Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plarforme Marine
Plarforme Marine
-2013-2014-
Scurt istoric
Aparut in urma cu peste sapte decenii, forajul marin a avut o arie de raspandire
cu totul neinsemnata pana in jurul anilor 50 din secolul trecut, cand au inceput
sa se execute lucrari sistematice in ape cu adancimi de peste 200 m.
Totusi, prima etapa etapa de pionierat in constructia platformelor de foraj
care s-a derulat in prima parte a secolului XX, a fost marcata de aparitia si
dezvolatarea platformelor fixe destinate forajului in apele putin adanci ,
aferente lacurilor din America de Nord si cea de Sud, ca si unor zone din Golful
Mexic si Oceanul Pacific.
Etapa a doua etapa de diversificare si dezvoltare a platformelor de foraj
care a debutat dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial si care
continua si astai, a fost marcata de continuarea si dezvoltarea platformelor fixe,
respectiv de aparitia, diversificarea si dezvoltarea platformelor mobile de foraj.
Primele platforme de foraj au fost construite la inceputul secolul XX si au servit,
forajului in zonele unor lacuri: Marile Lacuri Caddo din SUA, Lacul Maracaibo
Venezuela etc. Acestea erau construite in totalitate din lemn, era fixate prin
piloni verticali pe fundul lacurilor, in ape putin adanci, foarte aproape de mal si
asigurau, fiecare in parte, formarea unei singure sonde.
Este primul tip de platforma fixa.
In mod curios, momentul construirii primelor platforme de foraj nu este legat
de inceputul forajului marin propriu-zis pentru hidrocarburi, ci de plasarea unei
instalatii de foraj percutant in scopul unor lucrari de consolidare pe un dig din
Canalul St. Barbara, California, SUA.
Fig.1. Repartitia pe glob a rezervelor sigure de petrol (date aproximative, Lazar Avram, Foraj Marin,2005,
Universitatea de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Fig.2. Partajarea domeniului offshore (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Fig.3. Transportul in pozitie orizontala si verticalizarea platformelor fixe (Lazar Avram, Foraj Marin,2005,
Universitatea de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Fig.4. Transportul fara slepuri si verticalizarea platformelor fixe (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea
de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Fig.5. Platforma fixa din zabrele tubulare (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea de Petrol si
Gaze,Ploiesti)
Diametrul pilonilor de sprijin nu poate fi mai mic de 1 m, iar grosimea cea mai
mare se poate alege in dreptul liniei de mal, considerata ca unele dintre zonele
solicitate ale cadrului. Pentru stabilirea starii de solicitare asupra unui pilon, se
presupune ca intreaga structura se comporta ca un corp rigid ( in distribuirea
fortei ce actioneaza asupra fundatiei) si ca fortele laterale ( provenite din
actiunea valurilor, vantului si curentilor) sunt preluate in mod egal de toti
pilonii.
Cel mai adesea, pentru sitatiile practice, cadru este idealizat ca forma:
picioarele tubulare si coloanele puntii sunt considerate continue si articulate in
punctele A si B, adica acolo unde momentele preluate de picioare si punte trec
prin zero ( se admite ca in punctele A si B fortele de frecare sunt egale).
Fig.6. Schema distributiei eforturilor pe platforme fixe: 1- piloni de ancorare; 2 cadru metalic; 3- corpul
platformei (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea de Petrol si Gaze,Ploiesti)
In spatiul inelar dintre peretii exteriori si interiori se afla ghidaje prin care se
introduc piloni pentru fixare acestia, formati din material tubular cu diametru
exterior constant, pot fi cimentati pe o inaltime astfel incat sa fie asigurata
stabilitatea.
O alta varianta constructiva o reprezinta platformele fixe de tip turnuri
ancorate.
Si in acest caz, structura de baza a unei asemenea platforme este
asemanatoare cu cea a platformei fixe cu zabrele tubulare.
Totusi, pentru aceeasi adancime a apei in zona de instalare, aceasta din urma
este mai usoara, mai supla si mai elastica. Acest fapt se datoreaza modului in
care lucreaza structura de baza.
Astfel, baza structurii (1) fiind fixata de fundul marii cu ajutorul tuburilor-pilot
de la colturi (2) sau de zona centrala (3), iar partea superioara fiin ancorata de
acesta, turnul se poate deplasa inainte si inapoi cu valul (tinandu-se seama ca
forta valurilor este ciclica); unghiul de inclinare trbuie sa varieze in intervalul
2...3. In aceste conditii, tuburile-pilot de fixare sunt mai putin solicitate, in
timp ce cablurile de ancorare (4) plasate la partea superioara a structurii, sub
corpul platformei (5), trebuie sa preia cea mai mare parte a sarcinilor datorate
vantului, valurilor si curentilor marini.
Fig.7. Platforma turn ancorata (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Fig.8. Platforma cu picioare tensionate (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea de Petrol si
Gaze,Ploiesti)
Fig.9. Platforma gravitationala din beton si celule de imersiune (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea
de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Fig.10. Platforma gravitationala cilindrica utilizata in zonele arctice (Lazar Avram, Foraj Marin,2005,
Universitatea de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Patforme submersibile
Platformele submersibile sunt asemanatoare, din punct de vedere functional,
cu cele autoelevatoare ( in timpul forajului se sprijina pe fundul marii), insa
lucreaza in zone cu ape putin adanci (pana la cel mult 35 m).
Aceste platforme se construiesc in doua variante de baza:
a. Platforme submersibile cu flotoare verticale;
b. Platforme submersibile cu flotoare orizontale.
Platforma submersibila cu flotoare verticale se intalneste in varianta cu trei sau
patru flotoare. Prototipul are trei picioare (piloni), de forma sticlelor de lapte,
deasupra carora se afla platforma propriu-zisa (1), prevazuta cu mai multe
nivele; la partea inferioara, cilindrii se leaga intre ei printr-o placa bazala (2).
Fig.11. Schematizarea platformelor submersibile cu flotoare verticale (Lazar Avram, Foraj Marin,2005,
Universitatea de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Fig.12. Platforma submersibia cu flotoare orizontale (schema) (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea
de Petrol si Gaze,Ploiesti)
Intstalatia de foraj;
compresoare de injecie;
Compresoare de gaz;
Generatoarele turbinelor cu gaze;
Tubulatur;
HVAC;
Instrumente /unelte;
Spatii de cazare pentru personal;
Macara ;
Heliport;
Calcul structural
Incarcari
Pentru platformele marine offshore trebuie sa se ia in calcul urmatoarele
incarcari:
Incarcari
Pentru platformele marine offshore trebuie sa se ia in calcul urmatoarele
incarcari:
Incarcari permanente;
Incarcari utile;
Incarcari de mediu :
Incarcarea din vant;
Incarcarea din valuri;
Incarcarea din seism.
Incarcari din constructie - instalare ;
Incarcari accidentale;
Fig.12. Sarcinile care actioneaza asupra unei platforme (Lazar Avram, Foraj Marin,2005, Universitatea de
Petrol si Gaze,Ploiesti)
Incarcari accidentale
Exemple de incarcari accidentale sunt, coliziune cu vase, incendiu sau explozie,
caderi de obiecte.
Sunt luate in mod normal masuri speciale pentru a reduce riscul de sarcini
accidentale.
Combinatii de incarcari
Conditii normale de exploatare:
Verificari:
- verificarea de rezistenta ,n care rezistena caracteristic este legat de
curgere elementului;
- verificare de stabilitate pentru elemente comprimate , legata de limita la
flambaj a elementului;
- elementele ar trebui sa fie, de asemenea, verificate la oboseala,
coroziune, temperatura sau durabilitate acolo unde este relevant.
Coduri de proiectare
Standarde Offshore
Prevede cerintele tehnice si criterii de acceptanta pentru aplicare generala de
catre industria offshore ex.DNV-OS-C101.
Practici recomandate (Recommanded Practices)
Ofera tehnologie dovedita i practica de inginerie, precum i orientari pentru
publicaii de nivel superior ex . API-RP-WSD.
BS 6235: Cod de practica pentru structuri offshore fixe
British Standards Institution 1982. In principal pentru sectorul off-shore
britanic.
ISO 19900
Bibliografie