Tunicile tubului digestiv

Mucoasa
Submucoasa
(+musculara
mucoasei)
Musculara
Seroasa

1.Mucoasa
Prezinta variatii de relief
(cripte) la nivelul
stomacului si
intestinului, care ii
maresc suprafata.
Este alcatuita din celule
epiteliale cu functie
Exocrina
Endocrina

Celule epiteliale cu functie

exocrina Secretie

Sunt dispuse ca:

o Epiteliu de
suprafata
o Glande exocrine

Reprezinta sediul
unor mecanisme
de transport
celular si
paracelular:

Trecerea
unor
componente
ale mediului
intern in
lumenul
tubului
digretiv
Absorbtie
Transferul
materialului
digerat din
lumen in
mediul intern

Mecanisme active
Transferul unor
compusi impotriva
unui gradient
electrochimic
Consum de oxigen si
ATP
Asigurate de pompe
enzimatice

Mecanisme secundaractive
Depind de consumul
de energie al celor
active
Nu necesita cheltuieli
energetice
suplimentare
Utilizeaza proteine
caraus ( carrier)
Realizeaza transport
cuplat:
in acelasi sens
( simport)
In sensuri opuse
(antiport)

Mecanisme pasive
Asigura transportul in
sensul unui gradient
electrochimic
Nu presupun consum
energetic
Se bazeaza pe legile
difuziunii si osmozei

Celule epiteliale cu functie

exocrina
Au functia de a secreta
enzime (hidrolaze)
In forma activa
Sub forma de precursori
inactivi (zimogene)
Mecanismele de reglare
neuro-umorala ajusteaza
debitul, compozitia,
proprietatile si continutul in
enzime al secretiilor.
Prezinta receptori specifici
pentru numerosi liganzi.

Conditii pentru
activitatea enzimelor:
pH optim
Hidrosolubilitate
Prelucrarea mecanica a
substratului
Temperatura
Debit secretor adecvat
Activatori/inhinitori
specifici
Sunt asigurate de
glandele anexe

Celule epiteliale cu functie

endocrina

Reprezinta < 1% din epiteliu

Sunt raspandite difuz, nu se organizeaza in glande
Formeaza cel mai mare organ endocrin
Secreta hormoni ce isi exercita actiunile pe diferite
distante si prin mai multe cai:
Actiune endocrina
Actiune paracrina
Actiune autocrina

Actiune lumicrina
Hormonul este secretat in lumenul tractului
gastrointestinal
Este transportat prin continutul lumenului la locul
de actiune
Ex : leptina (secretata in stomac concomitent cu
receptorul sau si transportata in intestinul subtire)
Mecanism neuroendocrin
Prin neurotransmitatori si neuromodulatori eliberati
de neuroni din sistemul nervos enteric

2. Submucoasa
Alcatuita din tesut conjunctiv de
suport pentru epiteliu

Implicata
in miscarile
mucoasei
si
vilozitatilor
intestinale

Trimite
prelungiri
in
vilozitatile
intestinale

Fibre
musculare
netede

Muscula
ra
mucoas
ei

Rol in
reglarea
reliefului
suprafetei
mucoasei

Se intinde
de la
esofag la
intestinul
gros

In stomac
si intestinstrat intern
circular si
extern
longitudina
l

In esofagfibre
longitudina
le

3. Tunica
musculara
Alcatuita din muschi
netezi incepand cu
esofagul:
Circulari interni
Longitudinali externi
Oblici in stomac
Fibrele musculare sunt
unite prin jonctiuni de tip
gap => comportament
functional sincitial

Tunica musculara
Genereaza miscari
ritmice, de propulsie (peristaltice)
Nonritmice, tonice favorizeaza
digestia, absorbtia si eliminarea
deseurilor
Sfincterele inele cu musculatura
neteda, circulara care asigura
coordonarea motorie a diferitelor
segmente
La capatul oral si anal ->
musculatura striata -> control
voluntar si constient

Musculatura neteda
Reglabila
pe cale nervoasa si umorala

Grad de independenta functionala

automatismul
Autoexcitare ritmica prin variatia potentialului de
repaus (-65 mV ; - 45mV) : depolarizari intrarea
prin canale lente si repolarizari eflux de

 Mecanism comun de
activare semnalul
pacemaker generat de
celulele interstitiale Cajal
Celulele Cajal :
celule lungi si subtiri
Conectate intr-o retea prin
jonctiuni gap
Controleaza activitatea
fibrelor musculare netede

Ritmul electric de baza

Nu determina miscari, ci un grad variabil de
depolarizare

REB

Maxima depolarizare => potentiale adevarate, de tip

spike =>contractie
Potentialele de actiune rapide sunt determinate de
intrarea lent in celula; cuplarea cu calmodulina =>
contractie
Zonele cu frecventa maxima controleaza teritorii
inferioade ierarhic : gradient al frecventei de autoexcitare
Exista pace-maker -celule generatoare de ritm- : gastric
(3-4/min), duodenal (12/min), in ileonul inferior (8/min), in
cec (9/min), in sigmoid ( 16/min)

REB
Mediatorii si hormonii pot modula REB modificand marimea
potentialui de repaus transmembranar si frecventa spike-urilor
suprapuse pe fazele de depolarizare.
Acetilcolina
o Efect depolarizant
o
Potentialul de repaus
o
Frecventa potentialelor de actiune rapida
Excitantii mecanici, hormonii TGI
o Efect depolarizant
Catecolaminele
o Efect hiperpolarizant
o Excitabilitatea si activitatea motorie

Activitatea motorie
Tipica perioadelor active ale digestiei si absorbtiei
Complexul motor migrator in perioadele
interdigestive
parcurge stomacul si intestinul cu o viteza de 5
cm/min la intervale de 90 min
Rol de curatare a resturilor alimentare restante

4. Seroasa
Acopera tubul digestiv cu
exceptia esofagului si
portiunii distale a rectului.
Se continua cu mezenterul
care contine vase sangvine
limfatice si nervi.

Reflexul mienteric

Reflexul mienteric
Reflex scurt, local
Provocat de distensie sau proprietatile fizico-chimice ale
bolului alimentar
Neuroni senzitivi intramurali -> interneuroni locali -> neuroni
efectori
=> contractie oral fata de bol
relaxare parietala distal fata de bol
Unda peristaltica = o unda de relaxare precedata de
contractie care progreseaza de regula in sens aboral
Mediatori : acetilcolina, peptide, ATP, serotonina
Sistemul digestiv prezinta autonomie locala relativa, asigurata
de plexurile Meissner submucos si Auerbach mienteric.

Sindromul esofagian inferior

Cuprinde urmatoarele simptome:
Durere
Disfagie
Regurgitatie
Disfagia
Senzatie de oprire a inaintarii
bolului alimentar de-a lungul
esofagului
Este de obicei progresiva : disfagie
pentru bolusuri solide ->
semisolide -> semilichide ->
lichide

Achalazia
Disfagie exclusiv pentru lichide
Determinata de:
1. cresterea puternica a contractiei
sfincterului esofagian inferior
2. Cresterea duratei contractiei
3. Distrugerea plexurilor mienterice
Auerbach din esofagul inferior
.Relaxarea sfincterului se face cu
intarziere, bolusul lichid strabate
repede esofagul si apare senzatia de
disfagie
Cardiospasmul
.Contractie prelungita a cardiei
.Determinata de procese iritative,
sclerotice
.Poate fi rezolvat prin blocanti de calciu