Sunteți pe pagina 1din 40

Malformatii

Cardiace
Congenital
e
N MEDICIN, CA SI N DRAGOSTE,
NU SPUNE "NTOTDEAUNA" SI NU
SPUNE "NICIODAT" - TOTUL E
POSIBIL...

Proiect realizat de
studenta:
Atanasiu Dana-Andreea
AN I/MG/Gr IV
Prof.Coordonator: Dr.
Cibu Oana

Ce sunt malformatiile cardiace congenitale sau


cardiopatiile congenitale?

Malformatiile cardiace congenitale reprezinta totalitatea anomaliilor


structurale ale inimii prezente la nastere, fiind rezultatul unei
alterari adezvoltarii embriologice cardiovasculare.
Termenul de cardiopatii congenitale (CC), se refera la malformatiile
(anomalii) cardiovasculare, aparute in etape diferite, in timpul vietii
intrauterine, diagnosticate fie in acel stadiu, sau imediat dupa
nastere.
Anomaliile cardiace si vasculare constituie cea mai vasta categorie
de boli congenitale la om, fiind intalnite la 1% din nou-nascutii vii
care prezinta malformatii.

Ce cauzeaza malformatiile cardiace


congenitale?
In majoritatea cazurilor nu se cunoaste motivul pentru care acestea apar. Inima fatului
incepe sa bata la 20 de zile de la conceptie. Incepand cu aceasta perioada,
influenta mai multor factori asupra dezvoltarii cardiovasculare este hotaratoare, sustin
specialistii.
Uneori poate fi vorba de infectii in cursul sarcinii (cea mai des implicata fiind rubeola;
virusul rubeolei poate interfera cu dezvoltarea normala a inimii fatului sau cu
dezvoltarea normala a altor organe).
Dar si alte virusuri pot fi implicate in producerea malformatiilor cardiace congenitale.
Uneori ereditatea joaca si ea un rol in aparitia malformatiilor cardiace congenitale. Se
pot intalni familii in care mai mult de un copil este afectat de o malformatie cardiaca
congenitala, insa aceste cazuri sunt rare.
Alte situatii in care apar malformatii cardiace congenitale sunt sindroamelegenetice
care evolueaza cu afectarea mai multor organe, cum ar fi sindromul Down. Atentie!
Riscul de aparitie a malformatiilor cardiace congenitale este crescut de consumul unor
medicamente, a consumului de alcool sau droguri.

Opt nou-nscui din 1.000 vin pe lume cu malformaii congenitale cardiace.


Acestea sunt responsabile de 3%-5% din decesele in prima sptmn de via
i pn la 33% din decesele survenite in decursul perioadei neonatale (0-28
zile).
Malformaia congenital de cord apare cnd inima nu se formeaz normal in
viaa intrauterin. "Malformaiile cardiace congenitale (MCC) reprezint
totalitatea anomaliilor structurale ale inimii prezente la natere, fiind rezultatul
unei alterri a dezvoltrii embriologice cardiovasculare. Ele apar in perioada
cardiogenezei (n.r. - dezvoltarea inimii)."
Malformaiile inimii sunt cauzate de factori multipli. Adesea, factorul cauzal nu
poate fi identificat. Ceea ce se tie cu exactitate este c in 90% din cazuri MCC
sunt rezultatul interaciunii intre factorii genetici i de mediu. Cea mai
vulnerabil perioad privind influena factorilor de mediu asupra dezvoltrii
cardiovasculare este perioada cardiogenezei.

Malformaiile congenitale cardiace pot fi simple sau complexe, cu sau fr lips de


oxigen (cianogene sau necianogene), cu sau fr semnificaie hemodinamic, fr
simptome (asimptomatice).
Afeciunile asimptomatice sunt adesea depistate accidental, uneori la civa ani dup
natere, iar unele nu necesit tratament. Manifestrile afeciunilor simptomatice depind
de tipul anomaliilor structurale existente. Aceste anomalii pot fi: defect septal
ventricular (20% din cazuri), transpoziie de vase mari (16%), tetralogie Fallot (15%),
coarctaia aortei (10%).
Afeciunile cardiace cu debit crescut se manifest prin dificulti de respiraie, retracie
subcostal, intracostal i suprasternal, alimentaie dificil, bebeluul obosete la supt,
nu crete in greutate, este palid i transpir frecvent.
Afeciunile cardiace cu debit sczut se manifest prin oboseal, paloare, puls rapid
(tahicardie), invineire (cianoz), sincope, cantitate sczut de urin. Ins cele mai
importante semne ale malformaiilor congenitale cardiace sunt aspectul vnt-albstrui
(cianoza) i insuficiena cardiac.

Defectul de sept
Atrial(DSA)
Reprezinta o malformatie cardiaca congenitala cu
o incidenta de 6.4/10.000 de nasteri si o
prevalenta pe sexe de 2:1 nou-nascuti de sex
feminin/nou-nascuti de sex masculin.
Defectul septal interatrial este o malformatie
congenitala cardiaca, ce se caracterizeaza prin
prezenta unei comunicari anormale intre cele
doua atrii: stang si drept, la nivelul septului
interatrial.
Deoarece presiunea din partea stanga a inimii
este mai mare decat cea din partea dreapta,
defectul septal atrial permite trecerea sangelui
din atriul stang in atriul drept (sunt stanga dreapta). Volumul de sange ce trece din partea
stanga a inimii in cea dreapta depinde de
marimea
defectului
septal
atrial.
Acest lucru duce la cresterea volumului de sange
in partea dreapta a inimii si in plamani. Cresterea
fluxului de sange la nivelul ventriculului drept si
plamanilor face ca ventriculul drept sa lucreze
mai mult si in timp sa devina ineficient functional
(insuficienta cardiaca dreapta). Acumularea de
sange la nivelul plamanilor favorizeaza aparitia
infectiilor
pulmonare
si
a
hipertensiunii
pulmonare.

Care sunt tipurile de DSA?


DSA se clasifica, in functie de localizarea sa, in:
1. DSA tip ostium secundum - situat in regiunea medie a septului
interatrial, in dreptul foramen ovale (foramen ovale ramane este o
structura cu rol functional in viata intrauterina, ce permite sangelui
din sistemul venos sa ajunga direct in plamani si ulterior sa se
intoarca in circulatia sistemica); este cel mai frecvent tip de DSA
2. DSA tip ostium primum - situat in regiunea inferioara a septului
interatrial
3. DSA tip sinus venos situat in vecinatatea varsarii venelor cave
in atriul drept
4. DSA tip sinus coronar aparut datorita lipsei totale sau partiale
a peretelui ce separa sinusul coronar de atriul stang DSA pot fi
unice sau multiple, singure sau asociate cu alte malformatii
congenitale cardiace.

Tipuri DSA

Care sunt simptomele DSA?


DSA poate fi: asimptomatic sau poate determina
fatigabilitate (oboseala), dispnee de diferite grade
(senzatie de lipsa de aer), palpitatii (resimtite de
pacient ca batai rapide regulate sau neregulate), infectii
pulmonare.
La copii, DSA se poate manifesta prin apetit scazut si
o dezvoltare staturo-ponderala
necorespunzatoare.

Care sunt complicatiile DSA?


DSA de dimensiuni mici nu determina aparitia complicatiilor, acestea
se inchid aproape intotdeauna spontan in cursul primilor ani de viata.
Defectele septale atriale mari pot determina urmatoarele complicatii:
Hipertensiunea pulmonara - caracterizata prin cresterea presiunii in arterele
pulmonare peste valoare normala, complicatie ce apare in cazul DSA netratate
Sindromul Eisenmenger complicatie ce apare in decursul a mai multor ani
de evolutie a unor DSA mari, netratate, caracterizata prin inversarea suntului
(dreapta-stanga) sau existenta suntului bidirectional la nivelul DSA
Insuficienta cardiaca dreapta - incapacitatea partii drepte a inimii de a-si
indeplini functia de pompare a sangelui.
Aritmii (tulburari de ritm cardiac) - fibrilatia atriala, flutterul atrial, tahicardia
atriala si boala de nod sinusal.
Risc crescut de accident vascular cerebral - persoanele cu defecte septale
atriale mari, in special cei cu sindrom Eisenmenger, prezinta risc crescut de
accident vascular cerebral din cauza migrarii unui cheag de sange la nivelul
creierului.

DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR


(DSV)
Reprezinta un defect de substanta situata la nivelul
septului interventricular, fortand o comunicare
anormala intre cei doi ventriculi. Prin aceasta
comunicare rezulta un flux sanguin cu orientare
stanga-dreapta.
Cantitatea de sange ce trece prin aceasta
comunicare este variabila, depinzand in principal
de dimensiunea defectului si de diferenta de
presiune dintre cei doi ventriculi.
Daca fluxul sanguin prin DSV este semnificativ va
determina cresterea fluxului sangvin pulmonar, dar
fara aparitia cianozei. Ulterior va aparea dilatarea
cavitatilor drepte si stangi ale inimii si grade
variabile de hipertensiune pulmonara.

In stadii tardive apare sindromul


Eisenmenger (hipertensiune
pulmonara severa cu inversarea
fluxului prin DSV care ia o
orientare dreapta-stanga si
aparitia cianozei).
DSV poate fi o malformatie
cardiaca congenitala izolata (nu
mai exista si alte defecte de
structura ale inimii) sau asociata
altor malformatii (de ex:
tetralogia Fallot, transpozitia de
vase mari, trunchi arterial
comun etc.)

Canalul arterial persistent


Persistenta de canal arterial
este un defect cardiac
congenital caracterizat prin
existenta unei comunicari
anormale intre originea ramului
stang al arterei pulmonare si
aorta descendenta. PCA poate
exista ca malformatie
congenitala cardiaca izolata
sau poate fi asociata altor
malformatii cardiace sau unor
defecte cu alte localizari.

In viata intrauterina, canalul arterial


este o structura functionala ce
asigura trecerea sangelui oxigenat
direct in aorta, fara a trece prin
plamani. Este stiut faptul ca in viata
intrauterina plamanii fetali nu au rol
in respiratie, acest rol indeplinindu-l
doar dupa nastere.
Canalul arterial se oblitereaza dupa
nastere, devenind un ligament fibros
(un cordon) situat intre aorta si
ramul stang al arterei pulmonare
(fara a avea un rol functional dupa
nastere).

Cum se clasifica PCA?


Canalul arterial persistent se clasifica in functie de
marimea sa, de fluxul de la nivelul sau (marime si
directie) si de simptomatologia pe care o provoaca
pacientului in: - silentioase - nu au nici o
simptomatologie clinica, fiind diagnosticate doar
ecografic
- mici - pacientul prezinta un suflu continuu la ascultatia
cordului
- medii
- mari
- sindrom Eisenmenger - caracterizat ptin inversarea
fluxului de sange la nivelul canalului arterial persistent,
cu cresterea presiunii la nivelul arterelor pulmonare
(hipertensiune pulmonara), disparitia suflului si aparitia
cianozei (coloratie albastruie a tegumentelor si a

Sindromul
Eisenmenger
Apare cand shuntul devine
dreapta-stanga (sangele
neoxigenat se amesteca cu
sangele oxigenat) cu
simptome care debuteaza
la 20-40 de ani cu hipoxie
(scaderea oxigenarii
tesuturilor), cianoza
(coloratie violet-albastruie
a pielii), degete
hipocratice, fatigabilitate,
dispnee, aritmii, durere
toracica si palpitatii,
insuficienta cardiaca
dreapta.

Care sunt simptomele PCA?


In persistenta de canal arterial simptomele difera in functie de
copil (varsta) si marimea canalului. La un canal arterial de
dimensiuni mici nu exista simptomatologie specifica iar
auscultatoric nu apar modificari.
La un canal arterial de dimensiuni mari se poate ausculta un sufluu
continuu in portiunea superioara a marginii sternale stangi si pot
aparea semne de insuficienta cardiaca (copilul nu creste, nu se
alimenteaza, respira rapid si nu respira bine cand e alaptat, are
tahicardie frecventa cardiaca peste normalul varstei).

In persistenta de canal arterial la prematuri, semnele de


insuficienta cardiaca sunt mai frecvente, putand fi insotite de
complicatii mai grave precum detresa respiratorie, apnee sau
enterocolita necrotica.

Evolutie
Evolutia pacientilor cu canal arterial persistent este
variabila in functie de varsta.
Astfel:
- la nou-nascut prematur - in majoritatea cazurilor,
canalul arterial se inchide spontan
- la nou-nascutul la termen se poate inchide spontan
sau necesita inchidere farmacologica (cu ajutorul unor
medicamente) sau chirurgicala (canalul arterial se
ligatureaza in cazul nou nascutilor la care nu s-a putut
realiza inchiderea farmacologica)
- la copilul mare si la adult in majoritatea cazurilor este
necesara inchiderea canalului arterial

Tetralogia Fallot
Cea mai frecventa malformatie a regiunii conului cardiac si trunchiului
arterial, este cauzata de separarea inegala a conului din cauza deplasarii
catre anterior a septului cono-truncal.
Deplasarea septului determina patru modificari cardiovasculare :
A) ingustarea canalului prin care sangele paraseste ventriculul drept, adica
stenoza pulmonara infundibulara
B) prezenta unui defect larg al septului interventricular
C) pozitionarea aortei deasupra septului interventricular (aorta calare pe
sept )
D) hipertrofia peretelui ventriculului drept din cauza presiunii ridicate de la
acest nivel

Tetralogia Fallot

Inima normala are 4 camere. Cele doua superioare se


numesc atrii si sunt separate intre ele de un sept atrial ,
cele inferioare se sunt ventriculele si sunt separate
intre ele de un sept interventricular , si de atrii de septul
atrioventricular.
Valvele conecteaza atriile drept si stang cu ventriculii
corespunzatori. Acestea permit trecerea sangelui din
ventriculul drept in plamani prin artera pulmonara ,
unde este oxigenat.
Sangele se intoarce prin venele pulmonare la ventriculul
stang , de unde va fi pompat mai departe prin aorta in
intregul organism.

Tetralogia Fallot
In Tetralogia Fallot sangele pompat de inima
variaza si este dependent de marimea defectului
septal ventricular si de severitatea stenozei
pulmonare . In functie de gradul stenozei CEVD
se descriu:

1)Fallot roz (tegumente normal colorate)

Daca stenoza este usoara, presiunea din


ventriculul drept poate fi putin mai ridicata decat
cea din cel stang. Astfel, o cantitate mica de
snage neoxigenat din ventriculul drept, va trece
in cel stang, amestecandu-se cu cel oxigenat si
trimis in periferie.
Restul de sange neoxigenat din ventriculul drept
isi va urma cursul normal spre plamani.
Acesti copii vor prezenta nivele scazute de
oxigen sanguin, dar nu vor fi cianotici.

2)Fallot cianotic (tegumente


colorate in albastru)
O obstructie mai severa a
stenozei pulmonare va
determina o cantitate mai
mare de sange neoxigenat
sa treaca prin defectul
septal in ventriculul stang si
se va amesteca cu sangele
oxigenat.
Acesta va fi trimis in
circulatia sistemica si va
determina cianoza pielii.

Care sunt Complicatiile Tetralogiei Fallot ?


Unele defecte congenitale cardiace
au o componenta genetica printr-o
mutatie genetica sau prin interventia
unor factori de mediu care determina
aparitia acestora mai frecvent in
anumite familii.
Abuzul alcoolic al mamei in timpul
sarcinii,care conduce la sindrom
alcoolic fetal este frecvent asociat cu
tetralogia Fallot.
Unele medicamente consummate in
sarcina si fenilcetonuria sunt de
aseamenea implicate in etiologie.

Semne si simptome
Cele mai intalnite semne si simptome ale tetralogiei Fallot
suntcianoza tegumentelor, patului unghial si al
buzelor, care se agraveaza mai ales cand copilul este
alimentat sau plange. Unii copii pot sa nu fie cianotici, dar
suntletargicidatorita nivelului scazut de oxigen din
sange. Unii copii au extremitatile reci si palide.
Copiii mai mari se simt obositi, nu sunt activi sau obosesc
foarte repede, prezinta dispnee si episoade desincopa.
Dezvoltarea si cresterea adecvata a copilului depinde de
fluxul de sange si oxigenarea acestuia. Copiii cu tetralogia
Fallot nu castiga in greutate si nu cresc suficient, ca alti
copii de varsta lor.

Cianozapoate fi prezenta de la nastere sau la scurt timp de la nastere si se


dezvolta in primii ani de viata.Prima manifestarepoate include alimentatie
dificila, cianoza in timpul alimentatiei, tahipnee si agitatie. Simptomele in
general progreseaza secundar hipertrofiei septului infundibular. Agravarea
obstructiei conduce la hipertrofie ventriculara dreapta, predominenta suntului
dreapta-stanga si hipoxie sistemica. Cianoza progreseaza cu
varsta.Dispneeala activitatea fizica este comuna.
Squatingul(adoptarea pozitiei genupectorale) este un mecanism
compensator caracteristic suntului dreapta-stanga care apare la copilul care
face activitate fizica. Acesta creste rezistenta vasculara periferica care
diminueaza suntul dreapta-stanga si creste fluxul de sange pulmonar.
Episoadele dehipoxiesunt potential fatale si pot apare si la pacientii fara
cianoza evidenta. Mecanismul include spasmul septului infundibular care
agraveaza obstructia ventriculara dreapta. Greutatea la nastere este mica iar
copilul prezinta deficit staturo-ponderal si retard mintal, alaturi de pubertate
intarziata.

Coarctatia de aorta

Coarctatia de aorta (CA) este


o stenozare (ingustare), a
lumenului aortic, localizata
deobicei la nivel istmic,
imediat sub originea arterei
subclavie stangi.
In cazuri mai rare poate fi
localizata oriunde intra
toracic sau abdominal.
Se poate asocia cu sindromul
Turner sau Shone (valve
mitrala in parasuta, inel
mitral supravalvular, stenoza

Epidemiologie
Din totalul anomaliilor congenitale cardiace, coarctaia de aort prezint un
procent de5-8%. Prevalena acesteia n Statele Unite se ncadreaz ntr-un
interval de 6-8% din numrul pacienilor care prezint afeciuni cardiace
congenitale. n Asia i Europa, incidena acestei patologii estesub 2%i, pentru
exemplificare, un studiu epidemiologic mai vechi, realizat n Islanda, prezint
doar 64 de cazuri raportate de pacieni tratai chirurgical n perioada 1925-1994.

Netratat chirurgical, gradul de mortalitate asociat coarctaiei de aort este


foarte ridicat: 90% pn la vrsta de 50 ani,complicaiile posibilefiind
reprezentate de:hemoragiile intracraniene, disecia de aort,endocarditai
insuficiena cardiac congestiv.
Coarctaia de aort apare mai degrab la pacienii de sex feminin (raport
brbai/femei: 2/1) ise asociaz cu patologiiprecumsindromul Turner,
sindroame congenitale determinate de infeciile cu virusul rubeolos n perioada
sarcinii,neurofibromatoza,arterita Takayasu(fibrozarea masiv a pereilor aortici
cu ngustarea consecutiv a lumenului acesteia)

Fiziopatologie. Simptomatologie.
Complicatii
CA va genera cresterea presiunii in ventriculul stang, cu urmatoarele consecinte, precoce si tardive:
La nou nascut si copilul mic:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

insuficieneta cardiaca congestiva (ICC)


dezechilibru electrolitic
acidoza metabolica
hipertensiune arteriala secundara (HTA)
insuficienta respiratorie (IR)
insuficienta renala
tulburari de ritm mergand pana la fibrilatie ventriculara
enterocolita necrotica

Copilul mare poate fi initial asimptomatic, dar in timp dezvolta:


1. HTA in extremitatea superioara a corpului
2. claudicatie (durere in musculatura gambelor la mers) la nivelul
membrelor inferioare
3. circulatie colaterala importanta (la nivelul arterelor intercostale, mamara,
spinale)
4. anevrism al arterelor intercostale dilatate
5. predispozitie pentru accidente vasculare cerebrale
6. endocardita bacteriana infectioasa
7. insuficienta ventriculara stanga, in stadii avansate
8. reducerea sperantei de viata pana in 35 de ani, in urma complicatiilor descrise

Transpozitia vaselor mari


Transpozitia vaselor mari (TVM)este un tip de malformatie
cardiaca congenitala, in care cele doua artere mari (artera
pulmonara si aorta) sunt inversate, adica aorta iese din
ventriculul drept al inimii si primeste sange albastru care este
trimis inapoi in corp fara a fi oxigenat,iar artera pulmonara iese
din ventriculul stang, primeste sange rosu si il trimite iar in
plamani.
In mod normal, sangele oxigenat (rosu) este pompat din
ventriculul stang in aorta pentru a ajunge in organism, in timp ce
sangele neoxigenat (albastru) este pompat din ventriculul drept in
artera pulmonara care il transporta la plamani unde sangele este
oxigenat.
Supravietuirea imediat dupa nastere depinde de prezenta altor
malformatii cardiace care permit amestecul sangelui oxigenat cu
cel neoxigenat. Prezenta uneia dintre aceste malformatii permite
unui copil cu TVM sa supravietuiasca primele zile de viata.

Care sunt factorii de risc pentru transpozitia


vaselor mari?

Cauza exacta a aparitiei TVM nu este cunoscuta, insa mai multi factori pot
creste riscul ca un copil sa sufere de aceasta boala:
Mama cu diabet zaharat.
Mama care sufera de rubeola sau o alta boala virala in timpul sarcinii (in
special daca infectia este contactata la incepul sarcinii).
Unul parinti a avut transpozitia vaselor mari sau alta malformatie cardiaca
congenitala.
Consumul excesiv de alcool in timpul sarcinii.
Alimentatie necorespunzatoare (dieta saraca) in timpul sarcinii.
Mama cu varsta peste 40 de ani.
Bebelusii care au sindromul Down (o afectiune genetica in care fatul afectat
are trei cromozomi 21 in loc de doi) prezinta mai frecvent malformatii
cardiace congenitale.

Care sunt simptomele transpozitei


vaselor mari?
Cianoza pielii, a buzelor si unghiilor ( coloratia
albastruie determinata de o scadere a
concentratiei de oxigen in sange ). Transpozitia
vaselor mari (TVM) este cea mai frecventa
malformatie cardiaca congenitala cianogena,
adica defecte care cauzeaza o tenta albastruie
a pielii. Cianoza va aparea de obicei in primele
ore de viata.
Dispnee (respiratie dificila sau cu efort)
Slabiciune si oboseala. Din cauza oboselii
perioada de alimentatie (alaptat) poate fi
deosebit de dificila.
Degete hipocratice (unghii lucioase si curbate
convex comparate cu sticla de ceas la maini si
la picioare)
Intarziere in crestere si dezvoltare
Lesin sau sincopa. Sincopa este o pierdere
temporara de constienta cu scaderea tonusului
postural(cadere) si absenta semnelor

Care sunt complicatiile transpozitiei


vaselor mari?
Hipoxia (lipsa de oxigen la nivelul tesuturilor)
Insuficienta cardiaca congestiva ( o afectiune
care apare atunci cand inima nu mai
pompeaza suficient sange organismului).
Insuficienta cardiaca congestiva se dezvolta
cu exceptia cazului in care exista malformatii
cardiace asociate care permit amestecul
sangelui oxigenat cu cel neoxigenat.
Boala vasculara pulmonara obstructiva este
o afectiune care produce daune la nivelul
plamanilor si determina aparitia dispneei
(respiratie dificila).
Moartea. Fara interventie chirurgicala,
transpozitia vaselor mari este fatala in
majoritatea cazurilor in primele sase luni de
viata.

Transpozitia vaselor mari


Comparatie intre Inima sanatoasa si cea cu
malformatie

Trunchiul arterial comun


Trunchiul arterial comuneste un tip rar de
malformatie cardiaca congenitala caracterizata
printr-un singur vas de sange care pleaca din
ventricul drept si stang, in loc de doua vase de
sange (artera pulmonara si aorta) cum este
normal.
Trunchiul arterial comun apare atunci cand, in
timpul dezvoltarii fetale, trunchiul primitiv nu se
imparte in artera pulmonara si aorta, rezultand
un singur trunchi arterial care suprapune pe un
defect septal ventricular mare.
In consecinta, un amestec de sange oxigenat si
deoxigenat intra in circulatia sistemica,
pulmonara, precum si in cea coronariana. De
asemenea, valva pulmonara si valva aortica sunt
de obicei fuzionate (unite) intr-o singura valva cu
2 - 6 cuspide.

Care sunt factorii de risc?


Cauza exacta a aparitiei trunchiului arterial comun nu este
cunoscuta, insa mai multi factori pot creste riscul ca un copil sa
sufere de aceasta boala:
Mama care sufera de rubeola sau o alta boala virala in timpul
sarcinii (in special daca infectia este contactata la incepul sarcinii)
Unul parinti are o malformatie cardiaca congenitala
Consumul excesiv de alcool in timpul sarcinii
Mama cu diabet zaharat
Utilizarea unor medicamente in timpul sarcinii
Bebelusii care au sindromul Down (o afectiune genetica in care fatul
afectat are trei cromozomi 21 in loc de doi) prezinta mai frecvent
malformatii cardiace congenitale.

Care sunt simptomele trunchiului arterial comun?

Principala caracteristica a trunchiului arterial comun este dezvoltarea treptata a


simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva ( boala caracterizata prin afectarea
capacitatii inimii de a se umple sau de a pompa o cantitate suficienta de sange la nivelul
corpului), cauzata de hipertensiunea pulmonara (tensiunea din arterele pulmonare devine
mai mare decat normal). Simptomele se dezvolta deobicei in primele saptamani de viata.
Simptomele trunchiului arterial comun:
Dificultati de respiratie (dispnee) sau respiratie rapida (tahipnee)
Cianoza ( coloratia albastruie determinata de o scadere a concentratiei de oxigen in sange
)
Degete hipocratice (unghii lucioase si curbate convex comparate cu sticla de ceas)
Oboseala
Letargie (lipsa de energie)
Dificultate in alimentarea bebelusului
Scadere in greutate
Intarziere in crestere si dezvoltare

Care sunt complicatiile trunchiului arterial


comun?

Tulburari respiratorii. Distribuirea anormala a sangelui face ca o cantitatea prea mare de


sange sa ajunga la nivelul plamanilor. Excesul de lichid la nivelul plamanilor determina
aparitia dificultatilor respiratorii.
Hipertensiunea pulmonara(tensiunea din arterele pulmonare devine mai mare decat
normal). Cresterea fluxului de sange in arterele pulmonare determina cresterea tensiunii
arteriale. Acest lucru creste efortul partii drepte a inimii.
Insuficienta cardiaca. Efortul crescut al inimii si aportul scazut de oxigen duce la
insuficienta cardiaca. Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai
pompeaza cantitatea de sange necesara organismului.
Endocarditaeste o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul). Apare
frecvent la pacientii care au malformatii cardiace congenitale. Endocardita e cauzata de
bacterii (rareori fungi) care intra in circulatia sangvina si colonizeaza interiorul inimii, de
obicei valvele cardiace. Bacteriile patrund in circulatia sangvina pe mai multe cai, inclusiv in
timpul unor interventii in sfera stomatologica sau operatii chirurgicale.
Complicatii tardive. Chiar si dupa interventia chirurgicala unele complicatii pot sa apara
mai tarziu in viata: hipertensiune pulmonara progresiva, stenoza valvulara (ingustarea
calibrului unei valve cardiace),insuficienta valvulara (anomalia de functionare a valvulelor
cardiace care antreneaza un reflux de sange in cavitatea cardiaca pe care o
paraseste),aritmii (tulburari de ritm cardiac)

Bibliografie
Langmans Medical Embriology Ed. a 12-a- T.W Sadler
www.romedic.ro
www.malformatiicardiace.ro
www.spitalulmonza.ro/cardiac-center/.../malformatiicardiace-congenitale
www.desprecopii.com/info-id-1111-nm-Malformatiile
-inimii-la-copii.html
www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor
http://www.medicinainterventionala.ro/ro/procedura/coarctatie-de-aorta

Medicina este tiina i contiina


nclzite de iubire fa de oameni. Iuliu Haieganu