1.

Particularitati morfofunctionale ale inimii

Structura
Pericard
Limiteaza expansiunea si umplerea diastolica
(indeosebi a V drept) ;
protejaza circulatia pulmonara de supra incarcari;
asigura support pt atrii
Miocard
rezistenta electrica scazuta + jonct intercelulare de la niv
striilor scalariforme = caracterul sincitial-functional
aparatul contractil al fibrei cardiace nu depaseste jum din
celula
sist tubular transversal (T) = invaginari ale sarcolemei ->
tuburi T + tubi L = triade (la niv membrane Z)
Endocard
Tapeteaza cavitatile inimii
Asigura netezimea suprafetei de contact cu sg
Sist valvular

La niv orificiilor atrio-ventriculare + vaselor mari

Structura fibroconjunctiva
Asigura curgerea sg intr-un singur sens
Diferentele
de
presiune
sistolo-diastolica
inchidearea/deschiderea valvelor

=>

Sist autonom excito-conductor

Componente, situatie, frecventele de descarcare/min, traiectul
impulsurilor
(gasiti in cartea lui Cismas - varianta .pdf postata de Alina la pag
92-94)

2. Particularitatile metabolismului miocardului (p 111)

Enrg chimica din metabolismul oxidativ al ac. Grasi + (in
masura mai mica) din metab. Glucozei + ac. Lactic
Masurarea enrg rata consumului cardiac de oxygen
Enrg chimica => enrg. Termica + mecanica
Rap. Debit cardiac enrg chim totala consumata =
eficitenta cardiaca = 20-25% (in insufi. Cardiaca scade
sub 5-10%)
3. Inima ca organ endocrin

Musculatura atriala secreta peptidul natriuretic atrial (PNA)

rol in reglarea vol sangvin
Cresterea vol sangvin, PA crescuta => distensia peretilor atriali
=> eliberarea de PNA -> patrunde la nivel neral -> creste usor
rata filtrarii glomerulare + scade reabsorbtia de Na+ in tubii renali
=> creste excretia de sare si apa => scade vol sanguin
4. Excitabilitatea muschiului cardiac. In ce faza cel. cardiaca nu
se excita?
(p 104-106)
Potenialul de actiune (PA) in fib. Musc. Ventriculara = 105 mv
(de la -85 la +20)
Evolutie: crestere abrupta initiala (varf) -> mb. Se mentine
depolarizata 0,2 s -> PLATOU (permeabilitatea. Pt K scade de 5
ori) -> repolarizare rapida
Prezenta platoului => durata de 15 mai mare a PA a
m.cardiac fata de m.scheletic
Factorii responsabili de platou si PA lung (specif. m.cardiac):
PA al Fib. M. scheletice cauzat aproape in totalitate de
canale rapide de Na (se mentin deschise miimi de secunda);

fata de fib. Cardiac PA cauzat de canale rapide de Na +

canale lente de Ca (se mentin deschise zecimi de sec)
Influx de Ca si Na => Platoul
Dat. Influxului de Ca => permeabilitatea pt. K scade de
5 ori => scade efluxul de K in timpul platoului ->dupa -,20,3 s se inchid canalele de Na-ca -> permeab. Pt K creste =>
depolarizare
Cel. Cardiac e inexcitabila in :
Peroioada refractare absoluta (cel nu poate fi reexcitata
deloc) durata = 0,25-0,30 s pt ventriculi; 0,15 s pt atrii
Perioada refractara relativa (0,05 s) => cel. Poate fi
reexcitata cu un impuls puternic => contractie
prematura

5. Automnatismul cardiac. Pace-makerul dominant (p116-120)

Automatism = propr. De auto-excitare a fib. Cardiace
Conducerea excitatiei: nodul sino-atrial/sinusal (70-80
impulsuri/min) -> nodulul A-V (40-60/min) -> fasciculul A-V /
His (15-45/min)
Mecanism auto-excitatie nodala sinusala: PR (potential de
repaus) al fib. Sinusale = (-55) (-60) mv fata de PR fib.
Ventriculara = (-85) (-90) mv deoarece mb. Fib. Sinusale
este permeabila in mod normal pt Ca+ si Na+ =>
neutralizeaza o parte a electroneg. Intracelulare
La (-55) mv (in fib. sinusale) - canalele rapide de Na+ sunt
inactive -> se pot deschide doar canalele lente de Ca+ =>
PA mai lent
C% ridicata de Na+ extracellular + nr.moderat de canale de
Na deschise = permeabilitate naturala pt Na => influx

de Na intre bataile inimiii => val. PR creste la -55mv =>

deschid. Canelelor de Ca =>PA
} = AUTO-EXCITATIE
Pace-maker dominant = nodulul sinusal pt ca frecventa
de descarcare o impulsurilor este mult mai mare
Trimite impulsurile la nodulul A-V si fasc. His si le descarca ->
nod. Sinusal descarca din nou, inainte ca celealte nodule sa
atinga pragul de auto-excitare si le descarca din nou pe
acestea
6. Cum afirmam correct fecventa cardiaca sau ritm cardiac /
frecventa cardiaca ca si ritm cardiac? (p 116-118)
frecventa cardiaca sau ritm cardiac deoarece ritmul
determinat de frecv.de descarcare a nod.sinusal stabileste
frecventa cardiaca a intregii inimi (70-80 b/min)

7. De ce e necesara o secventa bine definita a contractiei A si V

si cine o favorizeaza? (p 118)
Secventa de contractii A si V presupune intarzierea
impulsului de la A la V pt ca intarzierea permite evacuarea
sg atrial in ventriculi inainte de inceperea contractiei
ventriculare
Cauza: intarzierea impulsuilui de la A la V dat nod.A-V
(intarziere de 0,9 s) si fasc.His (intarziere de 0,4 s)

8. Contractilitatea miocardului. Cuplarea excitatie-contractie (p

106)
Cuplarea excit.cu contractia = PA produce contractia
fib.musc.
PA -> disemineaza in int.fib. de-a lungul tubulilor transversi
(T) -> mb. Tubulilor longitudinali sarcoplasmici -> elib.Ca+
din reticul sarcopl. in sarcoplasma -> difuzeaza in miofibrile
-> rc.chim. -> alunecarea actinei pe miozina => contractia

musc. -> Ca+ pompati inapoi in reticul sarcopl. Si tubuli T ->

luchid extracel. => incetarea contractiei
Fib.musc.scheletica = primeste Ca+ doar din cisterna
retic.sarcoplasmic, fib.cardiaca cantitate suplimentara din
tubulii T => forta de contractie mai mare
Tubulii T cardiac = de 5 X mai mari decat cei din
fib.scheletica => vol.de 25x mai mare de Ca+ si contin
mucopolizah. Incarcare (-) => depozit de Ca+
Forta contractiei m.cardiac depinde de c% extracel. de
Ca+

9. Performanta inimii: factori principali + secundari

Performanta inimii depinde de:
Sistemul excito-conductor
Intoarcerea venoasa
Contractilitate musculara
10.

Succesiunea sistola-diastola in ciclul cardiac (106-109)

Ciclu cardiac = compus din diastola (cordul se umple cu sg) +

sistola (contractie)
Sg.curge continuu din vene in atrii (diastola atriala) V
sunt in sistola, iar valvele A-V sunt inchise (primul zgomot
cardiac)
Sf.sistolei V -> P scade -> deschiderea valvelor A-V ->
(diastola generala) -> 80% din sg. Curge direct din A in V
= perioada de umplere rapida a V (prima 1/3 din diastola
V)
A = pompa primara: sistola A trimite restul de 20% de sg. in
V (ultima 1/3 a diastolei V)

 Sistola ventriculara: P inter-V creste brusc -> inchiderea

valvelor A-V => perioada de contractie izovolumetrica
(0,02-0,03s) = contractie V fara golore -> necesara pt
deschiderea valvelor semilunare ->
Perioada de ejectie rapida = golire ventric. 70% (prima
1/3 din perioada de ejectie)
Perioada de ejectie lenta 30% in ultimele 2/3
Diastola ventriculara: P crescuta din arterele mari imping
sg.inapoi => inchiderea valvelor semilunare (al doilea
zgomot cardiac) => P inter-V scade rapid->
Perioada de relaxare izovolumetrica (0,03-0,06s): m. V
se relaxeaza dar vol.nu se modif. -> P scade in continuare
=>
Deschiderea valvelor A-V -> un nou ciclu cardiac
Evaluarea functionala sist. A = pompa primara - creste eficient
pompei ventric.cu pana la 20 %

11.

Sistola V si corelatia cu EKG (107)

Sistola ventriculara: P inter-V creste brusc -> inchiderea

valvelor A-V => perioada de contractie izovolumetrica (0,020,03s) = contractie V fara golore -> necesara pt deschiderea
valvelor semilunare ->
Perioada de ejectie rapida = golire ventric. 70% (prima
1/3 din perioada de ejectie)
Perioada de ejectie lenta 30% in ultimele 2/3
Corelatia cu EKG:
Sistola V corespunde cu complexul QRS
Depol. V produce contractia produce sistola
QRS = marcheaza depol. => apare cu putin timp inaintea
sistolei

 Unda T = repolarizarea V => apare cu putin timp inaintea

terminarii contractiei V

12.
Diastola generala (106-109)
Diastola generala = incepe cu deschiderea valvelor A-V
80% din sg. Atrial curge direct in V -> corespunde cu
perioada de umplere rapida a V (prima 1/3 din diastola
V)

13.
Revolutia cardiaca stetacustica
Reprezinta producerea de zgomote cardiace perceptibile,
prin inchiderea valvelor
Deschiderea valvelor = process lent, nezgomotos
Primul zgomot cardiac = inchiderea valvelor A-V in sistola
V (frecventa redusa, durata relative lunga)
Al
doilea zgomot cardiac = inchiderea valvelor
semilunare - la sf. Sistolei si incep.diastolei V (sunet scurt si
ascutit)