Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EMBRIO
EMBRIO
I
1. Tubul intestinal primitiv: formare, limite, derivate
-Are origne din endoderm-sant intestinaltub intestinal primitiv
Limite:
- membrana buco-faringiana, resorbita la 3 saptamani
- membrana cloacala, resorbita la 3 luni
-
se numeste si proenteron
limite:
- sup - membrana buco-faringiana
- inf - ansa duodenala
primul segment - esofagul (continua faringele) (vezi 5. Esofag)
s.n. si mezenteron
limite:
- sup - mijlocul ansei duodenale
- inf - flexura colica primara
din extremitatea distala a intestinului ant si din partea sup a intestinului mijl se
formeaza ansa duodenala din care se va dezvolta duodenul, in legatura cu
intestinul mijlociu
intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale
mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta
comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin, care se afla in
varful ansei ombilicale
ansa ombilicala prezinta 2 ramuri:
- ramura superioara (descendenta)
- ramura inferioara (ascendenta)
derivate:
- din ramura sup:
- jumatatea inf a duodenului
- jejunul
- cea mai mare parte a ileonului
- din ramura inf:
- restul ileonului (70-80 cm)
- cecul
- apendicele
- colonul ascendent
- 2/3 drepte din colonul transfers
- din flexura primitiva a colonului
- flexura lienala (stg) a colonului
s.n. si metenteron
limite:
- sup - flexura colica primara
- inf - membrana cloacala
comunica liber la extremitatea distala cu canalul alantoidian la nivelul unei
cavitati care s.n. cloaca
derivate:
- 1/3 stanga a colonului transvers
- colonul descendent
- colonul sigmoid
- rectul
- partea superioara a canalului anal
5. Dezvoltarea esofagului
-
8. Dezvolarea stomacului
-
9. Hernia fiziologica
-
10
18. Mezonefrosul
-
11
din mezonefros raman parti epigenitale care vor intra in alcatuirea caii
genitale, in special la barbat
cei 5-12 tubi epigenitali care raman devin tubi eferenti care se vor deschide in
ductul mezonefrotic, duct care devine duct epididimar si canal deferent
19. Metanefrosul
-
16
intre aparatul urinar si cel genital exista o stransa legatura, cele doua
dezvoltandu-se dintr-o structura comuna creasta urogenitala, care proemina
in celomul intraembrionar.
in creasta genitala migreaza in saptamana 6 celule endodermale din zona
sacului vitelin (cel germinative sexuale) care populeaza creasta gonadala si
induc dezvoltarea gonadei
in afara celulelor germinative care devin spermatogonii/ovogonii, restul
structurilor sunt derivate de la nivelul epiteliului celomic sau a mezodermului
de la acest nivel
din epiteliul celomic deriva
- la barbat
- cordoanele testiculare
- albugineea testiculului
- la femeie - celulele foliculare
din mezoderm deriva
- la barbat
- celulele interstitiale Leydig si celulele de sustinere Sertoli
- ductele epigenitale
- ductul mezonefrotic care formeaza caile sexuale extratesticulare
- la femeie
- tubele uterine
- uterul
- portiunea superioara a vaginei (din canalul utero-vaginal)
20
21
in tubii seminiferi:
- celule germinale - spermatogonii (orig endodermala)
- celule de sustinere - celule Sertolli (orig mezodermala)
- celule interstitiale - celule Leydig (orig mezodermala) - secreta testosteron
din luna a 3a pana in luna a 4a
secretia de testosteron e bifazica
exista doua generatii de celule Leydig:
- lunile 3-6 - rol morfogenetic
22
gonadele apar din crestele genitale, care s-au dezvoltat pe fata mediala a
mezonefrosului
- acest mezonefros are cite un ligament superior (diafragm) si unul inferior
(inghinal)
la barbati:
- in dezvoltare, gonadele preiau ligamentele mezonefrosului
- ligamentul diafragm dispare la testicul
- ligamentul inghinal se dezvolta, se insera inferior in proeminentele genitale
(labio-scrotale) si s.n. gubernaculum testis
- cresterea corpului embrionar si inextensibilitatea gubernaculului face ca,
aparent, testiculul sa coboare pana in apropierea canalului inghinal, insa
coborarea nu este una activa
- gonadele au originea in zona lombara, fapt dovedit de vascularizatia si
inervatia lor
- cavitatea celomica emite in jurul gubernaculului o prelungire (diverticul) a
cavitatii peritoneale pana in regiunea labio-scrotala, care s.n. procesul vaginal
al cavitatii peritoneale prin care testiculul coboara in scrot
- in luna a 6a testiculul e la orificiul profund al canalului inghinal
23
24
dupa 6 luni, mugurele hepatic creste si incorporeaza venele viteline, din care
vor ramane:
- sub mugure - venele aferente (numite si advehente)
- deasupra mugurelui - venele eferente (numite si revehente)
vena eferenta stanga se atrofiaza odata cu cornul stang al sinusului venos al
inimii si ramane doar cea dreapta, numita vena revehenta comuna care va da
nastere venei suprahepatice (hepatice)
intre cele doua vene aferente apar 3 anastomoze transversale:
- inferioara preintestinala
- mijlocie retrointestinala
- superioara intrahepatica preintestinala
se atrofiaza:
- in dreapta - segmentul de vena vitelina dintre inferioara si mijlocie
- in stanga - toata vena aferenta stanga cu exceptia segmentului dintre
inferioara si mijlocie
cavitatea seroasa este una virtuala, aflata intre lama parietala (pe pereti) si
lama viscerala (pe organe)
- intre lame exista o usoara presiune negativa, un redus proces de absorbtie si
o lama subtire de lichid care asigura alunecarea foitelor (seroasa)
Straturi ale seroasei:
- epiteliu pavimentos turtit de origine mezodermala
- lamina propria - strat subtire din fibre de colagen si fibre elastice cu terminatii
nervoase senzitive
- strat subseros format din tesut conjunctiv lax, este usor mobil si leaga foitele
de organ/perete
- lama de lichid extrem de redusa
- atunci cind lama de lichid creste in cantitate, cavitatea devine reala si
denumirea se face dupa natura lichidului din interior:
- hidrotorax (apa)
- hemotorax (sange)
- chilotorax (lichid limfactic)
- pirotorax (puroi)
- pneumotorax (aer)
- functia de absorbtie a dus in vechime la dezvoltarea dializei peritoneale
- are rol in aparare
- cavitatile seroase pot fi explorate radiologic si laparoscopic
D3 - aorta si artera mezenterica superioara, formeaza pensa aorticomezenterica in care se prinde D3, procesul uncinat si v. renala stanga
- radacina mezenterului si anse intestinale
- posterior
- corpuri vertebrale (T12-L5)
- la niv L2 - originea canalului toracic si cisterna chily
- a. si v. lombara
- bilateral L2-L3 - santul format intre stalpii diafragmatici drept si stang
- lateral (la dreapta)
- VCI
- trigonul interaorticocav (intre VCI, stalp diafragmatic drept si aorta, post, si
lobul caudat al ficatului), la nivelul caruia gasim:
- ggl semilunari ai plexului celiac
- n. splahnici
- lanturi simpatice
- ggl limfatici - inabordabili chirurgical
- lig arcuat medial
- lanturi simpatice
- la distanta: inferior: rinichi drept, colon ascendent, vase genitale
- lateral (la stanga)
- ggl limfatici paraaortici
- D4
- flexura duodenojejunala
- lig arcuat medial
- arcul vascular Treitz
- inferior si la distanta: rinichi stang, colon ascendent, vase genitale
Ramuri:
Versiunea 1:
- ventrale:
- trunchi celiac
- AMS (artera mezenterica superioara)
- AMI
- dorsale:
- a. lombare
- a. sacarala medie
- laterale:
- a. frenice inf
- a. suprarenala medie
- a. renale
- a. genitale
- terminale
- a. iliace comune
Versiunea 2:
- parietale:
- a. frenice inf stanga si dreapta, din care se pot desprinde:
- ramuri mediale anastomozate ant de exofag
30
- D4
- flexura duodenojejunala
- lig arcuat medial
- arcul vascular Treitz
- inferior si la distanta: rinichi stang, colon ascendent, vase genitale
dreapta
- retroperitoneal: rinichi drept si cai genitale drepte
anterior
- retroperitoneal - incrucisata in dreptul L2 de vasele genitale drepte
- intraperitoneal - raporturi la 5 nivele
- segm subduodenopancreatice - de radacina mezenterala, anse
ileale
- segm duodenopancreatic -D2 si capul pancreasului
- segm corespunzator orificiului epiploic Winslow, peretele
parietal posterior prin care are raport cu pediculul hepatic
- segm hepatic - santul VCI de la nivelul ficatului
- segm suprahepatic - scurt - v. suprahepatice
Afluenti:
- de origine
- v. iliace comune stanga si dreapta
- v. iliolombara
- v. sacrala medie
- v. sacrala laterala
- v. iliaca externa
- v. circumflexa iliaca profunda
- v. epigastrica inferioara
- v. iliaca interna
- plexul venos sacral, prin v. sacrala medie si laterala
- v. obturatorii
- v. fesiere sup
- v. fesiere inf
- plexul venos vezical Santorini
- v. rusinoasa interna
- v. vezicale
- v. rectale medii
- colaterali
- perietali
- v. diafragmatice inferioare - anastomoze portocave parietale cu v. porte
accesorii diafragmatice si v. ce dreneaza sange din plexul venos
esofagian prin v. diafragm inf
- v. lombare - anastomoza cavo-cava prin plexul nervos vertebral, vena
azygos prin anastomoza v. lombare ascendente cu v. costale, v.
hemiazygos
- v. sacrala medie
- viscerali
- v. hepatice, dreapta, mijlocie, stanga
34
apare sub forma unei lame nervoase localizate retroperitoneal, preaortic, intre
originea a. renale (sup) si bifurcatia aortei (inf)
- impartit in 3 etaje:
- sup: plex intermezenteric
- mijl: plex mezenteric inf
- inf: plex submezenteric, care se poate termina periarterial, de-a lungul a.
iliace comunce sau inferior, formand plexul hipogastic superior
Aferente:
- de la nivelul plexului celiac de la nivelul lanturilor simpatice lombare
Eferente:
- la nivelul a. lombare:
- osoase
- musculare
- vasculare
- viscerale - se distribuie regiunii stangi a celomului si partii superioare a rectului
54. Plexul hipogastric inferior
-
plex vezical
plex prostatic
plexuri inferovaginale
37
38