INTRODUCERE

Aceasta lucrare prezinta un studiu comparativ asupra sistemului de pensii

din Romnia i sistemelor de pensii din diverse state, in special cele din
Uniunea European. n prima parte este prezentat conceptul de sistem de pensii
iar a doua parte conine informaii despre sisteme de pensii n plan internaional
Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale (CNPAS)
institutie public autonom de interes naional, cu personalitate juridic, este
organ de specialitate al administraiei publice centrale, care administreaz si
gestioneaz sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, precum
i sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale,
sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
CNPAS are n subordine case judetene de pensii i Casa de pensii a
munipiului Bucuresti (case teritoriale de pensii) care sunt servicii publice
descentralizate investite cu personalitate juridic.
n subordinea Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri
Sociale functioneaz Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperare a
Capacitii de Munc, care este institutie public cu personalitate juridic i
autonomie tiintific.
Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale este acionar
unic al Societii Comerciale de Tratament Balnear i Recuperare a Capacitii de
Munc "T.B.R.C.M." S.A.
Afectat de lunga perioad de tranziie, sistemul public de pensii din
Romnia a trebuit s se adapteze permanent la noile condiii economice i politice
si sa se indrepte catre o modernizare a acestui sistem.
Privitor la statele membre i instituiile europene , acestea depun eforturi
permanente pentru modernizarea sistemelor de protecie social. Concret, aceasta

nseamn locuri de munc mai multe i mai bune, lupta mpotriva tuturor
formelor de excluziune i discriminare, promovarea egalitii dintre femei i
brbai.
n scopul rezolvrii problemelor care se pun n plan internaional n
materie de securitate social, a fost

elaborat un cadru legislativ la nivel

european, care s asigure coordonarea sistemelor de securitate social din diferite

ri, astfel nct s fie garantat dreptului la prestaii de securitate social pentru
lucrtorii migrani i pentru membrii lor de familie.
I. PREZENTAREA SISTEMULUI DE PENSII
Sistemul de pensii se bazeaza pe 3 piloni.
Primul I este sistemul public de pensii care are n vedere dictonul plteti
pe masur ce eti pltit
Al doilea pilon cuprinde provizioanele ocupaionale pentru pensii .Pensiile
sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte
grup de asigurri de via sau chiar de companii , acestea formandu-i
rezerve.

Al treilea pilon const n economii individuale voluntare gestionate de

asiguratori.
Ca i regul , un amestec echilibrat al celor trei piloni reprezint cea mai

buna soluie i face posibil beneficierea de avantajele tuturor celor trei sisteme ,
de asemenea, permite distribuirea riscurilor.
Structura sistemului de pensii difer considerabil ntre ri datorit
dezvoltrii istorice diferite. De exemplu, rile cu amintiri nefericite legate de
inflaie, precum Frana i Germania, sunt mai suspicioase referitor la fondurile

private de pensii. rile n care populaia nu agreeaz soluiile statului, ca i

Marea Britanie i Statele Unite, tind spre al doilea i al treilea pilon. Importana
acestor piloni reiese din mrimea activelor acumulate gestionate de investitorii
instituionali. Acolo unde povara fiscal a sistemului public de pensii este mai
scazut, populaia este nclinat s constituie provizioane private.
n cele mai multe ri industriale, principalul pilon pentru fondarea
provizionului de pensie const ntr-un plan de pensii public obligatoriu care este
deseori completat de un sistem privat de pensii.
n cele mai multe ri, eligibilitatea plilor legate de pensii solicit o
anumit vrst i o perioad minim de contribuie. Vrsta de pensionare este n
general cuprins ntre 60 si 65 de ani. n Marea Britanie vrsta de pensionare a
brbailor este mai mare dect a femeilor, dar se urmrete aducerea acesteia la
acelai nivel pn la sfarsitul anului 2010. n multe ri se dorete stabilirea unei
vrste de pensionare mai naintate pentru a diminua povara financiar a sistemului
public de pensii. Unele ri permit pensionarea anticipat cu o pensie mai mic
dac o anumita vrst minim i o perioad de contribuie minim sunt atinse.
Suma primit depinde de ntinderea perioadei de contribuie i de nivelul
veniturilor stabilite. Frana a mrit aceast perioad de la 25 de ani la 40.
Bunstarea relativ a pensionarilor comparativ cu populatia lucrtoare
depinde de mecanismul de indexare al plilor fcute ctre ei. Aproape toate rile
folosesc indexarea pensiiilor, aceasta permitnd meninerea pensiei reale
constante. Germania merge chiar mai departe i include pensiile n salariile nete
ceea ce i avantajeaz pe pensionari comparativ cu populaia lucrtoare. Pn de
curnd, Frana i Japonia au indexat pensiile prin creterea salariilor. De
asemenea, n Frana pensionarii se bucur de cel mai ridicat nivel al pensiilor
publice cu 60% din salariul mediu, n timp ce pensionarii britanici au o pensie de
doar 18% din salariul mediu.
3

n foarte multe ri sistemul public de pensii este suplimentat de cel privat.

Provizionul pentru pensii poate fi asigurat fie de ctre sistemul de pensii
ocupaional sau chiar de indivizi. Acestea sunt cel de-al doilea i cel de-al treilea
pilon.
Companiile sunt de multe ori inclinate s asigure provizioane pentru
pensionare pentru a atrage angajai. Oricum, cadrul reglementar i de impozitare
are o influen crucial asupra formei i extinderii modului n care angajatorii se
implic n acest sistem de pensii ocupaional. Companiile pot constitui rezerve, s
ncheie asigurri de viaa n numele angajailor sau s depun banii la un fond de
pensii extern sau s ncheie un contract de asigurare de viaa de grup.
Sistemul de pensii ocupaional poate fi de tipul beneficiu definit sau de tipul
contribuie definit. Cea mai mare diferen o reprezint distribuirea riscului ntre
angajat i angajator.
a. n planul contributie definit, angajatul suport riscul unei eventuale cderi
a pieei de capital, care n cazul beneficiu definit este suportat de angajator.
Angajaii se bucur de o mare flexibilitate, deoarece n orice moment
valoarea capitalului lor poate fi calculat. Acest lucru este avantajos mai
ales pentru angajaii mobili.
n acest plan, o formul precizeaz contribuiile, dar nu i plile ctre
beneficiar. Contribuia este o fraciune predeterminat din salariu, dei nu este
obligatoriu ca aceast fraciune s fie constant de-a lungul carierei angajatului.
b. n planul beneficiu definit, angajatorul suport un risc adiional referitor la
creterea neateptat a salariilor sau inflaiei. Angajatorul va fi dezavantajat
de pltile transferate n afara sistemului i de declinul vrstei de pensionare.
n unele ri precum Australia, Frana, Elveia, provizionul pentru pensii
sponsorizat de angajator este chiar obligatoriu.

ntr-un astfel de plan, nivelul pensiei este prestabilit , iar contribuiile

participanilor se determin in funcie de acest nivel. Formula beneficiului ia n
mod tipic n considerare anii de serviciu i nivelul salariilor. Angajatorul, numit
sponsorul planului, sau o companie de asigurri angajat de sponsor garanteaz
nivelul pensiei, absorbind deci riscul investiiei. Obligaia celui care sponsorizeaz
planul seamn cu o datorie pe termen lung, pentru angajator.
Al treilea pilon se refer la planuri individuale de economisire. Indivizii pot
folosi ori ce fel de modaliti de economisire pentru a-i face provizii pentru
pensionare. Cele mai uzuale sunt asigurrile de via i depunerea banilor la
banc. Indivizii pot s-i constituie un portofoliu de active financiare. De regul
planurile de economisire ale persoanelor se incadreaz in tipul contributie definita.
Pensionarul beneficiaz pe lang propriile economii de beneficiile aduse de
investirea acestora.
Cu ct contribuie mai mult populatia ocupat fa de pensionari i cu ct
pensiile sunt mai mici comparativ cu salariul mediu, cu att mai mici vor trebui s
fie contributiile. Aceast problem face ca sistemul public de pensii s fie
vulnerabil la procesul de imbtrnire.

II. SISTEME DE PENSII LA NIVEL INTERNAIONAL

In America Latin i n Europa de Est a fost nevoie de reforme urgente
datorit problemelor financiare in cretere determinate de sistemul public de
pensii din aceste ri. Chile a fost prima care a inlocuit in 1981 sistemul pay-asyou-go cu un plan obligatoriu privat bazat pe principiul economisire voluntar i
investire(engleza fully funded). Alte ri latino americane au desfurat o
proprie privatizare total sau partial care a determinat creterea asigurrilor de
via private.
n Europa de Est, Ungaria i Croaia au introdus un model al celui de-al
treilea pilon in 1998, urmate in 1999 de Polonia. Sistemul public de pensii a fost
mentinut ca i prim pilon obligatoriu. Al doilea pilon , de asemenea obligatoriu era
fully funded i organizat prin fonduri de pensii private. Al treilea pilon era
voluntar i organizat prin asiguratori de viat. Asiguratorii de viat beneficiau de
stimulente referitoare la impozitare discutate sau planificate pentru cel de-al
treilea pilon.
n Asia, provizioanele publice pentru pensionare au o importan
marginal, potenialul pentru asigurri de via private fiind considerabil.
Singapore i Malaezia sunt exceptia de la aceast regul: sistemul lor public de
pensii finantate conform principiului fully funded sunt bine stabilite. Extinderea
asigurrilor de via in Coreea de Sud este atribuibil faptului c in parte
asiguratorii de via preiau rolul de banci.
n Europa de Est, asigurrile de via sunt nesemnificative. Nici o ar est
europeana nu a cheltuit nici mcar 1% din PIB pe asigurri de via in 1995, iar in
1998 Romnia atingea doar 0,04% din PIB, iar Cehia 0,73%. In aceast regiune
sistemul public pay-as-you-go predomina. Dar reforme ale asigurarilor sociale
sunt discutate sau planificate pentru a inlatura deficitele existente. Aceste
6

probleme financiare se datoreaz creterii populatiei vrstnice, dar i numrului

mare de pensionri anticipate ca i rezultat al crizei de transformare. In prezent,
cele mai multe incercri de reform a sistemului plteti pe msur ce eti pltit
au in vedere schimbarea vrstei de pensionare, a ratei contributiei, ajustri ale
costurilor de trai si diversificarea surselor de finanare.
Oricine poate s se asigure la un fond de pensii i constituirea
provizioanelor pentru pensionare este incurajat prin stimulente legate de
impozitare i subventii. In Bulgaria, Slovacia si Ungaria, deducerile la taxe sunt
acordate angajatilor si angajatorilor pn la o anumit limit a contributiei. Se
pare c in Romania i Rusia, asigurrile nu se vor extinde la fel de mult c i in
Europa Est-Central datorit unei mari instabiliti macroeconomice.
Problemele financiare sunt accentuate de faptul ca o anumit parte a
populatiei apt de munc pltete contributii reduse la asigurrile sociale sau chiar
deloc, datorit somajului sau pensionarii anticipate de exemplu. Aceast problem
se manifest in special in Europa Occidentala. In Marea Britanie de exemplu,
contribuabilii pot s ias din schema de pensii public cu conditia s demonstreze
c au o pensie privat suficient. n Germania, oricine are salariul deasupra unui
anumit nivel este liber s contribuie la schema de asigurri a statului, la fonduri de
pensii private sau la nici una din ele.
n concluzie, trile din Europa de Rsrit i din fosta Uniune Sovietic au
motenit sisteme de pensii care au multe trsturi comune. Cea mai important
dintre ele este aceea c toate sistemele din aceste tri se confrunt simultan cu o
criz financiar in cretere i cu incapacitatea de a oferi venituri adecvate celor
mai muli dintre pensionarii lor.
Imbtrnirea progresiv a populatiei la nivel global va adnci cu sigurant
dificultatile financiare ale sistemelor publice de pensii. Specialitii Clubului de la
7

Roma avertizeaz c imbtrnirea populatiei va afecta, intr-un ritm diferit si cu o

fort variabil, att schemele de finanare a pensiilor de tipul pltesti pe msur
ce eti pltit, ct i schemele bazate pe economisire voluntar i pe investire,
deoarece proporia din productia care va fi consumat de oamenii pensionati
pentru limit de vrst este mai important dect modul in care aceasta e finantat.
In toate trile din Europa de Est, raportul dintre numrul beneficiarilor de pensii i
numrul contribuabililor este mai mare decat raportul dintre numrul de persoane
care au 60 de ani si numrul de persoane cuprinse intre 20 si 59 de ani. Costul
creterii raportului beneficiari de pensii- contribuabili difer de la o tar la alta,
dar tema comun este clar: cheltuiala cu pensiile in cadrul situatiei existente va
deveni curnd de nesuportat.
n aceste condiii, nu este de mirare c ratele obligatorii ale contributiei
nominale sunt, de asemenea foarte ridicate, in toate rile est-europene, situnduse la nivelul anului 1992, intre 27,2 si 35,5% din salariul nominal. Un asemenea
nivel punitiv al taxelor pentru sistemul asigurarilor sociale genereaz cel putin trei
efecte negative:
1. costurile fortei de munc devenite necompetitive dup standardele
internationale, efect secundar periculos, de vreme ce se presupune c aceste
costuri constituie unul dintre principalele avantaje ale Europei Rsritene;
2. descurajarea patronilor in a face noi angajri, deci reducerea locurilor de
munc;
3. incurajarea evaziunii fiscale, deoarece patronii vor ascunde numrul real al
angajatilor i astfel, baza de impozitare a guvernului se va restrnge.

Principii care stau la baza sistemelor de pensii din Europa:

ara
Belgia

Principii de baz
Scheme obligatorii de asigurri sociale

Domeniul de aplicare
Asigurare
obligatorie

la care contribuie angajaii; beneficiile

pentru angajai

sunt corelate cu durata i cu veniturile

anterioare dar valoarea acestora depinde
Danemarc

i de situaia familial.
Pensie naional ca schem de protecie

Cetenilor

universal; beneficiile depind de durata

naionalitate danez .

rezidenei.

Tuturor

Pensii suplimentare ca o component

vrste ntre 16 66 ani,

obligatorie a schemelor de asigurare

care lucreaz mai mult de 9

pentru angajai; beneficiile depind de

ore pe sptmn, n plus

durata de contribuie i de valoarea

se

acestora.

beneficiaz

rezideni
angajailor

aplic

celor
de

de
cu

care
alocaii

zilnice pentru
ngrijirea

sntii,

omerilor i celor care sunt

subiectul diverselor msuri
Germania

Grecia

Scheme obligatorii de asigurri sociale

active pe piaa muncii

n principal, muncitorilor i

la care contribuie angajaii i lucrtorii

funcionarilor i secundar

pe cont propriu; beneficiile sunt corelate

altor persoane care doresc,

cu veniturile anterioare.

din proprie iniiativ, s se

Scheme obligatorii de asigurare pentru

asigure.
Asigurare obligatorie toi

toi salariaii; beneficiile sunt corelate

angajaii

cu durata i valoarea contribuiilor;

asimilate

grupuri

Spania

Scheme obligatorii de asigurri sociale

Asigurare

obligatorie

la care contribuie angajaii i lucrtorii

pentru toi angajaii

pe cont propriu; beneficiile sunt corelate

Frana

Irlanda

Italia

cu veniturile anterioare.
Scheme obligatorii de asigurri sociale

Asigurare

pentru

pentru

angajai,

veniturile

dup

obligatorie

toi

angajai

retragere sunt n funcie de veniturile

persoane asimilate

anterioare i de durata afilierii

Scheme obligatorii de asigurri sociale

Persoanele cu vrste ntre

pentru populaia activ (angajai i

16 66 ani angajate cu

lucrtori pe cont propriu); beneficiile

contract sau n perioada de

sunt aceleai pentru toi indivizii

Scheme obligatorii de asigurri sociale

ucenicie.
Angajai

pentru angajai; beneficiile sunt n

funcie de perioada de contribuie i de
valoarea contribuiilor.
Asigurare obligatorie pentru angajaii
din
Olanda

sectorul privat.
Sistem general de pensii pentru toi

Tuturor rezidenilor sub 65

locuitorii, finanat prin contribuii din

de

veniturile

naionalitate

beneficiilor
familial.

din

munc;

depinde

de

valoarea
situaia

an

indiferent
sau

de
de

venituri.
De

asemenea,

sistemul

acoper i persoanele sub

65 de ani, care lucreaz pe
teritoriul olandez i care
onoreaz

constant
10

Norvegia

Schema Naional de Asigurare: are

obligaiile fiscale.
Acoperire
obligatorie

caracter universal i obligatoriu; este un

pentru

sistem de tipul PAYG, organizat pe trei

independent de activitatea

paliere:

pe care o desfoar .

-pensia de baz n funcie de durata

Sistemul

rezidenei;

acoper toi angajai (pe

-pensie

suplimentar

corelat

cu

veniturile salariale anterioare;

criterii

toi

rezideni

suplimentar
ocupaionale)

lucrtorii pe cont propriu.

-supliment special celor care nu

Austria

beneficiaz de pensii suplimentare.

Schem obligatorie de asigurri sociale

Toi

pentru angajai; beneficiile sunt corelate

contribuie la sistem;

cu durata i valoarea contribuiilor.

-Cursani;

angajaii

care

-Lucrtorii pe cont propriu

i

membri

familiilor

acestora care lucreaz n

firma respectiv;
-Persoane

care

au

fost

angajate cu contract de
munc dar n prezent
desfoar activiti pe cont
propriu, dar fr a crea o
structur

organizaional

propriu - zis;
Portugalia

Schem obligatorie de asigurri sociale

-Asigurai voluntar.
Asigurare
obligatorie

pentru angajai i lucrtori pe cont

pentru

toi

muncitori
11

propriu; beneficiile sunt corelate cu

salariai

veniturile anterioare nregistrate i cu

Finlanda

durata afilierii la sistem.

Sistem dual:

Toi angajaii, lucrtorii pe

-componenta de asigurare (pensia post

cont propriu i fermieri cu

ocupare) acoper angajaii, lucrtorii pe

vrste ntre 23 65 de ani.

cont propriu, fermierii;

Acoperire

-componenta
Suedia

universal

(pensia

tuturor

obligatorie
rezidenilor

a
cu

naional) garanteaz o pensie minim.

Schem de pensii relativ nou

vrste ntre 16 65 de ani.

Acoperire
obligatorie

(legiferat n 1999 i funcional din

pentru toi rezideni

ianuarie 2001), aflat n proces de

tranziie, noile prevederi se aplic
gradual pn n 2015; fiind asigurri
publice este obligatorie
i are o acoperire universal. Drepturile
de pensie se dobndesc de la 16 ani i
nu exist o limit de vrst superioar,
are trei componente:
-componenta PAYG, cu sistem fix de
contribuii (16% din veniturile care stau
la baza calculului pensiei);
-componenta pe baz de fond de
acumulare (ca sistem convenional de
rezerv), contribuiile variaz ntre 2,5
7,5% din veniturile care stau la baza
calculului pensiei, sumele se ntorc

12

strict la asigurat;
-componenta

de

garantare

(pensia

garantat), intrat n vigoare la 1

ianuarie 2003 i este destinat tuturor
rezidenilor cu venituri mici, sau fr
Marea

venituri.
1. Schem contributiv public pentru

Toi angajaii i lucrtorii

Britanie

pensii de retragere (pentru persoane care

pe cont propriu care au

au mplinit vrsta legal de pensionare),

contribuit conform duratei

cu trei componente:

legale.

-Pensie de baz cu un nivel egal pentru

Persoane

ale

cror

toi vrstnicii (Basic Pension),

contribuii

au

depit

-Pensie adiional, nivelul beneficiului

valoarea medie legal de

fiind corelat cu veniturile anterioare

contribuie

(Additional Pension),

salariilor anterioare mari.

-Beneficii de retragere corelate cu

Toi cei care au contribuit

veniturile

n perioada 1960 1975.

anterioare

(Graduated

datorit

Retirement Benefit).
2. Pensie de stat non contributiv
acordat acelora n vrst de
80 de ani i peste.
3. Scheme suplimentare de pensii care
pot nlocui componenta adiional
Experiena celor mai dezvoltate tari sugereaz c:

13

sistemul pensiilor publice ar trebui restrns i raionalizat, pentru a oferi

beneficii adecvate, care s poata fi sustinute, i pentru a incuraja crearea i
dezvoltarea fondurilor private de pensii;

trile in tranziie ar trebui s opteze pe termen lung in favoarea unor planuri

de contributii definite, independente de managementul firmelor si bazate pe
costuri de capitalizare individuale, cu drepturi depline si imediate, cu
transferabilitate si finantare depline, pentru a realiza un raport dezirabil
intre pensia medie si salariul mediu, astfel de scheme ar trebui s opereze
cu rate variabile de contributie, in functie de cresterea salariului, de profitul
cumulativ al investitiei care intr in contul salariatului si de nivelul
beneficiului de pensie vizat.

Franta
Sistemul de pensii al statului este finantat pe principiul pay-as-you-go.
Organizatiile statutului pltesc pensii mai mult de 10% din PIB, procent ce este
foarte mare conform standardelor internationale. Varsta de pensionare este mic60 de ani atat pentru femei cat si pentru brbati. Cu toate acestea unele sindicate
au anuntat c vor s reduc aceast varsta la 55 de ani. Franta a mostenit o
anumita neincredere fa de schemele de pensii fully funded ce dateaz din
perioada postbelic, cnd inflatia foarte ridicat a avut efecte negative
semnificative.
Germania
Schema de pensii se bazeaz pe modelul celor trei piloni cuprinzand statul,
companii si componente private. Oricum cel mai important este primul pilon ,
statul, care plateste 75-80% din pensii. Planurile de pensii ale companiilor asigur
5-10% din pensii , iar asigurrile private in anuiti 15%.

14

Sistemul de pensii al Germaniei este influentat de schimbrile indicatorilor

demografici. Populatia varstnic este una dintre cele mai importante poveri ale
acestui sistem si este finantat pe principiul pay-as-you-go. Alte probleme se
refer la cresterea ratei somajului si cresterea benefiicilor acordate unor persoane
care nu au contribuit in nici un fel.
Italia
In trecut sistemul de asigurari sociale al Italiei era fondat dupa regula payas-you-go i asigura suficient pensiile vrstnicilor. Dupa 1990 s-a propus
alternativa constituirii provizioanelor pentru pensii. In 1995 sistemul celor trei
piloni a fost introdus intr-un cadru reglementativ foarte coerent, avand sistemul
asigurrilor sociale ale statului ca baz, suplimentat de fondurile de pensii si
asigurri de via private individuale.
Doua reguli sunt foarte importante pentru industria asigurrilor si potentialul lor
de dezvoltare, i anume:
1. Fondurile de pensii organizate fie pe principiul contributiei fie al
beneficiului nu au voie s gestioneze fondurile direct, ci trebuie s le
incredinteze societilor de asigurri si altor organisme autorizate.
2. In perioada de contributie, o pensie pe via trebuie garantat. De regul,
aceasta solicita suportul unei societati de asigurare de via, careia ii este
cedat riscul longevitii. Alt posibilitate ar fi ca investitorul s-si ceara
banii si s incheie o poli anual direct cu societatea de asigurri.
Japonia
In aceast tar sistemul de pensii este bazat pe cei trei piloni: sistemul de
pensii al statului, schema de pensii a companiilor si pensii private.
Primul pilon, statul, cuprinde intreaga populatie si este completat de provizioane
aditionale pentru angajati si cei pe cont propriu. Suma de bani platit de stat ca
15

pensie depinde de anii de contributie, dar in prezent nu depete 18% din salariul
lunar mediu. Salariatii se pot pensiona de la varsta de 60 de ani dar aceast limit
va fi ridicat la 65 de ani pan in 2014. Pensiile pltite prin schemele de pensii
aditionale pot ajunge la 30% din salariul final la pensionare. Schemele de pensii
ale companiilor sunt organizate fully funded .In domeniul asigurrilor private, al
treilea pilon, societatea de asigurri Kampo si alte cooperative care nu-si gsesc
locul in acest sector joaca un rol important.
Marea Britanie
Piata asigurrilor de viata in Marea Britanie este a patra in lume. Sistemul
de baza al statului, fa de care toti cei care muncesc pltesc contributii,
garanteaz o pensie care nu este legat de incasrile statului de 15% din venitul
mediu al brbatilor . In plus, exist o schem de pensii suplimentar care depinde
de veniturile statului asa numita State Earnings-Related Pension Scheme
(SERPS). Pensia medie oferit de aceast schem este putin mai mare decat
pensia de baz. Angajatii pot s ias din aceast schem pentru a opta in favoarea
unui plan de pensii privat sau de companie. Dac angajatul hotrte s ias,
Departamentul Asigurrilor Sociale pltete acestuia o parte din contribuiile deja
fcute ctre planul privat de pensii. Deoarece pensiile statului sunt relativ mici,
asiguratorii privai de pensii se bucur de multe oportuniti de afaceri.
Statele Unite
Aici piaa asigurrilor de via si a anuitilor este in continu cretere. In
trecut, indivizii ncheiau asigurri de via cu o component de acumulare de bani
pentru a-si proteja dependenii mpotriva pierderii venitului cnd asiguratul murea.
In prezent pe lng acestea, oamenii ncheie asigurri la termen care nu includ
acea component de acumulare a banilor. Populaia achiziioneaz anuiti si in
special anuiti variabile. Factori precum mbtrnirea si abilitatea Sistemului de
Asigurri Sociale de a plti beneficii pensionarilor determin creterea cererii
16

pentru anuiti fat de cererea pentru produse tradiionale de asigurare. Legislaia

poate afecta atracia ctre anuiti. Dac planurile de pensii sunt mai puin
atractive acest lucru determin creterea cererii pentru astfel de produse. Creterea
numrului de familii cu un singur printe si a vrstei medii la care oamenii se
cstoresc tind s determine populaia s cumpere anuiti.
III. SISTEMUL DE PENSII DIN ROMNIA
Programul de privatizare a sistemului de pensii din Romnia trebuie s
ndeplineasc dou cerine importante : s nu pericliteze plata pensiilor pentru cei
deja ndreptii s le primeasc si s lase posibilitatea fiecrui salariat s opteze
fie s rmn in vechiul sistem , fie s-si plaseze contribuiile intr-unul din
fondurile private de pensii nfiinate. Experiena unor state ca Chile si Argentina
demonstreaz c un procent covritor din populaia activ s-a orientat spre a-si
plasa economiile in aceste fonduri. Fondurile private permit fiecrui contribuabil
s-si deschid un cont in care banii se acumuleaz pe msur ce se adaug noi
contribuii precum i dobnzile i dividendele rezultate din investiiile fcute cu
banii respectivi. Practic , deosebirea esenial dintre un sistem privat de pensii si
unul de stat, se refer la modul de alocare al banilor.
Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie din cercul
vicios "impozite tot mai mari-- cretere economica tot mai mic" si de a o integra
intr-un cerc "virtuos" "economii (deci investiii) tot mai mari -- cretere
economic mai puternic". Este poate inutil de adugat c intr-o asemenea situaie
piaa neagr ar suferi o important lovitur, prin aceea c salariaii vor fi tentai s
se angajeze cu contracte legale; bugetul de stat va avea de profitat prin lrgirea
bazei de impozitare , datorit subierii economiei subterane. Desigur, ar fi greit s
concluzionm c venituri adecvate la pensie vor fi furnizate doar intr-o tar ce se
17

sprijin exclusiv pe o schem privat. Spre exemplu , cei cu venituri mici si

perioade mai lungi de ntrerupere a lucrului-- datorit omajului , mbolnvirii ,
etc. -- vor fi poate incapabili s economiseasc pentru o pensie adecvat . Alte
critici privesc faptul c o generaie va trebui s plteasc de doua ori, odat pentru
sistemul de stat si a doua oar pentru propriile pensii. Totui eficienta cu care
lucreaz fondurile private este att de mare , incat practic , gradul de prelevare
pentru asigurri sociale de la patroni si angajai s-a redus , de exemplu , in
Argentina cu 10 %.
Iar alternativa este c guvernul s suporte cea mai mare parte, ori exclusiv ,
cheltuielile legate de plata pensiilor curente mprumutndu-se , ins astfel va
transfera povara pe umerii generaiilor viitoare intr-o msur nedefinit.
Acestor critici li se adaug cele referitoare la faptul c astfel pensiile vor fi
supuse riscului pieei iar eventualele cheltuieli administrative vor fi mari.
Dincolo de toate acestea , este clar ca supravieuirea sistemului in forma sa
actual este imposibil (datorit tendinelor demografice , in primul rnd) i
injust deoarece mprtie riscurile in mod egal asupra tuturor indivizilor.
In sistemul privat fiecare salariat contribuie in timpul vieii active , lunar ,
cu un anumit procent din salariu , la formarea propriei pensii. Aceste contribuii
sunt folosite de ctre fondurile de pensii in investiii pe piaa de capital, ceea ce le
mrete valoarea in timp. Deoarece banii vor fi utilizai mult mai eficient , la
atingerea vrstei de pensionare un salariat va primi o pensie mai mare dect ar
primi dac ar cotiza la stat.
Efectele benefice ale fondurilor private de pensii sunt departe de a se limita
la cele spuse mai sus. Este in egal msur important faptul c , orice salariat va
privi depunerile sale la fondul ales ca pe o economie , in timp ce in prezent ,
contribuia la asigurrile sociale se retine ca impozit. Acest lucru va declana o

18

schimbare de mentalitate in rndul fiecrui angajat , acesta fiind motivat s

munceasc mai bine pentru a ctiga mai mult.

Bibliografie:

19

Legea nr.19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, privind sistemul de pensii din

Romania
Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata in 2007-08-29
Legea nr.204/2006 privind pensiile facultative
Regulamentul Consiliului (CEE) 1408/71
Regulamentul Consiliului 574/72/CEE cu privire la procedurile de implementare a
Regulamentului 1408/71/CEE
Europa MISSOC Comparative Tables on Social Protection in the Member States, 2002.

20