ieine
oare Bunt. acei fara d.B randuea.1a;? TotiaGei 0:1ri' sit-v-at
sese fapte contrare voei lui Dnmnezeu. Riindueala si
ordioe~ (_~a.r~.~ {~~yle l-n" , bi:}8ric2 -88t~Jeg~:Hi ba Dlliar
mai 8lJ,perio;);rD_. deeB-,t or-dinea u3t(}.J~u.;8Crt.' [:eei ~i- f)arritorul este far[l randueala, si betivul, si laeomul, t;;i eu
un cuvant toti oei ee paciltuesc,' caci a:ce~tia nu pli~esc
regulat, oi se irnpletieesc in toate paT~i1e ~i iocurea
pe cei ce pa~esc regulat. Dar mai .este ~i un aU fel de
rau printre eplelaIte rele, poate ou deopotriva eu aeelea, dar totu~i este uo ran, voiese sa spuo despre micimca de sufle-t') de care spune apostolul aici, - ~i acest
rau este impntinarea san micimea de suflet, care pierde
..
A~'
'1"
I ' d <;li' tran
Ad
'
pe Clueva
lli"oCmal' -uupa
cum 1A pler.e
aVHl.
In adevar, eil eel ce nu sufere batjoeura, este mic
de suflet, eel ee nu poate suporta ispitele, este mic
de snfiet, cuun cuvantunul ca aeestfL esle s~.manta
aeeea, eare dupa zieerea lui Christos, a eazut pe
peatra. Mai este inca si nn alt ran, rezultat din sHeibacinne san nepntil1ta. ;,8prijiniti, ziee, pre eei neputineio~i Ci, iara nepntinta sau sHtbaeiune, el io~elege
aici aeea eu privire 1a eredinta. Tu priveste acum, cum
apostolul nu- ingadne ea ace~tia s~ fie 'dispretuiti. $i
In aU loc scriind, e1 zicea: "Pre eel slab IDtru credinta. primiti-l, IlU lIltI'u lndoirea g3"ndurilor'"
(Rom, 14, 1). Aeeasta este ~i fi rese, eiiei !?i partea eea
bolnava ~i neputincioasa a trupului nostru, nu 0 lasam
ea sa se piarda, ei 0 Ingrijim eu multa bagare de sarna.
"Fiti Yodelung rabdlHori, zice, catra toti".
Chiar ~i catra eei fa.ra randueala? Da,~i inca foarte
multo Niei un aU rpedicament nu poate folosi dascalului ca aeesta, nirnic nu poate fi rnaibnn pentru eei
mici, ca indelunga rabdare a eelor mad; aceasta poate
a rn::;;ina pe eineva, poate a'l nmin eu tutul, aceasta
poate a cuminti ehiar pe eel mai salbatee ~i mai nerusinat diotre oamenL
,
"Soeotiti, sa nu rasplateasca eineva cuiva
rau pentru rau" (Vers. 15). Deci, daea. nu trebue a
rasplati raul eu rau, apoi eu atat mai mult nu trebue
j

a rasplati bjn~le eu rau. C?tare, zici. t~, este :,iel~a!1'

m'a suparat $1 en muIte m a ned~~pta\1t)., V Ole~t1 ~n
adevar' a'ti razbnna pe dansul? NUl rasplatl nedrBptatea, 1a8a-1' nepedepsit. 91 poate crezi eil a~postolul . a stat
aici? Nicideeum. "ei pur urea, zi~e, sayrmat1. e,eie
bune si sore voi unul catra altui, ~l sp:re .toW'.
Aceas'ta' ost~ fi-iosofia cea rl1ai InaiUl~nU, !u..:r:,:al ~:~ s
l1u'ti razbu[Ja raul ell rau, d de a r[t~,p.\indc .0n ";,ne
la raul ee l'ai primit. Aceasta este eU adeyarat. razDUnare demmi, care ac'e lnia aduce v&tamare, lara t~e fo.1os,
f?i chiar aceluja 'i poate adnce folos, daCi:i; va. vo~ ..f?l ca
sa nu crezi ea el spune a?estea ~,:lUma1 eu pr:1vlre la
eei credinciosi, de aeeea Zlce: "t;:ll spre VOl unul
eatra altut 'si spre toW'
.
Purur~a bucurativa" (Vel's. 16). Aceasta () zice
1
despre aeei eari. ead. ir: .. sca.rb~ ~l r~ Ca~~}i~! iSP2~~_
Al.1zi~i aeeasta vV.Ol tO~l cali! a~l <?azu~ 10 . tlal avle, baH H~
alta imnreiuran nenoromte, fhndca dID aee~~ea. mal
ales sa~na,~te bueuria. Caud noi aveJ?1- ?o ~st~81, d,e ~~1~
let, eii nu ne razbunam contra n.lmanm, C1 1u,:urv tfaeem bine cum va putea, spune-ml, ca sa se fllrl~eze
in e1 boJd~l eel a$cntit a1 tristetevi? f?i eym este oal e
eu putinta aceasta? zici tu. Daca am ~Ol, este cu putintl1. Bagati sama, ca apostolul arata ~l calea pe care
trebuie a pa~i, spre a ajunge 1a aeest re~ul~a~: ".:: e~
incetat va rugati, i.ntru toate :n::.ultam~1, .e~Cl
aceasta este voea lUI Dumnezeu , mtru Uhnstos
Esus spre noi" (Vers 1~. 18). Af?r.dar ~.eea~ta este
voea lui Dumnezeu, ca nOl pururea sa muw~tmlm per_ltrn cele ee intimpinam in viata, aceasta est~ da~on~
unui sulet filosof. Ai patimit vr'un rau? Daca vo~e~tl!
nn este nici nn rau; multarne~te ~ui ~umne~et~, ~l Vel
vedeacum aeel rau s'a prefa.eut m blOP.. Z.l ~l. tu ca
l$i dreptnl lob:. "Fie numele D.oml~u~Ul bl"?8CUvantat in veCl" (lob. 1, 21). Ce a1 piltlmlt tu dm ale
.aeeluia? Ai eazut poate in vre-o bO!lla ~ D~r pu e
nimie strain, eaei trupu1 este supus stneaemnOl f?l muritor. Poate ea esti sarac? Dar averea este eeva care
se pierde .tot a~-~ ~um. 0. c.a:;;tigi, ~i. to:, aid ramane~
Poate ca .a1 suferlt mtrlgl ~1 elevetul dm p3;r~ea" du~
manllor? Dar nu noi . suntem cei nedreptaNJ, Cl ace1
cariau
facutnedrEmtatea. "Sufietul care pacatue!?te,
. .
A

"

'

'j.

268

OMILIA X

zice, acela va t3i uniri" (Ezechiil 18, .20), a~acA nu

. cei ce safere rAul pacatue1?te, ci eel ce faee ranI. Dect
nu trebuie a'ti I'ilzbuna pe eel mort, ei a te ruga pen~
tru dansul, ca sil se izbaviasca de m03,rt.e. Nl1 vedeti
pe . albillij" eum moare de 'ndatil e,e te-a intepat eu aeul
oi? ,Pijl} ace,a vietate ne tnvgta pe not D'umnezen,ca
;:;;'t ' ym fH) 8c~Lrbim pecei d OC1pr'oape :;.i no~tri, c(l.li tJ.e
lled'tepta~ese, eaei ii mai intaiu vor murL Aceia poate
.ell ne-au intristat pentru un timp,~i pentru un timp
seurt am simtit durerea. nedreptatii lor, ihsil tot ii Bunt
cari vot' mud.',duprecum moare fili acea vietate. De~l
scriptura lauda pe albina, zicand: "Este atilt de lucratoare, ale caria ostenele imparatii ~i pro~tii
Ie. aduc spre sanatate" (Pild. 0, 8), totu9i nimie nu 0
poate ajuta ca sa nu moara odata cu inteparea aculiJi
ei, ci trebue numai decat sa moara. Deci, daca nici
acea mica vietate nu este exceptata pentru raul ce a
facut in~epandu-te, apoi cu atat mai mult noi. Cu adevarat ca este cevabestial, ca nimeni nedreptatindu-te,
tusa incepi a . nedreptati, ba chiar e mai mult decB,t
bestial, caci pe acelea daca Ie li:t 9i in pace in pustietate
ca sa se hraneasca, si nu Ie vei supara, niciodata nu
vor face vreo stricllciune, nici se vor apropia de tine,
I;li nici te vor mu&;ci'1, ci se vor duce in calea lor. Tu,
1l1sa, fiind om eu judecata, cinstit c'\1 a'ata slava, cinste
9i intaietate, nici macar pe animale nu Ie imitezi, oi
nedrepta~efilti pe fratele tau f?i'l nimicefilti? ~i cum te
veiputea indreptati? Nu auzice spune Pavel? "Pentr:u

ce mai bine nu' suferiti nedreptatea? Pentru ce

mai bine nu rabdati paguba? Oi , voi in~i-va
face.ti ne.dreptatea ~i aduceti pagubu, l?i mai
vn.rtos fratilor"(l. CoriIith.6, 7.8). Af?i'1dar ai vazut,

cilin a face raualtuia sta a patimi tu iOSl,1F ra1.11,t~r;:g!,..in

a sufed. tu raul, sta 11 face bioele? Sp'lme-mi, te rog:
.daca cineva ar barn pe stapanitori, Eau ar batj.ocori pe
,eei mai mari, pe cine oare ar uedreptati el? Pe aceia,
.sau pe el? Desigur ca pe elinsu9i. Apoi daca eel ce
batjocure$te pe stapanitor, nupe acela il batjocureste
ci pe dausul, dar cel ce batjocuref?te pe cre~tin, 1m
batjocuref?te oare prin aceasta pe Christos? Cel ce
:batjocure~te chipul imparatlilui, :pe cine batjocure~te?
oare uu pe dansul siogur? Deci, daca , cel ce batjocu-

OM ILIA X

269

re9te chipul imparatului pe sine se batjocure1?te, dar:

oare cel ce batjocure1?t~ chi~ul lui Ohristos! -CaC!
omul este facut dupa Chlpull?l asemanarea 1m Durntle'7,."l1l) - nu Be .ned:r6pti1.~e$tepe sine? PaM Gand o~r?
vomtubl banH si' averile? Sinu voiu inceta de a strlga
eOIHr;;,averilor 'si'-a banilor, pentrqc:.\ acestetl, sunt pri.,.
i'.in.a 'Jutpro!'r~ielor.qa?d -oarA 1)/01 Y?ffi .satud, de
aceasta 'poftilfara margml ~ Ce :;tre bUll m sme .a~ru~.?
Raman uimit de acesi 111eril, caCl nu este altceva decat
o fermecatorie, ca aurul ~i argintul sa fie atat de _p~e
tuite de noL Despre sufletelenoastre nn facem mOl 0
yorba macar, pe cand pentru lucruri ne'nsufletite ne
darnata ta interes. Cum de s'a furi1?at oare boala aceasta
in lume? Cine va, putea sa 0 starpeasca? Care cuvant
ar putea sa doboare aceasta tiara siHb atec~j .fili sa o .
smsie cu totu1? Pofta aceasta yAtamatoare s a mfiltrat
in eugetele oamenilor, f?i se gase~te in mare cinst~_ 1;:1..
eei predominati de ea. Ne rU9inamJa auzul poronCllor
evanghelice,lnsa nymai cu vinte scrise. ra~an cele din
Sf. Scriptura, cuci III faptele noastre mCalrl , nu Ie gi1,sim indeplinite.
_
1) Deei care este cuvantul de scuza , al celor mal
multi ~ Am' copii, zice, ~i rna tern sa nu ~aman~ . saraei
fili peri tori de foame , mit tem s~_. nu fiu ~l eU~lht de .~
cere; mi-e rusioe ca sa cen). 1:31 de acma faOl pe al~u
ca sa ceara? ' Nu pot, zice, rabda de foa~~)? ~i de
aceia faci pe a1tii ca sa rabde ~e !oame? 9tn smgur
eat e de greu de a cere? Cuno~tl <?ata .va.tamar~ ad.uce
fmimea? Oruta atunci de aceste reJe fill pe fra~ll_ tal. A.
cert;;itorl este' ru~ine, 9i a rapi av.utul altuia ~u e rusine? Te temi sa nu te prapade~tI de foame, fill a 'p~a
padi pe altii nu te temi? De91 a cer9itori nu este lllCl-O
rU9ine, f?i 'nici nu estevre-o crima, pe cand 3: face. pe
altii ca sa ajunga in aeest hal este nu numal ru~me,
ci' chia r erima, care va at rage dupa sine pedeapsa cea
mai grea. Asa dar ceia-ee spui, este numai un prete~t,
o yorba zactaroica si lipsita de adevar. Cum ca nu dl9cauz:a. eopiilor faee~i ace~sta: dove?esc acei ~ari n~ au
~i lllOl ca vor avea COPll; ~l tOtU91 se zbuelUma fill se
')Partea mora.la. Nu. n~v:oe~ de crel?te~ea copiilor ~mI?inge
pe cineva de a aduna ;tven, Cl lubHea de. arglnt. A se y~sa cln~va
ca sa fie jefuit de averile sale pentru Dumnezeu,este m~l.mult c~lla~
decat a face binele. Lacomia nu se calculeazli. dupa manmea e1, C~
dupa intentiunea celui ce este staplinit de ea. (Veron).

270

0MILIA X

tig'orasc ca sil adune bogi:i~ii multe, ca i?i cum par'ca

ar avea mii de copii ca Sa Ii lase averi. Nu grija copiiilor face pe ciDfwa illbitor de bani, ci boala sufletaiui. De aceastaboai<1 sunt cuprinf?i muW chiar .din
Dei cenu ali copii, pe cand altii def?l au muIF(',opii,
totuf?i . di5pre.~uiesc patJa f;>~ ?0Je. (';0 . <'l~.ia au: De >aeei2.

i~GCrrl::n _ace-9tlo~: te:oy"'or acuza. t~- -, Z~U:::. .j U:.x:Jcit~e t, ..:..;ae~ daca .

11u1\r02a {h3 cresLerea ' Gopiiiib~'3 to_~ a irnpi~fjs. de, a ad~ oa

bani, ar fiLl"ebuit oa $i danf?ii sa fie stapaniti de aceasta

boala, sa aiba aceiaf?i pofta de bani,iusa ii n'u au avut'o,
i?i prin urmare nu din cauza mu1thnei copiilor suntem
ca nebuni dupa averi, ci din cauza iubirei de argint.
8i cari sunt aceia, ziei, cari <tvandcopii dis pretuiesc 'averile? Mul~i, iubitule, ~i in multe timpuri, i?i
de voiesti lti voiu spune si de acei din vechime.
Nu dois'prez'ece copii avea' Iacob? Nu oare ducea
acest Patriarch viata unui muncitor? Oare nu era
el nedreptil.~it de soorul silu? Nu de multe ad a fost
p evoit cl ca. sff1- . d ez(I.p roheze? Nu .;urilVa. Oa.re 1'2.0 silit p e ,dansuLmnltimea copiilor ca . s~. poftcasca CBva din
acele ce nu i se cuvenfim? Dara Abraam care pe langa
Isaac aveil inca :,?i mul~i alti copii? Si ce? Nu oare
strainilor dadea el ospitalitate ~i din cele ce avea? Af;>a
dar a vezi, ca e1 nu numai ea nu nedreptatia pe cineva,
ci inca dadea din cele ce avea, .. 1?i nu uumai facand
bine, ci fili lasandu-se a fi nedrepta~it de nepotul sau.
A se Hisa oineva ca sa fie rapit 1?i nedreptatit pentru
Dnmnezeu, este Cll mult mai superior d(>cat a face
bine. De ce? Pentruca a face binele este fruct al intentiunei f;>i al voei Ebere, pentru care ~i uiilorse indepiine\lte. pe cand a fi rapit ~i nedreptatit este fruct
. al siluintei si al prigGnirei dinafd-fa . Mai' u~or at" Ingiidul eineva ca sa piarda sau sil. eheltuiasca zadarnic
mii de talanti cu voillta lui, deeat sa poatil suferl a fi
.rapit (lontra vointei lui, fie chiar numai eu trei bani.
Af;>a cil aeeasta este 0 mare filosofie a sufletului.
A(leasta 0 vedem petrecandu-se eu Abraam. ,,~i a
vazut, ziee, Loth tarile (campiile) de primprejur,

ea sunt udate r;:;i f.rumoase ca paradisul lui Dumnezeu, :;si Ie-au ales pe acestea U (Facer. 13, 10. 11),
fili en toate acestea Abraam nu s'a impotrivit de loe.
Aivazut, oa e1 nu numai ell. nn nedreptil.tia, ci inca
se, Iasa a fi nedreptiitit? De ce arunci vina pe eopiii

O:VIILlA

271

tai, omule ?Nu pentru aeeasta ni-a dat Dllmneze~ c.<~pii,

ca sa rc1pim avutul altora. ~aga ~ seam~. sa. .uu mann pe
Duronezu vorbind af;>a,' caCl daea COplll till sunt eanza
iubirei tale rle boo-c1tii, apoi mil terri. ca nu cumva
;;:.~ -41;

...... ...., ll'-

E~.~;~

.&.""lJ ...... LV

rlc.
....... >.J

.'"'1<Sr;~;;')
Ga unia 86 te \Tatam~,.,
~
....... -

..... . . ,

Dumnezeu
'1 '

ti-a dateopii, ca sa ingrjje3sca de bat.ranf)~e1 e ta_('\, !?,

~a si.i> inve\,e del(l, t.inA a pf'ar;j,j(l~, viri,ui;t'\Ij,. Dr, ::1I1~P.::J, :::.
hot8.rit elca. neaInu.i nost."rn om?nesfI Ril. np. .fl 0nBtit.1.': tt
astfel, pregatind de aici d(;>ua n::'lri ?u~uri: pe d~oparte
ea a pus pe parin~i ca . Qa:SClt.ll ::1 fillor~ l~~, lar~ pe
de alta cil a sadit 0 mare lUblre mtre danf;>u.Dl,ca ar
fi fost ca oamenii sa se nascil cum s'ar intampIa, ni-:
meni n'ar mal avea vre-.o rela~iune cu altul. Daca astazl
~i muW par~nti cu eop~i \li nepo~i reman. la batEane~~
fara nici 0 ingrijire dm p artea lor, apol ell atat m~l
mult atunci. De aceeadeei, ti-a dat Dumnezeu copn,
~i prin urmare nu arunca vina asupra lor. f?i dacil cei
ce au copii, nupot avea niCli 0 scuza, dar inc.a cei ce
nu au, ~i totuf?i se zbuciuma ca sa adune aven,ce vor
avea de _raspuns;>
. . ~
.
Di1r mai este ~i .un a~t.cuvant, lIpSI.t ~nsa d,: ~rlce
temeiu san- indreptl1tl~e, ~l pecare acef?tl~.ll pun.lO~~nt~.
8i care este acel cuvant? In locul coplllor, ZlC n , 8<:1,
avem ca amintire dnpa noi averea)). Cll.. ~de.var~t?!1
este de ras eeea-ce ii spun. dn loc de copm, ZIC dam~1!.,
voiu lasa ca amintire nemuritoare a slavei mele, averile ce Ie strang . Nu a slavei tale, omnle, ?i a Htco-:
miei vor fi ca amintire vesnica acele aven ce Ie al
IMat. Saunu vezi f;>iastazi, '~nm mu~lti p'reumb}andu-se
prin case stralucite vorbesc 'lntre d an:~ll de cate. a rilpit cntare, cat de lacom a fost in viata 1u.1, ca s!' aJ unga
a'~i c!adi asemenea casil frumoasil:!'" f;>l a~staz: a~ce.la a
devenit praf f;>i cennf;>a, iar casa lUl~a cazut }n stapam!ea
altora. Trupul tau este a3cuns. III pamapt, pe cand
amintirea lacomiei tale nu opotl ascunde III seurgerea
timpului, ci sta de fa~a, <:ilci tn 'si!1gnr ai facut <;la acea
patim1t sa fie scoasa, l~ lv~~la prm cas a ce 0
lasat.
8i pe cat timp va sta m plClOare acea casa purtand numele tau, de necesitate urmeaza, ca f;>i gurile tuturor
sa fie deschise contra tao
Ai vazut acum ca este mult mai bine de a nu avea
nimic decat sa lasi' in urma-ti 0 atat de mare acuzare?
9i ac~stea se petr'ec aiGi lle pam.ant; da; ac~l~ ce v~~
face? Ce yom face, zic, cand nOI devemm aIel stapanl

a:

272

273

mULlA x

OMILIA X

a~t?rboga~ii,~i nu Im~arta~im din ele pe altul cu

mmlC, sau cu . foarte pUlIn? Cum ne yom plltea dezbrAea de lacomie? Cel ce voieste a se dezbrl:lca de
lil.?o~ie, UUP1;ttin da din cele r~pite,ci J:nqoit fili 1m'

prins de sot chiar asupra faptuilli; -- care dilltr'ace~ti

doi F se pare ea a searbit mai mult pe sotul adevarat?
N egre~it ell. aeest din urma, caei pe eand eel dintaiu
Be. .tem6a:(?el F.Hivin de barbatulnedreptattt,acesL di'n
u:mape)a,.n,g-;),/IJ.ptl'l, eearea, m~i gdaoge'~i ins1.O:ta, ce
a.duce SO~1H~~t\]1 . f,~\A. 1'o;' )I ~,a'~l f;u a,ved1e; celeeia
pB,,:sonh~u:!.in~avp,r<:m; , :~trai~a:; de~l~J~eut . 's. fapt!lre-a
lUSlUe, totl.l~1 eel puVin elOstef?te pe stapanul celor
furate prin aceea, ca a luat pe as.cuns, pc cand eel ee
fura pe fata ziua miaza-mare !iii in oehii ~ tuturor, pe
langa paguba ce 0 adnee eelui nec1reptatit de . el, IUai
adaoge ~i rll$inea.
'
.'
Sa incetam, deci, de a mai rap'i avutul aHora, si
eei bogati, yi cei saraei, caei euvantul meu nueste
dreptat numai asupra bogatilor, ei $i asupra saraeilor_
Si eeisaraei de multeori rapesc dela eei mai BaraO}
decaL dan~ii, ~i me~te~ugarii eari sunt mai eu stare
deseori viud eu toba avutnl eelor mai sel1patati dee~t
dansii, si eareinmarii saracese pe alti careiumari, si in
fine'mai toF eei din targuri fitc as'tfel de nedreptati.
Astfel . deei, eu voiese ea nedreptatea aeeasta sa dispara de pretutindeni, eaei neclreptatea nu se masoara
eu catimea sau marimea eelor furate sau rapite, ei eu
In!:l,Suf.a ir).ten~iunei celui ce rapei?te- Cum Ca/ilt aee~tia
sunt talhari si lacomi, si inca mal tiUbari ca eei bogati, va amintes0 despre' eele ee am spus mai sus, de~i
poate ~i voi va amintiti. Decat ea sa nn mai vorbim
multe, aide, fie ~i aeef?tia pe aeeiafili linie .en laeomii
eei bogati.
Sa. dasealim, dE)ei, eugetul nostru ca sa nu da-~
reaSCa muIte, sa nu pofteasca- nieiodata ceea-ee este
mai mult deeat strietul necesar. Cand e yorba de cele
eere~ti, ei bine, aiei nieiodata pofta ~i dorinta noastra,
daell se poate, sa. nu mai aiba hotar, ei fiecare. sa pofteasea tot mai mult, - iara aiei pe pamant fiecare sa
se multameasea cu strictul neeesar pentru existenta
sa, ~i s'a nu caute nimie mai mult, ca astfel eu totii sa
putem a ne invrednici de bnnata~ile cele adevarate,
prin eharul!$i filantropia Domnului nostru lisus Christos,
carnia imprEmna eu Tatal ~i cu sf. Duch, se cade slava,
stapanirea f?i cinstea, aeuID f?i pururea ~i in vecii veeilor, Amin,
.

~!:~~t.~~~u~:~t' c!s~u~e~ ~a.c~eiu: ~,$i de am r~apit

':- ':'!.Y,a" ;Zh,"'~ lll:tO>~C }r:r:patnt

(Luca ~~_. 8). Tn , msa;
. ~ll . dfl t.l'11a,)Jtt rl1pmQ, crezi c~'- dacaai dat catovi1

drahme; aiinapo~attot\ll, !?i ramai lini~tit ca ~i cum ai

fl . .r~ma~ curat lD totul. Dar aeeasta nu inseamna
n.lD"lle, 91 tl'~bue a, i~apoHt nu numai eeea-ee ai nlpit,
(~ a mal ~a mca ~l dm ale tale proprii. Dupa cum se In~
tampl~ ~l eu talharul, e~ uu sejustifica !?i uu da inapoi
numal eele ee a furat, el de multe ori i~i da si sufletu1
sau ~a dupa ce inapoie~te in.tr'un mod sau' intr'altui
cu varf eeea~ee a fur at, este hberat - tot af':a "'i cu laA
)''<
Comu,
I -'P-. en t ru ca ~l'J aeomul este ' talhaI',
ba
inca cu
mult mal rafinat decat aeela ~i mai tiran. Aeela prin
~~tptul ea se ,aseun.de caud fura, ~i i~i face treaba in
l~hlPlll nopte1, ea~l cum par'ca s'ar rU~ina!?i s'ar sfii
Sa I?aca~UlasM, prm Aaeeasta dovede!?te ell. este lipsit
de mdrazueala, pe caud aeesta (laeomul) fararusine
cu fruntea su~ E?i in mijloeul targului ziua miaza-niare:
fura dela tOvl, mai faramila si mai tiranie ca un ta1h ar . ~lnu sparge zidnri, nu stinge lumanarile I1U
desohlde cufer-ile, nici nu strica sarma clopotelului ~are
da, d~ ' v:este s!ugilo.:, ci far;e ceva ma~ YOinice:;;te decat
hO~U1, e1 fura l~ fa~a, pe cel nedreptatl~I, scoate pe u:;;ile
?as~lor: t~~ul ZIlla mlaza-mare, descbide totul eu curaj,
net mea SIle$t~ pe cei ned~eptaNi de a seoate ii in~ii
cc.ea-,ce a~ pnn .cufere. At~t, de mare oste puterea sic
lUIrm; VOlU sa ZlO a HicomleI. Acesta este eu mult med
spu~eat d~eat ho~ii, ~u mult mai neru~inat ~i mai tiran
deeat aema. Hotul eand patimeste vr'un rau sau eand
cad~ in vr~o ('~~rsa, se se~rbefilte de sigur, i~sa are eel
pu~m 0 mangalere nu mICa, aeeea adeca ea eel ee l'a
n,edrepta~it se teme mult de e1. pe cand laeomul chiar
~l dupa ee pa.time~te vr'un rau ~i este dispretuit de
toa~a lumea, mci 3:eeasta ma~gaiere nu 0 poate avea,
e~el eel nedr~pt~tlt ~e e,l, sllit flind de bnprejurari,
smg~r a eonsl.mt1t]a JefUIrea sa. De aeeia l?i batjoeura
lumel ,este mal mare asupra lacomului, deeatasupra
ho~ulUl de noap~e. In ~de;ari spune-mi te rog: un bar~at oareeare trale!?te mtr aseuns eu 0 fomee maritata;
lara un altul tot cu aeea femee eurve~te pe fata :;;i este

in-

7413l

18

2.7-1:
- --

-- - -- -

275

OMIUA Xl..

OMILIA X[

"Duchut sa nu'i stingeti, Prorociile sa

-nt
rpo
!:l .I. e ;.
r. ,--. n,,, i
1., ...
alm~/ ~l ,
_ B..: t,e s-.....;
. sr.~,it'ti
.~ .-,'. yl. ? .__~ c.. ...... ~:,..e _ :"",:,:,: u .
Ie d.-e f~
tineti:

De tot felot de lucru

r~i.us~i-_y.~)

TIU
--, "

..t;i.;".

f:.;r1ti."

(Cap. 5, 19-22)-

o negura deasa, nori ~iintunecime profundil se intin-

sese a'3Upra intregului pamant. Aeeasta .a ratand-o aposto

luI zicea: "Eram oare canel in intunerec (', ~i iara.~i:

.. lara voi, fratiior, nu sunteti intruintunerec,ca sfr
~a apuce ziua aceea ca un~ fur" (Eres. 5, 8. I Thes.
5, 4). Deei, daca;;;i astl1zi este noapte intunecata, sau
cum s'ar ziee f<:ira luna, daca ;;;i noi ealatorim pe 0
astrel de noapte, totm;:i ni-a dat Dumnezeu 0 fclclil str~
lueita ea sa 0 ~inem in mana, sau mai bine zis a aprins
in sufletele noastre facIa. ch.arDlu.l sf. l)ucu. [Jar a.cest
foc unia primindu-i rau faeuL ffifl,i Iuminat $i m~i!';tr ii
Jucit, ca de ex. Pavel, Petru, ca in fine toti stintii lni
Dumnezeu, -- pe eand altii 'J-au stins,ca de ex. fecioa'
rele cele nebune, ca to~i' eei ee s'au departat del a eredjn~il, eel acel din Corinth ce a pacatuit a.~a de grozav.
ca Galatenii ce rasturnase pe dos credinva cre~tineasca,
~i ca cei de felul acestora. De aceia !?i Pavel zice aid:
"Duehul sa nu'l stingeti", adeea eharul, euci a$8.
obif?nnef?te e1 de a numi chaml Duchului. Pe acest
char il stinge 0 viata necnrat[t. Dupa cum eineva aruncand deasupr<l unei cand ele Flrina sau i?i apa, San dacii_
ii , varsll untdelemnul , ii slinge focul, tot asa este $i eu
charnl Duchului. Daca 11t'Unci asupra lui ceva pl1mantese, 'i-ai ~tins focul. Daca poate n'ai facut nimic de
acest feI, rnsa vine vreo ispitii din vreo parte, s1110ve1?teeu tllrie;oa 1?i un vant puternk ~i daca lumina
charului nueste mare, san daca nu are llntdelemn indeajuns. sau n'ai astupat bine lumina cu palma in timpul vantului, sau i'ai 1nehis bine uf?<l, de sigur ca lumina se va stinge, si atLlnci totul ai . perdut. Si eareeste acea deschiz:1tura sau u~a, pe unde poate str<1bate
van~ul ~i sting.e lumi:ta char';llui? Aceasta uf?~ este
ochml iill ureelua. DeC!. ilU lasa ca sa loveasca ll1 -616
vantul- eel ~are al ra.uta~ei, fiindca va siillge lumina, ci
astupa.-le bme eu frIca de Duml1ezeu. ~i gura este 0

usa' de aceia lnchide-d -bine, ea asUel l?i lumina sa

straluceascii,}n aoela!?i timp. sa f?i imI?edi~~ :ra~tul~.?~
.a patrunde mauntru. De pllda te~a mSUHa;" cme ~ a.,
"fe-a barfit? Inchide bine gura, cllei dara 0 vel deschldt;,
vel a~lvavanLui,~iillledia.t va.. titioge lumi.na .. Nu ~ vez~
"x ",i j " ,,_'-""'''' "vaod sunt deschlse aoua um, ~l eS_L6 Ua
"ra~t Dllternic, seforln6aza inal1ntru .p n oC1.lrent ce r:.;.si~~~-na totul? Pecind daoa inchizi una din e1e, nil se
formeaza eurent, fiindcavaotul nu mai are ~uterea p~
care 0 avea Ia inceput. Tot af?a se petrec6fill cu -oanllnii: doua sunt u~ile prin care intra vant~l cel tare~
voin sa zic duchul inseHl.ciuneL: gura -ta, ~l gura ee~u~
ee te batjocorel?te ~i 'necinste~te. Deci,. d~oa .0 i.n clllZl.
pe a ta, iata o,l nu dai 10c~curentulUl,_ ~l
~tlI~SCU
totul puterea vantului, pe cand daea 0 aeschlzl, vantul
este neimpedieat.
. ' ."
.
A~a dara sa nu stingem luml.na ehar.uiU1.dIll ~o~
De multe ori se intampla sa se stmga chlar f?l nefi!n_
vre.o isoilasau vr'un vant de dinafara, adeca ~and
lipse:;;;te ~untdelemnu~ lreb~itor, eaD;d o~.dam eIeImosina sa.raeilof, atuoCl S8 stlOge Iumma. 9l Duo';ll1ezen a
venit la tine tot din mila, ~idae1l. nu vede la t~ne aees~
fruet al dragoste1, fuge I'?i se departeaza de tme, Ca<?l
charul sf. Dueh nu poate sta pe langauA? s?~et ~eml:
lcstiv. Stingandu-se apoi dUClhul, restul 11 I'?tItI VOl tO~l
cavi s'a intampla;t sa ealatoriti p~ 0 noap~e f,ara luna.
8i daea eatltona aceasta dllltr ~r; loc mtr altul ~ste
atat de grea in timpul unei lloptl Illtu~eca~e , dara mea.
ealll.toria noastrll. sore . cer cat de neslgura va fi 1 Nu
E;ltiti ca~i demoni SU~1t in aeest ~paviu,. e,3,te fiar~ salbatece, clUe duchurI necurate? Cand nOl voID.: ave a ace a
lumina cu 11oi, nimic nu ne va putea va~i1J::l~, ~ar daea
-stingem acea lumina, apoi iu,te. ne vor mtn.lC1 , lUt~ v?r
seoate din noi tot ee avem. mal ~e p~eV' fimd,!?a ~l .talharii mai intaiu sting lUIlnna ~;n apol pra;da Am lml~te .
tot ee glisesc mai de pre~. Aceia vi:id pn~ mtunenc,
fiindca fae eele ale intunericului, pe cand nOl nu sunlem
obi~nuiV eu astrel .de intunerie.
.
.. .
Deci sa. nn stlOgem aeea lummaaeharulUl. Once
rapti!. rea, ca barfirea, sau insult;a, sau :;;;i altele de fehl1
acestora, stillge lumina eharulUl. Dupa.. cU!ll s~ pe~reee
eu focul, ell. daea 3zvarJi in et ceva stram lUte ~l stmge,
pe cand eeea-ce este in afioitate eu el, 11 apnnde: ~ot
_a~a ~i aieL Tot ce estQ uscat, tot ce este arzator, aplmde
..... .::\

' ( ..

(AI

....... ""'............

a:

277

OMILlA XI
OMILIA XI

fia.Ci:1ra duchului. Ai?a dar ni~ic ,din cele ce'l rac~sc.

u,imic umedos sa, nu introduQew, in el, fiindca, toate,
aoestea sunt straine lui, i?i'l pot ' stinge.
" M.ai0ste illca:;;io 'alta 6xp1inar'e, care se. poate
da ojJas~iului a~es~ui~.. ~uIvi ,printr.e. da.n~i~ prorvceau ,
UU1[l,', (l}J.eY'itrat,rara.a411 67punand 1Ulpcwm. Aceasta {}
I ~~ ' pj_me ap,o stoiuiin 'epis't ola r ell, tr~, CPtinthi:mi, ' cand
z1ce: , ,,A~tuia s'a dat alegereaduchurilor" (Cap!
12, 10). 81 cum aeeasta ? Apoidiavolut fiind viclea11
a gasit, ca prin charul acesta a1 prorociei el poate ras~
turna totul i~ biserica, ~i fiin~?a, ambii, duehulf?i di avoluI, proromau cele pentrn vlltor, unul spunand adevaruI, iara ceIala}t minciuna,f?i din nici 0 parte nn se
putea cap~ta dov~da sigura, ci fa,ra vre-o raspundere
vor.bea:u 1?1 unul ~l altuI, ca Ieremia f?i Iezechiil, apoi a
s081t ttmpul ca acei proroci sa fie controlati sau dupa
-zicerea apostolului "unoras'a datalege~~a duchur~lor " . Dupa cum si atUllci deci, multi dintre Thesalotdceni profetizau, 'la f:ari f?i fa ce aluziune apostolul
in epistola II catra Thesaloniceni, zicand: "Nici prin
duch, nici prill cuvant, nici prin epistola, ca ~i
cum ar fi trimlsa dela noi , cum ca ar fi sosit
ziua lui Christos Ci (Cap. 2, 2),tot a::;;a 9i aici, ca f?i
cnm pare cil. li-ar ziee: Nu cumva - fiindca sunt
,p.:rintr.e voi oarecari Proroci mincino9i - nn eumva,
Z1O, dm cauza acelora sa impedecati 9i pe 0eilal~i f?i
sa,-i dispr e ~uiti. Nu-i stingeti, adeca nProrociile sa TIU
Ie d efaimati". Ai vlizut catocmai aceasta este ceea-ce
el spune mai departe: "Toate sa Ie ispititi?" 8i
fiin~ca a fost zis "Prorociile sa nu Ie defaimaWl,
apOl ca nu cumva sa, ere ada ca fiecaruia este deschisa,
calea .~pre prorocie, "Toate, zice, Ie ispititi!(, adeca
profetnle cele ce in adevlir se pot num! profevii, si
"ce este bun sa tineti".
'
"De tot fehil de lucru rau sa va feriti" ,
a,dec~ nu de cutare sau cutare, ci de tot lucrul rau.
~i cele mincinoase, f?i c,d e adeval'ate, zice, sa Ie ispi-,
~i~i, sa Ie examina~i bine, f?i pe unele sa 10 primiti..
l~.ra pe celelalte sa Ie .re~'3pingeti. Astfel 1?i ura unora
contra.voa.stra, va fi mal lI~ver~unata, ~i dragostea celqrlaHl mal mare, cMi voi nu ati pri~it cu ochiUnchi~i

f''''
a. ~~ .n;c
. '. i

-'S .l

iSpl'tire,

0 '

l..

"'vi'

--

totul facet,i eu baocrat'e de

Sarna.

htdilllsusi Dumnezeul pacei sa va sfintea;sd~.pre voi' inkll toat,e c1esavat~it; ~i intru

intr~e~ ,ct1;lcnulV6stn1 ;;;i s ufietul, $,i trupul

t;ot

tar.R, ",:,(l B~ 'p'ri.rl'z:;ua 111tt:"11 ' -v er~J~~t:,~t },J().t4r!u,,1~1l IIOg IJLU

,..l.l::;U'~
e::.., .. , ,~V-'J1.l--'-;
"'~',-'
'X '.......': v'" '.p?'.'i>\s
' ~ eii(( \'V'",r;;:,
23)
L LO
liV s' C
oUt.,
u;p -""'"
,~,j...... .
. " P,'riv6s
.
, te.

. . ..

':

," ,

'. _ '

__

'

_',.

"

"

'_ .

""'7" _

...

iubire parintasca din partea,un~i dascal ~devara~" c~

apostolul P~v-e.l, ca dup~ s.fa~nrJ :'1daoge $1 rugaclUo.~,
?i nu nnmal dm g ura" ~l ~l msc~ls. De a ttel. trebma
eft e1 sa faca,' uz d e amandoua, ~l de s.fa~t ~~ 91 de ~u
gilciune. De :'1ceea ~i o.oi, dupa ceo mal mtam sf~tUlI?: .
apoi facem 81 rugaClum pentru VOl , dupa, cUl!l ~~ f?bt l
voi toti cati" sunteti initiati in dogmele credmt el . Dar
Pavel 'cu drept cuvant' f~cea .acea:;ta, eaci avea Tl!ult
curaj inaintea lui Dumnezeu, ~l mnlta ~recere, pe .ca~~
i10i starn inaintea lui Cll multa sfiala, ~l sunte m hpSl~t
41e curaj, ~ insa fiind(la suntet:?- .oranduiti, spr~ aceast~,
() facem, dO~l suntem ne vre~mCl d~ a ~ta lI!amtea .lu~,
:;; i cn multo mai in urma d~ca,t multI chlar dl,ntre ?lS~l
pulii no:;;trl. .-qe vreme ce m~a, .?ha:ul lucreaza. f?l PrJ,?,
eei nevrec1 mOl nu pe ntru danE?ll, m pentru Cel ce U1meaza a, se f~losl , d e aceea f)i noi ii proaducem cele
e uvenite din par-tea voastb'i.
Sa va sfinteasca pre voi intru toate desavCi;r~it) zir;e, ~i tntru tot intre.g d~cJ:-ul vostr~, ~i
s nfle tul si trupul fara de prlhana, mtru ,vemrea
DOl11nul~i nostru Iisus Christos Sr1 se p a ziasca .
Co nume~ te e1 Dueh aici? Charul primit, ?i1ci daCI1 <;:1latorim de aici spre cer avand faclele aprmse, yom Intra in camara cea d e nmiti1, ia ra daca nu Ie yom avea,
yom ramanea afa ra. De aceea ::;;i zice e1 "intreg Du.chul vostru ': , caci acela ' fEnd ne~tirbit, f?i celelalte
raman itltacte. "f$i Bufietul, zic.o, ~i tr";lp;~l vo~tru ",
.;aci niei acela" nid ailesta nu pnmesc ,nlnilC rau m el~.
, Credincios este celcev'a chemat pre VOl ,
"
.
.
care Vasi face" (Vers. 24). Frive~te umilinta 1a apostal. Dupa 'ce et' s'a 'rugat pentru d.D:~ii, ap?i adao ~~ :
' Sa ' nu -credeti ' in'sa ca " aceasta se face prm rugil~l uriile mele, oi ptiilbrthavoastra intenVune,v ~rin : bu~~
tate a voastra, prin , '(I~;t'6l v'a si chemat; CaOl daca va

27ti

OMILIA XI

O:\IILlA :XI

.~----

chemat 1a mantuire, el sta iotru adevar, adeca in hotarirea Iuata, voind cu orice pret a va mantui.
T
. ,,~ratilo~,.
rugati-va pentru noi" (Vers. 25).
"al! Catil umllm~:1! Dar el spunea acestea din umi!irita,
pe cand noi 0 spunem nu din umilinta, ci eu gand'ul
l ' VOID
. rl
~ t'
1
'
d. e a ne f 060S1,
._ ," !l, ca~..;lga
rr:;.U.:.t
prill
ae.jasra, t:a~i
l?i noi zicem rugat,i-va $i pentru noi , Des] !)M.t~ DU
va f.olosi~i . dela noicuniru.ie W3.l"fI s.t minunat. t,,: t.! ;,,~
faceti-o acea;sta macar pentrll ciuRt ea: CG nio cfati DU~ .
D?ind~-n e "f.~riote". Ci!leVa a avut. o~recand copii inul~i,
/?l del\ll eopUI ou se fOJos eau enmmlflbun dela iliinsuJ .
totw;;i intr'o zi acela, ca tata al lor, :li-a pus Inaint~
dreptul lui de . parinte, zicaodu-li: <ware nu sunt eu
nurnit d e voi taUt?)} De aceea si noi va zicem ruO'ati~va. ~entru n~i,:;;i on 0 Rpunem c um s'ar intampJa~ oi
dm 1mm ~, cam mult folos yom avea prin rugaeiunile
voastre. Gaei daca noi su ntem raspuIlzatori pentruea
va avem po toti sub in grijicea noastra, si yom da sarna.
de voi, apoi eu atat maimult datorim
va c ere, ca sa
ne bucuram de rugaciunile voastre. Ra s punderea noa:::;tra s'afacut mai mare pentru voi, dee; e drept ca
ajutort~l din . partea voastra sa fi e mai mare ~i rna!
puterme.
.
.
"Spun eti inchinaciune fratilor tuturor ell
sarutare sfi~lta" (Vers. 26). Vai! cati1 caldun'1 in aces te
euvinte, cat d elir! Fiind ea. nu putea si'i-i sarute pe toti
in .pers.?an a, eaei era departe d~ danl?ii, apoi ii si1rut~
prm a~ll, dupa cum z cern ~i TIm: s:1ruta p c cutare in
locul meu. Cu ehipul acesta se intretine fo eul dragostei in amandoua parFle, cad dragostect nu s e uita
}a distantele eele mari, d merge c1 eadreptulla obieetu}
iubit, f?i este de fata pes te tot looul.
"J uru-va pre voi tntru Dornnul, ea sa se
cetiasca epistolia. aceasta tuturor sfintilor irati"
(Verso 27). Aeeasta este zisa. mai eu sarna' din dorinta
eea mare, :;;i nu atata din invat!1tura., ca adeea sa se
cread:1 ea el este in fat .~ lor vorbindu-li.
"Darnl DOillnulni nostru Iislls Christos ell
,:oi. ~m~n~'~ (yers .. 28) . .Nu poroncef?te cum R'ar inta mpla, Cl 11 :;;1 conJura, la ra aceasta 0 face in cuget
curat, e:1 dacapoate nu baga de sarna de euvintele
lui, eel pu~in sa, faM aceasta pentru juramant, cl1ci i1
aveau 0 mare friea de jlira.mant.

si

279

1) Astazi insi\. ~i jur!1mantuleste calcat in~picioa~e.

Astilzi auzi de multe ori slugi!e cand sunt Mtute JUrandu-se pe Dumnezell :;;i pe Christos, -sau mai bine zis
injurandu-i, cllci a9a mori tu cr ef;ltitiUle, - 9i eli toate
acestea nimeni nu baga. sarna, riimeni nu'9i intoarce
privirea eu oispret; Dar d aca din intampiare ar injura
pefiultau, . de 'ndata :;;d chiar fara V0ea ta, s.crl~ninrl
rl!n dinti da5 ,crnmul m-:1.nieL tJn a!t.ul jar3~i fh.nd t~rit .
prin piat~ de oamenii stapanirei, Jifra pe. cei 6e'1 silues.-):
in fata Elenilor ~i a lu.deilor, cu )urammtele ceIe mal
infrico9ate, 9i totu:;;i nirneni nu baga sarna. Dar ee v.or
zice Elinii, cand aud pe un ere:;;tin jl1ra nd pe alt cre~t~n,
:::;i totu~i nici o vurba nu se face, ba inca st!1m eu mdeferenta? Voiti sa. va istorisese de un fapt, pc care iili
eu l'am' auzit? 'Nirnie nu pHlzmuesc d eja mine, ci aceea
ce am auzit dela 0 persoana. vredni ca de crezut. 0
fata. tanara, ml1ritata dupa un ba.rbat r au :;;1 mi~el, un
selav fllgit deja stapanul sau, - acea tanara, zie, iata ee
a patimit: barbatul san fiind incarcat de multe gre~ale
si urmand a fi vindut de st:1pana sa, caei aeeasta stapana
ell. vaduva ce era, nu putea sa'1 pedepseasei1. dupa. cum
merita pentru ri sipa ce faeea easei sa.le, s'a gandit ea
sa'l vinda; d ar fiindea tan:11'a lui so~ie era 0 femee
vrednica, a judeca t ca ar fi imprudent dea se despi1r~i
de barbat, t;li s'a invoit ea p entrn libera rea lui . sa 0
vinda iili pe dansa. Vlizanduse tanara femee in stra~ll
torare ~i 1ipsa mare, s'a dus Ja 0 p e rsoana ven erablla
$i cunoscuta deaproape eu sta pana sa, p ersoana. eare
iriia EJi pove stit acest f?p t., - 9i eazand la picioarele
aeelei" persoane, a rllgat'o CU lacrami ea sa. staruiase[t
1a stapana sa pentrn dansa. Dupa ce In fine a schimbat
mai multe vorbe, 11, urm:l a adaos !;li acestea Ca sa con~
vinga pe acea persoana: Af?a sa v ezi pe Christos i~
ziua judecatii, sa, nu treci cu vederea eererea mea, $1
zieand aceste vorbe a iesit. Dupa aoeea, apucand'o g rijele casei, cum se. intampl a in fie care casa, ea s'a . lini~ tit, si a uitat de acel juramant infricof?at. Intr'una
oin zile:ins<.1, deodata :;;i-a adwo aminte cam pe la arniaza
d e i nfrieo$1tul juramant, 1?i a fost cuprinsa de 0 umilin~a
mare, dup;1 care dueandu-s e la stapana sa, s'a rugat eu
') Partea mOI' ala. Sa nn trecem cu vederea p'~ cerl1etori, mai
en sarna pe cei ee 'se jura. OiL este. 0 mare miingaie l'e Ja boale ~i pa~
gnbe ajntorarea cer~etorilor. Despre saracH cari stan inbiserici,,?i des c
pre ospeteJe ce trebne a da saracilor 'Ii infirmilor. (Veron).

280

OMlI,IAXI

.mp-ill!. stiir~in~i:i, ~i lucrul s'a sfari?itcu bine. Dar tot

e.a a vazllt 10 noaptea urmatoarecerllrile deschizandll13!3, i?i pe insu!?i Christo:;: i?8zand pe tronul slavei: l'a
.Vilzut, zie, dupa. cum ecuputinta unei femei sa'l vada .
.F'jindoa (3)'a foarteihgl:'ijata de juramarit, I$ifiindca se
t!3t\:l..tsa~ . ~e:;;,ceea .s'a invred~1 iei~ u_nei a,s~fel de.vt)~enii.
__~; .... ,;;Gt;?stea_ J~ :a.~~pus ca~Rlsa ' nn . !hSPJ'~UHn J \lI'U~ulIh.c'~.-G1tld -ma:!.. eli s.arrJ~ eBI06 16 fac .ne roa.g;t peni>ru
lucrllrl bune, pentru elelmOSitia, peIitrli tiiantropie. Ast:1zi
::;;ed pe drllmurisilraci eu picioarele taiate si se uita la
tine cllm treci iute pe hlng<ldan!?ii. Apoi 'fiindca ii nu
p.ot sa vina dJ~pa tine, in lind manile spre tine jurandu-te
::;;1 astfel. ~I!L i?l cum ar. ave.a in n:a~i 0 u~di~a, ai?teapta
ne.noroCI~1I ca til sa fil prIns prm luramantul lor side
frica: i.uramantului sa ]i ?ai un gologan san doi, ' i?i tu
tre91 lUte ye ]a:lga dan~lI, de;;! ai fost conjuratain numele stapanulUl tilu. 91 daca te conjura pe ochliuii,
?au pebarbatul tau care pleaca in calatorie sau p e
~3;,~atul. s~ll: fa' a . ta, ~mediat te indupleei, min'tea ~i se
ll1aJ.~a ~l wlma t~ se 10 caJz8l?te, iar cand te conjura pe
~bns os, til treci p~ laoga e1 1;li te faci Cil nn ai auzit.
Cunose mulLe fe mm, care auzind pe sarac luand de
martur po Christos, tree iute pe langcl el, insa daca
sunt laudate pentrt! frumuse~a lor, apoi de in data rarescpasul, so mOHl~ eu totul, si Ie vflzi c[ intind mana
d.e .aj nto!, .. A~a dar in a.cest !1al au actus pe saraci, pe aeei
n~no:ocl~!, ea au devemt ?blecte de ras. Fiindea nu pot
sa a~l~e sufletele trecJ.torIlor cu acele cuvinte duioase si
pline ~e. arnarac!une. ei bit;,e, lata ca ii au ' apueat p'e
aceasta cale, prIll ca~e ~.a. Incantr eel putin_ fili sa in.
veseleaso~1. 'Pe trecaton. E;31 Jat~. cum deprava~ia f;ii tic il lo~ia
noastra sl~e~t.e pe <?elce se glse:;; te in n e noroeire. pe
eel ee e hhmt defoame, ca sa impleteasca cununi de
lauda i?i sa infrumuseteze pe eei ce'l miluiesc! 8i daca
'it fi numai atata. ins& mai este ~i 0 alta miselie eu
rnu ~t. rn.ai urita decat aeeasta: au silitpe aC8$ti neno~OCl~l de a se face esc;,;mator}, ~a~caArici<?i i?i caraghio~i
l': LOtta ~uterea eu vantuhu. Cam cand nleaga paharute
?l alte ?blCcte ~la un lo.c i?i punandu-1e imprejurul grll;nazu1m, salta .'lll SUSi;H fae un vuet asurzitor, sau are
.a gura ~n naiu eu care cantil, cantece . de amor, si cu
~lasllllm te. asurzet;lte, a.poi cand vezi pe multi it;Cllnurandp~ .a~eS?tinenorociti, unia dandU-li 0 bucata de
Jane; al~1I eate un go]ogan, alFi altceva, ' ~i'i ~iq' in curtea

OMILIA XI

281

casei sali la poarta timp indelungat, in care. tirr:tP bar~

bati f?i femei se desfateaza de aceasta prlveh~te, e1
bin~, ce poate .ft mai u~icios ?a aces;t. rapt? Oare nu sunt
acestea vredmee de Jale f;i1 Ruspm? Mlc este faptul
inS\hfl. sise cre~e a fi mie, iBsa din' acesti'apt miq i?i
nebagat 'S:us<Hnaj ):\:13 '9aS;C ;llu:rt~ Pt\,e,a.tQf?l~Hlbiri in !U?ta-"~rilrilo lloasli.0~ ' . ;J~~1~q.._. S0,- re-~.!t~[t;;;~. J'lt~ pllcir.:. vr?o - -'p1),&Zl~~
pHi.6uta; jata~ad(j 'ildat&~a ilmlat cug:etill;b~a a :corupt
chiar l'?i tnsu;;;l sufietul. Cand s~racu1. mvoac~ pe Dumnezeu l?i'l !,oaga p e n.tl'u ?a ~iq1 d~r-Ula~sca tnn. de bunli-t:1ti in schlmbul elelmOSllleI, nu se 1Ovredmce~te de
niei ob<1o-are in sama din partea ta, iara eel ce introduce in l~cul rugaciunei ni~te astfel de ?bicei~r~ str~ine
este admirat. Am $<1 va spun ceea-ce lll-a vemt 10 mmte
acum. Cand cazi in vre-o ooal11, dac<1 nu de aiurea, eel
putin dela cei s<1raci, deia eei ce sunt in stramto~r~,
invat<1-te a multami stapanulu;. a to ate. Ace~tia c11e1tuindu'l?i Intrcaga lor viav:1 in eer:;;etorie,nu b1astama!
nu se scanda1izeaza s i TIn se revolta in sufletul lo!;, 'm
toata yorba lor se margine~te in ll1ult<1mire .C<1tra qumnezeu numindu-l mare ~i filantrop. Acela fimd tOP1t de
foame', numeE;lte p e Dlimnezeu filantrop, f?i tu car~
traiesti in belsug, daca nu poti lila avutul tutnror, '11
nUIT}~f?ti crud :~i n emilostiv? Cu cat este ~ai bu,.n ac~la
deoat tine? Sl cum nu ne va condamna e1 Hl zma
'aceea? Dllmn'ezeti a lasat in lurne ca nif?te dascali universali in nenorociri, ~i ca mangaere in suferinF, pe
:sara.cii ee stau ini?irati pe drumuri .. ~i .pimmit cev~. c~
nu ai voH? Dar nn a.C;;~, ca saracul. Al p18rdut un oct;tlU.
Dar el i-a pierdut pe amal,}doL Ai fost bolnav un tunp
indeluoO"at? Dar aeela patJme~te de 0 boala ce nu 5e
poate 1eocu1. Ai. pi~rdut picioar~le? Da~ acela a pierdu,t
sanatatea trllpulm intreg. Al suferlt vre-o yaguba
mare ? Dar nu aiajuns in halul cer~etorulU1; casa
,intinzi mana.
, Multameste, c1eci lui Dllmnezeu. Nu vezi pe acela
Crt. st1l. in' cuptorul S!lraciei, Oil def;il cere deLa toti, totu:;;i
deabea delacei mai putini se . invrednice~te a capata
ceva? Ded si tu, cand 'obosei?ti rugandu-te lui Dumnezeu pentru' ceva,~i nu'pr:imei?ti, ad:~qi a!llinte de cat~ .
ori a1 auzit pe sarac cerandu'ti, ~i nu l'a13scultat, .91
cu toate acestea el nu s'a scarbit i?i nici nn te-a batJo~orit, - def;ii tu faci aceasta ..din cruzime i?i diq. zgarQ~nie,pe cand Durrinezeu daca pu te ascult:1, 0 faC e)

_ _~_O.:..:i\III.!A XI

OMILIA XI

d.iD~ filantropie: Deci',daca :tu din' cauza cruzimei tale

SlInC.a ~u :pO~1 suferlc~ sa fii invinoVI1~itdaca nu ai '
i dat, lllmiC sllraculUl, apOl Cum iD.drllzne~ti dl') a invinovAtl pe D~mnezeu, ~pentruca dmfilan tropie nil te.a
ascultat? Al vazut cata nedreptate? .
.
,
Ac;ste.a ,iubjvi~or, ~i110 ave.Ill in miu}c totdeauna,
sa ne gandlm la Cet dews. la (lei CEl ~unf: ,n7""o.,-. .-.-.,,,;.:_;
mal mati decal;' ale noastre. si aSl.f" ' ''v;'':~'',....~~;;:,,
''' c :-: ..:,.~'!'
:to ,_.....
- ~a.ml lUI DllmnA;r.eu . Viata celormaimultieste' , Vi-j;J""a
(!e ~stfel de e~elllple. Omul treaz, omul care voiei?te a
fi .cu ba~are ae sam,), poate cai?tiga 0 invatatura nn
~ICa., chIar dela cee.a-c~ -ye~e prin lc?calurile' de ruga~
Clum: ~e aceea. la blserlCl ~l la martlrii I) stau sllr acii
de dmamtea u~Ilor, ca noi din aceasta priveliste sa capatam ul'! folos m~re. Gande~te-te ca dncandu-ne ]a
palatele l!TI parate:;;tl de pe pamaot nu vedem nimiedin
aee.~te~, e1 bllrba~l mandri, straluci~i, inCllrcati de d eco~~tn f?l de ~urarii, - de .anei$tia, zic, vei vedea perinu~ndu-seprm tont.e. pa~~]le,- pe dud 1a ad evaratele pa] a~~.-:, :cor-bese de ,Dls~rlC.a - pelabi ~ericele mart.irilo[',
ve~. V"Qea demomza~l, clUngl, SaraC], ' batrani, orbi, :;;i
al~l1 de ace?t feI, cu m emb rel~ eorpului schilodite. Si
de. ee .oare? ~eptr:~l ca tu sa iai inva~ll tura dela aeeasta
pnvehi?te. },,~al mtalU pentru ea tu, daca. cumva lntri
m lluntru. tarmd .dupa. tine mandria, uitandu-te la a ceia,
sa ~ruJ?-C! dela tllle acea sarcina, $i zdro biudu-ti inima
sa mtn In.auntru u1?urat, i?i 81 asculF cele ee se spun
acol?; ' ~a~l nu e eu putinta ca cel ce se roaga S :l fiR
asctin.at lU ce rerea sa: daca are en dansul m a ndria-.
~l do~l~a.?pOl? trl!ca vaza~d uu. batran ga rbovit t;li i.stovit,
s~ un~! 1.!:ohlplll. lucrurI man daca e!;lti tinar, fijndca
1?! ~iHranll ace1?tIa au fost odinioata tineri ca tine. Al
trellea , pentruM daca tu te iogamfi ea e1?ti intr'o slujba
osta1?~sca la palatul imparatesc, sa te g-andei?ti ea dintre
!lce1?tIa mU~~1 vor fi mal straluciti deciU tine in palatele
unpllratulm eer~sc, ca daca te incumetezi poate in sil.natate.a. t!~PUIUl ta?, de indata ce te uiti la ace1?ti ' n enoroCI~l l~l moderezl trufia. Aiei intrand cineva deseori
daM est.e saniH~s. nn va gi10di lueruri mari asupr.{
Sllnl1til~e!, trupe~tI, lara daea este obosit de lupta z ilniea
va capll.ta 0 mare mangaere. i?i lin l1umai pentru aceasta
,

....

. .

- ---- - --

_ .

,,

'-

-- . -

\....1.

-,

... .!..L

..1 ........;:

-'-

p .

t"!n cuvantnl f1'J.Pt+iP~O Y-f1a:P't+IP~r;r. se tntelege biserica

cladlta pe mormantul ' martirilor, care de ordinar era afara de eetate. (Trad.).
1)

]V, t"
0 a.

283

,stau saracii pe la biserici, ei filipentruca slt te faca ' 1>e

tin e milostiv, pentruca sa t e indupleci l a mila ' chtra
altH, pentruea sa a{imiri -filantropia lui Dumn ezeu, eaei
dad Dumuezeu mi se rUf?ineazil. de dan1?ii, ' ci'i pune
sa stea ' chiar la uf?a palatulni sllu, apoi eu atat mai
:mult tu; ~i in nne ca tu sa nilcuge~i hHWuri mad,
rlS,f)2 p.~t.i in pa.IMele l:mpar~t.e~ti de pe pllrnant. Nu-ti.
rl,e ::,,:::irlR,rla,I':\ te o p.:rjaro3, saracul; da.ea-ti cere neva.
Chi.ar 'de s'ar Ii pi de tine, ehiar de . t {Hlt' apuea de pieioare, tu nu trage picioarele, caci ace~tia (saracii) sunt
canii eei minunatiai curWor impltratef?ti. Nu 11eciostil1du-i ii l1umesc ca ni, sa nu fie, ci llludandu-i mutt,
caci ii pllzesc eurtea palatului Imp:lriltesc. Deci hranef?te-i, caci cinstea ee li~o taei se resfra nge- asupra
stapanuluj ~ asupra imparatQlui ceresco
In palatel e impar ate1?ti de pe pamant totul e mandrie ~i trufie draceasea, aiei i nsa, in p alatele eerei$ti
totul unrilintl ~i moclestie. Cum Cil. pe la u:,?ile acestor
nalate un vei iovil ta nimic omen esc, 8i cum cit Dumnezeu nn se resfatA in bogaw, ia aminte fili invat:H e
dela cei ee stan inaintea acestor u1?i. Sederea lor inaintea u t;lilor bisericei este ca ~i cum pare' Cll.. 0 iodemnare,
ca f?i cum pare Cil. ar fi 0 voce oarecare str,llucita adresata tuturor oam enilor, f?i care Ie zice: toate cele omenef?ti sunt nimic, toate sunt umbra 8i fum. Daca boga~ia ar fi un bun, nu ar fi pus Dumneze u po s araci
ca sa stea inaintea u;;elor casei sale. Dar dac.l intrli in
biseriCil.f;li bogati, $i el ii laslt slt se apropie, apoi nu
te minuna, fiind canu'i logadue l?a intre ca ii sil ramar1').
bogati, ci.pentru ca sa scape de g reutatea bogatiilor. AscuUa ce spune Christos: "N u puteJi sluj l l'ui Dumnezeu, f?i lui Mamona/' (Math. 6,24), l1i iara~i; "Ou
anevoe va intra bogatul intru imparatia cerurilor" f?i iarilf?i: Mai lesne va intra funia corabiei
prin urechile acului, decat bogatul intru imparatialui Dumnezeu I! (Ibid. 19,23.24). D eci, de aceea
primefilte pe bogati, ea auzind aceste cuvinte iI sa doreasca bog:Hia cp,a ve1?niea, sll doreascll.. :cele cere~ti.
9i de ce te' minun ezi, dacll e1 mi lasll ca sel stea la
uf?a palatului San din ace~tia? La masa lui cea duo
chovniceasea nu gllsef?te ell, e nedemn de a'i chema
1?i pe aee~tia, f?i a'i impartaf?1 din acel ospat, ci eiunguJ
f?i ologul, bil.tranul imbracat eu tren~e, plin 'de rapan :'?i

,284

ONliLIA XI

de paduohi, sade impi'euna en eel tInar, 'ba ala.turea

chiar de cel' ee poarta pe trup porfira imparl:l.teasca,
f$i are pe cap diadema, eu ace$tia la lin loc, iie, vine , fill
a~ela f?i ia p~rte la ~ina oea. ~e t,aina,~e il~fp!l't,taf\le~te
dltl Gspa~1l1 auchovrneesc, f?l cte acelea~n se tlUcl1ril. fie,('.are, __ ~i 'ilU eete" aCQIo ,nicio deosebire, de rjersoane.

!;!~;~;t~P0!1~d::tie1i~i~;:o~1 ~in~zr~~~~c i~~p~~~~~~~ei~ 'f?~

a stacu imparatill a:laturea, "'- Mei f?i

unii~i altii Rl,:rnt

chemati, - ~i tu poate gasefilti ea e nedemn de tine de
a fi vazut de a1tii ca dai s,traoului eleimosina, sauvorbind eli dansul? Vai! Catil. lipsa de judeeata, cala mandrie draoeasca! Baga sarna insa, sa nu pavef?ti ca odi.nioara acel bog-at din evanghelie. Acela nu se injosia
niei macar sa vada pe Lazar, fill nu-i da pentrll locuinta.
nici maear 0 mica parte de sub acoperarnantul easelor
.sale, ei <;;edea nenor-oeitu! afara de poarta, ~i el niei nn
' se injosia de aS0himba cateva euvinte eu dansul. Dar
pdve~~te,curn atunci cand ave a nevoe de acel sarae,
nna putut face nimie.
- '
,. Daca noi ne rU1}inam de acei de care Cllristos nu se ru~irieazil, apoi de Christos ne ru~inarri, caei acekl.
-sunt prietenii lui.
,
Deci, rnasa ta sa fie plina , de ciungi t;;i betegi, de
- g~rbovi 9iistovi~i, caciprin ace1?tia sta de fa~a Chris;tos, si nu prin cei bogatL Poate ca ' 'ti vine a ride auzind
:acestea, tnsa ca sa
crezi 0il. yorbesc dela mine, as,culta. ce spune insm;;i Christos, ea sa nn rnai rlzi, ci
sa te cutremuri:, "Gaud faci cina sau ospat, nn
cherl1a pe prietenii tal, nici neamurile tale, nici
'pe vecinii eei bogati, ea nu eurnva 1;3i ii sli te
'Cherne pe tine 1;3i sli'ti resplliteasca, ci caud faci
~ ospa~ chiama saracii, neputincio~ii, schiopii ~i
orbii, ~i fericit vei ft, .caci nu pot sa'ti intoarCtl\
'ca ti se va itltoarce tie intru invierea dreptilor"
(Luca 14, 12-14). ' La 0 asernenea, masa este $i rnai
'multa slava, dacatmmva iube1?ti slava, caci pe carid 1a
mesele tlelelalte vezi invidia ~i minciuna, acuzari ~i
:barfeli, ~.i frica mare ca 'nu cumva sa faci ceva ce nu
-secuvine;' f?i stai' casIng-a in fa~astapanului, sfiindu~te
U(j 1vr'o infruntare f?i de glit'a ce16!lZj.l~i. la a,ceste mese
initOicde acestea, ci tot ee auzi dela ace1?tia Ie prinie;;;ti
1JUlpIMere; '~i vuettll de::dci einai placut, f?i aplauiele

uu

OMILIA XI

285

COMENTARIILE
SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI II CATRA THESALONICENI

A celui intru
IO_~N

sfin~i

Parintelui nQstru

CHRISOSTOl\1:

Arclliepiscopul' Ccnstantinopolci

SlJBIECrrOL. OMILIA I
Zieand in epistola dinainte ea: "Ne rugam noaptea ~i ziua, ca sa vedem fata voastra", ~i ell "Neputand rabda a ramanea in Athenasinguri", f?i eil
"Am trimis pe Timotheiu" cr, Thesal. 3, 1. 2. 10)

prin toate acestea e1 d,1. pe fat? dorinta lui co 0 avea,

de a se duce }a dansii. Ddr fiindca nu putase sl1 se
duca :;;i sil puna in r~nduiaHi lipsurile cre-dintei lor, de
aceea a adaos epistola a doua, ca astfelooea-ce li lipsa
lor 1?rin prezenta lui, sa 0 indeplineasca prin scris.
Cum ca el.nu s'a dus dupit trimiterea celei intai epistole, se poate vedea din urmittorul pasaj: "f?i va ru-

gam pre voi, frati1or, pentru venirea Domnului

nostru lisus Ohristos" (II. Thes. 2, 1), pe cand in
epistola de mai inainte Ie scria: "lara de ani ~i de
vremi n'aveti trebuinta sa scrim voua" (1. Thes.
5, 1)1. a~a, ca. dcLC~ e1 ~'ar ~ ?-us dupa .aceasta, nu.ar fi
trebmt sit 11 mal' scrle mmlC. Dar fimdc:t chest.mnea
aceasta a fost :amanat:1,de . aceea . vine' apostolul din

288

OMILIA I

OMILIA I

nou asupra ei, t;;i adaoga aeeasta epistolrt. Dupa Cum

face :;;i in epistola catra Timotheiu, cand zice: "Ca ri
(Imenell :;;i Filit) dela adevar au ratacit zicand
ca Illv-iereaau fost deja" (if. rrimoth. 2, 18), diind
:',p~,-f&.t:l>_rH:;, acei 'lnEJfJlatoI:f,;cari Sl)llneall ca credinciosi{
rn:4ri:nirr~lGt;'f>r:gd';1'1uit,'de oa:l:fjCel(1vie%'C1 8'~. petrecut deja, -:- iara-'aceasta in scopul viidit dea Illlpedica pe credineio~i dela_ lupta pentru credinta, - tot
-i3:~a fae~ ~i aieL Fiindca pc datH?ii numai speranta ii
tl.nea fill nu;i lasa. sa. cada in relele lumei acefiltia, apoi
dla,volul vomd a Ii tala aceastasperanta, dupa cum ar taia
cineva ancora corabiei, si fiindca n'a putut cu minciunjlc sa-i convinga despr'e cele viitoare, a apucat pe 0
alta cale, a pus pe niste oameni vatamiitori si netrebniei ca sa propoveduiasca credinciofililor, ea ate aeele
bunuri fllgciduite de Ohristos au luat. sfarsit, caci 10vierea a fost deja, fill cu un cuvant se ineercau sa amageascape eei lesne creziltori. DUfJa cum aeeia, zieean
atunci ca InvieI'ea a fest deja, tot asa f;'ii aici intre Thesaloniceni ziceau unii ca judeeata cea' de pe urma sta
de fata, precum :;;i vimirea lui Ohristos, ca cu chpul
acesta sa faca minciunos chiar ~i pe Ohristos, aratand
ca nu mai este la urma nici rasplata, nici tribunal
nici pedea.psa $i nici osanda ve:;;nica pentru cei ce fa~
re}e, fMand prin aeeasta pe unii mai indrazneti in col111terea relelor, iara pe altii mai umiliti. 8i ceea-ce
este mai grozav decat toate; ca pe cand unli se margineau a propovedui simplu, cu yorba numai, dupa .
cum sunt acele pe care Ie spune Pavel, altii se incercau ..
a face aceasta prin epistole ial$e, scrise in numele lui
PaveL De aceea. apostolul inchizandu-li orice portita
de intrare, zice: "Nu va spaimantati, niei pri'n
Dueh, nici prin cuvant, njci prin epistolie, ea
cum ar fi trimisa del a noi (II. Thes. 2, 2). Prin
fraza "niei prin dueh'i el face aluziune la prorocii
ee~ mincino:;;i: f?i de unde putem :;;ti ca i se falsificau
eplstolele? Dm ceea-ce spune 13 finea acestei epistole:
"Inchinaciunea cu mana, mea a lui Pavel, care
este semn in toata epistolia; a:;;a seriu. Darul
Domnului nostru Iisus Christos cu voi cu toti".
Nu ~umai acea~ta spun,. ca epistola intreaga este scrisa
ell; mana mea, !?1 prm urmareacesta esteua semn va-

to

289

dit de autentieitatea ei, - desl de altfel scrisoarea ar fi

putut fi imitata ~i de altii - 'ci inca cll.:;;i inch~naci~mea
o scriu cu mana me;:t). Aceasta se petrece ~lprmtr~
noi, caci dela. iscalitura se poate cunoateda~a serlsoarea apartirie sau nupersoanei ce a trimis-O.DecLn-riuHeefl-SJAt cpistoI~. ' vi"h~- _RP:Ofitotnl din,n-uu

~i~i mangft~ JH~', aC0H~1 !rll(~saJO"tli.6eui:5 -:il)UT1Git~"-:fi~rQl;flydc:

relele ce-i bailimiau: laudanilu-l din lApteie \Sere pI'eZBnte

~i din ceJe viitO{l.re,. Eji indemnandl~-i prin fr~ca d.epedeapsa, i prin rasplata (jU bununl.e f~g~dUlte 91 pregatite lor. Desfafilura foarte. lamurrt ~ntamplarrle .d.e
at unci arata semnul timpulm de atuncl, adeca apantlunea lui antichrist, fara insa sa descopere timpul anumit. De altfel atunci mai eu sarna ramano convins sufletul cel slab, cand nu numai aseulta ceva inH'implator ci inca invata si ceva mai mult_ Si Ohristos pune
mu'Jt interesin aceasta chestiune, cad'stand pe munte
vorbeste disoipulilor Cll multa preciziune ctespre sfarsHul lu.meL Si pentru ce Q~re? 08 sa un Iwa.ta infilela
eei ce intro'due antichristi si christoi rilincinosi. Si
el pune in fava lor fiUIte semne ce se vor inta'rnpla
atunci din care eel mai principal este: "Cand se va
prop~vedul evanghelia la toate neamuriIe" (Math.
24 14) dupa care indemnandu-i ca sa nu se lase a fi
,

l'
,.
I'a~ prenurn
amaO'ltl
asupra vemret
lUl, .11 spune: "v
v
b
iese fulgerul dela rasarituri, :;;1 se arata pana la
apusuri, a:;>a va fi ~i venirea fiuIu} ,omnIui"
(Ibid. 24, 27), caei fili fulgerul nu se aseun.de in vre-u~
colt oareeare, ci striilueeste peste tot oI'lzontul; dem
verlirea lui. nu are nevoe de vestitori, i va IT tot
atat de stralucita, dnpa cum este S1 venirea fulgerului care n'a avut nevoe de vesLitori. A spus 9i de
antici1rist, caci zice: "En am venit intru numele
Tatalui meu, :;;i nu rna primiti pre mine, iara
de va venl. aitul intru numele sau, pre aeela
veti primi" (loan 5, 43). orbe?t~ (lpoi ~ fili de nenorocirile ce se vor succeda atunn, punandu-le ca
dovada a venirei lui, 9i spune ca f?i Elie va venL
A veau deei 0 mare indoiala Thesalonicenii ace~tia,
despre timpul veni~ei lui qhristos, dar indoiala lor a:
devenit foarte trebmtoare l noua, pentruca nu numal
H

H431

19

290

OMILIA I

lor !i-a folosit, ci ~i noua, ca sa scapam depovei?tile

cele copil:lresti, si de aiurari ba.besti. S'au n'ati auzit
de multe ori' in 'copilaria voastra 'despre nuniele lui
antichrist, 8i despre umilinta sau ipocrizia lui ?N'ati
auzit pe, multi spunandu-v~ asemenea povei?ti? Deci,
tiiavolul, inca pe cand mintea noasiraeste fl'ageda,baga
in inima astral de mineiuni, ea astfel oda-ta eli cref?terea
nOH:str'il, s~ _creasca f?iminciuna, f?i- 1a urma sa pf;a:ta a
no inscla. Nu ar fi venit Pavel ca sa vorbeasea eli '
danfiiii'de J,ntichrist, daca nu ar fi fost sUit, i?i daca nu
ar fi fost trebuitor.
Dar noi sa nu ispitim aseHwnea lucruri. Nu va
ViDl el (al1tiehrist) eu umilintll, d "se va inalta mai
pre sus de tot eel ce se zice Dumnezeu, sau
inchinaciune, asa incat sl'i saza el in biserica
lui Dumnezeu 'ca un Dumnezeu, aratandu-se
pre sine cum cil ar fi el DUIDllezeu" (II Thes. 2,
4). Dupa cum diavolul a clzut din cauza zmintirei,
tot i:l9a i?i eel ee lucreaza printr'ansul cade in zmintire
complecta.
.
1) De aceea va rog, ca sa ne silim cu totii de a
ne departa de aeeasta patima, ea sa nu ea'dem in
osanda diavolului, ca sa 'nu ne facem partafiii aceleia~i
pedepse. "Nu neofit (de curand botezat), zice, ca
nu cumva umflandu-se (ingamfandu-se) sa caZ3,
in osanda diavolului" (I Timoth. 3, 6). A8a dar cel
ee se ingamra, va Ina aceiasi osanda ca ~i' diavolul.
"In cepufiiI mandriei, zice,' este a nu cUlloar;;te pe
Domnul, inceputul pacatului este mandria'( (Sirach 10, 12. 13), adeca este inta,ia pornjre, intaiul pas
fa cut spre pacat; - deei mandria este temelia si radacina
pacatului. Inceputul arata, sau pornirea spre rau, sau
departarea de rau, ca fi'i cum ar ziee cineva: inceputul
prudentei este de a fugi eineva de 0 privire scandaloasi)), 'adeca este cea intai pornirea sufletului,-sau
ar zice: inceputul intelepdunei este infranarea" adeea
temelia sau baza. Tot afiia fiii zmintirea este inceputul
pacatului, fiindca dela dansa incepe orice pacat, fi'i in
ea se concentreaza. Oum ca rautatea aceast,a,ori ~i
cate bum'itati am face, nu ne parasef?te pana ce nn vom
1) Partea moraUi. Despre mandrie

291

OMILIA I

~i

IDgamfare seaca. (Vejon).

didea fiii ca ramane in noi ca 0 radacina oareeare, se

poate 'vedea de1a acel Fariseu,. c.arele n'a !olo~it Iiimic
Cli to ate bunatile ce Ie facuse, fimdca el n a talat radacina rauiatei ci a lasat'o intacta ca sa distruga totuL
Dela zminhr'e vine nebfigd'rea insama a saracilor, pofta
de averi, dragostea Infocata de slava, potta nestarf?ita

~~'j.~;tt~;~iLe~a~{t f;:rtif~s~ed::H1~t: ~~a~n;~t:a::f~~la~~

fruntarea,. nici de1a cei mai mari, f?i nici~ela cei mai
mici decat el - iara cel ce nu sufere a fi mfruntat, nu
sufere nici de a patimi vr'un rau. Acum tu privef?te,
cum mandria este inceputul pacatului. ~i cum oare
inceputul mandriei este a nu cUlloa:;;te pre Domllul? Apoi cel ce eunoa~te pre Dumnezeu, dupa cum
trebue a'l cunoaste, cel ce cunoa~te ca Fiul lui Dumnezeu s'a smerit' pana acoIo, ca a luat chip de rob, pu
"'e mandreste iara eel ce nu eunoaste aeestea se mandref;lte.Deci, mandrin. atWi pe om sp~e z:nmtl~e. Dpune-mI,
te r'og: . cum oa_rd~cei ce atac~ b}.st;i'lca Zi.,? ~a. eunosc
pre Dllmnez~u ~ vare. l:lU sunt pam de ~anarle, ~are
vine dela ZITUntlre? Sl lata cil neeunoscand pre Domnul mandria lor i-a dat de rapa. Caci daca Dumnezeu
iub~f;lte inim'1 infrantl fiii smerita, cu Aace~t.ia ~. di~ contra,
cad zice: "sUi contra celor mandn, lara eelor
smeriti Ii da dar;' (PHd. lui Solomon 3, 24). Ded
nici un' rau nu este mai mare ca mandria, cad ea fa<:e pe
om 0.emon, batjocoritor, blasfemator, c~lea~or de J~ra
mant, f?i'l aduee pana acolo dea de~em ~hlar ~montor
de oarnenL Cel mandru pururea trille~te m scarbe, pururea se framanta in sufletul san, pururea se t1?lb.ur~,
umbla incoace E;l in colo fara sa'f;li gaseasea 10c, f?llllmic
nu este in lumea aceasta care sa poata stampara pofta,
sau mai bino zis patima lui. Chiar pe .imparat de l'ar
vedea cazandu-i la picioare i?l inchinandu-i-s.e,_- TIl! s~
va satura ci va dod mai mult. Dup -l cum cel mbltorI
de araint' ori si c,at ar strange, tot mai mult dorese,
tot as1 si eu acesti zmintiti, caci i?i acestia, ori de cata
cinste s'ar bucura, doresc' mai multa, 'fiindc~ pat}ma
mandriei ereE;te E?i spore~te 1a ii pe fiecare Z1. P.at!m~
grozava este mandria, pa~ma c~, un are, margml, Cl
numai atunci sta pe loc, cand deja a omorlt .pe cel ,?~
o avea. Nu vezi po betivi cum pururea sunt insetal t
Patima esto f?i betia, iara nicidecum vre-o porta sau
.....,.

..

')

..

I'"'t

..

292

OMILIA _l~~.,.,--,~_

trebllinti. a naturei omenel?ti, ci esteo boal:1 degrad:1toare. Nu vezi pe ~ ac~i a!,?a. numiti fiamangi:O!,?i, cum
pur'urea sunt flclrnanZl? PatIm:1 este!:?i aceasta, dupa
cum spun i?i doctorii; caci a iCl;lit deja din marginile
ll::tt:urei~ Cei co ispitesc orice lueru, eei eesunt stapan~ll d60uriozitate~ dea ~iJ tOLul,m,l sfl muHAmesG
111i;i{)d~t~< .o,r-i ~i {~a, ~a, a~r-

aria. ' P~tima '

_eE~te ~i ' ttb-en:stfi

CflCi nn arenotar. Uei ce 's imt placere in curvji, nu s~

mai satura niciodatJ. dupa cum zice setiptura: "Omului
curvar toata panea este dulee,nn va inceta
pana. la sf5..r;;;it" (Sirach. 23. 23), Ci:1ci si curvia este
o. patlm:1. Daca sunt unele patimi fJra leac, sunt insa
!:?:. de acelea ee se .po~ le?ui,f?i inca eu mult mai cura:ud eel, eele trupe!:?ll,!:?l daca am voi, Ie-am putea
~t\ng~. C?ID. am put~a s~nge d~ ex. patima matidriei f?i
a ingamfa~el drace!'?tlf vunoscanc1 pe Dumneze u, ca,ci
dac~ ea Vlll ~, ,d e acolo cil l~U cun08~tem pe Dumnezeu,
ap~)l clln?s-candu~l Cum trebue a'l cunoa\Jte, orice mandne va fi a lungatll.
~G~ndel?t~-te h1 gheena, gan dei?t.e-te Lt cei mai buni
decat tIn:, gande\Jte-te 1a pacatele tale, gandel;lte-te 1a
cele ee a1 ada sarna }u~ Dum~ezeu, ~~ dacLL te gaode!'?ti
1a toate aces tea, ap01 lUte vel damoll Ctwetul iute 11
veilncovoia. Dar nu pot;i face aceasta? E~ti p~ate mai
slab decaL al~ii? Apoi gandef?te-te la cele' prezente, la
na~tu~a 0IT?-eneasca, gancle\Jte-te ci.l omul nu este nimic.
C~nd ,:rezl un ml'0rt purtat pe strade, copii orfani mergand In llrma, Jem ee vaduva zdrobitil de durere casnicit plang-and, prietenii intristati, gandeste-te la ~imic
nicia eel or prezente, I;li e:1 1:ntru' nimi c
se deosehesc
de u~br~ !:?i vi~uri. Da~. poate nu 0 voie~ti aeeasta?
AtunC'l.g~tnd e~te -t~ la eel ce sunt bogati. la cei ce s'all
prilpi1~lIt III rJzboa1e filra folos, arunca-~i privirea asupra
m~ret;llor case de alladata a celor vesliti
din C,lre
a~tazi n'a mai ramas nici peatnl pe peatra,:"'....'. gandeste-te
catil. putere au avnt ii altilda.tll, Fli astazi n'a mai dimas
nic~ amintire de dan!,?ii. Pe fieca're zi, daca voie~ti, po~i
gasl exemple deacestea. Toats aceste Ie vezi astazi in
s~apanirea altora! d~pa cum. z~ee \li prov~rbul: m()~te
mr1\.e
celor man !:?1 putermCI, confiscanle bocratilor

0.,
.,
c!1CI~ce\Jtia suot adevaraFi lor mO!'?tenitori. "Multi
tIram, zice, au f?ezut pe pamant, iara eel de care
nu se gandia a purtat diadem a" : (S:raeh. 11, 5).

nu

OMILIA I

- -- - -

293

Owe nu pe fie care zi se intampla de aeestea? Oare

toate ale noastre ntI se aseamana eu 0 roata. care se
invarteste? Cete!'?te, daM voie~ti, f?i ale noastre, !:?i ale
celOr a tara de cro-t;;tif]istn"caci f?ialo lorsunt plihe. d.6
astfel de exemple. Dad:\. 1edi spretuiel;lti pe ale lloa.::;Lre,
de 'sigut' caof1l.ci dil.l u~urihj;i,1, dardacl adrnid pf)al e
filosofllor., eel puVirL apmpje~te de dati '3 ii, .d fcichiar f}l
ii te vor inva~a, povestindu~vi multe rienorociri yeohi.
Si filosofii, $i poe~ii, l?i ritorii, :;;i sofif?t.ii,~; logograf]i,
~i to~i in fine te vor invata, pretutindeni vei afla exemple
de acest.ca_
Dar daca nu voief?ti astfel de exemple, eel putit1
gande~tete 1a inse~i natura noastnl omeneaSCil. cum
s'a facut, si unde se sfar\Jef?te. Gande~te-te cand staii
ce valoare' ai tu in lumea ac-easta; oare nu ~i eea ma l"
mioa vietate poate sa te piearda.? Multora li s'a Intamt
plat de a'~i pierde ochiul din cauz,t unei mici ga.ngani..
ce li-a cazut in oelli, sau (la. din alta ca.uzil a dat pesie
o primejdie mare. 8i ee? NtI e~li oare tu eli mult mai
pre jos decat to ate feareIe cele scllbatece? Dar ce spui?
Ca e:;;ti stapan pe minte? Dar, iata eil minte nu ai, caci
mandria l?l ingamfarea draceasca este dovada lipsei de
minte . . Ue ce eugeti hicruri mad? Pe ce te bizui tu?
Pe voinicia trupului t~"1.l? Dar biruin~a osto qe pa,rtEm
celor necuvantatoare. Aceasta 0 au I;li talharii,!:?i hotii,
$i omoritorii Poate ca tp bizui pe in~elp,peiune? Insa
a gandi cineva lucrtIri mari de s ine !:?i a se ingami'a,
tocmai c:1 dovada in~elepcicnei nu poate fi, caci prin
a.ceastael cAi intaiu se 1ipse~te de insu!,?irea Inteleptulni.
Deci, iubitilor, sa ni infranam cugetele,' sa devenim cUrripatati, smed~i I?i blanzi, caci pe unia ca acef?tia
ferice\Jte Christos inaintea tuturor, zicand: "Ferieiti
. eei saraei eu duehul", !:?i iara~i in alt loc zice: ,,Invatati-va dela mine, eli sunt bland ~i smerit eli
.. " (Math. 5, 3. 11, . 29). De aceea a spa1at pi~
llllma
cioarele ucenieilor, ca sa ni . dee pilda de smurenie.
Dela toate acestea noi yom ca~tiga mult, caci ne yom
invrednici de bunataF!e cele fiigil.duite celor ce'l iubese
pe ei, prin charul !:?i filantropia Domnului nostru Iisus
Christos, caruia Impreuna eu 'ratal I;li ell Sf. Duch, se
cuvine slava, stapanirea l?i cinstea, acum ~i pururea Eji
in vecii vecilor. Amin.
.

294

:').L

1
aveJ.,

i?i

OMlLIA II

OMILIA II

acestea tinarul losif, caruia i se incredintase 'ingrI]lrea

intregei case, ~i care acum era atat de urh de stapanul
sau, care era strain, neexperient si lipsit de orice protectie, - fiindca Dumnezeu ii aGordase mult char, a
calcat peste toate !spitele, Cflc ~i Cllm nici 11 'flX fi fost
nimic, a calcat pe~te clevetirile femeei, peste primejdia
tlf-i ili0i11"to, I}Bsto "lnGarGer,area lui in temnita, .si la urrn8;
13'a $l rldi1lai;pe iron,ullu.1patMesc.
"
'Deci, ~i fericitul Pavel :;;tiind cata putere are eharul lui Dumnezeu, se roaga fierbinte ca acel char s:\ Ii
se acorde ~i lor. Prin aceasta expresiune apostolul mai
pregilte~te i?i altceva: voieste ca ii sa fie recunasG;1tori
de cele' ce Ii spune mai departe in epistola, f?i chia-r
dac~t i-ar pedepsi, chiar de i-ar certa, ii sa nu dezerteze dela credinta. De aceia Ii si am'nteste inaintea tutUTor de charul ']m Dumnezeu, smerinduli inima, ca
asUel chiar de s'ar gc'isi in sca,rhe, totus amjntindu~~i
de charul lui Dumnezeu prin care s'au I-nantuit de pri~
. mejdiile cele grele f?i mari, de cele mai. mici sa nUSB
desnl1dajduiascil,ci sa:~i ia incurajarea ~i mano-aerea de
acolo, dupa cum zicea'i?i aiurea scriind: "D~oa fiind
du:;;mani noi ne-am impaoat ou Dumnezeu prin
moartea fiului sau, ou atat mai mult fiind impaoati 11e vom. mantu'i. intru viata lui" (Rom.
5, 10). De aceea li zice: ;; Char voua, ~i pace de
la Dumnezeu Tatal nostru, si Domnul Iisus
Ghristos".
'
"A multam'i. datori suntem lui Dumnezeu
pururea pentru voi frati1or, precum se ouvine"
(Cap. 1, 3). Iarii:;;i sernn de 0 mare umilin~a, cad li so
dfi ocaziunea de a judeca ~i a intelege, ca daca ~i a1tii
cand vad succesele noastre uu ne admira atata pe nOi,
cat pe Dumnezeu, apoi cu atat mai mult noi suntem
datori a face aceasta. De altmintrelea apostolnl Ii innalta cugetele, caci de~i el patimeste atatea necazuri.
totu~i nu l~ gase~te vrednice de hlcrami i?i bocete, ci
de mu!ti:tIlllre catra Dumnezeu.
Apoi daca Pavel multame~te lui Dumnezeu pentru
bunuri straine, oe VOl' putea raspunde acei ce nu numai
ca nu multamesc, dar chiar pizmuiesc inca si se topesc
de' necaz, cand vad pe altii propasind in fapta. buna?
"Oaoi mult cre~te 'credinta voastraJ zice, :;;1

S'1 van,

.1

i?l

'1"

.LlmO

tt..

Helti, 1-.uJsencei

Thesalonicenilor, intru Dumnezeu Tatal nostru:

~i Domllul Iisus Ohristos.. Char voua :;;1 pao~
aela Dumw\7.eu 'fatal nostru, si Domnul. Iisus
0.hr-l <:<t,,<:<
(/ I{',,~ 1
"''/V''-'
\ ,-,all" "I.,
'-"

...

I-...

293

OMlLIA II

i
1.

Cl)
.:...

Cei mai multi dintre oameni fac totul si intrebuinteaza toa;te m~jlo'::LCele ca sa l,?tre in bunele gratH a
celor mal man, ~l acest lucrull cred mare de tot, si
se considera de oameni fericiti daca vor reuE$i in scoput lor.
'
Dec], daca a to invredniclde 0 favoare oarecare
dela oameni,este un lucru atat de mare si de dorit
dar inoa a afla ohar dela l)urnnezeu, ell ca't mai marJ
este? De aceea ~i apostolul pururea intrebuinteaz,l
aceasta expres!une in epistoiele sale,pururea J--.de..
reE?te eharul 1m Dumnezeu 'in sprijinul lor, stiind ea
daca este acesta, nimic din cele nepHicute nu"i va vatama, ci toate neajunsurile VOl' fi impra~tjat~. Si Cli sa
aflaV ca lucrul este asa, ganditi-va la losif, carille fiind
rob, tinaI', sincer si f:lra rautate, i s'a incredintat fara
de veste ingriFrea' casei lui Pentefri, barb at egiptean
uela cm'tea 1m Faraon.
Voi ~ti~i cat de furioasa este natiunea eO'iptenilor
~i cand inca unul din ii s'ar ridica
vre-o demnitat~
oarecare, apoi furia Ii este i?i1:nai mare, ca"ci se ingamfa
de puterea ce 0 are. Dovada la aeeasta este ceea-ce
Pentefri a faCl~t ell losif. Femeea sa acuzand pe nedreptul pe 10Slf, el a ascultat'o,desi pToba siluirei nu
era in partea celui dezbracat, ci in partea celei ce avea
~n mana hainele tinarului. Daca el ar fi fost drept in
Judecata .sa, ar fi t~el;n~it sa zica femeei: daca el (losif)
3;r fi ~uz~t ca tu. ~l-al maltat glasul, dupa cum spui, ar
ii. fUglt E?l ar fi ,dlsparut, f?i daca s'ar fi sim~it pe dansul
vmovat cu c~v:;t, nn .ar fi at;lteptat prezenta stapanului
sam). Dar mmlCa dm acestea n'a cugetat el, ci dand
vllnt .maniei sal~, a baga~ in temnita pe losif, atat de
fil.r~ Ju~ecata.era .aceJ ~glptean:.. De~i ar fi putut ca din
mUlte ImpreJuran sa Judece III 8me despre devota~
mentul ~i prudenta tinarului, totusi fiindca era nechib~
zuit, el nu s'a mai gandit la astfeI'de lucruri. eu toate

in

296

OMILIA II

OMILIA II

se inmulta~te dragostea a unuia fiecaruia dintru

voi ,spre ,altul". 9i cum este cu putintl ca sa creasea

.e~~~~~~a? Ad~~a ,atunci . eand, nOi. plltimim eeva greu

pf)ra~~u~er~:" ~vfat~e. ~!J~rn eg.tn, ,.,a 081'g'u',t , flC a Ii cineva
!~~pemt P,Ut~.rI;llC In cred!n~ll; ~i sanuse inf:oyoae sub
Duterea;
dlte.rlHHo!', -ran0[lamAni-~ , f\'m A nA.,t,i ...:...- rl"", "ij",l
, ; i 'll '
~'i. . ',:f'. - '; _~- - ~_ - .. ......'"": '._ :. : . -:-~ .....:...- ~ - -'- -~- ....... ---o...:'":i'--'. .
-~~'"!<"!-" '~'~.!
~nca

me

!.~ ! . ;d'ea

.. ""':'

81 -t11cqareYa vat'tnT-,:'

pnt.Ar'l""lrt'"tlo "

... 3,1"1;1 ~n

prod~e vre-o 'ruptm~,il d'e nbr~ ~:~d ~iiri-t~;;teV P&;~il~

se fld!ca. fllrtuna, eand valun1e se sueeedeaza fara

f?i totuf?i noi nu ne LJsam a fi traf?i de
ele lQ neant, aeea:sta. este dovada eea mai puterniea
de er~9te~ea, ere~lI~tel noastre, care fdr,'l indoia1a ca
a, s~or~t, 91 s a ndlCat GU mult mai sus. Dupa cum
sa mlamplat ]~ pot.op, eand toate eele pietroase f?i pitulat~ au fost lUte inecate, adeca aeope rite en ap,l, pe
p,e cand~ c:le de deasupra, a~ fost aparate, caei apa n'a
arun1? pana la .ele,. tot a:;;a!ill eu cre dll1~a, care eu cat
:,va aJunge mal sus, eu atit mai mult nu va putea fi
urnita din loco
'
De aeeea ~i apostoluL zjce: "mult creste credinta voastra", intrebuin~and nu expresiunea~bi~nuita
~U~6:YEl = cte~te, d 01t~pry,U~&.YEl = eref?te mai mult. "Si se
mmul~afilte zice, dragostea a unuia fiecaruia 'din+r'e
~ 1+U 11 " A'
, ea ,81. aceasta eontribue
"
~ , " VOl "pre
>:;
ij,LL
, 1 v~zut
n:u1t ~a, supar~-Iri 9i ne~~~urj, c1 ne~ face ea sa ne aparam l?~.!ngr;jdlm eu totlllmpreuna, f?i Sa ne ajnt<1m unii
pe .altn? O~la aeeasta devine Inca fili 0 mare manO'a.ere
cilel ~ cre~ll1ta slab~ u~or se poate mi:;;ea in ur:rr';a ne~
cazurll.or, l~~a eredmta cea puternic1 devine inca mai
p?-terOl~a. Oand un sllflet indurerat este slab, nimie
n ar. mal put~a ada?ge la dragoste, iara daea este putermc, toemalatunel poate adaoga mai multo 8i prive~te
c~ fel de dragoste, nu pe unul iubindu-l 9i pe altul nu
el.deopotriV:l pe toti, cad ,aeeasta las~' a ~e inteleg~
prill expresmnea "a unUla necarUla dlIltru voi
spre altul", adeea cil. estedeopotriva eiltra toti ea 8i
cun:- en to~i ar fi un tmp singur. De altfel fil\' ast1ii
ga:;llm ~ragoste la mul~i, dar dragostea aceasta de muHe0r.:.l deVille cauza eertelor :;;i a dihoniilor dintre oameni
Cand sunte~~u~itl eate doi 1?i eate trei, !ili cei doi sunt
f?art~ le~a~llmpreun...l, dup :::, e.~m .su~t leg!1ti 1?i nniF
~l CeL tral sau patru mtrn danfilll, ~l cand prm numt1rn1
intr~rupere,

297

lor aeeE?tia atrag spre dan~ii 9i pe ' a1tii, - cand deci

altii se refugiaza spre aeef?tia, si se incurajaza ea f?i
dfiof? ,i, negre~ t eil. aeeasta nu' mai este dl'agoste, ei
discordie ~i dezh~nan'l compJecHL Spvne-mL te rog.:
dac 'l ochinl de plda, care are in logrijjrea sa' pe l:ntregul trup, ':?i-ar ind r.epta proil.i~J lul nurnaiast~pra rna.-:- "
nei, ;;;l .numai 130 aeeasta s'ar,uita r;;ip.l' iiCln);';ga[io d6
sama, lara pe to ate eelelaIte membre ale tnl,pului le-ar
L,sa 1n P,II asiro intoreandu~ i privirea dela ele, oare
nu s'ar vatlma prin aceasta lutregul trup? Ou drept
euvant cil. a?a s'ar intampla. Tot a~a f?i noi, daea dragostea pe ea,re datorrm a 0 intinde asupra intregei bi- .
serid a lui Oumnezeu, 0 m c1rginim numai asupra unuia
sau altuia, caei atund ne vom vat~ma eu des ~iva r~ire
l?i pe noi ca ?i pe aceia. Aceasta nti cste dragoste: oi
dihonie, shizma 9i sparturil. ee nu se mai poate astupa..
Daea s'ar smulge dela om unul dinmembre, negre1?it
cil acel membru rupt esteunit, SiAtl mai b One zig constitnie un intreg prin sine insu~i, eu toate acestca insa
tot rupt ramane, fiindea nu se poate uni eu trupuL
Ce folos dilea tu iube9ti grozav pe X? Aceasta
este dragoste omeneasea, dar daca nu este omeneasea,
ci it iubel?ti pentru Dumnezeu, apoi atunei iubeE?te pe
tot i deopotrivil, caei Oumnezeu a poruneit de a iubi sl
pe dusmani. Daea insil e1 a ponmcit, de a iuhl siDe
dn~mani, apoi en cat mai mult tnel pe eei ee nu ;ne-a
sup lrat ell nimie? Da r eu iubesc zici tn, - lOSa nu
iube ~ ti a~a dupl cum voe~te eJ, sau mai hine zis, nu
iube~ti de loc, clei candtu invinov,te9Li. pe fratele tilU,
il pzmue~ti 9i'i dOi'e~ti r,\ul, cum 11 'iubesti? Dar,zici
tu, eu nu fae nimie din aeestea. Sepoate, iosa eand
auzi pe altu1 vorbindu-1 de rau, eaud nu astupi gura
celui ce barfe9te, cand orezi cele ce e1 spune, 9i nu'l
m 'Irg;ne~ti, atune! ee fel de dovada de prietenie este
aoeash? "f?i se ill inulte!?te; ziee, dragostea a unuia

fiecaruia dintre voi spre altul, atata Incat fili Hoi

singuri ne laudam intru voiin bisericile lui
Dumnezeu" (Vers. 4). In epistola dinainte e1 spune
cil. in. toate bisericile Macedoniei f?i ale Aehaei s'au vestit des pre c[>edin~a lor ,,Incat, ziee, nn trebue sa

mai graim noi eeva, ea aceia spun de noi ce

fel de intrare am avutla voi" (I Thes. I, 8. 9), iar
aiei ziee: ,;lnca.t f?i noi sing uri ne laudam intru

298

voi" . . Ce este aceasta? Acolo zice: nu au nevoe de

invaptura din partea noastra, iar aici nu spune C;l
<moi Ii invatam ci ne lAudam f$l ne mandrim, ca !?i
cum pare ea ar zice: daca noi multilmim lui Dumnezeu pe!lt~"L1 \~oi, ~i no l~udf1m Inaintea , oarnen lor eli
atat mal malt voi trebue. Sa 0 facetiaceastape~tru
bllnU~<lJ~lece)~ av~ti. D~ca succesele' vuastresuntpentru ai~ll vredmce de laurIa, apoipent.r1.1 voi s(mtvrednice dejale? Sa nu fie una ca aceasta.

.
"Incat I?i noi singuri intru voi, zice, ne Hiudam in bisericile lui Dumnezeu, pentru rabdar.ea voast~a~i credinta voastra{'. Aiei ~l arata f$i
tlmpul cel mdelungat ce trecuse dela rrel:?tmarea lor,
caci rabdarea se Invedereaza numai dupa un timp 1:ndelungat, f;li nu in doua trei zile. Si nu vorbef?te aiei
de 0 rabdare simpll'i, dei;;l de altfel a' nu se bucura inca
de bunurile f<1gaduite rabdare se numel?te - insa aici
e1 spune de 0 rabdare . maimare. Si care este acea
. rabdare? Aeeadin cauza persecu~iuhjlor.
"Pentru rabdar8a voastra, zic.e, f?i pentru
crediuta voastra intru toate gonirile voastre, sineeazurile care suferiti". Af$a daraii traiau vesnie
~n razboae de ,Peste ,~ot loeul, a~a ~~r dUf?manii lor se
lOcercau vesmc sit 1 vatame, lar II arc1tau 0 rl1bdare
neelatita in to ate a.c estea.
.
.
RUf$ineze-se toti acei, cari eu scopul de a se pune
sub protec~ia oamenilor, dezerteaza din biserica lui
Christos, i;1i fug la eredin~i straine! Atunci, cand deabea
se flicuse loceputul predicei, oameni sllraei eaxi traiau
din manoa zilniea, primiau lupta peniru evanghelie, 1nfruntau dUf$m.a.n~a eelo: J?~i inva~a~i /?i. mai insemnatidin
cetate, atunCl eand mel lllparatul f$1 nici vre-un altuI
dintre oei intai, nu era erel?tin, . atunci Qand rJzboiul
era in permanen~1 si cil toate aeestea ii ramaneau neelintiti in eredinta! '
:,Spre arat'area dreptei judeeati a lui Dumnezeu" (Vers. 5). Privef?te cum Ii pune de rata mangaierea. A spus mai 'nainte ea multamim lui Dumnezen, l7i eli ne lcludll.rn 1?i ne mandrim inaintea oamenilor; bune snnt fiJi acestea, insa eeea-eecauta eel
lutristat, este de a seapa de rele, /?i a fi pedepsi~i eei
ee i-au pricinuit relele. Cand sufletul este slab, aeestea

299

OM ILIA 11

OMILIA II

Ie cautll inai eu seama, iar daca este filosof, nu eautll

astfel de lucruri. Dar ee inseamna: "spre aratarea
dreptei judecati a lui Durnnezeu"? Aiei el laM
a se in~elege resplata ce ovor priml, ~i cei ce au faeut .
rele, C3. 1?icei ce au paiimit rele, ca <;>i GUill pare ca al'
ike .: .:'eil 3j:)nel e.nd vol vet,j ti. Inc1Jl1l1n~ti, iar 3eei3;
ned!J81~L ' s ~, 'RA ;1';Ht~ dr~pt?,tf:;~" h:i rH1 rnn~./:~nr~.

iimp ~ti

Tn a.cAin$i
~1 iriang'aie, aratandu-]i, c!l rlup!1 . ostenelele ~i '

sudoarea lor se vorineununa, dupa cuvantul dreptll\ei.

Mai intaiu insa pune eeea-ee'j importa. pe danl?ii, ea
desl cineva dore~te mult a fi razbunat, totul?i mai 'nainte
de' orice rivnef?te la resplata ostenelelor sale. De aceea
I:?.i zice e1: "Oa sa va invrednieiti voi imparatiei
lui Dumnezeu, pentru care i?i patimiW' Asa dar,
nu pentruca eei npdrepta~i~i sufar dela cei mar-i, vor
ca/?tiga imparAtia lui Dumnezeu, adecl1 nu pentru aeeasta
se vor Invrednid imparil~iei cerurilor, ci pentru eil a~a
trebuie ~ intrftln ace a Impfir.at;ie, dupa eum z~ce ai~lre3; :
,~Ca

. prIn mlJlte

necaZllTl

s e ead.e ,roua B; lntra

intru impara~ia lui Dumnezeu" (Fapt. 14, 22).

"De vreme ce cu dreptate este la Dumnezeu
a respHitl. neeaz eelor ee va neeajesc pre voi,
si voua celor necajiti odihna eu noi, intruaratarea Domnului Esus din eer, eu ingerii puterei
sale" (Vers. 6. 7). Particula "de vreme ee" aid este
pnsa in loe de "insa ", ceea-ce ~i noi facem eand vorbim de lueruri prea cunoseute ~imarturisite de toti;
in loc sa zi cem 8 foarte drept zieem de vreme cell.
Deci daca este drept din partea lui Dumnezeu de a
resp1ati, nu incape indoia1a. ca va respliHL E ca ~i en m
ar ziee cineva: daea se intereseaza Dumnezeu de I ucrurile din lumea aceasta, daca se ingrijel?te, apoi de- sigur ca ,v a respl:ltl. Si bagati. seama, eil. e1 nu pune
aceastA expresiune ca din propria sa parere,cica marturisita de toti. E ca si cum ar fi zis: daca Dumnezeu
uraf?te pe cei rai)) ca' astfel sa sileasca pe auditori de
a rllspundecu totH: da, el uraf?tfOl pe cei rai. Mai eu
seama ni/?te astfel de voturi unanime sunt eu desavarsire nediscutate, fiindca f?tiu c.u totii ca aC8asta este
drept. Si daca aceasta este drept 9i inaintea oamenilof',
apoi cu' atat mai mult inaintea 1m Dumnezeu.
.. A rasnlatL zice. neca..z eelor ce va neeajese

300

OMILIA II

pre voi, ~i voua eelor neeajiti odihna". Dar ce

va sa zica e1? Rasplata este deopotriva? Nicidecum $i
privefjite cum prin cuvintele urmatoare 0 arata de g~o
zava pentru cei rai,$i nnm f,lste de. mare 8i de b!ma
odihna odor bunl. lata lnca~i 0 aWl, LQang;iUere cii
adDeD,. a~at In nec~zuri d1t9i 1a dlsDhHa dansii ~n; tl0
parta1?il?l pc.:. <l:Pos toli,_ .p.;; G'ei CB ad avut' Lui} d~tcIJ0
cese .in p~opagarea credint;ei, adeca peapostolii Domnulm, feneitul P;;wel Ii pune alaturea de ii in prirnirea
rasplat;e1. A poi adaoga E?itimpul, iar prin deserierea
ce 0 face Ii deE?teapta ougetele lor, :;;i numai oa doara
nu Ii deschide cerurile cu cuvantul, intr'atat de Iamurit ]i prezinta ochilor lor venirea Domnului $i rasplata
faptelor. Apoi pune pe Janga dansul oastea -cea logereasca, $i atat dela faptul In sine, cat E?i dela eele ce
se vor petrece atunci Ii prezinta oareeum 0 ieoana
foarte vie, ca astfel diln,?ii sa'E?i redobandeasea puterile.
i"f;jivoua celornecajiti zice, odihna ell noi,
intrtl, ~rl'Hare8. Dornnului Iisus din eer ell ingerii
puterel sale. Gel ee in vapae de foe va da izbanclli eelor ee nu eunose 1)re Durnnezeu , si
, eelor ee nil aseulUi evanghelia Dom nulni nostru
Iisus Christos" (Vers. 8). Daca ~i eei ee nu 8,seulta
de evanghelie vor da seama,~i VOl' fi pedepsiti, dar
inca cei ce dupa ce au erezut $i va neeajese pre voi,
ce vo~' patimi ?are? f7i .t~ pl'iye~te int;e1el?ciunea apostolu1m,. ea e1 n a spus aIel (WeI ee va neeiiJese pre voi
ci "cel ee nu aseulta de evanghelie", af?a ca. (daca
nti pentru YO;, apoi pentl'u e1 insm;i VOl' fi depepsitI
de neeesibite) ziee. Aeestea Ie ziee 'apostolul, pe deo~
parte pentru fjitiinta lor, ca va trebu'i nnmai deeat ca
aeeia sa fie pedepsiti, ea VOl' patim'i toate aeestea pentru dan~ii, eara pe de alta eil ii VOl' fi ciostiti io ziua
aceia. Ou alte euvinte ii f<:Lee pe dansii sl creada eil vor
fi pedep;;iti, in aeelaE?i timp inca sa' se :;;i bucure, ca
aeeia vor patimi pentru toate necazul'i1ece ]i-au aCius
lor.
1) Toate aeestea sunt zise catra Thesaloniceni, insa
,
I) Partea mOl'a!it. N'li ~rebtle a nl amintl plll'Urf'a de judecata
lli de gheena, caci daca gheena nu ni-ar aouce UD mare folos, nu
ne-ar 11 amenintat Dumnezeu cn ea. De aceea eel ce 0 are pniurea
in minte, niei nn se teme de ea, !1i niei nll va pacatni en u~nrintli.,
(Veron.).

OMILIA II

301

se potrivese a fi zise ~i noua. C,tnd suntem in neeazud f?i stramtorari, acestea sa Ie cugetam in mintea
ooastra. Sa nu ne bueuram pentru pedepsirea altora,
ea E?i cum _am fi fOf)t rezlmnA~i; oi sane bucun1mrHi.
am seapatnoide osanda:;;i pedeapsa. Ce f010s avem
ooi dacil> aWi varn pedepsiti? 8,1 nnrtvew. vA 1' 0$:(.
astfel de sut1ete. Sil -nu ne tndemna.rr; 'la fijpta bun'a.:
numai in dorin\a dea ca9tiga. impar,;tia cerurilor, eaci
omu! virtuos nueste atras la fapta buna uici de friea
gheenei, E?i nid de irnparatia cerurilor, ei pentru iosei?i
dragostea eatra Christos, dupa cum face,,'\, Pavel. De
cat noi, macar aE?a gandindu-ne la bunatatile lmparaFei eerurilor, E?i la relele gheenei, macar' aE?a zic, sa
ne pnnem in regula, E?i sa ne dasealim pe noi lnsi-ne,
ea Sil pAfiiim spre fapta bunil. Cand ttl vezi eeva rnare
si bun in viata aeeasta, gande3te-te 1a Impiiratia ceru~
l'jlor, si atunci nu vei mai pretul de loe asernenea 111cruri; 'eand vezi eeva groaznie ~i infricosM, gande;:;:te-Le
la gheena, E?i vei rade singur de friea . unor asemenea
lueruri, 0-Hre numai eopiilol' pot sa iosufle spaim;1. Cand
esti oupril1S de pofta trupeascil, gande$te-te la foeui eei
v8E?l1ic, gandeE?te-te la pofta paeamlui ell nn este vrednic:t de nimic bUn, si cil paeatul nu are nici 0 pLieere.
Dad friea legilor p:1mantt'E?ti are atilta putere asupra.
noastra, ineat neopre::;;te dela fapta eea fca, apoi ell
atat mai mult amintirea celor vii to are, pedeapsa cea
veE?nica, o~anda eea nesfar'i'ita. Daca frica de imparatnt pamantesc ne opre::;;te dela atatea rele, en cat mai
mult inca friea de imparatul neresc.
Si cum oare putem sa avem 111 noi 0 asemenea
friea ?' Daca neeontenit yom asculta sfintele seripturi.
Daca la vederea unui mort, si ni se umile:;te eugetul,
apoi en atilt mai mult daca ne yom gaodl la gheena
E?i la focul eel nestins, dae!!.. ne vom gand'i la vermele
eel neadormit. Daea ne-am gandi intr'una la gheena, nu
am cadea iute ill ea.
De aceea Dumnezeu ne-a ameninvat cn osanda.
I )aca nn am avea nici nn folos ganrlindu-ne la ea, nu
ne-ar fi ameointat Dumnezeu, insa fiindca amintirea ei
ni poate face mult binf', de aeeea, ca pe 0 doctorie
mantuitoare, a aE?ezat'o in noi, adeca in sufletele noastre. AE?a dar sa nu dispretuim folosul ce'l putem ca~tiga
de aiei, E?i ideia gheenei sa 0 avem ineontinuu eu noi,
fie in ospe~e, fie la cina. Caci daca eonverzaVia despre

302

OM ILIA II

OMILIA II

mul~amirile trupe~ti nu folose:;;te sufletul cu nimie, ba

inoa il faoe mal inrauta~it :;;i mai josnic, apoi cea eu
privire la lucrnri triste si ma,llOieioase ii taie orice
porta de fapte rele :;;i necuvincioase, ii intoaree din
calea eeaabatuta I;?i'l indreapta. Cel ce eonverzeaza
despre tp,atru$l rniinici, nu folose~te sufletulcn nimie,
ei Inea nlaim.ult lianrinde 8i'1'face mai tivnitor spt;e
rela.Cel Ce se Ingrije9te 'de fucru:ri straine:j' ~r vorbeste,
multe de toaie, care n'au nid un raport eu datoria
sufletului, de muJtfl ori l$i baga singur sufletuli,) primejdii, :;;i'l nenoroce:;;te din aceasta cauzil.. Pe cand cel
ce converzeaza de gheena, nid in primejdii nu va caoea, iar pe Hl.nga acpasta f';.i sufletul si'l va face mai
inte1Bpt. Poate ca te-ai speriat de gr.eutatpa cuvintelor?
Nu cnmvaoare daca tu ai vorbit. apoi tu ]~ai si aprins?
Ori ai vorb'i, ori n'cti vorbi, foeul acela tot cloco~
te~te.

Vorbeste incontinuu de gheena, ca sa nu caZl III

nn AlogrJ'l'nQte
de g}'eena
unlJ. ne p~n~e
J
_1
lJ.(t.L
ea sij. paeatuiasc:llesne, eaci aseulta acea povata stralueila: "Acla-ti aminte, ziee, de cele de pe' urma
ale tale, ~i in veci n u vei grel?l" (Siraeh. 28,6) 1.)
Nu e en putinta ca ~n suflet care se terne de raspundere, sa fi~ lene:;;, :;;1 sa seA" lase a cadea in gre:;;1:l1e,
pentruca fnca de pedeapsa .11 stapane~te eugetul, si nn
lasa ca sa intra in e1 nimic pamalltese. Duea numai
vorbind in treaeat de gheena si inca i1 urnile:;;te, dar
apoi cand ideea aceasta 11 stapane~te necontenit, Oitre
nu~l va eurati mai bine ea oricefoc? l~u atata sa ni
amintim de 'lrnpara~ia cerurilOt', pe cat de gheeena,
C iei mai multa putere are frica de cat oriee. 8i stiu
ea muiti poate ar fi dispretnit miilede bunatati~ daea
ar fi fost eel pu~in scapa~i de osanda; atat de mare
este friea de pedeapsa. Chiar fili astazi sunt multi cari
zie: 'mi-e deajun., sil nu fiu pedepsit, sa nu fiu osiindit.
Nimeni din cei ce au inaintea oehilor gheena nu va
cadea in gheella, f?i nimeni din eei ce dispretuesc
gheena, nu va seapa de gheena. Precnm se intampla
chiar printre noi,ea cei ee se temde tribunale, nu
An
GCll~

0n+1e,,,1'
nn~e
U
_lJUJ.
"\.,ICAlL,

I..J,

.:")0

'

u o~?

),1

"J

'1..1

;::-0,

I) Nola. Pasagiul din Sirach citat de Sf. Chrisoslom esteprecum nrmGlaza: "AdiL-ti aminte de cele mai de pre nrma, de stricaci?-ne I?i de m~arte, ~i inceteaz3. vrajba.!li ram~i intra poronci v
(Slrach 28. 6). Trac/.

30S

vor fi pedepsiti de tribunale, pe cand cei ce dis~

pretuesctribunalele, tocmai aceia sunt care sufarpe~
deapsa tribunalelor, intoemai afil3. este ~i in cazul d~
fata. Daea Ninevitenii nu a1' fi avut teama de nimicirea
lor, s'ar fi nimieit, dar fiindca s'au temut, de aeeea nu
s'au nimicit. Daea eei de pe timpui iuiNoes'at fi te~
TI

8~~~:i?~~t.~;'liY}?';?~~' $~~~~ n t~~~~r.d1tBd~e~~~i~;'i:~~ a~~ ~

plerH pDn foe.

Mare rau este iubitilor, de a dispretui eineva ame~

nin~lrile. Cel co dispre~ne~te amenintai'ea, iute 0 va
simti insusi. Nimie nu este atat de folositor, ca a con~
verza cine'va despre gheena; cdci aceasta ii face sufle.
tul mai curat decat argintul. Aseulta ce spune ProrocuI: "Oa toate judecatile lui inaintea mea sunt,
~i indreptarile lui nu s'an departat dela mine"
(Ps. 17, 25). 8i Cbristos vorbe:;;te incontinuu de aceastfi"
caci def?l poate iutristeaza pe auditor, totuf?i ii aduce
un mare folos. De altfel a 93. sunt totdeauna lucrurile
'carefolosesc ;si. doctoriHe ca si hrana intristeazil 1a
inceput pe bolilav, insa 1a urmi aduc fo]os. Daea noi
nu rilbdam greutatea;-cnvintelo1', e vaznt lacra ca na
yom putea r;l bda nici searb.ele rezultate din fapte. Daca
cineva nu Bufera a i se vorbi de gheena, apoi e sigur,
ca daea. va fi 0 persecutie, nu va putea sta cu barbatie
contra foeului, contra fieruluL
,
A~a dar sa exercit,lm auzul nostru, ca nu eumva
sa se mole:;;easea, fiindea purcez3,nd din auz noi pa~im
spre .fapt.e. Dael ne deprindem a auzl lucruri infrieo~
I;?ate, ne vom deprinde 9i de a suferi cele infricosate.
ce ni s'ar intampla aiei; dar daca noi suntem atat de
molatici, incat sa nu putein suferl nici vorbele macaI',
apoi cum ne yom gasl oare in fata faptelor? Nu vezi
cum fericitul Pavel dispretueste toate cele de aiei, cum
trece eu vederea toate primejdiile ce veneau pe ca. pul sau, si nu Ie considera nici maear ca ispite? 8i
de ee oare? Fiindca el pentru dragostea celor ce fi~
ceau voia lui Dumnezeu se deprinsese a dispretui
gheena; fiindea el pentru dragostea lui Christos nu
considera intru nimic gheena. Aeest fericit in dorint,t
ce avea ca toti sa se mantuiasca, dispre~uia gheena, i?i
noi, fiind yorba ehiar de juteresele noastre, sa un suferim nici macar a auzi vorbindu-se?
Acum, iubi~ilor, dupa ce a~i auzit aeeste putine

, {)

304

30_
OMILlA \I ~ _______________

OMILIA II

vorbe despre gheena, voi va duce~i, - insa. va rog, ea

daea este vre-o dragoste intra voi, apoi neeontenit sa
adueeti yorba loire voi despre aeeasta. Ou nimie nu
v;l va 'putea vatama, da.ea nu va va folosi, de I?i mai
mult Ca sigurea va vot folosi astfel de eonverzatil,
eaci In, de aC0Gl:eo,:~.l8\}fk)t';,il };;el)JJt)a(;l'i:." Vorbeie cele
~'"je
s - t ri \,~",
"a" "hi"/Yl',l";l'e
(>:0.\:0. ~ h,'ne"Il
(,r".;
tG
~l
""'? _ "", ,zleE\.
;'J'V~'l!,-"\;...*,-",,
_"V";--'~'-"
,v_~o_~'
. .,<"!...!n.!.LL
15, 33), de unde urmeaza cil.: vorbele eele bune folosese,
de unde urmeazil <:11 vorbele eele Illfricol?etoare cumin~ese pe om. Bufletul nostru este ea Q(jl):ra.; daea Illtr-odud in el vorbe reci, 'l-ai invartol?a,r-I?i 'J-lai petrilleat, .
iara daca 11 deprinzi sa auda vorbe calde I?i aprinse,
'l-ai muiat; muindu-l apoi, vei putea presa pe e1 ori
ce vei vol,r;;i vei puteatiparl chiar icoana impar:1~
tease"\.
Heei, sa ne astupam urechile la vorbele cele zadarn;ee,eaci asemenea vorbe sunt un mare ran, I?i deja
dansele Yin ioate re1e1e. Dacii ni deprindem eugetul a
fi ,bagator de seamil.. Ja cuvintele lui Dt)mnezeu, nu yom
da afefl~it1ne Ia euvinte de acelea, t;;i nedand atentiune
nu vor patrunde In sufletui nostru eele rele. Cuvantul
este. eararea ee duee la fapte, S1 dovada este, ea nor
mar'lntaiu .auzim, apoi graim, si' in fine. facem. Multi
o-amenl hitereptr; de amite od' dupa euvinte uricioase
au ajuns
]a tapte ur;Cioase. 8ufletul nostru dela' natura sa, nll este nici bun, :;;i niei r:IU , oi devine bun
sau r:lU numai din intentiune,E'au mai bine zis din propria noastra voint'\. Dllp:l cum panza corabiei, ori din
ce parte ar bate' vantul,. duee eorabia 1n aceadirec~iune, sau mai bine Zi3, dupa cum carma Itltoarce eorabia I?i 0 Indreapta spre directiunea eea mai prielniea,
dadi vantul este prielnic, tot a:,?a 9i cu cogetuJ omului.
Daea euvinteIe ce Ie aude, au in ele cele bune, va calator! pe marea vietei acestia fara pri~eidie, iara de
vor ave a eele contrare, de multe ori vor scnfunda 9i
eugelnl si sufletul. Oeea-ee snnt vanturile Dentru 0.0ra.bii, tot' aceleat;;i sunt t;;i cuvi ltele pentrn suflete, caci
prin euvinte duci snfletul unde voef?ti. De aceea cioeva
sfalnind ziee: "roata vorba ta sa fie in legea celui prea inalt" (Sirach. 9, '15).
De aeeea va rog, ca Inand copiii chiar dela Fta
mnmei lor, sa nu'i obi!;lllUim eu povel?ti ba.bel?ti,ci inca
din virsta lor eea frageda sa se invete, ea este, jude-I

si

...

........

",'l....A:.".-

eata, ea este pedeapsa, f;li . aceste adevarnr.i sa; S8 int~

pareasea in cugetul lor, fimdca. aceasta frIe.~ 111rad~Cl
nata in ii de atunci, mari bunurl va: da. m ~llt.or. Oand
sufletul lnvata din varsta cea mm frageda a~emellea
adevaruri,
eutrernura gandindu-se l(;.l:"an,.E?t gr~lQ,za
aceasta nu ufilor 0 poatc indep<'lxti;l, .(\e13. ,el, Cl .Ca..;;1 Un
cil.} Snfriinat bine, avand In sinE\ id8e?o. gh.~en6~, p~ge~.t~
reg'ulat Hi t6taeau,na '~l'"a .gral ",celB ,lV.I.'V',,-,,!t,Va,.:. .. -, t"{,;." LUU,'
tineret~ nici bogatia, nici lipsa de parin~i,t;;i nici alteeva n~'l va putea vatama, eaci un asemenea sut1et are
in e1 puterea Iogica bine intarita, 9i in stare de a, s,e
Impotrivi Ia toate ispitele. Cn astfel ~e cu~mte fO~OAS1toare noi putem a ne pune in orandmala ..l?l pe n01~n
si.ne, ~i pe femee, I?i pe sl.ugi, I?i po eopn, 91:pe pnB:
teni, 9i chia~ I?i pe dUl?mam. eu astfel ~e .euvl~te no~
putem sa t~lle~ ml!lte pacate,. putem AsaALralm ~U1~~.~l
bine in Impre]nriiTlie ne?OroClte, d.ecat m oe1e ~ LeTlvlL",:
8i ca dovada eil.. este as a, spnne-ml te rog: daca te dum
i'ntr'o casa unde se savarseste nunta,nu'i al'?a ea pentru moment ramai incantat t;;i InuI~~mit de privelif;l:ea. ~e a.colo:
mai in urm:i Iilsa, dupa ee al pleeat te~l 111 sme-t1
de suparare, ca nn ai f;li tu eele ee al v~zut !1co1o ,.. pe eand dacA intri intr'o cas a nnde este Je1ame, chla~
de ar fi aceia eei mai boga~i oamini din Inme,. totUf;H
cand ie~i de acoio e9ti stapanit de aH~el ?-e. s~nt:mept,
clici nu' a intrat in sufletui tau !?()I9:~lmVld~.eJ, m gandindu-te la nimicnicia celor omenet;;tl, ~apetl d~ acoio 0
mare mangaere I?i ineurajare ~n sarama ~a, 1?1 ::J,~easta
te lini~te~te. Ai viizut acum dm fapte, Cit bogJ~la n~
este vre-un bun, t;;i nici saracia vre~un rau, Cl numal
nil?te l11eruri indeferente? Tot a9a ~i in. cazulde~at~ :
eand tu converzezi despre placenle l'?1 dezmerdanle
trupel?ti, mai mult amaral?ti sufl~tul tau, care po~te nu
are cu ce sa se dezmerde, pe cand daca vorbel?tl.contra dezmerdariIor, t;;i pui la mijloc ideea .ghee~el, lucrnl te illflantA I?i-~i aduce. 0 mare m.uWlmlre. Cand tg
te gandesti, ca dezmerdanle trupel?tI nu vor pute a s~
ne apere' eu nimic contra foeului ~e ~colo,.uu Ie vel
mal. pom niciodata, 9i cand te mal ga~del?tl, cil asemenea dezmerdari vor aprinde incA mal mult acel foe:
apoi atunei nu nnmai ea nu Ie vei pofti, ci chiar Ie Vel
respinge en dispret
.
Deci, iubitilor, sa nn fugim de CllvlI~teIe des.Qre
gheena, ca sa fugim de gheena, Sii nn fuglm de ammA

se

" , , ,

ani

."'J

I ,

,-.

- .... '

'''l

~.-.ll'\'Q"'~'-'n""'A

("1'"

-""~'l

20

306

OMILlA III

OMILlA Ii

tirea osandei, ca sa nu fim osandi~i. O,wa bogA-tul din

evangheli e s'al:' fi gandit la foeul aeela, nu ar, fi p<1C<ltuit, insa fiindca nu '~i-a amintit niciodata, de aceea a
eazut 'if1 e1. f:)pune-rni omule : urmand a stala jndecata .
inaintea lui, Christos, .tu vorbef;lti de toale, f;li de aceea
nn spninimic? Gand tll ai. vre-o pricina lnairitea jude{3ito!"uJui , Danlantesc~ nu: nuII1.ai ziua . <.:ii HI n'oaptea.; in
n~'
.;. "';
, ,.."
...
l j,.;a..
. , :"'u'
'n'la'I" ,L-a
""ec'tl'
....... t p':"
v, " +;-~,
1 ....... .1:"'
y .... 0'.,)",':,,,
J. ... .....;vC
..~-"\'-:~
t .... v11 ...,""',
..... li,
<I.l
1.1
' 9 ' , nl','
ve~nie te gand",~ti I;;i voroe;;ti d e :tuea j udecat<l, ~i 'ti
miisori euvintele ce ', ai (\, Ie SP11 ne, -:;;i cand tuai a da
sarna. main tea judecJHorului ceresc pentru intreaga ta
via~a, cand vei avea raspuodere de faptele tale, nu suferi chiar nici pe eei ce-ti amintese de acea judecat<1 ?
De aceea s'a :;;i conrupt' totul, de aceea s'a restnrnat
totul pe dos, caci cand avem vre-o judecata, E,'i urmeaza a sta inaintea tribunalului ominesc, totul ' punetn
in mi~eare, pe toti ii rugiim, neeontenit ne ingdjim, :;;i
totul facem pentru aeest scop, - iara caud urmeaz<1 a,
ne. Inf'\io:;:~t Inaintea tronului lui Christos - f?i poate nu
dupa mult timp - nn facem nimic nici pentru noi, f?i
nici pentru altii, si nici m lcar nu rugam pe judecHor !
"
.
D e~l' 1
e~ ni--adat un termen lung pentru aceasta, :;;1 nu
ne rflpe:;;te chiar pe cand ne gasim in toiul pacatelar,
ci ne lasa ca singuri sa ne dezbracam de ele, iara bunatatea lui ca 9i filantropia nu parase:;;te de loc pe cei
ce ~e Intorccatra dansul, _. totu~i noi nu facem nimic,
9i de aceia :;;i pedeapsa ni va fi mai m a re. Dar sa nu
fie DIla ca aceasta!
De aceia va. rog, ca, maca.r de acum inainte s~ 11e
trezvim, macar de acum lnainte sa avem gheena inaintea ochitor, :;;i sa ne gandim la raspunderea ce avem a
da iuaintea dreptului judecator, ca gandindu-ne 1a toate
aces tea, sa fugim de pacat, f?i sa ne inde1etnicim cu
fapta buna, caci numai atunci yom putea a ne invredniclde bunflt:lWe, ce1e fagaduite ,celor ce'l iubesc .pre
dansul, prin charul :;;i filantropia Dom~lUlui nostru Iisus
Christos, caruia se cuvine slava si stapanirea, acum f;li
pururea :;;i in vecii vecilor. Amin'.
'
'-1 .....

.A.1. ....

-l ~

g'

.'-.J

307.

OMILIA III

LJari vor lua munea peirea eea ve~niea de

la fa.ta Domnt~luj, p,i dela. m~.rire3/ putRrei lui.
cand\ra -venlca s~i'seprosH:i.veasca intrusfintii
~.9~i, ~i '3rt S6' [lleii 111lnlJ.nat 'liltr~l' tDtierodine.io~ii

in ziua aceea" (Cap.

i, 9. iO).

8untmulti dintre oameni, cari sperantele lor cele

bune nu Ie pun in departarea de pflcate, ci in aceia ea
'81 inchipuie ca gheena nu este atat de grozava, dllpa
c:um se zice, ci cu mult mai blanda, !?i nu ve$nica, ci
trecatoare, ~i in fine filosofit;aza multe de acest fel. Eu
insa, nu zic' cit este numai mai grozava decat cea cu
care sunte m amenintati, ci inca Cll mult mai grozava,
1?i pentru aceasta vii pot aduce ca dovada cuvinte din
multe locuri, din care ati putea sa 'judeeaV 111si-va
despre gheena. Dar astazi' eli nn voiu mai vorbi n'imic
de aceasta, caei e d eaj uns chiar frica. ce 0 putem capata din euvint.eleRcripturei, der;;i poate nu putem desvolta bine sensul lor. Cum ca gheena nu este trecatoare,asculta pe Pavel care vorbe~te aiei d e cei ce nu
cunose pre Dumnezeu, f?i nioi nu cred io Evanghelie:
1l ea vor lua, zice, tn Ullea peirea cea. ve:;mica!l.
Dar
ceea-ce este vef;>riic, cum poatefi trecator? "Dela fata
lui Dumnezeu , zice. 8i ee ioseamna aeeasta? Aici
ap05tolul ni pune ioainte' cazul cel mai u",or. Fiindca
cei boga~i se iug-amfa. mult, apoi (mu teebue, ziee, IIlUlt:1
6steneala, ci e de ajuns numai d e ase infato:;;a ii 1?i a
fi vazu~i de Onmnezeu, ~i de indata cu totii vor fi
aruncati 10 osandll). 8ingura prezenta lui va 'fi pentru
unia luminil, iarJ. pentru alWpdeeapsa.
.
,
"t;3i dela marirea puterei lui, ziee, cand va

venl sa se prosiaveasca in tru sfintii sai, ~i sa

se faea minunat intru toti eredineio~ii, in ziua
. " . Dumnezeu sa se proslaveasca? Da, zice el, sa
aCeIa
se prosillveasca intru toti sfiintu sa1 . Cum? caod eei
ce se ingamfa aiei VOl' videa atnnci pre eei prigoniti
de dan:;;H, pre eei dispre~ui~i si batjocoriti, Rtano a,proape
de dansuI, atunci e~te slava'lui, sau mai bine zis, ~i a
lor, ~i a lui; - slava lui, pentruca nu 'i-a parasit, ci i-a ara-

008

OMILIA I!I
--------------------~

tat inca mai straluci~i, ~i slava lor, pentru ca s'auinvrednicit de aUUa cinste. Oupa cum bogatia lui este ca ii sa fie
credinciosi, tot asa si slava lui este ea cei ce vor crede
in el, sa se bucu're de bunata~ile lui. Slava binelui st:1
in . -aceea, ca -sa ,aiba ct!! s~ Impart~F;a8'ca bi'gefac;e"
rile sale.

,. Bi
I":

-.

3a~e,
-f~tefL
, __ .. ",
,"
-' ',"Irlf!rljna-t.'-zic8~
'.'
,
,
..........,

dincio~ii~{, adectt pi-iin: ,"cHi ~- (J'e cred.

tnt.rlltotj "'ere',,'

tata' eft

",

,-

~"i aic'lpar ..

ticula intru = EV, inseamna prin = Ola:, caci printr'in1?ii

e] se arata minunat, c,bd pre. cei vreqlJiei de jale ~i
nenorodti, pre cei ee sufar mii derele, pre cei ee nu au
schiopiltat de loe in eredinta, ii ridiea in atata straIn
eire. Atunei se va arata puterea lui, eaci de~i ~idse
parea ea ii t;unt parasi~i, totuf?i ae010 se vor bucura de
mult l slava. A tunei mai ales se va arilta toatl1 slava si
to(l,ta puterl;:la lui Dumnezeu. Cum? Pentruca s'a fficut credincioasa, ziee, marturia voastra intru voi,
iB. ziua aceia, peutru care ne i?i rugam totdeauba pentru voi" (Vers. 11), adeea. cand se vor adnee
1a mijloe eei ee au suferit mji de neeazuri :;;i suparari,
ceiee au fost sili~i de imprejurari ea sa se ahata dela
credinta, ~i totu~i n'au eedat de loe, ei au erezut pan a
la fine', atunci, zie, f?i Dumnezeu se slave~te, ~i aeeia
se slavesc. J,Mai 'nainte de sfari?it, zice, nu ferici
pe nimeni" (Siraeh. 11, 28). De aeeea ziee, e:1 (<1n
ziua aeeea se vor arata eei ee au crezub), adeca atunei
se Va videa fo1osul eel mare al eredin~ei cre1?tine~ti.
);Pentru care ne ~i rugam totcleauna peutru
voi, ca sa va invredniceasca pre voi Dumnezeul nostru chemarei, l;3i sa irnplineasca toatii
bunavoiuta bunatatei, ~i lucrul credintei intru
putere" (Vel's. 11). Dar aiei e1 spune-, ell Dumnezeu
slt-i invrednieeasca ehemarei: asa dar ii 'n'au fost ehe1na~i? N'an fost; drept care 'ap~stoluladaoga: ,,~i sa
implineasca toata buuavointa bunatatei", fiindca
si eel eu hainele murdare a fost ehemat la cina, Insa
n'a nlmas in aeeasta ehemare. ci tocmai din aceasta
eauza a fost seos afara. "Chemarei", adeea chemarei
eei III camara de nunta, fiindca f?i cele dnei feeioare
aufost chemate, caci zice: "Sculati-va, iata mirele
a venit" ,:;;i ele se pregatise, insa n'au intrat, fiindu-li

OMILIA III

309

eandelele stinse. Despre acea chemare spune el aiei,f?i

ca dovada.' 1a aceasta este, ea adaoga: "f;3i sa implineasca toata buna-vointa bunatatei, 1;31 lucru 1
'c.reg.intei intru putere", cu alte euvinte aceast0 eheinar'e sit 0 eautiim nDi. Dartu. DrivestecucataEniste
aposiollll. Ftemper'eaza gandurile lor, caeipentru
nueumvadin cauza laudelor ee Ii-a adus rnai 'nainte
i'i sa se mandreasca, mtcei ee. au av'ut succese mar-i,
3i sa devina lene1?i spre fapta buna, Ii arat-.l prin aceste
cuvinte eil Ii lipseste eeva, intrucat se afia in aeeasta
viata, eeea-ee de 'altfel spunea ~i Ebreilor, seriind:
"C~ inca n'ati statut pana la sange, impotriva
pacatului luptanclu-va" (Ebr. 12; 4).
, "Toata buna-vointa" ziee, adeea toata mul~a
mirea, toata in~redin~area, toata domerirea, -ea ~i cum
pare ea Ii-ar zi<?e: ca.. s.a fie Incre~lin~'itrea lui Dum:
nezeu pentru VOl, ca mmlC nu va hpse~te, ca sa fi~l
afJa, dnpa cum voe1?te e1.
"Si lucrul credintei ziee, intru putere", adeca
rabdan3a in prigoniri, adeea sa nu ne molef?im in persecutiuni.
, Ca sa se prosla veasca numele Dornnului
nost;u Iisus Christos intru voi, l;3i voi intru el,
dupre darul Dumnezeului nostru, l;3i al Dornnului lisus Christos" (Vel's. 12), Mai sus a vorbit de
slava, l\li tot de slava vorbe~te !ill ;],l.ci; a spus ~a ~~ se
VOl' slav!, eeea-ce eonstitue 0 lauda pentru dan~ll; a
spus eli vor fi parta~i ai slavei aeelia, l\li ac'easta 0 spun~
si aiei, eaci proslavindu-se stapanul, se proslavese ~l
servitorii lui. Oei ce slavese pre stapanul, eu aUl,t ma~
mult ii vor fi slavi~i, ~i prin el insuf?!, ~i fara el, - eaCl
necazurile :;;;i suferintele pentru Chrlstos slava se numese, $i peste tot toeul faptul acesta se ehiama slava,
si orice necinste am sufer!, fie ea cat de mare, .. lava
se nume$te, eaci prin aceasta noi devenim cu mult ma~
stnHaciti. Apoi aratand ea $i aceasta este tot a 1m
Dumne~eu, Zlr;e: "Dupre darul lui Dumnezeu l;3i
a1 Domnului nostru Iisus Christos", adeea ca
darul aeestael insusi ni l'a dat, ea astfel sa se s1::1veasea intru noi, 1?i pre noi sa ne slaveasea intru e1. f;li
cum ne sHivim noi intru el? Prin aeeea ea am fost

'ca

310

OMILlA III

OMILIA 1Il

priinit dela dan suI atata putere, incat sa nu neinco

voiem chiar in fata celor mai grozave sufedntL Asa
dar c3,no ispita se' iotampla, atunci deopotriva
slitvel?te ~i Durrinezeu, ~i noi; pe el it sJavese fiindcil ne-a
111tflrit stat. de 'InuIt, lara pe noi fiindca De-am, facut
vredniei dl dammL DRP.i, toatH a.eestea vin de\a , darul
lu.i .LilJ_n.n~e~p.li ~ .
. .'
. . -'
,,~i ';la rug-anl pre voi, fra~i!or, peutru venirea Doml1ului nostru Esus Christos, si a noastra adunare la dansul,ca nu de graba sa va
clatiti voi din minte" (Cap. 2, 1. 2). Candanume va
fi 'invierea, nu a spus, iara cit acum nu va fi, aeeasta
a spus'o. ,,9i a noastra adunare ziee, la dansul".
Nlci aceasta nu e pu~in lucru. Ai V8zut cum ~i mang'aerea 0 pune ]a un loC) cu ]audele, ea.ci atunci Christos se va ~r.at~ lmpr~un~ eu Doi ~i eu toti sfintii? Ni
v orbe~te alCl despre 'fnvlerea noastra' la a doua venire.
i despre adunarea 1a dan suI, naci acestea vor fi unite
1a un loc. l)l1pa ';weea Ii inalva cilgetele lor, caoi zice:
"Ca nu degraba sa va eHititi voi din minte".
"Nici sa va spaimantati, niei prin ' duch, nici
prin cuvant, niei priri epistolie, ca si cum ar
fi trimisa del a noi, cum ca ar fi sosh ziua lui
Christos". Aici mi se pare eil face aluziune la unia
carl purtau 0 epistola falsificatl1, dand'o ca a lui Pavel.
cu scopul vadit de a'i in~eU1, tnSa apostolul ariWl,ndn-i
Ii spune, cJ. inca n'a sosit ziua Domnului. Si ca sa nu
se lase a fi aml1gi~i, e1 ii asigura prin ceea-ce Ii scrie :
"Nu va spaimantati, zice, niei prin dueh nici
~r~n ~uvant", adeca ((C)hiar de ar avea duchu1 profe~lel cel ce va spun de a0estea, voi sa nu credeti. Calld
eram la voi, acestea v'am spus, sa nu va abateti dela
cele ce ati
si
ati
invatat.
.
,
.'. auzit
.
'
.,
.,
)JNICI prin duch . Prill aceste cuvinte el nu~
me~te pe. prorocii mincino~i, cari ceea-ce spuneau,
gralau prm duch necurat, cad voind a fi crezuti ii se
incercau a in~ela pe auditor nu numai prin c~vjnte
prob.abile - aceasta de altfel 0 invedereaza si apostolul
prin expresiunea: IlNici prin cuvinte" - 'ci inca ,:;i
printr'o epistola fa1sificata oe continea asemenea ' idel
f?i pe care , 0 dadeauca a lui Pavel. De :aceea apostolul

sc

((

311

deschizalldu-li ochii, -a adaos: "Nici prin epistolie

ca cum ar fi trimisa dela noi". Dupa ce io fine ii
asiguril din toate p;lr~ile, vine f?i expune f;lipropria sa
parere dupa cum urmeaza: "Sa nu va amageasca
cin8va pre vOl ulei "lutr-'un drip, ca uu va vel'll
pan~w ~e, 'lIlai i~t~~.:l ~~1]~ ~~~' ~le:~~l: .~.po~t.a?ia~~_ yi 2"e ..
va ara,ta Oil1Ui pT~catut;ll, n lli rn.er:zarel, ~i.rlP.ro-.
tivnieul, :;;i care se va inaltli mai pre sus de tot
cel ce se zice Dl1rIlneZel1, sau inchinaciune, afila
ineat sa sada el in biserica lui Dumne,z eu ca un
DUIl1nezeu, aratandu-se pre sine cum ea ar fi
el Dumnezeu" (Vers. 3. 4) .
Aici e1 vorbe:;;te de antichrist, ~i aa pe fata 0 mare
taioa. $i ce inseamna lJapoRta.sia"?' Sub acest CllV3..nt
e1 num: e~ te pe ant christ, caci p e mulVi ii va pierde ;;i-i
va abate deja cr ed in~il., dupa cum zice :;;i Christos:
"Ca sa amagiasca,cle va fi euput1nta, ~i pre
cei credinC1o~i" . (M:ath. 24, 24). Pe 1anga aceasta 11
mai numef?te si omul pacatului, caci 8i el va face lucruri infrieo~a'te, in acelasi timp f?i pe aWi va pregati
ca sa faca asemenea lucruri. 11 mai nume~te fiul pierz~rei, pe!;ltru c[t ~i el va fi pierdut, :;;i to~oda.ta va pierde
~l pe al~ll. Dar cme vaft oa1'e aGel antlChLlst? Oare va
fi 8atana? Nicidecum, 0i va fi un om oarecare, care
va avea 'in e1 toata puterea ':;;i toat:l energia diavolului.
,,~i care se va in alta Il1ai pre sus de tot cel ce
se ziee Dumnezeu, sau inehinaciulle". Asa dar
aC)el antichrist. nn-iva aduce la idolola,tri e, ci va' fi un
impotrivitor lni Durnnezeu, care va desfijn~a to ate zei,
ta~ile (1t6.v"ta<;; iVJ.'ta.)J)OE~ "too.;; 11000';;), si ,va poronc'i:'de a fi
e1 ado rat in locul lui l)umnezeu,' ~i va ~edea in bise
rica lui Dumnezeu, nu numai in ace a din Ierusa1im, ci
in fie care. "Arata,ndu-se pre sine, zice, ca ar :5
el Dumnezeu (', adeca nu spunan.d, nu graind e1 aceasta
ci incercandn-se de a dovedi prio fapte, peotruca V2
face lucruri mari, :;;i va arilta semne miminate 1a ce:
amagiti de e1.
,
"Au nu va adueeti aminte, cainca fiind e1:
la voi aeestea am zis voua"? (Vers 5). Ai vazutci
necontenit se videa sHit de a Ii vorbl, f;li a Ii reamip.t

312

OMILIA

IIi

OMIUA HI

---------------------ceea-IJe Ii spusese deja? lata eil iiau fost auzit aeestea

!?i pe ~~nd e1 ~raI?re~e~t, dar tot aceleaf?i vorbe se
vl~de slllt . de. a h,ammtI. dl;t pou, .d?pa cum face ~i eu
a,~e !:'.hest)JI,l:n\,A~a. dt:;.p~ld:-t In pr1Vm~a,nPt?~.Zl~rilo:r co
vor avea, ~I de care ~l auzise pe apostolvorbinrl. dupA
cumzice : ; ." Oaeicatid arn f ORt Ia voi 2XO;jS 'vonll
mai .~Iiainte, ea , "TlOm ayea s:carbe". (I. 'rhes. 3' ' 4'0
I?i eu toate aeestea ii uitase, asa ea s'a vAzut silit d~
a-~ a{la:r:a din.~ou ~rin se~!s ; :- tot a~a ~i despre veuirea
1m Chrlstos 11 aUZlse deJa. !?l cu toate acestea a trebuit
ea ~a-i I!un3. in oranduja1~ prin. episto1a. A!?a dar, daca
e1 h. amlDte~}e ~.eu~, apOl nu It spune nimic strein !?i
ne~tlUt de dan~ll, Cl tot aceea ce pururea Ii-a spus.
1) Dupa cum eultivatorii de pamant nu lasa in
pace pent-ru vecie semintele ce Ie-au aruncat odata in
pamant, ci. l~ rascolesc de multeori, caci da ca de pilda
nu vor grapa. brazd~le, ca astfe~ sa astupe semin~ele
an..1nc.ate, apOl atu,nCl acele ,se!111nle vor deveni prada
pasarIlor, - tot ai?a vom pi'\~l 9L nOl, daca nu vom cauta
necontenit ca sa astupam bine ceea- ce odata am aruncat in mintea noastra, caci atunci totul am aruncat in
vant. Caei f?i aici diavolul Ie rapeste ~i 1enea noastra
p:ier.~~ t~t~~, i .ai~i .soarele~ Ie us~ca, p!oaea Ie mile~te,
~1 aim s~lnll $l clUhml~ vor mll.dw;ll semllltele cele bune.
Astfel fimd, nu e dealuns ca sa credem ea odata se:"
min~ele aruncate, noi am seapat de ori~e greutate oi
se ~ere mult~ ingrijire din parte-ni, ca sa alungam 'pa.
senle cele rapltoare, sa scoatem spinii ~i eiuiiniie, sa scoatern J:)etrele cele muIte, $i sa Iuam inasuri de a impedeca tot ceea-ce Ie-ar putea v a tllma . Dar fiind voba de
pamant, de sigur ca totu1 atarna delacultivator caci
~a~ant~ll este nei!lsufle~it, ~i prin urmare gata de' a patlml once, - pe cand nu tot 'af?a se petrece cu parnant?1 cel duchovnicesc, unde 1m . totul atarna. de aasca1
Cl, a.ac~ m~ mai mult, apoi cel pu~inpe jumatate atarnd
de dlsclpuh. Treaba no astra a dascalilor este de a arunca
se.minVele, dar i?i a voastra este de a astupa bine in
nnntea voastra. cele vorbite, de a arata prin fapte roa"
dele voastre, f?l de a smulge din ril.dllcina spinii ce rasar. Boga~ia de sigur ca este un spine grozav, care nu
') Partea moralCi. Contra celor cese imboo-atesc si ca in bi~
serica trebuie cineva sa intre Cll mult respect
evlavie~ ~i cu .b a,
gare de sarna sa asculte la cele ce se citesc. (lTeron).

$t

313

produce lllCl un rod, e urH f?i displacut la videre; un

spine ce nu se poate intrebuin~a la nimic, un spine ee
provoaca durere celor ce se ating de e1, un spine care
nunumai ca nici 81 nu are niciun 1'oc,1, dar impiedica
Incaf?i alteplante de a inverzl ~ia face rod.
..
, , . Astfel este. bogatia,Mci ~ieanu . humai ca. nn '
face rod niciodata. dar inca S1 impedeca pecei oe vor
a, aveaun asemenea rod.Spinii sunt hrana camililor,
hrana focului, !?i riu sunt buni la nimie alta. Tot asa
este 8i bogatia, de nimic nu e buna, decat a5nfierbanta
doari cuptorul patimilor, de a aprinde ziua,.miaza mare
sufletul ca !?i un cuptor, de a hrani patimele cele dobitoce$ti, ca de pilda razbunarea, mania, urgia f?i altele de aeest feLlntocmai af;la este $i camila, ce, dupa
cum am zis, se hrane~te eu spini. Sespune de catra.
eei ce se indeletnicesc eu astfel de lucruri, cil niei unul
dintre' animale nu este atat de tare la manie, atat de
fudaratnie f?i <razbuBator ea eamila. Tot af?a este 91 bo~ia, eaei ~i ea hranef?te patimile cele dobitocesti ale
~piritului, in tinip ee pe ce1e 10gice Ie in~apa f?i 'Ie rane~te, ca ~i spinii. Aspril este aceastc1 buruiana (spinele),
5i rasare fara a fi semanata de cineva. Dar sa videm
cum f?i in ce loc rasare, easa 0 taiem ~i sa 0 smulgem din radacina: ea totdeauna rasare lulocurile ce1e
rapoase, in loeurile petroase, in locurile cele uscate,
nnde nn este umezeala de loco Ei bine, tot asa este
r;;i boga~ia, sau mai drept vorbind pofta de bogAtie; $i
ea. este 0 buruiana a;spra !?i salbateca, f?i ea rasare automat Cit ~i spine1e. Cand cineva este aspru f?i Sulbatec
la inima, cand inima li este useata ~i rara pic de ume.leala, adeca eand este nemilostiv, atunei buruiana
aceasta rasare in e1 ca f'?i spinii. Dar eultivatorii de
pamant cand voiesc a scoate spinii, nu 0 fae aceasta
eu ferul, ci cu focul, caci numai prin foe pot sa scoata
toata rautatea din pamant. Nu este deajnns numai de
a taia spinii din fata pamantu1ui ~i radacina lor sil. ramanit in pamant, preeum nu e de ajuns nici numai de
a seoate radacina, ca.ci ehiar f?i atunci tot mai ramane
in pamant ceva din rautatea lor, dupa cnm ~i 0 boala
molipsitoare mai lasa ceva unne in trupul omului,ci este neaparata trebuinta de a Ii da foe din toate
parFle, ca(\i atunci prine ferbin~eala se va evapora ~i
usca.toata umezeafa, ce intamplator ar fi la radaema,~i<
e:;;ti sigur ca nu vor mai rll.sarl. Dupa. cum ventuza

au
1Il
.-----------------------------------------------.--O~f1LlA

aplicata pe trupul omului, a.trage]a sine toata rautatea.

tot a~a ~i foeui atrage 1a sine toaia riiuta tea spinHor:
totul arde ~i nimice~te, l?i curat~ pamantul.
.
Dar de eeoare v 'am spus eu aces tea ? Pentru
aceea, iubWlor, c~, 001. din toatB partilB trebllie a seoat.e
din inima' noastra. orice dragoste '91 orice ' afectiune
'catra boga\:ie. Avem ~i. Hoi Ja indemanaUr':. . Ioe, 'care
sa, sooata toat[~ . r a,utateaei din sutietui nostru, VOili sa
zic focul duchului stlnt. Ca:nd noi 0 yom atinge cu acest
foc,nu numai cll vom arde s pinii, ei vom putea ehial'
sa uscam bine oriee umezeala si oriee sue ar avea il1
ii, caci de alt.fel daca vor fi intepeniti tare, totul va fi
in zadar. Caei tu prive~te: a intrat aiei in biseriea un
barbat bogat, sau 0 femee bogata., si iata eu nu se ingrije::;;te cum sa asculte cllvintele lui' Dumnezeu, ci cum
sa se puna in evidRnta, cum sa stea mai famfaroana,
m i-l i mandra, cum sa intreaca pe toate celelalte prin hainile ei. dele luxoase; pTive~te-o apoi cum ea l'?i prin
ges~!.1rll~e?)e face; ~i pri.n privirea: ocI:.ilor, ~i pri~l
pa~lI sSJ, $1 mnu e . c um. pnnloate m1i?ciinle s ale se Sl"
lel?te de a se arata mai grava ~i mai de respectat decat
celelalte, 81 cum toatlt g-rija ei nu este decat: a vazut'o
Oare X sa'u Y ? Oare a admirat'o? O<1rc a fos t ea frumos impodobita? Oa re nu i s'au fe$telit hainel e ~ Oare
nu i s'a rupt? Priv e~ t e, zio, cum toata grija ei, nu se
innhee deci:H. la aseinen ea nimicurL Tot a~a intr~t si
barbatul bogat, c3.ci 9i el voeste a sepune in evident',l.
fata do oei saraci, voe$te sa'i 'bago in groaza prin
bracamintea hainel.or :;;i pdn slugile cele multe ee Ie
are dl}p~ dat?-sul~ care f?i J:mping in dreapta:;;1 1n stanga.
pe Cel dm blserlCil, ca sa faca loc stiipanului lo r. Dei
unul ca acesta, din marea lui mandrie, nu cata:dicse~te
nici milcar aceasta sa faca -- adeca sa-si oeschida singur l.oc prin mul~im e -- caci fiind foarte inga,mfat nn
se in]ose9te la a~a ceva, ci permite slugilor' ca sa faca
aceasta. losa cel ceingaduie a se comite aceasta ne~mviinta, da dovada Rigura de ni~te moravuri necuvimcioase si stdcate. Apoi luandu-si locul in biseriea,
imediat ii vin in minte toate grijile casnjce, care'! trag
d.in toate par~ile, ' pe calld mandria ce'i stapanei?te spfrltul 8e revarsa peste to~i, ca f?i un puhoiu! Crede,
sermanul, eli daM" a intrat in easa lui UumnezeU,apoi
a facut'o mai mult de hatar, mai mult ca 0 gratie adus[~
noua ~i poporului, ~i poate chiar lui Dumnezeu! Deci.

im-

(nIlLlA III

- - ---- ----

315

un astfel de om inga-mrat cum oare va fi cu putint:l de

a se vindeca vreod':lta?
In adev:lr, spune-mi te rog: daca cineva s'ar duce
]a doctor, ~i . n'ar cauta ca e1 sa capete gratia doctorulu~>
01. iTIGhipu indu.:.si .ur\. 61 este.-eare fac~ hatartll(!oet.or"nl111~
si lasand]a 0 pa.rt.e scopnl dueerei ' sale, .s 'ar OCUp& de
$latne. oa.:re ie~Jud fl ~ acol0Gapatat-a ,61 -~;':re~llIl foJos?
Eu nn. ere'd : Dar nae::!. voiti, eu va yoiu SpUne ql CH,1.lZa
acestui rau: oamenii aceia li?i inchipue ca venind in
biseriea au venit la Doi; ii nu baga sarna !?i nu inteleg
cil. intra aid inaintea !ui Dumnezeu, ~i ca el estecare
livorb e~te. Ca nd cetetu1 se ridica ~i zice: "Acestea
zice Domnul", iara Diaconul stand, astupa gura tuturor prin expresiunea. "sa luam aminte.((, ap?i. n'o
face aceasta in cinstea cetetlllui, ci in cinstea celui ce
vorbe~te prin acela tuturor: Daca cei mandri ~i infumuraU ar cunoa~te ca Dumnezeu es te cel ce yorber;;te
prin pro fet, toata.mandria ar lepadl).o d e la ii. Daca de
pilda Ii vorbesc capiteniile cetatei, ~i Illca nn Ii se 10-:
. c:raduie de a nu fi eu bagare de sama, apbi eu atiU mai
~lUltnll este permis cand vorbe9te Dumnezeu. Noi,
illbitilor, suntem servitori ai lui Dumnezeu, noinu
vorbim ale noastre, ci ale lui Dumnezeu: pe fie care zi
se aud cetindn-se epistole trimise din cer. Spune-mi,
te rog: daca ar veril cineva acum, fa~a nind voi to~i:
daca ar intra, zic, aici, incins cu incin gatoare aurita ~l
ridicand in mana sa 0 hartie, ar spune scuturand'o intr'una ca este trimisa din partea imparatlllui, i?i cli i s'a
poroncit de a 0 purta prin toata cetatea, ~i a pune in
cuno~tjnp. pe to\i deporonca impaniteasca, oare nn ~u
totii v'a\i Intoarce catra ace! comis al 'imparatulUl?
Oare nu ati fi cu bagare de seami1 la ceea-ce eite:;;te
in acea scrisoare? Oare nn ati lu a sama, cara sa va
poronceasca diacollul, 9i n 'ati face tacere? Eu cred ca
da, caci chiar am auzit de multe ori cetindu-se alCl
epistole imparate$ti. Apoi daca ati . fi cu bagare de
sama cand ar venl cineva din partea imparatului, oare
cand vine profetul ca trimis de Dumnezeu, ~i ni vorbeste despre cele din ceruri, sa nn se gil.seasea nimeni
a fi cu bagare de sarna la ce]e ce spune? Sau poate Cll,
nu credeti. cll cele vorbite suntdin partea lui Dum~ezeu? Aceste epistole, iubitilor, sunttrimise de Dumnezeu.

316

-----

OMILlA III

Deci, iubi~ilor, sa in tram in biserica eu tot res~

pectul cuvenit, f;l.i . sa ascultam cu . frica I?i sfiala cele
c!3 se vorbesc ~lCl. Qll.f?-aca intru, zici; in biserica,
~l. nu aud po em eva vorbmd? Accqsta, a stricat <si a
plerdut totuL Oe nevoe este de ' vorbitor? DecaL ~i 'xle~
~~?e?-aceast~ ni vio'e tot din ,eauzatraricHtvieinoa~tre.
';:i! a~ G~ este nevoe de omilie, sau voro~valn . brserie?:
pc cat tlmp totul din sf. seriptura este lamurit totui
este drept, ~i. to ate cE\}e -ti'ebuitoare nOlla sunt ~,rat;;lte
acolo? Dar fimdca sunteti auditori ai dezmerdarei de
aceea cere~i omilii, cereti.' predici frumoase si inca~ta.
toa;re. Spune-mi, te rog: 'Vorbita Pavel cu flIa? Intrebumtat-a el vuet mult in cuvintele sale? Si cu toate
a?e~tea Pave! a intors lumea intreaga din 'calea rataCIrRI! Cu ce fel de fala a vorbit Petru. el care era in
~otuI necar.tur~:r:? Dara, zici tu, nu ..~tiu cele c~ sunt
10 ~crlptur])) . . ';:il pentruce nu Ie stu? Nu cumva sunt
scrl~~ e?t'eel?~e? Nu cumva latine~te? Nu cumva in
altel1mb~ ~treme? Oare nu sunt scrise in limba greaca ?
Dara, ZlCl, sunt intunecate $i nudestul de lamurite
cele din s.finta scriptur<1. $i ce nu este lamurit? Oare nu
s~nt. acolo isto~rii? A,l?a dar pe cele lamurite Ie i7tii, ca
sa !'ll nevoe ..a Int~eba.~esp~e cele nelamurite? In scriptllrl ~unt. mil de lstoru, deCl spuoe-mi una din ele; insa
nU-IDIYel spune. Prin urmare toate acestea nu sunt
d eeat pretexte Iili vorbe go ale. (Dar zici iufiecare zi
se aud i n biserica aceieit~i ~i tot' acel~a~i)). Dar ce?
Oare 1a teatru. nu auz:i~ tot aeeleasi? Oare in ipodromii
nu tot acelea~l Ie veZL t Oa re lucrurile toate nu sunt
tot acelea~i ca ~i ieri, I'?i ca I?i maine? Oare soarele c6
ra~are pnrurea, nu esLe tot ace]a~i? Oare nu intrEYbu~ntaf!l tot acelea~i mancari pentru hrana noastr--d?'
A~l. ':01 s~ af.lu dela tine: fiindca spui ca in fie care zi
auzl.lD bl~enCel tot ac~leai?i, apoi spune-mi, te rog, al
carm .Profet este pasalul. ce se cetei?te, alciirui apostol,
s.au d1l1 care an~me epIsto~a? Nu po~i raspunde, caci
~L se par.e . ca aUZl ceva stram. Deci, cand iti place a te
len.e~l, ZLCI cil acelea~i se spun in biseriCel', iara cand
e~tl lDtrebat, tu te gasei?ti ca ~i cum n'ai fi auzit nici
odata. Daca sunt acelea~i, ar trebui sel Ie stii si totusi
tu nu I?tii nimic.
' ,,,
,
De plans ~i de jeli.t sunt ~stfmene~ pretexte, i?i cu
adevelrat ca sunt vredmce de 1eltt, CaCI dupa cum ziee
Prorocul: "In zadar lueratorul de arO'int
mai to.0

O~HLlA

IV

~_

~_ _ _

317

pe1?te argintul" ([erem. 6, 29). Tocmai pentru aceasta

trebuie a fi cu bagare de sama, pentrucel sunt tot
aceleai?i, de vreme ~e nu ni pricinne~te nici 0 obosala,
,.~i fiindca nn spun em nimic strain, nimic schimbat.
Dar ce? Daca cele din scr-ipturi sunt aceleasi, iara ceie
-00 -lloivmlblm nll sunt. acela~i,ci spunem' totdeauna
lut;.tu-f i str"oipe, - t3~l . ~pu_tiil 8tl'n teti _eu --'bagJat"c ~ dD' Si1nl~, .
jnacar laacestea ? Cai:u$i de pu~in, lJentrueadac:l va
:iicem: de ce m~ tineti minte macar acestea? .vbi indata
raspundeti : odata. am au zit vorbinduse de aceasta, t;ii
cnm pute'm sa tinem minte? - iara daca va zicem : Ill.
acelea de c-e Dll dati atentiune? voi rAspundeti pentru -ea vorbesli aceleasi;), t;ii prin urmare toate pretextele
voastre nu sunt izvorite decat din lene.
Dar eu asemenea pretexte nu yom putea Sa scapam pentru vecie. cj va veni timpul cind vom plange
I\li suspina in zadar; eeea-ce sa nu fie! Fie, deci, ca
nbi sa ne caim aici, sa dam aten~iune celor ce se spun
'in biserici1, sa Ie ascultam Cll toata evlavia ~i respectnl
cuvenit. ca astrel sa ne indemnam la selvarsirea faptelor bune, ~i sa ducem viat;a aceasta cu vrednicie, caci n1.1mai 3.~a ne yom invrednici de bunati:qile cele fagaduite
eelor ce} iubesc pe dansul, prin chaml f;li filantropia
Domuului nostru !isus Christos, caru-ia impreuna eu
Tatul I?i eu Sf. Duch, se cade slava, stapanirea ~i cinstea, acum f;1i pnrurea ~i in veeii vecilor. Amin.

OMILIA.

III

,,$i acum ce n opre~te ~titi, ca sa se arate

e1 in timpul saa. ea jata taina fara de le~gevi se
lucreaza, numai eel ce opre~te acum; pana se
va lua din mijloc; ~i atunci se va arata acel
fara-de-le.ge , pe care Domnul il va omorI , cu
duchul gurei sale, 1?i-l va pierde cu aratarea
venirei sale, a carui venire este dupre lucrarea
satan ei" (Qap. 2, 6-'--9).
On drept cuvant ar putea intreba eineva, ce anume
este ceea "ee-l opre~te((, i?i dupa aceasta sa eunoasca

OMILIA IV

de ce Pavel vol'be~te atilt de intunecat aici? A~a dar

ce este aceea ce-l opre$te de a se adita acum? Unii
spun ca aici se vorbe<?te de charul Duchului, iara altii
zic ea e v~rba destapanirea Romanilor, ~i eu ace~ti
din urmil rna unesc ~i eu. 8i de ce? Pentl'ueil. dacaar
fi voit sa- ,spuna ,de ollar-ul d.uollUlui f flU ar- fi spus ~tat
de intunee}).t, oi pe fat.::I., de vreme M acel-char 8i as-

Utz!. prflrtomin.i!, pt-l ,apI)!-li.oi , e;~, . t;ii pn':~ tnt! erHdtill'~jo~ii,

De < ~Jtfeli dae:}. chn,rul. (h,1 0h:l Jlui arti fip~jii; dmtre' ii,

clupa cum lipsia mai 'nainte, ar fi trelmit ca apostolul

sa sedueil in persoana la dao1;>ii, dupa cum facea in
asellienea cazuri. Dar fiindca e1 face aici aluziune la
stapanirea Romanilor, cn drept cuvant a spus'o aceasta
atiH de intunecat, . ('aCt nu a voit a . se expune ~ i pe
dansul ca ~i pe ii Li dU$manii prisoselnice f?ila primejdii nefolositoare. Dll.ca ar fi spus, Cil puFn dupa
aceea, impll.rr,tia RomaniJor se va surpa, de'ndata l'ar
fi nimicit 8i pe 01 ca primejdios, ~i pc toti crc9tinii, ell.
revoitatori' ai ordinei publice. i?i nu a zis' ca aceasta se
va intampla iute, oe91 de altfel necontenit aceea1;>i
spune, insa ce? "ea sa searateel in timpul sau",
ziee:
"Oll. taina iura de legei se lucreaza". Ai~i
el face aluziune la Neron, ca fiind tip al lui antichrist,
caei <}i el voia a fi erezut de Dllmnezeu. $i bine a zis
apostolul "taina", adeca nu pe fa~a, ca allela(anti011rist), ~i
nici a~a de neru~in at ca el, ci pe aseuns. Daca mai 'nainte
de timpul acela s'a gasit, zice, un barbat, cara in privinta rauta,tei nu era mai pre jos de antichrist, ce lucru'de mirare daea ~i aeesta va fi tot a$a de rall? $i
prive~te ca apostolul nu'l nnme$te pe fa~c1, ~i aceasta.
nu din cauza fricei ce ar fi avut' de N eron, ci mai mult
ea sa ne invet~ pre noi, ca sa nu n e bagam in primejdii zadarnice, daca aceasta nu 0 cere nimic g rabnic.
Tot a~a face i?i in cazul de fata, unde pe langa 'expresiunea
de mai sus adaoga mai departe: "Numai cel ce
opre~te acum , pana se va Iua din mijloc", adeca,
cand impariltia Romanilor se va Iua dela mijloc, atunci
va sosl $i acela. Si cu drept cuvant ziee aceasta, caci
pe cata' vreme stapanel?te frica d8 imparatia aceasta,
nimeni nu va indril.zni a se mandri <}i a se ':lnalta atat
de mult, dar cand imparlltia va lua sfarsit, atunci <}i
acela, odata cu anarhia, se'va arunca i?i se va incerca

OMILlA IV ,

319:

sa rilpeasca ~i stapanirpa oaminilor, 1;> i stapanirea lui

Dumnezeu. Dupa cum $i mai 'nainte de aceasta au luat
srar$it<?i alte imp'l1rl1~ii, ca de pilda ~mpilrl1via M~dilor
care a fost 'desumtat:l de Babllonenl, cea a. Babl1one~
nilor de Per$i, cea a Per<}ilor de Macedoneni, cea a
lvlaGed\Yi1 eni1~:;:r de ROi.fi(?rni, .~ot a.~&', ~i. aeeasta ':7"& fi desfiintata de~ntichrist, iara acelfl., de Ohristos, c,:tei un va
uutea stanani de .Joc. Toate 8A;{Y3t0~. nil::. DtlITe 'j'D,~jnt.e
Prorocul "'Da~Hl ell multa claritaLv. "E;i fitUIlci, ~ico;
8e va arata acel farll.:de-lege",-dardupaaceasta?
Mangaerea este aproape, caci zice: "Pe care Domnul il va omori eu duchul gurei sale, ~i-l va
pierde cu aratarea venirei sale, a caruiavenire
este dupre lucrarea satanei C1. Precum se intampla
eu focul, cMi deabea se ridica panL, ~i Illicele insecte
r:;i pier mai 'nainte inca de a se atinge de ele, tot a::;;a
va fi ~i atunci, caci nelegiuitul va pieri numai la aratarea lui Ohristos, i?i numai dupE}. euvantul, sa.u mai
bine zis, dupa poronca ce va da. E deajuns ca Christos sa fie de fa~f1, I?i imediat ,toatc accstca se VOl' nimici; nllmai infc!\ti~inrlu-se el, !?i de 'ndata minciuna va
fi resturnata.
Mai departe apoi arata cine este acesta "a caruia
venire este dupre lucrarea satanei", cl1ci adaoga:
"intru toatll. puterea, 1;3i semne ~i minuni ale
minciunei" . Acestea Ie-a prezis apostolul, ca nu cumva
ii sa fie in~elati atunei, - adeca ca acel neiegiuit va
arata 0 mare put.ere, 10sa nimic nu va fi adevarat, ci
totul pentru in~eHiciune. ,,~i minuni, zice, ale mineiunei it, adecll minuni Ini?elatoare, sau minuni care se
sfar<}esc in tninciuna.
,,~i intru toate amll.girea nedreptll.tei, intru
cei pe'ritori" (Vers. 10). Dar, zici tu, de ce oare va
ingadui Dumnezeu ca sa se faca aceasta, :;;i care anume este iconomia faptului? Care poate fi folosu1 venirei aceluia, daca acea venire este spre vl1tamarea neamului ominesc? Nu te spllimanta, iubitule, ci asculta
bine ceea-ce spune apostolul: "intru cei peritori" ,
zice, adeca numai intr'ace<}tia va avea putere, adecil
puterea lui seva margini numai intr'ace~tia, cari c~ia.r
de nu ar fi venit el, tot nu ar fi crezut. Care e ca~tl-

320

UMILIA IV

gul? Aeela ea chiar acei peritori nu vor mai avea ee

zice, de vreme ce Ii se va astupagura. 8i cum aeeasta?
Apoi ehiar daea a venit aeela, i?i daca nuar fivehit;ii tot
nu ' at fi crezut in Christos, - prin urmare venirea lui
estesprepeirea ior. Ca Sa nu ziea ii: ;apoi fiiudGa
Ghristos se Dumea pe ~sine DU~'lOezeu ~ de~in:iciH!'e
n'q. spns aGeasta .pe fate",. dfl"reel D.upa, dansu,!al1predi13atdespredumnezeirca lui , de aceian'am crezut
in el, $ifiindea noi am auzit ea unul este Dumnezeu,
din earele sunt toate, de aeeia n'am crezut lui. Ded
tocmai aeest pretext 11 va resturna antiehrist prin venirea lui, cl1ei cand va venl acela, i?i nu va porond
nimie Mnlitos, ci totul va fi nelegiuit, iarl1 ii se VOl'
ademeni numai din semnele ~i minunile cele in$e}atoare, ::;;i vor erede in e1, prin aceasta Ii se va inehide
gura. Oaca n'ai erezut lui Christos, apoi eu atat mai
mult nu trebuia sa erezi lui antichrist, caci acela zieea
ea este trimis de Tatcll, iarcl aeesta ell totul din contra)),
De ':aceia 9i zicea Christos: "Eri am venit. lnt.ru nUe
rnele Tatalui, i?i nu m'ati prirnit, iara ace1a va
venl intru numele sau, i?l'l Yeti prim't pre e1"
(loan 5, 43). Dar am vazut la elsemm~ ~i minuni
muIte vor zice poate; insa 9i Christos a fclcut multe
~i ID3Xi minurd, l';li prin urmare trebuia ca sa credeF
lui. Despre acela multe s'au spus . mai 'nainte, ca este
filra-de-Iege, ea este fiul pierzarei, ca venirt'a lui este
dupa Iucrarea satanei, pe cand despre Christos cu totu1 din contra, ea este m antuitor, ~i ca va aduce mii
de bunuri.
"Pentruca dragostea adevaru1ui n'au primit
ii, ca sa se m ftnt.uiasca, Pent.ru aceia va t.rimite
lor Dumnezpu lucrarea Ini?e1aciunei, ca sa creaza
ii minciunei, ca sa se judece toti cari n ' au crezut adevarului, ci au binevoit. int.ru nedrept.ate"
(Vers, 11. 12).Nu a zis ea sa se osandeasca) ci "ea
sa se judece", adeccl s il. stea l:naintea tribunalului
celui infrico~at, ca sa fie ii flira nici un C'uvant de indreptarE'. Prin expresiunea" dragostea adev~,ru1ui",
el jn~elege pe Christos, "Pen truca dragostea adevarului n'au primit ii, ca sa se . mantuiasca".
Amandoua erau in persoana lui .Christos, - f?i iubind
pre oamini, f?i pentru lucruri adevarate ~ 9i deci pentru

- -- - - ._

H21
----- _._._------

all1a~doua a~estea. el a, venH, "Oi au binevoit in tru

ned.l ~ptate , cam antwhrist va veni spre vatamarea
o.am.lmlor,
ne. dr.eptatindu,i.
Ce nu va face "I a t une'
.' ~
Totul
V" ~ .
!
.
~
vune ;o.,ill.d'mi~care,
totu] va tulburac, . . "'1'
,
~ ,
' r0n~11e Poe Ie
,
. ... .
'>1 prm po.~, ~. ,. ~ , ,Ya,a, 1?1 pnn groaza ee va rasp
andi I' ",
i<- .f.c.lCOSatl;:l.
1'1 ..~n lO
' .a. .."""p
..n~:v!n
.. pun
,:
' . ~: ' ,C"!'Ol!znT{,
<:;-.
. : ""'. ~H."v
i yt'.
ll e .l\li.' pl'1n
(l~a; )ll prm cruzunea,~i prjJ?: potoncile l'ni eele neO'~g!n!te . 1?-Si1 n.u t~ Sparla, CaOI pute rea luise va marpll1;l III c,m perI,torI. De altfel tot atimci va veni 8iElie
l~sa, v~OIrea lUI va fi pentru signranta Ri a ar )
,
dm?lO?]or. D~spre venirea lui Elie spu"ne ~i C~r~s~~~-:
CaCl Zlce: n Ehe va veni mai 'nainte si' va as
,?
toat M
.
, ,
. eza
e hath. 17, 11), sau $i aiurea, unde vorhest~ de
l.oan: "J u pute;~f1 l~i ~lie", zice, del?i loan 'nu a
f~cut s~mne ca Ehe, ~l mmuni, dupa cum i?i evanghehstul zlee: "Oa loan n'a facut nici un sernn . ~.
to t
t-t
' .
. "lara
. a fe ca, e a ZIS loan pentru aeesta adeuavraf~
au
ost"
(1
'
. ,
oan 10, 41), Dar cum oare loan trebuia a
yedlll ~,u ,puter?l1 It.Ii Eli~? Adeca aceial?i slujba avea a
~~ ep Illl, ca. ~l ~~le,_ c~c~ precum el a fost Inainte merbatorul celet mtal vemrJ tot af;;a si Elie va fi
't
mergatorul celei de a d'oua 8i s]~vit '
.. I~am e
aceasta c.ste . rezervata venire~ lui, . e1 vemn, ~l spre
, De~l sa JlU ne, infric09am, jubitilor, caci apostolul
U
~a!
t it zgudmt oarecum cugetul auditorilor l?i
mel. e Cum n'a la~at Sa se Inteleaga cll cele ale luinei
aee~tIa sunt rele, vCl ~Cil s~nt vre~nice de mul~i1mire. De
~ceIa a ~da?s: )).hra nOI datorl suntem totdeauna
~ ~l1:ltaml 1m Dumnezeu pentrn voi fratilor
lUblt 1 d~ ~omnul, diei v'a ..ales pre v'oi D'urnnezeu d~n ~n?eput spre mantuire, lntru sfintenia
duchulU1, /?l mtru credinta adevarulul'" C' .
ales s A t ' ? '
. um I-a
,
pre man .U1re, Sfin~indn-i prin dnchnl. Acestea
~u~t ~ete fes~~~lale spre mantuirea noastra: nici deeat
lI~s ., e a ap e e. sau succesele noastre, ci numai prin cre~m~a adevarul.Ul;( lata ca l?i aici particula "intru (( este
In Id~Ctde d"prln ,.adeen prin sfintirea duchului prin
cre m,a a evarulUl.
'
,
.
.',La care~ v'a ch~m~t pre voi prin ev~n
gheha n~:>astra, spre cal?tigarea slavei Domnului
nostru
11S11S Ohnstos" (Vers 14) Nic'
t
l'H31

1 aceaS a nu e
17

(;1,.

A..

,V'

"""

21

322

--, - - - -__ _ _ __O~I!~L:'=___IV

pu~in lueru, daca Christos con 'd

~---

ca~slaya a sa. Slava celui iiI . s: enl mantuIrea noastra

rantUlasca. A~a dar, mare este Dorop este ca m~l~~ S1 se
;:oa~te, .daca dor~$te aUtt de
mnul ~ost~Ui?l mmunat
l~ca~ III trimite $i pe Dh m, ult l11antUlrea noastrti,
'
,.'
ue 11 - ~fJnt
,.. '" nX 1_
o"n~~-r~
. 1l~l . va.. IH.)as.r;ra!
.~ . - .... -~ ...- ..'''':~' 0:..:,
~ ;] CreZ6. la.

~.7r.. ~~,~,."

n:;~,

ci. C-Ie" ",ll .. t~ ... ,~ .._,0<1;:-6

-. ,de- ..
,. rp,.1111'
," L a '
-.. .._.. " .__ . GPU5
-,-.m':ti ( ;it."
-""Iu
nni ' ;_r ;-,'''~-~ ,'''v-' ~~~,...:.~~ u...u. .ur ... :'e ntru "oil "c.:i ' 0x ~- .~ ~""';i;. ~
~' V ' aV'->ui U.lare nevoe de ea "
, \ - , UPi1 sinteme

locul in Qare ne gllsim, A" ca sil nu ne clatinilm din

mic uti eSie a1 lor, ci to:Ulv~~ui ~u; e1 arattt cil. ni~
care, zice, v'a chemat re
!II ~mnezeu ?"La
noastra, spre casti ar p , YO? prIll evanghelia
Iisus Christ~s" _ ' g ea slavel Domnu]ui nostru
"

"Drept aeeia iraWo

'. . .

m~le, ~are v 'af,i 'invitat r, ~i~ , l" ~\J:netl pred.a-

eplstoha noastraii (V'

p_.1 ':'~\ ant, on prIll
1.,, "' fA . 11' pr~d
' ,lOr
ers.pri15). De- aIel_s e .'Vedav l"mllrl't
e-- a
, pre~2v~ 9iclin gura, im~a si ~~ , ~Pl~tola, <-:1 multe 1i s~
vredmeede credinia. As'a <tce"te~" ca ::;a ~celea sunt
adeca tradi~illnea n escris1 t dar 9], pre?amct biser'icei,
&,eneratie, noi 0 credem ~r ~all.smlsa dll1 generatie ,io
~~u~e este, :;;i de ci nu cere ~ _nt?<:t de. credio~il. TradiaIel, ca erau multi (Ie ",'cel Co1lmlC
m~l muH.
Mai arat"i
"0 n)"'l~~~
,.
<
ce a a d flvaratrt.
~ "V vw < UCL::;e Glfl credinta
030 1)U
.

_v ~~v

.L

.L a

",n

'

. ))~i insu~i Domnul n t

r
.'
~l Dumllezeu 8i Tat~l
OS ru ISUS Chnstos,
...-. ,
.
.
,
a nostru care ne
. bm

1'1~ 1101) (31 ni-a dat ll1a 0''''

,
'
.
-2o.
It
ct,eJde buna prin da~' ~i n~ale!~ .v~~m.lCa; i?l 'n a~
~i sa va intariasca' ');e ma~g~le llllmlle voastre
~i Iuerul bun" (Ve I
VOl lnt~u tot cuvantnl
v

cu rr:angaiere, caei a~~a!~~ ;~. I~ra~l rugaciun~ llnita

adevarat.
Sa ztea ' de a :1Juta r;u
"Care ne-a iubit pre n o '
.
.
manO'aiere vesni v
"
v'

1, ZICe, !?1 lll-a dat

Undeo sunt acUl~c~~' ~l ~n~de.ld8 buna prin dar"
taina botezuluifiul es~ee lllJOS~SC pe fiUl, peilt m ea 1~
e eu totul
d;~'
" 0'1'
rP~s Upa -'TatM?
rat:t cii.
aici
".
LU \,;
I Lra.
Vel ee
" b ',
.'
2:lce; $1 ni-a d a t rrJ~ }) ".
11e ~ lUu 11. l)l'e nOI
, : . ~ , ~ . - - - angaIere vesn- 'a
S"
'
1?ea mangalere vesnica? Niid 'd: lU " , ~. care este
vazut mIm el cleste\ut,e) ed,celor 'Vlltoare. Ai
,
. '"
c, ,~ p ugetul Jor, pnnil,p.d , in $irul

- _ _-..

-- - - - -

O~lILlA

323

IV

rugi1ciunei ' ~i dovezile de ingrijirea eea nespusa a lui

Dumnezeu? "Sa m a nga ie, ziee, inimile voastre, ~i
sa va intariasca pre voi intru tot lueI'ul bun",
ad~ca I2rin~~ot lucrul !ili. prin toatii fapta buna. Aceasta
Ste rrja.n:b;~H:~ r0a u-r e$tlil11or, de a fa.:CB tot ~ !)e.a.-~e- eRte
bun ~l pJilcut lui Dumnezeu. Vezi inca, 1?iCUUl Ii infrEtneaz~ . ,g,nduti!e - lor" prin exorBRi"iluea: . ~.. (~ft.1~~ oi-a
dat manga.iere :;;inadejde buna pl'indar li , ii ~u.m
in aeela~ timp li da sperante bunepentru cele viltoare.
Daca e1 ni-a dat atatea daru.riacum, apoi cu atat mal
mult ni va da ce1e viitoare. Eu, ziee, am spus a~a,
dar tota1ul este al lui Dumnezeu "Sa va intariasea Cl,
adeca sa va asigure ca sa nu va clatiti. sau sa va abatevi, 'caci aeeasta atarna flU numai de ' (tansnl, ci ;;;i de
noi. A~a dar expresiunea , "sa va intariasea" este
,z isaf?i eu privire l a. credinta, :;;i Cll privire 1a fapte,
"'caei 'aceasta e ste m angaiere adevarata. Cand cincva uu
~e clintei?te dio.. crcdin~:1, ori:;;i ce a r p atiml, tot-al .su'Iere cu- bunavomvil; '--"- dar daeacugetnl sun se clatma,
mmw bun f?i nobil nu va mai face in viitor. Unul ca
.acesta este ca :;;i luptatorul din stadiu, care nefiind bine
pregatit i se slabese manile la un moment d at, f?i atunci
8ufletul lui se elatina, caci a pierdut speranta cil. va
Dutea face ceva bun in vii tor.
'
,"Rugati-va, fratilor, pentru noi, ca cllvantul
Domll ului sa euI'gl:i ~i sa se mareasea ca ~i in_tru voi" (Cap. 3, 1). Apostolul s'a fost rugat pentru
danf?ii mai 'nainte, ca Dumnezeu sa-i intariasc:1, iara
aici cere dela dan~ii ca :;;i ii sa se roag-e lui Dumnezen
pentru e1, nu ca s a nu se primejdlliasca in predica
-Bvangheliei, caci spre aceasta era pus, ci "oa euvanttll Domnului sa curga - ~i sa se mareasea, zice,
ea si intru voi", - ba inca cererea sa 0 insoteste
de laude 'Ia adresa lor, eaei zice: "ea ~i intru VOl.". ,
,,~i ea sa ne izbavim de oamenii eei rai ~i
vicleni, ea nu este a tuturor eredinta" (Vers. 2).
Aici arata f?i primejdiile sale, ins a mai cu seama pe
danl?ii ii incuraja za. "De oamenii cei rai, zice si
vicleni, ca n~ .e~te a ~utu~or credJ~ta Ie.: Afil'a, 'd~r
e1 vqrbe:;;te alCl aeaC81 . ce lcontranau ' HI - predica
'-evangheliei, 'de ceice se impotriviau sf razboiau ci'e!l

...

.,

'

324

325

OMILIA IV

diotele. religioase, caci aceasta Jasa a se in~elege prin

expresmnea."l1u este a tuturor credinta". N
,se paz:e, dem, ca e] face aici aIuziune ]a ' r'
rn~
]a
. acel ce-l contradau i'.'i-l
.:
imped . . p IrnaeJ . 11, Cl
vantului ca de 'ld
"{.
'. ecau III pre lca eu:.c, . . ..
., ~
Pl . ~ AJoexandru fiturarll] desDY'e ""j'l>.
~("ltle'
('a
foart
t~t t A
.
.'
- - .
V. '~"'-'
.>
:"'. f ' ':~(n. rn,< . ,f,\., ~ . .g,H-,U .i Ttl. p.,
.'Jtnva
euviIlie1o"
n()QS .. a"
.
" . 1 .1
-x~~
UrtlOLH. 4~ i5) . . Adeca ca sunt "1' de aco"
t"

'.
'
la
ca.rora , nu ' li
c .
aparylUe ,credmta, ca $1 cum Vorbind
r~i:vdi~~ ~~~te~irea p;tri~teasca, ar zice cit nu fiBci.
e n ImparatU\Ul . este dat de a se urca
, :~oi~i~N::~~~at~~~i ~~it aici 3?ostolul Ii;. 'palia cugetfI:
1
A At'
.
a cura] aveau H ,(1l1tra, :,Durnne~~d~?ca~ puteau f\'~ P: dasca!u~ lor sa'l seape de prieuvant~li:i. ll1 acelaf\'l tJmp sa-I H11esnea~Qi\ ~i predica

'd-'

_LV

D~Gi I?i noi, .iubi~ilor, aceleal?i zicem. Nimeni

dl'ntre) VOl
ma )udece- de usurlOa
. t I'll.mel
. . dllltr'o
.
urni 1llly
T til, sa nu
.
d
' nS:na;s~rata. sa rna lipseasca d~ -iIn ajutor atat
e mare. .1 mOl nu 0 Spunem aceasta cu acela i O'and '
eu
el ,Tolnd a ll1cura)a I?pe0 dlS.'
. care
l' l' a spus Pavol , C"CI'
a
c,~pu 1, 1. spunea ca Sil . se roage pentru dansul
.e
c~n~ pOl facem aceasta voind a ne folos1 mult
a
~a! I?,:: eev,a .m.ar~ f\'i b?n prin rugaciunile voast' e" Si
oUutoLU d~p~nt. lOcredwf!lti, ca daca toti voi ilt~'u'"
euget, .vetl lOtmde mainile ea.tra D
"
n
SmerCDI:t noat-5tra, ve~i ca:;;tiga totu!. umneze ll pentru
l

"

'st

~~~~~;f;~~~t.~If:, npac~e ;ei'j~~~i ~~a~~~'~~~f~le p~~

b .
r.
lO!1 rma l, apOl cu atat mai mult noi tre~
Ule ~le a razbo! p~ dUf\'manii no~tri fara arme adeca
~~f~gl:'lcu rugah<?lUmle I?i . ~inecuvantarile. Astfel' a pus
rezee la pe ASlrIan, astfe1 Moisi e A I'
aS~f~1 Sall!ui! pe. Ascaloni~i, astrel lisus a1 fUi N~t ~~
eel rezem ~l dOl de impa.ra~i 2). Deci, dacll acoJo uride
ruga IU')l' PDaurtet:t morald. Ce rerea sf. Chrisostom clitra. pOpOl' de a se
.
mnezeu pentru el a.'
,.
,
mare Colos pentrll el Nu t eb ' C Cl ~uga.clIlnea poporului va fi de
Iii apo~ a ,se ascunde' nici rde U a s~ In,tnsta cineva in sufietul sall,
a,ltul, d mai cu s(lam~ tre
' ansu sll;, nu se f~l~easca!li nici de
~.riBtat spre a ~e
. bU.b a controla eel. e auz1te, care 'l'au inconvlDgee
d
d ad'S d
(pmilia) . acesta, 'l"a rostit sf Oh i
~var'fI' e
ov~ e~te, ca cuvant1l1
')Nota. Locul'
'. r~os om 1';1 d E~lSCOp. (Veron).
2,4" ~l1!ie se.ci . . . Cltat ~10 Il~us.al.lUl .Nan este din capito 1.2,

d_

(.T.rad,)~

~~t~. "Toll qce~h. ~mparalt erau treizeci

~nu

r:t nevoe de arme si de lupta, lllsau armele la

parte

~i se refugiau la rugaciuni, dar inca unde urmeaza de

a savar$i toate .lucrurile numai prin ruga.ciuni, cu cat

mai multinca trebuie de a alerga hi.' ajutorul lor?
{<Da;'[' . a,Qtil(~\tici tl], cei mai mari, ad8ca povatuitorii
j~(){i0rl1111i . ' ~~.f;: f;Ug~~:U ' jiQY11.J!Tt . pop' 9 r~ p o - ,i)'a nd .tu {~eri .(ia
popot'ulsase l'oag'(: IJtlliLt-Ueel tnai mare, adeca pentru pova.tuitorul ~i conduca.torul Ram). Stiu ~ifll1, 10bitule, ea at.unei oar-ecari dintre eei s~p'ariiti erail nesupu:;;i, fara. randuiala t;li oameni de nimic, ~i de aceea
-de multe ori se mantuiau nnmai prin ctirajul ~i de8toinicia eonducatornlui lor, - dar astazi cand prin eha'1'ul lui Dumnezeu ni s'a dat de a gitsl multi, ~i poate
pe cei mai multi, eu mult mai buni ~i mai superiori
eonducatorului, 'astazi, zic, s'au schimbat lucrurile.
Deci, nu ne lipsi~i de ajutorul acesta, ci ridicaii sus
manile noastre, ca nu eumva sil. se moleseasca. desDhideti gura noastra, ca nu cumva sa fle ' inchida eu
totul, ' rugati pe Dumnezeu pentru aceasta, f?i rugati-l
cu ca.ldura. Rugaciunile voastre sunt indreptate - lui
Dumnezeu p entru noi, iosa totalul se resfrange asupra voastrJ, caci noi starn aici spre binele vostru, ~i
ne iogrijim de ale voastre. A~a dar rugati pe Dumnezeu fiecare din voi, I?i io parlicular, ~i ' inpubiic.
Privef?te ce spune Pavel: "Oa despre multe fete

darul eel catra noiprin multi sa se multaIneasea penh~ u noi" (II. Cor. 1, 11), adeca ca charul
sa se dea multora. DaG-a publicul reui?a~te de multe
Qri de a scapa pe eei eondamnati ::,;i tiri\i la moarte,
cMi impa.ratul milostivindu-se de rugaeiunile multimei
ll?i schimba parerea, f?i jarta pe eel condamnat la
moarte, eu amt mai mult se va milostivl Dumnezeu
la rugaciunile voastre, nu atat la multimea, pe cat la
vir'tutea voastra.
- Avem, iubitilor, un rezboinie infricol?at! Voi va
logrijiti fiecare de ale sale, pe cand nQi ne ingrijim
'de toa'te ale voastre f?i ale noastre la un loe! Am oat
la 0 parte durerile pricinuite de r ezboiu, insa diavolul
se inarmeazamai grozav, contra noastril, caci el),iarl?i
in rezboae dUf\'manuI so incearca mai 'nainte deoriDe
-ca sa doboare pe general. De aeeea toti osta:;;ii alearga
cSpre parte aceea, de aceea este vuet mult, ea.ei fie care

326

OllIlGIA IV

se sile1?te

sa' I scape, si toti it ingrad esc din toate par.,.

tile eu scuiurile ~i arrnele lor, clIci yoesc a ap~ra capul
lui. Ascultati be spune lui David tot poporul, -~j, n'o
zic aceasta ca sa rna compar cu David, caci nu sunt
atat de smintit, ci voiesc numai a ariijalllgdjireapu,
1 1,"
. t., rotXr.~l"l"l 0; ~""' ....... n.-l1 fla,4. ...... r .. .,.l ~..... ~-l.....
Qa nl1
OlJCn1. . ..ul
pen
.l'lJ .....,
."f""
,::t-'-'.:"":..~-!'-:.....:...:.. ::::"'- ....;., ... ~ ?~~v.: .....,!_ u~.
ie~i. ell 110i la~ rez'b0iu, zfce, Cft ~U 1111 . SCi StiDg2~
lumina lui Israil" (II. Imp. 21, 17). Acum tu pflvef?te _.
cat de mult crutau ji pe batran .
Am mare nevoe, 'i ubitilor, de rugaciunile voastre,
~i nimeni, dupa cum am spus, dintr'o umilinta nemasurata sa nu mil ]ipseasca de acest lljulor. Daca ale
noastre vor merge bine, apoi atunci ~i ale voastre
vor fi mai stralueite; daca ,cele ale 'invati1turei curg
din bel1?ug asupra noastra, apoi bogi1tia de sigur ca va
revine voua. "Nu cumva" pastorii se p as torese
pre ii in~ij('(lezech, 34, 2)? Vezi cum Pavel cere
'intr'una astfe1 de rugaciuni? Nu auzi cum Petru a fost
nlpit din inchisoare,fiindc<1Tugaciuni Indelungate 88
faceau pentru e1? En am mare credinta ca rugaciunile
voastre 'mi vor .putea face mult bine,' daca sunt filclite
in comun acord. Ou cat credevi cil . este mai mare de
cat smerenia noastraintervenirea ob~tiei intregi, cand
ace a ob 9tie se roaga pcntru noi lui Dumnezeu? Daca
eu nuam curajul de a rna ruga pentru mine insumi,
apoi cu atat mai mult pentru altii. Aceasta este a
celor ce sant laudati pentru virtutea lor; a celor ce au
reu9it 8;1 atragclpe Dumnezell in favor-ul lor, cad numai aCR;;;tia pot sa ceara lui Dumnezeu a fi mHostiv
1?i indurat, - dar eel ce este si e1 respins, cum va pu.,.
tea sa se roage lui Dumnezeu pentru aItii? Dar fiindca
sunt legat de voi prin dragostea p1:lrinteasca, 9i fiindca
dragostea toate Ie cuteaza, toate Ie indrazne1?te, apoi .
eu nu numai in biserica, d 1?i acasa !nai 'nainte de
orice, fac ciUra Dumnezeu rugi1ciunea mea p entru saniltatea voastra sufieteasoa si trupeasca. Alta rugadune nid nu este mai buna 'pentru un preot, decat a
se ruga lui Dumnezeu pentru ca1?tigarea eel or bune
de catra pa:::.toritii sai, mai inainte de a se ruga pentru
sine. Daca lob' sculandu-se in fiecare 'dimineata, de
'nelata face a rugaciuni pentIU fiii sai trupei;lti. apoi ell
cat mai mult oare nu sunt.em noi datori ' de a face
aceasta pcntru fiii cei duchovnicef?ti?
.
.rl ,}.IUJ,l..lua.

"VJL..I.. ......

327

O:\f[LlA IV

Dar de ce oare Ie spun acestea? Pentruca daca noi

facem ruo'aciuni E?i cereri pentru voi tOvi, de~i sUD:terri atat
de departe de marimea faptuJui, apoi eu atat mai mult sun.,.
teti datori voi a face aceasta. A se ruga unul singur pen..
tru muiti~ este luo:ru fOEtrte Indraznet, -~i arc. !levoe de
mult curaj, p~ cand a se aduna mai mn}ti 1a ' un loc
1?~ 3; f~fle flBred. ~i rtigaeiun~ r-:e?tr:u unul s}ngur, TIU e
millIe greu. Flecare atuncl 91 fa,flA ruga,cmnea, nu
atata increzandu-se in propriile sale puteri, pe cat inerezanclu-se in multime si in concordia ce stapaneste
priutre dau1?ii, caci in fata acestora DUIDi:8zeu se m!10stive1?te totdeauna. "Dnde VOl' fi dOl sau trel 1
zice, adunati intrll numele meu, a e olo sunt I?l
eu in mijloeul lor". Daca, micle sunt numai dpi
sau--trei f3i e1 es te in miiiocul lor, apoi eu atat mai
mu1t cand yeti fi adunati voi 1a un loco Daca cel ce
se roao-a
in 'deosebi nu poate eapata cee3;-ce cere,
b
iar[t d.e se "va Fug~lr. I.a. url loe GU lllultinlea va r?ll~i in
eererea sa a pol de a,H~l putcmavea dovada cea mal buna,
cit nu mentu1 nostru proprm are vre-o putere lDmmea.
lui Dumnezeu, ci unirea ~i conglasuirea multora are
acea putere. "Dude VOl' ti, zice, doi sau trei adunati". Dar de ce spui doi san trei? Oancl nnmai unul
va'fi intru num ele tau, de ce nu eE;lti acolo? Pentrll
ea voiesc, zice, de a fi toti 1a un loc, ,\,i niciodata sa,
nu se desparta .
Deci, iubitilor, sa ne ingradim unii pe al~ii, sa no
]egam impreun'a eu dragostea, 1?i nimeni sa nu se despirta de noi. Daca cineva are de invjnova~it, fie pe
aproapele, fie pe noi, daca cineva este intristat, fie pe
oricin e, apoi sa nu tina in cug.etul sau a ce a sU~~lra~e~
Aeeasta gratie 0 cer deja VOl, de a va apropla awt
1?i a aeuza 'daca av e~i ceva, i;li Yeti p.rin:i din partea
noastr:;, justifi0are. "Mustra pre pnetm , ziec, en,
liU cumva sa fi faeut. si sa nu mai faca;
mustra-l ea nu eumva' s~ fi zis, ~i de a zis,
mai mult sa nu zica" (Siraeh, 19, 13. 14). Caci dacCb
ne yom justifica, f';au daea cunoscandu-ni bine grG!?ala, yom cere iertare, ne yom ~i incerca in -vEto I' a
lin mai ca.dea in astfel de gre~ale. Aceasta este ~i 'in
interesul vostru, ~i al nostru. Poate ca voi .ati condamnat fara rezon, insa afland 'adevarul lucru1ui, vii
'.

A."

328

O~llLlA

IV
OMILIA V

yeti lndrepta, iara noi daea am gresit in nestiinta,

ne' vom eoreeta. Nu este in interesul vostru' de' a
sta nepasatori, eaei voi ~titi ea se va da pedeapsa
pentru oriee euvant rostit in zadar, in.acelasi timp
i?l Hoi ne vom ilsura de orice vinovatii, fie lIe minCinoll.se, tie adevArate ipe cele minci'noase Je . ..rom
::;i6parta.{-'oI.l .u:QveditGdeUlirruinoase, :lara pe .eeJA adevarate Ie vom departa priu faptul ca nieiodata uu
vom mai fe=tee. Este foarte rmtincios ea eel ee are
atatea griji, sa scape eeva din vedere, E;li in nestinta sa
gre~easea. Daca fie care dintre voi avand casa, si femeH;-~l-co-pii;-sl slugi, unuI mai multi, altul mai putini, ~i totusi e' silit de multe ori sa g?I'eseasca fata de
un numar res trans de stlflete, nu Cll intentiune, ci
sau oa nu ~tie, sau ea voeste a iudrepta eeva, _ apoi
eu atat mai mult noi, care' prezidam un public atat
de nurneros. 8i inca fie ca sa va iumulteasea Domnul
o;;i sa vil. biuecu vinteze, pe eei mid impreunil cu cei
marl .' De~'i la un public numeros lste E;li ingrijirea
mai mare, totw;;i noi nu ineetam a. 11e ruga ca sa ni
se sporeasea 0 astfel de ingrijire, ea publieul sa se
Imnul~easea, ~i sa avem placerea de a ne ingriji de
loti. Pentrl1ca si 113 rintii nu voiese a indeparta pe niei
unul
din copii,' de~i din eauza lor de multe ori sunt
amari{;L
Toate suntdeopotriva si nona, :;;i VOWl, ~i acelasi
capital de bunuri este rezervat fieearuia. Nn eu mai
ell imbeh;mgare rna imparta~ese din masa eea sfinta,
iara voi mai putin, ei ell toW deopotriva De atingem
de ea. Da.ea eli sUnt eel intaiu, nu e vre-un lucru
mare, fiindca ~i printre copii eel mai mare intinde
mana iubliu in maneare, - eu toate aeestea nimic nu
urmeaza de aiei, ei toate ni sunt deopotriva, eaei
viata mantuitoare care uneste sufletele noastre se da
fiecaruia eu aceia:;;(cinste. Nu eu rna imparta!;lese din
alt mieJ, ~i voi din altul, ei din unul ~i acela~i ue
imparta~im eu totii; aeelasi botez avem eu to~ii, eu
toW ne-am iu vednieit de 'acelasi dueh, eu totii alergilm catra aeeiasi imparatie, sni1tem deopotriva frati
ai lui Ohristos, totul ni este eomun. Deei, cuee auume
va intree eu, :;;i ce am mai mult deeat voi? Va lntrec
ell grijele, eu suferintele si eu necazurile ee Ie am
pentru voi. [usa nimic nn' este mai pUtcut ca aceste
sllferin~i, eilei 1;'i mnma suferind jJentru eopil, simt.e

329

OMILIA V

Credincios este Domnul, care va v:: inUtri

pre ';oi, ~i va va paZ] de cel :vic~ean. 91 avem
nadeJ de int.ru DOl11nul de. VOl, ca .cerie ce P ::
t ~l. 1evetl
ace . I ara
rllncim voua, Sl. f ace,'l,
,
l)omnul sa indt:epteze inirmle voastr.e ~pr~ dr~:
gos t ea lu~ Dumnezeu si rabdarea 1m uhr1stos
L

(Cap. 3, 3-5).

Nici toata nadejdea ~u trebuie a 0 l~s~ numai in

ruO'aciuriile sfintilor, si nOl sa starn III neactlvl~a~e, s~ .. ne
alipim de rautate, ~i' de nimic sa nu ne mm mgrlJlm,

330
~i

OMILIA

nici iara~i savar~ind cele bune sa dispretuim ajutorul ce putem avea prin acele rugaciupi. Mad cu ade~
v.ara.t ni sun.t fo1oasele ce Ie puten: cat;itiga prin rugaclUmle sfintIlor facute pentru nOl, insa numai atunci
cand E?i noi .1ucr:.1m .. De aceea ~i P&vel rugaI)(}n,~se
pentru - dan~ii, i?i punand iaraf;!i inaintea lor euvantul - eel dermr de cl'cClint,a iJ~ fag-aauintei, Ii zice:. "Geedin-cios este Domnui', care- va v'a inUirl pre voi; ~i
x va paZl
V'd e ce1VIC
' 1ean " , caci daM v'a ales pre
.
Vu.
v?i spre J?1antuire, nu minte~te, ~i nici nu va Hisa..sa
ya p~rde~D? Dar ca nu cumva prin aceasta ii sa cada
m trand:1vIe, :;;i crezand ca totul atarna de Dumnezeu,
sa a,doarma cu a,ceasta' speranta priveste cum Ii cere
~iv co~lucrarea lor spre acest. s~~p, caci' zice: "Avern
nadeJde de voi intru Domnul, ca cele ce poronmlYl voua, si faceti, si Ie veti face". Credincios este Dumnezeu, f;!i'daca a fag-aduU cil ne va mantUl, n;x m.ai 5ncape nici 0 inaoiaTa ca ne va mantu'i,
numal a;;;,), dupa cum.a fag3.duit. 8i cum a fagMuit?
Daca yom voi, si yom asculta de dansul nu 1a intamplare, ~i nici st~nd in nemif;!care ca Iem~ele $i petrile.
Bine zice el: "Avern naclejde intru Domnul",
adeca, aveI? na?ejd~ il! !ila~tropia ~ui, ~~a cil prin
aceste :J,uvmte lara$l 11 mfrange mandrIa lor, caci
totul atarna de DumnezeR Daea ar fi zis (<avem
nade-jde in voh) ar fi fost poato 0 marc lauda pentru
dan~ii, dar nu 'i-ar fi invatat ca ii sa atribue lui
Dumnezeu _totul. Sau oaeil arfi zis: (<avem credin~a in Domnul oa va va pazl f;!i nn arfi adaos
expresiunea "de voi", $i cil "ceIe ce poroncim
u
vou~, f?i ~aceti, f?i Ie yeti face , 'i-ar fi fa cut nepasaton, cam ar fi aruncat totul numai in puterea lui
Dumnezeu. De sigur eil totul trebuie a .atribui lui
Du~n.ezeu, insa conlucrarrd f;!i noi, fili nefugind de duren .f;!l de lu'pte. Arata apoi, ca de~i virtutea singura ested? aJuns de.a . ne n~antU], tottl~i este necesar ca acea
VIrtute Sa fie lllcontlOua, si sa ne insoteasca pana 1a
cea de pe urma suflare. '
,
"lara Domnul, zice, sa indrepteze inimile
voastre spre dragostea lui Durnnezeu si rabdarea lui Christos". Iara~i li lauda, fili s~ roaga
peritru ii, aratand prin aceasta n1.area lui gTiil1 ce 0

o:.,lILI.-\ V

33t

-------

avea si interesul ce-l nurta pentru mantuirea lor. Fiindca t~ebuia a pasl mai departe, ~i a-i mustr~1 pentr~
oare-care neorandueli, prin acestea Ii pregiUef;!~e mal
dinainte cuO'eteie ior, caci zice ((Ca avem nadeJde, Ga
vp-t.i a.sc1Jlta~ ca veti face) 8i li cere ca ii sa se roagepentru dansul, iara: mai la 'urma ii ~i dore::;;te mii til:}
bunatati, - toate aeeste31~ zie, S"Llnt lnainte Tl1Brg;Jtoare
niustra~ilor ce urmil ale face. "lara DOffinul, ziGe,
sa indrepteze inirnile voastre spre dragostea lui
Dumnezeu, si rabdarea lui Ohristos". Mulie sunt
care abat pe' cinevil dela dragoste, ~i ~o~odat~ :nul~e
sunt fili neoranduelile ce izvorasc de aIm. Mal lOtalU
este dragostea lui mamona, care atingand sufle.tuI
nostru ca cu niste mani inc1razne~e, il inclefilteaza blOe
din toa,te partile, si apoi i1 trage f?i-l duce chiar uncle
nu voim noL' Apoi vine slava desarta, care de multo
ori se preface in scarba, necazuri' ~i ispite. De acee~
S1 avem nevoe de ajutorul lui Dumnozeu, care ca ~l
vant puternic sa impinga corabia noas~.r~ i?pre dt'aO'ostea lui Dumnezeu. Sa nu-mi spui ca 11 mbesc pre
dansul maL mult decat pre minm), caci acestea sunt
numai vorbe goale; tu arata-mi prin fapte ca-l inbe:;;ti
mai mult decat pre tine. Iube~te~l maio mult decat pe.
argint, ~i atunci te voiu crede ca-l iube~ti mai ml~lt
decat pc tine. Dar eel ce pet;tru D~lmneze.u nu .dlSpretue~te banii, cum se va::hspr:~Ul pc sme? t?l ~e
SpUD eu de bani ~ Cel ce nu dlspretue~te li1;?om,la:
ceea.ce ar trebui sa faca ~i fara de poronclle lUl
Dumnezeu, cum se va dispre~ul pe sine?
Si rabdurea lui Christos". Co va sa zica
",
"rabdarea
lui Christos"? Adeca sa rabdliIn dupa
cum a rabdat $i el, sau ca S':-t facem cele ce a facut
e1 sau ca sa'l astepti1m pre dan suI 0U rabdare, adeca
sa: fim preO'atiti. 'Fiindca multe ni-a fagaduit, r;d insu~i
Va ven! s~' judece viii ~i mor~ii,de aceea sa r:,abdam
:;;1 sa-l a~teptam. Unde spune apostolul de rabdare,
totdeauna face aluziune la scarbe, caci aceasta insamna
a iubi cineva pre Dumnezeu, a rabda ~i a nu Se
tulbura.
,,9 i poroncim v:oua, frati.lor, int::u ~lUme~~
Domnului nostru hsus ChrIstos, sa va ferItl
voi de tot fratele ce urnbla flira de randuiala,
8i nu dupre predallia care a luat dela nOl"

un

332

(Vers. 6), adeca nu noi va spunem aCf\stea, ci Ohristos,

cllci aeeasta inseamna "intru numele Domnului
nostru Iisus Christos", in loc sa zica prin Usus
Ohri~.to$, ---: ariWln~ prin :,0ea::;:ta lrisemnatatEa, po'rOn~Jl,' ca .~;n .c~m h-~r fi ZIS: _bagafi sama bine, cil.
qh~,ls~9s IllCarrl nu nJ,~a poroucl.t 00 sil. stilm inneac1;1 VIT,a Lei),

. '

,,8a va feriti, zice, de tot fratele ce umbHi

farrt de randuiala , adeea sa nu-mi spui ca este
bogat, sau sarac, sai.! sfint, caei aeeasta 'mi este indiferent. G.e urn bla" adeca, ~are trae~te fara randu~ala. )~h nu dupre predama care a luat. dela
n.o~" . Prin expresiunea. predanie apostolul nume9te
al.Cl nu p~ed.aI1ia princuvant, ci predania prin fapta,
fimdca pnnclpalmente aceasta 0 numeste el predanie '
poste tot 10cuI.
'
"Caci infili-va ~titi cum -se eade voua sa
urma:ti noua, ca noi n'am umblat fadi de randuiala intru voi, nici in dar pane am maneat
dela cineva, ci intru osteneala si nevointa
noaptea fili ziua luerand, ca sa n'u ingeuie~
pye einev:a din voi". (Vers. 7. 8). De am 9i mancat,
Zlce, totu91 nu am maneat in dar dela nimeni, ci prin
truda ~i osteneala noastra.
"Nu ea doara n'avem putere, ei cu pre
noi tip (pilda) sa ne dam voua, ca sa ni ur~
mati nuua. Ca ' si cand eram la voi aceasta
poroneiam voua,' Ctt daca nu voeste cineva sa .
Jucre~e, ll~ci sa I?a!1anee" (Vers. 9.. 10), Priv~~te'
cum m eplstola dmamte vOI'be9te mal eu blande~a
oar~ecum,. caci ;zice: "Va rugam pre voi frlltilor sa
adaogatl lIlal mult" (L Thes. 4, 10) f;li ' nicairi nu
spune "va poroncim", sau "intru nnmele Domnului nostru Iisus Christos" - eeea-ee 'i-ar fi putut i?-frico:;;a, ei sa. adaogati mai muU "ca sa umblatl cu bun ChIP" (Ibid, verso 12), adeca sa nu va
infrunteze cei de afara, sa nu va. graiasea de rau,pe cand aiei nimie din acestea, ei "daea nu voeste
cineva sa. Iucreze, nici sa mananee". Deei, d~ca

O:\llL IA

OMILIA V

333

._ --

- -- - --

Pavel neavand nici 0 sila, t'?i putand a sta inn~acti.

vitate, e1 care i~i luase asupra sa un lucru atat d~
o-reu ~i totu9i lucra ziua 91 noaptea, ca sa po~;a ~1
~e
; ltl'; a aiuta
apoi eu
, aU1t mai
mult treblJ,1a S:J~
,iJ.
(A,o'''''
"'J
"
',' '
.
fHC~, 3~a'f',ejlHI\~, eari vnu B~au in a~~le~~l eO?dl\!U~n.
, , . ..00. aUZTITl. C1.1J,1H},a u~nbHt la VO! fara de
" "
."" ': 1~
'-- ', ,' 1
, .A ~

~c"'''Ad;
A" .fV
11)
ran G1.11ftia; ',l)ltrl1C .L-gcrany.., ,C1 . .J:~vv , ' .LIlu. .\ ers .
Aiei spune as a, pecand 'in cealalta, episto1i\. zine llsa
umblati eu "bun chip catra eei de afara". i?i pentra ce?' mai ales ca poate nici np era vr~e-ull caz ~e ~elu~
aeesta de oarece 9i in alt loc mdemnand pe dlsmp?-11
Ii zice~ : "Mai fericit este a da, dec~t a Iua"
(Fapte 20, 35). Oeci expresiunea "umblat1 e~ bun.
chip" nu se rapoarta la vre-o neoranduea1a, Cl III ac:
tivitatea lor, pentru care a ~i adaos imediat: "Oa sa
nn avet.i trebuinta de nimie" (1. Thes. 4, 12). Aici
insa, ma'i pune l?i 0 alta necesitate, aceea adeca de~
face binele cil.tra toti, ciici mai departe zice: . "lara
voi ft'atiior, n u sl~biti a face bine~'. (Vers: 13). Oel
ee nu Iucreazil., de~l a1' p~tea l?cra,. de sIgur c.a.
prin trandil,via sa va <levem un Iscodl.to~. lnsa elelmosina se da numai acelora c.arora nn 11 3J.unge c:eaee ca~tiga' prin osteneala malllior lor, sau 91 ~ascahlor,
cad fiind ocupaVi eu In!a~~tura euvan~ulUl, nu au
timp de a lucra pent~u ea:;;tl.gar:,ea hran~I lor:, pent~~
care si zice: "Boulul ee tnera sa nU-l legl gura ,
(1. Ti~oth. 5, 18) ~i "vrednie este -Iucratotul d~
plata sa", a:;;a ca dascalul.nu sta in neluerare, c1
luereazil., ~i prin urmar~ p.nme~te plata pentru a?ea
lucrare. Dar a se ruga cmeva .lm pumnezeu. ~l a
posi'i stand in nemi~care, nu va sa; Z:lea ca. lucreaz3.
cu manile; deci el nume:;;te luer~re alCl , numa~ acea ell
manile. Si pentru ea nu cumva sa til.nue9tt alt?ev.a,
imediat ~ adaos: "Umbla fara ' randueala, mmle
luerand, ci iscodind".
.
.
"Dar unora ea acestora P?rOnClm, .:;n 11 rugam in t.ru Domnul nostru IISUS Chrlstos, C3
eu liniste luerand sa 'si manance panea sa"
(Vers. 1'3). Fiindel\. mai s~si-a alins tare, apoiaic'
voind a face cuvantul mai bland, a adaos: ,:lntrll
I!;

"0

. . . .

.1.

..;

33+.

O~lILlA

O;\llLlA V
V

Domnn1". "Oa eu lini:;>te, zice, lucrand, sa-~i

manance pan ea lor". Dar de ce n 'a zis: iar .daca
nu sunt in neoranduiall'i, sa. se hraneasca de VO])),d Ie cere pe ama,ndona, - E;li ca sa fie 'tn 1ioi~te, ~i ca
88, Increze? Pentru mot sa miinlnce pfl,neR c,a~t.igata prin
lucrul manilor lor, iara. nu pane streina.
. .
. ,~
"" +.;1 - -~~- ;}X'l ':J..~ ..... ..f.~\n-o ""~n Dt :;'
. ,' lara VOL,
lJ.(UJ or,
I.lu : ~..;1 .. )l\ ;:L.!.cc,_,,_ '-.lL_ '~
iVers.' 1:3). PdV8i?te 'cum IndaUt dupa 10frrrotare s'a
intors spre mila dragostea lui parinteasca. Nu a putUL sa iotinda mai departe infruntarea, ci iarafili i s'a
facut mila de i1. Siprjve~te eu cata prudenta face
aceasta; nu zice: ' (dertati-i . ~i t.receti.-li Cll 'ved~r~a!
pana se vor indrepta)), "et VOl fratl10r nu slabltl
a face bine", adeca dojaoiti-i, infruntati-i, pedepsi~i-i, 1:ns3. nu-i lasati a se prapadi de foame. par daca
unul ca acesta avand totul eu imbel~ugare dm partea
noastra. stiirueste inca in trandc1vie, atunci ce e de
f!leut? Pentru acel?tia, zice, v'am spus leacul: l:nt'ruD.tati-i eand Ii . .dad ajutoruleerut, adeca nu Ii dati.
curaj 'ca sa mai ceara pe viitor, ariltati-va c& sunte~i
suparati pentru aceasta purtare a 10[,)), 9i in adcvar
dl. 0 astfel de atitudine din partea noastra,' nn e
put;in lucru, p entruca dacil voim cu adevarat ca il
sa se iodrepte in viitor,. nu trecem cu vej.erea d~
a-i si certa, odata eu aJutorul ce-l dam. :::;pune-ml,
te rag: daca tu at un frate trupflsc, l'ai Jasa oare
sa se prapadeasca de. fol'tme? ~u 11~ c,re~, ei !n~a sunt
sigur cil ocbtil Cll aJutorut ce-1 Vel da., It Vel ~1 pune
In oarecare randuiala.
'
lara de nu aseulta cineva de euvantul
" pril1epistola" 1) (Vers. 14). Ved~t;i caaposnostru
tolul nn zice eel ce nu ascuHa, de mwe nu ascu1ta, ~i prinurmare trebue pedepsit asprl;l)), ci "pre
acela insemnati-l", adeca sa-J aveti in voclore. 'Nici
.

_.

I)
OitU,Y.008!.

;;."

.....

os

'n; oi>x.

u"1)p.":'.Ioo8':",

a ...deca:

Nota. Originallll gJ'ec esle precllm urmeazll.: ".1

'tip AOltp .~}J-<"jjy

i)!.'a

'C"'!;

1iC;,

E:7t!.G"CoA..

'too'tOV

iara claca nu ascnlta cincvCl cler.uvtintul 1'/.Qstnl pnn ept~tola, pre

.acela sa-l insemnati) olc. astfel ell. e de mirare, CUUl Inoditia <!e

,Bllzeu; 8'a putllt ,;trecud, (l .gl'e~ala atat de mare (pre a cela pnl!
.epistoHc. sa-l insemna{i)) 8chimbitnull-se texLul ~i 'introdncandn-se
'idel streine. (TracZ).

aceasta nu este 0 mica invatlUura. ))~i sa nu va

lnsotiti eu e1", dupa care adaoga: "ea sa se ru:;>i~
neze", iara mai departe sa nu mearga ell asprimea,
.caci acestea sunt deajuns. Dupa cum cand a spus
1,daca cineva nu luc.i:eaza, sa. numlinanee"
,~'a teinut ca, 11U ' cumva unul ca ft;cest~ .sa" 'p.ifl.r~ :;i.e
.1
....
fnan'1:e ~ i (t oe; a adaos ~ "lara VOL .r . e<'t.~lio-r, nu 813,bi~i a face bine", - tot a:;;a fili. aici spunand "sa
va paziti" i?i "sa nu va Insotiti", i s'a parut ca
prin aceste cuvinte u~or . aI~ _ ~utea cineva sa fie
taiat din numitrul 'fraWor, sall ca viIzandu-se fara
nici un ajutor s'ar desnadajdui fili s'ar pierde, - de
aceea imediat adaoga,: "f:;)i sa nu-l soeotiti ca pre
un vrajma~, ci sa-l inva~ati . ea pre un irate"
(Vers. 15). Prin aceasta arata doua lucruri: intai, ca a
hot<1rit 0 mare pedeapsa contra unul asemenea frate caci Ii poronee~te lor de a se paZl; si a 1111 se insot1 cu e1 -inacela::;:i timp lnf~a il Iu'deamna :;;i pc
darlf?ii de a-I sfatui necontenit ca pe un frate, ca sa
se lase de obiceiul de a cere. Ca daca chiar SiDgL1:~
-faptul cersetoriei este vrednic de multa ru~ioe, dar
inca cand' mai esti3 si mustrat, si dnd a1t.i ise pa.zesc de e1, decat dispret oare nu 'este apasat un asemenea nenorocit? Oare aceasta nu este deajuns de
a-I atinge io suflet? Daca 1l11mai codindu-se unia,
sau mnrmurand cand fae milostenie, fili Ioca aprind
pe cei ce Ii primesc acea milostenie -si sa uu~mi
spui de cer:;;etorii cei nerufilinat;i,.ci pentnl. acei' vredoid de mila, - dar inca daca a.r mai avea l:?i dreptul
de a certa aspru, ce uu ar face? $i un asemenea fap t
cum n'ar fi vrednie de pedeapsa?'
.
Dar noi nu facem a~a dupre cnm zice apostolul,
Ci oa ~i cum am fi foarte nedreptatW, a~a batjocorim
l'?i dispre~uim pe cerfiletori. Nu dai milosteoie, bine~
dar de ce te filimanii?' "Invatati-l, ziee, ea .pre
un ft'ate", iosi). nu-l batjocorl ea pre un vrJ:ljmao;;.
Dar cel ce iovat;a pe fratele sau,nuo face aeeasta
in public,nu-i arunca in fat;a. insulta-, ci in particular
~i QU cea mai mare bagare de sarna, fHnd mahnit
pentrilc~ a venit ocaziade a-I cert?"
fiind scarbit,
cualte cuvinte pJanganc1 9i vaic~rindu-se .. A~adarc,
" poL . $~ , sf~t'l.lin;t : . ~e .fratelsQarE) ,sUi ' in nelu.crare
_.

'-'

',

33(;

OM ILIA V

eu euget fr.:a~ese, :;;i ~u illt~ntiune frateasea, l?i sa

nu n~ arutam supara~l ea I-am dat, ei pentruca el '
a .. calCat poronca apostolului stand in nelucrare.
Fllnd~ea ea;re '~~ este .cal?Vg.?l? Dac;1 l?i dupa ee ai
:~~~ ,ll . ,mal . b~tJocor~f?t~, f?~ .mea. ai vatamat p1i1eerea
~I::-:~Jln,'.(l~:i:" InCa. cauct mel I,l'al ?a.t lili batjocore~(i;
iiJU;' .;::,"u raU~0atW (iU :n Gauz~lI 'aC~ I.Ul ,nenoI'ocit? S'<t
apr.oplat 3?el. nenoroeit de tine, l?1 in loe de miIos:.
teme a P!:lID:.t dela)iQ8 0 ra.na mortali1, dupa ' 'Care
p}~aca piangand. Cand el dill cauza sarilciei es(e
~lht .a eerl?~tori,. l?i pentruea eergetoref?te este bat-'
}OCorlt, apOl pnvp.f?te cat.!. nedreptate, ~;;i eata ped~apsa nu se euvine batjoeoritorilor! "Oelee neemste:;;te pre sarae, zice, manie pre eel ee I-a
f~eut pre el" (Prov. 14, 31). Caei, spune-mi, te rog:
Dll~neze~ I-a lasat ca sa fie sarac pentru tine, ea
s~ a.l ocazla de a te vindeca pe sine-~i, l?i tu batjocore:;; tl pre eel ceeste sarac pentru tine? Cata nerecunOf~tinta nu este aici? "sa'1 'invatati" zice, ea pre
, un :-ate", adeea ca 1?i dupa ce i-am dat, suntem
d.aton .a'1 sfatul, dar inca cand nn 'i-am dat nimi0
I?l-l ba.tJocorim, atunci ce justifieare avem?
"f;3i insul?i Dumnezeul paeei sa va dea
yo.ua paee totdeauna, in tot ehipul" (Vers. 16).
fr!vef?te cum atunci cand el poronceE?te cele ce treD.me a se face , Ie pecetluef?te af?a zicand cu rugaCl~Inea, pe care 0 pune ea 0 pecete peste toate. "Sa
va . de a, zice, paee totdeauna, in tot chipul",
CaCl aceasta este ceea-ce se cere, adeca d e a avea
pace totdeauna. "In tot ehipul", adeca de nicairi sa
nu avem m~tiv ~e eearta,. caci pacea este buna peste
tot locul, eblar f?l catra eel deafara. Aseulta pe apos!ol Ace spune in alta pa;rte: "De este eu putinta,
meat este despre nOI, eu totioamenii avand
pace". Nimic nu poate :fi mai po'trivit de a reuf?l In
cele ce voi~,. ea a fi .pacinic, netulburat, a scapa
de . nemultc1mlrlle launtrlCe, f?i a nu avea nici un
vralmaf?
"Domnul sa fie eu voieu toti. Inehina~
ciunea eu mana mea a lui Pavel,' care este
semn in toata epistolia; a~a seriu. Darul Dom-

337

OMILIA V

nului nostru Iisus Christos eu VOl eu toti.

Amin". (Vers. '17. 18). Aceasta 0 spune scriind in
orice epistola,ea nimanui. sa nu-i fie cn putin~a de
a Ie' ralslfiea., punahd ' isdilitura. "sa ea I) dovada mare
a autentieitat6ieontinutului
din eie. Inchinaciune e1
/ .,
,
nume$te rngaciunea",eo t'jiBe mai ~us(Domnul
fie ell voi eu toti) aratand , prinaceastaca if savarf,liau atunei to ate .' eeleduchovnice::;ti; ~i ca tre
buia a-i saluta, 0aei luerurile merge au af?a de bine.
Era deci 0 adevarata rugaeiune izvorata din inima,
$i nici decat numai un simbol a1 prieteniei. Dela
aceasta a inceput epistola, si cu ea a ~i sfarf?it'o,
Ingradind cele spuse ca eli niste zidurI mad de
amandoua partile, punand f?i 0 ' temelie sigura, i?i
sfan;litul tot atat de sigur, caci zice: ;, Char voua
l?i paee", iara la urma: "Oharul Domnului nostru ' lisus Christos, eu voi eu toti. Amin".
Aeeasta a fagJdnit ~iDomnul spunand ucenieilor
si1i: "lata eu ,eu voi sunt intru toate zilele
. pana la SIaqlitul veaeului" (Math. 28, 20). Dar
aeeasta se petrece numai cand noi voim, caci nu
numai decat va fi cu noi, daca noi suntem departe
de e1:
Cn voi voin fi, idee, totdeauna) I?i deci, sa nu
alungam darul. Paziti-va, zice, de tot fratele ee
umbia fara randuia.l'1.' Pe atunci era un mare rau
de a fi taiat cineva din eomunitat~a fra~ilo.r eredin- ,
ciof?i. Cu aceasta p~deapsa se pedepseau pe atunci
toti cei ahatuti, dupre cum zice f?iaiurea: Ou
unul ca aeesta niei sa 11U maneati" (I. Corinth. 5,
18). Dar astazi eei mai multi nu eonsideru ca mare
acest fapt, f?i de aceea toate s'an strieat, toate s'au
amestecat, iara noi triHm laun loc cu preacurvarii,
cn cnrvarii, cu lacomii, f?i in fine eu oricine s'ar intampla. Daca pe atunci ii trebniau a se paZl pana
f?i de cei ce stateau in neluerare, apoi cu cat mai
mult inca de altii? Si ca sa afli cat de grozavera
,de afi cine va .t~iat 'din comunitatea fratilor, sicat
folos aducea 0 asemenea pedeapsa celoI- ceo primiau cu rermnof?tinta, asculta cum acel nenorocit
naseqt inpacat, acel'ce a ajuns Ia cea mai de pe
"

'

sa

22

339

OMILIA V

OMILIA V

urma rautate, acel oe a curvit Cll atata nerusinare,

care im se spune nici chiar printrepagani, acel ce
purta rana In nesimtire - t$i aceasta este culmea'coruptilmAi, - acel nenorocit, zic, atat de mult s'a
muiat 1;)1 s'a' umilit, ineat a facut pe Pavel Sa :liea :

saloniceni erau poate saraci, lili- sa nu'mi spui cil.

poate nu erau toti saraci, caci apostolul vorbe1?te
aiGi mai mult de saraeii eari . nu puteau sa-~i caf?tige
in alt mod hrana trebuincioasa, decat numai prin
]UCflJJ rnanilor lor, $i nu de alti saraci. Caei e1 n'a
zis: oa sa aiM, dela pariritii lor' ci "ea luerand sa
~
..., 1':
ft.. ..... n
1 -' ,,'
.,...! -~
~
-...,.
manl:Luce pauea. .lor. uaca ell, <:1t)($. Pn::J'c.::.torul
Yostru, dll,(\i1, ~upropoveduitorul C11.vantU!lIl 'i'nv:'1tatur~i, ~i n;'.am ~emut ca sa nu va ingreuiez pre vai,
apOl cu atat mal mulL cel ce nn va foloseste eu nimiC)). Aeeasta este eu adevarat greutate,. ea:nd cineva
nu da eu toata. buna-vointa, ins a el nu la acei saraei
face ::luziune! ei .la acei ee' nu aveau. eu u9urinta cele
trebUltoare vletel. De ce tunu lucrezl? Pentru aceasta
~i-a dat Dumnezeu ma!11, nu ca sa iai dela.. a.ltii. ci ca
sa dai altora.
' '
"lara Domnul sa fie eu voi". Aoeasta so cade
de a 0 dod i?i noua inE?i-ni, daca facem cele ale Domnului, caciaseulta ce spune Christos: "Merg'and invatati toate neamurile botezandu~i in numele
Tatalui,. i?i al Fiului, ~i al Sfintului Duch, si
i:flvatandu-i pre dan~ii sa paziasea toate eate
am poroneit . voua; ~i iata eu eu voi sunt in
., 1 pana 1.La slari?hu
f 1
.
' zuele
t oaLe
veacu1. . Ul
(Math. 28,
19. 20). .Dar. acestea nu sunt zise numai lor, ci si
,
noua, lill prm urmare datorl suntem de a face to ate
cate ni s'au poroncit. Cum ell. ilu numai lor Ii s'au
a.dresat acele (\uvinte, se vede lamurit din expresiunea
"parra ia- sfar~itul veaeului ii , cuvinte care - se rapoarta la toti acei co in scurgcrea timpului vor calea
pe urmele acelora.
') Dar, zicl, cuvintele acestea sunt adresate catra
c1aseali, cari propoveduiesc euvantul adevarului si nu
catre' ce~ ce nu sunt dascali). Fiecare din voi, iuhi\ilor,
daca v01ef?te poate sa fie dascal, de nu al altuia. eel
putin al. s~u. ~e aceea Amai intaiu ir;tva~a:te pc sirie-~i.
Daea vel mvata toate cate a poronClt, prm aceasta vei
ca~tiga mul~i imitatori. Dupa cum lumanarea cand este

338

!, Ca" Ji~~Stl1i este~ 'u!~Ltia: O!l ac~est.uia 'c -?rtarca a~

ceasttl; pe~trll .aeeea si),jntariti spreda1l3ul m'a,,,

gostea" (II. Corinth. 2, 6. 8). Dupa] cum este taiat

un' IDembru al trupului, astfel era atunci cel ti1iat
din comunitatea credinciolililor. Cauza pentru care 0
asemenea pedeapsa era eonsiderata. ea ceva grozav
pe atunci, iara .a fi 'in comunitatea fratilor ca un
bine mare, uf?or se poate intelege. In timpurile acelea to~i vietuiau la un loc, ca lili cum ar fi vietuit
in aceialili casa, avand eli to~ii un singur tata, f?i imparME;lindu-se din aceia:o;;i masa.
Astrel vietuiau (lre~tinii primitivi de prin toate
.
bisericile de sub saare. Deci, cand cineva cadea intr'o
asemenea pedeapsa, caL de 'mare credet.i cil era raul
rezultat de aiGi? Acum 1nsa, nu se' pare a fi af?a de
mare acel rau, pentruca nici a vietu! la un loe nu
se orede a fi ceva mare. Ceea-ce pe atunci secredea de 0 mare pedeapsa, astl'tzi se intamp]a ~i fara
pedeapsa, din cauza marei raciri a dragostei, caci
ne ferimunii de altii fara niei un cuvant. lara eauza
tuturor acestor relc, este (la lipse~te dragostea. Aceasta a darimat 1?i a fiicut sa dispara toate cele frumoase, stralucite si respeetabiledin biscrica, cu care
ar fi trebuit sa
mandrim si sa ne bucurilm. Este
un mare curaj din partea dascalului, de a pedepsl pe
discipuli, tOSa numai ~atunei, cand el are un capital
moral eastigat prin propriile sale ostenele, pentru
care f?i ziceaPavel: "Voi /?titi cum trebue a ne
urma" (imita), caci dasclilul adevarat trebuie a fi
dascal mai mult al vie~ei, adeca al purtarei in lume,
deeat al cuvantului.
.
Sa nn creada nimeni ca acestea sunt spuse de
mine numai ca vorbe umfiate, caci eu Ie-am grait
fiind sHit de 'lmprejurari, i?i toto data fiindca sunt fo. lositoare ob~tiei. ea noi, ZiC8; n'am umblat fara
de randuiala tntru voi, ~i niei in dar pane
am mfmeat dela eineva". Aici arata:= eli acei ~The-

ne

') Partea moralti.. Despre aceea, ea fie care este dator de a

invata pe cei din cas a sa prin cuvant IIi fapte, ca sa facli. fapte
bune. (Veron).

340

OJ';[ILIA V

OMILIA V

'tprinsa poate sa aprinda ' mii de ' mii de lumanari, iara

capd es.te.st.insa, nici sie.~i nu poate sa-~i. procure lu,~
[lnna, ~l mel pe altelc nu poate sa Ie aprmda, .tot a~a,
cl~te 81 eu viata curata ciao&. lurrtina din. hoi cste slr~"
lucitoare;" g,turlCi vem p].lte)), faM mii de discipuli !?i de
d-a.sbul'i", .~3iiei , '11@f 'sthrt~ -'tn ~ f~ta, ' Jo.r ca lIn arllitiD.. adeC'[L
ca ll'n Ia.<:rdeldemrl de imitat,adec& pilda vie ~de fapte
bune. Niciodata nu vorputea folosl pe auditoriatat de
mult cuvintele noastre, pe cat vor folos! viata voastra
cea neprihanita. Oaci fie, de ex. un barbat iubitor de
Qumnezeu, stralucind in fapte bune :;;i avand !ili felliee;
- caci e posibil a avea ~i femee, ~i in acelai;li timp sa
fie 'pla~ut. lui Dumnezeu, - si copii, :;;1 slugi; ~i . prietem; eI bme, oare acest barbat nu va vaputea ' folosl
voua tlitllror m.ai mult decat mine? Pe mine rna auziti
odata sau de doua ')1"i in cur'sul lunei, sau poate c'a
nicl o data , si ceea':ce auzit;i poate p!1strati numai pana:
la pragul bisericei, iara dupa ce ati ie8it afara le-ati
uitat, p e cand viata aceluia avand-o inaintea ochilo'r
inconti!1uu, mult
va folos1. Cand el fiind batjocorit
nu batJocore~te, oare nu va l:ntipar'i, 8i nu va intepeni
prin blandet;a lui in sufleLul batjocorito'rului sentimentul
ru~inci? Ohiar de nu ar ml1rturisi. el imediat folosul.
fie din cauza maniei, fie din cauza ru~inei, totusi indat;
va "simtl~ ~i se !,"a umilL Este cuneputinta ca un om
batJocorltor, chlar de ar fi fiara saIbateca, atacand pe
unul fara rautate, sa nu se foloseascamult din purtarea
blanda a acestuia. Oele bune chiar de nu Ie savarsim
noi, totu~i laudam cu totii, si admiram pe cei ce Ie
sCwlk$esc. Femeea de asemenea cand vede pe barbatul
sau bland f'?i ingaduitor, mult ca~tiga; de asemenea s'
copilu!. . Este cu putinil deci, de a fi fiecare dascal
"Ziditi-va unul pre altul, zice, precum ~j faceW
([ Thes. 5, 11). Oaci spune-mi, te rog: a urmat vre-(
paguba in easa? lata ca femeea se tulbura, CR. fiinc
mal slaba, ca mai luxoasa, ca mai iubitoare de po
(loabo, - dar daca barbatul este filosof, dde de acel
paguba, mangae pe sotie, ~i ea atunci se convingei?i su
fero eu euraj. Prin ur'mare n'a fo)osit'o pe dansa C1
mult mai mult purtarea barbatului,decat cuvintell
noastre?A vorbi. este foarte u~or, a face insJ, cand nl
gasim in nevoe este foarte greu. De aceea . mai mnl
de1a fapte se indrepteaza natura omeneasciL Atat d,
mare este insemnatatea virtutei in viata omeneasca., c.:
,

' "

va

( "t

341'

de multeori ebiar 0 sluga a folosit 0 easa ; intreaga

impreuna cu st&panul ei. Nu degeaba ~i nid eums'ai'.
intampHt indeamna Pavel ineontinuu pe discipuli, en Sel
se indelotniceasfta 01,1 virtutea si safiesupu$i ;. ~i aseul":
tiUori stapanilor,nu atata ingrijindu-se e1' deslujba,
etapani~or., ,pe oat . .c$.s~, .nJ.l Be0efaime . (luvlintul lui
Du.mnezeu f'?i ~p,v~1.ti;itura; $l fla,na. acesi;&it nil selielalm[l,
iute vor fi ~i admirate.Cunosc chiar eu multe case,
care s'an folosit mult dela virtutea slugilol'. Deci, dacu'
o sluga care sta sub autoritatea stapanului este in stare
sa puna in oranduial.i1. pe stapan, apoi cu atatmai mult
o pot face aceasta stapanii. Impar~iti cu mine, va rog;
slujba aceasta; eu va vorbesc in 'public, dar ~i ' vo~
fie care in particular, si fiecare sa ia in manile sale
mantuirea aproap eluisau. Cum ca trebue . ca stapanii
caselor sa prezideze pe toti ai lor in aCE'ste chestiuni ,
asculta pe Pavel, unde an~me trimite pe femei: ,;Iara
de voiesc sa ~tie, zice, intrebe acasa pre parbatii
lor" (I Corinth. 14, 35). iara nicidecum nu Ie trimite
la dascaJ. Dupa cum sunt dascali ~i printre copiii ee
invat;a literile a.lfabetului, tot ,af?a l?i in biserica, ca<?i
apostolul nu vOH:)f?te ca dascalul sa fie suparat de ,totl.
Si de ee? Pentruca mari bunuri vor iesi. de aici, ca'c:j
atunci osteneala dasoalului nu va ramahea zadarn,iCit,
ci fiecare diutre discipuli imitandu-l, va deveni iute ~i
el dascal, si va avea aceeasi ing'rijire fata de altii, pre.cum aavut'o dasciHul catre el. Prive~'te cata' slujba
aduce easei femeea: ingrijel?te de casa !;li . de toate ' ale
easei, se ingrije~te de slugi, imbraca .pe totl cu manile
ei,ea fa ce ca eopii taisa-vi zica tata,ea t e' scute~te de
curvasarii, ea te ajuta ca sa page~ti pe calea prudenvei,
ea in fine este care't;i contenef?te ati~areacea furioasa
a naturei~ale ome?-e~Li. Ei bine, ~jut'o. ~i ~tu !;li-Lr~s
plate~te bmele ce-tI face. Oum? lntmde~l -mana de ~JU
tor in cele duchovniCe~tL Gand tu ai auiit ceva folositor
lid bun, aceea, ca si randunelele, ' purtand-o in gura ta
du-o acasa, $i 0 pune in gnra mumei f?i a puilot rci.
f?i cum nu este absurd, ca in toate ceh~lalte sa pretinzi
intaietatea l?i sa fii stapan asupra ei, iara in cele duchovnice~ti sl te dai la 0 parte? Stapanitorul uuin cinste
trebue a covarsi pe cel stapanit, ci in virtu~i. Aceasta
este datoria ,celui ce stapane!;lte,:;;i avesta este succesul
. lui, pe cand alcelor stapaniV este de a asculta. Daca

342

OMILIA V

tu te bucuri de multa cinste, aceasta nu e nimic fa~a

de tine, caci cinstea 0 capeti dela al~ii, pe cand daca
stI'iHucesti prin marea tu. virtute, aceasta este intreaga
a tao E~ti cap femeei; prin urmare pune in buna 1'3.0.dueala, tu caput pe intreg'ul corp. Nutvezi cum capul nu
atata intrece pe ceIelalte ma-dulari ale trupulrti prill
locril ce'l ocupil., pe f;fj,t priu lng/'ijirea ce 0 are de lUtreg~ul trup, ca si Uil earmaciu de' corabie, oare lligri.je~te de totui? 'In cap -sunt f?i ochii trupuiui, dar f?l
ochE sufletului; de acoIo se scurge in ace~ti::l, pI'evt;derea de cele ce vor ti, de acol0 purcede suveramtatea. Unia sunt pUf?i spre slujba, iara ceilaI~i spre a
poruncl. Toate simturile de acolo lsi au inceputul si
sorgintea; organele' vocii de acolo se trimit, prevederea, adeM perspicacitatea de acolo purcerle, mirosul,
si simtul in genere de acolo, cad obaria nerviLor ~i a
oaselor de acolo lsi are fiinta. Acum ai vazut ca caplll
covariile~te pe tmp' mai mult' prin pronia lui, dedt prin
ciuste? Tot a~a, Ri Doi sltsti1panim pe femei; s;l Ie covarsimnu prm ~ceea cas:1 CJutam . mai malta cinsto
din 'partea lor, ci prin aceea de a Ii se face mai mult
bine de ci1tra noi. Am ariUat ca femeile nu pu~ine servicii ni aduc noua; dar d~ctt- 1Ull-volff<t-sa--li lntoarcem
r:1splata in cele duchovnice~ti,noi Ie-am covar~l pe ele;
fiindca in cele trupe~ti nu e CU putin~~ ,?e a stabiliC!
contrabalanta dreant:1. Ci1ci ee? Aducl III casa mulV
bani? Dar 'femeea~ii pastreaz:1, a~a ci:t contrabalan~a
aici este ingrijirea ei, de care se simte m are nevoe,
fiindci:t multi au strans averi, dar fiindca nu avea cine
sa Ie pi:tstreze, au pierdut totul. Fata de eopii amandoi
'sunteti partal?i, ~i binefacerea fiecaruia este deopotriva;
dar :,;f aici femeea este care are 0 slujba mai obositoare, ci:tci ea poarta pe cel zi:tmislit, I?i tot ea este cea
care sufere durf'rilc. Asa ci:t tu vei putea sa 0 covarIile~ti numai in cele duchovnice~ti.
Deci, iubitilor, si:t nu ne ingrijim, cum sa facem
averi, ci cum 8uflet.ele ce ni s'a incredi~~a~ ~sa Ie prezentam inaintea lui Dumnezeu cu curaJ ~l mcredere,
caci punandu-le acelea in buna oranduiali:t, ne vom
folos1 I?i pre noi foarte mult, fiindca eel ce inva~i:t pe
aUul, chiar de nu arface nimic alt, cel pu~in se va
simti umilit prin yorba, cand se vede pe dan suI rAspunzator de cele pentru care ceartA pe al~ii. Deci,
fiindca ne folosim f?i pre noi, ~i pre femei,prin tn~

OMILIA V

343

vataturile noastre, iara prin ele folosim intreaga casa,

ceea-ce este pIa cut f?i'lui Dumnezeu, Sa nu ne obosim
ingrijindu-ne :'ili de sufletele l}oastre, I?i de ale. ?elor
ce ne sIujesc pre noi, ca astfel pentru toate sa luam
rBsplata, I?j lm.pre n nA oa. ac;ea,stl.l, hoga.tie sj:), ajungem
cu pace in sfinta cetate, care este muma noastra a
tuturor, voiu sa zic, in Ierusalimul 061 de sus, Dirt
care flea nu cadeanici odata, oi straiucind prin PUI'ta.rea cea mai frumoasa sa ne invrednicim a videa pe
Domnul nostru Iisus Christos, caruia impreuna cu
TataJ ~i eli sf. Ouch, se cade slava, stapanirea t;li cinstea, acum f?i pururea t;li in vecii vecilor. Amin.

FIN E

TABLA MATERIEl
Coment~rli1e

la oepistola catra Coloseni

Pagi~

01YHLIA I (Despre dragoste) . . . . . .

OMLLIA II (Despre judecata ~i pedeapsa) .
OM[LIA III ~Fiecare cre9tio .are un lnger
.
pazitor, 9i ea ere9tinul este dator a se
increrle preotilor, ca lui Dumnezeu) .
OMIL IA IV (Trebuie a rnult<1mi lui Durnnezeu
eli reeuno~tintil) . .' . ' . ' "
.
8M ILIA V (Dum1H3zeu este pretutideni, si
dpspre import.anta credintei) . . . '.
OMILlA VI "( Despre patimile Domnului) . .
OMILlA VII (Oombaierea W-u-z-ul-rri ::W 00':
.
gatie)..........
01HLlA VItI (Contra vril jitorilorl?i ferme.
Oi, toriJoI') . .
. . . . .
OMILlA IX ( l) A'mrp im1)ort;:lnta cnnoasterei
Sf. Sodptnri de fieeare e re~tin) . . .
OMiLIA X (Lauda adusa lantu.ril6r lui Pavel)
OMILtA Xl (Oespre iubire '8i simpatie) "
OMlLfAXII (Despte nuntileeele demne 9i
eele ned.emn ~). ' . ' . . . . .

8- 18
18- 32,

32- 44
44 -

5&

55- 66
60- 75
75- 8tl

89-105
105-1H

114-'-127
128-'-139
i39-15.7

Comentariile la I epistoli:i . catra Thesaloniceni

OMILIA I (RugaeiuniJe sfintilor ni sunt de

fOlos, 111sadaca 9i noi vom fi lipiti de
virtute) ' . . . . . . . . . . . .
OMILIA II (Adevarata prietenie este nurnai
eea spirituala). '.
' "
OMILTA III iDespre rabdar.e in necazuri) .
OMILIA IV (Despre dragostea catn'i aproapele)

158.,---1'10
170-181
181-197

198-.2 10

346

,TA BLA MATERIEl

Pagioi\
-. --- ~ . -- -

,_ .-

.-

OMILIA V (Parintii sa casiltoreasea curand

pc .fl"
. . 11 1... or). '
~
OMlLi:A VI (Nu trebl.1ie

'3;

. . . .
jell pe eel inort,

211-220

t;.~ Cuill t~eb:.:de o~ \/l ctuL:t8c;}' ~,'ad"tlVel e)

OMTLIA Vlf ( f1flspre IDvierea cea d eobstc) . " 230- 237

U~.ilL~;~r;dTI;J )::R~~~~ ifu~~~t;;) ce~" ~l:;ii'de l:Je

OMILIAIX (Inderill1arr; ,call'a.

~3 7-249

V~l ['tute)

.
249-262
OMILlA X (Lacomia ou se , calcul eaza dupa
mariinea ei,ci dupa ~intentiunea celui':
stapanit de ea)
. 1
262~273
OMILIA XI (Despre ajutarare-asaraCilot_ '
274-285Comentariile ia a I I eplstbla(;at~: a .Thesaloniccni

OIvULrA I (Suoi e ctul epistol ei)

. . , . 287-291
OMILIA IT (Ami ntirea, iudecatei 51 a g'heen ei
ni aduGe un mar~ f616s) , , ," . ' . - . . ' . 294-306
OIvIILl l1 III (Contra celor , ce ~ n~ $epoarta.
ell respect in bis erici.l.)
. -, ' . 307-,317
OMILIA IV (Sf. Chrisostom cere ell s.taruint.~
ca poporul $:1 SfLrQage lui Dumneze'u
pentru dansul)
, . _, . ', . . . . .317-329
O~YIILIA V (~Ju atfita se -- : f91ose~Le -poPQ ful
deia euvintele pred.icat0rnlui, pe eat deja
faptc1c lui eeleb u D.e ) .
32fl-343

ERATA
65 rand1il 2~ sa GO citensca institui e:
75
1 din Nota sa se eiieascai><\, lY 10 lec 'de 01t<plY.
83
::lU sa c<' citeascil, Uj'icios ip 10c decul'ios.
95
2 din Nota. ~v '1:",r~ ""'(>&" 1.,,'; 6J!.tUv.
99
23 sa s e citeasca ma i. cu ~am.a.
iOO
28 " "
'incunun eaza, 1010e de incuneaza.
'" 109
8
duchovnice?ti,.l;:i., loe de duhonic,e ~ti.
233
11<
enane'Uoe de expliciit.
2.14
,38
- Nici sa ispitim_pe' Ohristos :' ..