UNIVERSITATEA BUCURETI Facultatea de Psihologie tiintele Educatiei coala

Doctorala, Psihologie

BADESCU DRAGHICI AURELIA

Interventii cognitiv-comportamentale in depresie.

Consideratii psiho-clinice din perspectiva
comorbiditatii
Teza de doctorat in vederea obtinerii titlului tiintific de doctor in
psihologie -rezumat-

Conducator tiintific: Prof.

univ.dr.Nicolae Mitrofan
2009
CUPRINS

Prefata / 3
9

CAPITOLUL 1. PSIHOTERAPIA. CONSIDERATII GENERALE. PARADIGMA COGNITIVCOMPORTAMENTALA / 4

CAPITOLUL 2. DEPRESIA - CADRU GENERAL I CONCEPTUALIZAREA PRIN PRISMA
MODELULUI COGNITIV- COMPORTAMENTAL / 6
CAPITOLUL 3. ANXIETATEA - CADRU GENERAL I CONCEPTUALIZAREA PRIN PRISMA
MODELULUI COGNITIV- COMPORTAMENTAL / 6
CAPITOLUL 4. METODOLOGIA CERCETARII / 7
4.1.Obiectivele cercetarii / 8 4.2.Ipotezele cercetarii / 9
4.3. Descrierea

participantilor / 9

4.4. Etapele studiului /11

4.5. Metodologia

cercetarii prezentata pe larg / 15

4.5.1.

Etapele desfaurarii studiului-Etapa 1 / 15

4.5.2.

Etapele desfaurarii studiului-Etapa 2 / 15

4.5.3.

Etapele desfaurarii studiului-Etapa 3 / 17

4.5.4.

Etapele desfaurarii studiului-Etapa 4 / 23

4.5.5.

Etapele desfaurarii studiului-Etapa 5 / 26

4.5.6.

Etapele desfaurarii studiului-Etapa 6 / 26 4.6.. Rezultatele cercetarii, analiza i

prelucrarea datelor / 27 4.7.Concluzii /33

Bibliografie / 37

Prefata
9

Inca din primii ani ai facultatii am indragit disciplinele din aria psihologiei clinice, psihoterapiei a caror drum
intortocheat l-am i urmat in specializarile ulterioare i pe care le-am continuat pana la studiile doctorale prezente.
Ataat preferintelor mele de la inceputul studentiei atat la lucrarea de diploma cat i la teza de doctorat am ales drept
procedura metodologica pentru studiu experimentul; toate aceste demersuri se inscriu in curentul actual care domina
tiintele medicale i psihologice evidence based bazat pe dovezi tiintifice.
Multumesc colii Doctorale din cadrul Universitatii din Bucuresti pentru oportunitatea creata de a-mi
desfaura pregatirea pentru studiile doctorale i intregului colectiv tiintific al acestei institutii.
Cercetarea s-a desfasurat sub indrumarea distinsului profesor dr. Nicolae Mitofan, care in calitate de
conducator tiintific m-a sprijinit i coordonat cu mult profesionalism in organizarea, desfaurarea i finalizarea
acestui labirint al cercetarii. Pentru toate acestea doresc sa-i multumesc cu deosebita recunotinta i profund respect.

Un imens gand de recunostinta il indrept spre familia mea, parintii mei i spre fiul meu care au fost alturi de
mine i nu in ultimul rand acelor prieteni care m-au sprijinit activ in realizarea acestei teze.

CAPITOLUL 1 PSIHOTERAPIA. CONSIDERATII GENERALE. PARADIGMA

COGNITIV-COMPORTAMENTALA
In acest capitol au fost prezentate orientarile terapeutice apoi accentul cazand pe descrirea paradigmei
cognitiv-comportamentale, acesta fiind abordarea lucrarii de fata. In cadrul acestei paradigme este explicat impactul
gandurilor asupra emotiilor, relatia dintre comportament si gandurile automate, tipuri de cognitii caracteristice
diferilor tipuri de probleme. De asemenea, au fost prezentate asumptiile, iptezele terapiei cognitiv-comportamentale;
au fost prezentate principalele tehnici ale terapiei cognitiv-comportamentale de grup i abordarea unui astfel de
tratament.
In acest moment exista trei mari orientari psihoterapeutice:
(1) Orientarea cognitiv-comportamentala
(2) Orientarea dinamic-psihanalitica
(3) Orientarea unamist-experientiala (incluzand i orientarea ericksoniana).
Terapia cognitiva poate fi cel mai bine descrisa ca o "coala a gandurilor". Modelele cognitive pot fi
caracterizate de-a lungul unui continuum care se intinde de la rationalismul orientat comportamental pana la
constructivismul radical. Dei aceste abordari sunt oarecum distincte din punct de vedere conceptual, ele impartaesc
un numar de asumptii fundamentale. Asumptiile de baza ale terapiei cognitive sunt urmatoarele:
1. Modul in care persoanele construiesc sau interpreteaza evenimentele i situatiile mediaza modul cum se vor simti sau
se vor comporta in continuare. Cognitiile sunt postulate pentru a exista intr-o relatie tranzactionala cu efectele
consecutive ale evenimentelor din mediu. Astfel, functionarea umana este produsul unei interactiuni continue intre
"variabile ale persoanei" specifice (credinte i procese cognitive, emotii i comportamente) i variabile ale mediului.
Aceste variabile se influenteaza unele pe altele intr-o maniera reciproca in decursul timpului.
2. Aceasta interpretare a evenimentelor este activa i continua. Construirea evenimentelor permite persoanelor sa deduca
sau sa extraga un inteles din experientele lor i sa le permita sa inteleaga evenimentele cu scopul de a stabili "mediul
lor personal" i de a raspunde la evenimente. Functionarea comportamentala i emotionala, ca rezultat, e vazuta ca un
obiectiv directionat i adaptativ.
3. Persoanele dezvolta sisteme de credinte idiosincratice/particulare care le ghideaza comportamentul. Credintele i
asumptiile influenteaza perceptiile i memoriile individuale i conduc memoria sa fie activata de stimuli sau
evenimente specifice. Persoana e sensibila la "stresori" specifici", incluzand atat evenimente externe cat i experiente
afective interne. Credintele i asumptiile contribuie la tendinta de a se ocupa i de a-i aminti in mod selectiv

informatii care sunt consecvente cu continutul sistemului de credinte i de a "omite" informatiile care nu corespund
acestor credinte.
4. Aceti stresori contribuie apoi la o deteriorare functionala a procesarii cognitive individuale i de activare a unor
raspunsuri de coping dezadaptative, suprainvatate. E stabilit un sistem de urmarire in care activarea
comportamentelor de coping dezadaptative contribuie la mentinerea unor evenimente adverse din mediu i la
consolidarea sistemului de credinte. Persoana care crede, de exemplu, ca "autostrada e groaznic de periculoasa" poate
conduce intr-un astfel de mod timid (20 mile pe ora, mai incet decat traficul, oprindu-se la rampa de intrare pe
autostrada), provocand astfel un accident i astfel intarindu-i credinta in pericolul autostrazilor i importanta
conducerii chiar i mai defensiv.
5. "Ipotezele cognitive ale specificitatii" spun ca sindroamele clinice i starile emotionale pot fi diferentiate prin
continutul specific al sistemului de credinte i a proceselor cognitive care sunt activate.
Fundatia terapiei cognitive o reprezinta sistemul de credinte sau intelesuri. Cunotintele noastre ne ofera o
lentila prin care interpretam experientele noastre i un set de expectatii care ne ghideaza in dezvoltarea planurilor i
obiectivelor. Credintele noastre pot fi disponibile constiintei noastre (ca in cazul "gandurilor automate") sau implicite
sau nespuse (schemele). Folosirea termenului de "sistem de intelesuri" sugereaza ca baza noastra de cunotinte i
moduri de procesare a informatiilor sunt organizate i coerente. Din aceasta perspectiva, comportamentul uman e
orientat spre scop i este generativ. Se bazeaza pe reguli i credinte tacite care sunt elaborate i consolidate in cursul
vietii individului. Procesele cognitive, raspunsurile emotionale i abilitatile comportamentale sunt adaptative.
Procesele cognitive joaca un rol important in organizarea raspunsului nostru atat la evenimentele zilnice, cat i la
provocarile pe termen lung. Procesele cognitive nu functioneaza independent de reglarea emotionala i de actiunea
comportamentala. Mai degraba, ele formeaza un sistem integrat adaptativ (Lazarus R., 1991; Leventhal, 1984).
Procesele cognitive, emotiile i comportamentul nu pot fi separate de functionarea biologica i sociala. Cognitiile
sunt dependente de (i influenteaza) functiunile creierului i sunt dobandite intr-un context social. Pentru a intelege
cognitia, apoi, trebuie sa inteleaga actiunea i modul in care vor fi folosite cunotintele. Pentru a intelege emotia,
trebuie sa intelegi cognitia i structura care e impusa de un sistem de intelesuri.

CAPITOLUL 2 DEPRESIA- CADRU GENERAL CONCEPTUALIZAREA

PRIN PRISMA MODELULUI COGNITIVCOMPORTAMENTAL
In acest capitol a fost prezentata exhaustiv problematica depresiei conceptualizata in paradigma cognitivcomportamentala, tipologiile depresiei, probleme leagte de epidemiologia acestei afectiuni. Dispozitia emotionala i

patologica - cadru general de analiza a fenomenului depresiei precum i teoriile explicative au facut parte din ancora
teoretica a cercetarii prezente. Toate aceste informatii constituie suport pentru explicarea cognitiilor disfunctionale
care explica cel mai bine depresia, acestea constituind de fapt vulnerabilitatea cognitiva pentru populatie non-clinica.

CAPITOLUL 3 - ANXIETATEA- CADRU GENERAL

CONCEPTUALIZAREA PRIN PRISMA MODELULUI COGNITIVCOMPORTAMENTAL
Acest capitol teoretic a fost alocat conceptului general de anxietate unde au fost prezentate notiuni precum
definitie si clasificare, epidemiologie i teorii cognitiv- comportamentale explicative ale anxietatii. Dispozitia
emotionala i patologica - cadru general de analiza a fenomenului anxietate a fost de asemenea unul din aspectele
importante ale capitolului, aici grefandu-se informatiile despre vulnerabilitatea cognitiva a anxietatii.
Tot in acest capitol sunt dezbatute i prezentate comorbiditatea ca i concept cat i vulnerabilitatea cognitiva
pentru depresie comorbida cu anxietatea. Prezentarea studiilor international pe problematica vulnerabilitatii depresiei
si anxietatii exista aici.

CAPITOLUL 4 - METODOLOGIA CERCETARII

In cadrul acestui studiu se vor aborda aspecte subclinice ale depresiei i anxietatii aflate in relatie de
comorbiditate; atat masurarea, identificarea i detectarea cat i interventia se face din perspectiva paradigmei
cognitiv-comportamentale. Populatia tinta a acestui studiu sunt tinerii, cu focusare pe identificarea aspectului
subclinic care se refera la acele cognitii care nu determina manifestari evidente, cu o simptomatologie slaba, deci fara
indeplinirea criteriilor tabloului clinic, dar care totui creeaza o vulnerabilitate individului exprimata sub forma de
distres afectiv.
Astfel, cognitia (numita i convingere/credinta/gand), constienta i/sau inconstienta, este cel mai important
determinant al raspunsurilor afectiv- emotionale/subiective, cognitive, comportamentale i a unor raspunsuri
psihofiziologice/biologice, toate interrelationate. Cognitiile sunt structuri informationale (prelucrari informationale)
care implica continuturi i procese informationale care genereaza aceste continuturi. Continuturile au caracter
specific, motivatii, perceptii, imagini, ganduri, iar procesele au caracter nespecific (ele putand acomoda orice continut
in dubletul "daca-atunci").
Mare parte a psihopatologiei este rezultatul cognitiilor disfunctionale i/sau irationale, fiind aadar penetrabila
cognitiv. Cognitiile disfunctionale i/sau irationale pot fi identificate i schimbate prin tehnici cognitivcomportamentale. Pornind de la acesta asumptie de baza, ne propunem sa conceptualizam din punct de vedere

psihopatologic depresia i anxietatea. Conceptualizarea generala in terapia cognitiv- comportamentala se face pe baza
modelului stres-vulnerabilitate. Altfel spus, anumite evenimente stresante (de exemplu, stresori psihosociali-Axa IV
DSM) interactioneaza cu o stare de vulnerabilitate generala biologica i/sau psihologica, generand tulburarile clinice
(de exemplu Axa I si II din DSM). In acest model, stresorii i vulnerabilitatea generala se constituie in mecanisme
etiopatogenetice specifce. Aceasta vulnerabilitate va face obiectivul identificarii i inetrventiei cognitivcomportamentale in acest studiu. Din perspectiva mecanismelor etiopatogenetice nu o sa luam in considerare decat
formele subclinice ale depresiei i anxietatii, deci acele simptome care nu ating intensitatea clinica, dar pot
predispune subiectul la dezvoltarea unor tulburari clinice. Altfel spus, interventia psihologica va fi primara, adica se
refera la prevenirea instalarii bolii (psiho-educatie).
Obiectivele cercetarii:

Validarea interventiei-cognitiv comportamentale pe populatie non-clinica care prezinta distres emotional

exprimat sub forma vulnerabilitatii cognitive spre a dezvolta depresie comorbida cu anxietatea, folosind
metoda experimentala.

Operationalizarea i masurarea conceptului de vulnerabilitate cognitiva, ca factor predispozant spre a

dezvolta depresie comorbida cu anxietatea.

Elaborarea unui protocol de interventie cognitiv-comportamentala adecvat problematicii cercetate care sa

tinteasca vulnerabilitatea cognitiva care poate predispune individul la dezvoltarea tulburarilor psihoemotionale, depresie i anxietate

Angajarea participantiilor in travaliul psihoteapiei cognitiv-comportamentala i incurajarea acestora sa-i

modifice activ credintele dezadaptative i sa asimileze credinte mai eficiente, adaptative i rationale, cu
impact pozitiv asupra raspunsurilor lor emotionale, cognitive i comportamentale.

Stabilirea unei baterii de teste folosita pentru testare psihologica de tip screening pentru identificarea
populatiei non-clinice care prezinta vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburarilor psiho-emotionale
(convingeri irationale, scheme cognitive disfunctionale) cu instrumente standardizate i etalonate

Alcatuirea criteriilor de includere a participantilor in lotul asupra caruia se aplica interventia psihologica
propriu-zisa, in acord cu necesitatile studiului

Selectarea grupului tinta in functie de criteriile stabilite (scorurile ridicate la credintele irationale considerate
conform literaturii de specialitate factori de vulnerabilitate pentru tulburarile emotionale, depresie i
anxietate).

Proiectarea designului experimental pentru subiectii identificati cu vulnerabilitate cognitiva spre depresie i
vulnerabilitate

Reducerea distresului emotional pentru subiectii din lotul supus cercetarii in sensul dobandirii capacitatii de a
gestiona cognitiile i comportamentele care constituie un factor de vulnerabilitate pentru tulburarile psihoemotionale

Realizarea unui program de preventie primara eficient, uor de aplicat, de scurta durata

Ipoteza generala a cercetarii:

Daca intervenim cognitiv-comportamental cu tehnici psihoterapeutice specifice atunci vulnerabilitatea
cognitiva pentru depresie comorbida cu anxietatea se modifica. Ipoteze de lucru:
1. Interventia cognitiv-comportamentala cu tehnici specifice duce la scaderea vulnerabilitatii pentru depresie
2. Interventia cognitiv-comportamentala cu tehnici specifice duce la scaderea vulnerabilitatii pentru anxietate
3. Rezultatul interventiei cognitiv-comportamentale duce la scaderea semnificativa a distresului afectiv,
a cognitiilor irationale corespondente depresiei i anxietatii
4. Rezultatul interventiei cognitiv-comportamentale duce la scaderea semnificativa a gandurilor
automate
5. Rezultatul interventiei cognitiv-comportamentale duce la creterea factorilor protectivi pentru sanatatea
mentala( acceptarea neconditionata a propriei persoane, autoeficacitatea, stima de sine)
Descrierea participantilor
Pentru prima etapa a cercetarii, respectiv cea de screening psihologic, am ales drept populatie non-clinica,
studentii anului I, studii de licenta, ai Facultatii de tiinte din cadrul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. Facultatea
de tiinte cuprinde urmatoarele specializari : psihologie, sociologie, asistenta sociala, ecologie i protectia mediului,
biologie, educatie fizica i sport, informatica, matematica. Au fost 205 subiecti care au completat integral bateria de
teste i un numar de 28 care au fost descalificati i pe care le-am exclus din studiu pentru ca nu era bateria de teste
psihologice integral completata. Tabelul 14. Distributia participantilor in functie de sex Distributia
participantilor in functie de sex
Frecventa

Procente

Procente

Procente
cumulate

Feminin

168

82.0

82.0

82.0

masculin

37

18.0

18.0

Total

205

100.0

100.0

100.
0

valide

Figura 15. Distributia participantilor in functie de sex

Tabelul 15. Distributia participantilor pe specializari

Distributia participantilor pe specializari
Frecventa

Procente

Procente
valide

Procente
cumulate

psihologie

71

34.6

34.8

34.8

sociologie

21

10.2

10.3

45.1

asistenta sociala

30

14.6

14.7

59.8

ecologie i protectia

44

21.5

21.6

81.4

biologie

1.5

1.5

82.8

sport

11

5.4

5.4

88.2

matematica

15

7.3

7.4

95.6

informatica

4.4

4.4

100.
0

mediului

Total

Total

204

99.5

.5

205

100.0

100.0

Valori lipsa

Figura 16. Distributia participantilor pe specializari

Etapele studiului:
In continuare, voi prezenta metodologia cercetarii pe scurt,enumerand etapele studiului, urmand ca la sectiunea
Metodologia cercetarii prezentata pe larg sa fie detaliate ficare dintre etapele cercetarii i metodele aferente lor.
Prima etapa a studiului: Elaborarea protocolului de psihoterapie cognitiv- comportamentala pe baza
modelului preventiei primare i in acord cu conceptualizarea teoretica. Interventia primara se refera la interventia
pentru preventie, simplu spus psiho-educatie. Din conceptualizarile teoretice ale anxietatii i depresiei, au fost extrase
cognitiile irationale specifice fiecareia i acestea au facut obiectul interventiei din protocolul de psihoterapie.
Urmeaza prezentarea celorlalate etape ale studiului prezentate cronologic i metodologia aferenta fiecareia.
Prezentarea sumarizata a protocolului de psihoterapie cognitiv-comportamentala, cu obiectivele generale pe care lea urmarit:
n

Sedintele 1-4: vizeaza cunoaterea participantilor, stabilirea relatiei terapeutice specifice grupului, elemente de
psiho-educatie i conceptualizarea
distresului emotional pe baza modelului ABC din cognitiv-comportamentala i rational emotiva, perceptia
pozitiva a participantilor asupra coeziunii grupului i confidentialitatea ca factori importanti pentru
evolutia grupului. n Sedintele 5-9: sunt centrate specific pe cognitiile disfunctionale cu scopul disputarii i
flexibilizarii acestora: catastrofarea, trebuie absolutist, evaluarea globala, acceptarea neconditionata a

propriului sine, a celorlalti i a vietii in general i autodeprecierea. Dezvoltarea alternativelor rationale in

scopul optimizarii personale a participantilor.

Sedinta 10: se pune accentul pe integrarea abilitatilor

dobandite, mentinerea confidentialitatii informatiilor i dupa incheierea procesului terapeutic, fiecare

participant ii face bilantul cost-beneficii raportand beneficiile obtinute in urma participarii.
Principiile generale folosite pe parcursul desfauraii sedintelor :
Orice sedinta de terapie cognitiv-comportamentala de grup incepe cu stabilirea agendei, apoi:
1. O trecere scurta in revista din partea fiecarui participant, peste interactiunile i problemele saptamanale.
Persoanelor li se cere sa enumere specificul evenimentelor saptamanii, incluzand reactia la ultima sedinta;
2. O trecere in revista a temelor pentru acasa, ce a functionat, ce-a fost invatat din efectuarea lor, cu ce probleme
s-au confruntat i sentimentele, comportamentul i cognitiile aferente.
3. O problema specifica pe care sa fie axata orice sedinta: prioritatile sunt determinate de relatia colaborativa, in
conformitate atat cu preferinta clientului cat i in consonanta cu modelul. In cazul de fata accentul se pune pe
cognitiile irationale specifice vulnerabilitatii cognitive la depresie i anxietate
4. O incheiere i o trecere in revista a sedintei, precum i feedback-ul catre terapeut. Trebuie lasat intotdeauna
timp inainte de incheierea sedintei pentru a acorda timp fiecarei persoane de a treace in revista i de a schita
ce a obtinut in urma sedintei. Aceasta da sedintei substanta i solidifica realizable facute.
A doua etapa a studiului: procedura de testare psihologica aplicata sub forma de screening s-a
desfaurat in conditii adecvate, in sali de curs, in perioada lunii ianuarie 2009. A implicat in prima faza solicitarea
consimtamantului scris de participare la studiu (vezi Anexa 1) dupa care a fost completate individual cate un pachet
continand instrumentele selectionate pentru acest studiu, fara limita de timp. Bateria de instrumentele selectionate
pentru scopul cercetarii este prezentata in capitolul metodologia cercetarii, la subcapitolul instrumente folosite.
Informatiile colectate, precum i incadrarea scorurilor in etaloanele validate pe populatia romaneasca au dus la
constituirea bazei de date, introduse in SPSS.
A treia etapa a studiului - s-a desfasurat in lunile februarie - martie 2009 i a constat in selectarea din
numarul total de subiecti care au fost supui procedurii de screening psihologic, a grupului tinta. In acesta etapa au
fost elaborate criteriile de includere pentru grupul tinta. Includerea subiectilor in acest grup s-a realizat prin
imperecherea scorurilor ridicate i foarte ridicate la ABS-2 - DAS-A i cu ajutorul interviului clinic structurat i
semi-structurat desfasurat pe parcursul a doua sesiuni cu fiecare subiect in parte.

1
0

A patra etapa a studiului - luna martie, 2009, stabilirea grupurilor experimentale i a designului
experimental
A cincea etapa a studiului - aprilie-iunie 2009, derularea celor zece sesiuni ale interventiei cognitivcomportamentale cu scopul reducerii vulnerabilitatii cognitive pentru depresie comorbida cu anxietatea. Fiind
populatie non-clinica putem spune ca scopul a fost de optimizare personala in sensul reducerii distresului emotional.
A sasea etapa a studiului- iunie 2009 - retestarea subiectilor care au fost inclui in grupul pe care s-a aplicat
procedura de interventie cognitiv-comportamentala. Retestarea s-a facut i pe grupul de control, considerat martor in
acest studiu, asupra caruia nu s-a aplicat interventia psihologica i a avut loc in perioada lunii iunie 2009, pentru
ambele grupuri. Pentru acesta s-au folosit urmatoarele scale extrase de asemenea, din SEC (Sistemul de evaluare
clinica): DAS-A, ABS-2, PDA, ATQ, SS, USAQ, SES.

ELABORAREA PROTOCOLULUI PSIHOLOGIC

SCREENING PSIHOLOGIC

INTERVIUL CLINIC - PSIHODIAGNOSTIC APROFUNDAT

criterii de includere:
scorun ridicate DAS, AB32:
identities re comborbiditatii DAS-ABS2;
i

absents tabloului clinic pentru depresie anxietate ( BDI, HARS);

absenta tulburarifor de personalitate pe axa 2 din DSM-4-TR (SCID2, CASM)

matched groups

1
1

design experimental
repartizare aleatorie Tn doua grupuri;
stabilirea aleatorie a grupurilor experimental si de control

Figura 17. Prezentare metodologiei cercetarii

Metodologia cercetarii prezentata pe larg
In acesta sectiune va fi prezentata detaliat metodologia folosita in acest studiu, in ordine cronologica, in
functie de etapele de desfasurare.
PRIMA ETAPA A STUDIULUI: protocolul celor zece sedinte a fost elaborat pentru conceptele care
operationalizeaza vulnerabilitatea cognitiva pentru depresie comorbida cu anxietatea. Acest demers a avut loc in
2008.
A DOUA ETAPA A STUDIULUI derulata in ianuarie 2009.
Testarea psihologica- se refera la etapa de screening cu bateria de teste selectata pentru scopul acestui studiu
care este o activitate preliminara psihodiagnosticului aprofundat, orientata spre identificarea vulnerabilitatii
psihologice a participantilor spre tulburari psiho-comportamentale, avand in vedere depresia i anxietatea de
intensitate subclinica in studiul de fata; s-au utilizat proceduri psihologice eficiente sub aspect teoretico-aplicativ.
Screeningul nu se refera la psihodiagnosticul aprofundat al tulburarilor psiho-comportamentale ci la identificarea
timpurie a: prezentei sau absentei unor simptome caracteristice acestor tulburari i a prezentei sau absentei factorilor
de vulnerabilitate pentru dezvoltarea unor tulburari psiho-comportamentale.
Pe masura ce bateria de teste a fost completata, fiecare subiect a fost codificat aleator cu un numar cuprins
intre 1...205, astfel protejandu-se identitatea subiectului conform standardelor impuse de Colegiul Psihologilor din
Romania prin Codul Deontologic al profesiei de psiholog. Accesul la instrumente: licenta instrumentelor pe care leam folosit apartine Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, catedra de psihologie, utilizarea lor in scopul acestei
cercetari mi-a fost permis de catre furnizorii de teste.
Abia in etapa a doua a studiului, subiectii cu scoruri mari la anumite scale, intra in faza de psihodiagnostic
aprofundat prin interviu clinic.
Alegera scalelor a servit scopului cercetarii i s-a fundamentat pe asumptia de baza a paradigmei cognitivcomportamentale care spune ca la baza problemelor de tip emotional i comportamental sunt credintele irationale
despre sine, lume i viata. Daca o persoana detine credinte rationale despre sine, ceilalti i viata i se poate considera

1
2

o fiinta valoroasa indiferent de comportamentele sale, va trai emotii pozitive sau negative, conform dinamicii dintre
evenimentele de viata i scopurilor sale i nu va trai emotii invalidante/disfunctionale.
Pentru aceasta etapa am constituit o baterie de teste extrase din SEC (Sistem de evaluare clinica), insotita de
un chestionar de personalitate extras din SCID II, conceput pentru aceste activitati de screening. Scopul aplicarii
bateriei de teste mentionata este de a identifica acele persoane cu scoruri ridicate la anumite scheme cognitive care
pot constitui vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburarilor psiho- comportamentale urmarite in acest studiu.
Descrierea scalelor folosite in bateria de testare precum i a dimensiunilor masurate de acestea, indici de validitate i
fidelitate, vor fi prezentate in continuare.
Participants la studiul de fata constituie o populatie non-clinica, altfel spus emotiile negative traite nu apar ca
parte a unui tablou clinic invalidant. Alegerea scalelor pentru testarea psihologica s-a facut in functie de indicatiile
manualelor testelor care mentioneaza asocierea pozitiva intre credintele irationale i anxietate i depresie (evaluate ca
i complexe de manifestari cognitive, comportamentale, fiziologice i subiective (DiGiusepe,R.,Leaf, Exner, T.,si
Robin, M.(2007). Manual. Scala de atitudini i convingeri 2 (adaptat de Macavei, B.). In D. David (coordinator),
Sistem de evaluare clinica. Editura RTS, Cluj-Napoca).
Chestionarul de personalitate din SCID-II care a folosit la identificarea problemelor clinice pe axa II, utilizat
ulterior pentru interviul structurat i impreuna cu CASM (scala de autoevaluare a sanatatii mentale).
Scalele care masoara credintele irationale (de genul: pretentii absolutiste, evaluare negativa a propriei
persoane, toleranta scazuta la frustrare, catastrofarea, emotii negative functionale i disfunctionale, trebuie directionat
spre sine, trebuie directionat spre altii) sunt: DAS-A (care operationalizeaza i masoara cel mai adecvat
vulnerabilitatea la depresie) i ABS-2 care operationalizeaza anxietatea (aici focusarea atentiei a fost pe scorurile
scaleleor: ABS-2 -SD/GE care masoara evaluarea globala a propriei persoane, ABS-2-AWF - catastrofarea ca element
cheie al vulnerabilitatii spre anxietate, ABS-2-DEM - trebuie absolutist i am mai urmarit scorul ABS-2 total). Aceste
doua scale au fost cele care au influentat decisiv alegerea subiectilor in grupul tinta.
Au mai fost selectate trei scale care nu au jucat rol de decizie pentru admisia in grupul tinta, insa au fost
folosite ca i cumul de informatii psihologice i pentru analizele statistice ale grupului. Acestea sunt: PDA
(operationalizeaza i masoara distresul afectiv), ATQ (masoara gandurile automate), WBSI (masoara fenomenul de
supresie).
Am adugat bateriei selectate i scale care masoara factorii protectivi la confruntarea cu situatiile de viata
negative cum ar fi: acceptarea neconditionata a propriei persoane (masurata cu USAQ), stima de sine (masurata cu
SS) i constructul de autoeficacitate (masurat cu SES), iar aceste probe i nu vor constitui criterii dupa care se vor
selecta participantii ci doar probe folosite pentru analiza datelor de final.
Testarea screening a decurs conform instructiunilor din manualele testelor, in conditii optime de spatiu i
timp, participantii fiind invitati sa completeze bateria de teste dupa ascultarea instructajului. Perioada de timp in care

1
3

s-a desfaurat aceasta etapa a fost de doua saptamani, luna ianuarie 2009. Apoi au fost introduse datele in SPSS
pentru subiectii care au avut bateria de teste completata integral.
Prezentarea instrumentelor folosite pentru etapa de screening psihologie:
1. Chestionarul de Personalitate SCIDSEC (Sistemul de Evaluare Clinica): probele psihologice cuprinse in SEC au fost selectate pornind de la
pardigma psihodiagnosticului i evaluarii clinice validate tiintific. Mecanismele etiopatogenetice/de sanogeneza
asociate pe baza analizei comprehensive a literaturii de specialitate cu tabloului clinic/starea de sanatate, sunt
identificate cu aceste probe psihologice. Din SEC, am selectat urmatoarele probe psihologice:
2. Chestionarul de autoevaluare a sanatatii mentale(CASM)
3. Scala de atitudini i convingeri 2 (ABS-2)
4. Scala de atitudini disfunctionale(DAS-A)
5. Chestionarul gandurilor automate (ATQ)
6. Profilul distresului afectiv (PDA)
7. Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane(USAQ)
8. Inventarul de supresie "Ursul Alb" (WBSI)
9. Scala de stima de sine(SS)
10. Scala de autoeficacitate(SES)

A TREIA ETAPA A STUDIULUI s-a desfaurat in perioada februarie- martie 2009 i a debutat cu stabilirea
criteriilor de includere in grupul tinta a acelor subiecti care se pliaza pe obiectivul general al studiului de fata.
Criterii de includere a participantilor in grupul tinta care va fi supus designului experimental:

1. Identificarea in urma screeningului a subiectilor care au scoruri mari i foarte mari ale credintelor irationale
care operationalizeaza anxietatea i depresia, care conform conceptualizarii teoretice i a manualului testelor
inseamna factori de vulnerabilitate pentru aceste probleme emotionale. Pentru verificarea acestui crietriu s-au
folosit scalele ABS-2 si DAS-A

2. Identificarea subiectilor care prezinta concomitent, scoruri mari i foarte mari la cognitiile care masoara
anxietatea i depresia, indepliniid astfel criteriul de comorbiditate

3. Pentru subiectii care indeplinesc criteriile anterioare, verificam absenta tabloului clinic pentru depresie i
anxietate inregistarate ca probleme pe axa I- DSM IV-TR, realizata prin aplicarea scalelor specifice care
masoara aceste aspecte:Beck Depression Inventory (BDI) i Hamilton anxietate (HARS)

1
4

4. Pentru subiectii care indeplinesc criteriile anterioare, este necesara verificarea absentei tulburarilor de pe
axa II din DSM IV -TR, tulburari de personalitate, realizata cu interviul structurat SCID-II insotit de
chestionarul de personalitate a aceluiai instrument.

Nota: toate cele patru criterii de includere a participantilor in lotul asupra caruia se face interventia psihologica
primara trebuiesc indeplinite integral. Aceste criterii au fost stabilite pentru a raspunde necesitatii studiului i vor fi
verificate punctual de-al lungul etapelor, mentionandu-se explicit acest lucru. Primele doua criterii stau la baza
identificarii vulnerabilitatii cognitive crescute pentru anxietate i depresie cat i a comorbiditatii acestora. Ultimele
doua criterii au fost stabilite pentru includerea in grupul tinta doar acelor subiecti care nu inregistreaza probleme
clinice pe Axele I i II din DSM-IV-TR. Subiectii pe care s-a aplicat screening-ul psihologic sunt ipotetic populatie
non-clinica, dar am considerat obligatotriu acest criteriu.
Verificarea criteriului 1 pentru stabilirea grupului tinta: din cei 205 subiecti testati in faza de screening, au fost
selectati doar aceia care au inregistrat scoruri mari i foarte mari la scalele ABS-2 si DAS-A, astfel:
Tabelul 16. DAS-A etalon, frecventa i numarul subiectilor cu scor foarte ridicat i ridicat al atitudinilor
disfunctionale
Frecventt
Etalon DAS-A

Procent

Atitudini

nivel ridicat

52

25.4

disfunctionale

nivel foarte ridicat

2.0

Total

56

27.3

nivel mediu, scazut i

14
9

72.7

20
5

100.
0

foarte scazut
Total

Tabel 17. ABS-2 etalon, frecventa i numarul subiectilor cu scor foarte ridicat i ridicat la irationalitate
Frecventa
Procent
Etalon ABS-2
Nivel irationalitate ridicata
irationalitate ... ... . . . ...
irationalitate foarte ridicata
Total
Irationalitate de nivel mediu,

7
5
8

36.6

8
3
122

40.5

205

100.
0

3.9

59.5

scazuta i foarte scazuta

Total

Tabelele extrase din baza de date arata ca scoruri foarte ridicate i ridicate au
avut:

56 de subiecti la scala DAS-A, dintre care 4 au avut nivel foarte ridicat de atitudini disfunctionale

1
5

83 de subiecti la scala ABS-2, dintre care 8 au avut nivel foarte ridicat de irationalitate

Acesta a fost primul filtru aplicat in urma constituirii etaloanelor, pentru toti subiectii din baza de date i
verificarea criteriului 1.
Verificarea criteriului 2 pentru stabilirea grupului tinta: adica identificarea subiectilor care prezinta
concomitent, scoruri mari i foarte mari la cognitiile care masoara anxietatea i depresia, indepliniid astfel criteriul de
comorbiditate. Pentru realizarea efectiva a imperecherii scorurilor ridicate i foarte ridicate obtinute de fiecare subiect
la cele doua scale, s-a procedat astfel: s-a luat fiecare scor DAS-A din cele 56, aflate in zona vulnerabilitatii i a fost
imperecheat cu scoruri similare obtinute de cei 83 de subiecti, la ABS-2, stabilindu-se astfel existenta comorbida a
vulnerabilitatii cognitive pentru depresie i anxietate.
In urma acestei explorari au rezultat 44 de subiecti care au indeplinit criteriile 1 i 2 i care au format grupul
tinta, respectiv scoruri mari la credintele irationale care operationalizau depresia i anxietatea aflate in relatie de
comorbiditate
Tot in acesta a doua etapa a urmat verificarea crietriilor 3 i 4 folosindu-se drept metodologie de lucru
interviul clinic structurat i semistructurat: acesta s-a desfasurat in doua sesiuni temporare, programate telefonic, cu
durata de aproximativ o ora fiecare. Acesta metodologie de lucru s-a aplicat acelor 44 de subiecti care au indeplinit
criteriile 1 i 2 de includere in grupul tinta. Obiectivele generale ale interviului clinic in acesta cercetare au fost:

psihodiagnoza aprofundata a acelor subiecti care au devenit grup tinta

verificarea criteriilor 3 i 4 de includere pentru aceti subiecti

conceptualizarea cognitiv-comportamentala.

a) prima sesiune: a debutat cu completarea scalei BDI i aplicarea Hamilton anxietate, interviul clinic propriu-zis,
verificarea criteriului 3 de includere a subiectilor in grupul tinta, conceptualizarea cognitiv-comportamentala a
distresului emotional prezent
b) a doua sesiune: a continuat cu interviul clinic structurat pe baza chestionarului de personalitate din SCID-II astfel
verificandu-se criteriului 4 de includere a subiectilor in grupul tinta. S-a folosit i CASM completat in faza de
screening de catre subiect, ca suport pentru elaborarea intrebarilor din interviul clinic.
Prima sesiune - interviul clinic - descriere procedurala i scopuri urmarite:
interviul clinic s-a desfaurat cu fiecare subiect din cei 44 selectati. La metodologia interviului clinic s-a adaugat
aplicarea scalelor BDI i Hamilton anxietate pentru verificarea criterului trei de includere in grupul tinta care
impunea verificarea absentei tabloului clinic pentru depresie i anxietate inregistarate ca probleme pe axa I- DSM IVTR. S-au respectat standardele de confidentialitate i protectia identitatii subiectului, in lucrarea de fata fiind folosite
numai codificarile intr-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul.

1
6

Scala de Anxietate Hamilton prescurtat HARS i Inventarul de Depresie Beck, au

fost prezentate in lucrarea extinsa, cu indici de fidelitate i validitate.
Procedura de utilizare a interviului clinic in cercetarea de fata: initial fiecare subiect completeaza formularul
scalei BDI fara limita de timp; pentru Hamilton anxietate, evaluatorul - folosind ghidul de cotare - acorda scoruri
pentru fiecare item in cadrul interviului semistructurat. In acesta etapa, el tie ca face parte din grupul tinta i ca vor
urma i alte etape ale studiului despre care este informat in timpul acestui interviu. Este nevoie ca el sa-i exprime in
continuare acceptul de a continua sa participe la studiu i tiind ca oricand, in orice etapa se poate retrage.
Interviul initial a fost gandit strategic, ca fiind o piatra de temelie pentru dezvoltarea unei relatii terapeutice
constructive, care urmareste in principal implicare i motivarea clientului pentru schimbare. Dezvoltarea relatiei
terapeutice in acest prim interviu clinic s-a facut intermediul tehnicilor speciale, cum ar fi confidentialitatea
informatiilor discutate, empatia, acceptarea neconditionata a persoanei. Interviul a avut loc intr-un cadru adecvat. Prin
integrarea datelor culese din interviul initial se ajunge la o formulare comprehensiva care explica etiologia i
mentinerea distresului emotional inregistrat prin scorurile ridicate i foarte ridicate la teste i confirmat de subiecti in
cadrul interviului. In termeni tehnici acesta se numete conceptualizarea cazului, iar acesta capata utilitate cand se
prezinta i se discuta cu subiectul, cautandu-se aprobarea acestuia, acceptarea ei; oricum, respingerea conceptualizarii
este considerata i ea o informatie utila, deoarece aceasta poate sa puncteze o incoerenta care necesita o clarificare.
Obiectivele generale ale primei sesiuni a interviului clinic, urmaresc verificarea punctuala a criteriului 3 de
includere a subiectilor in grupul tinta i conceptualizarea problemei din paradigma cognitiv-comportamentala.
In a doua sesiune a interviului clinic s-a folosit CASM si SCID II utilizat impreuna cu chestionarul de
personalitate SCID-II.
Chestionarul de autoevaluare a sanatatii mentale (CASM), in varianta screening se bazeaza pe procedura de
autoevaluare i a fost ataat bateriei de teste folosita la screening i prezentata anterior. CASM surprinde numai
autoaprecierile referitoare la functionarea psihologica, sociala i profesionala. La fiecare subiect din cei 44 care fac
parte din grupul tinta s-a folosit drept suport chestionarul completat de subiect, adresandu-se intrebari deschise pe
marginea raspunsurilor date de subiect. Folosirea acestui chestionar s-a justificat prin finalitatea lui in cazul in care nu
apar raspunsuri problematice ale subiectului examinat, acesta fiind considerat fara probleme psiho-comportamentale
evidente. La nici unul din subiectii examinati cu acest instrument nu au fost inregistrate zone problematice.
Interviul clinic structurat pentru tulburarile de pe Axa II a DSM este un interviu diagnostic de evaluare a
celor zece tulburari de personalitate de pe Axa II a DSM-IV. S-a ales drept finalitate diagnosticul categorical (prezent
sau absent) acesta raspunzand cel mai bine nevoilor studiului. Interviul a fost conceput pe baza manualului la care s-a
lucrat in anexa cu chestionarul de personalitate al acestui instrument; rolul chestionarului de personalitate completat

1
7

de subiecti odata cu bateria de teste initiala. Structura de baza a SCID-II este elaborata pe baza interviului clinic,
instrumental incepand cu o trecere in revista a patternurilor comportamentale i relationale caracteristice subiectului,
oferind de asemenea informatii despre capacitatea de autoreflectie a acestuia. Trecera in revista a SCID-II incepe cu
urmatoarea fraza: "Am sa va pun cateva intrebari legate de ce fel de persoana sunteti - mai precis, despre cum va
comportati sau ce simtiti in general". Aceasta introducere este urmata de de un numar de intrebari deschise care au ca
obiectiv evaluarea unor trasaturi generale de personalitate, cum ar fi "Cum v-ati descrie ca persoana?""Ce lucruri ati
facut care ar putea fi suparatoare pentru altii?""Daca v-ati putea schimba personalitatea, in ce fel ati dori sa fie
diferita?". Apoi avand chestionarul de personalitate completat de subiect, se trece la investigarea intrebarilor la care
acesta a raspuns afirmativ, urmarindu-se instructiunile manualului SCID-II; aici incepe decizia clinica care stabilete
daca itemul criteriul la care subiectul a raspuns afirmativ este prezent la nivelul prag. Toti cei 44 de subiecti ai
grupului tinta au avut drept finalitate a acestui gen de interviu absenta unui posibil diagnostic de tulburare de
personalitate, deci fiind indeplinit acest criteriu.
Toti cei 44 de subiecti au indeplinit i criteriile stabilite conform necesitatii studiului, neexistant suspiciunea
unei probleme clinice pe axa II, intrand astfel in urmatoarea etapa.

1
8

A PATRA ETAPA A STUDIULUI s-a desfasurat in martie 2009. Designul experimental- trasatura definitorie
a experimentului este data de obiectivul de cunoastere pe care i-l propune, identificarea unei relatii cauzale intre
variabila independenta (Vi ) i variabila dependenta (Vd) denumita i rezultat (Anitei, M. 2007).
Designul experimental folosit in acesta lucrare a fost cel cu doua grupuri: experimental i de control.
Repartizarea celor 44 de subiecti in cele doua grupuri experimentale se face dupa criteriile "matched group":
ii ordonez descrescator dupa scorurile la DAS-A pe cei 44 de subiecti, dupa care se iau perechile de scoruri aflate pe
ir in ordine descrescatoare i fiecare subiect din cei doi se distribuie aleator in grupul 1 sau grupul 2. Se procedeaza
astfel cu toti subiectii, pana la obtinerea a doua grupuri formate fiecare din 22 de subiecti. Tot aleator se stabilete
care grup va fi experimental i care de control.
Constituirea grupurilor experimental i de control:
Tabelul 18. Distributia aleatorie a subiectilor in cele doua grupuri: experimental i de control
Grupul experimental (de tratament)
S4 cod 124
S1 cod 205
S6 cod 32
S3 cod 185 S5 cod 95 S7 cod 48 S9 cod 80 S11
S8 cod 99
cod 59 S13 cod 61
Grupul de control (non tratament)

Grupul

S2 cod 6

S10 cod 46

S12 cod 64

tinta 44
subiecti
cod 205
cod 6
cod 185
cod 124
cod 95
cod 32
cod 48
cod 99
cod 80

0 cod 46

1 cod 59

2 cod 64

3 cod 61

1
9

S14 cod 161

S15 cod 114

S14 cod 161

S15 cod 114

S16 cod 188

S17 cod 191

S16 cod 188

S17 cod 191

S18 cod 131

S19 cod 92

S18 cod 131

S19 cod 92

S20 cod 71
S21 cod 137

S20 cod 71
S21 cod 137

S22 cod 127

S23 cod 86

S22 cod 127

S23 cod 86

S24 cod 181

S25 cod 135

S24 cod 181

S25 cod 135

S26 cod 93
S27 cod 90

S26 cod 93
S27 cod 90

S28 cod 25
S29 cod 156

S28 cod 25
S29 cod 156

S30 cod 132

S31 cod 75

S30 cod 132

S31 cod 75

S32 cod 121

S33 cod 81

S32 cod 121

S33 cod 81

S34 cod 113

S35 cod 197

S34 cod 113

S35 cod 197

S36 cod 101

S37 cod 67

S36 cod 101

S37 cod 67

S38 cod 157

S39 cod 196

S38 cod 157

S39 cod 196

S40 cod 77
S41 cod 187

S40 cod 77
S41 cod 187

S42 cod 129

S43 cod 198
S44 cod 31

S42 cod 129

S43 cod 198
S44 cod 31

Legenda: cod = codificarea pe care a primit-o fiecare participant la intrarea in studiu; S = subiectul nr.; Grup
tinta = toti subiectii care au indeplinit criteriile de includere in studiu

Tabelul 19. Caracteristici

demografice ale grupurilor
experimental i de control

Grup experimental

Grup de control

n=22

n=22

19 / 3

18 / 4

Variabile
Sex (f/m) Varsta
21,76

1,523

SD

21,59

1,312

SD

S-au obtinut grupurile de control si experimental, asigurand astfel echivalenta

grupurilor comparate i distribuirea aleatorie simpla a subiectilor. Schematic designul
experimental este prezentat:
Grup experimental : masurare pre-test............. tratament.....................masurare post-test
Grup control ;masurare pre-test......................fara tratament...........masurare post-test
Definirea variabilelor experimentale:

Variabila independenta (Vi) - tratamentul aplicat sub forma interventiei

psihologice de grup

Variabila dependenta (Vd) - vulnerabilitatea cognitiva pentru depresie

comorbida cu anxietatea

Operationalizarea variabilelor:
-Variabila independenta(Vi): are doua nivele:

interventie cognitiv-comportamentala: pentru grupul experimental

non-interventie cognitiv-comportamentala: pentru grupul de control Manipularea Vi se

face prin aplicarea celor zece sesiuni de terapie cognitiv-

comportamentala conform protocolului stabilit, cu frecventa de o sesiune pe saptamana i

durata de doua ore.
-Variabila dependenta: vulnerabilitatea cognitiva pentru depresie comorbida cu anxietatea.
Operationalizarea Vd, deci a vulnerabilitatii cognitive pentru depresie comorbida cu anxietatea
consta in masurarea conceptelor care sunt acceptate de catre literatura de specialitate ca factori
etiologici ai vulerabilitatii cognitive amintite i se face cu urmatoarele scale:

DAS-A (care operationalizeaza si masoara cel mai adecvat vulnerabilitatea la

depresie) si ABS-2 care operationalizeaza anxietatea (aici focusarea atentiei a fost pe scorurile
scaleleor:ABS-2 -SD/GE care masoara evaluraea globala a propriei persoane, ABS-2-AWFcatastrofarea ca element cheie al vulnerabilitatii spre anxietate, ABS-2- DEM-trebuie
absolutist si am mai urmarit scorul ABS-2 total).
Au mai fost selectate trei scale: PDA scorul total (operationalizeaza si masoara
distresul afectiv), ATQ (masoara gandurile automate).
Scale care masoara factorii protectivi la confruntarea cu situatiile de viata negative
cum ar fi: acceptarea neconditionata a propriei persoane (masurata cu USAQ), stima de sine
(masurata cu SS) si constructul de autoeficacitate (masurat cu SES), iar aceste probe i nu vor
constitui criterii dupa care se vor selecta participants ci doar probe folosite pentru analiza
datelor de final.
Toate aceste scale au costituit unitatea de masura pentru Vd, atat in faza de pretest si
post-test. Un am considerat necesar sa folosesc alte scale pentru post-test pentru ca distanta
intre testarea initiala si cea finala a fost de sase luni ianuarie / iunie 2009, neexistand
suspiciunea ca subiectii se pot obisnui cu aceste instrumente.
A CINCEA ETAPA a studiului s-a desfasurat in perioada aprilie-iunie 2009: se aplica
conditia tratament doar grupului experimental, in cazul acestui studiu fiind vorba despre
protocolul de interventie cognitiv-comportamentala de grup, desfasurat pe parcursul a zece
sedinte, cu o frecvente de o sedinta pe saptamana si aplicat doar grupului experimental,
aceasta fiind manipularea Vi din studiul experimental.
Grupul experimental este acum constituit din 22 de persoane care prin impartire
aleatorie simpla, va fi divizat in doua grupuri, adica viitoarele unitati pe care se aplica
protocolul de interventie cognitiv-comportamentala de grup.
Pe parcursul acestei etape s-a inregistrat un abandon S23 cod 86, sex feminin, 19 ani
care a declarat ca nu mai doreste sa participe la sesiunile de grup.
A SASEA ETAPA a studiului s-a desfasurat in iunie 2009 cand au fost retestati toti
subiectii care au participat la experiment, adica 42 de subiecti ramasi in studiu.
Rezultatele cercetarii , analiza i prelucrarea datelor cu ajutorul SPSS
Scorurile subiectilor de la faza de post-test a cercetarii au fost introduse in baza de
date i prelucrate cu SPSS. Analiza i prelucrarea rezultatelor s-a facut cu ajutorul testelor

neparametrice compatibile cu designul cercetarii. Scopul acestora este de a verifica ipoteza

cercetarii, mai exact testarea statistica a diferentelor in multiple ipostaze:
-

pre si post-test la grupul experimental - testul Wilcoxon T

pre si post-test la grupul de control - testul Wilcoxon T

post-test la grupul experimental i de control - testul Mann Whitney U

In urma aplicarii testului Wilcoxon T- intre pre i pot-test la grupul experimental

putem concluziona ca diferentele puternic semnificativ statistic indica gradul ameliorarii
obtinut in urma aplicarii tratamentului, deci a cognitiilor irationale care pot predispune
subiectii la dezvoltarea depresiei i anxietatii. Decizia statistica se face pentru Zcritic= | 1,96 |,
alfa=0,05, two-tailed

pentru DAS-A (atitudini disfunctionale care operationalizeaza depresia) Wilcoxon:

N=21, Z=-4,015, two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,96 |,
alfa=0,05, two-tailed , arata ca diferentele de scoruri intre pre si post-test la grupul
experimental ale atitudinii disfunctionale care operationalizeaza depresia nu pot fi
atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa

Pentru ABS-2 scor total (nivel de irationalitate care operationalizeaza distresul

emotional) Wilcoxon: N= 21, Z= - 4,015, two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistica
pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele de scoruri intre pre i
post-test la grupul experimental ale nivelului de irationalitate care operationalizeaza
anxietatea nu pot fi atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta este statistic
semnificativa .

Pentru ABS2 - Evaluare globala negativa a propriei persoane- Wicoxon: N=21, Z= 4.020, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele de scoruri intre pre i post-test la

grupul experimental ale evaluarii globale a propriei persoane nu pot fi atribuite intamplarii
altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.

Pentru ABS-2 Catastrofarea - Wilcoxon: N= 21, Z= - 4.020, two-tailed, p<0,0001. Decizia

statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele de scoruri intre
pre i post-test la grupul experimental ale catastrofarii nu pot fi atribuite intamplarii, altfel
spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.

Pentru ABS2 - Pretentii absolutiste / imperativul trebuie - Wicoxon: N=21, Z= - 4.027,

two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata
ca diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul experimental ale pretentiilor
absolutiste / imperativul trebuie nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta
este statistic semnificativa.

Pentru PDA Total ( nivel de distres emotional) Wicoxon: N=21, Z= - 4.018, two-tailed,
p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 | , alfa=0,05, two- tailed, arata ca
diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul experimental ale nivelului de distres
emotional nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic
semnificativa.

Pentru USAQ (acceptarea neconditionata a propriei persoane) Wicoxon: N=21, Z= 4.016, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul experimental ale
acceptarii neconditionate a propriei persoane nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus,
aceasta diferenta este statistic semnificativa.

Pentru SS (stima de sine) Wicoxon: N=21, Z= -3.926, two-tailed, p<0,0001. Decizia

statistica pentru Zcritic=| 1,961, alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele de scoruri intre
pre si post-test la grupul experimental ale stimei de sine nu pot fi atribuite intamplarii
altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.

Pentru ATQ (gandurile automate) - Wicoxon: N=21, Z= -4.023, two-tailed, p<0,0001.

Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele de
scoruri intre pre si post-test la grupul experimental ale stimei de sine nu pot fi atribuite
intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.

Pentru SES (autoeficacitatea) - Wicoxon: N=21, Z= -3.736, two-tailed, p<0,0001.

Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele de
scoruri intre pre si post-test la grupul experimental ale stimei de sine nu pot fi atribuite
intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.
In urma aplicarii testului Wilcoxon T- pentru pre pot-test la grupul de control, se

poate spune ca diferentele nu sunt statistic semnificative deci participants care nu au primit
tratamentul sub forma interventiei cognitiv-comportamentale nu au inregistrat diferente la
scorurile pre si post-test. Decizia statistica se face pentru Zcritic=| 1,961, alfa=0,05, twotailed. Prezentare detaliata pentru fiecare scala in parte:

pentru DAS-A (atitudini disfunctionale care operationalizeaza depresia) Wilcoxon:

N=21, Z= - 1.883, two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,961,
alfa=0,05, two-tailed , arata ca nu sunt diferente de scoruri intre pre si post-test la
grupul de control ale atitudini disfunctionale care operationalizeaza depresia, altfel
spus, aceasta diferenta nu este statistic semnificativa.

Pentru ABS-2 scor total (nivel de irationalitate care operationalizeaza distresul

emotional) Wilcoxon: N= 21, Z= - 0.302 , two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistica
pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca nu sunt diferente de scoruri intre
pre si post-test la grupul de control ale nivelului de irationalitate care
operationalizeaza anxietatea, altfel spus, aceasta diferenta nu este statistic
semnificativa .

Pentru ABS2 - Evaluare globala negativa a propriei persoane Wicoxon: N=21, Z= 0.288, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca nu sunt diferente de scoruri intre pre si post-test la grupul de control ale
evaluarii globale a propriei persoane, altfel spus, aceasta diferenta nu este statistic
semnificativa.

Pentru ABS-2 Catastrofarea - Wilcoxon: N= 21, Z= 0.000, two-tailed, p<0,0001 .

Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,961, alfa=0,05, two-tailed, arata ca nu sunt
diferenta de scoruri intre pre si post-test la grupul de control ale catastrofarii, altfel
spus, aceasta diferenta nu este statistic semnificativa.

Pentru ABS2 - Pretentii absolutiste / imperativul trebuie - Wicoxon: N=21, Z= - 1.265,

two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed,
arata ca nu sunt diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul de control ale
pretentiilor absolutiste / imperativul trebuie, altfel spus, aceasta diferenta nu este
statistic semnificativa.

Pentru PDA Total (nivel de distres emotional) Wicoxon: N=21, Z= -1.550, two- tailed,
p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,96 |, alfa=0,05, two- tailed, arata ca nu
sunt diferente de scoruri intre pre i post-test a nivelului de distres emotional, altfel
spus, aceasta diferenta nu este statistic semnificativa.

Pentru USAQ (acceptarea neconditionata a propriei persoane) Wicoxon: N=21, Z= 2.517 , two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca exista diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul de control

ale acceptarii neconditionate a propriei persoane, altfel spus, aceasta diferenta este
statistic semnificativa.

Pentru SS (stima de sine) Wicoxon: N=21, Z= - 0.277 , two-tailed, p<0,0001. Decizia

statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca nu sunt diferente de
scoruri intre pre i post-test la grupul de control ale stimei de sine, altfel spus, aceasta
diferenta nu este statistic semnificativa.

Pentru ATQ (gandurile automate) - Wicoxon: N=21, Z= - 1.271 , two-tailed, p<0,0001.

Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca nu sunt
diferente de scoruri intre pre i post-test la grupul de control ale gandurilor automate,
altfel spus, aceasta diferenta nu este statistic semnificativa.

Pentru SES (autoeficacitatea) - Wicoxon: N=21, Z= 0.000 , two-tailed, p<0,0001.

Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata ca nu sunt
diferente de scoruri intre pre i post-test la grupul de control ale autoeficacitatii, altfel
spus, aceasta diferenta nu este statistic semnificativa.
In urma aplicarii testului Mann - Whitney U - se poate concluziona ca toate

diferentele intre post-test grup experimental i pot-test la grup de control sunt puternic
semnificative din punct de vedere satistic, ceea ce se poate vedea in continuare detaliat pentru
fiecare test in parte. Decizia statistica se face pentru Zcritic= | 1,96 | , alfa=0,05, two-tailed

pentru DAS-A (atitudini disfunctionale care operationalizeaza depresia) testul Mann Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 5.270, two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistica pentru
Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed , arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup
experimental i post-test grup de control ale atitudinilor disfunctionale care
operationalizeaza depresia nu pot fi atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta este
statistic semnificativa

Pentru ABS-2 scor total (nivel de irationalitate care operationalizeaza distresul emotional),
testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 5.615,two-tailed, p<0,0001 . Decizia
statistica pentru Zcritic=| 1,961, alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele scorurilor intre
post-test grup experimental i post-test grup de control ale nivelului de irationalitate care
operationalizeaza anxietatea nu pot fi atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta
este statistic semnificativa .

Pentru ABS2 - Evaluare globala negativa a propriei persoane testul Mann - Whitney U :
N=21 si N=21, Z= - 5.525, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,96 |,

alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele de scoruri intre pre i post-test a evaluarii

globale a propriei persoane nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este
statistic semnificativa.

Pentru ABS-2 Catastrofarea - testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 5.623, twotailed, p<0,0001 . Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,961 , alfa=0,05, two-tailed, arata ca
diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup de control ale
catastrofarii nu pot fi atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta este statistic
semnificativa.

Pentru ABS2 - Pretentii absolutiste / imperativul trebuie testul Mann - Whitney U: N=21 si
N=21, Z= - 5.635, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 | ,
alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele scorurilor intre post- test grup experimental i
post-test grup de control ale pretentiilor absolutiste / imperativul trebuie nu pot fi atribuite
intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.

Pentru PDA Total (nivel de distres emotional) testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21,
Z= - 4.887, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup de
control ale nivelului de distres emotional nu
pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.

Pentru USAQ (acceptarea neconditionata a propriei persoane) testul Mann - Whitney

U : N=21 si N=21, Z= - 5.471, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic=
| 1,96 | , alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup
experimental i post-test grup de control ale acceptarii neconditionate a propriei
persoane nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic
semnificativa.

Pentru SS (stima de sine testul- Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 4.888, twotailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata
ca diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup de control
ale stimei de sine nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este
statistic semnificativa.

Pentru ATQ (gandurile automate) - testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= 4.367 , two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup

de control ale gandurilor automate nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta
diferenta este statistic semnificativa.

Pentru SES (autoeficacitatea) - testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 5.019,

two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 | , alfa=0,05, two-tailed,
arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup de
control ale autoeficacitatii nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta
este statistic semnificativa. Concluzie statistica: In urma aplicarii testului Mann Whitney U - se respinge

ipoteza de nul "Daca intervenim cognitiv-comportamental cu tehnici specifice, atunci

vulnerabilitatea cognitiva nu se modifica" . Decizia statistica a fost facuta pentru Zcritic=| 1,96
|, alfa=0,05, two-tailed pentru respingerea ipotezei de nul. Astfel se poate spune in conditii de
maxima siguranta la un prag crescut de semnificatie statistic, ca ipoteza aletrnativa se
confirma, adica ipoteza cercetarii " .Daca intervenim cognitiv- comportamental cu tehnici
psihoterapeutice specifice, atunci vulnerabilitatea cognitiva pentru depresie comorbida cu
anxietatea se modifica."
Analiza i interpretarea rezultatelor: realizata in ipostaze multiple adica comparativ
intre faza de pre-test si post-test la grupul experimental si de control si apoi doar in faza de
post-test la grupul experimental si de control.

Concluziile studiului
In urma aplicarii testului neparametric Wilcoxon pe grupul experimental in faza de pre
si post-test, s-au inregistrat diferente semnificative din punct de vedere statistic la un prag
crescut de semnificatie. Intorcandu-ne la scalele si la semnificatia conceptelor masurate de
acestea putem emite urmatoarele concluzii:

In urma aplicarii testului Mann - Whitney U s-a confirmat ipoteza cercetarii, ceea ce in
plan stiintific are relevanta crescuta prin faptul ca s-a validat pe design experimental,
planul de interventie propus pentru scaderea vulnerabilitatii cognitive.

Prin rezultatele cercetarii putem sustine ca s-a realizat oferirea unei modalitati de coping
eficiente a distresulului emotional al participantilor, a capacitatii de a gestiona cognitiile si
comportamentele care constituie un factor de vulnerabilitate pentru tulburarile psihoemotionale

Realizarea obiectivului de preventie primara intr-un raport cost-beneficii eficient pentru

participanti,prin interventia terapeutica de scurta durata

Din punct de vedere psiho-clinic al comorbiditatii, odata identificata vulnerabilitatea, acel

pattern cognitiv care predispune pesoana la depresie aflata in relatie de comorbiditate cu
anxietatea, ambele fiind emotii negative disfunctionale chiar neinsotite de tablou clinic,
invalidante au fost supuse interventiei psihologice, ambele inregistrand ameliorari
semnificative.

Cel mai puternic test al ipotezei conform careia variabilele cognitive joaca un rol cauzal in
vulnerabilitatea emotionala provine de la studiile care manipuleaza in mod direct
variabilele cognitive si apoi observa impactul unor astfel de manipulari asupra experientei
emotionale. Modelul de baza implica identificarea si schimbarea unui stil de procesare
caracteristic subiectilor cu tulburari emotionale. Odata ce s-a reusit acest lucru, devine
posibila testarea pentru orice consecinte ale vulnerabilitatii emotionale, lucru pe care l-am
realizat si in acesta cercetare.

Modelele tendintelor de procesare a informatiilor joaca un rol cauzal in mediatia patologiei

emotionale. Succesul variabilelor stilurilor cognitive in prezicerea viitoarelor experiente
emotionale este dat de posibilitatea de manipulare directa a stilurilor de procesare prin
experimente controlate. Concluzionam ca aceasta abordare a cercetarii pentru
vulnerabilitatea emotionala, aduce modificari consistente in domeniul terapeutic pentru
populatia non-clinica aflata la risc.
Pentru pre-test i post-test la grupul experimental: a evidentiat diferente
semnificative la scorurile testelor in urma aplicarii protocolului de interventie cognitivcomportamentala, ceea ce din punct de vedere psihologic are urmatoarea relevanta: scorurile
la DAS-A, ABS-2 total i cu urmatoarele subscale: ABS-2 evaluarea negativa a propriei
persoane, catastrofarea i la pretentii absolutiste, PDA, ATQ - au scazut semnificativ din punct
de vedere statistic, ceea ce in plan psihologic se traduce printr-o ameliorare considerabila a
vulnerabilitatii cognitive. In lucrarea de fata, acesta a fost masurata exact de constructele
masurate la aceste scale, iar reducerea lor la cote medii sau scazute este realmente un confort
psihologic pentru participanti, recunoscut i de ei in ultima sesiune de terapie. Dar nu numai
faptul ca interventia i-a scos din zona de risc este important ca i catig personal, ci mai ales
faptul ca ei au invatat strategii de coping, i-au dezvoltat capacitatea de a gestiona cognitiile

irationale i de a crea pentru o situatie de viata strategii alternative rationale, mai eficiente
pentru functionarea optima a individului.
Paradigma cognitiv-comportamentala are la baza modelul stres-vulnerabilitate cu
ajutorul caruia participants au inteles rolul cauzal, etiologic al acestor cognitii irationale care-i
aduce in situatia unui distres emotional. Reglajul emotional pe care l- au invatat pe parcursul
sesiunilor de terapie i-a invatat sa schimbe o traire de genul unei emotii negative
disfunctionale intr-o emotie negativa functionala. De exemplu: pentru evaluare globala
negativa "Nu ar fi trebuit sa sufar o astfel de respingere din partea prietenilor. Asta inseamna
ca sunt o persoana lipsita de valoare"- transformata in - E neplacut ca am suferit o astfel de
respingere din partea prietenilor, dar pot merge mai departe. Raman in continuare o persoana
valoroasa, chiar daca am suferit aceasta pierdere" pentru evaluarea comportamentului, nu a
persoanei (iar ca emotie: depresie/tristete); sau pentru catastrofare "Nu trebuie sa patesc aa
ceva. Ar fi ingrozitor daca s-ar intampla aa ceva" - transformata in- Mi-a dori sa nu se
intample aa ceva. Ar fi destul de neplacut daca s-ar intampla aa ceva" pentru evaluare
nuantata a caracterului aversiv al unei situatii (iar ca emotie anxietate/ingrijorare).
Remarcabil este faptul ca din punct de vedere psiho-clinic al comorbiditatii, o
data identificata vulnerabilitatea, acel pattern cognitiv care predispune pesoana la depresie
aflata in relatie de comorbiditate cu anxietatea, ambele fiind emotii negative disfunctionale,
invalidante i supuse interventiei psihologice, ambele s-au ameliorat semnificativ. Recaderea
in acest cerc vicios a fost contrabalansata prin unul din obiectivele protocolului de interventie
i anume psiho-educatia i intelegerea conceptualizarii unui astfel de pattern cognitiv, astfel
individul putand sa previna alunecarea in trairea unor astfel de emotii invalidante. Temele de
casa, ca alt obiectiv principal al protocolului de interventie cognitiv-comportamentala, au atins
obiectivul de formare a abilitatii de autorefectie, a capacitatii de autocunoatere i
autoanaliza, considerate de asemenea elemente importante ale prevenirii recaderilor. Prin
aplicarea tehnicilor specifice de psihoterapie, respectiv disputarea i restructurarea cognitiva,
generarea de alternative rationale i adaptative in locul celor irationale i disfunctionale,
participants la studiu au avut posibilitatea exersarii timp de zece saptamani i insuirii acestor
comportamente sanogenetice.
Pe de alta parte, in urma interventiei s-au constatat creteri semnificative statistic ale
factorilor protectivi pentru sanatatea mentala: acceptarea neconditionata a propriei persoane,
autoeficacitatea i stima de sine masurate cu USAQ, SES i SS care initial inregistrau scoruri

scazute i foarte scazute. Lucrul acesta se traduce concret prin ceea ce au catigat participants
invatand ca a accepta o persoana sau chiar propria persoana ca fiinta umana valoroasa nu se
face prin prisma unor comportamente equate sau ratate i ca nu acestea dau valoarea globala a
individului.
Preventia primara a tulburarilor emotionale sau a oricarui tip de boala, mai ales daca
se afla in relatie de comorbiditate, este mai ieftina decat tratamentul tulburarii respective,
calculat sub forma oricarui tip de resursa: umana i psihologica pentru beneficiar, consum de
timp i resurse pentru specialist, economic-financiara pentru societate i sistem sanitar. Acesta
a i fost premiza initiala de la care am plecat in abordarea unui astfel de studiu, scopul final
fiind indeplinit i demonstrat, adica creterea nivelului de functionalitate i optimizare a
fiintei umane.
Pentru pre-test i post-test la grupul de control, nu au fost inregistrate diferente
semnificative din punct de vedere statistic, concluzie care vine in sprijinul obiectivului general
al acestui studiu.
Statistica neparametrica aplicata in cazul post-test la grupul experimental i de grupul
de control a facut posibila testarea ipotezei i confirmarea validitatii planului psihoterapeutic
aplicat pe populatie non-clinica dar aflata in zona de risc spre a dezvolta tulburari emotionale
conceptualizate in lucrarea de fata sub forma vulnerabilitatii cognitive.

Bibliografie
Andrews, G., Creamer, M., Crino,R., Hunt,C., Lampe,L., Page,A., (2007). Psihoterapia
tulburarilor anxioase: ghid practic pentru terapeuti si pacienti. Editura Polirom, Iasi.
Anitei, M. (2007). Psihologie experimental'a. Iasi: Polirom
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. A social cognitive theory.
Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall
Barlow David H. (2002). Anxiety and its disorders: the nature and treatment of anxiety and
panic, New York: Guilford Press
Beck, A.T., Brown, G., Steer, R.A., si Weissman, A.N. (1991). Factor Analysis of the
Dysfunctional Attitude Scale in a Clinical Population. Psychological Assessment: A
Journal of Consulting and Clinical Psychology, 3, 478-483
Beck A.T., Epstein N. & Harrison R., (1983), Cognitions, attitudes and personality dimensions
in depression, British Journal of Cognitive Psychotherapy, 1, 1-16
Beck A.T., Epstein N., Brown G. & Steer R.A. (1988). An inventory for measuring clinical
anxiety: Psychometric properties, Journal of Consulting and Clinical Psychology, vol.56

Beck, A.T., Kovacs, M., si Weissman, A. (1979). Assessment of suicidal Intent: The scale for
suicide ideation. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 47, 343-352
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F., si Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression. New
York: Guilford Press
Beck A.T. & Staer R.A. Beck (1990). Anxiety Inventory manual, San Antonio, TX:
Psychological corporation
Beck, A.T., Staer, R.A., Epstein, N., si Brown, G. (1990). Beck Self-Concept Test,
Psychological Assessment, 2, 191-197
Beck, J.S. (1995) Cognitive therapy. Basics and beyond. New York: Guilford Press
Beck Judith S. (1995). Cognitive therapy. Basic and Beyond, New York: The Guilford Press
Beck Judith S.,(2005) Cognitive therapy for challenging problems, New York: Guilford Press
Bernard, E.M. (1998). Validation of the General Attitude and Belief Scale. Journal of
Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 13, 9-27
Betz, N.E., Hackett, G. (1981). The relationship of career-related self-efficacy expectations to
perceived career options in college women and men. Journal of Counseling Psychology,
28, 399-410
Bieling P. J., McCabe R. E., Antony M. M., (2006) Cognitive-behavioral therapy in groups,
New York: Guilford Press
Blackburn Ivy-Marie (1996). "Cognitive vulnerability to depression" in Salkovskis, Paul M.
"Frontiers of Cognitive Therapy", New York: Guilford Publications
Blatt S.J., Quinlan D.M., Chevron E.S., McDonald C. & Zuroff D. (1982). Dependency and
self-criticism: Psychological dimensions of depression, Journal of Consulting and
Clinical Psychology, 50, 113-124
Borkovec T.D., LyonFields J.D., Wiser S.L. & Diehl L. The role of worrisome thinking in the
suppression of cardiovascular response to phobic imagery, Behaviour Research and
Therapy, 1993, 31, p. 321-324
Borkovec T.D., Shadick R.N. & Hopkins M. (1991). The nature of normal and pathological
worry. In R.M. Rapee & D.H. Barlow (Eds), Chronic anxiety: Generalized anxiety
disorder and mixed anxiety-depression (p.29-51), New York: Guilford Press
Cane, D.B., Olinger, L.J., Gotlib, I.H., Kuiper, N.A. (1986). Factor structure of the
Dysfunctional Attitude Scale in a student population. Journal of Clinical Psychology, 42,
307-309
Chamberlain, J.M., Haga, D.A.F. (2001). Unconditional self-acceptance and psychological
health. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 19, 163-176
Chamberlain, J., i Haaga, D.(2007). Manual.Chestionarul de acceptare neconditionata a
propriei persoane (adaptat de Macavei B.). In D. David coordonator), Sistem de
evaluare clinica. Editura RTS, Cluj-Napoca

Cottraux, J., (2003) Terapiile cognitive. Cum sa actionam asupra propriilor ganduri. Editura
Polirom, Iai
Costello Charles F.(1993) Basic issues in psychopathology", New York:Guilford Press
Crandal, R. (1973). The measurement of self-esteem and related constructs. In J.P. Robinson
& P.R. Shaver (Eds), Measurement of social psychological attitudes, Revised edition,
Ann Arbor: ISR
David, D. (2003). Castele de nisip. Bucureti: Editura Tritonic
David, D. (2006). Metodologia cercetarii clinice. Fundamente, Iai: Editura Polirom
David, D., Montgomery, G.H., Macavei, B., si Bovbjerg, D.H. (2005). An empirical
investigation of Albert Ellis's binary model of distress. Journal of Clinical Psychology,
61, 499-516
David, D., Schnur, J., si Belloiu A (2002). Another search for the "hot" cognitions: Appraisal,
irrational beliefs, attributions and their relation to emotion. Journal of Rational-Emotive
& Cognitive-Behavior Therapy, 2, 93-131
David, D. i colab. (2007). Chestionarul de autoevaluare a sanatatii mentale. In D. David
(coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura RTS. Cluj-Napoca
Dawes, R.M. (1996). House of cards. Psychology and psychotherapy built on myth. The Free
Press: New York
Dent, J., si Teasdale, J.D. (1988). Negative cognition and the persistence of depression.
Journal of Abnormal Psychology, 97, 29-34
DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs. Progress in Rational
Emotive Behavior Therapy. Journal of Rational-Emotive & Cognitive- Behavior
Therapy, 14, 5-28
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. Si Robin M.V. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy,
Edinburgh, Scotland
DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R., si Gormon, B. (1989). A discriminative validation and
factor analysis of a measure of rational/irrational beliefs. Paper presented at the World
Congress of Cognitive Therapy, Oxford, UK
DiGiusepe,R., Leaf, Exner, T., & Robin, M.(2007). Manual. Scala de atitudini i convingeri 2
(adaptat de Macavei, B.).In D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura
RTS, Cluj-Napoca
Dugas Michel J., Robichaud Melisa (2006). Cognitive-behavioral treatment for generalized
anxiety disorder, Taylor & Francis
Dugas M.J., Gosselin P & Ladouceur R. (2001). Intolerance of uncertainty and worry:
Investigating specificity in a nonclinic sample. Cognitive Therapy and Research, vol.69

Dryden, W., & DiGiuseppe, R. (2003). Ghid de terapie rational-emotiva i comportamentala.

Cluj-Napoca: Editura Asociatiei de Stiinte Cognitive din Romania
Ellis, A. (2002). Some of the Main Differences Between Rational Emotive Therapy (REBT),
Cognitive Therapy (CT), and Cognitive Behavior Therapy (CBT). Articol nepublicat
Ellis, A. (1977). Psychotherapy and the value of human being. In A. Ellis si R Grieger (Eds).
Handbook of rational-emotive therapy (pp.99-112). New York: Springer
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group
Ellis, A. (2002). Some of the Main Differences Between Rational Emotive Therapy (REBT),
Cognitive Therapy (CT) and Cognitive Behavior Therapy (CBT). Articol nepublicat
Ellis, A. (1998). How to control your anxiety before it controls you. Secaucus, NJ: Carol.
Ellis, A. si Dryden, W. (1997). The practice of Rational Emotive Behavior Therapy. London:
Springer Publishing Company
Eysenck M.W (1992)., Anxiety: The cognitive perspective, Hove, UK: Lawrence Erlbaum Ltd
Floyd, M., Scogin, F., si Chaplin, W.F. (2004). The Dysfunctional Attitudes Scale : factor
structure, reliability and validity with others adults. Aging & Mental health, 8, 153-160
Grecu I.G.,Gabos. G.M., Raduly L., SzaboG-K., Varga L.J (2007). Depresia. Metode de
diagnostic i tratament. Editura Farma Media, Targu Mures
Gurman Alan S., Messer Stanley B.(2003) Essential psychotherapies. Theory and Practice,
New York: Guilford Press
Heimberg Richard G., Turk Cynthia L, Mennin Douglas S. (2004). Generalized anxiety
disorders: advances in research and practice, New York: Guilford Press
Hofmann, S.G. (2007). Cognitive factors that maintain social anxiety disorder: A
comprehensice model and its treatment implications. Cognitive Behavior Therapy, Vol.
46:4, pag. 195-209. Taylor & Francis Ltd., http//www.informaworld.com
Hofmann Stefan G., Otto Michael W.(2008). Cognitive behavioral therapy for social anxiety
disorder, Taylor & Francis Group, LLC, USA
Luszczynska, A., Scholz, U, si Schwarzer, R. (2005). The general self-efficacy scale:
Multicultural validation studies. Journal of Psychology: interdisciplinary and Applied,
139, 439-457
Maser Jack D., Cloninger C. Robert (1990). Comorbidity of mood and anxiety disorders,
American Psychiatric Publishing
McCarthy, J.D., si Hoge, D.R. (1982). Analysis of age effects in longitudinal studies of
adolescent self-esteem. Developmental Psychology, 18, 372-379
Rodewalt, F., si Tragakis, M.W. (2003). Self-esteem and self-regulation: Toward optimal
studies of self-esteem. Psychological Inquiry, 14, 66-70

Rogers, C.R. (1961). On becoming a person. Boston: Houghton Mifflin

Rosenberg, M. (1979). The conceiving self. New York: Basic
Sadock, B. J., Sadock, V. A., (2007) Kaplan & Sadock's Synopsis of Psychiatry:Behavioral
Sciences/Clinical Psychiatry, 10th Edition, Lippincott Williams & Wilkins
Scholz, U., Benicio, G., Sud, S., si Schwarzer, R. (2002). Is general self-efficacy a universal
construct? Psychometric findings from 25 countries. European Journal of Psychological
Assessment, 18, 242-251
Scwarzer, R., si Mathias, J.(2007). Manual.Scala de autoeficacitate (adaptat de Moldovan, R.).
In D. David(coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura RTS, Cluj-Napoca
Shahani, C., Dipoye, R.L., si Phillips, A.P. (1990). Global self-esteem as a correlate of work
related attitudes: A question of dimensionality. Journal of Personality Assessment, 54,
276-288
Silbert, E, si Tippett, J. (1965). Self-esteem: Clinical assessment and measurement validation.
Psychological Reports, 16, 1017-1071
Stajkovic, A.D., si Luthans, F. (1998). Self-efficacy and work-related task performance. A
meta-analysis. Psychological Bulletin, 124, 240-261
Steinberg Marlene (1994). Interviewer's guide to the structured clinical interview for DSM-IV,
American Psychiatric Publishing
Torgersen S. (1983). Genetic factors in anxiety disorders. Arch Gen Psychiatry.
Tyrer, P. (1999). Anxiety. A Multidisciplinary Review, Imperial College Press.
Vernon, A. (2002). Ce, cum, cand in terapia copilului i adolescentului. Manual de tehnici de
consiliere i psihoterapie. Editura RTS , Cluj-Napoca
Wegner, D.M. (1994a). Thoughts Suppression. In D. Druckman si R.A. Bjork (Eds). Learning,
remembering, believing: Enchancing human performance (pp. 277293). Washington:
National Academy Press
Wegner, D., si Zanakos, S. (2007). Manual. Inventarul de supresie Ursul Alb" (adaptat de
Szentagotai, A.). In D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura RTS,
Cluj-Napoca
Weissman, A., si Beck, A.(2007). Manual. Scala de atitudini disfunctionale. Formele A si B
(adaptat de Macavei, B.). In D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura
RTS, Cluj-Napoca
Wells A. & Papageorgiou C.(1995). Worry and the incubation of intrusive images following
stress, Behaviour Research and Therapy, vol.33
Westbrook David, Kennerley Helen, Kirk Joan.(2007). An introduction to cognitive behaviour
therapy, Sage Publication, London
Williams, J.M.G., Watts, F.N., MacLeod, C. si Mathews, A. (1997). Cognitive Psychology and
Emotional Disorders, Chichester, England: Wiley.

Wright J. H., Basco R. M., Thase M. E. (2006), Learning cognitive-behavior therapy. An

illustrated guide