Sunteți pe pagina 1din 7

Sapunuri si detergenti

Detergentii sunt agentii de curatenie, in special sapunurile si detergentul fara


sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala.Detergentii fara
sapun sunt uneorii numiti detergentii sinteticii sau pur si simplu detergenti.
Sapunul,primul detergent, se fabrica in Orientul Mijlociu de peste 5000 de
ani. La inceput a fost folosit in principal pentru spalarea rufelor si pentru curatarea
inflamatiilor si a ranilor. Abia din anii 100 e.n. oamenii au inceput sa foloseasca
sapunul pentru baie.
Producerea spunului a nceput n secolul al XV-lea, la Veneia, n secolul al
XVII-lea, la Marsilia, iar n secolul XVIII s-a rspndit n ntreaga Europ i n
America de Nord. Spunul reprezint amestecul de sruri de sodiu ale acizilor
grai (C12-C18), obinut prin hidroliza bazic a grsimilor.
Sapunurile si detergentii sunt folositi pentru a elimina petele grase si
murdaria din tesuturi si de pe piele, par etc., pe care le aduna si le duc in apa de
spalare.
Sapunurile si detergentii apartin unor clase de compusi organici diferite, dar
moleculele lor sunt alcatuite din aceleasi doua parti componente caracteristice: o
catena (radical hidrocarbonat) lunga, numita coada, care are la una dintre
extremitati o grupa functionala solubila in apa, numita cap.
Spunurile sunt sruri cu diferite metale (sodiu, potasiu i altele) ale
acizilor grai cu cel puin opt atomi de carbon n molecul.
Intr-o instalatie moderna de fabricare a sapunului, materialele sunt
amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 130 grade C. Reactia
produce sapun si glicerina.
Dupa inlaturarea glicerinei, prelucrearea sapunului topit continua pana se
produce produsul dorit.
Sapunurile tari se fac prin uscarea unui dus de sapun topit, adaugarea unor
coloranti si parfumuri si formarea calupurilor de sapun.
Sapunurile de toaleta se fac din grasimi de calitate mai buna si sunt incalzite
dupa uscare pentru a li se aduce umiditatea.
Fulgii de sapun se obtin prin solidificarea sapunului pe exteriorul unui valt si
apoi razuirea lui. Prafurile de sapun se obtin amestecand intai sapun topit cu
aditivi care inbunatatesc si asista la activarea de curatare a produsului si
imbunatatesc aspectul si densitatea materialelor spalate.
Amestecul este apoi uscat prin pulverizare. Asemenea aditivi se folosesc si
la detergentii sintetici.

In prezent se fabrica o gama larga de detergenti sintetici atat sub forma de


praf cat si sub forma lichida.
Prafurile, care contin 20-25% agent tensioactiv se obtin uscand prin
pulverizare o pasta formata din agentii tensioactivi si celelalte ingrediente. Unele
prafuri de spalat contin o substanta numita proteaza, care ajuta la inlaturarea
petelor formate din substante pe baza proteine, precum sangele si ouale asa-numite
prafuri biologice.
Obtinere si clasificare
Spunurile se obin prin hidroliza alcalin a grsimilor. Acetia se mpart n
trei categorii:
- spunuri de sodiu, care sunt solide i solubile n ap;
- spunuri de potasiu, care sunt lichide i solubile n ap;
- spunuri de aluminiu, mangan, calciu, bariu, care sunt solide i insolubile n ap.
Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de
splare, acetia avnd o putere de splare inferioar detergenilor.
Proprietati fizice
Spunurile sunt substane biodegradabile obinute prin hidroliz bazic.
Puterea de splare este dat de natura acidului gras, de natura ionului metalic, ca i
de concentraia n tenside. n apele dure (care conin sruri solubile de Ca i Mg),
spunurile de Na i K se transform, parial, n sruri de Ca i Mg ale acizilor
grai, greu solubile care micoreaz capacitatea de splare.
Proprietati chimice
Un spun are formula general de mai jos i reacioneaz conform ecuaiei:
R COO-Na+ R - COO- + Na+ , n prezena H2O.
Anionul carboxilat (R-COO- ) prezinta in molecula doua parti diferite, care
au comportari diferite fata de apa:
Radicalul hidrocarbonat (-R)- Grupa hidrofoba (fara afinitate fata de apa)
Grupa carboxilat (-COO- ) ,care poate realiza legaturi de hidrogen cu apa
Grupa Hidrofila (cu afinitate fata de apa)
Existenta lor, determina proprietatea sapunui de a spala.
Rolul sapunului in procesul de spalare
Moleculele de sapun vin in contact cu murdaria (formata in special de
substante insolubile in apa ex. grasimi).

Gruparea hidrofoba se orienteaza spre subustanta insolubila in apa.


Gruparea hidrofila se orienteaza spre apa.
Substanta insolubila este divizata in particule foarte mici,
inconjurate de moleculele sapunului, formand agregate numite micele.
Micelele trec in apa formand o emulsie relativ stabila.
Utilizare
Sapunul de sodiu: agent de spalare
Sapunul de potasiu: este moale utilizat in industria textila
Sapunuri de calciu, sodiu, magneziu: in amestec cu uleiurile minerale obinerea
unsorilor.
Desi sapunul este un bun agent de curatare, eficacitatea sa este redusa cand
este folosit in apa tare. Duritatea apei este data de prezenta unor saruri minerale ,
de obicei calciu (Ca) si magneziu (Mg), dar si fier (Fe) , si mangan (Mn). Aceste
saruri reactioneaza cu sapunul si formeaza un precipitat insolubil .
Acesta nu se clateste usor . Are tendinta sa ramana si sa produca pete pe
haine, si sa faca tesaturile rigide. De asemenea , precipitatul se depune in chiuvete,
vana, si masinile de spalat.
O buna cantitate din sapun este folosita in timpul reactiei de formare a
precipitatului, reducandu-se astfel cantitatea de sapun disponibila pentru spalare.
Chiar daca rufele sunt spalate in apa moale , mineralele care formeaza
precipitatul se pot gasi in compozitia petelor si astfel se formeaza dein nou
precipitatul. Moleculele de sapun sunt constante si nu pot fi adaptate la
varietatea de fibre, de temperaturi a apei etc
Cele mai cunoscute mrci de spunuri de pe pia sunt : Dove , Palmolive , Teo ,
Nivea , Fa , Camaz , Protex , Fax , Nancz , Arko , Duru etc .

Detergenii sunt produi de sintez, avnd o structur asemntoare cu cea a


spunurilor. De aceea, ei sunt ageni de splare i curire, modificnd tensiunea
superficial a apei de splare.
In societatea primitiva , chiar si in zilele de azi , hainele erau curatate ,prin
cu pietre pe malul unei ape curgatoare. In dictionar , detergent este definit ca
agent de curatare . In ultimii 20 de ani ,insa, cuvantul descrie mai de graba
detergent sintetic , decat obisnuitul sapun. Detergentii sintetici contin anumite
componente numite substante tensio-activa.
Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingrediente a
unei substante, numita hidrotrop.
Aceasta previne separea ingredientelor. Detergentii sintetici se folosesc si la
alte produse de curatare, cum ar fi prafurile de curatat. Prafurile de curatat tipice
contin un detergent anionic, un mineral fiind macinat, precum feldspatul, si un
inalbitor cu hipoclorit.
Detergenti speciali sunt fabricati pentru curatire industriala. De exemplu
dertergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile
de fabricare a alimentelor si a produselor lactate, care trebuie curatate la cele
mai inalte standarde.
Clasificare
Dup structura lor, detergenii pot fi:

1. Anionici;
2. Cationici;
3. Neionici.
Detergenti anionici
Compui cu caten liniar de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care
conine 12-18 atomi de carbon n molecul sau pot avea caten aril-alchilic, cu
8-12 atomi de carbon n molecula, care are ca grupare polara o grupare sulfonica.
Sunt folositi in detergentii pentru spalatorii si detergentii pentru spalarea
vaselor cu mana. Ei se ionizeaza in solutie, au proprietati de curatire excelente ,
si sunt foarte spumanti. Ex: sapunul ,alcoolul etoxisulfat
Detergenti cationici
Compui cu caten liniar de tip alchilic, cu numr de atomi de carbon ntre
12 i 18, care are ca grupare polar o grupare cuaternar de amoniu.
Sunt folositi pentru a face fibrele mai moi si mai delicate(gen
Cocolino,Silan) . Alte intrebuintari sunt ca dezinfectanti si alte produse de
igienizare si curatare a casei. Compusii quaternali de amoniu sunt cei mai
importanti cationi.
Detergenti neionici
Compui cu caten liniar de lungime variabil de tip alchilic i care au ca
grupare polar grupa etoxi i o grupare hidroxil terminal.
Nu creeaza multa spuma, si sunt folositi in spalatorii si in masinile automate
de spalat vase, si ca ajutoare la clatire .Pentru ca nu se oxideaza, sunt rezistenti
la taria apei si curata bine majoritatea petelor. Cei mai folositi sunt hidroxieteri
Utilizare
Detergentii intra in compozitia produsilor de spalare granulati alaturi de
sapunuri. In compozitia detergentilor granulati folositi in scop menajer, substanta
activa se afla in proportie de maximum 40%. Restul componentilor sunt produse
pentru dedurizarea apei si alte ingrediente in functie de destinatia detergentului:
agent de inalbire pe baza de oxigen activ
enzime
produse pentru parfumare
antispumanti

Mrci cunoscute de detergeni : Persil , Ariel , Tide , Bonux , Dero , Fax ,


Omo etc.

Detergeni biodegradabili
Biodegradabilitatea reprezint capacitatea detergenilor aflai n apele
reziduale de a se descompune sub aciunea oxigenului i a microorganismelor.
Majoritatea detergenilor de pe pia sunt compui din substane chimice rezistente
la aciunea factorilor biologici. Astfel, n momentul n care aceti detergeni intr n
contact cu apa i mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat i pot crea
probleme serioase pentru mediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile rezultate din
fabricarea detergenilor obinuii sunt antrenate de ploi, ajungnd la adncimi
foarte mari, chiar i dincolo de pnza freatic.
Pentru creterea performanelor detergenilor, n compoziia acestora se
adaug nitrii i fosfai, care au ca efect reducerea duritaii apei. Ajuni n mediul
acvatic, acetia stimuleaz inmulirea algelor, ceea ce duce la scaderea coninutului
de oxigen n ap, fcnd imposibil viaa faunei acvatice.
Mai mult de att, cercetatorii au avertizat n mai multe randuri ca solurile
agricole sunt tot mai infectate, pe lang pesticide, cu sulfat de alchilbenzen,
substan intalnit n detergenii anionici, cei mai bine vnduti la nivel mondial.
Aceste probleme ar putea fi eliminate total dac s-ar utiliza la scar larg
numai detergeni biodegradabili. Detergenii biodegradabili conin ingrediente
active care nu deterioreaz suprafeele, se dizolv uor i nu sunt toxice pentru
mediul inconjurator.