Proiectarea unei sectii de obtinere a compozitiei pentru mititei, a

semiafumatelor si a afumaturilor cu capacitatea de 10 t/zi.

Proiectarea unei sectii de obtinere a compozitiei pentru mititei, a
semiafumatelor si a afumaturilor cu capacitatea de 10t/zi.
Produsele care se fabrica sunt:
-

carne pentru mititei: 3t/zi; consumul specific = 0.83 kg/kg

-

salam Bihor: 3t/zi; consumul specific = 1.060 kg/kg

carnati Csabay: 2t/zi; consumul specific = 1.050 kg/kg

ciolane afumate: 1t/zi; consumul specific = 1.220 kg/kg

- slanina afumata: 1t/zi; consumul specific = 1.111 kg/kg.

Materiile prime se depoziteaza 48 de ore iar produsul finit se depoziteaza
maxim 24 de ore.
Produsele de prepara dupa reteta traditionala.
INTRODUCERE
Industria carnii din tara noastra a cunoscut o dezvoltare deosebita, mai ales in
ultimii 23 de ani, perioada in care au intrat in functiune noi unitati dotate cu utilaje
moderne, unde se aplica tehnologii noi si imbunatatite, fapt ce asigura realizarea unor
produse de calitate superioara.
Aceasta baza materiala moderna necesita o pregatire profesionala temeinica a
lucratorilor din sector, a caror cunostinte sa fie folosite in vederea perfectionarii continue

a proceselor tehnologice, imbunatatirii gamei sortimentale, exploatarii eficiente a

utilajelor, economisirii de energie.
In aceas context, lucrarea trateaza tehnologia fabricarii produselor din carne din
grupa semiafumatelor si afumaturilor, in lumina noilor tendinte ce se manifesta pe plan
international, insistandu-se pe folosirea judicioasa a materiilor prime, auxiliare si a
materialelor, conditie esentiala pentru realizarea unei eficiente economice sporite.
Lucrarea mentioneaza bazele teoretice si practice ale proceselor de conservare si
tehnologiile noi sau imbunatatite in domeniul preparatelor din carne comune.
Lucrarea prezinta si principalele utilaje folosite in sectiile de preparate insistanduse pe problemele legate de cutatirea si dezinfectia utilajelor si spatiilor de productie,
conditie esentiala pentru asigurarea calitatii igienice a produselor din carne.

Capitolul 1
CARNEA MATERIE PRIMA
1.1 STRUCTURA MORFOLOGICA SI COMPOZITIA CARNII
Prin carne se intelege musculatura striata cu toate tesuturile cu care vine in
legatura naturala, adica impreuna cu tesuturile conjunctive (lax, dens, fibros),
cartilaginos, adipos, osos precum si nervi, vase de sange, ganglioni limfatici. Proportia
diferitelor tesuturi din carne depinde de specie, rasa, varsta, sex, stare de ingrasare si
regiunea carcasei.
Din punct de vedere tehnologic, deosebim:

Carne cu os, cuprinzand musculatura cu oasele adiacente si alte componente structrale

specifice

Carne macra (moale) fara oase, dar cu resturi de tesuturi

Carne aleasa, adica carne fara tendoane, aponevroze, fascii, cordoane neurovasculare,
vase de sange, ganglioni, grasime, cu exceptia tesutului adipos din musculatura.

1.2 STRUCTURA SI COMPOZITIA CHIMICA A TESUTULUI

MUSCULAR
1.2.1 Tesutul muscular striat formeaza carnea propriu-zisa si prezinta un interes
deosebit atat din punct de vedere alimentar cat si tehnologic.
Cu ochiul liber se observa ca tesutul muscular (muschiul) striat este format din mai multe
manunchiuri (fascicole) de fibre acoperite la exterior cu un tesut conjunctiv denumit
epitnisium.
Manunchiurile de fibre (circa 30 fibre) sunt separate intre ele prin septe de tesut
conjunctiv denumite perimisium. Fiecare fibra la randul sau este acoperita de un tesut
conjunctiv fin denumit endomisium .
Fibrele musculare sunt alungite (avand lungimea cuprinsa intre 20 m si 20 cm),
multinucleate si au diametrul intre 10 si 100 m, acesta marindu-se spre limita maxima
pe masura inaintarii animalului in varsta.
Privita la microscop o fibra musculara este formata din trei elemente: la exterior o
membrana denumita sarcolema, sub aceasta se gasesc nuclei dispusi marginal, intr-o
substanta fundamentala denumita sarcoplasma (mioplasma).
Sarcoplasma este o substanta semilichida ce reprezinta 20-30% din volumul
fibrei musculare si in ea se gasesc firisoare numite miofibrile pigmenti, grasime si alte
substante. Poate fi definita ca materialul continut in interiorul sarcolemei (exclusiv
nucleii si miofibrilele), constituit din cinci elemente principale:
a. Matricea sarcoplasmatica reprezentata de faza fluida
b. Organitele sarcoplasmatice:
mitocondrii,
microzomi,
ribozomi, lizozomi.
Mitocondriile sunt distribuite intre elementele contractile (miofibrile) si imediat sub
sarcolema, inlesnind aprovizionarea cu ATP a miofibrilelor, asigurand astfel energia
necesara contractiei musculare. Lizozomii (granule intermediare) contin diferite enzime
proteolitice cu importanta in procesul de maturare a carnii.
c. Reticulum sarcoplasmatic este o formatie membranoasa care participa la contractia
musculara prin Ca2+
d. Aparatul Golgi are rol in acumularea si transportul de substante
e. Incluziunile sarcoplasmatice reprezentate de granulele de glicogen si granule lipidice,
localizate in vecinatatea mitocondriilor.
Miofibrilele sunt elementele contractile ale fibrei musculare, ocupand 60 - 65%
din volumul ei. Miofibrilele au forma unor fire fine avand aceeasi lungime ca si fibra
musculara, cu diametrul variind intre 0,5-2 , fiind distantate intre ele la 0,5 . O fibra
musculara ar contine circa 2000 miofibrile. Datorita dispunerii miofibrilelor paralel una
fata de alta pe toata lungimea fibrei musculare, aceasta din urma apare striata
longitudinal. Totodata, datorita organizarii miofibrilelor care sunt compuse din filamente
subtiri si groase ce se interdigiteaza, fibra in ansamblul sau apare si striata transversal.
Datorita acestei interdigitari, la examenul miofibrilei cu ajutorul microscopului
electronic, in lungul acesteia apar portiuni intunecate (benzi anizotrope sau benzi A) care
alterneaza cu portiuni luminoase, (benzi izotrope sau benzi I), in mijlocul benzii I apare o
linie intunecata numita linia Z, iar portiunea de miofibrila intre doua benzi Z alcatuieste
un sarcomer care este considerat ca unitatea contractila in care apar modificari in timpul
contractiei.
Miofibrilele sunt compuse din unitati mai mici (miofilamente) de natura proteica,
cu lungimi si grosimi diferite: miofilamente groase care se gasesc in banda A, sunt

alcatuite in principal din miozina si miofilamente subtiri care sunt atasate la linia Z (se
gasesc in banda I) si sunt alcatuite in principal din actina.
Fiecare miofibrila contine 50 - 750 miofilamente groase si 100 - 1500
miofilamente subtiri.
In sectiune transversala miofibrilele au o structura organizata. Astfel, in
locurile in care miofilamentele subtiri interdigiteaza cu cele (banda A), fiecare
miofilament gros este inconjurat de 6 miofilamente subtiri si fiecare miofilament subtire
este inconjurat de 3 miofilamente groase .
Organizarea
structurala
a
miofilamentelor subtiri si groase prezinta o
deosebita importanta in ceea ce priveste capacitatea tesutului muscular de a retine apa,
deoarece 65 - 95% din capacitatea de retinere a apei de catre tesutul muscular se dator
este apei imobilizate in spatiile dintre miofilamentele care alcatuiesc miofibrilele. Cu
cat spatiile dintre miofilamente sunt mai mari, cu atat capacitatea de retinere a apei va fi
mai mare.
1.2.2 Compozitia chimica a tesutului muscular provenit de la un animal normal
adult este in general constanta, fiind determinata de raportul in care se afla tesuturile
componente. De asemenea diferentele de compozitie chimica variaza in functie de specie,
rasa, varsta, stare de ingrasare si regiune anatomica.
Compozitia medie este urmatoarea:
Apa 72,0 - 75,0%;
Substante proteice 18,0 - 22,0%;
Lipide 0,5 - 3,5%;
Substante extractive azotate l - 1,7%;
Substante extractive neazotate 2-3%;
Substante minerale 0,8 - 1,0% .
Compozitia chimica a carnii este in functie de specie si starea de ingrasare.
1.2.2.1 Proteinele tesutului muscular
Pe baza localizarii si solubilitatii lor, proteinele tesutului muscular se impart in trei clase
principale: sarcoplasmatice, miofibrilare si stromale.
a. Proteinele sarcoplasmatice se gasesc in sarcoplasma, sunt solubile in solutie
cu tarie ionica < 0,1 si la pH neutru. Reprezinta 30 - 35% din totalul proteinelor
tesutului muscular.
Au rol in transformarile biochimice care au loc in muschi dupa sacrificarea animalelor,
activitatea glicolitica si pH-ul carnii proaspete fiind determinate, in mare masura, de
activitatea enzimatica a proteinelor sarcoplasmatice. De asemenea prezinta, importanta in
determinarea unor caracteristici senzoriale ale carnii: miros, gust, culoare, avand insa rol
mic in determinarea texturii carnii. Proteinele sarcoplasmatice sunt mult mai stabile decat
cele miofibrilare cand muschiul este supus la diverse prelucrari (depozitare la rece,
deshidratare etc.).
Principalele proteine sarcoplasmatice sunt: miogenul, mioalbumina, mioglobina si
globulina X.
b. Proteinele miofibrilare reprezinta 52 - 56% din totalul proteinelor tesutului
muscular. Se gasesc in miofibrile. Se extrag cu solutii saline cu tarie ionica > 0,3. O
data extrase, proteinele miofibrilare sunt solubile in apa. Reprezinta fractiunea de
proteine cea mai bogata din tesutul muscular, avand o solubilitate intermediara situata
intre solubilitatea proteinelor sarcoplasmatice si stromale. Au un rol deosebit atat in

activitatea muschiului in viata cat si in comportarea acestuia in stadiile de rigiditate si

maturare. Proteinele miofibrilare au si o deosebita importanta tehnologica, deoarece ele
contribuie la fragezimea carnii, la capacitatea de retinere a apei de catre carne si la
capacitatea de hidratare a acesteia, inclusiv la capacitatea de emulsionare a grasimilor
(circa 90% din capacitatea de emulsionare a carnii este datorata proteinelor miofibrilare).
Avand in vedere ca proteinele miofibrilare reprezinta peste 50% din proteinele totale ale
tesutului muscular si faptul ca au o proportie mare de aminoacizi esentiali, ele contribuie
cu cel putin 70% din valoarea nutritiva adusa de proteinele carnii. Principalele proteine
miofibrilare sunt: miozina, actina, tropomiozina, troponina, nebulina, titina, a-Actinina.
1.2.2.2 Lipidele tesutului muscular propriu-zis reprezinta 3-3,5%, fiind existente
in interiorul fibrelor musculare sau insotind tesuturile conjunctive care fac parte
integranta din tesutul muscular. Lipidele din fibrele musculare au rol energetic si plastic.
Sunt reprezentate de fosfolipide (0,5-0,85% in muschii scheletali), lipidele neutre,
colesterol (0,3%), parte fiind legat de proteinele sarcoplasmatice si miofibrilare. in
conditiile alegerii industriale a carnii, lipidele existente in tesutul muscular ajung pana la
10%.
1.2.2.3 Substantele extractive din tesutul muscular pot fi azotate si neazotate.
a. Substantele extractive azotate alcatuiesc azotul neproteic (3,4 mg / g tesut sau
10 - 11% din azotul total) reprezentat de: nucleotide (AMP, IMP, GMP, UMP, ATP, ADP),
fosfocreatina (PC), baze purinice si derivati de dezaminare si oxidare (adenina, guanina,
xantina, hipoxantina, acid uric), creatina sicreatinina, dipeptide (carnozina, anserina),
tripeptide (glutation), aminoacizi liberi, azot amoniacal si azotul ureei. Cele mai
importante substante azotate neproteice sint aminoacizii. deoarece acestia participa la
formarea gustului carnii si produselor din carne, conferind carnii ceea ce se numeste
aroma.
b. Substantele extractive neazotate sunt reprezentate de : glicogen, hexozo-si
triozofosfati; zaharuri simple (glucoza, fructoza, riboza); inozitol; acid lactic si alti acizi
organici (acid formic, piruvic si malic). Dintre acestea, cel mai important este glicogenul.
care se gaseste in muschiul proaspat in cantitate de 0,8-2,2% si constituie sursa energetica
principala pentru desfasurarea contractiei musculare. Substantele extractive intervin in
aroma carnii, mai ales dupa aplicarea unui tratament termic.
1.2.2.4 Substantele minerale (calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fosfor, clor, fier
etc.) din tesutul muscular al animalului viu sunt implicate in urmatoarele: mentinerea
presiunii osmotice si a balantei electrolitice in interiorul si in afara fibrelor musculare;
intervin in capacitatea tampon a tesutului muscular, in contractia musculara (Ca2+ si
Mg2+); actioneaza ca activatori sau inhibitori ai unor enzime implicate in metabolismul
hidratilor de carbon, lipidelor si proteinelor (rol catalitic); intra in structura unor lipide,
proteine, enzime, vitamine; au rol plastic intrand in structura unor tesuturi; intervin in
metabolismul apei.In muschiul postsacrificare, substantele minerale intervin in
determinarea capacitatii de retinere si hidratare a carnii, in rigiditatea musculara, precum
si in activitatea unor enzime glicolitice si proteolitice.
1.2.2.5 Vitaminele. Desi din punct de vedere cantitativ au o pondere neinsemnata,
ele au totusi o valoarea nutritiva deosebita prin varietatea acestor vitamine. Astfel in
muschi gasim urmatoarele vitamine: A, Bl, B2, B6, B12, C, PP, acid pantotenic etc.
Carnea de vita calitatea I cu un continut de pana la 6% tesut conjunctiv este
necesara fabricarii bradtului.

1.3 CARACTERISTICILE CARNII PROASPETE

Carnea este alimentul care sub influenta mediului exterior isi schimba foarte
repede caracteristicile normale, mergand pana la degradare. Pentru a putea urmari si
controla transformarile ce au loc in carne dupa taiere, precum si pentru a verifica calitatea
carnii ce se introduce in fabricatie, trebuie cunoscute caracteristicile organoleptice,
chimice si microbiologice ale carnii proaspete.
1.3.1 Caracteristicile organoleptice
Prin examen organoleptic intelegem aprecierea insusirilor unui produs cu ajutorul
impresiilor senzoriale inregistrate de catre organele noastre de simt. Acest examen se
refera la aspect, culoare, consistenta, miros si gust.
Aspectul exterior si pe sectiune: la suprafata carnea este acoperita de o pelicula
tina si uscata, tendoanele sint lucioase, elastice si tari. Suprafetele articulare sunt netede si
lucioase. Lichidul sinoviat este incolor, limpede si fara miros. Pe sectiune granulatia
carnii este evidenta.
Culoarea carnii proaspete prezinta nuante de la roz-pal la rosu intens, in functie
de specie, varsta, starea de ingrasare si portiunea anatomica de provenienta- De exemplu,
carnea de vita adulta are culoarea rosie inchisa, cea de manzat rosie purpurie, cea de vitel
roza. Carnea de bivol este mai inchisa la culoare. Carnea de porc are culoarea mai
deschisa decat cea de bovina. La porcii adulti, carnea este mai intens colorata decat la
porcii tineri.
Carnea de ovine are o culoare ce variaza in functie de starea de ingrasare de la
rosu deschis la animalele grase pana la rosu inchis ia cele slabe; carnea de miel are
culoare roz - pal, camea de pasare este de culoare alba in regiunea pieptului si de culoare
rosie in celelalte regiuni. Carnea de vanat are o culoare mai inchisa.
Culoarea carnii este determinata de cantitatea de mioglobina pe care o contine. De
asemenea carnea provenita de la animalele la care nu s-a executat o sangerare buna,
culoarea carnii este mai inchisa datorita infiltrarii de sange in tesuturi. Carnea obtinuta de
la animalele taiate in stare de oboseala sau cu febra are o culoare modificata (aspect de
carne fiarta).
Pentru pastrarea culorii initiale a carnii si a tesuturilor componente se utilizeaza
diverse produse chimice dintre care cele mai importante sunt azotatul si azotitul de sodiu
precum si polifosfatii.
Consisteta carnii proaspete este moale imediat dupa taiere. Diferente de
consistenta se intalnesc in functie de specie, rasa, varsta si stare de ingrasare. De
exemplu, carnea animalelor tinere este mai putin consistenta decat a celor adulte; carnea
grasa are o consistenta mai moale decat cea slaba.
La carnea proaspata, prin apasare cu degetul pe suprafata ei, nu raman adancituri
sau amprente, muschii revenind dupa incetarea apasarii la forma lor initiala prin
elasticitatea carnii.
In sectiune transversala, granulatia carnii sau bobul de carne al animalelor tinere,
este mai fin decat la cele adulte sau batrane.
Mirosul carnii este placut si caracteristic speciei de provenienta.
La ovine, carnea are un miros specific, diferit de cel al altor specii; totusi ti la
acestea mirosul de oaie nu se percepe la cele provenite de pe terenuri saline de pasunat,
din apropierea marii sau a unor lacuri sarate, cum este cazul oilor din Dobrogea.

Un miros neplacut si respingator apare la carnea masculilor necastrati sau a celor

castrati recent. Carnea de la vier, berbeci si tapi are un miros caracteristic de amoniac.
Carnea provenita de la animalele la care in alimentatie s-a folosit faina de peste, pastreaza
mirosul de peste. La carnea de vanat din regiunile de balta apare un miros de mal. Unele
medicamente administrate inainte de taiere, pot modifica mirosul carnii (spre exemplu
miros de camfor a injectii cu ulei camforat).
Carnurile cu miros modificat sau neplacut sunt improprii consumului si
industrializarii in preparate. Pentru determinarea mirosului se recolteaza probe si carne,
care se supun fierberii sau frigerii, intrucat prin aceste operatii cu ridicarea temperaturii
creste intensitatea mirosului.
Gustul carnii proaspete este caracteristic si variaza dupa specie, varsta si stare de
ingrasare. Gustul carnii este dat atat de grasime cat si de substantele extractive azotate si
neazotate precum si de sarurile minerale existente in carne. Felul alimentatiei animalelor
de macelarie afecteaza in mare masura
Fragezimea sau suculenta carnii este o caracteristica deosebit de si este
determinata in special de cantitatea si calitatea tesutului ce se gaseste in carne. Astfel, pe
masura inaintarii in varsta, creste de tesut conjunctiv si in consecinta fragezimea carnii
scade. Imediat dupa taiere carnea este frageda, dar in urmatoarele 24 - 27 ore carnea isi
pierde fragezimea datorita transformarilor ce au loc in came in acest timp Pe masura ce
carnea se matureaza fragezimea creste din nou, ceea ce a determinat ca in prelucrarea
industriala a carnii sa se foloseasca in special carne maturata. Totodata cu fragezimea
carnii se obtine si o calitate in plus si anume o aroma specifica a carnii.
In cazul in care carnea nu are caracteristici organoleptice normale, nu va putea fi
prelucrata in scopuri industriale. Daca exista dubii asupra starii de prospetime ca urmare
a examenului organoleptic, carnea trebuie supusa examenului fizico - chimic si
microbiologic.
1.3.2 Caracteristicile fizico-chimice
Determinarea caracteristicilor fizico - chimice se face prin analize de, laborator,
care au o importanta deosebita in controlul carnii. Prin aceste analize se poate stabili
valoarea nutritiva a carnii, prezenta substantelor daunatoare, eventuale alterari ca rezultat
al actiunii bacteriene etc.
Principalele constante fizico - chimice de laborator ale carnii proaspete sunt
urmatoarele: continutul de amoniac, determinarea ionilor de hidrogen (pH),
identificarea hidrogenului sul/urat. Valoarea pH-ului carnii proaspete variaza intre 5,2 6,4; Cantitatea de amoniac (NH3): intre 20 - 25 miligrame/ 100 g carne; Carnea proaspata
nu contine hidrogen sulfurat.
Caracteristicile microbiologice se determina prin examen de laborator ce se
efectueaza conform standardelor in vigoare, carnea provenita de la animale sanatoase,
imediat dupa taiere nu trebuie sa contina microorganisme patogene.
1.4 TRANSFORMARILE DIN CARNE DUPA TAIEREA ANIMALELOR
Imediat dupa taiere, tesuturile animalelor sunt supuse unei intregi serii de
transformari, in prima faza aceste transformari sunt de natura fizico -chimica iar in fazele
urmatoare transformarile au loc sub influenta interventiei microorganismelor. Daca
transformarile carnii depasesc anumite limite, se produc inrautatiri din punct de vedere
organoleptic, calitatea carnii se depreciaza sau chiar se poate periclita sanatatea
consumatorilor. In cazul in care unele din aceste transformari se desfasoara in conditii

bune, ele amelioreaza caracteristicile organoleptice ale carnii si maresc digestibilitatea ei.
Carnea calda imediat dupa taiere are caracteristici necorespunzatoare, deoarece dupa
fierbere devine aspra, uscata, cu gust fad si greu digestibila in comparatiei cu carnea
maturata, care are caracteristici organoleptice mai bune.
Transformarile postsacrificare sunt grupate in doua faze prin care trece carnea
(mai precis tesutul muscular): faza de rigiditate si faza de maturare. .
1.4.1 Rigiditatea musculara
Muschiul aflat in stare de rigiditate, din flexibil, moale si relaxat (stadiul de
prerigiditate) devine tare si contractat. Aparitia si intensitatea rigiditatii musculare
depinde de mai multi factori cum ar fi: integritatea muschiului, temperatura, specie,
varsta, starea de sanatate, starea fiziologica a animalului sacrificat (starea de oboseala
inainte de sacrificare). Cu cat muschii sunt mai dezvoltati, cu atat intra mai tarziu in
rigiditate, iar intensitatea acesteia este mai mare.
Starea de oboseala musculara in momentul mortii face ca rigiditatea sa apara mai
repede din cauza cantitatii mici de glicogen (care va determina consumul rapid al ATPului postsacrificare) prezent in muschi dupa efort.
Temperatura mediului influenteaza de asemenea rigiditatea: cu cat este mai
ridicata, cu atat rigiditatea apare mai repede (la bovine si porcine la l - 2 ore dupa taiere
vara si la 2 - 5 ore iarna; la ovine rigiditatea apare vara la 2 - 5 ore si iarna intre 5-10 ore.
La animalele tinere rigiditatea se instaleaza mai repede, dar este de scurta durata.
Rigiditatea musculara are o deosebita importanta deoarece da relatii privitoare la
timpul scurs de la taiere, sanatatea animalului sacrificat si stadiul de prospetime al
carnurilor. Prezenta ei exclude, alterarea; lipsa ei nu presupune intotdeauna alterarea.
Astfel, la animalele slabe sau cu boli cronice, rigiditatea este rapida si de scurta durata.
La animalele bolnave de tetanos rigiditatea apare imediat, in timp ce la cele bolnave de
antrax si rujet rigiditatea nu se produce deloc.
Durata rigiditatii este determinata in principal de: activitatea sistemelor
enzimatice implicate in hidroliza si resinteza ATP-ului; continutul in ATP, PC si glicogen
in momentul sacrificarii animalului; temperatura de pastrare a carnii.
Principalele transformari biochimice care au loc la desfasurarea rigiditatii sunt:
degradarea glicogenului pe cale glicolitica; scaderea continutului de PC si ATP;
producerea de NH3; migrarea ionilor de Ca2+; asocierea actinei cu miozina.
Degradarea glicogenului in tesutul muscular postsacrificare are loc numai pe
calea glicolizei anaerobe, rezultatul acesteia fiind acumularea de acid lactic in tesutul
muscular deci scaderea pH-ului, de la valoarea 7 - 7,1 (imediat dupa sacrificare) pana la
5,6 - 5,8 in cazul carnii de porcine si 5,3 - 5,6 in cazul carnii de bovina.
pH-ul atins in plina rigiditate este deseori numit pH ultim, valoarea acestuia fiind
determinata de cantitatea de glicogen continuta de muschiul animalului viu. Cu cat
animalele sunt mai odihnite inainte de taiere, deci musculatura contine o cantitate mai
mare de glicogen, rezulta o cantitate mai mare de acid lactic, cu repercursiuni favorabile
asupra intensitatii si duratei rigiditatii musculare. De aceea, animalele trebuie sa fie
odihnite inainte de sacrificare, pentru ca pH-ul scazut al carnii obtinute sa nu favorizeze
dezvoltarea microflorei si deci, sa creasca puterea (durata) de conservare a carnii.
Exista diferente in ceea ce priveste viteza cu care se desfasoara glicoliza, aceste
diferente putand conduce la denivelari in ceea ce priveste calitatea carnii obtinute, in
special la porcine (carne PSE sau DFD). Starea animalului si temperatura de pastrare a

carnii dupa obtinerea acestei determina, in principal, acumularile de acid lactic si deci
modificarile de pH.
Scindarea glicolitica a glicogenului scade in intensitate pe masura ce glicogeul
este epuizat, sau atunci cand pH-ul atinge valoarea 5.3-5.4. In acest stadiu, enzimele
sistemului glicolitic, multe din ele avand pHoptim~7, devin inactive, chiar daca mai
exista glicogen disponibil pentru producerea de acid lactic. Acidul lactic format initial
este partial neutralizat datorita capacitatii tampon a muschiului, substantele cu actiune
tampon fiind proteinele, compusii cu fosfor, carnozina si anserina.
Scaderea continutului de ATP si PC (Degradarea
compusilor
macroergici). Cercetarile au dovedit ca starea de rigiditate a muschiului nu este
determinata de acumularea de acid lactic, ci de epuizarea rezervelor de PC si ATP. In
timpul glicolizei. ATP-ul este resintetizat pe seama glucozei si a PC. In mometul in care
rezerva de gicogen si PC sunt epuizate, degradarea ATP-ului este ireversibila si rigiditatea
musculara incepe sa se instaleze. Rigiditatea este complet instalata atunci cand ATP-ul
reprezinta 20 - 30% din valoarea initiala.
Prin degradarea ATP-ului si a altor compusi, in carne se acumuleaza diferite
substante care participa la aroma carnii: baze purinice si pirimidinice, riboza, ribozofosfati, NH3 etc.
Migrarea ionilor in procesul de rigiditate, ionii de Ca2+ sunt eliberati din
reticulum sarcoplasmatic, putand ajunge prin difuzie la proteinele miofibrilare. Legarea
ionilor de Ca2+ de proteinele miofibrilare influenteaza negativ capacitatea de retinere a
apei (prin formarea de punti tranzversale intre lanturile polipeptidice ale proteinelor
miofibrilare ceea ce determina compactizarea structurii acestora ce se traduce prin
micsorarea capacitatiii de hidratare si legare a apei).
Asocierea actinei cu miozina duce la formarea complexului actomiozinic.
Legaturile formate intre actina si miozina in timpul stadiului de rigiditate nu se mai
desfac, ceea ce duce la intarirea si la rigidizarea muschiului. Formarea actomioizinei care
nu se mai desface se datoreaza faptului ca rezervele de ATP sunt epuizate, iar reticulum
sarcoplasmatic nu mai poate recaptura ionii de Ca2+ eliberati.
1.4.2 Maturarea carnii
Perioada de rigiditate (in care tesutul muscular este contractat) este urmata de o
alta faza in care carnea isi imbunatateste calitatile senzoriale si fizico-chimice, faza care
este cunoscuta sub numele de maturare. In acest stadiu musculatura devine frageda
(datorita inmuierii colagenului sub actiunea aciditatii si legarii ionilor de Na +, K+, Ca2+,
Mg2+, Zn2+ cu proteinele) si suculenta (datorita cresterii capacitatii de hidratare a tesutului
conjunctiv din carne si scindarii complexului actomiozinic, miozina rezultata avand
proprietati hidrofile). Datorita pH-ului scazut, se modifica permeabilitatea membranei
musculare si starea de dispersie a proteinelor din carne. pH-ul carnii maturate se mentine
in continuare acid. Carnea capata un miros si gust placut. Formarea aromei incepe din a
doua zi de maturare si este pusa pe seama acumularii unor substante volatile specifice in
carne (eteri, aldehide, cetone), datorita scaderii extractibilitatii proteinelor
sarcoplasmatice, reducerii nucleotidelor cu formare de compusi neproteici (baze purinice
si pirimidinice, produsi de dezaminare si oxidare a acestora: creatina, creatinina,
anserina), aminoacizilor rezultati sub influenta enzimelor proteolitice proprii tesutului
muscular (catepsine si acidfosfataze, pH optim: 5,6 - 5,8). Activitatea acestor enzime
lizozomiale in afara lizozomilor (in sarcoplasma fibrei musculare se gasesc lizozomi,

acestia fiind prezenti si in diferite organe: inima, rinichi, splina, ficat etc.) este legata de
ruperea membranei acestora, care este favorizata de transformarile pe care le sufera
tesutul muscular postsacrificare, mai ales cand pH-ul ajunge la 5,5. Prelucrarea mecanica
a carnii, refrigerarea si congelarea creeaza conditii pentru ruperea membranei
lizozomilor.
In timpul maturarii carnii s-au constatat urmatoarele: o crestere a continutului de
azot neproteic; o crestere a gradului de extractibilitate al proteinelor miofibrilare; o
micsorare a extraclibilitatii proteinelor sarcoplasmatice., pusa pe seama unor procese de
denaturare si agregare a proteinelor sarcoplasmatice (procese influentate de pH) si
interactiunii cu substante neproteice.
Durata maturarii depinde de temperatura de pastrare a carnii. Astfel, la 25C,
durata maturarii este de 12 ore, la 6C este de 7 zile, iar la 2C de 21 zile. De asemenea,
durata maturarii depinde de varsta, sex etc. La animalele batrane carnea se matureaza mai
incet decat la cele tinere, iar la tauri mai incet decat la vaci.
Maturarea carnii prezinta un deosebit interes din punct de vedere al imbunatatirii
proprietatilor senzoriale atat ale carnii distribuita in reteaua comerciala, cat si pentru cea
destinata fabricarii diferitelor preparate din carne.
Accelerarea maturarii carnii se face pe doua cai: l. de influentare a. fazei de
rigiditate (prin scurtarea perioadei de prerigiditate sau scurtarea duratei rigiditatii); 2. de
influentare a fazei de maturare propriu-zisa: maturarea carnii la temperaturi ridicate cu
folosirea radiatiilor UV si a antibioticelor; folosirea preparatelor enzimatice: de natura
animala (tripsina), vegetala (papaina, ficina) sau microbiana (amilaza micotica).
1.5 CONDITII DE CALITATE
a. Carnea de bovina (STAS 2713-74):
- carcasele de carne de manzat si vita se impart in sferturi. Carcasele de carne de vitel
se livreaza intregi sau impartite in jumatati(semicarcase);
- sferturile si semicarcasele trebuie sa fie fara cap cu coada (sectionata intre prima si a
doua vertebra si livrata impreuna cu carcasa), fara extremitatile membrelor de la
articulatiile carpometacarpiene si tarsometatarsiene, fara resturi de organe interne, de
uger si de grasime aderenta (seu de la rinichi si de la bazin) si fara regiuni anatomice
depreciate sau lipsa;
- despicarea in jumatati trebuie sa se faca prin sectionarea corpului vertebrelor, astfel
incat sa fie deschis canalul medular pe toata lungimea lui si sa fie scoasa maduva spinarii;
- suprafata carnii trebuie sa fie curatata, fara cheaguri de sange sau portiuni infiltrate de
sange;
- sferturile si semicarcasele vor fi bine fasonate, fara sa aiba bucati de carne sau de
grasime desprinse partial de suprafata.
b. Carne de porcine (STAS 2443-74):
- semicarcasa trebuie sa fie fara cap, fara gusa si fara extremitatile membrelor de la
articulatiile carpometacarpiene si tarsometatarsiene; la carnea congelata tipul I se admite
ca piciorul posterior sa fie nedetasat; semicarcasa trebuie sa fie fara coada (se admit
maximum doua vertebre codale la tipul 1), fara resturi de organe interne , fara osanza
( inclusiv grasimea din cavitatea pelviana) si fara portiuni anatomice depreciate sau lipsa;
- despicarea in jumatati se face prin sectionarea corpului vertebrelor, astfel incat sa fie
deschis canalul medular pe toata lungimea lui si sa fie scoasa maduva spinarii ; se admite
frangerea coloanei vertebrale care nu depreciaza masa musculara adiacenta;

10

- suprafata carnii trebuie sa fie curata , fara cheaguri , nemurdarita de continut intestinal
sau de alte impuritati , curatata de contuzii sau parti hemoragice;
- plaga de sangerare trebuie sa fie curatata, fara cheaguri de sange sau portiuni infiltrate
cu sange;
- semicarcasele tip II vor fi fasonate , putand prezenta la suprafata un strat discontinuu de
grasime de cel mult 0,5 cm, fara sa aiba bucati de carne sau grasime desprinse partial de
suprafata semicarcasei;
- la semicarcasele tip I, destinate fondului pietii si consumului colectiv, stratul de slanina
(inclusiv soricul) nu trebuie sa depaseasca 5cm in dreptul vertebrelor 5 si 6.

Capitolul 2
CONSERVAREA CARNII

2.1 CONSERVAREA CARNII PRIN SARARE

2.1.1 Generalitati
In industria carnii sararea se executa pentru:
prevenirea alterarii materiilor prime, folosind actiune conservanta a sarii;
realizarea unei culori specifice;
fragezimea materiilor prime;
imprimarea unor calitati gustative suplimentare;
marirea capacitatii de legare a apei.
La sararea carnii, in functie de concentratia in sare si de durata sararii se obtine o
coloratie bruna-cenusie a carnii. Pigmentul obtinut in acest caz este metmioglobina, care
este stabilizata sub forma de hemicrom la tratamentul termic al carnii. Azotatii si azotitii
se utilizeaza in procesul de sarare pentru formarea culorii rosu aprins a carnii, stabila in
timp. Azotitul/azotatul se foloseste in Romania numai in amestecul de sarare.
Amestecurile de sarare utilizate sunt:
amestec de sarare A cu efect mai lent de inrosire format din 100 kg NaCl, 0.8 kg azotat,
0.2 kg azotit de sodiu. Se utilizeaza in proportie de 2.4kg /100 kg carne pe timp racoros si
2.7kg/100 kg carne pe timp calduros. In ce priveste azotatul, exist tendinta de a fi interzis
deoarece degradarea lui este dependenta de numerosi factori (activitatea microflorei
azotat-reducatoare, temperatura, pH-ul mediului, durata sararii) astfel incat este imposibil
de pronosticat nivelul de azotat rezidual in produs finit.
amestec de sarare B cu efect rapid de inrosire: 100 kg NaCl + 0.5 kg azotit de sodiu.
Pentru a nu se confunda cu sarea simpla, se adauga un condiment colorat (ex boia de
ardei 0.1 kg).
Modul de preparare: se iau cateva kg sare si azotitul si se introduc intr-un malaxor
care se afla in stare de functionare, se adauga boiaua de ardei apoi restul de sare pana la
completarea cantitatii din reteta. Se amesteca pana la omogenizare. Amestecul de sarare
se depoziteaza in recipienti acoperiti, special confectionati, destinati acestui scop, in
camere uscate. Se utilizeaza in cel mult o saptamana iar daca se ambaleaza in saci dublii
(polietilena si hartie) inchisi bine, se utilizeaza in maxim 3 luni de la preparare. Se
utilizeaza in proportie de 2.4 2.6 kg/ 100 kg carne, iar la preparatele dietetice in proportie
de 1.8 2.0 kg/ 100 kg carne.
La sararea uscata a carnii mai poate fi utilizat un amestec de sarare care contine
2.4 .5 kg sare si 0.100 0.150 kg Pconsal 6 (amestec de nitrit + nitrat) cu care se poate
conserva o cantitate de 100 kg carne matere prima.

11

Produsul Pconsal 6 poate fi utilizat la toate preparatele din carne. Pentru

preparatele din carne comune, legislatia din Romania admite un nivel maxim de 7 mg
NaNo2/ 100 kg produs finit.
2.1.2 Metode de sarare
Sararea se face prin mai multe metode:
> sararea uscata
. cu sare simpla
. cu amestec de sarare
> sararea umeda
. injectare in carne de: saramura / dispersie
. malaxarea carnii cu: saramura / dispersie
. imersarea carnii in: saramura / sos condimentat
> sararea mixta
. injectarea materiilor prime urmata de sararea uscata sau imersarea in saramura (ex.
piept de porc)
. injectarea carnii urmata de imersarea in sos condimentat (ex. materiile prime pentru
cotlet haiducesc sau piept condimentat) sau imersarea in saramura (materii prime
destinate unor tipuri de afumaturi: costita afumata, ciolan afumat sau specialitati: muschi
picant Azuga, muschi tiganesc, rulada Cibin)
Carnea si subprodusele destinate fabricarii diferitelor preparate din carne,
semiconserve, pot fi sarate prin metoda uscata sau umeda.
2.1.2.1 Sararea uscata
In aceasta varianta de sarare, sarea sau amestecul de sarare se dizolva in apa
continuta de stratul superficial al materiilor prime si apoi difuzeaza in interior, viteza de
difuzie (care determina durata de sarare) fiind dependenta de temperatura, gradul de
maruntire a materiei prime, felul si calitatea acestora.
Cu amestec de sarare se pot conserva prin sarare uscata urmatoarele materii
prime: carnea vita (calitatea I, a Il-a, a IlI-a, integrala); carne porc (lucru, pulpa, spata)
pentru preparate , ciolanele, materiile prime destinate unor specialitati de tipul
jamboanelor deshidratate, afumate si neafumate. Materiile prime se amesteca prin
malaxare cu amestecul de sarare, pana la dispersia omogena a amestecului in toata masa
de materii prime. Materiile prime conservate cu amestec de sarare se depoziteaza in
camere frigorifice la temperatura de +2+5 C minim 24 h (pentru carnuri), inainte de
utilizarea in fabricatie se va face controlul carnii pe sectiune pentru a se constata daca s-a
format culoarea rosie in toata masa semifabricatului, in cazul in care aceasta nu s-a
format, se prelungeste timpul de depozitare. Pentru reducerea timpului de formare a
culorii si pentru o maturare mai rapida, carnea supusa sararii se poate toca la volf prin site
de diferite dimensiuni (in functie de destinatie). Semifabricatele astfel conservate se pot
depozita la temperatura de +2+5 C timp de maxim 6zile. Prin congelare se pot pastra
maxim 3 luni. Pentru organele sarate depozitate mai mult de 48 h se recomanda
presararea suprafetei libere a recipientelor cu organe, cu sare sau amestec de sarare.
Majoritatea semifabricatelor se conserva cu 2,4 - 2,6 kg amestec de sarare / 100 kg
materie prima. Coastele si oasele garf se sareaza cu 3 - 4 kg amestec de sarare pentru 100
kg materie prima iar capul de porc cu 3 - 3,5 kg amestec de sarare / 100 kg cap.
Cu sare simpla se conserva prin sarare uscata slanina. Cantitatea de sare folosita
este intre 2,0 si 2,4 kg sare / 100 kg materie prima. Slanina taiata in bucati de 100 - 300 g,

12

se amesteca cu sare prin malaxare, se depoziteaza in camere frigorifice la temperatura de

+ 2 +5 C minim 18 ore dupa care se poate introduce in fabricatie. Prin preluarea sarii si
prin actiunea frigului, tesuturile isi maresc consistenta ceea ce conduce la micsorarea
procentului de grasime topita sub membrana si la realizarea de emulsii omogene si
stabile, inainte de folosirea in fabricatie se vor spala, desara si scurge.
2.1.2.2 Sararea umeda
Dupa gradul de maturare saramurile utilizate la sararea carnii pot fi:
. saramuri nematurate, proaspete (ph = 6,8 - 7,1) utilizate o singura data (de regula se si
pasteurizeaza / sterilizeaza)
. saramuri maturate, care au fost folosite la sararea mai multor sarje, dupa o prealabila
purificare a lor prin fierbere (sterilizare) urmata de filtrare sau centrifugare
Pentru a nu avea riscul contaminarii produsului in timpul saramurarii, se
utilizeaza saramura proaspata si sterilizata. Exista in acest caz dezavantajul faptului ca
saramura proaspata nu produce aroma tipica comparativ cu cazul folosirii saramurii
maturate cand, prin actiunea metabolica a microorganismelor au loc modificari de
caracteristici senzoriale imprimate produsului finit.
In functie de concentratiile lor, saramurile folosite in industria carnii se clasifica
in: saramuri slabe < 10% NaCl; medii < 18% NaCl; tari > 18% NaCl.
Dupa modul de folosire saramurile pot fi: de injectare (intramuscular sau
intraarterial); de imersare (acoperire); de malaxare (pentru pregatirea semifabricatelor
bradt si srot si pentru carnea destinata unor specialitati).
Maturarea saramurilor se face prin activitatea metabolica a microorganismelor
existente (micrococi, vibrioni, lactobacili etc.)
Saramurile se pot degrada daca: temperatura creste; scade continutul de NaCl;
creste pH-ul; creste continutul de substante nutritive si microorganisme.
Degradarea saramurilor are loc odata cu: aparitia gusturilor si mirosurilor straine;
aparitia tulburelii; aparitia precipitatului; aparitia spumei; schimbarea culorii; schimbarea
pH-ului si a potentialului redox (rh-ului).
Prepararea saramurii: Saramurile destinate malaxarii carnii folosite pentru
obtinerea semifabricatelor (bradt, srot), pentru injectarea si acoperirea semifabricatelor
necesare obtinerii unor afumaturi, pentru injectarea si malaxarea carnii destinate unor
specialitati se prepara astfel:
- se introduce apa prevazuta in reteta intr-un vas prevazut cu agitator;
- se adauga treptat sub agitare fosfoliantul sau polifosfatul, apoi zaharul si sarea pana la
completa dizolvare a acestora;
se adauga azotitul dizolvat in prealabil intr-o cantitate mica de saramura pregatita
anterior. Daca se utilizeaza ascorbatul, acesta se adauga dizolvat intr-o cantitate mica de
apa. Adaugarea lui se face dupa adaugarea azotitului;
- se amesteca bine si se lasa sa se decanteze.
Are loc apoi operatia de filtrare a saramurii urmata de racirea ei intr-un racitor cu placi
sau alt tip de racitor si se depoziteaza in frigorifer, urmand sa fie utilizata in aceeasi zi.
a. Sararea prin imersie se aplica ca metoda de sine statatoare la:
> materiile prime destinate unor tipuri de afumaturi: picioare afumate, in acest caz
saramura este compusa din: 11 kg sare, 0,080 kg azotit, 88,920 kg apa.
Ca metoda complementara sararii prin injectare, sararea prin imersie se aplica la:
> materiile prime destinate unor tipuri de afumaturi: costita afumata, ciolane afumate;

13

Se utilizeaza carne refrigerata in bucati mari, cu pH 5,7 - 6,1 pentru evitarea multiplicarii
microflorei inainte de a se face sararea propriu-zisa.
b. Sararea prin injectare. Se poate face intramuscular sau intraarterial si prezinta
avantajul ca se scurteaza durata de sarare, hidratarea carnii fiind superioara sararii prin
imersie.
Injectarea intramusculara se aplica singura sau in combinatie cu sararea prin
imersie sau sararea uscata, astfel:
a) injectarea ca atare se aplica in cazul materiilor prime destinate unor tipuri de sunci
(Turist, presata), pentru pieptul de porc destinat costitei afumate, pentru ciolanele de
porc. Injectarea este urmata de malaxare cand, se adauga eventual si saramura ramasa
neinjectata, respectiv sosul condimentat (unde prevede reteta). Ex: pulpa fara os se
malaxeaza in instalatia de malaxat cu / fara vid, carnea de la pulpa de porc, spata de porc
si carnea vita integrala, taiata felii cu grosimea de 2 cm, se malaxeaza in malaxoare
obisnuite. Malaxarea se face astfel: l h dupa injectare; l h dupa 24 h de depozitare
frigorifica la + 2+4 C; l h dupa 48 ore de depozitare frigorifica la + 2.. .+4 C. La
fabricarea unor tipuri de sunci si specialitati (muschi file afumat, ceafa afumata, pastrama
etc.) se utilizeaza o saramura care contine dizolvat un mix de aditivi (Cobre pro 3),
concentrat proteic de soia (Danpro DS) si amestec de sarare.
Saramura este compusa din (kg / 100 kg carne): 2 kg Cobre pro3; 1,2 kg Danpro
DS; 2,5 kg amestec de sarare; 34 kg apa.
Injectarea se face cu 40 l saramura / 100 kg carne, ia o presiune de 2 bari.
b) injectarea combinata cu imersie se utilizeaza pentru materii prime destinate unor tipuri
de afumaturi (costita afumata, ciolan afumate) sau a unor specialitati: cotlet haiducesc,
piept condimentat (acestea se imerseaza in sos condimentat), muschi picant Azuga,
muschi tiganesc, rulada Cibin (se imerseaza in saramura).
Injectarea intramusculara se poate realiza manual sau cu masina cu ace multiple.
Injectarea cu masina cu ace multiple prezinta avantajul unei productivitati
ridicate. Pentru injectare se preteaza mai bine carnea fara os destinata diferitelor
specialitati de sunca si semiconserve ermetic inchise, dar se poate aplica si in cazul
jambonului cu os, a pieptului de porc cu os destinate costitei afumate, a ciolanelor de
porc.
Aceste masini pot fi cu functionare continua sau discontinua.
Masinile cu functionare continua - carnea ce urmeaza a fi injectata este trecuta
treptat pe o banda transportoare a masinii de injectat intr-un singur strat a carui grosime
corespunde tipului de ace folosite astfel ca ultimul orificiu de pe ac sa patrunda in masa
musculara. Cand stratul de carne antrenat de banda ajunge sub randurile de ace fixate pe
un cadru tubular, masina introduce acele brusc in masa carnii pompand prin ele dozele
determinate de saramura apoi acele se extrag si operatia continua in mod automat. Acele
de injectare sunt confectionate din inox si au un diametru de 3,5 - 5 mm fiind prevazute
cu orificii in varf si pe partile laterale. Presiunea de lucru variaza intre 0,5 - 2,8 bari. O
mare importanta o are reglajul adancimii de patrundere a acelor. Daca acele patrund
numai in straturile superficiale, atunci are loc o retinere redusa de saramura care se scurge
in mare parte in exteriorul bucatii de carne. Daca injectarea se face corect, saramura
ramane in spatiile intercelulare si este absorbita progresiv de celulele musculare si
conjunctive. Durata sararii prin injectare este in functie de temperatura saramurii. Din

14

motive de securitate microbiologica, se lucreaza cu saramuri foarte proaspete, sterilizate

si racite la temperaturi sub 10 C.
La acest tip de sarare prin injectare trebuie avute in vedere urmatoarele:
- se lucreaza numai cu saramura de injectare proaspata, sterilizata si racita, pompata
direct din tancul de pastrare a saramurii;
- se evita prezenta aerului pe conductele instalatiei;
- se evita prezenta suspensiilor in saramura care ar putea infunda acele;
- se evita o injectare masiva cu saramura in acelasi loc.
c. Sararea cu saramura prin malaxare. Acest tip de sarare se poate considera ca
o varianta restransa a sararii umede, care se utilizeaza pentru obtinerea semifabricatelor
(a bradtului si a srotului) destinate fabricarii preparatelor comune (salamuri, carnati),
precum si pentru sararea carnii destinate unor specialitati (sunca Timis, sunca Mozaic,
sunca Baniei, sunca de vita, sunca dietetica din carne de manzat etc.). La sararea pentru
obtinerea semifabricatelor, carnea se marunteste ca srot (in functie de sortiment), la
malaxarea cu saramura putandu-se adauga si un derivat proteic. Durata malaxarii este in
functie de tipul de utilaj folosit si de cantitatea de saramura adaugata, si se executa pana
la absorbtia completa a saramurii de catre carne. Cantitatile de saramura adaugate sunt
urmatoarele:
- carne bovina calitatea I, a-II-a si integrala: 40 l saramura/100 kg carne
- carne porc lucru, carne pulpa porc, carne spata porc : 30 l saramura/100 kg carne
- carne porc lucru pentru carnati proaspeti: 201 saramura / 100 kg carne, saramura
necontinand azotiti si zahar
Semifabricatele astfel obtinute se recomanda a fi utilizate dupa minimum 3 ore de
depozitare la 2 - 4 C sau la maximum 48 ore de depozitare la 2 - 4 C.
Depozitarea semifabricatelor se face in bazine din otel inoxidabil, de volum mare
dar cu suprafata de evaporare mica.
In cazul sararii materiilor prime pentru specialitati se procedeaza astfel:
- carnea porc lucru, carnea fasonari pulpa si carnea vita calitatea I se toaca la volf prin
worschneider
- carnea pulpa si spata porc se toaca la volf prin sita cu ochiuri de 20 - 40 mm
- carnea pulpa porc se poate taia si in fasii de l ,5 cm grosime
Malaxarea se executa astfel:
. l ora dupa adaugarea saramurii;
. l ora dupa depozitarea la frig 24 h;
. l ora dupa depozitarea la frig 48 h pentru maturare, adica inainte de intrarea in
fabricatie.
Acest tip de sarare prezinta avantajul unei hidratari superioare a carnii care duce
la retinerea unei cantitati mai mari de apa in timpul tratamentului termic. Un alt avantaj
este faptul ca se realizeaza si o extractie mare de proteine miofibrilare care joaca rol de
liant a bucatilor de carne de diferire dimensiuni. Astfel se obtin produse finite cu
capacitate de feliere foarte buna, in conditiile unui consum specific de carne mai redus.
La sararea carnii cu saramura prin malaxare se poate adauga si unul din derivatele
proteice vegetale, durata de depozitare a semifabricatelor obtinute (cu exceptia celui cu
izolat proteic de soia) fiind de maxim 48 ore la +2+5 C.
Semifabricatele obtinute fara derivate proteice sau cu izolat proteic din soia, se
pot pastra maxim 96 ore la +2+5 C fara modificari microbiologice.

15

Malaxarea carnii cu saramura se poate face la toate tipurile de malaxoare. Durata

malaxarii este in functie de : marimea tocaturii; tipul de malaxor; cantitatea de saramura.
De exemplu la malaxarea cu snecuri deschise, timpul de malaxare este de 15-30 minute
pana la intreaga absorbtie a cantitatii de apa aflata in saramura, in dispersia proteica de
soia, precum si apa de hidratare a derivatului proteic.
In situatii speciale cand este necesara o maturare rapida, carnea tocata se poate
malaxa cu saramura in instalatii de masare cu vid timp de 60 minute. Dupa 3 ore de
depozitare la +2 +5 C, semifabricatele se pot folosi la prepararea compozitiei, dar
retinerea apei la tratamentul termic scade cu 5 - 10 %.

Capitolul 3
TEHNOLOGIA FABRICARII PREPARATELOR DIN CARNE COMUNE
3.1 CLASIFICAREA PREPARATELOR
Preparatele din carne comune se clasifica dupa doua criterii: al tratamentului
termic; al maruntirii componentelor care formeaza compozitia.
In functie de primul criteriu, preparatele din carne comune pot fi:
- preparate din carne crude: carnati proaspeti, pasta de mici, carne tocata;
- preparate din carne pasteurizate: tobe, caltabosi, sangerete, lebervursti, slanina fiarta cu
boia sau usturoi, cas de carne cu ficat;
- preparate afumate: carnati afumati, slanina afumata, costita afumata, ciolane afumate,
oase garf afumate, etc.;
- preparate afumate la cald/pasteurizate:
- preparate fara structura (prospaturi): cremvursti, parizer, polonez, francfurteri;
- preparate cu structura eterogena: salamuri si carnati;
- preparate afumate la cald/pasteurizate/afumate la rece: salam de vara;
- specialitati pasteurizate: rulada, sunca, muschi picant;
- specialitati afumate: piept condimentat, cotlet haiducesc, muschiulet Montana;
- specialitati afumate la cald/pasteurizate: piept fiert si afumat (kaizer), rulada cu limba;
- specialitati pasteurizate/afumate la cald: muschi tiganesc;
- specialitati afumate/uscate: pastrama de oaie;
In functie de cel de-al doilea criteriu, preparatele din carne se clasifica in:
- preparate din carne netocata: specialitatile si afumaturile
- preparate din carne tocata: restul preparatelor.
Preparatele din carne in membrane care se consuma fara o prealabila pregatire
culinara ulterioara se numesc mezeluri.
3.2 MATERII PRIME
Materiile prime utilizate la obtinerea preparatelor din carne sunt carnea, slanina si
subprodusele comestibile.
Carnea poate fi: carne de porc sau carne de vita de calitatea I si de calitatea II.
In functie de starea termica, carnurile receptionate, conform legislatiei in vigoare,
pot fi: refrigerate si congelate. La depozitare se inregistreaza pierderi in greutate, in
functie de felul carnii si durata de depozitarii.
Slanina receptionata trebuie sa fie cu consistenta tare si poate fi primita in stare
refrigerata, congelata sau conservata prin sarare cu 2% NaCl.
Subprodusele pot fi atat organe (linba, inima, ficat, pulmoni) cat si subproduse
comestibile propriu-zise (cap vita, cap porc, sorici, carne beregati vita, sange, picioare de

16

porc, seu vita). Subprodusele pot fi receptionate in stare: refrigerata, congelata sau
conservate.
Modul de prelucrare, starea termica, caracteristicile organoleptice, fizico-chimice
si microbiologice ale carnurilor si subproduselor utilizate ca materie prima in tehnologia
de fabricatie a preparatelor din carne trebuie sa corespunda prevederilor standaredelor in
vigoare.
3.3 MATERIILE AUXILIARE
La fabricarea preparatelor din carne se folosesc o serie de materii auxiliare.
Apa potabila. Prin apa potabila se intelege apa care indeplineste anumite conditii
fizico-chimice si igienico-sanitare, conditii ce-i permit sa fie folosita in alimentatie sau
pentru producerea de alimente fara periclitarea sanatatii.
In industria produselor din carne, apa potabila se foloseste la: prepararea
saramurilor , sosurilor, supelor, gelurilor, emulsiilor, compozitiilor pentru diferite tipuri
de produse din carne; spalarea materiilor prime de origine animala si vegetala,
membranelor, recipientelor, utilajelor; blansare, oparirea, fierberea materiilor prime
animale si vegetale, etc.
Conditiile de calitate, din punct de vedere chimic, cerute pentru apa potabila sunt
precizate in stasuri. Din punct de vedere al tehnologiei produselor din carne intereseaza
si faptul ca nivelul de clor rezidual liber sa fie in concentratii admisibile, deoarece in
cantitate mare favorizeaza descompunerea acidului ascorbic, iar in combinatie cu fenolii
(eventual prezenti in apa sau in aditivii folositi, de exemplu, fumul lichid) formeaza
clorofenoli cu miros particular persistent.
Sarea (clorura de sodiu) se livreaza in urmatoarele tipuri si calitati: tip A (sare
obtinuita prin evaporare, recristalizata) de calitate extrafina si de tip B (sare gema
comestibila) de calitate extrafina, fina, marunta, urluiala, bulgari. Sarea indiferent de tip
trebuie sa fie fara gust strain, fara miros, de culoare alb la calitatea extrafina, alb cu slabe
nuante cenusii la caliatea maruntita si uruiala si alb cu nuante cenusii la calitatea bulgari.
Sarea se depoziteaza in incaperi uscate, curate, deratizate, fara miros. Trebuie sa
corespunda cerintelor impuse de STAS 1465-72: pentru sarea de tip A: clorura de sodiu
minimum 98.5%, clorura de calciu maximum 0.1%, clorura de magneziu maximum
0.03%, sulfat de calciu maximum 1.2%, sulfat de magneziu lipsa, trioxid de fier
maximum 0.001%, cupru lipsa, plumb lipsa, arsen lipsa, reactia solutiei neutra, substante
solubile in apa maximum 0.06%, umiditate maximum 0.15%.
Zaharul. Pentru industria carnii este destinat zaharul crisatal cu dimensiunile
cristalelor curinsa intre 0.3 si 2.5 mm, de culoare alb-inchis si care trebuie sa corespunda
cerintelor impuse de STAS 11-68: zaharoza maximum 99.% s.u.; substante reducatoare
maximum 0.05%; umiditate maximum 0.1%; cenusa maximum 0.03%; culoare raportata
la substanta uscata, grade stamer, maximum 1.2%; solubilitatea in apa-solutia 10% zahar
sa fie clara, fara sediment si fara miros. Zaharul se depoziteaza in incaperi uscate, curate,
dezaerate, fara miros si bine aerisite, cu o umiditate relativa a aerului de maximum 80%
si fara variatii bruste de temperatura, in care caz isi pastreaza insusirile cel putin un an.
Azotitul de sodiu (NaNO2) se prezinta sub forma de pulbere sau de granule
higoscopice, albe sau de culoare galben-pal; are masa moleculara 69.1, punctul de topie
la 284sC; punctul de fierbere la 320 sC (cu descompunere), densitatea 2.17, solubilitatea
in apa la 20 sC este de 84.5% iar la 100 sC de 163%.

17

Usturoiul este bulbul plantei Allium Sativum avand un gust iute, miros specific,
puternic si persistent. Usturoiul folosit in industria mezelurilor trebuie sa fie bine uscat,
fara mucegai. Se poate utiliza si usturoiul deshidratat, sub forma de fulgi sau usturoiul
sub forma de praf granulat. Usturoiul uscat (STAS 1425-80) se livreaza pe doua calitati (I
si a II-a), in functie de aspectul bulbilor, miros si gust precum si in functie de continutul
de impuritati (pamant si foi uscate) care trebuie sa fie de maximum 1% la usturoiul
calitatea I si 2% la usturoi de calitatea a II-a.
Boiaua de ardei se obtine din ardei rosu uscat si macinat si poate avea gust dulce
sau iute. Dupa caracteristicile senzoriale, fizice si chimice, boiaua de ardei se livreaza in
doua clase de calitate: tipul dulce in calitate extra si calitate superioara; tipul iute in
calitatea I si calitatea a II-a.
Tabel 3.1
Caracteristicile senzoriale ale boielii de ardei iute :

Calitatea a II-a
Pulbere fina
Brun-galbui pana la brunverzui
Gust
Placut, iute, slab amarui
Foarte iute, persistent
Miros
Specific de ardei, fara miros Specific de ardei, fara miros
de mucegai sau alt miros de mucegai sau alt miros
strain
strain
Infestare
Nu se admite prezenta Nu se admite prezenta
insectelor in nici un stadiu insectelor in nici un stadiu
de dezvoltare
de dezvoltare
Corpuri straine
Lipsa
Lipsa
Chimionul este fructul copt al plantei Cuminum Cyminum si este foarte
raspandita in Romania. Are gust iute si aromat. Se utilizeaza macinat.
Polifosfatul de sodiu favorizeaza absorbtia apei si retinerii sucului celular ceea ce
conduce la fragezirea produselor, ajuta la emulsionarea grasimilor si stabilizeaza
emulsiile de care prevenind taierea bradului, impiedica formarea pungilor de apa si
grasime sub membrana. Doza maxima admisa este de 0.5%.
Cimbrul este o planta mica intalnita frecvent in livezi si fanete. Are o aroma
placuta si puternica.
Piperul exista sub doua forme alb si negru. Creste numai in regiuni tropicale, in
tufe care au frunze mari, flori albe si fructe crescute in spic. Pe fiecare spic se gasesc 2040 boabe. Piperul negru se culege atunci cand fructele sunt inca necoapte. Piperul alb este
placut la gust si are o aroma mai fina folosindu-se in doze mai mici decat cel negru. Un
alt soi de piper este cel rosu, folosit mai rar in industria preparatelor din carne. Pentru
anumite preparate din carne se poate utiliza piper verde conservat in saramura.
Enibaharul sau pimentul este fructul tufisului de piment si creste mai ales in
Jamaica si Mexic, cel mai bun fiind cel din Jamaica. Fructele sunt aproape cat un bob de
mazare si se recolteaza cand sunt foarte verzi se usuca in cuptoare capatand o culoare
bruna. Gustul lor este picant si se aseamana cu gustul cuisoarelor.
Bicarbonat de sodiu. Compozitia: radicalul carbonat acid (HCO3-) si ionul de
sodiu(Na+) alcatuiesc bicarbonatul de sodiu. Bicarbonatul de sodiu este o pulbere alba. La
Aspect
Culoare

Calitatea I
Pulbere fina
Uniforma, caramiziu inchis

18

incalzire (peste 65C) se descompune in carbonat de sodiu (Na2CO3), dioxid de carbon

(CO2) si apa (H2O):

3.4 MATERIALE
Materialele folosite in industria carnii sunt membrane (naturale, semisintetice si
sintetice), materialele de legare (sfoara) si ambalare (hartia alba obisniuta, foliile din
material plastic) si combustibilii tehnologici (lemn, rumegus).
3.4.1 Membranele utilizate in industria carnii trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
sa aiba permeabilitate la gaze si la vapori de apa; aceasta proprietate este indispensabila
membranelor utilizate la fabricarea salamurilor crude unde este necesar un schimb de
gaze (CO2 din produs care trebuie eliminat O2 din mediu care trebuie sa patrunda in
produs) si la care se impune eliminarea apei din produs ce trebuie sa se usuce. Pentru
preparatele de carne afumate si pasteurizate, impermeabilitatea membranelor este
avantajoasa deoarece se micsoreaza pierderile de masa. Membranele impermeabile
prezinta insa dezavantajul mentinerii exudatului de grasime si apa intre membrana si
compozitie, ceea ce conduce la un aspect necorespunzator al produsului;
sa fie retractabil; retractabilitatea reprezinta acea proprietate a membranei de a urma, in
cursul uscarii salamului, in mod uniform, neted, fara zbarcituri, diminuarea volumului
cauzata de pierderea apei; aceasta proprietate este ceruta membranelor destinate
salamurilor crude sau celor de tipul afumate la cald-pasteurizate-afumate la rece -uscate;
sa adere cu usurinta la compozitia preparatului; totusi membrana trebuie sa se desprinda
usor de compozitie dupa felierea produsului;
sa aiba o rezistenta potrivita, pentru a suporta umplerea consistenta a pastei si legarea sau
clipsarea batoanelor;
sa fie rezistenta la tratamente termice brutale (pasteurizare, afumare la cald), in care caz
trebuie sa se comporte ca membrane elastice (fara a se rupe);
sa aiba diametrul constant pe toata lungimea;
sa fie lipsite de miros, deoarece pasta de carne preia cu usurinta orice miros;
sa poata fi impimate sau colorate cu usurinta si sa aiba luciu caracteristic.
Desigur ca nu exista o membrana care sa intruneasca absolut toate proprietatile
mentionate.
3.4.1.1 Membranele naturale: in urma prelucrarii diferitelor segmente ale tubului
digestiv se obtin membranele natuale pentru preparatele de carne. Etapele tehnologice de
prelucrare a matelor in membrane naturale sunt: recoltarea intestinelor, tragerea de pe
bazari , golirea de continut, degresarea, intoarcerea pe dos a intestinelor de bovine,
slemuirea, calibrarea, masurarea, legarea in legaturi, conservarea intestinelor.
Conservarea intestinelor se poate face prin sarare sau prin uscare si trebuie sa
indeplinesca urmatoarele cerinte: sa fie stranse in legaturi (cele sarate) sau pachete (cele
uscate); sa fie bine degresate (lipsa snurului de grasime la locul unde acestea au fost
prinse de mezenter); sa nu prezinte miros ranced, acru (fermentatie) sau putred; sa nu
prezinte ferestre (locuri cu perete subtiat) sau gauri. Inainte de utilizare, membranele
naturale pot fi tratate cu o serie de substante antimicrobiene: aciz (lactic, acetic, tartric,

19

citric si sarurile alcaline ale acesteia) ; acid ascorbic in amestec cu otet; apa oxigenat si
hipoclorit;
Prin sarare: prima sarare tine 24 ore si se relizeaza in bazine perforate, a doua
sarare se face in bazine de depozitare, timp de 10 zile.
Prin uscare: umplerea cu aer, uscarea la 45sC 36 de ore, capetele se trag pe sanuri,
umezire, valtuire, sortare, ambalare si depozitare.
3.4.1.2 Membranele artificiale sau semisintetice: se obtin din cruponul de
bovine, dupa o tehnologie speciala. Membranele obtinute din piele au calitati superioare
chiar fata de membranele naturale: se pot depozita mai bine (nu sunt atacate de molii, nu
sufera procesul de rancezire, rugina, inrosire); suporta foarte bine hituirea si afumarea
rece si au o elasticitate asemanatoare membranelor naturale (se preteaza bine la salamuri
fierte, afumate-fierte, afumate-crude si la leberwursti).
3.4.2 Sfoara
Sfoara de legare este reprezentata de sfoara de 2C pentru preparate comune si
sfoara 3C pentru salamuri crude de durata si specialitati.

Capitolul 4
DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE A
PRODUSULUI FINIT
4.1 OBTINEREA SEMIFABRICATELOR PENTRU MEZELURI
4.1.1 Bradtul este o pasta caracterizata prin adezivitate si vascozitate si care se
utilizeaza ca parte componenta la fabricarea mezelurilor cu structura omogena sau
eterogena, carora le asigura o serie de caracteristici specifice: consistenta, elasticitate,
suculenta. Se obtine prin tocarea mecanica, fina a carnii in special carnea de bovina, cu
ajutorul utilajelor de tocat fin (cutere, masini cu cutite si site, mori coloidale), dupa o
prealabila maruntire la volf prin sita cu ochiuri de 3 mm. Pentru asigurarea
caracteristicilor optime ale pastei, la prelucrarea mecanica a carnii se adauga apa racita,
NaCl, iar daca se lucreaza cu carne refrigerata se adauga si polifosfati.
Particularitatile specifice bradtului (vascozitatea si adezivitatea) vor fi influentate
de: compozitia carnii, gradul de maruntire, umiditatea bradtului, natura si concentratia
substantelor solubilizate in solutia gelica, capacitatea carnii de a lega apa etc. Bradtul se
poate obtine plecand de la: carne calda; carne refrigerata maturata in carcasa; carne
refrigerata maturata ca srot; carne refrigerata maturata cu saramura; carne congelata in
blocuri.
Din carnea de porc se foloseste in special pulpa de porc care cuprinde
musculatura si suportul osos format din oasele bazinului (ilium, ischium, pubis, si osul
sacrum), femurul si rotula delimatat anterior de ultima vertebra lombara, linia de separare
de fleica, iar inferior de articulatia ce separa pulpa de rasolul din spate.
Pentru preparatele din carne se prefera slanina cu consistenta tare (slanina de pe
spate), care poate fi conservata prin refrigerare sau congelare sau prin sarare uscata cu
2% sare, durata de pastrare fiind de minimum 24 de ore la 2-4 0C. Slanina contine in
medie 8% umiditate, 6% proteine si 86% lipide. Nu se admite pentru prelucrare slanina
provenita de la scroafe in gestatie avansata, de la vieri sau de la masculi castrati de mai
putin de 6 luni. Slanina trebuie sa provina de la porci sanatosi si sa fie proaspata. La
receptie slanina trebuie sa fie insotita de certificatul sanitar-veterinar, de origine si
salubritate, in care sa se mentioneze si faptul ca provine de la porci fara trichina. De
asemenea aceasta are o mare importanta in determinarea calitatii produselor finite. Daca

20

compozitia salamurilor ar contine numai carne aleasa produsul finit ar deveni dur, fara
gust si de culoare inchisa, iar pierderile de umiditate la uscare ar depasi 50%.
Gustul de sarat ar fi, de asemenea, foarte pronuntat. Fenomenele mentionate sunt
simtitor atenuate prin prezenta grasimii care indeplineste urmatoarele functiuni:
- datorita hidrolizei partiale suferite de grasime sub influenta microorganismelor, acizii
grasi liberi impregneaza carnea slaba facand-o mai moale; culoarea carnii devine mai
deschisa. Daca insa hidroliza este prea accentuata, se ajunge la defecte de fabricatie
(rancezire, pasta unsuroasa), care sunt accentuate daca materiile prime grase au fost
initial sarate;
- franeaza uscarea rapida, diminueaza pierderile de masa si prin urmare reduce retractia
fizica a batonului, deoarece diminuarea volumului grasimii este mai lenta decat a carnii;
- este indispensabila pentru prezentarea comerciala a produselor, fiind implicate si in
procesul de maturare, contribuind la gustul si consistenta finala a produselor
Slanina utilizata trebuie sa indeplineasca in general trei conditii de baza:
- trama proteica a tesutului gras (slanina) sa nu fie fragila si nici prea abundenta
- sa nu fie uleioasa la temperaturile utilizate in tehnologia de fabricare a produselor
deoarece, faza uleioasa expulzata din celulele grase formeaza
" filme" la suprafata
granulelor de carne, impiedicand astfel migrarea apei spre periferia batonului in procesul
de uscare.
- sa aiba un grad de prospetime ridicat, hidroliza grasimilor din slanina putand conduce la
modificarea gustului care devine sapunos, iar consistenta devine moale.
4.1.2 Srotul se poate obtine conservare prin sarare uscata sau prin conservare prin
sarare umeda. Prin conservare prin sarare uscata sroturile se realizeaza din carnurile
dezosate si alese pe calitati, taiate in bucati de 200-300g si malaxate cu amestecul de
sarare, inclusiv polifosfatii. Dupa malaxare, srotul se aseaza in tavi sau recipiente pe roti,
care se mentin in frigorifer timp de 24-48 ore. Pentru micsorarea duratei de maturare,
carnea destinata srotului se toaca la volf (masina de tocat grosier) prin sita pretaietoare
vorschneider sau prin sita corespunzatoare sortimentlui ce urmeaza a fi obtinut din
semifabricatul respectiv. De regula carnea vita calitatea I, a II-a si a III-a precum si carnea
de pe capatani se toaca prin sita de 3 mm, carnea porc lucru si slanina lucru prin sita de 5
mm, iar carnea porc pulpa pentru salam Victoria si altele, prin sita cea mai larga
(vorschneider).
Principala conditie pentru obtinerea unei materii prime corect maruntite este
ascutirea periodica atat a cutitelor simple sau duble, precum si a sitelor volfului. Aceasta
ascutire se recomanda sa se faca cu masini-unelte speciale si nu doar la polizor, pentru
asigurarea unei planeitati perfecte a suprafetelor care realizeaza forfecarea. Pentru tocarea
marunta se vor utiliza combinatii cum ar fi utiliza combinatii cum ar fi de exemplu: cutit
simplu, vorschneider, cutit dublu, sita de 8 mm, cutit dublu, sita de 3 mm, bine stranse cu
piulita de fixare, apoi usor eliberate pentru eliminarea unei frecari excesive metal pe
metal.
Se utilizeaza o diversitate de masini de tocat, cu sau fara melci de alimentare, cu
snec de presare avand pasul fix sau variabil, cu diametrul interior al sistemului de taiere
pana la 200 mm. In dotarea unitatilor de industrializare din tara noastra exista doua
masini de tocat de productie romaneasca: TMTC-160 si Matoca-160.
Sararea se face in general prin metoda de sarare uscata, prin malaxare cu 2,4 2,6% amestec de sarare (sare cu nitrit) in cazul carnii, sau cu 2 - 2,4% sare simpla in

21

cazul sararii slaninii lucru. Sararea carnurilor cu amestec de sarare (si nu cu sare simpla)
se face in scopul stabilizarii colorantului muscular (mioglobina). Pentru o extractie
suficienta de proteine structurale din carnea srotata, se recomanda malaxarea srotului cu o
saramura ce contine NaCl, NaNO2, polifosfati si zahar.
Depozitarea semifabricatelor in vederea maturarii se face in recipiente de inox
(granduri, tomberoane) sau tavi de aluminiu, la temperaturi intre +2+5C, minim 18 ore
pentru carnea maruntita (srot), dupa care poate fi folosita in fabricatie. Durata maxima de
pastrare este de 6 zile la aceasta temperatura sau 3 luni la temperaturi sub -12C.
La depozitarea semifabricatelor de tip bradt si srot se continua hidratarea prin
uniformizarea apei de hidratare sau a saramurii si se continua proteoliza cu o intensitate
dependenta de temperatura de depozitare, de microflora existenta si de enzimele proprii
carnii.

4.2 RETETE DE FABRICATIE

4.2.1 Salam Bihor
Materii prime:
- carne pulpa porc: 60 kg;
- carne vita calitatea II (br): 30 kg;
- slanina: 10 kg.
Materii auxiliare:
- piper: 0.200 kg;
- enibahar: 0.100 kg;
- usturoi: 0.200 kg.
Membranele folosite sunt cele artificiale cu diametrul cuprins intre 50 si 60 cm.
Consumul sepecific este de 1.060 kg/kg.
4.2.2 Carne pentru mititei
Materii prime:
- carne vita calitatea I (sr): 80 kg;
- seu de vita: 20 kg.
Materii auxiliare:
- piper: 0.300 kg;
- cimbru: 0.100 kg;
- bicarbonat de sodiu: 1 kg;
- usturoi: 0.500 kg;
- sare: 1.500 kg;
- supa de oase: 15 l.
Produsul finit se livreaza in tavi, iar consumul specific este de 0.83 kg/kg.
4.2.3 Slanina afumata
Materii prime:
- slanina tablii: 100 kg..
Materii auxiliare:
- sare 8 kg.
Materialul folosit pentru obtinerea produsului finit este sfoara, iar consumul specific este
de 1.111 kg/kg.
4.2.4 Carnati Csabay
Materii prime:
- carne vita calitatea I (sr): 15 kg;

22

- carne vita calitatea a II-a (br): 35 kg;

- carne porc lucru (sr): 25 kg;
- slanina: 25 kg.
Materii auxiliare:
- piper: 0.100 kg;
- chimion: 0.080 kg;
- boia iute: 0.200 kg;
- usturoi: 0.100 kg;
- polifosfati: 0.400 kg.
Membranele folosite sunt matele subtiri de porc cu diametrul cuprins intre 32 si 35 mm.
Consumul specific este de 1.050 kg/kg.
4.2.5 Ciolane afumate
Materii prime:
- ciolane de porc: 100 kg.
Materii auxiliare:
* Saramura pentru injectare:
- sare .. 15 kg;
- polifosfati . 3.300 kg;
- azotit 0.100 kg;
- zahar . 0.320 kg;
- ascorbat . 0.330 kg;
- apa 80.95 l.
* Saramura de acoperire:
- sare . 14.250 kg
- azotit 0.080 kg
- apa .. 85.67 kg
Din grupa materialelor folosite la obtinerea ciolanelor este sfoara. Consumul specific este
de 1.220 kg/kg. Depozitarea ciolanelor se face in carucioare, iar raportul intre ciolane si
saramura, din carucior, este de 1:1. Cantitatea de ciolane si saramura depozitate intr-un
carucior este de 120 kg.
4.3 OBTINEREA PRODUSULUI FINIT
4.3.1 Ciolane afumate
Ciolanele se curata bine de par (daca provin de la porci opariti ) si dupa ce au fost
racite corespunzator se injecteaza cu saramura in proprotie de 8% din greutatea lor. Se
pot conserva si direct in baia de saramura dar timpul de conservare este mai lung.
Ciolanele injectate sau nu se aseaza in bazinele peste care se toarna saramura de
14sbom. Se tin 3-4 zile in saramura iar ciolanele neinjectate se tin 5-6 zile. Dupa
conservare se scot din bazine, se spala cu apa calda si se pregatesc pentru legat.
Pentru reducerea duratei de conservare, ciolanele se pot injecta cu o saramura
preparata din apa, amestec de sarare si un combi de injectare (30 sau 30 RSC ). Dupa
injectare se aplica un program de masaj in vid cu ajutorul unui malaxorr, timp de 3-4 ore,
alternand perioadele de malaxare cu perioade de pauza. Dupa o depozitare de 10-12 ore
in frig, se poate trece la faza urmatoare.
Legarea se face formandu-se un inel la capat pentru insirarea pe bete. Dupa legare
, bucatile se insira pe bete, se introduc intr-un bazin cu apa rece unde se tin 20 minute. Se
aseaza pe rame si se tin la zvantat circa 1 ora.

23

Afumarea
Ciolanele zvantate se introduc in afumatorie la fum rece. Afumarea se face cu
rumegus din lemn de esenta tare. Temperatura de afumare este de 20-40sC timp de 16
ore. Dupa terminarea afumarii, ciolanele se depoziteaza prin atarnare, fara sa se atinga
intre ele. Incaperea de depozitare trebuie sa fie curata, fara miros strain, racoroasa si cu o
ventilatie buna.
4.3.2 Slanina afumata
Slanina se fasoneaza taindu-se pe cat posibil cu laturile de 10X25 cm iar grosimea
de minimum 3 cm. Se curata grasimea moale de la suprafata. Tabliile astfel pregatite se
sareaza conform instructiunilor pentru sarare uscata. Se freaca cu sare intai partea cu
sorici si fara a se intoarce se sareaza partea cealalta (asezarea se face cu soricul in jos).
Se stivuieste prin suprapunerea altor bucati si operatiunea continua cu toata slanina
dirijata pentru sarare. Sararea slaninii dureaza maxim 21 zile. La jumatatea timpului
slanina se intoarce ( bucatile de jos se pun sus ) in felul acesta sararea este mai completa.
Indiferent de timpul cat slanina sta la sare ea isi ia atata sare cat este necesara si nu se
produce fenomenul de prea sarat.
Dupa conservare slanina se spala cu apa calduta, se leaga cu sfoara, se face un
inel pentru agatare pe bete si apoi se introduce intr-un grand cu apa rece unde se tine circa
1 ora. Se scoate din apa, se scurge insirata pe bete circa 1 ora si se introduce la fum rece.
Afumarea slaninii
Afumarea se face circa 48 ore la o temperatura de 15-40sC. Cand culoarea slaninii
este corespunzatoare se lasa sa se raceasca, apoi se depoziteaza in incaperi curate,
intunecoase, aerisite la 10sC maxim.
4.3.3 Carnati Csabay
Bradtul fabricat se prelucreaza la cutter unde se adauga condimentele. Dupa
preparare, bradtul se scoate din cutter si se introduce in malaxor.
Carnea de vita calitatea I conservata si maturata se toaca la masina volf prin sita
cu ochiurile de 3mm.
Carnea de porc si slanina se amesteca cu bradtul si se toaca la masina volf pe sita
cu ochiurile de 5mm. Se introduce totul in malaxor impreuna cu carnea de vita amesteca
pana se omogenizeaza.
Umplerea membranelor
Membranele indicate mai sus se spala, se dezinfecteaza si se trec la umplut.
Umplerea in membrane se face cu ajutorul spritului, de preferinta cu vacuum.
Membranele umplute se fac perechi prin rasucire la distante egale, cu lungimea de 15-20
cm, se insira pe bete si se duc la afumare calda.
Afumarea calda
Inainte de a se introduce produsul in afumatoare, aceasta se va incalzi pana la
temperatura de 50C, temperatura la care se face zvantarea. Afumarea propriu-zisa
dureaza cca. 25-30 minute, pana cand suprafata produsului devine caramizie - roscata.
Fierberea produsului
Fierberea se face in cazane sau in boxe de fierbere la temperatura de 72-75 C timp
de 40-45 minute.
Afumarea rece
Dupa fierbere betele cu produs se introduc la fum rece ce se realizeaza cu
rumegus din lemn de esenta tare. Timpul de afumare la rece este de 10-12 ore la

24

temperatura de 40-45C. Produsul afumat se introduce in magazie, se fac analizele de

laborator, se eticheteaza si poate fi livrat.
4.3.4 Carnea pentru mititei
Carnea de vita trebuie sa fie de la gat , ceafa si piept. Seul se taie bucati, se
amesteca impreuna cu carnea, se adauga condimentele, se toaca la masina volf prin sita
cu ochiurile de 2-3 mm. Dupa tocare se introduce in malaxor unde se adauga supa si
sarea si se amesteca pana la omogenizare. Se pune in tavi si se pastreaza la temperatura
de 5-6C timp de circa 24 ore pentru maturare.
4.3.5 Salam Bihor
La fabricarea semiafumatelor se pot adauga si derivate proteice de natura vegetala
sau animala, sange, pigment de sange sau hemolizat eritrocitar pentru colorarea
derivatului vegetal in proportii asemanatoare celor utilizate la fabricarea prospaturilor.
Prepararea compozitiei
Se face in malaxor, in care se introduce mai intai bradtul apoi apa racita, srotul de
vita sau porc tocat prin sita corespunzatoare sortimentului respectiv, adaosurile si in final
slanina.
Malaxarea componentelor se face de regula 8-12 min.
Maruntirea diferitelor componente (exceptand bradtul) se face la diferite
dimensiuni : slanina la 8 mm, carnea pulpa porc la 5 mm.
Umplerea membranelor
Se face se face cu ajutorul spriturilor in membranele rotocoale de vita,
membrane artificiale cu diametrul cuprins intre 50-60 mm. In cazul salamurilor, se
formeaza batoane de 4060 cm lungime.
Legarea membranelor
Se face dupa umplerea lor. Baloanele se leaga la capete cu sfoara. Pentru
membranele cu diametrul mare, in vederea maririi rezistentei legarii, aceasta se face si
transversal si longitudinal.
Batoanele se agata pe bete si acestea se aseaza pe rame, avandu-se grija sa nu se
atinga intre ele deoarece acestea ar duce la formarea de pete albe la animare.
Tratamentul termic al semiafumatelor consta in:
a) zvantare a membranei la temperatura de 4575 C timp de: 2530 minute
b) afumare calda cu fum cald la temperatura de 7595 C pana cand suprafata
produsului capata o culoare: caramizie roscata
c) pasteurizarea se face in apa sau in abur la temperatura agentului de 7275 C
pana cand se realizeaza in centrul geometric al produsului temperatura de 69.. .70 C.
Durata pasteurizarii este in functie de diametrul produsului ( 1-3 ore salamuri; 3045 minute carnati ).
Racirea si depozitarea produselor
Batoanele de salam aranjate pe bete si rastele se depoziteaza in camere frigorifice
uscate si bine ventilate, la temperatura de +10-+12C, umiditatea relativa a aerului =7580%. Incarcarea specifica la depozitare este de 150 kg/m2 suprafata utila. Durata maxima
de pastrare in depozite a produselor este in functie de continutul in umiditate al
produselor, in general maxim 10 zile.
Etichetarea prouselor se face conform STAS- urilor in vigoare.
4.4 ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA
4.4.1 Schema tehnologica de obtinere a Salamului Bihor

25

Condimente

Carne lucru

Preparare compozitie

Slanina

Preparare bradt
si srot

Conservare prin
sarare

Depozitare pentru
maturare

Depozitare pentru
maturare

Tocare
Umplere, legare
Zvantare
Afumare calda
Pasteurizare
Depozitare
Etichetare
Livrare

4.4.2 Schema tehnologica de obtinere a carnii pentru mititei

Supa

Sare

Condimente

Carne vita

Seu

26

Preparare compozitie
Taiere in
bucati
Tocare

Malaxare
Depozitare
Livrare
4.4.3 Schema tehnologica de obtinere a ciolanelor afumate
Ciolane de porc
Sarare-saramurare
Depozitare pentru maturare
Legare

Zvantare
Afumare rece
Depozitare
Etichetare
4.4.4 Schema tehnologica de
obtinere a slaninii afumate
Slanina
Sarare

27

Depozitare pentru maturare

Legare
Spalare cu apa
Zvantare
Afumare rece
Depozitare
Etichetare
Livrare
4.4.5 Schema tehnologica de obtinere a carnatilor Csabay
Condimente

Carne vita

Calitatea I

Carne vita

calitatea II

carne porc slanina

lucru
Preparare bradt

Conservare prin
si srot
Depozitare pentru
maturare

Preparare compozitie

sarare
Depozitare pentru
maturare

Tocare
Umplere, legare
Afumare calda
Pasteurizare

28

Afumare rece
Depozitare
Etichetare
Livrare
4.5 CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU PRODUSUL FINIT
4.5.1 Salam Bihor :

Figura 4.1 Salam Bihor

Caracteristici, conditii de admisibiliate
- forma si dimensiunea: batoane cilindrice cu lungimea de 40-60 cm, diametrul de 40-80
mm, bucati aproximativ sferice ( corespunzatoare basicilor ) cu diametrul minim de
100mm.
- aspect exterior si culoare: brun-deschisa catre roscat, specifica produselor afumate, usor
mai inchisa la basici sau aspect specific de celofan supus afumarii
- aspect pe sectiune: bradt din carne de vita de culoare roz-rosie cu bucati de carne porc si
slanina de circa 8mm raspandita in masa produsului
- gust si miros: specific condimentelor folosite
- consistenta: semitare
Proprietati fizico-chimice:
- apa maxim 60%
- grasime maxim 35%
- substante proteice totale minim 11%
- clorura de sodium maxim 3%
- nitriti ( NO2 ) maxim 7 mg/100g produs
Termen de garantie: 6 zile la temperatura cuprinsa intre +10+12sC si umiditatea relativa a
aerului intre 75-80%.
4.5.2 Carnati Csabay:

29

Figura 4.2 Carnati Csabay

Caracteristici, conditii de admisibilitate:
- forma: siraguri alcatuite din bucati de circa 20-25 cm lungime
- aspectul exterior: membrane de culoare rosie-bruna
- aspect pe sectiune: masa mozaicata din carne vita, carne porc lucru ( de culoare roz-rosu
) cu slanina alba, distribuita neuniform
- gust si miros: placut de afumat si de condimente, gust potrivit de sarat, fara gust sau
miros strain ( de sarat, incins, de mucegai, de acru, amar, ranced, etc. )
- consistenta: semitare
Proprietati fizico-chimice:
- apa maxim 58%
- grasime maxim 36%
- proteine totale minim 11%
- clorura de sodiu maxim 3%
- azotiti ( NO2 ) maxim 7 mg/100g produs
Termen de garantie: 7 zile la temperatura cuprinsa intre +10+12sC si umiditatea relativa a
aerului intre 75-80%.
4.5.3 Ciolane afumate:

Figura 4.3 Ciolane afumate

Caracteristici, conditii de admisibilitate:
- forma: caracteristica piesei anatomice respectiv: rasolurile din fata ( osul radius, ulna si
ambele randuri de oase carpiene); rasolul din spate ( tibia, peroneul si ambele randuri de
oase tarsiene ) cu musculatura si slanina adiacenta cu sau fara sorici

30

- aspectul exterior: suprafata de culoare galbena pana la galben-roscat, fara par pe

suprafata soricului, sau alb galbuie la ciolanele fara sorici, specifica produselor afumate.
La rasolul posterior se admit si piese la care musculatura posterioara este taiata oblic cu
mentinerea la partea inferioara a formatiunilor tendinoase de insertie a musculaturii
pulpei
- aspect pe sectiune: carne de culoare roz-roscata si slanina alb-galbuie specifica
produsului consrevat prin sarare si afumare
- gust si miros: placut, de afumat, potrivit de sarat
- consistenta: tare
Proprietati fizico-chimice:
- clorura de sodiu maxim 3%
- azotisi ( NO2 ) maxim 7 mg/100g produs
Termen de garantie: 5 zile la temperatura cuprinsa intre +12+16sC si umiditatea relativa a
aerului intre 75-80%.
4.5.4 Slanina afumata:

Figura 4.4 Slanina afumata

Caracteristici, conditii de admisibilitate:
- forma: bucati de slanina ( de pe spinare sau partile laterale ) de forma aproximativ
partata sau dreptunghiulara, cu o greutate de minim 0.5 kg si o grosime de minim 2.5 cm
( exclusiv soricul )
- aspectul exterior: bucati cu sau fara sorici fasonate, cu suprafata curata, fara pete, urme
de sange sau sectiuni adanci. Se permite prezenta urmelor de carne, la suprafata. Soricul
trebuie sa fie bine curatat de par.
- aspect pe sectiune: alb-galbuie sau alb-roz. Se permite prezenta straturilor de carne in
interiorul slaninei
- gust si miros: placut, caracteristic de afumat si sarat
- consistenta: semitare
Proprietati fizico-chimice:

31

- clorura de sodiu maxim 3%

Termen de garantie: 15 zile la temperatura cuprinsa intre +12+16sC si umiditatea relativa
a aerului intre 75-80%.
4.5.5 Carnea pentru mititei

Figura 4.5 Mititei

Caracteristici organoleptice:
Micii au o culoare roz-rosie, sunt nelipiti intre ei, cu miros de condimente si usturoi.
- aspect pe sectiune: masa omogena, mozaicata, de carne de culoare roz-rosie si
condiment;
- aspect exterior: ambalaje curate, nedeteriorate, inchise;
- miros si gust: placut, caracteristic componentelor si condimentelor utilizate, fara gust si
miros strain;
- consistenta: in stare refrigerara trebuie sa fie moale iar in stare congelata trebuie sa fie
tare, la ciocanire clar;
- temperatura in profunzime: la pasta de mici refrigerata 0-2 sC, la cea congelata -18 sC.
Proprietati fizico-chimice:
- apa maxim 67%
- grasime maxim 36%
- proteine totale minim 11%
- clorura de sodiu maxim 2%
- azot usor hidrolizabil maxim 20 mg NH3/100g produs
- substante colagene raportate la substante proteice totale maxim 30%
- reactia Kreiss negativa
- reactia pentru identificarea H2S negativa
- reactia pentru identificarea NH3 negativa

Conditii de admisibilitate pentru metalele grele: arsen maxim 0.15 mgkg, cadmiu maxim
0.1 mgkg, plumb maxim 1 mgkg, zinc maxim 50 mgkg.
Proprietati microbiologice:
- Bacterii coliforme admis maxim 1000/g
- Escherichia coli admis maxin 100/g
- Salmonella absent/25 g
- Stafilococ coagulazo-pozitiv admis maxim 10/g
32

- Bacillus cereus admis maxim 10/g

- Bacterii sulfite-reducatoare admis maxin 100/g

Termen de valabilitate: 72 ore pentru produsul refrigerat si 6 luni pentr produsul congelat.
Conditii de depozitare si conservare: depozitarea se realizeaza in spatii frigorifice curate,
dezinfectate la temperatura de 0-2 C si umiditatea relativa de 75-80%. Pentru produsul refrigerat
si minim -18C pentru produsul congelat.

Capitolul 5
UTILAJE TEHNOLOGICE
5.1 SALA DE FABRICATIE
5.1.1 Volful

Figura 5.1 Masina de tocat grosier carne MATOCA-160

Este masina de maruntit grosier carne sau organe proaspete, refrigerate sau
blansate sau slanina, destinate fabricarii preparatelor de carne sau pentru topire. Volful
este dotat cu un sistem de taiere si site. Sitele au diametrele intre 100 si 285 mm, iar
orificiile sitelor au diametre de 2, 3, 4, 6, 8, 10, 13, 18 si 20 mm; pentru maruntirea carnii
se folosesc cutitele in forma de cruce, cu tais pe o parte sau pe ambele, sau cu cutite
dublu lamelar pentru maruntirea oaselor. In aceata categorie generica se includ masinile
de tocat carne de mica productivitate (pentru unitatile mici) de tipul Matoca-85, Matoca130, Giulia-100, masini de tocat uzuale in unitatile industriale mari Matoca-160 si
TMTC-160 si masina de taiat cuburi Cubex-2000.
Masina de tocat Matoca-160. Aceasta masina are o constructie mai simpla, fiind
formata din motorul electric, reductor, mecanismul de alimentare si taiere, pilnie de
alimentare. Masina se sprijina pe patru picioare, care pot fi reglate pentru a se aduce
utilajul la nivel. Din schema cinematica a masinii de tocat Matoca-160 se poate observa
ca motorul electric se cupleaza direct cu reductorul. Piesele care vin in contact cu carnea
sunt cositorite la cald. In exploatarea volfului trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :
sitele, in general, isi pierd planicitatea si devin concave, rectificarea lor fiind
necesara nu numai pentru inlaturarea concavitatii, dar si pentru ascutirea muchiilor
orificiilor; taisurile cutitelor se rotunjesc, la ascutirea lor trebuind sa se aiba in
33

vedere planicitatea acestora, astfel incat ele sa calce perfect pe site, in caz contrar carnea
prinsa intre cutite si site se striveste si se infasoara pe cutite, fara a mai fi taiata ;
strangerea corecta a ansamblului de cutite si site prin intermediul inelului de presare si al
saibei de strangere. La o strangere fortata, cutitele freaca pe site si se uzeaza. La o
strangere slaba raman spatii intre cutite si site, carnea nu mai este maruntita ci strivita ;
masina nu trebuie sa mearga in gol, deoarece se strica mecanismul de taiere.
Tabelul 5.1
Datele tehnice ale masinii de tocat grosier
Capacitatea de taiere
3000-4000 kg/h
Diametrul sitelor
160 mm
Granulatia realizata
2-20
Puterea instalata
10/13 kW (380 V, 50 Hz)
Turatia electrumotorului
1500/3000 rotatii/minut
Turatia cutitelor
200-400 rotatii/minut
Turatia melcului de alimentare
60-120 rotatii/minut
Dimensiuni de gabarit Lxlxh
1250x680x1210 mm
Masa neta
750 kg
Pret: 18000 Euro
5.1.2Cuterul

Figura 5.2 Masina de tocat carne tip Matocut-100

Pentru maruntirea fina, echivalenta tocarii, in industria carnii se folosesc cuterele,
necesare pentru obtinerea bradtului si compozitiei pentru prospaturi, dar si masini de
maruntit cu cutite si site si morile coloidale utilizate in acelasi scop, dar si pentru pateuri
si haseuri.
Aceasta masina are in constructie batiu, ax cu cutite, taler (cuva), grup de
antrenare taler, dispozitiv de evacuare, capac si instalatie electrica (panou de comanda si
panou de forta). Batiul este realizat din profiluri, acoperite cu tabla de otel inoxidabil si
este prevazut cu mai multe capace, usor de demontat-montat, care permit accesul la
organele interne. Pe batiu se fixeaza grupurile de antrenare a talerului si a cutitelor,
dispozitivul de evacuare, capacul si jgheabul de evacuare. Axul cu cutile este pus in
miscare de la electromotor, prin intermediul unei transmisii cu curele trapezoidale.
Elementele de tocare -cutitele- pot fi montate in varianta cu 2, 3 si 6 cutite. Cutitele au o
pozitie reglabila fata de taler (cuva), astfel incat se asigura o distanta minima fata de
acesta. Sistemul de taiere se fixeaza pe hexagonul axului port-cutite si se strange cu

34

ajutorul unei piulite. Antrenarea talerului se realizeaza prin transmiterea cuplului

electromotor prin variatorul de turatii si angrenajul melcat de la electromotor, montat pe
un suport basculant in interiorul batiului masinii. Discul variator de pe axul
electromotorului actioneaza surubul fara sfarsit, iar talerul are axul comun cu roata
melcata. Sensul de rotatie al talerului este asigurat de un dispozitiv de cuplare-sistem
clichet, montat in butucul rotii melcate. Turatia talerului se regleaza, continuu si in mers,
cu roata de mina din partea frontala a masinii care, in pozitia deschisa a capacului,
intrerupe circitul de comanda. Dispozitivul de evacuare serveste la scoaterea materialului
din taler. El este format dintr-un disc antrenat prin intermediul unui motoreductor.
Ridicarea sau coborarea dispozitivului in taler se face manual. Pornirea si oprirea discului
se face automat in functie de pozitie. Instalatia electrica are in componenta cele trei
motoare electrice, panoul de forta si cel de comanda, ultimul fiind montat pe partea
frontala a carcasei mecanismului de taiere si cuprinde: butonul de pornire pentru cutite la
turatie de 1500 rotatii/minut; butonul de pornire pentru cutite la 3000 rotatii/minut;
butonul de pornire taler; buton start de punere sub tensiune a circuitului de comanda;
butonul stop de oprire generala. Dupa terminarea lucrului, masina se curata de ramasitele
de carne si se spala cu apa fierbinte. Pentru o buna functionare a cuterului se ascut de 2-3
ori pe zi masatul (fara a fi demontate) si cel putin o data pe saptamana se vor ascuti in
atelier. Ascutirea se face pe partea inclinata. Dupa ascutire se verifica greutatea cutitelor,
diferenta dintre cel mai greu si cel mai usor fiind de maximum 2 g. La acest utilaj se
realizeaza orizontalitatea la montaj prin intermediul a cinci picioare de sprijin. Panoul de
comanda cuprinde urmatoarele butoane: butonul de pornire pentru cutite trapta I (1500
rotatii/minut); buton de actionare cutite treapta a II-a (3000 rotatii/minut); butonul de
oprire a cutitelor; butonul de pornire a talerului la treapta I (9 rotatii/minut); butonul de
actionare a talerului in treapta a II-a (18 rotatii/minut); butonul de oprire a talerului,
butonul de stop general. Dispozitivul de descarcare este actionat prin aducerea lui in
pozitie de functionare, pozitie in care se inchide un limitator. Punerea sub tensiune a
tabloului de comanda se face cu un comutator cu came, prezenta tensiunii fiind semnalata
de o lampa.
Tabelul 5.2
Datele tehnice ale cuterului
Capacitatea talerului
100 l
Numarul cutitelor
4, 6, 8 bucati
Capacitatea utila
90 l
Puterea instalata
24.5/19.5 kW
Turatia talerului
9/18 rotatii/minut
Turatia cutitelor
1500/3000 rotatii/minut
Turatia discului de golire
69 rotatii/minut
Dimensiuni de gabarit Lxlxh
2060x1300x1405 mm
Masa neta
1170 kg
Sensul de rotatie al talerului (privit de sus)
anterior
Sensul de rotatie al cutitelor (privind dinspre orar
dispozitivul de golire)
Pret: 48000 Euro
5.1.3 Malaxorul

35

Figura 5.3 Malaxorul pentru carne sub vid si cu deschidere frontala Macavid-325.
Utilajul este folosit in
industria carnii pentru amestecarea-omogenizarea
diferitelor calitati de carne cu grasimi si condimente, obtinandu-se astfel compozitia
pentru diferite preparate din carne.
Utilajul se compune din urmatoarele parti principale: batiul suport, in care
se gaseste electromotorul de antrenare : cuva prevazuta cu usi etanse pentru incarcare si
golire, in cuva gasindu-se snecurile de malaxare si un iluminator ; carcasa angrenajelor,
in care sunt amplasate organele intermediare de transmitere a miscarii de la motor la
snecuri. Lateral, pe carcasa angrenajelor este montat ventilul de vidare si in continuare
tubulatura care face legatura cu rezervorul de vid. Tot pe carcasa angrenajelor se gaseste
montat panoul de comanda electrica iar in partea inferioara a acestuia, ventilul pentru
descarcarea vidului. Instalatia de vid consta dintr-o pompa de vid cu pistoane si un
rezervor de vid. Legatura dintre pompa de vid si rezervor precum si intre malaxor si
rezervor se realizeaza prin tuburi de cauciuc. Panoul de forta care constituie un
subansamblu independent spre a putea fi amplasat in functie de conditiile locale.
Alimentarea cuvei se poate face manual sau mecanic (lift-boy). Exploatarea utilajului
consta in conectarea utilajul la retea cu ajutorul intrerupatorului general, montat pe
capacul panoului de forta, se porneste pompa de vid, se inchide si se zavoreste usa de
golire ; se incarca cuva cu material si se inchid si se zavoresc usile de incarcare, pornirea
motorului de actionare fiind conditionata de inchiderea ambelor usi superioare, starea
fiind sesizata de un microantrerupator. Se pune in functiune motorul de actionare al
snecurilor; se videaza cuva prin apasare pe ciuperca ventilului de vidare situat lateral pe
carcasa angrenajului si cand vacuumetrul de pe rezervorul de vid arata ca depresiunea din
cuva si rezervor s-au egalizat, se elibereaza ciuperca ventilului de vidare, care se inchide.
Iluminatorul amplasat in peretele cuvei permite urmarirea procesului de malaxare prin
geamurile capacelor. La terminarea operatiei de malaxare se apasa pe ciuperca ventilului.
pentru descarcarea vidului, aflata in partea inferioara a panoului de comanda. Cad
presiunea din cuva s-a egalizat cu cea atmosferica, se poate deschide usa de evacuare, iar
snecurile evacueaza materialul, utilajul fiind in continuare pregatit pentru o noua sarja.
Tabelul 5.3
Datele tehnice ale malaxorului
Capacitatea cuvei
325 l
36

Incarcatura maxima
Tipul cuvei
Sistemul de malaxare
Mecanism de actionare
Turatia snecurilor
Electromotor, snecuri
Electromotor, pompa de vid
Regimul vidului
Dimensiuni Lxlxh
Masa neta
Pret: 75000 Euro
5.1.4 Masina de umplut

250 kg
orizontal
snecuri orizontale
monoblocuri inchise etans
115 rotatii/minut
5.5 kW si 1500 rotatii/minut
0.55 kW si 750 rotatii/minut
0.45 daN/cm2
1990x3300x2200 mm
1950 kg

Figura 5.4 Masina de umplut continuu sub vid TMUC-65

In functie de caracteristicile constructive, masinile pentru umplut pot fi cu actiune
periodica sau cu actiune continua.
Masinile de umplut cu functionare periodica constau dintr-un cilindru inchis
ermetic cu capac, pistonul pentru umplerea compozitiei prin teava de umplere si sistemul
de actionare care in cele mai multe cazuri este hidraulic.
Masinile de umplut cu actiune continua pot fi cu melc, suruburi, roti dintate,
palete excentrice, centrifugale, fiind prevazute cu un sistem pentru producerea vidului in
scopul dezaerarii pastei si facilitarii operatiei de umplere prin crearea diferentei de
presiune cu exteriorul.
Masina de umplut continuu sub vid TMUC-65. Masina este formata din batiul
turnat din fonta, in interiorul caruia se afla grupul de actionare si instalatia de vid, iar
deasupra mecanismului de umplere si palnia de alimentare. Grupul de actionare are rolul
de a transmite puterea electromotorului la cutia cu roti dintate, reducand in acelasi timp
turatia electromotorului. Se compune din motor electric, transmisie de curele

37

trapezoidale, axul principal, lagarul axului principal, cuzinetul de bronz, capacul si

cuplajul in cruce. Axul principal are ungere cu ulei asigurata printr-un inel de ungere.
Totul este plasat in interiorul batiului cu exceptia cuplajului in cruce.
Cutia cu roti dintate are rolul de a distribui miscarea axului principal la cei doi
melci ai mecanismului de umplere. Se compune dintr-o carcasa cilindrica turnata din
fonta, capac, cu cuzineti de bronz, o pereche de roti dintate in baie de ulei, inele de
etansare, disc de cuplaj, robinet cu cap cu racorduri pentru pompa de vid si vacuumetru.
Este montata la capatul mecanismului de umplere prin doua suruburi cu ochi si piulita
fluture.,
Mecanismul de umplere are rolul de a presa compozitia din palnie prin tevile de
umplere in membrana pregatita in acest scop. Se compune dintr-o carcasa de fonta,
prelungitor, reductie, melcul stang si drept, tevi de umplere si piulita cu aripi.
Instalatia de vid are un dublu rol.: de a aspira aerul din compozitie si in al doilea
rand de a usura alimentarea melcilor cu compozitie (presiunea exterioara impinge
compozitia din palnie pe melci). Instalatia de vid este formata din motorul electric,
pompa de vid si separatorul de lichid si conducte. Pompa vid este un compresor cu piston
cu doi cilindri si cu racire cu aer. Aspiratia se face prin carter, iar refularea prin chiulasa.
Actionarea masinii se face de la pedala de picior, prin ax de pedala, cama si piesa
impingatoare.
Functionarea masinii este cu opriri scurte necesare pentru asezarea tubului portmembrane pe teava de umplere. Dupa terminarea lucrului, masina se opreste, se inchide
robinetul conductei de aspiratie, se desface legatura tubului flexibil de la conducta de
aspiratie, se demonteaza teava de umplere, se demonteaza reductia, se demonteaza
prelungitorul, se scot melcii de alimentare, se demonteaza palnia de alimentare, se
demonteaza carcasa mecanismului de umplere, ridicandu-l vertical din locasul de fixare,
se demonteaza de pe carcasa cutia cu roti dintate. Se spala cu apa exteriorul batiului, iar
dupa spalare se usuca bine. Montarea are loc in ordine inversa.
Tabelul 5.4
Datele tehnice ale masinii de umplut continuu sub vid
Productivitate
900kg/h
Volumul palniei
65 l
Vidul maxim
550 mm Hg
Puterea instalata
1.7 kW
pentru motorul masinii
0.6 kW
pentru motorul pompei de vid
Turatia motoarelor
1000 rotatii/minut
1500 rotatii/minut
Dimensiunile Lxlxh
1390x650x1678 mm
greutate
350 kgf
Pret: 72000 Euro
5.1.5 Masina pentru fulgi de gheata

38

Figura 5.5 Masina pentru fulgi de gheata

Acest utilaj serveste la producerea ghetii uscate in forma de solzi, gheata care este
folosita pentru racirea preparatelor din carne in procesul de fabricare a produselor de
carmangerie, pentru racirea sucurilor, pentru racirea carnii proaspete de pasare si peste si
totodata pentru racirea preventiva a apei in timpul diverselor procese tehnologice.
Generatorul de gheata este un utilaj de sine statator construit din inox, otel
inoxidabil. Este caracterizat prin siguranta in timpul lucrului datorita sistemului efectiv de
racire si functiilor de autoreglare a apei. Este dotat cu un agregat care functioneaza cu
Freon R22.
Tabelul 5.5
Datele tehnice ale masinii pentru fulgi de gheata WLK-1000
Dimensiuni
mm
1250x1000x1300
Randament
Kg/24h
1000
Agent de racire
Freon
R22
Putere motoreductor
kW
0.37
Putere compresor
kW
5
Alimentare cu apa

Alimentare cu curent
V
380
Greutate
kg
190
Pret: 55000 Euro
5.1.6 Masina de injectat AN25

39

Figura 5.6 Masina de injectat AN25

Injectarea uniforma si efectiva a carnii cu oase si fara. Reglaj fin al presiunii si al
avansului benzii conveierului. Utilajul este confectionat din inox si este prevazut cu o
supapa care se blocheaza automat daca banda transportoare este goala. Mai este prevazut
si cu un dispozitiv care clateste acele cu apa, cu un filtru intern cu ajutorul careia se
filtreaza saramura de mai multe ori. Banda transportoare este usor de demontat pentru ca
igienizarea sa se poata efectua mai usor.
Acest utilaj este folosit pentru a injecta saramura preparata dupa reteta dorita in
bucatile de ciolane.
Utilajul are mai multe functii: reglarea cantitatii de saramura injectata, reglarea
benzii de transport a produsului, priza suplimentara ( legatura rapida) care permite
conectarea a 3 ace pentru lucrul in mod manual.
Tabel 5.6
Datele tehnice ale masinii de injectat
Numarul de ace (total)
Buc
25
Numarul acelor in cuib
Buc
1
Productivitate
Kg/h
1500
Numarul de salturi
Salt/minut 60/36
Latimea conveerului
Mm
290
Avansul benzii conveierului
Mm
0-90
Inaltimea maxima de ridicare a acelor
Mm
220
Presiunea saramurii
Bar
1-5
Dimensiuni
Mm
1350x500x1900
Putere
kW
3
Alimentare
V/Hz
3x400/50
Greutate
Kg
290

40

Capacitatea rezervorului de saramura

L
Pret: 50000 Euro
5.1.7 Moara pentru condimente

150

Figura 5.7 Moara pentru condimente

Tabelul 5.7
Datele tehnice ale morii pentru condimente
Capacitate
80 kg/h
Tensiune
380V
Diametrul pietrei
150 mm
Dimensiuni
650 * 380 * 570 mm
Greutate
50 kg
Pret: 600 Euro
5.2 SALA TRATAMENT TERMIC
Prelucrarea termica a carnii si preparatelor din carne include blansarea,
pasteurizarea, fierberea si afumarea. Cele mai importante utilaje si instalatii pentru
prelucrarea termica sunt cazanele duplex, fierbatorul continuu Konti-Koch,
instalatia pentru afumare si fierbere INFA-10, turnul si tunelul de afumare la rece,
autoclava, steromatul si rotomatul.
5.2.1 Instalatia de fierbere si afumare INFA-10

41

Figura 5.8 Instalatia de fierbere si afumare INFA-10

Instalatia de fierbere si afumare INFA-10 este destinata sectorului de preparate din
carne, pentru prelucrarea termica a preparatelor (zvantare, afumare calda si fierberea
salamurilor). Regimul de lucru este cu comanda normala in sarje, fiind automatizate
functiile de temperatura si umiditate. Din punct de vedere constructiv, instalatia de
fierbere si afumare este compusa din : generator de furn, instalatia conductelor, celula de
fierbere si afumare, instalatia electrica.

Figura 5.9 Generatorul de fum

Generatorul de fum este folosit pentru generarea fumului necesar afumarii
preparatelor din carne. Este construit din tabla neagra vopsita si se compune din: cadrul
generatorului, cazanl de ardere, agitatorul de rumegus, dozatorul de rumegus, regulator
de aer, umezitor de rumegus, spalator de fum, panou electric si de comanda. Cazanul de
ardere este prevazut cu pereti dubli, intre care circula apa in circuit deschis. Are, de

42

asemenea, o camera de aer, unde este insuflat aerul necesar arderii de la ventilatorul
centrifugal. In cazanul de ardere se produce arderea mocnita a rumegusului cu degajare
de fum. Dozatorul de rumegus dozeaza rumegusul ce intra in arzator prin palnia de
umplere a generatorului de fum. Regulatorul de aer asigura reglarea aerului necesar
arderii rumegusului prin robinetul cu sertar, in cazul in care rumegusul s-ar aprinde, este
oprita patrunderea aerului in cazanul de ardere. Umezitorul este alimentat printr-o
conducta cu apa si are rolul de a umezi permanent rumegusul in timpul arderii pentru ca
acesta sa nu arda cu flacara. Generatorul este dotat si cu un termostat amplasat deasupra
focarului, reglat la 45C pentru a impiedica supraancalzirea generatorului de fum. La
punerea in functiune a generatorului se au in vedere urmatoarele : se foloseste rumegus
grosier lipsit de bucati de lemn sau corpuri straine (rumegusul prea fin este evitat, intrucat
poate fi antrenat de fum si poate sa patrunda in conducte) ; inainte de aprinderea
rumegusului se deschide apa spre spalatorul de fum, spre umezitorul de rumegus si apa
de racire a cenusii; la pornire se introduce rumegus (5-6 lopeti) direct in vatra prin usa
focarului, rumegusul se aprinde initial cu jar, cat mai aproape de orificiile de insuflare a
aerului ; dupa amorsarea arderii se porneste ventilatorul de aer primar pentru a se asigura
o ardere cu dezvoltare de fum ; regulatorul de aer se regleaza astfel incat sa se genereze
fum fara scantei sau sa nu arda cu flacara ; pentru a se realiza o buna generare a
fumixului, rumegusul se umezeste din cand in cand (cate 2-3 min) cu ajutorul stropitorului prevazut in acest scop ; fumul va fi aspirat spre instalatie datorita depresiunii create
de ventilatorul principal ; pentru a se evita supraancalzirea generatorului, precum si
producerea de fum la temperaturi care pot produce aparitia de substante chimice
daunatoare, deasupra focarului este amplasat un termostat reglabil la 45C. In momentul
in care aceasta temperatura este depasita, termostatul scoate din functiune ventilatorul de
aer, oprind astfel arderea cu foc deschis, iar dupa racire, in mod automat, se conecteaza
electromotorul ventilatorului.
Tabelul 5.8
Datele tehnice ale generatorului de fum
Debit mediu de fum
50 m3/h
Temperatura fumului, reglabila, in intervalul
45-80sC
Consum de rumegus
10 kg/h
Puterea electrica instalata
1.4 kW
Dimensiuni Lxlxh
1570x1150x2250 mm
Masa neta
520 kg
Instalatia conductelor asigura deservirea celulei cu aer uscat, cu fum si abur
necesar proceselor de zvantare-afumare si fierbere a produselor.
Celula de afumare si fierbere constituie partea principala a instalatiei si este
compusa din : usa ; corpul celulei cu izolatie termica.; dispozitiv de suspendare a
carucioarelor; dispozitiv de insuflare a amestecului de aer, abur, fum ; dispozitiv de
absorbtie a amestecului de aer, abur, fum ; elemente de legatura cu instalatia conductelor;
sesizoare de temperatura si umiditate.
Instalatia electrica este compusa din umidometru, termometru cu sonde, ventile
electromagnetice, inregistrator de temperatura.
Tabelul 5.9
Caracteristicile fuctionale si tehnologice principale ale instalatiei:
Capacitate
2 carucioare/sarja

43

Putere instalata
7 kW
Durata sarjei
6h
Temperatura maxima de fierbere
100sC
Domeniul de reglaj al umiditatii relative
30-100%
Volumul aerlui vehiculat
500 m3/h
Presiunea aburului
3-6 bar
Temperatura aburului
132-150 sC
Consum abur
260 kg/h
Consum rumegus
10 kg/h
Dimensiuni de gabarit (fara generator) Lxlxh
3770x2240x3245 mm
Lungimea cu usa deschisa
5140 mm
Suprafata ocupata de generator
10,7 m2
Masa neta cu generator
3120 kg
Pret: 85000 Euro
Exploatarea instalatiei. Initial, operatorul care deserveste instalatia trebuie sa
stabileasca regimul de lucru in functie de sortimentul ce se prelucreaza, dupa care
regleaza inregistratorul de umiditate si cel de temperatura pentru prima faza de lucru si
pune sub tensiune instalatia. In continuare se inchide etans usa celulei si se incepe prima
faza si anume incalzirea celulei (se face numai la inceputul zilei de lucru). Dupa
efectuarea operatiilor necesare punerii in functiune, se porneste ventilatorul principal,
incepandu-se incalzirea celulei. Dupa circa 5 min, se deschide robinetul pentru a se
elimina condensul din schimbator. Durata totala a incalzirii este de circa 25 min, celula
considerandu-se incalzita cand indicatorul arata temperatura reglata. Dupa ce este
incalzita, celula se deschide rapid, se introduc carucioarele cu produse si se inchide etans
usa, incepandu-se procesul termic propriu-zis.
Prima faza este zvantarea, in cadrul careia se urmareste eliminarea umiditatii de
suprafata, in scopul asigurarii unei bune afumari. In timpul fazei de zvantare se deschide
clapeta de aer rece si cea de evacuare, pentru a se asigura evacuarea umiditatii de
suprafata. In continuare se fixeaza temperatura si umiditatea de lucru, conform
tehnologiei respective, si se porneste ventilatorul principal. Zvantarea dureaza 30-60 min,
in functie de produs.
Urmatoarea faza este faza de afumare calda, in aceasta faza clapeta de aer rece se
inchide, clapeta de fum se deschide, iar clapeta de evacuare se mentine in pozitia inchis,
inregistratoarele de temperatura si umiditate se fixeaza la valorile prevazute de
tehnologie. Ventilatorul principal functioneaza. Durata afumarii este de 20-50 min, in
functie de sortiment.
Dupa faza de afumare se trece la faza de fierbere. Deoarece aburul de joasa
presiune (0,5 bar) injectat direct in celula pentru realizarea umiditatii cerute produce si o
ridicare de temperatura, pana in momentul in care se atinge umiditatea maxima, pe
inregistratorul de temperatura se fixeaza o valoare redusa (3050C). in momentul
atingerii umiditatii maxime, se aduc indicatoarele inregistratorului de temperatura la
valorile indicate de tehnologie, astfel ca in centrul termic al produsului sa se ajunga la
minimum 68C. Dupa terminarea fierberii se scot rapid carucioarele cu produse si se
inchide usa, pana ce incepe sarja urmatoare.

44

Capitolul 6
BILANTUL DE MATERIALE

6.1 DEPOZIT MATERII PRIME

6.1.1 Calcul necesar de carucioare
Salam Bihor: 3t/zi = 3000 kg/zi
Materii prime:
- carne pulpa porc........60 kg
carne vita calitatea I .......30 kg
slanina ...........10 kg
consumul specific = 1.060kg/kg
consumul specific = cantitatea de materie prima
cantitatea de produs finit
1.060 = mp
3000
Mp = 3180 kg
100 kg mp ..... 60 kg CPP .....30 kg CV I ......10 kg S
3180
mn .... X kg CPP .....y kg CV I .....z kg S
CPP = 3180*60/100 = 1908 kg
CV I = 3180*30/100 = 954 kg
S = 3180*10/100 = 318 kg
Carne pentru mititei: 3t/zi = 3000 kg/zi
Materii prime:
- carne vita calitatea I ......80 kg
seu de vita .......20 kg
consumul specific = 0.83 kg/kg
consumul specific = cantitatea de materie prima
cantitatea de produs finit
0.83 = mp
3000
Mp = 3614.46 kg
100 kg mp ......... 80 kg CV I........ 20 kg SV
3614.46
mp ....... X kg CV I....... y kg SV
CV I = 3614.46*80/100 = 2891.57 kg
SV = 3614.46*20/100 = 722.90 kg
Slanina afumata: 1t/zi = 1000 kg/zi
Materii prime: slanina tablii ....... 100 kg
Consum specific = 1.111 kg/kg
consumul specific=cantitatea de materie prima
cantitatea de produs finit
1.111 = mp
1000
Mp = 1111 kg
100 kg mp.......100 kg S
1111 kp mp ....... x kg S

kg

kg

45

S = 1111 kg
Carnati Csabay 2t/zi = 2000 kg/zi
Materii prime:
carne vita calitatea II ........ 35 kg
carne vita calitatea I ....... 15 kg
carne porc lucru .......... 25 kg
slanina ............. 25 kg
consum specific = 1.050 kg/kg
consumul specific = cantitatea de materie prima
cantitatea de produs finit
1.050 = mp
2000
Mp = 2100 kg
100 kg mp .. 35 kg CV II ..15 kg CV I ...25 kg CPL .. 25 kg S
2100
kg
mp .. X kg CV II ..y kg CV I ..z kg CPL .....t kg S
CV II = 2100*35/1000 = 735 kg
CV I = 2100*15/100 = 315 kg
CPL = 2100*25/100 = 525 kg
S = 2100*25/100 = 525 kg
Ciolane afumate: 1t/zi = 1000 kg/zi
Materii prime: ciolane de porc ..... 100 kg
Consum specific = 1.220 kg/kg
consumul specific = cantitatea de materie prima
cantitatea de produs finit
1.220 = mp
1000
Mp = 1220 kg
100 kg mp ........ 100 kg C
1220 kg mp ...... x kg C
C = 1220*100/100 = 1220 kg
Tabelul 6.1
Cantitatea totala de materii prime

Salam Bihor
Carne pentru
mititei
Slanina afumata
Carnati Csabay
Ciolane afumate
TOTAL

Carne
pulpa
porc;
[kg]
1908

Carne vita
calitatea
I; [kg]

Slanina;
[kg]

954

318

2891,57
315
1908

4160,57

Seu vita;
[kg]

Carne vita
calitatea
II; [kg]

Carne
porc
lucru; [kg]

735

525

Ciolane;
[kg]

722,9
1111
525
1954

722,9

735

525

1220
1220

46

Materiile prime se depoziteaza in carucioare. Capacitatea unui carucior este de

150 kg pentru carne si de 100 kg pentru slanina. Dimensiunile unui carucior sunt: 700 x
750 x 650.
- carne pulpa porc :
1 carucior ......150 kg
NrcCPP ........ 1908 kg CPP
NrcCPP= 12,72 ~13 carucioare
- carne vita calitatea I :
1 carucior ......150 kg
NrcCVI ........ 4160.57 kg CV I
NrcCVI = 27,74 ~ 28 carucioare
- slanina :
1 carucior ......100 kg
NrcS ... 1954 kg S
NrcS = 19,54 ~ 20 carucioare
- seu vita :
1 carucior ......150 kg
NrcSV ....722.9 kg SV
NrcSV = 4,82 ~ 5 carucioare
- carne vita calitatea II :
1 carucior ......150 kg
NrcCVII ....... 735 kg CV II
NrcCVII = 4,9 ~ 5 carucioare
- carne porc lucru :
1 carucior ......150 kg
NrcCPL ........ 525 kg CPL
NrcCPL = 3,5 ~ 4 carucioare
- ciolane porc:
1 carucior ......150 kg
NrcC ........ 1220 kg CPL
NrcC = 8,13 ~ 9 carucioare
6.1.2 Suprafata depozit materii prime
Materiile prime se vor depozita pentru 48 h.
6.1.2.1 Depozitul I de materii prime contine carne vita calitatea II, carne vita
calitatea I si seu vita.
NrcCVI = 28 carucioare
NrcCVII =5 carucioare
NrcSV = 5 carucioare
Suprafata unui carucior (Suc)= 0,7 m * 0,75 m = 0,525 m2
Suprafata utila a depozitului I :
SuDI = NrCT * Suc
unde:
NrCT - numarul total de carucioare din depozitul I;
Suc - suprafata unui carucior;
SuDI = 38 * 0,525 = 19,95 m2/24h
Suprafata reala a depozitului I :

47

SrDI = SuDI * (1,22)

unde:
SuDI - suprafata utila a depozitului I;
(1,22) - coeficient si valoarea aleasa de mine este 2;
SrDI = 19,95 * (1,22) = 19,95 * 2 = 39,9 m2/24h = 79,8 m2/48h
6.1.2.2 Depozitul II de materii prime contine carne pulpa porc, slanina, carne porc
lucru si ciolane de porc.
NrcCPP= 13 carucioare
NrcS = 20 carucioare
NrcCPL = 4 carucioare
NrcC = 9 carucioare
Suprafata unui carucior (Suc)= 0,7 m * 0,75 m = 0,525 m2
Suprafata utila a depozitului II :
SuDII = NrCT * Suc
unde:
NrCT - numarul total de carucioare din depozitul II;
Suc - suprafata unui carucior;
SuDII = 46 * 0,525 = 24,15 m2/24h
Suprafata reala a depozitului II :
SrDII = SuDII * (1,22)
unde:
SuDII - suprafata utila a depozitului II;
(1,22) - coeficient si valoarea aleasa de mine este 2;
SrDII = 24,15 * (1,22) = 24,15 * 2 = 48,3 m2/24h = 96,6 m2/48h
6.2 DEPOZITUL PENTRU MATURARE
6.2.1 Depozitul I : depozitarea se face pentru 24 de ore; in acest depozit se va
afla carne vita calitatea I, carne vita calitatea II si seu de vita. Temperatura din depozit va
fi cuprinsa intre 04C.
Nr. carucioare = C + AS
150
unde:
C - cantitatea de carne din depozit;
AS - cantitatea de amestec de sarare;
150 - capacitatea unui carucior.
C = 4160,57 + 735 + 722,9 = 5618,47 kg
AS = 2,5 * 5618,47 = 140,46 kg
100
Nr. carucioare = 5618,47 + 140,46 = 38,39 ~ 40 carucioare
150
Suprafata unui carucior (Suc)= 0,7 m * 0,75 m = 0,525 m2
Suprafata utila a depozitului I :
SuDI = NrC * Suc
unde:
NrC - numarul de carucioare din depozitul I;
Suc - suprafata unui carucior;
SuDI = 40 * 0,525 = 21 m2/24h

48

Suprafata reala a depozitului I :

SrDI = SuDI * (1,22)
unde:
SuDI - suprafata utila a depozitului I;
(1,22) - coeficient si valoarea aleasa de mine este 2;
SrDI = 21 * (1,22) = 21 * 2 = 42 m2/24h
6.2.2 Depozitul II: in acest depozit vom avea carne pulpa porc, slanina, carne
porc lucru si ciolane de porc.
Nr. carucioare = C + AS
150
unde:
C - cantitatea de carne din depozit;
AS - cantitatea de amestec de sarare;
150 - capacitatea unui carucior.
C = 1908 + 1954 + 525 = 4387 kg
AS = 2,5 * 4387 = 109.68 kg
100
Nr. carucioare = 4387 + 109,68 = 29.98 ~ 30 carucioare
150
Ciolanele se depoziteaza in raport de 1:1 fata de saramura de acoperire.
1 carucior . 60 kg
NrcC . 1220 kg C
NrcC = 1220/60 = 20.33 = 21 carucioare pentru ciolane
Numarul total de carucioare = Nr. carucioare + NrcC = 30 + 21 = 51
Suprafata unui carucior (Suc)= 0,7 m * 0,75 m = 0,525 m2
Suprafata utila a depozitului II :
SuDII 1 = NrC * Suc
unde:
NrC - numarul de carucioare din depozitul II;
Suc - suprafata unui carucior;
SuDII 1 = 51 * 0,525 = 26.78 m2/24h
Suprafata reala a depozitului II :
SrDII 1 = SuDII 1 * (1,22)
unde:
SuDII 1 - suprafata utila a depozitului II;
(1,22) - coeficient si valoarea aleasa de mine este 2;
SrDII 1 = 26.78 * (1,22) = 26.78 * 2 = 53.56 m2/24h
Slanina se depoziteaza in tavi de 20 kg.
Numarul de tavi necesare = cantitatea de slanina + sare
cantitatea dintr-o tava
sare = 2.5 * cantitatea de slanina = 2.5 * 1954 =
244.25 kg
20
20
Numarul de tavi = 1954 + 244.25 = 110.46 ~ 111 tavi
20

49

Aceste tavi sunt asezate pe rastele cu dimensiunea de : 815 * 500 * 2500 mm, pe un rastel
se pot pune 10 tavi.
Numar rastele = 111 = 11.1 ~ 12 rastele
10
Suprafata unui rastel = 0.815 * 0.5 = 0.41 m2
Suprafata utila a depozitului II :
SuDII 2 = NrR * Suc
unde:
NrR - numarul de rastele din depozitul II;
Suc - suprafata unui carucior;
SuDII 2 = 12 * 0,41 = 4.92 m2/24h
Suprafata reala a depozitului II :
SrDII 2 = SuDII 2 * (1,22)
unde:
SuDII 2 - suprafata utila a depozitului II;
(1,22) - coeficient si valoarea aleasa de mine este 2;
SrDII 2 = 4.92 * (1,22) = 4.92 * 2 = 9.84 m2/24h
Suprafata utila a depozitului de maturare se calculeaza adunand suprafetele utile apoi
suprafetele reale
SuDII = SuDII 1 + SuDII 2 = 26.78 m2/24h + 4.92 m2/24h = 31.7 m2/24h
SrDII = SrDII 1 + SrDII 2 = 53.56 m2/24h + 9.84 m2/24h = 63.4 m2/24h
6.3 DEPOZIT MATERII AUXILIARE
Salam Bihor:
piper .. 0.200 kg
enibahar .. 0.100 kg
usturoi .. 0.200 kg
100 kg mp .. 0.200 kg P .. 0.100 kg E . 0.200 kg U
3180 kg mp x kg
P y kg E .. z kg U
P = 3180 * 0.200/100 = 6.36 kg/24 h
E = 3180 * 0.100/100 = 3.18 kg/24 h
U = 3180 * 0.200/100 = 6.36 kg/24 h
Carne pentru mititei:
- piper . 0.300 kg
cimbru . 0.100 kg
bicarbonat de sodiu .. 1.00 kg
usturoi .. 0.500 kg
sare . 1.500 kg
supa oase . 15 l
100 kg mp..0.300 kg P..0.100 kg C..1.00 kg BS..0.500 kg U.1.5 kg S.15 l SO
3615 kg mp .. a kg P b kf C . c kg BS . d kg U . e kg S f kg SO
P = 3615 *
0.300/100 = 10.845 kg/24 h
C = 3615 * 0.100/100 = 3.615 kg/24 h
BS = 3615 * 1.00/100 = 36.15 kg/24 h
U = 3615 * 0.500/100 = 18.075 kg/24 h

50

S = 3615 * 1.500/100 = 54.225 kg/24 h

SO = 3615 * 15.00/100 = 542.25 l/24 h
Carnati Csabay:
piper . 0.100 kg
chimion .. 0.080 kg
boia iute . 0.200 kg
usturoi . 0.100 kg
polifosfati .. 0.400 kg
100 kg mp..0.100 kg P..0.080 kg Ch..0.200 kg BI..0.100 kg U..0.40 kg PO
2100 kg mp ..

a kg P . b kg Ch . c kg BI . d kg U .. e kg PO
P = 2100 * 0.100/100 = 2.1 kg /24 h
Ch = 2100 * 0.080/100 = 1.68 kg/24 h
BI = 2100 * 0.200/100 = 4.2 kg/24 h
U = 2100 * 0.100/100 = 2.1 kg/24 h
PO = 2100 * 0.400/100 = 8.4 kg/24 h
Slanina afumata:
sare .. 8 kg
100 kg mp .. 8 kg S
1111 kg mp .. x kg S
S = 1111 * 8/100 = 88.88 kg/24 h
Ciolane afumate:
. Saramura pentru injectare:
- sare .. 15 kg
- polifosfati . 3.300 kg
- azotit 0.100 kg
- zahar . 0.320 kg
- ascorbat . 0.330 kg
- apa 80.95 l
Se vor folosi 10 litri de saramura pentru 100 kg ciolane deci pentru 1220 kg ciolane va fi
nevoie de 122 l de saramura.
100kg mp15kg S3.300kg PO0.100kg Az0.320kg Z0.330kg As80.95 l Apa
122 kg mp a kg S .. b kg PO . c kg Az .. d kg Z e kg As .f l Apa
S = 122 * 15/100 = 18.3 kg/24 h
PO = 122 * 3.300/100 = 4.03 kg/24 h
Az = 122 * 0.100/100 = 0.12 kg/24 h
Z = 122 * 0.320/100 = 0.39 kg/24 h
As = 122 * 0.330/100 = 0.4 kg/24 h
Apa = 122 * 85.68/100 = 987.59 kg/24 h
. Saramura de acoperire:
sare . 14.250 kg
azotit 0.080 kg
apa .. 85.67 kg
100 kg mp . 14.250 kg S . 0.080 kg Az . 85.67 l apa

51

1220 kg mp .. a kg S ..
b kg Az c l apa
S = 1220 * 14.25/100 = 173.85 kg/24 h
Az = 1220 * 0.080/100 = 0.976 kg/24 h
Apa = 1220 * 85.67/100 = 1045.174 l/24 h
Tabelul 6.2
Materie
auxiliara

Salam
Bihor

Piper
Enibahar
Usturoi
Cimbru
Bicarbonat de
sodiu

6.36
3.18
6.36

Sare

Cantitatile totale de materii auxiliare

Carne
Slanina
Carnati
Ciolane
pentru
afumata Csabay
afumate
mititei
10.85
2.1
18.08
3.61

2.1

36.14
54.23

88.88

18.3+
173.85
4.03
0.12+ 0.97
0.39
0.4

Total
pentru 24
ore
19.31
3.18
26.54
3.61

Total pentru
30 zile
579.3
95.4
796.2
108.3

36.14

1084.2

335.26

10057.8

Polifosfat
8.4
12.43
372.9
Azotit
1.09
327.9
Zahar
0.39
11.7
Ascorbat
0.4
12
Chimion
1.68
1.68
50.4
Boia iute
4.2
4.2
126
6.3.1 Calculul numarului de saci si de europaleti
Depozitarea materiilor auxiliare se face pentru 30 zile. 1 sac are capacitatea de 20
de kg iar pe un europalet se vor pune 10 saci.
NrP = 579.15 = 28.97 kg ~ 29 saci de piper
20
1 europalet .. 10 saci
P europalet .. 29 saci
P = 2.9 europaleti ~ 3 europaleti piper
NrE = 95.4 = 4.77 ~ 5 saci de enibahar
20
1 europalet .. 10 saci
E europalet .. 5 saci
E = 0.5 europaleti ~ 1 europalet enibahar
NrU = 796.2 = 39.81 ~ 40 saci de usturoi
25
1 europalet .. 10 saci
U europalet .. 40 saci
U = 4 europaleti usturoi
NrBS = 1084.2 = 54.21 ~ 55 saci de bicarbonat de sodiu
20
1 europalet .. 10 saci
BS europalet .. 55 saci
52

BS =5.5 europaleti ~ 6 europaleti bicarbonat de sodiu

NrC =108.3 = 5.42 ~ 6 saci de cimbru
20
1 europalet .. 10 saci
C europalet .. 6 saci
C =0.6 europaleti ~ 1 europalet cimbru
NrS = 10057.8 = 502.89 ~ 503 saci de sare
20
1 europalet .. 10 saci
S europalet . 503 saci
S = 50.3 europaleti ~ 51 europaleti sare
NrCh = 50.4 = 2.52 ~ 3 saci de chimion
20
1 europalet .. 10 saci
Ch europalet . 3 saci
Ch = 0.3 europaleti ~ 1 europalet chimion
NrBI = 126 = 6.3 ~ 7 saci de boia iute
20
1 europalet .. 10 saci
BI europalet .. 7 saci
BI = 0.7 europaleti ~ 1 europalet boia iute
NrPo = 372.9 = 18.65 ~ 19 saci de polifosfati
20
1 europalet .. 10 saci
Po europalet . 19 saci
Po =1.9 europaleti ~ 2 europaleti polifosfati
NrAz = 32.7 = 1.64 ~ 2 saci de azotit
20
1 europalet .. 10 saci
Az europalet . 2 saci
Az =0.2 europaleti ~ 1 europalet azotit
NrZ = 11.7 = 0.59 ~ 1 sac de zahar
20
1 europalet .. 10 saci
Z europalet . 1 saci
Z =0.1 europaleti ~ 1 europalet zahar
NrAs = 12 = 0.6 ~ 1 sac de ascorbat
20
1 europalet .. 10 saci
As europalet . 1 saci
As =0.1 europaleti ~ 1 europalet ascorbat
Suprafata unui europalet = 0.35 * 2 = 0.7 m2
Numar total de europaleti = 73
6.3.2 Suprafata depozitului de materii auxiliare
Suprafata utila :
Su = Nr total de europaleti * supratata unui europalet =

53

= 73 * 0.7 = 51.1 m2
Suprafata reala :
Sr = Su * (1.2 2) = 51.1 * 2 = 102.2 m2
6.4 DEPOZIT DE MATERIALE
Depozitarea materialelor se va face pentru 30 de zile.
6.4.1 Membrane:
Dintre produsele fabricate doar salamul Bihor si Carnatii Csabay se vor umple in
membrane.
Pentru salam Bihor se vor folosi membrane cu diametrul de 45 mm, acestea au un
consum specific de 0.6m/kg compozitie, 1 rola are 500 m si ocupa o suprafata de 2 m2.
0.6 m 1 kg
SB .5543.37 kg
SB = 0.6 * 5543.37 = 3326.02 m
1 rola ..500 m 2 m2
X role .3326.02m .y m2
X = 3326.02 = 6.65 role
500
Y = 3326.02 * 2 = 13.3 m2 = Su1
500
Pentru carnatii Csabay se folosesc mate subtiri de porc cu diametrul de 30 mm,
pentru acesta vom avea un consum specific de 0.8m/kg compozitie. O cutie are o
capacitate de 20 m si are dimensiunile de 1300 * 850 * 350 mm. Pe un europalet se pun
10 cutii.
0.8 m 1 kg
C Cs .4377.65 kg
C Cs = 0.8 * 4377.65 = 3502.12 m
1 cutie ..20 m
X cutii .3502.12m
X = 3502.12 = 175.11 cutii ~ 176 cutii
20
1 europalet 10 cutii
x europalet 176 cutii
x = 176 = 17.6~ 18 europaleti
10
Suprafata unui europalet = 0.35 * 2 = 0.7 m2
Su2 = 18 * 0.7 = 12.6 m2
Suprafata utila ocupata de membrane:
SuT 1 = Su1 + Su2 = 13.3 m2 + 12.6 m2 = 25.9 m2
Suprafata reala ocupata de membrane:
Sr 1= SuT 1 * (1.2 .2) = 25.9 * 2 = 51.8 m2
6.4.2 Sfoara :
Consumul specific de sfoara este de 1.2kg/tona produs finit. 4 bobine cantaresc 1
kg iar un sac de sfoara contine 30 de bobine. Un europalet are o capacitate de 10 de saci.
- Salam Bihor : 1.2 kg ..1 tona
4 bobine 1 kg
x s sb .3 tone
xb sb 3.6 kg

54

x s sb = 1.2 * 3 = 3.6 kg/24h

- ciolane afumate : 1.2 kg ..1 tona

xb sb = 4 * 3.6 = 14.4 bobine

4 bobine 1 kg
x s ca .1 tone

xb ca 1.2 kg
x s ca = 1.2 * 1 = 1.2 kg/24h
- slanina afumata : 1.2 kg ..1 tona

xb sb = 4 * 1.2 = 4.8 bobine

4 bobine 1 kg
x s sa .1 tone

xb sa 1.2 kg
x s sa = 1.2 * 1 = 1.2 kg/24h
- carnati Csabay : 1.2 kg ..1 tona

xb sb = 4 * 1.2 = 4.8 bobine

4 bobine 1 kg
x s sa .2 tone

xb sa 2.4 kg
x s sa = 1.2 * 1 = 2.4 kg/24h
xb sb = 4 * 2.4 = 9.6 bobine
Nrb = 14.4 + 4.8 + 4.89 + 9.6 = 3.6 bobine sfoara /24h = 1008 bobine/ 30zile
1 sac .. 30 bobine
Nrs . 1008 bobine
Nrs = 1008 = 33.6 ~ 34 saci pentru sfoara
30
1 europalet ..10 saci
NrE . 34 saci
NrE = 34 = 3.4 ~ 4 europaleti
10
Suprafata sacului = 0.5 m * 0.7 m = 0.35 m2
Suprafata utila ocupata de sfoara:
SuT 2 = 4 * 0.35 = 1.4 m2
Suprafata reala ocupata de sfoara:
Sr 2= SuT 2 * (1.2 .2) = 1.4 * 2 = 2.8 m2
6.4.3 Suprafata depozitului de materiale
Suprafata utila:
Su = SuT 1 + SuT 2 =25.9 m2 + 1.4 m2 = 27.3 m2

Suprafata reala
Sr = Sr1 + Sr2 = 51.8 m2+ 2.8 m2 = 54.6 m2
6.5 DEPOZIT PRODUS FINIT
6.5.1 Depozit preparate afumate:
Ciolane afumate:
capacitatea de 1 t/zi = 1000 kg/zi
incarcarea specifica = 110 kg/m2
Su = 1000 = 9.09 m2
110
Slanina afumata:
capacitatea de 1 t/zi = 1000 kg/zi
incarcarea specifica = 70 kg/ m2
Su = 1000 = 14.29 m2
70

55

Supfarata utila totala a depozitului:

Sut =9.09 m2 + 14.29 m2 = 23.38 m2
Suprafata reala totala a depozitului:
Srt = Sut * (1.2 .2) = 23.38 * 2 = 46.76 m2
6.5.2 Depozit preparate afumate la cald si pasterizate
Carnati Csabay:
capacitatea de 2 t/zi = 2000 kg/zi
incarcarea specifica = 100 kg/ m2
Su = 2000 = 20 m2
100
Salam Bihor :
capacitatea de 3 t/zi = 3000 kg/zi
incarcarea specifica = 150 kg/ m2
Su = 3000 = 20 m2
150
Supfarata utila totala a depozitului:
Sut =20 m2 + 20 m2= 40 m2
Suprafata reala totala a depozitului:
Srt = Sut * (1.2 .2) = 40 * 2 = 80 m2
6.5.3 Depozit perparate din carne crude:
Carne pentru mititei:
depozitarea se face in tavi cu capacitatea de 30 kg/tava
numarul de tavi = 3000 = 100 tavi
30
dimensiunea unei tavi este de 815 * 480 * 160 mm
S tava = 0.815 * 0.48 = 0.39 m2
Supfarata utila a depozitului:
Su = 100 * 0.39 m2 = 39 m2
Suprafata reala totala a depozitului:
Sr = Su * (1.2 . 2) = 39 * 2 = 78 m2
6.6 SALA DE FABRICATIE
6.6.1 Volf (Matoca-160)
- productivitate : 3000 kg/h
t = Mp * 60 ;
P
unde:
t - timpul de functionare a utilajului;
Mp - cantitatea de materie prima;
P - productivitatea utilajului;
60 - minutele dintr-o ora;
SB = 3180 * 60 = 63.6 minute
3000
M = 3614.46 * 60 = 72.29 minute
3000
C Cs = 2100 * 60 = 42 minute
3000

56

Slanina afumata si ciolanele afumate nu se toaca la volf.

Durata totala de functionare a volfului pentru toate sortimentele:
T = 63.6 + 72.29 + 42 = 172.89 minute = 2 ore si 53 minute
Masina de tocat functioneaza 8 ore pe zi deci se va alege 1 volf.
6.6.2 Malaxor (Macavid 325)
- productivitate : 250 kg/sarja
Numarul de sarje = cantitatea de compozitie
Productivitate
SB = 4058.37 = 16.23~17 sarje
250
C Cs = 2635.25 = 10.54 ~ 11 sarje
250
M = 4164.66 = 16.66 ~ 17 sarje
250
Ciolanele afumate si slanina afumata nu se malaxeaza.
Numarul total de sarje pentru toate sortimentele:
N = 17 + 11 + 17 = 45 sarje
Durata totala de functionare a malaxorului:
T = N * 5;
unde:
N - numarul total de sarje;
5 - durata unei sarje;
T = 45 * 5 = 225 minute = 3 ore si 45 minute
Malaxorul functioneaza 8 ore pe zi deci se va folosi 1 malaxor.
6.6.3 Cuterul (Matocut 100)
- capacitatea 60 kg/sarja
- durata unei sarje este de 6 minute deci intr-o ora se efectueaza 10 sarje
Numar sarje =
compozitie
capacitatea unei cuve
SB = 4058.37 = 67.64 minute
60
M = 4164.66 = 69.41 minute
60
C Cs = 2635.25 = 43.92 minute
60
Ciolanele afumate si slanina afumata nu se cuterizeaza.
Durata totala de functionare a cuterului pentru toate sortimentele:
T = 67.64 + 69.41 + 43.92 = 180.97 minute = 3 ore si 1 minut
Cuterul functioneaza 8 ore pe zi deci se va alege 1 cuter.
6.6.4 Masina de umplut (TMUC 65)
- productivitate 900 kg/ora;
T = compozitie * 60
Productivitate
SB = 4058.37 * 60 = 270.56 minute
900
C Cs = 2635.25 * 60 = 175.68 minute

57

900
Carnea pentru mititei, ciolanene afumate si slanina afumata nu se umple in
membrane, deci timpul alocat umplerii acestor sortimente in membrana este egal cu 0.
Timpul necesar pentru umplerea in membrane:
T = 270.56 + 175.68 = 446.24 minute = 7 ore si 27 minute
Masina de umplut functioneaza 8 ore pe zi, deci se va folosi 1 masina de umplut.
6.6.5 Masina de injectat (AN25)
- productivitate 1500 kg/ora
La aceasta operatie se supun doar ciolanele afumate.
T = compozitie * 60
productivitate
C = 3660 * 60 = 146.4 minute = 2 ore si 27 minute
1500
Masina de injectat functioneaza 8 ore pe zi, deci vom folosi o singura masina de injectat.
6.6.6 Instalatia de fierbere si afumare (INFA 10)
- capacitatea 2 caricioare/sarja;
- instalatia functioneaza 16 ore/zi
Numarul de carucioare din celula de afumare pentru fiecare sortiment este:
ni =
compozitie
incarcarea specifica
Nr. sarje =
ni
capacitate
Durata tratamentului termic pentru fiecare sortiment:
T = nr. sarje * durata unei sarje
Salam Bihor:
diametrul 45 mm;
incarcarea specifica 120 kg/carucior
nSB = 4058.37 = 33.82 ~ 34 carucioare
120
Nr. sarje = 34 = 17 sarje
2
Durata unei sarje = 30 minute zvantare + 40 minute afumare calda + 120 minute
pasteurizare = 190 minute/sarja
TSB = 17 sarje * 190 minute/sarja = 3230 minute = 53 ore si 50 minute
Slanina afumata:
incarcarea specifica 100 kg/carucior
are forma dreptunghiulara cu laturile de 25 * 10 cm
nSA = 1199.88 = 11.99 ~ 12 carucioare
100
Nr. sarje = 12 = 6 sarje
2
Durata unei sarje = 10 ore/ sarja = 600 minute/sarja
TSA = 6 sarje * 600 minute/sarja = 3600 minute = 60 ore
Carnati Csabay:
diametrul 30 mm;
incarcarea specifica 80 kg/carucior

58

nC Cs = 2635.25 = 32.94 ~ 33 carucioare

80
Nr. sarje = 33 = 16.5 sarje
2
Durata unei sarje = 20 minute zvantare + 30 minute afumare + 40 minute pasteurizare =
90 minute/sarja
T C Cs = 16.5 sarje * 90 minute/sarja = 1485 minute = 24 ore si 45 minute
Ciolane afumate:
incarcarea specifica 100 kg/carucior
nC A = 3660 = 36.6 ~ 37 carucioare
100
Nr. sarje = 37 = 18.5 sarje
2
Durata unei sarje = 8 ore afumare = 480 minute/sarja
T C A = 18.5 sarje * 480 minute/sarja = 8880 minute = 148 ore
Durata tratamentului termic pentru toate sortimentele este:
T = 53 h 50 min + 60 h + 24 h 45 min + 148 h = 286 h 35 min
C=T
16
unde:
C - numarul de celule de afumare;
T - durata tratamentului termic pentru toate sortimentele;
16 - durata de functionare a instalatiei de afumare;
C = 286 h 35 min = 18 celule
16
Se vor folosi 18 celule de afumare.
6.6.7 Masina de facut fulgi de gheata (WLK 1000)
Pentru obtinerea ghetii folosite la racirea bradtului necesar prepararii
sortimentelor care se fabrica in aceasta sectie, are o productivitate de 1000 kg/24h. Se va
folosi o singura masina de facut fugi de gheata.
6.6.8 Suprafata sali de fabricatie
Se calculeaza adunand suprafetele tuturor utilajelor care se gasesc in aceasta sala.
Suprafetele utile pentru fiecare utilaj sunt:
Su volf = 1.25 * 0.68 = 0.85 m2
Su cuter = 2.06 * 1.3 = 2.68 m2
Su malaxor = 1.99 * 3.3 = 6.57 m2
Su masina de umplut = 1.39 * 0.65 = 0.9 m2
Su masina de injectat = 1.35 * 0.5 = 0.81 m2
Su masina pentru fulgi gheata = 1.25 * 1 = 1.25 m2
Suprafata utila ocupata de toate utilajele:
Su = 0.85 m2 + 2.68 m2 + 6.57 m2 + 0.9 m2 + 0.81 m2 + 1.25 m2 = 13.06 m2
Suprafata reala ocupata de utilaje este :
Sr = Su * (1.2 2) = 13.06 * 2 = 26.12 m2
6.6.9 Suprafata sala tratament termic
In aceasta incapere se gasesc cele 18 de instalatii. Suprafata utila se calculeaza
adunand suprafata ocupata de instalatie si suprafata ocupata de generator.

59

Su = Su instalatie + Su generator = 3.77 * 2.24 + 1.57 * 1.15 = 8.45 + 1.81 = 10.26 m2

Suprafata reala ocupata de cele 18 de instalatii:
Sr = Su * (1.2 . 2) * 18 = 10.26 * 2 * 18 = 369.36 m2
6.7 SPATII NEPRODUCTIVE
6.7.1 Spatii sociale:
- femei: - hol 5,6 m2
- vestiar haine office: 10,4 m2
- dusuri: 19,8 m2
- grup sanitar 23,1 m2
- vestiar haine lucru: 29,75 m2
- barbati: - hol 5,6 m2
- vestiar haine office: 10,4 m2
- dusuri: 19,8 m2
- grup sanitar 23,1 m2
- vestiar haine lucru: 29,75 m2
6.7.2 Depozit de carucioare: 66.4 m2
6.7.3 Alegerea laboratorului de analize si a altor spatii din unitate
6.7.3.1 Sala receptie: 25 m2
6.7.3.2 Birou receptie: 15 m2
6.7.3.3 Birou productie: 51.45 m2
6.7.3.4 Birou livrari: 56.6 m2
6.7.3.5 Sala livrare: 66 m2
6.7.3.6 Laborator de analize: 61.74 m2
6.7.3.7 Magazie pentru detergenti, ustensile de igienizare: 30.87 m2
6.7.3.8 Hol: 374.5 m2
6.8 SALA PREGATIRE MEMBRANE SI PREGATIRE SARAMURA SI
CONDIMENTE
Bazinul pentru saramura are dimensinile de 1320 * 1320 * 1300 mm
Suprafata utila ocupata de bazinul de saramura:
Su1 = 1.32 * 3.6 = 4.75 m2
Suprafata reala ocupata de bazinul de saramura:
Sr1 = 4.75 * (1.2 .. 2) = 4.75 * 2 = 9.5 m2
Se vor folosi 2 mese din inox pentru pregatirea condimentelor, care au dimensiunile 1000
* 500 * 600.
Suprafata utila ocupata de cele doua mese este:
Su2 = 2 * 1 * 0.5 = 1 m2
Suprafata reala ocupata de cele doua mese este:
Sr2 = 1 * (1.2 2) = 1 * 2 = 2 m2
Rafturile folosite au dimensiunile de 800 * 600 * 2000 mm.
Suprafata utila a celor 2 rafturi este :
Su3 = 2 * 0.8 * 0.6 = 0.96 m2
Suprafata reala ocupata de cele 2 rafturi:
Sr3 = 0.96 * (1.2 . 2) = 0.96 * 2 = 1.92 m2
In aceasta sala se va folosi si o moara pentru codimente care are dimensiunile de 650 *
380 * 570 mm.
Suprafata utila ocupata de moara pentru condimente este:

60

Su4 = 0.65 * 0.38 = 0.25 m2

Suprafata reala ocupata de moara pentru condimente este:
Sr4 = 0.25 * (1.2 .2 ) = 0.25 * 2 = 0.5 m2
Tot in acest depozit se vor folosi 2 spalatoare tip cuva pentru mate, aceste cuve au
dimensiunile de 600 * 900 *400 mm.
Suprafata utila ocupata de cele 2 cuve este :
Su5 = 2 * 0.6 * 0.8 = 0.96 m2
Suprafata reala ocupata de cele 2 cuve:
Sr5 = 0.96 * (1.2 2) = 0.96 * 2 = 1.92 m2
Suprafata utila totala este:
Su = Su1 + Su2 + Su3 + Su4 + Su5 = 4.75 m2 + 1 m2 + 0.96 m2 + 0.25 m2 +
0.96 m2 = 7.92 m2
Suprafata reala totala este:
Sr = Su * (1.2 . 2) = 7.92 m2 * 2 = 15.84 m2

Capitolul 7
CALCULAREA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIEI
7.1 CHELUTIELI CU MATERIA PRIMA (C1)
Costul materiei prime se calculeaza dupa relatia:
C = Mp * p * 22 * 12 = P * 22 * 12
unde:
C - costul materiilor prime; [Ron/an]
Mp - cantitarea de materie prima; [kg/zi]
p - pretul unitar materie prima; [Ron/kg]
P - valoarea materiei prime; [Ron/kg]
22 - numarul zilelor lucratoare dintr-o luna;
12 - numarul lunilor dintr-un an;
Tabelul 7.1
Materia prima

Mp

Ciolane porc
Carne pulpa porc
Carne porc lucru
Slanina
Carne vita
calitatea I
Carne vita
calitatea II
Seu vita

1220
1908
525
1954

Cheltuieli totale cu materia prima

Numar Numar
p
P
zile
luni
8,63
10528.6
22
12
10,83
20663,64
22
12
8,67
4551,75
22
12
7,14
13951,56
22
12

C
2779550.4
5455200,96
1201662
3683211,84

4160,57

11,5

47846,56

22

12

12631491,84

735

8,05

5916,75

22

12

1562022

722,9

8,63
6238,63
22
12
1646998,32
TOTAL (C1)
27479137,36
7.2 CHELUTIELI CU MATERIILE AUXILIARE SI MATERIALE (C2)
Materiile auxiliare si materialele se calculeaza dupa formula:
C = Maux * p * 22 * 12 = P * 22 * 12
unde:
C - costul materiilor auxiliare si a membranelor; [RON/an]
61

Maux - cantitatea de materii auxiliare si materiale; [kg/zi]

p - pret unitar; [RON/kg sau RON/bobina sau RON/ml]
P - valoarea materiilor auxiliare si a materialelor; [RON/zi]
22 - numarul zilelor lucratoare dintr-o luna;
12 - numarul lunilor dintr-un an;
Tabelul 7.2
Materii auxiliare si
materiale
Piper
Usturoi
Enibahar
Bicarbonat de sodiu
Cimbru
Sare
Chimen
Boia iute
Polifosfati
Azotit de sodiu
Zahar
Ascorbat de sodiu
Membrana pentru
salam
Mate pentru carnati
Sfoara

Cheltuieli totale cu materiile auxiliare si materialele

Numar Numar
Maux
p
P
zile
luni
19,31
11,2
216,27
22
12
26,54
3,19
84,66
22
12
3,18
61,27
194,84
22
12
36,15
8,4
303,66
22
12
3,62
56,02
202,79
22
12
499,96
0,91
454,96
22
12
1,68
24,51
41,18
22
12
4,20
14
58,8
22
12
48,66
6,7
326,02
22
12
2,20
10,7
23,54
22
12
3,91
2,59
10,13
22
12
40,26
15
603,90
22
12
1908
1680
33,6

0,56
0,65
2,3
TOTAL (C2)

C
57095,81
22350,24
51437,76
80166,24
53536,56
120109,44
10871,52
15523,2
86069,28
6214,56
2674,32
159429,6

1068,48

22

12

282078,72

1092
77,28

22
22

12
12

288288
20401,92
1256247,17

7.3 CHELTUIELI CU ENERGIA ELECTRICA (C3)

Energia consumata = P * t * cos * n
unde:
P - puterea fiecarui utilaj; [kW]
t - timpul de functionare a fiecarui utilaj; [h]
cos - factor de putere care are valoarea de 0,75;
n - numarul de utilaje;
E volf = 10/13 * 8 * 0,75 * 1 = 4,62 kWh/zi
E cuter = 24,5/19,5 * 8 * 0,75 * 1 = 7,54 kWh/zi
E malaxor = ( 0,55 + 5,5 ) * 8 * 0,75 * 1 = 36,3 kWh/zi
E masina de umplut = ( 1,7 + 0,6 ) * 8 * 0,75 * 1 = 13,8 kWh/zi
E masina de injectat = 3 * 8 * 0,75 = 18 kWh/zi
E instalatie de afumare = ( 1,4 + 7 ) * 16 * 0,75 * 18 = 1814.4 kWh/zi
E masina fulgi gheata = ( 0,37 + 5 ) * 8 * 0,75 * 1 = 32,22 kWh/zi
E totala = 1926.88 kWh/zi
Energia necesara pentru 1 an = E total * 22 * 12
unde:
E total - energia consumata de toate utilajele pe parcursul unei zile;
22 - numarul zilelor lucratoare dintr-o luna;
62

12 - numarul lunilor dintr-un an;

Energia necesara pentru 1 an = 1926.88 kWh/zi * 22 * 12 = 508696.32 kWh/an
Costul energetic = Energia necesara pentru 1 an* pret 1 kWh
= 508696.32 * 0,42 = 213652.46 RON/an
7.4 CHELTUIELI CU APA (C4)
Consum de apa pentru utilaje = 8000 l/zi
Consum de apa pentru celulele de afumare = 240 l/h * 22 * 18 = 95040 l/zi
Consum de apa pentru dusuri = 60 l /zi/operator * 22 = 1320 l/zi
Consum de apa pentru baut = 25 l /zi/operator * 22 = 55 l/zi
Consum de apa pentru igienizat utilaje = 60l/zi/utilaj * 49 = 2940 l/zi
Consum de apa pentru igienizarea pardoselii 5l/m2 =
= 5 * ( Sr spatii productive + Sr spatii neproductive ) =
= 5 * 1980,54 = 9902,7 l/zi
Total consum apa / zi = 117257,7 l/zi = 117,26 m3/zi
Total consum apa/an = Total consum apa / zi * 22 * 12
Unde:
Total consum apa / zi - totalul consumului de apa pe zi
22 - numarul zilelor lucratoare dintr-o luna;
12 - numarul lunilor dintr-un an;
Total consum apa/an = 117.26 m3/zi * 22 * 12 = 30956,64 m3/an
Costul apei necesare pentru unitate pe an se calculeaza inmultind consumul total
de apa pe an cu pretul unui m3 de apa.
C4 = 30956,64 m3/an * 3,7 RON/m3 = 114539,57 RON/an
7.5 AMORTIZAREA UTILAJELOR (C5)
Tabelul 7.3
Cheltuieli totale cu amortizarea utilajelor
Amortizarea
Numar
Pret unitar Pret unitar
Valoare
Durata de
Tip utilaj
lunara
utilaje
[Euro/buc] [RON/buc]
[RON] functionare
(Ron/an)
Cantar
1
900
3870
3870
15
258
Masa inox
2
210
903
1806
15
120,40
Masina tocat
1
18000
77400
77400
15
5160
MATOCA-160
Cuter
1
48000
206400
206400
15
13760
MATOCUT-100
Malaxor
1
75000
322500
322500
15
21500
MACAVID - 325
Masina de injectat
1
50000
215000
215000
15
14333.33
AN-25
Masina de umplut
sub vid TMUC1
72000
309600
309600
15
20640
65
Masina fulgi
gheata WLK1
55000
236500
236500
15
15766.67
1000
Celula de afumare
18
85000
365500
6579000
15
438600

63

INFA-10
Moara pentru
condimente

600
TOTAL (C5)

2580

2580

15

172
530310.4

1 Euro = 4.30 Ron

7.6 AMORTIZAREA CLADIRII (C6)
Evaluarea spatiilor de productie si depozitare:
- aria cladirii = 1980,54 m2
- cladirea are 1 nivel cu inaltimea de 3m
- structura cladirii este din caramida cu stalpi de sustinere din beton armat,
plansee din beton armat, tencuieli obisnuite, zugraveli, faianta pana la inaltimea de 2,1 m
de la nivelul pardoselii, gresie antiderapanta, instalatii de incalzire centrala, instalatie de
ventilatie, camere frigorifice.
7.6.1 Valoarea constructiei = aria cladirii * pretul pe m2 = 1980,54 m2* 2788,5
RON/m2 = 5522735,79 RON
7.6.2 Diferenta de pret pentru instalatia de combatere a incendiilor = 5000 RON
7.6.3 Diferenta de pret pentru instalatia de incalzire centrala termica
proprie:
150 m2 * 170 RON/m2 = 25500 RON
7.6.4 Diferenta de pret pentru instalatia de ventilatie :
30 m2 * 420 RON/m2 = 12600 RON
7.6.5 Diferenta de pret pentru camerele frigorifice:
2
225 m * 200 RON/m2 = 45000 RON
Valoarea cladirii = 5522735,79 RON + 5000 RON + 25500 RON + 12600 RON + 45000
RON = 5610835,79 RON/ 30
ani
Amortizarea / an = Valoarea cladirii / 30 ani =
5610835,79 RON =
30
30
= 187027,86 RON
7.7 CHELTUIELI SALARIALE (C7)
Tabelul 7.4
Cheltuieli totale cu salariile
Salarii lunare
Salarii anuale
Functia ocupata
Numar de persoane
[RON]
[RON]
Director
1
4000
48000
Contabil
1
2300
27600
Inginer tehnolog
1
2500
30000
Laborant
1
1500
18000
Magazioner materii
1
1200
14400
prime
Magazioner materii
1
1200
14400
auxiliare
Muncitor
16
650
124800
TOTAL
22
23100
277200
7.8 CHELTUIELI INDIRECTE CU SALARIILE (C8)

64

Cheltuieli indirecte cu salariile = 43,83% * total salarii anuale = 43,83% * 277200

= 121496,76 RON
7.9 CHELTUIELI SUPORTATE DIN VENITURI (C9)
C = 10% * (C1 + C2 + C3 + C7)
C = 10% * ( 27479137,36 RON/an + 1256247,17 RON/an + 213652.46 RON/an
+ 277200 RON/an) = 10% * 29226236,99 RON/an = 2922623.7 RON/an
7.10 TOTAL CHELTUIELILE
Cheltuieli totale = C1 + C2 + C3 + C4 + C5 + C6 + C7 + C8 + C9 =
= 27479137,36 + 1256247,17 + 213652,46 + 114539,57 + 530310,4 + 187027,86 +
277200 + 121496,76 + 2922623.7 = 33102235,28 RON/an
7.11 VENITURI
Venituri pe an pentru fiecare sortiment se calculeaza cu relatia:
V = P * Cpf * 22 * 12
unde:
V - venitul; [RON/an]
P - pretul unui kg produs finit; [RON/an]
Cpf - cantitatea de produs finit; [kg/zi]
22 - numarul zilelor lucratoare dintr-o luna;
12 - numarul lunilor dintr-un an;
Tabelul 7.5
Venituri totale din produsul finit
Produs
P
Cpf
Numar zile Numar
V
luni
Salam Bihor
27
3000
22
12
21384000
Carnati
14
2000
22
12
7392000
Csabay
Ciolane afumate
13,3
1000
22
12
3511200
Slanina afumata
10,5
1000
22
12
2772000
Carne pentru mititei 10,11
3000
22
12
8007120
TOTAL
43066320
7.12 PROFITUL
Profitul se calculeaza dupa formula:
P = Vt - Ct
unde:
P - profitul, [RON/an]
Vt - venitul, [RON/an]
Ct - cheltuieli totale, [RON/an]
P = 43066320 - 33102235,28 = 9964084,72 RON/an
7.13 RATA PROFITULUI
Rata profitului se calculeaza dupa formula:
Rp =
profitul
* 100
cheltuilei totale
Rp = 9964084,72 * 100 = 30.1 %/an
33102235,28
7.14 COSTURI DE PRODUCTIE

65

Costurile de productie se calculeaza dupa formula:

Cp = Ct
Q
Unde:
Cp - costul productiei, [RON/an];
Ct - cheltuieli totale, [RON/an];
Q - cantitatea de produse, [an];
Cp = 33102235,28 = 12,54 RON/kg
2640000
7.15 DURATA DE RECUPERARE A INVESTITIEI DIN PROFIT
Durata de recuperare se calculeaza dupa formula:
Dr = Vc + Vu
P
unde:
Vc - valoarea cladirii, [RON];
Vu - valoarea utilajelor, [RON];
P - profitul, [RON/an];
Dr = 5522735,79 RON +
7954656 RON = 13477391,79 RON = 1.35 ani
9964084,72 RON/an
9964084,72 RON/an

Capitolul 8
NORME DE IGINA IMPUSE DE LEGISLATIA IN VIGOARE LA
AMPLASAREA, CONSTRUIREA SI DOTAREA CU UTILAJE A
UNITATILOR DE INDUSTRIALIZARE A CARNII
In functie de gradul de dotare, de capacitatea de prelucrare si complexitatea
procesului tehnologic pe care il foloseste, unitatile de taiere se clasifica in: centre de
taiere, abatoare de nivel local, abatoare tip industrial specializate pe sacrificare si
valorificarea pe specii de animale si combinate de industrializarea carnurilor.
8.1 NORME DE AMPLASARE
Conform art. 11, din cap. II, partea a IV-a a Legii sanitar-veterinare (nr. 60/1974
modificata prin Legea 75/1991) si a Ordinului Ministerului Alimentatiei si Agriculturii nr.
580/2003, proiectarea, amplasarea si construirea abatoarelor, frigoriferelor si fabricilor de
preparate din carne si a instalatiilor aferente, se vor executa pe baza unor documentatii,
studii tehnico-economice si avize, conform Ordinului Ministerului Alimentatiei si
Agriculturii nr. 370/2003, criterii de evaluare.
Constructia si functionarea acestor unitati este o problema de stat si ca urmare nu
poate fi lasata la voia intamplarii.
La noi in tara, constructia si functionarea unitatilor de sacrificare se supune
procedurii obligatorii de autorizare, materializata prin eliberarea de catre autoritatile
sanitar -veterinare a unui act oficial 'Autorizatia sanitar veterinara'.
Unitatile care industrializeaza carnea trebuie sa fie amplasate pe teren orientat
astfel ca vanturile dominante sa nu polueze centrele locuite prin difuzarea mirosurilor
insalubre, sa fie amplasate in perimetrul nelocuit al localitatii si la o distanta de cel putin
300 de metri de cladirile de locuit. Terenul trebuie sa nu fie inundabil, mlastinos sau
supus alunecarilor, nivelul apelor freatice sa fie la minimum 1,5 metri sub nivelul maxim
al fundatiei, iar in cazul cladirilor cu subsoluri sa fie la maximum 0,5 metri sub ultimul

66

planseu. Unitatile se amplaseaza in zone lipsite de mirosuri neplacute, fum, gaze toxice,
praf sau alte noxe, produse de rafinarii de petrol, unitati ale industriei chimice, unitati de
industrializare a cadavrelor si confiscatelor de origine animala, locuri de depozitare a
gunoaielor menajere, etc. Aceste unitati trebuie sa aiba cai de acces adecvate pentru
transportul animalelor si separat pentru transportul carnii si al produselor de abator.
Sectiile de prelucrare a produselor necomestibile si a confiscatelor se vor amplasa
obligatoriu in spatele salilor de taiere si separat de rampele de livrare a produselor
comestibile.
8.2 NORME PRIVIND MATERIALELE DE CONSTRUCTIE
Materialele de constructie trebuie sa fie netoxice, impermeabile, netede, rezistente
la uzura si coroziunea factorilor fizici si chimici si sa se poata curata usor.
Peretii si tavanele trebuie sa aiba culoarea alba, sau culori deschise, pentru a
reflecta lumina si a usura curatenia.
Se recomanda folosirea materialelor care pot fi bine curatate. Nu se accepta
folosirea materialelor absorbante, poroase, greu de curatat (lemn, piele, placi aglomerate
lemnoase). Pavimentele trebuie sa fie construite din materiale netoxice, rezistente,
impermeabile, neputrezibile, netede. Materialele acceptate sunt: betonul, dalele de gresie
antiacida, mozaicul cu finisaje antiderapante. Peretii interiori trebuie tencuiti cu ciment
alb, sclivisit, sau placati cu gresie antiacida, placi de faianta sau placi de material plastic.
Placile de faianta sau de gresie se aplica pe pereti pana la inaltimea minima de
2,10 metri, cu exceptia zonelor de sangerare a animalelor in abator unde se aplica pana la
jonctiunea peretilor cu tavanul. In salile de taiere pentru bovine si la sala sanitara este
recomandabil ca faianta sa se aplice pana la inaltimea liniilor aeriene. Racordarea intre
pereti si paviment se face in mod curb, pentru a usura igienizarea. Pervazurile ferestrelor
trebuie sa fie inclinate la 45 de grade, iar ferestrele sa fie amplasate la minimum 1,5 metri
de pardoseala. Peretii trebuie sa fie protejati cu bare metalice pentru a preveni
deteriorarile provocate de carucioare, granduri sau de carcasele transportate pe linia
aeriana. Tavanele din spatiile tehnologice vor fi situate la minimum 3 metri de la
paviment si vor fi construite din materiale impermeabile, nevopsite, nevaruite. Tavanele
trebuie sa fie netede si plane.
8.3 NORME DE UTILIZARE
Instalatiile electrice, aparatura, corpurile de iluminat suspendate de tavane, trebuie
astfel instalate pentru a nu contamina produsele comestibile existente in spatiile
tehnologice. In cazul in care nu este posibila schimbarea amplasarii lor in afara zonelor
de produse comestibile, se vor lua masurile corespunzatoare de protectie in partea
inferioara a utilajelor suspendate, pentru a preveni caderea prafului, condensului sau a
altor impuritati pe suprafata produselor.
Usile amplasate spre exteriorul unitatii vor fi prevazute cu dispozitive de anti
inchidere si ecran de protectie contra insectelor si a rozatoarelor (perne de aer sau plase
de sarma).
Usile interioare prin care circula produsele comestibile (in carucioare, granduri
sau linii aeriene) trebuie sa fie destul de largi pentru a nu exista nici un contact intre usa
si produs, in majoritatea cazurilor este necesar ca usile sa aiba o deschidere de minimum
1,5 metri. Aceste usi trebuie sa fie construite din materiale acceptate, neruginibile, iar
imbinarile vor fi sudate etans. Tocurile usilor vor fi de asemenea imbracate cu materiale

67

neruginibile, fixate strans pe lemnul tocului, iar imbinarea tocului cu peretii va fi

etansata.
La toate deschiderile spre exterior (usi, ferestre, guri de ventilatie, tobogane, etc.)
se instaleaza plase de sarma cu ochiuri mici pentru protectia impotriva insectelor si
automata (viteza minima a aerului la l metru de sol sa fie de 30 km/ora).
Suprafetele interioare se vor vopsi cu vopsele lavabile. Acolo unde nu se poate
evita vopsirea anumitor portiuni de pereti, tavane, usi, se vor folosi vopsele pe baza de
uleiuri neutre (netoxice), de rasini epoxidice sau vopsele lavabile care sunt acceptate de
noua legislatie, europeana.
8.4 NORME DE APROVIZIONARE CU APA
Unitatile de industrializare a carnii trebuie sa fie aprovizionate numai cu apa
potabila in cantitati suficiente pentru necesitatile fluxurilor tehnologice si pentru procesul
de igienizare.
Apa potabila poate fi din reteaua de aprovizionare a localitatii sau din surse
proprii (puturi de mica sau mare adancime). Sursele de alimentare cu apa si instalatiile de
acumulare si pompare vor fi prevazute cu zone de protectie sanitara, potrivit normelor in
vigoare.
Pentru a fi considerata potabila, apa trebuie sa se incadreze chimic si bacteriologic
in limitele stabilite prin standarde de stat.
Apa potabila trebuie sa fie distribuita in toata reteaua sub o presiune adecvata si
continua si in cantitati suficiente pentru acoperirea tuturor necesitatilor de functionare. Se
considera necesari 300 litri apa potabila pentru fiecare animal mare si 100 litri pentru un
animal mic prelucrat. Pentru spalarea spatiilor de industrializare sunt necesare minimum
6 litri/metru2 in salile de taiere si 3 litri/metru 2 in incaperi unde pardoselile se murdaresc
mai putin. Este necesar sa se asigure atat apa rece, cat si apa calda. Apa calda provenita
dintr-o instalatie centrala, va fi distribuita in doua retele: la +37sC si la +83sC.
Utilizarea apei nepotabile (industriale) nu este permisa in procesul de igienizare a
cailor de acces, a padocurilor, a spatiilor de lucru si utilajelor, in fluxul tehnologic de
taiere a animalelor si prelucrare a carnii si organelor, precum si la centrala termica ce
produce aburul necesar zonelor de produse comestibile.
Conductele de apa nepotabila trebuie sa fie precis identificate si nu se vor
incrucisa cu conductele de apa potabila. Conductele pentru apa potabila se identifica prin
culoarea verde, iar cele pentru apa industriala prin culoarea neagra.
In anumite situatii, cu aprobarea prealabila a organelor sanitar-veterinare de stat,
apa potabila poate fi recirculata.
8.5 NORME PRIVIND CANALIZAREA
Unitatile de industrializare a carnii trebie sa fie prevazute cu o retea de canalizare
corespunzatoare conectata la reteaua de canalizare a orasului sau localitatii unde este
situata unitatea, sau sa fie racordata la un sistem propriu de evacuare (in canale, rauri sau
puturi absorbante).
In acest din urma caz este obligatorie prezenta unei statii de epurare a apelor
reziduale.
Unitatile de industrializare a carnii trebuie sa fie prevazute cu doua sisteme de
canalizare distincte si separate: canalizare sanitara (de la grupurile sociale, vestiare) si
canalizare industriala (de la spatiile tehnologice).

68

In toate spatiile tehnologice vor fi prevazut cu pavimente, guri de canalizare cu

sifoane la fiecare 40 m2 de paviment, acoperite cu capace metalice din grilaj. Toate
pardoselile trebuie sa prezinte o panta de inclinare de 2 cm la 1 metru liniar de paviment.
Se recomanda ca intreaga incinta a unitatilor de industrializare a carnii sa fie
betonata sau asfaltata.
8.6 NORME PRIVIND ILUMINATUL
In unitatile de industrializare a carnii, iluminatul natural se completeaza printr-un
iluminat artificial, care trebuie sa fie asemanator celui natural si sa nu altereze culorile.
Este necesara asigurarea unei intensitati luminoase egale pe tot parcursul procesului de
productie si al actiunilor de igienizare.
Intensiatatea luminoasa generala in spatiile tehnologice si grupurile sociale
trebuie sa fie de minimum 22 lucsi/ m2, la nivelul fiecarui utilaj sau punct de lucru.
La fabricile de preparate din carne se impune un iluminat de 550 lucsi/ m 2 la
punctele de control sanitar-veterinar al carnii, la descarcare din autovehicule, la punctul
de control sanitar-veterinar al carnii din sala de transare.
Becurile, tuburile de neon sau alte surse de iluminat din sticla, care se gasesc
suspendate deasupra produselor comestibile, trebuie sa fie protejate la partea inferioara cu
materiale incasabile pentru a preveni contaminarea alimentelor in caz de spargere a
elementelor de iluminat.
Pentru ferestre se va folosi o sticla incolora, cu o mare transmisibilitate a luminii.
Se accepta folosirea sticlei absorbante albastre la ferestre expuse direct soarelui.
Controlul intensitatii luminoase se face noaptea cu ajutorul luxmetrului.
8.7 NORME PRIVIND VENTILATIA
Toate spatiile tehnologice, grupurile sociale, camerele de WC, salile de odihna si
cele de masa vor fi prevazute cu mijloace adecvate de ventilatie naturala sau mecanica.
Ventilatia naturala se realizeaza prin folosirea de ventilatoare mecanice, care
introduc aer proaspat si exhausteaza aerul viciat, aburul si vaporii toxici.
Ventilatia mecanica obligatorie in toate spatiile inchise, lipsite de ferestre,
depozite de semifabricate si produse finite, etc.
Toate orificiile de admisie si exhaustare a aerului, indiferent de tipul de ventilatie
folosit se protejeaza eficient cu plasa de sarma cu ochiuri mici, impotriva insectelor,
pasarilor si a rozatoarelor.
In cazul folosirii ventilatiei mecanice, sistemul respectiv trebuie sa aiba
capacitatea de a schimba complet, de cel putin de 6 ori pe ora, aerul din spatiul respectiv.
8.8 NORME PRIVIND DOTAREA CU UTILAJE
Prin utilaje se inteleg masinile, dispozitivele, instrumentele, uneltele, vasele,
mobilierul si altele, care se folosesc la obtinerea, prepararea, masurarea, cantarirea,
ambalarea, pastrarea si manipularea produselor de origine animala si care vin in contact
direct sau indirect cu acestea in timpul operatiilor respective.
Utilajele alese pentru dotarea incaperilor de industrializare a carnii trebuie sa
corespunda capacitatii, profilului si proceselor tehnologice. Utilajele folosite trebuie sa
fie construite astfel incat suprafetele pieselor si ansamblurilor sa nu aiba imbinari
proeminente sau muchii ascutite cu intranduri, colturile sa fie rotunjite, sudurile sa fie
continui, polizate cu ingrijire, astfel incat sa se poata igieniza cu usurinta. Utilajele se
construiesc din materiale rezistente la coroziune, usor de curatat si controlat, detasabile.
Ca material se accepta otelul inoxidabil ( 18-8 seria 300), metalul galvanizat, aluminiul,

69

masele plastice. Nu se accepta utilizarea in industria alimentara a unor materiale cum

sunt: cadmiul si antimoniu, plumbul, cuprul, emailul si portelanul, alama si bronzul.
Nu se admite vopsirea interioara sai exterioara a utilajelor in sau langa zonele de
productie. Pentru utilaje se vor prevedea dispozitive simple pentru demontare. Toate
mesele sau utilajele care sunt prevazute cu apa pe suprafetele de lucru vor avea marginile
ridicate in sus minimum 3 cm. Utilajele sau mesele respective se vor racorda la
canalizare. In fiecare spatiu tehnologic si in grupurile sociale se vor instala spalatoare
pentru maini in numar suficient, cu bazinul destul de mare pentru a preveni stropirea
laterala cu apa murdara. Acestea vor fi prevazute cu apa fierbinte la +83sC si apa rece sau
numai calda ( la +37sC ) declansate cu ajutorul unei singure pedale pentru apa fierbinte si
pentru apa rece. Se racordeaza obligatoriu la reteaua de canalizare si vor avea prosoape
de hartie cu o singura folosire si cosri de plastic pentru prosoapele folosite. Spalatoarele
pentru produsele murdarite accidental se bazeaza pe aceleasi principii de constructie ca si
spalatoarele pentru maini.
Sterilizatoarele pentru cutite si alte ustensile mici se construiesc din otel
inoxidabil la dimensiuni mai mici si sunt prevazute cu apa la +83sC.
La amplasarea utilajelor se va avea in vedere urmatoarele: respectarea schemei
tehnologice prevazute, creandu-se conditii optime de servire a masinii, intretinerea
conditiilor de igiena, protectia muncii si principiilor de functionare mentionate in cartea
tehnica a utilajului.
8.9 ANALIZA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL LA FABRICAREA
PREPARATELOR DIN CARNE IN VEDEREA APLICARII PLANULUI HACCP
Tabelul 8.1
Punctele critice de control la fabricarea preparatelor din carne
Faza tehnologica
Elementele de control a calitatii
starea carnii (temica, calitatea)
temperatura carnii
temperatura spatiilor de receptie si
Receptia materiilor prime
depozitare
(carnuri, organe)
umiditatea relativa a spatiilor de receptie
si depozitare
igiena spatiilor de receptie si depozitare
- puritatea materiilor auxiliare (chimica si
Receptia materiilor auxiliare
microbiolagica)
- felul membranelor (naturale, semisintetice,
sintetice)
Receptia membranelor
- starea lor (sarata, uscata)
- igiena spatiilor de productie
- igiena echipamentelor
Pregatirea semifabricatelor
- temperatura din zona de lucru
- manipularea produsului
Umplerea
- igiena echipamentului
- manipularea membranelor
Afumarea la cald, pasteurizarea - temperatura in centrul termic al produsului
Racirea prodselor si depozitarea
- temperatura de racire
- durata de racire

70

- umiditatea relativa a aerului din depozit

- temperatura de racire
Ambalarea
- temperatura produsului
- tipul ambalajului
Livrarea
- temperatura din mijlocul de transport
Receptia si depozitarea materiilor prime reprezinta primul punct de control
deoarece carnurile pot proveni din surse diferite, deci pot avea calitati diferite, stari
termice diferite si incarcatura microbiologica diferita. Manipularile carnii pot contribui la
cresterea incarcaturii microbiologice.
Din motivele enuntate se impun temperaturile de depozitare sa fie de circa -1C,
carnea sa aiba temperatura de maxim 4C in centrul termic, umiditatea relativa a aerului
din depozit sa fie corelata cu temperatura acestuia si spatiile de receptie si depozitare sa
fie foarte bine igienizate, iar manipularile reduse la minimum.
Receptionarea materiilor auxiliare (condimente, sare, polifosfati etc.) reprezinta
un punct chimic de control. Avand insa in vedere ca practic nu este posibil sa se efectueze
controlul chimic al tuturor ingredientelor, fabricile trebuie sa se bazeze pe furnizori
pentru ca acestia sa le livreze numai aditivi de calitate. Calitatea acestor aditivi trebuie sa
fie asigurata printr-o scrisoare de garantie din partea furnizorului, care sa includa si un
certificat de analiza si instructiuni de utilizare. Trebuie totusi efectuate analize periodice
ale aditivilor ca masura suplimentara de analiza.
Receptionarea membranelor este un punct de control senzorial, chimic, biologic si
microbiologic. Acest control intereseaza in principal membranele naturale, care pot fi
sarate sau uscate si care pot prezenta diferite defecte de natura fizica, chimica, biologica
si microbiologica.
La pastrarea membranelor naturale se impune respectarea conditiilor de
conservare (concentratia sarii, temperatura de maximum 10C), precum si pregatirea lor
igienica inainte de folosire (desarare, dezinfectare, spalare), in cazul membranelor
naturale uscate intereseaza eventualele defecte din timpul depozitarii, defecte produse de
insecte, rozatoare etc. ceea ce impune pastrarea lor in depozite perfect dezinsectizate,
deratizate etc. In cazul membranelor semisintetice si sintetice, controlul se impune mai
mult sub aspectul proprietatilor senzoriale intrucat aceste membrane sunt achizitionate in
ambalaje curate, bine inchise si igienizate.
Pregatirea semifabricatelor reprezinta un punct de control microbiologic. La acest
punct de control trebuie sa avem in vedere, ca: materiile prime sufera manipulari si
maruntiri, care pot sa conduca la cresterea incarcaturii microbiologice; aditivii contribuie
la cresterea incarcaturii microbiologice.
Pentru a pastra incarcarea microbiologica la un anumit nivel este necesar: sa se
respecte temperatura de depozitare a semifabricatelor si durata de maturare; sa se lucreze
cu utilaje bine igienizate si sa se pastreze igiena atat in spatiile de fabricatie, cat si
depozitare.
Pregatirea compozitiei este un alt punct de control de natura microbiologica, la
care trebuie sa tinem seama de urmatoarele: sunt combinate diferite tipuri de carne si
slanina pentru fiecare lot, cu grad de incarcare microbiologica diferita; are loc o
contaminare suplimentara a compozitiei, datorita manipularii si a contactului carnii cu
echipamentul de amestecare.

71

Pentru a minimaliza contaminarea microbiologica este necesar ca: sa se

minimalizeze manipularea; sa se respecte tehnologia de fabricatie; sa se asigure curatenia
echipamentelor; sa se asigure temperatura de 5-6 C in zona de lucru.
Daca compozitia este mentinuta peste noapte, este necesar ca temperatura de
depozitare sa fie intre - l C si + l C, iar durata depozitarii maximum 12 ore.
Umplerea compozitiei este un alt punct de control de natura microbiologica cu
mare potential de contaminare suplimentara, in cursul acestei etape trebuie sa se tina
seama de urmatoarele: compozitia
este manipulata si introdusa in membrane prin
intermediul masinilor de umplut care sunt dificil de igienizat; membranele, in special cele
naturale, au un potential ridicat de contaminare in timpul depozitarii dinaintea utilizarii.
Pentru a preantampina contaminarea suplimentara, trebuie sa se aiba in vedere
urmatoarele: manipularea limitata a produsului de catre operatori; echipamentul trebuie
controlat daca a fost curatat si igienizat corespunzator; trebuie controlat, daca
membranele au fost manipulate intr-un mod care a prevenit sau a minimalizat
contaminarea cu microorganisme si daca cele naturale au fost dezinfectate.
Controlul microbiologic la tratament termic este de o importanta vitala pentru
fabricarea produsului in conditii sigure. Tratamentul termic reprezinta cea mai importanta
faza tehnologica ce indeplineste cerintele unui punct critic de control. Limita critica este
de 69.5 - 70,0 C in centrul termic pentru o durata de 10 minute, pentru garantarea
distrugerii agentilor patogeni si a tuturor formelor vegetative care produc alterarea.
Cunoscand faptul, ca produsul nu a fost fabricat in conditii de crestere excesiva a
microorganismelor, tratamentul termic va conferi produsului proprietatile de siguranta ale
consumului.
Racirea produselor si depozitarea lor reprezinta, de asemenea, un punct de control
de natura microbiologica, deoarece este necesar sa se scada temperatura produselor cat
mai rapid posibil, pentru a inhiba dezvoltarea microorganismelor care au rezistat
tratamentului termic. Racirea produselor trebuie sa se faca la temperaturi mai mici de 4
C pentru prospaturi si mai mici de 12 C pentru preparate semiafumate.
Depozitarea ulterioara a produselor este in functie de felul lor: intre 2 si 5 C
pentru prospaturi si intre 10 si 12 C pentru semiafumate.
In timpul depozitarii trebuie respectata o anumita umezeala relativa a aerului in
depozitele respective. De asemenea, trebuie sa se respecte o igiena stricta a spatiilor de
depozitare precum si sa se limiteze durata de depozitare, pentru ca microorganismele sa
nu ajunga la niveluri periculoase de contaminare.
Ambalarea produselor reprezinta alt punct de control microbiologic si aici trebuie
sa avem in vedere:temperatura produselor (in functie de felul lor);temperatura camerei de
ambalare, care trebuie sa fie tot in functie de felul produselor (< 4 C pentru prospaturi, <
10-12 C pentru semiafumate);igiena navetelor in care se ambaleaza produsele; acestea
trebuie igienizate si la ambalarea produselor sa fie captusite cu hartie de ambalaj sau
folie plastica. Livrarea reprezinta ultimul punct de control microbiologic.
Parametrii
stabiliti (temperatura < 4 C pentru prospaturi si < 10-12 C pentru
semiafumate) au ca obiectiv inhibarea cresterii microorganismelor. O atentie deosebita
trebuie acordata igienei mijloacelor de transport si temperaturii din mijlocul de transport,
care trebuie sa fie aceeasi ca in incaperile de livrare.

72

Capitolul 9
PARTEA EXPERIMENTALA
Produsul pe care l-am fabricat se numeste Salam tip Poiana.

9.1 RETETA DE FABRICATIE

Salam Poiana:
Materii prime:
- carne manzat: 40 kg;
- carne pulpa porc: 40 kg;
- slanina: 20 kg.
Materii auxiliare:
- piper: 0.250 kg;
- enibahar: 0.150 kg;
- nucsoara: 0.150 kg;
- usturoi: 0.300 kg;
- polifosfat: 0.400 kg;
- apa: 36% pentru bradt si 17% pentru srot;
- gheata (la cuterizare): 20 kg.
- sare: 4.15 kg;
- Pconsal: 0,1 kg.
Ca si material de ambalare s-a folosit membrana cu diametrul de 80 mm.
9.2 OBTINEREA PRODUSULUI FINIT
Pentru fabricarea Salamului Poiana am folosit 5 kg de materii prime din care 2 kg
au fost carne manzat, 2 kg carne pulpa porc si 1 kg slanina. Materiile auxiliare vor fi
raportate la aceasta cantitate de materii prime.
Prepararea compozitiei
Carnea inainte de a fi prelucrata se pune la maturat. Inainte de punerea carnii la
maturare aceasta s-a taiat cuburi cu laturile de 3 cm, dupa care s-a amestecat cu amestec
de sarare format din sare si Pconsal. Cantitatea de amestec de sarare variaza in functie de

73

materia prima. Pentru carnea manzat s-a folosit 46 g sare si 2 g P Consal. Pentru carnea
pulpa porc s-a folosit 40 g sare si 2 g P Consal.
Carnurile maruntite si amestecate cu sarea si Pconsalul se pun la maturat pentru o
perioada de minim 24h la temperatura de 2-4C.
Dupa ce au trecut cele 24 de ore acestea se scot de la maturat. Slanina folosita se
pune la oparit la temperatura de 80-85C timp de 10-15 minute. Dupa ce a trecut timpul
slanina se taie cuburi cu laturile de 3 cm, se adauga 20 g sare, se omogenizeaza si se lasa
la racit.
Urmeaza etapa in care se cantaresc toate materiile auxiliare necesare. Apoi carnea
manzat este tocata la volf prin sita de 3 mm dupa care carnea tocata se trece in cuter. Aici
se adauga condimentele si gheata necesara. In momentul cand pasta este omogena se
adauga si carnea pulpa porc maruntita si maturata in prealabil.Se continua cuterizarea
insa dimensiunile carnii pulpa porc devin de 3-5 mm, adica sunt vizibile in continut. In
acelasi timp, dupa adaugarea si cuterizarea carnii pulpa porc impreuna cu bradtul din
carne manzat, se adauga si slanina pregatita in prealabil. Cuterizarea se continua pana se
ajunge la dimensiunile dorite pentru slanina.

Pregatirea membranelor
Membranele se taie la lungimea dorita, dupa care se face ochiul de agatare pentru
fiecare bucata.
Umplerea in membrane
Se face cu ajutorul spritului in membrane cu diametrul de 80 mm. Se formeaza
batoane cu lungimea de 40-60 cm.
Legarea membranelor
Se face dupa umplerea lor. Membranele se leaga la capatul deschis cu sfoara.
Acest lucru se face pentru fiecare baton in parte. Intre doua legari succesive a batoanelor,
sfoara nu se taie. Doar dupa terminarea operatiei de umplere se taie sfoara care leaga
batoanele intre ele.
Dupa ce au fost legate se agata pe bete cu ajutorul carora se vor pune la
pasteurizat batoanele. Trebuie sa se aiba insa grija ca distanta dintre batoane sa fie
suficient de mare pentru a evita aparitia petelor albe pe membrana.
Tratamenul termic

74

Tratamentul termic consta din pasteurizare. Pasteurizarea se face in cazanul cu

apa destinat acestei operatii. Temperatura de pasteurizare este de 72-74C, iar durata
operatiei de 2 ore.
Deoarece membrana folosita este de culoare inchisa nu este nevoie si de afumare,
operatie care la in cayul folsirii membranelor necolorate ar fi obligatorie pentru a-i da
aspect produsului finit (membrana devine caramizie).
Racirea si depozitarea

Dupa ce timpul necesar pasteurizarii a trecut, batoanele se scot din celula de

paseurizat si se pun pe rame. Batoanele se tin pe rame timp de 15 min pentru zvantare.
Dupa ce au trecut cele 15 minute, batoanele aranjate pe bete sunt trecute in
depozit. Depozitele trebuie sa fie bine ventilate iar temperatura din interior sa fie de 1012C, umiditatea relativa a aerului de 75-80%.
Produsul se depoziteaza pentru o perioada de 4-6 zile.
9.3 SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A SALAMULUI
POIANA

75

Condimente
Slanina

Gheata

Carne manzat

Sare

Carne pulpa porc

Pconsal
Taiere in cuburi

Taiere in cuburi

Oparire

80-85C, 10-15'

Maturare

Maturare

Taiere in cuburi
Tocare la volf
Tocare la cuter
Bradt
Tocare la cuter
76

Umplere in membrane si legarea batoanelor

Pasteurizare 72-74C, 2h
Racire 15 minute
Depozitare
9.4 CONTROL PRODUS FINIT
Din totalul carnii destinate prelucrarii industriale, preparatele din carne detin
ponderea cea mai mare (70%).
Ele au o valoare nutritiva ridicata deoarece carnea este debarasata de tesuturi
putin hranitoare si componentele freatice suferit o hidroliza partiala.
9.4.1 Recoltarea probelor
Se face pe loturi, se recolteaza 2% din numarul batoanelor dar nu mai mult de 6 si
nu mai putin de 2. Batonul de salam se taie in doua pe lungime, ocazie cu care se face si
examenul organoleptic pe sectiune. Una dintre cele doua jumatati se recolteaza probele
pentru examenul fizico-chimic, iar cealalta se pastreaza, ca proba martor, in unitate.
Dupa ce probele au fost recoltate ele se trimit in timpul cel mai scurt la laborator
pentru efectuarea analizelor.
Examenele care se fac pentru salamul Poiana sunt: examenul organoleptic,
examenul fizico-chimic si examenul bacterioloscopic.
9.4.2 Examenul organoleptic
Acesta variaza in functie de starea de prospetime a preparatului.
Aspectul exterior: membrana este aderenta la preparat, nedeteriorata, curata, de
culoare caramizie, iar consistenta produsului este elastica.
Aspectul pe sectiune: compozitia este bine legata, mozaicata. Consistenta este
elastica iar culoarea este specifica materiilor prime folosite (carne manzat, carne pulpa
porc).
Miros si gust: este placut, conferit de materiile prime si de fumul folosit la
obtinerea sa.
9.4.3 Examenul fizico-chimic
Aceste determinari se fac pentru a verifica daca produsul este preparat conform
standardelor si pentru a verifica daca produsul este proaspat si nu pericliteaza sanatatea
consumatorului, adica daca el corespunde din punct de vedere igienic.
Aprecierea integritatii preparatelor din carne
Determinarea apei se face prin metoda uscarii la etuva. Produsul este uscat in
etuva la temperatura de 105C timp de maxim 2 ore. Proba supusa uscarii (5g) este
cantarita din cand in cand pentru a verifica daca greutatea ei mai scade. Daca greutatea nu
mai variaza atunci eproba este scoasa de la etuva, dupa care este pusa in etuva pana se
raceste. Dupa racire se cantareste.
Rezultatul obtinut la produsul salam Poiana este de 55%.
Determinarea grasimii. Cantitatea de grasime extrasa trebuie sa fie conform
standardelor. Determinarea se face cu ajutorul aparatului Soxhlet care extrage grasimea
din proba de analizat cu ajutorul solventior de extractie, dupa se indepareaza solventul
organic si se cantareste grasimea. Rezultatul se exprima in procente.

77

S-a cantarit 5 g de salam Bihor, s-a maruntit fin si s-a mojarat cu fosfat disodic
anhidru. Amestecul sa introduce in filtru dupa care sa pus in extractor. Se ansambleaza si
se regleaza aparatul. Extractia dureaza 5-6 ore. Dupa terminarea operatiei de extractie,
proba cu eter se usuca pana la masa cconstanta. Diferenta dintre masa balonului si a
balonului dupa evaporarea eterului reprezinta cantitatea de brasime din proba.
Rezultatul obtinut de mine este de 20% substante grase.
Determinarea clorurii de sodiu prin metoda cu azot de argint. Azotatul de argint
in contact cu ionii de clor, si a cromatului de potasiu, dau clorura de argint.
Metoda folosita la determinarea clorurii de sodiu este urmatoarea. Sa preparat un
extract care contine 10 g salam Poiana maruntit, apoi ea se trece in pahar Berzelius.
Proba preparata se tine 30 de minute la temperatura camerei. Dupa acest timp proba se
filtreaza si din filtrat se iau 10 ml pentru determinarea clorurii de sodiu.
La acesti 10 ml se adauga 3-4 picaturi de cromat de potasiu dupa care se titreaza cu azotat
de argint pana ce culoarea se schimba din galben deschis in portocaliu persistent.
Rezultatul obtinut pentru salamul Poiana este de 1,66%.
Determinarea nitritilor. Acesta se foloseste prntu a evidentia si mai bine culoarea
salamului ca produs finit. Aceasta analiza se face doar calitativ dupa metoda urmatoare.
Intr-o eprubeta se pun 1 ml filtrat si 1 ml apa distilata, dupa care se adauga reactivul
Greiss (0,5 ml Greiss I si 0,5 ml Greiss II). Dupa efectuarea acestor pasi proba este lasata
in repaus timp de 20 de minute dupa care se verifica daca culoarea sa modificat in roz.
Daca sa modificat culoare inseamna ca in produs este exista nitrit.
Proba preparata din salamul Poiana a suferit o modificare usoara de culoare ceea
ce presupune ca, in produs, cantitatea de nitrit este scazuta.
Identificarea amidonului. Principiul acestei determinari este ca la adaos de
amidon apare culoarea albastra la adaugarea unei picaturi de iod pe o bucata de salam
Poiana.
In urma testarii s-a constatat ca salamul Poiana fabricat nu contine amidon.
Examenul fizico-chimic privind calitatea igienica
Aceste determinari se executa in vederea stabilirii prospetimii preparatelor din
carne. Stasurile prevad urmatoarele rezultate: apa maxim 60%, substante grase maxim
40%, clorura de sodiu maxim 3%, nitrit maxim 45 mg/100g, substante proteice totale
mxim 15%, azotiti maxim 7 mg/100g.
Comparand rezultatele din standarde cu rezultatele obtinute pentru salamul Poiana
fabricat de mine, se constata ca produsul corespunde standarelor de calitate igienica. Deci
acesta nu provoaca imbolnaviri celor care il consuma.
9.4.4 Examenul bacterioloscopic
Examenul bacterioscopic pe frotiu se face prin amprenta de pe suprafata de
sectiune si din profunzimea produsului. Frotiurile se coloreaza prin coloratia Gram sau cu
albastru de metilen si se examineaza la microscop cu obiectivul cu imersie.
Salamul Poiana corespunde examenului bacterioscopic, adica in campul
microscopic numarul de germeni este redus.
Normele bacteriologice care trebuie sa le indeplineasca salamul Poiana sunt:
bacterii coliforme maxim 10/g;
Escherichia coli maxim 1-g;
Salmonella absent-25 g;
Bacterii sulfito-reducatoare maxim 10/g;

78

Bacillus cereus maxim 10-g;

Stafilococ coagulazo pozitiv maxim 10/g.
Salamul Poiana obtinut se incadreaza in aceste norme.
9.5 CONCLUZII PRIVIND PRODUSUL FINIT
Produsul nou fabricat din carne manzat si carne pulpa porc are o valoare nutritiva
mai mare comparativ cu celelalte produse cu aceeasi denumire existente pe piata.
Cantitatea de calorii care o contine este de 402/100g produs finit. Aceasta valoare
este mai mica decat la celelalte tipuri de salam, salamul tip Sibiu are 510/100g cel uscat
la fel iar cel de vara are 579/100g.
Componentele folosite sunt de prima clasa calitativa.
Nu are in componenta o cantitate mare de aditivi, continand doar nitrit si acela in
cantitate redusa. Aost adaugat pentru a-i oferi carnii o culoare mai pronuntata. Acesta se
combina cu mioglobina, pigmntul carnii.
In comparatie cu cle existente pe piata, acesta este mai natural. Produsul nou creat,
este sigur, fara restrictii pentru consumatori, cu valoare nutritiva.

Capitolul 10
CONCLUZII FINALE
Produsele fabricate in aceasta unitate sunt destinate categoriilor de consumatori
indiferent de varsta, cu exceptia celor care au restrictie la consum.
Proiectarea si constructia cladirii s-a facut in conformitate cu cerintele europene si in
conformitate cu eventualele cerinte suplimentare din Romania.
Capacitatea de prelucrare a unitatii este marita, in acest fel se micsoreaza durata
procesului tehnologic, si comenyile pot fi livrate la termen.
Preparatele fabricat in aceasta unitate sunt dupa retete traditionale fara a folosi aditivi,
exceptie nitrit. Aceste reteteau un dezavantaj, au o durata de pastrare scurta. Pretul de
comercializare a produselor este mai scazut decat a concurentei.
Materiile prime folosite sunt de buna calitate si sunt achizitionate de la furnizori
recunoscuti pe piata nationala si internationala.
Pentru a preveni contaminarea produselor finite, unitatea are o echipa HACCP formata,
care se ocupa cu controlul pe flux si cu controlul produsului finit. Acest lucru ofera
consumatorilor un grad de incerdere ridicat.
Utilajele care sunt folosite in unitate, sunt utilaje moderne si utilaj mai vechi de
fabricatie romaneasca.
Personalul angajat este unul cu exprienta in domeniu.si spcializat.
In urma mai multor chestionari si degustari a noului salam Poiana am ajuns la concluzia
ca produsul ar fi foarte bine primit pe piata preparatelor din carne. Acest lucru este posibil
chair daca si concurenta produce acest preparat. Fata de retetele altor unitati, concureta
folosste carne vita iar aceasta unitate, a mea, foloseste carne manzat care este mai bun la
gust,este mai usor de digerat. Carnea de porc folosita este pulpa, aceasta nu contine multa
grasime, comparativ cu celelalte sortimente de carne de porc provenite din alte regiuni
anatomice.
Durata de recuperare a investitiei este de 1,35 ani.

BIBLIOGRAFIE

79

1. Banu C., Manualul Inginerului de Industrie Alimentara, Ed. Tehnica, Bucuresti vol. I
1998, vol. II 2002
2. C. Banu, C. Vizireanu, D. Alexe, 1998, Procesarea industriala a carnii, Ed. Tehnica,
Bucuresti
3. C. Mircea G. Moise, 2001, Tehnologia, utilajul si controlul calitatii produselor din
carne. Sibiu, Ed. Univ. Lucian Blaga
4. Carol Csalos, Adriana Birca, 2003, Tehnici si tehnologii de prelucrare a carnii, Ed.
Tehnica-INFO, Chisinau
5. O. Pavel, R. Ionescu, I. Otel, 1992, Utilajul si tehnologia prelucrarii carnii si laptelui
EDP, Bucuresti
6. Ioan Roth, 2004, Ghid practic de la A la Z pentru fabricarea preparatelor din carne, Ed.
InfoMega,
7. Jurca Ionel Mircea, 1998, Carnea si produsele din carne, Ed. ICPIAF, Cluj-Napoca
8. Eugen Binder, 2000, Afumaturi (carne, mezeluri, peste), Ed. MAST
9. C. Banu, 2003, Procesarea industriala a carnii, Ed. Tehnica, Bucuresti
10. C. Banu, Al. Oprea, Gh. Danicel, 1985, Indrumator in tehnologia produselor din
carne, Ed. Tehnica, Bucuresti
11. Dorin Tibulca, Claudiu Dan Salagean, 2005, Productia si conservarea carnii, ClujNapoca
12. Gh. Georgescu, C. Banu, 2000, Tratat de producerea, procesarea si valorificarea
carnii, Ed. Ceres, Bucuresti
13. Jurca Ionel Mircea, 2001, Ghid practice de tehnologia carnii si a produselor din carne,
Ed. ICPIAF, Cluj-Napoca
14. Dorin Tibulca, Claudiu Dan Salagean, 2000, Tehnologia carnii si a produselor din
carne vol I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
15. Claudiu Dan Salagean, 2003, Productia, prelucrarea si conservarea carnii de pasare si
de alte animale, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca
16. Dorin Tibulca, Claudiu Dan Salagean, 2004, Tehnologia de fabricatie a preparatelor
din carne, Indrumator de lucrari practice, Ed. Bediu, Bistrita
17. Cornelia Vintila, 2008, Tehnologia prelucrarii carnii de calitate, Ed. WaldPress,
Timisoara

80