CURS 2 27.02.

2002
Sa facem distinctie intre :
1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul
altceva
1 Repere
2 Imaginea finala
apar in domeniul CONFIGURARII URBANE
Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului
de catre locuitori

- este numai acea parte din spatiul construit amenajat al spatiului

respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere a
calitatii compozitiei
Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna
in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere.

Trama stradala

Schema determinarea calitatii urbane proces de progresie in raport

cu niste determinante
Noduri in textura
U N IT A T E A
S E M N IF IC A T IV A
D E S P A T IU

Curs de apa
C
R

pe
rc

ep

EP
TI

tie

E
pa
si
va

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ

- identificare calitate a individului
- se tine cont de :
Nivelul de cultura al individului profesionala sau neprofesionala
Sensibilitate
Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.
Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in
timp,motivata,nu neaparat planificata
- perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta gneral sau
la nivelul individului
- O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie
slaba
- Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane
- Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va
descurca
- Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intrun spatiu cu lizibilitate mica se va descurca,va retine niste lucruri
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european
PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI
PERCEPTIE

REFLEXIE

Noduri Intersectii a 2 directii de textura

Noduri in textura ordinare
caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin
rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective)
Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale
care definesc niste directionalitati
Ex: principiile de plan pentru barcelona sfarsit de sec 19

PE

C A P A C IT A T E A D E ID E N T IF IC A R E
s la b a

in te n s a

II
IN
a
AG
tiv
IM
ac
t ie
EA
ep
AT
IT N E e rc
p
AL BA
R
U

m a r e ( e x p li c i t a )

m ic a (c o n fu z a )
L IZ I B IL IT A T E A
c a lita t e a s p a tiu lu i

FOLOSINTA

SPATIUL

CONCEPTORUL
OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului.
PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in
momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului

Elemente de interes

Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru
punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te
orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta
3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul
este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod.
Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare
- ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ
pentru orientare)
Cel care concepe spatiul impune reperele importante
Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe care
oamenii le iau ca repere
- omului trebuie sa i se ofere repere
- dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de agrementare al
spatiului
- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament
(elemente de ludicitate urbana amuzament urban)
Ex: Stockholm omul din bronz care iesea din canal
Zurich oamenii din bronz din statia de autobuz
trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper

Reperul poarta o semnificatie practica (legata de activitatile ce se

desfasoara in spatiul respectiv)
reprezentativa (caracter memorativ)
emotionala (disponibilitatea afectiva a individului)
Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare simbolica
a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o
constructie cu caracter semnificativ;drapelul.
Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala)
Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele
mostenite prin traditie altele prin inventie)
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu
forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine
arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un
simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu
fantana;port drapel)
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie
exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului
perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde
interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de
stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in
manierism)
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de
10-15 ani.
Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi
era unul din primele semne ale postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda
Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare
are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri

dezvoltarea lor pe inaltime este specificul constructiei inalte
orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada
clasica) monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a
sublinia verticalul
- la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element important
de producere a unitatii spatiale
- orasul medieval biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul
primariei
- orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit
utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex:
cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci)
In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de
cultura
- de specula de teren
sfarsit sec 19 silueta foarte interesanta
sec 20 constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a
aplatizat-o)
in acest sens s-a facut un studiu recent
cea mai interesanta silueta centrala dinspre parlament
piata Unirii,piata Romana nu sunt piete ,de fapt sunt
niste maidane

R EPERE
G LO BALE

v i z ib ile la s c a r a m a r e

P A R T IA L E

n e v i z ib ile la s c a r a m a r e

S T IU T E

S T IU T E

D E TREC ER E

T IN T A

O R IE N T A T IV E

D E AG REM EN T

DE
O R G A N IZ A R E
S P A T IA L A

R e p e r e p r in in t e r m e d iu l c a r o r a
d in c o lo d e s im b o l p u t e m
s ta p a n i s p a tiu l